Jupiter Borcoi - Gheorghe Sarău - Nicolae Pandelică - Ionel Cordovan. Poveşti Şi Povestiri Rrome - Paramišă Thaj Phenimata Le Rromenqe

Jupiter Borcoi * Gheorghe Sarău * Nicolae Pandelică *
Ionel Cordovan
Poveşti şi povestiri rrome -

Paramišă thaj phenimata le rromenqe
2012
Lucrarea a apărut în cadrul programului de finanţare proiecte culturale – 2012 , derulat de Centrul
Naţional de Cultură a Romilor Romano-Kher (CNCR - RK), instituţie de specialitate în domeniul culturii şi
tradiţiilor rome, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Implementat de Asociaţia Culturală CULTUS HUMANI, proiectul are ca scop cultivarea în rândul elevilor
a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a culturii minorităţii romilor şi cuprinde cele mai frumoase povestiri şi
poveşti din comunităţile de romi.
Textele sunt prezentate de autori rromi, cadre didactice care predau limba rromani, sub îndrumarea
domnului prof .univ dr. Gheorge Sarău.
O lil inklistăs anθ-o Progràmo so pokinel kulturalne projektură -2012, kerdo katar o Themutno Kulturaqo
Cèntro e Romenqo –Romano –Kher (CNCR – RK ), kuć institucia anθ-i rig vaś i kultura thaj le rromane tradìcie, so
si telal o Ministèro vaś i Kultura thaj o Themutno Patrimònjo.
Kerdo katar i Kuturalni Asociàcia CULTUS HUMANI , o projèkto si les sar res te barărel oprin ʒanipen
thaj o xaćaripen anθar i kultùra e rromenqi thaj kidel le maj śukar phenimata thaj paramića anθar le rromenqe
komunitètură .
Le tèkstură si prezentisarde rromenθar, siklărne so siklăren i rromani ćhib, palal o sikavipen e rrajesqo sikl.
univ. dr. George Saräu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Poveşti şi povestiri rrome = Paramićă thaj phenimata le rromenqe /
Jupiter Borcoi, Gheorghe Sarău, Nicolae Pandelică, Ionel Cordovan. –
Botoşani : Arena Cărŝii, 2012
ISBN 978-606-93164-5-0
I. Borcoi, Jupiter
II. Sarău, Gheorghe
III. Pandelică, Nicolae
IV. Cordovan, Ionel
821.214.58(498)-34=135.1=214.58
Copyright © 2012
COORDONATOR: Prof.univ.dr. Gheorghe Sarău

Poveşti şi povestiri rrome - Paramićă thaj phenimata le rromenqe /
Jupiter Borcoi, Gheorghe Sarău, Nicolae Pandelică, Ionel Cordovan
Ilustraţii: pictor Eugen Raportoru
Jupiter Borcoi * Gheorghe Sarău * Nicolae Pandelică *
Ionel Cordovan
Poveşti şi povestiri rrome -

Paramišă thaj phenimata le rromenqe
Proiect finanţat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor Romano-

Kher (CNCR - RK)
Projèkto pokindo katar o Themutno Kulturàlo Cèntro e Romenqo –
Romano-Kher (CNCR - RK)
Asociaţia Culturală CULTUS HUMANI - I Kulturàlo Asociàcia –
CULTUS HUMANI
2012 - Botoşani
O ANDER - CUPRINS
Cum faci, aşa găseşti ................................... 50

Poveşti şi povestiri consemnate O godǎver šhavorro .................................... 52
în limba rromani........................................7 Copilul cel isteŝ ........................................... 52
I Godǐ thaj i Baxt ......................................... 55
O Kamipen ...................................................11 Mintea şi Norocul ........................................ 55
Dorinŝa .........................................................11 I Baxt thaj i Godǐ ......................................... 57
O Xoraxaj .....................................................14 Norocul şi Mintea ........................................ 57
Turcul ...........................................................14 Äl dośale love .............................................. 58
O Kaśtàri thaj pesqo suno ............................17 Banii pǎcǎtoşi ............................................... 58
Visul lemnarului ..........................................17 O Jono o godǎver ......................................... 60
Sar si o nasulipen?........................................19 Ion cel isteŝ ................................................... 60
Ce este un lucru rǎu? ....................................19 O šorro rrom thaj o barvalo gaʒo ................. 63
Duj amala .....................................................21 Omul cel sǎrman şi boierul .......................... 63
Doi prieteni ..................................................21 O ranglǎrno thaj o šhavo .............................. 67
E texarinǎqo gilavno ....................................24 Bǎrbierul şi copilul...................................... 67
Cântǎreŝul dimineŝii......................................24 O bezex ........................................................ 69
Duj šhave Pǎcatul .......................................................... 69
(O butǐkerno šhavo thaj o xoxavno) .......27 Maj pacisarel jekh ........................................ 71
Doi flăcăi Mai pǎŝeşte una ............................................ 71
(Bǎiatul cel muncitor şi mincinosul) ......27 O Phuro thaj le draba ................................... 73
I doś ..............................................................29 Bǎtrânul şi ŝigǎrile ........................................ 73
Vina ..............................................................29 O phuno siklǒvno savo gelo śkolaθe ........... 74
I zor thaj i godǐ .............................................31 Elevul cel bǎtrân care a mers la şcoalǎ ........ 74
Puterea şi mintea ..........................................31 O phakhvaзvalo thaj i kurung ...................... 77
O lašho amal ................................................33 Vulturul şi cioara ........................................ 77
Prietenul cel bun...........................................33 Kamav te aresav siklǎrno
O Biamalipen ...............................................35 rromane šhibǎqo! .................................... 79
Duşmǎnia .....................................................35 Doresc sǎ devin profesor
I duti .............................................................38 de limba rromani! .................................... 79
Datoria ..........................................................38 O manuś thaj pesqe duj šhaja ...................... 81
O Kalo, murro amal .....................................41 Omul şi cele douǎ fiice ale sale ................... 81
Kalo, prietenul meu ......................................41 O Lašhipen thaj o Nasulipen ....................... 83
O rromano them ...........................................44 Binele şi Rǎul ............................................... 83
Ŝara Rromilor ...............................................44 O Rrom thaj i astarni le ruvenqi................... 84
K- o abǎv ......................................................47 Romul şi capcana lupilor ............................. 84
Nunta ............................................................47 So ingeren e kanzùrke pumare dumesqe? .... 86
Sar keres kadǎ arakhes .................................50 Ce poartǎ aricii pe spinarea lor? .................. 86
Lil Indiaθar ...................................................88 O Pušhipen k-e duj droma ......................... 107
Scrisoare din India .......................................88 Întrebare la rǎscruce de drumuri ................ 107
I kakaràśka thaj o kalo sap ...........................90 O Rrom thaj i balval................................... 108
Coŝofana şi şarpele cel negru .......................90 Romul şi vântul .......................................... 108
Jekh godǎver rromni.....................................92 Sar i šik kerdili manro .............................. 109
O femeie deşteaptǎ .......................................92 Cum nǎmolul s-a prefǎcut în pâine ............ 109
I Buzni thaj le trin buznorre .........................94 O Bakro ...................................................... 111
Capra cu trei iezi .........................................94 Berbecul ..................................................... 111
Ursarĕnqi paramìši .......................................96 O Rrom, o phuro thaj le duj pirǎ ................ 112
Poveste ursǎreascǎ........................................96 Rromul, bǎtrânul şi cele douǎ oale............. 112
O rrom mardo ...............................................98 Sar o śośoj mudardǎs le ruves .................... 114
Rromul cel bǎtut ...........................................98 Cum iepurele l-a omorât pe lup ................. 114
O зuvalo, o piśomalo thaj o xer....................99 O Rišhinorro Vini зal k-o śośoj ................. 116
Pǎduchiosul, purechiosul şi mǎgarul ............99 Ursuleŝul Vini merge la iepure................... 116
Kajsan.........................................................103 O Zidàri ...................................................... 118
Kaisan.........................................................103 Zidarul ........................................................ 118
I paramiši la molǎqi ...................................106 O Bišhajlo rrom ......................................... 120
Povestea vinului .........................................106 Rromul cel nesătul ..................................... 120
 Paramićǎ thaj phenimata le rromenqe   Poveşti şi povestiri rrome 
POVEŞTI ŞI POVESTIRI
CONSEMNATE ÎN LIMBA RROMANI
Dacă ar fi să ne întrebăm unde ne aflăm, în spaŝiul geografic românesc, când vine vorba
despre cât de mult sunt consemnate şi cunoscute poveştile şi povestirile în limba rromani, trebuie să
arătăm că, încă din secolul al XIX-lea, au existat preocupări în această direcŝie, deşi, sub raport
cantitativ, cele mai multe aveau să se înregistreze în ultimele două decenii.
Aşadar, în secolul al XIX-lea, din perspectivă cantitativă şi valorică, se reŝin producŝiile
folclorice rrome date la iveală de profesorul de patrologie Barbu Constantinescu (n. în anul 1839, la
Ploieşti; m. în anul 1891), în volumul bilingv, în text român – rrom (Probe de limba şi literatura
ţiganilor din România, publicate de /.../, Bucureşti: Tipografia Societăŝii Academice Române, 1978,
116 p.) şi de transilvăneanul de origine poloneză Heinrich (Henryk) von Wlislocki (n. la Braşov, în
anul 1856; m. la Sânmiclăuş, în anul 1907), publicate în germană, maghiară şi rromani (v. Vier
Märchen der Transsilvanischen Zeltzigeuner. Inedita. Mit gegenüberstehender deutscher
Übersetzung und Glossar, “Ungarische Revue”, 1886, p.219; Märchen des Siddhi-Kür in
Siebenbürger, “Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft, 41 (1887), p. 448-460;
Volkslieder der transsilvanischen Zigeuner, “Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen
Gesellschaft”, XLI (1887), p. 347-350; Beiträge zu Benfey’s Pantschatantra, “Zeitschrift der
Deutschen Morgenländischen Gesellschaft”; 42 (1888), p.113-150 ş.a.).
Secolul al XX-lea avea să fie destul de sărac în ceea ce priveşte aplecarea spre culegerea şi
notarea mostrelor folclorice rrome. În perioada interbelică, deşi mici ca dimensiune, culegerile de
poveşti şi cântece rrome ale arheologului şi folcloristului C.S. Nicolăescu-Plopşor, editate în text
bilingv rrom – românesc, reprezintă comori de limbă inestimabile ale rromilor ursari din localitatea
doljeană Gubaucea (v. Dr. C. S. Nicolăescu-Plopşor, O Róm. Ghileà Romané, Craiova, 1934
[martie], 32 p.; O Róm. Paramiseà Romané, Craiova, 1934 [iulie], 31 p.
În perioada comunistă, pe tărâmul folcloristicii se observă contribuŝii ca urmare a unor
iniŝiative, fie instituţionale (lăudabile, dar nevalorificate încă, datorate institutului de profil),
instituţionale şi personale - în domeniul folclorului rrom de expresie maghiară – unde reŝinem
eforturile cercetătoarei Nagy Olga de valorificare a poveştilor rrome, care a publicat mai multe
volume în acest sens, dar în limba maghiară (Lüdérc sógor, Bucureşti: Kriterion, 1969; A nap húga
meg a pakulár. Erdélyi népmesék, Cluj: Dacia, 1973, 170 p.; Hõsök. Csalókák. Ördögök, Bucureşti:
Kriterion, 230 p.; Nagy Olga és Vöõ Gabriella, A mesemondó Jakab István, Bucureşti: Editura
Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  7
Academiei R.S.R., 1974, 411 p. etc.) -, dar şi iniţiative personale, ca acelea avute de profesorul
rrom bucureştean, Petre Rădiŝă - găzduite de revistele „Lacio Drom“ (Roma, nr. 2/ 1966, nr. 1, 2, 3,
4-5/ 1968, nr. 2, 3, 4-5/ 1970 şi „Ètudes Tsiganes“ (Paris, nr. 3/ 1965, nr. 3/ 1980) – sau aparŝinând
avocatului giurgiuvean Petre Copoiu - publicate, cu sprijinul lingvistului occitan, prof. Marcel
Courthiade, în revista pariziană „Ètudes Tsiganes“ (v. nr. 1, 2/ 1988). Acesta avea să culeagă mai
multe poveşti şi povestiri de la rromii spoitori din zona nord dunăreană, să le cuprindă în
manuscrisul Cântece şi povestiri nomade (vol. I-II, mss., 1984, 335 p.), care – din raŝiuni ce ŝin de
cenzura comunistă – nu a putut fi valorificât decât după 12 ani (a se vedea în continuare).
După căderea comunismului, la rugămintea lui Gheorghe Sarău, fostul diplomat, lingvistul
şi analistul de presă al Ambasadei Franŝei la Tirana, dl. Marcel Courthiade, elaborează în limba
rromani Drabarimnasqi pustik p-i ćhib rromani [Culegere de texte în limba rromaní], o ediŝie de
autor cu poveşti, realizată prin multiplicare, în vara anului 1991, de aceştia, cu prilejul ediŝiei a III-a
a Cursurilor internaţionale de vară de limba rromani desfăşurate la Karjaa (Finlanda, 62 p.),
lucrare destinată elevilor rromi care se pregăteau să devină învăŝători la liceele pedagogice din
Bacău, Bucureşti şi Târgu – Mureş.
După patru ani, în anul 1995, Gheorghe Sarău avea să publice Culegerea de texte în limba
ţigănească. Clasele a II-a - a IV-a. Tekstonqo lil p-i rromani ćhib (vaś-e II to - IV to klàse), la
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. din Bucureşti (188 p.), pentru elevii care începuseră studiul
limbii materne rromani în sistemul educaŝional românesc, din anul şcolar 1992-1993, la nivelul
claselor primare. Lucrarea, publicată integral în rromani, conŝine, deopotrivă, mostre folclorice şi
creaŝii ale unor autori rromi de pretutindeni, iar la rugămintea expresă a domnului Marcel
Courthiade, Gheorghe Sarău a inclus ilustraŝiile şi poveştile cuprinse în ediŝia iniŝială samizdat din
1991.
Deşi trecuse la cele veşnice (în decembrie 1993), Petre Copoiu este publicat postum de
Editura Kriterion, în anul 1996, cu volumul de poveşti Rromane paramìća. Poveşti ţigăneşti (Ediŝie
bilingvă. Selecŝia, redactarea în limba ŝigănească şi Nota asupra ediŝiei: profesor Gheorghe Sarău.
Postfaŝă: prof. univ. dr. Octav Păun, Bucureşti: Editura Kriterion), ca o parte din manuscrisul mai
sus amintit.
În anul 1997, prof. Gheorghe Sarău, împreună cu studenŝii săi, Adina Potochin şi Edy
Săvescu, editează Paramisă haj gilă rromane. Poveşti şi cântece rrome (116 p.), în cadrul Colecŝiei
"Biblioteca rromă", găzduită de Editura Kriterion din Bucureşti (reeditându-se, astfel, lucrările
interbelice ale lui C. S. Nicolăescu-Plopşor, mai sus amintite. Postfaŝa este semnată de prof. univ.
dr. Octav Păun).
În aceeaşi gamă de preocupări îndreptate spre valorificarea mostrelor folclorice rrome
8  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)
publicate anterior, Gheorghe Sarău şi un colectiv coordonat de acesta (format din: Corneliu
Colceriu, Dana Dudescu, Adina Potochin, Alin Bucă, Nyitrai Reka, Letiŝia Mark, Claudia Cioc)
îngrijesc şi editează, în anul 2000, valoroasa lucrare a lui Barbu Constantinescu, Probe de limba şi
literatura rromilor din România (Bucureşti - Cluj: Kriterion, 240 p.), apărută, iniŝial, în anul 1878.
Tot în 2000, scriitoarea târgumureşeană, din neamul rromilor gabori, Irina Gabor (Irén Zrínyi –
Gábor), publică o carte de povestiri, în formulă bilingvă, O Neneka e rromengó vajdas. Neneka,
voievodul ţiganilor (Târgu Mureş: Editura Impress, 191 p.), câteva fiind incluse şi în Culegere de
poveşti şi basme rromani (iniŝiativă: Fundaŝia Wassdas din Cluj Napoca, Editura Todesco, 2000
[traducere: Maria Ursu].
O iniŝiativă inedită a constituit-o imprimarea pe casetă audio a unor poveşti şi povestiri în limba
rromani, în anul 2001, cu titul Le maj śukar paramìćă thaj svàtură. Cele mai frumoase povestiri şi pilde
rrome (Bucureşti: ProMediaMusic – UPFR), avându-i ca povestitori pe: Nicolae Pandelică, Tudor
Lakatos, Gheorghe Cincă, Sorin Sandu Aurel, Ion Dumitru Bidia, ca urmare a proiectului coordonat de
redactorul Gheorghe Sarău în parteneriatul UNICEF, MEC, ROMANI CRISS.
În acelaşi an, se publică, postum, lucrarea lui Alexandru Ruja – Gribussy, Ana din pârâu
(Basm rrom. Ediŝie bilingvă, română-rromani, Bucureşti: Editura Kriterion, 2001, 8o p.), cu
concursul lui Gheorghe Sarău, îngrijitorul colecŝiei "Biblioteca rromă".
Anul următor, avea să apară, în aceeaşi colecŝie, Rromane taxtaja. Nestemate din folclorul
rromilor, o ediŝie bilingvă realizată de profesorul Costică Băŝălan, rrom căldărar hunedorean
(Bucureşti - Cluj: Editura Kriterion, 2002, 226 p.), îngrijită, de asemenea, de Gheorghe Sarău, ca
referent şi redactor). Scriitoarea Luminiŝa Mihai – Cioabă, din neamul rromilor căldărari, îşi
publică, tot în anul 2002, cartea de povestiri O čem o hasardo. Ţara pierdută. The Lost Country.
Das verlorene Land (Sibiu: Editura ”Etape”), într-o formulă deja consacrată de autoare, adică în
patru limbi (rromani, română, engleză şi germană).
Folclorul românesc îmbracă şi el haina limbii rromani, cum ar fi, de pildă, traducerea
realizată, în anul 2002, de profesoara Lidia Ursu, din judeŝul Alba, Paramìća pala o Jon Krăngä
[Poveşti după Ion Creangă], la iniŝiativa Asociaŝiei Montane a Moŝilor, cu o redactare în rromani şi
consultaŝă asigurate de Gheorghe Sarău (50 p.). Tot cu traduceri din Ion Creangă, în anul ce a
urmat, învăŝătoarea Elena Nuică versifică povestea lui Ion Creangă, Capra cu trei iezi. I buzni thaj
le trin buznorre (Bucureşti: CEDU 2000+ şi SLO Olanda, 2003, 16 p. + 2 p.), traducerea în rromani
fiind asigurată de Octavian Bonculescu.
De consemnat sunt şi cele două apariŝii din anul 2003, în cadrul unui proiect european
regional, Mesék és legendák. Legende şi poveşti, Satu Mare: Editura Solstiŝiu, 190 p.), respectiv,

Poveşti şi legende din istoria Euroregiunii carpatice, Satu Mare: Editura Solstiŝiu, 152 p.), realizată
de un colectiv de autori sătmăreni şi de colegii lor din Ucraina şi Ungaria.
Experienŝa din anul 2001, privind consemnarea sonoră a poveştilor rrome, avea să fie
continuată în anul 2003, prin editarea casetei Cele mai frumoase povestiri şi pilde rrome. Le maj
śukar rromane paramìćă thaj svàtură [UNICEF, MEC], [vol. II], realizată cu povestitorii rromi:
Nicolae Pandelică, Borcoj Jupiter, Ionel Cordovan, Aurica - Mariti Rădulescu, Sorin Sandu Aurel,
Lucian Cherata (Redactor – coordonator: Gheorghe Sarău). De altfel, în anul 2006, o parte din
povestirile înregistrate sonor de Jupiter Borcoi pe această casetă aveau să fie incluse, alături de cele
culese sau adaptate de Gheorghe Sarău, Marcel Courthiade, Olga Markus ş.a., în Carte de poveşti
rrome. Rromane paramićienqo lil (Ediŝie bilingvă. Edukàcia duje šhiběnθe, Cluj Napoca: Editura
AMM, 56 p.], cum, în mod asemănător, cele mai multe dintre poveştile şi povestirile conŝinute pe
cele două casete audio – înregistrate de Jupiter Borcoi, Nicolae Pandelică şi Ionel Cordovan – au
fost inserate în diferite manuale şcolare de limba şi literatura rromani, publicate între anii 1995-
2009 de Gheorghe Sarău, Ionel şi Noemi Cordovan, Borcoi Jupter, Nicolae Pandelică, Marius
Căldăraru, Moise Gabriela. Similar, şi inspectorul pentru şcolarizarea rromilor în judeŝul Dolj,
Lucian Cherata, publică, în anul 2008, cartea bilingvă de poveşti şi povestiri rrome Al kamimoske
paramisa (Poveştile iubirii, Iaşi: Editura Panfilius,134 p.), în care reia unele din povestirile rostite
de el pe caseta audio din anul 2003.
Nu în ultim rând, este de consemnat adevărul că, în România, dintre toŝi cei care s-au
preocupat de culegerea, adaptarea, traducerea şi consemnarea unor poveşti şi povestiri rrome în
limba rromani, Jupiter Borcoi este singurul care a demonstrat, de mai bine de un deceniu, coerenŝă
şi dăruire (v. apariŝia recentă la care Jupiter Borcoi este coordonatorul şi principalul autor, alături de
Petronia Scripcariu, Mirabela Rascarachi şi Nelu Ştefan, Le maj śukar paramićă thaj phenimata le
rromenqe. Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor (Botoşani: Editura Arena Cărŝii,
2012, 90 p.).
În volumul de faţă, ca şi în celelalte până aici amintite, avem de-a face, pe de o parte, fie cu
poveşti rrome culese de la bătrânii păstrători rromi ori cu povestiri adaptate de autori după unele
producŝii folclorice româneşti sau din alte limbi, fie, pe de altă parte, cu creaŝii ale autorilor.
Cât priveşte dimensiunea lor artistică, cititorii sunt cei mai în măsură să-şi înaripeze
imaginaŝia şi să emită judecăŝile de valoare potrivite. Noi, truditorii volumului de faŝă, atât am putut
oferi, deocamdată!
Prof. univ. Dr. Gheorghe Sarău

O KAMIPEN DORINŢA
Jekh purani paramiši phenel kaj but O poveste veche spune cǎ foarte
anglal, kana o Del phirelas p-i phuv, akhardǎs demult, când Dumnezeu umbla pe pǎmânt, a
le manuśen te rigǎrel pesqe dinimata. Thaj chemat oamenii pentru a le împǎrŝi darurile
avile le manuśa opral sa i phuv, penqe selǎça, sale. Şi au venit oamenii de pe tot pǎmântul,
k-o Devel. Jekh sel avilǎs te mangel cu neamul lor, la Dumnezeu. Un popor a venit
barvalipen p-i vazi, aver sastimos, aver but sǎ cearǎ câmpuri mǎnoase, altul sǎnǎtate, altul
pherrelinǎ thaj kadja maj dur. Varesavi sel multe livezi şi aşa mai departe. Fiecare popor
mangelas thaj lielas vareso. cerea şi primea câte ceva.
Pala‟ so o Del rigǎrdǎs sa, dikhlǎs, Dupǎ ce Dumnezeu a împǎrŝit totul, a
dural, ke maj avenas trin murśa, kale balença, vǎzut, în depǎrtare, cǎ mai veneau trei bǎrbaŝi,
maśkarutne sar ušipen, thaj, palal lenqe cu plete negre, de staturǎ mijlocie, şi, dupǎ
podǐmata, dikhelas pes ke phirdesas but încǎlŝǎri, se vedea cǎ umblaserǎ un drum lung.
droma. Paśarden pen von, line laʒane le stadǎ Aceştia S-au apropiat, şi-au luat cu sfialǎ
opral o śero thaj ašhile bitragande anglal o pǎlǎriile de pe cap şi au rǎmas nemişcaŝi în
Del. faŝa lui Dumnezeu.
- Kon san tume, kaj aven but palal? – Cine sunteŝi voi, care veniŝi aşa de
- Sam rroma, Devla! târziu?
- Thaj kaθar phirde ʒi akana? Me – Suntem rromi, Doamne!
rigǎrdem sa! – Şi pe unde aŝi umblat pânǎ acum? Eu
Ama, dikhindoj len o Del kaj beśenas am împǎrŝit deja totul! Dar, vǎzându-i
kadja laʒavde thaj sar ʒanelas kaj si vi šorre, Dumnezeu stând aşa de smeriŝi şi cunoscând
pušhlǎs len maj lokhes: cǎ sunt şi sǎraci, îi întrebǎ mai domol:
- Save mangipnaça aviline? – Cu ce rugǎminte aŝi venit?
- Devla, ame avilǎm te mangas tuqe te – Doamne, noi am venit sǎ te rugǎm sǎ
kames amen. ne iubeşti.
E rromenqo mangipen šhajlǎs but le Rugǎmintea rromilor i-a plǎcut mult
Devles. Domnului.
- Miśto rroma!len phenav ke kamava - Bine rromilor, promit cǎ vǎ voi iubi.
tumen.

Le murśa, lośale, naisardine Lesqe, Bǎrbaŝii, bucuroşi, I-au mulŝumit, şi-au

thodine le stadǎ p-o śero thaj kamlen te pus pǎlǎriile pe cap şi au vrut sǎ plece.
telǎren. Dar Dumnezeu i-a oprit:
o Del ašhavdǎs len: - Aşteptaŝi puŝin! Am totuşi ceva
- Źukeren xancï! Si man vi vareso vaś pentru neamul vostru. Primul dar pe care vi-l
tumaro nǎmo. O jekhto dinipen so dav les dau este o limbǎ frumoasǎ şi melodioasǎ. Sǎ o
tumenqe si jekh śukar thaj gilavutni šhib. Te pǎstraŝi cu sfinŝenie! Al doilea dar sunt
inkeren laθe devlikanes! O dujto dinipen si le cântecele cele mai frumoase. Ele vor fi aşa de
maj but śukar dǐlǎ. Von avena kadja śukar, ke minunate cǎ veŝi fi foarte cunoscuŝi pentru
tumen resena but prinʒarde vaś lenθe... Thaj o ele… Şi Dumnezeu a mai spus:
Del mai phendǎs:
- O trinto dinipen avela jekh śukar - Al treilea dar va fi o ŝarǎ minunatǎ,
them, savo avela tumaro than. Thaj kadava care va fi locul vostru. Şi acest loc va fi lumea
than avela sa i lùmja! ʒan thaj, kamipnaça, te întreagǎ! Mergeŝi şi, cu iubire, sǎ cǎutaŝi
roden o vestipen thaj e ʒivipnasqo śukaripen. libertatea şi frumuseŝea vieŝii. Aceasta este
Kadava si Mirro kamipen. Ama si vi man jekh dorinŝa Mea. Dar am şi Eu o rugǎminte cǎtre
mangipen karing tumenθe: phenen manqe kaj voi: promiteŝi-mi cǎ veŝi fi uniŝi, cǎ nu veŝi fi
tume kerena jekhipen, kidine, kaj na avena rǎi şi cǎ vǎ veŝi ajuta întotdeauna, frǎŝeşte,
ʒungale thaj ke dena vast varekana, unul pe altul.
phralikanes, jekh averesqe.
E rroma dine pesqo lav k-ël Devlesqe Rromii au promis cǎ vor respecta
mangimata, naisarade palem Lesqe thaj gele. cerinŝele Domnului, I-au mulŝumit din nou şi
I paramiši phenel kaj sa i vrjàma au plecat.
kana von inkerde pesqo phenipen sas lenqe Legenda spune cǎ întotdeauna când
miśto, thaj kana bisterde lesθar but rovline rromii şI-au respectat cuvântul dat au dus-o
kerkes. bine, iar când au uitat de el au plâns amar.
(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

Jupiter Borcoi) Jupiter Borcoi)


O XORAXAJ TURCUL
O Kasim sas jekh phurorro anθar Kasim era un bǎtrânel din satul nostru,
amaro gav, so bikinelas śudrǎrdi. Sa le care vindea îngheŝatǎ. Toŝi copiii din sat ştiau
šhavorre anθar o gav ʒanenas ke kana avel o cǎ odatǎ cu venirea primǎverii, când soarele
paśmilaj, kana e khamesqe praja śirden te începea sǎ încǎlzeascǎ din nou pǎmântul, la
tatǎren palem i phuv, ka-e śkolaqo vudar poarta şcolii apǎrea rulota bǎtrânului. Kasim
avelas e phuresqo vurdon. E Kasimos si les avea îngheŝatǎ de toate felurile: cu ciocolatǎ,
savorenθar śudrǎrdǎ: šoklolataqe, vaniliaqe cu vanilie, cu cireşe. Toŝi copiii din şcoalǎ, în
thaj kireśença. Sa le šhave anθar i śkòla, anθ-i pauzǎ, se înghesuie la masa lui Kasim:
pàuza, aven paśe i meseli k-o Kasim:
- Jekh šokolataça thaj jekh vaniliaça! - Una cu ciocolatǎ şi una cu vanilie!
- Kireśença maj si tumen? - Cu cireşe mai aveŝi?
O phuro sa vrăma paśasal thaj Bǎtrânul zâmbeşte mereu şi rǎspunde
amboldel lašhes: amabil:
- Si man, si amen! - Am, avem!
Numàj o Nanu beśel rigǎθe thaj dikhel Numai Nanu stǎ deoparte şi priveşte
dural. Ši kamel śudrǎrdi. Ka-i śkòla avel i daj nepǎsǎtor. Nu vrea îngheŝatǎ. La şcoalǎ vine
e Nanuosqi. Dikhel e šhaves, sar beśel rigǎθe, mama lui Nanu. Îl vede pe bǎiat, cum stă
thaj phenel lesqe: deoparte, şi-i spune:
- Haj te kinav tuqe jekh śudrǎrdi. - Hai sǎ-ŝi cumpǎr o îngheŝatǎ. De
Savǎθar kames? care vrei?
- Na kamav! amboldel zorǎça o šhavo. - Nu vreau! rǎspunde bǎiatul foarte
- Dikh si les vi kireśença…phenel hotǎrât.
palem i daj. - Uite are şi cu cireşe… insistǎ mama.
- Na kamav! amboldel palem zorǎça o - Nu vreau! rǎspunde bǎiatul din nou
šhavo. cu tǎrie.
I daj dikhel maj miśto karing o šhavo. Mama priveşte atent cǎtre bǎiat. Simte
Xatǎrel ke vareso na si lašhes. Iril pes thaj ʒal cǎ ceva nu este în regulǎ. Se întoarce şi merge
k-i meseli k-o Kasim. Mangel jekh śudrǎrdi. la taraba lui Kasim. Comandǎ o îngheŝatǎ.

E porǎça e jekhǎqi dikhel palal karing Cu coada ochiului se uită apoi către
o šhavo. ,,So te avel?”, pušhel pes i daj. Avel băiat. ,,Ce sǎ fie?”, se întreabǎ mama. Vine
paśe o Nanu thaj dandarel bare šajlǒvipnaça lîngă Nanu şi muşcǎ cu lǎcomie din îngheŝatǎ:
anθar i śudrǎrdi: - Dacǎ tu nu vrei… Sau poate cǎ eşti
- Kana tu na kames… Vaj śaj ke san supǎrat pe Kasim?
xolǎriko p-o Kasim? - Nu, nu sunt supǎrat, murmurǎ
- Na, na sem xolǎriko, phenel lokhes o bǎiatul. Apoi întrebǎ repede:
šhavo. Palal pušhel sigutnes:
- Daje si šašes ke le xoraxaja si nasul - Mamǎ este adevǎrat cǎ turcii sunt
manuśa? oameni rǎi ?
- Na, na patǎv, maj but ke, dikh, o - Nu, nu cred, mai ales cǎ, uite, Kasim
Kasim - so si xoraxaj - kerel jekh śudrǎrdi - care este turc - face o îngheŝatǎ aşa de
kadja but lašhi… bunǎ…
- Me ʒanav kaθar le historiaqe òre, kaj - Eu ştiu de la orele de istorie cǎ,
akana but berśa, kana le xoraxaja uśtǎvde Acum mulŝi ani, când turcii au cotropit ŝara
amaro them, kerde but nasulimata, vi noastrǎ, au fǎcut multe rele, ba chiar au ucis
mudarde ʒuvlǎn, šhavorren thaj phuren - femei, copii şi bǎtrâni - spuse mirat bǎiatul.
phenel azbajlo o šhavo. Sa kadja vi le Tot aşa şi germanii…Mama zâmbeşte, se
germànurǎ… I daj paśasal, godǐsarel xancї so gândeşte puŝin la spusele bǎiatului şi cu
phendǎs o šhavo thaj amboldel: seriozitate îi rǎspunde:
- Dikhes tu, mirro šhavo, vi anθar - Vezi tu, copilul meu, şi despre noi
amenθe le rroma phenen pen rromii se spun o mulŝime de lucruri rele, însǎ
ʒanes kaj na si kadja. Si šašes ke anθ-e tu ştii bine cǎ nu este aşa. Este adevǎrat cǎ în
marimatenqo vaxt keren pen but nasulimata, timp de rǎzboi se întâmplǎ multe rele, însǎ
tha‟ le manuśen si te des len patǐv pala‟ oamenii trebuie respectaŝi dupǎ ceea ce sunt.
kodoja so si von. Butvar, le anglekrisimata De cele mai multe ori, prejudecǎŝile fac cel
keren but nasul e manuśenqe. Vi kana o mai rǎu oamenilor. Chiar dacǎ Kasim este
Kasim si xoraxaj, vov si jekh lašho manuś, turc, el este un om bun, un bǎtrânel care se
jekh phurorro so lośalǒl ke śaj te del tumenqe, bucurǎ cǎ vǎ poate da vouǎ copiilor sǎ gustaŝi
le šhavorenqe, te xan anθar i śudrǎrdi kerdi din îngheŝata fǎcutǎ de el.
lesθar.

Palal kadaja, trebul te keras kris e Dupǎ asta ar trebui judecaŝi oamenii.
manuśenqe. Tha‟ śaj kaj kadaja lèkcia siklǒsa Dar poate cǎ lecŝia aceasta o sǎ o înveŝi mai
la maj palal ka-i historìa... târziu la orele de istorie…


O KAŚTÀRI THAJ VISUL

PESQO SUNO LEMNARULUI
O Phuro sasas jekh but prinʒardo kaśtàri Bǎtrânul era un lemnar renumit din
anθ-o pesqo gavorro. Pesqo šašo anav na maj sǎtucul sǎu. Numele sǎu adevǎrat nu mai era
ʒanelas les khonik, savorre phenenas lesqe o cunoscut de nimeni, toŝi îi spuneau Bǎtrânul.
Phuro. Anθ-o pesqo ʒivipen, kerdǎsas but De-a lungul vieŝii lui, construise multe lucruri
kaśtesqe butǎ, maj but šajlǎsas les te kerel din lemn, dar cel mai mult îi plǎcuse sǎ facǎ
muzikaqe instrumènturǎ. O Phuro ʒanelas te instrumente muzicale. Bǎtrânul ştia sǎ facǎ
kerel i maj lašhi skrìpka vi i maj lašhi kòbza, tha΄ cea mai bunǎ vioarǎ şi cea mai bunǎ cobzǎ,
vi le maj śukar duruvlǎ thaj nàjurǎ. dar şi cele mai frumoase fluiere şi naiuri.
Ama akana, kamelas jekh muzikaqo Însǎ acum, dorea un instrument cum
instumènto sar na maj diklǎsas pes, kaj te nu se mai vǎzuse, care sǎ scoatǎ cele mai
ankalavel le maj śukar baśa, kadja sar śundǎsas frumoase sunete, aşa cum auzise cândva într-
vov varekana anθ-jekh suno. Kodolesqe trebulas un vis. Pentru aceea îi trebuia un lemn, care sǎ
les jekh kaśt, kaj te ankalavel le devlikane baśa, scoatǎ sunetele îngereşti, un lemn precum
jekh kaśt sar o arcàro, o fàgo vaj i pendexlin. arŝarul, fagul sau alunul. Când era copil,
Kana sasas tiknorro, o Phuro śundǎsas ka-o Bǎtrânul auzise la bunicul sǎu, cǎ cele mai
pesqo pàpus, kaj le maj lašhe muzikaqe bune instrumente se fac din lemnul lovit de
instrumènturǎ inklen anθar o kaśt, savo sas trǎsnet şi de lumina din focul norilor. Trecuse
malado kaθar i strafin thaj e dudǎθar anθar e timpul şi Bǎtrânul tot se mai gândea cum ar
maruthenqi jag. Nakhlǎsas o vaxt thaj o Phuro sa trebui sǎ fie acest instrument.
godǐsarelas sar si te avel kadava instrumènto.
Texarinǎθe, e Phuresqe sasas lesqe te ʒal De dimineaŝǎ, Bǎtrânul simŝise nevoia
karing o veś. Uśtilǎsas jekh dikhipnaça, jekh sǎ plece spre pǎdure. Se trezise cu o vedenie,
śukar suno anθ-i pesqi godǐ, thaj ʒanel ke kadava un vis frumos în minte, şi ştie cǎ trebuie sǎ
si te avel šašes. O suno sasas sar jekh kaśtesqo devină realitate. Visul îi arǎtase un soi de
fǎlo, savo ankalavelas le maj śukar baśa! Si dur o lemn, care scotea sunetele cele mai plǎcute!
veś, tha΄ o kaśtalo kerel pesqe truśul, liel pesqo Este departe pǎdurea, dar lemnarul îşi face
tover thaj telǎrel, lośalo. cruce, îşi ia toporul şi porneşte, bucuros.

,,Si mùsaj te resav aděs. Miro ilo ,,Trebuie sǎ ajung astǎzi. Inima îmi
phenel, ke trebul te arakhav kadava rukh, vi te spune cǎ trebuie sǎ gǎsesc acest copac, şi de-
rodava sa o veś ”- godǐsarel pes vov. ʒi rǎti le ar fi sǎ caut toatǎ pǎdurea”- se gândeşte
marutha patǎrdenas o devel sar jekh kali kuri. Bǎtrânul. Pânǎ seara norii acoperiserǎ cerul ca
E maruthnenqo baśavipen śunelas pes zorales o pǎturǎ neagrǎ. Bubuitul norilor se auzea
thaj but paśe, ama o phuro kamlǎs te ʒal maj puternic şi foarte aproape, dar Bǎtrânul vrea
angle p-o pesqo drom. sǎ meargǎ înainte pe drumul sǎu.
O Phuro ʒalas angle, anθar o veś, so Bǎtrânul înainta prin pǎdurea care
sikavelas sar kana sasas maśkaral rǎtǎθe. arǎta ca şi când ar fi fost miezul nopŝii. Rar,
Xancïvar, mišǒlas po jekh dudǎqi ušhal, kaθar sclipea câte o umbrǎ de luminǎ, de la
e jaga so xunavenas o šèro. Le baśa śunenas fulgerele care brǎzdau cerul. Sunetele se
pen sa maj zorales thaj i dud dikhelas pes sa auzeau tot mai tare şi lumina se vedea tot mai
maj paśe. Jekhevaraθar, śundǎs pes jekh baro aproape. Deodatǎ, un zgomot puternic se auzi
baśibaś thaj jekh bari dud xutilǎs maśkar e şi o luminǎ ŝâşni printre nori, oprindu-se chiar
marutha, ašhavindoj duje phirdenθe anglal o la doi paşi înaintea Bătrânului, într-un arbore
Phuro, anθ-jekh sano thaj na prè ušo rukh. subŝire şi nu prea înalt.
,, - Baro san, Devla!”, phenel vov. O ,, - M-are eşti, Doamne! ” spune
Phuro na traśal. Xatǎrdǎs. Prinʒardǎsas o acesta. Bǎtrânului nu îi este fricǎ. A înŝeles.
dikhipen, saveça uśtilǎsas texarinǎθe thaj Recunoscuse imaginea cu care se trezise
khonʒardăs pesqe o tover. Kodova sas o rukh! dimineaŝǎ şi îşi pregǎti securea. Acela era
Jekh pendex azbanili balvalǎθar vi tatǎrdo copacul! Un alun mângâiat de vânt şi încǎlzit
khamesθar. Jekh pendexlin azbanili kaθar i de soare. Un alun atins de focul magic!
devlikani jag!
Anθar i pendexlin o Phuro kerdǎs Din alun Bǎtrânul fǎcu primul său
pesqo jekhtono cambàlo. Lesqe baśa anenas ŝambal. Sunetele lui aminteau de bǎtaia
godǐ e balvalǎnθar vi kaθar e briśindenqo vânturilor şi de zgomotul ploilor, ele
baśipen, von tatǎrenas o dǐ le kodolenqo, save încǎlzeau inima celor care ascultau, aşa cum
denas kan, kadja sar le khamesqe phraja razele soarelui încǎlziserǎ alunul pe cǎrarea
tatǎrdenas i pendexlin p-o drom anθar o veś. din pǎdure.


SAR SI O CE ESTE UN LUCRU

NASULIPEN? RǍU?
Murro kàko si but phuro. Les si les 85 Unchiul meu este foarte bǎtrân. El are
(oxtovardeś thaj panз) berśa thaj, butivar, 85 de ani şi, de multe ori, seara, se aşeazǎ şi
rǎtăθe, beśel thaj phenel amenqe, e ne spune, nouǎ, nepoŝilor, câte o poveste din
nepoturenqe, po jekh paramìši anθar pesqe tinereŝile sale.
ternimata.
Phenava vi tumenqe jekh paramìši, te Vǎ voi spune şi vouǎ una, sǎ vedeŝi
dikhen sar, butvar, o nasulipen, savo kamas te cum, de multe ori, rǎul pe care vrem sǎ-l
keras les e averenqe, iril pes amenθe. facem altora se întoarce la noi.
Amenθe, anθ-o gav, sasas jekh barvalo La noi, în sat, era un rom bogat, care
rrom, saves sasas les jekh kòrkorro šhavo. avea un singur fiu.
O rrom kamelas but pesqe šhaves, kaj Omul îşi iubea mult bǎiatul, cǎci era
sasas but godǎver, śukar thaj jekh prinзardo deştept, frumos şi un cunoscut cântǎreŝ din
baśavno anθar o akordiòno. Kana kerdǎs o acordeon. Când a împlinit bǎiatul 23 de ani,
šhavo 23 (biś thaj trin) berśa, sar avelas vov cum venea el acasǎ, pe drum, se rupe cǎruŝa şi
khere, p-o drom, phagel pes o vurdon thaj o bǎiatul cade şi moare.
šhavo perel tele thaj merel.
Andine les e rroma khere, thaj sar ši L-au adus rromii acasǎ, dar cum nu era
sasas sastǎrno anθ-o gav, dilkhline les savorre doctor în sat, L-au vǎzut toŝi şi au spus cǎ este
aj phendine kaj si mulo thaj praxosardine les. mort şi l-au îngropat.
But dukh thaj but asvină sasas atunš Multǎ durere si lacrimi au avut atunci
pesqe daden. pǎrinŝii sǎi.
Kana praxosarde les, thovdine paśal Când L-au îngropat, au pus lângǎ el
lesθe vi o akordiòno, vi jekh śukar acordeonul, o frumoasǎ brǎŝarǎ de aur şi trei
sumnakutni bricìra, thaj vi trin bare angrustika inele mari pe degetele sale.
p-ël pesqe naja.

Rǎtăθe, pala‟ o praxomos, duj šora Seara, dupǎ înmormântare, doi hoŝi din
anθar o gav godǐsaren pen thaj vakǎren von te sat se gândesc şi discutǎ ei sǎ desfacǎ
зan te putaren o limori thaj te lien o akordiòno mormântul şi sǎ ia acordeonul şi inelele din
vi ël sumnakutne angrustǎ, kaj, vi kadja, aur, cǎ, şi aşa, spuneau ei, ce sǎ facǎ mortul cu
phenenas von, so te kerel o mulo lença? ele?
P-o maśkar e rǎtǎqo, зan ël šora, În toiul nopŝii, merg hoŝii, sapǎ groapa,
xunaven i xïv, putaren e mulesqo moxton thaj deschid sicriul şi ce sǎ vadǎ? Se ridicǎ mortul
so te dikhen? Vazdel pes o mulo thaj pušhel şi spune:
len:
- So si khate, phrala!len, kaj sem me? - Ce este aici, fraŝilor, unde sunt?
Ël šora but daranile thaj, phares, Hoŝii S-au speriat foarte tare şi, cu
izdranindoj, xuten anθar i xïv thaj naśen. O greu, tremurând, sar din groapǎ şi o iau la
šhavo, savo ši sasas šašes mulo - vov isindoj fugǎ. Bǎiatul, care nu era cu adevǎrat mort, el
anθ-jekh klìniko meripen - inklislo thaj gelǎs fiind în moarte clinicǎ, iese din groapǎ şi
khere. pleacǎ acasǎ.
But vaxt pal‟ kodoja, o dad, but lośalo, Multǎ vreme dupǎ aceea, tatǎl, foarte
sa rodǎs e šoren te naisarel lenqe, tha‟ khonik bucuros, i-a tot cǎutat pe hoŝi sǎ le
ši maj зanglǎs niš śundǎs khanš lenθar. mulŝumeascǎ, dar nimeni nu a mai ştiut de ei,
nici nu au mai auzit nimic de ei.
Akana, o pušhipen si: Acum, întrebarea este:
So aśti te avel maj nasul? Kaj ël šora Ce poate sǎ fie mai rǎu? Cǎ hoŝii au
pharavdine le mulesqo moxton, vaj ke o dezgropat sicriul, sau cǎ bǎiatul, de- Acum
šhavo, akna зivdo, aśtilas te ašhel praxome? viu, putea sǎ rǎmânǎ îngropat?
Tume sar phenen? Voi ce credeţi?


DUJ AMALA DOI PRIETENI

Sasas jekhvar duj amala. Von зivenas Au fost odatǎ doi prieteni. Ei locuiau
gavesθe. Kana barilen, avilǎs i vrăma te зan ёl la sat. Când au crescut, a venit vremea sǎ
duj anθ-o fòros te siklŏven ka-i śkòla. meargǎ amândoi la oraş sǎ înveŝe la şcoalǎ.
Akana, le Iones sasas les jekh famìlia Acum, Ion avea o familie mai bogatǎ,
maj barvali, thaj le Marianesqi sasas maj iar Marin era mai sǎrac, iar când au plecat,
šorri, thaj kana telărde, penqe deja šhutine mamele lor le-au pus în trǎistuŝe mâncare,
lenqe anθ-ël gonorre xaben, pal‟sar len sasas dupǎ cum avea fiecare, sǎ aibǎ şi ei pe
len, te avel vi len p-o drom. drum.
Pal‟ so geline von jekh kotor Dupǎ ce au mers o bucatǎ de drum, i-a
dromesqo, lǎs len i bokh thaj beśle von te xan. apucat foamea şi S-au aşezat sǎ mânǎnce.
O Ion ankalavel te xal mas, goja, kiral Ion scoate sǎ mǎnânce carne, cârnaŝi,
thaj aver, tha‟o Marin ankalavel jekh brânzǎ şi altele, însǎ Marin scoate un peştişor,
mašhorro, kaj na sasas les maj but. Xal svàko cǎci nu avea mai mult. Mǎnâncǎ fiecare din
anθar pesqo xaben thaj зan maj dur. mâncare şi pleacǎ mai departe.
Angla‟so te aresen anθ-o fòros, palem Înainte de a ajunge în oraş, din nou li
liel len i bokh thaj beśen te xan. se face foame şi se aşeazǎ sǎ mǎnânce.
O Ion, palem, ankalavel mas, goja, Ion, iarǎşi, scoate carne, cârnaŝi,
kiral, tha‟ le Marines ši maj si les sar ël kanre brânzǎ, însǎ Marin nu mai are decât oasele
le mašhesqe thaj thol pes vi vov te xal. peştişorului şi se aşeazǎ şi el sǎ mǎnânce.
O Ion dikhel thaj pušhel les: Ion îl vede şi-l întreabǎ:
- Sar, phral!a, tu xas kanre mašhesqe, - Cum, frate, tu mǎnânci oase de peşte,
bokhaθar? de foame?
- Na bokhaθar, phral!a, amboldel o - Nu de foame, frate, rǎspunde Marin,
Marin, kadava mašho, savo xalem me les, peştele acesta pe care l-am mâncat era
sasas drabardo, thaj kon xal lesqe kanre avela fermecat, iar cine mǎnâncǎ oasele lui va fi
but godǎver ka-i śkòla. Kodolesqe xav me foarte deştept la şcoalǎ. De aceea mǎnânc eu
kadala kanre. aceste oase.

O Ion dikhel les, maj beśel, maj Ion îl priveşte, mai aşteaptǎ, se mai
godĭsarel pes thaj phenel karing o Marin: gândeşte şi spune cǎtre Marin:
- Dikh, phral!a, me dav tut murro -Uite, frate, îŝi dau ŝie mâncarea mea şi
xaben, thaj tu de man ël kanre le mašhesqe, dǎ-mi tu oasele de la peşte, vrei?
kames? Marin stǎ puŝin, se face cǎ se gândeşte
O Marin beśel xancï, kerel pes ke şi-i spune:
godĭsarel pes thaj phenel lesqe:
- Miśto, phrala, kadja te avel, ke si - Bine, frate, aşa sǎ fie, cǎci este bine
miśto te avas duj amala but godǎver anθ-i sǎ fim doi prieteni foarte deştepŝi în şcoalǎ
śkòla sar jekh. decât unul.
Thaj o Marin astarel pes te xal o mas, Şi Marin se apucǎ sǎ mǎnânce carnea,
ël goja thaj so maj sas thaj del le Ionos ël cârnaŝii şi ce mai era şi îi dă oasele lui
kanre. Ion.
Kana aresen anθ-o fòro, ka-i śkòla, o Când ajung în oraş, la şcoalǎ, Ion
Iono phenel xolipnaça: zice cu mânie:
- Śun, phrala!, xalem me kodola kanre, - Ascultǎ, frate, am mâncat eu oasele
tha‟ši fal man ke sem maj godǎver. alea, dar nu mi se pare cǎ sunt mai deştept.
Godĭsarav me e śkolǎθe, tha‟ci зanav Mǎ gândesc la şcoalǎ, dar nu ştiu mai
maj but sar anglal, sosθar, so te avel? mult decât înainte, de ce, ce sǎ fie?
- E! - amboldel o Iono, sa siklilǎn - E! - rǎspunde Ion, tot ai învǎŝat ceva,
vareso, phrala! Akana зanes vi tu ke i godĭ na frate! Acum ştii şi tu cǎ mintea nu stǎ în
beśel anθ-o xaben! mâncare!



E TEXARINǍQO CÂNTǍREŢUL
GILAVNO DIMINEŢII
Kana aven o milaj thaj e śkolaqo Când vin vara şi vacanŝa, Pepito
šhinipen, o Pepito ʒal gavesθe, k-e pesqe pleacǎ la ŝarǎ, la bunici. Bunica şi bunicul
phure dada. I mami thaj o pàpus si duj sunt doi oameni harnici. Ei au doi cai, o vacǎ
butǐkerne manuśa. Len si len duj grasta, jekh şi foarte multe gâşte şi gǎini. De aceea, Pepito
guruvni vi but papină thaj khajnǎ. Kodolesqe, nu stǎ deloc. Îi place sǎ umble cu calul, sǎ-l
o Pepito na beśel nisar. Šajlǒl les te phirel e cǎlǎreascǎ, sǎ-i dea vacii sǎ mǎnânce iarbǎ,
grasteça, te inklel p-e les, te del e gurumnǎqe dar sǎ o şi mulgǎ şi multe altele.
te xal šar, vi te duśel la thaj but aver.
- Pepito, de nìśte kukina le khajnǎn, - Pepito, dǎ nişte grǎunŝe gǎinilor, cǎ,
kaj, dikh, so bokhale si von! phenel lesqe i uite, ce flǎmânde sunt! îi spune bunica.
mami. - Bine!
- Miśto! De dimineaŝǎ, Pepito este puŝin necǎjit
Texarinǎθar, o Pepito si xancï şi…nu dǎ de mâncare gǎinilor.
xolǎriko, thaj…na del le khajnǎn te xan. -Uite ce flǎmânde sunt gǎinuşele mele!
- Dikh so bokhale si mirre khajnǒrrǎ! spune din nou bunica, când terminǎ lucrul
phenel palem i mami, kana agordel i butǐ anθ- prin grǎdinǎ. Trebuie sǎ le mai dai nişte
i bar. Si mùsaj te maj des len nìśte kukina! grǎunŝe!
- Miśto, miśto!, phenel o Pepito tha΄… - Bine, bine!, spune Pepito şi… din
palem na del len te xan. Maj palal i phuri nou nu le dǎ sǎ mǎnânce. Mai târziu bunica îl
akharel e šhavorres: cheamǎ pe bǎiat:
- Haj te xas! Dikh, kerdem tuqe bokolǎ - Hai sǎ mǎnânci! Uite, ŝi-am fǎcut
thaj nìśte anre maj kovle, kadja sar šajlǒn tut! turte şi nişte ouǎ mai moi, aşa cum îŝi plac ŝie!
- Ši xav, na si man bokh, amboldel o - Nu mǎnânc, nu-mi este foame,
šhavorro. rǎspunde copilul.
I mami dikhel karing o šhavorro, Bunica priveşte cǎtre copil, se
godǐsarel xancï, paśasal thaj pušhel: gândeşte puŝin, zâmbeşte şi întreabǎ:

- Sar dikhav san but xolǎriko p-ël - Dupǎ cum vǎd esşti foarte supǎrat pe
mirre khajnǒrrǎ. So kerde von tuqe? gǎinuşele mele. Ce ŝi-au fǎcut?
- Na le khajnǎ, maj but le duj baśne! - Nu gǎinile, mai mult cei doi cocoşi!
amboldel o šhavorro. Sa i rǎt na aśtilem te rǎspunde copilul. Toatǎ noaptea nu am putut
sovav lenθar! dormi din cauza lor!
- Xatǎrav akana, phenel i phuri. - Înŝeleg acum, spune bǎtrâna. Aşa
Kadja si, von baśen sa i texarin. Tha΄, śaj, este, ei cântǎ toatǎ dimineaŝa. Dar, poate,
palal so phenava tuqe e baśnesqi paramiši, na dupǎ ce îŝi voi spune povestea cocoşului, nu o
maj dośalǎresa len kadja but… sǎ-i mai învinovǎŝeşti aşa de mult…
“Miènça thaj miènça berśa maj “Cu mii şi mii de ani în urmǎ,
anglal, o Baśno, o Kham thaj o Šhonut Cocoşul, Soarele şi Luna trǎiau în împǎrǎŝia
ʒivenas anθ-e šèrosqo thagaripen sar trin cerului ca trei fraŝi. Cel mai vesel dintre ei era
phrala. O maj lośalo anθar lenθe sasas o cocoşul. Cânta tot timpul cele mai frumoase
Baśno. Dǐlavelas sa o vaxt le maj śukar dǐlǎ, cântece, care pot sǎ bucure inima
save aśtin te anen i loś anθ-e manuśenqo ilo... omului…
Niš o Kham na sasas sar jekh xolǎriko. Nici Soarele nu era o fire posomorâtǎ.
Vov anelas o tatipen p-i phuv, thaj anθ-o dĭ e El aducea cǎldura pe pǎmânt, dar şi în sufletul
manuśenqo. Ama, sa vrjàma xolǎriko sasas o oamenilor. Dar, mai mereu încruntatǎ era
Šhonut. Xatǎrdǎsas kaj, butivar, le manuśa, Luna. Înŝelesese cǎ, deseori, oamenii, când se
kana avelas e rǎtǎqo ašhipen, sasas but lośale aşternea liniştea nopŝii, erau foarte bucuroşi sǎ
te śunen e Baśnesqo baśavipen. asculte cântecele Cocoşului.
Anθ-jekh děs, o Šhonut xolǒl p-o Într-o zi, Luna se înfurie pe sǎrmanul
šoro Baśno, sosqe na baśavelas sar kamelas Cocoş, fiindcǎ nu-i cânta aşa cum îi plǎcea ei,
vov, thaj niš jekh niš duj, del les dab, kadja şi nici una, nici douǎ, îl lovi atât de tare, de-l
zorales, ke šhudel les anθar o devel ʒi p-i aruncǎ din cer pânǎ pe pǎmânt.
phuv.
Kana avilǎs o Kham te dikhel so Când apǎru Soarele sǎ vadǎ ce se
kerdǎs o Baśno, sosθar na maj śunel pes lesqo întâmplase cu Cocoşul, de ce nu se mai aude
baśavipen, thaj śundǎs so thaj sar sas, cântatul lui, şi a auzit ce şi cum a fost, se
godǐsardǎs te kerel kris. gândi sǎ-l rǎzbune.

- Avdǐvesesθar, tu avesa e rǎtǎqo - De azi înainte, tu vei domni peste

śerutno thaj me p-o dǐves. Amare droma noapte, iar eu peste zi. Drumurile noastre se
rigǎrena pen sa vaxt. Thaj o Baśno ʒanela vor despǎrŝi pentru totdeauna. Iar cocoşul va
kadaja thaj uśtela pes kana avava me şti aceasta şi se va trezi odatǎ cu venirea mea
texarinǎθe, baśela lośaθar thaj marela le în zori, va cânta de bucurie şi va bate din
phaka, ama kana avesa tu naśela te garavel aripi, pe când la venirea ta se va grǎbi sǎ se
pes. ascundǎ.
Thaj kadja ašhilǎs ʒi aděs. Kana Şi aşa a rǎmas pânǎ astǎzi. Când simte
xatǎrel o Baśno ke avel o Kham, marel e Cocoşul apropierea Soarelui, bate din aripi şi
phaka thaj, ìto, naśel te baśel i texarin ʒi kana se grǎbeşte sǎ anunŝe zorile pânǎ când se
uśtin sa e manuśa; thaj sodevar xatǎrel ke avel trezesc toŝi oamenii; şi de câte ori presimte
o Šhonut, naśel te sovel, te na maj dikhel apropierea Lunii, aleargǎ sǎ se culce, sǎ n-o
kodoles savo šhudǎs les anθar o devel. mai vadǎ pe cea care l-a aruncat din cer.
I purani paramiši maj phenel kaj, kana Povestea veche mai spune cǎ atunci
sas šhudino o Baśno anθar o devel, pesqe când Cocoşul a fost aruncat din cer, cântecele
śukar dǐlǎ ašhile anθ-e šerosqo thagaripen. sale minunate au rǎmas în împǎrǎŝia cerului.
Von si le strafinǎle šerxană, save Ele sunt stelele strǎlucitoare, care
dudǎren e rǎtǎqo kalipen. lumineazǎ negura nopŝii.
Nùmaj le manuśa but lašhe ileça aśtin Numai oamenii cu sufletul bun pot sǎ
te śunen len. Kadaja si e šerxajenqi mùzika… le asculte. Aceasta este muzica stelelor…
- Akana na maj inkerav xoli p-e šorre - Acum nu mai sunt supǎrat pe
baśne! phenel o Pepito. sǎrmanii cocoşi! zice Pepito.
ʒav te maj dav len kukina! Merg sǎ le mai dau grǎunŝe!


DUJ ŠHAVE DOI FLĂCĂI

(O BUTǏKERNO ŠHAVO (BǍIATUL CEL MUNCITOR
THAJ O XOXAVNO) ŞI MINCINOSUL)
Sasas jekhvar jekh phuro rrom, but A fost odatǎ un rrom bǎtrân, foarte
barvalo thaj patǐvalo, ama, bezexenθe, na bogat şi cinstit, dar, din pǎcate, nu avea
sasas les šhave. copii.
Anθ-jekh děs, зal vov pesqe phralesθe, Într-o zi, merge la fratele sǎu, care
saves sasas les duj šhave, thaj phenel lenqe: avea doi bǎieŝi şi le spune:
- Dikhen, mirre šhava!len, me sem but - Vedeŝi, bǎieŝii mei, eu sunt foarte
phuro thaj ši maj aśtiv te kerav butǐ. Si man bǎtrân şi nu mai pot sǎ muncesc. Am o casǎ
jekh baro kher, guruva, grasta thaj vurdon, mare, boi, cai şi cǎruŝǎ, oi şi multe altele, pe
bakrǎ thaj but aver, saven, kana merava, care, când voi muri, vreau sǎ le las aceluia
kamav te mukhav len le kodolesqe maśkar dintre voi care este mai muncitor şi mai
tumenθe, savo si maj lašho butǎrno thaj maj cinstit. De aceea, spune bǎtrânul, vǎ cer vouǎ
patĭvalo. Kodolesqe, phenel o phuro, mangav sǎ mergeŝi în sat sǎ lucraŝi şi care va face
tumenqe te зan anθ-o gav te keren butǐ thaj (va câştiga) mai mulŝi bani în trei zile pe
savo kerela maj but love anθa‟ trin děsa p-i muncǎ, acela sǎ rǎmânǎ sǎ stea în casa
pesqi butǐ, kodova te ašhel (te beśel) anθ-o mea.
kher murro.
Ìto (sig), ël duj phrala telǎrdine anθ-o Repede, cei doi fraŝi plecarǎ în sat sǎ
gav te roden te keren butǐ. Akana, o baro caute de muncǎ. Acum, fratele cel mai mare,
phral, pal‟so godǐsarel pes jekh cïra, зal jekhe dupǎ ce se gândeşte un pic, se duce la un
pesqe amalesθe thaj phenel lesqe sa i prieten de al sǎu şi-i spune toatǎ
paramìši: povestea:
- Amal!a, de man jekh gàlbeno thaj - Prietene, dǎ-mi un galben şi când voi
kana avava barvalo, me lǎva o kher e fi bogat, de voi lua casa de la bǎtrân, ŝi-l voi
phuresθar thaj anava les palpale thaj vi maj aduce înapoi şi chiar mai mult.
but.

O kolaver phral, o maj cïkno, gelo Celǎlalt frate, cel mai mic, a mers în
anθ-o gav thaj trin děsa kerdǎs butǐ le sat şi trei zile a lucrat pe la oamenii care
gaзenθar, saven sasas len grasta petalomasqe, aveau cai de potcovit, cǎldǎri de reparat sau
lašharipnasqe kïkavǎ, vurdona kaj te aven de reparat cǎruŝele, pânǎ a câştigat şi el un
lašharde, зi kana lias vi vov jekh gàlbeno galben.
lovorro.
Avel, maj anglal, o baro šhavo thaj Mai înainte, vine fratele cel mare şi
phenel: spune:
- Dikh, kàko, andem tuqe jekh gàlbeno - Uite, unchiule, ŝi-am adus un galben,
pal‟mirri butǐ thaj niš na nakhline ël trin děsa! dupǎ munca mea şi nici nu au trecut cele trei
- xoxavel o šhavo. zile - minte bǎiatul.
O phuro liel o gàbeno dikhel lesθe thaj Bǎtrânul ia galbenul, se uitǎ la el şi îl
šhudel les anθ jag. aruncǎ în foc.
O šhavo ši phenel khanš. Bǎiatul nu spune nimic.
Avel vi o cïkno šhavo thaj phenel: Vine şi bǎiatul cel mic şi spune:
- Dikh, kàko! Andem me tuqe jekh - Uite, unchiule, ŝi-am adus un galben,
gàlbeno, pal‟mirri butǐ anθa kadala trin děsa. obŝinut pe munca mea în astea trei zile.
O phuro, palem, liel o lovo thaj šhudel Bǎtrânul, iarǎşi, ia banul şi îl aruncǎ în
les anθ-jag. foc
Kana dikhlǎs o šhavo, sig xutel, thaj le Când a vǎzut bǎiatul cel mic, sare iute
duje vastença rodel te ankalavel o lovo anθar i şi cu amândouǎ mâinile cautǎ sǎ scoatǎ banul
jag. din foc.
O phuro rrom asal atùnš thaj phenel: Bǎtrânul rrom râde atunci şi spune:
- Va, va kadja si. Tu, šhave!a, - Da, da, aşa este. Tu, bǎiete, ai muncit
kerdǎn butǐ phares vaś kadava lovo. Anθar din greu pentru banul acesta. De aceea, a ta sǎ
kodoja te avel tut vi murro kher! fie şi casa mea!
Kadja зanas vi ame ke o xoxavipen si Aşa ştim şi noi cǎ minciuna are
les sa vrăma xarne punre. întotdeauna picioare scurte.


I DOŚ VINA
Murro kak kerel phuvǎqe pirǎ. Vov Unchiul meu face oale de lut. El se
uśtel texarinǎθar, xunavel i phuv, anel pani, trezeşte de dimineaŝǎ, sapǎ pǎmântul, aduce
kerel i šik thaj, pal‟so kerel e pirǎ, thol len apa, face lutul şi, dupǎ ce face oalele, le
avri anglal o kher, khamesθe. aşeazǎ în faŝa casei, la soare.
Anθa jekh děs, pesqe duj šhavorre, Într-o zi, cei doi bǎieŝi ai săi, unul de
jekh panзe berśenqo thaj o kolaver cinci ani şi celǎlalt de doisprezece, mai mare,
deśudujenqo, maj baro, inklen, anθar o kher ies din casǎ cu o minge şi încep sǎ joace
jekhe golnǎça thaj khelen penqe fòtbalo. Niš fotbal. Nici una, nici douǎ, ajung lângǎ oale,
jekh, niš duj, aresen paśe e pirǎ, den e golnǎça dau cu mingea în ele şi le sparg.
anθa lenθe thaj pharaven len. Bǎtrânul vede, îşi pune mâinile în cap
O phuro dikhel, thol pesqe ël vasta şi spune:
anθ-o śero thaj phenel: - Tu, cel mai mic, mergi şi stai
- Tu, cikne!a, tu зa thaj beś anθre, anθ- înǎuntru în casǎ, sǎ nu te mai vǎd cu mingea
o kher, te na maj dikhav tut e golnǎça avri, pe afarǎ, iar tu, spune celui mai mare, du-te şi
thaj tu, phenel e maj baresqe, зa thaj an aver adu alt pǎmânt, apǎ, fǎ lut şi pânǎ seara sǎ faci
phuv, pani, ker šik thaj зi rǎtăθe te keres aver alte oale!
pirǎ!
Ël šhave mukhen o śero tele thaj зan. Bǎieŝii lasǎ capul în jos şi pleacǎ.
Rǎtăθe, pušhel o maj baro šhavo pesqe dades: Seara, bǎiatul cel mare îl întreabǎ pe tatǎl sǎu:
- Dade!a, sosθar phendǎn nùmaj - Tatǎ, de ce mi-ai spus numai mie sǎ
manqe te kerav e pirǎ, kaj vi murro phral fac oalele, cǎ şi fratele meu a jucat fotbal, iar
kheldǎs pesqe fòtbalo, thaj vov beśel anθ-o el stǎ în casǎ, şi eu, uite, toatǎ ziua, am
kher, thaj me, dikh, o savorro děs kerdem muncit?
butĭ?
O dad amboldel: Tatǎl rǎspunde:

- Dikh kothe! O rikono thaj o зukel - Uite acolo! Cǎŝeluşul cel mic şi
khelen penqe mirre tiraxença thaj šhinden len, câinele se joacǎ cu pantofii mei şi I-au rupt,
зa thaj an len orde! du-te şi adu-mi-i încoace!
O šhavo sig‟ xutel, baśel (akharel) Bǎiatul sare repede, ŝipǎ dupǎ
pal‟o rikonorro thaj liel jekh bari rovli te cǎŝeluşul cel mic şi ia o bâtǎ sǎ-l batǎ pe
marel e maj bare зukles. câinele cel mai mare.
Avel, anel e tiraxa e kakosqe, sa Vine, aduce pantofii unchiului, rupŝi
šhinde, thaj o phuro pušhel les: de tot, şi bǎtrânul îl întreabǎ:
- Šhave!a, sosθar mardǎn nùmaj le - Bǎiete, de ce l-ai bǎtut doar pe
зukles, ke vi o rikonorro cirdǎs e tiraxenθar câinele cel mare, cǎ şi cel mic a tras de
thaj vi vov šhindǎs len? pantofi şi şi el i-a rupt?
Atùnš, o baro šhavo xatărdăs sosθar o Atunci, bǎiatul cel mare a înŝeles de ce
phuro ši pendǎs khanš e tikne šhavesqe sar te bǎtrânul nu i-a spus nimic bǎiatului mai mic
зal vi vov te kerel butǐ, thaj vi ke i doś e sǎ meargǎ şi el sǎ lucreze, dar şi cǎ vina
manuśesqi si vi pal‟o phurimos lesqo. umană se considerǎ şi dupǎ vârsta omului.


I ZOR THAJ I GODǏ PUTEREA ŞI MINTEA

Sasas jekhvar duj lašhe amala. Von Erau odatǎ doi buni prieteni. Ei erau
sasas butǎrne thaj le duj sasas barvale. Sasas harnici şi amândoi erau bogaŝi. Aveau case la
len sajekh khera, grasta, vurdona, thaj butvar fel, cai, cǎruŝe şi, deseori, lucrau împreunǎ.
kerenas butĭ khethanes. Acum, Stadian era un tânǎr înalt, bine
Akana, o Stadian sasas jekh terno ušo, fǎcut şi puteric, iar Fabian era mai subŝire şi
thulo aj zoralo, thaj o Fabian sasas maj sano mic de staturǎ, însǎ mult mai deştept.
thaj maj tikno, ama but maj godǎver.
Anθ-jekh děs avel lenθe jekh raj thaj Într-o zi, vine la ei un boier, care le
phenel: spuse:
- Me kamav te vazdav jekh kher thaj - Eu doresc sǎ-mi ridic o casǎ şi
kamav te anav nìśte rukha anθar veś. Dikhav vreau sǎ aduc nişte copaci din pǎdure. Dupǎ
ke si tumen grasta thaj vurdona. Kana anen cum vǎd, voi aveŝi cai şi cǎruŝe. Dacǎ îmi
manqe lašhe rukha anθar o veś, me dav aduceŝi nişte copaci buni din pǎdure, vǎ dau
tumenqe po jekh gàlbeno panзe rukhenθe. câte un galben la cinci pomi.
- Miśto! - phenen e duj amala. - E bine, spun cei doi prieteni.
Texarinǎθar, telǎren kodola duj amala, De dimineaŝǎ, pornesc cei doi prieteni,
o Stadian thaj o Fabian, karing o veś te anen Stadian şi Fabian, spre pǎdure sǎ aducǎ
rukha. Akana, o Stadian, maj zoralo, šhindǎs lemnele. Acum, Stadian, mult mai puternic, a
maj sig le rukha thaj phenel e Fabianosqe, tǎiat mai repede copacii şi-i spune lui Fabian,
prasaindoj les: luându-l în râs:
- Dikhes, phral!a, so bari si kadja butǐ - Vezi, frate, ce aşa mare lucru este
kaj phenel pes ke tu san maj godǎver, kana că se spune cǎ tu eşti ceva mai deştept, dacǎ
na-i tut zor? 3i kana šhinesa tu panз rukha, nu ai putere? Pânǎ ce vei tǎia tu cinci copaci,
me šhinava deś thaj lăva duj gàlbenurǎ kaθar eu am sǎ tai zece şi o sǎ iau zece galbeni, de
o raj. la boier.
O Fabian dikhel lesθe, tha‟ ši Fabian se uită la el, dar nu spuse
phendǎs khanš: nimic.

Rǎθe, kana telǎrdine anθar o veś, jekhe Seara, când au plecat din pǎdure, la
plajinesθe, o vurdon e Stadianosqo, un deal, de atâta greutate, cǎruŝa lui Stadian se
pharipnasθar, phagel pes thaj savorre kaśta rupe şi toate lemnele cǎzurǎ în drum. De
peline p-o drom. Akana, o Fabian, asaindoj, e aceastǎ datǎ, Fabian, râzând cu gura pânǎ la
mujeça зi le kanenθe phenel: urechi, zise:
- Dikh vi tu, phral!a, niš i zor na si - Vezi tu, frate, nici puterea nu-ŝi este
bari butǐ, kana na-i tut dòsta godǐ! de folos, dacǎ nu ai şi puŝinǎ minte!
Laзǎrdo, o Stadian kidǎs pesqe kaśta Ruşinat, Stadian şi-a strâns lemnele şi
thaj ši maj phendǎs khanš. n-a mai zis nimic.
Pušhlem man vi me, butvar, kas te M-am întrebat şi eu, de multe ori, oare
avel les šašipen? cine sǎ aibǎ dreptate?


O LAŠHO AMAL PRIETENUL CEL BUN

Sasas jekhvar duj lašhe amala. Va, si Au fost odatǎ doi prieteni buni. Da,
amare amala, o Stadian thaj o Fabian. Palal vi sunt prietenii noştri, Stadian şi Fabian. Dupǎ
tume зanen, ël duj sasas godǎver thaj lašhe cum ştiŝi, cei doi erau foarte deştepŝi şi buni
butǎrne, kodolesθar e gaзe akharenas len butvar muncitori, de aceea multǎ lume îi chema sǎ le
te keren butǐ. O Fabian, sar зanel pes, vov sasas dea de lucru. Fabian, dupǎ cum se ştie, era
maj sano vi maj tikno, tha‟ pesqo amal, o mai slab şi mai mic, în schimb prietenul sǎu,
Stadian, sasas maj ušo vi maj zoralo. Stadian, era mai înalt şi mai puternic.
Anθ-i jekh děs, akhardǎs len o asavàri te Într-o zi, îi chemǎ morarul pentru a
lašharen von vareso k-o asǎv. Pal‟so kerdine i repara câte ceva la moarǎ. Dupǎ ce au
butǐ, kerdi p-o savorro děs, o asavàri phendăs terminat treaba, ce dură toatǎ ziua, morarul le
lenqe: spuse:
- Na si man love te pokinav tumen, tha` - Nu am acum bani sǎ vǎ plǎtesc, însǎ
aśti te dav tumenqe aro sode aśtin te angeren vǎ pot da fǎinǎ câtǎ puteŝi sǎ duceŝi în spate.
anθ-ël zëja. Si miśto? Este bine?
- Va, va, si miśto - phendine kodola duj - Da, da este bine! - rǎspunserǎ cei doi
amala. Akana, o Stadian liăs jekh gono maj prieteni. Acuma, Stadian a luat un sac mai
baro, thaj o Fabian jekh maj tikno, dikhes, mare, iar Fabian unul mai mic, de, fiecare
sarkon pal‟ penqe zoră; thaj telǎrde khere. P-o dupǎ puterile sale; şi au plecat spre casǎ. Pe
drom, o Fabian pušhel pesqe amales: drum, Fabian îşi întreabǎ prietenul:
-Na-i kadja, phral!a, ke, kana aresas - Nu-i aşa, prietene, cǎ, atunci când
khere, rigǎras o aro anθ-ël dujenθe, phralikanes, ajungem acasǎ, împǎrŝim fǎina pe din douǎ,
tha‟ na pal‟ sar kerdǎm butǐ? frǎŝeşte, şi nu dupǎ cum am muncit?
- N-aśti, amal!a, kaj me angerav, dikhes, - Nu pot, prietene, cǎ eu duc – vezi -
o maj pharo gono! Trebulas te les vi tu jekh sacul cel mai greu! Trebuia sǎ iei şi tu un sac
gono maj baro - phendăs o Stadian, asaindoj. mai mare, spuse Stadian, râzând. Mergând
3andoj maj dur p-o drom, karing o kher, aresen mai departe, spre casǎ, pe drum, ajung la o
jekhe paněsθe, kaj sasas jekh kaśtutni phurt apǎ, unde era o punte de lemn.
(pòdo).

Nakhel o jekhto o Fabian, savo na Trece mai întâi Fabian, care nu era
sasas pră pharo vi sasas les jekh gono maj prea greu şi avea un sac mai mic şi mai uşor.
tikno vi maj lokho. Puntea nu se rupe.
I phurt ši phagel pes. Când sǎ treacǎ şi Stadian, el greu,
Kana te nakhel vi o Stadian, vov, sacul greu, craaac...! Puntea s-a rupt şi acesta
thulo, o gono pharo, krakkk! Phaglǎs pes i cǎzu cu sac cu tot în apǎ. Imediat începu sǎ
phurt thaj kadava pelino e goneça anθ-o pani. strige:
But sig, vov astardăs pes te akharel: - Scoate-mǎ, prietene, scoate-mǎ!
- Ankalav man, phral!a, ankalav man! - Nu pot, prietene, cǎ mǎ ud şi este
- Ši aśtiv, phral!a, ke kingǎrav man cam rece apa. Trebuia sǎ iei şi tu un sac mai
thaj si śudro o pani! Trebulas te les vi tu jekh mic, sǎ nu se rupǎ puntea, rǎspunde la rândul
gono maj tikno, te na phagel pes o pòdo, sǎu Fabian, râzând.
amboldel o Fabian, asaindoj. Nu ştiu ce au mai fǎcut cei doi
Ši зanav so maj kerdine ël duj amala, prieteni, dar ştiu că am învǎŝat şi eu cǎ
tha` зanav kaj vi me siklilem kaj jekh laćho prietenul bun la nevoie se cunoaşte, iar cel ce
amal pharipnasθe prinзanel pes, thaj kon asal râde la urmǎ râde mai bine.
maj palal - maj miśto asal!


O BIAMALIPEN DUŞMǍNIA
3ivelas, jekhvar, jekh barvalo manuś, Trăia, odatǎ, un om bogat, care avea
saves sasas les duj śukar šhave sabiande / doi bǎieŝi gemeni. Acesta era şi bolnav şi
зèmenurǎ. Kadava sasas vi nasvalo, vi but phuro foarte bǎtrân şi nu-şi mai aducea aminte care
thaj ši maj anelas pesqe godǐ savo anθar pesqe dintre cei doi fii ai sǎi era nǎscut mai întâi.
šhave sasas biando jekhto, o anglutno. Akana, Acum, după obiceiul locului, cei doi tineri se
palal o ašar e thanesqo, e terne godǐsarenas pen: gândeau: ,,cui va lǎsa casa, atunci când va
“kasqe mukhela o kher, kana merela amaro dad, muri tatǎl nostru, cine sǎ fie mai mare?”.
kon te avel maj baro?” Tot în acelaşi sat, locuia şi o bǎtrânǎ,
Sa anθ-o kodova gav, beśelas jekh phuri vrǎjitoare foarte cunoscutǎ, înŝeleaptǎ şi de
rromni, jekh drabarni but prinзardi, godǎver thaj încredere, la care venea multǎ lume sǎ cearǎ
patǐvali, savăθe avenas but manuśa de rodel po câte un sfat sau sǎ gǎseascǎ leacul. Fraŝii - ce
jekh svàto vaj te arakhen penqe o rodindo drab. E s-au gândit, ce nu - au venit, unul dupǎ altul,
phrala - so godǐsardine pen, so niš – aviline, jekh separat, la bǎtrânǎ:
palal jekh, ulavdines, e phurǎθe: - Uite, vrǎjitoare bǎtrânǎ, spune
- Dikh, phuri!e drabarni!e, phenel o primul, sǎ faci tu un descântec, încât fratele
jekhto, ker jekh drabaripen te merel murro phral, meu sǎ moarǎ şi-ŝi voi da câŝi bani pofteşti!
thaj dava tut sode love kamesa! - Nu este frumos ce-ŝi doreşti, spune
- Na si śukar so kames tuqe, phenel i bǎtrâna, dar vino peste o sǎptǎmânǎ sǎ-ŝi spun
phuri, tha‟ av pala‟ jekh kurko te phenav tuqe so ce ai de fǎcut.
si tut keripnasqo. Dupǎ douǎ - trei zile vine şi al doilea
Pala‟ duj - trin děsa avel vi o dujto phral: frate:
- Ker te merel murro phral, te ašhav me - Fǎ sǎ moarǎ fratele meu, sǎ rǎmân eu
kòrkorro e khereça mirre dadesqo thaj dava tuqe singur cu casa tatǎlui meu, şi-ŝi voi da foarte
but love! mulŝi bani!
- Av pala‟ jekh kurko! – phendăs palem i - Vino peste o sǎptǎmânǎ! - spuse
drabarni. iarǎşi bǎtrâna.
Aven le duj terne, svàko pal‟ po jekh Vin cei doi tineri, fiecare dupǎ câte o
kurko, thaj phenel lenqe i phuri, vi jekhesqe vi sǎptǎmânǎ, şi le spune bǎtrâna, şi unuia şi
averesqe: altuia:

- Si nasul so kames te keres, šhave!a, tha` - Este un lucru rǎu ceea ce vrei tu sǎ
te avel pala‟ tiro dǐ. Dikh so trebul te keres! Anθ- faci, bǎiete, dar fie dupǎ inima ta! Uite ce
o jekhto děs e Patradǎqo, kana śunesa le baśnes, trebuie sǎ faci! În prima zi de Paşti, când vei
baśindoj jekhtones, te inkles avri anθar o kher auzi primul cântat al cocoşului, sǎ ieşi afarǎ
thaj te зas e xaningaθe. Pal‟ so baśela i trintovar din casǎ şi sǎ mergi la fântânǎ. Dupǎ ce va
o baśno, te ankalaves duj kïkavǎ paněça… Te cânta cocoşul a treia oarǎ, sǎ scoŝi douǎ gǎleŝi
зanes ke i jekhtoni si anθar зivipen, te lies o pani de apǎ. Sǎ ştii cǎ prima înseamnǎ viaŝǎ, sǎ iei
thaj te kingǎres tuqe tire bala, thaj i dujto si apa şi sǎ-ŝi umezeşti pǎrul, iar a doua
meripen, kadja, e paněça anθar i dujto kïkavi te înseamnǎ moarte, astfel, cu apa din cea de-a
kingǎres e bala tire phralesqe. doua căldare sǎ uzi pǎrul fratelui tǎu.
Thaj, te avel patăvalo kadava Şi, ca sǎ fie şi mai credibil
drabaripen, i phuri dias svakonesqe po jekh descântecul, bǎtrâna le-a dat fiecǎruia câte un
ruputno lovorro, drabardo. bǎnuŝ de argint vrǎjit.
Nakhlăs o vaxt thaj, dikh, avel vi i A trecut timpul şi, iatǎ, vine şi
Patradǐ. Sar baśavdǎs o baśno, sig, le duj Paştele. Cum a cântat cocoşul întâia oarǎ, cei
phrala, po duje kïkavěnça anθ-ёl vasta, doi fraŝi, repede, cu câte douǎ gǎleŝi în mâini,
angaravdes, šoral, naśle karing i xaning te pe furiş, hoŝeşte, alergarǎ cǎtre fântânǎ sǎ
ankalaven pani, bi te dikhen pen jekh avereça. scoatǎ apǎ, fǎrǎ a se întâlni însǎ unul cu
Sar sas, sar na sas - tha‟ o drom зi ka-i celǎlalt.
xaning sasas pherdo kanrença, barrença thaj Cum a fost, cum n-a fost - iar drumul
kaśtença – dikh, o baśno baśel i trintovar thaj pânǎ la fântânǎ era presǎrat cu spini, pietre şi
le duj šhave - phares, sa pusavde, dab dine - crengi rupte din copaci – iatǎ, cocoşul cântǎ a
aresen jekhevarăθar paśal i xaning. treia oarǎ şi cei doi bǎieŝi - cu greu, loviŝi şi
Baro si lenqo opralazbalipen, kana înŝepaŝi - ajung deodată lângă fântânǎ.
dikhen pen, tha‟ vi maj baro si kana dikhen Mare le este mirarea, când se vǎd unul
paśal i xaning e phures, penqe dades, duje pe celǎlalt, dar şi mai mare când îl vǎd lângǎ
kïkävença anθ-ёl vasta, savo phenel: fântânǎ pe bǎtrân, tatǎl lor, cu douǎ gǎleŝi de
apǎ în mâini, care zice:
- Va, va, vi manqe sas manqe truś, - Da, da, şi mie mi-a fost sete, dar,
tha‟, patǎindos ke tume soven, avilem me te crezând cǎ voi dormiŝi, am venit eu sǎ iau apǎ.
lǎv pani.

Tha‟ akana, beśen xancï, mirre Dar acum, aşteptaŝi puŝin, băieŝii mei,
šhava!len, te kingǎrav tumare bala, pal‟ jekh sǎ vǎ umezesc pǎrul, dupǎ un vechi obicei de
purano ašar e Patradǎqo, te del tumenqe o Paşti, sǎ vǎ de a Dumnezeu înŝelepciune,
Devel godǐ, sastipen vi baxt - phendǎs o sǎnǎtate şi noroc, spuse bǎtrânul.
phuro.
Sar зanenas pen dośale, vi laзane, vi Cum se ştiau vinovaŝi, ruşinaŝi, dar şi
daraθar, le duj phrala naśline sar i balval. de fricǎ, cei doi fraŝi au luat-o la fugǎ, iute ca
vântul.
But vaxt palal kodoja, o phuro dad Mult timp dupǎ aceea, bǎtrânul tatǎ
rovelas thaj pušhelas pes kaj thaj sosθar plângea şi se întreba unde şi de ce au fugit
naśline pesqe šhave, tha khonik ši зanglăs so băieŝii sǎi, însǎ nimeni nu a ştiut vreodatǎ ce
te phenel lesqe. sǎ-i rǎspundǎ.


I DUTI DATORIA
Amenθe, anθ-o gav, зivelas jekh but La noi în sat trǎia un bǎtrân mereu pus
pherasutno phuro, o Petràke. Les maj sasas les pe glume, moş Petrache. El mai avea un frate,
jekh phral, o Mihaj, maj terno, saves ši maj ceva mai tânǎr, pe Mihai, pe care nu-l mai
dikhlǎsas les sar d-ajekh trine berśenθar... vǎzuse însǎ de vreo trei ani…Într-adevǎr,
Šašipnasθe, kodova sas unзilo lesqe lovença, acesta îi era dator cu cinci sute de lei, dar nici
panзe śelença, tha‟ niš kadja te na maj avel te aşa, sǎ nu mai vinǎ sǎ-şi vadǎ fratele mai în
dikhel pesqe phrales, le maj bares! Bišhaldǎs vov vârstǎ! I-a trimis şi o scrisoare prin poştǎ, dar
lesqe vi jekh pośtaqo lilorro, tha‟ khanšesqe. So degeaba. Ce se gândeşte moş Petrache, ce nu,
godǐsarel o phuro Petrake, so niš, anθ-jekh děs într-o zi se preface mort. Repede, nevasta sa
kerel pes mulo. Sig, pesqi rromni gelǎs te del s-a dus să dea telefon lui Mihai, în sat, sǎ-l
telefòno k-o Mihaj, anθ-o gav, te phenel lesqe i anunŝe de marea nenorocire. Şi a venit Mihai
bari bibaxt. Thaj avilǎs sig o Mihaj, e vurdoneça, repede, cu cǎruŝa, foarte supǎrat, şi a începe sǎ
but xolǎriko, thaj liel te rovel, bare aj phare plângǎ cu lacrimi mari, grele, aşa ca dupǎ un
asvinença, sar palal jekh but kamlo phral. Anθ-o frate foarte mult iubit. În casǎ, Agustina, o
kher, i Agustìna, jekh phuri rromni, prinзardi bǎtrânǎ rromnie, vrǎjitoare recunoscutǎ şi
drabarni thaj but patǐvali, beśelas vi voj paśe o foarte respectatǎ, veghea şi ea lângǎ mort,
mulo, but xolǎrdi… Maj sasas varesode rroma, foarte supǎratǎ. Mai erau câŝiva rromi, dar,
tha‟, sar sasas but tato anθ-o kher, beśenas avri, fiind foarte cald în casă, stǎteau afarǎ, în faŝa
anglal o kher, p-i šar thaj denas dùma jekhaθar, casei, pe iarbǎ, discutând de una de alta, cum
averǎθar, sar si lenqo ašar. Anθ-o kher, o tikno le este obiceiul. În casǎ, fratele mai mic, cum
phral, sar rovelas thaj dǎs te šumidel o vast e plângea, se aplecǎ sǎ sǎrute mâna mortului,
mulesqo, thaj, sar – nisar, perel o šašo vast opral însǎ, cum - necum, mâna dreaptǎ a lui
o kolin e Petrakesqo. Petrache cǎzu de pe piept.
- Vaj manθar! – liel te cipil i Agustìna. - Vai de mine! - începe sǎ strige
Te na azbas les! Kana si tut kha-jekh vunзilipen Agustina. Sǎ nu-l atingi! Dacǎ ai vreo datorie
lesθe, akana si o vaxt te des les palpale, kaj, la el, acum este timpul sǎ i-o înapoiezi, cǎci,
avere šhandesθe, bare maràzură thaj pharimata altfel, mari necazuri şi greutăŝi vei avea şi e
avena tut thaj si baro bezex te na des e mulesqe mare pǎcat sǎ nu-i dai mortului ce-ŝi cere!
so mangel vov!

O Mihaj, vi laзardo vi darano, Mihai, şi ruşinat şi înfricoşat, se

godǐsarel pes xancï thaj phenel: gândeşte puŝin şi spune:
- Va, va, šašes, bisterdemas! Thaj - Da, da, adevǎrat, uitasem! Şi scoate
ankalavel anθar o posoši duj śela love thol len din buzunar douǎ sute de lei, le pune în mâna
anθ-o vast e mulesqo thaj vazdel les palpale mortului şi o ridicǎ înapoi pe piept. Numai cǎ,
opre, p-o kolin. Nùmaj ke, niš jekh, niši duj, nici una nici douǎ, şi cealaltǎ mânǎ, mâna
vi o kolaver vast, o zervo, pelǎs opral o kolin stângǎ, cǎzu de pe pieptul lui Petrache, grea
e Petrakesqo, pharo sar jekh barr. ca o piatrǎ.
- Vaj manθar! Vaj manθar! – cipil, - Vai de mine, vai de mine! - urlǎ
palem, i Agustìna, sar anθar o muj e sapesqo. iarǎşi Agustina, ca din gurǎ de şarpe. Ce-ai
So kerdǎn, phral!a, so kerdǎn! Baro fǎcut, frate, ce-ai fǎcut? Mare datorie trebuie
vunзilipen si tut lesθe, kana peline kadja e sǎ ai faŝǎ de el, dacǎ au cǎzut mâinile aşa de
vasta opral o kolin e mulesqo! Godǐsar tut pe pieptul mortului. Gândeşte-te bine şi vezi
miśto thaj dikh so trebul te des les palpale, ke ce trebuie sǎ-i dai înapoi, cǎci mare pǎcat va fi
baro bezex avela p-o tiro śero! pe capul tǎu!
O Mihaj, zïlto (gàlbeno) ka-o muj, Mihai, galben la faŝǎ, înfricoşat, se
bare daraça, kerel pes ke maj godǐsarel pes face cǎ se mai gîndeşte şi mai scoate o sutǎ de
thaj maj ankalavel jekh śel lej thaj, thovindoj lei şi, punând-o în mâna stângǎ a mortului, îşi
le love anθ-o zervo vast e mulesqo, kerel face cruce şi ridicǎ şi mâna aceasta înapoi
pesqe truśul thaj vazdel vi kadava vast palpale deasupra pieptului.
p-o kolin.
Savorre butǎ sar savorre, tha‟ kana Toate ca toate, dar când a alunecat de
pelǎs vi o šašo punro e mulesqo, o Mihaj, pe masǎ şi piciorul drept al mortului, Mihai,
izdralindoj sar i patrin, liel te akharel: tremurând ca frunza, începe sǎ strige:
- Va, va, phral!a, зanav, tha‟ ši maj si - Da, da, frate. Ştiu, dar nu mai am
man love. Beś xancï te bikinav jekhe grastes bani. Aşteaptǎ numai puŝin sǎ vând unul din
kaθar o vurdon thaj dava tut vi le kolaver duj caii de la cǎruŝǎ şi-ŝi voi da şi celelalte douǎ
śela lej. Nùmaj ke o pherasutno Petrake, sute de lei. Numai cǎ şmecherul de Petrache,
dindoj pes tele opral i meseli, phenel: coborând de pe masǎ, îi spune:

- Na, na, phral!a, mukh manqe le - Nu, nu, frate, lasǎ-mi mie calul,
grastes, vaś le kolaver duj śela lej, thaj sa pentru celelalte douǎ sute de lei, şi totul va fi
avela miśto. Tha‟ vi maj miśto fal man akana bine. Dar şi mai mult mǎ bucur acuma cǎ te-
ke dikhlem tut! - maj phenel o Petrake am vǎzut - mai spune Petrache râzând.
asaindoj.
Thaj kodolesqe ke o Petrake sasas jekh Şi pentru cǎ Petrache era un bun rrom,
lašho rrom, jekh děs thaj jekh rǎt ašhiline o zi şi o noapte au rǎmas cei care veniserǎ
kodola, save avilinesas kothe, «mulesθe», thaj acolo, «la mort», şi s-au apucat să cânte, sǎ
astarde pen te baśaven, te xan vi te pien, kaj mǎnânce şi să bea, de ziceai că este nuntǎ.
phenesas ke si abǎv. Asandile but e rroma, S-au distrat mult timp rromii, care au auzit
kana aśunde kadaja paramìši. aceastǎ poveste.
Maśkar e duj phrala na maj sas niš Între cei doi fraŝi nu a mai fost nici o
jekh xoli, tha‟ kadaja paramìši ši sas supǎrare, dar povestea aceasta nu a fost uitatǎ
bisterdini but vaxt le rromenθar anθar o mult timp de rromii din acel sat.
kodova gav.


O KALO, KALO,
MURRO AMAL PRIETENUL MEU
O Menau avel śkolaθar. Anglal so te Menau vine de la şcoalǎ. Înainte de a
ʒal khere, ašhavel pes k-o kàko Dinu. Si merge acasǎ, se opreşte pe la unchiul Dinu.
mùsaj te dikhel le Kales. O Kalo si pesqo Trebuie sǎ-l vadǎ pe Kalo (Negru). Kalo este
amal, o śukar grast e phuresqo, anavime prietenul său, un armǎsar frumos, al bǎtrânului,
kadja, sosqe si kalo sar o angar. Sa vrjàma, o numit aşa, pentru cǎ este negru ca tǎciunele.
Menau anel e Kalesqe vareso guglipen, thaj Totdeauna Menau îi aduce lui Kalo ceva dulce,
palal kodoja anklel p-o grast, grastǎrel les. Vi dupǎ care îl încalecǎ, îl călăreşte. Atât bǎiatul cât
o šhavo vi o grast si but lośale kana naśen p-i şi calul sunt foarte fericiŝi când aleargǎ pe
vazi kaθar e gavesqi rig. câmpul de la marginea satului.
- Aděs si te paruvav lesqe pètala! - Astǎzi trebuie sǎ-i schimb
phenel o kàk Dinu. Kana manges te des vast potcoavele! Spune unchiul Dinu. Dacǎ vrei sǎ
man… mǎ ajuŝi…
- Sar te na… amboldel lośalo o - Cum sǎ nu … rǎspunde bucuros
šhavorro. bǎiatul.
O satrǎri uźărel le grastesqe khura, Fierarul curǎŝǎ copitele calului,
khonʒarel le pètala, anel le šhandre. pregǎteşte potcoavele, aduce caielele.
- Akana si te inkeres lesqo punro. Te - Acum trebuie sǎ-i ŝii piciorul. Sǎ-l ŝii
inkeres les miśto, te marav lesqe o pètalo! bine, sǎ-i bat potcoava!
O šhavo, lośalo vi but ilǎrdo, liel Bǎiatul, bucuros şi foarte emoŝionat, ia
angalǎnθe e grasteqo punro thaj pušhel: în braŝe piciorul calului şi întreabǎ:
- Kàko, tha΄ dikh le pètala si lole, -Unchiule, dar uite potcoavele sunt
thabaresa e grastesqo punro!? roşii, vei frige piciorul calului!?
- Hm, na dara, ši dukhal les i khur, - Hm, nu-ŝi fie fricǎ, nu-l doare copita,
kadja maren pen le pètala te beśen maj aşa se bat, se potrivesc potcoavele, sǎ se aşeze
miśto. mai bine.
Maj si les xancï. O kak mardǎs jekh Mai are puŝin. Unchiul a pus una câte
po jekh le trin pètala. O Kalo beśel śando sar una trei potcoave. Kalo stǎ liniştit ca şi cum
kana na si khanš. O šhavo khinilǎs. nimic nu s-ar fi întâmplat. Bǎiatul a obosit.

Dikhel karing pesqo amal. Anθa pesqe Mâinile îi tremurǎ dar nu spune nici el
kale jakha fal les ke dikhel jekh asvin: nimica. Priveşte cǎtre prietenul sǎu. I se pare
cǎ vede în ochii sǎi negri o lacrimǎ:
- Le jekh kotor guglipen, na dara, maj - Ia o bucatǎ de zahǎr, nu-ŝi fie fricǎ,
si xancï, phenel vov lokhes. mai este puŝin, spune el încetişor.
- Gàta! phenel o phuro. De lesqe - Gata! spune bǎtrânul.Dǎ-i drumul.
drom. Śaj te des les te piel pani. Poŝi sǎ-i dai să bea nişte apǎ.
O Menau naśel sig (ìto) xaningaθe, Menau aleargǎ repede la fântânǎ,
anel jekh kïkävi paněça thaj, sar nisar, kana te aduce o gǎleatǎ cu apǎ şi, cum necum, când
del le grastes te piel, šhorel o pani p-ël lesqe sǎ-i dea sǎ bea, vǎrsǎ apa peste picioarele
punre. Jekh parno vras vazdel pes opral le tate calului. Un abur alb se ridicǎ deasupra
petala. Niš jekh niši duj, but daravdo, o Kalo, potcoavelor fierbinŝi. Nici una nici douǎ,
xutel opre duje punrença thaj naśel sar i înfricoşat, Kalo, sare în douǎ picioare şi fuge
balval. Kon te ašhavel les? O šhavorro ašhilǎs ca vântul. Cine sǎ-l opreascǎ ? Copilul rǎmase
sar baresqo tǐlo. ca o stanǎ de piatrǎ.
O grast xutel jekh bar, xutel duj thaj Calul sare peste un gard, sare peste al
aresel anθ-e luludǎnqi barǒrri e perutnăqi le doilea şi ajunge în grǎdiniŝa cu flori a vecinei
kakosqi. Kothe, aver butǐ! Duj bare ʒukela unchiului. Acolo alta! Doi câini mari încep sǎ
lien te baśen but zorales thaj te sikaven penqe latre foarte tare îşi aratǎ colŝii cǎtre Kalo.
danda karing o Kalo.
Maj si les jekh bar. Palem xutel o Mai are un gard. Din nou sare
šorro grast i bar thaj aresel p-o drom. Le sǎrmanul cal gardul şi ajunge în şosea.
autovurdona ašhaven ìto sar aśtin vi von. Maşinile opresc cât pot de repede.
Lokhorres, paśol vi o Menau. O grast Încetişor, se apropie şi Menau. Calul
dikhel karing lesθe but daravdo. Palem kamel priveşte cǎtre el înfricoşat. Vrea sǎ o ia la
te naśel. goanǎ din nou.
- Dikh, Kale!a, phenel o šhavo. Vov - Uite Kalo! - spune copilul. Întinde
zinzarel lokhes o vast kaj si les jekh kotororro uşor mâna în care are o bucǎŝicǎ de zahǎr.
guglipnasqo.

O grast na maj naśel, mukhel e šhaves Calul nu mai fuge, îl lasǎ pe bǎiat sǎ-l
te astarel les kaθar o salivàri. prindǎ de cǎpǎstru.
Le manuśa p-o drom paśasan. Oamenii de pe drom zâmbesc.
- Ame na aśtilǎm te astaras les! - Noi nu am putut sǎ-l prindem!
- O Kalo si murro amal! phenel - Kalo este prietenul meu! spune
barikanes o Menau. mândru Menau
Nùmaj o kako Dinu na asal. Godǐsarel Numai unchiul Dinu nu râde. Se
pes so phenela e phurǎqe, lesqi perutni, kaj gândeşte ce-i va spune bǎtrânei, vecina sa,
ašhilǎs bi luluděnqi anθar pesqi bar. care a rǎmas fǎrǎ florile din curtea sa.


O RROMANO THEM ŢARA RROMILOR

- Mami!e, ame, le rroma, kaθar avas? - Bunico, noi, rromii, de unde venim?-
- pušhel i Amàlia. întreabǎ Amalia.
I Agustina, i phuri daj, nakhavel o vast Bunica Agustina îşi trece mâna peste
opral pesqe parne bala, paśasal, dikhel karing pǎrul său alb, zâmbeşte, priveşte cǎtre fetiŝǎ,
i tikni šhajorri, phandel maj miśto o dikhlo p- îşi potriveşte baticul mai bine pe cap şi
e pesqo śero thaj phenel: rǎspunde:
- Sar siklilǎn vi tu, śkolaθe, śaj ke le - Aşa cum ai învǎŝat şi tu, la şcoalǎ,
rroma aven anθar o purano them Indìa, tha΄ poate cǎ rromii vin din vechea Indie, dar
mirri daj maj phenelas manqe vi aver mama mea îmi mai spunea şi alte poveşti. Îŝi
paramišǎ. Phenava vi tuqe jekh maśkar voi spune şi ŝie una dintre ele...
lenθe…
,,Varekana, anθ-jekh purano vaxt, le ,,Cândva, demult, rromii aveau o ŝarǎ
rromen sasas len jekh but śukar them telal o minunatǎ sub nemǎrginirea cerului. Cât timp a
baro devel. Sode vaxt nakhlǎs atunšaθar, fèri i trecut de atunci doar pǎmântul poate spune.
phuv aśtil te phenel. Kodole vaxtesθe, o Pe vremea aceea, şatra era aşezatǎ la marginea
rromano tabòro sasas p-i rig e paniesqe. Le unei ape. Corturile erau aşezate frumos unul
càxre beśenas śukar jekh paśe averesθe. Le lângǎ altul. Bǎrbaŝii prindeau peşte sau
murśa astarenas mašho vaj marenas e sivrǎça prelucrau fierul cu ciocanul, iar femeile
o sastrin, thaj le ʒuvlǎ kerenas xamos thaj gǎteau şi aveau grijǎ de bǎtrâni şi copii.
arakhenas le šhavorren vi le phuren.
Anθ-jekh śukar milajesqo děs, le Într-o zi liniştitǎ de varǎ, ghicitoarele
drabarnǎ xatǎrde sar jekh baro pharimos: simŝirǎ ca o mare primejdie:
- Le kale marutha šhorena bari xoli - Norii negri vor vărsa o mare mânie
p-o amaro nǎmo!- phende von savorrenqe. pe neamul nostru! spuserǎ ele tuturor.

Šašipnasqe, pala‟ trin děsa, astardǎs te Într-adevǎr, dupǎ trei zile, veni o
marel jekh bari balval. Le Devla šhudine pani furtunǎ cumplitǎ pe pǎmânt. Zeii au aruncat
thaj jag p-i phuv sa i rǎt. Le grasta, le cu apǎ şi foc toată noaptea asupra pământului.
rromenqe daranile, tha΄ e manuśa, bare ileça, Caii rromilor se speriarǎ, însǎ oamenii, miloşi,
line len anθre k-i càxre. Texarinǎθe, p-i vàzi, îi luarǎ în corturile lor. Dimineaŝa, pe câmpie,
sa sasas phagerdo. totul era distrus.
- So kerasa akana ? – pušhenas von. - Ce vom face acum? – se întrebau ei.
- Le šhavorre si bokhale! akharenas le - Copiii sunt fǎmânzi! strigau femeile.
rromnǎ.
- Na daran, na daran! - phendǎs o maj - Nu vǎ speriaŝi, nu vă temeŝi! - spuse cel
phuro rrom, lenqo bulibaśa. Astarasa mašho mai bǎtrân rrom, bulibaşa lor. Vom prinde peşte
kaθar o pani, ʒi kana śukǒla thaj śaj te din râu, pânǎ când se va usca şi vom putea iar sǎ
xunavas palem i phuv. lucrǎm pǎmântul.
Le manuśa gele paněsθe, nävodurença, Oamenii plecarǎ la râu, cu nǎvoadele,
te astaren mašho. Vi kana dǎsas but briśind, ca sǎ prindǎ peşte. Deşi plouase mult, şi apa
thaj o pani e lenăqo sasas uźo, niš jekh mašho râului era limpede, nici un peşte nu se vedea
na dikelas pes. Panʒ děsa rodinde p-ël plajinǎ, în ea. Cinci zile au cǎutat pe dealuri degeaba.
khanšesqe. Khanikas na sasas so te xan, niš le Nimeni nu avea ce mânca, nici oamenii, nici
manuśen niš le grasten. caii.
- Trebal te keras vareso! phende e - Trebuie sǎ facem ceva! spuserǎ
rroma. rromii.
- Thon e grasten vurdonenθe, kaj ʒasa - Înhǎmaŝi caii la cǎruŝe, pentru cǎ
anθa aver them te rodas xaben, ʒi kana vom merge în altǎ ŝarǎ sǎ ne cǎutǎm hranǎ,
thavdena le panǎ opral amari phuv! - akharel pânǎ când se retrag apele de pe pǎmântul
o Phuro nostru! - strigǎ Bǎtrânul.
Le rroma phirde but berśa anθar but Rromii umblarǎ mulŝi ani prin multe
thema thaj phuvǎ anθa sa i lùmja. Phirenas e ŝǎri şi pǎmânturi în toatǎ lumea. Umblau cu
caxrença, ašhavenas pen paśe e panǎ vaj p-ël corturile, se opreau în apropierea apelor ori pe
vazǎ, xancï vaxt. câmpii, pentru puŝină vreme.

Kerenas butǐ te kiden vi love. Lucrau să strângă şi bani. Reparau cǎldǎri,

Lašharenas käkävǎ, vurdona, petalonas căruŝe, potcoveau cai, arǎtau oamenilor cum sǎ
grasten, sikavenas e manuśenqe sar te sastǎren însǎnǎtoşeascǎ caii şi multe altele. Dupǎ mai mulŝi
le grasten thaj but aver. Pala‟ maj but berśa, ani, când au vrut sǎ se întoarcǎ în ŝara lor, nimeni
kana kamle te irinen pen anθ-o lenqo them, nu mai ştia unde este acel loc.
khonik na maj ʒanelas kaj si kodova than.
Le drabarnǎ phende ke lenqo them Ghicitoarele au spus cǎ ŝara lor a fost
sasas lino le panǎnθar thaj ke vov si xasardo înghiŝitǎ de ape şi cǎ este pe veci pierdutǎ.
p-o sa vaxt.
O vaxt nakhlǎs, thaj e rroma siklile te Timpul a trecut, oamenii au învǎŝat sǎ
ʒiven avere thanenθe, tha‟ inkeren anθ-lenqo trǎiascǎ în alte locuri, dar pǎstreazǎ în sufletul
dǐ o purano than… Vi lenqi purani šhib thaj vechea ŝarǎ… Şi limba lor cea veche şi
ašara. Na bisterde nivar niš lenqe śukar dǐlǎ. obiceiurile. Nu au uitat niciodatǎ nici
Vi aděs le rroma roden penqo them, tha΄ ʒi frumoasele lor cântece. Şi astǎzi, rromii îşi
kaj arakhena les, o them e rromenqo si kothe cautǎ ŝara, dar, pânǎ o vor gǎsi, ŝara rromilor
kaj von dikhline, jekhtones, e khamesqi dud”. este acolo unde ei au vǎzut pentru prima datǎ
lumina sorelui”.
(Adaptisardi kaθar o
Jupiter Borcoi) (Traducere în limba românǎ:
Jupiter Borcoi)

K- O ABǍV NUNTA
Anθ-o gav si baro kidipen. Rroma, In sat este zarvǎ mare. Rromi,
biprinʒande, phiren p-o drom but lośale. Von necunoscuŝi umblǎ pe stradǎ foarte veseli. Ei
si but śukar hurǎvde, thaj anθa lenqe vasta si sunt frumos îmbrǎcaŝi, şi în mâini poartǎ
but luludǎ. Si vi but vurdona p-o drom. multe flori. Sunt şi multe cǎruŝe pe stradǎ.
I rajnŏrri Luludi nakhel paśe lenθe Domnişoara Luludi trece pe lângǎ ei şi
thaj del lenqe lašho děs. Le rroma ambolden le dǎ buna ziua .Rromii îi rǎspund zâmbind.
laqe paşasavindoj..
- So keren? - Ce faceŝi?
- Avilǎm k-o abǎv . - Am venit la nuntǎ.
Jekh terno šhavo dikhel laθe, paśasal, Un tânǎr o priveşte, zâmbeşte, si-i
thaj phenel: spune:
- Haj vi tu amença ! - Hai şi tu cu noi!
I Luludi asal, ši phenel khanš, mukhel Luludi râde, nu spune nimica, lasǎ
o śero tele thaj Ʒal maj dur. plecǎ capul şi merge mai departe.
Khere i daj źukerel la: Acasǎ o aşteaptǎ mama:
- Avilǎs o baro děs. I Alina prandel - A venit ziua cea mare. Alina se
pes! Si i maj lašhi tirri amalin. Si mùsaj te mǎritǎ! Este prietena ta cea mai bunǎ. Trebuie
xurǎves o maj śukar gad thaj i maj śukar coxa. sǎ îmbraci cea mai frumoasǎ cǎmaşǎ şi cea
godǐsarav, so dinimata de ingeras laqe?.. mai frumoasǎ fustǎ. Mǎ gândesc ce cadou sǎ-i
faci?...
I phuri daj avel vi voj: Bunica apare şi ea:
- Dikh, andem tuqe kadaja śukar - Uite ŝi-am adus acest inel frumos.
angrustik. Tho la p-o naj! Te aves i maj śukar Pune-l pe deget! Sǎ fii cea mai frumoasǎ la
k-o abǎv… nuntǎ…
- Nais tuqe mamie! - Mulŝumesc bunico!

I phuri daj paśasal: Bunica zâmbeşte:

- Te aves baxtali! - Sǎ fii fericitǎ!
K-o abǎv i Luludi gelǎs pesqe La nuntǎ Luludi a mers însoŝitǎ de
phraleça. Von ingerde e borǎqe, sumnakutne fratele sǎu. Ei au dus miresii cercei de aur şi
šenǎ, sar dinipen thaj but luludǎ. foarte multe flori.
- Nais tuqe, Luludie! - Mulŝumesc Luludi!
- Te aves but baxtali, te del tut o Del - Sǎ fii fericitǎ, sǎ-ŝi dea Dumnezeu
sastimos thaj baxt. sǎnǎtate şi noroc.
Kamav tuqe o maj barvalo kher, jekh Iŝi doresc cea mai bogatǎ casǎ, o
barvali familìa thaj le maj śukar šhavorre! familie mare şi cei mai frumoşi copii!
I Alina paśasal tha΄ anθa laqe Alina zâmbeşte dar în ochii sǎi
strafinǎle jakha si duj khelavne asvinǎ. strǎlucitori îi joacǎ douǎ lacrimi .
- Šajlǒl tut i muzìka? śunel i Luludi - Iŝi place muzica? aude Luludi
jekh gilabavdo glàso paśe laθe. deodatǎ o voce melodioasǎ lǎnga ea.
- Vaa, sar te na, amboldel voj sigo. - Daa, cum sǎ nu, rǎspunde ea repede.
- Le baśavne si manθar anθ-o foro, - Lǎutarii sunt de la mine din sat, şi
thaj manglem lenqe te baśaven kadaja le- Am cerut sǎ cânte aceastǎ melodie.. pentru
gili….vaś tuθe.. tine..
I Luludi iril o śero thaj dikhel e terne Luludi întoarse capul si-l vede pe
šhaves so akhardǎsas la k-o abǎv . tânǎrul care o chemase la nuntǎ .
- Mangav tuqe śukar,…. kheles - Te rog frumos,...vrei sǎ dansezi cu
mança? maj phenel sigo, jekh izdralno mine? Mai spuse repede tânǎrul cu voce
glasoça o šhavo. tremurândǎ.
Loli mujesθe sar i jag, i Lulugi dikhel Roşie la faŝǎ ca focul, Luludi priveşte
karing pesqo phral, thaj phenel lokhes: cǎtre fratele sǎu, şi spune încetişor:
- Kana rugis man śukar…va, sar te - Dacǎ mǎ rogi aşa frumos, bine
na. nùmaj ke na ʒanav kadja miśto... .....numai cǎ nu ştiu aşa de bine ...

Si o jekhto abǎv kaj avel i Lulugi. Thaj Este prima nuntǎ unde vine şi Luludi.
vi laqo jekhto khelipen . Si primul dans.
- Me sem o Kosti, sem studènto !- - Eu sunt Costi, sunt student!- spune
phenel barikano o šhavo. mândru bǎiatul.
-Manqe phenel manqe Luludi, me - Eu sund Luludi, sunt la liceu dar mǎ
sem k-o liševo tha΄ godisarav vi me te ʒav k- gândesc sǎ merg la facultate, numai cǎ îmi
ifakultèta, nùmaj ke si manqe pharo te este greu sǎ aleg ...
alosarav…
- Kana des man tirro telefonosqo - Dacǎ îmi dai numǎrul tǎu de
gin, śaj te maj das duma …śaj te dav vast tut telefon, putem sǎ mai vorbim... pot sǎ te ajut
vi siklǒvipnasθe… şi la pregǎtire...
Khere i daj thaj i mami vakǎren šoral: Acasǎ mama şi bunica vorbesc în
şoaptǎ:
- O Kosti si anθa jekh barvali familìa. - Costi este dintr-o familie mare. Tatǎl
Lesqo dad si komersànto, lesqi daj bikinel lui este comerciant. Mama lui vinde flori...
luludǎ…
- Lesqo papu sas krisinitòri… - Bunicul lui a fost judecǎtor rrom...
I Luludi kerel pes ke na śunel khanš. Luludi se preface cǎ nu aude nimic.
Vazdel pes thaj ʒal anθa pesqi livni. „Si te te Se duce în camera sa. ,,Trebuie sǎ îmi fac
kerav manqe mirri tèma. Si man texara jekh temele. Mâine am un examen. Trebuie sǎ iau
eksàmeno. Si mùsaj te lǎv jekh bari nòta… te o notǎ mare.. sǎ învǎŝ şi pentru
siklǒvav vi vaś i fakultèta… śaj ke źutil man facultate...poate mǎ ajutǎ şi Costi...”
vi o Costi ...”


SAR KERES KADǍ CUM FACI,

ARAKHES AŞA GĂSEŞTI
“Savore manuśa lien e ćhavenθar so “Toţi oamenii iau de la copii ceea ce
vi von dine pe dadenqe” şi ei le-au dat părinţilor”
Jekh rrom sas prandime jekhe bute Un rrom era cǎsǎtorit cu o femeie
śukare rromnǎça thaj khethanes sas len jekh foarte frumoasǎ şi împreună aveau un bǎieŝel
šhavorro efta – oxto berśenqo. E rromnǎ ši de 7-8 anişori. Femeii nu-i plǎcea cǎ bǎtrânul
plašalas lan kä o phuro beśel lença anθ-o kher locuia cu ei în aceeaşi casǎ şi îi spuse
thaj phenel e romesqe: soŝului:
- Me na kamav tire dades amença anθ- - Eu nu-l vreau pe tatǎl tǎu cu noi în
o kher, ïngǎr les kaj kames. O rrom, xolǎriko casǎ, du-l unde vrei. Rromul, supǎrat dar
tha΄ sar trebal te śunel e rromnǎθar liel pesqe trebuind sǎ-şi asculte nevasta îşi luǎ tatăl şi îl
dades thaj thol les anθ-i grastenqi śtala. duse în grajdul pentru cai.
Kothe, ïngerelas lesqe te xal thaj o Aici, îi ducea sǎ mǎnânce şi bǎtrânul
phuro but xolǎvdo sas, rovindoj anθ-e savorre era foarte supǎrat, plângând în toate zilele.
dǐvesa.
O vaxt nakhel thaj kerindos pes śil o Timpul trecu şi pentru că se fǎcuse
rrom anel pesqe godǐ e phuresθar. frig, rromul îşi aduse aminte de bǎtrân.
Anθa jekh děs phenel pesqe šhavesqe: Într-o zi, îi spuse fiului sǎu:
- Šhave!a, ʒa thaj inger e phuresqe - Fiule, du-te şi du-i bunicului o pǎturǎ
jekh ponǎva te ušharel pes laça, avela lesqe sǎ se acopere cu ea.
śil.
O šhavo liel jekh grastutni ponǎva thaj Poate cǎ îi este frig. Copilul luǎ o
šhindindoj lan anθ-e dujenθe ïngerel jekh paś pǎturǎ pentru cai şi rupând-o în douǎ, îi duse
e phuresqe. Avindoj anθar i śtala lesqo dad bǎtrânului jumǎtate. Întorcându-se din grajd,
pušhel e šhaves: tatăl sǎu, îl întreabǎ pe bǎiat:

- Sos ar ši ïngǎrdǎn sǎ i ponǎva e - De ce nu i-ai dus bǎtrânului toatǎ pǎtura şi ai

paposqe thaj mukhlǎn kathe jekh paś? O lǎsat aici jumătate? Copilul îi rǎspunse tatǎlui
šhavoro amboldel pesqe dedesqe: sǎu:
- Te avel man vi anθa tu e kodoja jekh - Sǎ am şi pentru tine, acea jumǎtate,
paś kana phuro avesa. când o sǎ fii bǎtrân.
Kana o rrom aśundǎs kadala lava gelo Când rromul auzi aceste cuvinte se
thaj andǎs e phures palem anθ-o kher. duse şi îl aduse iarǎşi, pe bǎtrân în casǎ.
(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ

Nikolae Pandelikä) Nicolae Pandelicǎ )

O GODǍVER COPILUL
ŠHAVORRO CEL ISTEŢ
Sas jekhvar trin rroma. Kadala Erau odată trei rromi. Aceştia
kerdesas bare thaj but šorimata anθ-e penqe fǎcuserǎ mari şi numeroase furturi în zilele
děsa. lor.
Anθ-jekh děs von thoven e jakha p-i Într-o zi, aceştia gǎsirǎ o casǎ mare şi
jekh baro thaj śukar kher thaj šorde kothar frumoasǎ şi furarǎ de acolo un sac plin cu
jekh gono pherdo sumnakutne lovença. bani din aur. Auzind cei trei cǎ sunt cǎutaŝi de
Śunindoj amare trin rroma kä si rodine e poliŝie, se gândirǎ sǎ ascundǎ aurul furat.
śingalenθar godǐsarde von te garaven o šordo Acum unde sǎ-l ascundǎ?
sumnakaj. Akana, kaj te garaven les?
Kadja, telǎrde von anθ-o veś. Kothe Aşa plecarǎ în pǎdure. Aici gǎsirǎ un
arakhle jekhe phures kaj ʒivelas anθ-jekh bǎtrân care trǎia într-o bojdeucǎ.
kherorro.
Le trin šora xakǎrdile e phureça te Cei trei hoŝi, se înŝeleserǎ cu bǎtrânul
garavel lenqe e love jekh pherdo berś. sǎ ascundǎ banii la el pentru un an întreg.
Xramorsarde jekh kontràkto maśkar Au scris şi un contract între ei. În el,
penθe. Anθa lesθe pheneleas kä na d-aśtina te au scris cǎ nu se va lua aurul de la bǎtrân pânǎ
len o somnakaj e phuresθar ʒi kana ši avena când nu vor fi toŝi trei, împreună. Dǎdurǎ
sǎ äl trin šora khethanesθe. Dine lašho dǐves e bineŝe bǎtrânului şi plecarǎ. Când au ajuns la
phures thaj telǎrdine. Kana resle duje śela vreo 200 de metri de casǎ, unul dintre cei trei
metrurenθe maj intǎl, jekh anθa le trin šora zise:
phenel:
- Vaj manqe phrala!len, bistärdem - Vai de mine, fraŝilor! mi-am uitat
mirri kangli p-i phuresqi sìnia. piaptǎnul pe masa bǎtrânului.
- ʒa parpale! Phenen le aver. Sigǎr, - Du-te înapoi, ziseră ceilalŝi.
akana ratǒl. Grăbeşte-te, acum se întunecă.
O jekhto šor gelǎs parpale e phuresθe Primul hoŝ veni înapoi, la bătrân şi îi
thaj phenel lesqe: spuse:

- Puhre!a, kerdǎm aver godǐmos. Mirre - Batranule, ne-am facut alte calcule.
amala kamen te garavas e love anθ- aver than. Prietenii mei vor sǎ ascundem banii într-un alt
loc.
O phuro, godǐsarel vi vov, xancї, thaj Bǎtrânul, se gândeşte puŝin şi zise:
phenel:
- Sar? Pharuvden tumare ïnginimata? - Cum, v-aŝi schimbat hotǎrârea!?
- Va! Kana ci pakǎs ïnkli avri thaj - Da! Dacǎ nu crezi ieşi afarǎ şi
pušh len! întreabǎ-i.
Inklel o phuro avri thaj pušhel: Iese bǎtrânul şi întreabǎ:
- So phenen, te dav les? - Cum ziceŝi, să îi dau?
Le anglutne duj šora ambolden: Primii doi hoŝi rǎspund:
- De les, de les te avel sigo! - Dǎ-il sǎ vinǎ repede!
O šoxano šor liel o gono thaj naśel Pezevenchiul hoŝ luǎ sacul şi plecǎ pe
leça. E kolaver duj šora, źukeren so źukeren altǎ cǎrare. Ceilalŝi doi gândesc cǎ prietenul
thaj den godǐ kä lenqo amal ašhilo te pel lor a rǎmas cu bǎtrânul sǎ bea oarece şi-şi
vareso pimos e phureça, kodolesqe, gele maj vǎzurǎ de drum. Când s-a împlinit anul, hoŝii
dur p-i penqe droma. Kana agordilo o berś, äl au venit sǎ-şi cearǎ aurul (banii).
šora avile te mangen e phuresθar penqe love.
Amboldinoj o phuro phenel lenqe: Rǎspunzându-le, bǎtrânul le zise:
- Ma naj man love, dinem len - Nu mai am banii, vi i-am dat înapoi!
tumenqe!
- Xoxaves phure!a amen ši dǎn amen - Minŝi bǎtrânule, nouǎ nu ne- ai dat
khanš. nimic.
Akharas tut anθ-i kriss. Te dǎm în judecatǎ.
O krisǎqo dasno pušhel e phures: Preşedintele comisiei de judecatǎ îl
întrebǎ pe bǎtrân:
- Phure!a si tut e love te des len? - Bǎtrânule ai sǎ le dai bani?
- Naj man. Kaθar? - Nu-i am, de unde?
- Ši ʒanav. Si tu śov dǐvesa te rodes - Nu ştiu, ai şase zile sǎ cauŝi banii,
love! Kana ši arakhesa o phandaipen xal tut. dacǎ nu, vei face închisoare.

P-o drom, anglal lesθe inklel jekh Pe drum, în faŝa sa apǎru un copil.
šhavorro. Pherasno, o šhavorro pušhel e Buclucaş copilul îl întreabǎ pe bǎtrân:
phures:
- Phure!a sosθar san xolǎvdo? - Moşule de ce eşti supǎrat?
- ʒa khaθar, tiknorre!a, naj so te ʒanes tu. - Du-te de aici copile, n-ai ce sǎ ştii tu.
O tikno ši mukhel pes. Copilul nu-i dǎ pace.
- Phen manqe, śaj te dav vast tut te na -Spune-mi, poate te ajut sǎ nu mai fii
maj aves kadja xolǎriko! aşa supǎrat!
Dikhindoj kadǎ o phuro vakǎrel e Vǎzând cǎ n-are de ales, bǎtrânul îi
tiknoresqe sǎ i paramiši. povesti copilului tatǎ povestea.
O tiknoro asal thaj bangǎrdinoj e Copilul începu sǎ râdǎ şi aplecându-l
phures phenel lesqe vareso e kanesθe. O pe bǎtrân îi spuse ceva la ureche. Bǎtrânul se
phuro lośal pes thaj telǎrel asavindoj. bucurǎ tare şi plecǎ râzând.
So phendǎs o šhavoro e phuresqe ?... Ce a spus copilul bǎtrânului?. .
O šhavoro phendǎs e phuresqe te Copilul i-a spus bǎtrânului sǎ
prinʒanel kä o sumnakaj si lesθe thaj ši del les recunoascǎ cǎ aurul este la el dar cǎ nu-l va da
parpale e duj romen ʒi kana ši avena sǎ ïl trin înapoi decât atunci când vor fi toŝi trei
rroma kethanes sar si xramome anθ-o împreună aşa cum stǎ scris în contractul
kontràkto maśkar lenθe. dintre ei.
Kaj te maj arakhen von le trinto šores Unde sǎ-l mai gǎseascǎ pe cel de al
so naślǎs e lovença? treilea hoŝ care fugise cu banii?

Nikolae Pandelikä) Nicolae Pandelică)

I GODǏ THAJ I BAXT MINTEA ŞI NOROCUL

Anθ-jekh milajesqo děs paśe rǎtǎθe p- Într-o zi de varǎ umblau, în ajun pe un
o themesqo drom phirenas i godǐ thaj i Baxt. drum de ŝarǎ Mintea şi Norocul.
Von nakhen paśa jekh manuś kaj Trecurǎ pe lângǎ un sǎrman om care
xunavelas i phuv pesqe guruvença. ara pǎmântul cu boii.
Dikhindoj les i Baxt, e šorre rromes, Vǎzându-l, pe sǎrmanul om, Norocul
bokhalo thaj khino phenel karing i godǐ: flǎmând, obosit şi zdrenŝuit zise Minŝii:
- Dikh phej!e! me kamav te dav kadale - Uite soro, eu vreu sǎ-i dau omului
romes jekh piri sumnakajeça!. acesta o oalǎ cu aur.
I godǐ del palpale: Dar Mintea rǎspunse:
- Na de les but love, ke p-i vazi si but - Nu-i da mulŝi bani, cǎ pe câmp sunt
manuśa save kamena te mudaren les anθar e mulŝi oameni şi-l vor omorî pentru bani.
love.
I Baxt palem na kamel te aśunel laqe Norocul, iarǎşi nu vrea sǎ asculte de
phenǎθe, thaj, marindoj pesqe vasta kerel te sora sa, şi bǎtându-şi palmele face sǎ aparǎ
inklel angle o rrom jekh piri pherdi înaintea omului o oalǎ plinǎ cu aur.
sumnakajeça.
Kana dikhel o rrom astardǒl te Când vǎzu atâta bǎnet începu sǎ
cipisarel: strige:
- Rroma!len, šhava!len aven te dikhen - Oameni buni! Faŝilor veniŝi la mine
manθe. Dikhen so arakhlem! Dikhen o sǎ vedeŝi! Uitaŝi ce am gǎsit! Uitaŝi cǎt aur!
sumnakaj!
I godǐ phenel karing i Baxt: Mintea zise cǎtre Noroc:
- So keres akana? Avena le manuśa - Ce-o sǎ faci acuma, vor veni oameni
lesθe thaj sar ʒanes, lena lesqe love thaj şi ca sǎ-i ia banii îl vor omorî.
mudarena les!
I Baxt but traśavdi, phenel: Norocul speriatǎ, rugându-se de
Minte zise:

- Xastrav man phejorri!e, phen manqe - Scapǎ-mǎ surioarǎ, spune ce sǎ fac

so te kerav ke akana mudarenles le kolaver cǎ acum o sǎ-l omoare ceilalŝi şi nu are nici o
thaj na-i les niš jekh doś! vinǎ!
I godǐ marel pesqe vasta thaj so te Mintea îşi bǎtu şi ea palmele şi ce sǎ
dikhen? O rrom ìto garavel o sumnakaj thaj vezi ? Iute rromul ascunse aurul şi se prefǎcu
kerel pes ke phiradǒl pes, sar kana kerdǎsas aşi face nevoile, ca şi cum ar fi fǎcut o glumǎ.
jekh pheras.
Dikhindoj les, le kolaver manuśa asan Vǎzându-l, ceilalŝi au început sǎ râdǎ
vi von: şi ei:
- Xoxavne!a, kaj sas te arakhes love p- -Mincinosule! Unde sǎ gǎseşti bani pe
i amari šorri vàzi? sǎraca noastrǎ câmpie?

Nikolae Pandelikä) Nicolae Pandelicǎ)

I BAXT THAJ I GODǏ NOROCUL ŞI MINTEA

Anθ-jekh śukar milajesqo děs, p-o Într-o zi de varǎ, spre înserat, pe un
themesqo drom phirenas i Baxt thaj i godǐ. drum de ŝarǎ, umbla Norocul şi Mintea.
Sar sas but tato avri thaj paśolas i rǎti i Cum era foarte cald şi se apropia seara,
godǐ phenel: Mintea spuse:
- Phej!e dikh paśol i kali rǎt akana thaj ši - Frate , s-a-nnoptat, acum nu mai putem
daśtǎs te ʒas maj angle. Me kamavas te sovas ʒi sǎ ne continuǎm drumul. Eu aş vrea sǎ poposim
texarinǎθe ka te na malavas vareso nasulimata p- pânǎ dimineaŝǎ ca sǎ nu întâmpinǎm ( oarece
o drom. I Baxt amboldel: greutǎŝi. Norocul rǎspunse:
- Si tut šašimos. But khini sem vi me. - Ai dreptate, şi eu sunt foarte obosit.
Dikh! Me sovava kothe p-o maśkar e Uite! eu o sǎ dorm aici în mijlocul
doremesqo. drumului.
- Na-i miśto! phenel i godǐ, si maj miśto - Nu e bine, zise Mintea, ar trebui sǎ
te ʒas maj dur e dromesθar, te na uśtavel amen mergem mai departe de drum, sǎ nu ne calce
vareso phirno… vreun cǎlǎtor..
I Baxt, śerali, ši kamel thaj sovel anθ-o Norocul, încǎpǎŝânat, nu vru şi se aşezǎ
drom. I godǐ durǒl, so šhudes e barreça thaj thol în mijlocul drumului. Mintea plecǎ de lângǎ
pesqo śero tele, te sovel p-i šar. K-o maśkar e drum cât arunci cu piatra şi îşi puse capul jos şi
ratǎko, kaθar jekh abǎv, avel jekh barvalo manuś se culcǎ pe iarbǎ. La miezul nopŝii, de la o nuntǎ
pesqe vurdoneça. Vov tradel sigo le duj zorale tocmai trecu un boier cu trǎsura sa. El mânǎ, iute
thaj śukar grasten. pe cei doi cai frumoşi ai sǎi.
Cum şi luna se ascunsese, când au ajuns
lângǎ Noroc, caii se speriarǎ şi iute întoarserǎse
- na cu trǎsura fugind spre câmp. Cum necum dar nu
maj dikle vi e šorre Godǎ thaj nakhle e au mai vǎzut-o pe sǎrmana Minte şi au trecut cu
vurdoneça opral laθe. Śaj ke kodolesqe, le trǎsura peste ea. Poate cǎ de aceea, oamenii şi
manuśa vi te avel len but godǐ, but mangen te dacǎ au multǎ minte îşi doresc foarte mult şi un
avel len vi xancï baxt. pic de noroc.
(Kidini kaθar o Nikolae Pandelikä) (Traducere în limba românǎ Nicolae Pandelicǎ )

ÄL DOŚALE LOVE BANII PǍCǍTOŞI

Sas jekh var akana but berśa jekh A fost odat demult un bǎtrân care a
phuro kaj telǎrdǎs anθ-jekh děs anθo veś te plecat într-o zi în pǎdure dupǎ în pǎdure sǎ-şi
liel pesqe kaśta vaş o ivend. Dikhindoj jekh aducǎ lemne pentru iarnǎ. Vǎzând un copac
baro thaj śuko rukh godǐsarel: mare şi uscat el se gândi:
- Kadava kaśt aresel man te pherav o - Copacul acesta îmi este de ajuns ca
vurdon -thaj astardilo te šhinel les. Agorindoj sǎ-mi umplu carul- şi se apucǎ sǎ-l taie.
šhinipnasqo o rukh dikhel anθ-o maśkar e Terminând de tǎiat cu securea, dupǎ ce
kaśtesqo jekh kïkavi pherdi sumnakutne arborele s-a prǎvǎlit, vǎzu în trunchiul lui un
lovença. Kana dikhlǎs la, e phures lǎs les jekh vas de bani de aur. Când bǎtrânul pricepu ce
bari traś. Vov śirdel te naśel thaj te akharel: era acolo, mare teamǎ îl cuprinse şi îngrozit
fugea şi ŝipa:
- Dikh o mulipen! dikh o mulipen! - Uite moartea, uite moartea!
Sa p-o kodova drom avenas pesqe Pe acelaşi drum venau doi fraŝi cu
vurdoneça duj phrala save kana resle von paśe cǎruŝa care ajunşi în dreptul lui şi îl întreabǎ:
o phuro pušhen les:
- So si phure!a, so maladǎs tut ? - Ce e moşule, ce ŝi s-a-ntâmplat?
- Dikhen, kothe telal o rukh, si o - Uitaŝi acolo sub copac este moartea!
mulipen.
Le phrala paśon lokhes thaj kana Cei doi fraŝi s-au apropiat uşor şi când
dikhlen kadja but sumnakaj phenen e au vǎzut aşa mult aur ziserǎ cǎtre bǎtrân:
phuresqe:
- Kadja si phure!a, kadava si o - Aşa este moşule, aici este moartea.
mulipen! Naś ìto! Fugi!
Ašhile von, le duj phrala, thaj o maj Rǎmaserǎ cei doi fraŝi şi mândru cel
baro, but barikano phenel: mare zise:
- O Del! Diklǎs amen phrala, akana - Dumnezeu! Ne-a binecuvântat frate,
sǎm but barvale! Dikhlǎn sar xoxavdǎm e acum suntem bogaŝi. Ai vǎzut cum l-am
phures? înşelat pe bǎtrân?
Maj palal, phenel palem: Mai apoi spuse din nou:

- ʒa sigo khere thaj le vareso xabe. But - Dute repede acasǎ şi adu ceva de
butǎqo si amen. mâncare. O sǎ avem mult de lucru.
O tikno phral kana resel khere thaj Cel mic când ajunse acasǎ şi îi spuse
phenel pesqe rromnǎqe: soŝiei:
- Ker sigo vareso xaben thaj te thos - Pregǎteşte repede ceva de mâncare şi
anθa lesθe zurale meripnasqe draba, kamav te sǎ pui în ea otravǎ puternicǎ vreau sǎ omor un
mudarav jekhe ʒukles! câine!
Opre - tele duj ceasurenθe avilo o Dupǎ aproape douǎ ore ajunse fratele
tikno phral e xabeça. Arakhel pesqe phrales cel mic cu mâncare. Îl gǎsi pe cel mare,
pherdo paj, khino, thaj phenel lesqe: obosit, asudat şi îi zise:
- Mek vi man te maj xunavav phrala! - Lasǎ-mǎ sǎ mai sap şi eu frate. Uite
Dikh andem tuqe te xas. ŝi-am adus de mâncare.
Xanavindoj vov te ïnkalavel o Şi sǎpând el ca sǎ scoatǎ aurul, fratele
sumnakaj o baro phral šoral, del les dab anθ-o cel mare, pe ascuns, îl lovi în cap şi-l omoarǎ.
śero thaj mudarel les.
Godǐsarel o baro phral: Gândi fratele cel mare:
- Akana sem but barvalo, te xav vi me - Acum sunt cel mai bogat, sǎ mǎnânc
xancï thaj te ïngerav mire love khere. Xal jekh şi eu un pic şi sǎ-mi duc banii acasǎ. Mâncǎ o
kotor, duj thaj merel. Kadja ašhilen sa e love, datǎ de douǎ ori şi muri otrǎvit. Aşa au rǎmas
khanikasqe, paśe o rukh. toŝi banii ai nimǎnui lângǎ copac.
Jekh rrom so dikhlǎsas e phures so Un om ce–l zǎrise pe bǎtrânul care
naśelas maj angle, aresel paśe o rukh, dikhel e fugea, mai înainte, când trecu pe lângǎ copac,
duj phralen thaj phenel vi vov: îi vede pe cei doi fraŝi şi spuse şi el:
- Šašipnasθe, dikh kaj beśelas o - Într-adevǎr, uite unde era moarte!
mulipen!


O JONO O GODǍVER ION CEL ISTEŢ

Bute vaxteça anglal, anθ-o jekh gav Cu mult timp în urmǎ, într-un sat trǎiau
зivenas duj phure, savenqe o Del dǎsas len jekh doi bǎtrâni cǎrora Dumnezeu le dǎduse un copil,
šhavo, kaj bušholas Jono. care se numea Ion.
Kana o šhavo barilo, phendǎs pirre Când bǎiatul a crescut, a spus pǎrinŝilor
dadenqe kä vov kamel te telǎrel te kerel pirro cum cǎ el vrea sǎ plece sǎ-şi facǎ viaŝa.
ʒivipen. Phirindoj e gava, areslo k-i avlin jekhe Umblând prin sate, ajunse la conacul unui boier
dasesqi, savo šhutǎ les śtalari anθar jekh care l–a pus ca birjar pentru un galben pe an.
sovnakutno lovo p-o berś.
ʒanelas o Jono te kerel savorenθar vi te Ion ştia sǎ facǎ de toate chiar şi sǎ scrie
xramosarel thaj te drabarel. Palal duj - trin şi sǎ citeascǎ. Dupǎ douǎ-trei luni boierul îl
šhona, o das šhutǎ les sar pesqe šaše vasteça. numi ca mâna lui dreaptǎ.
I anglutni butĭ e dasesqi sas o bikinimos Principala ocupaŝie a boierului era
e keʒenqo, e parfumurenqo thaj e sovnakutne vânzarea mǎtǎsurilor a parfumurilor şi a
bukǎnqo. O Jono sas but patǐvalo thaj o das bijuteriilor din aur. Ion era omul de încredere şi
kodolesqe inkerelas lesθe but. Le dases sasas les de aceea boierul ŝinea mult la el. Boierul avea o
jekh śukar rakli, maj tikni sar o Jono, tha‟ le fatǎ frumoasǎ, mai micǎ ca Ion însǎ pe bogǎtaş
barvales ingerelas les i godĭ vi maj dur. gândul îl ducea mult mai departe.
Kana agordile e trin berśa, o Jono lilǎ Când s-au împlinit cei trei ani, Ion şi-a
pirre love thaj kamlǎs te telǎrel, vi kana sas les luat banii şi a vrut sǎ plece, chiar dacǎ avea ceva
vareso p-o ilo anθar i rakli, savi bušholas la inimǎ pentru fatǎ, pe care o chema Anuca,
Ankùca, thaj o das phendǎ lesqe: însǎ boierul îÏ spuse:
- Mangav tut te maj ašhos jekh šhon, - Te rog sǎ mai rǎmâi o lunǎ, pentru cǎ
ke me kam telarǎv te kinav butǎ anθar mirre eu am sǎ plec sǎ cumpǎr lucruri pentru
bikinlinǎ thaj kamavas te ašhos anθ-o muro than prǎvǎliile mele şi aş vrea sǎ stai în locul meu
ʒi kana avava. pânǎ mǎ întorc .
- Miśto, phenel o Jono, ašhav thaj, - Bine, zise Ion, rǎmân, şi când pleci
kana te telǎres, raja!na, le vi manqe e love so cumpǎrǎ-mi, cu banii aceştia şi mie ce- ŝi va ieşi
anklela tuqe maj anglal anθ-o drom. Dine pes děs mai întâi în drum. Si –au dat ziua bunǎ şi
lašho thaj o das telǎrdǎs. boierul a plecat.

Khethanes e dasnǎça p-o drom, Împreunǎ cu boiereasa pe drum au

maladine trine rromnǎn, saven sasas len anθ- întâlnit trei rromiŝe, care aveau într-un sac o
jekh gono jekh mùca, kaj kamenas te mudaren pisicǎ, pe care voiau sǎ o omoare fiindcǎ le
lan, kä voj xalǎs barǎqe širiklǎn. mâncase puii din curte.
O das aśunindoj sa kadala dinǎ e trin Boierul auzind toate acestea a dat cei
sovnakutne love thaj lilǎ la muca. trei galbeni ai bǎiatului şi a luat pisica .
Paśal ratǎθe, khine thaj bokhale, Spre searǎ, obosiŝi şi flǎmânzi, S-au
ašhavdile jekhe xabelinesθe, thaj mangle vareso oprit la un han şi au cerut ceva de mâncare.
xamasqo. O manuś e kheresqo phendǎs: Hangiul le spuse:
- Si šhona kanaθar manθe ši maj xal - Sunt luni de când la mine nu mai
khonik, ke aven e kermuse thaj xan o xamos p- mǎnâncǎ nimeni, fiindcǎ vin şoarecii şi
e sinìa. mǎnâncǎ totul de pe masǎ.
Anindos pesqe godǐ, ke anθ-o gono si les Amintindu-şi de pisica din sac,
mùca, o das phenel: boierul spuse:
- Miśto, an vareso xamasqo thaj šhude - Bine, adu ceva de mâncare şi aruncǎ
p-i meseli thaj si te dikhes ke na-i te avel ši pe masǎ şi ai sǎ vezi cǎ nu vine nici un
jekh kermuso thaj, bi te avel dikhlo, ankalǎdvǎs şoarece, şi fǎrǎ sǎ-l vadǎ nimeni, a scos pisica
la muca thaj šhutǎs lan paśal o punro la şi o puse lângǎ piciorul mesei.
meselǎqo.
Kana dikhlǎs o manuś ke ši aven e Când a vǎzut hangiul cǎ nu mai vin
kermuse, manglǎs e dasesqe te del vi les thaj şoarecii, a cerut boierului sǎi dea lui pisica şi-i
kam pokinel sode manglǎ pes lesqe. va da câŝi bani doreşte.
O das kerdǎs fòros leça thaj xatǎrdile te Boierul se târgui cu hangiul sǎ-i vândǎ
bikinel lesqe la muca anθar trin gone pherde pisica pentru trei saci plini cu lucruri. Ajungând
butǎnθar. Aresindoj khere, o Jono, lośalo, acasǎ Ion, bucuros îl întreabǎ ce i-a adus pentru
pušhlǎs les kana lǎs vi lesqe vareso e trine cei trei bani pe care i-a dat.
lovenθar.
Taman akana o das andǎs pesqe godĭ De abia acum boierul îşi aminti că pisica
ke i mùca sas kindi anθar e love e Jonosqe thaj a fost cumpărată din banii lui Ion şi pentru ca
kaś-ti te aven sa lašhe, o barvalo manglǎs le toate sǎ fie bune îl puse pe acesta sǎ îşi aleagǎ
Jonos te alǒl / alosarel pesqe jekh anθar le trin unul din cei trei saci.
gone.
Vov alosardǎs o maj purano thaj o maj El şi-a ales cel mai vechi şi mai mic
tikno gono. Tha ΄ kadava, sar nisar sas pherdo sac. Însǎ acesta era plin numai cu lucruri din
numàj sovnakutne butǎnθar. aur.
Palal kadaja, o das dinǎ le Jonosqe jekh Dupǎ aceea, boierul îi dǎdu lui Ion un
than te kerel pesqe kher, maj dǎs les vi jekh loc unde sǎ-şi facǎ casa, îi mai dǎdu şi o
bikinlin sar dinipen vaś i šhej ... prǎvǎlie ca zestre pentru fatǎ....
O Jono andǎs pirre daden thaj inkerdǎs Ion şi-a maj adus şi pǎrinŝii şi i-a ŝinut
len paśal pesθe, ʒi kana but phurile. lângǎ el pânǎ la adânci bǎtrâneŝi.

Nikolae Pandelicǎ) Nicolae Pandelicǎ )

O ŠORRO RROM THAJ OMUL CEL SǍRMAN ŞI

O BARVALO GAƷO BOIERUL
Sas jekhvar jekh šorro rrom savo na Afost odatǎ un rrom sǎrac care nu ştia
ʒanelas so te kerel kaj te aresel vi vov barvalo ce sǎ facǎ sǎ ajungǎ şi el bogat ca vecinul sǎu,
sar pesqo perutno o gaʒo. Anθ-ekh děs o gaʒo nerrom. Într–o zi acesta îi spuse sǎrmanului
phendǎs e šorre rromesqe. rrom:
- Aśun, rrom!a, te kames te areses vi - Ascultǎ, rromule, de vrei sǎ ajungi
tu barvalo sar me, bikin sa so si tut kheresθe bogat ca mine, vinde tot ce ai pe lângǎ casǎ şi
thaj ʒa k-o Bukurèśti, ke na but vrǎmaθe si te du-te la Bucureşti, cǎ nu dupǎ mult timp vei
areses barvalo. ajunge şi tu bogat.
O gaʒo phendǎs kadala butǎ asajpnaça. Omul îi spuse aceste lucruri râzând.
O rrom, kaj delas pakiv pesqe Rromul care avea încredere în vecinul
perutnesqe, kerdǎs so phendǎs o gaʒo: sǎu a făcut tot ce i-a spus acesta: a vândut tot
bikindǎs sa so sas les vaś jekh mìja lei thaj ce avea, pentru o mie de lei şi a plecat la
gelǎs k-o Bukurèśti. Kothe arakhadilǎs jekhe Bucureşti. Acolo s-a întâlnit cu un om foarte
barvale thaj but ʒangle manuśeça. O rrom bogat şi cunosut. Îi spuse acestuia pentru ce
phendǎs lesqe sosθar avilǎs vov k-o venise în Bucureşti.
Bukurèśti.
O butʒanglo thaj barvalo manuś Foarte priceputul şi bogatul om îl
pušhlǎs e rromes: întreabǎ pe rrom:
- Sode love si tut? - Câŝi bani ai?
- Si man jekh mìja lei, phendǎs o rrom. - Am o mie de lei, spuse rromul.
- Ʒanes vareso? Kamav te dikhav sode - Stii ceva? Vreu sǎ vǎd cât eşti de
san godǎver. Me thav jekh mìja lei thaj tu thos deştept. Eu pun o mie de lei şi tu pui mia ta;
tiri mìja lei; thav tuqe jekh pušhipen thaj te îŝi pun o întrebare şi dacǎ ştii sǎ rǎspunzi, ai
ʒanes te des palpale lav k-o pušhipen, tirre si tǎi sunt toŝi banii, dacǎ nu, ai pierdut.
e love te na xasardǎn.
- Miśto, phenel o rrom, te aśunav o - Bine, spuse rromul, sǎ aud
pušhipen! întrebarea!
- Kaj si o burìko e phuvǎqe? - Unde este buricul pǎmântului?

- Kathe, telal tiri khur, phenel o rrom. - Aici sub călcâiul tău, spuse rromul.
Te na patǎs, mapin te dikhes! Dacǎ nu crezi, măsoarǎ sǎ vezi!
O butʒanglo manuś kaj na śaj Omul cel deştept care nu a putut sǎ
mapindǎs e phuvǎqo burìko, phendǎs e măsoare buricu pământului, i-a spus rromului:
rromesqe:
- Miśto, kadǎ si, phenel o barvalo - Bine, aşa este spuse omul bogat.
manuś. Akana thav tuqe aver pušhipen. Te Acum îŝi voi pune altǎ întrebare. Dacǎ ştii sǎ
ʒanes te des man palpale lav, me dav tut duj rǎspunzi îŝi dau douǎ mii, dacǎ nu pierzi cele
mìje, te na, xasares tire duj mìje. douǎ mii ale tale.
- Miśto, phenel o rrom. Te aśunav vi o - Bine rǎspunse rromul sǎ aud şi cea
dujto pušhipen. de a doua întrebare:
- Sode si kaθar i Kali Derǎv зi k-i Loli - Cât este de la Marea Neagrǎ pânǎ la
Derǎv? Зanes te phenes? Marea Roşie? Ştii sǎ-mi spui ?
- Зanav, phenel o šoro rrom, niš maj - Ştiu, rǎspunse sǎrmanul rrom, nici
but, niš maj frìmi sode si kaθar i Loli Derǎv зi mai mult nici mai puŝin cât este de la Marea
k-i Kali Derǎv. Te na patǎs, mapin te dikhes. Roşie pânǎ la Marea Neagrǎ. Dacǎ nu crezi
măsoară să vezi.
- Miśto, phenel o barvalo manuś, kadǎ - Bine, rǎspunse omul bogat, aşa este;
si; kathe si tire duj mìje. aici sunt cele douǎ mii ale tale.
- Raja, akana kamav te thav vi me tuqe - Boierule, acum vreau sǎ-ŝi pun şi eu
duj pušhimata. Te ʒanes, les mirre śtar mìje, douǎ întrebǎri. Dacǎ le ştii, îmi iei cele patru
te na, des man tu śtar mìje. mii, dacǎ nu, îmi dai tu patru mii .
- Miśto, phenel o barvalo manuś. Te - Bine, zise omul cel bogat. Sǎ aud
aśunav e pušhimata. întrebǎrile.
- Sar akharel mirre perutnes savo - Cum se numeşte vecinul meu care
phendǎs manqe te avav k-o Bukurèśti ke mi-a spus să vin la Bucureşti cǎ voi deveni
avava barvalo? bogat?
- Na ʒanav sar akharel les. Kathe si tut - Nu ştiu cum îl cheamǎ. Ai aici patru
śtar mìje; akana si tut oxto mìje. Akana phen mii; acum ai opt mii. Acum pune-mi şi a doua
manqe vi o dujto pušhipen! întrebare!

- Sar akharel e raśajes savo boladǎs - Cum îl cheamǎ pe preotul care m-a
man? botezat?
- Niš ke kadava pušhipen na зanav te - Nici la aceastǎ întrebare nu ştiu sǎ-ŝi
dav palpale lav. Akana si tut deśuśov mìje lei. rǎspund. Acum ai şaisprezece mii lei.
- Šašes te phenav tuqe, niš me na - Adevǎrat sǎ-ŝi spun, nici eu nu ştiu
ʒanav sar akharel les, phenel o rrom. O rrom cum îl cheamǎ, spuse rromul. Rromul îşi luǎ
lǎs pesqe love thaj gelo k-o diz te kinel pesqe banii şi plecǎ la târg sǎ-şi cumpere cai, vaci,
grasta, guruvnǎ, bakrǎ, bale thaj maj kindǎs oi, porci şi şi-a mai cumpǎrat şi douǎ cǎruŝe.
pesqe duj rromane vurdona.
Areslo khere, vov rodǎs pesqe jekhe Ajuns acasǎ, şi-a cǎutat o fatǎ
śukare šhaja thaj kerdǎs baro rromano abǎv. frumoasǎ şi a fǎcut o nuntǎ mare rromă.
Akana vov areslo barvalo rrom. Acum ajunsese rrom bogat.
O perutno savo phendǎs le rromesqe Vecinul care îi spusese rromului sǎ
te ʒal k-o Bukurèśti, avilǎs lesθe te pušhel les: plece la Bucureşti, a venit să-l întrebe:
- Mirro kuš phral, phen manqe so - Scumpul meu frate, spune-mi ce ai
kerdǎn te areslǎn kadǎ barvalo ke me fǎcut de ai ajuns aşa bogat cǎ eu în derâdere
asajpnasθe phendem tuqe te bikines sa so si ŝi-am spus sǎ vinzi tot ce ai şi sǎ mergi la
tut thaj te ʒas k-o Bukurèśti. Bucureşti.
- Mirro perutno, me naisarav tuqe vaś - Vecine, eu îŝi mulŝumesc pentru
o lašho lav kaj dǎn man, ke aděs areslem sfatul bun pe care mi l-ai dat, cǎ astǎzi am
barvalo. Te kames, ker vi tu so kerdem me, ajuns bogat. Dacǎ vrei, fǎ şi tu ce am fǎcut eu,
śaj te avel vi tut i baxt savi sas man. poate vei avea şi tu norocul care l- am avut şi
eu.
O barvalo perutno e maj barvale Vecinul cel bogat al mai bogatului
rromesqo gelo khere thaj bikindǎs sa so sasas rrom merse acasǎ şi a vândut tot ce avea pe
les paśal o kher thaj gelo k-o Bukurèśti. lângǎ casă şi a plecat la Bucureşti. Aici, la
Kathe, k-o Bukurèśti, o gaʒo patǎndǎs ke e Bucureşti, omul a crezut cǎ câinii umblǎ cu
ʒukela phiren e śingença anθ-i porik thaj e covrigii în coadǎ şi porcii cu cuŝitul la gât şi
bale e šhurǎça k-i korr thaj sekon ʒeno savo si oricare om care e flǎmând îşi taie sǎ mǎnânce.
bokhalo šhinel pesqe te xal.

Areslo k-o Bukurèśti, o barvalo gaзo Ajuns la Bucureşti, omul cel bogat
lǎs te xal thaj te piel e amalença. Na but începu sǎ bea şi sǎ mǎnânce cu prietenii. Nu
vrǎmaθe vov ašhilo bi lovenqo thaj bi dupǎ mult timp rǎmase însǎ şi fǎrǎ bani şi fǎrǎ
amalenqo. Vov avilo palpale khere. prieteni. Se întoarse acasǎ.
Sasto gav asandǎs lesθar ke so kerdǎs Tot satul a râs de el că ce a fǎcut el că
vov ke areslǎs anθar barvalo šorro thaj so a ajuns din bogat sǎrac şi cum a fǎcut rromul
kerdǎs o rrom ke areslǎs anθar šorro kadja care a ajuns din sǎrac atât de bogat .
barvalo.
Jonel Kordovan) Ionel Cordovan )

O RANGLǍRNO BǍRBIERUL
THAJ O ŠHAVO ŞI COPILUL
Anθ-jekh baro foros Зivelǎs jekh rrom Într-un mare oraş trǎia un om care era
savo sas ranglǎrno thaj so kana anθ-o foros bărbier şi chiar dacǎ în oraş erau mai mulŝi
sas but ranglǎrne, äl manuśa save kamenas te bǎrbieri, oamenii care vroiau sǎ se tundǎ sau
xarnǎren pire bala thaj te randen pen avenas sǎ se bǎrbiereascǎ veneau la romul nostru,
amare rromesθe savo bušholǎs Śtefano thaj care se numea Ştefan, şi era renumit.
savo sas but prinЗardo.
K-o udar e ranglǎrlnĕnqo anθ- A La uşa frizeriei în toate dimineŝile
savore texarinǎ beśelǎs jekh šhavorro e stǎtea un copil cu mâna întinsǎ şi cerşea câte
vasteça anzardo te mangel pesqe p-o jekh un ban pentru mâncare.
lovo anθ- a xamasθe.
Anθ-jekh dǐves avilo e ranglǎrnesθe Într-o zi, veni la bǎrbier un foarte
jekh barvalo thaj but prinЗardo manuś thaj cunoscut şi bogat om şi îi zise:
phenel le ranglǎrnesqe:
- Sa o foros phenel kä tu san o maj - Tot oraşul spune cǎ tu eşti cel mai
lašho anθar äl ranglǎrne. Kana daśti te randes bun dintre frizeri. Dacǎ poŝi sa ma barbieresti,
man bi te šhines man nùmaj xancï, dava tut fara sa ma tai, iti dau zece galbeni, iar daca
deś sumnakutne love, vi kana niš te lav tiri ma rǎneşti o sǎ-ŝi iau gâtul pe loc, gândeşte-te
kor, godǐsar thaj phen manqe. şi sǎ-mi spui.
O ranglǎrno godǐsarel thaj phenel Bǎrbierul se gândi şi îi spuse incet:
kovles:
- But lašhe sas tivre barvalǎ! Save me - De mare trebuintǎ mi-ar fi fost
lava len anθ-e duj-trin berśa vaś but maj lašhe banii ǎştia pe care eu îi câştig în doi-trei ani,
si miri Зiv sar o merimos, thaj amboldel e dar mult mai bunǎ este viaŝa, decât moartea, şi
barvalesqe. îi rǎspunse bogǎtaşului:
- Te na aves xolǎvdo pe manθe; si - Sa nu fii supǎrat pe mine, omule
manqe traś bari te astardǒv man. dar mi-e fricǎ sǎ mǎ apuc.

Sunindoj o šhavorro, e udaresθar xutĕl Auzind, copilul de la usa, sari si zise:

thaj phenel:
- Raj! a kana kames randav tut me thaj - D-le, dacǎ vrei, te bǎrbieresc eu şi
des man äl love! îmi dai mie banii.
- Dav len tuqe te na šhineça man - Ŝi-i dau, zise bogatul, dar sǎ nu mǎ
phenel o barvalo. tai.
Astardilo o šhavorro thaj ranglǎ les bi Se apucǎ copilul, şi-l bǎrbieri fǎrǎ sǎ-l
te šhinel les. Kana dikhlǎ o lovǎrno dǎs les äl rǎneascǎ. Când a vǎzut bogǎtaşul, îi dǎdu
love thaj pušhlǎ les: banii şi-l întrebǎ:
- Šhavorre!a sar o ranglǎrno traśal te - Copile, cum de frizerul s-a temut sǎ
randel man thaj tu na! mǎ bǎrbiereascǎ şi tu nu?
O terno phendǎs lesqe e kanesθe: Tânǎrul îl aplecǎ pe bogǎtaş şi îi spuse
la ureche:
- Te šhinavas tut nùmaj xancï , sar e - Dacǎ te-aş fi tǎiat numai un pic,
šhuri e randimnasqi sas manθe anθ-o vast, p-o cum biricul era la mine în mânǎ, pe loc ŝi-aş fi
than lavas k-i kor. Śunindoj kadala lava o luat gâtul. Auzind acestea, bogǎtaşul a scos şi
barvalo ankaladǎs thaj maj dinǎs e šhavorres i-a mai dat copilului zece galbeni de bucurie
deś źïltone love lośaθar ke ši šhindǎs les. cǎ nu l-a tǎiat.


O BEZEX PǍCATUL
Jekh šhej terni sasas telǎrdi pire O fata foarte tânǎrǎ se afla cu pǎrinŝii
dadeça te šhinel o giv, sas jekh dǐves la secerat, era o zi torida de vara, liniştea
milajesqo, o ašhipen anzarelas sǎ o than. I cuprindea totul. Vântul nu adia deloc.
balval na phurdelas.
P-i givlin grupurǎ manuśenque zorinas Pe câmp, grupuri rǎzleŝe de oameni,
o šhinimos e givesqo te ingeren les pire grǎbeau secerişul ca sǎ-şi ducǎ grâul în
kherenθe. hambare.
Paśolas o maśkar o dǐvesesqo. I Se apropia prânzul. Mama fetei o
šhajaqi daj akhardǎs la thaj phendǎs laqe te strigǎ şi-i spuse sǎ pregǎteascǎ masa, dar sǎ se
anzarel e meseli thaj te зal xaningaθe te liel ducǎ sǎ ia şi nişte apǎ rece de la izvorul din
vareso paj śudro. vale.
I šhej linǎs o šhorro thaj naślǎs te Fata luǎ ulciorul şi se grǎbi sǎ ajungǎ
resel xaningaθe. Pherdǎs o šhorro pajeça la fântânǎ. Îşi umplu ulciorul cu apǎ rece, şi
śudro thaj kana te telǎrel diklǎs angla pesθe când sǎ plece, vǎzu în faŝa sa doi oameni cu
duj manuśa phangle jekh avresθar/siamèzurǎ. un singur corp, erau siamezi.
Le duj phrala dine dǐves lašho thaj Cei doi, fraŝi dǎdurǎ bineŝe şi o rugarǎ
mangle e šhejaqe te na tarśal thaj te del len vi pe fatǎ sǎ nu se sperie şi să le dea şi lor să bea
lenqe te pen paj śudro. apă rece.
I šhej sigǎrdi linǎs pesqo dǐ anθ-ël Fata, deşi grǎbitǎ îşi luǎ inima în dinŝi
danda thaj pušhlǎs len sostθar si phangle jekh şi îi întrebǎ pe cei doi, de ce sunt legaŝi unul
avresθar. de celǎlalt.
Jekh anθa lenθe pendǎs: Unul dintre ei, zise:
- O Del meklǎ amen kadǎ kasθe - Dumnezeu ne-a lǎsat aşa, ca sǎ
pokinas äl bezexa kerde amare dadenθar. plǎtim pǎcatul fǎcut de pǎrinŝii noştri.
- So bezex phenel i šhaj? - Ce pǎcat? întreabǎ fata.
- Amare dada sas paśarde nǎmurǎ - Pǎrinŝii noştri, deşi rude apropiate /
thaj bi te зanen thaj te pušhen pire daden line de sânge, fǎrǎ sǎ ştie, şi fǎrǎ sǎ-şi întrebe
pes, amari dej ašhili khamni thaj biandǎs pǎrinŝii s-au cǎsǎtorit, mama a rǎmas
amen. însǎrcinatǎ şi ne-a nǎscut pe noi.

Mai palal kana aśundǎs ke si nǎmurǎ äl Mai târziu, când au aflat cǎ sunt rude,
duj mukle pest tha΄ o vaxt naśtisajle te cei doi S-au lǎsat dar nu mai puteaau sa dea
parpalǎren les. Kadǎ k-e ame samas barǎrde e timpul înapoi. Aşa ca, noi, am fost crescuŝi de
bibǎθar kaθar i daj thaj nùmaj lache vun3ile sam bunica dinspre mamǎ şi numai datoritǎ ei, noi
ame aděs. suntem acuma.
-Miśto thaj na‟j pharo te зiven kadǎ - Bine, dar nu este greu sǎ trǎiŝi aşa,
phangle? Kaθar len tumare sumagǎ Sar keren lipiŝi? De unde vǎ luaŝi hainele? Poate cǎ unul
kana jekh kamel te зal anθe jèkh than thaj o vrea sǎ meargǎ într-un loc, iar celǎlalt în alt
kolaver kamel avresθe? … thaj la šhaja sas aver loc.. si fata, ar fi avut o mie de întrebǎri de
jekh xilǎde pušhimata tha ‟ ašhadili. pus. dar se opri.
- Le sumagǎ keren len amari mami. - Hainele ni-le face bunica. Dacǎ
Kana si amen kamimata ververutne xakǎras avem dorinŝe diferite ne înŝelegem şi le
amen thaj keras len p-o jekh. I šhaj savi rezolvǎm. Fata, care se grǎbea pentru cǎ
sigardolas kodolasqe k-e trebalas te šhol i trebuia sǎ punǎ masa nu se abŝinu sǎ nu zicǎ:
meseli na daśtisajli te inkerdŏl te phenel:
-Te arakhel o Del! kadǎ sar phenenas sǎ - Fereasca Dumnezeu! Aşa cum
äl manuṥa save dikhenas len. spunea toatǎ lumea care-i vedea pe cei doi.
Tha‟ jekh anθa lenθe amboldel: Dar unul dintre ei, zise:
-Te arakhel o Del maj nasulenθar! - Fereasca Dumnezeu de mai rǎu!
-So daśtil te avel maj nasul kadalaθar? - Dar ce poate fi mai rǎu, decât atât?
pušhel i šhej. întreabǎ fata miratǎ.
-Maj nasul daśtil te avel atòska kana - Mai rǎu poate sǎ fie atunci când unul
jekh anθa amenθe merela thaj o kolaver trebala dintre noi ar muri, iar celǎlalt ar trebui sǎ-l
te ingerel les anθo dumo. poarte în spinare.
I šhaj telardi sigǎrindoj te šhol i sinia Fata, plecǎ grǎbitǎ sǎ punǎ masa
anθa pesqi familia. Anθ-i laqi godǐ avile e pentru familia sa, şi în mintea ei, apǎru
pušhimata. ,,Te na avava nǎmo e šhaveça întrebarea: ,,Oare eu sunt rudǎ cu bǎiatul de
savesθar šajlol man bi te3anel vov? Si te pušav care sunt indragostitǎ, fara ca el sǎ ştie? O sǎ-
mire daden...” mi întreb pǎrinŝii.”
(Traducere în limba românǎ
(Kidini kaθar o
Nicolae Pandelicǎ )
Nikolae Pandelikä)

MAJ PACISAREL JEKH MAI PǍŢEŞTE UNA

Зivenas jekhvar jekh rrom thaj jekh Trǎia odatǎ un rrom şi o rromiŝǎ. Erau
rromni. Šore sas thaj o xanci kaj sas len ši sǎraci dar, puŝinul pe care-l aveau nu-i oprea
ašhavelas len te patǎn ka avena len vi dǐvesa sǎ creadǎ ca vor veni şi zile mai bune.
maj lašhe. Sas trin berśenθar khetanes thaj Erau de trei ani împreunǎ şi se înŝelegeau de
xakǎrdŏnas devlikanes. minune.
Lenqo kherorro sas tikno vaj uзo thaj Cǎsuŝa lor, deşi micuŝǎ, era curatǎ şi
śukar, so nas len sas jekh šhavorro. frumos aranjatǎ, singurul lucru care le lipsea
erau copii.
Anθ-o jekh dǐves, avindoj butǎθar, o Într-o zi, venind de la muncǎ, rromul
rrom, khino, ka te xarnǎrel o drom, lilǎs lan obosit şi îngândurat, ca sǎ nu mai ocoleascǎ o
pe xarnimasθe thaj nakhindoj p-i jekh pòdos, luǎ pe scurtǎturǎ şi trecând peste un podeŝ,
dikhlǎs anθ-i len jekh śero manuśesqo. So te vǎzu în baltǎ o tigvǎ de om. Ce să fie? Curios,
avel ? pušhel pes o rrom. Bangilo thaj lilǎs, romul se aplecǎ, o luǎ, o spǎlǎ de noroi şi
thoda phuvǎθar o kokalo thaj dikhindoj lesθe luându-i seama, în mintea lui apǎrurǎ mai
anθ-e lesqi godǐ but pušimata šhuile. multe intrebari. Privind-o mai atent vǎzu în
Dikhindoj pes maj miśto anθ-o šikat e śeresqo fruntea tigvei scris: ,,mai e sǎ pǎŝeascǎ una”.
dikhlǎs xramome ,,maj pacisarel jekh”.
- Sar? phenel o rrom so daśtisarel te - Cum? Ce i se mai poate întâmpla
maj pacisarel jekh kokalo, pala‟ so o manuś unui os, dupǎ ce ca omul murise ucis,
mulo mudardo, thaj godǎrindoj kadǎ lilǎs o probabil? şi gândind astfel, luǎ troaca de om
śero thaj andǎ les khere. Bi te phenel pire şi o aduse acasǎ. Fǎrǎ sǎ îi spunǎ soŝiei, se
rromnǎqe gelo anθ-o livni e akhardenqi kaj duse în camera de oaspeŝi, unde era cufǎrul cu
sas o moxton sumagǎnqo thaj garadǎ o kokalo haine şi ascunse tigva acolo.
khote..

Paśindoj, o Biandimos e Devlesqo i Fiind în ajun de sǎrbǎtori, femeia fǎcu

rromni astardili te uзarel o kher. Thaj rodǎs vi în toatǎ casa curǎŝenie şi ajunse şi la lada cu
anθ-o moxton te ankǎlavel an butǎ khotar te pricina, de unde scoase hainele ca sǎ le mai
maj dikhel len o dud e khamesqo thaj araklǎs vadǎ lumina soarelui şi gǎsi într-un ştergar,
anθ-jekh moxton o śero e manuśesqo. I capul de om. Ea se gândi:
rromni godǐsarel:
- Kadava kokalo ši daśtisarel te avel - Ŝeasta aceasta nu poate fi decât a
sar jekhe зuvlǎqo kaj sas les anglal thaj kadǎ unei amante de-a lu‟ bǎrabatu-meu, şi atât de
but inkǎrdǎs laθe ka ïnkerel laqo śero garavdo tare a ŝinut la ea cǎ îi pǎstreazǎ troaca ascunsǎ
kathe, maj dikhel les po jekh-var, thaj ca o sǎ o mai priveascǎ mǎcar când îi este dor
godǎrindoj kadǎ šhudel o śero anθ-i jag. de ea şi gândind astfel, o aruncǎ în foc.
Kana avilo o rrom khere, i rromni Când veni rromul acasǎ, ea începu sǎ-
astardili te xal pes leça thaj te pušel les savo l certe şi sǎ-l întrebe care a fost numele fostei
si so anav kodole зuvlǎqo, kodolesqe ke vi amante pentru cǎ ea îi arsese şi ultima
kadǎ voj šhudǎs o śero anθ-i jag. amintire de la ea.
Atòska o rrom xakǎrdilo so sas Atunci, rromul a înteles ce scrisese pe
xramome po šikat e kokalosqo thaj andǎs fruntea tigvei şi îşi aduse aminte de proverbul
pesqi godǐ jekh phurikano phenimos, savo care zice: ,,Ce ŝi-e scris, în frunte ŝi-e pus”.
phenel: ,,So si tuqe xramome, anθ-o šikat si
tuqe šhutino! ”


O PHURO THAJ LE BǍTRÂNUL ŞI

DRABA ŢIGǍRILE
Akana but vaxt kana sas andino o Cu mult timp înainte a fost adus
pimasko drab pe kadala phuvǎ. Le bikinitorǎ e tutunul pe pǎmânturile astea. Negustorii de
drabalanqo ka te bikinen pire butǐ phenenas tutun, ca sǎ-şi vândǎ marfa, spuneau cǎ este
anθa lesθe kä si lašho anθar savorre butǎ. bun la toate lucrurile.
Anθar-i bakrǎngi ger anθa o i Pentru râia animalelor, pǎstrarea
inkerimos e poxtanenqo thaj but aver. Thaj hainelor şi multe altele, dar unul dintre ei, mai
jekh anθar lenθe maj phendǎs: zise:
- Kon kinela draba manθar, lesqo - Cine cumpǎrǎ tutun de la mine,
podimos niši jekhvar naj te kidel les, le šora încǎlŝǎmintea niciodatǎ n-o sǎ-l strângǎ, hoŝii
na-i te šhoren les, thaj ši na-i te phurŏl. n-o sǎ-l fure şi nici n-o sǎ îmbatraneasca.
Kidinajle sa e gavutne thaj zumade te Se strânserǎ toŝi oamenii satului şi
ambolden kate xakaren äl lava e bikinitoresqe. încercarǎ sǎ desluşeascǎ cuvintele
neguŝǎtorului de tutun.
Dikindoj von kä ši jekh ši xakal te Vǎzând ei cǎ nu reuşesc sǎ-şi explice,
ambolden lelǎrdine anθ-o veś jekhe phuresθe plecarǎ la un bǎtrân care trǎia singur în pǎdure
kaj Зivelas kothe korkoro thaj manglǎ les te şi îl rugarǎ sǎ-i dumireascǎ.
dudǎrel len. Auzind cele spuse, bǎtrânul îşi râse în
Śunindoj kodola phenimata o phuro barbǎ şi zise:
asaja pesqe anθ-i šor thaj phendǎ: - Da, e adevarat! Negustorul are
- Va si šašimos e bikinitores kä dreptate cǎ cine cumpǎrǎ tutun încǎlŝǎmintea
kodova kaj kinela pimasko drabalo o pogimos nu-l va strânge pentru cǎ n-o sǎ aibǎ bani sǎ-şi
naj te kidel les kodolasqe kä naj te avel les cumpere şi o sǎ umble desculŝ, hoŝii n-o sǎ-l
love te kinel pesqe thaj kam phirel punnranqo fure pentru cǎ el va tuşi toatǎ noaptea şi ei îl
äl šor naj te šoren les kodeolasqe kä vov kam vor crede treaz şi nu va îmbǎtrâni niciodatǎ
xasala savoro rǎt thaj von kam pakǎn les pentru cǎ va muri tânar.
bisuto, thaj kä ši kam phurǒn ši jekh var
kodolasqe kä vov merela terno. (Traducere în limba românǎ Nicolae
(Kidini kaθar o Nikolae Pandelikä) Pandelicǎ )
O PHURO ELEVUL CEL BǍTRÂN

SIKLǑVNO SAVO CARE A MERS LA
GELO ŚKOLAΘE ŞCOALǍ
Sas kaj sas… Sas anθ-jekh gav jekh A fost odată ca niciodată... A fost
phuro rrom aj jekh phuri. O šorro phuro na odată într-un sat un bǎtrân şi o babǎ.
зanelas te xramosarel thaj te drabarel, Sǎrmanul bǎtrân nu ştia sǎ scrie şi sǎ citeascǎ,
odolesqe ke na sas les i baxt te phirel k-i skòla pentru cǎ nu avusese norocul sǎ meargǎ la
kana sas tikno. I phuri зanelas lil sar jekh şcoalǎ când era mic. Bǎtrâna cunoştea carte
raśaj. Vaś kadaja butǐ von xanas pen butivar. cât un popǎ. De aceea ei se certau adeseori.
Anθ-jekh lašho dǐves o phuro aśundǎs Într-o bunǎ zi bǎtrânul aflǎ cǎ la şcoala
so k-i śkòla anθar o gav śaj te зal kon kamel, din sat, poate să meargă cine vrea, cine nu ştie
kaj na зanel lil, te siklǒl te xramosarel thaj te carte, sǎ înveŝe sǎ scrie şi sǎ citeascǎ. Bǎtrânul
drabarel. O phuro na phendǎs khanš e phurǎqe nu i-a spus nimic babei, şi a început sǎ
thaj lǎs te зal śkolaθe. Anθ-o kodova dǐves meargǎ la şcoalǎ. În ziua aceea pe lângǎ
nakhlo paś i śkòla jekh rajikano vurdon savo şcoalǎ a trecut o caleaşcǎ boiereascǎ trasǎ de
sas cirdindo nìśte grastenθar save зanas maj nişte cai care alergau mai iute ca vântul. Din
zorales sar i balval. Anθar kadava vurdon caleaşcǎ a cǎzut un sǎculeŝ cu bani.
pelǎs jekh gonorro lovença.
O phuro, savo зalas śkolaθe, arakhlǎs Bǎtrânul, care care mergea spre şcoalǎ,
o gonorro e lovença. Vov lǎs o gonorro thaj a gǎsit sǎculeŝul cu bani. El a luat săculeŝul şi
gelo maj dur śkolaθe. Palal vaj śtar šàsurǎ, e a plecat mai departe la şcoală. Dupǎ vreo
raja arakhle pen khere bi jekhe gonorresqe patru ore, boierii s-au aflat fără un săculeŝ cu
lovença. Von avile sigo palpale p-o drom bani. Au venit repede înapoi pe drumul pe
kaθar avile khere te roden o gonorro e care veniserǎ sǎ caute sǎculeŝul cu bani.
lovença. Aresle paś i śkòla kaj arakhadile e Ajunşi lângǎ şcoalǎ s-au întâlnit cu bǎtrânul,
phureça, savo avelas śkolaθar. care venea de la şcoală.
E raja pušhle e phures: Boierii l-au întrebat:
- Phure!a, na dikhlǎn jekh gonorro - Moşule, nu ai vǎzut un sǎculeŝ cu
lovença? bani?

O phuro, savo arakhlǎs o gonorro Bǎtrânul, care gǎsise banii, spuse:

lovença, phendǎs:
- Sar te na, ke akana avav kaθar i śkòla - Cum sǎ nu, cǎ acum vin de la şcoalǎ
kaj somas te siklǒvav te xramosarav thaj te unde am fost sǎ învǎŝ sǎ scriu şi sǎ citesc!
drabarav!
- Kaθar i śkòla? pušhle e raja. - De la şcoalǎ? întrebǎ boierii.
- Va, kaθar i skòla! phenel o phuro. - Da, de la şcoalǎ! spuse bǎtrânul.
Kana aśunde e raja so jekh phuro sas Când au auzit boierii cǎ un bǎtrân
k-i śkòla te siklǒvel te xramosarel thaj te merge la şcoalǎ sǎ înveŝe sǎ scrie şi sǎ
drabarel, godǐsarde so o phuro si dilo. citeascǎ, s-au gândit cǎ bătrânul este nebun.
E raja dine o drom le grastenqo maj Ei au dat bice cailor mai repede ca
zorales sar jekhto var thaj bolden pen palpale întâia oară şi s-au întors înapoi acasǎ. Aşa că
khere. Kadǎ ke o phuro ašhilo e gonorreça e bǎtrânul a rǎmas cu sǎculeŝul de bani.
lovença.
O phuro na phendǎs khanš e phurǎqe Bǎtrânul nu a spus nimic babei şi în
thaj anθ-e savorro děs vov зalas k-i śkòla. fiecare zi a continuat sǎ meargǎ la şcoalǎ.
Palal jekh berś, o phuro зanelas te Dupǎ un an, bǎtrânul ştia sǎ scrie şi sǎ
xramosarel thaj te drabarel. Kaj gelo k-i skòla, citeascǎ. Pentru cǎ a mers la şcoalǎ, ştia sǎ
зanglǎ te xramosarel thaj te drabarel thaj scrie, sǎ citeascǎ şi a ajuns şi bogat.
areslǎs vi barvalo.
Šhava!len thaj šhaja!len, kon зal k-i Bǎieŝilor şi fetelor, cine merge la
śkòla aresel barvalo na nùmaj e lovença, tha` şcoalǎ ajunge bogat nu numai de bani, dar şi
vi e godǎça sar o phuro anθar i paramìši. cu mintea la fel ca bǎtrânul din poveste.

Jonel Kordovan) Ionel Cordovan )


O PHAKHVAЗVALO VULTURUL
THAJ I KURUNG ŞI CIOARA
Jekh phakhvaзvalo xurǎlas opral jekh Un vultur zbura deasupra unei turme
bakrǎnqo šhund. Vov kamelas te šorel jekhe de oi. El dorea sǎ fure un miel. Oile pǎşteau.
bakrorres. E bakre xanas šar. Anθar jekh, o Dintr-odatǎ vulturul se repezi din înǎlŝimea
phakhvaзvalo telǎrdǎs anθar e šerosqo ušipen cerului drept spre un miel. L-a apucat de
vòrta jekhe bakrorresθe. Xudǎs les punrenθar picioare şi a plecat cu el.
thaj gelo leça.
Jekh kurung savi dikhlǎs so kerdǎs o O cioarǎ vǎzuse ce fǎcuse vulturul şi
phakhvaзvalo, godǐsardǎs so si lokhes te šorel s-a gândit cǎ este uşor sǎ fure şi ea un miel.
vi voj jekhe bakrorres. I kurung telǎrdǎs vi voj Cioara se repezi şi ea din înǎlŝimea cerului
zorales anθar e šerosqo ušipen vòrta jekhe drept spre un miel. Când sǎ ridice mielul,
bakrorresθe. Nùmaj kana te vazdel e cioara rǎmase cu capul agǎŝat de blana
bakrorres opre, voj ašhili e śereça anθ-e mielului, aşa cǎ nu reuşi sǎ zboare de acolo.
bakrorresqo pośtin, kadǎ so voj n-aśti te xurǎl
kothar.
O bakrǎri kana dikhlǎs la kurunga anθ- Când ciobanul o vǎzu cum se zbate în
e barkrǒrresqo pośtinǒrro, xudǎs la thaj blana mielului, o prinse, îi tunse aripile şi o
šhindǎs laqe phaka, thaj palal kodoja dinǎs la dete copiilor sǎi ca jucǎrie. Copii bucuroşi îşi
pesqe šhavenqe te khelen pen laça. E šhavorre întreabă tatăl:
lośale pušhle e dades:
- Dadorre!a, savo si o anav kadaja - Tǎticule, care este numele acestei
širiklǎqo? pǎsǎri?
- Akana jekh šàso, amboldel o bakrǎri, - Acum un ceas, rǎspunse pǎstorul, ea
voj patǎndǎs so si phakhvaзvalo, tha` akana se credea vultur, dar acum trebuie sǎ-şi dea
trobal te del pesqi sǎma so si nùmaj jekh seama cǎ nu-i decât o biatǎ cioarǎ.
šorrǒrri kurung.
Kana e šhavorre śunde so phendǎs o Când copiii au auzit ce spune tatǎl au
dad, line te asan. început sǎ râdǎ.

Šhavea!len thaj šhaja!len, anglal te Copiilor, înainte de a face ceva, mǎsuraŝi-vǎ

keren vareso, kaj te na keren tumen puterile. Altfel riscaŝi sǎ vǎ faceŝi de râs!
asajpnasθar, ginaven tumare zorǎ!
(Palal o Esòp, o amboldipen kerde kaθar o (Dupǎ Esop, traducerea şi adaptarea

Ionel Cordovan) realizate de Ionel Cordovan)

KAMAV TE ARESAV DORESC SǍ DEVIN

SIKLǍRNO RROMANE PROFESOR DE LIMBA
ŠHIBǍQO! RROMANI!
Sasas jekhvar jekh šhavorro efta A fost odatǎ un bǎieŝel de şapte ani.
berśenqo. Les sasas les kale bala, bare thaj kale Avea pǎr negru, ochi mari şi negri, sprâncene
jakha, thule phovǎ. Les sasas les jekh kovlo vak groase. Avea o voce moale şi un zâmbet
thaj jekh śukar asajpen. Na kamelas te phenel frumos. Nu dorea sǎ spunǎ nimic; vorbea doar
khanš; vakǎrelas nùmaj atùnš kana sasas pušhlo. atunci când era întrebat. Era ascultǎtor,
Vov sas kanutno, godǎver thaj amalikano. Sasas deştept şi prietenos. Avea douǎ mǎini, douǎ
les duj vasta, duj punre, duj jakha, duj kana, panз picioare, doi ochi, douǎ urechi, cinci degete la
naja jekhe vastesθe, sasas jekh šhavorro sar o mânǎ, era un copil ca oricare altul. Totuşi,
orsavo šhavorro. Sathaj, vov sasas jekh cïra era puŝin diferit. Acest bǎieŝel, Mǎdǎlin, a
verver. Kadava šhavorro, o Mädälin, gelǎs vaś mers pentru prima datǎ la şcoalǎ. Îi era puŝin
jekhtovar k-i śkòla. Sasas lesqe cïra dar sosqe fricǎ deoarece el nu a mers la grǎdiniŝǎ şi el
vov na sasas k-i xurdelin thaj vov ši зanglǎs sar nu ştia cum este la şcoalǎ. El auzise de la
si k-i śkòla. Vov aśundǎs pesqe amalenθar so k-i prietenii sǎi cǎ la şcoalǎ se scrie, se citeşte, se
śkòla xramosarel pes, drabarel pes, rangǎrel pes coloreazǎ..
…
Nakhlǎs jekh šhon, nakhlǎs duj, A trecut o lunǎ, au trecut douǎ, au
nakhlǎs maj but … o šhavorro зalas thaj trecut mai multe .. bǎieŝelul mergea şi venea
avelas śkolaθar. E šhavorresqi daj kamelas so de la şcoalǎ. Mama bǎieŝelului dorea ca fiul ei
laqo šhavorro te зal śkolaθe te siklǒl lil, te sǎ meargǎ la şcoalǎ şǎ înveŝe carte, sǎ aibǎ o
avel baxtalo anθ-e pesqo tràjo. I daj diklǎs so viaŝǎ fericitǎ. Mama a observat cǎ bǎieŝelul
o šhavorro si ruślo thaj pušhlǎs les sar este supǎrat şi l-a întrebat cum îl întreba în
pušhelas les savorre děsesθe: fiecare zi:
- Mirro šhavorro, so kerdǎn tu aděs - Bǎieŝelul meu, ce ai fǎcut astǎzi la
śkolaθe? şcoalǎ?
- Rangǎrdem, daj!e, kheldem man, - Am colorat, mamǎ, M-am jucat, am
xramosardem thaj drabardem. Xramosardem scris şi am citit. Am scris mai mult decât ieri.
maj but sar iз.

Te k-o śird o šhavorro phendǎs e Dacǎ l-a început, bǎieŝelul îi spunea

dajaqe lośalo so vov rangǎrdǎs, xramosardǎs mamei bucuros cǎ a colorat, a scris şi s-a
thaj kheldǎs pes, akana na maj xakǎrdǎs pes i jucat, acum nu se mai simŝea bucuria în glasul
loś anθ-e lesqo vak. I daj lǎs sǎma kadaja lui. Mama a observat acest lucru şi l-a întrebat
butǎθe thaj palem pušhlǎs les: din nou:
- Mirro šhavorro, sosθar sanas ruślo - Bǎieŝelul meu, de ce ai fost supǎrat
kana phendǎn so tu drabardǎn śkolaθe? când mi-ai spus cǎ ai citit?
O šhavorro ašhilǎs jekh cïra, dikhlǎs Bǎieŝelul a tǎcut puŝin, s-a uitat în
anθ-e pesqe dajaqe jakha thaj phendǎs lokhes: ochii mamei sale şi a spus încet:
- Daj!e, mirri siklǎrni si lašhi, tha` - Mamǎ, învǎŝǎtoarea mea este bunǎ, dar
sosθar na mothovel voj kadǎ sar vi ame de ce nu vorbeşte aşa cum vorbim noi acasǎ? Eu
mothovas khere? Me ši xakǎrav so voj nu înŝeleg ce spune ea? Cum sǎ învǎŝ sǎ citesc
phenel. Sar te siklǒvav me te drabarav kana când eu nu o înŝeleg?
me ši xakerav la?
Dikhindoj anθ-e šhavorresqe jakha, i daj Privindu-l pe copil în ochi, mama nu a
na зanglǎs so te amboldel le šhavesqe. Palal cïra ştiut ce sǎ-i rǎspundǎ. Dupǎ câteva momente,
vaxt, i daj arakhlǎs pesqe lava thaj phendǎs: mama şi-a gǎsit cuvintele şi a spus:
- Mirro šhavorro, tiri siklǎrni si gaзi, - Bǎieŝelul meu, învǎŝǎtoarea ta este
voj ši зanel amari rromani šhib. Tire śkolaθe gagie, ea nu ştie limba noastrǎ rromani. În
na si rromane siklǎrne. Vastdava tut me te şcoala ta nu sunt profesori rromi. Te voi ajuta
drabares thaj te xramosare but miśto. Te eu sǎ citeşti şi sǎ scrii foarte bine. Dacǎ
kames te vastdes avere šhaven sar tu, trobal te doreşti sǎ ajunŝi pe alŝii copii ca tine, trebuie
зas śkolaθe te areses tu siklǎrno thaj te sǎ mergi la şcoalǎ sǎ ajungi tu profesor şi sǎ
mothoves rromanes e šhavença. Kames tu vorbeşti limba rromani cu ei. Doreşti acest
kadaja butǐ? lucru?
- Va, kamav, avelas miśto te зas k-i - Da, doresc, ar fi bine sǎ mergi la
śkola thaj te xakǎres sa so phenen kodola kaj şcoalǎ şi sǎ inŝelegi tot ce spun cei care te
siklǎren tut. Me ka зav śkolaθe kaj te aresav învaŝǎ. Eu voi merge la şcoalǎ pentru a deveni
siklǎrno rromane šhibǎqe! profesor de limba rromani!
(palal o Ionel thaj i Noemi Cordovan) (dupǎ Ionel şi Noemi Cordovan)

O MANUŚ THAJ PESQE OMUL ŞI CELE DOUǍ

DUJ ŠHAJA FIICE ALE SALE
Sas jekhvar jekh manuś but devlikano. A fost odatǎ un om foarte evlavios. El
Les sasas les duj šhaja. E dĭvesa nakhenas avea douǎ fete. Zilele treceau una dupǎ alta şi
jekh palal avresθe thaj avili vi i vrjàma kana o a venit şi vremea când omul le-a fǎcut nuntǎ
manuś kerdǎs avǎv pesqe šhajanqe. La maj fetelor sale. Pe cea mai mare a dat-o dupǎ un
barǎ vov dias la palal jekhe manuśesθe kaj om care fǎcea oale de lut, iar pe cea micǎ –
kerelas phuvǎqe pirǎ thaj le maj tiknǎ palal dupǎ un altul ce cultiva flori. Dupǎ multe zile,
avresθe, kaj barǎrelas luludǎ. Palal but děsa, o omul s-a dus şi el pe la fetele sale. A trecut
manuś gelo vi vov ka‟ pesqe šhaja. Nakhlo, mai întâi pe la fata cea mare şi a întrebat-o de
maj anglal, ka-i maj bari šhaj aj pušhlǎs la sǎnǎtate, ce mai face, cum se aflǎ. Fata i-a zis
sastipnasθar, so maj kerel voj, sar si voj. I cǎ toate sunt bune şi frumoase, cǎ le merge
šhaj phendǎs lesqe ke sa e butǎ si lašhe aj sa bine, numai cǎ este supǎratǎ pentru cǎ nu prea
зal penqe śukar, nùmaj ke si xolǎriko ke na-i este destul soare, ca sǎ li se usuce oalele. Ea i-
dòsta but kham, k-aśti te śukŏn penqe le a spus tatǎlui sǎ se roage şi el la Dumnnezeu
phuvǎqe pirǎ. Voj mothovdǎs pe dadesqe te sǎ fie foarte cald.
mangel vi vov le Devlesθar te avel but aj
zuralo tatimos.
O manuś nakhlǎs vi k-i aver šhaj. Omul nostru trecu şi pe la cealaltǎ
Kana vov areslǎs e averǎθe, pušhlǎs vi la sar fatǎ. Când a ajuns şi la cealaltǎ, a întrebat-o şi
la anglutne šhaja. I tikni pesqi šhaj phendǎs pe ea ca şi pe cea dintâi. Fata cea micǎ i-a
lesqe ke sa si lašhe aj śukar, nùmaj ke na-i len spus cǎ toate sunt bune şi frumoase, dar cǎ nu
but briśind, ke len trebal len briśind, k-aśti te au destulǎ ploaie, cǎci ei au nevoie de ploaie,
barŏn penqe le luludǎ. I šhaj phendǎs pesqe ca sǎ le creascǎ florile. Fata i-a zis tatǎlui sǎ
dadesqe te rugil pes vi vov but ka-o Del te del se roage şi el la Dumnezeu ca sǎ plouǎ.
briśind.
O šorro manuś so te maj kerel akana? Bietul om ce sǎ mai facǎ acum? Pentru
Anθar sosθe te maj rugisarel pes le ce sǎ se mai roage la Dumnezeu?
Devlorresθe?

Dikhen, šhavalen aj šhajalen? Butvar, Vedeŝi, bǎieŝilor şi fetelor? De multe ori,

e manuśa si kadja… Von na зanen so kamen, oamenii aşa sunt… Ei nu ştiu ce vor, nu ştiu
na зanen so te keren! Thaj, atùnš, so te del ce sǎ facǎ! Şi, atunci, ce sǎ le dea Dumnezeu,
lenqe o Devlorro, kana e manuśa n-aśti so aj dacǎ oamenii nu sunt în stare ce şi cum sǎ
sar te mangen Lesθar vareso? cearǎ ceva de la Dumnezeu?
(I paramìši sas kidini kaθar o (Povestea a fost culeasǎ de

Gheorghe Sarǎu le käldärarìcko Gheorghe Sarǎu de la rromii cǎldǎrari din
rromenθar anθar i Rumunia) România; Traducere în limba românǎ:
Gheorghe Sarǎu)

O LAŠHIPEN THAJ O BINELE

NASULIPEN ŞI RǍUL
Maj anglal, o Lašhipen thaj o Mai înainte vreme, Binele şi Rǎul
Nasulipen beśenas p-i phuv, maśkar e locuiau pe pǎmânt, printre oameni. Într-una
manuśa. Anθ-jekh dĭves, o Nasulipen mardǎs din zile, Rǎul s-a bǎtut cu Binele şi Rǎul a
pes le Lašhipnaça thaj inklisto maj zoralo ieşit mai puternic decât el. Binele a alergat sǎ
lesθar. O Lašhipen naślo te garavdŏl p-o se ascundǎ în cer şi l-a întrebat pe Dumnezeu
devel thaj pušhlǎs le Bare Devles so te kerel ce sǎ facǎ el pentru oameni.
manuśenqe. Dumnezeu cel Mare i-a rǎspuns cǎ sǎ
O Baro Devel dias les anglal te зal se ducǎ iarǎşi printre oameni, ca să le mai
palem k-e manuśa, k-aśti te lokhǎrel cïra uşureze puŝin viaŝa, dar nu aşa, laolaltǎ, ci sǎ
lenqo зivipen, tha na, kadja, khethanes, thaj nu-l vadǎ Rǎul, ca sǎ nu-l batǎ din nou, ci,
ma te dikhel les o Nasulipen, kaj te marel les aşa, puŝin câte puŝin, pe furiş.
palem, tha, kadja, jekh po jekh, pa šoral. De aceea, Rǎul, ce sǎlǎşuieşte printre
Kodolesqe, o Nasulipen, savo beśel oameni, ne îndurereazǎ tot timpul, în timp ce
maśkar e manuśa, dukhavel amen sa vrǎmja, trebuie sǎ aşteptǎm mult pânǎ când sǎ coboare
anθ-o vaxt so trebal te aźukeras but зi kana te Binele din cer, jos, pe Pǎmânt. Aşa cǎ omul
xulŏl o Lašhipen koθar o devel, tele, p-i Phuv. aşteaptǎ Binele, iar Rǎul îl pândeşte pe om.
Kadja, o manuś aźukerel o Lašhipen, tha‟ o
Nasulipen aźukerel e manuśes.
(Purani grekikani paramìši palal o Esòpo; i (Veche poveste greceascǎ dupǎ Esop;
rromani vèrsia si kerdini kaθar o dr. Marcel versiunea rromani a fost realizatǎ de dr.
Courthiade palal o lil kerdino kaθar o Émile Marcel Courthiade dupǎ lucrarea “Émile
Chambry, Ésope. Fables, quatrième tirage, Chambry, Ésope. Fables ». Quatrième tirage,
Paris, 1985). Paris, 1985 ; Traducere în limba românǎ:
Gheorghe Sarǎu)

O RROM THAJ I ROMUL ŞI CAPCANA

ASTARNI LE RUVENQI LUPILOR
Sasas jekh rrom, kaj baśavelas k-ël Era un rom care cânta pe la casele
khera le barvalenqe. Jekhe rǎtǎθe, irinindoj bogaŝilor. Într-o noapte, întorcându-se acasǎ
pes vov khere kaθar jekh śukar nakhavipen, de la o petrecere, a trecut printr-o pǎdure. s-a
nakhlǎs anθar jekh veś. Xasardǎs o drom thaj rǎtǎcit şi a cǎzut într-o capcanǎ ce era
pelǎs anθ-jekh astarni kaj sasas kerdi te peren pregǎtitǎ pentru lupi. Imediat dupǎ el a cǎzut
e ruva anθ-e laθe. Sig, palal lesθe pelo vi jekh şi un lup în groapǎ. Romul, vǎzând lupul
ruv anθ-i xïv. O rrom, dikhindoj le ruves paśal lângǎ el, a început sǎ cânte la vioarǎ de fricǎ.
lesθe, astardǎs pes te baśavel, daraθar, anθar i
lavùta.
Thaj le ruves šajlilo les odobor zorales Iar lupului îi plǎcu atât de tare muzica,
o baśavipen le ruvesqo, ke beśelas aj aśunelas încât stǎtea nemişcat şi asculta, asculta.
les. O baśavno sasas khino thaj kamlǎsas te Romul obosise deja, ar fi vrut sǎ se opreascǎ.
ašhavel. Tha‟, kana ašhavdǎs o baśavipen, o Dar când s-a oprit, lupul a început sǎ
ruv astardǎs te morel anθar pesqe danda; scrâşneascǎ din colŝi; vroia sǎ-l mǎnânce.
kamelas te xal les. Atùnš, o rrom astardǎs te Atunci romul a început sǎ cânte şi cânta fǎrǎ
baśavel aj baśavelas biašhavdo, daraindoj pes încetare de fricǎ sǎ nu-l mǎnânce lupul. Iar
te na xal les o ruv. Thaj o ruv śunelas bare lupul asculta cu mare plǎcere muzica viorii.
šajlŏvipnaça i mùzika la lavutaqi. Karing i Spre dimineaŝǎ, a trecut pe acolo un vânǎtor.
texarin, nakhlǎs kothal jekh veśesqo cirditòri. A auzit un cântec ce venea de undeva din
Vov aśundǎs jekh baśavipen, kaj avelas adânc. A pornit dupǎ muzicǎ. Deodatǎ,
varekajθar anθar o xoripen. Telǎrdǎs palal i constatǎ cǎ sunetul iese tocmai din capcana pe
mùzika la lavutaqi. Jekhevarǎθar, dikhel ke o care au pregǎtit-o pentru lupi. Se apropie şi
baśavipen inklŏl taman anθar i astarni le priveşte cu atenŝie. Lupul nu l-a observat pe
ruvenqi. Paśarel pes thaj dikhel bare vânǎtor, însǎ romul l-a vǎzut şi a cântat mai
dikhipnaça. O ruv na dikhlǎs le cirditoris, tha‟ departe, pânǎ când vânǎtorul l-a împuşcat pe
amaro rrom dikhlǎs les thaj baśavdǎs maj dur, lup. Aşa a scǎpat romul. Mare noroc a avut.
зi kana o cirditòri dias kàrie le ruves. Kadja,
xastrajlǎs o rrom. Bari baxt sas les!

(O rromano amboldipen si kerdo rumunikane (Retroversiunea din rromani în românǎ şi

šhibǎθar rromanesθe kaθar o Gheorghe traducerea iniŝialǎ, din limba românǎ în
Sarǎu, palal i paramìši dini kaθar i Mokcsay rromani, au fost realizate de Gheorghe Sarǎu,
Gyuláné anθar i Ukraìna, inklisti anθ-o lil dupǎ povestea furnizatǎ de Mokcsay Gyuláné
Poveşti şi legende din istoria Euroregiunii din Ucraina, publicatǎ în Poveşti şi legende
Carpatice, Liga Pro Europa – Filiala Satu din istoria Euroregiunii Carpatice, Liga Pro
Mare: Editura Solstiŝiu, 2003, p. 38). Europa – Filiala Satu Mare: Editura Solstiŝiu,
2003, p. 38);

SO INGEREN E CE POARTǍ
KANZÙRKE PUMARE ARICII PE SPINAREA
DUMESQE? LOR?
Sas duj kanzùrke, save mangenas te Au fost odatǎ doi arici, care vroiau sǎ
siklŏven vi von k-i śkòla. Savorre penqe înveŝe şi ei la şcoalǎ. Toŝi prietenii lor din
amala anθar o veś зanenas te drabaren lil, te pǎdure ştiau sǎ citeascǎ, sǎ scrie, sǎ
xramosaren, te ginen: e śośoja, e dìvio buznǎ, socoteascǎ: iepurii, caprele sǎlbatice, şoarecii;
e kermuse; savorre d-aśtinas… I sikavni anθ-i toŝi ştiau … Învǎŝǎtoare la şcoalǎ era vrabia.
śkòla sasas i širikli. Voj sikavelas lenqe k-i Ea le arǎta la tablǎ scrierea: B plus A fac BA.
kali phal o xramosarimos: B thaj A keren BA. Îi învǎŝa şi socotitul: 7 ori 8 fac 56.. Cei doi
Sikavelas lenqe vi o ginavipen: 7 var 8 keren arici ai noştri ascultau, cǎci ei erau elevi buni.
56.. Amare duj kanzùrke śunenas śukar, ke
von sasas lašhe siklŏvne.
Anθ-jekh dĭves, i širikli dias lenqe o Într-o zi, vrabia le-a dat manualul, în
śkolutno lil, savo sikavelas thaj vakǎrelas care se vorbea despre arici: ce fac ei vara,
palal e kanzùrke: so keren von milajesθe, iarna, cum cresc ei, ce mǎnâncǎ. Citesc cei
ivendesθe, sar von barŏn, so von xan. doi arici şi dau peste aceast fragment de text:
Drabaren amare duj kanzùrke thaj arakhen
kadava kotor tekstosqo:
“Maj anglal te avel o ivend, vakǎrel o “Mai înainte de a veni iarna, spune
śkolutno lil, e kanzùrke phiren thaj roden manualul, aricii merg şi cautǎ mere. Ei poartǎ
pahabaja. Von lien e phabaja pumare merele pe spinare, prinse de ŝepi, şi le duc în
dumenθe, p-e kangre, thaj ingeren len pumare casele lor ca sǎ le mǎnânce iarna”.
kherenθe te xan len ivendesθe.”
Le duj kanzùrke dikhen pen jekh Cei doi arici se uitǎ unul la altul şi râd,
avresθe thaj asan, asan thaj asan… I širikli râd şi râd… Vrabia îi priveşte supǎratǎ:
dikhel len xolǎme:
- Sosθar asan tume? Sar si i butĭ? - De ce râdeŝi? Care-i treaba?
E kanzùrke phenen laqe: Aricii îi spun:

- Sar? – vakǎrel jekh. Ame xasa - Cum? – zice unul. Noi mâncǎm mere
phabaja k-o ivend? iarna?
- Thaj ingerasa len drez p-e amare - Şi le mai şi purtǎm grǎmadǎ pe ŝepii
kangre? – vakǎrel o aver. noştri? – spune celǎlalt.
- Rajnie, širiklie! Ame xas nùmaj mas: - Doamnǎ vrabie! Noi mâncǎm doar
kirme, insèkte, gongrova! Śaj xas ame vi sapa carne: râme, insecte, melci! Hai, mâncǎm şi
vaj tikne kermuse, tha‟ na azbas ame e şerpi şi şoricei, dar noi nu ne atingem de mere!
phabaja! Paleder, sar ame ingeras len p-o Apoi, cum sǎ le purtǎm noi grǎmadǎ în ŝepi?!
dumo drez opr-e kangre?! Kaj arakhle akaja De unde au mai scos gejeii (celelalte animale)
paramìši e gaзe? Nane šašes akava… povestea asta? Nu este adevǎrat aşa ceva …
I širikli del anglal: Vrabia rǎspunde:
- Sar kadava? Opral, kana me semas -Cum aşa? De sus, din înaltul cerului,
anθ-o ušipen le devlesqo, butvar dikhlem de multe ori v- Am vǎzut cum umblaŝi cu
tumen sar tume phirenas jekhe khanšeça p-o ceva în spate! Nu erau mere?
dumo! Na sasas phabaja?
- Phabaja na sasas! Śaj sasas śuke - Nu erau mere! Poate erau frunze
patrinǎ, save pusavde pen anθ-e amare kangre uscate, care S-au prins de ŝepii noştri, când
kana ame phirdǎm anθ-o veś, ama ame na noi am cutreierat pǎdurea, dar noi nu
kidas ni phabaja, ni patrinǎ! Śaj anθar amaro strângem nici mere, nici frunze! Poate în
phiripen ašhen astarde amare kangrenθar… preumblarea noastrǎ mai rǎmân prinse ceva
frunze de ŝepii noştri…
Dikhen, avdĭves, me siklilem jekh Vedeŝi, astǎzi, eu am învǎŝat ceva de la
šhumuni tumenθar – vakǎrel i širikli sikavni: voi – spune vrabia – învǎŝǎtoare: cǎ aricii nu
ke e kanzùrke ši xan phabaja thaj na phiraven mǎnâncǎ mere şi nu le poartǎ în spinare. Dar
len drez p-o dumo. Ama, vi tume siklile şi voi aŝi învǎŝat ceva: cǎ şi în cǎrŝi puteŝi gǎsi
vareso: ke vi anθ-e lila d-aśti arakhen dośa greşeli şi – cum spun bǎtrânii – cât trǎieşti
thaj – sar vakǎren e phure – kozom зives ka înveţi!
siklŏs!
(O rromano amboldipen: dr. Marcel (Traducerea rromani: dr. Marcel Courthiade;

Courthiade; i rromani redàkcia: redactarea în limba rromani şi traducere în
Gheorghe Sarǎu) românǎ: Gheorghe Sarǎu)

LIL INDIAΘAR SCRISOARE DIN INDIA

Gudle rromalen, avile kathe, anθ-i Dragi rromi, au venit aici, în India,
Ìndia, e rusikane aktòrurǎ koθar o but śundo actorii ruşi de la renumitul Teatru rom
rromano tǎtro “Romen” e Moskvaθar. Me “Romen” din Moscova. I-am cǎutat şi am
rodem len thaj kerdem lença vakǎripen discutat cu ei în romani. Când au auzit cǎ eu
rromanes. Kana śunde ke sem o kòrkorro sunt singurul om din India care vorbeşte
manuś anθ-i Ìndia kaj vakǎrel rromanes, romanes, şI-au holbat ochii şi m-au întrebat
putarde pumare jakha thaj pušhle man kobor
câte limbi romani existǎ: una sau mai multe?
rromane šhibǎ si: jekh vaj maj but? Thaj me
Şi eu le-am povestit aceastǎ veche poveste
mothovdem lenqe kadaja purani indikani
indianǎ:
paramìši:
Într-o zi, colindau pe drum cinci orbi,
Anθ-jekh dĭves, phirenas p-o drom
care cerşeau o bucatǎ de pâine din sat în sat.
panз kore manuśa, save mangenas pumaro
manro gavesθar gavesθe. Jekhe gavesθe, von Într-un sat, ei au auzit mare zarvǎ şi i-au
śunde baro xamipen, thaj pušhle le gavutnen întrebat pe sǎteni ce se întâplǎ acolo. Sîtenii
so si kothe. E gavutne phendine lenqe ke sas le-au spus cǎ a fost prins un elefant.
astardo jekh elefànto.
Avenas kothe e phure aj e terne te Veniserǎ acolo bǎtrânii şi tinerii ca sǎ-
dikhen les, te azban les le vasteça. Kadava l vadǎ, sǎ-l pipǎie cu mâna. Acest elefant era
elefànto sasas lašho, godǎver vi amalikano.Vi bun, isteŝ şi prietenos. Şi cei cinci orbi au vrut
le panз kore mangle te azban les, te arakhen sǎ-l pipǎie, sǎ afle ce este acela. Au venit
so si kodova. Avile paśe lesθe thaj o bareder lângǎ el, iar orbul cel mare l-a prins de trompǎ
koro astardǎs les ka-i ruthuni, thaj phendǎs le şi le-a zis celorlalŝi: “Fraŝilor, elefantul este
averenqe: “Phralalen, o elefànto si sar jekh precum un şarpe mare!”. Cel de-al doilea orb
baro sap!”. O dujto koro manuś astardǎs vi les l-a prins de ureche şi a spus cǎ elefantul este
ka-o kan thaj phendǎs ke o elefànto si sar jekh
ca un evantai. Al treilea orb, prinzându-l de
baro fan. O trinto koro, astarindoj les ka-o
picior, a zis cǎ este ca un stâlp mare. Apoi, al
pirro, vakǎrdǎs ke si sar jekh šašo baro kilo.
patrulea orb, stând sub burta elefantului, a
Palal, o śtarto koro, beśindoj telal o per le
spus cǎ elefantul este precum o saltea agǎŝatǎ.
elefantosqo, vakǎrdǎs ke o elefànto si sar jekh
În cele din urmǎ, s-a auzit şi glasul celui de-al
ravalo umblavdo opral.
cincilea orb.

Ka-o agor, śundilo vi o panзto koro. Cum sta el sub în spatele elefantului,
Sar beśelas palal oelefànto, astarindoj les e prinzându-l de coadǎ, a spus cǎ sǎtenii îi zic
porǎθar, vov phendǎs ke e gavutne phenen le funiei elefant.
śelesqe ke si o elefànto.
Pharili bari šingar maśkar lenθe. S-a dezlǎnŝuit mare scandal între ei.
Sarkon mangelas te ovel “o elefànto” so falas Fiecare vroia ca „elefantul” sǎ fie ceea ce li se
len kana azbajle les: sap, fan, kilo, ravalo aj pǎruse lor când l-au pipǎit: şarpe, evantai,
śelo! stâlp, saltea şi funie!
Eh, mirre phralalen, rromalen! Kadja Hei, fraţii mei rromi! Aşa este şi cu
si vi la rromane ćhibǎça! Kana “azbas” limba rromani! Dacǎ «pipǎim» numai
nùmaj amaro dialèkto vakǎrdo amenθar dialectul vorbit de noi acasǎ, atunci nu vom
khere, atùnći na dikhasa ke si amen jekh vedea cǎ avem o limbǎ romani comunǎ şi
barvali khethani rromani ćhib! n-aśti te bogatǎ! Nu ne putem permite sǎ ne lǎsǎm şi
mekhas amen te prinзaras nùmaj jekh kotor sǎ cunoaştem doar o parte din ea!
laθar!
(Adaptàcia palal o J. S. Pathania, kerdini (Adaptare dupǎ J. S. Pathania, realizatǎ de

kaθar o Marcel Courthiade thaj o Gheorghe Marcel Courthiade şi Gheorghe Sarǎu.
Sarǎu). Traducere în limba românǎ: Gheorghe
Sarǎu).

I KAKARÀŚKA THAJ O COŢOFANA ŞI

KALO SAP ŞARPELE CEL NEGRU
Sasas varekana jekh baro rukh, jekhe Era odatǎ un copac mare, într-o ŝarǎ.
themesθe. Opre beśelas jekh daj kakaràśka, Sus locuia o coŝofanǎ, care îşi clocea ouǎle.
kaj tatǎrelas pesqe anre.
Kana biandile e šhavrǎ, avilo o kalo Când s-au nǎscut puii, a venit şarpele
sap thaj xalǎ len. Kadja, jekhvar, dujvar, cel negru şi i-a mâncat. Aşa o datǎ, de douǎ
trinvar… I kakaràśka, rovindoj, geli an-jekh ori, de trei ori … Coŝofana, plângând, s-a dus
aver rukh. O kalo sap palal laθe. Sar зalas voj într-alt copac. Şarpele negru dupǎ ea! Cum
jekhe neve rukhesθe, o kalo sap arakhelas la mergea într-un nou copac, şarpele cel negru o
thaj xalas laqe šhavrěn. gǎsea şi-i mânca puii.
Anθ-jekh dĭves, i kakaràśka maladili la Într-o zi, coŝofana s-a întâlnit cu
resutnǎça. I resutni sasas amalni laça thaj vulpea. Vulpea era prietenǎ cu ea şi duşmanǎ
biamalni le sapeça. Voj phendǎs laqe: a şarpelui. Ea i-a zis:
- Sosθar na mudares le sapes? - De ce nu-l omori pe şarpe?
I kakaràśka dias la‟ anglal: Coŝofana i-a rǎspuns:
- Sar te mudarav les? Vov si but viśalo - Cum sǎ-l omor? El este foarte
aj zoralo! veninos şi puternic!
I resutni dias la‟ godĭ aj phendǎs: Vulpea s-a gândit şi a spus:
- зa ka-i derǎv, kothe avela, svàko - Mergi la mare, acolo va veni, zilnic,
dĭves, o raklo le thagaresqo te najol. Vov feciorul împǎraului sǎ se scalde. El îşi lasǎ
mukhel pesqe gada paśal jekh luvorro thaj hainele lângǎ o baracǎ, iar slujitorii lui îl
lesqe manuśa aźukeren les othe ka-i ušhalin. aşteaptǎ acolo, la umbrǎ. El îşi va lǎsala acolo
Vov mukhela kothe vi pesqi angrusti. şi inelul.
Texarinǎθe, tu ka šores lesθar kodoja De dimineaŝǎ, tu îi vei fura acest inel
angrusti aj ingeresa la ka-o than le kale şi îl vei duce la locul unde locuieşte şarpele
sapesqo. negru.

Kadja kerdǎs i kakaràśka. Kana najilo Aşa a fǎcut coŝofana. Când feciorul
e thagaresqo raklo, voj šordǎs i bari lesqi împǎrǎtesc s-a dezbrǎcat, ea i-a furat inelul cel
angrusti thaj sig – sig xurǎndili te ingerel la k- mare şi, repede - repede, a zburat sǎ-l ducǎ la
o than kaj beśelas o kalo sap. Uśtile savorre locul unde sǎlǎşuia şarpele negru. S-au ridicat
manuśa le thagaresqe thaj prastandile palal şi au alergat dupǎ ea oamenii împǎratului. Au
laθe. Line barra, line kaśta, ama n-aśtisarde te luat pietre, au luat lemne, dar n-au putut sǎ o
resen la. ajungǎ.
Kana i kakaràśka resli k-o rukh, kaj, Când coŝofana a ajuns la copac, unde,
tele, sasas i xïv le sapesqi, šhudǎs i angrustik jos, era gaura şarpelui, a aruncat inelul
andre. E manuśa dikhle la, tha‟ kana zumavde înǎuntru. Slujitorii au vǎzut-o, iar când au
te lien i angrusti, śunde i śol le sapesqi: încercat sǎ ia inelul au auzit sâsâitul şarpelui:
“śiiii!”. Inkaldǎs o sap pesqo śero thaj lias te “şşşşş!”. Şarpele şi-a scos capul şi a prins sǎ-i
mudarel le manuśen, tha‟ von – kaśtença, omoare pe oameni, dar ei – cu lemne, cu
barrença – kerde les sar jekh mulikani porr, pietre – l-au fǎcut maŝ mort, l-au omorât!
mudarde les! Palal, line i angrustik thaj gele- Apoi, au luat inelul şi s-au dus. Astfel,
θar. Kadja, i kakaràśka d-aśtisardǎs te barǎrel coŝofana a putut sǎ-şi creascǎ puii fǎrǎ teamǎ.
pe šhavrěn bi te maj avel la traś.
(Adaptarea şi traducerea în rromani au fost
(I adaptàcia thaj o rromano amboldipen sas
întreprinse de Marcel Courthiade, dupǎ o
kerde kaθar o Marcel Courthiade, palal jekh
povestire din vechea carte indianǎ “Panз
paramìši anθar o indikano purano lil “Panз
Tantra”; Traducere în limba românǎ:
Tantra”).
Gheorghe Sarǎu).

JEKH GODǍVER O FEMEIE

RROMNI DEŞTEAPTǍ
Sasas jekhvar rromni, thaj laqo rrom Era odatǎ o femeie romǎ, iar bǎrbatul
sasas anθ-o phandlipen. Voj ašhili kòrkorri pe ei era în închisoare. Ea a rǎmas singurǎ
deśe tiknença te barǎrel len. Sar ka pravarel împreunǎ cu cei zece copii ai lor sǎ-i creascǎ.
len? But phares ondilo laqe bi rromesqo. Anθ- Cum sǎ-i hrǎneascǎ? Foarte greu îi era fǎrǎ
jekh dĭves, voj uśtili, lias pe šhavorres le maj bǎrbat. Într-o zi, ea şi-a luat copilaşul cel mai
tiknes thaj geli ka-i kris la dizaqi te pušhel le mic şi s-a dus la judecǎtoria oraşului sǎ punǎ
maj bare rajen: nişte întrebǎri domnilor mai mari de acolo:
- Dikhen man aj śunen man cïra, - Priviŝi-mǎ şi ascultaŝi-mǎ puŝin,
rajalen barealen! Ašhilem kòrkorri deśe domnilor mari! Am rǎmas singurǎ cu zece
tiknença thaj bi manresqo. Keren manqe o copilaşi şi fǎrǎ de mâncare. Faceŝi-mi
lašhipen aj mukhen me rromes te зal khere! favoarea şi lǎsaŝi-mi bǎrbatul sǎ meargǎ
acasǎ!
O baro la krisaqo phenel laqe: Mai marele tribunalului îi spune:
- Śun, rromnie! Te arakhesa jekh - Ascultǎ, femeie! Dacǎ vei gǎsi o
pušhipen manqe aj me n-aśti te amboldav întrebare ce sǎ mi-o pui şi eu nu ştiu sǎ-ŝi
tuqe, me mukhava tire rromes! rǎspund, îŝi voi lǎsa bǎrbatul liber!
Na зanglǎs i šorrorri rromni so te Nu a ştiut biata femeie ce sǎ-l întrebe
pušhel les aj geli-θar rovindoj. Kaj te arakhel şi a plecat plâmgând. Unde sǎ găseascǎ ea o
voj kasavo pharo pušhipen? Butзanglo si o astfel de întrebare grea? Şeful judecǎtoriei
śerutno la krisaqo! Vov ka arakhel i klidin le este foarte deştept! El va gǎsi cheia întrebǎrii!
pušhipnasqo!
P-o drom, i rromni si te nakhel jekh Pe drum, femeia trebuie sǎ treacǎ o
phurt. Voj beśel pesqe tele, khini thaj bokhali. punte. Ea se aşeazǎ jos, obositǎ şi flǎmândǎ.
O šhavorro mangelas te piel šuši. Beśindoj Bǎieŝelul vroia sǎ sugǎ. Stând ea aşa, femneia
voj kadja, i rromni del šuši le šhavorresqe aj îi dǎ piept copilaşului, iar ea mǎnâncǎ pâine.
voj xal pesqe manro. E mašhe xanas vi von Peştii mâncau şi ei din firimiturile care cǎdeau
anθar e purśuka save perenas p-o pani. deasupra apei. Au venit în jurul ei şi vrǎbiile
flǎmânde.

Avile trujal laθe vi e bokhale širiklǎ. I Femeia, bunǎ la inimǎ, le dǎ şi lor

rromni, lašhe – ilesqi, del vi lenqe cïra manro. puŝinǎ pâine.
Akana, i rromni vi xal, vi del te xan e Acum, femeia şi mǎnâncǎ, şi dǎ de
avera thaj…arakhel o pušhipen! mâncare altora şi… gǎseşte întrebarea!
3al pesqe i rromni ka-i kris thaj pušhel Se duce femeia la judecǎtorie şi-l
le bares: întreabǎ pe judecǎtor:
- Rajana, bareana! So si akava: me - Domnule mare! Ce este asta: eu
xav, manθar xal pes, telal manθe xan thaj mǎnânc, de la mine se mǎnâncǎ, sub mine şi
opral manθe xan? deasupra mea alŝii mǎnâncǎ?
Na зanel o baro raj le krisaqo. Atùnš, i Nu ştie mai marele judecǎtoriei.
rromni del lesqe o garavdo lav, i klidin e Atunci femeia îi aratǎ tâlcul, cheia întrebǎrii,
pušhipnasqi, phenindoj: zicând:
- Me sem, rajana! Xav manro p-i phurt - Eu sunt, domnule! Mǎnânc pâine pe
thaj dav šuši le šhavorresqe; vov xal manθar. punte şi dau copilaşului piept; el mǎnâncǎ de
E mašhe xan telal manθe e purśuka save la mine. Peştii mǎnâncǎ sub mine firimiturile
peren, thaj e širiklǎ xan e purśuka save me care cad, iar pǎsǎrile mǎnâncǎ firimiturle date
dav len lenqe. Dikhen, kadava si o lav e de mine. Vedeŝi, acesta este tâlcul întrebǎrii!
pušhipnasqo!
Dikhel o baro raj le krisaqo ke i Vede domnul cel mare al tribunalului
rromni si godǎver thaj na xoxavel. Liel e cǎ femeia este isteaŝǎ şi nu minte. Ia cheile şi
klidina thaj putrel o udar te inklŏl aj te telǎrel deschide uşa sǎ iasǎ şi sǎ plece bǎrbatul
o rrom. femeii.
(O rromano amboldipen: (Traducere în limba românǎ:

kaθar o Marcel Courthiade) Gheorghe Sarǎu)

I BUZNI THAJ LE TRIN CAPRA CU TREI

BUZNORRE IEZI
Sas kaj sas… Sas jekhvar jekh buzni, A fost cǎ a fost.. A fost odatǎ o caprǎ,
kaj sasas la trin buznorre. Anθ-jekh dĭves, voj care avea trei iezi. Într-o zi, ea a plecat la
telǎrdǎs ka-o veś te anel lenqe šar. Anglal te pǎdure sǎ le aducǎ iarbǎ. Înainte sǎ plece din
telǎrel voj anθar o kher, phendǎs le casǎ, le-a spus iezilor sǎ nu deschidǎ uşa
buznorrenqe te na putren o udar varekasqe зi cuiva pânǎ când nu va veni ea şi le va cânta la
kana na avela voj aj gilavela ka-o udar kadja: uşǎ aşa:
Trin śingorrealen, trin buznorrealen, Trei iezi, cucuieţi,
La dajaqe o udar putaren, Uşa mamei descuieţi
Kë i daj anel tumenqe Cǎ mama vǎ aduce
Patrinŏrrǎ anθ-ël vuśta. Frunzişoare în buze.
Palal so telǎrdǎs i buzni anθ-o veś, Dupǎ ce a plecat capra în pǎdure, a
avilo o ruv ka-o udar thaj gilabadǎs lenqe sar venit lupul la uşǎ şi le-a cântat precum le
gilavelas lenqe i buzni. O baro buznorro cântase capra. Iedul cel mare a vrut sǎ le
kamlǎs te putrel lesqe o udar, o tikno deschidǎ uşa, iedul cel mic nu a vrut sǎ-i
buznorro ši kamlǎs te putrel lesqe. deschidǎ.
Kana dikhlǎs o ruv kë e buznorre na Când a vǎzut lupul cǎ iezii nu vor sǎ-i
kamen te putren lesqe o udar, gelǎs pesqe ka- deschidǎ uşa, s-a dus la fierar sǎ-şi subŝieze
o sastrǎri, te sanǎrel pesqe e danda. Palal, dinŝii. Apoi, cu dinŝii noi, piliŝi, lupul a venit
neve, sane dandença, o ruv avilǎs palem ka-o iarǎşi la uşǎ şi le-a cântat mai subŝire precum
udar thaj gilabadǎs lenqe maj sanes sar cântase înainte. Iarǎşi, iedul cel mic nu a vrut
gilabelas anglal. Palem, o tikno buznorro na sǎ deschidǎ uşa, dar iedul cel mare nu l-a
kamlǎs te putrel o udar, tha‟ o baro buznorro ascultat şi i-a deschis uşa lupului.
na śundǎs les thaj putardǎs le ruvesqe o udar.
Kana o ruv dias anθre anθ-o kher, Când lupul a intrat în casǎ, l-a gǎsit pe
arakhlǎs le bare buznorres palal o udar aj iedul cel mare dupǎ uşǎ şi l-a mâncat. Apoi,
xalǎs les. Palal, arakhlǎs vi le maśkarutne l-a gǎsit şi pe iedul mijlociu ascuns sub copaie
buznorres garavdo telal balani aj xalǎs vi les. şi l-a mâncat şi pe el.

Le tikne buznorres na arakhlǎs les! Pe iedul cel mic nu l-a gǎsit!

Palal so xalǎs le duje buznorren, o ruv Dupǎ ce i-a mâncat pe cei doi iezi,
thodǎs penqe śere k-i felǎstra. lupul a aşezat capetele lor la fereastrǎ.
Kana resli i buzni khere anθar o veś, o Când a ajuns capra acasǎ de la pǎdure,
tikono buznorro avilǎs anglal laθe aj iedul cel mic a venit în faŝa ei şi i-a spus cum
mothovdǎs laqe sar o ruv xalǎs pesqe lupul i-a mâncat frǎŝiorii. Capra a fǎcut o
phralorren. I buzni kerdǎs jekh bari xïv aj laθe groapǎ mare şi în ea a strunit un foc mare.
kerdǎs jekh bari jag. Opral, te na dikhel pes, Deasupra, ca sǎ nu se vadǎ, a pus o rogojinǎ şi
thovdǎs jekh rogoźìna thaj opral laθe thodǎs deasupra ei a aşezat o masǎ fǎcutǎ din cearǎ,
jekh sinìa kerdi anθar mom, aj p-i sinìa sasas iar pe masǎ era multǎ mâncare. l-a poftit pe
but xaben. Akhardǎs le ruves te xal, kadja sar lup la masǎ, aşa cum se face când moare
kerel pes kana merel varekon. O ruv avilo, cineva. Lupul a venit, s-a prefǎcut cǎ nu ştie
kerdǎs pes ke na зanel khanš sar mule le duj nimic despre cum au murit cei doi iezi, a
buznorre, xalǎs aj pilǎs. O mom, зanen vi mâncat şi a bǎut. Ceara, ştiŝi şi voi, se topeşte
tume, bilŏl kana si jag paśal lesθe. Kadja, o când e foc în preajma ei. Astfel, cumǎtrul lup
kirvo ruv pelǎs anθ-i jag thaj baśelas: Xastra a cǎzut în foc şi striga: Scapǎ-mǎ, cumǎtrǎ,
man, kirvie, xastra man! scapǎ-mǎ!
I buzni phendǎs lesqe ke ši xastrala Capra i-a zis cǎ nu-l va scǎpa: Sǎ ardǎ
les: Te thabarel o ilo anθar tuθe, kadja sar inima din tine, aşa cum a ars în mine când tu
thabardǎs anθa manθe kana tu xalǎn mirre mi-ai mâncat iezii!
buznorren!
(Paramiši kidini kaθar e rroma kakavǎrǎ e (Poveste culeasǎ de la rromii cǎldǎrari din
Rumuniaθar kaθar o Gheorghe Sarǎu) România şi traducere în limba românǎ:
Gheorghe Sarǎu).

URSARĔNQI POVESTE
PARAMÌŠI URSǍREASCǍ
Sasas jekh thagar thaj sasas les jekh Era un împǎrat şi avea o slujnicǎ în
slùźnika anθ-i avlin. I thagarni kerdǎ e curte. Împǎrǎteasa i-a fǎcut împǎratului doi
thagaresqe duj raklorre. I servànta lilǎ le copilaşi. Servitoarea i-a luat pe copii de la
raklen kaθar i thagarni, šhivdǎ le duje împǎrǎteasǎ şi a bǎgat doi cǎŝeluşi la
зuklorren k-i thagarni te pien šuši thaj e împǎrǎteasǎ ca sǎ sugǎ, iar pe feŝii împǎrǎteşti
thagaresqere raklorren šhivdǎ len anθ-o i-a bǎgat în bǎlegar. Acolo, unde erau
balegàri. Othe, kaj sasas e raklorre, inkle duj copilaşii, au ieşit doi meri. Servitoarea ce sǎ
phabalinǎ. I servànta so te kerel? Kana avilo o facǎ şi ea? Când a venit împǎratul de la
thagar kaθar o veś, kaj gelo te del kàrie, haj pǎdure, unde a mers la vânǎtoare, şi i-a gǎsit
arakhlǎ le duje зuklorren k-i thagarni, phendǎ pe cei doi cǎŝeluşi la împǎrǎteasǎ, a spus cǎ-i
so del la drom, so na-i lašhi so kerdǎ dǎ drumul sǎ plece, cǎ nu e bunǎ cǎ a fǎcut
зuklorren. cǎŝei.
Uśtilo o thagar thaj dinǎ laqoro drom Şi s-a ridicat împǎratul şi a zis cǎ-i dǎ
te зal pe dadesθe, haj vov, anθ-o than e drumul sǎ meargǎ la tatǎl sǎu, iar el, în locul
thagarnǎqoro, lilǎ e servanta. împǎrǎtesei, a luat-o pe servitoare.
O thagar dikhlǎs äl duj phabalinǎ anθ- Împǎratul a vǎzut cei doi meri în
o balegàri. Kana uśtili, i slùźnjika phendǎ te bǎlegar. Când s-a sculat, slujnica a zis sǎ facǎ
kerel anθar e phabalinǎ duj pàturǎ. I slùźnika din meri douǎ paturi. Slujnica a dormit pe
sutǎ opr-e sovthana thaj dikhlǎ suno so trebal paturi şi a visat cǎ trebuie sǎ le ardǎ! s-a pus
te del len an-jag! Uśtilo o thagar thaj thabardǎ împǎratul şi le-a dat foc. Au sǎrit douǎ aşchii
len. Uśtile duj àśkie anθar o sovthan haj odola din pat şi acele douǎ surcele de lemn s-au
duj sane kaśtorre kerdile duj bakrorre, saven i prefǎcut doi miei, pe care servitoarea i-a zǎrit
servànta dikhlǎ len anθ-i bätätùra de ràno. Oj în bǎtǎturǎ de dimineaŝǎ. Ea ce zise?
so phendǎs? ”Thagar!a, šhin odolen bakrorren “Împǎrate, taie mieii ǎia sǎ mǎnânc puŝin
te xav zàla bukhorro anθar lenθe”. Aj ov ficǎŝel din ei”. Iar el îi tǎie.
šhindǎ len.

Geli jekh rakli te thovel e porrǎ k-i len S-a dus o fatǎ sǎ spele maŝele la gârlǎ
haj skäpisajli jekh porr, haj adajka porr kerdili şi a scǎpat un maŝ, iar acest maŝ s-a prefǎcut
jekh raklorro thaj jekh raklǒrri. într-un bǎieŝel şi o fetiŝǎ.
Avili jekh gaзi te liel pani haj arakhlǎ A venit o gajie sǎ ia apǎ şi i-a gǎsit pe
e raklorres ta e raklǒrrǎ aj geldǎ len khere. bǎieŝel şi pe fetiŝǎ şi i-a adus acasǎ.
Afliskerdǎs (arakhlǎs) o thagar haj lilǎ A aflat împǎratul şi i-a luat pe copilaşi
le raklorren kaθar i gaзi. Pušhlǎ len o thagar: de la gajie. i-a întrebat împǎratul: „De unde
„Kaθar sen tume, raklorra!len?” „Ame samas sunteŝi, copilaşilor?” „Am fost ai unei
jekhe thagarnǎqere. Amen kerdǎ amari daj, împǎrǎtese. Ne-a fǎcut mama noastrǎ, dar ne-a
haj lilǎ amen i slùźnika aj šhudǎ amen anθ-o luat slujnica şi ne-a aruncat în balegar”. Şi i-
balegàri”. Vi phende le raklorre sa i paramìši au spus copilaşii toatǎ povestea tatǎlui lor.
pe dadesqere.
Atùnš, o thagar afliskerdǎ (arakhlǎs) Atunci, împǎratul a aflat cǎ aceştia
so e rakle si lesqere, šumidinǎ e raklorren sunt copiii lui, i-a sǎrutat pe copilaşi de
lośaθar, palem dinǎ and-e servanta зi kana voj bucurie, apoi a dat în servitoare pânǎ când a
muli”. murit”.
(C.S. Nicolaescu-Plopşor: Ursarěnqi (C.S. Nicolaescu-Plopşor: Ursarěnqi

paramìći [Poveste ursǎreascǎ], anθ-o lil paramìći [Poveste ursǎreascǎ], apǎrutǎ în
„Paramiseá Romané", Craiova, 1934, p. 24- cartea „Paramiseá Romané" – „Poveşti
27. I rromani redàkcia: Gheorghe Sarǎu). rrome”, Craiova, 1934, p. 24-27; redactarea
rromǎ: Gheorghe Sarǎu. Traducere în limba
românǎ: Gheorghe Sarǎu).

O RROM MARDO RROMUL CEL BǍTUT

Sas kaj na-s o Sïmpètri aj jekh rrom. A fost cǎ n-a fost Sfântul Petru şi un
Phiravenas pe‟ p-jekh drom p-o s-orro děs. rrom. Se preumblaserǎ pe un drum toatǎ ziua.
Ši зanenas kaj te rǎtǎren. Rodenas penqe Nu ştiau unde sǎ înnopteze. Cautau şi
jekh kherorro. Roden, roden, roden.. Arakhen ei o cǎsuŝǎ. Cautǎ, cautǎ, cautǎ.. Gǎsesc o
jekh kolìba sulumença. Mothol o rrom: colibǎ din pǎmânt şi paie. Zice rromul:
- Ìta, arakhlem so trobul ame‟; anθ-e katǎ - Uite, am gǎsit ceea ce ne trebuie; în
kolibùca śaj sovas miśto! Tu, Sïmpetri!na, tho‟ tu colibuŝa asta vom putea dormi bine! Tu,
p-o fùndo, paśa-o zìdo, aj me thav ma‟ paśa-o Sfinte Petru, bagǎ-te la margine, lângǎ zid, iar
udar! eu mǎ aşez lângǎ uşǎ!
- Miśto, rrom!a, del tu o Del lašhi rǎt! Foarte bine, omule, sǎ-ŝi dea Domnul
Sastipnaça! noapte bunǎ! Cu sǎnǎtate!
Peren tele aj len te soven. Ìta aresel o Se prǎvǎlesc jos şi se pun pe somn.
gaзo le kheresqo! Mato sasas. So kerel kodo Iatǎ soseşte şi stǎpânul casei! Era beat. Ce
gaзo? Vazdel pesqi rovli aj liel te marel le face acel gajeu? Îşi ridicǎ toiagul şi prinde a-l
rromes. Marel les зi kana marel les aj зal- bate pe rrom. Îl bate cât îl bate şi pleacǎ..
θar...Del muj o rrom zurales: Strigǎ rromul tare:
- Sïmpetri!na, phendǎ, uśti! Tho‟ tu‟ - Sfinte Petru, zise, scoalǎ! Şezi tu
akana vi tu paśa-o udar, aj me sovav intǎl. acum lângǎ uşǎ, iar eu dorm dincolo.
Paruven o than le duj зene. Atùnši, o Cei doi schimbǎ locul. Atunci, gajeul,
gaзo, o matǎrno, palem avel la rovlǎça. Mothol: beŝivul, vine iar cu bastonul. Zice: „L-am
„Mardem but kakales, kaj si paśa-o udar, akana bǎtut mult pe ǎsta, care se aflǎ lângǎ uşǎ,
trobul te marav vi kukoles kaj si paśa-o zìdo!”. acum trebuie sǎ-l mai bat şi pe ǎla care este
Palem liel o rrom daba. Kadǎ si o tràjo le šorre lângǎ zid!”. Iarǎşi ia rromul bǎtaie. Aşa este
rromesqo, le bibaxtalesqo: kajgòdi зal, vaj p-e traiul bietului rrom, fǎr‟ de noroc: oriunde
katǎ, vaj p-e kutǎ rig, sa si te avel mardo. merge, ori pe-o parte – ori pe alta, tot trebuie
sǎ ia bǎtaie...
(Adaptàcia kerdi kaθar o Marcel Courthiade (Adaptare realizatǎ de Marcel Courthiade
palal o André Barthélémy - “Jośka”, anθar le dupǎ André Barthélémy - “Jośka”, din
Pamìćǎ la balvalǎqe). Pamìćǎ la balvalǎqe – Poveştile vântului).

O ЗUVALO, O PǍDUCHIOSUL,
PIŚOMALO THAJ O PURECHIOSUL ŞI
XER MǍGARUL
Sas kaj na-s, te na avilino – na sasas te A fost cǎ n-a fost, cǎ de n-ar fi fost nu s-ar
phenel pes. Sasas duj rroma, o зuvalo aj o fi povestit. Erau doi rromi, Pǎduchiosul şi
Piśomalo. Kadala sasas lenqe anava. Šorre Purechiosul. Acestea erau numele lor. Erau sǎraci
sasas le duj, xarane, tha‟ vi bengale! Aj зanas amândoi, deştepŝi, dar drǎcoşi! Şi mergeau ei pe
von p-ël droma vareso te arakhen, varekaj te drum sǎ gǎseascǎ ceva, pe undeva ca sǎ lucreze.
keren butǐ.
- Ju, ju, ju! Piśomale!a, phral!a. Ši - Pu, iu, iu, iu, frate Purechiosule! Nu
dikhes so me dikhav? vezi ce vǎd eu?
- Jo, jo, jo! Dikhav, зuvale!a, dikhav - Ho, ho, ho, ho! Vǎd, Pǎduchiosule,
jekha širiklǎ p-o jekh rukh.... zǎresc o pasǎre pe copac...
- Na...Piśomale!a, dile!a. Dikh, angla‟ - Nu.. Purechiosule, prostovane! Priveşte
tǒ nakh, o gaзo anklisto p-o xer... în faŝa nasului tǎu gajeul ǎla cǎlare pe mǎgar ...
Àpo, so maj? So kames? T- Avel o - Pǎi, ce? Ce vrei tu? Sǎ fie mǎgarul
xer anklisto p-o gaзo? - phenel o Piśomalo. cǎlare pe gajeu? – zice Purechiosul.
- Jaj, dile!a, p-e tuθe trobul anklisto, - Vai‚ ŝie, prostule, pe tine trebuie sǎ te
ke maj xer san tu! Ši xalǎres ke akana śaj încalece, cǎ mai mǎgar tu eşti! Nu pricepi cǎ acum
šoras kodole xeres? putem fura mǎgarul ǎla?
- Aj vi tu, dile!a – phenel o Piśmalo, - Pǎi şi tu, prostule! – spune Purechiosul,
te šores le xeres trobul te šores vi le gaзes, ke ca sǎ furi mǎgarul trebuie sǎ-l furi şi pe gajeu, cǎci
o gaзo si anklisto opre! Aj so te keras anθa‟ o gajeul este urcat sus pe el! Dar cum sǎ facem asta
gaзo? din pricina gajeului?
- Jaj, Piśomale!a. Ši śuvlili tǐ godǐ.. - Vai, Purechiosule! Mintea nu ŝi-e
Dilo sar jekh guruvni san! Aźukǎr, akana dela întreagǎ.. Eşti prost precum o vacǎ! Aşteaptǎ,
o khamorro; dikhesa ke pal‟ xancï therdǒla o acum o sǎ iasǎ soarele; vei vedea cǎ peste puŝin
gaзo te thol pe‟ tela‟ ušhalin te hodinil pe‟. timp se va opri gajeul ca sǎ se aşeze la umbrǎ ca
sǎ se odihneascǎ.

Kadǎ vi sas. O kham pekelas. O gaзo Aşa a şi fost. Soarele ardea. Gajeul se
therdǒl, astarel le xeres ka-jekh tǐlo aj thol opreşte, prinde mǎgarul de un ŝǎruş şi-şi pune
pesqo śero tela-i ušhalin aj liel te sovel. capul la umbrǎ şi se pune pe somn. Atunci,
Atùnši, o зuvalo phenel: Pǎduchiosul spune:
- Piśomale!a, na de dùma khanš! Purechiosule, nu zi nimic! Ne
Paśuvas po lokhorres; me putrav o śelo le apropriem uşurel; eu desfac funia mǎgarului,
xeresqo, aj tu spides les angla‟ зi anθ-o veś. iar tu îl împingi înainte pânǎ în pǎdure. Eu
Me thav o śelo ka-murri korr aj beśav. pun funia la gâtul meu şi stau aşa.
- Amblaves tut, зuvale!a? - Te spânzuri?
- Phande tǒ muj! Kana o muj putres - Tacǎ-ŝi gura! Când deschizi gura şi
les, ankalaves jekh dilimos! scoŝi o prostie!
- Miśto, miśto! Na xolǎv! Ši maj - Bine, bine! Nu mǎ supǎr! Nu mai zic
phenav khanš... nimic...
Keren sar phende te keren. O Piśomalo Fac precum au zis sǎ facǎ.
angerel le xeres anθ-o veś, aj o зuvalo thol Purechiosul îl duce pe mǎgar în pǎdure, iar
pesqe o śelo ka-i korr aj beśel astardo. O gaзo Pǎduchiosul îşi pune funia la gât şi rǎmâne
sovel aj xexinil.. aşa prins. Gajeul doarme şi sforǎie…
Kana o Piśomalo garavdǎs pes le Când Purechiosul s-a ascuns cu
xereça, liel o зuvalo te cipil: “Hi- Ha, hi- mǎgarul, Pǎduchiosul prinde a ŝipa: “Hi- Ha-,
Ha!”. hi- Ha”.
O gaзo putrel jekh jakh: Gajeul deschide un ochi:
- So si, xer!a? Bokhalo san? - Ce este, mǎgare? Eşti flǎmând?
- Nìši, raj!a. Xalem, šajlilem… - Nu, stǎpâne! Am mâncat, m-am
sǎturat…
Putrel o gaзo i dujto jakh: Deschide gajeul şi al doilea ochi:
- Jaj, des dùma akana? - Vai, vorbeşti acum?
- Dav, jertisar manqe, murro raj, aźutil - Vorbesc, iartǎ-mǎ, stǎpânul meu, sǎ-
tut o Devel! ŝi ajute Dumnezeu!
O gaзo porravel pe jakha sar duj šare: Gajeul îşi cascǎ ochii ca douǎ bliduri:
- Ju, ju, ju! Kaj si murro xer? - Iu, iu, iu! Unde este mǎgarul meu?
- Kathe sïm, paśa-tuθe, raj!a. Ši - Aici sunt, lângǎ tine, stǎpâne! Nu
dikhes? Xalem šar aj, te jertis, mekhlem goźni vezi? Am mâncat iarbǎ şi, sǎ mǎ ierŝi, am
sar śaj dikhes... bǎlegat, dupǎ cum poŝi vedea ...
- T...tu s...an m...murro xer? S..so - T..uu eş..ti mǎ...garul meu? Ce .. tot
phenes? spui?
- Me sïm, nùmaj trobul akana te - Eu sunt, numai cǎ trebuie sǎ-ŝi spun
phenav tuqe so pecisajlem. Šašipnaça, manuś ce am pǎŝit. Într-adevǎr, sunt om precum vezi.
sïm sar tu dikhes. Murro dad si baro drabarno Tatǎl meu este mare vrǎjitor, care face
kaj kerel fàrmeši. De trin berś palpale farmece. Cu tei ani în urmǎ, vroia sǎ mǎ
kamelas te ansuril man jekha raklǎça, kaj na-s însoare cu o fatǎ, care nu mi-a fost dragǎ. Eu
manqe dràgo. Me ši kamavas la. Xolajlem. nu o vroiam. M-am supǎrat. La mânie, l-am
Anθ-i xoli, akuślem murre dades aj lesqe înjurat pe tata şi pe morŝii lui. Tatǎl meu mi-a
mulen. Murro dad phendǎ manqe: zis:
- Te keres tut xer trin berśa aj trin - „Sǎ te faci mǎgar trei ani şi trei
děsa!”. Sode mores tu jakhaθar, kerdilem xer, zile!”. Cât clipeşti din ochi, m-am fǎcut
aj akana nakhle le trin berś aj le trin děs aj mǎgar, iar acum au trecut cei trei ani şi cele
palem kerdilem manuś. trei zile şi iarǎşi m-am fǎcut om.
- He, he! So te kerav akana anθa‟ - He, he! Ce sǎ fac eu acum pentru
tuθe? - mothol o gaзo. n-aśti phiraves man p-e tine? Nu poŝi sǎ mǎ duci pe umǎrul tǎu, iar eu
tǒ dumo, aj n-aśti phiravav tut p-e murro... nu pot sǎ te port pe-al meu...
- Àpo, mekh man te зav ka murro dad.. - Pǎi, lasǎ-mǎ sǎ merg la tatǎl meu
d-akana kandav lesqo muj aj kerav lesqi vòja, ...de acum încolo îi ascult vorba şi îi fac voia,
te na maj avav xer. ca sǎ nu mai devin mǎgar.
- Àpo, зa ka tǒ dad.. aj na maj ker tut - Pǎi, du-te la tatǎl tǎu .. şi nu te mai
dilo, na maj ker dilimata! comporta ca nebun, nu mai face nebunii!
- Nais tuqe! Ašh Devleça! - Îŝi mulŝumesc! Rǎmâi cu Dumnezeu!
- зa Devlorreça! - Mergi cu Dumnezeu!
Jekh vaj duj kurke pala‟ kodo, зal o Una sau douǎ sǎptǎmâni dupǎ asta, se
gaзo p-o fòro le grastenqo te rodel pesqe avre duce gajeul la târgul de cai sǎ-şi caute un alt
xeres. Dikhel jekhe śukare xeres...vòrta sar mǎgar. Vede un mǎgar frumos .. exact ca ǎla
kuko kaj sas les maj anglal! Sa kodǎ pešàta p- pe care îl avusese mai înainte! Acelaşi chip al
o muj...sa kodo šerxan p-o šikat... feŝei...aceeaşi stea pe frunte...
- Juj, Devl!a, sar miazinel kado xer pe - Iui, Doamne, cum seamǎnǎ acest
kukolesθe! Oho, xalǎrav i butǐ, phenel, mǎgar cu celǎlalt! Oho- ho, pricep cum stǎ
xalǎrav! treaba, zice, înŝeleg!
Paśol paśal o xer aj phenel lesqe Se apropie de mǎgar şi-i spune pe furiş
šordanes anθ-o kan: la ureche:
- Aha, murro raklo, palem akuślǎn tě - Aha, bǎiatul meu, iarǎşi ŝI-ai înjurat
dades, nùmaj ši sïm odobor dilo te maj kinav tatǎl, numǎi cǎ nu mai sunt într-atât de prost
tut! T- aves baxtalo! ca sǎ te mai cumpǎr! Sǎ fii norocos!
(André Barthélémy, Paramìća la balvalǎqe, (Traducere de Gheorghe Sarǎu dupǎ: André

palal o lil „Marcel Courthiade, Drabaripnasqi Barthélémy, Poveştile vântului [Paramìća la
pustik p-i ćhib rromani”, Karjaa, Finlanda, balvalǎqe], vol. „Marcel Courthiade,
1991, p. 42 – 43). Drabaripnasqi pustik p-i ćhib rromani”,
Karjaa, Finlanda, 1991, p. 42 – 43).
KAJSAN KAISAN
Sas kaj n-as, o зuvalo aj Piśomalo, A fost cǎ n- fost, Pǎduchiosul şi
amare duj šora. Merenas bokhaθar aj ši maj Purechiosul, cei doi hoŝi ai noştri. Mureau de
зanenas so te keren te arakhen penqe vareso te foame şi nu mai ştiau ce sǎ facǎ sǎ gǎseascǎ şi
den anθ-o muj, te xan. ei ceva sǎ bage-n gurǎ, sǎ mǎnânce.
Nakhen anθar jekh gav aj dikhen jekh Trec ei printr-un sat şi vǎd o casǎ mare
baro śukar kher. Kothe beśenas jekh barvalo şi frumoasǎ. Acolo locuia un gajeu bogat şi
gaзo aj pesqo raklo. Dikhen le duj rroma but bǎiatul sǎu. Vǎd cei doi rromi multǎ varzǎ şi
śaxa aj morkoja, puruma, pipèrke anθ-o umal le morcovi, ceapǎ, ardei în curtea gajeului şi au
gaзesqo aj aśunen le bakren kaj baśenas anθ-i oile care behǎiau în târlǎ. Se lǎsase înserarea.
śtàla. I rǎt kali perelas. Mothol o Piśomalo: Spune Purechiosul:
- Tu, зuvalea, le o gono, me lǎv i - Tu, Pǎduchiosule, ia sacul, iar eu iau
šhuri. Tu pher o gono śaxença, morkojença, cuŝitul. Tu umple sacul cu varzǎ, morcovi,
zelenimatença, thaj me зav anθ-i śtàla te verdeaŝǎ şi legume, iar eu mǎ duc în târlǎ sǎ
šhinav jekhe bakres… tai un berbec ceva...
Kadja vi kerde. Tha‟ o gaзo aśunel o Aşa au şi fǎcut. Dar gajeul aude
baśimos le bakrenqo thaj mothol pesqe raklesqe: behǎitul oilor şi-i zice bǎiatului sǎu:
- Raklea, зa, dikh so si k-ël bakre, ke - Bǎiete, du-te, vezi ce e la oi, cǎ
zorales baśen! Te na avel vareso. Akhar vi behǎie tare! Sǎ nu fie ceva. Chiamǎ şi câinele
amare зukles! nostru!
O зukel na sasas kothe, gelo-θar sasas. Câinele nu era acolo, era plecat.
O raklo del avri aj akharel les: Bǎiatul iese afarǎ şi-l strigǎ:
- Kajsan, Kajsan! - Kaisan, Kaisan!
Kodo sasas o anav le зuklesqo. Kajsan Acela era numele câinelui. Îl chema
bušholas. Kaisan.
O Piśomalo, kaj sasas anθ-i śtàla, patǎl Purechiosul, care era în târlǎ, crede cǎ-
ke akharel les o зuvalo, ke pušhel les kaj l strigǎ Pǎduchiosul, cǎ-l întreabǎ unde se
arakhel pes, kadja: „kaj san?”. Thaj mothol: aflǎ, adicǎ: „kaj san = unde eşti?”. Şi spune:
- Kathe sem…Phande tiro muj! - Aici sunt...Tacǎ-ŝi gura!
O raklo šudil pes, naśel k-o pesqo dad: Bǎiatul se mirǎ şi dǎ fuga la tatǎl sǎu:
- Dadea, o зukel del dùma! Aśundem - Tatǎ, câinele vorbeşte! L-am auzit
me les! eu!
- So phenes, dilorrea? Rimome san, - Ce spui tu, prostuŝule? Eşti stricat,
mo raklo? Xavas tiro burìko, aśundǎn o bǎiatul meu? Mânca-ŝi-aş buricul, ai auzit
baśimos le bakrenqo… Le зivutre ši den behǎitul oilor.. Animalele nu vorbesc, cel
dùma зi avdĭves… puŝin pânǎ în ziua de azi..
- Te na patǎs, зa aj akhar vi tu le - Dacǎ nu crezi, mergi şi strigǎ-l şi tu
зukles ! pe câine!
3al o dad aj akharel: «Kajsan! Merge tatǎl şi strigǎ: „Kaisan!
Kajsan !». Kaisan!”.
- Kathe sem, phendem tuqe, ma dilǎr - Aici sunt, ŝi-am zis, nu mǎ mai
man! – mothovel o Piśomalo. înnebuni! – spune Purechiosul.
- Juj, juj, juj! Šašes, amaro зukel del - Iui, iui, iui! Într-adevǎr, câinele
dùma! Na-i butĭ uźi – mothol o gaзo. 3a, xav nostru vorbeşte! Nu-i treabǎ curatǎ – spune
tire bukhe, зa ka-o raśaj te šhudel molìfta p-e gajeul. Mergi, îŝi mǎnânc ficaŝii (te rog), du-te
lesθe. la preot sǎ arunce apǎ sfinŝitǎ pe el.
Naśel o raklo зi k-o raśaj: Fuge bǎiatul la preot:
- Raśaja! Del tut o Del baxt! Šumidav - Pǎrinte! Sǎ-ŝi dea Dumnezeu noroc!
tě pora anθar tuθe! Le tiro svùnto lil aj i Îŝi pup maŝele din tine! Ia cartea ta sfântǎ şi
molìfta i maj zorali thaj av mança! Akharel tut agheazma ta cea mai puternicǎ şi hai cu mine!
murro dad… o biuźo…amenθe lo…amaro Te cheamǎ tatǎl meu .. necuratul .. este .. la
зu… зu.. kel del dù…dù…dùma. noi.. câi...câi...nele nostru vor.. vor.. beşte.
- Aj, aj! n-aśti зav, ke dukhal mo - Vai, vai! Nu pot sǎ merg, cǎ mǎ
punro. doare piciorul.
Punrnango sasas o raśaj; xalavelas Era desculŝ preotul; îşi spǎla picioarele
pesqe punre anθ-i balani. în albie.
- Khanš kodo! – mothol o raklo. - Nu-i nimic! – spune bǎiatul. Te duc
Angerav tut p-o murro dumo! Haj sig, xavas pe umǎrul meu! Hai repede, mânca-ŝI-aş
tiro ilo! inima!
O raśaj liel e rugipnasqo lil, i molìfta i Preotul ia cartea de rugǎciuni,

maj zorali aj anklel p-o dumo le raklesqo. agheazma cea mai puternicǎ şi urcǎ pe umǎrul
Nakhen anθar umal, te зan maj sig. O зuvalo bǎiatului. Trec prin curte, ca sǎ meargǎ mai
sasas kothe. Dikhel le rakles aj le raśajes p-e repede. Pǎduchiosul era acolo. Îl vede pe bǎiat
lesqo dumo. Ši dikhel miśto, patǎl ke si o şi pe preot pe umǎrul lui. Nu zǎreşte bine,
Piśomalo thaj pušhel les: crede cǎ este Purechiosul şi îl întreabǎ:
- Andǎn vareso? - Ai adus ceva?
- Ej, andem les – phenel o raklo. - Pǎi, l-a adus – zice bǎiatul.
- Miśto, an les kathe! Ankerav me les, - Bine, adu-l aici! Îl ŝin eu, iar tu ia
aj tu le i šhuri aj šhin lesqi korr! Sig te keras, cuŝitul şi taie-i beregata. Rapid sǎ facem,
aśunes!? auzi!?
O raśaj mulo daraθar. Patǎlas vov ke Preotul muri de fricǎ. Credea cǎ l-au
atharde les o raklo thaj pesqo dad te mudaren chemat bǎiatul şi tatǎl sǎu ca sǎ-l omoare.
les. Xutel „θar o dumo le raklesqo aj naśel. Sare de la umǎrul bǎiatului şi o rupe la fugǎ.
O raklo ši maj xatǎrel khanš, patǎl ke Bǎiatul nu mai înŝelege nimic, socoate
dilisajlo lesqo dad aj vi vov naśel palal o cǎ a înnebunit tatǎl sǎu şi fuge şi el dupǎ
raśaj. Atùnš, o Piśomalo anklel anθa‟ i śtàla. preot. Atunci, Purechiosul iese din târlǎ. Are
Si les jekh śukar thulo bakro p-o dumo. O pe umǎr un berbec frumos şi gras.
зuvalo liel pesqo gono aj le duj зene gele Pǎduchiosul îşi ia sacul şi cei doi plecarǎ
khere. acasǎ.
Thaj kana nakhlem vi me lenθar, śukar Şi când eu am trecut şi eu pe la ei,
khandelas o xamos lenqo! Bokhalo semas aj mirosea frumos mâncarea lor! Eram flǎmând
dine vi man‟ jekh kòkalo bakresqo aj jekh şi mi-au dat şi mie un os de berbec şi o mânǎ
burnekh śaxa. Aj dine man‟ jekh punro…aj de varzǎ. Şi mi-au tras un picior .. de-am
reslem зi tumenθe te phenav tumenqe i ajuns pânǎ la voi sǎ vǎ spun povestea!
paramìši!

palal o André Barthélémy - “Jośka”, anθar le dupǎ André Barthélémy - “Jośka”, din
Pamìćǎ la balvalǎqe). Pamìćǎ la balvalǎqe – Poveştile vântului).
I PARAMIŠI LA POVESTEA
MOLǍQI VINULUI
O Dionìsos, e Molǎqo Del, зalas p-o Dionisos, Zeul Vinului, mergea pe
drom aj arakhlǎs jekh sùmburo. Lias les aj drum şi a gǎsit un sâmbure. L-a luat şi a mers
gelo maj dur. Palal, arakhlǎs jekh širiklǎqo mai departe. Apoi, a gǎsit un os de pasǎre şi a
kòkalo aj thovdǎs o sùmburo anθ-e širiklǎqo pus sâmburele în osul de pasǎre, în care, dupǎ
kòkalo, anθ-o savo, sar vi tume зanen, si jekh cum şi voi cunoaşteŝi, existǎ un şǎnŝuleŝ. s-a
śancorro. Gelǎs o Dionìsos maj dur thaj dus Dionisos mai departe şi a gǎsit un os de
arakhlǎs jekh xeresqo kòkalo. Thovdǎs vi les, mǎgar. L-a pus şi pe el, osul de pasǎre, în osul
e širiklǎqo kòkalo, anθ-e xeresqo kòkalo thaj, de mǎgar şi, mergând mai departe, Dionisos a
gelindoj maj dur, o Dionìsos arakhlǎs jekh gǎsit un os de leu. Atunci, a pus osul de
levosqo kòkalo. Atùnš, thovdǎs e xeresqo mǎgar în osul leului, care era mai mare.
kòkalo anθ-e levosqo kòkalo, kaj sas o maj
baro.
Kana reslo khere, o Dionìsos thovdǎs Când a ajuns acasǎ, Dionisos a pus
o kòkalo anθ-i phuv. Paleder, dikhlǎs vov ke osul în pǎmânt. Apoi, a vǎzut el cǎ a crescut
barilǎs kothe jekh rez e drakhença. O acolo o viŝǎ cu struguri. Dionisos a luat
Dionìsos lias e drakha aj kerdǎs lenθar pimos. strugurii şi a fǎcut din ei bǎuturǎ. Bǎutura era
O pimos sasas gudlo aj lašho. Atunšaθar, kon dulce şi bunǎ. De atunci, cine bea aceastǎ
piel kadava pimos kerel kadja: gilabel sar jekh licoare face aşa: cântǎ precum o pasǎre, e
širikli, dilo si thaj kerel dilimata sar jekh xer, prost şi face nebunii ca un mǎgar, crede cǎ
godĭsarel ke zoralo si sar o lèvo! este puternic ca leul!
(purani grekikani paramìši, amboldini (veche povestire grecescǎ, adaptatǎ şi tradusǎ

rromanes aj lašhardi kaθar o Gheorghe în rromani, apoi în românǎ de Gheorghe
Sarǎu). Sarǎu).
O PUŠHIPEN ÎNTREBARE LA
K-E DUJ RǍSCRUCE DE
DROMA DRUMURI
Sas kodoja anθ-jekh but durutno vaxt, Era povestea asta într-o vreme foarte
kana phirenas e benga p-i Phuv, sar amen. îndepǎrtatǎ, când umblau deavolii pe Pǎmânt,
Jekh šhavo reslo k-o than kaj ulavel pes o ca noi. Un flǎcǎu a ajuns la rǎscrucea
drom. Kothe beśelas o Bareśingenqo, o drumurilor. Acolo sǎlǎşuia Ǎlcucoarnemari,
Lolebalenqo, o Beng pesqe rovlǎça anθ-o Ǎlcupǎrulroşu, Deavolul cu cârja sa în mînǎ.
vast. Astardǎs le šhaves thaj mothovdǎs lesqe: L-a prins pe bǎiat ŝi i-a spus:
- Dikh, šhavea! Kathe si duj droma. - Vezi, bǎiete! Aici sunt douǎ drumuri.
Rakhen len me duj rakle. Jekh drom ingǎrel Le pǎzesc cei doi bǎieŝi. Un drum te duce spre
tut k-o meripen, tha‟ o aver drom ingǎrel tut moarte, iar celǎlalt drum te conduce spre
k-o barvalipen. Mekhav tut te pušhes jekhe bogǎŝie. Te las sǎ-l întrebi pe un diavol, ce
benges, savo drom te astares les, tha‟, trebal te care drum sǎ iei, dar, trebuie sǎ ştii, unul
зanes, jekh anθar mirre rakle sa vrjàma dintre feciorii mei tot timpul minte, iar
xoxavel, thaj o aver sa vaxt mothovel o celǎlalt tot timpul grǎieşte adevǎrul.
šašipen.
So patǎn ke kerdǎs o šhavo? Beślǎs so Ce credeŝi cǎ a fǎcut bǎiatul? A stat ce
beślǎs, kerdǎs godĭ, uśtilo aj phendǎs jekhe a stat, s-a gîndit, s-a hotǎrât şi a spus unuia
bengorresqe: “Pušh tire phrales, savo drom dintre drǎcuşori: „Întreabǎ-l pe fratele tǎu,
ingǎrel man k-o meripen?”. care drum mǎ duce spre moarte?”.
Pušhlǎs o bengorro pesqe phrales thaj L- a întrebat drǎcuşorul pe fratele sǎu
vov sikavdǎs lesqe jekh drom. Bidaraqo, o şi el i-a arǎtat un drum. Fǎrǎ fricǎ, flǎcǎul a
šhavo lias te phirel anglal p-o kadava drom, apucat sǎ meargǎ pe acest drum, cǎ ştia cǎ îl
ke зanelas ke kam ingerel les k-o barvalipen. va conduce spre bogǎŝie.
(purani grekikani paramìši) (veche poveste greaceascǎ; traducere:

Gheorghe Sarǎu)
O RROM THAJ I ROMUL

BALVAL ŞI VÂNTUL
Jekh rrom зalas p-o drom. Sar зalas, Un rrom mergea pe drum. Cum mergea,
maladŏl le Khameça. Le Khamesqe ši dias se întâlneşte cu Soarele. Soarelui nu i-a zis „bunǎ
lesqe “lašho dĭves!”. O Kham kerdilǎs ziua!”. Soarele s-a mâniat şi i-a spus rromului cu
xolǎriko thaj phendǎs zorales le rromesqe: fermitate:
- Terdŏv, fèri, rroma! Sosθar ši dian - Opreşte, numai, rromule! De ce nu mi-ai
man‟ “lašho dĭves!” dat „bunǎ ziua!”.
- Cǎ nu tu eşti Domnul cel Mare!
- Ke tu ši san Baro Raj!
- D-apǎi aşteaptǎ mǎ, rromule! Sǎ pice pe
- Aźukǎr fèri, rroma! Te perel p-e tut o
tine vara cea caldǎ!
tato milaj!
- Nu-i nimic, Vântul sǎ nu sufle!
- Na-i khanš, i Balval te na phurdel!
Cum el mergea mai departe, s-a întâlnit cu
Sar зalas maj dur, maladilǎs le
Iarna. Nici acesteia nu i-a dat „bunǎ ziua!”. Şi
Ivendeça. Niš kadalesqe na dias “lašho Iarna l-a oprit sǎ-l întrebe pe rrom:
dĭves !”. Vi o Ivend tordǎrdǎs le rromes: - Rromule, de ce nu mi-ai zis „bunǎ
- Rroma, sosθar ši dian man‟ “lašho ziua!”?
dĭves”? - Pentru cǎ tu nu eşti Domnul cel Mare!
-Ke ši san tu Baro Raj! - Aşteaptǎ, mǎi rromule! Sǎ se aştearnǎ
- Aźukǎr fèri, rroma! Te perel p-e tut o pe tine Iarna cea puternicǎ!
zoralo Ivend ! - Nu-i nimic, Vântul sǎ nu sufle!
-Na-i khanš, i Balval te na phurdel! Şi când a ajuns Vântul, romul nostru, de
Thaj kana reslǎs i Balval, o rrom, departe, şi-a ridicat pǎlǎria şi a dat bunǎ ziua!”
dural, vazdǎs opre pesqi stadĭ aj dias “lašho Vântului, deoarece Vântul era cel mai mare
dĭves!” la Balvalǎqe, anθar kodoja ke i Balval Domn!
sasas o maj baro Raj!
dupǎ: Karsai Ervin şi Rostás – Farkas György,
Cigány - magyar képes olvasókönyv. Te sityovas
(palal o Karsai Ervin thaj o Rostás – Farkas
rromanes! [Carte de citire rromani – maghiarǎ
György, Cigány magyar képes olvasókönyv.
ilustratǎ. Sǎ învǎŝǎm rromanes!], “Gondolat”,
Te sityovas rromanes!, “Gondolat”, 1990
1990 [Pécs], r. 144; Traducere în limba românǎ:
[Pécs], r. 144).
Gheorghe Sarǎu).
SAR I ŠIK KERDILI CUM NǍMOLUL S-A

MANRO PREFǍCUT ÎN PÂINE
Sasas jekhvar, varekaj, jekh gaзo thaj Era odatǎ, undeva, un gajeu şi o gajie
jekh gaзi aj n-as len raklorre. Von line pen aj şi nu aveau copilaşi. Au prins şi s-au rugat la
rugisajle ka-o baro Devel te del vi lenqe Dumnezeul cel Mare sǎ le dea şi lor copilaşi.
raklorren. o Del aśundǎs len aj dias len do Dumnezeu i-a auzit şi le-a dat doi copii. Parte
glaten. Murś aj зuvli sasas len. Le dujen sasas bǎrbǎteascǎ şi femeiascǎ le-au fost date.
len ruputne bala vi sumnakutne danda. Ambii aveau plete argintii şi dinŝi din aur.
Ši nakhlǎs but vrjàma aj mulo lenqo Nu a trecut mult timp şi a murit tatǎl
dad. Na but palal lesθe, muli vi lenqi dej. lor. Nu mult dupǎ el, a murit şi mama lor. Au
Ašhile le raklorre kòrkoro thaj na sasas len so rǎmas copiii singurii şi nu aveau ce mânca.
te xan. Rovelas i raklorri aj mangelas pesqe Plângea fetiŝa şi cerea de la fratele sǎu ceva de
phralesθar vareso te xal. mîncat.
Gelo laqo phral thaj lias šik aj S-a dus fratele ei şi a luat nǎmol pe
gelmedisardǎs la aj kerdǎs la sar avelas care l-a frǎmântat şi l-a fǎcut precum ar fi fost
manro. Thovdǎs la anθ-i jag. Nakhle opre-tele ceva ca pâinea. L-a pus în foc. Au trecut cam
biś minùturǎ. I rakli phenel lesqe: douǎzeci de minute. Fata îi spune:
- Ankalav, phrala, o manro anθar i jag - Scoate, frate, pâinea din foc sǎ o
te xas les! Mulem bokhaθar! mâncǎm! Am murit deja de foame!
- Na akana! - phenel o raklorro. Na-i - Nu acum! – spune bǎieŝelul! Nu e
peko o manro! Maj aźuker biś minùturǎ! încǎ pâinea coaptǎ! Mai aşteapta douǎzeci de
minute!
Nakhelas, kothe, paśal lenθe, o Devel, Trecea, pe acolo, pe lângǎ ei,
kaj pušhlǎs len: Dumnezeu, care i-a întebat:
- So keren kathe, raklorrealen? - Ce faceŝi aici, copilaşilor?
- Beśas aj tatŏvas amen ka-i jag! - - Stǎm şi ne încǎlzim la foc! – zice
phenel o raklorro. bǎieŝelul.
- So si tumen anθ-i jag? - maj pušhel - Ce aveŝi în foc? – îi mai întreabǎ
O Devel lenθar. Dumnezeu.
- Laзav manqe te mothovav… Si man - Mi-e ruşine sǎ spun...Am nǎmol în

šik anθ-e jag, k-aśti te xoxavav munrǎ phenǎ foc, ca sǎ pot sǎ o pǎcǎlesc pe sora mea cǎ
ke si manro, te na maj rovel, ke but bokhali li! este pâine, sǎ nu mai plângǎ, cǎ e tare
flǎmândǎ!
- Àpo, lien thaj xan so si tumen anθ-e - Pǎi, atunci luaŝi şi mâncaŝi ce aveŝi în
jag! - mothovel o Del. Aj lias pes aj gelo-θar foc! – spune Domnul. Şi a plecat de la ei.
lenθar. Când copiii au scos nǎmolul din foc,
Kana le raklorre ankalavde i šik anθar au vǎzut cǎ nu era noroi, clisǎ, ci era pâine
i jag, dikhle ke na sasas šik, tha‟ šašo manro adevǎratǎ! Copilaşii au şters cenuşa de pe
sasas! E raklorre khosle o ušhar opral o pâine, au mâncat şi au bǎut apǎ.
manro thaj xale les aj pile paj.

palal o André Barthélémy - “Jośka”, anθar le dupǎ André Barthélémy - “Jośka”, dupǎ
Pamìćǎ la balvalǎqe). Pamìćǎ la balvalǎqe. Poveştile vântului.
Traducere în limba românǎ: Gheorghe
Sarǎu).
O BAKRO BERBECUL
Sasas jekh rrom amarenθar, les sasas les Era un rrom dintr-ai noştri, ce avea un miel
jekh bakrorro thaj gelo leça k-o masàri te bikinel şi s-a dus cu el la mǎcelar sǎ-l vândǎ.
les.
- Lašho dĭves, manuśa! - Bunǎ ziua, omule!
- Miśto avilǎm, rroma! So si tut anθ-o - Bun vnit, rromule! Ce ai în sac?
gono?
- Si man jekh śukar bakrorro, thulorro aj - Am un mieluşel frumos, grǎsuŝ, sǎnǎtos şi
sasto - vesto! zglobiu!
- So manges p-e lesθe ? - Ce ceri pe el?
- Mangav deś sovnakutne love. - Cer zece bani din aur.
- Si but! Me dav tuqe panз, na maj but! Te - E mult! Îŝi dau cinci şi nu mai mult! Dacǎ
kames. vrei.
- Te si kadja, me na bikinava les. Xarano - Dacǎ este aşa, eu nu-l vând. Eşti deştept,
san, gaзea! gajeule!
Telǎrel o rrom. Maj palal, avel palem. Anel Pleacǎ rromul. Dupǎ care revine. Aduce
o gono phandlo k-e muj le gonesqo thaj phenel: sacul legat la gurǎ şi zice:
- Śun, mekhav tuqe le bakres thaj vi o gono - Ascultǎ, îŝi las berbecul şi sacul pe şapte
pe efta sovnakutne love! bani de aur!
O gaзo thol phares e love tele, thaj o rrom Gajeul pune cu greutate banii, iar rromul ia
liel len aj gelo pesqe. Kana o masàri putardǎs o banii şi a şters-o. Cînd mǎcelarul deschise sacul,
gono, so inklŏl tuqe anθar lesθe?! O šhavorro le ce-ŝi ise din el?! Bǎieŝelul gajeuli, care era ascuns
rromesqo, kaj sasas garavdo anθ-o gono!!! în sac !!!
- Vaj manθe! - delas muj o gaзo. Manglem - Vai de mine! Striga gajeul. Am cerut mai
maj but thaj, dikh, xoxavdǎs man o rrom! mult şi, iatǎ, m-a minŝit rromul!
(Adaptàcia kerdi kaθar o Marcel Courthiade palal (Adaptare realizatǎ de Marcel Courthiade dupǎ
o André Barthélémy - “Jośka”, anθar le Pamìćǎ la André Barthélémy - “Jośka”, dupǎ Pamìćǎ la
balvalǎqe). balvalǎqe. Poveştile vântului. Traducere în limba
românǎ: Gheorghe Sarǎu).
O RROM, O PHURO RROMUL, BǍTRÂNUL

THAJ LE DUJ PIRǍ ŞI CELE DOUǍ OALE
Sasas jekh rrom deśe šhavorrença. Era un rrom cu zece copilaşi. Într-una
Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, pesqi rromni din zile, nevasta i-a zis:
phendǎs lesqe:
- Dikh, barŏn amare tikne, na maj resel - Uite, cresc micuŝii noştri, nu mai face
i tikni piri, trebal amenqe jekh bareder piri. faŝǎ oala cea micǎ, ne trebuie o oalǎ mai mare.
3a, kin jekh piri maj bari! Mergi, cumpǎrǎ o oalǎ mai mare!
Te зal te kinel, śukar, nùmaj na-i len Sǎ meargǎ, bine, numai cǎ nu au bani!
love! Sar ka keren? Cum vor face?
Thaj sasas kothe vi jekh phuro Şi era acolo şi un sǎtean bǎtrân, care
gavutno, kaj sasas les jekh bari piri, tha‟ vov avea o oalǎ mare, iar el locuia singur.
kòrkorro beśelas.
Sar te paruvel o rrom le duj pirǎ? Cum sǎ schimbe rromul cele douǎ
oale?
Anθ-jekh dĭves, зal ka-o phuro thaj Într-o zi, merge la bǎtrân şi îi spune:
phenel lesqe:
- Śun, phureana, śaj te mukhes manqe - Ascultǎ, bǎtrâne, poŝi sǎ-mi laşi pânǎ
зi tasǎra ti bari piri, ke avena manqe e mâine oala ta cea mare, cǎ îmi vor veni
akharde? Irinava la tuqe javinǎθe. invitaŝii? Ŝi-o voi înapoia mâine dimineaŝǎ.
O phuro, sosqe ma te del la? Ka irinel Bǎtrânul de ce sǎ nu i-o dea? O s-o
o rrom. Vov del lesqe i piri. restituie rromul. Îi dǎ oala.
O aver dĭves, anel o rrom vi i piri e A doua zi, rromul aduce şi oala
phuresqi, tha‟ vi i tikni piri thaj phenel le bǎtrânului, dar şi oala cea micǎ şi îi zice
phuresqe: bǎtrânului:
- Dikh, phurea! Na mothodǎn manqe - Uite, bǎtrâne! Nu mi-ai zis cǎ oala
ke i piri sasas khamni?! Dikh, biandǎ jekhe era gravidǎ?! Uite, a nǎscut un copil, îŝi aduc
šhaves, anav tuqe vi e daja, vi le šhaves… şi pe mamǎ şi pe copil..
O phuro poravel pesqe jakha, tha‟ na Bǎtrânul îşi holbeazǎ ochii, dar nu zice
vakǎrel khanš. Sosqe ma te liel le duj pirǎ, bi nimic. Apoi, de ce sǎ nu dea cele douǎ oale
lovenqo? Thaj xoxavel le rromes: fǎrǎ bani? Şi îl minte pe rrom:
- Šašes - phenel – bisterdem te phenav - Adevǎrat – zice – am uitat sǎ-ŝi zic cǎ
tuqe ke sasas khamni! Sasas la baro per. era gravidǎ! Avea burta mare. Bine cǎ a
Śukar so biandǎs saste šhaves! nǎscut copil sǎnǎtos!
Palal jekh kurko, o rrom зal palem ka- Dupǎ o sǎptǎmânǎ, rromul merge din
o phuro thaj mangel lesθar palem i bari piri ke nou la bǎtrân şi îi cere iarǎşi oala cea mare, cǎ
aven lesqe le akharde. O phuro del i bari piri, îi vin invitaŝii. Bǎtrânul îi dǎ oala cea mare, cǎ
ke patǎl so palem bianela… Tha‟, o dujto sperǎ cǎ va naşte din nou… Dar, a doua zi,
dĭves, avel o rrom le šuše vastença thaj vine rromul cu mâinile goale şi-i spune
phenel le phuresqe: bǎtrânului:
- O, phureana! Na mothovdǎn so sasas - O, bǎtrâne! Nu ai zis cǎ era bolnavǎ
nasvali tiri piri! Arǎt muli! oala ta! Asearǎ a murit oala ta !
O phuro liel te kuśel: Bǎtrânul începe sǎ înjure:
- Sar? Muli mi piri? Xoxaves! n-aśti i - Cum? mi-a murit oala? Minŝi! Nu
piri te merel! Nane manuś! Na patǎv tut, poate sǎ moarǎ oala! Nu este om! Nu te cred,
xoxaves!… minŝi...!
- Tha‟, mo, phurea! – irinel la o rrom. - Dar, frate! – i-o întoarce rromul. Ai
Patǎjlǎn ke biandǎ, sar na patǎs akana ke crezut cǎ a nǎscut, dar nu crezi acum cǎ a
muli? murit?
O phuro laзandilo thaj na зandǎs so te Bǎtrânul s-a ruşinat şi nu a ştiut ce sǎ
vakǎrel. Kadja, o rrom paruvdǎs le duj pirǎ, zicǎ. Astfel, rromul a schimbat cele douǎ oale,
bipušhindos le phures… fǎrǎ sǎ-l întrebe pe bǎtrân…
(purani paramìši anθar o Balkàni) (Poveste veche din Balcani. Traducere în

limba românǎ: Gheorghe Sarǎu).
SAR O ŚOŚOJ CUM IEPURELE L-A

MUDARDǍS LE RUVES OMORÂT PE LUP
Sasas jekh var jekh baro veś thaj anθre Era odatǎ o pǎdure mare şi înlǎuntrul
lesθe зivenas sarsave зivutre: širiklǎ, śośoja, ei trǎiau felurite animale: pǎsǎri, iepuri, cai,
grasta, guruva, xera, resutnǎ, dìvio buznǎ, boi, mǎgari, vulpi, capre sǎlbatice, cocoşi de
veśesqe baśne thaj but aver. Nakhenas von pǎdure şi multe altele. Petreceau ele foarte
but lašhes, sar amala. bine, ca nişte prieteni.
Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, avilo Într-una din zile, a venit în pǎdurea
an-kodova veś jekh baro ruv aj zoralo thaj aceea un lup mare şi puternic şii s-a fǎcut
kerdǎs pes o thagar le veśesqo. Sarkone împǎratul pǎdurii. În fiecare zi, trebuia sǎ aibǎ
dĭvesesθe, trebulas te avel lesθe jekh zoj jekhe câte un exemplar din fiecare familie şi lupul îl
familiaθar thaj o ruv xalas les. Sig, savorre devora. Îndatǎ, toate familiile S-au plâns cǎ
famìlie ruje ke o ruv xalǎs lenqe ja jekhe lupul le-a mâncat ba un frate, ba un tatǎ, ba o
phrales, ja jekhe phenǎ, ja e dades, ja e daja. mamǎ.
Anθ-jekh dĭves, jekh phuro śośoj Într-o zi, un iepure bǎtrân le-a zis
mothovdǎs le averenqe: celorlalŝi:
- Texàra, me ka mudarav le ruves. Te - Mâine, eu îl voi omorî pe lup. Sǎ mǎ
mukhen man te зav te xal man o ruv! lǎsaŝi sǎ merg eu sǎ mǎ mǎnânce lupul!
- Savorre aver dikhle les poravde - Toŝi ceilalŝi îl privirǎ cu ochii
jakhença. Dilisajlo akava!? holbaŝi. A înnebunit ǎsta?
Tha‟ vov gelo te sovel. Dar el a mers sǎ se culce.
O dujto dĭves, vov na gelo sig ka-o A doua zi, el nu s-a dus repede la lup.
ruv. Aźukerdǎs sa o baro dĭves зi kana rǎtilǎs A aşteptat toatǎ ziua pânǎ când s-a înserat şi
thaj telǎrdǎs ka-o ruv. dupǎ aceea a plecat la lup.
O ruv aźukerdǎsas les o sasto dĭves, Lupul îl aşteptase întreaga zi, flǎmând
bokhalo thaj xolǎme: şi mânios:
- Sar?! Tu aves avdĭves? Vi tikno san, - Cum?! Tu vii astǎzi? Eşti şi mic şi vii
vi ka-o rǎtŏpen aves? Sar ka šajlŏvav man? şi pe înserat? Cum sǎ mǎ satur?
- Ma kuś! - mothovdǎs o śośoj. - Nu mai înjura! – a zis iepurele. Ştiam

3anavas so me sem tikno thaj kodolesqe cǎ eu sunt mic şi de aceea am venit cinci
avilǎm panз amala. Tha‟, p-o drom, astardǎs prieteni. Dar, pe drum, ne-a prins un alt lup şi
amen jekh aver ruv thaj xalǎs me amalen. i-a mâncat pe prietenii mei. Iar eu am alergat
Thaj me naślem te mothovav tuqe. sǎ-ŝi spun.
So xolisajlo o ruv! Vikindǎs: Ce s-a mai supǎrat lupul! A ŝipat:
- Sar? Jekh aver ruv? Kadaja phuv si - Cum? Un alt lup? Acest ŝinut este al
mirri! Me sem o xulaj! Sar te avel aver ruv meu! Eu sunt stǎpânul! Cum sǎ vinǎ un alt lup
manθe thaj te xal mo manro? la mine aici şi sǎ-mi mǎnînce pâinea?
- Te manges – phendǎs o śośoj – śaj te - Dacǎ vrei – a zis iepurele – pot sǎ-ŝi
sikavav tuqe kaj si o ruv. arǎt unde este lupul.
O śośoj ingerdǎs le ruves зi k-i jekh Iepurele l-a condus pe lup la o fântânǎ
purani xaning thaj phendǎs lesqe: veche şi i-a zis:
- Dikh so daralo si o aver ruv! - Uite ce fricos este celǎlalt lup! s-a
Garavdǎs pes kadala xarǎθe. ascuns în valea asta.
O ruv šhivdǎs pesqo śero anθ-i xaning Lupul şi-a bǎgat capul în fântânǎ şi, la
thaj, anθ-i dud e šhonesqi, dikhel pesqe pesqo lumina lunii, îşi vede faŝa în apǎ. Cum el
muj p-o pani. Sar vov зanelas ke si jekh aver cunoştea cǎ existǎ un alt lup, duşmanul, el a
ruv, o biamal, vov vikindǎs xolǎça. strigat cu furie.
Anθar i xaning irisajlo pesqo vak. O Din fântânǎ se înapoie vocea sa. Lupul
ruv xolisajlo vi maj but thaj šhivdǎs pes anθ-i s-a mâniat şi mai mult şi s-a bǎgat în fântânǎ.
xaning. Pelǎs thaj tasavdilo. A cǎzut şi s-a înecat.
Akana, palem, e veśesqe зivutre зiven Acum, din nou, animalele pǎdurii
but lašhes, sar e amala. trǎiesc foarte bine, ca prietenii.
(I adaptàcia thaj o rromano amboldipen sas (Adaptarea şi traducerea în rromani au fost

kerdine kaθar o Marcel Courthiade, palal jekh întreprinse de Marcel Courthiade, dupǎ o
paramìši anθar o indikano purano lil “Panз poveste din vechea carte indianǎ “Panз
Tantra”). Tantra”. Traducere în limba românǎ:
Gheorghe Sarǎu).
O RIŠHINORRO VINI URSULEŢUL VINI

ЗAL K-O ŚOŚOJ MERGE LA IEPURE
O rišhinorro Vini phirelas lośalo, Ursuleŝul Vini se plimba vesel,
dikhindoj so keren e aver. Resel anθ-jekh than uitându-se la ce fac ceilalŝi. Ajunge într-un loc
po šikalo, kaj sasas jekh xïv. Vov phendǎs mai noroios, unde era o scorburǎ. Îşi zice:
pesθe: “ Aha, me na зanav khanš, te merav „Aha, chiar nu ştiu nimic, sǎ mor eu! Uite,
me! Dikh, i xïv si śośoj, o śośoj si amal, thaj scorburǎ care va sǎ zicǎ este iepure, iepurele
amal si ...xabe». Thaj šhivdǎs pesqo śero anθ- înseamnǎ prieten, iar prietenul ...mâncare”. Şi
i xïv aj akhardǎs: îşi bǎgǎ capul în scorburǎ şi strigǎ:
- Si varekon khere? - E cineva acasǎ?
Śundǎs vareso sar “frrr-frr” andral, e Auzi ceva ca un “fârr-fârr” dinlǎuntru,
xïvǎθar, thaj palem…ašhipen. din scorburǎ, şi iarǎşi .. linişte.
- Me phendem kadja: ”Si varekon - Am zis aşa: “E cineva acasǎ?” –
khere?” – akhardǎs palem o Vini zorale strigǎ din nou Vini cu glas tare.
vakeça.
- Na-i khonik – śundǎs pes jekh vak. - Nu e nimeni – se auzi o voce. Şi
Thaj palal: “Nana-i trebutnes te vakǎres apoi: “Nu trebuie sǎ strigi cu vocea într-atât
odobor zorale vakeça!. Śundem but śukar vi de tare!”. Am auzit foarte bine şi întâia datǎ!”.
anglutni var!”.
- Sar akaja? Na-i nikon andre? - Cum aşa? Nu-i nimeni înǎuntru?
- Na-i! - Nu e!
O richinorro Vini inkaldǎs pesqe po Ursuleŝul Vini şi-a scos capul din
śero anθar i xïv thaj dias pesqe cïra godĭ: scorburǎ şi se gândi puŝin: “Trebuie sǎ fie
“Trebal te ovel varekon andre, ke varekon cineva înǎuntru, pentru cǎ zise cineva “nu este
phendǎs “na-i khonik”. Thaj šhivdǎs palem po nimeni”. Şi şi-a introdus din nou capul în
śero anθ-i xïv thaj phendǎs: scorburǎ şi spuse:
- O, morre śośojana! Na san tu? - O, mǎi iepure, mǎi! Nu eşti tu?
- Na, morre - phendǎs o śośoj – kadaja - Nu, mǎ – spuse iepurele – de data
var avere vakeça. asta cu alt glas.
- Tha‟ nana-i o vak le śośojesqo? - Pǎi nu e vocea iepurelui?

- Na patǎv – phendǎs o śośoj. Na - Nu cred – zise iepurele. n-are cum sǎ
trebal te ovel… fie…
- Oh! – phendǎs o Vini. - Of! – spuse Vini.
Palem, o Vini inkaldǎ po śero, dias Din nou, Vini îşi scoase capul, se
pesqe godĭ thaj šhivdǎs les palem, pušhindoj: gândi şi-l bǎgǎ iarǎşi, întrebând:
- D-aśti te mothoves manqe kaj si o - Poŝi sǎ-mi spui unde este iepurele?
śośoj?
- Gelo te dikhel pe amales, le - S-a dus sǎ-şi vadǎ prietenul, pe
rišhinorres, savo si but lašho amal lesqo. ursuleŝ, care este un foarte bun prieten al lui.
- Tha‟ me sem kodova! – vakǎrdǎs o - Pǎi eu sunt ǎla! – a zis Vini,
Vini, porravindoj pe jakha… holbându-şi ochii..
- Savo “me”? - Care “eu”?
- O rišhinorro Vini! - Ursuleŝul Vini!
- Šašes? – pušhlǎs o śośoj thaj - Adevǎrat? – întrebǎ iepurele şi îşi
porravdǎs vi vov pe jakha. cǎscǎ mirat şi el ochii.
- Šašes, šašes, morre! - Adevǎrat, adevǎrat, mǎi!
- Atùnši, av andre! – phendǎs o - Atunci, vino înǎuntru! – zise
śośoj… iepurele..
(O amboldipen sas kerdo kaθar o Marcel (Versiune în limba românǎ realizatǎ de

Courthiade, palal o lil le A.A. Milnesqo.). Gheorghe Sarǎu, dupǎ traducerea în rromani
întreprinsǎ de Marcel Courthiade, din creaŝia
lui A.A. Milne.)
O ZIDÀRI ZIDARUL
Sasas jekhvar jekh manuś. Vov baro Era odatǎ un om. Era mare meşter şi
màjstori sasas, aj sasas les biś thaj trin avea douǎzeci şi trei de lucrǎtori. s-a gândit sǎ
butǎrne. Dias pes godĭ te kerel jekh khangeri. facǎ o bisericǎ. S-au apucat sǎ ridice biserica.
Line von te vazden i khangeri. Dĭvesesθe so Ce ridicau pe timpul zilei noaptea se prǎvǎlea.
vazdenas rǎte perelas.
Kadja, von xale kìno duj – trin berśa Aşa s-au chinuit ei doi - trei ani şi nu
thaj n-aśtinas te vazden i khangeri. Savorre puteau sǎ înalŝe biserica. Toŝi erau supǎraŝi.
sasas xolǎme.
Jekhvar, den pen te soven thaj dikhle Odatǎ, se aştern ei sǎ doarmǎ şi au
suno le savorre biś thaj trin зene, ke si te зan visat toŝi cei douǎzeci şi trei de inşi, cǎ trebuie
paśal o gav, kaj thavdel i len, kaj arakhena sǎ meargǎ lângǎ sat, unde curge gârla, cǎ vor
jekhǎ šoxanǎ – drabarnǎ thaj te pušhen laθar gǎsi o strigoaicǎ – vrǎjitoare şi sǎ o întrebe ce
so te keren, sar te vazden i khangeri. sǎ facǎ, cum sǎ ridice biserica.
Voj phendǎs lenqe: Ea le-a zis:
- Si te thoven anθ-o barang jekhe - Trebuie sǎ puneŝi în zid un om! A cui
manuśes! Savi e butǎrnesqi зuvli maj anglal nevastǎ de lucrǎtor va veni mai înainte sǎ
anela xaben, kodola te ziduin la! aducǎ mâncare, pe aceea sǎ o zidiŝi!
O màjstori o maj baro brigisajlo k-e Meşterul cel mare s-a îngrijorat, cǎci
lesqi зuvli sa vrǎma avelas xamaça maj anglal nevasta lui tot timpul venea cu mâncarea mai
le savorrenθar thaj rugisajlo ka-o Devel te înaintea celorlalte şi s-a rugat la Dumnezeu sǎ
tradel anθ-e laqo drom jekhe ruves te daravel trimitǎ în calea ei un lup ca sǎ o sperie pe
la зuvlǎ aj te del mujal o xaben. femeie şi sǎ rǎstoarne mâncarea.
Avili pesqi зuvli, o ruv daravdǎs la, A venit femeia lui, lupul a speriat-o,
thaj voj dias mujal o xaben. Boldǎs pes iar ea a rǎsturnat mâncarea. S-a întors, cǎci
palpale, ke xaben maj sasas la khere, lias o mai avea acasǎ mâncare, a luat mâncarea şi a
xaben thaj palem avili. O ruv palem daravel venit din nou. Lupul iarǎşi o sperie, din nou se
la, palem del pes mujal o xaben, palem… rǎstoarnǎ mâncarea, iarǎşi...
Trinvar andǎs xaben i зuvli, tha‟ vi De trei ori a adus femeia mâncare, dar
akana sa voj aresli maj anglal. Atùnš laqo şi acum tot ea a ajuns mai înainte. Atunci
murś n-as les so te kerel thaj šhutǎs la anθ-o bǎrbatul ei nu a avut ce sǎ facǎ şi a pus-o în
barang thaj phendǎs le majstorurenqe te anen zid; le-a zis meşterilor sǎ-i aducǎ repede
lesqe sig kärämìde te ušharen la. Ziduisardǎs cǎrǎmizi ca s-o acopere. A zidit-o pânǎ la
la зi k-o paś le punrenqo, thaj voj sa asalas, genunghi, dar ea tot râdea, deoarece ea credea
anθar kodoja ke voj patǎlas so pesqo murś cǎ soŝul ei fǎcea glume cu ea.
kerelas pherasa laça.
Kana ziduisardǎs la зi k-o kolin, voj Când a zidit-o pânǎ la piept, ea i-a zis:
phendǎs lesqe:
- Mirre murśea! So sas tuqe maj kuš tu - Bǎrbate al meu! Ce ŝi-a fost ŝie mai
ušhardǎn! drag ai acoperit!
Vov ašhilo moça, ši dǎs la anglal, thaj El a tǎcut, nu i-a rǎspuns şi le-a spus
phendǎs zorales pesqe majstorurenqe: cu voce tare lucrǎtorilor lui:
- Anen sig - sig xurdo barr, anen kiśaj! - Aduceŝi repede pietriş, aduceŝi nisip!
Kana areslǎs зi ka-i korr, voj dias Când a ajuns la gât, ea a blestemat
armanǎ i khangeri thaj phendǎs: biserica, spunând:
- Kana avela agordini i khangeri, niš - Când va fi gata biserica, niciun preot
jekh raśaj te n-aśti te inkerel devlikani slùźba sǎ nu poatǎ ŝine sfânta slujbǎ! Doar porcii sǎ
anθ-i khangeri! Nùmaj e bale te phiren thaj te umble şi sǎ se frece de zidurile bisericii!
xanruven pen k-e baranga le khangerǎqe!
Kadja vi sas. Nikon n-aśtisardǎs te Aşa a şi fost. Nimeni nu a putut sǎ ŝinǎ
inkerel devlikani slùźba, kana line te sluźin e sfântǎ slujbǎ, cǎci dacǎ preoŝii începeau sǎ
raśaja von ašhile lale. slujeascǎ ei amuŝeau.
(I rromani adaptàcia palal i rumunikani balàda (Adaptare în limba rromani dupǎ balada
O Màjstori Manuìlë; dikh vi: Gheorghe Sarǎu, româneascǎ Meşterul Manole; v. şi:
Culegere de texte în limba rromani, EDP „Gheorghe Sarǎu, Culegere de texte în limba
Bucureşti, 2005, k-i p. 122). rromani, EDP Bucureşti, 2005, la p. 122.
Traducerea în limba românǎ: Gheorghe
Sarǎu).
O BIŠHAJLO RROMUL CEL

RROM NESĂTUL
Paśal o drom, arakhelas pes jekh šikali Lângǎ drum, se afla o groapǎ cu noroi,
xïv, kajθar, kana sasas briśindali vrǎma, e din care – când era vreme ploioasǎ – rromii
rroma ankalavenas phuv. Jekh rrom зalas scoateau pǎmânt. Un rrom mergea spre casǎ
karing o kher la lavutaça telal i khak. Sar cu vioara sub braŝ. Cum era noapte adâncǎ, a
sasas kali rǎt, pelǎs anθ-i xïv, kaj sasas pherdi cǎzut în groapa plinǎ cu nǎmol. A cǎzut, iar
šikaθar. Pelǎs aj i šik resli зi k-e pesqi korr. nǎmolul îi ajunse pânǎ la gât. A început sǎ se
Vov astardǎs pes te mangel pes: roage:
- Kuš, Devla, Devlorrea! Nùmaj - Scumpe, Doamne, Isuse! Doar acum,
jekhvar, akana, dikh vi man, opral! Na o datǎ, acum, uitǎ-te şi la mine de acolo de
mangav tuθar khanš, niš love, niš lùngo sus! Nu vreau de la tine nimic, nici bani, nici
зivipen, tha‟, akana, jekhevarǎθar, te aven viaŝǎ lungǎ, ci acum, pe datǎ, sǎ mi se usuce şi
śukǎrde mirre gada! Ankalav man kadala mie hainele! Scoate-mǎ din groapa asta!
xïvǎθar!
Niš na dias agor o rrom pesqo lav, ke i Nici nu terminǎ rromul vorba sa, cǎ
xïv kerdǎs pes jekh śuźi rromani càxra. Vi i groapa s-a prefǎcut într-un cort rrom frumos.
jag tharelas anθ-i jaglin. Ba chiar şi un foc ardea în vatrǎ.
- Hej, phenel vov, akava na-i pheras! - Hei, zice el, asta nu-i glumǎ! Dar
Tha‟ kana dikhavas vi jekh peko masorro p-i dacǎ aş vedea şi o bucatǎ de cǎrniŝǎ pe foc,
jag, atùnš me avavas o maj baxtalo manuś atunci aş fi cel mai fericit om din întreaga
anθar o sasto sundal! lume!
Jekhevarǎθar, o mas astardǎs te śunel Dintr-o datǎ, carnea prinse a se auzi
pes sar pekŏl p-i jag. cum se frige pe foc.
Niš na зanav te me sem vaj na. Orsar, Nici nu ştiu dacǎ eu sunt sau nu.
vi te na avavas me, me sa xava o peko mas. Oricum, şi dacǎ nu aş fi eu, tot am sǎ mǎnânc
carne prǎjitǎ.
Palal so xal les, vov phenel: Dupǎ ce mǎnâncǎ, zice:
- Te avelas paśal o xaben vi jekh lašhi - Sǎ fi fost pe lângǎ mâncare şi nişte
mol, śukar avelas! vin bun, bine ar fi fost!
Sig inklisto jekh khoro molǎça. O Îndatǎ apǎru şi un ulcior cu vin.

rrom pilǎs vi i mol. Phenel: Rromul bǎu şi vinul. Zice:
- Niš o thagar na xalǎs rǎtǎθe maj - Nici împǎratul nu a cinat mai bine ca
lašhes manθar. Nùmaj ke vov sovel p-o jekh mine. Numai cǎ el doarme pe un pat din
keźlano sovthan, tha‟ me p-o jekh phusenqo! mǎtase, iar eu pe unul de paie!
O sovthan kerdilo anθ-jekh keźlano Patul se prefǎcu într-un pat de mǎtase.
sovthan.
- Tha‟ savo si o valo kana si tut jekh - Dar care este câştigul dacǎ ai un pat
keźlano sovthan thaj tiri pośoši si šuši? de mǎtase şi buzunarul ŝi-e gol
Sig xatǎrel ke si les anθ-pośoši love. Pe datǎ simte cǎ are bani în buzunar. Îi
Ankalavel len thaj n-aśti te sa ginavel len. scoate şi nu poate sǎ-i numere.
- Liava manqe jekh slùga te ginel len. - Îmi iau o slugǎ sǎ-i numere. Apoi, ce
Tha‟, savo valo si man odobor bute lovença, folos am eu cu atât de mulŝi bani, dacǎ nu pot
kana n-aśti ovav thagar? fi împǎrat?
Jekhevarǎθar, xatǎrel jekh pharipen p- Deodatǎ, simte o greutate pe capul
o pesqo śero, vazdel o vast thaj arakhel i sǎu, ridicǎ mâna şi gǎseşte coroana.
korùna.
Putarel pes o udar thaj aven anθre le Se deschide uşa şi intrǎ înǎuntru
minìstrurǎ aj le generàlurǎ. Phenel: miniştrii şi generalii. Zice:
- Hej, kadava na-i pheras! Te inkerelas - Hei, asta nu mai e glumǎ! De-ar ŝine
kadja sa vrǎma! aşa tot timpul!
- Khanš na inkerel sa vaxt, barea - Nimic nu ŝine o veşnicie, mǎrite
thagara! Nùmaj o Devel opral зivel împǎrat! Doar Dumnezeu cel de sus trǎieşte
savaxtesθe – phendǎs jekh minìstro. întru veşnicie – îi zise un ministru.
Kerkǎrel pes o rrom: Se amǎreşte rromul nostru:
- Sosθar te n-aśti te avav me o Devel? - De ce nu pot fi eu Dumnezeu? De-aş
Te avavas o Devel, зivavas vi me savaxtesθe. fi Dumnezeu, aş trǎi şi eu în veşnicie.
Anθ-o kodova momènto, i filatin e În acel moment, palatul împǎrǎtesc se

thagaresqi paruvdǎs pes anθ-jekh xïv pherdi ruinǎ, devenind o groapǎ cu noroi.
šikaça.
Kothe arakhelas pes amaro rrom anθ-i Acolo se afla rromul nostru în noroi
šik зi k-i korr. Sa sas nùmaj jekh suno. O pânǎ la gât. Totul a fost doar un vis. Rromul
bišajlo rrom uśtilo ka-o bilośalo šašipen. cel nesǎtul se trezi la realitatea nefericitǎ.
(Paramìši dini kaθar i Mokcsay Gyuláné (Retroversiunea din rromani în românǎ şi

anθar i Ukraìna; o amboldipen e rumunikane traducerea iniŝialǎ, din limba românǎ în
šhibǎθar rromanesθe sas kerdo kaθar o rromani, au fost realizate de Gheorghe Sarǎu,
Gheorghe Sarǎu, palal o lil Poveşti şi legende dupǎ povestea furnizatǎ de Mokcsay Gyuláné
din istoria Euroregiunii Carpatice, Liga Pro din Ucraina, publicatǎ în Poveşti şi legende
Europa – Filiala Satu Mare: Editura Solstiŝiu, din istoria Euroregiunii Carpatice, Liga Pro
2003, p. 41 - 42). Europa – Filiala Satu Mare: Editura Solstiŝiu,
2003, p. 41-42).

Jupiter Borcoi - Gheorghe Sarău - Nicolae Pandelică - Ionel Cordovan. Poveşti Şi Povestiri Rrome - Paramišă Thaj Phenimata Le Rromenqe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jupiter Borcoi - Gheorghe Sarău - Nicolae Pandelică - Ionel Cordovan. Poveşti Şi Povestiri Rrome - Paramišă Thaj Phenimata Le Rromenqe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jupiter Borcoi * Gheorghe Sarău * Nicolae Pandelică *

Poveşti şi povestiri rrome -

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

COORDONATOR: Prof.univ.dr. Gheorghe Sarău

Poveşti şi povestiri rrome -

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor Romano-

Cum faci, aşa găseşti ................................... 50

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  9

Prof. univ. Dr. Gheorghe Sarău

10  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  11

Le murśa, lośale, naisardine Lesqe, Bǎrbaŝii, bucuroşi, I-au mulŝumit, şi-au

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

12  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  13

14  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  15

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

16  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

O KAŚTÀRI THAJ VISUL

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  17

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

18  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

SAR SI O CE ESTE UN LUCRU

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  19

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

20  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

DUJ AMALA DOI PRIETENI

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  21

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

22  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  23

24  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  25

- Avdǐvesesθar, tu avesa e rǎtǎqo - De azi înainte, tu vei domni peste

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

26  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

DUJ ŠHAVE DOI FLĂCĂI

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  27

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

28  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  29

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

30  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

I ZOR THAJ I GODǏ PUTEREA ŞI MINTEA

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  31

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

32  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

O LAŠHO AMAL PRIETENUL CEL BUN

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  33

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

34  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  35

36  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  37

38  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

O Mihaj, vi laзardo vi darano, Mihai, şi ruşinat şi înfricoşat, se

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  39

(Kidini kaθar o (Traducere în limba românǎ:

40  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)

Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)  41

42  Proiect finanţat de Centrul Naţional de Culturǎ a rromilor Romano-Kher (CNCR - RK)