18.08.

2010

Zece obiecte care iti salveaza viata

Autor: Nicu Parlog

Astazi, supravietuirea a devenit nu doar un lait-motiv des intalnit in s o!-uri "#, ci mai ales o parte a realitatii de care ne putem izbi oricand si care ar trebui sa ne intereseze pe $iecare la modul cel mai serios. %n orice moment poate izbucni un razboi catastro$al, o criza energetica $inala sau o serie de calamitati naturale devastatoare. "oti acesti $actori negativi pot arunca oricand intreaga omenire in urma cu 1000 de ani. &iscul producerii unui asemenea scenariu apocaliptic, este, dupa cum va puteti da seama si singuri, din ce in ce mai mare... 'ste deci imperios necesar sa cunoastem macar baza te nicilor si metodelor de supravietuire in Natura. (a $el de important este sa avem asupra noastra o serie de obiecte $ara de care nu putem razbi cu bine din vitregiile si obstacolele )albaticiei. "ratati-le cu cel mai mare respect. Par simple, banale si comune, dar la o analiza mai atenta, le veti intelege valoarea si utilitatea. )unt zece obiecte. Zece unelte intalnite in aproape orice casa, daca vreti. *ar sunt atat de importante, incat $ac di$erenta dintre viata si moarte si dintre speranta si disperare. )a le cunoastem+

Pastilele sau instalatiile portabile de purificare a apei

Probabil cele mai ignorate obiecte din trusa de supravietuire, purificatoarele de apa sunt, de $apt, cel mai mare a,utor al omului surprins in medii naturale ostile, unde sursele de apa sunt $ie poluate, $ie colcaie de bacterii si virusi necrutatori. - iar asa+ #-ati intrebat vreodata la modul serios cat de importanta este apa pentru propria viata. 'i bine, dupa aer, $ara de care murim in c inuri dupa doar /-0 minute, apa este cel mai important element al Naturii. Fara Lichidul Vietii, supravietuim maximum 3 zile 1asta doar daca stam culcati si nu $acem vreo activitate $izica in urma careia sa apara transpiratia2. *aca suntem in zone desertice sau c iar la noi in tara pe perioada verilor ucigatoare din ultimii ani, lipsa apei poate ucide chiar si dupa o singura zi fara hidratare corespunzatoare.

*in ne$ericire, tot mai multe ape din Romania sunt poluate intens sau sunt adevarate "crescatorii" de bacterii . *aca dam peste surse de apa despre care nu stim cu siguranta ca nu sunt potabile, pastilele puri$icatoare sunt asul nostru din maneca. -u alte cuvinte, la orice traseu prin Natura, ai gri,a sa nu-ti lipseasca din rucsac dispozitivele de puri$icare a apei. 3iltrele salvatoare se gasesc sub $orme, dimensiuni si preturi variabile: de la un dispozitiv care poate $iltra cativa litri de apa 1vezi $oto sus2, pana la o mica pastila care iti puri$ica instantaneu apa din bidonul portabil. -and le cumperi, fii atent ca pastilele sau filtrele sa aiba capacitatea de a neutraliza viermii giardia si protozoarele din genul Cryptosporidium 1protozoarele in cauza provoaca o diaree cumplita care duce la des idratare instantanee, mortala la copii2, acestia $iind cei mai des intalniti paraziti din apele baltilor, lacurilor si c iar a unor izvoare. *e asemenea, alege intotdeuna tablete puri$icatoare care sa contina compusi de iodina si clor. Acorda-le o mare atentie, maestrii supravieturii in medii ostile precum ear !r"lls, &a4 5ears sau 6taticul6 suprem in domeniu, (es )troud, recomanda cu totii sa le pastrati atat in rucsac, cat mai ales in buzunarele ainelor.

usola
"e-ai ratacit in mi,locul salbaticiei. Nimic anormal, in ciuda spaimei si a disperarii care te cuprinde incetul si incetul si iti bloc eaza $actorii decizionali. 3ie ca soarta te-a dus in #mazonia, A$rica, 5ongolia, %ndia sau c iar in -arpatii nostri, riscul de a pierde directia este la fel de mare in toate locurile salbatice de pe glob . *aca ai asupra ta un aparat de comunicatie cu a,utorul caruia sa $ii localizat prin satelit, problema este pe ,umatate rezolvata 1asta in cazul in care vremea tine cu tine2. *e asemenea, o solutie scumpa este procurarea unui 7P) per$ormant, de ultima generatie, cu a,utorul caruia te poti orienta sau poti $i reperat si salvat de o ec ipa de interventie 1acolo unde acestea e8ista2.

%n caz contrar, indreptati-va pasii spre un magazin de specialitate, de unde puteti cumpara o busola buna pentru orientare. $u o astfel de busola si un minim de cunostinte de orientare in %atura, va puteti reintoarce spre locul de campare sau puteti gasi drumul spre civilizatie &unde mai este'. 9biectul acesta de care nu se desparte niciun tre::er serios, nu ne a,uta doar sa gasim Nordul. ;usola contine un corp magnetizat, care in concordanta cu campul magnetic al planetei, ne a,uta sa calculam distanta si a a$la directia dorita. *aca ai busola si arta zonei unde te a$li, iti dai seama imediat de directia corecta. *aca nu ai arta, ci doar busola, c iar si asa vei gasei directia cea buna. -and iti alegi busola, cauta un model $oarte rezistent. *e e8emplu, modelele de la (e8an dureaza o viata si nu se demagnetizeaza niciodata.

(acul de dormit
)-a lasat noaptea. )n mediul natural, chiar pe timp de vara, caderea intunericului aduce dupa sine cresterea umiditatii si scaderea considerabila a temperaturii 1in unele zone de munte sau in desert, noaptea este e8trem de rece, indi$erent de anotimp2. 'sti in salbaticie, rupt de oboseala dupa mersul epuizant de peste zi. Ai nevoie de somn ca de aer. *aca $aci greseala sa dormi, c iar si vara, pe pamantul gol, a doua zi dimineata te vei blestema singur1a2 pentru decizia luata. *e $apt, daca tot am a,uns la capitolul acesta, sa o spunem pe cea dreapta. <na dintre cele mai mari incercari prin care trece cineva surprins in salbaticie este aceea de a-si mentine temperatura propriului corp. -u atat mai mult in conditiile in care lipsa unei rane consitente $ace din mentinerea temperaturii corporale un adevarat c in. %n plus, dupa cum aminteam, vine noaptea si trebuie neaparat sa te odi nesti.

Asa ca, din *it+ul tau de supravietuire nu trebuie sa lipseasca o patura sau sac de dormit termoizolant . *aca are si calitati idroizolante cu atat mai bine. Nu $ace economie la bani cand ti-l procuri deoarece de calitatile sale depinde insasi sanatatea si viata ta si, din cate stim, cele doua nu se pot cumpara cu bani. Pe piata sunt modele de vara sau iarna, depinde de perioada pe care o alegi pentru aventuri in natura. -and il cumperi, in a$ara de proprietatile termo si idroizolante, vezi sa fie neaparat usor de carat. 5odelele de ultima generatie sunt captusite e8terior cu un material care re$lecta lumina in genul oglinzilor de semnalizare, ma8imizand ast$el sansele de a $i reperat de o ec ipa de salvare care survoleaza din elicopter zona unde te-ai ratacit.

riceagul multifunctional
%n mintea tuturor, de la a$oni cu diploma, pana la maestrii supravietuirii care coboara in orase o singura data pe an, conceptul de briceag multi-$unctional se suprapune cu celebrul 6(,iss #rm" -nife6, obiectul care a dus la per$ectiune conceptul de unealta nespecializata, dar buna la toate. - estia asta, usor struto-camilista la prima vedere, a $ost creata cu scopul de a o$eri o serie de unelte $unctionale de mare a,utor, dar care luate si carate separat, ar cantari cat pacatele clasei politice din &omania din =8> pana astazi si ar ocupa tot locul disponibil in baga,ul portabil al oricarui outdoorsman care se respecta. %ncercati doar sa va imaginati cum este mersul printr-o zona salbatica si accidentata avand asupra voastra un cleste tip patent, un $ierastrau, o $or$ecuta, o sula de gaurit 1nu radeti+2, un aparat de desc is conserve, un tirbuson, o dalta, o surubelnita, o pila si lista poate continua.

Pentru a rezolva problema, elvetienii au fost primii care au inventat acest model de briceag multifunctional. 'vident, mini-$ierastraul sau nu va taia niciodata precum unul standard, nici celelalte mini-unelte ascunse in manerele voluminoase nu vor avea $unctionalitatea obiectelor in marime reala pe care le inlocuiesc, dar briceagul multi$unctional si-a dovedit de nenumarate ori utilitatea. 9ricum, pentru solutii pe termen scurt, sau improvizatii de moment, care insa ne pot salva din incurcaturi mari, acest obiect se cali$ica pentru onoarea de a sta in rucsac-ul tau.

Franghia sau coarda de alpinism

?ai sa incep cu o gluma usor amara: un respectat maestru al supravietuirii scria odata ca $rang ia este un obiect de care se poate servi in egala masura, atat cel destept si descurcaret, cat si cel tolomac si neindemanatic. *aca primul se poate $olosi de ea intr-o mie de $eluri pentru a scapa din necaz, cel vitregit de soarta o poate $olosi intr-un singur $el: sa si-o puna singur de gat pentru a scapa ast$el de moartea lunga si chinuitoare care il pandeste in sanul Naturii. "recand peste umorul negru inerent persona,elor care au trait prea mult timp izolate de societate, sa ne concentram putin asupra a,utorului de nepretuit adus de corzile de alpinism. *aca urmarim s$aturile maestrilor supravietuirii, vom $i surprinsi sa descoperim in cate moduri poate $i $olosita o $rang ie. Pornind de la functia lor originara, aceea de a servi drept mi.loc de escalada sau coborare, corzile de alpinism se pot folosi la securizarea echipamentului, traversarea unei prapastiii sau rau involburat, salvarea unei persoane, construirea unui adapost, incropirea de capcane cu lat pentru animale si multe altele.

Pentru realizarea unor legaturi $ine, se poate taia un capat al coardei, dupa care se desira materialul e8terior, urmand sa $ie e8trase s$orile mai subtiri din care este impletita coarda. Ast$el obtinem o coarda subtire, mult mai portrivita pentru unele dintre activitatile mentionate mai sus. %u te aventura niciodata cu sute de metri de coarda asupra ta, chiar daca strabati o zona muntoasa . 5ai mult te vor incurca. Alege o coarda cat mai usoara, alcatuita din $asii de paracord din n4lon. &etine ca o coarda care a absorbit apa devine incredibil de grea, implicit di$icil de transportat. (a $el, $ereste-o nu doar de apa, ci si de noroi. -and ai de traversat poteci inguste si accidentate de munte, ai gri,a cum legi si transporti colacul de coarda. *aca iti atarna mult in e8teriorul corpului, e8ista riscul de a se agata de vreun obstacol natural, traganadu-te ast$el in prapastie. %nainte sa te aventurezi in natura cu cordelina dupa tine, e8erseaza cat mai multe tipuri de noduri si legaturi.

/glinda
Nu-i asa ca nu te-ai asteptat sa gasesti oglinda pe lista celor 10 obiecte salvatoare. -u toate ca simpla idee de a avea o oglinda la purtator, atunci cand te aventurezi in salbaticie, pare ceva $rivol, toti e8pertii in domeniu o recomanda la modul cel mai serios. 0vident, nu o vei folosi pentru a vedea cat de chipes arati in situatia unei eventuale intalniri cu %elele, 5uma Padurii, 3ata Padurii sau alte entitati feminine ale %aturii. )au pentru a te mac ia. Ai $i surprins1a2 sa stii cati s-au salvat si au $ost recuperati doar pentru ca aveau asupra lor o oglinda. )a ne gandim putin: este $oarte important sa stii sa iti $aci un adapost, sa te $eresti de intemperii, sa cunosti plantele comestibile sau sa $ii un vanator si pescar iscusit. Ast$el vei supravietui in medii ostile. *ar, este la $el de important sa $i salvat si recuperat.

'8perienta cazurilor de oameni pierduti si reperati apoi de ec ipele de salvare din simpul motiv ca naufragiatii sau ratacitii aveau asupra lor o oglinda cu care si+au semnalizat prezenta elicopterelor sau salupelor pornite in cautarea lor, este pur si simplu edi$icatoare. -on$orm datelor pe care le detinem, toti oamenii rataciti sau accidentati care aveau asupra lor o oglinda cu care si-au semnalizat prezenta, au $ost recuperati. Nici macar unul nu a ramas nereperat. Razele soarelui, captate si orientate cu oglinda, sunt vizibile din aer de la distante de sute de *ilometri. *in acest motiv, astazi se $abrica oglinzi speciale pentru situatii de urgenta. Aceste oglinzi de semnalizare au surpra$ata prevazuta cu niste $ante speci$ice, cu a,utorul carora se poate $ocaliza mai e$icient lumina solara. -ele mai bune sunt alcatuite dintr-un material special. )unt usoare, nu se scu$unda in apa, ci plutesc, deci dispare riscul de a le pierde in apa marii sau a lacurilor. 5arele lor avanta, este acela ca marimea c iar nu conteaza, pana si o oglinda cu diametrul de 0-@ cm poate $i vizibila de la o distanta de peste 100 :m, in miezul unei zile insorite. Nu in ultimul rand, oglinzile pot $i $olosite pentru a-ti e8amina singur1a2 procesul de vindecare al eventualelor rani sau intepaturi de pe $ata sau alte parti ale corpului asupra carora nu ai vedere directa.

Lanterna sau alte mi.loace de iluminat

Am a,uns la unul dintre cele mai importante obiecte din rucsac. 5ulti se pot intreba ce rost mai are o lanterna in mi,locul naturii, unde poti $ace $ocul sau unde nu gasesti baterii ori alt mi,loc de alimentare electrica. )a ne gandim putin. Numai cine nu a e8perimentat intunericul cumplit dintr+o noapte innorata 1sau c iar senina2 la munte, nu va aprecia o lanterna care iti aduce mult asteptata lumina ce imprastie spaimele printr-o simgura apasare pe buton. )au sa presupunem ca te-a prins brusc noaptea la munte 1aici noaptea se lasa mult mai repede decat la campie2 si nu ai apucat sa strangi lemne de $oc. )au poate, cineva drag tie s-a ratacit noaptea si trebuie sa pornesti de urgenta in cautarea sa. )au trebuie sa cobori o panta cu prapastii pe timp de noapte. -rezi ca o $aci la $el de bine cu o $aclie in mana, precum vreun persona, medieval prin rubele castelului. )a presupunem ca su$la vantul puternic - si e8emplele ar putea continua le,er.

#stazi, putem folosi cu maximum de eficienta lanternele care se &re'incarca electric in mod manual printr+o manivela care odata invartita produce electricitatea necesara functionarii. )unt practic nemuritoare, nu mai au nevoie de baterii, nici de prize pentru a $i incarcate. "rebuie sc imbat doar becul, periodic. (a $el de indicate sunt asa numitele 6bete luminiscente6, $oarte populare printre speologi. Acestea sunt alcatuite pe baza te nologiei electroluminiscente si consuma $oarte putina energie.

1i.loace de facut focul

3ocul este atat de necesar in momentele de supravietuire in Natura, incat probabil ca ar $i trebuit sa incepem direct cu el. %mportanta unui $oc aprins in momentele limita este atat de mare incat e8primarea sa in cuvinte este deopotriva imposibila si irelevanta. -ine a $ost nevoit sa isi aprinda un $oc in salbaticie intelege cel mai bine ceea ce vreau sa e8prim aici. -uibarirea in $ata unui semineu sau c iar a $ocului care arde molcom in casa bunicilor, este pentru multi oameni romantica, respectiv nostalgica. Pentru cel izolat noaptea in mi,locul sti iilor, $ocul este in$init mai important, este insasi di$erenta dintre viata si moarte. %n primul si primul rand, aprinderea $ocului are un e$ect inegalabil pentru psi ic, ridica moralul si lumineaza increderea in sine a celui care a reusit sa il $aca. #prinderea focului este o arta si o taina in egala masura. 0xista oameni care pot sa faca focul in orice conditii meteo, cu lemne ude, in zapada, pe vant puternic, din orice materiale si cu orice mi.loace, de la o bricheta veche la doua lemne uscate.

3ocul iti permite sa prepari rana, sa $ierbi apa pentru a o puri$ica, te incalzeste, alunga depresiile si readuce speranta, tine la distanta animalele periculoase, goneste tantarii si alte insecte deran,ante, si in plus il poti $olosit ca mi,loc de semnalizare pentru a $i reperat si salvat. Astazi se gasesc sute de *it+uri care sa iti permita sa faci focul in cele mai vitrege conditii, de la pastile inflamabile la chibrituri ,aterprooof. *aca nu stii sa aprinzi $ocul cu ce gasesti la indemana, vezi ca un ast$el de :it sa nu iti lipsesca din baga,. %n cazul in care nu ai buget pentru a procura aceste :it-uri, poti lua asupra ta banalele chibrite pe care trebuie sa le tii invelite bine in plastic: sa nu aiba contact cu umezeala. *ar este cu atat mai bine daca inveti sa $aci $ocul cu cele mai diverse mi,loace, cu c ibritul, bric eta, cu o lentila, un baton de magneziu sau amnar pe care sa-l lovesti de cutit pana $aci scantei. (a $el de important este sa gasesti iasca, paie uscate, resturi de hartie, sau sa cioplesti un "feather stic*" - bucata de lemn uscat, co,ita la un capat pana are $orma unor asc ii subtiri care iau $oc mult mai usor decat corpul brut al lemnului. "rebuie sa inveti mai multe tipuri de a $ace $ocul, de la $oc de campanie, $oc de bivuac, pana la $ocul care se alimenteaza singur cu bucati de lemne si care poate tine o noapte intreaga 1asa-numitul $oc cu rezervor2. %nvata deci sa $aci $ocul: este pur si simplu vital+

2rusa de prim a.utor

$hiar si cei mai experimentati oameni se pomenesc in salbaticie cu rani accidentale, taieturi, .ulituri, entorse, arsuri, muscaturi de animale si intepaturi de insecte si multe+multe alte neplaceri. )a ne inc ipuim un scenariu $oarte probabil in natura: aluneci pe o coasta putin abrupta. Nu mori, nici nu iti rupi coloana vertebrala. "e-ai ales in sc imb cu o taietura adanca in picior, care sangereaza abundent, ti-ai scrantit o glezna, palmele tale sunt pline de zgarieturi si este posibil c iar sa iti $i rupt o coasta. )i mai presus de toate esti singur1a2. *oar tu si rucsac-ul tau.

'i bine, este imperios necesar sa ai trusa de prim a.utor cu tine. Nu trebuie sa iti ocupe trei s$erturi din capacitatea rucsac-ului, ca doar nu pleci cu toata $armacia dupa tine. %n sc imb, trebuie sa nu iti lipseasca pastile antibiotice 1ranile aparute in salbaticie se in$ecteaza $oarte usor2, un dezin$ectant e8terior pentru rani, iod, pansament, $asa elastica, o mica rola de leucoplast, o crema cu proprietati revulsiv-analgezice, aspirina si pastile anti itaminice contra alergiilor, servetele speciale pentru curatat oc ii, crema cu idrocortizon pentru arsuri, un tub de superglue pentru lipit marginile taieturilor adanci 1nu va mirati, il $olosesc si membrii celebrei (egiuni )traine2. *aca traversati zone cu serpi veninosi, procurati-va o seringa speciala pentu e8tras veninul imediat dupa muscatura. "oate cele enumerate mai sus ar trebui sa incapa intr-o punga mica care sa nu ocupe mult spatiu in baga,ul de spate. )a dea *umnezeu sa nu aveti nevoie de ele, insa nu le uitati niciodata acasa+

$utitul de supravietuire
)i iata ca am a,uns si la cel mai important obiect din trusa de supravietuire, conform absolut tuturor specialistilor in domeniu. Acest obiect taietor-intepator 1cum ar spune etern zambitorul - ristian -iocan...2 trebuie ales cu mare gri,a, deoarece de el va depinde insasi viata ta. Poate $i $olosit in 1.000 de modalitati si situatii, de la arma de auto-aparare pana la mi,loc de semnalizare. )n primul rand, nu substitui cutitul de supravietuire cu briceagul3 <n briceag are o rezistenta net in$erioara cutitului. 7andeste-te ca vei avea nevoie nu doar de un obiect cu care sa tai si sa gauresti, ci vei $i nevoit1a2 c iar sa despici lemne cu el 1asa numit-ul battonning2, sa sapi o groapa, sau sa il $olosesti drept parg ie, iar un briceag nu va rezista acestor sarcini. %n al doilea rand, $ilmele copilariei ne-au $ost $rumoase, dar hai sa+l uitam pe Rambo3 4n mega+cutit exagerat de tipul celui folosit de celebrul persona., care arata ca produsul unei relatii impotriva naturii dintre o sabie, o cazma si un cutit are o multime de dezavanta.e. %nc ipuie-ti numai cum vei strabate rape abrupte sau vei cobora pe teren accidentat, in timp ce la centura iti balangane un cutitoi greu de aproape 1 :g, care iti atarna pana la genunc i, sau daca esti nevoit - cum vei ,upui un iepure sau o veverita cu monstrul ala, si vei intelege ce vrem sa spunem. -a sa nu mai pomenim de $aptul ca, $olosind acest cutit cu steroizi, nu poti e$ectua taieturi $ine, de precizie. '8pertii in domeniu recomanda cutite a caror lama sa nu fie mai scurta de 5 cm si mai lunga de 67 cm. )tiu ei de ce. #ei a$la si tu, pe masura ce apro$undezi tainele ;us cra$t-ului 1arta supravietuirii2.

3ereste-te, de asemenea, de cutitele cu maner gol, unde c ipurile trebuie sa iti tii c ibriturile si busola, de parca in alta parte nu gasesti loc. (ama le este prinsa super$icial de maner si se rup usor daca sunt abuzate putin mai serios. Alege intotdeauna un cutit de tip full tang, adica unul in care lama si manerul fac corp comun. 'ste un cutit dintr-o singura bucata de otel, care o$era cea mai mare rezistenta posibila. Acesta e nevoie sa prezinte protectie impotriva ruginii si sa $ie dintr-un otel de calitate care nu se toceste sau stirbeste usor. 5anerul trebuie sa $ie cauciucat sau sa aiba striatii care sa iti permita sa $aci o priza cat mai buna. Nu de alta, dar il vei $olosi si pe ploaie sau in apa, si nu vrei sa iti alunece usor din mana, riscand sa il pierzi. &e$eritor la forma manerului, cu cat este mai ergonomica, cu atat mai bine. 'ste esential ca acest gen de cutit sa aiba atat o lama taoiasa 1de pre$erabil cu tais conve82, cat si un var$ pronuntat. Nu de alta, dar cutitul de supravietuire este $olosit in mod apro8imativ egal atat in actiuni de taiere si retezare, cat si in strapungerea si penetrarea diverselor materiale. *aca il veti $olosi intens la taierea de cordelina sau prelata dura, puteti alege un model cu zimti pe ,umatatea lamei. Printre cele mai bune marci de pe piata, nu neaparat in acesta ordine, sunt: 3all:inven, 7erber, ;ar: &iver, Aizl4ar, 5ora, 'nzo, Aers a!, )97 si multe altele. $elebrul cutit al lui ear !r"lls , denumit )B )urvival Ani$e, este produs de catre artizanul britanic &obert ;a4le4 si indeplineste per$ect toate cerintele necesare unui cutit de supravietuire. Pe langa aceste aspecte, cutitul si-a dovedit din plin valoarea, $iind testat de catre ;ear in cele mai dure conditii naturale de pe "erra. &ob ;a4le4 a anuntat recent pe site-ul sau ca are de onorat comenzi timp de sapte ani de acum incolo. *e abia din acel moment, va putea primi comenzi noi. 9ricum, vestea nu trebuie sa va intristeze: cutitele marca ;ear 7r4lls se vindeau direct de la producator cu un pret pro ibitiv pentru ma,oritatea amatorilor de drumetii C in ,ur de D00 dolari bucata.