A Doua Sansa Secundar Limba Rromani Elev 1 PDF

UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua şansă”
GINA ANTON
LIMBA
ŞI LITERATURA
RROMANI
Modulul 1
Ghidul elevului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba şi literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba şi literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaş, autoare „Ştiinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Ştiinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ştefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum şi materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura rromani
din cadrul programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
şi este distribuit gratuit cursanţilor înscrişi în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua şansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în şcoală.
În acest sens, trimiteţi comentariile şi sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design şi DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Referent de specialitate, consultant şi corectură în limba rromani: conf. dr. Gheorghe Sarău
Traducere: Gina Anton
Coperta include fotografii din colecţia ALTERiMAGE – documentar fotografic despre minorităţile naţionale din
România, © Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (autori: Radu Pop, Attila Balázs, Eugen Moritz).
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ANTON, GINA
Limba rromani : modulul 1 : ghidul elevului / Gina Anton. – Bucureşti : Step by Step, 2006
Index
ISBN (10) 973-88053-3-3 ; ISBN (13) 978-973-88053-3-0
811.214.58
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua şansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei şi Cercetării

O ander
Giravipen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
O I-to kapìtulo. ABC – o e vakǎripnasqo . . . . . . . . . . . . . 8

1. Anθ-o sundal le lavenqo. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2. Kon sem me? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3. Mirri familia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
4. Murro amal, o Suraź. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
5. Jekh uzalutno dǐves . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
6. Jekh baxtalo malavipen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
7. I situàcia e vakǎripnasqe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
8. Ker tut xatǎrdo! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
9. Sikav tut! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
10. Alosar anθ-o зivipen. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Pesqievaluàcia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
O II-to kapìtulo. I rromani literatùra . . . . . . . . . . . . . . . 32

11. K-o maśkar le ratǎqo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
12. I rromni thaj i dǐlabarni (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
13. I rromni thaj i dǐlabarni (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
14. Xolǎrav tut Europa! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
15. E baxtale rroma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
16. Dikhav suno jekh them. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Pesqievaluàcia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
O III-to kapìtulo. I rromani kultùra thaj civilizàcia . . . 48

17. Arakh tut i història . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
18. E simbòlurǎ e rromane selǎqo . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
19. Jekh ćhib. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
20. Alosar tut o drom! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Pesqievaluàcia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Indekso . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Rromano – Rumunikano dikcionaro . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Agorisaripnasqo lav. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Giravipen
Kuć amale!a, dikhipnasqo pùnkto, ke o khetano dialèkto savo

Lośalav man ke alosardǎn te aves palem vakǎras les si kodova so reprezentisarel i
śkolaθe vaś te pheres tuqe siklǒvimata thaj rromani ćhib, anθar i sasti lùmja.
anθar kodoja si tut anθar mirri rig, o sasto mirro Kodolesθar anθ-o vaxt kadale modulosqo
kamlǎripen. Dikhesa ke sǎ so tu siklǒsa tu rakhesa so vastno si te vakǎres anθ-jekh
labǎresa anθ-o зivipen. Anθar kadaja decìzia khethani ćhib, jekh literatikani ćhib, jekh ćhib e
sikaves ke si tut kamipen vaś te areses varekon, źutipnaça savǎqi xatǎras amen savorre rroma.
e manuśa dena patǐv tut maj but. Si jekh Rakhesa ke te vakǎres na-i dòsta nùmaj te des
godǎver decìzia. Kaj disciplìna i rromani ćhib dùma, tha’ vi te aśunes, te xramosares thaj te
thaj i literatùra, andem tuqe jekh pustik, savi drabares. Siklǒvesa te xramosares anθ-i rromani
tradela tut, anθar vakǎripen, anθ-o tiro sundal. ćhib. Kadǎ, aresesa agoresθe, te vakǎres vi e
Pućhes tut, p-o laćho ćaćipen, sosθar trebal tut rromença anθar le savorre thema le sundalesqe.
kadaja pustik, kana d-aśtis te des dùma. Tha’ Kana зanesa te labǎres i literaturikani ćhib, o
pućhlǎn tut, kana tu vakǎres anθ-o tirro dialèkto vakǎripen e tumare rromença anθar savorre
xatǎren tut vi aver? Kozom var sas tut ćhutino nǎmurǎ avela but maj laćho. K-aśti te dikhas o
anθ-i situàcia kana ći зanglǎn te amboldes anθar vastnipen e vakǎripnasqo anθ-o amaro зivipen,
kodoja ke na xatǎrdǎnas so phenel tuqe. akharava tut te putares e garavimata e ćhibǎqe
Butǐvar, ći sam xatǎrde vaj ći aresas agoresθe thaj kulturaqe rromane.
te keras len, p-e kolaver, te akceptisaren o amaro
O śunipen
Aśun зi kaj avel tuqe o rèndo te des dùma!

Kozom aśunes maj but le phuren kodobor siklǒsa maj but!
Aśun thaj godǐsar anglal te des dùma!
O vakǎripen
Na de dùma, kana n-ai tut te phenes vareso!
O drabaripen
E lila save den amen vast maj but si kodola save keren tut te des godǐ mai zoralo.
Na si sikavdo kodova kaj drabarel lila, tha’ kodova kaj xatǎrel so drabarel.
O xramosaripen
I dùma xurǎl, tha’ so si xramosardo aćhel.

Patǎs ke si importànto vaś tuθe o vakǎripen? Kames te dikhas khethanes?
4 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

Xramosar, ka-o astaripen, angledinimata k-e kadala pućhimata:
1. Sosθar patǎs ke si vastno vaś tuθe te siklǒs o malavipen/ astaripen e vakǎripnasqo, te siklǒs
anθar i rromani ćhib thaj literatùra, anθar e rromenqi història?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Alosar jekh anθar phenimata opral thaj vakǎr tiro kolego palal jekh situàcia anθar tiro зivipen,
kaj perel laćhes palal o alosardo phenipen.
Me akharav tut anθ-o sundal e vakǎripnasqo, anθ-o sundal e

personaliteturenqo, anθ-o ćaćutno sundal. Tu drabaresa palal
kerimata thaj impresionànto зene, prinзaresa i gili thai o
khelipen le xatǎrimatenqe, arakhesa i història le rromenqi, palal
lenqo зivipen. Si jekh interesànto phiripen, paśal tiro siklǎrno vi
tire kolègurǎ anθar tiro berś. Vakǎresa, drabaresa kotora, keresa
butǐ khethanes le averença rezolvisaresa le dine butǎ,
xramosaresa tèksturǎ save trebal te inkeres len anθ-o tiro
portofolio. Sosθar te inkeres len? Si duj motìvurǎ. Anθar-jekhto,
tiro portofolio si sa kadǎ sar si jekh źurnàlo vaj jekh albùmo,
save inkeren le maj interesànto experience (phirimata) anθar o
зivipen e siklǒvnesqo, thaj dihkesa tut lesθe k-o phuripen,
palemзivindoj e śukar momènturǎ e tirre formisarimatenqe vaś
te areses jekh pherdo manuś. Anθ-o dujto rèndo, kadava
portofolio anela tuqe jekh vastno proćento anθar tiro agorutni
nòta. O tiro kotorliipen k-e vakǎrimata thaj k-e aktivimata anθar
o vaxt e kursurenqo barǎrena tuqe le nòte vaś generàlo mèdia.
K-o agor e fiesavo kapìtulo, rezolvisarela jekh testo, anθar savo
arakhesa sǎ siklǒvesa anθ-e kodola trin kapìtulurǎ: o ABC-o e
vakǎripnasqo, i rromani ćhib thaj literatùra thaj rromani kultùra
thaj civilizàcie. O agorutno tèksto rezolvizisaresa les lokhes vi
ćajlǒlipnaça, kana mekhesa tut tradino kadala pustik, anθar savi
sakavela tuqe o drom karing e baxt.
K-i śkola, sar vi anθ-o зivipen, siklǎras sa vaxt, sar phenel

pes: “O manuś sode зivel, siklǒvel”. Jekh ćhavo falas pesqe
ke si dòsta so siklilǎs palal jekhto dives śkolaθe. Kana lesqi
daj pućhlǎs les so kerdǎs k-i śkòla, vov amboldǎs: Na but!
Mai trebal te зav sǎ vaxt kaś te siklǒvav vareso”
Anθ-o fiesavo kapìtulo arakhen pes duj riga e iamaginença

save den sugèstie e vastne idèe le Kapitolenqe. K-o agor e
fiesavo kapilulosqo arakhesa po jekh tèksto bućhlo
pesqievalućia savo del tut vast te dudǎrel tut vaś te sikaves tut
so siklǒvdǎn.

Anθ-o e modulosqo kàdro, foesavo kotor si les po śtar etàpe:
1) “Vaś śirdipen”, 2) “Śaj te rezolvisares kòrkorro”, 3)
“Godisar tut”, 4) “Arakh maj but”.
“Vaś śirdipen” – si jekh momènto e andrǎripen anθ-o kotor

savo del tut vast te labǎres e prinзarimata saven si tut anθar
jekh pućhipen, vi kana varekana ći xatǎres kadava butǐ.
“Śaj te rezolvisares kòrkorro!” – si so maj lùngo e kotorosqi

rig savesθe kides neve prinзarimata thaj śajmata. Anderǎrel
aćaral jekh tèksto thaj paśal lesθe nesave pućhimata save dela
tut vast te xatǎres e pućimata thovdine anθ-o vakǎripen.
“Godisar tut!” – si jekh agorisardi etàpa, e meditaciaqe, savi si

butivar bistardi anθ-o siklǎripen, tha’ si sar kadǎ importànto
sar vi kolaver etàpe. Anθ-i kadava etàpa kerel pes inkerdo
siklǒvipen.
“Arakh maj but!” – si agorisardi rig e kotorosqi, savi tradel tut

maj dur vaś te zorǎres so siklǒvdǎs.
Me kamav tut, but baxtagor anθ-o kadava drom!
Ambolden e pućhimata dine maj tele:
1. So kames te siklǒs k-i rromani ćhib?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Anθar savo moìtvo kames te siklǒs i rromani ćhib? __________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Savi si i paramìći kaj ćajlilo so maj but? Sosθar?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

4. Prinзares tu khajekh e personalitèta anθar o sundal e rromenqo? Patǎs ke d-aśtis te lies les sar
ekzèmplo anθ-o tiro зivipen? Savo si o miazipen maśkar tumenθe?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Xramosar nesave situàcie saven na d-aśtis te aves aktìvo bi te drabares!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Akana astares jekh nevo drom. Si miśto te des godǐ so kames te rakhes p-o kadava drom!
1. Xramosar jekh pućhipen savesθe kames te des tut angledinipen!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. So kames te siklǒves anθ-o kadava berś?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

ABC – O E VAKǍRIPNASQO
O I-to kapìtulo I
Palal so studisaresa kadava modulo aresasa agoresθe te vakǎras maj

miśto e manuśença, te prinзares tut, te śaj patǎipen anθe tuθe, te
vakǎres anθ-i khethani rromani ćhib vaś te xatǎres tut e savorrença
rroma. Aresesa agoresθe te alosares anθ-o зivipen paśal tirri familìa
thaj tiri amala.
Anθ-o kadava kapìtulo siklǒvesa palal:

• o vakǎripnasqo ćhand;
• o vakǎripen, o dujvakǎripen;
• o amalipen;
• tire famìlia
• o trujalutno sundal
• o intenciaqo lil;
• o mangipen
• CV-o / зivipnasqo drom
Me kamav tut but baxtagor!

Anθ-o sundal le lavenqo 1
Vaś śirdipen
Ker butǐ anθ-e duj!
1. Phen trin lava anθ-i rromani ćhib thaj gin kozom grafème si les fiesavo lav!
2. Xramosar e lava p-i jekh patrin. Paruv i patrin e tire kolegoça thaj laćhar e dośa!
Śaj te rezolvisares kòrkorro!

Drabar o alfabèto thaj xramosar p-o lil, e grafème saven tu ći prinзares len!
Xramosar soça si miazutne. Kaj des tut godǐ?
Kiden tume po śtar зene thaj keren jekh lìsta e lavença labǎrindoj o alfabèto dino maj tele:
A a – amal – prieten
B b – bakri – oaie
C c – càxra – cort; în alfabetul limbii
rromâne ii corespunde ţ
Ć ć – ćaćipen – dreptate; corespunde
grupurilor ce, ci din limba română
Ćh ćh – ćhaj – fată; soluţie grafică adoptată
pentru acele sunete care prezintă opoziţia
ce, ci/ş
D d – daj/dej – mamă
E e – efta – 7
F f – filatǐn – castel
G g – guruv – vacă
g+i = gi – gin – număr; gi se citeşte “ghi” ca
în cuvântul românesc ghicitoare)
g+e =ge – ges; (ge se citeşte ca în cuvântul
romanesc gheată)
H h – herbùzo- pepene;(se scrie în cuvintele
împrumutate din limbile care cunosc
această notaţie)
X x – xaing – fântână; (se pronunţă ca un ch
din limba germană; în limba română are
ca echivalent litera h)
I i – ilo- inimă
Ï ï – kïntari – cântar; (literei ï îi corespunde
în alfabetul românesc litera î) K+i = ki – kilav – prună; (se pronunţă ca în
J j – jekh – unu; (i semivocalic, întâlnit în cuvântul românesc chibrit)
diftongi, în poziţie intervocalică, la Kh kh – kher – casă; (se pronunţă ca un k,
începutul şi la sfârşitul cuvintelor) dar aspirat)
K k – kaxni – găină; (în limba română îi L l – luludǐ – floare;
corespunde c) M m – mas – carne;
K+e = ke – kermo – vierme; (ke se pronunţă N n – nakh – nas;
ca în cuvântul românesc cherestea) O o – oxto – 8;

P p – papin – gâscă; d : (numai dupa litera n: lenθe- la ea, ei, la
Ph ph – phral – frate; (se pronuntă ca un p, ele, lenθar – de (către) ei, de (către) ele –
dar aspirat) din ei, din ele);
R r – rićhino – urs ç se citeste s: laça – cu ea
Rr rr – rrom – rrom ţ: (numai dupa litera n): lençar – cu el, cu ele;
S s – sasuj – soacră q se citeste c (precum c-ul romanesc):
Ś ś – śośoj – iepure; laqe –ei,îi, i
T t – taxtaj – pahar; lesqe – lui, îi, i
Th th – thav – aţă; g (numai dupa litera n):
U u – udar – uşă; lenqe – lor, le, li
V v – vaxtan – pendulă; manqe – mie, îmi, mi;
Z z – zebra – zebra;
Ź ź – źamba – broască; Diftongii:
З з – зukel – câine; ǎ= ia (ja), ea
θ se citeste t : laθe – la ea ě= ie (je)
laθar – de (către) ea, ĭ= ii(ij)
din (de la) ea ŏ= io(jo)
ŭ= iu(ju)
Godǐsar tut!
1. Xramosar vi tu po trin lava anθar svako grafèma, aver sar si maj opre, thaj palal drabar len
tiro kolèguresqo. Pher tiro lèksiko e lavença arakhle lesθe!
2. Kher trin propozicie save te anderǎrel e lava arakhle tumenθar!
3. Arakh o gin le grafenqo anθar fiesavo lav thaj gin le lavenqo anθar fiesavi propozicie!
Arakh maj but!

E grafème θ, ç, şi q si bućhle “postpozìcionale ” anθar ke dikhen pen nùmaj anθ-e postpozìcie:
-θe(uzalutno vaś lokativo), -θar (uzalutno vaś ablativo), -çar vaj – ça (malavde anθ-o soćiativo
[vaś зene taj butǎ] thaj k-o instrumentalo [vaś butǎ]), -qo (-qi, -qe, -qe), o suro/o keźo
genitivo, vaj –qe, k-o suro/o keźo dativo).
(Liparipen anθar o Kurso e rromane ćhibǎqo – Geòrge Saräu)
O maśkarthemutno alfabèto e rromane khethano ćhibǎqo sas adoptisardo k-o 7-to Grastonaj
1990, e okàziaça jekhaqi sèsia e Ćhibutni Komìsiaqi paśal e “Rromani Unia”, so konзardǎs o
śtart-to Maśkarthemutno Kongrèso e Rromenqo (8-12 Grastonaj 1990, Varśovia). E kadava
okàziaça, sas dini avri Decìzia dikhindor o alfabèto e rromane khetano ćhibǎqo, savi sas
telexramosardi e 17 зene uzalutne anθ-o umal, anθar verver thema, anθ-o isipen jekhe
dikhindo anθar i rig UNESCO?

Kon sem me? 2
Vaś śirdipen
Зivas anθ-jekh sundal savesθe e phareça sam xatǎrde, phareça akceptisaras o falipen averenqo,
das dùma anθar aver tha’ nijekhvar anθar amenθe. Kames te priзares tut? Kana kames,
akharav tut akana te pheres e avutne propozicie:
1. Sem barikano ke sem rrom, anθar kodoja ke ________________________________________
2. Ćajlǒl man but te ______________________________________________________________
3. Dikhav suno te _______________________________________________________________
4. Si man patǎipen anθ-e manθe anθar ke ____________________________________________

1. Le jekh patrin thaj xulav la anθ-e śtar riga. Ćitr anθar svàko rig jekh piktùra, savi te
reprezentisarel o angledipen dino ke svako pućhipen. Xramosar opre tirro anav, kadǎ sar
kames te phenel tuqe e amala thaj o siklǎrno. Godǐsar ke kadava si jekh “зenutno lil”.
O anav
1. 2.
3. 4.

2. Sikav tirro зenutno lil e kolegurenqe thaj le siklǎrnesqe.
3. Aśun e baredikhipnaça e tire koleguren thaj dikh sar sikaven lenqe зenutne lil. Xramosar jekh
dikhipen savo ćajlǒl tut thaj jekh savo na ćajlǒl tut. Phen, sosθar?
Godǐsar tut!
Dikh so xramosardǎs o Perxan, jekh anθar tumare amala, atunći kana xramosardǎs anθar lesθe:
Kon sem me? Jekh pućhipen savo na ćhutem Save si mirre savimata anθar kodoja ke e
manqe nijekhvar. Butvar mothovdǎm e falima- amala ćajlǒn man?
ta palal aver, tha’ nijekvar anθar manθe. Save mosalimata si man thaj so trebal te
Kana dikhlemas man anθ-i dikhvalin, dikh- kerav kaś te durǎrav len vaś o jubisaripen e
lemas jekh prinзardo muj, tha’ kodova muj na kolenqe?
sikavdǎs manqe nijekhvar sar sem ćaćipnasθe. Arakhav man anθar so kerav?
Patǎv ke avilo o vaxt te thav man nesave Mirre realizisarimata paruvdǎs vareso anθ-
pućhimata thaj te zumavav te angledav man o mirro зivipen?
зanindos miśto ke na si kon te del manqe o Sem śajno te na maj umblav e averenθar?
angledipen. Kadja, prinзarava man maj miśto. E paśutne manuśa patǎn man vaś so kerav?
Pućhav man: So kamav man so maj but anθ-o avutnipen?
Save si e maj vastne fizikane thaj moràlo Vaś angledinimata, lǎva jekh xarni pàuza te
xarakterìstike ankalavde kaθar mirre dada? godǐnǎrav.
Ker vi tu jekh xarno tèksto e anaveça “Kon sem me?”
Arakh maj but!

De dùma e kolegurença, e tirre amalença, e dadença thaj le papurença so falipen si len anθar
tuθe. Mang te phenen tuqe duj savimata thaj duj mosalimata save von patǎn ke si tut.
Rode pòze kanaθar tu sanas tikno зi k-o berśipen kaj si tut. Dikh le paruvimata nakhle
vaxtesθe. Thov len anθ-o albumo thaj thov len k-o portofolio.

Mirri familia 3
Vaś śirdipen
Realizisar jekh portrèto e tirri famìliaqo. Ćitre po jekh piktùra savi te reprezintisarel svàko
зeno anθar tirri famìlia.

1. Drabar o tèksto:
Mirri famìlia si bari thaj śukar. Ame sam efta зene: i daj, o dad, i phen, o phral, i mami, o
pàpu vi me. Murro dad si sastrǎri. Vov kerel pètala. Lença, vov petalǎrel le grasten e
manuśenqe, kaj aven gavenθar. Kadaja butǐ vov inkǎrdǎs la kaθar o pàpu thaj me siklǒvav
kaθar lesθe. O pàpu źutisarel les varvar.
Jekvar e modernizaciaça vov kerel vi aver sastrutne butǎ, sar si: phalǒrrǎ vaś luludǎ,
skaminǒrre thaj sinǒrre. I daj thaj i mami зan lença anθ-i diz, kurkone, te bikinen len. E
lovença inkalavde, von kinen xaben, e xurǎvimata anθar mirre phrala te зan k-i śkòla.

2. Arakh e navnǎ anθar o tèkso thaj nakhen len k-o butipen!
3. Ulav e navnǎ palal o ling!
4. Nakh e arakhle navnǎ k-e savorre sure/ kèzurǎ palal o ekzèmplo.

O Suro/ O Murśikano, Murśikano, Зuvlikano, Зuvlikano,
O pućhipen
Kèzo jekhipen butipen jekhipen butipen
Nominativo Kon? O ćhavo E ćhave I ćhaj E ćhaja
Akuzativo Kas? E ćhaves E ćhaven E ćhaja E ćhajan
Genitivo Kasqo? E ćhavesqo E ćhavenqo E ćhajaqo E ćhajanqo
Kasqi? E ćhavesqi E ćhavenqi E ćhajaqi E ćhajanqi
Kasqe? E ćhavesqe E ćhavenqe E ćhajaqe E ćhajanqe
Kasqe? E ćhavesqe E ćhavenqe E ćhajaqe E ćhajanqe
Dativo Kasqe? E ćhavesqe E ćhavenqe E ćhajaqe E ćhajanqe
Lokativo Kasθe? E ćhavesθe E ćhavenθe E ćhajaθe E ćhajanθe
Ablativo Kasθar? E ćhavesθar E ćhavenθar E ćhajaθar E ćhajanθar
Soc. Instr. Kaça E ćhaveça E ćhavença E ćhajaça E ćhajança
Vokativo - Ćhave!a Ćhava!len Ćhaj!e Ćhaja!len
Godǐsar tut!
1. So tradicionàlo butǐ inklel anθar kadava kotor?
2. So tradìcie mai inkerel tiri famìlia?
3. So зanes palal kulturalikane tradìcie le tire ćirlatutnenqe/ pra-dadenqe?
4. Sode but azbajle nasul tut, e familiaqe tradìcie kaj maj inkeren pen vi adĕs?
5. So ćhib denas dùma tire ćirlatutne?
Arakh maj but!

Anθ-i rromani ćhib, i navni prinзarel kadala gramatikane kategorìe: ling, gin, suro/ kèzo thaj
artìkulo.
O ling. E navnǎ anθ-i rromani ćhib śaj te aven len o murśikano ling thaj o зuvlikano ling.
O gin. E navnǎ śaj te aven k-o jekhipen vaj k-o butipen.
O alosardo artìkulo k-o murśikano jekhipen si -o, thaj k-o butipen si l(e), ïl[äl], thaj k-o
зuvlikano jekhipen si – i thaj k-o butipen si l(e), ïl [äl].
Bialosardo artìkulo vi k-o murśikano sar vi k-o зuvlikano jekhipen si – jekh- thaj k-o
butipen si – nìśte-.
I navni prinзarel anθ-i rromani ćhib oxto sure: O suro Nominatìvo, Akuzatìvo, Genitìvo(si les
śtar fòrme), Datìvo, Lokatìvo, Ablatìvo, Sociatìvo-Instrumentalo thaj Vokatìvo.
(Liparipen anθar o kùrso e rromane ćhibǎqo – Geòrge Saräu)
Ker, o genealogikano rukh e familiaqo thaj zumav te arakhes sode maj but liparimata palal
svàko зeno anθar i famìlia!

Murro amal, o Suraź 4
Vaś śirdipen
1. Vakǎr: “Konik ći aśtil te зivel bi amalenqo. Anθ-o зivipen, alosares tuqe e amala palal tuθe.”
2. Xramosar p-i patrin o anav e amalesqo so maj laćho.
3. Xramosar śtar savimata kaj si tire amales. Save si e regùle save trebal te si anθ-jekh
amalipen?

Murro amal o maj laćho si o Suraź. Ame sam Anelas man xaben, khelnorre, khelasas s-ol
amala kanaθar ame samas ćhavorre. O amaro duj. Kerdǎs man te na fal man o nanaipen
amalipen phandel pes jekhe malavipnaça savo mirre dadenqo. Atunćaθar aćhilem so maj
na bisterdǎm les nijekh anθar amenθe. Sas laćhe amala. Svàkones anθar amenθe si amen
man efta berśa kana jekh grast kaj trebalas te famìlia, malavas amen paś anθ-o svàko
petalǎrel les murro pàpu, dǎs man dab. savotone vaj kurkone, зas k-o veś. Nakhas e
Paśardem man lesθar kaś te azbav les thaj vov meste dǐvesa khethanes. Aćhilǎs kadǎ sar sas
dǎs man dab le punreça k-i ćang. Kerelas man anθ-o ćhavoripen: laćho, patǐvalo, kovlo,
jekh zorali phugni. Mirre dada n-as khere. O butǎrno, godǎver thaj bareilesqo. Ćajlǒl man
pàpu ći зanglǎs prǎ but so te kerel manqe. les sar murre phrales. Nijekhvar na ćingardǎm
Atùnć, o Suraź, avindoi les varesode berśa maj ame. Ći keravas khanć te kerav les dukh. Dav
baro sar manθe, sas les grìźa manθar. Beślǎs patǐv but.
mança jekh kurko sode n-as mirre dada khere.

2. Xramosar e savimata e Suraźosqo.
3. Vakǎr o phenipen: “ Phen manqe, kon si tirro amal, kaś- te phenav tuqe kon san.”!
4. Keren butǐ p-o duj зene. Xramosar śtar savimata save si tut vaś te paćaves tirro kolègo ke san
jekh laćho amal!
5. Drabar baredikhipnaça o tèksto thaj inkalaven e зenutne sarnavnǎ!
6. Pher o tabèlo e зenutne sarnavnǎnça save angleden k-e avutne pućhimata:
Kasqo?
Kasqi?
Зenutno Kon? Kas? Kasqe? Kasθe? Kasθar? Kaça?
Kasqe?
Kasqe?
I – to, з.
jekhipen
o-II-to, з.
jekhipen
o II-to, з.
jekhipen
I, -to з.
butipen
o II-to з.
butipen
o III-to з.
butipen
Godǐsar tut!
E savimata si paśnavnǎ. Arakh vi aver paśnavnǎ thaj nakhav len k-e savorre fòrme
(murśikano jekhipen, butipen thaj зuvlikano jekhipen, butipen).
Arakh maj but!

I paśnavni si e vakǎripnasqe rig, savi sikavel o savipen jekhaqo butǐ. I paśnavni sombaśarel
pes anθ-o ling thaj gin e navnǎça.
Anθ-i rromani ćhib, palal origìna, e paśnavnǎ śaj te aven: paśnavnǎ tipìko rromane thaj
paśnavnǎ vunзarde na bute vrjamaθar.. E paśnavnǎ tìpìko rromane xulaven pen anθ-e duj
kategorìe:
• buxle paśnavnǎ, bućhle vi “paśnavnǎ śtare desinencença”: -o,(-i, -e, -e)
• biparuvale paśnavnǎ, jekhe formaça.
I зenutni sarnavni si e vakǎripnasqe rig kovli savi thol anθ-o than jekh navni, sikavindoi e
зenutne save vakǎren. Anθ-o vakǎripen, i зenutni sarnavni inklǒl e akcentisarde vaj
biakcentisarde fòrmença.
(Ekstràso anθar o Kurso e rromani ćhibǎqo – Geòrge Saräu)
Xramosar anθ-e deś–deśupanз rendurǎ, palal o vastnipen e amalipnasqo anθ-o зivipen.

Godǐsar kana vi tu san jekh ćaćutno amal vaś tiro amal!
Te na bistres te labǎres anθ-o tèksto maj cïra sar deś paśnavnǎ. Kana agorisares o tèksto, ker
jekh thavorro tlal e buxle paśnavnǎ thaj e dujença e paśnavnǎ jekhe formaça.

Jekh uzalutno dǐves 5

Vaś śirdipen
1. Xramosar e maj vastne butǎ/kerimata kaj kerdǎn len avdǐves!
(ekz. “uśtilem”).
2. Dikh so kerimata xramosardǎs tiro kolègo!
3. Alosar jekh anθar kerimata thaj des tut godǐ sar falas tut anθ-
o kodova momènto!
4. Xramosar anθ-e nesave propozicie jekh malavipen savo
aćhilǎn anθ-o gi anθar tirro зivipen! Kana des tut godǐ śaj te
nakhes les anθ-o tirro divesutno lil. Kana na-i tut jekh
divesutno lil śaj te śirdes akanaθar.

1. Drabar o tèksto “Jekh uzalutno dǐves” (Зina Anton)
O Septèmbro le berśesqo 2006
Malavel pes jekh nevo śkolaqo berś! Dikhav o saste socialone sistemoça, e godǎnça e manu-
butanipen e manuśenqo kidino anθ-e śkolaqi bar śenqe, e edukaciàça e amare rromenqi! Deśa
thaj ïnkä maj aven pa-l paśutne droma sar nìśte manuśa phirǎvde kadava maripen, jekhe vaz-
lenǎ so kiden pen anθ-i derǎv. Jekhćhanutni dinindos sar fondatòrǎ thaj śerutne, aver
emócia, sar anθ-i fiesavo berś, astarel manqe o aćhindor sǎ vaxt niśte biprinзarde e ilença
sasto murro kòrpo. Palemзivav savorre kotora le bare.
зivipnasqe зi akana, dikhindos k-e siklǒvne e Kerel pes śandipen. Malavel i festivitèta. O
verever berśimata save aven e lośaça k-e dirèktoro prezintisarel e śkolaqe siklǎrnen. Si
telǎripnasqi lìnia karing aver prinзarimatenqe e manuśenqe anava. Varesave lenθar si marde
śopnǎ. Bi te kamav, rodav anθar jakha le mirre anθ-el vasta, e aver si vuluime anθ-o aćhipen.
rromane ćhaven, anθar save o ilo marel manqe Jekhal, e marimata anθ-el vasta uśtǎvel man k-
anθ-i aver rìtmo. Arakhav len, tha’e imàgine o realipen. So si? Prezentisardǎs pes ke siklǒ-
anθar murro vaxt na maj si jekhćanutno. Na maj vela pes vi i rromani ćhib thaj murro anav
dikhav laзavde thaj darane ćhave, dine rigaθe, kerdǎs kaś- te lośalen pen e manuśa. Ilǎrdem
palal e rendanqe, izdralindoj sarkasqi observàcia thaj lolilem sar atunći kana aśundem manqe o
e rajnǎqi. Akana si lośalipen vi putaripen, ama- anav akhardo e siklǎrnaθǎr anθ-jekh-to klàsa.
lipen vi patǐv anθar so-l duj riga. Nùmaj p-o muj Vareso anθar o ćhavo garavdo anθ-e manθe
e xurdorrenqo dikhel pes jekh ućhal e aćhilǎs. Jekh śukar suno pherdilǎs putarindor
laзavipnasqo. Зav karing lenθe, azbav len thaj neve orizònturǎ anθ-e patǎipnasqe phraja.
dav len tromipen phenavindos ke sǎ avela śukar. Palal prezentisarde pen e uzalutne resimata
Śukar xurǎvde, e luludǎnça vastenθe, e cïra e siklǒvnenqe le śkolaqe line anθ-o nakhlo
patǎipnaça anθ-e dikhimata, зan sigǎrne śkolaqo berś thaj palem o ilo malavdǎs te
karing lenqi rajni, savi aźukerel len e vastença marel manqe zoralo. But ćhave sas vazdine
putarde, lel anθ-e angalǎ vi azbal len, opra- thaj lenqe seriòzipen sas jekh misal vaś
lazbalindos so but barǎrde anθ-e trin ćhona. kolaver. Themutne thaj thanutne olimpikurǎ,
Sem ćudutni! O sundal paruvdǎs pes opre ćhave save len E Themutne Tèsturǎ thaj den
rǎt, thaj p-o berś so nakhel, malavav te avav andre k-e vazdine lićevurǎ, aver alosarde te
but mai dèmno e mirre etnia. Tha’ vaj, paruv- keren jekh butǎqi śkòla. Lenqe patǐv!
dǎs opre rǎt? Na! Sas jekh zoralo maripen e

Palal, dikhlem karing dada. Kathe e butǎ na len vaś o “mestǎripen e rromenqo” n-as
paruvden prǎ but. Palearakhlem jekhenθe dine kanćesqe. Na si numaj murro molipen, tha’
rigaθe tordaśa, dine e pharo thaj ćorrvano sem lośali kë areslem agoresθe te thav vi me
зivipen savo зiven les, tha’ averenθe arakhlem jekh käramìda k-o kadava śukar edificio saves
jekh tromipen zilǎqo sar i śkòla sasas jekh vazdasa khethanes, rroma thaj gaзe:
thavdipen e barǎqo kaj avile te votanǎren so khetanipnasqo edificio, e so-l duj patǐvalǎqi, e
maj kuć luludǎ e зivipnasqe. зamavipnasqe thaj e śandipnasqo.
Sǎ sas śukar! Falas man kä mirri ćhutini Naisarav e Devlesqe vaś savorre!
butǐ, savorre divesa thaj rǎtǎ saven xasardem
2. Drabar i definìcia e kernavnǎqi thaj de avri savorre kernavnǎ anθar o tèksto!
Godǐsar tut!
1. Alosar jekh kernavni anθar kodole arakhle tuθar thaj nakhav la ke savorre vaxta kaθar O
Indikativo modo, palal o ekzèmplo:
O Indikativo
1. O akanutno 2. O avutno 3. O 4. O nakhlo 5. O po but
vaxt vaxt imperfèkto vaxt sar perf.
Jekhipen Jekhipen Jekhipen Jekhipen Jekhipen
me me me me
O I-to з. me drabar-av
drabar-av-a drabar-av-as drabar-dem drabar-dem-as
tu
O II-to з. tu drabar-es tu drabar-es-a tu drabar-es-as tu draba-dǎn
drabar-dǎn-as
vov vov vov
O III-to з. vov drabar-el vov drabar-dǎs
drabar-el-a drabar-el-as drabar-dǎs-as
voj voj
voj drabar-el voj drabar-el-a voj drabar-dǎs
drabar-el-as drabar-dǎs-as
Butipen Butipen Butipen Butipen Butipen
ame ame ame ame
O I-to з. ame drabar-as
drabar-as-a drabar-as-as drabar-dǎm drabar-dǎm-as
tume tume tume tume
O II-to з. tume drabar-en
drabar-en-a drabar-en-as drabar-de(n) drabar-den-as
von von von von
O III-to з. von drabar-en
drabar-en-a drabar-en-as drabar-de(n) drabar-den-as
2. Nakhav jekhćanunutni kernavni vi kolaver modurǎ/ćhanda e źutipnaça le silkǎrnosqo!
Arakh maj but!

O divesutno lil si jekh fòrma te priзares tut thaj te vakǎres tuça. Xramosarindoj anθ-o
divesutno lil areses agoresθe te mestǎres thaj te des tut godǐ maj zorales palal o зivipen.
But manuśa xramosaren penqe divesutno lil. O divesutno lil si paraliteratùra.
I kernavni si e vakǎripnasqi rig savi sikavel i àkcia, o falipen vaj o isipen. E kernavnǎ save
sikaven àkcie kerde e verver зenenθar pheren anθ-e propozicie e predikatosqi fùnkcia. Bi
predikàto ći d-aśtil pes te keres jekh xatǎrdi propozicia, deć ći śajvas te vakǎras maśkar
amenθe. Anθar kodoja phenel pes ke i kernavni si e vakǎripnasqo maśkaripen.

Jekh baxtalo malavipen 6
Vaś śirdipen
1. Godisar tut ke aves kaθar o ćinema e tire amalineça/amaleça thaj arakhen tume jekhe amaleça
savo ći maj dikhle les kaθar nakhlo berś.Sikav la e tire amales/ amalinǎ thaj paruven nesave lava!
2. Kana sas tut o palutno var prezentisardo jekhe biprinзardo зeno? Kon sas kodova зeno? Kon
prezentisardǎs tut?
2. Palal sosθe vakǎrden?
3. Xramosar jekh tèksto savesθe te palemkeres o vakǎripen savesθe sas tut prezintisardo jekhe
biprinзardo зeno.

Anθ-o jekhto dǐves e śkolaqo, O Perxan (Kasandra) – Sem lośali te prinзarav tut!
malavel pes e Aruneça, savo si khethanes e (Perxan) – Sar! Vi tu kames te siklǒves? Me
Kasandraça. зanav ke amare ćhaja ći зan śkolǎθe!
(Perxan) – Laćho dǐves, phral!a So lośalo (Kasandra) – Sar d-aśtis te phenes kadǎ! Na
sem ke maladilem tuça! maj sam ame kana sas “i mami ćhaj bari”!
(Arun) – Te trais, phral!a Sar san? (Perxan) – Si tut ćaćipen! Mangav tut te
(Perxan) – Alosardem te avav palem k-i jertisares man. Ame, e terne, sam kodola
śkòla.Kamav te aresav varekon anθ-o save trebal te paruvas i godǐ e amare
зivipen! phurenqi, te keras modernizàcia anθ-o
(Arun) – Va, phral!a, si tut ćaćipen! Vi me amaro tràjo.
dem godǐ ke bi śkolaqo na keres khanć (Kasandra) – Sem lośali ke godisares kadǎ..
anθ-o amaro зivipen. Prezentisarav tut (Arun) – Maj gilabas?
mirri dujtone phenǎ, la Kasandra.

(Perxan) – Va, maj зav varvar e dadeça k-o (Arun) – Si jekh laćhi idèa. So phenes
abǎv, vaś te maj inkalavas love. Perxan!ea aves paśal amenθe?
(Kasandra) – Sar, tu gilabas? Kaj savo (Perxan) – Sar te na! Kadǎ aresasa agoresθe
instrumènto? te sikavav amari mùzika.
(Perxan) – K-i lavùta. (Kasandra) – Miśto, maj vakǎras vi texàra.
(Kasandra) – So lośalav man! Vi me gilabav Akana si butpalal. Te зas ame, Arune!a.
k-o piàno thaj e vakeça, o Arun baśavel k- Aćh Devleça, Perxan!ea
o akordiòno, śaj maj arakhas kolègurǎ (Perxan) – Miśto. Dikhasa amen texara. Зan
anθar tiri klàsa thaj keras jekh artistikani Devleça..
formàcia!
2. Paledrabar o tèksto thaj palal vakǎr khethanes duje kolègurença o ròlo kodole trine зenenqo.
3. Dikh e barodikhipnaça sar vakǎren le trin kolègurǎ!
4. Inkalav e prezentaciaqe formùle anθar tèksto!
5. Xramosar e śirdipnasqe thaj agorisaripnasqe formùle anθar tèksto.
Godǐsar tut!
1. Paledrabar o tèksto kaś te arakhes situaciaqe elemènturǎ e vakǎripnasqe.
• Sar bućhle pen e зene save lien kotor k-o vakǎripen?
• Phen kon si o vakǎrno anθar o jekh-to thaj plautni replika e tèkstosqi thaj śunitro anθar o
śtar-to thaj panз-to replika.
2. Phen o tradipnasqo kòdo e mesaźosqo.
3. Vakǎr palal o ander e tèkstosqo.
Mesàźo Mesàźo
Vakǎrno Kanalo Śunitro
Kodacie Dekodacie
Angledinipen
Arakh maj but!

O vakǎripen si jekh proćeso tradipnasqe jekhesqo mesàźo kaθar jekh xaning karing jekh than,
labǎrindor jekh kodo thaj jekh kanàlo. E uzalutne kòdurǎ savenθar realizisarel pes lokhes o
andreзenutno vakǎripen si ćhiba labǎrde e verver khetanimata. E vakǎripnasqe elemènturǎ si:
O vakǎrno – kodova kaj del dùma;
O śunitro – kodova kaj śunel;
O mesàźo – i informàcia savi o vakǎrno tradel la karing o śunitro;
O kòdo – so dikhel elementurǎ savenθar si kerdo mesaźo. Kadala śaj te avel:
• jekhe ćhibǎqi (vakǎrdi vaj xramosardi);
• jekhe ansàmblo e tordàse, e korposqe pozìcie vaj e mujesqe vakǎrimata;
• jekhe ansàmblo śuninde dikhinde semnalurǎ;
• e verver ćhanda (e зalipnasqe sèmnurǎ, o alfabeto Morse, th.a.)
O drabaripnasqo kanalo – o ćhand savesθar tradel pes o mesàźo(o vak/o baś, o lil, o
telefono).

I situàcia
e vakǎripnasqe 7
Vaś śirdipen
1. Dikh ke imàgine opral thaj xramosar o xatǎripen sikavdo anθ-e lenθe!
2. Alosar duj anθar lenθe! Xramosar jekh dujvakǎripen e 5-6 replikença maśkar e duje mujença
alosarde. Drabar e tirre kolegurença o xramosardo dujvakǎripen!
3. Arakh thaj aver elemènturǎ savesθar e manuśa vakǎren! Xramosar na maj but de efta
elemènturǎ!

1. Arakh dikhindoj e imàgine dine maj tele, forme e vakǎripnasqe! Xramosar e kodole save
labǎres len maj but!
2. Si ververimara maśkar e “del duma” thaj “vakǎrel”? Si situàcie savenθe ći sam miśto xatǎrde?
Sosθar?

3. Arakh e aćhavne anθ-o vakǎripen.
4. Phen jekh situàcia i vakǎrionasqi anθ-o зivipen!
Godǐsar tut!
1. Xramosar e kondìcie save trebal pherde vaś ke jekh dujvakǎripen te avel efićiento.
2. Vakǎr vi e tire kolegureça.
Arakh maj but!

O dujvakǎripen si jekh ćhand e vakǎripnasqo realizisaripen thaj beśel anθ-o vakǎripen
maśkar duj vaj maj but зene, isindoj konstituime anθar maj but replike.
Svako replika e зenesqo śaj te śutini, sar si anθ-o teksto dino, anθar o anav e зenesqo paleder
duj virama vaj jekh linia e dujvakǎripen.

Ker tut xatǎrdo! 8
Vaś śirdipen
1. Drabar e kodola trin tèksturǎ dine maj tele.
Mirre kuć, pápurǎ!len,

Lośalav man but, te śunavav tumenqe ke anθ-e avutne dǐvesa avasa tumenθe, kadja sar
phendem tumenqe.Kamav man but te dikhav tumen. Kamav man te dikhav i uźi pani kaj
astardem maćhen thaj kaj arakhlemas manqe o śandipipen, kamav man ………………………
Raja Dirèktorona!
I telxramosardi, i Ionesku Kasandra, mangav tumen te den manqe, trin meste dǐvesa, anθar
ke…
Mirri ćajli, Esmeralda,

E mirre vakǎripen arǎtar mudarel man o ilo. Anθar kodova momènto ći kerav khanć desar te
dav man godǐ tuθar. Trebal te зanes ke …………………………………………………………
2. Alosar jekh anθar lenθe thaj pher les!

3. Sikav e tiro kolegosqo o tèksto xramosardo tuθar!
4. Zumav te arakhes jekh anav vaś fiesavo tìpo le lilesqo!

1. Drabar o tèksto!
Anθ-o barodikhipen e Rajnǎqo Prezidentaqo e Ćentrosqi e Rromenqo “Amare Rromentza”

Bukureśti
Rajnie Prezidentone!
Tumaro зanavipen dikhindoj o pòsto e “śkolutne maśkarǎrnesqo”, p-e vakǎripnasqe grùpo
sarau_rromi@yahoogroup.com, reslo bar interesoça manθe. Dikhav i refòrma anθ- o
siklǎripen sar jekh esenciàlo pućhipen vaś e rromane khethanimata, thaj anθar kodoja sar o
śkolutno maśkarǎrno, sem prinзaralo e projektosqo tumare organizàciaqo.

Sas man preokupàcia vaś i integràcia e rromenqi anθ-o edukaciaqo sistèmo maj anglal te
śirdav mirro aktivipen sar śkolutno maśkarǎrno kàdrosθe le Projektosqo Phare, “O putardrom
edukàciaθe le ćhavorrenqo anθar e bifavorutne”, kana kerdǎm butǐ sar khetanipnasqo
maśkarǎrno, I Projekto “Khetanes vaś jekh maj laćho khethanipen” implementisardo kaθar o
Centro Edukàcia 2000+. Mirri eksperiènca e śkolutno maśkarǎrno, kerela manqe maj lokhi i
butǐ anθ-e aktivimata save tumari organizàcia rekomendisarel len.
Kamavas te kerav butǐ sar śkolutno maśkarǎrno anθ-i tumari organizàcia savi tradel la vaś te
sikavav putardes mirre godǎverimata.
E patǎipnaça ke avava akceptisardo anθ-o kadava projekto, phandavav kathe mirro intenciaqo lil.
Dáta: 20-to Jùnio le berśesqo 2006 E pativalǎça,

Anton Niku
2. Dikh o ander, o gin le propozicianqo, o ćhand labǎrdo, kasqe si xramosardo, kon xramosarel
thaj i res le tekstosqi.
3. Arakh trin miazimata thaj trin ververimata maśkar o tèksto xramosardo tuθar thaj o paśarno lil.
4. Vakǎr vaś fiesavo lil e śirdipnasqe thaj agorisaripnasqe formùle! So dokhlǎn?
5. Arakh maj but śirdipnasqe thaj agorisaripnasqe formùle vaś e verver lila.
Godǐsar tut!
Xramosar jekh intenciaqo lil karing jekh organizacia/ societeta/firma, savi kamel te
angaźisarel amboldǎrno anθ-i rromani ćhib. Paćav la ke si tut savimata vaś kadava pòsto!
Arakh maj but!

O lil si jekh tèksto savo anderǎrel vakǎrimata tradine jekhe зenesqe, regulaqe, anθar pòśta vaj
p-o elektronikano drom. E lila si verver palal e зene karing traden len.
O lil si jekh tèksto, savesθar sikavel pes e xatǎrimata, falimata, tordaśa, vaj sevesθar traden
pen informàcie, mangel pes vareso, naisarel anθar vareso, kerel pes jekh akharipen th.a.
Palal kaj tradel pes, e lila śaj te aven familiaqe (tradine jekhe зenenqe e familiaqe), amalikane
(tradine le amalenqe), mangipnasqo, oficiàlo (tradine le reprezentanturenqe jekhe
institucienqe).
E lila śaj te aven : e baxtǎqe dùma (vaś e biandipnasqo dǐves vaj e anavesqo dǐves, vaś jekh
baxtagor), e mangipnasqe (o sikavipen jekhe mangipnasqo), e akharipnasqe (k-o jekh
barodǐves), e naisaripnasqe(vaś jekh vastdinipen).
E trebutne elemènturǎ e lilesqe si:

• o dimaberś thaj o fòro;
• e akharipnasqi formùla;
• o śirdipen/śirdipnasqe formùla;
• o ander/o andǎripen e tekstosqo;
• o agoripen/agoripnasqi formùla;
• o telxramosaripen.
E ortografikane mangimata si:

• maśkar o dimaberś thaj o fòro ćhutel pes kòma [,];
• o ćhon xramosarel pes e grafença;
• palal e śirdipnasqe thaj agoripnasqe formùle ćhutel pes, kòma [,].
O intenciaqo lil si jekh tèksto savo si tradino jekhe instituciaqe e resaça te liel jekh pòsto.

Sikav tut! 9
VOXNET
ANGAJEAZĂ
CONSULTANT VÂNZĂRI
Principala atribuţie:
consultanţa GSM în magazin specializat
Cerinţe:
• minim studii medii cunoştinte
operare PC (Word, Excel, Internet)
• cunoştinte minime de limba engleza
• abilităti de comunicare
• putere de convingere
Se oferă:
Câştiguri motivante
• instruire în domeniu
• activitate într-un mediu dinamic
• condiţii optime de obţinere de
rezultate performante
CV-urile se vor trimite până la data
de 31.07.2006 pe e-mail:
personal@voxnetgrup.ro
Vaś śirdipen
1. Drabar o śunavipen! Arakh e savimata save mangen pen vaś kadava than e butǎqo.
2. Alosar save si e tire savimata vaś kadava than e butǎqo!

Si jekh importànto barodǐves vaś rroma. Si o – Bićhaldem jekh intenciaqo lil palal sosθe
maśkarthemutno dǐves le rromenqo. Anθ-o akharde man k-i thanlin te prezentisarv manqe
veśorro kaθar i rig e fòrosqi, kadava barodǐves i зenutni fìśa/ CV-o.
kidel kathe jekh grùpo e famìliaqo, e bustěnça Jekh зungalo phuro, e thuvalǎça anθ-o kunз
vaś o pekimos e masesqo, le gilǎnça thaj sǎ so e mujesqo, pućhel les le Perxanos:
śaj te del kadale momentosqe jekh uzalutno – So prezentisardǎs, mo?
śukaripen. Savorre terne malaven te asan.
E murśa keren i jag, e зuvlǎ anglekeren o – CV-o, phure!a Si jekh зenutni fìśa savǎθe
mas te peken les. E xurdorre naśen pa-l sǎ xramosares so siklǒvimata si tut, so d-aśtis te
thana. E ćhave thaj ćhaja vakǎren maśkar keres butǐ, save ćhibǎ зanes thaj aver.
lenθe. – So maj inlistǎs o Del! P-o amaro vaxt n-
– Зanes, Perxan!e areslem agoresθe te as kadǎ! Śun, CV-o…, siklǒvimata……!
angaźisarav man ke kadaja fìrma palal savǎθe – Va, phure!a, maśkaravel o Suraź, jekh
phenavas o nakhlo ćhon. manuś k-e śtarvardeś berśa. Vi manθar mangle
– Lośalav man, phenel o Arun. Sar areslǎn atùnć kana kamlem te angaźisarav man k-e
agoresθe? konstrukcienqi fìrma tha’ e śtare klàsença na
akćeptisarde man.

– Akana, si tut okàzia te pheres tut e – Aves lujine manθar thaj зasa khethanes k-i
siklǒvimata, phenel o Perxan. Kana kames śaj śkòla te andrexramosares tut.
te źutisarav tut te xramosares tut k-i śkola. – Miśto, das dùma lujine.
– Va, sìguro ke kamav! Na dikhes ke bi O bajràmo thavdel po dur зi kaj kerel pes rǎt.
śkòlaqo, na akceptisarel khonik. So trebal te
kerav?
2. Ker butǐ e tire kolegoça! Jekh anθar tumenθe te avel i trampikano manuś thaj kolaver anθ-o
rodipen jekhe than e butǎqo. Keren jekh śundipen thaj jekh CV-o.
Godǐsar tut!
Pher o dino maj tele modèlo. Thov les k-o tirro portofolio!
Kurrikulùm vìte
1. E зenutne dàte: • I śkola: __________________________
• O familiaqo anav thaj o anav: 3. Aver зanglimata: e avrutne ćhibǎ prinзarde:
_____________________________ • ________________________________
• O dimaberś thaj bijandipnasqo than: • ________________________________
_____________________________ 4. Eksperiènca butǎθe: ____________________
• I adrèsa: ______________________ 5. Avrutneśkòlaqe kursurǎ: _________________
• O civìlo stàtuto: ________________ 6. Hobìvurǎ: ____________________________
2. Siklǒvimata: 7. Motivàcia: ____________________________
• I fakulteta: ____________________ 8. Recomendàcie _________________________
• O licevo: ______________________
Arakh maj but!

“O Kurrikulùm vìte” si jekh eksprèsia savi avel anθar latinikani ćhib thaj si la o manaipen
“e зivipnasqo drom”. Jekh “kurrikulùm vìte” (xarnǎrdo CV, thaj phendo butivar sivi, avindoj
influènca anθar i anglikani ćhib,) anderǎrel jekh ansàmblo informàciaqe pal-o cìvilo
beślǎripen, e sikǒvimata, eksperiènca butǎθe, th.a. jekhe зenesqe. Vov miazel jekhe intenciaqe
lileça, avindoj jekh ćhand rekomandàciaqo.
Anθ-o kadava redaktisaripen si te aven liparde kadala:
• e зenutne dàte: (e familiaqo anav, o anav, o dimaberś thaj o bijandipnasqo than, i adrèsa,
o telefòno);
• e siklǒvimata(śirdel pes le palutne niveloça siklǒvipnasqo sikavindoj e stùdie agorisarde
thaj xramosarel pes o profilo e licevosqo vaj agorisardi fakultèta);
• i eksperiènca butǎθe;
• o зanglipen anθ-o umal e avrutne ćhiběnqo;
• kamimata:
• i motivàcia

Alosar anθ-o зivipen 10
CENTRUL DE CULTURĂ
ŞI CULTE
ANUNTĂ:
În perioada 15 – 20 august are loc cea
de a VII-a ediţie a FESTIVALULUI –
“CEL MAI BUN LĂUTAR”
Cei care vor dori să sa înscrie la acest
concurs vor depune la sediul
Centrului o cerere de înscriere pentru
participare.
Vaś śirdipen
1. Xramosar vi tu jekh mangipen anθar tuθe kaś te andrexramosares tut k-o kadava festivàlo!
Vakǎr e tire kolegoça thaj pher so dikhes ke tu ći xramosardǎs.

– Laćho dǐves, Perxan!e. Avilem anθar ke – Sode lośalav te aśunav kadaja! Te dikhen
phendǎn manqe ke avesa mança te so miśto astarena! Dikhen! Kathe si tume po
andrexramosarav man k-i śkola. jekh lil te xramosaren jekh mangipen. Anθ-o
– Sìguro ke зav tuça, Suraź!ea Dikh, maj kadava lil trebal te xramosaren o tumaro
зan amença vi o Kodreanu thaj o Robert. kamipen te pheren tumenqe e siklǒvimata.
Aśunde amen vakǎrindos thaj vi von kamen te – Tha’ me na зanav te xramosarav kadava
andrexramosaren pen. lil!
– So lośalav man ke avena maj but! Haj, te – Mukh, ke xramosarav les me, phenel o
зas! Perxan, tha’ te зanen ke trebal te silkǒn te
– Laćho dives, rajni!e. Avilem, anθar ke xramosaren jekh mangipen anθar ke anθ-o
kadala terne kamen te andrexramosaren pen vi зivipen ći зanen tume save situaciaça
von k-i śkòla. Si len śtar klase thaj kamen te malavena tume.
keren penqe oxto klàse. – Siklǒvasa ame!

2. Xramosar tu o mangipen anθ-o than le Suraźosqo. Palal so agorisardǎs les, dikh so
importanto elemènturǎ trebal te anderǎrel.
Godǐsar tut!
1. Drabar o mangipen dino maj tele!
Raja Konsilìerona!
I telxramosardi, i Antòn Зina, e beśipnaça anθ-i Bräila, p-i stràda Praxovej, o gin 82, siklǎrni e
rromane ćhibǎqi, k-i Śkòla o gin 9, Bräila, mangav tumen te den manqe jekh ćaćaripen anθar
savo te dikhel pes ke anθ-e dǐvesa 24-26 Novèmbro anθ-o berś 2003, liem rig sar metodisto
vaś śkolarizacia le rromenqi k-i Themutni Konfirènca vaś evaluàcia e aktivimatenqi kerdine
kàdrosθe Strategikane Parteneriasqo anθ-e rromane siklǎripnasqo umal maśkar
E Edukaciaqo thaj Rodipnasqo Ministèro thaj Reprezentaca UNICEF anθ-i Rumùnia.
Liparav/Risparav ke kadava ćaćaripen si man trebutno vaś o andrexramosaripen k-o Konkùrso
dikhindoj o liipen e laćhe rezultaturenqe gradaciaqo p-o berś 2006.
Bräila, 19.01. 2006 Anton Зina
E Rajesqe Konsilìérosqe vaś i rromani ćhib thaj rroma anθ-o E Edukaciaqo thaj e Rodipnasqo
Ministèro.
2. Ker komparàcia e mangipnaça xramosardo tuθar!Arakh e khetane elemènturǎ.
3. Xramosar jekh mangipen savesθe te manges o tiro mukhipen k-i jekh klàsa kaj siklǒvel pes
intensìvo i rromani ćhib! Labǎr savorre regùle vaś o xramosaripen e mangipnasqo. Thvov les
k-o tiro portofolio!
Arakh maj but!

O mangipen si jekh xarno tèksto e oficialone resaça savesθar jekh зeno mangel o
rezolvisaripen jekhe зenutne pućhipnasqo vaj orsone pućhipnasqo. Si les jekh zorǎrdi struktùra
savo anderǎrel:
• Śirdipnasqi pativalǎqi formùla, palal ćhutel pes kòma(xramosarel pes vi i fùnkcia
kolesqi kasθar mangel o rezolvisaren le pućhipnasqo);
• O anav thaj e familiaqo anav e manglǎripnasqe save xulaven pen anθar kòma;
• I butǐ thaj e butǎqo than e manglǎripnasqo;
• O beślǎripen te avel xramosardo ćaćes;
• O xarno thaj dudalo liparipen palal o mangipen;
• E mangipnasqo motìvo;
• Anθ-i ćaći daxni e rigaqi, telal o tèksto, o telxramosaripen;
• Anθ-i zervi rigaqi, telal o tèksto, xramosarel pes o fòro thaj dimaberś kana sas
xramosado o mangipen;
• Anθ-i telutni rig e lesqi patrinǎqi xramosarel pes i fùnkcia thaj e butǎqo than e kolesqe
savesqo o зenesqe savesθar mangel o rezolvisaripen o pućhipnasqo.

Pesqievaluàcia I
1. Xramosar trin butǎ saven siklǒvdǎn len anθar e kotora kadavaqo kapìtulo
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Xramosar trin lava save na xatǎrdǎn len ___________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Xramosar trin motìvurǎ savesθe te phenes sosθar patǎs ke si importànto te зanes i rromani ćhib
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4. Xramosar panз murśikane navnǎ thaj panз зuvlikane navǎ e artikuloça. Alosar jekh navni thaj
nakh la ke savorre keźurǎ:
Nom.
Ak.
G.
D.
Lok.
Abl.
Soc. Instr.
V.
5. Xramosar panз paśnavnǎ _______________________________________________________
____________________________________________________________________________
6. Ker jekh paramìći e alosaripnasθe tema ____________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. Nakh jekh kernavni ke savorre vaxta anθar o indikativo mòdo.

O akanutno vaxt O avutno vaxt O imperfèkto O perfekto O po but sar perfekto
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Xramosar jekh mangipen savesθe te manges o andrexramosaripen k-o Fakultèta anθar e aćhile
thana vaś rroma!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
9. San akhardo k-o jekh intervìo vaś te lies jekh pòsto e operatorosqe P.C. Trebal te sikaves tut o
CV-o/ o зivipnasqo drom. Ker les/ xramosar les!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
10. O Institùto “Open Society Institute” del stipèndia vaś rromane studènturǎ. Xramosar jekh
intenciaqo lil savesθe manges o liinipen jekhe stipendia!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
11. Ćitr trin e vakǎrionasqo ćhanda. __________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

I RROMANI LITERATÙRA
O II-to kapìtulo II
Anθ-o kadava kapitulo siklǒvesa anθar rromani literatùra

xramosardi e rromane xramosarne. Зivesa paśal lenθe e ćajle
xatǎrimata. Anθ-o kadava kapìtulo arakhesa palal:
• natura
• aćara
• kamimata

K-o maśkar
le ratǎqo 11
Vaś śirdipen
Phen jekh malavipen anθ-o tirro зivipen kana xatǎrdǎn ke
kerdǎs tuqe jekh bićaćipen. Sar kerdǎn reàkcia? Sar inklistǎn
anθar situacie?

Drabar o fragmento:
K-o maśkar le ratǎqo – fragmento anθar Katitzi -palal i
Katarina Taikon
“Kerelas pes rǎt, tha’ trebalas te зan maj dur. – Va, daśtisas te zumavas, tha’ ći зanav
Na aćhenas anθ-o tàboro, anθar ke na kana arakhas veste livnǎ.
mukhlenas len i Primäria. I Katitzi beśelas – Zumavas, phenelas O Paul. Зav kaj fàrma
anθ-i rulòta, inkerindoj zorales anθ-e angalǎ, kothar. Dikhel pes jekh dud, śaj si len telefòno
le rikones. Dikhelas pes ke soven s-ol duj. thaj te mukhena man te labarǎv les.
O àuto зalas angle anθ-i rǎt, tha’ palal laθe Telǎrdǎs, tha’ avelas sigo palpale, lośalo,
зanas e kodola duj kamiònurǎ e ćirkoça e da- phenindor ke si but thana. Savorrença
desqo Taikon. Delas briśind zorales, sarkaj te lośarenas pen ke sigosθe sanas te tatǎren,
o ćèro phagelas anθ-e duj. Jekhal, o àuto bistrenindoj ke sasas but khine thaj bokhale.
aćhelas pes, tha’ e ćhaja aśunenas le dades Kana areslen k-o hotèlo, denas andre
vakǎrindoj zoralo. savorrença jekhal, thaj sas arakhle k-o udar,
– Miśto, tha’ n-aśin te mukhen amen kathe jekh ućo murś, savo dikhlǎsas but darano.
maśkaraθe rǎtǎqo thaj anθ-o maśkar le – So kamen? Pućhlǎs vov.
veśesqo, phenelas o dad Taikon. – Aćhavdǎm livnǎ kathe te sovas, phendǎs
– Ba miśto ke ći, sas ame pokinde nùmaj зi O Paul. Dem telefòno akana.
k-o nakhlo muj le gavesqo, phenelas jekh – Aćhavdǎn livnǎ kathe? Trebal te avel jekh
anθar kodola manuśa. doś anθar ke n-as amen nijekh livni.
– Tha’ dikhle ke n-as ame kamipen te aćhas – So phenen? Phenden ke si tumen but
anθ-o gav, tha’ kana si tume dar, ke na das ame livnǎ kana me dem telefòno.
tumenqe love, pokinas ame akana, phenelas o – Va, śaj ke si amen, tha’ na akana. Paśal
dad Taikon. kadaja, d-aśtiv te phenav tumenqe ke anθ-o
– N-aśtil, na зas maj dur. Den tele e butǎ kadava gav na dem livnǎ le rromenqe. Thaj
kathe thaj lien len palal so arakhen jekh than, mangav tumen te telǎren kòrkorro kana nići
phenelas kolaver manuś e zorale vakeça. dav muj k-o śingalipen.
– Tha’ ći d-aśtin te keren kadǎ vareso! I famìlia vazdǎs pes palem anθ-o àuto thaj
Sosθar ći kamen te sen cïra/zala maj xatǎrde? anθ-i rulòta, thaj o dad Taikon phenelas ke
Zumavel o dad Taikon te paćavel len. trebalas te arakhel jekh than kaj te thhol i
– Aresel e vakǎrimatença, tele savorre butǎ! càxra thaj te mukhel i rulòta. Katitzi na prǎ
E зene astarden pen te den tele sǎ p-o jekh xatǎrdǎs so nakhelas pes. Sǎ falas pes but
ćarǎqo pato (vazi), vi paśal o drom. bićaćo. Sosθar kodova ućo manuś delas len
– Paul!e, te zumavas jekh than, varekaj avri, thaj sosθar phenelas Paulosqe k-o
paśaripnasθe, phenelas o dad Taikon. telefòno ke sas meste livni? Godǐsardǎs but
– Tha’ sar? Si rǎt thaj na dikhel pes khanći. Ći vaxt kodole butǎnθe, palal phenelas pesqe ke
d-aśtisas te tradas k-o jekh hotèlo, varekaj athar? śaj зanelas i Lèna o angledinipen.

– Len!e, sosθar phiraven pen kadja amença, – Len!e, Len!e, trebal te thas jekh anav e
sosθar sam ame naśavde pal sǎ thana? So rikonosqe.
kerdǎm? – Texara, akana ći aśtiv, sem khini. Mukh la
– Me kaθar te зanav? phenelas i Lèna. Śaj texarinǎθe, ke ći aśtiv de godǐsarav.
ke ći ćajlǒl len amenθar anθar ke sam ame – Trebal, Len!e. Na-i tut kamipen te
kale, śaj ćajlǒl len e parne. Palal, maj phendem sovlǎves anglal te thas jekh śukar anav.
tuqe ke n-aśtis te avel tut le savorre anθ-o – Devla! Te merav ke ći d-aśtil o manuś te
зivipen, phenelas i Lèna. xatǎrel pes tuça! Sar kames te bolas les?
– Ći kamav te beśav kathe! Si śil thaj kingo. – Dikh… kana зanavas, ći maj pućhavas tut.
Kamav pàlpale k-o orfelinato. – Phen les Kalorro, phendǎs i Lena lindrali.
– Aćh, kana aśunel tut o dad xolǎrel pes. Le o – Tu ći dikhes ke si parno? Sar te phenav
rikono anθ-e angale te tatǎres tut anθ-o sovthan. Kalorro? Na-i tut aver idèe maj laćhi?
– Tu anavǎres kadava sovthan, tha’ nìći na – Tuqe na fal tut ke del anθar pori butivar?
зanes sar sikavel jekh sovthan. Trebalas te – Va, va, thaj so kadalaça?
dikhes tu kodola anθar orfelinàto. – Te phenas, “del anθar o kadava kotor
– Xatǎrdem, tha’ kathe n-as amen kadja porǎqo!”.
vareso, si amen kurǎ savǎnθe te sovas thaj – Katitzi na xatǎrelas. Falas ke Lena delas
trebalas te avas lośale vaś kadava le averen na- duma anθ-e duj riga.
i len nìći śeranda, phenelas i Lèna. – Katitzi, akharasa les Swing. Si jekh
Dikhelas pes ke xolǎrelas la le dukhaimata laćhardo anav. Na ćajlǒl tut?
Katitziaqe. Lèna, sas cïra zilǎni, anθar ke ni- – Swing, Swing. Śunel pes miśto. Bolas les
jekhvar na sovelas anθ-jekh ćaćutno sovthan, Swing.
tha’ sas śuźes ke na kamelas te prinзaren la. I Palal sovlǎrdǎsas vi voj.”
Katitzi inkerelas o rikono anθ-e angale.Jekhal,
vazdel pes.
2. Vakǎr o tèksto!
3. Ćitr jekh piktura savi diklǎn anθ-o vaxt e drabaripnasqo le tekstosqo!
Godǐsar tut!
Xramosar jekh tèksto saveθe sar falas tut anθ-o vaxt e drabaripnasqo le tekstosqo!
Arakh maj but!

I Katarina Taikon bijandilǎn and-i Suèdia anθ- lenqo dadesqo, gilaben, khelen, tha’ keren vi I
o 1932-to berś, anθ-jekh rromani famìlia. Palal kheresqi butǐ. Nići jekh śkola na mukhel len
so aćhel bidajaqo, kana sas jekh berś, jekh anθar kodoja ke si rroma.
śvedikani famìlia, jekh зuvli kaj sas la jekh I Katarina Taikon siklilǎs te xramosarel
ćirko, kamel te adoptisarel la. O dad e ćhajaqo palal pherdǎs 26 –to berś. De atùnć зi kaj
na kamel, tha’ mukhel la Katarina te beśel jekh mulǎs, anθ-o 1995-to berś, I Katarina Taikon
vaxt kodolenθe. K-o panз-to berśa e śvedikani sas e lavesqo phiravno e rromenqe ètnia anθar
famìmia tradel la k-o orfelinàto, bi te pućhel Suèdia. Kerdǎs butǐ anθar manuśa, kerdǎs jekh
les laqo dades. Kathe, Katarina aćhel jekh źurnalo bućhlo Zigenare (E rroma) thaj
berś, зi kaj laqo dad lel la khere. mardǎs pes paśal laqo thanesqo guvèrno vaś o
I Katitzi, i lilesqi murśni, si vi xramosarni. laćharipen e rromenqe situaciaqe anθar
Voj mothovel e dukhavipnaça vi bilośalipnaça, Suèdia. Afirmisardǎs anθ-o 1963-to berśa
o зivipen laqo famìliaqo savi trebalas te editisardǎs jekh-to volumo anθar kodola 14
paruvel o than anθar jekh than anθ-o aver, aθar save si len sar vastno зeno la Katitzi.
kodoja ke p-e kodoja vrǎma, e rroma n-as Xramosardǎs maj but butǎ anθar rroma,
dikhinde e laćhe jakhença, khanikaj. I Katitzi, kodobor anθ-i śvedikani ćhib sar vi anθ-i
laqe phenǎ thaj phrala keren butǐ k-o bïlćio rromani ćhib.

I rromni thaj i dǐlabarni (I) 12
Vaś śirdipen
Ker jekh tèksto savo te andǎrǎrel śtar lava: dilabarni, I Persiga, veś, gili!
Drabar les e tire kolegosqo!

Drabar o tèksto sar phenel tuqe o siklǎrno!
I rromni thaj i dilabarni – palal i Luminica Mihaj Ćoabä (i jekhto rig)
“O ćaćipen si ke jekhvar, e rroma sas len jekh Persiga, jekh terni ćhaj, avili paśal lesθe, thaj
them. Akana khanćesqe rodenas les, le truja le dikhindor anθ-e lesqe jakha, pućhilǎs les
vurdonenqe marden i opre i tele o drom tala o sosθar si kadǎ xolǎriko thaj kaj del pes godǐ,
kotor e ćèrosqo le phuvǎqo. Numaj anθ-e ke laqe jakha phenen laqo ke si but dur.
lenqo dǐ von patǎn kä anθ-jekh ges arakhena O phuro, paśrovindor, phenelas laqe:
penqo them thaj atùnć kidena anθar savorre – Persigo, ame rodas amen savaxt o them thaj
kotora le lumǎqo, kaj si len paravde thaj ći maj ći maj arakhas les. Me xatǎrav ke amaro them
mekhena les nijekhvar. naśel amenθar, fal man ke rodas jekh ćoxani.
Saste dǐvesa, berśa pala berśa phirenas – Tha’ me зanav ke tu bare!a Bulibaśo!na,
rodindor i xasardi phuv. Anθ-jekh dǐves o зanes ke ingeras amen anθ-o amaro them.
Bulibaśa beśelas anglal e caxra but xolǎriko. I Nùmaj tu prinзares o drom karing amaro them.

Me зanav ke le Devela thaj le laćhe Duhurǎ izdranas thaj e dilabarni le veśesqi avili anglal
źutisaren amen te arakhas les. laθe thaj delas duma:
– O xatǎripen tirre dadesqo pherdǎs vi tirro – Uf, Persigo, Persigo, tu san but śukar kaś
ilo, śukarni!e Persigä. te roves!Le iasva si londe thaj phabaren i morti
– Na-i ćaćes te des duma kadǎ, bare!a e terni ćamesqi thaj keren les śuko, зungalo
Bulibaśo!na. Tu vazdes man butivar, bistres ke thaj zbïrcime. Sarkon si les lesqi dukh, tha’ ći
sem зuvli thaj le зuvlǎn maśkar amenθe na trebal te rovas.
trebal te vazden len. – Mekh man, dilabarni!e, ke tu ći зanes so
– Uf, Persigo, tu ći san orso зuvli, tu san si i dukh. Tu dilabas savorro dǐves thaj khanć
amari Rajni, tiro dad but vaxt sas o manuś kaj ći зanes!
ingerdǎs amaro nǎmo. – Kadǎ patǎs tu! Kadǎ patǎl sǎ lùmja.Kana
– Le Devela thaj le laćhe Duhurǎ te uźaren gilabav savorro dǐves ći fal man khanćesθar…
les thaj te śandǎren les kothe kaj si ke but ćajlo Xatǎres thaj xatǎren savorrença, käći kana
dad sas manqe. prinзarenas so phenel mirre dilabaimata anθ-e
Dikhindor karing e śukar Persìga, o phuro kadala dǐli na maj phenen kadja.
dikhlǎs la ke laqe jakha kingile iasvanθar. I Persiga dikhlǎs la barodikhipnaça thaj
– Tha’ so avilǎs tuqe te aćhes paśa manθe. phendǎs laqi:
Ia зaθar thaj dikh tire butǎθar. Maj miśto, зa – Tu naisar le Ćerosqo ke si kadǎ baxtali,
anθ-o veś thaj kide kaśtorre, nanaj but thaj anθ-i tiri lùmja na зanes so si i dukh…
avel i rǎt. Aśun manθe! Nakhlo milaj arakhlem mirro
I Persiga geli karing o veś.Laqo ilo rovelas dilabarno thaj semas but baxtale. Anθ-jekh rǎt,
thaj sas pherdo dukh. Laqi baba sikavdǎs la ke kana dilabas thaj samas drabarde e kamipnasθar
or sodivar laqo ilo si pherdo dukh te del drom avili jekh kukumjaua thaj lǎs les laça. Aćhilem
ke-l iasva thaj зalθar o dukh. Aresli k-o agor kòrkorri. So maj ingerelas man anθ-o зivipen
jekhesqi pani kaj sas but luludǎ thaj lenqo sas nùmaj te tatǎrav e anre anθar save inklena
khandimos pherde o aèro. amare puiśore. Na pala vaxt, sas man baxt te
Thovdǎs telal jekh rukh thaj astardǎs te inklel panз puići śukar sar e dudale khamesqi.
rovel, kaś te nangǎrel pesqo gi. Falas pes but Anθ-jekh dǐves kana semas telǎrdi te anav
kòrkorro thaj parkä ćailili sas le dromenθar lenqe xaben avilo jekh baro sap thaj xalǎs len.
kadale kaj ći maj agorisarden pen nijekvar. Sǎ Phen manqe akana, зanav so si o dukh?
vaxt phirenas te arakhen o xasardo them.Sǎ I śukar Persiga ći maj зanelas so te phenel
kadala thaj o doro laqo dadesθar kerdǎs la laqi. Ći maj arakhlǎs lava. Dikhlǎs laθe thaj
akana te rovel kadǎ but ke le ranika e rukhenqe xatǎrdǎs pesqi di.
2. Pher o tabelo dino maj tele thaj ker so phenel tuqe o siklǎrno.
So patǎs ke malavdǎs? Sosθar patǎs kadja? So malavdǎs?
Godǐsar tut!
Xramosar jekh esèo panзe minuturǎ savesθe te sikaves tut o ilǎrno falipen saves sas tut anθ-o
vaxt e drabaripnasqo tèksto!
Arakh maj but!

Ker jekh ućharni jekhe lil savesqo o autoro te aves tu. Kana si tut vaxt astar te xramosares
jekhto paramići. Konзar khethanes le kolegurençe jekh than saveθe te thas e ućharnǎ.

I rromni thaj i dǐlabarni (II) 13
Vaś śirdipen
1. Gilab e tiro kolegosqo jekh gili! Anθ-e so trujalimata gilabes ¿ Sar fal tut?

2. Xulav jekh patrin anθ-e duj. Anθ-o vaxt so drabares, xramosar anθ-i zervi rig jekh pasaźo vaj
imagine savo ćajlǒs tut baj but, thaj anθ-i ćaći rig, sikav, vakǎr jekh imagine.
Orikaj d-aśtil xastran ame e prikaza thaj i dukh kadikita pharimata thaj kadava te si śukaripen
vi anθ-i tumari lùmja vi anθ-i amari lùmja. Te tire dǐlabaimata!
prinзares man ćaćipen зanesas ke me phenav i – Me xatǎrav so si anθ-o tiro dǐ thaj anθar
dukh anθ-i kadava śukar dǐli. Mirri dukh si i dǐli. kodoja kamav te dav tut vareso so khonik ći
Atunć I Persìga phendǎs la e dilabarnǎqi: avela nijekhvar.
Mangav tut te ierestisares man!, ći – So d-aśtisas te des man, śukar ćirikli!e e
godǐsardem ke tu, kadǎ tikni thaj śukar te si tut veśesqi?

– Dava tut vareso so avena nùmaj tumen, jakha putardǎs o poxtan e sunesqo: diklǎs
tumaro nǎmo paravdo p-i sǎ phuv. koles kaj sas laqo baro doro lesθar, laqo dad
– Sosθar te des amen kadava dinipen? lelas anθ-e angalǎ thaj phendǎs laqe:
– Anθar kodoja ke tume sen sar amenθe, le – Of, mirri ćhajorri, tu san akana kadikita
ćiriklǒrre e veśesqe. Sen dikhle bute dukhaça de śukar thaj lośalav man ke aśtiv te dikhav. Te
thaj зungalipnaça maśkar e kolaver manuśa. зas k-o Bulibaśa thaj te kides savorre manuśa
De akanara anglal, tume thaj nùmaj tume anglal tuθe thaj te phenes lenqe kä amaro them
avena vareso so aver nićvar ći avena. si kothe kaj ame dikhas o dud e khamesqo,
I śukar Persìga ći зanelas sosθar laqo dǐ kothe kaj зivas thaj keras butǐ, kothe si amaro
pherelas drabarimos thaj kuć k-e lava phende them kaj si vi amaro ilo.
e ćiriklǒrrǎθar e veśesqi. I dǐlabarni phendǎs I ćirikli beśelas paśa laθe thaj зanelas so
laqi vareso k-o kan thaj i Persìga geli but dikhel suno i Persìga. Kana kerelas i děs, i
baxtali khere. dǐlabarni e veśesqi astarelas te dǐlabel. I
Kana o Bulibàśa sutilǎs, voj dǎs andre anθ- Persìga putardǎs pesqe jakha thaj dǐlabalas vi
i lesqi càxra thaj ćordǎs o ruputno taxtaj, thaj voj sar kadǎ de śukar sar i dǐlabarni. Kadava
palal ingaravdǎs p-o jekh plaj, paśal laθe avili sas o dignipen kaj desas la i ćirikli.
i śukar ćiriklǒrri, kaj phendǎs laqi: I Persìga naśli karing i xaning te naisarel le
– Andǎn so phendem tuqe? Zevenqe thaj le laćhe Duhurenqe, xaladǎs o
– Va. Si man sǎ so phendǎn manqe. ruputno taxtaj e Bulibaśosqo thaj delas andre
– Te na avel tuqe dar, ke me sem paśal tuθe anθ-i càxra thaj thovdǎs les k-o lesqo than bi te
thaj dav tut so phendem tuqe! dikhlǎs khonik.
N-as la dar. Зanelas ke kerela vareso vaś Jekhal astardǎs te dǐlabel anθar sǎ dǐ, ke
laqo bilośalo nǎmo thaj bi themesqo. Atunć savorre uśtile thaj ći avelas lenqe te patǎn ke
kana trebal te keres vareso anθar tirre ći maj kadikita baxtalipen si p-o laqo muj. Voj
fal tut tuθar. phendǎs lenqe laqo suno thaj nakhelas paśa
I Persìga, dikhlǎs e baro dragoça kaj ćirikli savorre thaj azbalas e vasteça thaj atunć
e veśesqi thaj ankaladǎs jekh ćhuri thaj kodoja manuś avelas drabarno sar laθe e
ćhindǎs pes k-o bićaćo vast. O rat thavdelas dǐlǎθar thaj baxtaθar.
anθ-o ruputno taxtaj. Anθ-o kadava vaxt, i I dǐlabarni dignǎrelas la i dǐli thaj o dǐli
dǐlabarni mekhlǎs pes vi voj o rat te thavdel anθar laθe. De atùnć kadala manuśa dǐlaben
anθ-o taxtaj, khethanes e Persigaça. thaj si baxtale sar khonik aver. But manuśen si
I ćirikli dǐlabas, thaj Persìga dǐlabalas vi lenqe xoli thaj kamen te aven sar lenθe te na
voj, palal pelas anθar o ruputno taxtaj o rat e dukhalen khanćesθar.
ćiriklǎqo xamisardo e laqe rateça. Bi te del pes E rroma vi te aven bilośale vaj baxtale,
godǐ, lelas o lindri kothe p-o plaj. Anθar laqe dǐlaben ke i dǐli si lenqo зivipen.
Godǐsar tut!
1. So arakhlǎs anθar tuθe thaj anθar kolegurǎ k-o agor le kadalaqo òra?
2. Arakh vi aver elemènturǎ sar i gili savesθar e manuśa sikaven pen e xatǎrimata!
Arakh maj but!

Arakh e gilǎ thaj legende save te sikaven e manuśenqe falipen.
Thov len k-o tiro portofoliu.

Xolǎrav tut Europa! 14
Vaś śirdipen
Keren butǐ anθ-e duj. Xramosar anθ-e trin minutùrǎ kana
avdǐves pućhlǎs tut koniva kana san rrom. So amboldǎn les?
Vakǎr e tire kolegosqo!

Drabar o tèksto:
Va, telal o xoxavnobal, śaj vi telal i mortĭ le cienθar, sanas manuś: “A quin bon quitter
śeresqi jekhesqi, kaj arakhlǎsas lesqe o Coasta Boacii”, sosqe maj sanas laćhe e sune
sekrèto, arakhelas vov, le savesqe o phuripen le ternipnasqe?; maj anglal vaj maj palal,
palemanelas lesqe godǎθe o palpalekamipen le avenas te aven palemamboldine, andar ke si
bianipnasqe gavesqo, śaj vi i khosli dud jekhe anθ-o thavdipen le butǎnqo, si lumjaqo, prǎ
talesqi anθ-o telǎripen le khamesqo, kana, lumjaqo, na na-i nùmaj o bimanuśutno, tha’ vi
terno isindoj, xalǎs solax jekhe ćhajaqe ke o absolùto. Vov kòrkoro paruvdǎsas o tamipen
palemavela vov. anθ-o bikamipen, o bikamipen anθ-i zor thaj,
Xatǎrelas i dukh pesqe dadesqi aj dajaqi, dikh, kadava ućokiravipen keredǎsas les
mulindoj / merindoj bi te maj d-aśtin te dikhen biprinзaripnasqo anθ-e pesqe jakha: jekh
les, liindoj les angalanθe o aćhipen, sasas alkimisto.
akana vi vov dad thaj delas savorre kodola Nić i frenezia la adulaciaqi, sasas jekh efèkto
phutǎripnasqe berśa vaś jekh kherorro ka-i rig pesqe zorǎqo (k-aśtilas te avel bikamlo sajekhe
jekhe gavesqi, khere. Butpalal sasas. Vov, kaj bare kamipnaça), nić o phutǎripen ke si sastǎrdo
sasas avrǎl i societetaqi, le saves sasas anθar e ćhave n-aśtilas te tiknǎrel o xatǎripen le
aćhavdo o ràngo te avel (Bibalenqe!a, avrutnǎripnasqo, atùnć kana xatǎrdǎsas ke
Bibalenqe!a) thaj reselas baro, andar kodoja nasasas les darrinǎ, ke i història pesqe kheresqi
ke pesqo ternipen na liasas kodova aćhavipen; śirdelas aj agordelas leça; vov o peravdo le
vov, kodo kaj bistardǎsas o anav vi e berśenθar, dikhindoj suno jekh jakhmaripen kaj
bianipnasqo than, kadja sar, maj palal, i na avelas te nakhel intǎl o suno, o jakhmaripen
història avelasas te kerel kadja; vov, kana o ćaćipen d-aśtilas te bianel les thaj, vi
praxosarinoj pesqe anθ-e garavimata le ilesqe leça, vi le praphuren vi le ćhaven.
pe dades aj daja, pe phralen, la piramnǎ, ïnke Anθ-i sala le baroskaminosqi, le sikavima-
bute berśença maj anglal kadala te mulinesas, tença le zorǎqe, ućalo, dikhindoj len kadja sar
sar pesqo phral, kaj aźukerelas pe unukos / aćarǎrdǎsas len, anθar ke nić o kamipen na
nepotos k-aśti te merel; vov, kaj garavelas la trebal te avel ćhudino anθ-e savorre riga, śaj
lumjaθar, pesqo ćaćo muj, зanindoj ke jekh cïra paruvdo kaθar o importantipen le
manuś kaj asal si maj nasul sar jekh biamal – jakhmaripnasqo. Kothe sasas o baro, o Marius,
andar ke n-aśti te avel xatǎrdo – akana xa- o ćaćo kaj avelas palal pesqo dad, kaj sasas
tǎrelas pes phuro, prǎ / dòsta phura k- aśti te zoralo pesθe, jekhe biaźukǎrale aeroça nùmaj
maj paruvel vareso. kadja te kerel imprèsia, vaj k-aśti te garavel
Astardǎ les jekh biagorutno ćućipen, зi ka- pesqe pesqo thagarorresqo bisovipen le
o kher pe dadenqo, kaj, telǎrdo, aźukerelas pe rǎtǎnqo, o savaxtutni paramìći jekhǎ
dajaqe vasta te palenbianel les. Maj opre te barvalǎrdǎ ćhajaça, kaj si la jekh nakhalo
avelas vov thagar, dad, maj opre e ambi- śukaripen, vaj jekhǎ sas ćorre ćhajaça, зuvli

jekhe murśguruvesqi, jekh зuvli bovàriko, kaj zumavel o
resipen le nurenqo – jekh ućaripnasqo kamipen ivǎθe agor
kadava barvalǎripnasqo ćhand specifiko le зuvlěnqo.
“Mirre ćhava!len, si i vrjàma te arakhen o ćaćipen (pesqi
kòròna strafinelas peravdi p-e pesqe punrre, sasas sar jekh
mukhipen, vi te avelas voj nùmaj jekh mukhipen le princi-
purenqo), me… tumaro dad, ći sem anθar kadala phuvǎ (o vast
vazdindoj pes, o xoxavnobal umblavindoj maśkar pe naja, vov
pes umblavindoj biaźutisardo, anθar ke kadava dilǎralo isipen,
soça vov aćardǎsas pes sar jekhe purane phugnǎça, sasas
binakhipnasqo vaś kodola biande anθar pesqo mas, akana odobor
avrutno). Va, mirre!ana ćhava!len, me sem… Bibalenqo,
zumavelas vov jekh paśipen karing ćhavenθe, anθ-i vrjàma kana
von dikhenas lale o strefinalo bibalenqo pesqo śero.”
__________________________________________________
Godisar tut!
Xramosar anθ-e 5-10 rèndurǎ tumaro isipen kana tume drabarde o tèksto!
Arakh maj but!

Kuć drabarne!a,
Semas ilǎrno te palemdrabarav kadava tèksto, palal 25 berśa kana xramosardem les. Semas
terno, godǎrdo ke ći maj sem jekh ćhavo, anθar kadava motìvo kerdem anθar o Harap Parno,
jekh i paramìći le Kreangosqi, jekh phiripen karing manθe, anθ-o nakhlo thaj avutno. Vov sas
kodova (Harap Parno) sklàvo anθ-jekh nasul sundal, sar vi manθe, tha’ vov areslǎs agoresθe te
vinзarel o nasul e lùmjaqo. Xatǎrdǎm jekhćanutno kamipen sar Harap Parno, te telǎrav anθ-o
Oriento, anθ-o sundal e Zelenone Thagaresqo, kaθar e ćirlatutne e rromenqe avilenas varekana.
Kothe savorre manuśa, kaθar e thagar зi kaj sado manuś, sas len jekhćanutni rang e mortǎqi sar
mirri, areslo kothe lelas man palpale etnikani origìna, ći xatǎrdemas jekh rrom bi aćarenqo thaj
tradicienqo, vićerno e jekh rasialo sundal. Ći maj agorisardem o romano anθar kodoja ke jekh
xanivarutno baxtipen, o Barovazdipen anθar 1989, kerdǎs man te inklǎv anθar lil thaj,
khethanes averença, te malavas te vazdas anθ-o ćaćo sundal kodova them savesθe te na xatǎras
telutne nùmaj ke si amen i rang e mortǎqi, vaj i ćhib, vaj i tradicìe verver e kolavrenqi.
Akana, areslo k-o berśipen e dadesqo e Parno Harapasqo, kodova kaj ingaravdǎs pesqe o
rromano identipen śaj te phenav xramosardem anθ-o ternipen kadava tèksto tòkma kaś te
trujarav lesqo niraś, te sem me, bi te xatǎrav khajekh laзavipen. Drabarindor kadava
fragmento, arakhena anθ-o tumari dǐ o bibaxtalipen kolesqo kaj zumavel te ingaravel pes
etnikano identipen thaj avena te alosaren maśkar te xoxaven penθe, sar bilośalo dad e Parno
Harapasqo, vaj te mestǎren pen thaj te aven paśal kodola sar manθe, sar tumenθe, sar
miliònurǎ rroma.
Vasìle Ionèsku

E baxtale rroma 15
Vaś śirdipen
1. Xramosar anθar jekh barodǐves saves maj inkers les anθ-i tiri famìlia.
2. Phen les tire kolekosqo sar nakhaves les!

Le krisa le rromenqe-fragmento – palal o Valerikä Stänesku
Sas i bari Paraśtuj la Patradǎqi. Ćhinde balen, Le phurǎ thovdine le pirǎ pajeça p-i jag, k-
bakren, kurkajen. Ćhordilo but rat anθ-o aśti te tatǎren paj anθar o mas.Ći lelas pes
kodova děs. Gätinas pen te peken o mas. Le jagaça tha’ pajeça kiravdo; lenqi mortǐ voj
зuvlǎ kerenas sarme vi mariklǎ ankhorença pekelas pes jekvar le maseça.
thaj aver guglimata. Le ćheja barǎ lolǎrenas O bal le balenqo thaj le bakrićhenqo sas
lole anre sar o rat. Le ćhavorre ći maj rovenas dino tele, na khasença astarde thaj jagaça, tha’
bokhaθar kë зanenas kë sas len svàko mòda pajeça kiravdo; sas rangli lenqi mortǐ, palal
xamasqi, sas len xamasqo Patradǎθe. Sas jekh kodoja o balo sas ankalavde lenqe pora, tholas
pharo děs butǎqo anθ-e kodja Paraśtuj. Sǎ pes anθ-I phuv jekh rovli, palal kodja o balo
prastenas anθ-e sa-l riga, asanas, denas dùma, sas makhlo ćikença bilavdo, tholas pes p-e
tha’ vi kerenas butǐ. lesθe xancï lon thaj sir, palal kodja tholas pes
– Te зas le vurdonença te anas kaśt – paśal I jag angar astarde. O balo or o bakrićho
phenenas le tërne – kë trëbul te pekas o mas. sas tovdino pe-l duj kaśtore save śaj te aven
Le bale thaj le bakrićhe pekenas pen sar kaśtutne or sastrutne thaj trujarelas pes
anθ-o veś, palal i jag. lokhores зi kana o mas pekelas miśto. Kana o
– Kàjda, k-i Patradǐ, te pharol o për mas sas miśto kiravdo, kerelas pes ćhindimata
xamasqo thaj i ćhib te kindǒl molǎθar thaj la ćhurǎça anθ-e lesθe, le phurǎ thovdindoj
rakiaθar! – phende ël phure asaindoj. anθ-e lesθe mol thaj sir. Pala’ so o balo or o

bakrićho pekelas pes, lelas pes pa-l kile thaj pes kaθar pesqi jag, khelindoj thj marindoj
tholas pes p-e jekh bari skafìdi, palal kodja, anθa’ ël vasta. Asanas le phurǎ anθar lesθe,
tholas pes p-e lesθe jekh poxtan parno, uźo, k- tha’ asanas vi ël terne, tha’ maj but asalas i
aśti te na śundrǒl o mas peko. Lǎnka, lesqi rromni; sas lośali kë laqo phuro
O dujto děs, savatone, le rroma kerenas le sas mulo thaj uśtilo, sas xasardo thaj sas
maj palutne butǎ kaj trebunas te aven kerde arakhlo.
maj anglal te avel o děs la Patradǎqo. – Te del o nasulimos anθ-e tuθe, ćhe,
I rǎt mukhlǎs pes pa-l càxre sìgo, maj sìgo Lǎnko, te na khelesa tire phureça, зi kana
sar orikana. Le jaga sas kerdine, le angar phadol pes i rǎt asaimaθar! – phendǎs I Lìra
kerdile śukar, anθa’ kodja kë-l kaśta sas śuke. asajndoj.
Svakone càxra sas la laqi jag thaj pesqe – Xutili i phuri opre, xutile vi aver phurǎ
manuśa thaj phure. Le зukela ći maj baśenas, thaj phure thaj khelenas thaj gilabanas thaj
sar anθ-ël kol-aver rǎtǎ, maśkar le càxre; vazdelas pes i loś pa sǎ-l càxre. O kalimos
akana beśenas vi von paśal I jag, paśa’ lenqe bisterdǎsas pesqe kalimasθar, anθa’ kodoja kë-
manuśa. Von sas lośale thaj ćajle kë xalesas l fïste pherde ranglǎ thaj le koćaka parne thaj I
but mas thaj svako mòda guglimatenqo, save jag kerenas te na maj dikhǒl pes o kalimos
maj perenas anθ-ël vast le зuvlǎnqo; le зukela trujal lenθe. Astarde te kelen vi ël terne, vi ël
xanas thaj denas anθar pori. tiknorre, astarde te kelen savorre trujal i jag. I
I Patradǐ andǎs but loś, but mas peko thaj jag lolǎrelas lenqo muj savo sas pherdo loś. Le
but pimos. Anθ-ël càxre dikhenas lole, gàlbeni grasta thaj le xera durǎrdesas pes le caxrenθar,
thaj zèleno ranglǎ. Thonas pen bare skafìdǎ le зukela ankalavenas penqe danda angl-ël
xamaça thaj pimaça, but mas peko thaj but lole kol-aver marindoj pen pe-l kòkala arakhle.
anre sar o rat pelistrosqo. Le murśa sas anθ-e O Bakro thaj i Màra naśle telal le xuluva le
kàli buxle thaj ćiptença. Le kàlci kerenas pen caxrenqe, naśle dur anθ-o kalimos la rǎtǎqo,
anθar I loli velùra, kali or zeleno thaj sa kadja dur sar sode ćhudesa le bareça. I ćhei izdralas
vi o làjbëro; thaj I vèstja sas pherdo svako daraθar, izdralas thaj ći phenelas khanć,
mòda koćakenqi. khanć. Dikhlǎs p-o Bakro thaj astardǎs te
– Te del o beng anθ-e tumenθe, mo, kerdǎm rovel.
butǐ зi k-i Patradǐ, xalǎm, pilǎm, tha’ ći – Mudaren ame-l rroma, mudarel ame
gilabavdem! – phendǎs o Dilòda vazdindoj murro dad!
2. Phen so barodives inklel anθar o tèksto!
3. Arakh e tradicionàlo elemènturǎ anθar o tèksto thaj phen kana tu maj inkeres len! So
ververimata thaj so miazimata dikhlǎs tut?
Godǐsar tut!
1. Phen kana tu san vaś e tradicianqo rakhipen. Sosθar?
2. Arakh vi e tire kolegosθar!
Arakh maj but!

1. Pućh len e tire pàpurǎnqe sar sas e barodǐvesa e lenqe vaxtenθe!
2. Xramosar anθar aver e barodǐves sar kodoja anθar o tèksto!
3. Arakh e purrane imagine!

Dikhav suno jekh them 16
Vaś śirdipen
1. Des tut godǐ ke si tut vaś jekh dǐves e Themesqo Prezidento. So paruvdǎsas anθar tire
manuśa?
2. Xramosar trin butǎ saven paruvesas! Sikav len tire kolegosqo!

1. Drabar i poèzia:
Dikhav suno jekh them
(Eslmam Drudak – Jugoslavia)
Dikhav suno jekh them i ćingar xalǎ pes e xolǎça, sol duj xasàdile.
Kaj vi e gaзe te oven Rroma. Naśli vi i dar daraθar angl-o rromipen,
Dikhav suno jekh phuv, Manuś bi daraqo na зanel te xoxavel,
Kaj e khera phirèna ta e vurdona aćhona, Manuś baxtalo na зanel te ćorel.
Kaj e laćhe manuśesqe phenela pes Than
“si les kalo vilo”; Kaj sarkon dǐves o Rrom ćajlǒl marro,
Jekh than pherdo lenǎ, ćarǎ barvale, Akava gudlo marro rromano,
Veśa pherde nigle, balvala pherde gilǎ; germo peko k-i xovli,
Jekh than kaj e asia зanen te ćhordǒn jekh per marro, duj naja śaxa ta jekh dand sir
Numaj e baxtǎθar, ta vi jekh gili jekh ćumipen.
Thaj kaj nane dar, nane ćingar; Jekh than kaj sa si sikle,

tar-o ćhavorripen, sa ćhinen e kanre, vazden khera,
te phenen e butǎqe phen parnǒrri laven jag te tatǎren e phures k-o meripen
ta kalo phral e dromesqe, ta sa putren neve thana e xurderenqe so
kaj ćajlǒl i jakh kana dikhel biandǒn:
sar savorre khetanes – parno vast kalo vast, va, jekh them sunenqo kaj sa зanen
bi ćingaraqo, bi xolǎqo, so lençar barǒl i baxt e rromenqi.
sa maren i dukh, o śil, o nasulipen,
2. Xramosar jekh poezia, bućhli “cvintet”, savi te anderǎrel panз renda e anaveça “paruvupen”
Godǐsar tut!
1. Ker jekh kadràno (xulav jekh patrin anθ-e śtar kherorre) thaj xramosarel: anθ-o I-to kadràno e
зivde xatǎrimata anθ-o vaxt e drabaripnasqo e poeziaqo, anθ-o II-to kadràno, jekh anav e
poeziaqo, anθ-o III-to kadràno, jekh imàgina andǎs sugèstie tuqe thaj anθ-o śtar-to kadràno
jekh phandipen e зenutno зivipnaça!
I. xatǎrimata II. jekh anav e poeziaqo
III. imàgina IV. jekh phandipen e зenutno зivipnaça
2. Xramosar jekh tèksto anθ-o vaxt e panзe minitùturǎ anθar savo te sikav tut e xatǎrimata зivde
anθ-o vaxt le rromane ćhibǎqi òra!
Arakh maj but!

Drabar vi aver poèzie le averenqe rromane poèturǎ.

Pesqievaluàcia II
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Paledrabar o fragmento “K-o maśkar le ratǎqo” anθar i opera “Katitzi” palal i Katarina Taikon,
thaj arakh:
E pućhimata save
E laćhe зene E bilaćhe зene O vaxt àkcia
si len e зene
4. Paledrabar i paramìći “I rromni thaj i dilǎbarni” palal I Luminica Mihaj Ćoabä thaj alosar:
jekh vastni idèa _______________________________________________________________
duj sekùndaro idèe ____________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Xramosar o xatǎripen savo anglaldel anθar i paramìći ________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6. Arakh thaj vakǎr o dujvakǎripen maśkar e Persìga thaj i dǐlabarni _______________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. So agorisarimata sas len vaś rroma e dǐlabǎrnǎ dinipen dino e Persigaqo
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

8. Paledrabar o fragmènto anθar o “Xolǎrav tut Europa” thaj arakh thaj vakǎr o paragràfo kaj o
autòro prinзarel pesqi identiteta
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
9. Xramosar sosθar o autòro si dukhavno. Sikav o bilośalo isipen e autorosqo
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
10. Xramosar kana vi tu nakhavdǎs anθar kadava situàcie ________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
11. Drabar o fragmènto anθar “Le krisa le rromenqe” thaj arakh tradicionàlo elemènturǎ e
uzalutne vaś kadava barodǐves
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
12. Arakh e зene anθar o tèkso ______________________________________________________
____________________________________________________________________________
13. Keren jekh tablovo palal sar dikhel o poèto o зivipen e rromenqo?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
14. Vakǎras o satar: “Kaj I khera phréna ta e vurdona aćhona”!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

I RROMANI KULTÙRA THAJ CIVILIZÀCIA
O III-to kapìtulo III
Anθ-o kadava kapìtulo siklǒvesa anθar e rromenqi història, lenqi

darin, e rromane personalitèturǎ. Palal so studisares kodova kapitulo
aresesa agoresθe te xatǎres lenqo зivipen thaj te śaj te san barikano
ke san rrom. Arakhasa palal:
• o зivipen le rromenqo
• e simbòlurǎ le rromane selǎqo
• e rromane personalitèturǎ
• e siklǎripnasqo rromano ćhibǎqo

Arakh tut i història 17
Vaś śirdipen
1. Ker butǐ anθ-e duj!Xramosar anθ-e panз minùtura sǎ so
зanes anθar història le rromenqi!
2. Drabar e tire kolegosqo thaj pher e neve informaciença!
3. Xramosar so kames te зanes anθar le rromenqi història!

Kaθar o agor o XIV-to śeliberś thaj зi k-i paś o karing nòrdo Kali Derǎvǎqo, sùdo (зi anθ-o
XVIII-to śeliberś, patǎrdǎs pes anθ-o dośalo Egipto) thaj vesto karing Impèrium Bizantino.
ćhand ke e rroma avile anθar o Egipt vaj anθar O butipen e lava anθar grekikani ćhib del
aver thana, anθar ke anθ-e evroputne thema sugèstie jekh lùngo beślǎripen anθ-o Imperium
phendǎs pen lenqe egiptakos, pharaons (Tran- Bizantino. Kadja, o anavǎripen “cigan” avel
silvania), gypsy (Anglia) vaj gitani (Spania), anθar grekikano lav “atsiganos”, o anav jekhe
so malavel sa kadja: “egiptenǎ”. eretikane sekte, saveça e rroma n-as nići jekh
Anθ-e aver thana kadala aven liparde e phandipen, tha’ saveça sas sarane lença vaś o
anavǎripnaça e zingarǎ (Italia), ciganǎ, tsiganes avrikano dikhipen, o mandaipen avindor
(Franca), zigeuner (Germania) vaj rroma anθ-o kodoleça “biboldo”vaj ‘biazbalo”.
Rumùnikano Them thaj anθ-i Moldova. “Rrom” si jekh purano lav e rromane ćhi-
Vaś te dudǎrel o garavipen so trujarel i rro- bǎqo, labǎrdo savaxt vaś o anavǎripen etnikane
mani зenipen akanutni anθ-e savorre evro- e rromenqe isipnasqe. Palal e maj zoralikani
putne thema, vaś te priзaras lenqi ćhib thaj hipotèza (Kenrick, Donald, E rroma anθar
darrin, sas trebaipen e konstatàcia kerdi e India k-i Mediterana, Col. Interface, Centre de
ungàrikano studento Wali Istvan, avindor recherches tsiganes – Paris, Bukureśti, Editura
studento kaj teologia anθ-i Nederlandia, Alternative, 1997), o termèno avel anθar o lav
arakhle jekh miazipen maśkar i ćhib vakǎrdi prakritikano “dom” savo si “manuś” thaj diklǎs
lesqe thaj kodoja vakǎrdi e rroma anθar pes p-i jekh rig kaj indikane phirutne avindor
Hungària. anθar verver etnikane grùpurǎ, save xamisarde
E ćhibutne thaj kulturalikane sikavde, thaj kerde prandimata anθ-i Persia, kerindor
sikaven dudalo ke e rroma si len indikani kothe sar sel thaj avindor karing Euròpa, tha’ p-
darrin, śajutno anθar i nòrdutno regiòno i aver rig, kaj jekh etnikano telgrùpo anθar
Punjab. Estimisarel pes ke lenqe telǎripen sas India, savo si vi avdives.
akana 1000 berśa. So maj purano liparipen lenqe isipen anθ-o
E rromane ćhibǎθe si la vastne influènce Balkani, kaj avile palal jekh vaxt dośta e lùngo
persikane thaj armǎnikane, anθar kadaja ke nakhindor anθ-o Imperium Bizantino, si amen
sikavel pes o nakhavipen e rromenqe anθar les anθar 1348, anθ-i Sèrbia. Anθar Balkani,
kadale thema. Anθar Armenia, e rroma jekh rig telǎrdǎs karing I Maśkarutni Euròpa
xulavden pen anθ-e trin grùpurǎ, avindor thaj I Rǎtutni Euròpa, avindor sikavde doku-

mentàro palal 1400. Anθ-i Rùsia vi anθ-i mesti manuśa thaj te aven beślǎrde(1831 Anθ-
Pòlska si pruva anθar o berś 1500. Sathaj si o Rumùnikano Them, palal anθ-o Moldova).
ulavde p-e savorre kontinènturǎ, so maj but O barovazdipen kaθar 1848 anel mestine
arakhen pen anθ-i Tùrkia vi anθ-i Rùmunia vi godǎ, maśkar save si eliminàcia e robiaqo. O
anθ-i evropenikane thema sùdo-èsto, inklusiv Mixail Kogälnićeanu printisarel anθ-o febru-
anθ-i Hungària. ara 1844-to berś, anθ-i revìsta “Propäśirea” o
O jekh-to pruv p-o Rùmuniaqo teritòro si artìkulo “O mestǎripen e rromenqo”, savesθe
anθar o 1385-to berś, kana O Raj Dan I-to e aśarelas i legìa vaś o mestǎripen e kangerikane
Rùmunikano Themesqo bikinel e khangerǎ rromenqe.
Tismana 40 rromane famìlie save sinesas e 8/20 februaraθe 1856, o raj Barbu Śtirbej
khangerǎqe Vodica. Si supozìcie ke o gin le del avri i legìa vaś emancipàcia savorrenqe
rromenqe sas dośta de bare inkä anθar o XV-to rromenqe anθar Pricipato Rumunikane Them.
śeliberś anθ-e savorre Rùmunikane Thema. So maj phari periòda e rromenqi sas i
Kaθar śirdipen, le dokumènturǎ phenen lenθar periòda 1942-1944, kana telal o reźìmo
sar avindor ròburǎ thaj aćhena anθ-i kadaja Antonesku, kadala sas deportisarde anθ-i
kondìcia śela berśenqe, зi kaj i paś XIX-to Transnistria. Mule atunći 36.000 rroma.
śeliberś. I sel e rromenqi зivdǎrǎs jekhe història e
I robìa – sklavia sas sathanenθe anθar etnoćido. Anθar kodoja 8-to Grastonaj na si
Euròpa. E gaзe len la kaθar o socialo sistèmo numaj barodives, tha’ vi okazia e śeraripen
kaθar e tätarǎ, e korkore ròburǎ anθar them jekhaqe historia e socialo ćhudipen avri thaj
avindor e rroma, kaθar o termèno “rrom” eksterminàcia, momènto e komemoràcia e
areslo sa kadǎ sar ròbo. kolavrenqe save perden vìktime tragedìenqe
O ekstrèmo vastno momènto anθ-i història històriaqo, kaθar Robìa зi Holokàusto. Anθ-o
e rromenqi anθar amaro them konstituisarel o svako berś, e rroma opral savorre kontinènturǎ
mestǎripen. O mestǎripen sas jekh transfor- rugisaren pen vaś amare ćirlatutne anθar
màcia so inkerdǎs opre-tele deśiduj berśa thaj maśkaripen o barodǐves e Lenǎqo: astarde
malavdǎs e jekheça rend e reglementàciaqe, momelǎ thaj luludǎ si thovdine opral panǎ thaj
Organikane Regulamenturǎ, save anglaldik- gïndurǎ e pativalipen karing personalitèturǎ e
henas ke e rroma te pokinen dinimata sar vi rromenqi història.
2. De avri e informacie save arakhlǎs len! Si kodola save kamesas te arakhes len?
Godǐsar tut!
Xramosar anθ-o vaxt e panзe minùturǎ sar falas tume anθ-o vaxt e drabaripnasqo tekstosqo!
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Arakh maj but!

Drabar vi aver informacie anθar le rromenqi història!

E simbòlurǎ
e rromane selǎqo 18
Vaś śirdipen
1. Keren butǐ e tirre kolegoça. Ćitr jekh piktura savi te reprezentisarel tut!
2. Vakǎr e tire kolegosqo, sosθar falas tut importànto?

Drabar o tèksto:
O naćirlatuno seripen le rromane selǎqo del simbòlo e zelenǎrde alinзa, thaj i paś e opre
sugèstia thaj tradel e avutne generàcienqe, e bodlo, simbolo e uźo ćero, tha’ k-o maśkar jekh
simbòlurǎ le rromane selǎqo. loli truj, simbolizisarindoj p-i jekh rig, o
O dives e 8-to Grastonaj si vaś e rroma baxtipen, i truj e sukćesiripnasqi e зivimatenqe,
anθar sasto sundal, O Rromano Maśkarthe- tha’ p-i aver rig o phiripen, anθ-i relàcia e
mutno Dǐves. Sas adoptisardo sar Rromano originàro than e Indiaqo, thaj o maskarthemutno
Maśkarhemutno Dǐves e okaziaça o jekh-to imno e rromenqo “Gelem, gelem”
Maskarthemutno Kongrèso le Rromenqo, K-o Maśkarthemutno Kongrèso e Rromen-
kerdo anθ-i Londra, anθ-o 1971-to berś. qo anθar 1990, kaθar Varśovia o rromano
Anθar kadava berś (2006), 8-to Grastonaj khetano maśkarthemutno alfabèto paśardǎs
avilǎs vi O Rromano Themutno Dǐves anθar pes vi vov e simbòlurǎnqe rromane identipen,
Rumùnia. Atunći, k-o Maśkarthemutno Kong- sar jekh vazdipen e kamipnasqe te keren lenqe
reso e Rromenqo sas adoptisarde vi kolaver duje jekh them e giaqo savo te aven lenqe prinзardo
bare simbòlurǎ e rromane selǎqi: e rromenqo sar sel karing savorre kolaver sela anθ-o
barǎx sathanesθe, savo si les i paś e telal, zeleno, sundal.

Gelem, gelem
1. Gelem, gelem, lungone dromença 3. Putar, Devl!a, te kale udara

Maladilem baxtale rromença, Te śaj dikhav murre famìlia
A, rroma!len, koθar tume aven Palem ka зav lungone dromença
E caxrença, bokhale ćhavença? Thaj ka phirav baxtale rromença.
2. Sasas vi man bari famìlia, 4. Opre, rrom!a, isi o vaxt akana,

Mudardǎs la i kali legìa. Ajde mança sa lumǎqe rroma!
Sarren ćhindǎs, vi rromen vi rromněn, O kalo muj thaj e kale jakha
Maśkar lenθe vi tikne ćhavorren Kamava len sar e kale drakha!
2. Alosar duj simbòlurǎ save patǎs tu ke si so maj importànto thaj an duj motivacie vaś tirro
alosaripen.
Godǐsar tut!
1. Indentifikisar e selǎqe rromane simbòlurǎ!
2. Arakh lenqo mandaipen!
Arakh maj but!

I gili, “Gelem, gelem”, sas śirdo anθ-o 1967-to berś, anθ-o jugoslavikano fìlmo “Arakhlem
baxtale rroma”, anθar i gilavni thaj aktòra Olivera Vućo. E gilǎqo tèksto, prinзardo thaj e
anavǎreça “Opre rroma!”, si les e Jarkosqo Jovanović (Jagdino), savo realizisardǎs vi o
muzikàlo laćharipen, anθar palemkeripen jekhe selikani gili anθar Jugoslavia. Anθar o 1967-to
berś, i gili astarel te avel thovdini andre anθ-e dìskurǎ dine avri anθ-i Jugoslavia thaj anθ-e
aver thema, prinзarindor jekh baro disografikano зalipen. K-o I-to Maśkarthemutno Kongreso
le Rromenqo – kerdo anθ-o 1971-to berś – si adoptisardo sar “Le rromenqo imno pa-l sǎ
thana”

Jekh ćhib 19
Vaś śirdipen
1. Vakǎr panз minùturǎ e tire kolegoça anθar so kerdǎs ko palutni òra e rromani ćhibǎqi, anθ-o
dialèkto vakǎrdo khere!
2. Dikh e miazutne thaj bisarane lava anθ-e kodola duj dialèkturǎ!

Keren butǐ anθ-e śtar зene. Fiesavo anθar tumenθe kelela e siklǎripnasqo ròlo зi kaj
agoripnasqo tèksto.
O siklǒvipen e rromane ćhibăqo anθ-i Rumùnia
Jekhtovar, kana i rromani ćhib sas siklărdi Anθar o śkolutno berś 1992 / 1993, i rro-
anθ-e edukaciaqo sistèmo, sas anθ-o berś mani ćhib siklilăs vi k-e I-to – IV-to klàse,
1990, kana, k-el trin pedagogikane licèvură anθ-e śkòle anθar Karàkal, Arad, Bobèśti –
anθar Bukurèśti, Bakëu thaj o Tïrgu Mùreś, le Glìna. Sa kadja, anθar o universitàro berś 1992
kodola 55 rromane siklǒvne – save siklǒvenas / 1993, o Gheorghe Sarëu inkerel jekh univer-
te resen siklărne – siklile vi trin rromane sitàro kùrso rromane ćhibăqo ka-i Fakultèta e
ćhibăqe òre p-o kurko. Atùnć, kerdăs pes o Avrutne Ćhibăqi anθar e Bukureśtosqi
jekhto śkolutno lil rromane ćhibăqo, kaj sas Universitèta. Kadava kùrso buxlărdăs pes berś
printisardo kaθar o Gheorghe Sarëu anθ-o berś berśesθar thaj, anθar o universitàro berś 1996/
1994. 1997, vov putardăs anθ-i sajekh Fakultèta jekh

sèkcia vaś indikane stùdie – sar i dujto K-aśti te aven laćhe profesionàlo siklărne
specialitèta – kaj, paśal i hindi ćhib siklǒvelas rromane ćhibăqe, o inspèktoro rromane ćhi-
pes vi i rromani ćhib. Kathe, anθ-o jekhto băqo putardăs aj organizisardăs, maśkar e
universitàro berś avile 10 studèntură k-aśti te berśa 1999 – 2006, deś Milajesqe śkòle
siklǒven kadaja ćhib. rromane ćhibăqe, kaj avile opral 600 rromane
Palal jekh berś, anθar o universitàro berś terne ai ternă te siklǒn aj te resen siklărne
1997/ 1998, i rromani ćhib siklili ka-jekh rromane ćhibăqe anθ-e śkòle anθar lenqe gava
biumblavdi sèkcia rromane ćhibăqi, sa kadja aj fòrură / diza.
sar i dujto specialitèta, anθ-i kadaja bukureś- Anθ-i sajekh vràjma, but lenθar, opral śtar
tosqi fakultèta, kaj, svàko berś, avile po 10 -15 śela, avile te laćharen penqe pe зanglimata
rromane aj gaзikane studèntură te studiisaren i rromane ćhibăqe k-e Bukureśtosqi Universi-
rromani ćhib aj i literatùra rromani. Anθar o tèta, kaj sas putardi, ka-o duripen – kaθar o raj
universitàro berś 2005/ 1006, I rromani ćhib profèsoro Sarëu – jekh speciàlo sèkcia vaś
siklǒvel pes sar i jekhto specialitèta. rromane “institutòrură rromane ćhibăqe”.
Vi ka-o nivèlo e śkolaqo buxlilăs o siklǒ- O ćaćipen si ke, anθar o siklǒvipen e
vipen e rromane ćhibăqo maśkar e berśa 1993 rromane ćhibăqo aj le rromane historiaqo,
– 1998, tha’ sas nùmaj 780 rromane siklǒvne anθar e rromane siklărne, o gin le rromane
aj 20 siklărne. E berśença, palal o berś 1998 зi siklǒvnenqo kaj phiren śkolăθe barilo but.
k-o 2006 – kana sar inspèktoro rromane ćhi- Kana anθ-o berś 1990, anθ-o sasto edukaciaqo
băqo anθ-e Edukaciaqo aj Rodipnasqo Minis- sistèmo, sas nùmaj jekh śel biś thaj enă mìe
tèro si o Gheorghe Sarëu – o gin le siklǒv- rromane siklǒvne – kaj prinзarenas ke si rroma
nenqo kaj siklǒven i rromani ćhib thaj i – akana o gin leqo si duj var mai but!
rromani història, ka-e klàse I – XII, 3-4 òre p-
o kurko, reslo ka-o 24.000. Vi o gin le siklăr- (Autòro, cf.dr. o George Saräu,
nenqo save siklăren kadala duj specialitète Nakhavipen anθ-i rromani ćhib,
anθ-e śkòle barilo aj reslăs kaj 460. o George Saräu)
Godǐsar tut!
Ker butǐ sar kadja maśkar tumenθe thaj arakhen duj idée anθar o tèksto, butǎ save fal tume
vastne thaj jekh pućhipen vaś autòro.
Arakh maj but!

Xramosar jekh lil le autorosqo!

Alosar tut o drom! 20
Vaś śirdipen
Xramosar anθ-e trin minùturǎ, sǎ so avel tuqe anθ-i godǐ kana aśunes i paradigma „o rromano
personalitèta”.
1. Xramosar trin rromane personalitèturǎ save tu prinзaren len!
2. Dikh so xramosardǎs tirro kolègo thaj pher tut i lìsta le personaliteturença!

E rromane personalitèturǎ anθar e rumunikano Angeluś Diniku, Fänikä Luka, Toni Jordake,
geografikano than Aleksandru Citruś, Jon Drägoi th.a.,
Palal sar зanel pes, anθ-o vaxt, aktivisarde strafinutne gilavne e lavutarikane muzikanqe,
anθ-o rumunikano konteksto jekh sèria perso- sar Zavajdok (Marin Teodoresku), Dona
naliteturenqe e històrikane, sociàlo, kulturika- Dumitru Siminikä, Florikä Rośioru, Romika
ne thaj artistikane зivipnasqe anθar le rromen- Pućeanu, George Lambru th.a., e śerutne thaj
qo rend, sar misalǎqe: O Raj Śtefan Räzvan, e militanturǎ le rromenqe maśkar e duje
sikavne Jon Budaj Deleanu thaj Petru Major, o sundalutne marimata, sar George Nikulesku,
xramosarno George Läzurikä – Läzureanu, o Marin I. Simion, Naftanailä Lazär, anθar o
aktòro Śtefan Bänicä, le lavutàrǎ Grigoraś komunistikano vaxt, tha’ palal vi o komunisti-
Diniku, Jon Vojku, Śtefan Ruxa, e śunde kano peripen (Jon Ćoabä, George Nikolae,
lavutàrǎ thaj baśavne sar misalǎqe Barbu Valerikä Stänesku, Vasile Burtea th.a.).
Läutaru, Petre Krecul Solkan, Kristake Ćiolak,

Anθ-i somvaxtutni periòda, samalinǎrde Kostikä Bäcälan, Зelu Duminikä, Danću
jekh sèria e personaliteturenqe anθ-e verever Elisabeta, Mariana Bućanu, th.a
umala, sar: Historikane: Petre Petkuc, Mariana Sandu,
Xramosarne: Valerikä Stänesku, George Florin Manole, Ion Sandu th.a.ä
Päun Jalomiceanu, Irina Gabor – Zrinyi, Źurnalìsturǎ, editòrurǎ: Vasile Ionesku,
Aleksandru Ruźa Gribussy th. a. George Päun- Jalomiceanu, Зeorзe Läkätuś th.a.
Poèturǎ: Śtefan Fuli, Luminica Mihaj Ćoabä Teològurǎ: Florin Nasture, Silviu Dućanu,
(savi si i xramosarni), Зelu Mägureanu, Marius Boris Karajon th. a.
Lakatos th.a. Politikanurǎ, deputaturǎ thaj tradicionàlo
Aktòrurǎ thaj reзizorǎ: Moka Rudi, Vera rromane śerutne: George Rädukanu, Nikolae
Lingular, Zita Moldovan, Sorin Sandu Daniel, Päun, Mädälin Vojku, Florin Ćoabä, Rudi
Mädälin Mandin, Lavinia Rädukanu(thaj Varga, Oktavian Stojka, Dumitru Ion Bidia th.a.
gilavni ke opera), Vali Rupicä (regizoro), Digniteturǎ: Ivan George, Ilie Dinkä,
Mixaj Räduku th.a. Mariea Ionesku.
Rangǎrne thaj grafikanure: Euзen Rapor- Sportìvurǎ: e bokserurǎ Ilie Dragomir,
toru, Ion Micucä th.a. George Śtefan, George Simion thaj lesqe
Skulptorurǎ: Petre Marjan, Mixaela Cïm- ćhave, Marian Negoesku th.a.
peanu th.a Trampikane manuśa: Vasile Bäjkulesku
Artisturǎ-fotografurǎ: Rupa Markoni. (trampikano manuś thaj mujalo ke Toflǎ), Ni-
Gilǎbne: Зoxni Rädukanu, Mädälin Voiku, nel Potïrkä (prezidento le Patronosqo le Rro-
Marin Petrake Pekea, Marius Mixalake th.a. mane Trampikane Manuśenqo anθar i Rumù-
Gilǎvne lavutikani mùzika: Gabi Lunkä, nia) th.a.
Valentina Mokanu, Kornelia Katanga-Pädu- Si hipotèze dikhinde k-o rromano selikani-
reanu, Panseluca Fieraru, Mioara thaj Paula pen thaj anθ-o dikhipen aver historikane thaj
Linkan, Elena Pasku, Nelu Plojeśteanu, Dan akanutne personalitèturǎ, tha’ bezexenθar,
Armeanka, Niku Paleru, Nikolae Gucä, Adrian numaj kodola dine opral phende ćaćipnasθar
de Vito th.a. ke si rroma. E autòrurǎ e kadava butǎqo aźu-
Gilǎvne-baśavne: Зeorзe Udilä, Ion Miu keren kaθar drabarne, e neve informimata
thaj lesqo ćhavo Зeorзe, Mielucä Bibesku, anθar kadava mand.
Leonard Iordake, Marjan Meksikanu th.a. (Ekstràso anθar o lil.
Roditre anθar o umal le socialo зanglima- “Istorie si traditii rrome” –
tenqo, le antropologiaqo thaj le folklorikaqo: George Saräu, Delia Grigore.
George Nikolae, Vasile Burtea, Delia Grigore, Nakhavipen anθ-i rromani ćhib, –
Зina Anton)
2. Inkalav e personaliteturǎ save prinзares len po jekh rend thaj save na prinзares len po aver
rend.
Godǐsar tut!
1. Prinзares vi aver personalitèto saves na arakhlǎs les anθ-o tèksto?
2. Vakǎr anθar lesθe e tire kolegosqo!
Arakh maj but!

1. Arakh anθar źurnàlurǎ, amalenθar, televiziaθar, informàcie anθar rromane personalitèturǎ!
2. Alosar jekh peronalitèto savo ćajlǒs tuqe thaj kher jekh prezentàcia savi te anderǎrel: imàgine,
dàte anθar lesθe, falimata le averenqe th.a.
3. Ker jekh portofòlio e personaliteturença saven tu ćajlǒs len!

Pesqievaluàcia III
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Ker jekh tèksto e alavença: identipen, darrin, personalitèto, akanutnipen. Thov les jekh anav
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4. Xramosar trin anava e personalitèturǎ
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. So reprezintisarel o 8-to dives
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

6. Xramosar e simbòlurǎ le rromane selǎqo
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. Xramosar o maśkarthemutno imno le rromenqo “Gelem, gelem” ________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Xramosar jekh-to pruv le rromenqo p-o Rùmuniaqo teritòro ___________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
9. Keren jekh tèksto saveθe te sikaves tut xatǎrimata зivde palal o studipen e kapitulosqo “I
Rromani kultùra thaj civilizacia
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Indekso
A
Artikùlo – 15 artisturà – 57
B
Barǎx – 52 Barovazdipen – 41, 51
Barbu Läutaru – 56 Bulibàśa – 38, 39
Barbu Śtirbej – 51 Burtea Vasile – 56, 57
Ć
Ćoabä Mihaj Luminica – 36, 46, 57
D
Darrin – 40, 50, 58 Dujvakǎripen – 8, 22, 23, 46
Divesutno lil – 18, 19
E
Esalam Drudak – 44 Europa – 40, 47
G
genealogikano rukh – 15 Grafèma – 11
Nikolae George – 50 Grigore Delia – 59
Gilavne lavutikane mùzika – 56
H
Holokaùsto – 51
I
Imno – 52, 53, 59 Ion Budai Deleanu – 56
Imperium Bizantin – 50 Ionesku Vasile – 57

K
Katarina Taikon – 34, 35, 46 Kernavni – 19, 30
Katitzi – 34, 35, 46 Mixail Kagälnićeanu – 51
L
Lav – 10, 11, 50 Ling – 15, 17
M
Maśkarthemutno alfabèto e rromane Mestǎripen – 19, 51
khethano ćhibǎqo – 11, 52
N
Navni – 15, 17, 32
O
O dives 8-to Grastonaj – 11, 51, 52 O siklǒvipen e rromane ćhibǎqo – 6, 54, 55
O intenciaqo lil – , 25, 26, 31 O зivipnasqo dron/ o CV-o – 8, 27, 31
O mangipen – 8, 28, 29, 31
P
Paramìći – 6, 30, 40, 41, 46 Propäśirea – 51
Paśnavni – 17 Pruv – 51, 59
Patradi – Punjab – 50
Persiga – 36, 37
R
Robìa – 51 Rromano personalitèto – 57, 58
S
Saräu George – 11, 15, 17, 55, 57 Stänesku Valerikä – 42, 56, 57
Sarnavni – 17 Suro/keźo – 11, 15
Simbòlurǎ le rromane selǎqo – 48, 52, 59
Ś
Śtefan Räzvan – 56 Śunitro – 21

T
Transnistria – 51
V
Vakǎripen – 4, 6, 8, 17, 20, 21, 23, 24 Vakǎrno – 21
W
Wali Istvan – 50
X
Xramosarno – 56
Z
Zigenare – 35
Ź
Źurnalisto – 57

Rromano – Rumunikano
dikcionaro
A
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit. arăt adv. azi-noapte, în noaptea aceasta; astă-
adavaxtun/o-i-e-e- adj contemporan, actual. noapte
aćhel vb. intr. a rămâne; a tăcea. arde adv. încoace.
agorutn/o, -i, -e, -e adj. final. artìkul/o, -ură s.m. articol.
akanutn/o, -i, -e, -e adj. curent; (lingv.) artistikan/o, -i, -e, -e adj. artistic.
prezent. astarel (perf. astardăs) vb. tr. 1. a apuca, a
akana adv. acum. prinde.
akanutn/o, -i, -e, -e adj. prezent; o – o vaxt aśunel vb. v. ś u n el. a auzi.
timpul prezent. asvin, -ă / asva s.f. lacrimă.
akcienq/o, -i, -e, -e adj. de acţiune. atunć adv. atunci.
alfabet/o, -ură s.m. alfabet. av vb. avel „a veni” (la imper.): vino!; orde!
amal, -a s.m. prieten. vino încoace!
amalin, -a s.i prietenă, amică. avdives adv. astăzi, azi.
amboldinlo, -i, -e, -e adj. întors; tradus. avdǐvesutn/o, -i, -e, -e adj. de azi,
ambrol, -a s.m. pară. contemporan, actual.
anav, -a s.m. nume, denumire. avel vb. a veni.
anaval/o, -i, -e, -e adj. denumit. aver pron., adj. nehot. altul, alta, alţii, altele.
anavutn/o, -i, -e, -e adj. propriu; anavutni avlin, -a s. i. 1. curte (împărătească).
navni substantiv propriu 2. (p. ext.) curte.
andre adv. în interior, înăuntru. avri adv. afară.
andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, de interior. avrutn/o, -i, -e, -e adj. extern, exterior.
anglal adv., prep. înainte(a), în faţă, în faţa; avutn/o, -i, -e, -e adj. viitor, care urmează a
maj – mai înainte. se produce; o avutno vaxt timpul viitor.
angle adv. înainte; del – a răspunde. azbal (perf. azbajlăs) vb. tr. 1. a atinge, a
anglutn/o, -i, -e, -e adj. anterior, din faţă. pipăi. 2. a aborda
arakhel (peri. arakhlăs) vb. tr. a găsi; a păzi, a aźukerel (perf. aźukerdăs) vb. tr. a aştepta.
apăra.
B
bal, -a s.m. fir de păr; baśavel (pef. basavdăs) vb. intr. 1. a cânta (la
balval, -a s.f. vânt. un instrument).
bar/o, -i, -e, -e adj. mare. baśavn/o, -e s.m. instrumentist.
barabar adj. egal. baxt, -a s.i. 1. noroc. 2. şansă
barabari/pen -mata s.m. egalitate. bazutn/o, -i, berś, -a s.m. an.
-e, -e adj. de bază, fundamental. berśivaxt, -a s.m. anotimp.
barărel (peri barărdăs) vb. tr. a creşte. beśel vb. 1. a sta. 2. a locui
barăx, -a s.m. steag. bezex, -a s.m. păcat.
barodives, -a s.m. sărbătoare. bezexal/o, -e s.m. păcătos, cel care a păcătuit.
barr, -a s.m. piatră. bi prep. (cu gen.) fără.
barva1i/pen -mata s.m. bogăţie. bib/i, -ă sf.. mătuşă.
barval/o, -i, -e, -e adj. bogat. bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. 1. nefericit.
barvalilpen -mata s.m. bogăţie, belşug. 2. nenorocos.

bićhalel (peri. bichaldăs) vb. tr. a trimite butikerel (perf butikerdăs) vb. a lucra
bikinel (pef. bikindăs) vb. tr. a vinde. butǐkern/o, -e s.m. muncitor.
bokhalo, -i, -e, -e adj. butipen –, -mata s.m. 1. mulţime. 2. plural.
bor/i, -ă s.i. 1. noră. 2. mireasă. butvar adv. adesea, de multe ori, deseori.
briśind, -a s.m. ploaie. butзivd/o, -i, -e, -e adi. longeviv.
bućhovel (perf. buchlăs) vb. tr., ref 1. vb. tr. a bux1/o, -i, -e, -e adj. 1. larg. 2. extins
numi, a denumi. 2. vb. ref. a se numi bux1i/pen -mata s.m. lărgime.
but adj., adv. mult. buxlărel (peri. buxlărdăs) vb. tr. refl. a lărgi, a
but/ǐ, -ă s.f. 1. lucru. 2. lucrare. întinde, a extinde
butălo adj. harnic.
C
ćać/o, -i, -e, -e adj., adv. 1. (şi fig.) drept. ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, care se
2. adevărat, veridic, veritabil. referă la limbă.
ćaćes adv. adevărat. ćhon, -a s.m. lună (astru şi interval de timp
ćaći/pen -mata s.m. 1. adevăr. 2. dreptate. egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. 1. adevărat. 2. original. anului calendaristic).
càxr/a, -e s.f. cort. ci adv. 1. n.u. 2. nici.
ćhaj, -a s.f. fată (de etnie rromă). cira adj., adv. puţin.
chand, – a s.m. mod, manieră ćirikli, -ă s.f. pasăre, vrabie.
ćhav/o, -e s.m. băiat, copil (de „etnie ‘rromă). cirlatutn/o, -i, -e, -e adj. 1. de demult.
ćhib, -a f. limbă. 2. strămoşesc.
D
daral vb. intr. a se teme, a-i fi teamă. divan/o, ură s.m. 1. sfat. 2. vorbă.
daral/o, -i, -e, -e adj. fricos. dǐves, -a s.m. zi.
del (perl. dăs, dias) vb. a da; – duma a vorbi; dǐvesutn/o, -i, -e, -e adj. zilnic,
– vorba a vorbi; – godǐ a gândi. feri adv. diz, -a s.i. 1. târg. 2. oraş.
doar, numai. dośal/o, -i, -e, -e adj. greşit, eronat.
del avri (perf dăs avri) vb. tr. a edita drabarel (perf. drabardăs) vb. tr. a citi.
Del. Devel s.m. Dumnezeu. drom, -a s.m. drum.
derăv -a s.i. mare. dud, -a s.i. lumină.
des, -a s.m. zi. dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. luminos. 2. (fig.)
desutn/o, -i, -e, -e adj. zilnic, de fiecare. clar, limpede.
devlikan/o, -i, -e, -e adj. 1. dumnezeiesc. dukh, -a s.i. durere.
2. religios. dukhal/o, -i, -e, -e adj. dureros.
dǐ, s.m. inimă. dukhavn/o, -i, -e, -e adj. nostalgic.
dikcionàr/o, -ură s.m. dicţionar. dùm/a, -e s.i. 1. cuvânt. 2. vorbă.
dikhel (perf. dikhlăs) vb. tr. a vedea; suno a dur adv. departe; maj – mai departe.
visa. durărd/o, -i, -e, -e adj. îndepărtat.
dikhllo, -i, -e, -e adj. văzut, privit, observat. durmilaj, -a s.m. toamnă
dǐli/, -ă s.f. cântec. durutn/o, -i, -e, -e adj. de departe, din
dini/pen -mata s.m. dar, cadou. depărtare.
diskriminaci/, -e s.f. discriminare.

E
ekzakto adj. exact. etnikan/o, -i, -e, -e adj. etnic.
elaboraci/a, -e s.f. elaborare.
F
fite(s)sav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. fiecare favorutn/o -i, -e, -e adj. favorabil, prielnic,
fal pes (perf. falăs pes) vb. ref1. a se părea. propice
famìli/a, -e sf. familie. festiva/lo, -ură s.m. festival.
for/os, -ură s.m. 1. oraş. 2. târg.
G
gaз/i -ă si. gagi (femeie de altă etnie decât geli vb. зal „a merge, a se duce” (la peri.,
cea rromă) pers. a III-a, f., sg.): (ea) s-a dus, a mers.
gav, -a s.m. sat. gilabel (pef. gilabadăs) vb. tr., intr. a cânta
gaз/o, -e s.m. gagio; persoană de altă etnie (din gura)
decât cea rromă. gilavn/o, -e s.m. cântăreţ, solist.
gaзikan!o, -i, -e, -e adj. care nu este în gin. – a s.m. număr.
manieră rromă. ginel (perl. gindăs) vb. a număra
gaзikanes adv. 1. într-altă manieră decât cea god/i, -ă s.f. 1. gândire.
rromă. 2. (ligv.) într-altă limbă decât în godăver adj. invar. deştept.
limba rromana godǐ/ -ă s.i 1. minte. 2. creier.
gelem vb. зal „a merge” (la perf., pers. I,sg.): godisarel (perf. godisardăs) vb. intr. a gândi.
(eu) am mers. gelo vb. зal „a merge”, „a se grafem/a, -e s.i. literă.
duce”(la perf., pers. a III-a, m., sg.): (el) gramatikan/o, -i, -e, -e adj. gramatical; -e
s-a dus, a mers. bută exerciţii gramaticale
H
hindikani adj. hindi. històrikan/o, -i, -e, -e adj. istoric.
històri/a, -e s.f. istorie.
I
identi/pen -mata s.m. identitate. inkerel (perf. inkerdăs) vb. tr. a ţine;
ilo, -e s.m. inimă. intăl prep., adv. 1. prep. dincolo de; prin;
importanto adj., adv. important. peste. 2. adv. încolo, într-acolo, de dincolo
ingerel (perf. ingerdăs) vb. tr. 1. a duce. 2. a de, dintr-acolo
conduce. 3. a purta. izdral vb. intr. a tremura
J
jekh art. nehot., un, o. jubisarel (perf. jubisardăs) vb. tr. a iubi.
jekhipen -mata s.m. 1. unitate. 2. singular.

K
ka1/o, -i, -e, -e adj. negru. khetani/pen -mata s.m. comunitate.
kadă adv. aşa. khonik pron. negat. nimeni.
kadala pran. dem., adj. dem., m., f., pl. kidel pes (perf. kidăs pes, kidisajlăs) vb. tr. a
aceştia, acestea. se întruni, a se reuni.
kadava pran. dem., adj. dem., m., sg. acesta. king/o, -i, -e, -e adj. umed, umezit.
kaj pron. rel., adj. rel., adv. 1. (pran. rel.) klturalikan/o, -i, -e, -e adj. cultural.
care. 2. (adv.) unde lingvistikla, -e s.f. lingvistică
kamel vb. 1. a vrea, a dori. 2. a iubi. kaśt, -a k-o loc. prep. (formă contrasă din kaj + o)
s.m. lemn. 1. pe. 2. la.
kami/pen -mata s.m. dorinţă, vrere; voie; iubire. kadja adv. aşa.
kana adv. conj. 1. când. 2. dacă. kodola pron. dem., adj. dem., m., f., pl. aceia,
kanon, -a s.m. lege. acelea.
katar prep., adv. (pentru apropiere) 1. prep. kodova pron. dem., adj. dem., m., sg. acela.
de la n. adv. de unde. kolaver pron., adj. dem. celălalt, cealaltă,
kathe adv. aici. ceilalţi, celelalte;
kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. kon pron. interog. cine.
kemavn/i, -ă s.f. verb. Kongres/o, -ură s.m. congres.
kerel (perf. kerdăs) vb. a face kòrkoro, -i, -e, -e adj. singur.
kerel vb.tr. a face, a realiza; – butǐ a lucra. korkorutn/o, -i, -e, -e adj. de unul singur;
kernavutn/o, -i, -e, -e adj. verbal. individual.
kham s.m. soare. kotor, -a s.m. bucată; lecţie klasaqo -.
khanć pron. negat. nimic. kothe adv. acolo.
khanikaj adv. nicăieri. kris 1. lege. 2. rânduială. 3. judecată.
khelel (perf. kheldăs) vb. intr., tr. a juca. kthanes dv. împreună, în comun.
kher, -a s.m. casă. kultùr/a, -e s.f cultură.
kheral adv. de acasă. kurk/o, -e s.m. 1. săptămână. 2. duminică.
khere adv. acasă.
L
laćh/o, -i, -e, -e adj. bun. lil, -a s.m. 1. carte. 2. scrisoare. 3. revistă.
laćhi/pen -mata s.m. 1. bunătate.2. favoare. lìndr/i, -ă, /lìndra s.f. somn.
lav, -a s.m. cuvânt, vorbă. ling, -a s.m. (lingv.) gen.
lavustik, -a sf. v. d i k c i o n à r o. -dicţionar literatùr/a, -e s.f. literatură.
lekhavel (perf. lekhavdăs) vb. tr. a scrie. lokh/o, -i, -e, -e adj. 1. uşor. 2. încet.
lekhavn/o,-i,-e,-e, scriitor loś, -a s.f. bucurie.
lekhi/pen -mata s.m. scriere. lośal/o, -i, -e, -e adj. bucuros.
leksikalikano adj. lexical luludǐ, -ă s.f. floare.
liel (perf. lilăs, lăs) vb. tr., intr. a lua; kotor / lùngo adj. invar. lung; (la pl.) lunзi.
rig a lua parte.
M
maćh/o, -e s.m. peşte. malavel (perf. malavdăs) vb. tr. 1. a lovi, a
maladǒvel (perf. maladilăs) vb. tr., refl. a (se) bate. 2. (la ciur.) a începe, a se apuca să
întâlni. facă ceartă
manai/pen -mata s.m. semnificaţie.

manajutn/o, -i, -e, -e adj. semnificativ, miazutn/o, -i, -e, -e adj. asemănător; analog,
important. similar.
manărel (perf. manărdăs) vb. tr. a reflecta, a misal, -ă s.f. exemplu; (sar) misalăqe (ca) de
digera. exemplu
mangel vb. tr. a ruga, a cere. miśti/pen -mata s.m. 1. bunătate. 2. faptă
manuś, -a s.m. om. bună, bine.
maśkar, -a s.m., prep. I. s.m. (anat.) 1. mijloc. moderno adj. modern.
2. centru. II. prep. printre, între; – lenθe molal/o, -i, -e, -e adj. valoros, preţios.
între ei (ele). mujal/o, -e s.m. 1. judecător. 2. primar.
maśkaral adv. în (din) mijloc / centru. morfologi/a, -e s.f. morfologie.
maśkare adv. înspre mijloc, spre mijloc. mothovel (perf. mothovdăs) vb. tr. 1. a spune.
milajesq/o, -i, -e, -e adj. de vară; i – i 2. a relata, a povesti; (imper.) mothov!
skola şcoala de vară. spune!
maśkarthemutn/o, -i, -e, -e adj. internaţional. muj, -a s.m. gură.
maśkarthenutn/o, -i, -e, -e adj. reciproc, mukhel vb. a lăsa.
maśkarutn/o, -i, -e, -e adi. 1. mijlociu murś, -a s.m. bărbat.
2. central, de centru murśikan/o, -i, -e, -e adj. 1. bărbătesc, masculin.
N
naci/a, -e f naţiune; naţie. navn/i, -ă s.f. substantiv; mursikani substantiv
naisisarel (perf. naisisardăs) vb. intr. a (de gen) masculin; зuvlikani – substantiv
mulţumi. (de gen) feminin.
nakhavd/o, -i, -e, -e adj. expirat; nev/o, -i, -e, -e adj. nou.
nakhel vb. a trece. nevi/pen -mata s.m. noutate; veste; ştire.
năm/o, -ură s.m. neam. ni adv. nici; – jekh nici unul, nici una.
naśel (perf. nas lăs) vb. intr. a fugi, a alerga. nic adv., conj. nic
nasul adj. invar., adv. rău. nordutn/o, -i, -e, -e adj. de nord.
nasval/o -i, -e, -e adj. bolnav.
O
opralutn/o, -i, -e, -e adj. superior; de sus. opre-tele adv. aproximativ, circa.
oficialo adj. oficial. organizaci/a, -e s.i organizaţie.
ontologikano adj. ontologic. orientutn/o, -i, -e, -e adj. de est, oriental.
opral adv. de deasupra. origin/a, -e s.f. -origine
opre adv. sus, deasupra.
P
palal adv. apoi. palem adv.. din nou, iarăşi.
palal adv. dinapoi. de dinapoi. palpale adv. înapoi, îndărăt
palal kodă constr. după aceasta. pan/i -ă s.m. apă.
palal prep. după. paraśtuj s.m. vineri.
palal prep., adv. după; – so după ce. paraśtune adv. vinerea, în fiecare zi de vineri.
paramić/i, -ă s.i. poveste. paś, -a s.f. jumătate
paleder adj.. mai târziu; după aceea; paśal adv. aproape.

paśal prep. lângă. phirel (perf. phirdăs) vb. tr., intr. 1. a merge, a
paśkemavn/i, -ǎ s.f. adverb. umbla. 2. a colinda, cutreiera
paśmilaj, -a s.m. primăvară. phralikan/o, -i, -e, -e adj. frăţesc.
paśnavn/i, -ă s.f. adjectiv. patăl (perf. patăjas) phralilpen -mata s.m.1. frăţie. 2. înrudire
vb. tr. a crede. phurdel (perf. phurdăs) vb. tr., intr. 1. a sufla.
patǐv, – a s.f. respect, onoare, cinste, stimă, 2. (despre curentul produs de aer) a trage.
consideraţie. 3. a respira.
patǐvisarel (perf. patǐvisardăs) vb. tr. a phuv. -ă s.f. pământ.
respecta, a stima, piel vb. a bea.
patrin, -ă. frunză. politikan/o, -i, -e, -e adj. politic.
pekol (perf. peklăs) vb. intr. a deveni copt, a prandizme adj. invar. măritată, măritate.
se coace. pră adv.
petal/o, -a s.m. potcoavă. prasal vb. tr. a critica, a calomnia, a lua în
phagel (perf. phaglăs) vb. tr. 1. a spintec derâdere.
crăpa. 2. a frânge. 3. a sparge. 4. a sfărâma prastal (perf. prastajlăs) vb. intr. a fugi,
phagl/o, -i, -e, -e adj. spart, crăpat phandel a alerga.
(perf. phandlăs) vb. tr. prepozlci/a, -e s.f. prepoziţie.
phand, -a s.m. ligă, confederaţie. prezident/o, -ură s.m. preşedinte.
phandel (perf. phandăs) vb. tr. a lega. printisard/o, -i, -e, -e adj. tipărit.
phandavel (perf. phandavdăs) vb. tr. 1. a prinзardo, -i, -e, -e adj. 1. cunoscut.
închide, a încuia. 2. a încheia (despre 2. recunoscut.
nasturi). prinзarel (perf. prinзardăs) vb. tr. a
phar/o, -i, -e, -e adj. greu, dificil. recunoaşte; a cunoaşte.
phirutn/o, -i, -e, -e adj. nomad. problematik/a, -e s.f. problematică.
phares adv. greu, dificil. pućhel (perf. puchlăs) vb. tr. a întreba, a
phen, -ă s.i. soră. examina, a chestiona.
phenel (peri. phendăs) vb. tr. 1. a spune, a pućhi/pen -mata s.m. întrebare;
zice. 2. a povesti, a relata. puran/o, -i, -e, -e adj. bătrânesc; vechi.
pherd/o, -i, -e, -e adj. pli pustik, – a s.f. culegere, manual.
pherel (perf pherdăs) vb. tr. 1. a umple; 2. a putarel (perf. putardăs) vb. tr. a deschide.
acoperi.
R
raj, -a s.m. domn. res, -a s.f. scop, ţintă.
rajikan/o, -i, -e, -e adj. boieresc; domnesc. resel (perif reslăs) vb. intr. a ajunge, a fi
rakhel (perf. rakhlăs) vb. tr. 1. a găsi. 2. a suficient.
afla. 3. a păzi. rig, – a s.f. 1. parte. 2. pagină.
rakhlo, -e s.m. băiat, copil (de altă etnie decât rodel (perf. rodăs) vb. tr. a căuta.
cea rromă). roman/o, -i, -e, -e adj. rrom; (peior.) ţigănesc
rano adv. devreme, dis-de-dimineaţă rovel (perf. rujas) vb. tr., intr. a plânge.
rat s.m. sânge. rrom, -a s.m. rrom.
rǎt, -ă s.f. noapte rroman/o, -i, -e, -e adj. care ţine de rrom, care
ratăq/o, -i, -e, -e adj. 1. de seară, seral. 2. de aparţine rromului; (peior.) ţigănesc.
noapte, nocturn rromn/i, -ă sf. femeie de etnie rromă,
ratva/o, -i, -e, -e adj. sângeros; care rumunikan/o, -i, -e, -e adj. românesc.
sângerează, plin de sânge. rupunar/i, -ă s.m. (rrom) argintar.
realizisarel (perf. realizisardăs) vb. tr. a ruputn/o, -e adj. de argint, confecţionat din
realiza. argint.

S
sad/o, -i, -e, -e adi. simplu; -i fraza siklărn/i, -ă s.f. învăţătoare; profesoară;
propoziţie. (p.ext.) educator.
śaj const. vb. invar. (care exprimǎ siklărn/o, -e s.m. învăţător, profesor.
posibilitatea): poate; pot/poţi, putem, siklovel (perf. siklǒvlăs, siklilăs) vb. tr. a
puteţi, pot. învăţa, a însuşi ceva.
sajekhutn/o, -i, -e, -e adj. identic, acelaşi. siklil/o, -i, -e, -e part., adj. învăţat, deprins.
śajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, cu putinţă; siklǒvn/i, -ă s.f. elevă.
virtual. siklǒvn/o, -e s.m. elev.
sast/o, -i, -e, -e adj. sănătos; întreg. sociologia s.f. sociologie.
sastevest/o, -i, -e, -e adj. sănătos – voios. somvakern/o, -e s.m. interlocutor.
sastipen s.m. sănătate. somvaxtutn/o, -i,-e, -e adj. contemporan.
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. interog. – rel. care. sovel (perf. sutăs) vb. intr. a dormi.
savat/o, -ură s.m. sâmbătă, ziua de sâmbătă. standardizaci/a, -e s.f. standardizare.
savatone adv. sâmbăta, în fiecare sâmbătă. śtartonaj. aprilie.
savorre pron., adj. nehot., m., f. pl. toţi, toate. Studitr/o, -e s.m cercetător.
sel, – a s.f. etnie. studiutn/o, -i, -e, -e adj. de cercetare, privitor
septembra s.f. septembrie. la cercetarea ştiinţifică.
śer/o, -e s.m. cap sudr/o, -i, -e, -e adj. rece
seral adv. în special, îndeosebi, mai cu seamǎ, sudutn/o, -i, -e, -e adj. de sud, care aparţine
în principal. sudului; sudic.
śerutn/o, -i, -e, -e adj. principal. śukar adj. invar., adv. 1. frumos. 2. bine.
śi1, -a s.m. 1. frig. 2. răcoare. śukari/pen -mata s.m. frumuseţe.
śi1a/o, -i, -e, -e adj. friguros; răcoros. śuklo, -i, -e, -e adj. 1. uscat. 2. (despre
sigo adv. repede, iute. plante) veşted.
sikavn/o, -e s.m. ghid. sun/o, -e s.m. vis; dikhel – a visa.
siklărel (peri. siklărdăs) vb. tr. a preda, a sur/o, -e s.m. ocazie, prilej.
învăţa pe cineva. svako - fiecare
svat/o, - ură s.m. sfat,
T
tabor/o, -ură s.m. tabără; romana – şatră. thaj conj. şi.
telalutn/o, -i, -e, -e adj. inferior. than, – a s.m. 1. loc. 2. aşternut
thagari/pen – mata. impărăţie thanutn/o, -i, -e, -e adj. local.
tati/pen-mata s.m. căldură themutn/o, -i, -e, -e adj. statal, de stat
telal! adv. sub; de sub. them, -a s.m. 1. stat. 2. ţară.
telal prep., adv. sub, dedesubtul; dedesubt themutnikan/o, -i, -e, -e adj. statal.
telăreI vb. a pleca. thovel (perf. thovdăs) vb. tr. 1. a pune, aşeza.
tele adv.jos; bes -! stai jos! 2. a spăla.
telutn/o, -i, -e, -e adj. inferior, situat dedesubt tradici/a, -e s.f. tradiţie.
tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr. trai/pen -mata s.m. 1. trai. 2. existenţă
terni/pen -mata s.m. tinereţe. trampikan/o, -i, -e, -e adj. de afaceri; care tine
texara adv. mâine. de practicarea comerţului; -o manus om de
texarin, -a s.f. dimineaţă, laćhi -! bună afaceri, comerciant.
dimineaţa! texarinăθe de dimineată. trebal (peri trebalăs) vb. a trebui, a fi necesar.
thagar, -a s.m. împărat.

U
uć/o, -i, -e, -e adj. înalt. uvestutn/o, -i, -e, -e adj. occidental, vestic.
udar, -a s.m. uşă, poartă. uzalćhibutn/o, -i, -e, -e adj. extralingvistic.
Uni/a, -e s.f. uniune; 1. Rromani Unia uzalutn/o, -i, -e, -e adj. 1. extra, special.
Uniunea Rromă. 2. deosebit, aparte.
uśtel pes (peri. ustilăs) vb. intr. a scula, a se uźo, -i, -e, -e adj. curat.
ridica.
V
va adv. da. vazdel (perf. vazdăs) vb. tr.!. a ridica, a
vaj conj. sau. înălţa. 2. refi.; – pes a se răscula, a se
vak, -a s.m. voce, glas. revolta.
vakărel (perf. vakărdăs) vb. tr. a vorbi. 2. a vazdel (peri vazdăs) vb. tr. a ridica; te- o
spune. 3. a pronunţa (un sunet, un cuvânt). puchipen să pună problema.
varekon pron. nehot. oarecine, oricine. vestome adj. înştiinţat.
varesav/o, -i, -e, -e pron. nehot. oarecare, vazdel pes (perf. vazdăs) vb. refl. 1. a se
vareso pron., adj. nebot. oarece, ceva. ridica, a se urca.
varesode pron., adj. nehot. câtva, câtăva, vazdilpen -mata s.m.!. ridicare, înălţare.
câţiva, câteva. 2. răscoală, revoltă, revoluţie.
vaś prep. pentru; de, însărcinată cu...; 1 veś, -a s.m. pădure.
Komisia vas-i reabilitacia Comisia pentru vest/o, -i, -e, -e adj. liber. [var. slobodo
reabilitare. vestime adj. invar. vestit, renumit.
vast, -a s.m. mână; del – a ajuta. vi conj. şi.
vastdini/pen -mata s.m. ajutor. vizantikan/o, -i, -e, -e adj. bizantin, care se
vaxt, -a s.m. timp, vreme. referă la Bizanţ.
vaz/, -ă s.f. câmp, câmpie. vrăm/a, -e / -i s.f. vreme, timp.
vurdon, -a s.m. 1. căruţă. 2. maşină.
X
xatǎrel (pef xatǎrdăs) vb. tr. a percepe, a xol/i, -ă s.f. 1. mânie, supărare. 2. bilă (fiere)
simţi, a înţelege; a pricepe. xolăriko adj. in var. mânios, supărat, necăjit.
xakaj, -a s.m. drept (la ceva). xoxavn/o, -i, -e, -e adj. 1. mincinos. 2. fals.
xaning, -a s.f. fântână. xramosarel (peri. xramosardăs) vb. tr. a scrie.
xarn/o, -i, -e, -e adj., adv. 1. adj. scurt, scurtă. xronologikano adj. cronologic; – manaj sens
2. adv. xames pe scurt. cronologic.
xastral (peri. xastrajlăs) vb. tr. a salva, a xurd/o, -i, -e, -e adj., subst.1. adj. micuţ.
scăpa, izbăvi; a mântui. 2. subst. pici, copilaş.
Z
zor, -a s.f. putere; forţă. zumavi/pen, -mata s.m. încercare; ispită.
zora1/o, -i, -e, -e adj. puternic; (p. ext.) źutisarel (perf. zutisardăs) vb. tr. a ajuta.
zumavel (perf. zumavdăs) vb. tr. 1. a încerca.
2. a gusta. 3. a ispiti.

3
зal (perf. gelăs, gelo, geli) vb. intr. a merge, a зi prep. până.
se duce. зivel (perf. зivisardăs) vb. tr., intr. trăi, a
зamutr/o, -e s.m. ginere. vieţui.
зanel (peri. зanglăs) vb. intr. a şti, a cunoaşte. зivi/pen -mata s.m. viaţă, trai, existenţă.
зeno, -e s.m. ins; individ; tip; persoană. зivutr/o, -e s.m. animal, vietate, fiintă.
зenutn/o, -i, -e, -e adj. personal; i –/ samavni зuvlikan/o, -i, -e, -e adj. feminin.
pronume personal. зuvlli, -ă s.f. soţie. 2. femeie.

Agorisaripnasqo lav
Agorisardǎs kadava modulo kaj i rromani ćhib thaj literatùra!
Sar si fiesavo agor, o mestǎripnasqo thaj naisarpnasqo

xatǎripen si bixramosardo anθar ke nakhavdǎs jekh rig anθar
tiro drom. Dav tut baxtaqi dùma ke sas tut o tromipen thaj
ambìcia te labǎres tut e kadalaqo baxt „o dujto baxt”, vaś te
pheres tut e siklǒvimata. Patǎv ke fal tut baxtalo ke
studisardǎs kadava modùlo, ke labǎrela tut anθ-o зivipen, ke
raklhlǎs e vastne butǎ anθar amaro sundal thaj akanaθar
labǎresa i khethani rromani ćhib vaś te xatǎres e savorre
rromença anθar i sasti lùmja.
Akana si tut khonзardo/ khonзardi vaś i palutni rig: e

modulosqo evaluàcia(agorisani). So śaj te keres akana kaś te
aves maj anglalkerdo? Dikh! nesave sugèstie:
• Drabar o indekso kaθar e pustikaqo agor thaj dikh kana
fal tut prinзarde;
• Paledrabar e informàcie kaθar e riga kaj si xramosarde
vaś te seres len;
• Paledrar savorre kotora kaś te beślǎres tut prinзarimata;
• Rezolvisar pale e pesqievaluacie anθar i pustik e
siklǎripnasqi;
• Kana na-i xatǎrdǎs vareso pućh e tiro siklǎrnosqo;
Si but vastno te aves but khonзardo/ khonзardi, tha’ na bister

te aves patǎipen anθe tuθe, anθ-e tire zorimata, te phenes
savrjama „d-aśtiv!”anθar ke dela tut vast butivar anθ-o
зivipen.
Me kamav tut, But baxtagor!

A Doua Sansa Secundar Limba Rromani Elev 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa Secundar Limba Rromani Elev 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei şi Cercetării

O I-to kapìtulo. ABC – o e vakǎripnasqo . . . . . . . . . . . . . 8

O II-to kapìtulo. I rromani literatùra . . . . . . . . . . . . . . . 32

O III-to kapìtulo. I rromani kultùra thaj civilizàcia . . . 48

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Kuć amale!a, dikhipnasqo pùnkto, ke o khetano dialèkto savo

Aśun зi kaj avel tuqe o rèndo te des dùma!

Na de dùma, kana n-ai tut te phenes vareso!

I dùma xurǎl, tha’ so si xramosardo aćhel.

4 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

Me akharav tut anθ-o sundal e vakǎripnasqo, anθ-o sundal e

K-i śkola, sar vi anθ-o зivipen, siklǎras sa vaxt, sar phenel

Anθ-o fiesavo kapìtulo arakhen pes duj riga e iamaginença

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

“Vaś śirdipen” – si jekh momènto e andrǎripen anθ-o kotor

“Śaj te rezolvisares kòrkorro!” – si so maj lùngo e kotorosqi

“Godisar tut!” – si jekh agorisardi etàpa, e meditaciaqe, savi si

“Arakh maj but!” – si agorisardi rig e kotorosqi, savi tradel tut

Me kamav tut, but baxtagor anθ-o kadava drom!

Ambolden e pućhimata dine maj tele:

1. So kames te siklǒs k-i rromani ćhib?

2. Anθar savo moìtvo kames te siklǒs i rromani ćhib? __________________________________

3. Savi si i paramìći kaj ćajlilo so maj but? Sosθar?

6 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

5. Xramosar nesave situàcie saven na d-aśtis te aves aktìvo bi te drabares!

1. Xramosar jekh pućhipen savesθe kames te des tut angledinipen!

2. So kames te siklǒves anθ-o kadava berś?

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

Palal so studisaresa kadava modulo aresasa agoresθe te vakǎras maj

Anθ-o kadava kapìtulo siklǒvesa palal:

Me kamav tut but baxtagor!

8 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

Anθ-o sundal le lavenqo 1

Śaj te rezolvisares kòrkorro!

10 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

2. Kher trin propozicie save te anderǎrel e lava arakhle tumenθar!

Arakh maj but!

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

Kon sem me? 2

1. Sem barikano ke sem rrom, anθar kodoja ke ________________________________________

2. Ćajlǒl man but te ______________________________________________________________

3. Dikhav suno te _______________________________________________________________

4. Si man patǎipen anθ-e manθe anθar ke ____________________________________________

Śaj te rezolvisares kòrkorro!

12 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

Ker vi tu jekh xarno tèksto e anaveça “Kon sem me?”

Arakh maj but!

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

Śaj te rezolvisares kòrkorro!

14 LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI • GHIDUL ELEVULUI

3. Ulav e navnǎ palal o ling!

4. Nakh e arakhle navnǎ k-e savorre sure/ kèzurǎ palal o ekzèmplo.

2. So tradìcie mai inkerel tiri famìlia?

3. So зanes palal kulturalikane tradìcie le tire ćirlatutnenqe/ pra-dadenqe?

5. So ćhib denas dùma tire ćirlatutne?

Arakh maj but!

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15

_________ 4. Eksperiènca butǎθe:

• I adrèsa: ______ 5. Avrutneśkòlaqe kursurǎ: _

• O civìlo stàtuto: 6. Hobìvurǎ: ____________

• I fakulteta: 8. Recomendàcie _____