l,l .,.

12

/ wtaimulagoildt

dt. John Napier, d-na Caroline Nicolson, dr. Kenneth Oakley, dr. Ftances Reynolds, dr. Vernon Reynolds, onorabila Miriam Rothschild, d-na Claire Russell, dr.'$flM.S. Russell, dr. George

Schaller, dr. John Sparks, dr. Lionel Tiger, profesor Niko Tinbetgen, dl. Ronald Webstet, &. lTolfgang Wickler gi profesorJohn Yudkin. Md gtibesc sI adaug ci includerea unui nume in aceastd listi nu lnseamnd neapirat ci persoana respectivd este de acotd cu punctele mele de vedere a$a cum sunt expfimate atci,in zceastd" cafie.

\*lngtnt
Existd o cugci intr-o anumitl

l-1

Caoitolul unu

grldini

zoologScd,pe care se

afli o etichetd"cate spune simplu: ,,Acest animal este nou pentru gtiin;i". tnluntrul cugtii sti o micd veverijd. Are picioate flegre gi provine din Africa. Pdni acum nu s-a mai gisit nici o veveri,ti cu picioare flegre pe acel continent. Nu se gtie nimic despre ea. Nu are nici nume. Pentru zoolog ea rcprezinti o provocare imediatd". Ce anume din modul ei de viagd a fdcut-o unici? Cum diferi ea
de celelalte ffei sute gaizeci gi gase de specii de veveri;e in via!6 deja cunoscute pi descrise? Cumva, intr-un punct din evolu;ia

ci s-au desprins de ceilal$ pi s-au stabilit ca populalie care se reproduce

familiei vevedgelor, strimogii acestui animal ttebuie
independent. Ce anume din mediul inconjuritor a ficut posibtldizolarcalor ca formi noui de viaEd? Noua tendinEi trebuie sd fi inceput la scari mici, cu un grup de vevedle dintr-o anumitd zond. ce se transformau treptat gi deveneau mai bine adaptatela condi;iile specifice de acolo. Dar in aceasti etapi ele at mat fi putut lnci si se corceasci cu rudele lor din apropiere. Noua formi ar ft avut un u$or avantaj in regiunea ei speciald, dar nu ar fi fost mai mult decAt o rasd, a speciei debazd, gi ar fi putut fi inghiEitd, teabsorbitd in dfuecEia evolutivi pdncipal6 in odce moment. Daci, cu trecerea timpului, noile veverige gi-at fi petfecionat din ce in ce mai mult adaptarea la mediul lor particular, ar fi sosit,ln cele din urmi, momentul cAnd ar fi fost

14

xnxmugagoald

Origini

/ 15

avantajos pentru ele si se izoleze de posibila contaminate cu vecinii. tn aceasti etapi compottamentul lor social gi sexual at fi suferit modificiri speciale, corcirea cu alte feluri de veverige devenind improbabili gi, in cele din urmi, imposibilS. Lainceput, anatomia lor poate si se schimbe gi sd fie mai zdecvatd hranei speciale a ;inudui, dat mutdrziainstinctul lor de i-p.rechete gi infliparea lor exterioard" s-ar fi modificat gi ele, asigurAndu-se atracia numai iretre perechi de noul tip. in final, ar frapdrat o noui specie, separatd gi deosebiti, o formd unici de via;5, un al trei sute gaizeci gi gaptelea tip de veveriEi. CAnd ne uitXm la veveriEa noastri neidentificad. din cugca ei din gridina zoologcd, flu putem dec6t si ghicim aceste lucruri. Singurul luctu de care putem sd fim sigud este ci petele de pe blana ei - picioarele negre - indici faptul cd este o formi noui. Dat acestea sunt numai simptomele, etuplia care ii di unui doctor un indiciu despre boala pacientului sIu. Ca si ingelegem cu adevlrat noua specie, trebuie si utilizim indiciile doar ca punct de pornire, care si ne spuni cd uci este ceva ce meriti cercetat. Am putea incerca sL ghicim istoria animalului, dar acest lucru ar fiindrdzneg gi periculo.. in schimb, vom incepe modest prin a-i pune o eticheti simpli gi evidenti: o vom numi vevedla afncand, cu picioare negre. Acum trebuie si observim gi sI Einem evidenEa fiecfuui aspect al comportamenrului gi sttuctutii sale gi sd vedem cum diferi de sau se aseamini cu alte veverige. Apoi, puEin c6te puyn, ii putem infiripa povestea. Marele avantaj pe care il avem cind studiem asemenea animale este ci noi inpine nu suntem veverile cu picioare flegre - fapt care ne obligi la o atitudine de umilinli ce sti bine

investigaiei gtiinifice. cit de diferite sunt lucrurile, cit de exasperant de diferite, cdnd incercim sd srudiem animalul uman. chiar gi pentru zoologcare este obignuit si numeascd animatul atimaT, este dificil si evite zroganta,implicnrii subiective. putem incerca si deplgim acest lucru, intr-o oarecate mdsuri, abor_ ddnd fiinga umand in mod deliberat gi cam rimid, ca gi cum ar fi o iltd. specie, o formi ciudati de viaEi pe masa de disecEie, in a$teptarea aniltzei. Cum putem incepe? Ca gi la veveriga cea noui, putem incepe p."irn ao compara cu alte specii carcp^r a fi cele mai indeaproape inrudite. Dupi dingi, miini, ochi, gi diferite alte trdslturi anatomice, este evi_ dent un soi de pnmad,dar de un tip foafieciudat. CAt anume de ciudat devine clar cdnd intindem, pe un gir lung, pieile celor o suti nouizeci gi doui de specii actua)e de maimuge cu pi frri coadd",iar apoiincercim sd inuoducem o pieie umani undeva intr-un punct adecvat in aceasti lungi serie. Oriunde o punem, par.e anu-pi avea locul. tn cele din urmd, ne simfim hjemnai si o agezim cl:iatla un capit ai girului de piei, imediat dupi pieile marilor maimure ?afi, coadd,,cum sunt cimp anzetil.gi gorila. chiar pi aici este cu tohrl nepotrivitr. picioarele sunt preaiungi, braEele swrt prea scurte, iar labele picioarelor suflt cam ciudate. In mod claq aceastd specie de pdmate pi-a dezvoltat un tip de locomoEie special carc i-a modificat forma de bazi,. Dar mai este o caracteristicd ce sare in ochi: pielea este, de fapt, neaco_ periti. Cu excepia smocudlor de pir vizibile de pe cap, de la subsuoari gi din jurul organelor genitale, saprafaEapielii e com_ plet expusi. Cdnd se face comparayacu alte specii de pdmate, contrashrl este izbitor. Adevirat, uneie specii de maimule cu

16

Matrnugagoal,d

sau fdrd. coadi au mici porgiuni de piele neacoperite pe

noadi,

pe

faEd,,

pe piept, dat la nici una dintte celelalte o

sutl noudzeci
se apropie de

pi doud de specii nu

existl

ce.vz care mdcar

si

condifa umani. in stadiul acesta gi firi alte investigalu, este justificat si numim aceastd noud specie ,,maimuqa goali". Este o denumite simpld, descdptivi, bazatd,pe o observaie simpli, care flu face nici o afirmaEie speciald. Poate ci ea ne va aiutr sd ne pistrim simgul propo4iei gi si ne meninem obiectivitatea. Holbindu-se la acest specimen ciudat gi rimAnAnd uimit de semnificaya lrrdsdtulTor sale unice, zoologul trebuie si inceapd, acum si facd, compara;ii. Unde este in iltd,pate nuditatea la marc pre!? Celelalte primate nu srurt de nici ufl aiutor, ceea ce inseamni ci trebuie cdutat undeva mai departe. O npidd, trecere in revisti a integii game de mamifete actuale dovedegte imediat ci ele sunt remarcabil de legate de acoperdmAntul lor protector de blani gi ci foatte puFne dtn cele 4 237 de specii existente au gdsit nimerit sdl abandoneze. Spre deosebire de strimogii lor teptile, mamiferele au dobdndit un mare avantaj fiziologic, fiind capabile sI-gi menini o temperaturd a cotpului constanti, Adrcatd,.Aceasta menEine in formI, pentru
performange optime, delicata maginirie a proceselor din corp. Nu este o propdetate czre si fie pusi in pericol sau desconsidentd cu uguringi. Mijloacele de conrol asupra temperaturii sunt de impotanli vitalS pi o haini groasd,,pdroasd,,rzolatoarc joacd, evident, un rol major in oprirea pierderii de cildurl tn lumina intensi a soarelui, ea impiedicd, de asemenea, supraincilztrez gi deteriorarea pielii ca urmare a expunedi ditecte la ruzele soatelui. DacL pIrul ttebuie sd dispari, atuncj categoric tebuie

sX existe un motiv foarteputernic pentru r.rrrfji^'"r!,.!t pupre excepFl, acest pas decisiv a fost {Icut ^ numai cAnd mamifetele s-au lansatinff-un mediu complet nou. Mamiferele zburdtoare,liliecii, au trebuit sI-gi dezgoleasci adpile, dar gi-au pdstrat aspecnrl piros in rest gi cu greu pot fi socotite o specie nudi. Mamiferele care ffiiesc in vizuini pi-au redus in citeva caztti - cAtiga tard, blani, furnicarul afncan gi atuul, de exemplu - acoperim6ntul piros. Mamiferele acvatice, cum sunt balenele, delfinii, marsuinii, dugongli, lamantinii gi hipopotamii, gi-au pierdut gi ele blana ca parte a unei direcgii generale de evoluie. Dar pentru toate mamiferele mai obignuite ce fttriesc la saprafagd", fre cd alearyp, de colo pinl colo pe sol, fie cd se caEfud pdn vegetaia arboricoii, pielea acoperiti de un plr des reprezintd, regula debazd.. Lisdnd deoparte acei giganli anormal de grei, rinocerii gi elefangii (cate au probleme de incdlzire pi ricotire specifice lor), maimuga goild" este unicd, diferiti pdn nuditatea ei de toate celelalte mii de specii de mamifere cu pir scurt, cu pir lung sau cu bland,, care ttiiesc pe uscat. In acest punct, zoologul este nevoit si conchidi cd", oti are de a face cu un mamifet carc triiegte in vizuini sau cu ufl mamifer acvatic, ori existi ceva foatte ciudat, cu adevirat unic, in evolu$a maimuqei goale. inainte de a porni Ia drum pentru a observa animalul in forma sa din zilele noastre, primul lucru cate trebuie fIcut, prin ufmare, este si-i scormonim ttecutul gi si-i examin5.m cdtmuindeaproape strdmo$ii imediag. Poate cd, prin examinarea fosilelor gi a altor rlmlgige gi ptin observarea celor mai apropiate rude actuale, vom putea obEine un fel de tablou asupra a cee ce s-a intimplat atunci cind acest nou tip de primati aapfu:utgi s-a indepdrtat de grosul familiei primatelor.

18

/ Uaimula goatd,
At lua prea mult timp pentru a prczenta ajci toate micile
Origil,i

19

fragmente de dovezi cafe s-au adanatcu trudi in secolul trecut, in schimb, vom consid era cd, ace std, sarcini a fost lndeplinitn gi vom rezuma pur gi simplu concluziile ce se pot org. d. aici, combinind informaEiile provenite din morrca paleonloiogllo4 zflagin permanentd. cdttarcde fosile, ., faptel. adunate de etologi, c^re au observat cu ribdare maimugeL.

Grupul de primate cdruiaii aparine maimufa noastti goald a apdrut iniial din neamur insectivorelor primitive. Aceste -r-, fere timpurii erau creatud mici, insignifirrrt care fugeau ner_
,
voase de colo-colo la addpostr:l pddurilor,

d, d,ejasi evolueze in maimufe propriu-zise. incepeau si_gi dezvolte cozilungi, pen_ tru echilibrare, iar corpul le cregtea considerabil in dimJnsiuni.

ani in urm5, aceste premaimuEe incepuser

^p..rirr o vedere tridimensionald, cu manevrabilitate, membrelor gi odati cu cre$terea tteptztda volumului creierurui, ele au inceput si-gi domine din ce in ce mai mult lumea arboricoll. cindva, cu douizeci gi cinci-treizeci gi cinci de mirioane de

li s-a imbunitdit, ochii avansAnd spre partea fuontdd a feEei,iar mdinile Ii s-au modificat pentru hranei. Cu
vederea

i" ti-p

ce sivetrnele

dezvoltatln multe forme ciudate. unele au devenii mdnc-dtoarc de plante gi gi-au sipat vizuini sub pIm6nt pefltru siguranEi, alton le-au crescut picioare lungi, .adevdrate piciorornge c, care si fugi din faga dugmanilor. Altele au devenit ucigi-pi cu ghear.e l*g, cu dingi ascu,tili. Degi principalele reptile ,ld.r_ serx gi pirdsiseri scena, campul deschis eraincd o iateun camp
de

a teptilelot, aceste mici mAncdtoare de insecte au inceput si se avenrureze in afard,in teritorii noi. Acolo s_au rispindit gi s_r,

reptile dominau scena ln lumea animarelor cu opzeci -cincizeci de milioane de ani in urmi, dupi incheierea bruscl a matti ere

lupti.

Intre timp, dinte subdezvoltate, cele cu picioare mici se agd_ gau_incd de siguranga ofeitd" de vegetagia Je pddure. progls. se ficeau gi aici. Vechile mincdtoarcde insecte ,,, irr.epot sd_pi litgeasci dieta gi sd-gi rezolve problemele digestive ..zortui. din devorarea fructelor, nucilor, baceloq mugurilot gi frunzelor. Pe mdsurd ce au evoluat in cere mai pdmitiveforme de primate,

Unele erau pe cale de a deveni specialiste in m6ncatr:l ftanze_ lor, dar majoitateaigi pdstrau un regim iarg, mixt. Cu trecerea timpului, unele din aceste creaturi asemdnLtoate maimugeior au devenit mai mari gi mai geie. 1n loc si mai fugn gi si mai sard", aa trecut labncarc- trecerea unei mdini pestl cealalti in l*g"l crengilor din partea de jos a arbodlor. coztleau devenit demodate. Corpul de dimensiuni mari, degi Ie fdceamai greoaie in copaci, re frceasi acorde mai pugini atenie atacuriloivenite de pe sol. Chiar pi aga, in acest stadiu faza maimugei fdrd, coadd _ erau multe argumente in favoarca nerenunldrii la confortul luxuriant gi la culesul ugor din pidurea lor edenici. Numai daci mediul le-ar da un branci violent spre marile spafi deschise ar fi ptobabil ca ele si se mute. Spre deosebire de primil explora_ tori mamiferi, ele se speciarizaseti in traiul in pedore. Miiourr" de ani de dezvoltare trecuseri pentru perfecEionarea acestei aristocraEii a pldurii pi, daci ar fi fost si plece acurn, at fi trebuit si intre in competiie cu (acum deja) foarte avansatele ierbivore gi cu ucigagii care tdiaula niverur solurui. $i aga s-a fbcut ci au

20

wtatn.ujagoald

orisini

/ 2l

rd.mas pe loc,

rumegindu-gi ftuctele gi vlzindu-gi in linigte de

teburile 1or. Trebuie accentuat cd aceastd direcie a maimuEelor fdrd coadd s-a dezvoltat dintr-un motiv sau altul numai in Lumea Veche. MaimuEele cu coadi se dezvoltaserd separat ca specie Lumea Veche, cAt pi in Lumea Noui, dar arboricold ^tatir, tamtJta americand, a primatelof n-a cunoscut niciodatd faza maimufei f:afi coadd". in Lumea Veche, pe de alti parte, maimuEele ffud, coadd" ancesffale se gdseau rispAndite pe o suprafagl intinsi de pidure, din Africa de Vest, laan capdt, pdni in Asia de Sud-Est la celdialt. Astilzi timigiEele acestei dezvoltiri pot ftvdzwte in cimpanzeii gi gorilele din Africa gi gibonii gi urangutardi din Asia. trrtr. ,."rt" doui extremitip, lumea este acum Iipsitd de maimu;e cu blani. Pddude luxuriante au dispdrut. Ce s-a intAmplat cu maimugele de demult? Dupi cdte gtim, clima a inceput si lucreze impouiva lor gi,la un moment dat, acum vreo cincizeci de milioane de ani, citadelele lor de pidue se reduseserd sedos ca mdrime. MaimuEele frrd coadd' aflcestrale au fost silite sd,facd.una din doui: ori au trebuit si se agage de ceea ce rlmdsese din vechile lor cimine din pidure, ori, intr-un sens aproape biblic, au trebuit sd" facd fagd exp,ilzdnt din Gridina Raiului. Strirnogii cimpanzeilor, gorilelor, gibonilor gi utangutanilor s-au cramponat de mediul lor gi de atunci incoace numirul lot scade ir continuu. Strlmogii celeilalte unice
maimule fotd coadd supravieguitoare - maimuEa goald,- aupdtruns in afard", au pdrdsit pddurile gi s-au aruncat in competilie cu deja eficient adaptatele locuitoate ale soluiui. Bru o aeabd riscanti, dar in matede de succes al evoluiei amentzt din plin.

Povestea succesului maimugei goale de aici incolo este bine cunoscuti, dar un scuft rezumat va pfinde bine, deoarece este vital sI se pdstreze in minte evenimentele care au urmat, daci vrem si ajungem la o in;elegere obiectivi a comportamentului Lcfi:aJ, al speciei. Pugi ln faEa unui nou mediu, strdmogii nogtri aveau o perspectivi sumbri. Ei trebuiau sau si devini ucigagi mai buni dec4t catnivorele din timpurile strivechi, sau si aiangd" si pascl mai bine decAt ierbivorele din acele timpud. Noi ptim astizi cd, intr-un fel, succesul a fost in ambele sensuri; dar agricultura este veche de numai cdtevz mii de ani, iar aici este vorba de milioane de ani. Exploatarea speciahzztd. a vie;ii plantelor ln cAmp deschis era peste putinEa strdmogilor no$tri ancestrali $i a trebuit si agtepte demoltarcatehnicilor avarisate ale timpurilot modetne. Sistemul digestiv necesai pefltru o cucerire directi a resurselot de hranl ale pigunilor lipsea. Dieta de pldure bazatd, pe fructe gi alune putea ft adaptatd la o dietl bazatd, pe ridlcini gi bulbi, la nivelul solului, dar limitfuile erau ..rr.r". trt loc de a se intinde lenep la capitul unei ramuri dupi uo fruct copt gi suculent, maimu;a teresffi, cdatdtoarc de legume, ar fi fost nevoitd sd" zg|,ie 9i si scurme cu efott in pimintul tare pentru preioasa ei hrand. Vechea sa dietd de pidute, totugi, flu era alcdtuiti in intregime difl fructe pi alune. Proteinele animale eruafardindoiald de mare importanfd pefltru ea. Se trlgea, de aldef din neamul insectivorelor gi cdminul arboricol al strdmogilor fusese intotdeauna bogat in insecte. G6ndacii suculenEr, ouIle, puii neajutoragi din cuibuti, broticeii gi reptilele mici erau toate grlunte penru

22

wtumgagoald,

oisini

23

mozra sa. Ba mai mult, ele nu puneau mari probleme sistemului siu digestiv destul de generalizat. Jos, la nivelul solului, aceastd sursi de hrand nu era cAtugi de pu,tin absenti gi nimic nu o impiedica si-gi sporeasci aceastd pafie dietei. La ince^ put, ea nu a fost un adversar pe misura ucigagului profesionist din lumea carnivorelor. Chiar gi o mici mangusti, ca si nu mai vorbim de o pisicd m^re, o putea invinge gi ucide. Dar erau attjmale tinere de tot felul, cele neajutorate sau cele bolnave, numai bune de inhdEat, gi primul pas pe caleahrdntri pe scari largi cu c tne a fost ugor. Trofeele cu adevirat mari, totugi, erauinzesftate cu picioare lung, gen piciotoarrge, gata a o lua la fugd,,intr-o clipl, cu irteze de-a dteptul imposibile. Animalele copitate, adevdrzte cdmdn de proteine, ii depdgeau posibili-

Creierul le-a devenit mai complex, mai inteligent, mai rapid in luatea deciziilor. Aceste lucruri nu au ufmat unul dupl altul

tifle

de acEiune.

Cu acestea ajungem Ia aproximativ ultimul milion de ani al istoriei ancestale a maimufei goale gi la o sede de dislociti pi dezvoltiri tot mai spectaculoase. S-au intAmplat mai multe

lucruri deodati, pi este important a se conptienttzaacestlucru. De cele mai multe oti, cind se spufle povestea, pdrqile ei separzrte sunt prezefltate ca gi cAnd un progres major ar fi condus la un alnrl, dar acest lucru induce in eroare. Maimugele ancestrale carc ttd)au la nivelul solului aveau deja un creier mate gi evoluat. Aveau ochi mad gi mdini czreapacaabine. Ca primate zyeart,inevitabil, un oarecare grad de otgatizate sociald. O datl cu presiunea puternicl exercitatd asupra lor de a-gi spod indrdzneala in ucidetea vAnatului, au inceput sd aibd loc schimbiri vitale. Au cAgtigat in verticalitate - aD devenit alergdtoare mai rapide, mai bune. MAinile li s-au elibetat de sarcinile locomotoare

intr-o succesiune majord,ptestabiliti; ele au inflotit impreuni, un progres infim ficAndu-se, mai 1nt6i, intr-o direcEie gi, apoi, in cealaltd, fiecare impulsiondnd-o pe cezlaltd,. Era pe cale a se fotma o maimuEi-vdndtor, o mairnuEd-uc1ga$. S-ar putea argumenta ci evolufa ar fi putut favonza un pas mai puEin radical in sensul dezvoltirii unui ocrgry mai apropiat de pisici sau de cAine, un fel de maimugi-pisicd sau maimugd-cAine, prin simplul proces aJ mdnnt dinEilor gi unghiilot pentru a le transforma in arme sllbatice de genul colgilot pi al ghearelor. Dar aceasta ar fi pus maimu;a-de-so1 ancestrald in competi;ie directd cu deja foarte specializagii ucigagi-pisici pi c6ini. Ar fi insemnat sd intre in competiEie cu acegtia in condiEiile impuse de ei, iar rczlcJtat:uJ ar fi fost fdrd,indoiald dezastruos penttu primatele in discugie. @opI cAte cunoaptem, acest luctu poate si se fi intimplat efectiv gi si fi fost un egec atAt de mare, incAt dovezile sd nu mai fi fost descoperite.) in schimb, problema a fost abordati complet diferit, folosindu-se arme artificiale ln locul celot naturale, gi a dat rcztitate. Pasul urmdtor a fost de la foiosirea uneltelor la confecEionarea acestota pi simultan cu aceasti evoluEie s-au imbundtdit tehnicile de vdnitoafe, nu numai in privinEa armelor, ci gi in cea a cooperirii sociale. Maimugele-vAn6tor vAnau in haiti gi, pe mdsurd ce tehaicile lor de a ucide se imbunitiqeau, Ii se imbundtdEea gi modul de orgatizare sociall. Lupii adunat;inhaLtdt ataci desfipst^t,dar maimu;a-vdndtor avezdeja un creier mult
mai bun decAt al l"p gi-l putea folosi in probleme de genul "fli comunicirii gi cooperfuii in grup. S-au putut dezvolta manevre

au devenit susindtoare puternice, eficiente, de atme.

24

Murn4agoile

Origini

/25

din ce in ce mai complexe. Dezvoltarca creierului a fhcut un

pas^inainte.

In esen;i, era vorba de un grup de vdnitoare alcdtuit din masculi. Femelele erau prea ocupate cu cre$terea generaiei tinere pentru a mai putea sd joace un rol major in urmirirea gi prinderea prd,zi. Pe mdsuri ce complexitateavindtodi a ctescut, iar incursiunile deveneau mai ptelungite, a devenit esenial pentru maimuga-vdndtot si abandoneze drumurile cu ocoliguri, nomade ale strimogilor. Era nevoie de un cimin permanent, un loc in care si se intoarcd,atprtda,unde femelele gi odraslele si aptepte gi si impartdhrana. Acest pas, a$a cum vom vedea in capitolele urmltoate, a avut efecte profunde asupra multor aspecte ale comportamentului, chiar al celor mai sofisticate maimuge goale din zilele noastre. Astfel, maimuqa-vdndtor a devenit o maimugl teritoriall, intregul sdu model sexual, pdrintesc Ai social a inceput sd fie afectat. Vechiul siu mod de viagi de hoinireaii gi cules de fructe pilea rapid. Plrisise acum cu adevdrat pidurea sa edenici. Era o maimuEd cu responsabilitdi. A inceput si-gi puni ptoblema echivalentului preistoric al maginilor de spdlat gi al ftigidetelor. A inceput si-gi sporeasci confortul de acasi focul, depozitareahrznei,addposturile artificiale. Dar aici trebuie sI ne oprim pentru momeflt, pentru ci iegim din domeniul biologiei gi pdtrundem in cel al cultutii. Bazzbiologlcd a acestor pagi inainte consta in dezvoltarea unui creiet suficient de mare gi complex cate sd-i petmiti maimugei-vAn5tor sl-i parcurgi, dar fotma exacti pe care o imbraci nu mai este o chestiune de control genetic specific. Maimuga-de-pidure, care a devenit

maimufa-de-sol, care a devenit maimuga-vAn dtor, carea devenit maimula-teitonald",devine acum o maimugi a culturii gi trebuie ca pentru moment si ne oprim. Se cuvine si reiterim aici cd, in aceasti carte, flu ne pfeocupi masivele explozii culturale care au urmat, de care maimaEz goild, din zilele noastre este atat de mAndri - progresul spectaculos ce a dus-o, in mai pufn de o jumitate de milion de ani, de laafaceun foc laaface o navi spayald,. Este o poveste pilpitantd,,dar maimu;a goall este in pericol de a fi ametingatd cu tohri de ea gi de a uita ci, pe sub luciul de suprafagi, ea este incl in foarte mare misurd, o primatd.. (,Maimuga-i maimugd,

apoi studiind aspectele biologice ale modului in care ne comportim azi ca specie putem si ajungem cu adevirat la o ingelegete echilibratd, obiectivS, a exftaordinarei rioastre existen;e. Daci acceptim istoria evolugiei noastre aga cum a fost expusi aici, atunci un fapt iese in evidengd cu claritate: respectiv ci zm apdttt in esenli ca pdmate prdddtoarc. Ptintre maim}Eele cu gi firi coad[. existente, acest lucru ne face unici, dar asemenea transfotmdi majore nu sunt necunoscute in alte gtupuri. Uriagul panda, de exemplu, este un cazperfectde proces invers. Pe cdti vfeme noi suntem vegetadeni deveni;i carnivori, panda este un carnivor devenit vegetarian gi, ca pi noi, este in multe privin;e o creaturl extaordinari gi unicl. Ideea este ci o comutarc majotd de acest gen produce un animal cu o dubli personalitate. OdatI ajuns dincolo de prag, el se implici in noul rol

26

tttatrlirttEagoald

Origini

27

cu mare energie evolutivi, atit de mult, incAt poartd" cu sine multe din vechile sale tdsituri. A trecut prea puin timp penru ca el si se poati debarasa de toate vechile sale caracteristici in timp ce imbtacl in grabl haina celor noi. CAnd pegtii ancesrali au cucerit pefltru ptima dati uscanrl, noile lor calitiEi terestre au fa$flit inainte in timp ce continuau si le tArascd cu sine pe cele vechi, de animale acvatice. Este nevoie de milioane de ani pentru ca un model arlLtnalcomplet nou si se perfecgioneze,iar formele de pionierat sunt, de obicei, amestecituri cu adevlrat fozrte ciudate. Maimuga goald este o astfl de amestecdttrd". inuegul sIu corp, modul siu de vt^td aD fost angrenate intr-o existenli in sAnul pldurii, pentru ca apoi brusc (brusc in sens evoluEionist) sd fie aruncatd"ina-o lume in care putea supraviegur numai dacd incepea sd" trdiascd" precum un lup priceput, care-gi catd. atmele cu el. Trebuie sd examinim acum modul exact in cafe acest lucru i-a afectat nu numai corpul, ci gi in special comportamentul, gi in ce formi resimEim influenEa unei atari mo$teniri in prezent. O modalitate de a face acest lucru este de a compara structuta gi modul de via;I al unei primate ,,pur" culegdtoare de fructe cu o ,,purd" carnivord. Odatd, ce ne-am limurit asupra diferenlelor esenEiale legate de cele doui metode difedte de hrinire, putem sI reexaminim situagia maimugei goale pentru a vedea cum s-a rcahzat amestecltuta de cate vorbeam. Stelele cele mai srilucitoare din galaxia carnivorelor sunt, pe de o p^rte,l"pii Si cAinii silbatici gi, pe de altd purte,marile pisici ca leii tigrii gi leoparzii. Ele sunt ftumos echipate cu organe de simg perfecEionate pind la fineqe. SimEul 1or auditiv este

pot risuci intr-o direcEie sau alta pentru a detecta cel mai slab fognet sau forniit. Ochii, depi slabi in privinEa detaliului static pi al culorii, le sunt incredibil de sensibili la cea mai mici migcare. Si-fol mirosului le este atdt de bun, incAt ne este greu a-l inlelege. Probabil cd, eleincearcd, seflz^y^ unui peisaj de mirosuri. Nu numai ci sunt capabile sd detecteze un anumit miros cu o precizie frtd, grep, ci sunt, de
se

ascugit, iar urechiie

lor externe

asemenea, capabile sI culeagi separat nuaflrele componente ale

unui miros complex. ExperienEele efectuate cu cAini in 1953 au indicat cd.la ei sim!.ri mirosului este de un milion pdndla o mie de milioane de ori mai ascugit decit al nostru. Aceste rczultate uimitoare au fost de atunci incoace puse sub semnul indoielii, iar ulterior, teste mai atente nu le-au putut coflfirma, dat pAnd gi cele mai precaute estimiri plaseazd. simgrl mirosului la ciine la de aproximativ o suti de ori mai bun decit aI flostru. Pe lAngi acest echipament senzodal de prima clasI, c6inii silbatici pi marile pisici au o conformagie minunat de atletici. Pisicile s-au specializat ca sprinteri iuEi ca fulgerul, cdinli ca aletgitori de cursi lungi de mare tezistenl5. CAnd ucid, pot pune in ac;iune maxilare puternice, dini ascuii, silbatici gi, in cazulpisicilor mari, membre anterioare cu musculaturi puternici, inarmatd cu gheare uriage, ascugite ca pumnalele. Pentru aceste animiale, actul de a ucide a devenit un scop in sine, un act de consumaie. Este adevdratci ele rareoti ucid in mod absurd pi fnrd rost, dar dacL, in captivitate, uneia dintre aceste catnivore i se di hranagata ucisi, impulsul ei de a vdna este departe de a fi satisfhcut. De fiecare dztd, c6,nd un cAine domestic este luat la plimbate de citre stipAnul sdu sau cind

28

Wtarmula goald.

arunci un b5g pe care sI-l urmlreasci gi si-I prindd, i se satisface nevoia vitali de a vdna intr-un fel pe care nici o cantitate de hrand conservati nu i-l poate inlocui. Chiar gi cea mai indopatX pisicd domestici cere o plimbare nocturnl dupd pradi gi pansa de a siri pe o pasire nebinuitoare. Sistemul lor digestiv este obignuit si accepte perioade de post comparativ lungi, urmate de ospege exagefate. (Jn lup, de
se exemplu, poate m6nca o cincime din greutateatotald"a coqpului

oigint

29

sIu la o singurd masl - echivaientul unei fripturi de 13-1g kg pe care eu sau dumneavoastri am devora-o la o singuri masi.) Htana lor este de valoare nuffitivi mare pi prea puEin se pierde. Fecalele lor, totupi, sunt lmprd$tiate gi miro^sitoate ,iar defecaya implicd modele comportamentale speciale. in unele cazan, fecalele sunt efectiv ingropate, iar locul este acopedt cu grijI. tn altele, act,l defecdrii este intotdeauna srvargit la o distan[d" considerabili de casi. cand puii murdiresc vizuina, fecarere sunt mAncate de mami pi casa este menfnutd. caratd"in felul acesta. Hrana este depozitatd simplu. Hoiturile sau pdri din ele pot fi ingropate, ca la c6ini gi anumite tipuri de pisici, .r, po1 fi cdtrte sus intr-un copac-cimard", cala leopard. perioadele de intensr acaitzte atleticd din timpul vanatului gi al fazelor de ucidere se intercaleazi cu perioade de mare lene gi relaxare. in timpul disputelor sociale, armele necrulitoare, atdt de vitale pentru a ucide, constituie o potenliali ameningare pentru viaga gi membrele animalului in dispute gi tivalitii, oricAt de minore. Daci doi lupi sau doi lei aLt ceyade impi4it, ei sunt amb,i.atdt de puternic inarmay,incAt lupta ugor, intr-o chestiune de secunde, la mutilare sau ^rpateaduce moarte. Aceasta af putea pune serios in pericol supravieguirea speciei gi, in decursul lungii

evolu$i care le-a dat acestor specii armele lor letale pentru uciderea p:rd"zi, ele au dezvoltat din necesitate pi puternice inhibiEii in pdvinEa utihzdllli armelor asupra altor membd ai propriei specii. Aceste inhibigii par a ave obazd,genetici specifici: ele nu trebuie si fie invdgate. S-au dezvoltat atitudini de supunere care in mod automat potolesc un animal domiqant gi-i inhibn atacul. Posedatea acestor semnale este o parte vitali a modului de viagi al carnivorelor,,pure". Metoda efectivi de a vdna vanazd. de la o specie la alta.
Leopardul pindepte sau se ascunde solitar pi, in ultima clipd, se arunci asupra ptdzi. Pentru cital ea este o hoinireatd atentd in cdatarea prdzi, urmatd de un sprint decisiv La leu este, de obicei, o ac,tiune ln grup, cu prada mdnatd,ln panicd de citre un leu spre ceilalEi, care stau ascungi. Pentru o haiti de lupi ea poate consta dintr-o manevri de incercuire urmatd de o ucidere in grup. Pentru ohatd"de cdini sllbatici afncatieste, in mod tipic, o urmirire ffud,ttild,, un ciine dupi altul mergdnd la atac p6ni cdnd pnda in goand este slibitl de pierderea sAngelui. Studii receflte ficute in Africa au dezviluit ci hiena pdtatd. este tot un vinitor silbatic de haiti. pi nu, aga curn s-a crezut intotdeauna, un animaf care se hrdnegte in primul rind cu stArvuri. Gregeala s-a ficut deoarece haitele de hiene se formeazd, numai noaptea, iar o hrinire cu starvuri de importanEi minori a fost intotdeautta inregisrati in timpul zilei. pot v6na impreund pind'La treizeci de animale. Ele intrec cu upurinfl zebrele sau antilopele pe care le urmdresc Ai care nu in&dznesc sI alerge cuvitezalor maximi de pe timp de zi. Hienele incep
1

Specie de leopard din India (n.tr.).

30

tr,taim"qa goild

Origini

sfAgie picioarele oricdrei pdzi pe care o ajung, p6ni cAnd una este suficient de rrnitd ca sd rdmdnd in urmi fagd. deturma

si

3'1,

aflatd.

in

goanl. Toate hienele atunci converg spre aceasta, ,,clanul,,

sfagiindu-i pdrgile moi pdni cand cade gi este ucisi. Hienele se stabilesc in comunitngi de vizuini. Grupul sau care

membd. Femelele nu se indepdrteazd din jurur zcesteibaze, dar masculii sunt mai mobili gi pot hoiniri prin alte regiuni. intre clanuri existi o agtesivitate consider abrrd dacd,indivizi hoinari sunt pdnpi in afata teritoriului propriului clan, dzr agresivitatea este redusi intte membrii aceluiagi clan. Implrgirea hranei este cunoscutd, ca fiind practicatd de o serie de specii. Desigur, cAnd se ucide mult este carne sufi_ cienti pentru intregul grup de vanitori gi nu e nevoie de multi ceattd,, dar in unele cazuri impdryreae dusi mai departe decit ati,,t. Ctini sIlbatici aficati, de exemplu, sunt cunoscugi pdn aceea ci-gi r:gttrglteazlhranaunul altuia dupi ce ._, t.rrrr]rrrt vindtoarea.In unele cazanau ficut acest lucru intr_o asemenea mdsuri, inc6.t s-a spus despte ei cd auun ,,stomac comun... carnivoreie c re a.,pui intampini probleme considetabile in asigurareahtanei pentru progenitura lor in cregtere. Leoai_ cele vdneazd pi cari c rrrea inapoi la vrztind. sau inghit porgl mad de carne pe care, apoi, o regurgiteazd pentu pui. Ocazyonar s-a relatat despre leii masculi care dau ,sistengel aceastd chestiune, dar nu pare a fi o practicl uzaald". Lupii masculi, pe de alti parte, sunt cunoscuEi prin aceea cd,stribai p6nd ra cincisprezece mile2 pentru a facerost de hrand.,atAt pentru femeli, ' Apr":<i*, iv 24 knt.

folosegte acest cimin -bazdpoatenumiraintr e zecegi o suti de

Pot cdtainapoioase mari cu carne pentru ca roadi sau pot l"shir bucni de carne atunci cdnd ucid gi, apoi, le regwg1teazd, la intrarcain vizuini. Acestea sunt, agadar, cdtevadintre trdsiturile principale ale carnivorelor specializate, aga cum se leagi ele de modul lor de viagi de animale carevdneazr. cum se compard ele cu cele ale maimugelor cu gi fbri coadd, care sunt culegitoare tipice de
cei mici sd le

cAt gi pentru pui.

fructe?

Echipamentul senzorial al primatelor superioare este mult mai dominat de simprl vdzilur decAt de simprl mirosului. in lumea lot de cdEdrdtoarc in copaci, avedea bine este cu mult mai impotant decit a adulmeca bine, gi rdn:l s-a scurtat consi_ derabil, dAnd ochilor o vedere de ansamblu mult mai bund. tn cd,otarea hranei, culorile fructelor sunt indicii pregioase pi, spre deosebire de carnivore, primatele gi-au dezvoltat o foarte bund vedete in culori. ochii lor sunt, de asemenea, buni in iff%istraf,ea detaliilor statice. Hranalor este statici pi detectarea migcirilor infime esre mai puin vitald decit recunoa$terea diferengelor de formi gi Eesut. Auzul este important, dar mai puEin lubtile decit pentru ucigagii de pradd, gi urechile lor externe suflt mai mici pi le lipsegte mobilitatea in rdsucire pe care o au cele ale carnivorelor. Simgrl gustuiui este mai tafinat.Dieta este mai variati gi putertic aromatd - sunt mai multe de gustat. tn special existi un rispuns pozitiv puternic la obiecte cu gust dulce. Fizicul primatelor este bun pentru urcat pi cdEdrat,dar nu e ficut penffu sprinturi de mare vitezd"pe sol gi nici pentru aqiuni de :uz:urd" indelungate. Este mai curdnd corpul agil al unui actobat decdt structura solidi a unui atlet puternic. Mdinile sunt

32

Utumugagoild,

Origini

33

pentru apuca, dar nu pentru a sfdgia sau a lovi. Maxila_ ^ rele gi dinqii sunt rczonabtlde puternice, dar nu se compard cu aparaail,masiv de prindere pi sftrAmare al carnivoreror. uciderea ocazionaid a unei prdzi mici,insignifiante, nu necesiti

bune

tlc imbolnlvire prin cre$terea panselor de reinfectare gi este o ilustrare rcmatcabtld. a dezirteresului fundamental faEd. de
lccale al primatelor.) Datoitd, naturii statice gi abundengei hranei, nu este nevoie

modului deviaEd al primatelor. Hrdtirea se intinde pe o buni pafie azilei. ln locul ospeEe_ lor pantagruelice, urmate de posturi lungi, maimufele cu gi dtX coadd, mestecd tot timpul - o vtagd de gustnri non_stop. Sunt, desigur, pedoade de repaus, in mod obipn it la miezj zirei gi in timpul nopEll, dar contrastul timdne, totupi, izbitot. Hrana staticd se afld intotdeauna acorq agteptind doar si fie culeasd gi mancati. Tot ce au de fbcut animalele este sd se mute de ra un loc cu hrand la altil, dupi cum li se schimbi gusturile sau dupl cum fructeie intri pi ies din sezofl.. Nu se face nici o depozitare a hranei decAt, pentru {oafiepuEin timp, in pungile umflate ale obrajilor anumitor maimute.
Fecalele sunt mai puEin mirositoate decat cere are mdncdtoarelor de carne gi'u s-a dezvortatvreun comportament speciar in vederea debarasirii de ere, din moment ce cad din copaci pe jos gi depatte de animale. Cum grupul se mutl tot timpul, existi prea pufrn pericolul ca o anumiid, zond"si devini .*rg._ rat de infestati sau de mirositoare. Chiar gi madle mriml;e care igi fac culcugul jos in paturi speciale igi schimbd rocul in fiecare noapte, astfel ci nu au de ce sd-gi puni ptoblema igie_ nei culcupului. (cu toate acestea, este oarecum surprinzdtoare constatarea cd'99oh din culcugurile de godld abandonate dintr-o zoni din Africa ave abilegar de gorili in ere gi cd,in73oh dtn ca,o'j animalele au stat intinse pe el. Fapt*l constituie un risc

deosebit de mari. A ucide flu este, de fapt, o parte esenEiali

eforturi

grupul de primate si se despartd pentru a o cduta. Ele pot se mute, si fugi, sd se odihneascd gi sI doarmi impreuni intr-o comunitate strAns uniti, fiecare membru urmirind mipcirile gi acgiunile tuturor celorlalgi. Fiecare individ al grupului va gti destul de bine, in orice momeflt, ce face fiecare din ceilali. Este un procedeu total necarnivot Chiar gi \a acele specii cle primate cafe se despart din cAnd in cind, unitatea cea mu micd nu este niciodatd, alcdtuttd" dintr-un singur individ. O maimu;6 solitati este o fiinp vulnerabili. Ei ii lipsesc putemicele afme naturale ale carnivorelor gi, in izolate, cade ugor prudd, ucigagilor ce stau la p6,ndd.. Spiritul de cooperate, care este prezentla vdndtoni in hutd,, cum sunt lupii, este in mare parte absent in lumea primatelor. La ele, competitivitatea pi dominaia sunt Ia ordinea zilei. CompetiEia in ierarhia sociali este, desigur,prezentd.la ambele grupuri, dar e mai pu;in temperatd de acEiuni de cooperare in cazrl, maimugelol Manevrele complicate, coordonate, de asemenea, nu sunt necesare: secvefllele acgiunii de hrinire nu necesiti a fi puse cap la cap intr-un mod atdt de complex. Primata poate trii mult mai mult de la un minut la altul, de La mdfi,la gard.. Deoarece hrana primatei se gdsepte pretutindeni in jurul ei la indemAni, flu este nevoie aproape deloc sd acopere distange mari. Au tost studiate cu atenfie grupuri de gorile silbatice, cele mai mari dintre primatele actuale, gi li s-au urmfuit migcdrile, astfel incAt acum gtim ci ele parcurg in medie aproximativ
ca

si

34

x,filmugagoalFt

Orisini

/ 35

o treime de milS3pe zi. Doar uneori se deplaseazd, cdteva sute de picioarea. Carnivorele, prin contrast, trebuie frecvent sd"parcurgi multe mile la o singurl incursiune dupd vAnat. Se cunosc unele cazuri cdnd au parcurs peste 50 de miles dupi vAnat, trebuindule cdteva ztle pdnd. si se intoarcd acasd. Acest act al teintoarcerii la un cimin stabil este tipic pentru carnivore, dar este cu mult mai pugin obignuit pdntre maimuge. Adevirat, un grup de primate triiegte intro zond.destul de clar definitl drept ,,acasd", dar noapteaipi face culcugul oriunde se intAmpld si-pi fi terminat peregrindrile din timpul zilei. Ajunge sd cunoascl tegiunea generali in care triiegte deoarece intotdeauna hoind.regte incoace gi incolo prin ea, dar tinde sd foloseasc d.intezga zonl mult maula voia intAmpllrii. De asemenea, interacgiunea dintre o ceatd, gi cea invecinati este mai puEin defensivi gi mai pu,tin agresivd decAt in cazul carnivorelor. Un teritoriu este, prin definiEie, o zond. apdratd" gi deci primatele flu sunt in mod obignuit animale teritoriale. Un lucru mirunt, dar carc este relevant aici: carnivorele au purici, dar primatele nu. MaimuEele cu gi fXrd coadd" sunt sAc6ite de pdduchi gi de ali pzrazig,externi, dar, contrar opiniei populare, ele sunt complet lipsite de purici, dintr-un motiv fozrte clar. Pentru a-l in;elege, este necesar si examinim ciclul de viali al puricelui. Aceasti insectd igi depune ouile nu pe corpul gazdei sale, ci ptintre rositurile din locul de dormit al victimei. Ouilor le sunt necesare trei zile pefltfu a sparge coajalirsdnd si iasi
3

larve mici, tdtdtoarc, Aceste larve nu se hrlnesc cu singe, ci cu rcstuti care s-au acumulat in murddria vizuinei sau a bfulogului.

l)upi doui sdptlmini ele ges o gogoapd gi se metamorfozeazd in nimfl. RimAn in aceastd state de adormire aproximativ incl cloud sdptimi'nt pA,nd, si iasi ca adulEi, gat^ sd sard pe un
cc:rp-gazdd" adecvat. Astfel, cel puEin

in pdma

sa

luni

de

viap

puricele este rupt de specia gzzdei. Reiese clar de aici de ce un mamifer nomad, a$a cum este o maimu;i cu sau fdrd coadd, nu este sAcdit de putici. Chtar dacd" ci,gvapurici rd,td,ciy se nimeresc pe unul gi se imperecheazd. cu succes, ouile lor vor tdmdne in urmi pe misurd ce gtupul de primate se muti, tar cind gogoagele se desfac nu va mai fi nici o gazdd ,,zcasd" pentru ca legltura sd poati continua. Pudcii sunt, pdn urmare, paraziy. numai ai animalelor cu un clmin stabil, a$a cum sunt carnivorele tipice. SemnificaEia acestui fapt se va vedea imediat. ComparAnd diferitele modud de viaEd ale carnivorelor gi primatelor, m-am axat in mod firesc, pe de o parte, pe vAnitorii tipici de cimp deschis, iat, pe de alti pzrte, pe culegitorii de fructe tipici care trliesc in pLdure. Existi anumite excepEii minore de la regulile generale de ambele pfu$,dar acum trebuie si ne indteptim atenEia asupra unei excepgii majore - maimuEa ,- + goald. fn ce mdsurd a fost ea capzbrld, si se schimbe, sd-gi im-

Cca 535 m.
1 picior = 30,479 cm. Cca 80 km.

a
s

bine mogtenirea de mdncdtoarc de fructe cu nou-adoptatul regim de carnivori? Ce tip aflrtne de animal a devenitdin aceastd catzd? SI incepem cu aceea cd avezun echipament senzorial nepotrMt vie;ii pe sol. Nasul i eruprca slab, iar urechile insuficient de sensibile. Fizicul ii era frrd, de sperangi de inadecvat pentru

36

Mumugagoale

Orisini

37

epuizantele teste de rezistenli gi pentru sprinturi fulger. tn

privinga personalitdgii, aceasta era dominatd,maicurind de spiritul competitiv decdt de cel de cooperare gi era neindoielnic slabd in privinEa planificnrii gi a concen u;dii. Dar, din fericire, aveL rtfl creier excelent, deja mai bun ca inteligenqi generali

decit al rivalilor sdi carnivori. Ridicindu-gi corpul in poziEie verticalS, modificAndu-gi mAinile int-un fel gi picioarele in altul, imbundtigindu-gi creierul in continuare gi folosindu-l cit de
intens putea, a.rlea a pansi. Acest lucru este ugor de spus, dar a tebuit un timp indelungat pentru a se reahza, gi a ar,'ut tot felul de repercusiuni asupra altor aspecte ale vieii sale zilnice, dupd cum vom vedea in capitolele ce utmeazd". tn clipa de faEd, nu trebuie sd ne preocupe dec6t cum s-a rcahzat acest lucru gi cum i-a afectat com-

potamentnl Iavdndtoare gi in hrinire. Cum bitilia urma a fi cigtigati mai curAnd de creier decAt de fo4a mugchilor, trebuia ficut un pas evolutiv spectaculos care sd-i mireasci puterea creierului. Ceea ce s-a intimplat a fost cam ciudat maimuga vdndtor a devenit o maimugi infantili. Acest truc in evoluie flu este unic; el s-a petrecut la un numit de cazun complet separate. Spus foarte simplu, este un proces (numit neotenie) prin care anumite caractete juvenile sau infantile sunt reEinute gi prelungiteinviaEa adulti. (IJn
exemplu faimos este axolotui, un fel de salamandrd cate poate rdmdne in stadiul de mormoloc toati viaEa gi poate cre$te in
aceastd" stare.)

Modui in carc acest proces al neoteni ei aitttd, creierul primatelor si creascl gi si se dezvolte se ingelege cel mai bine dacl

tnahzdmfdtul unei maimuEe tipice. inainte de nagtete creierul lctusului maimulei cre$te rapid in dimensiune gi complexitate. ( lAnd animalul se nagte, creierul siu a atins deja gaptezeci la suti difl mirimea finild a celui de adult. Resnrl de tteizeci la suti se rcahzeazd repede in primele gase luni de via;i. Chiat pi un pui de cimpanzeu igi incheie dezvoltarea creierului in decurs cle doulsprezece luni de la naptete. Specia noastri, prifl contrast, are la nagtete un creier care este de numai douizeci gi trei la suti din mdrimez sz finald. de adult. Cre$terea rapidd, continui incl gase ani dupi nagtete, iar integul proces nu se termind,pdnd.in iurul celui de-al doadzeci gi treilea andeviaEd. Penffu dumneavoastri pi pentfu mine, deci, cregterea creierului continud aproximativ incl zece ati dupd ce am atins matuitztez sexuali, dat pentru cimpanzeu ea este terminati cu $ase sau papte ani inainte ca animalul si devini activ din punct de vedere reproductiv. Aceasta explicd foxte clar ce se inlelege atunci c6nd spunem cd" am devenit maimuEe infantile, dar este esenial si expliclm aceastd afumage. Noi (sau, mai degrabi, strimogii no$tri maimule-vAnItor) am devenit infantili in anumite pdvinEe, dar in altele nu. Ritmurile de dezvoltate ale diferitelor noastre proprietigi s-au defazat. in timp ce sistemele noastre reproductive o luau repede inainte, cfe$terea creierului la noi rlmlnea in urmi. $i tot apa s-a intdmplat cu diferite alte pd4i ale alcituirii noastre, unele fiind foarte mult incetinite, altele doar pugfl, iar alteLe deloc. Cu alte cuvinte, a fost un ptoces de infantilism diferengiat. Odati ce tendinga s-a pornit, selecgia naturald, a favorizat menginerea oricdror caracteristici din

38

/ Uaimugagoald,

Origini

/ 39

sffuctura animaiului care 1l ajutaa si supravieguiasci in noul siu mediu ostil gi dificil. Creierul nu a fost singura p^rte acorpului afectatd: pozitla corpului a fost gi ea influenlati in aceiagi mod. Un mamifer nendscut igi are axa capului in unghi drept cu axa

trunchiuiui. Dacd" s-ar na$te astfel capul siu ar fi orientat in jos spte sol atunci cAnd se migci pe cele patru picioare, dar inainte de nagtete capul se rote$te spre inapoi, astfel cd, axa sa este in linie cu cea a trunchiului. Deci, cind se nagte gi umbld, capul ii este odentat spre inainte, aga crun mebuie. Dacd un astfel de animal ar incepe sd umble pe picioareie posterioare in poziie vetticall, capul i-ar fi orientat spre in sus, privind la cer. Pentru un animal vertical, cum este maimu{a-vAndtor, este impoftant, apada4 si se pdstreze unghiul capului din stadiul de fetus, menEinandu-lin unghi drept cu coqpul astfel ca, in ciuda noii poziEii in locomogie, capul si priveascd inainte. Aceasta este, desigur, ceea ce s-a intdmplat gi, inci o dztd,, este un exemplu de neotetie, faza dinaintea nagterii fiind pistrati in cea postnatall pi in viaga adultd. Multe dintre celelalte c tactere fizice speciile ale maimuEei-vAnitor pot fi redate astfel ginrl lung gi subEite, aplaizzrea felei, dimensiunea rircd, a dinEilor gi erupia lor intitziatd,, absen;a increEirii puternice a sprincenelor gi nerotirea degetului mare de la picior. Faptul cd xdt de multe caractetistici embrionare separate au avut valoarc poteniaii pentru mamuEa-vdnitor in noua sa posturd a teprezentat bre$a evolutivl de care avea nevoie. Dintr-un singur salt neotenic ea pi-a putut dobAn dr atAtcreierul de care avea nevoie cAt gi corpul care sd.i se potriveascd. Putea

si alerge in poziie verticall, cu miinile Iibere pentru mAnuirea armelor gi, totodati, gi-a dezvoltat creierul care si poati concepe atmele. Mai mult decit atdt, nu numai cI a devenit mai inteligenti in manipularea obiecteior, ci a avut gi o copildrie mai lungd in timpul cdrcia putea invi;a de la pirinEi gi de la alEi adulEi. Maimulele fdrd, coadd" gi cimpanzeii sunt in copildrie iuciuge, exploratoate pi inventive, dat fazaaceasta moare repede. Copildria maimuEei gozle era,in aceasti privinEd, prelungitd direct pind in vnEa adtitd. din punct de vedere sexual. Era timp din belpug pentru a imita gi ainvdEa tehnici speciale ce fuseserl puse la punct de generagiile anterioare. SHbiciunile sale ca vAnitor frzic Ai instinctiv puteau fi mai mult decit compensate prin inteligenga pi posibiJitiEile sale imitative. Ea putea fi invigati de cdtre pnrinEi a$a cum nici un animal nu mai fusese invdEatp6,nd,
atunci.

Dar numai invdgarca nu era suficienti. Era necesari gi o contribuie genetici. Modificdrile genetice debazd din natuta maimu;ei-vdndtor trebuiau si insogeasci gi ele acest proces. Daci cineva ar lua pur gi simplu o primati obignuiti, culegdtoarc de fructe, care trdie$te in pddure, de tipul celei descrise mai inainte gi i-ar da un creier mare gi un corp de vdndto4 ar {i dificil ca ea sd devini o maimu;i cu succes lavdndtoarc ffud,
alte cdteva modificdri. Modelele sale comportamefltale debazd ar fi gregite. Ea ar putea fi czpabrld" si cAntdreasci lucruile gi

si planifice intr-un mod foarte inteligent, dar pornidle

sale

animalice de prim ordin at fi de tip necorespunzdtot.invdEarca ar htcta impotriva tendingelor ei natutale, nu numai in com-

portamentul privind hrdntea, ci

gi

in comportamennrl ei social

40 /tvla,rnuEagoale general, agresiv gi sexual, gi in toate celelalte aspecte comportamentale debazd" ale vechii sale existenge de pdmatd,.Dacd, aici nu s-ar lucra gi asupra modificirilor genetic controlate, atunci noua educa,tie a tinerei maimuge-vindtor at fi o sarcini obositoare, practic imposibili. Pregdtirea culturald poate rcaliya mult, dar odcAt de strilucitoare ar fi maginiria centrilor superiod ai cteierului, ea necesitd un sprifin considerabil din partea zonelor infedoare. Dacd privim acum inapoi la diferengele dintre o carnivori ,,purd.o'tipicn gi o primatd,,pnri" tipici, putem vedea cum s-a ajuns ptobabil la ele. O carnivorl avans^td. separi aciunile de cdutate a hranei (vinatul gi ucisul) de aciunile mAncatului. Ele au devenit doui sisteme motivalionale distincte, depinzAnd

oisini

/ 4l

numai patlal unul de ceiilalt. S-a ajuns la aceasta deoarece inteaga secvenli este atdt de lungi gi epuizanti. Acnrl hrdnirii este prea indepirtat gi, astfel, acEiunea de a ucide a devenit o tecompensi prin ea insigi. Cercetdri asupra pisicilor au indicat chiat cd aici secvenga s-a subdiviz^tin continuare. Prinderea ptdzi,uciderea ei,prcpamea ei (umulkea) gi mdncanrl ei, fiecare igi au propriile sisteme motivaionale pa4ial independente. Daci unul din aceste modele comportamefitale este satisfhcut pe deplin, aceasta nu le satisface in mod automat gi pe celelalte. Penffu pirmata culegitoare de fructe situaia este complet difedti. Fiecate secvenfi de hrinire, cuprinzAnd simpla ciutare ahranei gi, apoi, lnghi;irea ei imediatd este comparativ atit de scurtd, incAt,nu este necesarl o despi4fue in sisteme motivaionale separate. Acest lucru este ceva ce ar trebui schimbat, gi schimbat radical, in cazul maimugei-vinItor. Yindtoarca ar

trebui si-pi aduci propria ei recompensl, flu ar ma putea si acyoneze ca o secveflEi a apetitului ce duce la consumarea mesei. Probabil, ca gi la pisici, vdnarea, uciderea gi prepararea hranei gi-ar dezvoltafrecatepropdile lor scopuri separate, independente, ar deveni ftecarc scopuri in sine. Fiecate ar trebui atunci si-gi gdseascd expresia gi nu s-ar putea ca unul sd fie estompat prin satisfacercaaliia. Daci examinlm - a$a cum vom face intr-un capitol uiterior - comportamentul legat de hrinire al actualelor maimule goale, vom vedea ci existd o mulgime de indicii cd ceva de acest gen s-a gi int6mplat. Pe lAngi faptul ci a devenit un uciga$ biologic (in opoziie cu unul cultural), maimufa-vdnitoi a trebuit, de asemenea, si-pi modifice repartifile in timp ale compottamentului siu legat de masd. Au dispitut gustirile minut-dupi-minut gi au apirut mesele consistente, distanlate.Hranase depozita. tn sistemul comportamental trebuia si se constituie o tendingi fundametali de a reveni la un cimin fix. Capacitnfle de otientare gi de tegdsite a ciminului trebuiau imbunitlgite. Defeca;ia mebuia si devini un model compoftamental organizltifl spary,u, o activitate pdvatd (ca la carnivore), in locul uneia comune (ca la primate). Am menEionatcd"un rezultat ilatitzdrlunui clmin fix este cdfaceposibild parazitarcade cdre purici. Am mai spus despre carnivore cI au purici, dar primatele nu. Dacd maimuga-vinitor era unici intre primate pdn aceea cd" avea un cimin fix, atunci ne-am a$tepta ca ea si incalce regula primatelor gi in privinEa puricilor, gi pare sigur cd. aga au stat lucrurile. $tim cd astlzi specia noastri este parazitatd de aceste insecte gi ci avem propriul nostru tip de purice - unul care aparyne unei specii diferite de

42
alEi

Matmulagoala

purici, unul care a evoluat odati cu noi. Dacd a avut timp suficient pentru a se dezvolta intr_o noui specie, atunci trebuie cr este cu noi intr-adevir de foarte mult timp, suficient de lung pentru a fi fost o companie nedodtl lncd Je demult, di., pri mele noastte zrle de maimugi_vAndtor. Din punct de vedere social, maimuEa_v6 ndtor atrebuit sd_gi sporeascS instinctul de a comuni ca gi acoopefa cu semenii sii. Expresiile faciale pi vocalizirile au trebuit si devini mai com_ plicate. cu noile arme in mdnd,a trebuit si dezvolte semnale puternice care si inhibe atacudle din interiorul grupurui sociar. Pe de alti patte,cu un cdmin fix pe care se_l apere, a trebuit sI dezvolte rispunsuri agresive mai puternice iaEdde membrii grupurilor rivale. Datoriti cerinqelor noului sdu mod de viaEd, ea a trebuit si_gi puternicui instinct al primateror de a nu pdrisi nicio^tertaeze dati grosul grupului. cz parte a nou instituit.rui spirit de cooperare gi datoriti naturii eratice a resurselor de hranI, ea a trebuit si inceapi si_pi imparti hrana. Ca gi lupii paterni menionagi anterior, gl _rr_ culii maimulei-vandtor au trebuit si care tezerve dehrand. acasd. pentru femelele ce oJdptaagi pentu puii lor care cre$teau incet. Acest gen de comportameflt patern tebuia si fie o noue direc_ Eie evolutivl, pentru cd" regala generali a primatelor este ci toatd" gnja pfuinteasci vine din pzr:rca mamei. (Ir{umai o pri_ matd,inEeleaptd,, ca maimufa noastrl vAndtor,igi c,rnoagte taii! Datodti extrem de lungii perioade de depende ryd, a celor gi a pretenEiilor lor multiple, femelele e,rrv incon_ lttci ^prcape tinuu consemnate acasd..ln aceastr privinln noul mod de viati

oigini

/ 43

al maimuEei-vdnltor a ridicat o problemi speciall, pe care nu au cunoscut-o gi carnivorele,,pure" tipice rolul sexelor trebuia

si devind mai distinct. vanrtorilg spre deosebire de cele ale ca,nivorelor ,,pure", au trebuit si ajung{ a fi otgantzate de grupuri alcrtuite numai din masculi. Dacd, eta ceva care sd acioieze impotriva firii primatelor, tocmai asta era deoarece nu se mai pomenise ca un mascul viril al primatelor si plece in ciutare de hrand" gi si-gi lase femelele neprotejate impotriva avansurilor altor masculi care s-ar intdmpla si treaci pdn apropiere. Cu oricdtd pregatire culturali, ptoblema flu se putea rczolvz.Flra cevacate cefea o modificare radicaidin compoftamennrl social. Rispunsul a fost reahzareaunui cuplu. MaimuEele_vAnitor mascul gi femeli trebuiau si se indrigosteascd gi sd-gi tdmdnd, credinciogi unul altuia. Aceasta este o tend.in;i comuni multor altor grupud de animale, dar este wd.pdntreprimate. Ea a rc_ zolvat trei probleme dintr-odati. A insemnat ci femelele rimdneau legate de masculii lor individuali gi credincioase lor in timpul cdnd acegtia. erav piecai ra vdndtoare. A insemnat ci rivalitdfle sexuale grave dinffe masculi er,o atenuate. ceea ce a ajtxatla dezvortarea spiritului lor de cooperare. Daci urmau sd,vdneze impreund cu succes, se cuvenea ca atitmasculii mai slabi, cit gi cei mai puternici sn-pi aibr rolul lor. Ei trebuiau si joace un rol cental gi nu puteau fi aruncaEi la periferia societd;i, a1a crun se intdmpii la atdt de multe specii de pdmate. Mai mult, cu nou createle atme, exclusiv at.j.ftciale, mascuiul maimugei-vinitor s-a vizut puternic constrans sd reducd orice sursi de nein;elegere ln cadrul tdbului. in al treilea rand, crearea unei familii alcituite dintr-un mascul gi o femeli a insemnat

44

MunruEagoata

Orisini

45

cd gi progenitura avea de cAgtigat. Sarcina gtea a cregterii gi pregitirii copilului care se dezvolta incet cerea o sffAnsi unitate a familiei. La alte grupuri de animale, fie ele pegti, pdsiri sau mamifere, cdnd este o povard pfea mare pentru a o putea duce

un singur pdrinte, constatdm formarea unui cuplu puternic, care-ileagdpe pdrinEii mascul gi femeld unul de cerdlalt pe toati durata sezonului crepterii puilor. Acest luctu este ceea ce s-a intimplat gi in cazul maimufelor-vdndtor.tn u...t fel, femelele erau sigure de sprijinul masculilor lor pi se puteau devota indatoririlor materne. Masculii erau siguri de roialitatea femelelot lor, erau pregitigi sI le piriseasci pentru vdndtoare gi evitau si se bati inte ei pentru ele. Iar progeniturile se bucurau de maximum de griji gi atenEie. Suni ca o soluie ideald,,dar implicl o
schimbare maprd,in comportamenhrl socio-sexual al primatelor vom vedea mai incolo, procesul nu a fost niciodatd desrvargit. Reiese clar din comportarnentul actuar ar speciei noasgi, aga cum

tre ci aceasti tendinli a fost doar paryalincheiati gi cd vechile noastre instincte de pdmate continui sd" rcapad, in forme minore.
Acesta este, a$adar, modul in care maimuqa-vdndtor gi_a asu_ mat rolul de carnivord ucigapd gi in conformitate cu care gi-a modificat obiceiurile de pdmatr. Am sugerat cd. to^te au fost modificiri biologice debazd,mai cur6nd dec6t nigte simple mo_ dificdd de culturi, gi ci noile specii s-au mod.ificat genetic in felul acesta. Poate o considerali o afirmaie nejustificatd..poate avei impresia - atdt de puternici este indoctrinarea culturali - ci modificdrie ar fi putut foate bine sI apafi, pnninvi;are gi dezvoltarea noilor tradifi. Mi indoiesc de acest lucru. Nu

trebuie decit si ne uitim la comportamentul speciei noastre dtn ziaa de azi penffu avedea ci nu aga stau lucrurile. Progresele cuiturale ne-au dat un progres tehnologic din ce in ce mai impresionant, dar oriunde se ciocnepte de catactensticile ^cest^ noastre biologice de bazd. intAmpini o rezistenEi puternic5. Modeiele comportamentale fundamentale, fixate in primele noastre zile de maimule-vAn6tot, inci se fac simEite in tot ceea ce intreprindem, oticAt de inilEltor ar fr.Dacd cxgatizatea acd.vitnflor floastre mai pimAntepti - hrinirea,teamz, agresivitatea, sexul, grija pfuinteasci - s-ar fr dezvoltat numai prin mijloace culturale, nu incape indoiali cdpt,nd. acum ni le-am fi conuolat mai bine gi le-am fi modelat intr-un fel sau aln:l, astfel incAt si corespundl extraordinarelor gi crescindelor ceringe la carc le supun progresele noastre tehnologice. Dar n-am reugit acest lucru. Ne-am inclinat in mod repetat capul in faga naturii noastre animalice gi am admis tacit existenEaftarci complexe care se zgttd'in noi. Daci suntem sinced, vom mdrtudsi ci vor trebui sdtreacd milioane de ani gi sd se peteacd acelagi proces genetic care apus fiara acolo, pentru a o modificr. lrrtr. timp, civilizafile noasffe incredibil de complicate vor putea si prospere numat dacdle proiectim astfel incAt si nu se ciocneascd sau sd nu tindi si suprime cerinlele fioastre animalice fundamentale. Din pdcate, creierul nosffu rayonalnu este intotdeauna in acord cu creierul nostru sentimental. Sunt multe exemple cate atatdande lucrurile au apucat-o pe un drum grepit, iar societiEile umane s-au pribugit ori s-au bzgatehzat. in capitolele ce:urmeazi vom incerca si vedem cum s-a lntAmplat acest lucru, dar mai intAi este o intebare Ia cate ttebuie

46 /tvtairrlgagoaJLd, intrebarea pusi la inceputul acestui capitol. CAnd am intAlnit prima datd" aceastd" specie ciudati am observat cd avea o trrsdturi care se detaga imediat dintre celelalte, atunci cdnd enplasatd" ca specimen intr-un lung gir de primate. Trdsdtrrta eta pielea sa despuiatl, ceea ce m-a determiflat, ca zoolog, sd numesc aceastd" fiin;i ,,maimuEa goald". Am vizut intre timp cd i s-at putea da oricAt de multe nume adecvate: maimuga vetical5, maimuEa fEudtoare de unelte, maimuga teritoriali gi aga mai depate. Dar nu ele au fost primele lucruri pe care le-am observat. Privitl simplu, ca specimen zoologic intr-un muzeu, goliciunea este cea cate ate un impact imediat, pi acesta este numele la carc vom rimAne, chiar gi numai pentfu a o alinia altor studii zoologice gi pentru a ne aminti ci aceasta este maniera speciald in care o abordim. Dar care este semnificalia ciudatei trisituri? De ce naiba si fi devenit maimu;a-vAndtor o maimugi goald? Din pdcate, fosilele nu ne pot ajutainpdvinla diferenEelor la piele gi pdr, aga cd,habar nu avem cAnd anume precis a ar,,ut loc mare denudare. Putem fi desarl de siguri ci nu s-a petrecut inainte ca strimogii nogtri sd-gi fi pdrdsit ciminele din pldure. Este o evoluie atat de ciudatl, incit pare mult mai probabil a fi fost inci o caracteristici a scenei marii transformiri din cAmp deschis. Dar cum s-a intdmplat exact, gi cum a ilutat-o pe maimuta nou apdrutd, si supravieEuiasci? Problema i-a frdmdntat pe expe4i timp indelungat gi multe teorii fanteziste au fosr avansate. Una dintre cele mai ptomiEdtoarc idei este cd a fost parte integrantd. aprocesului de neotenie. Dacd examinati un pui de cimpanzeu la nagtere vegi

Origini

47

si rispundem

coflstata cd. arc capul bine acopedt cu pir, dar corpul ii este aproape neacopedt. Daci aceastl stare at fiintfuziatd,iniasa animalului adult, prin neotenie, aspectul pnrului cimpanzeului advlt at ft foate asemdndtor cu al nosru. Este interesant cI la specia noastri suprimarea cregterii pnrdui de citre neotenie nu a fost dusi completpdnd,lz capdt. Fnnil in cre$tere porne$te pe dtumul acopedrii cu p6r propde mamiferelor, astfel ci intre a gasea gi a opta lund de vtaEd,rntrauterini ajunge complet invelit cu pir fin. Aceasti hainl ^proape fetali este cunoscuti sub numele de lanugo pi nu este dati jos pAnd cu pugin inainte de nagtere. Nou-niscuEii prematuri vin

uneori pe lume purtafld inci acest lanago, spre groaza pitingiiot, dar, cu excepia :unat czzutt foafte tate, el cade foarte cur6nd. Nu se cunosc mai mult de aproximaiv tteizecide cazuri inregistrate de familii cu progenitutd. care,maturizindu-se, ajunge complet acopeitd. cu bland. Chiar gi aga, toi membdi adulEi ai speciei noasrre au un numdr mare de fire de pfu pe corp - mai multe, de fapt, decit rudele rioasffe cimpanzeii. Nu e atAt cd" ampierdut fire inmegi de pir, cit faptul cd ne-au crescut numai fire de pIr anemice, (intAmpldtof, acest lucru nu este valabil pentru toate rasele negrii au suferit o pierdere a pirului reali, precum gi aparenti). Faptul i-a determinat pe anumii anatomigti si declare ci nu ne putem considera o specie fdtd,pdr sau despuiatd,iar o renumitd autoritate in materie a mers pd.ni acolo incAt si spuni ci afnmalia potrivit cdreianoi suntem,,cea maipuEin plroasi dintre toate primatele este, prin urmare, foarte departe de a fi adevdtatd; iar numeroasele teorii stranii cate aD fost avansate

48

Mumupgoale

oisini

49

pentru a explica imagjnara pierdere a firelor de pdr sunt, cu

pdrere de rdu, nenecesare". Acest lucru, in mod clar, nu are sens. Este ca gi cum am spune ci deoarece orbul are o pereche de

ochi, el nu e orb. Din punct de vedere funcional, suntem puternic despuiai gi pielea noastrd este expusd total lumii exterioare. Este o stare de lucruri care oricum trebuie explicatl, indiferent c6te fire de pit minuscule putem numita cu lupa.

unei game vaflate de cipuge de tot felul, de purici gi gindaci, pdnd,intr-acoio incit situa;ia crea un risc serios de imbolnivite. Lepld6ndu-gi haina de pdr, locuitorii vizuinilor emu mai in mi-

suri

sX facd, faEd, problemei.

Explicarea pdn neotenie ne di numai un indiciu asupra modului in care s-a ajuns la dispadEia bhii. Ea nu ne spune nimic despre valoarea nuditiEii ca o czracteristici noud ce a ajutat maimuEa goald. si supravieEuiasci in mediul siu ostil. S-ar putea argumenta cd" nu a a\-ut nici o vaToate, cd a fost doar un rcnitat secundar il.altot modificiti neotenice, mai importante, ca de pildd dezvoltarea creierului. Dar aga cum am vdntt deja, procesul neoteniei este o intdrzierc difereniati a altor procese ale dezvoltfuii. Unele lucruri se incetinesc mai mult decit altele - vitezele cregtedi se defazeazi. Este greu de crezut> prin utrnare, cd o trdslturi infantili ztat de periculoasd potenEial precum nuditate sd fie lisati si persiste pur $i simplu pentru ^'vea cd ilte modificiri se incetineau. Daci nu at fi avut o valoare specif,ci pentru noua specie, ar fi fost repede rczolvatd pnn seleqie flztwald. Cate a fost atunci valoarcapielii nude din punctul de vedere al supravieguirii? O explicaie este ci atunci cAnd maimufa-vimdtor gi-a abandonat trecutul nomad gi s-a stabilit intr-un cdmin fix, vizuinile sale au devenit puternic infestate cu paraziy ai pielii. Folosirea acelorasi locuri de dormit noapte de noapte se consideri afrfurruzatun teren anormal de propice dezvoltdri

Aceastd idee ar putea avea un simbute de adevdr, dar cu greu ar fi putut fi de o importan;i majord,. Prea puine alte mamifere ce locuiesc ln vizuini - gi sunt sute de specii din care si alegem - au luat aceastlmdsuri. Oricum, dacd"lanuditate s-a ajuns pe iltd cale, se poate ca ea sd fi inlesnit inllturarea supirdtorilor pamziiai pielii, sarcini care gi astdzi ocupi o buni parte din timpul primatelor pdroase. O oJtdidee mergAnd pe aceeagi linie este ci maimula-vdnitor avea obiceiuri de hrdnire atAt de murdare, incit o hain6 de

blani s-ar fi nicllit

gi

murddrit repede pi, iarigi riscul de imbol-

nivite. Se subliniazd. faptul cI r,'ulturii, care igi infig capul gi gAtul in hoituri insdngerate, pi-au pierdut penele de pe aceste pfuy ale corpului; gi ci aceeagi evoluie, extinsi asupra inffegului corp, ar fi putut avea loc Ai la maimugele-vAnitor. Dar capaifiatea lor de a crea unelte cu care sI ucidi gi si jupoaie ptadanu se prea poate si o fi precedat pe aceea de a folosi alte obiecte pefltru a-gi curiqa pdrul. Chiar gi un cimpanzeu din silbiticie folosegte ocazional frunzele ca hirtie igienici arunci
probleme cu defecaEia. S-a avansat chiar ideea cd descoperirea focului a fost cea cate z dus la pierdetea hainei de blani. Se argumenteazd cd, maimuEa-vAndtor ar fi simEit frigul doar in timput nopEii gi cd, o datd, ce a dispus de luxul de a sta in jurul unui foc de tabdril, s-a putut dispensa de blani putand astfel face faEd" maibine cildurii din timpul zilei.
cdn'd arc

50

/
O

tvfairmura goatd

altd teorie, mai.ingenioasi, este maimugd_vAndtor, maimugr_a._."1

a cunoscut o infd;:satd ca mutdndu-..

razdh;;il;;:: .rr., ,,"Hi;il.#fl f,.::::

" g"r";r'ete
n

cI, inainte de a deveni

Orisini

Sl

;;;;_;;i.

si crustacee si arte ;il;ffi,LiJilf':t mai bogatd,_ -, ilHi:HlTl,il,:tr:ff *lllffi Ti O apetoi de

midtor tropicale in

addncimi
si arte

qt"p1, in jurui bazinelor rru,,r.ui. iJ uair,.im. micd., daro*,r"r;iffi:ri:

mu

acestui pfoces, se ar

man gi s6 se

,."d;;;

::*,0"t careiepea.a.rr,rp.u'.rrr..t,rt;;;.;,;r_;#liltrJ;Jf
pentru a-l apdta de ruzeledirecte'aie cdnd unettete sare

;#;.;.'ffiT?,,:J;:,

upd hrand,.in timnul pirur t^ r,i,tn

rTiffi|j #

('()mpensare. Se accentueazd, s'a dat acestei trisdturi a

srbilS a

inainte de a fi pierduti, atunci s_a pentr, a se r.d.L , ,rri"irnE^;; lrinati la inot. Se mai ,.or,Ji' evidengi faptul cd suntem unici irrtre toate primatele prin aceea .i .rr't., rr.r strat gros de grdsime subcutanatd. vrrlentul unturii unei balene sau foci, ca un mijloc izolator
rr
r<

cdtre pira spinddi. Aceasta urmeazd.direcEia curenhrlui lc.rrpi ce trrece peste co{pul unui inotdtor gi indicn faptur cd, dacd lrrrina de pir s_a modifrcat
r

'rtcfrof'

rdificat exact cum trebuia

Apoi, mai t6tziu, "i. scoicjlor des_ chise) au pfogresar suficienq ar'fi peresitJeagdnur ritorarurui spre spagiite des.hise a. .a*p,"i ca vindtor in i:ff:.,J:0"-se
explicd de ce noi suntem astizi ^teorie cand .,",p;";;, i,,a.r. noastre actuale 1pd,pe ::?: mar 1."iql cere apropiate, sunt a.t6t d. .r.uyotoragi gi se a"r., ,.p*.. Explicd forma aerodinamici pi chiar pi poziga noastrd vetticald,, cea din rrrrarrdu_ se a fi apirut pe -_ryri ce am pltuns "r*e.p...,rf
Se susgine cd aceastd

r"-t a*yt.r.;;;:;;;*.r.,

i.r1i};

in

r."rprr.lro,,

suncient ___de 6_".ovtattdt.ra-urma_ufmel rrJ#:lInteoia.acvattcd. poate apuca un . r._y- -, . r)al sau o ptatrd, dar este nevoie de o mdni srpla, ..rrsibiU pen_ t ru a pipdi hranain apd,. probabil cd, acestaa fost modul in care maimuEa-de-sol pi-a dobAndit iniEial super m6na sa, gi apoi a trecur-o gata fdcutd maimuEei_vdndtor.i., n.ra, teoria" aci,aacd, ti ,lflpi pe tradiEion ilrvdndtoide fosile, subliniind ci au fost unici in insuccesul lor_de a. descoperi legltudie vitale ce 1ipsesc clin trecutul nostru syivechi, gi f. ci, daci pi_ar da "i"a.-pontul ,steneala si caute prin zonele ce alcituiau coastere litorale africane de acum urr milion gi ceva de ani, at pnteaEisi
avantaja.
ceva ce i_at

,rin,

miinilor no

fapnilc, nici o aie opfi.rg. ,r'o ^n^toriirinoastfe. chiar gi natufa sen-

"Ltililfr:frti"";*i de
o

;:ffiH

o examinare atentd a.r"a..i..ir""r"#r. .AffiT:::; noasrre rrmrpiqe je fire-de pir de pe spate diferd izbitori. ..r.
muge. La

tot mai addnc in trdsdrutd.i.dute, *ientlrii nr.r". a.

ffi:

are artot matnoi, ele sunt indreprur. Argo.rl, .Or. inapoi gi spre

acest lucru rimAne incd de ficut gi, in ciuda dovezilor indirecte fctafie tentante, ,.o.i., acvatice ii lipsegte un suport solid. Ea explici elegant o sede de trdsituri ,p:;.; dar cefe, in schimb, accept^reaunei ipoteti ce fazeevolutive majore pentru care nu existi dovezi dir..t . (Chiar daci, in cele din urm5, se va dovedi a fi adevdrutd,, r^nu va veni intr_o

Din picate,

52

tvtaknuta goild,

Orisini

/ 53

salutari a botezuJui.) Un argument complet diferit de alte ipoteze sugercazd. cd., in loc si evolueze ca rdspuns la mediul fizic, pierae?e;;tJ; a fost o tendingi sociaid. Cu alte cuvinte ., uir..po, r,,, ., ,r, mijloc mecanic, ci y semnal. Bucdgi de piele ner.;;; yn pot fi vizute la o serie de specii de pdmaie, iar in anumi te cazui eJe qar sI acgioneze ca semlre de riconorgtere a speciei, permi_ g6nd unei cu sau ftrd coadd,sl o identih ,, pl'ir^3aimuge u apatynA.nd propriului tip de maimuge sau altui tip. iietderea pdrului de cdtre maimuEa_vindtor esie pdviti p*;i .i*pi";; o caracterisdci selectatd, arbitrx.r.. ,_, Lr,a*p Ut n ca insemn al identitigii de citre aceastdspecie-. ^ ^iopri' Desigur, nu se poate nega ci nuditatea pronungati trebuie si fi ficit ,^ ma._ mula goald si fie uimitor de ugor de identificat, dar existd nulne_ toase alte cii mai puEin drastice de a atinge acelagi scop {Xri sacrificarea unei haine izolatoarcvaloroase. O iltd, sugestie mergAnd pe aceeapi linie prezintd pierderea pirului ca o extindere a semna'zdrii r.*oi.. S. priAnae la mamiferele masculi sunq in gen eral, mupiroase decAt femelele lor pi ci, prin extinderea aJestei iif.r..rg" intre sexe, femela maimugei goare areupit si devind din ce in ce mai atractivd din punct de vedere sexual pentru mascul. Tendinga a" pl.ra.r. , pnrdui ar afecta pi mascurur, dar intr-o mai mica *xr'rra gi., pistrarea unor zone speciale de contrast, cum ar fi barba. Aceasti ultimi idee poate explica diferengele de sex in pr! vinga pirului , dar iardsi,pierderea izolayeicorpului ,, n ,rn i..g

contradicie flagrantd cu tabloul general al evoluiei maimu_ Eei-vdnitor din maimuga_de_sol. Vl insemna pur gi simplu cd maimuga-de-sol a trecut printr-o ceremonie mai mult dec6t

nrare numai pentru o infhEigare sexy, chiar gi cu grisime sub-

cutanatl ca mijloc de compensare pariali. O modificare ^ rrccstei idei este ci nu a fost atAt infiEigatea, cAt sensibilitateala pipiit care era importanti din punct de vedere sexual. Se poate rrrgumenta ci expunAndu-gi pieile nude unul altuia in ti-p"i contactelor sexuale, atit masculul, cit gi femela ar deveni rnai sensibili la stimulii erotici. La o specie care evolua spre lrcrechea-cuplu, aceasta ^t acceflfrJa efecnrl excitant al activitigilor sexuale gi ar intdri sudura cuplului prin intensi{rcarca rccompenselor copulirii Poate cea mai comuni explicagie dati lipsei plrului este cI irceasta a apdrut ca miiloc de ricodre. Iegind din pddurile umlrroase, maimuEa-vAnitor s-a expus unei temperaturi mult mai mari decit cea cufloscutianteior gi se presupune cI gi-a dat los hatnz pdroasi pentru a nu se supraincdlzi. La suprafagi, explicaia este destul de tezonabili. $i noi, la utma-urmei, ne scoatem jachetele intr-o zi toidd de vard.. Dar ea nu rezisti Ia o ana)tzd.mai profundi. in primul tAnd, nici unul dinte celelalte animale (de aproximativ mitimea noastti) din cAmp deschis nu a procedat la fel.Dacd" tonrl at fi. atit de simplu ne-am putea a$tepta si vedem lei frrd.blani 9i gacah frrd,blani. ln schimb, acegtia au haine cu pdr scutt, dat des. Expunerea pielii nude la aer miregte in mod cert gansele de pietdere a cildurii, dar in acelagi timp ea cre$te cAgtigul de cilduri pi riscul de vdtdmarc datoriti rzzelor solare, a$a cum gtie oricine faceplzjd'. Experiengele din degert aa ardtat ci purtarea unei vestimentaEii u$oare reduce pietderea de cilduri. pdn diminuarca evapordii tpei, dar reduce gi cdgtigul de cilduti din mediu cu 55oh din cifra ob$nuti in condigii de nuditate totali. La temperaturi cu adevdrat

54

Mamupgoald,

oisini

/ 55

ridicate, hainele mai grele gi libere, de tipul celor preferate in Edile arabe, reprczintd" o protecEie mai buni chiar dec6t hainele u$oare. Ele opresc pittunderea cildurii, dar, totodati, permit aerului si circule in jurul corpului gi ajutd la evaporarea transpiragiei rdcoitozre. tn mod clar, situagia este mai complicati decdt pare la inceput. Ea depinde mult de nivelurile exacte ale temperatudi mediului gi de cantitatea de insolaie directd. Ctttar dacd,presupunem cd chma era favorubilS pierderii pirului - adicd moderat de caldd., dar nu toridi - tot mai trebuie si explicdm diferenga izbitoare dintre haina naturald a maim,,tEei goale gi cea a altor carnivore din cAmp deschis. Existi o modalitate in care putem face acest lucru, gi ea poate da cel mai bun rlspuns de pAni acum la inffeaga problemi a nuditigii floastre. Diferenqa esengiald dintre maimuga-vdnitot gi rivalii sdi catnivori este ci ea fiv era fizicinzestrati pentru a pgni firlgeritor dupd pradi gi nici chiar pentru a se angaja in urmdrnnlungi gi extenuante. Da4 totupi, exact acest lucru trebuia sd-l facd,. A reugit datoritd, creierului sdu mai bun, care a detetminat acEiuni mai inteligente gi arme mai ucigltoare, darin ciuda acestui fapt, astfel de eforturi uebuie sI fi fost pentru ea o incercate uriagi din punct de vedere al rezistengei fizice. Ydndtoarca era atatde importanti pentru ea,incdttebuia si se supuni acestor eforturi, dar, ficAndu-le, este mai mult ca sigur ci se supraincd)zea considerabil. Probabil cd o puternici presiune selectivd a acgonat in favoarcareducerii acestei supalncdlzid gi otice mici imbund,td,yre era binevenitd, chiar daci insemna sacdficii in alte direcEii. tnsigi supmvie;uirca ei depindea de

Ircest lucru. Acesta a fost cu sigutanEi factorul-cheie care a operat transformarea unei maimule-vindtor cu pir intt-o mai-

rnuli goald. Cu neotenia c re si ajute evolu;ia pe acest drum 5i cu avantaiele suplimentare de importan\d mai mici deia mengionate, devenea o vatantd viabild. Prin pierderea hainei gtele de pdr gi prin sporirea numdrului de glande sudoripare l)e toate saprafa;a. corpului, se putea rcahza o ricite considerabili - riu pefltru traiul din fiece clipi, ci pentru momennrl suprem alvdndtori - cu producerea unei pelicule generoase rle lichid care si se evaPore de pe suprafaEa membtelor sale irrcotdate gi a trunchiului exPuse la aer. Sistemul rtu zt ave succes, desigur, daci clima ar ft ptea toridi, datoritl vdtdmdiipielii expus e, dzr,inff-un mediu motlerat de cald,ar fi acceptabil. Este interesant cd tendinEa a fost insoEitd de dezvoltarea unui stfat de gtisime subcutanat, ceea ce indici faptul ci in alte perioade era flecesar si se men$nd ccrrpul cald. Daci ace st^ pate sI contrabalanseze pierderea lrainei de pir, nu ttebuie sitat cd stratul de grdsime aiatd la men;inerea cildudi corpului in condiEii de frig, fdrd' a stdnient
ov^porare tanspiragiei cAnd se produce supraincilzfuea. Coml>inarea pnrdui redus cu sporirea numirului de glande sudorifice gi cu stratul de grisime de sub piele pare sd Ie fi dat strimogilor nogtti cafe munceau din greu tocmai ce le trebuia, claci Einem seama cdvindtoare eraunul dintre cele mai importante aspecte ale noului lor mod de viagd. Deci, iati MaimuEa Goald', vericald",vAnAnd, purtafld arme, teritodali, neotenici, degteapti, pdmati prin ascendenll $i carnivori prin adop$une, gata de a cuced lumea. Dat ea este o

56

Mumugagoata

orientare fozfie noui gi experimentald,, iar modelele noi au adeseori imperfec$uni. Pentru ea principalele necazuri vot proveni din faptul ci progreseie sale de natutd culturali o vor lua cu mult inaintea celor genetice. Genele sale vor rimAne in urmi gi i se va aminti constant ci, in ciuda tuturor rcahzdnlor sale in modelarea mediului, ea este, totupi, in adAncul suflenrlui obiatd, maimuli goa1i. Ajunpi in acest punct, putem si-i ldsim trecurul in urml gi si vedem cum ii merge in ziua de azi. Cum se comporti maimula goald moderni? Cum igi rezolvd strivechile probleme ale hrdnirii, luptei, imperecherii $i cre$terii celor mici? in ce mdsurl creierul sdu computer a fost capabil sd-i reotgztizeze instinctele de mamifet? Poate ci a trebuit sd, facd. mai multe concesii decAt ii place si recunoasci. Vom vedea.

Capgolul doi

r3

exal

Din punct de vedere sexual, maimu;a goali se gisegte astizi intr-o situagie oarecum confuzd. Capnmatd este atfasi intt-o tlirecqie, in calitate de carnivori prin adopiune este ademenitd spre o alta, iar ca membru al unei comunitigi complicate gi civilizate este anffeflatd cdtre o a treia cale. Mai intAi, ea igi datoteazdtozte caliti;ile sexuale debazd' strd,' rrrogilor ei maimuEe de pidure, culegitoare de fructe. Aceste caracteristici au fost, apoi, modificate drastic pentru a se potrivi cu noul siu mod de viaEI, de vAnitor in cAmp deschis. A fost rlestnl de dificil, dat apri ele,la rAndul lor, au ttebuit si fie adaptate astfel ca si se potriveascd dezvoltdrii rapide a unei structuri sociale tot mai complexe gi mai detetminate din punct de
vedere cultural.

Prima dintte aceste schimbdri, de la culegitorul de fructe vAnitorui sexual, s-a rcahzat pe o perioadn de timp relativ lungi gi cu desnrl succes. A doua schimbare z attut mat pugin succes. A avut loc prea repede pi a fost impusi ca depinzdnd mu curAnd de inteligengi gi de aphcarca constrAngedi prin invijare, decAt de modificfui biologice bazate pe selecie natura)d. S-at putea spune ci nu atat progresul civilizaEiei a modelat comportamentr.:I sexual modetn, c6t comportamenhrl sexual a dat forma iwthza$et. Daci vi se pare o aftmaye ce merge prea departe, si-mi expun mai intAi punctul de vedere pi, apoi, putem relua controversa la sfArgitul capitolului.
sexual la

58

Mumugagoalz

Sexut

f 59

Pentru inceput, trebuie sI stabilim cu precizie cum se comportd. astdzi maimula goali cind se manifestd din punct de vedere sexual. Acest Iucru nu e atAt de u$or pe cdtparc, dato-

:itdmarivadabiJitdEi ce existl atatintre societdgi, cit gi in intedorul lor. Singura soluie este de aluarezrsltate medii obinute pe egantioane largi din cele mai reupite societli. SocietIEile mici, inapoiate pi nereugite pot fi in mare misurd ignorate. Ele pot avea obiceiuri sexuale fascinante gibizare,dar, biologic vorbind, ele nu mai teprezinti direcEia pdncipaH a evoluEiei. fntr-adevdt, este foarte posibil ca tocmai comportamentul sexual neobipnuit si fi contdbuit Ia transformarcz lor in epecuri biologice ca grupuri sociale. Cele mai multe din informagiile detaliate de care dispunem provin dintr-un numlr de studii efectuate cu eforturi deosebite in ultimii ani in America de Nord gi sebazeazi in mare misuri pe aceastl culturf Din fericire, biologic ea este o culturl foafie mare gi reugitd gi putem, frrd a ne teme exagerat de denatutiri, si o luim ca reptezerttativi pentru maimuEa goald moderni. Compottamentul sexual la specia noasffi trece prin treifaze caractedstice: formarea perechii, aciitztea precopulatode gi copularea; de obicei, dar nu intotdeauna, in aceasti ordine. Etapz formirii perechii, numiti uz:ual c:urtate, este remarcabil de prelungitd, fagi. de standatdele animale, durAnd fiecvent s5ptimAni gi chiar luni de ztle. Ca la multe alte specii ea se caractenzeazd, printr-un comportament experimental, contradictoriu, implicind conflicte inffe teami, agresiune gi atracie sexuali. Nervozitatea gi ezitdttle se reduc trept^tdaci semnalele sexuale reciproce sunt suficieflt de puternice. Acestea implici expresii

complexe ale fegei, poziEii ale cotpului gi vocalizdri. CeIe din urmi implici semnale sonore a1e vorbirii, foarte specializate gi simbolizate, drr, in egald misuri de important, ele ptezinti partenerului de sex opus un ton distinct devoca.hzate. Despre un cuplu care-gi face curte se spune adesea ci ,,igi poptesc dulci nimicuti" gi aceastl expresie rezumd" clar semnificagia tonului vocii in opozigie cu ceea ce este rostit. Dupd etapele iniflale oJe afrsdrivizuale gi vocale, apar contacte simple lntre coqpuri. Acestea inso;esg de obicei, locomop.a, care spore$te considerabil acum cAnd cei ce constituie perechea se afli impreunS. Contactele mini-in-mAni gi brag-la-bra! sunt urmate de contacte g,xd,-fagdt gi gudJa-gurd,. Apareimbtdigatea reciproci, atAt statig cit gi ln timpul mersului. Sunt obignuite pornirile brugte in fugd spontani, in jocui de-a prinselea, in sirituri pi dans gi pot reapdrea gabloane deioacd"juvenil5. O buni parte din acezstd fazd. a formirii perechii poate a've Ioc in public, dar cAnd se trece infazapremergitoare copul5tii, este clutati intimitatea gi modelele comportamentale ce urmeazi se desfigoard in rzolare faEd, de algi membri ai speciei, cAt mai departe posibil. O dati ca faza ptemergdtoare copulirii apare c^ rzbitoare zdoptarca tot mai frecventl a unei pozigii odzontale. Contactele corp-la-corp sporesc atat ca fo45, c6t gi ca duatd". Pozifile unul lAngi celilalt de micl intensitate duc la contacte faEd,-fagd, de mare intensitate. Aceste pozi$ se pot menline multe minute gi chiar citeva ote, in timp ce semnalele vocale gi vizuale devin ueptat mai puqin importznte, iar cele tactile tot mai ftecvente. Ultimele implici mici migcdri gi apdsiri de difedte intensitigi cu toate pi4ile colpului, dar,ln special,

60

Mumtgagoala

Sexul

/ 6l

cu degetele, m6inile, buzele gi limba. imbrdcimintea este paryat sau total inldtur:xil gi stimularea tacald"pieie-pe-piele este extinsi

feselor pi a regiunii genitale. Ca gi la contactele otale, masculul acordd o atenlie deosebiti sAnilor gi sfircudlot femelei. Oriunde

pe o suprafaEd, cdtmu mate posibil. Contactele guri-1a-gurd. attng cea mu mare frecvenli gi cea mai lungd duratd in aceasti fazd", presi.unea exercitati de buze vatiind de la delicatefe extremd la violenqi extremi. in timpul tispunsurilor de intensitate matmare buzele sunt despd4ite, iar limba este introdusi in gura patenerului. Migcirile active ale limbii sunq apoi, folosite pentru a stimula pielea sensibili din irrteriorul gudi. Buzele gi limba mai sunt aplicate gi pe multe alte zone ale corpului partenerului, in special pe lobii urechilor, pe grt, $i pe organeie genitale. Masculul acordd o atentie deosebiti sinilor pi sfArcurilor femelei, iat contactul cu buzele gi limba se ptelungegte aici intr-un lins gi supt mai minuios. O dati cont^ct^te, organele genitale ale partenerului pot deveni gi ele Einta unot acEiuni repetate de acest gen. CAnd se intimpli acest lucru, masculul se concentreazdin mate misuri asupra clitodsului femelei, femela asupra penisului masculului, degi sunt implicate gi alte zone in ambele cazuri. Pe lingi sirutat,lins gi supt, gura mai este aphcatd,pe diferite zone ale cotpului partenerului pentru a mugca cu diferite intensitiEi. in mod obignuit nu inseamnd. mar mult decAt o ciugulire ugoari a pielii, sau o ciupite delicati, dar poate deveni uneori o mugciturl puternici sau chiar dureroasi. Intercalat inffe runde de stimulare ora)d a corpului partenerului, gi adesea insoind-o, pipninrl este gi el mult pracicat. MAiniIe gi degetele exploreazd" inttezga suprafa;d a corpului, concentrindu-se, in special, asupra fegei gi, mai intens, asupra

plimbi, degetele lovesc ai m6ngdie repetat. Din cind in cind apucl cu fo45 pi igi infig unghiile zddnc in carne. Femela poate apuca penisul masculului sau il poate mdngila ritrnic, simulAnd mipcdrile copulitii, iar masculul stimuleazi organele genitale ale femelei, indeosebi clitorisul, in mod asemindtor, din nou adesea cu migcdri ritmice. Pe linga aceste contacte cu grua, cu mdna gi, in genetal, corporale, existi gi o tendinp - in perioada de intensi activitate precopulatorie - de a-gi freca dtmic otganele genitale de corpul partenetului. Se observd, de asemenea, o tendingi puternicl de aliturate gi incrucigate a btagelor pi picioarelor, cu contracgii ocazionale puternice ale mugchilor, astfel incit corpul este proiectat intr-o stare de tensiune violenti, ,Jrmatd. de relaxare. Aceptia sunt, agadar, stimulii sexuali care sunt daEi partenerului in ti-p"l rundelor de activitate premergdtoare copulirii gi care genereazd" suficientd excitaqie sexuald fiziologicd pentru ca sd se produci copulatea. Copularea incepe cu inttoducerea penisului masculului in vaginul femelei. Acest lucru se face in mod obignuit cu cuplul faEd,in fagi, masculul deasupra femelei, ambii ln poziEie onzontald, cu picioarele femelei depirtate. Sunt multe variante ale acestei pozitSt, a$a cum vom discuta mai tdtzia, dat ea este cea mai simpli gi cea mai obipnuiti. Masculul incepe, apoi, o serie de migcdri titrnice pelviene de tip du-te-vino. Ele pot varia considetabi. ca fo4n gi itezd, dat inu-o situagie lipsitl de inhibiEie sunt, de obicei, mai degrabd,npide gi adinc penetrante. Pe misurd ce copulareainarnteazd, existi tendinEa
se

62 /wfimujagoald
de a reduce cantitativ contactele orale gi manuale sau cel puEin de a le reduce finegea gi complexitatez. Cu toate acestea, formele acum subsidiare, de stimulare mutuaH continud inci intr-o pe tot parcursul secvenEelor copulirii. ourecare mlsuri
sau poate

Sexat

63

Fzzacop,ildiieste, de obicei, mult mai scurti decAt cea premetgdtoare. Masculul ajunge la actul mistuitot al eiaculd.rii spermei ln citeva minute in cele mai multe cazurt,daci nu sunt utihzate tactici deliberate deintdrziere. AIte primate femele par sI nu ajungd la apogeu in secvengele sexuale, dar maimuga goald' este neobignuiti in acezstd ptivingd. Daci masculul continui copularea pefltru o perioadi de timp mai lungI, femela afunge gi ea in cele din urmi la un moment de maxim consum, la o expedenli exploziv otgasmici,la fel de violenti gi eliberatoare ca gi a masculului, gi fiziologic identici cu ea in totul, cu singura excepie evidenti a eiaoidnt spermei. Unele femele pot aiunge la acest punct foafie tepede, altele deloc, dar fir medie el este atins intte 10 gi 20 de minute de la inceperea copuldrii. Este ciudat cd existd aceastidiscrepanEi lnte mascul gi femeli in ceea ce pdvegte timpul flecesar pentru a afunge la apogeul
actului sexual gi la eJiberarea din incordare. Este o chestiune ce va trebui discutati in detaliu mattdrzitt c6nd va franahzatdsemnfrcaya funqionali a difedtelor gabloane sexuale. Este suficient si spunem ir acest punct cI masculul poate depigi factotul timp gi poate conduce femela la orgasm, fie prin ptelungirea pi intensificatea stimuldrii premergitoare copuldrii, astfel incdt ea este deia puternic excitatd inainte de a avea loc introducerea penisului, sau el poate un\za tactici de autoinhibiEie in timpul copuldrii pentru a-giintdrzia ptopriui apogeu, sau poate continua copulatea imediat dupi eiaculare gi inainte de a-pi pierde etecgia,

^prozpe

si se odihneascd pentru pugin timp gi, apoi, sd se copuleze pentru a doua oard". in cazal din urmi, apetitul siu sexual redus va f^ce avtomat sd-i trebuiasci mult mai mult timp pentfu a ilunge la urmitorul apogeu, ceea ce i va da femelei suficient timp cu aceastd, ocazie pentru a gi-l atinge pe al ei. Dupi ce ambii parteneri au ajuns la ofgasm utmeazd",ln mod normal, o pedoadi considerabil d, de eprizare, relaxate,odihni
gi, deseod, somn.

De la stimulii sexuali rebuie sd ne indreptim acum atenyz citre reacEiile sexuale. Cum rispunde corpul la toatd" aceastd stimulate intensi? La ambele sexe au loc insemnate intensificdri ale pulsului, ale tensiunii gi respiraiei. Aceste schimbiri incep in timpul activitdgilor premergitoare copulirii gi ating un maxim in timpul apogeului copulirii. Pulsul, care, in condigii normale, este cuprins intre 70 - 80 pe minut, cre$te pdnd la 100 in timpul primelor faze ale excitaEiei sexuale, apoi urcd pitnd,la 130 in timpul excitagiei intense gi atinge un maxim de aproximativ 150 in momentul orgasmului. Tensiunea, care incepe la aproxima av 1,20, utcd pdnd. la 200 sau chiat 250La apogeul actului sexual. Respiraia devine mai addncd" gi mai rapidd pe misuri ce excitaia cre$te gi apoi, pe misuri ce se apropie orgasmul, devine un gAfdit prelungit, adesea inso;it de gemete gi mormdieli ritmice. La apogeu, faEa poate fi contorsionati, cu gura larg deschisd gi nirile dilatate, aseminitor cu ceea ce se vede la un atlet la limita efornrlui sau la cineva cate n-ate aer. O aJtd" schimbare mEord, care areloc in timpul excitirii sexuale este o schimbare puternici a rcparizdrii sAngelui, din

64

Mnmulagoale

Sexat

f 65

tegiunile de profunzime citre zonele de suprafaqi ale corpului. Aceasti forgare totaJd" unui surplus de singe ln piele duce la ^ o serie de rezultate remarcabile.Ea crceazd nu numai un cofp care se simte, in general, mai cald la atingere - aprinderea sau focul sexual -, ci gi modificlri specifice intr-o serie de zone specializate. La intensitdy.mari ale excitaiei aparc o ro$eati sexuald caracteristici. Ea se poate vedea cel mai adesea la femeli, la carc apate, de obicei, in regiunea stomacului gi partea supelroard a abdomenului, apoi se intinde cdtepafiea superioarl a sinilor, a toracelui, in general, intre sini gi pe pdrqile lor iaterale sfirgind, in cele din urmi, sub s6ni. Faga gi gdtul pot fi gi ele implicate. La femelele cu un rispuns foarte intens poate cuprinde gi zona tnfertoard a abdomenului, umerii, coatele, iar la orgasm, coapsele, fesele gi spatele. in anumite cazrtfl,ea poate acoperi intteaga suptafaEd a corpului. A fost descrisi ca o erupgie de tipul pojarului gi pare a fi un semnal sexual vizual . Bz aparc, dar ln mai puple cazui, gi ia mascul unde,la fel, incepe din tegiunea supedoard a abdomenului, se rispdnde$te pe piept, pe g6t Sipe faSd,. Ocazionalacoperd gi antebragele gi coapsele. O datl ce s-a ajuns la apogeu, ro$eafa sexuald dispare rapid, estompindu-se in ordine inversi succesiunii in care a apdrut. Pe linga ro$eata sexuali gi vasodilataya generald,, are loc gi o vasocongestie pronunEati a difedtelor orgafle dilatabile. Aceasti acumulare de sAnge este cauzatd" de faptul ci arterele pompeazd, sAnge in aceste organe mai repede decAt pot venele siJ evaareze. Statea respectivl poate fi men;inutd o perioadi de timp considetabili deoarece umflarea vaselor de singe din organe contdbuie ea insigi la inchiderea venelor care incearcd, sd evacaeze

s6ngele. Aceasta are loc labuze,nas, lobii urechilor, sfircuri gi organe genitale la ambele sexe gi, de asemenea,Ia sdni femelclot. Buzele devin umflate, mai rogii gi mai iegite in aifard ca

Pi4ile moi ale nasului se umflI, iatndile se dilati. Lobii urechilor se ingroagi gi se umfl5 gi ei. SfArcurile se mdresc ai se intiresc la ambele sexe, dar mai mult la femele. (Aceasta se clatorepte nu numai vasocongestiei, ci gi contracgiei musculare a sfArcurilor.) Lungimea sfArcurilor femelei cre$te ct p6,nd,la un centimetru, iaf diametrui sfArcului cu pini Ia fumitate de centimetru. Rdunea ateolatd, de piele pigmentati din furul sfArcurilor se inflameazi gi se coloreazd" mai intens la femeld.,
rrricAnd.

dat nu gi la mascul. Totodatd, sAnul femelei se mlregte considerabii. CAnd se ajunge ia orgasm sdnul unei femele obignuite cre$te

cu pdni la 25o/o din mdrimea sa normalS. El devine mai tate, mai rotunjit gi mai proflunfat. Organele genitale ale ambelor sexe suferi modificiri considetabile, pe misuri ce excitaEia cre$te. tn pereEii vaginului femelei are loc o masivi vasocongestie care duce la lubrifierea nptdd,a traiectului vaginal. in unele cazaiaceastase poate realizain cdteva secunde de la inceputul activitigii premergitoare copulirii. Are loc o alungire gi o dilatare a celor doui reimi superioare ale ttaiectului vaginal, lungimea totald a vaginului crescAnd pAlnd,la 10 centimetriin faza de puternicd excitaie sexuali. Pe misurd ce se apropie orgasmul, se produce o umflare a treimii inferioare a traiectului vagjnal,iar in timpul orgasmului propriu-zis are loc o contracie prin spasm muscular a acestei regiuni, de doui pinl,lapatu secunde, urmati de contraclii ritmice la intervale de opt zecimi de secundi . La ftecarc ofgasm sunt trei pdnd,la cincisprezece astfel de contracgii ritmice.

66

Uaimgagoatd,
.Sexal

67

Pe durata exciaEiei, organere geniale ale femelei se dilatd considerabil. Labiile exterioare se deschid gi se pot mdri de doui

Pe durata excitaiei, pielea scrotald a masculuiui se suinge gi

pi'nd'la trei ori

de

fagd,

doui

sau de trei

de normar. Labiile intedoare se d.ilati gi ele

ori

fagd,

pdpeasci inveligul protector al labiilor exterioare,

aceast^

dediametrul normal gi ajung

devine gi el mai mare gi mai proemi.r.rr,.a.rd incepe e*citaia sexuali, dar, pe misuri ce excitagia se intensific d,, dtJitagataUiate tinde sd mascheze aceastimodificare, iar critorisur este re*rs ,ob invelipul labial. El nu poate in aceasti etapd.tdrziesi fie stimurat de penis, dar ln starea sa de dilatare gi sensibili zarc poatefi inci afectat indirect de presiunea ritmicd la care este supus pdn mipcirile de penetrafe ale masculului.
se intlregte gi se ridici prin intermediul unei intense vasocongestii. Lungimea sa normali, medie, de 9 centimetd gi jumitate cre$te cu gapte p6ni

labiilor interioare. Deja vasocongestionate pi proeminente, ele ipi schimbi acum culoarea in rolu aprins. clitorisul (corespondentur la femeii al penisutui masculului)
a

incl un centimetru la lungimea totald, ar.rgi;d*. f. -.r:"r1ce excitaia cre$te apzu:e o a doua mod.ificarJputemici

,; a._ ,a;"g;a pri"

mobilitatea testiculelor este redusi. Ele sunt ddicate printr-o scurtafe a canalelor seminale (aga cum, intr-adeviq sunt ele la frig, teamd gi mAnie) gi sunt finute str6ns Iipite de corp. Vasocongestia zonei duce lz dilatatea testiculeior cu pAnI la S}oh
sau 100%0.

Iatd, agadzt, principalele modificfui care afecteazd, configtrzya corporald a masculului gi a femelei ca urmare a acivitd$
sexuale. Odatd, ce s-a ajuns la apogeu, toate transformlrile notate surit rapid inversate,iar individul in repausul de dupi actul

Penisul suferi o modificare considerabili odatd cu excitarea sexuald. Din starea sd moale, flasci, se dilati,

la opt centimetd. Diametrul cre$te pi el considerabil, d6nd spe_ ciei cel mumarc penis erect dintre toate pdmatele actuale. fn momentul apogeului sexual al ma...rlrlui au loc puter_ . nice contracgii musculare ale penisului care expu.lzeazd,ticnia,rt seminal ln raiectul vaginal. pdmele dintre aceste con*acgii
cele mai puternice gi au loc la intervale de 0,g dintr_o secundd aceeagi ratd. ca pi conffacgiile vaginale orgasmice

la starea fiziologici normald.,liniptiti. Existi un rdspuns final, postorgasmic ce meriti menEionat. Poate apdrea o sudaEie abundentl atdt a masculului, cAt gi a femelei imediat dupi apogeul sexual gi fenomenul poate avea loc indifetent cdt de mult sau cAt de pulin efort frzic a fost depus in activitigile sexuale zntenoate. Totugi, degi nu este legatd, de consumul ftzic total, ea are o iegituri cu intensitatea otgasmului in sine. Pelicula de sudoare aparc pe spate, coapse gi patea superioard a pieptului. Sudoarea poate curge de la subsuori. in c^zurtde mare intensitate, intregul trrrrr.hi, d" l, umeri pind,la coapse, poate fi implicat. Palmele gi tilpile trarlspiri gi ele,ix cind fa;a se inrogegte poate apdteatranspiragia gi
sexual revine repede pe frunte pi deasupra buzei superioare. Acest scurt rezumat al stimulilor sexuali ai speciei noastre gi al rispunsurilor la acegtia poate acum servi ca bazd pentru discutarea semnificaEiei comportamennrlui nostru sexual in relaEie cu originea gi modul nostru general deviaEd,,dar mai int6i me-

sunt

ale femelei.

riti

subliniat ci diferitele stimulente gi rispunsuri menEionate

68

MumtEagoild

Sexat

69

nu au toate aceea$i frecvenEl. Unele apar inevitabil od de c6te ori un mascul gi o femeli pncttcdo activitate sexuali, dar altele se manifesti numai lntr-un numir limitatde cazuit. Chiar gi aga, ele au o frewengi suf,cientde mare pentru a fi socotite drept ,,caractedstici ale speciei". in privinga tlspunsurilor corpuhi, ro$eala in actul sexual se int6lnegteIaT1a/o din femele pi la aproximativ 25oh dtn masculi. ErecEia sfAtcurilor este universali la femele, dat aparc numai la 6Ooh din masculi. Sudaia abundenti dupl orgasm este o trisituri a33oh atit din masculi, cdt gi din femele. Cu excepia acestor ca4rrt specifice, majotitatea celodalte teacyi corporale menionate sunt totdeauna prezente degi, desigur, intensitatea gi durata lor efectivl vanazdin funcgie de
circumstange.

intfuziaydecit fetele. (Cea mai timpurie ejaculare imegistratl

lucru cAt se poate de iegit din comun.) L>And b doisprezece aru,25oh din bniei au avut experienga primei ejaculiri, iar plrndla paisptezece ani o au deja 80%. (in acest moment, zgadar, ei le-au aiuns din urmi pe fete.) Vitsta medie pentru prima eiaculate este treisptezece ati gi zece luni. Ca gi la fete, aceasta este inso;iti de modificfui caracteristice. Pfuul incepe si cteasci pe corp, in special in rdunea pubianl 9i pe faqi. Succesiunea lui obignuitd" de apaiye este: regiunea pubiand, subsuoari, zorra de deasupra buzelor, obrajii, birbia, pi, apoi, mult mai treptat, pieptul gi celelalte pirEi ale corpului. tn locul liEitii goldurilor ate loc o l5rgire a umerilor. Vocea devine mai gravd. Aceastl ultimi schimbare se observl gi la fete, dar intr-o misurl mult mai micd..La ambele sexe se manifesti gi o accelerare a cregterii organelor genitale propriu-zise. Este interesarrt cd,daci se mdsoardrcac$a de tispuns sexual in funcEie de frecvenga orgasmului, masculul ajunge mult mai repede ia performan;a de vArf dec6t femela. Degi masculii igi incep procesul de maturizare sexuall lavnart un an gi ceva dupd fete, ei ating apogeul orgasmic in adolescen,ti, in timp ce fetele nu il ating pAni pe la 25 saa chiar 30 de ani. De fapt, femela speciei noastre trebuie si aibn vdrsta de 29 de ani pefltru a putea intra inrczonan$intimi cu orgasmul unui mascul de 15 ani. Numai 23oh dn femelele de 15 ani autrdit deja experienga orgasmului , tat cifra se ridici numai la 53oh p6'nd la vdrsta de 20 de aru.P6.,ndla 35 de ani ajunge la90oh. Masculul zddt rcahzeazd in medie aproximativ ttei orgasme pe siptimAni, gi peste 7oh eiacdeazd. ztkic sau de mai multe
este la opt ani, dar este un

Un ait punct ce trebuie clarrftcat este modul in care aceste activitigi sexuale sunt repartizate pe intreaga duratd a viegii individului. ln primul decenio de viagA nu poate avealoco activitate sexuald. adevdratd,la nici unul dintre sexe. La copiii mici
se poate observa mult din apa-numita ,,ioacd,sexuali.., datp6nd, ce femela nu a inceput si ovuleze, iar masculul si ejaculeze, in

mod evident gabloanele sexuale nu pot apdtea. Menstruagia incepe la unele femele Ia vArsta de zece pdnd,lapaispre^i $i, activd. p6nd zece ani,80% din tinerele femeie au o merrstruaEie la 1"9 aru o au deja toate. Dezvoltarca pdrra,lui pubian, IdEtea goldurilor gi umflarea s6nilor insoEesc ace std.modificare gi, de fapt, o precedd puFn. Cre$terea generald,a coqpului se deruleazl mai incet gi nu se termini pdni in oJ doudzeit gi unulea an.
Prima ejacuiare la
unsprezece ani, astfel

biiei nu are loc,

ci

de obicei, pAnd nu au ei sunt din punct de vedere sexual mai

70

/ x,tumlagoild

Sexul

/ 7l

oti pe zi. Frecventa cez mai ridicati a orgasmuiui la masculul normal este intre 15 gi 30 de ani, gi apoi scade constant de la 30 de aru pA,nd"labdrttdneEe. Capacitatea de a ejac;ila de mai multe od se diminaezzd, iar unghiul la carc penisul rca\zeazd, etecEia scade gi el. ErecEia poate fi menflnuti in medie aproape o oti spre virsta de 20 de ari, dar scade numai la 7 minute la 70 de ani. Cu toate acestea, 70% dtnmasculi sunt inci activi din
punct de vedere sexual lavdrstz de 70 de ani. Un tablou asemdnitor de diminuare a sexualitiEii se intilnegte gi la femeld., odati cu inatntarca in vArsti. Iflcetarca rnai mult sau mai puin brusci a ovulaiei nu reduce in mod marcant intensitatea rispunsului sexual, cind popula;ia este luati ca intreg. Existd, totupi, madvaizii individuale in ceea ce privegte influenra sa asupra comportamentului sexual. Ceamumairep^rte a activitd.gii copulatodi despre care discutlm are loc atunci cdnd partenerii formeazd. o pereche. Aceasta poate lua forma unei cisdtotii recunoscute oficial sau a unei legituri neoficiale oarecare.Marea ftecvenEi a copulirii nonmaritale, care se gtie ci exist5, nu ffebuie considerati ca implic6nd o promiscuitate aleatone. in majodtatea cazurior, ea implici obignuita curtare pi comportamentul tipic de formare a perechii, chiar dacd" perechea rcnitatdnu este destul de durabili. Aproximativ 90% din popuiagie ajunge si formeze perechi, dat numai 50% din femele gi 84% din masculi triiesc experienja copulirii inainte de cdsitorie.Pdnd"lavdrsta de 40 de ani, 260/o dtnfemelele mditate gi 50% din mascuiii insuraEi triiesc experienEa copuldrii extraconiugale. De asemenea, perechile oficiale se destrami compiet intr-un numdr de cazuri gi

sunt abandonate (0,9o/o, in 1956, in America, de exemplu). Mecanismul de constituire a perechilor la specia noastrd, degi foarte puternic, este departe de a fi perfect. Acum cdnd avem toate aceste fapte inaintea noasffi putem incepe si punem intebfui. Cum ne ajuti si supravieguim modul in care ne comportim din punct de vedere sexual? De ce ne comportim in felul acesta gi nu altfel? Putem fi aiatat;la aceste ?ntrebiri dacd. matpunem urra: cum este comportamenhi flostru sexual in comparatie cu cel al altor primate actuale? Imediat putem vedea ci existd o activitate sexuall mult mai intensi la propria noastri specie decdt la odcare alte primate, inclusiv, cele cu care ne imudim cel mai indeaproape. La ele, lunga fazd" a curtdri lipsegte. Cu greu vreuna din maimugele cu pi firi coadd stabilegte relafi tip cuplu indelungate. $abloanele premetgdtoare copuiirii sunt scurte gi, de obicei, nu constau ill dtceva decAt in citwaexpresii faciale givocahzdrtsimple. Copularea insdgi este gi ea foafie scurtd. (La babuini, de exemplu, timpul scurs de la monti pind,la ejacriare nu este mai lung de 7 pdndr la 8 secunde, cu un total de nu mai mult de cincisprezece mipciri pelviene, adesea mai pugine.) Femela parc anu trii cxperienEa unui apogeu. Daci existi ceva ce x pvtea fi numit ()rgasm, acela este un rispuns trivial in compara;ie cu cel al
Femelei speciei noastre.

Perioada de receptivitate sexuald, a femelei maimugei cu sau fdrd coadd este mai restransi. De obicei, ez dtxeazd,numai apro-

ximativ o siptdmAni sau puEin mai mult din ciclul lor lunar. Chiar gi acezstz- este un progres faEd, de mamiferele inferioare, la care este limitati mai drastic la timpul efectiv al ovulagiei; clar Ia specia noastri tendinga primatelor cltre o receptivitate

72 /Watnlagoaldt

Sexut

/ 73

mai indelung td. fost impinsd, pi"nd,la limiti, astfel incAt ^ femela este receptivi practic tot timpul Odati ce femela maimugei cu coadi sa:u fird coadi este gestanti sau aldpteazd, ea inceteazd" de a mai fi sexual acivd,. Din nou, specia noastrd $i-a intins aciitatea sexuali gi in aceste perioade, asaincdt numai cu pugin inainte gi pujin dupd nagtere, copularea este sedos iimitati. Categotic, maimuEa goali este cea mai sexy pdmatd. acdrald. Pentru a afla czrza trebuie si privim din nou inapoi la originea sa. Ce s-a int6mplat? Mai intii, a mebuit si vAneze dacd,voia sd supraviequiasci. tn al doilea rdnd., a trebuit sn aibd un creier mai bun cate sd depdgeasci handicapul corpului siu neadecvat vdndtori. in al treilea rdnd, t trebuit si aibn o copilirie mai lungi pentru a-i cregte un creier mai marc gi penttu a-l educa. tn al patruleardnd, femelele au trebuit si se preocupe numai de copii in timpul cAt masculii vAnau. tn d cincilea rAnd, masculii au trebuit si coopereze unul cu ainrl la vdndtoare. tn al gaselea rAnd, ei au ffebuit si stea vertical gi si utilizeze arme pentru cav|ndtoatea si fie incununatl de succes. Nu vreau si las si se inEeleagi ci aceste modificfui au a\nlt loc in aceastd ordine; dimpotrivi, ele s-au petrecut firn indoiali treptat gi in acelapi timp, fiecare modificare contribuind gi la cealaltd,. Pur gi simplu, enumir cele gase modificid mqore,debazd,ce au a'v.ut loc odatd cu evoluia maimulei-vindtot Inerente acestor modificiri sunt, cred eu, toate ingredientele necesafe peflffu a alcdt:ut la noastr, complexitate sexuali. ^cal SI incepem pdn a spune ci masculii tebuiau sI fie siguti ci femelele L:reav si le fie fidele cind le l5,sau singure pi se duceau

vdnat. Astfel, femelele au trebuit si dezvolte o tendinqi de trrrmate a perechilot , Dacd masculii mai slabi cooperau la vAnitoare,lor trebuia si li se dea mai multe drepturi sexuale. Femelele rr fi tebuit si {ie cu mai multd largheEe impir;ite, orgatizarea sexuali si fie mai democraticd, ma puin tiranicd. Totodatd", tendinEa de a fotma perechi ar fi trebuit sd fie mult mai puternici gi la masculi. Mai mulg masculii erau acum inarmzycu a.rme aducdtoare de moafte, tzt rivahtdEsle sexuale erau mult mai periculoase: din nou, un motiv setios ca ftecate mascul si fie satisfhcut cu o singuri femelX. Peste toate acestea erau obligagiile, mult mai mari pentru pirini, faEd" de odraslele care cre$teau incet. Trebuia dezvoltat un comportament patentzl,iar indatoririle pfuinilor impd4ite intre mami Sitatd; un alt motiv serios pentru un cuplu puternic. LuAnd aceastd" situagie ca punct de potnire, putem vedea cum alte lucruri au decurs din ea. MaimuEa goald, atrebuit sd-gi dezvolte capacitatea de a se indrigosti, pentru a se canahza sexual citre un singur partener Si a ctea un cuplu. Oricum aEi lua-o, se ajunge la acelagi lucru. Cum a reugit ea sd" o facd? Czre au fost factorii cate t-aLr favonzat ace std tendingi? Ca pdmatl, ez zvea deja inclinaya de a forma cupluri nedurabile, de cdteva ore sau poate chiar gi cAteva zi7e, dat acum tendinla trebuia intensificati gi extinsi. Un lucru care r-a venit in ajutor

fost ptopria sa copilirie prelungiti. ln timpul anilor lungi de cre$tere avea $ansa si-gi dezvolte o relafle personali adincd cu piringu, relagie mult mai puternici gi durabili decdt ar fr putut cunoagte oricare maimugi t6'nfud. Pierderea acestei legaturi cu pirinjii odatd cu maturizarea pi independent^ cre
a

74 /XlilrrrEagoallt un ,,vid de relagie" - un gol ce trebuia umplut. Era, prin urmare, deja pregititi pentru dezvokarca unei legdturi noi, la fel de puternice, care s-o inlocuiasci pe cealalti. Chiat dacd, era suficient pefltru a-i intensifica nevoia de a forma un nou cuplu, tot ar mu fi trebuit ceva in plus care si-l menini. El trebuia si dureze suficient de mult pentru lungul proces de cregtere al unei familii. Daci se indrdgostea, trebuia sddmdndindrigostit. DezvoltAnd o fazd" de curtare ptelungiti gi excitant putea asiguraprtm condiEie, dar mu trebuia ceva gi dupl aceea. Metoda cea mai simpli gi cea mai directl de a rcahza acest lucru era de a face activitdgiile ,,in doi" ale perechii mai complicate gi mai recompeflsante. Cu alte cuvinte, sd, facd,
sexul mai sexy.

Sexal

f 75

Cum s-a rcahzat acezsta? in toate modudle posibile, pffe a fi rdspunsul.Dacdprivim acum inapoi la comportamentul maimuEei goale din ziaa de azi, putem vedea curn a prins forml modelul. Receptivitatea sporiti a femelei nu poate fi explicati numai prin cregtere^natahtdgt. Este adevirat ci fiind preg[titI si se copuleze cAnd se afld.incdin faza maternd, de cregtere a unui copil, femela mirepte natahtatea. Cu perioada de dependenli foarte lungI, ar fi fost un dezastru daci s-ar fi intAmplat aga. Dat aceasta nu poate explica de ce ea este gata si primeasci masculul gi si aibi apetit sexual pe parcursul fieciruia din ciclurile ei lunare. F,a ovuleazX numai la o anumitd dztd in timpul ciclului, astfel incAt copularea in tot restul timpului nu poate avea o funcie de procreare. Ponderea mare a copulirii la specia noastri are in vedere evident nu producerea de progenituri, ci o cimentare a cuplului, asigurdnd partenerilor sexuali recompense reciproce. Consumarea repet^td a acnrlui sexual

la o pereche-cuplu este deci categoric nu un fel de produs sofisticat, decadent al civt\zayei moderne, ci o tendinqi addnc inrddicinatd, cu fundament biologic pi slnitoasi din punct de vedere al evolutiei speciei noastre. Chiar gi cAnd a incetat sdffeacd,prin ciclurile lunare - cu alte cuvinte, cdnd este insdrcinatd - femela igi pdstreazi receptivitatea fagd, de mascul. Acest lucru este gi el deosebit de important deoarece, in sistemul un mascul - o femeli ar fi periculos ca masculul si fie frustrat o perioaddprea indelungati. S-ar pune in pericoi legdtwa cuplului. Pe i6ng5 cre$terea timpului in care activitijile sexuale pot avea loc, activitdEile insegi au fost perfec$onate. Yragz dev6,ndtori care ne-a dat pielea nudl gi miini mai sensibile ne-a dat pi posibilitatea unor contacte cofp la corp, stimulative din punct de vedere sexual. in fazaprecopulatode, acestea joaci un tol major. MAngAierea, frecarea, apdsarca gi dezmierdarea sunt practicate din plin gi depigesc de departe orice am intAlnit la ilte specii ale primatelor. De asemenea, organele specializate, cum sunt buzele, lobii urechilor, sfArcutile, sAnii gi organele genitale, sunt bogat inzesffate cu terminaEii flervoase gi au devenit foate sensibile ia stimulare a eroncd tactid. Lobii urechilor, intr-adevir, par a se fi dezvoltat exclusiv in acest scop. Anatomigtii i-au numit, adesea, aflexe flrd, rost, ,,excrescenfe de grisime inutile", tn fimbajul comun ei sunt expticai ca,,rimipiEe" din timpul cAnd aveam urechi mari. Dar dacd ne uitim la alte specii ale primatelot, vedem cd ele nu posedi lobi cirnogi la urechi. Se pare nu numai ci nu sunt o timdgiEi, ci sunt ceva rrou, gi cand descoperim ci sub influenla stimulirii sexuale ei se congesioneazd.,

76
se

Uurrr4agoallt

Sexat

f 77

umfli gi devin hipetsensibiJi, nu incape indoiali ci evoluEia lor este legatd, exclusiv de fotmarea unei zone erogene noi.
(Sutpdnzitot, rolul umilului lob al urechii a fost cam neglijat in acest context, dar meritd, remarcat cd s-au inregistrat cazui atat de mascul, cAt gi de femeli c re zu ajuns efectiv la orgasm ca :urmare a stimullrii lobilot urechilor.) Este interesant de retnarcat cd nasul proeminent, cirnos al speciei noastfe este o altd ttdsdturi unicd gi misterioasi pe care anatomigtii nu o pot explica. Cineva a denumit-o ,,o variagiune exuberantd" frrd" ruci o semnificaie funcionali". Este greu de ctezut cd, ceva atdt de pozitiv gi distinct, de genul anexelot primatelor, si fi evoluat frrd,ruci o funcie. Dacd cineva citegte ci pereEii latetali ai nasului conEin un lesut spongios, erectil, care duce lalfuglteanasului gi dilatarea nirilor prin vasocongestie ln timput stimulirii sexuale, acel cineva incepe si se mire. Asemindtor repertoriului tactil imbunitd$t, existd unele progrese pe plan vizual,amzice unice. Expresiile faciaie complexe joaci un rol important aici, degi evoluia lor se leagd de imbundtiirea comunicirii gi in multe alte contexte. Ca specie a primatelot, noi avem musculatura faaald, cea maibine dezvoltati gi ceamucomplexe din intreaga grupi. tntt-adevdr, avem sistemul de expresie faciild, cel mai subtil gi complex dintre toate animalele actuale. FdcAnd mipciri infime ale musculaturii din jurul gurii, nasului, ochilot, sprAncenelor gi ale ftunEii, gi recombinAnd aceste migciri in multiple feluri, putem transmite o intreagd, gami de modificiri complexe ale stitilor sufletegti. in timpul relagiilor sexuale, indeosebi in timpul fazei inryale a curtirii, aceste expresii sunt de o importanEd covdrgitoare.

(Forma lor exactl va fi discutati intr-un alt capitol.) fn timpul

stimuldrii sexuale pupilele se dilati gi ele gi, degi este o modifrcare micd, putem fi mai sensibili la ea decdt ne dim seama. Suprafaga globilor oculad strilucegte gi ea. Ca gi lobii urechilor gi nasul ptoeminent, buzele speciei noasffe sunt o tdsituri unici, neintilniti altundeva la ptimate. Desigur, toate primatele au buze, dar nu rdsfrAnte in zfzrd ca ale noastre. Cimpanzeul poate si-pi scoati buzele in afarl gi sd gi le risfrdngd int-o bosumflare exager^td2 expunAndu-gi in acest fel mucoasa care, in mod normal, sti ascunsd in interiorul gurii. Dar buzele sunt linute numai pentru scurt timp inaceastd, poziEie inainte ca animalul sd revini lafaEa"sa normali, cu,,buze subjid". Noi, pe de alti patte,avembazepermanent scoase in afard,, rizte spte inapoi. Unui cimpanzeu ptobabil i pdrem a fi permanent bosumflaEi.Dacd avegi vreodatd ocazia sd fii imbrn1tgagi de un cimpanzetprietenos, situtul pe care vi-l poate aphca atunci viguros pe gAt nu vX va mai lisa nici o indoiali asupra capacitd$lui de a transmite un semnal tactil cu buzele. Pentu cimpanzeu acesta este mai degrabi un semnal de salut decit unul sexual, dar la specia noastrl el este folosit in ambele contexte, contactul prin sfuut devenind deosebit de ftecvent gi prelungit in timpul fazei premergfitoarc copulirii. Legat de acezstddezvoltare se presuPune cd erapreferabil a avea suprafelele mucoasei sensibile permanent expusg astfelincit conttacgiile mugchilor speciali din jurul gurii si nu tebuiasci meninute pe durzta contactelot prelungite prin sirut, dar aceasta nu este intreaga poveste. Buzele cu mucoasa expusi au ajuns lz o fotmd bine definiti gi catacteristici. Ele nu s-au estompat in pielea

78

Uxn,4agoatd,
Sexul

79

din jur, ci s-au delimitat pdntr-o linie bine definiti. in felul acesta au devenit pi un impottant mijloc de semnalizare
faciald'

vizut dejacd,stimularea sexuali produce o umflare imogire ab,zelo4iar dehmitarea clard"a acestei zone a contdbuit evident Ia fineEea acestor semnale, fdca,ndca modificirile subtile ale buzelor si fie mai ugor de recunoscut. Totodati, desigur, chiar gi in lipsa stimulirii, ele sunt mai rogii dec6t restul pielii feEei gi prin simpla lor existenEd., fdrd, a indica modificdri ale stirii fiziologice, ele acionea zd, ca semnale de reclam d,, atrd_ gAnd atenia asupra prezengei unei structuri tactile sexuale. Uimiti de semnificatlabazelor noastre mucoase unice, ana_ tomigtii au afrtmat ci evoluEia lor ,,nu este d.eocamdatl pe depJin inleleasi" gi au sugerat ci, probabil, se leagi de cantitatea de supt sporitd care este necesari sugarului la sAnul mamei. Dar gi la puiul de cimpanzeu supnrl este foarte eficient gi ocupr o buni parte din timp gi buzele sale mai musculoase gi mai puternice la apucat at pdtea,la urma-urmei, ci sunt mai bine inzestrate pentru acest scop. De asemene ace sta nu poate , explica dezvortarea unei margini bine definite intre buze pi restnl fe1ei. Nu poate explica nici diferenEele izbitoare in privinla buzelor dintre populagiile cu piele albr pi cele cu piele neagtd.. Dacd, pe de alti patte, buzele sunt pdvite ca mijloace de semnaliz arc vizuald., aceste difetente sunt mai ugor de inEe_ les. in cazalincare conditriile climatice'impun o piere de culoare mai inchisi, se ac;ione azd. impotirva capacitir$ de semnalizare viz,,ald, a bazelor pdn teducerea contrastului de culoar e. D acd. ele sunt, intr-adevdr, importante ca semnale vtzaoJe,atunci este de apteptat o evoluEie compensatorie, gi este exact ceea ce pare
wzuald,.Am
pi o

a se fi lntAmplat,buzelenegroide menginAndu_gi pregnanga, aceea cd au devenit mai mad gi mai iegite in afard.

prin

pierdut in contrastul de culoare au recaptigat prin mirime gi formd. De asemenea, marginile buzelor negroide sunt delim! tate mat pronuflfat. ,,Tivitura buzelor.. raselor mai palide iese in evidenEi prin cute mai proeminente, care sunt de culoare mai deschisi decit restul pielii. Din punct de vedere anatomic, aceste caractere negroide nu paf a fi ptimitive, ci mai degtabi fepfezintd" tn progres pe linia specializdrii regiunii buzelor Mai sunt gi o serie de alte semnale sexuale vizuareevidente. La pubertate, dupl culn aln menionat deja, ajunger eala omatu_ rizarc pe deplin funcionald este semnari zatd, pd,n dezvortarea unor smocuri de pir vizibile, in special in regiunea organelor genitale gi a subsuorilor, rar la mascul gi pe fagd. La feierd, arc loc o cregtere raptdd a sinilor. Forma corpuiui se modifici gi e , zcesta devenind mailat in umeri, la mascul, gi in bazin, ia femeli. Modificdrile nu numai cd diferentiazr individul marur din punct de vedere sexual de cel i-r'tor, dar nrj()yi1a1sa deosebepte gi masculul matur de femela matwrd,. Ele nu actrioneazd numai ca semnale ce dezviluie cd sistemur sexual este acum funcEional, ci gi indici, in fiecare caz, dacd. acesta este masculin sau feminin.

ceea ce au

in primul rAnd o dezvoltarc cu scop matern mai degrabi decit sexual, dar se parc cd, existd puEine dovezi in favoarca acestei pfuei. Alte specii ale primatelor asiguri o canritate de rapte abundentl pentru progenitura lot gi, totugi, nu dezvoltd sd:rii umflaEi emisferici, bine definigi. Femela speciei noastre este

SAnii mdrigi ai femelei sunt, de obicei, consideraEi ca fiind

80

Mumugagoald

Sexul

81

unici printre primate din acest pu'lct de vedere. Dezvortarea unor sdni proeminengi de forml caracteristicdparc a fi incl un exemplu de semnalizare sexuali. Faptul ar fi devenit posibil pi ar fi fost incarajat prin evoluEia pielii nude. Nigte sAni umfla1i la o femeld acoperiti cu rrri vegmdnt de pir ar fi cu mult mai puin pregnani ca mijloace de semnaliz are, dar odati ce pdrul a dispdrut ei ar iegi clar in evidenEd. pe lAngd propria formd. ptegnanti, ei servesc Ai la concentrarea ateniei vizuale asupra sfarcurilor pi fac ca erecgia acestora ce insoqegte stimularea sexuali si fie mai evidentd. Zonadepiele pigmentati din jurul sfdrcuriloq care ipi intensificd culoarea in timpul stimuldrii
sexuale, acyoneazd. pi ea in aceeagi direcEie. Nuditatea pierii face

ciudate c te La afectatcorpul unora dintre verii nogtri primate infertoate, maimulele cu coadd. Cercetiri gefmane recente au

posibile pi anumite semnale de schimbare a culorii. Acestea apat Ia alte animale in zone limitate, acolo unde existi petice nude, dar s-au extins mai mult la specia noastri, inrogirea se manifestd cu o ftecventri deosebit de ridicatd in timpul prime1or etape de curtare ale comportamentului sexual gi, in fazele
ulterioare de stimulare mai intens d,, aparc pigmentarea cu pete de rogeald datorutd. actului sexual. @in nou, ace sta este o

dezviluit ci anumite specii au inceput si se autoimite. Cele ma clarc exemple de acest fel sunt mandrilul pi babuinul gelada. Mandrilul mascul are un penis togu-aprins cu pete scrotale albastre de o parte gi de alta. Atanjamentul culorilor se repeti gi pe fa;d, nasul fiindu-i rogu aprins, iar obruji umflaft, frrd pdr, fiind albastru intens. Este ca gi cum fap animalului imiti tegiunea genitali prin acelapi set de semnale vizuale. CAnd mandrilul mascul se apropie de un zlt animal, aspecrul sdu genital tinde a fi ascuns vededi pinpoziya corpului, dar se pare cd el poate, totugi, transmite mesajele vitale prin faEa sz fahcd. Gelada femeld atihzeazd. un mijloc similar de autocopi.re. in juul organelor sale genitale se afli o porgiune de piele de culoare ropu aprins, mlrginiti de papile albe. Buzele vulvei
din centrul acestei zone sunt de un rogu mai intens, mai bogat. Acest model vizaal este (epetat in regiunea piepnrlui, unde iar existi o po4iune de piele rogie, flri pir, lnconjur^td. de acelagi fel de papile albe. tn centrul acestei reguni a pieptului, sfArcurile, de un ro$u intens, au ajuns atitde apfopiate unul de alnrl, incit amintesc cu tirie de buzele vulvei. (Ele sunt intr-adevir atit de apropiate, incAt puiul suge de la ambele deodati.) Ca gi regiunea genitali reald, poriunea de pe piept vaiazd" ca intensitate a culorii in timpul difedtelor etape ale ciclului sexual lunat Conclairainevitabild este ci mandrilul gi gelada gi-au impins insemnele genitale inainte ciffe o poziEte ftorr.old,,dintr-un motiv sau altul. Cunoa$tem prea pugin despre viaEa madrililor in sdlbiticie pentru aputez face speculagii asupra motivelor acestui

formd de semnalizare pe care rasele cu pielea de culoare inchisi au rebuit si o sacrifice in favoatea unei ceringe climatice. Dar noi gtim ci gi rasele respective suferi aceste modificdri, deoarece, degi sunt invizibile ca transformiri de culoafe, o examinare minuEioasd ar pune in evidenqi. modificiri semnificative in gesutul pielii.) inainte de a pdrisi intreaga reEea de semnale sexuale vizuale trebuie sd, anahzdmun aspect mai neobignuit al evolugiei lor. Pentru aceasta, trebuie si trecem in revisti unele lucruri mai

82

Matmataeoale

Sexul

f 83

fenomen ciudat la zceastd specie, dar cunoagtem ci geladele silbatice igi petrec o buni pare din timp st6nd in pozife verti_ cald mu mult decAt alte specii similare de mrimog. c, coadi. Daci este o poziie mai obignuitd"la ele,atunci reiese ci, av6nd semnalmente pe piept, ele pot transmite mai prompt semnaleie altor membri ai grupei decAt daci insemnele "r.*irt, numai pe partea lor posterioari. Multe specii ale primatelor ,r', o.grr. genitale aprins colorate, dar aceste copii frontal. ,rrr, ,rrl Specia noastri a teahzat o mod.ificare rudtcald in pozipa obignuiti a cotpului. Ca gi geladele, noi ne petrecem o bunl parte din timp stdnd in picioare, vetical. De asemenea, stdm &.plr ?i f^\d,in faEd in timpul contactelor sociale. S_ar putea atunci ca pi noi si fi cunoscut ceva similar in genul ,,rai.rritaflei? Ar fi putut poziya noastrd verticali si ne influenteze semnalmentele sexuale? privit in felul acesta, rrspunsul lste aprc^pe sigur da. Poziyatipicr de imperechete a tuturor celodarte primate implici apropierea mascurului de partea posterioard a femelei. Ea igi ridici pafiea posterioari gi o injreap td, cdtre mascul. Regiunea genitali ii este prczentatdacestuia &r, ,pr,.. El o vede, inunteazi gi se urcd pe ea din spate. Nu existi un contact corporal frontal in timpul copuldrii, regiunea genitald a masculului fiind alipiti de regiunea nodali a femelei.ia spe_ cia noas*d situaEia este foarte diferiti. Nu numai ci existi o activitate faEd, in faqi prelungittr, premergitoare copul dri, dat actul sexual in sine este, in primui r6nd, un act frontal. Au existat unele dispute in privinEa acestui ultim punct. Este o idee addncinridicinatd, aceeaci imperech ercainpoziya faEd in fagd, este biologic nafxald"pentru specia noastri gi ci toate

eclelalte trebuie considetate ca variagiuni sofisticate ale primei.

Autoritdi in materie au combitut recent acest punct de vedete au ptetins ci nu existi o poziye debzzd in ceea ce ne privegte. Orice telafe corporali, sunt ei de plrete, ni se potrivepte la fel de bine penttu sex gi, ca specie inventivi, este normal se cxperimentdm orice pozigie dodm - cu cAt mai multe, ct ^tat
qii

mai bine, de fapt, deoarece zce stava spori complexitatea actu-

preintimpina plictisul sexual intte membtii unei perechi constituite de mult timp. Argumentul lor este perfect valabil in contextul in cate i[ prezintd,, dar in incercarea de a veni in spdjinul punctului lor de vedere, au mers prea depatte. Adevirata lor obiecEie era impotriva ideii ci orice v^ttatle fa\a de pozigra de bazd este ,,un pdcat", Pentru a, cofltra.cafa ideea, ei au accentaat valoarea acestor vaia$ pi au avut perfecti dreptate sd. o facd. din motivele amintite. Odce imbunitl;ire a tecompenselor sexuale pefltru membdi unei perechi va fi evident importantl in intitirea cuplului. Ele sunt biologic sdndtoase pentru specia noasffi. Dar luptindu-se pentru acest puflct de vedere, respectivelor autoritdi in materie le-a scipat faptul ci existi cu toate acestea o poziie de lmperechere de bazd,nadrald,pentru specia noastri, poziya fagd"infaEd.Prucic toate semnalmentele sexuale 9i zonele erogene se afld pe partea anteioard a colpului - expresiile faciale,buzele, barba,sfArcurile, semnele areolate, sAnii femelei, pirul pubian, organele genitale insegi, principalele zone de imbujorare pi pdncipalele zone de inrogire sexuaid. S-at putea oPera perfect afgumenta c[ multe din aceste semnalmente ^r de bine in pdmele etape, care ar putea ft faEdin faEd,, dar apoi,
lui sexual, va spori noutatea sexuali
gi va

84

l,taimulagoald.
Sexul

/ 85

Pentru copularea propriu-zisI, cu ambii parteneri acum pe deplin excitai prin stimulare ftontali, masculul ar putea trece intr-o poziEie posterioari pefltru a se copula penetrafld din spate sau, in acelagi scop, in odce alti poziie neobignuiti ar alege. Aceasta este perfect adevdtzt pi posibil ca mijloc de noutate, dar arc anumite dezavantaje. Mai intii, identitatea partenerului sexual este mult mai importantdla o specie de perechi-cuplu ca a noastri. Contactul frontal inseamnl ci semnalele gi recompensele sexuale recepionate sunt strins legate de insemnele de identitate ofedte de partener. Sexul fagd in faliteste,,sex pesonahzat". in plus, senz^Fatactili precopulatorie genetatl de zonele erogefle concentrate peparteaaflteioard, a corpului poate fi extinsi in faza copuldrii atunci cind actul imperechetii se consumd fagd,in fagi. Multe din aceste senzayi s-at pierde prin adoptarea altor pozi$. De asemenea, contactul frontal asigurd posibilitatea maximd de stimulare a clitorisului femelei in timpul pefletrdrii pelviene de citre mascul. Este adevlrat cd" acestava fi stimulat pasiv prin efectul t4gerii, rczultatdin penetririle masculului, indiferent de poziya co{pului sIu fagi de femeli, dat la imperecherea fagdin faEd, se tdaugd,presarea dtmici directi a regiunii pubiene a masculului pe zofi clitoridiani, ceea ce va intensifica considerabil stimuhrea. tn sfArgit, mai este gi anatomia debazda pasajului vaginal al femelei al cdrui unghi ainunttt considerabil, in comparaie cu al altor specii ale primatelor. Acesa tmai mult decit ^L:r,afls fle-am a$tepta doar ca simplu rczritatpasiv al procesului devenirii unei specii verticale. Nu incape indoiall cd dacd" ar fi fost impottant pentru femela speciei noastre si igi prezinte organele

genitale masculului in vederea penetririi dinspre paftea posterioard, selecia

gi femelele ar

fiafitild ar fr favonzat repede aceasti tendinli fi avut pini acum uri traiect vaginal indreptat

mai mult cltre posterior.

Astfel, pare plauzibil a se considera copularea faEi,in fagd" ca fiind de baz*pentta specia noastri. Existi, desigur, o sede de varia$ care nu elimini elementul frontaL masculul deasupra, femela deasupra, latera),poziya pe vine, in picioare gi aga mai tlepatte, dat cea mai eficienti gi mai :utihzati" este cea cu ambii partened ln ponie oizontild,, masculul deasupra femelei. Cercettrtorii americani au estimat ci, in culturaLo47loh din populaie od.lrzeazd numai ace*std poziye. Chiar gi cei care igi vaiazd, poziEiile o folosesc, totupi, pe cea debazdde cele mai multe ori. Mai pugtn de 10o/o experimenteazd" pozigile cu peneffare dinspre pattea posterioard. La o trecere in revistl masivl, luind in considetagie mai multe culturi gi implicind aproape doui sute de societii diferite, tispdndite in intreaga lume, conclwzia a fost ci poziya cu masculul penetAnd femela dinspre pafie posterioarI nu apare ca prucicd tzuald la nici una din comu-

nitdfle studiate. Daci putem acum accepta acest fapt, putem reveni de la aceastil micl digresiune la chestiunea inliald, referitoare la
autocopierea sexuall. Dacdfemela. speciei noastre urma sd canaltzeze cu succes interesul masculului asupra plrgii frontale,

evoluia ar fi trebuit sd" facd" astfel ca regiunea respectivi si fie mai stimulativi. Cindva, inapoi in istotia noasui ancestral5, probabil cI utilizam contacflrl dinspre parteaposterioarl. Si presupunem cdam ajuns ln etapain care femela transmite semnalele

86

Mumugagoile lirsate

Sexul

87

sexuale masculului prin intermediul p5rEii posterioare dotatd" cu o pereche de fese cdrnoase emisfedce (care nu din intAm-

penttu mai tdrziu, cAnd vom discuta despre tehnicile

plare nu se gisesc in altd, patte printre primate) gi o pereche de buze genitale sau labii, de culoare rogu aprins. Si presupunem ci masculul a ajuns si reacioneze puternic din punct de vedere sexual la aceste semnale specifice. Si ptesupunem cd in acest punct al evoluEiei specia a devenit tot mai verticali gi mai orientatd.fuontalin contactele sale sociale.Datd, fiind aceasti situagie, ne-am putea foarte bine agtepta si gisim un soi de autoimitare frontald., de tipul celei intiloite la babuinul gelada. Am putea vedea, daci privim regiunile dispuse frontal ale femelelor speciei noastre, vreo structurd ce ar putea fi o copie a expunerii genitale ancestrale de fese emisferice gi labii rogii? Rlspunsul iese in evidenEi la fel de pregnant ca gi insugi pieptul femelei. SAnii pronunla$, emisferici ai femelei trebuie cu siguranlS si fie copii ,ale feselor cdrnoase, iar buzele rogii puternic definite ale gurii trebuie ci sunt copii ale labiilor rogii. (Poate vi amintigi cI, in timpul stimuldrii sexuale intense, atAt buzele gurii, cAt gi labiile genitale se umfli gi ipi accentueazd culoarea, astfel nu numai ci se aseamdnd., dx se gi modifici in acelagi fef prin excitaEie sexuali.) DacI masculul speciei noastre era deja pregitit si rdspundi sexual la aceste semnale cdnd ele emanau dinspre tegiunea gentald. situatd posterior, atunci el eta inerent susceptibil de a rispunde Ia ele daci puteau fi reproduse in aceeagi formi pe partea frontali a corpuiui femelei. $i s-ar pdrea cd exact aga s-a lnt6mplat, femelele purtand o dublutl de fese 9i labii pe piept gi respectiv pe guri, (Folosirea rujurilor gi a sutienelor ne vine imediat in minte, dat acestea trebuie

scxuale ale civthzaEtei moderne.) Pe IAngI semnalele vizuale foarte importante, existd mulgi un tol sexual. Sim;ul mirosului la noi stimuli olfactivi c re ^rt s-a redus considerabil in timpul evoluflei, dar este destul de eficient gi mai operativ in timpul activitigilor sexuale decAt reali-

zdminmod normal. $tim ci existi diferenEe inffe sexe in ceea ce privegte mirosul corpului gi s-a sugerat cd o parte a procesului de formate a perechii - indrXgostirea - implicd un gen cle imprimare olfactivi, o fixaEie pe mirosul individual specific al corpului partenerului . Legatd, de aceasta este 9i uimitoarea descoperire ci la pubetate se produce o modifrcare tematcabili in pdvinEa prefedngelor olfactive. Inainte de pubertate se manifestl preferinEe puternice pefltru arome dulci 9i de ftucte, dzr, odad cu aiungere a la matuntatea sexuali, aceastd. reac$e de rispuns se depreciazi gi se petrece o schimbare radicali in
favoareaaromelor florale, uleioase gi de mosc. Fenomenul este valabil pentru ambele sexe, dar intensificarea rcactlei de tdspuns faEi de mosc este mai puternici la mascul decAt la femeli. Se pretinde ci noi, ca adul,tr, putem detecta prczenta parfumului de mosc ai atunci cind este diluat pdnd,la o parte in opt

milioane de pn4i de aet, gi este semnificativ ci aceastd substarrli joaci un rol predominant in semnalizarea olfactivd' a multor specii de mamifere, fiind produsi de glande specializate in secregii odorante. Degi noi ingine nu poseddm glande mari cu astfel de secreEii, avem, in schimb, un numir mare de glande mici - glandele apocdne. Acestea sunt similate cu glandele sudoripare obignuite, dar secreEiile lot congin o ptoporgie mai

88

tr,taimulagoald

Sexul

89

pirg ale corpului, dar sunt in special coltcentrate in regiunile subsuodlor gi ale organelor genitale. Smocutile de pIt cafe cresc in aceste zone funcioneazd. firi indoiatd, caimportante capcane pentru mirosuri. Se pretinde ci produc$ile ododfere ifl aceste zone se accenhrcazdinti*p"l stimulddi sexuale, dar incd nu s-a fXcut o anahzd, detahatd. a acestui fenomen. $tim, totugi, ci existi cu 75oh matmrrlte glande apocrine la femela speciei noastre decit la mascul, gi este interesant sd ne amintim cd la mamiferele inferioare, in timpul contactelor sexuale, masculul adulmeci femela mai mult decit il adulmecd ea pe el. Amplasarea zonelor noastre specializate in producerea mkosurilor pare fi incl o adaptarc ce favonzeazd" aptopierca fron^ tald, in vederea actului sexual. Nu este nimic neobignuit in legituri cu centrul genital odorifer, aceasta este o trisdturd comund cu multe alte mamiferc,d4r coflcentrareaaltonla subsuori este o caracteristici mai nea$teptati.Ea"parc a se lega de tendinla generali a speciei noastre de a adduga noi centri de stimulare sexuall la parte a ftontdd a coqpului, fapt legat de puternica spodre a contactelor sexuale faEd,in faSi,.tn acest caz p^tticulat ea ar avea ca rczriltat faptul cd nasul partenetului se afli mereu in imediata vecinitate a zonelor majore de producere a mirosurilor pe parcursul unei bune piryi a activiti;ii precopulatodi gi in timpul copulirii. Pdnd, alLci am discutat modalitdEile in care s-a imbunitiit pi extins comportamentul gi apetitul sexual al speciei noastre; astfel incit contactele intre membdi unei perechi-cuplu au devenit tot mai recompeflsante gi, prin urmare, perechea s-a

mare de substange solide. EIe apar pe o sede de

intfuit gi menginut. Dar apetitul duce la actul consumator pi unele imbun[ftilyn au fost necesare gi aici. Si luim in consideraEie pentru o clipi vechiul sistem al pdmatelor. Masculii adulEi sunt activi sexual tot timpul, mai puEin imediat dupi eiaculare. Un orgasm mistuitor arevaloarepentru ei, deoarece ehbemea din tensiunea sexuali pe care o aduce cu sine le diminueazi pornidle sexuale suficient timp ca rezelalor de spermd si se rcfacd.. Femelele, pe de alti parte, sunt active sexual numai pe o perioadl limitatd de timp, concenrratd in jurul momentului onrla,tiei. tn timpul acestei pedoade ele sunt gata de a primi
oricAnd masculii. Cu cAt se copuleazd de mai multe ori, cu atit cre$te siguranga cI se va rcahza fefiihzarca. Pentru ele nu existi o saturafe sexuali, un momeflt de apogeu al copullrii care sd le impace gi domoleasci pornirile sexuale. CAnd sunt ln cllduri,

nu este timp de pierdut, ele trebuie si o inl a$a cu orice preE. Dacd at incerca orgasme intense, atunci ar pierde un timp potenial de imperechere valoros. La sfArgitul unei copuliri, cind masculul ejtculeazd, gi se retrage, maimu,ta femeli ddprea pugine semne de moment culminant emoEional pi, de obicei, pleacd" mai departe ca pi cum nimic flu s-ar fi int6mplat. La specia noastri bazatd" pe perechi, situaia este complet diferiti. in primul rdnd, deoarece numai un singur mascul este implicat, nu e nici un avantaj ca femela si fie receptivi din purct de vedere sexual atunci cAnd el este sexual epuizat. Aga ci, nimic nu acgioneazd impottiva existengei unui orgasm la femeli. Din contri, sunt doui lucruri care acioneazd,infavozrea acestuia. Unul este imensa recompensi comportamefitald. pe care o aduce actului de cooperare sexuali cu partenerul de

90

Mamutragoalx

Sexul

f 9!

imperechere. Ca pi toate celelalte imbunitnfii din domeniul sexualitiii gi aceasta slujegte laintdirea perechii-cuplu gi la

meninerea unitnfi familiei. Celdlalt este ci spore$te considerabil pansele fertitzdri. Acest lucru il face intr-un mod mai deosebit cafe se aplici numai speciei noastre. Din nou, pentru a intelege acest fapt, trebuie si privim inapoi la rudele floastre primate. CAnd o maimugd" femeli a fost insimAngati de un mascul, ea poate pleca frrd. te ma de a pierde lichidul seminal care se afld" acuminpartea cea mai profundS. a taiectului siu vaginal. Ea umbli pe toate cele patru membre. Unghiul pasajului siu vaginal este incl mai mult sau mai pu,tin odzontal. DacI o femeld din specia noastri ar fi atdt de indiferenti dupi expedenEa copulirii, incAt si se scoale gi sd umble imediat dupi acee , situaia ar fi diferiti, pentru ci ea se deplaseazd,in doui picioare, iar unghiul pasajului siu vaginal in timpul locomogiei notmale este aproape vertical. Sub simpla influengi a grawtayei lichidul seminal s-ar scurge inapoi in traiectul vagqnalgi o buni parte din eI s-ar pierde. Existd, prin urmare, un mare avantaiin orice reacgie ce tinde si menEini femela in pozitie oizontaJd, cAnd masculul ejaaileazd, gi inceteazi copularea. Rdspunsul vioient al orgasmului femelei, carclasd femela szt:t:rratd.gi epuizati, are exact acest efect. Este, pfin urmafe, de doui ori valoros. Faptul cI orgasmul la femela speciei noastre este unic intre primate, combinat cu faptul cd", ftziologSc, este aprozpeidentic cu modelul orgasmic al masculului, sugereazd ci, probabil. este in sens evoiutiv un rdspuns ,,pseudo-masculin". tn structura atAt a masculilor, cAt gi a femelelor existi proprietli latente care apatjn sexului opus. $tim din studiile comparate asupra altor

grupe de animale cd evolu;ia poate, la nevoie, sd, apelezela una din aceste calitlEi latente gi sL o aduci in pdma linie (spre sexul ,,gregit" cum ar veni). tn acest czz particular, ptim ci femela speciei noastre a cunoscut o dezvoltate extremi a susceptibilitnEti clitorisului la stimularea sexuali. Daci avem in vedere cI acest organ este la femeli omologul sau corespondentul penisului la mascul, aceast^ parc a indica faptul ci, la origine oticum, orgasmul femelei este un model ,,de imprumut" de Ia
mascul.

ci masculul are cel maimare penis dintre toate primatele. Nu numai ci este extrem de lung cdnd este complet erect, ci gi foarte gros in comparaEie cu penisul altor specii. (Al cimpanzeului este cdt un ghimpe, prin comparagie.) Aceasti mdrire a penisului face ca organele genitale externe ale femelei si fie supuse la mult mai multe tageri pi impingeri in timpul efectuirii penetririlor pelviene. La fiecare pitrundere a penisului, regiunea clitoridiani este impinsi in jos gi apoi, la fiecare retragere, ea se migci din nou in sus. Daci se adaagd,la aceasta presiunea dtmici exerittatd asupra ei de citre regiunea pubiand a masculului care se copuleazi fronAceasta poate explica gi fapnrl

tal, se obEine imaginea unui masaj repetat al clitorisului ceea ce - dacd, ea ar fi. mascul - ar insemnapracac masturbare. Agadar, putem revrma prin a spufle cd atdt pdn comportamentr-rl apetitiv, cAt gi pdn cel consumator s-a ficut tot ce-a fost posibil pentru a se spori sexualitatea maimugei goale gi pentru a asiguta evolugia cu succes a unui model esenEial cum este
este practic flecufloscutd.

formareaperechii,la o grupi de mamiferelacare,in alte c^z:urt, Dx dificdtn;ile introducerii acestei

92 /uturn+*goald

Sexul

/ 93

noi tendinge nu s-au terminat inci. Daci privim Ia cuplul nostru de maimuge goale in care patteflerii se afld,incd, impreund gi se ajutd unul pe altul in cregterea copiiloq totul parc a fi bine. Dar copiii cresc Ai in cur4nd vor ajunge la pubertate gi atunci ce se intirirplil? Dacl,vechile modele ale primatelor suflt ldsate nemodificate, atunci masculul adult ii va aLmga in curAnd pe masculii tineri gi se va cupla cu femelele tinere. Acestea vor ajunge astfel si facdparte din familie ca femele gestante impreunl cu m malor, gi ne vom intoarce exact de unde am plecat. De asemenea, dacd masculii tineri sunt izgoni, cdpitAnd un statut inferio4lamargjnea societipr, ca la multe specii ale primatelor, spiritul de cooperate al grupului de vinltori alcltuii din
masculii YL aYea de suferit. Categotic este necesard" aici o modificare suplimentari in sistemul de gestagie, un fel de exogamie sau un mijloc de gestage in afatd,.Pentru ca sistemul bazztpe perechi-cuplu sI supravieEuiasci, atit fiicele, cAt gi fiii vor ttebui sI-gi giseasci ptopriile lor perechi. Nu este o ceinEd, neobignuiti la speciile cate fotmeazd petechi gi pot fi glsite numeroase exemple prinue mamifetele inferioare, dar nattxa sociali a majontiytprimatelor o face mai dificili . La maiontztea speciilor cate formeaail perechi, famtha se destrami gi se imprigtie cAnd tinerii cresc. Datoritd comportamentului siu social cooperant maimufa goali nu-gi poate permite si se lmprigtie in felul acesta. Problema este, prin urmare, gnutl mult mai in expectativi, dar este rczolvatd. in esenti in acelagi fel. Cr la toate animalele cu perechi-cuplu, piringii sunt posesivi unul faEI de celllalt. Mama il,,posedI" pe tati din punct de vedere sexual gi viceversa. Imediat ce progenitudle incep si-gi dezvolte semnalmentele

toi

rivali sexuali, fiii ai tatilui gi fiicele ale mamei. Va exista tendinga de a-i inlitura pe ambii. Progeniturile vor incepe, de asemenea, sd simti nevoia unui ,,teritoriu" al ptopdului cimin. Impulsul cifte acest lucru trebuie, evident, si fi existat gi la pirini pentru ca acegtia si-gi fi constituit un clmin ln primul rind pentru gestafie, gi modelul pur pi simplu se va repeta. Clminul pirintesc, dominat $i ,,posedat" de mamd gi tati, flu va avea propdetilile corespunzitoare. Atit locul in sine, cAt gi indivizii care triiesc in el vot prrta amprenta puternici a semnalelor pfuintegti atit pdmate cit gi asociative. Adolescentul va respinge in mod automat acest lucru gi va alege calea stabilirii unui nou cimin Pefltru gestaEie. Este o atitudine tipicd tinerelor catnivore teritodale, dar nu pi tinerelot primate, gi reprezinti incd o modificare comportamerrtali substaniald carc i se cere maimulei goale. Probabil ci este o intimplare nefericiti cI acest fenomen al exogamiei este atat de des citait ca semn al unui ,,tabu al incestului". Aceasta implici imediat ci este o restricie telativ tecenti, controlati cultural, dar ea ttebuie si se fi dezvoltat din punct de vedere biologic intr-o etapi mult mai timpude, pefltru ci sistemul de gestaie tipic al speciei n-ar frputut niciodatd apdtea din fondul general al primatelor. O altd. ttdsilatr:d inruditl, gi care parc a fi unici la specia noastri, este pdstrarea himenului sau a virginid$la femell La mamiferele inferioare, elaparc cr o etapdembdonari in dezvoltarea sistemului urogenital, dar ca pafie a neoteniei maimugei goale el este pistrat. Persistenga sa inseamnl ci prima cuplare din viala femelei va intdmpina unele greutIli. CAnd evoluia a
sexuale la pubertate, ele devin

94

Malrnry^goald
Sexul

/ 95

progresat atin de mult, incat sd" facd,femela din punct de vedere sexual cdt mu receptivd posibil, este ciudat ra primavedere ca ea si fie inzesfiatdcu ceea ce constituie un mijloc anticopurare.

Dar situagia nu este ata:t de contradictorie pe cdt parc. pe.a.rd incetcarea primei copuldri dificili gi chiar dureroasd, himenul asiguti ca femela sr nu se lase antrenati in actul sexual cu uguringi. Categoric, in timpul adolescenEei, existi o perioadi de

in cdutatea-unui paftener adecvat. Masculii tineri, in timpul acesta, nu vor avea nici un motiv si inceteze a se copula di. plirr. Daci nu se formeazd" o pereche-cuplu, ei nu se angajeazd" canimic pi pot merge mai departe pdnd, c|'ndgisesc o pereche adecvatd,.Dar dacifeme_ lele tinere ar merge atit de departe fdtd a forma o pereche, ele s-ar putea foatte bine trezi insircinate gi inaintand direct spre situaEia de pdrinte ffui un partener care sd re insogeasce. punind o fudod, p"ryild,in cileaacestei tendinge Ia femeld,himenul cere ca ea sd. fi ajuns dejala o implicare emoEionali add,ncd,inainte de a face pasul final, o implicare suficient de puternici pentru a umbri neplicerea fizicd rruyild,. Trebuie addugat un cuvAnt aici asupra chestiunii monoga_ miei gi poligamiei. Dezvoltarea perechii-cuplu, care a ar,,ut-in vedere specia ca integ, favoizeazd,in mod firesc mono gamia, dar nu o cere in mod absolut. Dacd,ialaviolenti de vanitor duce la micaorarea numirului adulgilor masculi faEd, de cer ar femelelor, va exista tendinga unora dintre mascurii supravieEuitori si formezeperechi-cuplu cu mai mult de o ,irrg.rre r.maa. In acest czz,va fi posibili cre$terea ratei gestagi ei frrd, instararea unor tensiuni pedculoase prin ctearea de femele ,,in plus.,.

experimentare sexuald, de ,,cochetare,,

perechilor ar deveni atit de excluel ar fi ineficient. Nu ar fi o evoluie ugoard, totugi, datoitd simgului de posesiune al feme_ lelor in chestiune gi a pedcolului de a provoca serioase rivalitiEi sexuale intre ele. De asemenea, impotriva acestei tendinge ar fi presiunile economice de bazd. ale intreginerii unui grup familial maimare cu toate progeniturile sale. Un grad redus de poligamie N pvtea exista, dar at fi sever limitatd. Este interesant ci, degi poligamia se int6lnegte incd la o serie de culturi minore in zilele noastre, toate societigile majore (carc rcprezintd. tn rea majoritate a populagiei mondiale a speciei) suflt mono_ game. Chiat pi la cele care permit poligami, ea nu este, de obicei, pracicatd decat de o minoritate neinsemnati a masculilot Este interesant a face speculafi pentru a rispunde ia intrebare a dacd, omiterea ei din aproape toate marile culturi a fost, de fapt, un factot ma)or in atingerea statutului lor actual de culturi reugite. Putem cu orice risc sd ne rezumim la a spune ci, oricdt de obscure, de inapoiate sunt unitdEile tribale de astdzi,direcgia principald, de evolu;ie a speciei noastre di expresie caracterului ei dependent de formarea perechilor-cuplu in forma extremi, adtcd a imperecherilor monogame pe termen lung. Latd,, agada4 maimufa godn in toati complexitatea sa erotici: o specie foarte sexuali, bazatd,pe formarea perechilor, cu multe trisituri unice; o imbinare complicati a mogtenirii ancestrare a primatelor cu modificiri extinse ale carnivorelor. Acum, la acest tablou trebuie si adiugdm al treilea pi ultimul ingredient: i,,ilt.zaya modernS. Creierul mdit, cate ainsogit transformarea simplului locuitor al pid,rii lntr-un vanitor cu spirit de cooperare,
a

Dacd procesul de formare

sivist,

incit si impiedice acest lucru,

96 /Werlrnugagoaldt

Sexul

/ 97

ainceput si se preocupe de imbundtdytitehnologice. Simplele locuri de trai tdbale au devenit mari orage gi centte urbane. Epoca toporului a evoluat in en spaEiaH. Dar ce efect a avut achiziyorarea acestei intregi suiluciti asupra sistemului sexual al speciei? Foarte mic, pate a fi rispunsul. Totul a fost prea repede, ptea btusc penffu a se putea produce progrese biologice fundamentale. Superficial ele pat a se fi ptodus, eadevdrat,dar aceastaeste in buni mdsurl o inchipuire. in spatele fapdei viqii urbane modetne se afld aceeagi veche maimugi goald,. Numai denumirile s-au schimbat in loc de ,,vdndtoate" a se citi ,,setviciu", in loc de ,,teren de vAnltoare" a se citi ,,birou", in loc de ,,adipost" a se citi ,,casd", in loc de ,,peteche-cuplu" a se citi ,,cisitofie", in loc de ,,pereche" a se citi ,,soEie" gi aga mai departe. Studiile americane asupra modelelor sexuale contempotane,la care ne-am rcfeit anterior, au dezviluit cdinzestrarca frziologpcd gi anatomici a speciei este inci supusi utilizfuii totale. Dovezile relicvelor preistorice, combinate cu datele comparative asupra catnivorelot gi a altor primate actuale, ne-au dat o imagine despre modul in care maimufa goali trebuie sd-gi frunhzatinzestrarca sexuald in trecunrl indepdrtat gi modul in care trebuie si-gi fi orgatizztviafa sexuali. Dovezile contemporane par a dain mare misuri aceeagi imagine debazd,,odatd ce se indeplrteazd"vllul opac al moralei publice. Cum spuneam la incepunrl capitolului, mai curAnd flLtlrra" biologicd a frarci este cea czre a modelat structura sociali a civlhzayei decit invers. Totugi, degi sistemul sexual de bazd s-a pisuat intr-o formd" desnrl de pdmitivd (nu a existat o practicare in colectiv a actelor sexuale, corespunzltoare comunitiEilot lirgite), s-au

introdus multe conffoale gi testriclii minote. Acestea au devenit necesare datoriti setului complicat de semnale sexuale af,iatomice gi fiziologice, gi receptivitlgii sexuale sporite pe carc ^m achizi;ionat-o in timpul evoluiei. Dar acestea erau destinate

utilizdrii intr-o unitate tribalt unicd cu interrelalii strAnse, nu lntr-o vasti metropoli. tn marele centru urban ne interferim constant cu sute de striini stimulanfl (9i stimulabili). Acesta e un lucru nou gi trebuie discutat. De fapt, introducerea restricliilot cultutale uebuie si fi inceput mult mai devreme, inainte de a exista strlini. Chiat gi in unitigile tribale simple mebuie si fi fost necesar ca membrii unei perechi-cuplu sd-pi ascundd cumva semnalizarea sexuali cind se migcau in public. Daci sexuahtatea trebuia spotitd pentru a mengine perechea impreuni, atunci trebuie si se fi luat misuri pentru o ateflv cind pereche eta despitgiti ^ pentru a se evita suprastimularea unor teti.La speciile organizateinperechi, dx carc triiesc in comunitdy,aceasta se realizeazd"in mare misuri pdn gesturi agresive, datla o specie cu spirit cooper^tot ca a noastrd' at fi, de pteferat metode mai pu;in beligerante. Aici poate veni in sptiiin creierul nostru mirit. Comunicarea prirl votbfue ioaci un rol vital aici (,SoEului meu nu i-at plicea acest]ucru'), z1a cum o face in multe aspecte ale contactului social, dar sunt, de asemenea, rrecesafe misuri imediate. Exemplul cel mai evident este sfaflta gi provetbiala franzil de vigd. Datodti poziliei sale verticale, este imposibil ca mumula goali sd se apropie de un alt membru al speciei ffud' a-gi afiga organele genitale. Alte primate, cateinunteazd' pe toate

98

uaim"qagoalit
rusocieri

Jexul

99

Daci ele doresc si-gi afigeze otganele genitale trebuie sd adopte o poziie speciali. Noi le avem infzEd,, ori de ord, orice am face. Rezultd ci acoperfiea tegiunii genitale cu un ve$mAnt simplu trebuie si fi
cele patru membre, flu au aceastd. problemi.

fost o dezvoltare cuiturali timpurie. Utt\zarcaimbtdci.mingii ca

frigului a pornit fbri lndoiali de aici, pe misuri ce specia s-a rdspAndit in zone cu climd mai pugin prietenoasi, dar etapa respectivi a venit, probabil, mult mai tirziu.
protecEie impotriva

Variind condi;iile culturale, rdspAnditea vegmintelor antisex avaiat gi ea, uneori ptelungindu-se asupfa altor semnale sexuale secundare (acoperiri ale sinilor, vlluri peste buze), alteod nu. tn anumite cazuri extreme, organele genitale ale femelei nu sunt numai ascunse, ci gi ficute complet inaccesibile. Exemplul otgacel mai tenumit este centura de castitate, c re ^copeiea nele genitale gi anusul cu o bandi metahcdpefiontd,in locurile corespunzitoare, astfel incAt si petmiti trecetea exctementelot corpului. Alte practici similare includeau coaserea organelor genitale ale tinerelor fete inainte de cdsitorie sau stfangerea labiilor cu cleme sau inele metalice. Mai recent, s-a inregisttat tfi caz al unui mascul care dupi ce a datgiud in labiile perechii sale, ii incuia organul genital cu lacit dupi fiecare copulare. Precaugii extreme ca aceastl sunt, desigut, foarte orc, dat acyunea mai pu;in drasticd de a ascunde otganele genitale in spatele unui vepmAnt acoperitot este acum aprcape universali. O alti dezvoltare importantl a fost introducerea intimitigii pentru actele sexuale propriu-zise. Organele genitale nu numai ci au devenit pdrp private, ci au trebuit gi sd fie pi4i utiJizate in intimitate. Astdzi,acest luctu a dus la dezvoltarcaunei puternice

intre activitiEile de imperechere gi cele de somn. A te culca cu cineva a devenit sinonim cu a te copula cu cineva: astfcl, vasta pondere a activitd$i de copulare, in loc si fie rdspinditi pe d-ulata ztlei, a afuns acum limitati la o perioadi anume tr ztlei - seara tdrzitt. Contactele co{p la cofp au devenit, dupi cum amvdzat, o pate atdt de importantd a compottamentului sexual, tncAt 9i acestea trebuie atefluate in timpul activitilii de rutini din timpui zilei. tn comunitiEile noastre ocuPate, aglomerate, mebuie pusi o restriclie asupra contacnrlui ftzic c:rt striini. Odce frecare accidentalI de corpul unui striin este imediat urmati de o scuzI, intensitatea acestei scuze fiind propo4ionali cu gradul de sexualitate al zonei corporale atinse. Derularea cu Yttezd md"ritd,a filmului unei mulflmi care se migci pe stradd sau care se perindi in iurul unei clidiri mari antd cu claritate inctedibil de complicatele manevre pentru aceastd neinfferuptd,,eitare a contactului cotporal". RestricEia contactului cu sffiirrii cade in mod notmal numai in condiEii de aglometagie exttemi sau in situagii speciale,legate de anumite categorii de indivizi (coafori, croitori gi doctod, de exemplu), care sunt social ,,autorizay sd aingd". Contactul cu prietenii apropiaEi pi tudele este mai pugin inhibat. Rolurile lot sociale suflt deia clar stabilite ca nesexuale gi pericolul este mai mic. Chiar gi aga ritualurile de salut au ajuns foafte stilizate' A dzmdna a devenit un gablon strict stabilit. Situtul de salut gi-a dezvokatpropria formi de rituat (atingete reciptocl guti -obruz) care il deosebegte de sdrutul sexual guri-1a-guri. Pozi;iile corpului s-au desexualtzatg\ele in anumite moduri' Poziya de invitalie sexuali a femelei, cu picioarele depittate

100

ualm"qagoald,

.fexul

101

este mult evitati.

ln pozigie gezdndd,picioarele sunt strans [pite

sau incrucigate unul peste celilalt.

Dacil g:ra este nevoiti sd adopte o pozigie care amintegte cit de cit de un rlspuns sexual, este adesea ascunsl cu mAna. Chicotitul gi anumite feluri de ris gi de grimase sunt caracteristice fazei de cuftare gi, cind acestea se manifesti in contexte sociale, mdna poate fi frecvent vdzutd" Eignind in sus gi acoperind regiunea gurii. Masculii, i: multe culturi, ipi lndepirteazdanele din caracteristicile lor sexuale secundare prin raderea birbilor gi/sau mustigilor. Femelele se depileazi la subsuori. Ca importantl capcand pefltru mirosuri, smocurile de pit de la subsuori trebuie eliminate dacd. obiceiurile vestimentare normale lasi regiunea respectivd expusd. Pdrul pubian este intotdezana atdt de gdfuliu ascuns prin vestimentaie, incit nu cere in mod obignuit un atare tratament, dar este interesant cd aceastd zonl este gi ea frecvent depilati de cdtre modelele artigtilor, a cdror nuditate este nesexuald. tn plus, se practici mult

mai fhEige, sub fotma codurilor motale araficiale sau a legilot sexuale. Acestea vaiazd, considerabil de la culturi la cultuti, clar in toate cazvtilegriia principali este aceeagi - de a preint6.mpina stimularea sexuali a strlinilor gi de a ingridi intetaciunea

o dezododzzre generali a corpului. Corpul este spilat gi imbiiat frewent, cu mult mai mult decAt este necesar numai pdn simplele cerinEe ale ingdiirii medicale pi igienei. Mirosurile corpului surit suprimate social gi se vind
in cantitate mare deodorante chimice comerciale. Multe din aceste controale sunt mentinute prin simpla, incompatibila strategie de a se referi la fenomenele pe care le lsmiteazilprin,,nu e ffumos",,,flu se face'o sau,rnu e politicos". Adevdrata n tulr:A antisexuald a restricfiilor este tareori menionatl sau cbiat atutd in vedere. Totugi, sunt aplicate conffoale

sexuall inafanperechii-cupiu. tn ajutorul acestui proces, care cste recruroscut a fi dificil chiat gi de gtupfuile cele mai puritane, se atiltzetzd diferite tehnici de sublimare. Sporturile pentru gcolari, de exemplu, gi alte activitnli fizice viguroase sunt uneori incurajate in speranga degarti ci vot reduce pornidle sexuale. F;xaminarca atentd a acestei concepEii gi a aplicfuii ei tlezvdluie cI este un e$ec cit se poate de ialnic. AdeEii nu suflt nici mai mult, nici mai puqin activi din punct de vedere sexual decAt alte categorii. Ceea ce ei pierd prin epuizareafizicd,cAgtigi in competengd,ftzicd. Singura metodi comportamentali ce Pare r fi de ajutor este sistemul vechi de veacuri al pedepsei gi rlspldEii - pedeapsl pentru implicare sexuali gi rlsplatl pentru re;inere sexuali. Dar astfel se aiunge mai curAnd la suprimarea decAt la reducetea impulsului. Este clar, comunitiEile floastre Hrgite artificial vor lua astfel de misuri pentru a preintAmpina c*o expunere sociald intensd sd ducl la activitd$ sexuale periculos de sporite in afan perechii-cuplu. Dar evolu$a maimugei goale ca pdmati foarte sexuali riu poate admite acest tratament la nesfArgit. Natuta sa biologicd continui si se revolte. Imediat ce contoalele artificiale sunt aplicate intr-o direcie, apat lmbundtilYri contrare in altl direcgie. Ceea ce conduce, adesea, Ia situa;ii ridicole pdn contradictoriul 1or. Femela igi acoperl sinii, gi apoi se apucd" si le redefineascl fotma cu ur1 sutien. Acest miiloc de semnalizate sexuall Poate

102

WumtEagoatdt

Sexal

103

fi ciptupit

sau se poate mdri, astfel ci nu numai cd, rczfirmd, forma ascunsi, ci o gi mlregte, imit6nd in acest fel umflarea

sAnilor czre timpul stimulfuii sexuale. tn unele cazurt, ^pzrein femelele cu sAnii lIsaEi ajung p dnd,Ia a apelala chirurgia esteticd sau la injec;ii subcutanate ca panfind. pentru a produce efecte similare ca

racter cvasipermanent.

Scoaterea in evidengi a caracteristicilor sexuale pdn cdptugeali speciald se practici gi la alte pdrEi ale corpului: sI ne gAn-

dim numai la prohaburile gi umerii pugi ai masculilor, pi la turnurile tochiilor la femele care scot in eviden,ti fesele. La anumite culturi din zilele noastre, femelele slabe au posibilitatea de a cumpira pernige speciale pentru fese sau,,fese false",Prtrtztea pantofilor cu toc inalt, ptin deformarea poziya normale de mers sporepte legdnarcz feselor in ti*p"l locomoiei. Scoaterea in evidenEd a coapselor femelelor prin artificii vestimentare s-a utihzat gi ea in diferite epoci gi, prin folosirea unor cotdoane strinse, pot fi accentnte atdtliniile goldurilor, cAt gi ale sinilor. Au fost mult favorizate astfel femelele cu talie micd gi incorsetarea strAnsd. a acesteia s-a practicat pe scari largi. Curentul a ajuns la apogeu cu,,ta)ia de viespe" acum o jumdtate de secol, c6nd unele femele au recurs cl'iarlamlsuri extreme de indepdttare pe cale chirurgicali a coastelor Iibere pentru a spoti efectul. Uiliz'aaqlrrg a tujului de buze, a fardului gi parfumului pentru a mfui semnalele sexuale ale buzelor, semnalele prin imbujotate gi, respectiv, semnalele prin mirosurile corpului sunt inci o sursi de contradicEii. Femela care cu atAta asiduitate igi indepfuteazd,propriul mitos biologic se apuci, apoi, sd-l inlocuiasci cu parfumufi ,,sexy" din comerE, cate, in realitate, nu sunt

nimic mai mult decAt forme diluate ale ptoduselor glandelor odorifere ale altor specii de mamifere, total neinrudite. TtecAnd in revistd irteaga gamd a diferitelot restriclii sexuale gi a mijloacelor de contracame xifrciali, nu poEi sI nu ai sentimenhrl cd ar ft mult mai ugor si ne intoarcem pur gi simplu la mijloace directe. De ce si teftigerezi o cametd gi, apoi, si faci focul in ea? Aga cum am explicat mai inainte motivul pentru restricEii este destul de clar: este o chestiune de pteintimpinate a stimulirii sexuale la intAmplate, care ar pune in pericol perechile-cuplu. Dar de ce nu o restric+ie totalL in public? De ce nu s-ar limita aftsarca caracteristicilor sexuale, atAt biologice, cAt gi attificiale,la momentele de intimitate dintre membrii unei perechi-cuplu? Un rispuns parlral la aceastd. intrebare este foafie inalfin nostru nivel de sexualitate care cere o exptesie gi o emanalie permaneflte. El s-a dezvoltatpentru a menqine unitatea perechii, dar acum, in atmosfeta stimulanti a unei societdEi complexe, este declanpat constant in situagii din afaru petechii-cuplu. Dar este numai o parte a tispunsului. Sexul se aihzeazd gi ca mijloc de obginere a unui statut - manevrl binecunoscuti.la alte specii ale primatelor. Daci o maimugi femeli vrea si se apropie de un mascul agresiv intr-un context nesexual, ea i se poate afiga sexual nu penffu cdwea si se copuleze, ci pentru cI prin ace sta ii va stimula pornidle sexuale in suficienti mdsurd incAt si-i supdme agtesivitatea. Asemenea modele comportamentale sunt denumite activitdEi de temotivare. Femelzigiatfuzeazi posibiJitnEiie de stimulare sexual5 pentru a remotiva masculul gi astfel sd cAgtige unavantai nesexual. Mifloace similare sunt utilizate gi de specia noastri. O buni

104

Mumugagoatlt
Sexul

parte din semnalizarea sexuarr anficiard. are aceastd.destinatie.

105

X'#;.'.'"1T':ff

bazztd"p.'p.;:#cuptu.Stimularea""ffiry'-.|iH#?::;
dezvoltat o cultuti, este posibiire r. dea semnal e clarc cd ,,Nu sunt disponibillpentru copulare.. gi, totupi, in acelagi timp sd se dea alte semnale- care sd spuni t*i. ,..r,.^ *.r, foafie sexy... Semnalele din urm; -Cr., ipi'rro, indeplini rolul de reducere a antagonis-d.*, pe cdnd primele vor preintdmpina scdpatea hdgurilor din mdne. in felul acesta pogi avea,,gi vrabia din mdni gi cioara de pe gard... Mecanismul ar trebui ,j h.r.r. foartesimplu, dar din plcate, intervin pi alte influenge. Sistemul p.r..frii_.ojt" ..;.;.; Et a tts[ui1 gtefat pe acela-ui "" .,..fri, al pdmatelor, ce ^fe1.se mai manifesti. incl Daciceva merge rr., L p.r".hea_cuplu, atunci vechile pomiri ale primatelor r"abrfn.sc din nou. Daci adduglm la aceasta frp*i ci un alt ,rrrr. progres evolutiv al maimugei goale a fost prelungirca cuioziidp iir, .opifi.i. i' faza adultd,, este evident cn siiraia porr. a.r..* periculoasd. Sistemul a fost clar destinat ,l f,rrr.gioneze in situaia c6nd femela produce o familie .rom.ror.i j. .jiH::ff.Bt:rl c6nd ma s cur"L . f r.. at ta v dndtorr. ;" esenEi lucrurile s-au pds*at, doui s-au modificat. Existd ten_ dinEa de a limita arufrcialnumdrul a. f."g."i*.i. femela imperecheati nu va fi .rpo"e l-uLu*irrrr* presiunii
departe. prin confor marelarestricgiile sexuale debazd"pe care le-a

grupului social. , Existi, desigur, pericole in aceastd st

f::,?'f*;*y*l*:*f#;

materne pi va fi mai disponibild din punct de vedere sexual in ti-p"l absenqei partenerului. Existi, de asemenea,la multe femele
a fost

tendinEa de a se aldtxagrupului de v6nitori. Vdnatui, desigur, inlocuit acum pdn ,,serviciu., gi masculii care pornesc in

preumblirile lor zilnice impuse de serviciu au toate gansele si se glseasci in gtupuri heterosexuale in locul vechilor grupuri alcituite exclusiv din masculi. De mult prea multe ori se cedeazi in fasa acestei presiuni. (Cifrete amedcane, vi amintiti, indicau cd' 26oh din femelele mdntate gi 50% din masculii cdsitorii triiesc experienga copulirii extraconjugalepdnd"la vArsta de 40
de ani.) Cu toate acestea, deseori perechea-cuplu

iniiali

este sufi-

cient de puternicd pentru a se mengine in timpul acestor activiti,ti din afzra sa sau pentru a se reafirma c6nd activitiEile respective au trecut. Numai la un mic procentaj de cazun apare o rupere totald, gi definitivi. tnainte de a abandona acest subiect trebuie, totugi, subliniatl inci o dati importanEa perechii-cuplu. Ea ar putea supraviegui curiozitdtSt sexuale in majoritatea cazuilor, dar nu este sufi_ cient de puternici pentru a o indepirta cu totul. Degi puternica

;i

il;;;

imprimare sexuald menEine unitatea perechii-cuplu, ea nu elimini interesul membrilor unitrEii ei fzsd,de activitd.Ei sexuale in afan ei. DacI imperecherile dtn afaruperechii-cuplu inti prea puternic in conflict cu ace sta, atunci trebuie gisit un inlocuitor mai pugin diunitor. SoluEia a fost voyeurismul, utilizAnd ter_ menul in sensul cel mai larg, gi acesta se practici pe o scari foarte m^re. tn sens strict, voyeurism inseamni obflnerea excitaEiei sexuale urmddnd cum se coptieazd, ali indivizi, dar el poate fi logic ldrgit, astfel incdt sI includd orice interes

106

WturmgagooJd

Sexut

107

neparticipattv fa;d. de orice altd zctivitate sexuali. Aproape intreaga populaEie se complace in acest lucru. Lumea privegte
Ia aga ceva, citegte despte zF^
ce'..a.,

asculti

a$a ceva. Televiziunea,

radioul, cinematograful, teatrul $i cartea de ficiune se concefltte zd. pentru a satisface aceastd" cerinEi. Revistele, ziarele gi convetsaia genetali ipi aduc pi ele o largi contribuEie. A devenit o industrie majord. $i nici md.car o datd. trecAnd prin toate acestea, observatorul sexual nu face efectiv ceva. Tonrl se face prin intermediari. AtAt de urgenti este cerinla, incAt a uebuit si inventdm o categorie speciald de performeri - actori pi actrige - care se prefac ci trliesc secvente sexuale pentru noi, astfel ca noi sI-i putem urmiri in ele. Ei se curteazi gi se cisdtoresc Ai, apoi, trliesc din nou in noi rolud pentru a se curta gi a se clsltori ia:r}igr altddati. fn acest fel resursele voyeur-ului sunt enofm sporite. Dacd am privi o gamd largd, de specii de animale, am ft nevoigi si tragem concluzia cd. zceastd. activitate voyeuristd a noastre este biologic anormald".Dot ea este relativ inofensivi pi poate ajuta efectiv specia noastfl, deoarece satisface intr-o oareczre mdsuri cerinEele persistente ale curtozitigii noastre sexuale, ffud, a-i implica pe indivizii respectivi in relaEii noi, de imperechere potenEiali, ce ar putea ameninga perechea-cuplu. ProstituEia opercazd cam ln acelagi mod. Aici, desigur, existi implicare, dar in aceastd. situagie tipicl ea sehmiteazd" nemilos la faza de copulare . Fazz iruiald, de curtare gi chiar activitiEile precopulatotii sunt menjinute la un minim absolut. Fiind etapele cu care incepe formarcaperechii, ele sunt suprimate la timp. Daci un mascul, membtu al unei perechi-cuplu, igi satisface

nevoia de noutate sexuald copulindu-se cu o prostituatl, el este, desigur, in pericol de a-gi distuge perechea-cuplu, dar in mai mici misuti decit daci s-at implica lnm-o afacere amoroasd, tomantscd., dar frrd copulate. O altd" fotmd, de activitate sexuali cate necesitd examinzrea este dezvoltatea unei fixagii homosexuale. FuncEia prknafi, a comportamentului sexual este de a teproduce specia, Iucru pe cate fotmatea perechilor homosexuale, evident, nu teupegte si-l rcahzeze. Este import^nt a se face aici o nuangare. Nu este nimic neobignuit din punct de vedere biologic ln actul homosexual al pseudocopulirii. Multe specii ptactici acest lucru, intr-o v^rtetzrte de imprejurdi.Dzr formarea unei perechi-cuplu de homosexuali este nesirdtoasi din punct de vedere teptoductiv, din moment ce ea nu poate duce la producerea de progenituti gi reprezintl o pietdere de adulEi, potengiali ptoducdtori de progenituti. Pentru a inEelege cum se poate intimplaaceasta,neva fi de ajutor sd aruncim o privire asupra altor specii. Am explicat deia cum o femeli igi poate :uriliva semnalele sexuale pentru a remotiva un mascul agresiv. StimulAndu-l sexual, ea ii suprimi anagonismul gi eviti sdfie atacatd.. Un mascul subordonat poate atjhza un mijloc similar. MaimuEele masculi tineri adoptI frecvent pozifile de invitagie sexuali ale femelelor gi sunt, apoi,.incilecaEi de masculii dominangi cate altfel i-ar fi atzczt. Femelele dominante pot pi ele incileca femelele subordonate in acelagi mod. Utilizarca gabLoatelot sexuale in situa;ii nesexuale a devenit o tfisituri comunl a scenei sociale apimatelor gi s-a dovedit extrem de valoroasl, contribuind la meninefea armoniei gi orgztizdri grupului. Deoarece aceste alte

108

Uaim,rlagoald

Sexsl

109

specii ale pdmatelor nu suferd un proces intens de formare a perechilor-cuplu, nu se ajunge la dificultdEi de tipul constituirii

de perechi homosexuale de lungi durati. Pur gi simplu se rczolvd problemele imediate ale dominaiei, fatd consecinlele unei relaEii sexuale indelungate. Comportamentul homosexual se intilnegte gi in situaEiile cind obiectul sexual ideal (membru al sexului opus) este de neatins. Aceasta se aplicd Ia multe grupuri de animale: un membru al aceluiagi sex este :utilizat ca obiect inlocuitor - ,,urmitorul cel mai bufl" - pentru activitate sexuali. tnizolarc totald,animalele sunt, adesea, impinse cite mlsuri extreme gi incearci si se cupleze cu obiecte inanimate sau se masturbeazi. tn captivitate, de exemplu, se cunosc anumite carnivore care s-au copulat cu containetele lor de hrard". Maimugele igi dezvolti frecvent modele de masturbare gi aceasta s-a inregistrat chiar gi in cazui leilor. De asemerrea, animalele puse in cugci cu alti specie pot incerca si se imperccheze cu membri ai acesteia. Dar aceste activitdgi dispar in mod obignuit cdnd apare pe scend stimulul corect din punct de vedere biologic - un membru al sexului opus. Situagii similare apar frecvent gi la specia noastrl, iat reacya de rlspuns este foarte asemlndtoate. Dacd, fie masculii, fie femelele, dintr-un motiv sau altul, nu pot avea acces sexual la sexul opus, igi gdsesc supape sexuale pe alte cdi. Ei pot utiliza ali membri ai propriului sex oti membdi altor specii, sau se pot masturbu. S6gdiile americane detaliate asupra comportamentului sexual au dezviluit ci in zcezstd culturi L3oh dtn femele Si37o/o din masculi au trlit pi.r:rd,la vArsta de 45 ani experienga contactelor homosexuale duse p6,nd" la orgasm.

Contactele sexuale cu alte specii de animale sunt mult ma;-rarc (deoatece, desigur, elefurruzeazd de depatte mai pugini stimuli sexua$ gi au fost integisttate numai 3,6oh cazuri la femele gi 8o/ola masculi. Masturbarea, degi nu futnizeazi stimuli pafienerului, este totupi mult mai ugot de practicat, incAt apare cu o frecvengd mult mai mate. Se estimeazd cd,58oh din femele gi 92oh dtnmasculi se masturbeazdinunele perioade ale viefi 1or. Dacd toate aceste activitdi risipitoare din punct de vedere reproductiv pot avea loc fdrd" reducerea potengialului de inmulgire a speciei - considerat pe lungl durati - al indivizilot tespectivi, atunci ele sunt inofensive. De fapt, ele pot fi biologic avantajoase, deoarece pot ajuta la preint6mpinatea frusttirii sexuale ce gefiereazd. altfeI, in difedte moduri, lipsa armoniei sociale. Dat in clipa in care dau na$tere la fixa;ii sexuale pot
crea o problemi. La specia noastrl existi, a$a cum am vdzttt,

o puternici tendinp de ,,indrigostire" - pentru a dezvolta o legiturl puternici cu obiectul atenliilor noastre sexuale. Acest proces de imprimare sexuald produce importanta impetechere de,lungi durati, atit de vitali pentru ceringele pirintepti prelungite. Imprimarea respectivd umeazd. sd inceapd a opera imediat ce au loc contacte sexuale serioase, iar consecinlele sunt evidente. Primele obiecte cdtre carene indreptim aten;iile sexuale au toate gansele sI devinl obiectele in sine. Imprimarea este un proces asociativ. AnumiEi stimuli cheie, care sunt prezeny. in momentul recompensei sexuale, ajung intim legagi de recompensi gi intt-un timp extrem de scurt comportamentnl sexual nu se manifestd" ffud. prczenga acestor stimuli vitali. Daci suntem obligagi prin ptesiuni sociale si trdim experienEa

110

fUaimuga goald

Sexut

f lll

primckrr recompeflse sexuale in contexte homosexuale sau de masturbare, atunci anumite elemente prezente in aceste contcxte au ganse de a cdpdta o semnificaEie sexuali puternic[, durabill. (Cele mai neobignuite forme de fetigism pornesc iniEial tot in acest fel.) Ne-am putea a$tepta ca cele prezentzte si conducd Ia mai multe necazari decdt o fac in reahtate, dar sunt doui lucruri care impiedicd aceastain majoritate a cazanlor. in primul rdnd, suntem bine inzestragi cu uri set de reacgii instinctive de rdspuns la semnalele sexuale caracteristice sexului opus, astfel incit avem prea puline panse de a ftii experienEa unei puternice reacyi de curtare fagd. de orice obiect cdnia ii lipsesc aceste semnale. in al doilea rdnd, pdmele noastre trdiri sexuale sunt de natuti strict experimentali. in".p.* pliirn ane indrigosti gi a ne dezindrdgosti foarte ugor. Este ca gi cum procesul imprimlrii totale rimine in urma celotlalte evoluEii sexuale. tn timpul acestei faze ,de cilutaxe" ni se dezvolti in mod obignuit nn mare numdr de ,,imprim5,ri" minore, ftecate in parte fiind anta,Iatd de urmdtoarea, pdnd cdnd in cele din urmi ajungem intr-un punct in care suntem susceptibili de o imprim^re majori. De obicei, pini in acest moment ne-am expus in suficienti misuri unor stimuli sexuali vaizy., incAt si ne fi fixat pe cei biologic corespunzitori, dupi cate imperecherea se desflgoari ca un proces heterosexual normal. Probabii ci acest lucru e mai upor de ingeles dacdil. comparim cu situaEia la care au ajuns prin evoluEie alte specii. Pdsdrile coloniale care formeazd, perechi, de exemplu, migreazd" ciltte ginuturi de creptere a puilor in care vor fi stabilite locurile de

cr-ribirit. Pdsirile tinere gi pdnn acum neimperecheate, care t,l'toard. pentru pdma datd. ca adul;i, trebuie, c tolte celelalte p[siri, si-gi stabileasci teritorii gi si fotmeze petechi. Aceasta sc face frrd,mtitd,intdrziere,curAnd dupi sosire. Pisirile tinere iiri vor selecta perechiie pebaza semnalelor sexuale. ReacEia lot la aceste semnale este inniscuti. DupI ce s-au cuttat igi vor limita avansutile sexuale numai la acel individ. Totul se realir,eazd printr-un proces de impdmare sexuald. Pe misuri ce cvttare dtn faza de formare a petechii inainteazd, pornirile sexuale instinctive (pe care toi membrii de acelagi sex din Frecarc specie le au in comun) trebuie sI ajungi sd depindi de anumite caractere unice de recunoa$tere individuald. Numai in acest mod poate procesul de impdmare sd limiteze rispunsul sexual al fiecdrei pisiri la petechea ei. Toate trebuie sI se petre cd repede, deoarece sezonul de imperechere este limitat. Dacd,la incepun:l acestei etape, togi membdi de acelagi sex ar fi experimgntal indepirtagi din colonie s-ar putea constitui un mare numir de perechi-cuplu homosexuale, deoarece pisdrile arincercacu disperare sd giseascd obiectul cel mai aptopiat de un partener corect afTatla indemAnd. La specia noasftI procesul este mult mai incet. Noi nu avem de luptat impotriva scadenlei unui sezon de imperechere scurt. Aceasta ne dI timp sd ciutim gi si ,,tatonim terenul". Chw dacd, suntem atuncagi inff-un mediu de segregagie sexual5 pe perioade considerabile in timpul adolescengei, noi nu dezvoltim automat gi permanent perechi-cuplu homosexuale. Daci am fi ca pisdrile czte se cuibiresc in colonii, atunci nici un mascul tdndr carc provine dintr-un internat exclusiv masculin (sau din

ll2 /

xtxmugagoald

Sexal

/ ll3

altd orgzntzare unisexuald similari) n-^t avea nici cea mai mici gansi de a constitui o peteche-cuplu heterosexuald. Dar aga cum este, procesul nu e pte dlunitor. Jesitura imprimirii este

numai ugor schigati in majoritatea cazanlor pi poate fi cu ugurinli gtearsd de imprimdri ultedoate, mai puternice. tn unele cazaimai puEin frewente, totugi, efectul negativ are ganse mai mad de permanentizate. Caracteristicile asociative puternice ajung strins legate de exprimatea sexuali gi devin

permanent necesare in situajiile ulterioare de formare a Perechilor. Inferioritatea semnalelor sexuale debazd., emise de un partefler de acelapi sex, nu va fi suficieflti pentru a depigi in imporanp asociagiile prin imprimare pozitivd. Suntem lndteptiigi si ne intebdm de ce o societate s-ar expune ruror asemenea pericole. Rdspunsul parc fi cI motivul este nevoia de a pre^ lungy faza educaionald" cdt mu mult posibil pentru a corespunde cerin;elot tehnologice extrem de elabotate pi complicate ale culturii. Daci masculii gi femelele tinere ar stabili unitdgi familiale imediat ce devin biologic inzestrai pentru a o fzce, s-ar pierde o buni parte din potenEidul educaional. Pdn utmare, ei sunt supugi unor putetnice presiuni care si pteintdmpine acest luctu. Din picate, nici o restriclie culturali nu poate lmpiedica dezvoltarca sistemului sexual gi daqi acesta nu-gi poate urma drumul obipnuit igi va gdsi un altul. ExistI un alt factor sepafat, dat impotant, care poate influenEa tendin;ele homosexuale. Dacd, in situagia dependenlei de piring, progenitutile swrt sub influenEa unei mame exagerat de masculine gi dominante sau a unui tatl exuger^tde slab gi feminzaE at:r;rcr acest lucru va da nagtere unei confuzii considerabile.

Canctercle comportamentale vot atdta un drum, cele anatomice un alnrl. Daci, la maturitate sexuall, fiii cauti perechi cu calitlfl comportamentale (mai curAnd decit anatomice) ca ale mamei, atunci ei sunt mai inclinaf de a-gi lua dtept peteche mai degrabi masculi decit femele. Penttu fiice existi un risc similar in celllalt sens. Necazul in privinla problemelot sexuale de acest fel este ci perioada prelungitl de dependenEd a copiilor cteeazd o suprapunerc atat de mare intre genera;ii, incdt perturbafile sunt duse mai departe de la o generaie la alta. Tatdl femitizat, men;ionat mai sus, a fost probabil expus anterior unot anomalii sexuale in relaliile dintre propriii lui pfuinEi, gi aga mai departe. Problemele de acest gen au repercusiuni asupra generagiilor timp indelungatpbnil cind sd dispari sau pAni si devinl atit de acute, incit si se autorezolve prin preintimpinarea impetecherii. Ca zoolog nu pot pune in discuie ,,particularitdple" sexuale in obipnuitul mod.rnotalist. Nu pot decat si aplic principiul moralitigii biologice in sens de succes gi egec al unei populap. DacI anumite gabloane sexuale contravin succesului teproductig anrnci ele pot fi pe buni dreptate denumite ca biologic nesdnitoase. Astfel de gruputi precum cdlugjri,cllugiri1ele, celibatarele gi celibatadi de lungi durati pi homosexualii petmaneni sunt toate, in sens reproductiv, abennte. Societatea i-a ctescut, dar ei n-au fost in state sd-i intoatcd complimentul. Totugi, trebuie sI recunoagtem ci un homosexual activ nu este mai abetant din punct de vedere reproductiv decit un cilugir. Trebuie spus, de asemenea, cI nici o practici sexuali, oricit de dezgustitoate pi obscend. poate pdrea in ochii membdlot unei anumite culturi, flu poate fi criticati din punct de vedere biologrg

114

twaumaga

goild,
Sexut

fi e Ia

",:i'::::': ^; l*: 1.,^ ;;;;:^';ff#n:;:T*,ei

intdrireioL.*_.rpu,
atunci
u,

cu condigia ca ea sd.nu impiedice succe succ sul teproductiv generar. D acd c ea

;; ;;'

115

ductiv ea pi_a l.a.purit

-,,

.1""il1"!frT,rrr;,

*IL1 "":'

sexuarJcontri. perechi-cuplu,

i:::'.,:f:

ffi;:::-aiontaiea"u,..i*l"rJ;;.,,corespunz;toa-re1.ei

;.Tffffrff::":':

odatd'spuse toate acestea, trebuie si subliniez acum cr existd

.J[ffi: ryp"rffisociatd. l[1.,*;:ff:'J:;ffi ,I_,.r.re stru*urd Animatele .. ;;r;;";;;:,.:H: cu boli, ipi.ucid puii, se lupta
intre
r,

populdrii. cara t. $tim din stucliile ^131sus specii cd' in condig' "routt a. lare experim

de la regulr' rito,,rit,t., u.-,'"!.ip. nu se mai aplicd'ito.rdiEiil.""o;rsuprapopulatea regulilt

,r^uYltor

t"prffi-i

;;;;;;-

ir*,
,

compoftamentald
es,e rragm e, iagi, est?

ere aprig u,

,. *oJ'eazd

;;;;;'"

o, i.

LTffi*:*H*l i3;.i,:i,:;:[H
densitate

mo mire!.^!"41ihcdtpopu-

#r*dtffirf#I=##11#*d
,?*:n?X:5;'*"' d' "'p"u!oil,-., ur ar putea (suptaaglom s'; g'ui ffi;:::::":l'"ldir' tn viitotul apropiat)'9'uto'..t. "u" "*,r.i. ;.il; antireprodu.orr. o.i]f speciarour,rur"J,T!.:H,'r":J:J;':r',:,ffi ,ffi
h ao
s

asemenea situaEie.

Am ajuns irr"_"" p,i".,

L .r.. ,r, mai putem

l}}L

calitative. Sunt evident necesare tehnicile anticoncepEior,ri., dar ele nu trebuie lisate si rupi unitat ea debazd,a famiriei. tn rea)ttate, nu trebuie si ne temem prea mult de acest lucru. S_a expdmat teama cd, larga utihzarca ariticoncepEionalelor perfec_ gionate va conduce la o promiscuitate aleatorie, dar acest lucru este foarte puin probabil _ puternica tendinEd a speciei de formare a perechilor ya avea gdji sd no se iniAmple apa. Ar pu:ea fi unele probleme daci multe perechi_cuplu uahzeazd mijloacele anticoncepgionale pini acoro incat si nu mai aibi progenituri. Asemenea cupluri vor pune la greaincercare uni_ tatea perechii-cuplu, care se poate tupe sub aceastdtensiune. Acepti indivizi vor constitui, apoi, o mumarcpentru ^*..rirrgrr. alte perechi care inceatci si-gi creasci urmagii. Dar astfel de reduceri extreme ale imperecherii nu sunt necesare. Dacd fiecare fami.lie ar produce doi copii, pdrirrtlr pi_ar reprodo.. po, gi simplu propdul lor numdr gi nu ar fi nici o .r.gi.r.. punind la socoteali accidentele moartea premaruti, $i cifra medie ar putea fi ugor mai mar-e fard"a se ajunge la o creptere a populaEiei gi, in cele din utmi,la o catastroft a speciei. Necazul este ci, priviti ca fenomen sexual, anticoncepia mecanicl gi chimicd este ceva in esengi nou gi va dr*a ciwa timp pAni si gtim exacr ce fel de repeicusiuni ya ^veaasupra structurii sexuale fundamentale a societigii, dupd .. .ro. fi experimentat-o un numir mare de generagii li se vor fi dezvoltat treptat tradigii noi din cele ,r.-chi. Ea ar patea caaza

soluia este evidenti, adici reducerea ratei de imperechere fdtd a contraveni structurii sociale existente; impiedicarca unei cregteri cantitative firi impiedi carea unei

fi

nepisitori.

c..glri

116

uturrrula

goaldL

Sexal

/ ll7

distorsiuni sau discontinuitigi indirecte, neprevizute ale si mului socio-sexual. Numai timpul va hotlri. Dar oricare ar alternaiva, daci nu se aplicl hrittarcaimperechetii, ea este mult mai rea. G6ndindu-ne la aceastd" problemi a supraaglomeritii, sputea afgumenta cd nevoia de a reduce drastic rata reproducedi lnlituri acum otice critici biologicn a categoriilor care nu ss imperecheazd,, c,m sunt cdlugirii gi cdlugfui;ele, celibatarele gi celibatarii de lungd durati gi homosexualii permanenEi. Din punct de vedere strict reproductiv este adevirat, dat Lceasta" lasi neexplicate aJte probleme sociale cdrora,in anumite cazui, ei trebuie si le faci fagd", agaizorayin roludle lor de minoritate speciald. Cu toate acestea, dacl sunt membri bine adaptaEi gi valorogi ai societilii,in afara sferei teproductive, ei trebuie acum consideragi ca valorogi necontribuabili la explozia populag_ ei. Pdvind inapoi acum la inaeagasceni sexuali, putem vedea ci specia noastri a rdmas mult mai loiatd faEd, de pornirile biologice debazd, decAt ne-am putea imagina la inceput. Sistemul siu sexual caracteristic primatelor, cu modificrri caractedstice carnivorelot, a supravieguit rematcabil de bine, in ciuda fantasticelor progrese tehnologice. Daci cineva ar lua un gtup de doud_ zeci de famitii suburbane pi le-ar plasa intr-un mediu subtropical primitiv, in care masculii ar trebui sI meargi la vdnitoate dupi htand",structura sexuali a acestui nou tdb ar necesita mici modificiri sau nici un fel de modificdri. De fapt, ceea ce s-a intdmplat in fiecare mare ora$ sau centru utban este cr indivizii pe care ii conEine s-au specializat in tehnicile lor de vandtoare (serviciu), dar gi-au pistrat sistemul socio-sexual in forma sa mai

mult sau mai pulin oiglnad'. Concepgiile gtiinEifico-fantastice rcferitoare la ferme de copii, activitli sexuale in comun, stedlizare selectivi gi divizare a muncii controlati de stat in privinEa indatotitilor reptoductive nu s-au mateiahzat MaimuEa spagiald.poartd,inci in portofel fotografia sogiei 9i a copiilor cind porne$te spte Luni. Numai in domeniul limititii generale a impetecherii suntem acum pugi fagd. in fagd cu primul asalt .ulot asupra sistemului nosttu sexual milenar de citre forEele civthzaiei moderne. Datoriti gtiinlei medicale, a chirurgiei 9i igienei, am atins o culme incredibild de succes al imperecherii' Am practicat controlul asuPra mo4ii 9i acum trebuie si i[ echilibtim cu un contfol asupra nagterii. Pare foarte plauzibil ca in decursul secoiului viitor si trebuiasctr sI ne schimblm, in sfdrpit, comportamentul sexual.Dat dacd o vom face, nu va fi penuu ci a eguat, ci pentru cI a reupit prea bine.

f {*-re S te re a P roge n i tu ri I o r
Povara gdfii pnrintegti este mar grea pentru maimtga goald decit penmu orice alti specie actvld.Indatoririle pirintegti pot fi indeplinite la fel de intensiv gi in alti parte, dar rrrcioda;td atdt cle extensiv. Inainte de a anzhza semnifica$a acestei odentiri, trebuie sd punem capla cap faptele esen;iale.

CaPitolul trei

fetilizati, Si embrionul a inceput si-i creasci in uter, ea suferi o sede de modificiri. Ciclul mensttual lunar ii inceteazd. Dimineaga, devteme, ate grequri. Tensiunea afieiald.ii scade. Poate deveni ugor anemici. Pe misuri ce ffece timpul, sAnii i se umfli pi devin mai sensibili. Pofta de mAncare ii cregte. tn mod obignuit devine mu cilmd. Dupi o perioadi de gestagie de aproximattv 266 de zile, uterul incepe sI i se contracte puternic pi dtmic. Membrana amnioticl ce inconjoari fitul se rupe gi lichidul in care se afli copilul se eliminS. Conuacgii gi mai violente exptilzeazd ptuncul din pAntec, fo4AnduJ prin pasajul vaginal in lumea exterioard. Noi conttacgii disloci gi elimini placenta. Cordonul care leagl copiruPere a lul de placentd se taie apoi.La alte primate ^ceastd cordonului este ficuti de cime mamd. care il mugci $i aceasta este firI indoiali gi metoda atthzatd de strimogii nogtri, dar in ztua de zstdzi el este frumos legat gi tiizt ca o pereche de foarfeci. Ciotul ataiatincd de buricul ptuncului se usucl gi cade ia cdteva ziie dupi na$tere. Este o practcduniversali asdzicafemela si fie insoiti gi asistatd" de algi adulEi in timp ce fla$te. Este, probabil, o proceduri Odati
ce femela a fost

120 /Mratmuga,goild

Cresterea

progmituilor

121

extrem de veche. CerinEele locomoiei vericale nu au fost blinde cu femela speciei noastre: pedeapsa penffu acest pas inainte este sentinEa unui travaliu greu de cdtevaore. Pare probabil ca

vie,tii reptoductive la aproximativ 30 de ani ijfxeazd,capaatatea

ajutorul din partea altor indivizi

sd,

fr fost necesar inci din

perioada cdnd maimuEa-vlndtor evolua din strimopii ei ce locu-

iau in pldure. Din fericire, spirinrl de coopetare al speciei se dezvolta in paralel cu aceastl evoluie spte viaEa de vAnItor, astfel incAt c uza neajunsului a putut furntza gi remediul. ln mod notmal, cimpanzeul-mamd,nu numai ci mugci cordonul, ci gi devoreazd"placentatotal sau p^ryil,linge lichidele, ipi spali gi-gi curiEd nou-niscutul gi-l gine protector la pieptul sdu. La specia noastrl, tnama epvtzatd, sebazeazilpe cei ce o asisti in

prod-uctivitiEii naturale Ia chcz 10 progenituri. Ptin hrinire cu bibetonul sau prin incetarea npidd a hrdnirii la sdn, cifra s-ar putea ridica teotetic la 30. Acnrl suptului este o problemd mai dificilI pentru femelele speciei noastre decit pentru alte primate. Sugarul este atat de neajutotat, lncAt mama trebuie si ia parte mult mai aciv la acest proces, Einind copilul la sAn gi ghidAndu-i ac,tiunile. Unele mame au dificultl$ in a-gi convinge progenitura sd sugi eficient. Cauza obignuitd a acestui ttecaz este ci sfArcul nu pitrunde sugarului sd se inchidi pe sfArc, el tebuie introdus mai adAnc in gura lui, astfel ca p^rte anteioard a sfircului si fie in contact cu palatul $i partea superioari a limbii. Numai acest stimul

indeplinirea acestor activitli (sau pe echivalengii lor moderni). DupX ce na$terea s-a terminat, poate dura o zi sau doul p6ni cAnd mamei si inceapi si-i curgi laptele, dar, odati ce faptul s-a ptodus, ea ipi hrinegte apoi sugarul cu regularitate in acest mod, pe o perioadn de panl la doi ani. Perioada medie a suptului este mai scurti de atdt, totugi, gi practica moderni a ayuttendinla de a o reduce la gase p6.nd,lz noui luni. in acest timp ciclul menstrual al femelei este in mod normal intretupt gi menstruayarcaparc, de obicei, numai cAnd malna inceteazdoJdptarcala sin gi incepe si in;arce copilul. Daci sugarii sunt ingircag mai devreme decdt in mod obignuit sau daci sunt hrinifi cu biberonul, std,intitzierc desigur nu mai apare pi femela poate ^ce incepe mai repede sI se impetechezedin nou. Dacd,pe de altl p^rte, ea urmeazd. sistemul mai primitiv gi-gi hdnegte sugarul pind,la doi ani, are toate pansele si nasc6 ptogenituri numai aproximativ o dati,la trei ani. (Suptul este uneori prelungit astfel in mod deliberat ca tehnici anticoncepEionali.) Limitarea

limbii pi a obrajilor de a suge juxfapunere, intens. Pentru a teaJtza aceastd tegiunea sinului aflatI imediat in spatele sfircului ttebuie si fie pliabili gi si cedeze. Criticl este durata in care pruncul poate si mengini ,,contactul" cu acest Eesut flexibil. Este esenEial ca suptul sd fie pe deplin operativ in decurs de patru sau cinci zile de la naptere, dacd e ca procesul hrlnfuii la sin si evolueze cu succes. DacL in pdma siptimAni au loc egecuri repetate, sugarul nu va avea niciodatl o reacie de rispuns totald. El se va fixa pe a)ternaiva mult mai recompensanti @iberonul) care i se oferd. O aJtd, dificultate a supdui este a$a-numita reacie de rIspuns a ,,luptei la sAn" a anumitor sugad. Aceasta ii dd mamei impresia cI de fapt copilul nu vrea si su$, dar rcahtztea este ci, in ciuda incercitilor disperate de a o face, nu reu$e$te deoarece
ehbercazd aciunea maxilarului, a

122 se

tvtxrrrgagoald

CrEterea Progenituitor

123

sufoci. O pozi,tie upor gregitl a capului copilului Ia s6n ii blocheazd, nasul gi, cu gura plini, el nu mai poate respira. Se luptd, nu pentru a evtta suptul, ci dupi aer. Sunt, desigur, multe asemeflea ptobleme ce i se pun noii mame, dar le-am selectat pe acestea doud deoarece par si mai adauge o dovadd in sprijinul ideii cI sAnul femelei este mai degrabl un mijloc de semnahzarc sexuali decAt o magini de lapte cu capacitate a mdrttd,. Tocmai forma solidi, rotuniiti creeazd, amAndoui aceste pro-

comporti o mamd fald de copil ln alte impreiuriri. Obignuitul

dezmierdat, strdns la piept gi spdlat nu necesiti prea multe comentarii, dar pcsziyain care igi Eine copilul in brap cAnd acesta se odihnegte spune mult. Studii americane atente au scos la

bleme. Nu e nevoie decAt si privim designul tetinelor de biberon pefltru a vedea tipul de forml carc dd. rczttltatele cele mai bune. Tetina este mult mai lungl gi nu se continud cD ^ce emisferi mare, rotunjitd, carc creezzd. atatea dificuitdEi pentru gura gi nasul copilului. Ea se apropie mult mai mult ca aspect

de aparatul nutritor al femelei cimpanzeului. Acesteia i se dezvoltl nigte sini numai pugin umflalt, dat chiar gi in plnn lactaye ea are pieptul plat in comparaie cu femela obignuitl a speciei noastre. SfArcurile, pe de altl parte,isunt mult mai alungite gi ptoeminente, iar sugarului nu-i este prea gteu sau nu-i este deloc greu si lnyezeactivitatea suptului. Deoarece pentru femelele noastre suptul este o povari caffi grea gi deoarece sAnii fac pate atAt de evident din aparanrl nutritor, noi am considerat automat cd forma lor protuberantd,, rotunjiti trebuie si fie gi ea parte integrantd" z aceleiapi activitdqi pirintegti. Dar acnm se pare cd aceastd presupunere a fost gregiti gi cd, la specia noastri, aspecnrl sAnilor are o funcie mai degrabi sexuald decAt materni. Lis6nd la o parte problema hrdnirii, medti si ne indreptdm atenEta spre unul sau doui aspecte ale modului in care se

din mame ipi leagani sugarii pe braEul sting, ginandu-i spriiinili pe partea stangd a corpului. Daci li se cere si explice semnificaiia acestei preferinge maioitatez celor intrebali t[spund ci ea este evident rezultaarl predominan;ei dteptacilor in rAndul populaiei. ]inAnd copiii pe braprl stAn$, mamele igi pistreazn bragrl dominant liber penttu manevrdi. Dar o arriltzl aminuniti aruti cd nu aga stau lucrurile. Adevdrat, existl o micd diferenli intte femelele dteptace 9i cele stingace, dar nu suficienti penffu a futtiza o explicaEie adecvati. Reies e cd 83oh din mamele dreptace igi in copilul pe
rveald faptul cd, 80o/o parteastanga, dar, apoi, cd'lzfelfac1iTso/o din mamele stangace. Cu alte cuvinte, numai 22% dlfimamele stAngace igi au mAna

dominanti liberi pentru acEiune. Categoric trebuie si fie o alti explicagie, mai pugin evidenti. Singutul indiciu diferit vine din fapul cd inima se afli in partea stAngd a corpului mamei. Oare sunetul bitiilor sale de inimd este factorul vital? $i in ce fel? Gandind pe aceasti linie s-a argumentat ci, ptobabil, in timpul existenEei sale in cotpul mamei, embdonul in cregtete se ftxeazd pe (,,i se intipdte9te') sunenrl bdtiiTor de inimi. Dacd' agastau lucrurile, ztunci redescopetirea acestui sunet familiar dupi na$tere ar putea avea un efect calmant asupfa sugarului, mai ales ci tocmai a fost aruncat intr-o lume exterioard suanie gi inspnimintltor de noud. Daci este a$a, atunci mama, fle instinctiv, fie printt-o serie inconptientd

124
de

xtum,rEagoatd

CreStrea progenbarilor

125

incerciri gi erori, at ajungein cwAnd sI descopere cd sugarul ei este mai liniptit daci este linut pe stanga, in dreptul inimii ei, decAt cind este fiflut pe dreapta. Aceasta poate si sune foafie fantezist, dar acum s-au ficut teste care reievi cI esre, totugi, explicaia reali. Grupuri de copii nou-niscui dintr-o matenitate au fost supugi o pedoadd de timp considerabili la sunetul inregistrat albdtdilorde inimi cu o frecvengi standard deT2bdtdipe minut. in fiecare grup erau noui copii gi s-a descoperit cd,unul sau mai muli dintte ei plan_ geaa 60oh din timpul cAnd sunenri nu era conectat, dar cd,aceastdirfrd scidea la numai 38oh atwncicdnd inregistraxeacu bdtiile inimii se fd"cea auzitd,. Grupurile testate cu bltiile de inimd au ptezentat, de asemenea, un cAgtig in gteutate mai mare dec6t celelalte grupuri, degi cantitatea de hrandluatd, a fost aceeapi in ambele cazui. Categoric, grupurile nesupuse bitdilot de iniml igi consumau mult mai multi energie ca urmare a aciunilor putetnice de plins. Un alt test s-a ficut cu sugari puin mai ma;J.,laora culcdrii. La unele grupuri era Iinigte i: cameri, aitodi s-au pus inregistrdri cu cAntece de leagin. La altele funcgiona un metronom cu ritmul bitdilor de inimi (72 pe minut). Iar la altele s-a pus iruegistrarea a insepi bItlilor de inimd. S-a verificaq apoi, pentru a vedea care grupuri adormeau mai repede. Grupul cu inregistt^re bitdilor de inimi adormea in jumitate din timpul flecesar pentru ottczre din celelalte grupuri. Aceasta nu numai cdintd._ regte ideea ci sunetul bitrilor de inimi este un stimul puternic calmant, ci gi demonstre zd" cd rcacia de rlspuns are un inalt grad de specificitate.lmitayacu metronomul nu are efect cel puin nu la micii sugari.

Astfel, pate desn:l de sigut cd. aceasta este explicaEia faptului cd mama ipi ;ine copilul pe partea stingl Este interesant cd atunci cind s-au analizat pentru aceastd caracteristicd" 466 de picturi cu Madonna gi Copilul (datdnd de peste cdteva sute de aru),373 din ele inflgigau copilul pe sAnul stAng. Aici din nou ctfla s-a situat la nivel de 807o. Ceea ce contrasteazd. ctt observagrle asupra femeilor cate catd.pachete, unde s-a constatat cA S}ohle cxd"in stanga gi 50% in dteapta. Ce alte rcnsltate ar putea avea aceastd intipirire a bitlilot de inim[? Ea poate, de exemplu, explica de ce insistim si localizim sentimentele de &agoste la inimi mai degabi dec6t la cap. Vorba cintecului: ,,Trebuie si ai inimi!". Poate, de asemenea, explica de ce mamele igi leagdni, copiii atunci cAnd le cAntI pefltru a-i adotmi. Migcarea leginatului se face cu aproxirnativ acelagi ritm cu al bit5.ilor de inimd pi, incl o datd., probabil, ea ,,reamintegte" sugarilot de senzaEiile ritmice cu care s-au famiItaizatatit de mult in pintecul mamei, cAnd inima mafe a acesteia pompa gi lovea deasupra 1or. Dar lucrurile nu se opresc aici. Pdni gi in viaga de adult fenomenul pare si ne insogeascd.atunacAnd suflenrl ne este chinuit. Ne legindm inainte gi inapoi pe picioate cind suntem intr-o stare conflictuald,. Cu prima oczzie cAnd vegi vedea un lector sau nn votbitor de ocazie legin6ndu-se ritrnic dintr-o parte in alta, controlay.-iitezabitiilot inimii. Stinjeneala de a tebui sI stea in faEa unui public il face sd apeleze la cele mai reconfottante migcid pe care corpul sdu le poate oferi in circumstangele respective oarecrun limiti ; gi astfel el comuti pe vechea bdtue famlhard., din pAntecul mamei.

126

tvtilmuEagoatd,

CreSterea

progenituihr

127

Oriunde vd" aflay in nesiguranl6 suntegi inclinat sI gisifl ritmul reconfortant al bitdilot de inimd sub o mascd sa:u alta. Nu este un accident faptul cd,in cea mai mare parte muzica $i dansul folk au un riun sincopat. Aici, din nou sunetele gi migcirile ii duc pe executangi inapoi in sigutanqa lumii din pintecul mamei. Nu este un accident cd muzica adolescenlei s-a numit ,,rnluzicd rock". Mai recent aadoptatun nume gi mai revelator - acum este numiti ,,mtzicd.beat"6. $i despre ce se cdnti? ,,Inima imi este zdrobitd",,,Altuia i-u datinima ta,, san,,Inima mea e ata". Aga fascinant cum este acest subiect, nu trebuie si ne indepfutdm prea mult, totupi, de problema inya)d, a comportamentului plrintesc. Pdnd, arci ne-am indreptat .atetga cdtre comportamentul mamei fagd, de copil. Am urmirit-o in momentele dramatice ale nagterii, am urmdrit-o hrinind copilul, inindu-l ln brale 9i alintAndu-I. Acum va rebui si ne indreptdm atertya cite copilul insugi gi si-i studiem cre$terea. Greutatea medie a unui copil la na$tere este cu pugin peste gapte livreT, ceea ce rcprezinti, cu pugin mai mult de a doudzecea parte din greutatea unui pirinte obignuit. Cregterea este foafie rapidd,in timpul primilor doi ani de viagi gi rimAne destul de rapidd, pe parcursul urmltorilor patru ani. La gase ani, totu$r, ea se incetinegte considerabil. Aceastdfazd.a crepterii ueptate continud' pdnd," la 11. am la bdiei gi pAnn h 10 ani la fete. Apor, la pubertate, cunoa$te un flou salt. Cregterea rapidi se intdlnepte din nou de la 1 1 anla 17 ani la bliei gi de la 10 pand 6i" lb*rrgl ezd beat inseatnnd,,,bttue,,.
7
1.

pubertdEii lor pugin mai timpurii, fetele tind si-i intreaci pe bniei intre 11 gi 14 ani, dar apoibdiefi le depipesc din nou gi tlmin in frunte de aici incolo. Ctegterea la 1,5 an la fete.

Datoriti

hvtd,

0,453 g.

corpului tinde si se incheie pefltru fete pe la 1.9 ant, iar pentru bdieEi mult mzi tdrziu, pe la 25 de ani. Primii din$ apar, de obicei, prin luna a $asea sau a $aptea, iar senrl de dingi de lapte este, de obicei, complet pini pe la sfdrgitul celui de al doilea an sau mijlocul celui de-al treilea. DinEii permanengi erup in al paselea an, dar ultimii molari - miselele de minte - nu apar in mod obignuit p6'nd pe lz 1,9 am. Sugarii nou-niscuEi igi petrec o buni parte din timp dormind. Se pretinde, de obicei, ci ei sunt treji numai circa doui ore pe zi in pdmele citeva siptdmAni, dar nu a$a stau lucrudle' Sunt ei somnoropi, dar nu atdt de somnotopi. Studii atente au relevat faptr-rt ci timpul mediu Petrecut in somn in primele trei zrle de via;i este de 1.6,6 ore dtn24. S-au inregistrztvaiayt,totugi, de la individ la individ, cei mai somnotogi dormind in medie 23 de orc dtnz{,rar cei mai pugin somnorogi abia 10,5 ore dtn24. in copildtie raportul somfl-nesomrl se micgoreazd trePtat pdnd. cdnd,in faza de adult media iniiaH de 16 ote se reduce la iumitate. Unii aduli ptezintd,totugi, variaEii considerabile fali de aceastd medie obignuiti de opt ote. Doi dint-o suti au nevoie de numai cinci ore, iar aly doi au nevoie de pind la zece ore. Femelele adulte, intimplitot, au o perioadd de somn medie care este pugin mai lungi decAt cea a masculilor adulEi. Cota de 1.6 orcde somn zilnic la nagtere nu se consumi intr-o singuri rcprizd flocturflA, Iungi, ea este rupti intr-o serie de

128 /wam,tgagoaldt

Cresterea Progenitad

lor

129

pedoade scurte, presirate pe intregul parcurs al celor 24 de ore. Chiat de la na$tere, totugi, existi o ugoari tendinEd de a dormi noaptea mai mult decdt ziaa. Treptat, pe misurd ce trec slptimAnile, una dintre perioadele de somn nocturn devine tot mai lungd pAni cind domini scena. Sugarul trage acum de citeva ori cdte un ,,pui de somn" scurt in timpul zilei gi are un singur somn lung fir ti-p"l nopp. Aceasti modificare coboartrmedia somnului zlkic la circa 1,4 ote Ia virsta de gase luni. in lunile care urmeazi, somnul scurt din timpul zilei se reduce la doui reprize, una dimineafa $i una dupd-amiaza.in al doilea an, somnul de dimineaEi de obicei dispare, coborAnd media orelor zlTricede somn la 13. in al cincilea an, somnul de dupd-amiazd" dispare gi el, reducind cifua in continuatela circa 12 ore pe zi. Din acest moment pi pAnd la pubertate are loc inci o scldere cu trei ote a nevoii de somn zilnic astfel ci, pe la vdrsta de 13 ani, copiii se retrag numai noui ore pe noapte. De aici incolo, in perioada adolescenEei, ei nu prczintd. nici o diferenEd, faEd" de gablonul adulrului deplin pi nu dorm mai mult de opt ore in medie. Prin urmare, ritmul final al somnului coincide mai degtabd, cu mafuritatea sexuald decit cu maturitatea fizicd, finald.. Este interesantcd.printe copiii pregcolari, cei mai inteligen;i tind si doarmd mai puin decAt cei mai incei la minte. Dupd vArsta de papte ani, raporful se inverseazi, gcoladi mai_inteligeni dormind mai mult decAt cei mai inceEi la minte. in aceasti etapd, s-ar pdrez cd, in loc si invefe mai mult pdnm-o stare de nesomn mai indelungatd., ei sunt fo4aEi si invele atdt de mult, lncit cei \a care teacia de rispuns este mai puternici sunt epuizagi spre sfArgitr:l zilei. Printre adulEi, din contr5, parc anu exista nici o relaie intre inteligengi gi durata medie a somnului.

Timpul necesar pentru a adormi la masculi 9i la femele in state de sinitate, la toate vArstele, este in medie de circa 20 de minute. Trezreaar trebui sn aibd loc spontan. Nevoia unui mijloc artificial de aezireindici faptul cd somnul a fost insuficient gi individul va suferi din aceasti catzdpnntt-o vioiciune tedusi ln timpul perioadei de nesomn care armezzd. tn perioadele sale de veghe, sugarul nou-niscut se migcd relativ pupn. Spre deosebire de alte specii ale primatelor, musculatura sa este slab dezvoltatd'. Un pui de maimuld sepoate zgpEa' srdns de mami din momennrl nagterii incolo. Se poate chiar prinde de blana ei cu mAinile in timp ce se afl6 inci in procesul na$terii. La specia noastrl, prin contrast, nou-niscutul este neafutorat gi nu poate face decit migciri neinsemnate cu bralele 9i picioatele. Pini nu impiinegte o luni el nu poate, fdtd aiator, sI-gi ridice bdrbia cAnd este intins cu faga'in fos. La doui luni igi poate ridica pieptul de ios. La'treiluni se poate intinde dupi obiecte agdgate. La patrt luni poate sta in gezut, cu sprijin din partez- mamei. La cinci luni poate sta in poala mamei 9i poate apuca obiecte cu mina. La gase luni poate gedea intr-ull scaun inalt gi prinde obiecte care se bilansezzd'. La gapte luni poate sta' in gezut singur, fdrd. a fr aiutat. La opt luni poate sta in picioare cu sprijin din partea mamei. Lanoudluni poate sta in picioare inindu-se de mobili. Lazece luni se poate tari pe ios cu mAinile gi genunchii. La unsptezece luni poate umbla dacd este condus de mini de citre unul dintre pdrirrg.La douisprezece luni se poate trage singur in sus, in pozilia in picioare aiutindu-se de obiecte solide. Laaeisptezece luni se poate cdgdta Pe trepte. I-,apusprezece luni poate sta in picioate singur 9i firi a se spriiini

130

tr,taimuEagoald,

Cresterea progeruituitor

f l3l

de obiecte ca sd se ajute.Lacincisprezece luni sosegte cripa

tru etapele evoluiei in

specia noastri.)

rcaEdcdnd,in fine, poate merge rhgoq neajutat. (Acestea sunt toate, desigur, cifre medii, dar constituie in mare un ghid penceea ce privegte

mi-

spund in contextele corecte, goptind ,,cand" cind dorea si bea apd, Dificilele exercigii au continuat, darla vArsta de gase ani (cdnd specia noastrd ar stdpAni mult peste doui mii de cuvinte),

poziia

gi locomogia la

Aproximativ in momentul c6nd copilul a inceput s6 mearg{ si rosteasci primele cu'inte _ cAterra cuvinte simple la inceput, dar curAnd vocabularul se dezvoltd c, o vitezd uimitoare. Plnd.la vdrsta de doi ani copilul obignuit poate vorbi folosind apro^pe 300 de cuvinte. pdnd,,la trei ani tipleazd aceastd" cifrd".P6.,md,ia patru ani ajunge Ia aproape 1 600 de cuvinte, iar p6,nd,la cinci ant la 2 1 00. Aceast d ratd t,i,mitoarc ainvd@riin domeniul imitagiei vocale este unicr la specia noasrd gi trebuie consideratd. wa dintre cele mai mao ieahzdn ale noastfe. Ea se leagd", a$a cum zmvd.zut in capitolul unu, de presanta nevoie de comunicarc ma:precisi pi mai utili in activitiEile de vinitoare desfrgurate in coope rare. Lacereialte pdmate actuale strdns inrudite cu noi nu gdsim nimic aseminiiot, rici mdcar ceva c re si se apropie c6t de c6t. cimpanzeii sunt ca gi noi, sclipitori in imitaEia rapiddin acgionarea asupra obiectelor, dar ei nu reugesc imitaEii vocare. s-a ficut o incercare setioasi gi dificili de a inviqa un pui de cimpanzeu sd vorbeasci, dar cu ufi succes extrem de limitat. Animalul a fost crescutlntt-o casi in condigii identice cu cele pentru un copil din specia noastrd. Imbinand recompensele in htand.cu conducerea migcddlor buzelor s-au ficut incerciri prelungite de a-l convinge si rosteasci cuvinte simple. Pind.I^doi pi gi jumdtate, animalol putea spune ,,mama", ,,tata" gi ,,cand.... in cele din urmi, a reugii si le
frtd" alutor, el incepe pi

vocabularul siu total nu cuprindea mu mult de gapte cuvinte. Aceastl diferenEi este o chestiune legatd" de cteiet, nu de voce. Cimpanzetil.are un apxztvocal care din punct de vedere structural este perfect capabil de a produce o gamd largi de sunete. Nu existi nici un punct slab acolq cate si poati explica comportamentul siu de ,,greu de cap". Punctul slab se afld.in

interiotul ctaniului. Spre deosebite de cimpanzei, anumite pisiri au posibiliti,ti uimitoare de imitaie vocali. Papagdt,perugii, sturzii zeflemitori (pisXrile mynah), ciorile gi diferite alte specii pot debita propoziEii intregi fd,,rd. sd, clipeasci, dat, din pdcate, ele au un creier prea de pasire pentru a folosi cum se cuvine aceasti irzestrare. Ele nu pot decit copia succesiunile complexe de sunete cu care leinvald dt" pi pe care le repeti automat, inff-o ordine fixi gi fdrd, r.;.ci o legitutd cu evenimentele din jut. Chiat gi apa, este uimitor cum cimpanzeii gi mairnugele in aceasti privingi nu potrcahza mai mult decdtatdt. Chiar gi numai cdteva cuvinte simple, determinate cultural, le-ar fsatdt de utile in habitatele lor naturale, incit este greu de inEeles de ce nu au apirut. Revenind iatigi la specia noastrd, mdrdielile, gemetele $i Fpetele instinctive debzzd,pe care le avem in comun cu alte primate
nu-gi au originea in strllucirea noastrd verbali nou cAgtigati. Sem-

nalele noastre soflore inniscute rdmdn pi igi pdstreazd rolurile

8

Specie de paslre

tropicali aparyndnd familiei Pasedfotme, ordinul

Mimide.

132

Murnugagoala

Cresterea

Progenituilot

133

lor importante. Ele nu numai cd. fanizeazl fundaia vocald pe care ne putem clddt zgiie-norii verbali, ci, totodatd, existi cu propdul lor drept, ca mijloace de comunicare tipice speciei. Spre deosebire de semnalele verbale, ele apar fird invi;are pi inseamni acelagi lucru in toate culturile. ]ipitul, scincetul, risul, udenrl, geamitul gi pldnsul dtrnic transmit acelapi mesaj oticui, oriunde. Ca gi sunetele altor animale ele se leagi de stirile emoionale elementate gi ne dau o impresie imediati asupra stirii motivagionale aemigitorului. tn acelagi mod ne-am pestat gi expresiile instinctive, z6mbetul, tinjetul, incruntarea, privirea fixd, mimica de panici gi mimica de supirare. Acestea sunt, de asemenea, comune tuturor societiflor gi petsistl in ciuda dobdn_ dirii multor gesturi culturale. Este surprinzdtot si vezi cum aceste sullete gi expresii elementare ale speciei ipi au originea in primii papi ai evoluiei noastre. ReacEia de plAns este (dupi cum gtim prea bine cu togii) prezenti de la na$tere. ZAmbetul vine mutdrzia,la circa cinci siptimAni. RAsul gi accesul de furie nu apar pind, in luna a tteia sav a paffa. Meriti si privim mai indeaproape aceste gabloane. Plinsul este nu numai primul semnal de stare sufleteasci pe care il dim, ci gi cel mai elementar. Zi,rrtberil gi rdsul sunt semnale urrice gi destul de specializate, dat pldnsul il avem in comun cu mii de alte specii. Virtual toate mamiferele (pentru a nu mai menqiona pisidle) scot strigite acute, scheauni, ppI, scdncesc atunci c6nd le este ftici sau c6nd au dured. La mamiferele superioare, unde expresiile fqei au evoIuat ca mijloace de semnalizarcvizaa)d,,aceste mesaje de alarmd" sunt insolite de o ,,mimici a f:ij,Lc;i" caracteristici. Fie ci sunt ptoduse de un pui, fie de un adult, aceste reacgii atatd, cd, ce-va

nu este deloc in reguli. odrasia igi pune in alertd pirinlii, adultul ii pune in alerti pe ceilali membri ai grupului social' Ca sugati, o serie de lucruri ne fac si plAngem' PlAngem daci
,re

dorre .errr, dacilfle este foame, daci suntem lisai singuti, daci suntem confruntafl cu un stimul ciudat 9i nefamiJia4dacd ne pietdem brusc sutsa spriiinului fizic sau daci intAmpindm la pied"ici in atingerea unui gel ufgent. Aceste categorii se reduc doi factori importangi: dorerea frzicd, ginesiguranga. tn oricare caz, cdnd semnalul este dat, el produce (sau ar trebui sd producd) reacgii de ptotecgie din partea pIrinfilor ' Dacil copilul este desplrit de pltinte in clipa cAnd se di semnalul, el ate imediat ifectul de a reduce distanga dinte ei pAni cdnd copilul este luat in btpge 9i ori leganat, otrmdngfiiat, ori dezmietdat' DacI copilul este deia in contact cu pdrintele sau daci plansul petsistd dupi ce s-a fxcut contactul, atunci i se examineazl corpol p.ttoo g6sfuea unor posibile surse de durere' Reacia

ieloi continU ph,nd ce semnalul este optit (pi in aceasti diferi fundamental de gabloanele zimbetului 9i tisului)' Aciunea plAnsului constd in tensiune musculati,lnsogiti de o inrogke a caPului, udarea ochilor, deschidetea gurii, retragetea buzelor, respitaie exagentdcu expim;ii intense 9i, bineingeles, vocaltzdiacute, iritante. La sugarii mai mari include 9i aletganrl
:

pirinPri"inp

la

pitinte de care copilul se agaqd". Am descris acest gablon mai detaliat in ciuda faptului

c5

este atat de familiar, deoarece tocmai de aici au evoluat selnnalele noasre specializate ale dsuiui gi zimbetului. c6nd cineva

spune: ,,au ras pind. at dat in plins" acel cineva se referi la aceastd"relaEie, dar in termeni evolutivi lucrurile s-au peffecut

134

/xfanuggoaln

Crqterea progenituritor

135

invers - am plAns pdni am dat in rAs. Cum s-a intAmplat asta? Pentru inceput, este important si rcahzdmcdt de similare sunt plinsul gi r6sul, ca gabloane de reacEie. Stdrile lor afective sunt atAt de difedte, incit tindem si scipim din vedere acest lucru. Ca gi plAnsul, risul implicd tensiune musculari, deschiderea gurii, rcffa'gerea. buzelor gi respitagie exagentd cu expiragii intense. La intensitiymari,include gi el inrogireafeEei gi udarea ochilor. Dar vocaJtzdrile sunt mai puEin iritaflte gi nu atAt de acute. Mai ales, ele sunt mai scurte gi se succed mai rapid. Este ca gi cum tdnguirea lungi a sugarului care plAnge s-a segmentat, s-atd)at ln bucnEi mici, gi in acelagi timp a devenit mai lini gi a cobordt in tonalitate. Reiese cd.rczcyl-prin rAs a evoluat din cea prin pl6ns, ca semnal secundar, dupi cum wmeazd".Am spus mai inainte ci plansul este prezeflt la na$tere, dar cd,rAsul nu apare plrnd prtn h;lrra a treia sau a patra. Aparigia sa coincide cu dezvoltarea capacitd$ de recunoagtere a pdrintilor. Copilul care igi cunoa$te tatilpoate fi un copil care gtie, dar copilul care igi cunoa$te mama este ufl copil care ride. inainte de d invdEa si identifice faga mamei gi s-o deosebeasci de alfl adulEi, copilul poate S.g"ri gi bolbotosi, dar nu rAde. Ceea ce se int6mpld, c|,ndincepe si-gi

personale.) Ca utmate a acestui proces de imprimate in memorie a mamei, sugarul poate ajunge intr-un conflict ciudat. Daci mamaface ceva care il sperie, ea devine sursa a doud setud de semnale opuse. Un set spune ,,Eu suflt maml ta - protectorul

tdu personal; nu ai de ce te teme", iat celd,,lalt set spune ,,Fii atent, aici este ceva inspd.imAntdtor". Acest conflict nu poate
apdrea inainte ca m^ma si fie cunoscatd' ca individ, deoarece dacd atunci at face ceya c^te sperie, ea nu ar fi decAt o simpli

sursd a unui stimul de spaimi in acel momerit gi nimic mai mult. Dar acum ea poate oferi dublul semnal: ,,E un pericol, dat nu-i nici un pericol". Sau altfel spus: ,,Poate pdtea cd e un pericol, dat deoarece vine de la mine nu tebuie sd.tealatmezi". Rezultatul copilul di un rispuns care este pe iumitate o reacie de plAns gi pe jumitate un gangutit de tecunoa$tere a pntintelui. CombinaEia maglcdptoduce un tdset. (Sau, mai curAnd, a produs, inapoi pe drumul evolu;iei. De atunci 9i pann acum s-a fixat pi s-a dezvoltat deplin ca rcacye separatd, distincti, cu dtepturi

silrg)laizeze mamaeste ci, totodati, incepe si-i fie ,."rne de alg sttlini. Lavdrsta de doui luni orice fagi cunoscutl este acceptatd,, toi adulEii prietenogi sunt bineveniF.Dar acum temerile sale fagd de lumea inconjuritoare incep si se matud zeze gi orice necunoscut are ganse sd-l supere pi sI-l facd. sd. plAng5. QvlartArziavainvdgarepede cd dintre ceilalg adulEi sunt unii anume cafe pot fi gi ei recompensani gi igi va pierde teafir- faEd," de ei, dar acest lucru se face atunci selectiv, pebazarecunoapterii
adulgi,

proprii.) Astfel, rAsul spune ,,Recunoic ci pericolul nu este real" 9i-i ttansmite acest mesai mamei. Mama se poate acum iuca cu copilul desnrl de mult frrd"sd-lfacdsdplAngd. Primele cauzeale risului la sugari sunt iocurile pirintegti de-a,,cucu-bau", bitutul difl palme, alternareallsatului pe genunchi cu ridicarea. Mai tdtzi,a, gddilatul joacd un rol maior, dar nu pinn dupd htna a gasea. Acegtia sunt toi stimuli de goc, dar provenind de Ia protectorul ,,de incredere". Copiii invaEd repede si-i provoace trli fucAndu-se de-z faga ascunselea, de exemplu, astfel ci vor fugfuitul, de-a ,,gocul" descoperirii celui ascuns, sau iucindu-se astfel incit sd fie pdngi.

736

N[eumu1agoald,
Cresterea progenltarltor

Rirol,pdn urmare, devine un semnalpenftu joaci, tur semn cd interacEiun,e tot mai spectacuroase dintre cop, pi prrinte p:: si continue gi sd se a.z""ft
. Or. sddoardpr.r,,,ulr,r*.,.i,i.rig;;;lfj;:n-"t:lt.ri;::

137

o"f

imediat restimularirpilil;."te*or. Acest sistem ii permite copilului capacidtjtot sare cor_ i1;li

gi poate

;:: i;:X..,*ro,

*Tdi..p;;, or nzice,il;

m.o,4,,,io,."1"

-,

pataEie cu are

exemplu, arcIa joacd.o este echivalenarl risului

acelapi gen de

jffi,Ii,|AHIX*;:; ";ffi:.Htl mimici.iJi;

$i un

u$or mitdit,carc
tpi

9i ardt6ndu_pi dingii. Mimica de joace,?ind motivati a. ,iri.r. sentimente salu_ tului prietenos pi al-temerii, ;;;;';*estec d.in celealdoud. Maxilarele se deschid t^rg, ut^-rr^;,l* Urr.t. sunt impinse inainte Si tr, di"f, Maraitul ,U", *r.la jumltatea ^.op.rigi. mului intre sunerul dru_ ,rr_rrr_,r,rli;;;, 9i gipdtul de teamd. Dacd, ioaca devine prea durd, U*.t *1. aag iarmdr6iarl se transformi intr-un tipat ,.,rrt, iac; der.ine prea cilmd.. maxilarele se inchid pi ^il; buzele ;"";ffi; inainte in poza cim_

scoate buzele mult in afafi, inanz,ndu_le speriat gi Ie retraoe,_1.r.h:a";;_$l-;

""r"r.Lr..Ene, *y:T::."r*;d; puiut de cimpanzeu

ta limitd,.Cdnd

aceste semnale au
este

rr

tr#::f;:il*:**i";;.;:"'ff;Hlffi:ffi -^.. a^e a.-i,; ;ffii; m;:X,n::*i:k:

i,,

1i:,::'": ,*"',

d^aryar:eit,r u$or scos

,^i"ilu.#il,.:pnn
de viagi.

uffiare aceeapi,

o*

p.

*5'*IYAT'P:

ung'd i
l

i
i

maimugi juciugi. Totul se datoreazd firii sale exploratoare. Ea impinge in mod constant lucrurile pdtd"lalimiti, incercdnd si se autosurprindi, si se auto$o cheze frrd a se rini, gi apoi semnalizAndu-pi ugurarea prin hohote de rAs molipsitoare. Desigut, tAsul de cineva poate, de asemenea, deveni, o atmd, sociali puternici in tindul copiilor mai mari gi at adul;ilor. El este dublu insultitor deoarece indici fapn:l ci persoana este atdt insplimdntltor de ciudatd, cdt gi in acelagi timp nedemnd de luat in serios. Comedianul profesionist igi arogd in mod deliberat acest rol social gi este plitit cu sume mari de bani de cdue spectatori care se bucuri sI se reasigute de normalitatea grupului lor fald, de anormalitatea as;rtmatd, de acesta. ReacEia adolescen;ilor faEd, de idolii lor este relevmtd, aici. Ca public spectator, ei ipi manifesti aprecierea spectacolului nu prin accese de rAs, ci pdn accese de ipete. Ei nu numai cd,ypd,, dar se gi agagd unii de alEii, se zvircolesc, udi, igi acoperl fegele gi-gi uag pnrd. Acestea sunt toate semnele clasice ale durerii sau fricii intense, dar ele au ajuns stilizate in mod deliberat. pra, gudle lor au fost coborAte artificial. EIe nu mai sunt strigite dupi ajutor, ci semnalizeazd de la un spectatorla alnrl cd ei sunt capabili sd, a:bd, o reacie emoEionali la idolii sexuali, reaclie atdt de puternici, incdt, ca toi stimulii de o intensitate insuportabil de mare,ltud,pe tdrAmul duerii pure. Daci o adolescenti s-ar gdsi dintr-o dati singuri inprezenSa unuia dinfte idolii sI"i, nu s-ar intAmpla niciodatl sn lpe la el. ]ipetele nu erau destinate lui, etau destinate celodalte fete din publicul rp..tator. in felul acesta tinerele fete se pot reasigura wra pe cealaltd,de dezvoltarea reacEiilor lor emo;ionale.

138

Mumaga,goatdL
cresterea

subiect,l lacrimilor pi tasurui mai este un mister de clatificzt Unele mame suferi ingrozitor aranai faptului cd odraslele Ie pl6ng flre i.rir.rrpere in primele trei luni de viagi. Nimi: di1;*;.. fa.pnp nu pare a fr cauza acestui torent de pl6ns. De obicei, ele aiung la concluzia cd. ceva este in nereguli in mod radical,'fizic cucopiii gi incearci si_i ttateze in mod corr in nereguri, ;: Indiciul vital vine ae h fapnrl .; ,..rtfla.rs apa_zis ,,colic.. ince_ teazd ca prin farmec pril a^tr1ia ,^u'u p^o^luni de waEd. El dispare exact in -".T.:orl cAnd copiluli.r..p. s5_gi poatd iden_ ttfrca mama ca individ cunoscut. narp""."f este dat de com_ panya comportament,rui pdrintesc irrL p]*g sl clle cu."pr.-d acui. pri_;;t -r*.re cu copii care std.ngace, nervoase gi nelinigtite in relagiile cu progeniturif.. t.f.fat.:; G;;;. ele, calme gi senine. Ceea..-.rreau sn subliniez este ci pi la ^r,u.:dv6rstd ftagedd",copilul este foarte congtient de diferen_ gele dintre ,,securitatea.. g^i ,,siguran E^,::i^rrlX,pe de o pate, gi ,,insecuriatea,, gi ,,alarma,, tacild,p. a. a,a parte. O mamd,agl_ tati nu poate evita sd_gi ,rmniltzizragptaganou_ndscuhrlui ei. Starea este semnali zatd.inapoi.a,r. .iir, _od corespu nzdtor, cerind protecgie fagd de cauza agptayei- Respunsul nu face decit s5^sporeascd supirarea mamei, .."r..la rdndul siu intensificd plAnsul copiiului. ln cele din urmd,."r*o.itrt cle copil pldnge p''nd'i se face riu pi atunci ra totalul suferingelor lui deja considerabile se adaugd pi duredle firi... S;;;; lucru necesarpen_ tru a rupe acest cerc vicios este ca accepte .i*uirll sd devini calmi ea insigi. ^^lo^si Chiar dacd,*rpo*. reuSi acest lucru

fnainte de

progenitaahr

a abandona

139

il;:,ff;ffi *:.*tr;Hffi :;::f

si pdcilegti un copil in aceasti privingi), problema se corecteazd dela sine, aga cum am spus, in a ffeia sau_ z patr^ iunl de via,ti, deoare ce la aceavdrstd copilului ajunge sd i se imprime marna gi, in mod instinctiv, el lncepe si rcac;toneze faqd' de ea ca,,protector". Ea nu mai este sursa a o seri6 de stimuli care produc ag1taye,cio faEd.familtad..Dacdar continua si fie sursd de stimuli care produc ag1taEte,acegtia n-ar mufiatAtde alarmani deo,arece vin de la cineva cunoscug identificat ca prieten. Legptwatot mai strAnsi a copilului cu pirintele siu o calmeazd., apoi, pe mamd" gi ii reduce in mod automat
nelinigtea.,,Colica" dispare. Pini acum am omis chestiunea zAmbetr-rlui deoarece este o re ctle chiar mai specialtzatd, decdt rAsul. Aga cum risul este o formd secundari a plinsuiui, tot a$a zimbetul este o formd secundari a risului. Lapnnavedere el poate pirea intr-adevir a nu fi nimic mai mult decAt o versiune de intensitate redusi a rAsului, dar lucrurile nu sunt atat de simple. Este adevirat cd, in forma sa cea mai bl6ndi, r6sul nu se poate deosebi de zdmbet gi acesta este frrdindoiald. felul in care a apirut zimbetul, dar este cAt se poate de clar ci pe parcursul evoluEiei zdmbetul s-a emancipat gi uebuie considerat acum o entitate separati. ZAmbetul foarteintens - afigarea unui r6niet larg, a unui zdmbet radios - este complet diferit ca funcEie de rAsul foarte intens. El a ajuns si se specializeze caun semnal de salut al speciei. Dacd salutdm pe cineva zdmbindu-i, acel cineva gtie ci suntem prietenopi, dar dacd-l salutim rizindu-iatpvteaavea motive si se indoiasci de aceasta. Orice contact social provoaci tearna, in cel mai bln caz o teamd" ugoarS. Compor{amenn-rl celuilalt individ in momentul

(gi este aproape imposibil

140

uumugagoatd,
Cresterea pmgenitarltor

int,lnirii este o entitate necunoscuti . Atdt za,mbet,r, cat gi r6sur indicr exrsrenla acestei temeri pi.o-birru..a
gaa pentru o noui ,,spaimi.., pentru o noui exploatare a situaiei pericol/sigu ranEd.. Dacd,, pe de altd patte, expresia de zAmbet a unui ,6, J. nivel sclzut se trans_ formi in altceva _ finlettrrg _, ,..r.ta semnalize azd, cd ilo_"" situagia na atmeazd" a se pteiungi ii r...rpl direcgie. Ea indici pur gi simplu cd starea 1f1uva rrugrali este ea insipi un final, frrd,preamad compli cag:.. Zdmb.jr..iproc ii reasigurd pe cei implicagi ci ambii se afle htr_o .,r.. J. .rgoari neincredere, dar de atracgie reciprocd. A ,..1.T. prgin i.r..u* nd. a nufi agresiv, u fi agresiv inseamni a fi prieienos pi in felul acesta zdm_ :* ! betul se dezvoltdca mijloc a. r*Gptetenoas5. De ce, dacd noud ne_a fost ne..rrr rl"., semnal, alte primate s-au dezvoltat fdtd. el? Se descu rcd, e adevdrat, au gesturi prie_ tenoase de diferite felun, dar zambetilpentru noi este unul in plus si.de o importangd uriagi nA4u i,oustrd de zi cu zi, atdt in copildrie, cit pi ra maturitate. c. ,rrm. din modelul existengei noastre l-a adus atAt de.in frfi? RCrp;sd s_at pdrea, consti in faimoasele noastre piei nudl. CAni se na$te, puiul de mail mugi se pdnde strins de blana mamei. Acolo sta ora d; de zi' Timp- de siptim,ni sau ";;,; chiar rurJ a. ,,. nu prrdsegte nici p:n:ru o clipi ptotecfla confortabiid a corpului mamei. Mai tirziu, cdnd
epti

741

ei cu sentimente de atracgie gi acceptare' Dar cand rdsul crepte in intensitate, el

semnahzeazi fapnil

deloc upor si-l respingi. oricine a trebuit vreodatd si facd pe dddacapeiltru un pui de cimpanzeu poate depune mdrturie cr
a$a este.

ci

CAnd noi suntem niscuEi ne afldm intr-o posturi mult mai intimplirii. Nu numai ci suntem prea slabi pentru a ne agdEz, dar nici nu avem ceva de care sI ne agdEdn.DeposedaEi de odce mijloace mecanice cate sd.ne asigure .orrt".t.l str6,s
la voia

facem ceva pentru a o mengine. puiul de cimpanzeu ppd pefltru atrage atenyala fel ca gi noi. Mama se repede spre el gi il ia ^ in braEe. Instantaneu puiul se agagd" dtn nou. Acesta este mo_ menhrl in care noi avem nevoie de un inlocuitor at zgdEattiur, nn geri de semnal care sd o risplrteascr pe mamd gi si o facd" sd,

^tr^ge

cu mamele, trebuie sd,nebazdmin intregime pe semnalele de stimulare maternd. Putem si ipdm pinita rp*r^rrpentru a atenya pdringilor, da4 odatd" dobAnditi, uebuie si mai

se avenr

contact (pe misurd ce puiul ^^i^nu se bucurr de acest cre$te pi devine mai greu), nu_i este

fi?".: il?'j:,ljj ^^rT';:::,1'#ffi# *oa poriti . a. a_li;.rg"r; ;; contact fizic strdns' Chiar dacd
l-:i:. lnstantaneu. El are propriulsiu

.u

d.,g:

inceput nu este in&eptat citre ceva anume. prin siptlmAna a cincea el este datcareacie clafi,laanumi;i stimuli. Ochii copi_ luiui pot acum fixa obiectele. La inceput, el reacione azd, mat mult la o pereche de ochi care il privesc. Chiar gi doui pete flegre pe o bucatd de carton ipi vor face efectul. pe misuri ce uec slptiminile devine necesari gi o guri. Doud pete negre cu o linie in chip de gurd sub ele sunt acum eficiente p.rrlo obfnerea rdspunsului. tn curand o ldtgire a gurii devine vitaii, iat apoi ochii incep si-gi piardd importanga de stimuli-cheie. in aceastd" etapd, pe la trei-paftu luni, tispunsul incepe sI devini mai specific. Ei se testringqde la orice fagi cunoscutd,la faEa mamei. Are loc imprimarea dt p"l"i mamei.

vrea si stea cu noi. semnalul pe care il folosim este zambetul. Zfunbelrul aparcinprimele cdteva siptLmini deviaEd,, darla

142

Wtumugagoatdt Crestereaprogenitarilor

condus,la r^ndul ei,la posibilitatea unei aite expresii facialein conffast cu o rinie a gurii .".. posibil si se semnari zeze ufl anizdmbet Aga cum r6sul a evoluat din plAns, iar z|,mbetuldin r6s, ,o, ,g, faEa nepietenoasi a evoluat la polul opus, din faEa pti,etenoasd,. Dar zAmbenrl este mai mutt'decat o linie a gurii. Noi ca adul;i ne putem transmite st^tea sufleteascd prinff-o simpri risucirl
a

rilor gudi caracterul expresiei .rtJ.rdi.rt modificat. Aceasti evoiugie

la mimica de teamI,,d ar prin

Uimitor in leglturl cu dezvoltarea acestei reacEii este cd, atunci cdnd ea are loc, copilul este complet incapabii .a a.or"beasci pdttatele de triunghiuri sau alteior,,. d";;;;._ cise' Este ca gi cum ar exista un avans special in maturizarea capacitdyt de a recunoapte anumit. tip,r.i d. i";;;;;;" Iimitale - cele legate de ttdsdturil. .rtrr. _ in timp ce aite capacitdy ,.t,oale tdmdnin urmd. Acest lucru face .u. pJrrir., copilului si se fixeze pe obiectul corect. ceea ce va eirtaca imptimarca sd se faci pe o formd inantmatddin apropiete. Pindlavdrsta de luni copilului i s_a imprimat complet laltl imaginea mamei. Orile fr.. ea igi va pdstraimaginea de ".rrir, mamd in mintea copilului pe tot restul viegii lui. p* ;;;; realtzeazd aceastapdn faptul ci merg in urma mamei, puii de maimuEi prin faptul cd" se agagdd. .r. Noi ne a.r"frerl f.gdturavitald. a atagamentului prin rispunsul prin zA,mbet. Ca stimul vizuzlzAmbetul a ,;,rns la configuraia sa unici in pr" simplul act al idtcdrii colgurilor gurii. Gura este lfu:?a deschisl inU-o oatecatemdsurd, iarbuzelesunt
trase inapoi, ca ^idug^rro-rurbirii in sus a colgu_

143

abuzelo4dar copilul face cu mult mai mult. Cind zAmbegte cu intensitate maxirni, el di gi din picioare gi igi agiti mAinile pe carcleintinde citre stimul, migcAndu-le incoace gi incolo, g6ngure$te pe Iimba iui, ipi di capul pe spate gi igi scoate in afad, bdrbia, igi apleacd trunchiul in faEd, sau se rostogolegte pe o parte gi-pi intensifici respiraEia. ochii ii devin mai strilucitori pi se pot inchide u$or; apar creEuri sub ochi sau in prelungirea lor gi, uneori,la rdddcina nasului; increiturile pielii dinre pfuple laterale ale nasului gi cele ale gurii devin mai accentuate, iar limba poate fi ugot scoasd inafafi,. Dintre aceste elemente variate, migcdrile corpului par aindtcao lupti a copilului pentru a veni in contact cu mama. Cu felul slu greoi de a se migca, copilul ne aratd.,probabil, tot ceea ce a rdmasdin reacEia de agdgarc a ptimatelor ancestrale. Am vorbit despre zdmbeti copilului, dar zdmbetul este, desigur, un semnal dublu. CAnd copilul li zAmbegte mzmei, ea ii rdspunde cu un semflai similar. Fiecare il rispldtegte pe celilalt gi iegntura dintre ei se intfuegte in ambele sensuri. Agi putea avea impresia cd aceastd afirmaie este eviden td, dar at pvtea ft o capcand.in ea. Unele mame, cAnd sunt ag1tate,nervoase sau supirate pe copil, inceatcd, sI-gi ascundd. starcaprintr-un z6m_ bet forgat. Ele speri ci printr-o taEd, prefrcutd vor evita s5-l indispund pe copil, dar in reahtate acest truc poate face mat mult rdu decAt bine. Am menionat mai inainte ci este aproape impo^sibil si picdlegti un copil in privinEa stirii sufletepti a mamei. In primii ani de viagi se. pare ci suntem foarre sensibili la semne de agltalk pirinteasci gi calm pirintesc. ^parcntminore In etapele premetgdtoare vorbiril, inainte ca uriaSul mecanism

.;,:'ffi;::[ffi""""

iffi#:i*:

744

Mumtgagoatd
Cregterea

;r* ;r., ;;;;#;;",uidrii, n ".ii;.;t, AIte specii au eie ace., ", "."r. ^u tarririJi,i^Ee, si ;;;;.fr, o. dezvoltat.Uimitoarea capacitate
a,,Inteligennrlui

al comunicdrii simborice, curtuare sd aducd cu sine ceafa nebazdmmult mai mult pe p. zigiei pi are tonurui

pmgmituritor

145

ilffi? ;.Ht::1*6, ff:'; 6u,y,:ffi cerea sd racd o,.il:.']il;;l:ff,ff,.3ff :*;3:1lX

;^1ffi'rfi':.?f;r:*' ^, ^j;;;;; nu-ei putea Jontrora . "u;;;;:;;#orespunzdtor,
c6nd s e

;i

H;;:'

r:'i::,'"H ?#;',:'^:t1'a'

ctiar daci dresor' ,.u.,1", ,ru

d.o

ur... atunci
strdinur

capacitateoavemsirroitogi,.r.i;;:;ii[:?*.#f
a apteciadu'; m'tg
mtpcdri forEate pi

ff.T::ff'i:lT"
mascatg.,r,

pe pista cea bund),

il:

activd.Dacd.mamaf^t]:l::besc

ea pate

s;'fie

at""ui,

i.

";;; ,.ffi,T:Hi m#:t},#"1i:ff ,F:tli:1tff

Fltate,
rr,r*u

o*r*i'uce

oricum

..

pi-i poate cauza cooilurui pi adaptirile d.

"..

o.

_i,l'"X.,#;ff fffl:IoTffi ,"?:f fr:* ;'n."r"p

tdrziuar.

cu trecerea .l-oo,,u-entarcopi,H:,'iT.H#:Tu^"",,u,uro,lf pe scend agresivitatea' Accesele a. ,rrr.ti, pDnsi a. ."pu.J.'

rd
a

Lis:ind deoparte ..orl ramtt tdm acum ateniacdtre :.:t o activitate trlri, trebuie sd ne indreo_ foatediferitr.

-i

r.I"l.. ln contactele "-aoe m.orr*.t r. so.idl sociale Jii.

p,6nsur

Jil;*:: Z*rtTffiHTi:8ffi:J;

pdntr-o fotmd de Eipete mai intrerupte, mai neregulate gi pdn loviti violente cu mAinile gi picioarele. El atacd, obiectele mici, le zgd.lsiiepe cele mari, scuipi gi improapci gi incearci sd mupte, sd. zgiie sau si loveasci tot ce-i cade in mini. La inceput, aceste aqiuni sunt cam la intdmplare pi necoordonate. pldnsul aratd cd.teama este incd ptezentd. Agtesivitatea nu s-a mao,tizatincd pinX in punctul unui atac pur: acest lucru va veni mult mai tdrziu, cAnd copilul este sigur pe sine gi pe deplin conptient de posibilit{ile sale fizice. CAnd se denroki,,comportamentul agresiv arg de asemenea, ptopriile semnale de mimicl speciali. Acestea constau dintr-o privire dugminoasi insogiti de strAngerea buzelor. Buzele sunt bosumflate, astfel incdtcapdtd,o linie bine conturatI, cu colgurile gurii mai curAnd impinse in faSi, decAttrctrase. Ochii sunt agintii fix asupra adversarului, iar sprAncenele sunt cobor6te intr-o incruntare. Pumnii sunt strAngi. Copilul a inceput sd se afirme. S-a descopeit cd aceastd,4gresiviate poate fi miriti ptin cregtetea densitlfi unui grup de copii. ln condiqii de aglomerare, intetaciunile sociale prietenoase dinte membrii unui grup se teduc, iar pabioanele distructive gi agresive prezintdo proflunlatl cregtete in frecvengi gi intensitate. Lucrul este semnificativ c6nd ne amintim ci gi la alte atimale lupta este utilizati nu numai pentru sortarea disputelor pentru dominaEie, ci gi pentru a mdri spagul dintte membrii unei specii. Vom teveni asupra acestei ptobleme in capiqolul cinci. Pe lang[ protecia, hrdn\ea, spilarea gi ioaca cu ptogenitua, indatoririle pdrintepti includ gi extrem de importantul ptoces al educagiei. Ca pi la alte specii, sta se face printr-un sistem ^ce

746

Mumugagoald
CreStereaprogenitaikr

r.e t care tep tat modifi !^rju} ^recompensd prnir..r.ur.-.. larea

147

0,, : T comparativ :? ^i la majotitatea celorlalte slab l::":u^: urarturefe, _r_if..,=tre e, dat vat vatsitaftnatlanoi. darsuperb superb tafinat si Ia noi Astf.l ,-,,rr ri deele-l de ele.

?eil; il,#ffi

llttlca ";;::;:I:1 :Tfr

si adapteazd. invd.

H::I;
este

;;;;;;*
j:ff

Spre norocul flostru arrt dez:roltat un antidot puternic pentru aceastd" sldbiciune ce este inerentd procesului de invilare imita-

tivi. Ne-am

ascuEit simEul cariozitdtsr,

o dotinEd intensd de a

::*f;

(suntem atdt dein

*Xi#;;##r,#f;i,1",:ffi t:ffiffi o
rnairnugd-educator

care educagi

ni',Tj*:#ff*+:T:'",:"[ffi;lH*Y*T: supraestl
1-. viegire

^.^,i---1.'l^1:4:

Murt din ...u sorbgie imitativd

pe ^ri"^ifi:,"' ..T ti39"tg se bazeazdpe aceastd ab*, li::T

lor;.

._"r*at

cu murt rorul

u, inalt de pdn_ *.;l?i11, o.:, re cd r*0. intipdriri p urtim ur imi tive: ;;;..:.:. nrddd.cnat pi de ,,tritat,. To.mai ur.u]rur., murt ;ffi.;u de aceste intipdriri (impreund ., poroiril. ;;;".;"",':'::11:',u a ocie gu"", u;;;: :;i'I ^T: *:tiv. e cun e cu grii i) face ::"Xff1T.':[u'"'*;;;;;;[:trffi'ifi ::*1#;
es

:,:T,_""',il:J;11::;,#."'#ij:ffi cipii morare, cdnd in r.alitate

ta
s

Tl:;xl:H
a s

td

as

gengei

"oi

.,i-ir,J*,' #ff;

prejudecdEi

Ddzate pe apiicatea pure obiective .^;,,:;::'^'anc' Tj;,n,.u," inteii-

:ffi,"ff[

a;;ilj;

explora carc acyoneazdimpotriva celeilalte tendinge gi duce la un echilibru ce ate poten;ialul unui succes fantastic. Dacd o culturi devine prea rigidi ca vtmare a dependengei totale faSd, de repetiEia prin imitaie sau daci devine prea indrdzneagd gi nechibzuiti in explorare, numai atunci se va poticni. Cele cu un bun echilibru intre cele doui nevoi instinctive vor prospera. Putem vedea multe exemple de culturi prea rigide gi prea necugetate in lumea de azi. Societi;ile mici inapoiate, complet dominate de povaru grea tabuurilor pi obiceiurilot lor strivechi, ^ surit exemple din primul caz. Aceleapi societifr, cind sunt convertite gi ,,afutate" de cultud devin repede exemple ^vaflsate, din al doilea caz. O supradozd. bruscd de noutate sociald gi freamdt explorator ineacd, forlele stabi\zatoarc ale imitaliei ancesftale gi incfinn balanEaprea mult in cealaltd, direcgie. Rezultatul este haosul cultural gi dezintegrarea. Norocoasi este societatea care se bucurd de dobAndirca treptatd. a unui echilibru perfect intre imitaEie gi curiozitate, intre copierea servili, negAnditd gi expedmentarea progresivi, raionali.

trebuie
,,hdrde

t,pror ,.*r."ffiI a generagilo.'::* "imil*t suntem forgayri p..ruffi r.ra. pr.io;'d;;^tefloafe' --"sLLt y4Impreund cu faptele a. .*rrtorr..
mulate

r*;;.',;#aca

.u; il#oTr"^":*oce' e sd'na'igdm

se agagd't".u ;;;r:.'-:omuniatea Aceasta-este o.-"*n . rr. prin

faza"^"oriru o.

crucea pe care

E -' l)xplorarea
Toate mamifetele au un putetnic imbold de a explora, dat pentru unele el este mult mai important decat alte chemiri instinctuale. Totul depinde in mare mlsuri de cAt de mult s-au specializat aceste animale in cursul evolu$ei. Dacd intregul lor efort evolutiv s-a concentratcdtte pedecionarea unei anumite stratageme pentru supravieguire, atunci nu mai au de ce sd se

Caoitolul oatru

preocupe ptea mult de complexitatea lumii inconiurdtoate. Atit timp cit furnicatul igi are futnicile lui, iar usul koala frunzele lui de eucalipt, ei sunt mulEumili gi traiul e u$or. Animalele nespeciaiizate, pe de altd pate - oportuni$tii lumii animale -, nu-gi pot permite nici o clipd de relaxate. Ele nu sunt niciodati sigure de unde le poate veni masa utmitoate gi, de aceeqtrebuie si cunoascd ftecarc ascunzig gi ctipitutl, si testeze fiecare posibilitate gi sn-gi ginl mereu atenya incordati Pentru a nu scipa norocul ce s-at putea ivi. Trebuie si exploreze gi iar sd exploteze. Trebuie sdcetceteze gi si reverifice continuu. Ttebuie si-gi mengini permanent curiozitatea la un nivel ridicat. Aceasta nu este o simpli problemd ahrdntrid: aatoapdrarca poate cere gi ea aceleagi lucruri. Potcii Eepopi, aricii pi sconcaii pot si fotniie pi s[ calce c6t de zgomotos vor, neplsltoi fagil de dugmani, dar mamiferul neinarmat uebuie si fie permanent in alertd. El trebuie si cundrycd semnele pedcolului pi ciile de scipare. Pentru a supravieEui $ebuie sd-gi cunoascd teritoriul ln cele mai mici detalii.

150

Uaimuga goatr

privind Iucrr
mal nespeci

*r:::':

in felul acesta, s-ar pdreacd

Expkrarea

151

pentru un ani-

Aceasta a devenit

Dacd' at";];f 'l:tu' .o.r.t'*'l' i" .u.,,Jl,Y' ""*'u Hffi llTHirTI,T rI revenidesnrrr.#,*i,i1,:i.,H:;:i;l.r:f
depdgeasci racd rn odifi

c6t mecalusmul special de supravier,r.. r*."l'jd' rtulctrofl eazd., tot'l dar dacd mediul .,, totul este bine, b. zatrdmame*r r.rr.iu " animalul speciali-

;;ril*#f *#ffi'};{irHi#ffi :ffi A2t timp

alil.]r^lrc ;;;#ctloneazd,

ltj

ceamatimportanti stratagemd pentru supra-

vieEuire a speciei noastre.

Tendinga de a fi atras de noutate a fost numitd neofilie (dragostea pefltru nou), gi se deosebegte de neofobie (teama faEd, de

nou). Orice lucru necunoscut este potenEial periculos. Trebuie si ne aptopiem de el cu precauie. Poate ar trebui si-l evitim?

maimu,tei fructele
cele rnai

mereu durd,, dar"fi"r^:fi1;,;:::T1:, i modificare rupidd cu care mediul ,_^r|rt"' Prompt la odce mangustei pobolanii la incercarc. ra-i
:

;ffi:;#H},:*u pu,*. I. .i.*0, dispdrea, ,;,: ;,',#';;*rff ffiffi"#fi ff H: j;i:t1ff

ar koara

J::Hf

.d;;;; ;;#,

rr,.,

"o;;*,:,: tJ*."rt;:,$? :: :,lf 1.^,.,"";ffi ; cer mai mare opo*u::f{J" il:Jff:fl1,,}?:X'#

zate.Iar dintre main

u.-..i.i;;;:""t pe oud pi melci. l Ia_i Dinre ,our. ,oi_J;ffiffi#;:.. "l;#ffi..e O. rdddcini pi rdstari. i .
ui

,i ,frn.f.

r. "'."#:ffi:,ff;,,,iljy#:cdt
satr

un

"J;.";;;:

{ i

trffi#;ffi*ff#*;,:iffiffi::;nf#
suntem niciodati
Fiecare intrebare

,, .,.*.rr :a re rd spund.r" ;;..'r'rt:

;;;#atd

sd

investigdm. Nu

l:r*:fi...

Dar dacdil evitim, atunci cum vom ajunge vreodatl si gtim ceva despte el? Impulsul neofilic trebuie si ne stimuleze in continuare gi si ne mengini interesul pind ce necunoscutul devine cunoscut, pilnd, ce cunoa$terea duce la plictis gi in cadrul acestui proces dob6ndim o expedengi pregioasi de cate ne vom aminti gi pe care o vom folosi la nevoie, cAndva mutdrzi,a.. Copilul procedezzd. a$a tot timpul. AtAt de puternic este acest impuls, inc6t este necesari intervenEia restrictivd a pirinEilor. Dar degi pnrirrtr pot reugi sd-i dfuecioneze cuiozitatea, ei nu o pot niciodati inlltura. Pe misurd ce copiii cresg tendinga lor de a explora poate atinge uneori proporEii alzrmante gi pot fi aviyadtiyvorbind despre ,,un grup de tineri purtdndu-se ca animalele s5lbatice'.. Dar, de fapt,lucrurile se petrec invers. Dacd adulgii gi-at da osteneala de a studia modul in care se comporti in realitate arimalele silbatice adulte, ar constata cd, antmalele silbatice sunt ei. Ei sunt cei care inceatcd" sd ingrideasci explorare pe care o sacdfi ci in schimbul comoditiEii conservatorismului subuman. Spre norocul speciei, existi intotdeauna destui adulEi ce ipi mengin inventivitatea gi curiozitatea juvenill gi care dau populagiilor posibilitatea de a progresa gi a spod numeric. Cind privim cum se joaci puii de cimpanzeu ne sare imediat in ochi aseminarea dintre comportamentul lor gi cel al

.\

152

Utailmutpgoatd,

ExPlorarea

\53

propriilor no$tri copii. $i unii gi ceilalf sunt fascinai de ,,jucI. riile" noi. Se reped la ere cu aviditate, ridicandu-re, aruncaniu-h, sucindu-le,lovindu-le gi fxcdndu-le bucii. pi ceilarEi in$i "nii uenteazd,jocuri simple. Interesul micilor cimpanzei e.t tot utat de puternic ca gi al micugilor nogtri, iar in primii cdgvaani de viagi se descurcd la fel de bine chiar mxbine, deoarece sistemul lor muscular se dezvolti mai repede. Dar dupi on timp, puii de cimpanzeu incep si piaddrt.r.rr. Creietulior r, suficient de complex pentru a clidi pe acest inceput "rr" bun. puterea lor de concenffare este slabi gi nu poate cre$te pe misura crepterii corpului. $i, in primul rind, lelipsepte capacit atea de a comunica in detaliu cu pfuin;ii despre tehnicile ingenioase pe care le descoperl. Cel mai bun mod de a claifica aceastd.diferengd este de a lua in discu;ie un exemplu concret. pictanrl ,ro .*pio., rea gtaficd, este o alegere ce ne sti la indemAni. Ca pablon co*pori_.rr_ tal.,.el a avut o importangd vitall penu, specia ,rorrire timp de 9.d pi dispunem ds ys5tigiile preistorice de la Altamira pi Lascaux pentru a o dovedi. Daci Ii se oferl ocaziagi materialele adecvate, puii de cim_ panz'o sunt ra fel de tentaEi ca gi noi sd exproreze iosibilitilile vizuale ale urmelor lrsate pe o foaie de hartie arbe.raoriginea acestui interes se afli pdncipiul ce sti la baza relagiei iirresti,garc/recompensd, potrivit cdtutainteresul cre$te cu cAt se obin rezultate mai spectaculoase in urma unui consum de energie comparativ mic. Se poate vedea ci acest principiu ope_ rcazd,in tot felul de situa;ii de joc. Activitl$le pot impti., o' efort deosebit, dar plicerea cea mai mare o dr, aciuni

Putem numi cate produc un efect nea$teptat de spectaculos' mirite"' acest'principiu al |ocului,,principiul recompensei obiecte izbeasci si Adt cimpan rirlor,cAt gicopiilor ie place

i.r,r.

f*i.tti".,

"..1.

cAnd efortul cel mai mic' Mingile care sar foatte sus repede cameta sunt doar u$or aruncate, baloanele ce sffIbat cu cea modelat fi chiat numai-ugot atinse, nisipul care Poate la cea mai slabi apdsate,iuciriile peioi care se deplaseazd'ugor atractive mai cele mai ogoari impingete, ,.tJtt' sunt obiectele penttu ioc. o bucatl de CAnd are pefltru prima dati in faEd'vncteion 9i promihirtie, copit t -i. ,ro este intr-o situagie deosebit de loveasci si este face p::':-l poate la*""n.C.t -a bun luctu duce la o surprizi plicu creionul pe suprafaga nartiei' Dar asta zgomot, ea-afe $1 cuti. Lovirea face matmult decit un simplu care lasI o un impact viztal. Este ceva la capltul cteionului ormd i. hirtie. Astfel se deseneazi o linie' ai descopeEsie fascinant sd urmiregti acest prim moment E'lftxeazd'ltnta copil' ririi gtafice de cdtre un cimpanzeu sau un adus de acy'tnea .., p'ririr.u, uimit de premiul vizual.neagteptat rePetd expeclipi' o de sa. Dupi...ont.-tld"renitaultimp pi iar' 11 dmentol. Evident, *"'gt 9i a doua oard' apoiiar "Yreprizele de timpul' Cu m|'zgphte' .riti"ii acopetd se rAnd coala duse la intimplare' ffase desen devin mai hotirite' Linii simple, in toate direcpe hArtie una dupi akz,alcdtiesc o mizgileali '1iit creionuiui obignuit incep . Orci alegerea e posibili, in iocul de9a1e.ce f n. p..r.r# .r"ior,,.le colotate, creta 9i vopselelg un efect vtztn) chiat ele au un impact mai pronunEat, produc mai mare, pe misuri ce co\oteazd'hdrtta'
,t'

"1",

pr.f."rt" fiiod t"l"-tare produc zgomotul

cel mai

154

wtilmugagoildL
datd,

Explorarea

155

Interesul pentru aceastd" activitate apare prim a

pe la

vdrsta de un an pi jumitate, atdtla cimpanzei,cdt gi la copii. Dar abia de pe la doi arumirzgdlealaintoztedfuec,tiile, frcutiapisat
Si srgur, ia cu adevirat avdnt.Lavdrstade trei ani, copilul obignuit trece intr-o noud. fazd graficd: el incepe si-gi simplifice minglleila confuzd. Din haosul captivant incep si se cristali_ zeze forme fundamentale. Experimenteazd. cu cruci, apoi cu cercuri, cu pitrate pi cu uiunghiuri. De jur imprejur"f prg"ii sunt duse linii gerpuite p6,nd, cAnd se intotc de unde au plecat, inchi2{nd un spaEiu. Unia devine contur. In lunile urmitoare, aceste figud simple sunt combinate intre ele,luand na$tere forme abstracte simpie. Cercul este tiiat de o cruce, colgurile pitratului suflt unite prin linii diagonale.

Aceasta este etapa eseniald ce precedi pdmele reprezentiri pictu-

rale.La copil, cotitura se produce fir a doua jumitate a celui de-al treilea an sau la incepunrl ceiui de-al patrulea. La clmpanzea, ea nu se mai produce niciodati. Puiul de cimpanzeu reu$e$te sdfacd forme-evantai, cruci gi cercuri, $i poate chiar rcahzaan ,,cetc rrlzrc t", dar flu poate merge mai departe. Este mult prea

tefltant ca sd. nu observim ci motivul cetcului marcat este precursorul imediat al primei rcprczefltdn grafice rcilizate de copilul obipnuit. Ceea ce se intdmpli este ci in interiorul cercului sunt plasate cdtevzlinii sau pete, iar apoi, capdn minune, o fa[d incepe sl-l pdveasci de pe hirtie pe copilul pictor. Are loc tevelagia recunoapterii. Faza expedmentfuii abstracte, a inventirii de gabloane s-a tetminat. Acum trebuie atins un nou gel: acela a) rcprczefltdd.J grafrceperfecgionate. Se fac fe;e noi, fetre mai bune, cu ochii gi gura in locul corespunzitor. Se adaugd,

detalii - pdr, urechi, un nas, btage gi picioare. Se nasc alte imagini - flori, case, animale, bircuge, magini. Acestea sunt inillimi lacarc se pare cn puiul de cimpanzeu nu se poate ddica niciodatd. Dupi ce a fost atinsi culmea - desenarea cetcului 9i marc teazonei sale interioare - animalul continud sd evolueze, dar nu gi desenele sale. Poate cd lntt-o zi seva descoperi un cimpanzeu de geniu, dar parc pu;in probabil. Copitului i se deschide acum in fald faza de rePrezentate ^ explorddi grafice, dar, degi ea constituie partez ptincipald' a descoperirii, vechile influenge ale formelot abstracte incd se fac simgite, indeosebi intre 5 pi 8 ani. In aceasti perioadl sunt realizate picturi deosebit de atractive, deoatece ele sebazeazdpe terenul solid al fazeiformelot abstracte. Imaginile de reptezentare se afld"incd intr-un stadiu primar de difetengiere gi sunt combinate cu plicere cu dispunerea siguri, bine definitdafor melor gi gabloanelor. Procesul prin cate cetcul umplut cu Puflcte se ffansformd intr-un portret fidel gi complet este uimitor. Descoperirea cd el reprezintd un chip nu conduce la perfecEionarel sa imediati. Acest lucru devine categodc scopul dominant, dar necesiti tirnp (mai mult de zece ori,de fapt). Mai lntdi, trisiturile debazd" trebuie ordonate puttn - cercuri pentru ochi, o linie orizontali pefltfu gurd, doui puncte sau un cetc cenffal peflffu nas. cetcul exterior trebuie ,,tivit" cu pir gi aici luctudle se pot opri pentru un timp. FaEa,laurma-urmei, este cea mai perceptibili gi captivanti parte amamei, cel puin in tetmeni viz:uzh. Dupi un timp, totugi, se fac noi progtese. Prin simplul procedeu al lungidi unot fire de pir devine posibil ca din acearstdfrgxd-faEd

156

Mumugagodd
Explorarea

lncd ta bazd cerculdin f*^;r;;:rgd;ur rr.r"rrrtdrii. Et est* un vechi prieten ca11rem6n. parr'A

si porneascdbtaEe gi picioare cdtota,la rdndul lor, li adduga degete. tn acest moment, forma

157

se pofl esen;iald a figudi ary

^\udevenit n: .oou si-t deranjer",-;;::# ,. .*ri;3:iffi, din desenul "";'; sdu pornesc An pe.gf. ht .rt. a ceea ce parca ft capul. Dar cetcul
nu poate dninui la nesfdrpit. Ca gi o celuid, el
I

faEd,,

eldevine

ce ^^ ,arriu.DupI ,.,rlrl."#r,::;: ^ :i:::, mag

Indifer.rrf d" calea bege lipite de pi4ile i raterale,J;o#;i acoro vor sta destur de mutt pdnd, sd fie cobordte ;;;;--'ra rur r:r mai ,rar corectr, corecti' tegind iesind din partea supedoard a corpuloil
r

;*ffi':.1: "i;;:;il noui cerurd sub er ca $;.i"s:*i f __-_*-! uvuulc U.nlfe l]naJe\ra ?- 1,.- __r r . r*,, dar m1 sus de _,.,::TTH}::H:: ;;{1 1'-r""s"r corp.

folosi;,;;:i#,ffi::iT:rT

combinaEii,

,r1':ff.'#fl:; :P:".'; aceetipasi "'0..*.,, unu aupn o.ii. r,.p t[ ; Ifl ].T,:T":Ti1'*ot continud neoi,"r;;
,.J.,";;;;r*ra pr.*ii, rr;u

l,i

tdrii posibilitd;ilor variabilirug, g.rfi... nu un mijloc de semnaliz*.. 'g;",

exptoratoare , n,,*t,i,iiJ..o,s.r. ptesanre comunic*ii prin imagini, Vechile de cimpanzeu gi ale copiilor nimic de_a face cu actul comunicitii. Era un act "ri.i al descoperirii, al invengiei

structuri mu variate.-in cele ai" *U, * rcahzeazd,o reprezentate fideli gi pot fi fixate gi p;.t rt 'p. h,rtie copii precise ate lumii exterioare. o, ir,

y dy:iu.il;;Tffii:.#T:X
iir#;ffi:
ea

propria sa recompensd,erajoc de &"g"1jocului. Totugi, cartdt de multe aspecte ale jocului din copilirie, ea ajunge repede si se impleteasci cu alte scoputi ale adulgiior. Comunicarea sociali <r absoarbe gi inventivitateairuial5 se pierde, emo;ia simpld a ,,liniei trase Ia intAmplare" dispare. Majontatea adulflor o mai lasi sd rcapard numai c6,ndmbzgflesc la intimplare, fiind preocupaEi de altceva. (Asta nu inseamni cI gi-au pierdut inventivitatea, ci pur gi simplu cd. aria de manifestare a ingeniozitd$ s-a mutat in sfere mai complexe, tehnologice.) Din feticite pentru ana exploratoate a picturii gi desenului s-au dezvoltat acum metode tehnice mult mai eficiente de a reptoduce imagini din mediul inconjurdtor. Fotogtafia gi derivatele ei au ftcut ca,pictua teptoductivl cu scop de conservate a informagiei" sd nu mai fie la modi. Aceasta a rupt langrrile grele ale responsabilitilii ce au constituit po:rara" panhzantd a artei adulgilor atdta amar de timp. Pictura poate acum din nou sI exploreze, de astd datd intr-o formi mahtrd", de adult. Ceea ce, aproape ci nu mai e nevoie si menionim, este exact ce se

intimpli
Am

astdzi.

ales acest exempl,u apate al comportamentului explo-

ntor
noi
l

.H*;;*:1::.ry

ale

gi cea

deoarece pune in evidenll foarte clar diferen;ele dintre mai aptopiati tudd a noastrd actuali, cimpanzeul. Com-

pangt similate s-ar putea face gi in alte domenii. Unul sau doud nleritd o scurti atenie. Explorarea lumii sunetului se poate obsettal6'ambele specii. Invenia vocali, aga cum amvdnttdeia, este dintr-un motiv sau alarl practic absenti Ia cimpanzeu, dar ,,bItuhrl percutant" al tobelor foacl un rol important in viaEa sa. Puii de cimpanzeu investigh eazd, in mod repetat potengialul

.;riir

;;;:r.Fr"

/altes_

de apicta,,, o recompensd _ era

158

uaimupgoatd
aI

Exptorarea

159

ducem, de asemenea
ei

loviturilor puternice, ai bntut,lui din picior gi din patmoi aceasti te.n$nea ln tepizepretungitc de bitut ar tobelorin comun..un"r a"ri in ceva, frpi $i rup vegetali a,bdtdndin trunchiuri de copaci gi in bupteni goi pe diniun*u. A...,. ,rrroif.stiri in ."_,I'po, dwa p6,ndla o jumdtate de ord gi mai bine. FuncEia lor nu s0 cunoa$te cu exactitate, dat aa efectul de stimular.r..ip-.e , membrilor unui grup. Bitutul tobei este pi la specia noastri cea mai rlsp6nditd, formd,a expresiei muzicale. Ea incepe timpuriu, ca pi ia cimpanzeu, cild. cogili incep sd testeze valodle de per, cuEie ale obiectelor din jur ir, *od forrte aseminitor. Dar, in timp ce cimpanzeii adurEi nu reu$esc niciodati mai murt dec6t tln tam-tam dtmic, noi il sosticim in poliritmuri ..rpf*. Ui il amplificim cu rlpiituri vibrante pi rr"ir,, ale tonalitlgii. pro_

sonor

ll;r# :::L*3:li

JJI*'-aIi;',""il;

estetice abstracte. (Datoritd celodalte indatoriri antertoate ale sale, pictuta abia de pugin timp a aiuns-o din urmi.) Dansul a urmat in bund parte cam acelagi drum ca gi muzica instrumentali gi vocald,. Cimpanzeii includ multe migciri de legdnarc gi gopdiati in ritualuile lor de tam-tam 9i acestea insomuzicale creatoare de stdti sufletegti ale speEesc Ai produc;iile ciei noastre. De acolo, ca gi muzica, ele aa fost prelucrate pi extinse in producfi complexe din punct de vedere estetic'

frecand,,,

r""i,:

u;;ilfl;i';:r,ff;ffi

Str6ns legatd,de dans a fost 9i dezvoltarea gimnasticii. PetformanEele fizice dtmice sunt comune inioacaatit a puilot de cimpanzeu, cit gi a copiilor mici' Ele se stihzeazd, rapid, dat igi pdsaeazdun putetnic element de variabilitate in cadrul gabloanelor structurate pe care le adopti. Dat iocudle frzice ale cimpanzeilot nu se dezvolti gi nu se maturizeazd, ele se sting cu incetul. Noi, pe de alti Parte,le explorim posibilitnfle la maximum gi le dezvoltlm invia1a adulti in multe forme complexe de exerciEii gi sporturi. Din nou ele sunt importante ca miiloace colective de sinctonizare,itt principal sunt miiloace de a ne
mengine gi extinde explorarea

panzeului devin la noi cAntece irrrpirui.. D.zr.oltrr., p.rfo._ mangelor muzicale compJicate. parc a fr jucatlanoi, in grupirile sociale mai simple, ."m a.elrgi rol ca gi reprizele de tam_tam pi urlete ile cimpanzeilor, respectig un rol de stimulare reciprocd in grup. Spre deosebir. d. pi.trt, ,r, ..u un model de activitate insugit pentru ffansmiterea ie informrp, J.,airr. pe scard rargi. Transmiterea de mer u ro, t .,T:; r^nd, muzica s-a dezvolat.u "ffi milt. ;r;;;"stiri sufletegti gi ca srncronizator' conEinunrr siu de inventivitate pr de elprorare a devenit tot mai puternic, totupi, pi, elibetat d. ori.. indatoriri impor_ tante de,,reproducere.., a ajuns o zond,majotda experimentdrii

..lirf

#.H

capacitiflor frzice ptoprii.

Scdsul, deriva;ie formohzxda pictanrlui, 9i comunicarea vocali verbalizatd s-aa dezvoltat, desigur, ca principalul nostru mijloc de transmitere gi inregisttzre informaiei, dat ele au

*T,

olo#iflT*.ff:Lfi

jffi

Jffi

fost utilizate gi penttu a vehicula explorarea esteticd pe o scari extreq delargd'.Elabotarea complicatd a motmiielilor gi chiotelor nia-stte ancestrale in vorbire simbolici complexi ne-a petmis si stim gi sd,,ne jucdm" cu gAndurile din cap, 9i si ne orientdm secven;ele de cuvinte (ittigd put aplicative) cdffe sco-

puri noi ca obiecte de joc estetic, experimental.

160

MumulagooJd
Explorarea

"..,.,: instrumentald gi vocald, dans, gimrrrA.a, scris gi vorbire pute11. duce mai a.pi.,. muzicd"

Astfel, in toate

domenii

_in picturd, so.,lpttui,

161

deseq,

::::,:fl :_.: ale exprordrii gi specializate experime",*ii.

"ll,^:]f

no

as

tre

form e .ompr.*" :*,,*F, p.i"

;".rO **; arp ep,oftard, ;;

ios,

atAt ca executani, cAt gi

faEd,

., obr.rrrr,*i,

.,.*#XJ:l

e1

vorbind, fie ca o prelungire in'viaEard.rlte, moaaa*;.,"; fre ca oimpunere , jocului.. ,,r.g,rlilo. :fTril, asupra sisteme_ lor de informa;ii pi comunicarJale adultilor. Aceste reguli pot fi formulate astfel:'11; ,U cercetezi necu_ noscutul pini cd.nd devine cunoscut; fri.r^,;il;;; periodici ceea.ce este cunoscuq sdvanezt aceastd"repetiie e) in cdt mai ^ multe felud; (a) sd seleaezi din variante pe cele mai satisflcitoare pi sd le adAncepti in daona celodalte; (5) sd le combini gi si le recombini intre ere; gi (6) sn faci toateacestea de dragul de a o face, cascop in sine. Principiile de mai sus se -apkcd"la fel pe intreagascari so_ ciild,, fre ci este vofa de un copit .rr. . i io^.Xin nisip, fie de un compozitor care lucreazd"ht simfonie. Ultima reguli este deosebita. mpo.t rrl. Comportament,l explorator are un rol pi in modelele .r."tia. a. .rp*"i.g*irii y.aa'nalvantea,lupta,.imperechereagi.aJta,..Daracoroereste
$t angrenat

(de a aduce u#, a. a ne asigura un i:::i::::'j:l:*1F '^lur statut social pi apa mai departe), atunci ,t

derlelsr{notenEiat ."ft.r,o, !z11eacya pe care aceste indeletniciri it au de O".e fe.e.il;;; ,il.#;;:

fle putem sensibi:l

animale nu reprezinti mai mult decit atit. Nu existi explorare de dragut exploririi. Dagla mamiferele superioare pi ln mod deosebit Ia noi, el s-a emancipat ca instinct de sine stititor, distinct. Funcia sa este de a ne da o cAt mai nuanlati gi complexd congtiingi asupra lumii inconiardtoarc gi asupra proprii-

"f.::.

lor noastre capacitdy in rela;iile cu ea. Aceastd congtiinli nu este amplific tillfi contextele specifice ale scopului esenEial al supravieguirii, ci in tetmetr genenhzay. Ceea ce acumulim in
poate aphca apotoriunde, oricind, in orice context. Am omis dezvoltarca gtiingei gi tehnologiei in aceasti discuie deoarece ele s-au axat in ceamaimare parte pe imbunItiiri specifice ale metodelot atjltzate in vederea atingerii scopurilor esengiale ale supravieEuitii, cum sunt lupta (armele), hrdnirea (agricultuta), construirea cuiburilor (athitectura) gi alinarea durerilor (medicina). Este interesang totugi, ci, pe misurd ce a trefelul acesa
se

ro^Affid;

cut timpul, iar cuceririle tehnicii s-au inffepdtrufls tot mai mult, instinctul explotator pur a invadat gi domeniul gtiinlei. Cerce-. tarea gtiinificd,- insupi cuvdntul ,,cercetlre" inldtutl iocul (gi prin asta ingeleg ioc,il,bazat pe reguli) - opereazd foate mult dupl principiile de joacl menionate anteriot In cercetarea

,,p\td",omul de $tiin1, igi folosegte lmagnaiapractic in acelagi mod ca gi artistul. El votbegte mai curind despre o expedenEi frumoasi decdt despre una cu eficiengi aplicativd. Ca gi artistul
este preocupat de explorare de dragul explorfuii. Dacd" rcz'sltatele\sgrdiilor se dovedesc a fi utile in contextul unui scop specific al supravieguirii, cu atAtmu bine, dar acest luctu este

pe plan secundar.

pe cednEele lor speciale. pentru mujte specii de

in tot comportamentul exploratot,fte el artistic sau gtiin$fic, este prczentd,permanent lupta dinte impulsudie neofi.le

762

UtzLrmutago^td,

Explorarea

163

si tdnjim dupi noutate. Celelaite fle trag inapoi, ne fac sI n0 ciutdm refugiul in ceea ce ne este famitar. Ne aflim cons
intr-o stare de echilibru instabil intre atracytle contrare fagi dq stimuli noi gi ptomiEitori gi faEd' de cei vechi cu care sunterR famr)tarizaEt. Dacd. ne-am pierde neof,lia, am sta in loc. DacI ne-am pierde neofobia, ne-am ar,nca cu capul inainte in dezas. tu. Aceasti stare conflictuali nu numai ci exprici fluctuaEiile mai ugor de observat ale modei gi capriciilor, ale coafurilor gi imbriciminF, ale mobilei $i automobilelor; ci este insdgi baza intregului nostru progres cultural. Explorlm gi ne reducem cheltuieJile, investigim gi ne stabilizdm. pas cu pas ne extindern congtiinga gi inEelegetea atdt fagd, de noi inpine, cAt fagi de 9i mediul complex in care triim. Inainte de a plrlsi acest subiect mai este un ultim aspect special al comportamentului explorator care nu poate sd nu fie mengionat. Este votba de o fazd.ctiticl a jocului social in pedoada copildriei., Cind copilul este foarte mic, jocul seu social se indteaptd, in ptimul $nd, cdtrepirini, dar pe misuti ce cre$te accentul se mutd de la acegtia cdtre algcopii de aceeagi varsti. Copilul devine membru al unui,:grup de joacd,, juvenil. Acesta este un pas esenial in dezvoltarea sa. caimplica;ii ale explordrii, el are efecte cu bdtaie lungr in viaga ulterioari a individului. Desigur, toate formele de explorat ela aceastd,vArsti fuzgedd, au, consecinge de lungd duratr copilul care nu explotezzdmuzica sau pictura va gisi aceste subiecte ca f,ind dificile c6nd va deveni adult -, dat contactele dtn joaca persoani-cu-petsoand, sunt chiar mai importante decat celelalte. Adultul , riiucontact cu
muzica,si zicem pentru prim a dad,, fiard a aveasuportr:l explorfuii

gi neofobe. Primele ne indeamni spre experien,te noi, ne faq

acestui subiect din copilirie poate s-o giseascl

dificill, dar nu

imposibili. copilul care afost ferit cu strictele de contacte sociale ca membtu al unui gtup de joacd, pe de alti Parte, se va gisi intotdeauna stanjenit in interacEiunile sale sociale ca adult. ExperienEe fdcute cu maimule au dezviluitcdaolarczin copildrie nu numai ci produce un adult retras din punct de vedere social, ci gi creeazdun individ ostil fald de sex 9i de ideea de a deveni pirinte. Puii de maimugi ctescuEi in izolare n-au mai reugit si participe Ia activitiEile unui grup de ioaci atunci cind au fost introdugi in acesta mu tdtziu,cAnd au mai ctescut' Depi rzolagterau sindtogi fizic gi se dezvoltaseri bine in singurltatea lor, ei eraupur gi simpluincapabili si se alitwe tumbelor 9ihfuionelii generale, in schimb se ghemuiau imobili intt-un colE al camerei de ioacd", de obicei inctucigindu-9i bta;ele sttAns pe corp sau acopedndu-gi ochii. CAnd s-au matrtrtzaq din nou ca indivizi fizic sinltogi, nu manifestau nici un interes fagd' depzr' tenetii sexuali. Dacd. etauimperecheate cu forta, femelele crescute in izolarc nigteau progenituti c oflc re altele, dar apoi incepeau sd letfatezeca pe nigte pataziy.uriagi care li se clEirau pe cotp. lgi atacau poii, ii alungau 9i fie ii ucideau, fie ii ignotau' Expedenp simiiare cu puii de cimpanzeu au ardtat cd,la aceastdspecie, cu o teeducare ptelungiti 9i cu o atenEie deosebiti s-.aru$it, inft-o oa/jecafe misurd, si se inldtute aceasti carenld comportamentali , dat chiar 9i aga copiii hipeqptotef a;i vot avea intotdeauna de suferit in contactele sociale cu adu$i' Fapnrl este cu deosebire impoftant numai in cazd. copiilot unde absenla fraylot gi surodlor ii pune intr-un serios dezzvantai initial. Daci nu cunosc efectele de socializate ale ,,harionelii 9i

164

Mumuga,goatd

Explorarea

165

tumbelor.. proprii grupurilor de joacl juvenile, ei au toate $an. sele str rdmdnd, timizi pi retrapi tot resnrl vieEii, si li se pari c{, imperechereasexualdestedificilISauimnnsihilX.i)^^x-^. rmposibili pi, dacr totupi devin pddnfi,

Dacd privim mai indeaproape cazuitle extreme de tetragete

;;;;ilrffi #u

Ai*q:
ru1at

exteriorizatd. Am6ndoud. sunt i. importun td vttaldgi putem invdsa mult despre ele din ."*d;;;ntul maimugelor. tn prima fazd", puruleste iubit, ,.."*p.*ri
la ingelegerea securitigii
se aventureze-mai pi

,,"?:,,?:1j:T,t^-: are doud faze distincte _ una timpuri

clar cipro.erul de crestere a progeniturlor

,,^rrn;L;[;"ffi;;
prot.lrt

.lrir*^Trrnoatd,el

de mamd.

uUi contacte sociale cu algii de v,rsta sa. Mama devine mai "e l rUirorr. pi igi limi_ ioEirr teazd manifestirile brotectoafe la momentele de panici sau alarmd serioasr, c6ni pedcot. dtn ;;;;;;;, amerunEd"cotonia. Ea igi poate a.om .feclv pedepsi progenitura daci persistd in ai se agp1a de pfu in absenga orror'*o'ai* serioase, de panicd.

sd,

mult in XuX,

este incu_

l;L?::f,.#um
Situagia trebuie

ra inseregerea

;;;.;,-.a

independensei

tdrziu,in via9i.,Da.d.r:avut parte de faza primard,dar corespunzitor de activln f*urndrprndengei, fi va fi des_ tul de ugor sd aibi nr
a fost

1ii,

si fie, in .r"-l!r, aceeapi pentru progeniturile speciei noastre. Dacd oticarcA" a oud. fazede bazd este condusi grepit de cStre pifinfi, "...," copilur va avea probleme serioa-

,1fu^ ptimarddar a fost hip.rp;;;;; ulterior, ii va fi extrem de difiiil ,e *U * cu adulgii pi va tinde ,t..;;; cu dispemre d. ..,.X1;:noi

mensind sau sd o securitate deosebitd

- #;tff [

x,f::jffi I ffiffi,,l;

sociali, putem fi martorii comportamennrlui antiexplorator in forma sa cea mai exacetbatd gi caocteristicd. Indivizii foarte retragi pot deveni social inactivi, dar sunt departe de a ft ftzic inactivi. Ei devin predominai de steteotipii. Pentru cd ori de ori se scuturi sau se leagdnd, dau din cap inainte, inapoi sau latetal, se sucesc sau sar, ori igi prind gi despdnd miinile una de alta. igi pot suge degetul sau alte pnri ale cotpului, pot si se ingepe sau sI se ciupeasci, pot adopta ln mod curent mimici ciudate sau pot lovi ori tostogoli dtrnic mici obiecte. Toi manifestim din cand ln cind,,ticuri" de feiul acesta, dar penuu ei ele devin o formi maiord. gi prelungiti de expdmarc frzicil. Ceea ce se intAmpli este ci gisesc mediul atAt de amenin;Itor, delnspiimintitoate gi imposibile, incit contactele sociale ^tat ipi cauti ahnarca gi recAgtigatea increderii printr-un comPortament hiperfamiliar. Repetarea susginuti a unei acgiuni o face tot mai famthardgi,,sigurl". in loc de a desflguno garndletgd de activitl$ eterogene, individul reffas se cramponeazd de cele cdtevape care le cunoagte cel mai bine. Pentru el vechea zicaJil: ,,Cine nu risci, nu cAgtig6" s-a ftansformat ifl ,,Cine nu risci, nu pierde". Am menliooat defa caltnpe de alinate progresivi ale dtrnului bitiilot de inimi gi ele se aplici gi aici. Multe din aceste pabloane par L operu cu aproxir,naav itezabltiilor de inimd, dar chiat gi cele care nu o fac tot acyoneazd ca ,,facton de aJinare" datoritl catacterului lot hiperfamilivv lselizatpdn repeti;ie constanti. S-a observat cirndtvaiinti,niali socialigi sPoresc stereotipiile cind sunt introdupi int-o camerd striinl. Faptul se

766

wtumgagoatd,

Exptorarea

167

potrive$te cu ideile exprimate aici. Noutatea sporiti a mediuhri miregte temerile neofobe gi se simte o puternicd nevoie ci mijloaceie de alinare sd conffacareze acest lucru. Cu cdt stereotipia este repetati mai mult, cu at6t se apropie mai mult ca funcgie de bitiile inimii materne, produse rr,inJA, Caracterul ei de ,,prieten aptopiat.. cre$te gi cregte p6nd devine practic ireversibil. chiat dacd, neofobia extremi, care o deterr mini poate fiinldtwatd, (ceea ce este destul de dificil), stereo_ tipia poate continua si se manifeste. Cum spuneam, indivizi adaptay social pot gi ei prezenta
aceste

impiedicate fizic s-o facI. Situaia este, in esenli, aceea;i ca 9i in . iorrl"de retragere sociali. Mediul limitat aI cugtii din gridina zoolog\cdle blocheazi contactele sociale 9i le obligi Ia o situaEie de r.trrg"r. sociali. Barele cugtii sunt un echivalent fizic solid al barierelor psihologice ce se ridici in faEa individului fetfas

,,ticuri", din cdnd in cAnd. De obicei, ele aparin situaEii

bate cu mdna sau cu degetele in birou; femeia din sala de aptep_ tare a medicului igi inclegteazi gi desclegteazd degetele d" p. po$et4 copilul aflat in incurcituri igi leagdnd,coqpul st6rga_dte4pa,

de stres unde acioneazd" tot ca factoriatenuatori. Cunoagtem toate manifestrrile lor. Dfuectotul care agteapti un telefon vital

din punct de vedere social. Ele constituie un puternic miiloc afltiexplorator gi, nelisandu-i-se nimic de explorat, animalul din grdr&ia zoo\og1cd incepe si se autoexprime in singurul mod posibil, dezvoltandu-gi stereotipii ritmice. suntem toi familiaflzay cltrepetatele plimbiri incoace gi incolo ale animalelor inchise in cugti, dar acesta este numai unul dintre numeroasele gabloane ciudate cafe se fotmeazd. Poate apdrea masturbagia in
gol. Uneori,aceastanici nu mai implici actlotarczasupra penisuiui. Animalul (de obicei, o maimugi) pur 9i simplu executi

in agteptare se plimbd inrintfi i"rp"ii studentul aflatinexamen ipi suge creionul; ofiEerul nerlbd;tor
exploratoare sunt utile. Ele ne ajuti sd tolerim,,supradoza de floutate" anttctpatd'. Foiosite in exces, totugi, existi intotdeauna pericolul si devini ireversibile, obsesive pi si persiste chiar gi
cAnd nu se apeleazd,la ele.
igi trage mustaEa. Folosite cu moderaie, aceste mici mijloace anti-

stAnga-dreapta; t^tdJ

migcirile inainte gi inapoi ale btaplui pi mAinii, proprii masturbirii , dar fdrd"a-'i atinge efectiv penisul' Unele maimule
femele i5i sug in mod repetat propdile sfatcuri. Puii de animale ipi sug labele. Cimpanzeii igi pot infige bucigi de paie in utechi

(antetior sinitoase). ElefanEii pot da din cap ore ln gfu' Anu-' mite creaturi igi mugcd propdul co{p sau igi smulg propriul pit' Poate apdrea o automutilare gravd.Unele dintre aceste teaclii se manifeitn in situagiide stres, dar multe din ele sunt pur 9i simplu manifestlri de pii-ctiseal6. CAnd in cadrul mediului nu existd nici o variaie, impulsul explotator stagneazd' Prin simpla contemplare a unui animal izolat care executi una dintre aceste stereotipii este imposibil si gtii sigur ce aflume ii determini compoftamentul. Poate fi plictiseala sau poate fi stresul. Daci este stresul, el poate fi urmarea situaliei imediate

gi la specia noastri. Uneori, pot lua proporgi i;d_ jordtoarc. Ceea ce se intAmpld aici este cd animalel. .upa"Ju. stabili contacte sociale dacd, ar avea posibi]itatea, dar ele sunt

dina zoologici

Stereotipiile se manifestd puternic pi in situagii de plictiseali extremd. Fapnrl se poate ved ea foarte clar laanimalele din gri_

168

tttaimugagoalit

fi un fenomen de dutatd izvordnd din in condifi anormale. Cdteva experienfc simple ne pot da rlspunsul. Daci atunci cind se pune in cugcl
a mediului sau poate
cre$terea animalului

tlgrestafiatea
Dacd e sd ingelegem fi^ttrra impulsurilor noastfe agresive, trebuie si le vedem in contextul odgrnii noastre animale. Ca de preocupaEi in ptezent de violenga prospecie suntem ^tat in masi, incit suntem in situaEia gi in masi de distrugere dusi de a ne pierde obiectivitatea cind aborddm acest subiect. Este o realitate cd,majontatea intelectualilot echilibrai devin extrem de agtesivi cAnd discuti de nevoia urgenti de a se suprima agresivitatea. Faptul flu este sutprinzitor. Ne aflim, ca si ne expdmim cu blindeEe, in mare incurciturd gi avem mari ganse si ne autoexterminim pk'nd,la sfirgitul secolului. Singuta noastri consolate ar ft cd am a\u\ ca specie, o pedoadi palpitantd' de supremaqie. Nu o perioadd 1ung6, in evolu$a speciilor, dar una uimitot de aventuroasi. Datinainte de a ne examina bizan pedecgionare a atacului giapdrdrn,trebuie sd examinim nat;rz elementari a violenEei in lumea flri sulile, frrd arme de foc Ai firi bombe a animalelor. Animalele se lupti intte ele pefltru unul din doud motive foarte clate: fie peng!L-a-$i stabili dominaEia intr-o ierathie sociali, fie pefltru a-pi stabili dreptutile teritoriale asupra unei anumite po4iuni de teren. Unele specii sunt Pur ierarhice,frtd tedtorii fixe. Altele sunt pur tedtoriale, fird ptobleme de ierarhie. Iar altele au ietarhii pe teritoriile proprii gi trebuie si se confrunte pdn ambele forme de agresivitate. Noi apa4inem ultimei categodi: avem agtesivitatea in ambele direcgii. Ca primate

,/il

$apitolul

cinci

un obiect stlin stereotipiile dispar gi incepe explorarea, atunci cauzalor este evident plictiseala. Daci stereotipiile sporesc insl atunci, inseamni cd au fost catrzate de sffes. Daci persisti gi dupi introducerea altor membri din aceeagi specie, carc creeazd, un mediu social normal, atunci individul cu steteotipiile aproape sigur a crescut intr-o izolarc anormald,. Toate aceste particularitiEi ale grndinii zoologice pot fi vizute gi la specia noasffi (poate pentru ci ne-am proiectat gridinile zoologice atdt de asemindtor cu oragele). Ele ar trebui sI fie o lecgie pentru noi, care sI ne reaminteasci de importanla colosall areahzdniunui bun echilibru intte tendin;ele neofobe gi cele neofrle. Sistemul flostru nervos face tot ce poate mai bine, dar rezultatele vor purta intotdeauna masca adeviratelor noastre potengiale compoftamefltale.