Elyn R.

Saks

Centrul nu se mai poate

sustine
a

Povestea nebuniei mele

Traducere din englezi de

Laura Netea

A
TRCI
Cu prins

u Prolog
t6 Capitolul unu
32 Capitolul doi
51 Capitolul trei
72 Capitolul patru
87 Capitolul cinci
to6 Capitolul gase

120 Capitolul gapte

134 Capitolul opt
153 Capitolul noui
170 Capitolul zece
191 Capitolul unsprezece
207 Capitolul doisprezece
221 Capitolul treisprezece
238 Capitolul paisprezece
25t Capitolul cincisprezece
265 Capitolul gaisprezece
286 Capitolul gaptesprezece
302 Capitolul optsprezece
320 Capitolul noudsprezece
338 Capitolul douizeci
352 Capitolul douizeci gi unu
368 Capitolul doudzeci gi doi
385 Capitolul doudzeci gi trei
398 Capitolul doudzeci gi patru
423 MuQumiri
427 Llnde sunt acum

430 Un interciu cu Elyn Saks

 CAPITOLUL UNU

CAnd eram micd, m6. trezeam aproape in fiecare dimineafd,

intAmpinatd de o zi insoritd, de un cer senin nesfArqit gi de
valurile albastre-verzui ale Oceanului Atlantic din apropiere.
Acesta era Miami-ul anilor '50 gi al inceputului anilor '60
inainte de Disney World, inainte de transformarea fabuloasd
-
adusd de restaurarea Deco din South Beach, pe vremea cAnd
,,invazia" cubanez| incd se referea la cAteva sute de oameni
inspdimAntafi, ajunsi acolo in bdrci improvizate, nu la o
migcare culturald de proporfii seismice. Miami reprezenta, mai
ales, locul unde newyorkezii infrigurafi fugeau peste iarnd,
unde pdrinfii mei veniserd (separat) de pe Coasta de Est, dupd
al Doilea Rdzboi Mondial, si unde se intAlniseri, in prima zi
de facultate a mamei mele la Universitatea din Florida, in
Gainesville.
Fiecare familie igi are propriile mituri, acele povegti-amulete,
care ne unesc pe unul de celilalt, so! de so{ie, pdrin{i de copil,
frate de sor5. Etnii, mAncdruri preferate, albumele cu poze sau
cufdrul de lemn din pod, sau atunci cAnd a spus bunica lucrul
acela, sau cAnd unchiul Fred a plecat lardzboi gi s-a intors cu...
Pentru noi, fralii mei qi cu mine, prima poveste care ne-a fost
spusd a fost ci ai mei s-au indrdgostit la prima vedere.

ELYN R, SAKS
 Tatdl meu era inalt gi inteligent qi fdcea eforturi pentru a
se menfine in formi. Mama era gi ea inalti, gi ea inteligentd gi
frumugicd, cu p6rul brunet gi ondulat gi o personalitate deschisd.
La scurt timp dupd ce s-au cunoscut, tata s-a inscris la Drept,
unde a excelat. Cdsnicia care a urmat le-a adus trei copii: eu,
fratele meu Warren, un an qi jumdtate maitilrziu, gi Kevin, dupd
inci trei ani gi jumdtate.
Locuiam la periferia din nordul oraqului Miami, intr-o casd
ioasi, imprejmuiti de un gdrdulef cu o curte in care aveam un
kumquatl, un mango gi hibiscus rogu. $i o intreagd suitd de
cAini. Primul ne tot ingropa pantofii; al doilea ne hdrfuia vecinii.
in sfArgit, la al treilea, un baset mic qi gras, cu numele de Ruby,
am gdsit ce cdutam; era incd la ai mei cAnd am plecat la facultate.
in Umpul copilSriei mele gi a frafllor mei, pdrinlii aveau o politi-
cd de weekend: sAmbita era a lor (pentru timp petrecutin doi sau
iegiri cu prietenii, la cind gi la dans, intr-un club local); duminica
cra a copiilor. Deseo4 ne incepeam duminicile cu tolii ingrnmedifl
in patul lor mare, cuibdrindu-ne unii intr-al1ii, gAdilAndu-ne
qi rAzAnd. Mai tArziu, mergeam ori in Parcul Greynolds, ori in
Everglades, la Gridina Zoolo$c6, din Miami sau iegeam cu rolele.
Mergeam des gi laplaj6; tatil meu adora sportul qi ne ir:rvdfa pe
toF diverse activitdfi sportive. C6nd aveam doisprezece ani, ne-am
mutat furtr-o casd mai mare, care avea gi piscin5, aga cd ne jucam
impreund gi-acolo. Uneori, luam barca cu motor gi schiam pe apd,
iar apoi Iuamprdrzul pe o insulX micula nu departe de !5rm.
De obicei, ne uitam gi la televizorla grdmadd - Familia
Flinstone, Familia letson, Learte lt to Beaaer, Rnwhide, toate celelalte

I Kumquatul este un pom fructifer din familia Rutaceae, ale cirui fructe comestibile
seaseamini cu cele ale portocalului, av6nd insi dimensiunea g'i forma similare
mislinelor. (N.t.)

Centrul nu se mai poate susline

 seriale cu cowboy. Ed Sullivan qi Disney, in serile de duminicd.
CAnd a inceput sd se redifuzeze Perry Mason, mi uitam zlInic,
dupd ce md intorceam de la gcoal5, uimitd ci Perry nu numai ci
apdra oamenii, ci reugea qi sd elucideze toate crimele. Ne uitam
impreund la Saturday Night Liae, strdngi cu tofii in sufragerie,
mAncAnd biscuifi Oreo si chipsuri, pAnd cAnd ai mei au dat legea
mAncafului sdndtos gi ne*au trecut pe fructe, iaurt qi salate.
Era intotdeauna muzicd in casi. Mai ales tata era un impdti-
mit al jazzului, explicAndu-ne cd, pe vremea cAnd era el tAndr, sd
fi dovedit o inclinafie ciltre jazz ar fi fost luat ca un act destul de
serios de rebeliune. Colecfia mea de discuri coincidea parfial cu
a lui Warren
- The Beatles, Crosby, Stills & NastU Janis joplin.
Linia se trdgea la The Monkees (mie imi pliceau, lui deloc) gi
md tachina fdrd mild din cauza posterului cu Peter Noone, de la
Herman's Hermits, de pe peretele din dormitorul meu.
$i mai erau gi filmele, pe care ai mei incercau si le selecteze
in func,tie de cAt de adecvate li se pdreau: Mary Poppins qi Sunetul
Muzicii erau OK pentru mine, dar unul dintre filmele cu ]ames
Bond (nu-mi amintesc care, dar era dintre cele cu Sean Connery)
a iscat un scandal monstru intre mine gi tata: nu aveam incd
17 an| iar Bond, cu paharele lui de Martini gi cu iubitele lui in
bikini, era in afara limitelor.
ln hceu, am lucrat o vreme la bufetul unui cinematograf
local - ,,Sdvd adaug gi-o Cola la comandd?" ceea ce insem-
-,
na cd urmdream fiecare film pe care voiam sd-l vdd, iar pe multe
dintre ele nu doar o datd; cred c-am vdzut Billy lack de mai mult
de 25 de ori. Nu mi-a luat mult insi sd md hotdrdsc cd nu-mi
pldceau filmele care induceau un sentiment de fricd sau de
prea mare tensiune
- filmele de groazd erau eliminate, iar Play
Misty for Me, al lui Clint Eastwood, cu o femeie nebund, care il

ELYN R. SAKS
urmereQte qi-l hdrfuieqte pe protagonist, m-a bantuit siptimAni
intregi. CAnd managerul cinematografului a fost tAlhXrit intr-o
noapte, dupX inchidere, pdrinfii m-au obligat sd renunf la job.
M6rturisesc o energicd rivalitate fratemd cu Warren. Eu, fiind
cea mai mare, fdceam tot posibilul sd mi menfin inaintea lui,
ddndu-mi silinfa si excelez la lucruri pe care un frate mai mic
rru le putea face incd. Am invdfat prima si merg pe bicicletd.
Odatd ce a invdfat gi ef pur gi simplu am inceput sd merg eu din
t'c in ce mai repede gi pe distan{e mai lungi. Am mers cu schiu-
rile pe apd prim4 iar apoi am ficut-o cu mai mare elan decAt el.
l,uam note mari qi md asiguram cd el gtia asta; igi d[dea insd la
l't'l de mult silinla gi lua gi el note mari. Tata nu era genul care
si\ ne laude (considera ci ar fi fost o invitalie la invidie), aga cd
rru fdcea niciodatd complimente nimdnui. Dar mama o fdcea, iar
ctr Ei Warren eram in competifie pentru atenfia primitd de la ea.
in ce-l privegte pe Kevin, erau indeajuns de mulli ani intre
rrtri incAt, o vreme indelungatl,l-am privit ca pe copilul meu.
tlrra dintre cele mai vechi gi clare amintiri ale mele este cAt de
cnluziasmat[ am fost cAnd a inceput si meargd de-a buqilea,
vilzAndu-l cum invdla si ajung5 dintr-un loc intr-altuI. Nu doar
r'i1 cra mai mic decAt mine qi Warren, era gi, structuraf mai socia-
hil - era mai ugor sd te inlelegi bine cu el, iar el era mai inte-
lcsirt de a petrece timp cu noi, pur gi simplu, decAt de a intra in
r'ornpeti{ie cu noi.
(la evrei intru cAtva practicanfi, mergeam la Sinagogd gi res-
lrt,ctam ZiIele Sfinte. Copii fiind" am fost trimigi la gcoala evre-
iirsc5, iar apoi ne-au fost sdrb5torite Bat pi Bar MiEvah-urile2.

r [-onform tradiliei evreiegti, Bar Mitzvah (pentru biiefi) gi Bat Mitzvah (pentru fete)
desemneazi ritualul religios in urma ciruia copiii ating v6rsta majoratului, odati cu
Implinirea a treisprezece ani, de citre biieli, gi a doisprezece ani, de citre fete. (N.t.)

Centrul nu se mai poate susline

 Desi lucrurile astea n-au fost niciodati discutate prea detariaf
mi s-a dat cumva de inleles cd, in multe locuri gi circumstanfe,
eweii nu erau prea populari gi cd era necesar sd fii atat discret, cat
qi respectabil, pentru a ajunge bine in viafd. Nu mAncam kasher3
(degi pdrinfii tatdlui meu o fdceau); un alt element al mitologiei
mama-gi-tata era cd, pentru a-gi impresiona viitorii socri cu cAt
de cuviincioasd era, mama
- a cdrei familie nu mancase nicio-
datd kasher gi nu prea gtia regulile
- fdcuse gregeala de a-qi
comanda homar, in seara in care tata o prezentase pdrinlilor lui.
Astfel cd, cel putin la prima vedere, viafa noastrd de familie
era cat se poate de pldcutd
- bund pentru coperta unei reviste
cu ilustrafii idealizate sau ca subiect al unui serial ugurel din
anii'50. Mai mult marna era ce s-ar numi astlzio mamd casnicd.
Era acolo c6nd ne intorceam de la gcoald gi intotdeauna se asigura
cd luam o gustare chiar gi in ziua de azi, cerealele cu lapte rece
-
sunt, fdrd concurenfd, mAncarea care imi aduce conforful psihic
c6nd nu md simt bine. Familia mea lua mesele impreuni qi, degi
mama nu gdtea mult (o fdcea o menajerd, cdreia, in timp, i-a fost
luat locul de tat4 care se pricepea grozav la asta), mereu existau
prijituri in cimard (chiar dacX erau cumpdrate), fructe proaspete
in frigider si rufe curate in sifoniere.
L:rsd, sub acea suprafafd plicuta lucrurile erau mai complexe,
cum sunt, in mod inevitabil, problemele de familie. Ca tofi
pdrinfii, ai mei isi aveau punctele forte gi sldbiciunile. Erau pro-
fund apropiali unul de celdlalf de fapt, intotdeauna le-a fdcut
mai multd pldcere si petreacd timp impreund decat cu oricine
altcineva, incluz6ndu-i, uneori, pe propriii copii.ln stilul multor
cupluri ale anilor'50, pireau sd nu existe in niciun mod inde-
pendent unul de celdlalt. Mama era mereu foarte afecfuoasi cu
3 Alimente,,curate" care pot fi consumate, conform tradiliei religioase evreietti. (N.t.)

ELYN R. SAKS
lirli'il nreu in public; el era mai pufin, dar niciodatd nu se intaim-
intotdeauna
rlrr si\ o respingl sau sd fie nepoliticos. Doar cd era
r,itl sc p6ate de clar cH el era geful. Pentru mama, totul se reducea
lrr ,,('rrm vrei fu, dragul meLt",la fel cum fusese 9i pentru mama
ili. l)aci o fi avut vreo anume ambifie profesionald atunci cand
Ia facultate, n-am gtiut niciodatd care a fost, deqi a jucat
'r l)l(.cat
rilt r()l central intr-o afacere de succes cu antichitifi, pe care ea
r,ii lirtir au pornit-o impreund. Cu toate astea, nu s-au schimbat
rrrrrllc in dinamica lor de-a lungul anilor care au urmat. Recent
r.lri.rr, mama a anunlat cd a renunfat la propriile-i opinii politice,
l,(.nlru a le impdrtigi pe ale tatdlui meu.
in ce-l priveqte pe el, in ciuda unui sim! al umorului deseori
tliziirrd vulgaritate a, tata putea fi destul de inflexibil in privinfa
lrrrrpriilor opinii qi reacfii. Exista de asemenea, o
dozd de suspi-
|irrrro in interacfiunile lui cu ceilal1i, mai ales cand era vorba de
l,.rni. in aceastH privinfH, era exact cum fusese 9i tat[llui.
l'irinfii mei erau amAndoi extrem de deschigi in a-gi exprima
rlt.zgustul fald de bigotismul religios sau rasial. Spre exemplu,
cu trimiteri rasi-
rulcam injura cAt voiam, dar folosirea de argou
,rlt, sau etnice era strict qi invariabil interzisa. Pe cAt de provin-
r,iirl pdrea Miami in timpurile acelea (tata spunea des ci avea
Ioirte dezavantajele unui orag mare, fdr6, a avea niciunul dintre
.rvantaje), tensiunile dintre locuitorii afroamericani ai oragului
1i imigranfii cubanezi, ca si revoltele din 1970
(in timpul ciro-
rn menajera noastrd afroamericand a fost hirluiti de polifie),
nc-au invalat cd pAnd gi un peisaj familiar poate deveni violent
pi imprevizibil sub imperiul prejudecXfii-
lndiferent insd de hibele lor (sau de ale noastre), nu am dus
lipsX de ,,te iubesc" din partea pdrinfilor cAnd eram mici, cum
nu duc nici acum; pAnd in ziua de azi, atJ fost irtotdeauna vadit

Centrul nu se mai poate susline