Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

Invitaţie in Carpaţi - www.iic.
ro
Ediţia a III-a · Anul IX · Numărul 88 · Aprilie 2008
Cuprins
Proiectul Alpinet - De la Pasiune la Realitate. . . . . . . . . . 3
(de Alexandru Lăpuşan) www.alpinet.org
EVENIMENT Revistă lunară gratuită de drumeţie,
Zilele Muntelui 2008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 munte şi natură; distribuită electronic de
(de Dan Izvoreanu) Asociaţia de Turism Montan "Alpinet".
INTERVIU
De vorbă cu Silviu Matei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
(de Dan Izvoreanu)
Descarcaţi gratuit şi accesaţi arhiva
revistei Invitaţie în Carpaţi în format
JURNALE pdf de pe situl www.iic.ro
Scurtă tropăială prin Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Orice persoană care doreşte să aibă o
(de Viorel Borteş) contribuţie la ceea ce înseamnă
Turism în Ţara Chioarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 "Invitaţie in Carpaţi" este invitată să ni
(de Lucian Petru Goja) se alăture.
Scrie-ne un e-mail la redactie@iic.ro
Clincea–Hornurile Tigăneşti–Omu–Valea Gaura . . . . . 18
(de Irina Viorela Gligor)
Măcin, 28-30 Martie 2008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Redactori:
Feri Teglas (redactor coordonator)
(de Bogdan Balaban)
Emi Cristea
Zone Buceş - Vulcan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Dan Izvoreanu
(de Daniel Paraschiv)
Colaboratori:
GHID Viorel Borteş
Lucian Petre Goja
Ceahlăul, un Munte de Toponimii - partea I . . . . . . . . . 33 Irina Viorela Gligor
(de Daniela Ursu şi Dan Loghin) Bogdan Balaban
Daniel Paraschiv
Valea Sohodolului: Între Geografie şi Istorie . . . . . . . . 41 Daniela Ursu
(de Emi Cristea) Dan Loghin
Gabriel Antonie Lazarovici
Măgura Ocnei - Turism şi Istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Andrei Musu
(de Gabriel Antonie Lazarovici) Marian Radu
Ioan Şteţca
Revelaţie de Moment: “Ecourile Pietrei” . . . . . . . . . . . . 48 Gabi Hancu
(de Andrei Musu)
ECOLOGIE Identitate grafică: Alexandru Axon

Protecţia mediului - Problemele Reale . . . . . . . . . . . . . 51
(de Feri Teglas)
Contact: redactie@iic.ro
CLUBURI MONTANE Publicitate: publicitate@iic.ro

Asociaţia de Turism şi Ecologie
ISSN: 1841 - 7957
TRASCĂU CORP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
(de Feri Teglas şi Adrian Puiuleţ) www.iic.ro
MERIDIANE Reproducerea oricărui material din revistă este interzisă
Tura de vară 2007 - Caucaz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 fără acordul individual al autorilor.
(de Marian Radu)
INVITAŢII
Unora le Place Skiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
(de Ioan Şteţca) Foto Coperta: Daniela Ursu
O Scurtă Pledoarie pentru Cicloturism . . . . . . . . . . . . . 71 Panaghia
(de Gabi Hancu)
www.iic.ro 2 nr 88, aprilie 2008

Cuvant Inainte
Proiectul ALPINET – de la Pasiune la Realitate (Alexandru Lăpuşan)
PROIECTUL ALPINET – DE LA PASIUNE LA REALITATE

Cuvânt înainte
Autor: Alexandru Lăpușan
Pentru cei ce nu sunt la curent cu prefera sa preia/utilizeze o imposibil) sa realizezi activitati cu

istoria Proiectului Alpinet, voi informatie fara a incerca sa aduca un termene fixe cand te bazezi strict pe
incerca sa sintetizez de unde a pornit plus la randul lor, uneori doar din munca voluntara neretribuita
si ce inseamna acum Alpinet-ul, comoditate. Vom incerca si de acum (remarcati datele de publicare ale
pentru a putea arata spre ce ne inainte sa gasim oameni interesati sa ultimelor doua numere de exemplu,
indreptam. si adauge valoare, nu numai sa in acest moment ne-existand o
consume, pentru ca un astfel de persoana dedicata IIC).
Initiat dintr-un mic grup de discutii proiect nu poate fi viabil pe termen
(acum alpinet2k@ yahoogroups.com) lung fara un astfel de suport in lipsa Proiectul Alpinet creeaza o
in toamna anului 1999, Proiectul unor surse puternice de finantare. insemnata valoare informationala
Alpinet a inceput initial ca fiind un (chiar si financiara) si doreste sa fie
simplu site web, o extindere a listei Alpinet.org doreste sa fie un punct partener in alte proiecte similare
de discutii. In scurt timp, datorita in de referinta in domeniul turismului (chiar de mai mare anvergura), astfel
special atractivei Galerii Foto, a montan, nu doar un loc virtual de incat s-a impus crearea unei
reusit sa atraga mai multi iubitori ai intalnire si discutii pentru un cerc Asociatii ca forma juridica. Aceasta
muntelui din Romania si sa devina restrans de persoane (pentru acest Asociatie va conferi si cadrul necesar
un punct de interes in sine, ajutat lucru exista in acest moment doar pentru a incheia contracte de munca,
poate si de lipsa unor initiative lista de discutii). De aceea pe parcurs dar si de a proteja tot ce e realizat
similare. am renuntat la anumite canale de sub egida Alpinet, astfel incat efortul
comunicare (IRC, Chat, Forum, colectiv sa nu poata fi folosit in
Pe parcurs insa, grupul initial din Planificatorul de Ture) pentru ca fie scopuri deviante.
spatele Alpinet a reusit sa atraga nu au adus nici un plus proiectului,
colegi care pe langa pasiune aveau si fie nu au prezentat un interes Poate ca acest lucru vine destul de
mijloacele si vointa sa ajute acest deosebit pentru comunitate (cei tarziu avand in vedere istoricul
proiect, si astfel au aparut module interesati de nivelul acesta de nostru, si poate ca am stagnat in
noi in cadrul sitului, focalizate pe comunicare pot identifica situri web ultima perioada, insa credem ca inca
informatii utile si nu numai pe ce ofera sisteme similare in peisajul putem face multe in acest nou cadru,
estetica. Ghidul Montan, sectiunea internet romanesc din ziua de azi). fiind motivati si de faptul ca din
de harti si informatii GPS, pacate nu exista initative similare
informatiile despre Centrele Pe parcurs am realizat si faptul ca care sa creeze valoare in domeniu.
Salvamont, Cluburi Montane sunt numai din pasiunea unui grup
cateva bune exemple. restrans nu se poate construi un Va vom tine la curent cu proiectele
proiect coerent pe termen lung. derulate de nou-formata Asociatie si
Majoritatea informatiilor de interes Avem fiecare un loc de munca si o cu momentul in care va fi posibila
general au fost si sunt colectate si viata personala (era mai usor cand acceptarea de noi membri.
publicate in special de eram studenti decat acum cand unii
administratorii Alpinet, insa se dintre administratori au deja 2 Pana atunci, daca ceea ce s-a facut in
incearca permanent sensibilizarea si copii). O prima iesire din tiparul de cadrul Alpinet v-a fost util, puteti sa
atragerea celor care utilizeaza aceste inceput a fost revista Invitatie in contribuiti fie direct prin intermediul
informatii pentru a veni cu materiale Carpati, aparitie posibila numai prin sitului, fie financiar prin efectuarea
in completare. Acest lucru este insa angajarea unui redactor dedicat, de donatii directe.
mai dificil, majoritatea oamenilor pentru ca este dificil (daca nu chiar
Despre autor: Alexandru este unul dintre fondatorii Alpinet.org. Prefera drumetiile prin Muntii Fagaras, in special
iarna, insa din pacate in ultima vreme nu a mai avut timpul necesar, in special datorita activitatii companiei unde este co-
fondator. Pentru mai multe detalii puteti citi CV-ul complet la http://www.lapusan.com.

Eveniment
Zilele Muntelui 2008 (Dan Izvoreanu)
EVENIMENT
Zilele Muntelui 2008, Editia a IX-a, Cluj-Napoca, 8-11 aprilie
Text si imagini: Dan Izvoreanu
Email: izvo@alpinet.org
A doua saptamină din aprilie a

stat la Cluj sub semnul muntelui şi a
iubitorilor de natură. Asociaţia de
Turism Montan Alpinet, impreună
cu Clubul de Turim montan Ochiul
Muntelui au organizat a 9-a ediţie a
unui eveniment devenit deja o
tradiţie şi aşteptat de toată lumea :
Zilele Muntelui. Ca şi anul trecut,
manifestarea s-a desfăşurat la Casa
de Cultură a Studenţilor.
După săptămini intregi de
pregătiri , evenimentul a inceput
marţi , 8 aprilie, la ora 12 cu o
conferinta de presă, in cadrul căreia,
organizatorii au oferit amănunte
despre programul zilelor, despre
invitaţi şi proiecţiile lor. Tot cu
această ocazie a fost prezentat
Foto: Dl Dinu Mititeanu, acordind un interviu celor de la Realitatea TV Cluj.
albumul Peşteri din Romania-un
tezaur care merită ... 2D-3D, album fotografiile Iulian Cozma, Silviu Prima zi a continuat de la ora
coordonat de Doru Selişcan, care a Matei, Minerva Vincze, Sorin 19, în Sala Mare, unde, pentru
răspuns întrebărilor presei . Rechitan, Ionel Bindeanu. Au fost început si-au prezentat activitatea
In holul Casei de Cultură a fost expuse şi fotografiile reunite sub prin cuvinte şi imagini două cluburi
vernisată expoziţia foto “Clipe din titlul “Patagonia.” Realizate de montane din Cluj: Clubul Alpin
Carpaţi” la care şi-au adus aportul şi Octavian Radu Topai. Roman- secţia universitară,
reprezentată de preşedintele de
onoare, dl. Dinu Mititeanu ; urmat
de Clubul de Cicloturism Napoca ,
reprezentat de preşedintele Radu
Mititeanu.
De la ora 20 invitatul nostru din
Oradea, Claudiu Szabo a prezentat
două proiecţii interesante : Fragment
de istorie un documentar despre
bisericile fortificate din Transilvania
şi Castele în întuneric- din lumea
ascunsă a peşterilor .

Eveniment
Seara s-a încheiat cu o fotografie de

grup in holul Casei de Cultură a
Studenţilor.
Ziua a 3-a a fost găzduită de Sala

Europa care a devenit neîncăpătoare
pentru cei sosiţi să vadă proiecţia
prezentată de fotograful timişorean
Octavian Radu Topai.
Imaginile fac parte din expeditia

efectuată de Octavian în Patagonia la
inceputul acestui an
Octavian Radu Topai are la activ

numeroase ture de iarnă şi vară,
alpine şi de speologie in Carpaţii
Romaniei. A participat la expediţia
Caucaz 2001 si Caucaz 2003. În
Coloana sonoră a serii a fost inceputul acestui an, in cadrul unei ianuarie 2008 calatoreşte in
asigurata de Byblos, care a excursii pe care Minerva făcut-o Patagonia si Tara de Foc.
interpretat citeva piese live pe scena alături de Mirela Fulaş, in Maroc.
Casei de Cultură. Programul celei Vineri 11 aprilie – ultima zi şi
Al doilea invitat al zilei a sosit pentru unii poate cea mai aşteptată,
tocmai din Caransebeş şi pentru datorită invitaţilor de marcă ce
împătimiţii alpinismului nu are urmau să sosească. Sala Europa se
nevoie de nicio prezentare, deoarece umple incet si puţin după ora 19
este unul dintre cei mia cunoscuţi incepe prezentarea revistei on line
alpinişti bănăţeni: Coco Galescu . El Invitaţie în Carpaţi.
a venit cu imagini din expediţia
efectuată in 2005 pe vîrful Ama În continuare dau microfonul
Dablam din Himalaya, o premiera invitaţilor speciali din ultima seară a
romaneasca, proiectie urmată de Zilelor Muntelui; 3 alpinişti de
Coco Galescu alături de Minerva
filmul expediţiei din 2007 la Polul renume, 3 prieteni care au adus la
Vincze, Lili Bindeanu, Vasilica Perju,
Diana Popa si Cristina Botea Nord, pe skiuri de tură. Cluj imagini din expediţiile realizate
de-a doua zile a inceput seara tot la
ora 19 şî tot in Sala Mare a Casei de
Cultură . Alte două cluburi montane
şi-au prezentat activitatea dar şi
proiectele viitoare : Clubul Montan
Apuseni, reprezentat de
preşedintele Dan Moisa, urmat de
Centrul Roman de Iniţiativă pentru
Mediu, reprezentat de preşedintele
organizaţiei, Călin Vodă.
După o scurtă pauză spectatorii,

sosiţi in număr foarte mare, au intrat
in atmosfera continentului african,
prin intermediul proiecţiei de
imagini realizată de Minerva Vincze
din Timişoara , membră a Asociaţiei
de Turism Montan Alpinet.
Videoproiecţia, intitulată Amprente,
Zolt Torok la Zilele Muntelui 2008
a surprins imagini adunate la

Eveniment
impreună: Cristian Ţecu, Zsolt Torok Making Of: Vă spuneam la inceput Sponsori ai evenimentului:
si Janos Torok, cunoscut ca Joe că acest eveniment care a fost o Netimage, Advision Art şi Nahanny
Indianul reuşită si ăn acest an, a fost pregătit
cu mult timp înainte, dar ultimele Parteneri media: Radio Cluj, NCN şi
Pentru inceput sunt prezentate detalii se pun la punct, de obicei pe Clujeanul.
imagini reunite sub titlul 3 friend-uri ultima sută de metri .
in Dru , din Alpi, iar apoi mult Cu sprijinul: Casei de Cultură a
aşteptata expediţie în Himalaya, la Şi pentru că vorbeam de organi- Studenţilor din Cluj-Napoca.
care au participat Cristian Ţecu si zatori, este momentul sa-i amintesc
Zsolt Torok . pe cei care s-au implicat in reuşita
acestui eveniment:
La final, preşedintele de onoare al  Diana Popa - Presedintele Clubului
Clubului Alpin Roman, secţia Ochiul Muntelui.
universitară Cluj, Dinu Mititeanu, le-  Liliana Bîndeanu – PR Zilele
a vorbit celor prezenti despre ceea ce Muntelui.
 Ionuţ Nechita - membru fondator al
inseamnă spiritual de montaniard,
Asociaţiei de Turism Montan Alpinet.
de alpinist, de om care iubeşte
 Dan Izvoreanu – membru in
natura de o viaţa. Asociaţia de Turism Montan Alpinet.
 Vasilica Perju - organizator
Şi bineinteles, organizatorii nu au  Cristina Botea - organizator
ratat ocazia de a se imortaliza la  Ioan Bîndeanu - membru in Asociaţia
final, dupa zile de muncă şi de Turism Montan Alpinet.
concentrare.

Interviu
“La Vanatoare” de Wild Life (Dan Izvoreanu)
„LA VÂNĂTOARE” DE WILDLIFE

De vorbă cu Silviu Matei, locul 1 in Topul Alpinet
text: Dan Izvoreanu, imagini: Silviu Matei
Email: izvo@alpinet.org
Dan Izvoreanu: Silviu, te rog să-mi

spui foarte sincer, dacă citeai pină
acum revista Invitaţie în Carpaţi
Silviu Matei: Nu, nu o citeam şi
trebuie să recunosc că nici nu ştiam
de existenţa ei. Dar acum am aflat ,
o s-o citesc şi o să-mi fac şi
abonament , dacă este posibil.
Dan Izvoreanu: Ce înseamnă
pentru tine site-ul Alpinet?
Silviu Matei: Este un site unde pot
să-mi expun cîteva imagini şi pot
vedea la rîndul meu alte fotografii
făcute de alţi prieteni care merg pe
munte.
Dan Izvoreanu: De pe Alpinet ai
vreun fotograf preferat?
Silviu Matei: Nu. Dar pentru tot ce
e bine realizat am o stimă deosebită.
Dan Izvoreanu: Tu ai avut mai
multe fotografii care au urcat pe strîns ziua pentru a nu fi vizibil, mult timp pentru realizarea unui
locuri înalte in Top şi au ajuns chiar plus foarte foarte multă răbdare. instantaneu cu un animal?
şi pe locul 1. Poţi sa ne dai mai Dan Izvoreanu: Cît ţi-a luat cel mai Silviu Matei: Cel mai mult, anul
multe detalii despre realizarea lor?
În ce condiţii au fost făcute, unde şi
ce reprezentau ele...
Silviu Matei: Depinde la care te
referi...
Dan Izvoreanu: În mod special la
cele din categoria wild life.
Silviu Matei: Păi cea mai recenta sa
zicem, din această categorie, a fost o
fotografie cu o capră neagră, facută
in Munţii Bucegi, zona Jepilor.
Dan Izvoreanu: Şi alte fotografii
care au fost in Top?
Silviu Matei: Alte imagini : am una
singura in top cu un rîs, alta cu
acvila de munte,care este o specie
destul de rară la noi şi răsul de
asemenea.
Silviu Matei: La realizarea lor am
stat zile întregi la pîndă, in tufişuri,
am dormit noaptea in cort, l-am

Interviu
“La Vânătoare” de Wild Life (Dan Izvoreanu)
trecut cind am fost sa pozez cocoşi este de cel mult 80 de metri . după asta din nou Maramureş,
de munte dar nu am reuşit, îm Dan Izvoreanu: Ştiu că tu lucrezi la cocoşi de munte.
schimb am pozat rîsul iar perioada o agenţie de presă ca şi fotoreporter. Dan Izvoreanu: Ştiu că ai avut o
în care am stat in Munţii Spune-mi dacă există vreo legatură intîmplare mai putin placută cu un
Maramureşului a fost de 7 zile. între fotografia de natură si urs...poţi sa-mi spui ce s-a
Dan Izvoreanu: Cam cît de des fotografia pe care o faci în timpul întîmplat?
organizezi astfel de ieşiri pentru serviciului? Silviu Matei: Acum cîţiva ani eram
fotografierea faunei? Silviu Matei: Da, este adevărat, la munte împreuna cu 7 prieteni şi
Silviu Matei: O dată sau de două sunt fotoreporter la Ziarul financiar ne-a ieşit in cale o ursoaică cu 2 pui
ori pe lună. şi agenţia Mediafax iar legătura şi a trebuit sa dormim in copac o
noapte întreagă.
Dan Izvoreanu: Unde, în ce zonă s-a
întîmplat?
Silviu Matei: In zona Munţilor
Bucegi.
Dan Izvoreanu: Pentru final, spune-
mi dacă fotografiile tale pot fi
vazute şi pe alt site in afară de
Alpinet.
Silviu Matei: În curînd va fi on-line
siteul www.outdoorphotography.ro
care va fi site-ul meu. Va fi un site
destul de complex, deoarece va
contine şi fotografie de presa şi
fotoreportaj dar şi wild life stock.
Dan Izvoreanu: Cîte expoziţii ai
avut pînă acum?
Silviu Matei: Am mai avut 2
participări la Fotogeografica şi
acum, la Zilele Muntelui la Cluj.
Dan Izvoreanu: La final vreau să te
Dan Izvoreanu: Cîte specii de dintre aceste doua aspecte este una prezinţi, să te cunoască cititorii mai
animale ai fotografiat pină acum? singură : fotografia insăşi. bine.
Silviu Matei: Sincer nu am făcut un Dan Izvoreanu: Cîte aparate foto ai Silviu Matei: Sunt din Bucureşti,
calcul dar cîteva zeci. folosit pînă acum? am 30 de ani , unde lucrez am mai
Dan Izvoreanu: Şi care a fost cel Silviu Matei: 6. Canon si Zenit, mai spus.
mai greu de surprins animal? multe modele.
Silviu Matei: Acvila de munte Dan Izvoreanu: Cînd va fi Dan Izvoreanu: Mult succes!
Dan Izvoreanu : De ce , e rară sau se urmatoarea ieşire şi unde? Şi ce Silviu Matei: Mulţumesc.
ascunde? animale vrei să fotografiezi?
Silviu Matei: Este foarte rară iar Silviu Matei: Vreau să merg din
distanţa la care te poţi apropia de ea nou la pozat de capre negre iar

Jurnale
Scurtă Tropăială prin Bucegi (Viorel Borteș)
SCURTĂ TROPĂIALĂ PRIN BUCEGI

Creasta Balaurului (Bucşoiu Mic)
Autor: Viorel Borteș
Deşi după anotimp era încă toamnă

târzie, zăpezile timpurii din zona
montană promiteau o tură în condiţii
de iarnă adevărată, plimbarea
noastră anticipând turele iernii ce va
urma. Cum vremea se anunţa
deosebit de frumoasă pentru
sfârşitul săptămânii, iar condiţia
noastră fizică era la un nivel destul
de scăzut, ne-am propus o tură
lungă dar uşoară prin Bucegi. Aşa a
fost să fie Creasta Balaurului.
Telefon la Mălăieşti pentru cazare,
pregătirea logistică a turei, strictul
necesar de bagaje şi plecarea din
Bucureşti sâmbătă foarte de
dimineaţă.
Cazăm maşina la Gura Diham şi în

timp ce ne pregătim debarcă lângă
noi o gaşcă din care cel mai bine o
cunoaştem pe Dana Grădinaru.
Planul lor: Creasta Balaurului dar
spre Omu! De aia n-am găsit locuri
la Staţie! Ne amuzăm de întâmplare
după care ne despărţim.

Jurnale
Conform programului pornim spre Dormim nesperat de bine şi la ora 5 De aici starea zăpezii e total diferită:
Poiana Izvoarelor, Pichetul Roşu, dimineaţa ieşim în aerul rece al stratul nu prea gros e tare ca asfaltul
Prepeleac, Mălăieşti. Popas de bere dimineţii. Ne aşteaptă un drum de şi alternează cu zone descoperite.
la Poiana Izvoarelor după care ne câteva ore până aproape de Omu. Înintăm uşor şi destul de repede.
continuăm agale drumul bucurându- Zăpada e pufoasă şi din ce în ce mai
ne de vremea splendidă. mare pe măsură ce luăm altitudine. Decidem să nu ne mai oprim la Omu
şi să ne odihnim abia la intrarea în
Creasta Balaurului, în şaua dinaintea
Bucşoiului. Sub noi, imensa căldare a
Văii Morarului aşteaptă zăpezile
iernii şi schiorii temerari.
Paralelă cu Creasta Morarului şi
având aceeaşi orientare geografică,
vest-est, Creasta Bucşoiului Mic este
mai puţin accidentată, fiind
accesibilă oricărui turist antrenat.
Nici nu pornim bine şi dăm de

urmele celor ce au urcat ieri. Din loc
în loc sunt intersectate de urme
proaspete de copite iar curând avem
şi o întâlnire plăcută: un ţap solitar
îşi face turul de dimineaţă în faţa
noastră sau poate îşi caută tovarăşii
de ciopor.
La început largă, acum creasta se
îngustează fără a fi în nici un fel
dificilă. Zăpada e minunată,
E devreme şi facem halte dese din Pe Hornul principal facem trei paşi înaintăm fără probleme până la
loc în loc să ne prăjim nasurile la înainte şi unul înapoi dar nu e nici Colţii Balaurului, loc din care creasta
soare. Ajunşi la Mălăieşti am fi vrut un pericol. Ieşim în Şaua Hornurilor se tranformă iar în bulevard larg.
să ne cazăm dar ceva cunoscuţi odată cu primele raze de soare. Ne Facem pauze dese pentru că e foarte
apropiaţi de-ai Salvamontiştilor de oprim pentru poze şi admirăm devreme şi vrem să ne bucurăm
acolo ocupaseră locurile noastre, aşa spectacolul umbrelor dimineţii ce se sufletul şi retina cu imaginile ce ne
că trebuie să ne mulţumim cu ce a ascund în vale.
mai rămas la anexă.
Într-un târziu, după mai multe

tentative nereuşite de a aprinde focul
intr-un godin îndărătnic, suntem
anunţaţi că ne putem duce la locurile
noastre. Ghinion: îndărătnicul godin
nu numai că abia ardea dar scotea
un fum de te dădea pe spate.
Curajoşi, ne aşezăm intr-o cămăruţă
alăturată, neîncălzită, dar mai
potrivită parcă micului nostru grup.
Şi bine am făcut pentru că după o
oră a mai apărut o ceată destul de
gălăgioasă, care, în mod inexplicabil,
a fost încântată de camera mai mult
ceţoasă decât călduroasă. Hotărâţi să
tragem pe dreapta închidem cele
două uşi ce ne separă şi ne retragem
în răcoarea cămăruţei şi liniştea
somnului.

Jurnale
înconjoară. În fundul văii se prelinge

încet, urcând bătrâneşte, o ceaţă
destul de deasă în care ne vom
pierde şi noi dacă nu se va ridica.
Timpul însă se scurge şi, spre

regretul nostru trebuie s-o luăm la
picior. După o scurtă porţiune mai
îngustă ajungem la capătul crestei
dar nu şi la capătul turei. Ne oprim
iar la o partidă de bronz înainte de a
începe anostul coborâş prin pădurea
de jnepeni ce acoperă coasta
muntelui până în firul Văii
Morarului.
Până la jnepeniş avem parte totuşi
de un tobogan chinuit şi chiuit:
zăpada moale nu ne-a răpit plăcerea
alunecării pe călcâie.
Din păcate ceaţa ne învăluie încet-

încet cu o mantie umedă prin care ne
vom croi potecă până deasupra Ameţiţi, greşim poteca şi aproape care curge apa de pe versantul din
Cantonului de vânătoare Valea călcăm în buda locului. Însoţiţi de dreapta.
Morarului. râsete şi priviri curioase ne abatem
spre drumul cel bun care ne duce în La cabană e ceva agitaţie, ATV-uri şi
Odată ajunşi aici simţurile noastre vreo douăzeci de minute până în jandarmeria montană se fâţâie de
sunt agresate din mai multe părţi: Valea Cerbului. colo-colo. În timp ce ne strângem
auzul de muzica la maxim, gustul de lucrurile apare şi ceata Danei, de la
mirosul ce se ridică de pe un grătar, Drumul forestier până la Gura care aflăm şi motivul: un accident pe
setea de vodca şi berile Diham ne dezvăluie un nou mod de Valea Cerbului, din fericire doar
participanţilor la festin. parcurgere a traseelor montane: ceva coaste rupte. De, se mai
patinajul neartistic, adică fiecare se întâmplă! Schimbăm impresii după
descurcă cum poate pe gheaţa peste care ne vedem fiecare de drumul
nostru. A fost o tură frumoasă, nu
suntem prea obosiţi dar nici foarte
zburdalnici.
Aşteptăm iarna adevărată cu cine

ştie ce ture!
Echipa noastră: Octavia Borteş,

Daniel Drughi, Viorel Borteş. ...

Drumetie
Turism in Tara Chioarului (Lucian Petru Goja)
TURISM ÎN ŢARA CHIOARULUI

Preluca Veche - Custura Pietrei - Custura Cetăţelei - Piatra Cerbului
Text si imagini: Lucian Petru Goja
Tura din 29 03 2008 cu A.Ştefănoiu,

D.Iştvan, Brena & eu.
29 03 2007, Mujdeni, soare, sălcii

înfrunzinde, tremur al oglinzii azurii
de apă, corcoduşi în floare, într-un
cuvânt ajunsesem vremelnic în
Paradis pentru a descoperi, destul
de curând, previzibilul begining of
the end.
Arc temporal peste un an. Lună-n

descreştere. Prognoză meteo
excelentă. Proiect : Ţara Chioarului-
Casa Pintii-Casa de Piatră din
Custura Pietrei.
Plecăm din Baia Mare la 7 dimineaţa,

încântaţi de frumoasa dimineaţă
însorită, fumurile prelinse peste Gutaiul vazut din Culmea Preluci Dl Florii.
vetrele Groşiului, Dumbrăviţei,
Cărbunarului şi-apoi Copalnicului.În spectaculoasă, mai sus alte două, serpentină-n ac de păr, valăul pentru
lunci, sălciile căpătau contururi afluind din stânga, apoi, pe la ultima adăparea vitelor şi-n fine, cele câteva
fistichiu-diafane. La ieşire din
Copalnic Mănăştur, în dreptul
cimitirului, am cotit-o la dreapta, pe
Drumul SAPARDULUI. După
câteva volte , sub noi, de la V spre N-
NE începură a se contura acuarelele
satelor rămase-n urmă dar şi
Măgureniul, Ruşorul, Cerneştiul şi
mai departe, la poalele vestice ale
Şatrei Pintii, Ciocotiş, Fânaţe,
v.Bloaja. Deasupra lor, dantelând în
alb orizontul, creştetele Gutâiului,
Mogoşei, Ignişului.
Valsam avântat pe drumul bun, deşi

doar pietruit, acoperit cu o fină
criblură de andezite şi în curând se
iviră albele pete de nea ale dosurilor
nordice. Rambleu de şisturi
cristaline, o vale, modestă ca debit, Tiblesul vazut de la sura solitara din Culmea Pietrei
în dreapta, dar accidentată şi

Drumetie
Turism in Țara Chioarului (Lucian Petru Goja)
gospodării din Dl. Mănăşturului,

acolo unde se află și obârşia
(sudică) a v.Rea. Aici cotim stânga,
suim accentuat, încântaţi de făgetul
matur al Dl. Florii din Culmea
Preluci, cu superbe liziere de
mesteceni tineri, dosuri şi obârşii de
vâlcele podite cu subţire nea.
Oprim pentru a imortaliza crestele

Gutâiul şi Ignişului glazurate-n alb-
sidefiu, apoi începem coborâşul şi-n
curând dăm de bifurcaţie. Spre S
continuă drumul mai bun, ducând
către Dl.Corbului şi viitoarea cale de
acces spre Vima Mică prin Sălniţa,
traversând Lăpuşul în apropierea
punţii suspendate a Sălniţei, foarte
puţin în aval de Custura Cetăţelei.
Spre E-SE o ia varianta mai nou Vima Mica vazuta de la Sud de Dl. Paltinu Preluca Veche
devenită practicabilă accesului auto,
spre Preluca Veche, tăiată-n calcare drum şi transpunerea lui pe hartă, altă parte nici Cascada Pişătoarea,
marmoreene, coborând în câteva astfel fiind în posesia corectei nici apropiata Piatra Cerbului, aflate
volte scurte spre satul răzleţit între noastre poziţionări : 47-28,173; 23- pe malul drept al Lăpuşului, la N de
pruni, marcat de turlele celor două 42,468; 697 m alt / 29 03 2008 ora Custura Vimei, de pe malul
bisericuţe. Prima, lângă care vom 12,04. geografic stâng, nefiind amplasate
parca, mai nouă nouă, greco-catolică, pe hărţile noastre).
situată la capătul drumului, spurcat Ne-am luat rucsacii, Mitică şi Aurică
dar pitoresc, ce suie dinspre încercară să ia de la localnici ceva Bătea un vânt îngheţat, petele de nea
Măgureni prin Valea Arinului.A relaţii referitoare la localizarea Casei confereau un farmec aparte teraselor
doua, la cca 1 km mai spre S , la de Piatră/Casa Pintii, pentru a le separate de hăţaşurile haturilor,
poalele NE ale Paltinului ( dealul corobora datelor furnizate de obârşiile vâlcelelor erau ruginii-
rotunjit, terasat spre E-N-NV, cu speologul Horia Mitrofan în urmă cu roşcate din pricina frunzişului
relee radio pe creştet) . mai bine de trei decenii, ambigue făgetelor tinere iar departe, spre
(neînsoţite de o schiţă topo, pe de Groape şi Răzoare, apoi sus, la NE,
La stânga lui, gospodăriile răzleţe
din Valea Arinului tranzitând pe
nesimţite spre cele ale Groapei.
Departe, în faţă, peste perceptibilul
traiect al Defileului Lăpuşului
decupat în făgeturile sur-brune,
Vima Mică, dominată de Râpa
Vimei, la stânga, într-o depresiune
restrânsă, Peteritea, dar ceea ce
fascinează de aici e Ţibleşul şi
Hudinul, revelaţi în întreaga lor
măreţie odată cu urcarea soarelui la
orizont.
La întoarcere, pe oglinda
retrovizoare, aveam să găsesc un
post it lăsat de glumeţul nostru amic
şi excelentul coleg de ture Ionică
Pop, aflat în zonă pentru prelevarea
Piatra Cerbului si Cascada Pisatoarea - pata neagra
trek-ului GPS al nou amenajatului

Drumetie
spre extremitatea Prelucii Vechi,

marile insule de mesteceni sporeau
prin diafan şi graţie farmecul
peisagistic al acestor locuri.
Am luat-o pe drumul pietruit, dar

destul de hârtopos, către biserica
ortodoxă cu turla argintie, străjuită
de câţiva molizi, facil reperabilă
mulţumită clopotniţei alăturate, cu
şarpanta absolut aparte ondulată,
amintind de-o tiribombă a unui
circ/parc de distracţii. Imediat
aveam să depăşim prin stânga şi pe
curbă de nivel Dl.Paltinu, coborând
o vreme spre Valea Arinului apoi,
înainte de primele gospodării, tăind-
o, peste terasatele parcele, la dreapta
(V) , deasupra tobârşiei v.Braniştea
Mare , poposind pe o culme cu un Aeriana de pe Custura Pietrei spre Piatra Cerbului Lapus si Custura Vimei in
mic vârf situat la SE de Paltinu, dreapta
identificabil datorită huciului
punctat de un solitar pin. Deasupra Asprei, spre NV apare, ca ţilor Rodnei-zona vf.Pietrosul-
un inconfundabil reper, turla Buhăiescu Mare şi Mic.
În continuare ne-am continuat bisericii argintii din Dl.Piţigăi iar în
coborârea oblică spre S-SV, pe la plan ceva mai apropiat, pe aceeaşi Coboram, vag oblic dreapta,
obârşia seacă a V.Curetiului ( pe direcţie şi marcată de un pâlc de versantul arid ce duce spre
cursul căreia, la cca 4-500 m mai jos molizi întunecaţi, biserica mai mare, promontoriul- platou bordat la sud
se naşte Cascada Pişătoarea), de asemeni cu turlă argintie, a cu făget matur, marcând zoan
încântaţi de pajiştea presărată cu bisericii din Preluca Nouă. superioară a Lăpuşului la cel mult
dolomite precambriene, ba alb- 200 m stânga (V) de Piatra Cerbului.
cristaline, ba înegrite de vremi, dar Abia trecuse de ora 8, vremea era
înainte de toate de numeroşii ideală, cu toată briza îngheţată. Nu peste mult în stînga se contură
ienuperi cu talii şi forme diferite, Panorama E-SE se completă în un vâlcel estic, afluind în
unii aducând a verzi-argintii flăcări, curând cu crestele dantelate ale M- V.Curetiului, deasupra lui traseul
alţii părând răstigniţi pe solul arid
pentru a rezista aprigelor rafale de
vânt, fiind intercalaţi păduceilor cu
trunchiuri contorsionate pe care se
caţără impresionantele liane bej-sure
de curpeni, mai groşi decât braţul
unui bărbat puternic.
În dreapta culmii ce coboară spre un

promontoriu sudic (la stânga căruia
Piatra Cerbului) se contureazăa
arida, aproape seaca v.Socilor,
dincolo de ea v.Morii şi în malul ei
drept, fragmentat, Dl.Corbului,
bisericuţa străveche aflându-se-n
restrânsul pâlc sudic de gospodării.
Mai spre vest se conturează traiectul
N-S al v.Stânjerilor şi un alt crâmpei
al cătunului Dl.Corbului şi-apoi, sub
Aspra , traiectul v.Rea. Panorama nordica din Dl. Florii

Drumetie
unui vechi drum de căruţe şi o suită

de terase înguste punctate cu
ienuperi.
La dreapta se conturează un alte

traseu vechi de căruţe care va
parcurge riguros, pe versantul V-
NV, Custura Pietrei, coborând după
cca 2-2,5 km în lunca Lăpuşului,
vizavi de Gura Vimii ( reper o
căbănuţă-magazie) veche de lemn.
Am urmat drumul, nu peste mult, în

dreapta lui, ivindu-se un pâlc de
pini, sub ei , la dreapta, v.Socilor şi
deasupra malului său geografic
drept cîteva gospodării din
Dl.Corbului. Aici, total stupefiaţi, am
dat de o gramadă de saci de rafie
plini cu pampers, folosiţi şi spre stânga, se accede spre pereţii Tg.Lăpuş iar deasupra, albit de nea,
calcaroşi în care s-a dezvoltat Casa Ţibleşul. Poiana cu şură e minunat
Pintii/Casa de Piatră , dar nimeni nu înconjurată de splendizi mesteceni şi
ne spuse asta, nici faptul că poteca plopi albi.Aici se găsesc două
odinioară umblată, dispăruse-ntre izvoare cu fântâniţe colmatate.
timp. Pe aici se deschide o superbă
belvedere spre E. Suind în culme, am coborât culoarul
larg de cca 3-4 m, fost drum de
În plonjeu , la cca 150 m sub noi, căruţe, mai apoi de TAF, tăind
curgea Lăpuşul, lutos-cafeniu, în codrul dominat de fag şi carpen, nu
dreapta lui, obligându-l să descrie mai bătrând de 15-20 de ani. La un
un imens U, Custura Vimei, moment dat am dat peste noi şleauri
împădurită cu foioase, vizavi, spre mocirloase de TAF, unele luând-o
N, impresionanţii pereţi dolomitici ai de-a coasta spre E-SE, altele spre S şi
Pietrei Cerbului şi dincolo de ei, vag unele către SV. Noi am urmat
conturată , întunecata cascada varianta directă spre Râu. De-acum
Pişătoarea-prima verticală cu
aparentă surplombă.
În frunzişul gros şi uscat o minune

florală, de la cele dintâi exemplare
de spânz înflorit la albăstrele.
abandonaţi. Atât de departe de orice
aşezare ? De ce tocmai aici ? Cine-i Se făcuse ora 10 dim. când am
aduse, cu ce scop ? La fel păţiserăm revenit la Custura Pietrei urmând
în toamnă, pe o vale sălbatică spre S-SV drumul de culme, întâlnid
curgînd în Lăpuş dinspre Codru nu peste mult o înşeuare, garduri
Butesei. vechi, un fost gard viu din carpeni,
un mic cimitir, ultima dată folosit în
Drumul urmează mai încolo, 1974, mai încolo fundaţia de piatră,
descendent, Culmea/Custura câteva surpături ale celor trei
Pietrei, punctată cu spectaculoase gospodării ce existaseră aici din care,
blocuri de conglomerate gresoase cu în picioare, a rămas doar o şură.
numeroase alveole, drapate cu De aici panorama spre E lasă vederii
muşchi şi numite de localnici pietre Groape-case izolate pe-un dâmb,
scrise. De aici, avansând cu atenţie şesul Răzoarelor şi-n fundal

Drumetie
ne aflam în fieful primulelor galben

pal, viorelelor, mierii ursului,
fluturilor albi, galben citrini şi
maroniu-ruginii. Era din ce în ce mai
cald.
Văzuserăm tot mai aproape lutoasa
curea şoptitoare a Lăpuşului iar la
ora 11,30) după 3 1/2 ore de la
debut) ne aflam în lunca Râului,
vizavi de Gura Vimei. Am coborât în
aval mal drept, prin fostele holde
înguste, odinioară cultivate cu grâu
de primăvară, porumb, ovăz şi
cartofi, an de an tot mai abandonate,
îmburuienate şi acaparate de arbuşti.
Lăpuşul la stânga, codrul tânăr,
punctat de bolovani dolomitici
înverziţi de muşchi, covoare de
primule, albăstrele, viorele, spânzi,
mai apoi brânduşe, anemone, mierea Lapusul la Custura Vimei, vazut de pe Piatra Cerbului, spre Sud
ursului dar şi ghiocei şi călugări albi
în dreapta, mai apoi de-a lungul Casa de Piatră/Casa Pintii. Din nou Colegii rămăseseră-n urmă ( încălţaţi
drumului înirebat, nămolos, ce fără efect. cu cizme de cauciuc era un coşmar
conduce spre o fostă carieră. Aici pentru ei deplasarea de-a costa pe
spectacolul floral indescriptibil fu Am abandonat culmea cu drum versanţii abrupţi, frunzoşi şi
completate de câteva tufe de liliac tatonînd la S-SE-E, pe deasupra stâncoşi, cu vâlcele periculoase) . Un
sălbatic. stâncăriilor , când conglomerate covor de superbe floricele albastre
gresoase, când dolomite, sperând să cerneală, ca nişte mănunchiuri de
Ne aflam în dreptul Custurii identificăm traiectul vechii poteci , la mărgele fine, decorau dolomitele bej-
Cetăţelei, orientată SV-NE, un perete ora 14 poposind la belvederea de pe întunecate, li se adăugau galben-
stâncos dantelat, cu mici vârfuri ca Piatra Cerbului, ameţitor balcon portocalii floricele scunde, amatoare
de bisericuţe dar şi cu o gură de precar atârnat deasupra buclei în U a de calcare şi colonii de
grotă geru accesibilă. Custura Lăpuşului, cu Custura Vimei în faţă, Sempervivum tectorum verzi-vişinii,
Cetăţelei obligă Lăpuşul la o buclă-n la S şi Pişătoarea şoptind sinucigaşă aducând a miniaturale verze
U , la N de ea aflîndu-se gura v- în stânga. Bruxelles.
Morii, la NV cîteva case ale
Dl.Corbului de la care drumul de
căruţe coboarî-n serpentine spre
puntea Sălniţei. Era ora 11,30 şi
soarele, Lăpuşul, florile ne
îndemnau la destrăbălare
fotografică. Urzicile şi leurda
reprezentau pentru ortaci o
valoroasă pradă vitaminică.
Nici prin cap nu ne trecuse să

ajungem atât de departe şi fiindcă se
făcuse destul de tîrziu am pornit-o
înapoi , din dreptul Gurii Vimei
suind la stânga pe drumul de TAF,
apoi prin culoarul silvic spre fostele
gospodării şi micul cimitir, ajunşi în
dreptul Pietrelor scrise tatonând din
nou la dreapta, sperând sa localizăm
Bucla de la Custura Vimei si Piatra Cerbului

Drumetie
Ne-am regrupat, rehidratat şi ne-am

mâncat merindele solarizându-ne
după care am declanşat o altă serie
de prospectări pentru a descoperi
Casa de Piatră/Casa Pintii, de-
această dată mergînd spre SV, de-a
coasta, pe o potecă de cervide, pe
deasupra pereţilor cu pervaze
precare, tăind două vâlcele abrupte
şi destul de periculoase, mai ales
remarcînd la cca 80-12o m tulburele
ape ale Lăpuşului.
Eforturile noastre s-au dovedit

zadarnice, trecuse de ora 15,30 iar
Aurică abandonase de mult, mai
apoi se lăsă păgubaş Mitică
(alunecînd teribil cu cizmele tocite şi
neavând decât un singur băţ de
trekking). Am ieşit şi eu pe Peisaj chiorean in Valea Arinului
promontoriul cu ienuperi , accesând
Am mai tălpuit 1 km până la maşină Planul il am de multa vreme in
o custură conglomerat-gresoasă
după care am luat-o spre Baia Mare, minte, sunt ani buni de cand mi-a
accidentată, ne-am regrupat şi am
încheind ziua turistic- splendidă pe incoltit ideea. Insa de fiecare a
luat-o-n sus, spre Dl.Paltinul, la un
la 17,30 .e mare, e inca iarna sus, pe aparut cate ceva. Dar anul acesta m-
moment dat deviind dreapta, pe la
culmile muntilor. Insa dragostea am hotarat, trebuie sa duc la bun
obârşia v.Curetiului (seacă) , mai la
noastra pentru Bucegi ne va da sfarsit acest plan. Sau macar sa
dreapta, pe un picior, ivindu-se
picatura de energie pt a razbate incerc...
halda unei foste galerii în care se
Bucegii pe care i-am colindat deseori
exploatase zăcământul de bentonită.
cu drag si cu placere. Noi suntem
Am ieşit pe măgura cu pin solitar iar
doar niste infime fapturi ce cautam
de acolo am prins drumul de-a
sa-i admiram frumusetile, sa ne
coasta, spre primele gospodării apoi
umplem sufletele cu bucuria
casa parohială şi biserica ortodoxă
intalnirii cu Maria Sa Muntele.
din Preluca Veche, acum primind un
Acolo, pe culmile inzapezite, toti,
nr. de telefon şi promisiunea ca la
impreuna, vom aduce omagiu
proxima ieşire un bătrân să ne
Naturii, Muntelui, Bucegilor.
conducă la peştera neaflată.

Jurnale
Clincea-Hornurile Tigănesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)
CLINCEA – HORNURILE ŢIGĂNEŞTI – OMU – VALEA

GAURA , 3 - 4 NOIEMBRIE 2007
Pe văile nordice ale Bucegilor
Autor: Irina Viorela Gligor
Este atât de minunat iarna la Omu,

încât nici nu ne-am dat seama când
au trecut cele cinci zile pe care am
fost nevoiţi să le petrecem în oraş. Ca
de obicei, tura şi participanţii s-au
stabilit vineri seara
Lăsăm maşina în curtea unei

bătrânici drăguţe din Bran şi pornim
spre Clincea după amintirile de
acum 2 ani. Altceva oricum nu exista
ca să indice începutul traseului...
Nu trece mult de când intram în

pădure că ne dăm seama că nu e nici
un semn pe nicăieri iar poteca este
din ce în ce mai ştearsă. Băieţii se
răspândesc în cele 3 zări :d şi căută
traseul, în timp ce noi mai stăm la o
vorbă ca-ntre fete. După vreo oră
intrăm în sfârşit pe drumul cel bun.
Ajungem la stână pe o vreme

superbă dar cu un soare dotat cu
mulţi dinţi, aşa că pauza de ronţăit
este foarte scurtă. De-aici traseul
devine din ce în ce mai frumos...
soarele îşi trimite săgeţile aurii
printre crengile copacilor acoperiţi
cu o brumă argintie. Urcarea devine

o plăcere. Mai sus ajungem la brazii
ce îşi pleacă crenguţele încărcate cu
steluţe de cristal care se topesc
zgomotos sub razele soarelui...
Totul în jur este verde, argintiu,

albastru cristalin sau auriu. Sunetul
cristalelor ce se topesc îţi dau
impresia că natura din jurul tău este
vie şi îţi împărtăşeşte sentimentele.

Jurnale
Clincea-Hornurile Tiganesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)
Ieşirea din pădure este ca un colţ de

rai. Iarba îngălbenită de toamna ce se
află deja pe sfârşite este toată
acoperită cu aceleaşi steluţe de
gheaţă, la fel toţi jnepenii,
tufărişurile şi stâncile.
Toată această frumuseţe este

învăluită într-o ceaţă fină în care
soarele a format un curcubeu rotund
ce pare că se reazemă pe ... pământ.
Dar frigul ne izgoneşte iară.
Continuăm prin acest peisaj de

poveste cam până la portiţă de unde
nu mai aveam să dăm de zăpadă
până aproape de Culmea Ţigăneşti.
Parcurgem frumoasa Clincea pe o
superbă zi de caldă de toamnă, fără
pic de zăpadă sau gheaţă şi însoţiţi
de trilul păsărelelor nevăzute.
departe şi ne dăm seama că mai e să ne ferim de mini furtunile cu ace
Urcarea spre Culmea Ţigăneşti ne cale lungă până acolo. de gheaţă pe care le iscă rafalele de
face să schimbăm încet încet vânt. Ajungem sus la apusul soarelui
anotimpul. Întâi un pic de gheaţă, Ne apropiem din ce în ce mai mult şi avem surpriza să constatăm că
apoi câteva pete de zăpadă moale... de Hornurile Ţigăneşti care de aici zăpada este... roz. Când ne uităm
par total inabordabile. spre Piatra Craiului dăm cu nasul de
Fără să ne dăm seama zăpada se soarele „vinovat” de aceste culori
înmulţeşte devenind din ce în ce mai Nu mergem mult fără colţari şi superbe. E frig şi mai avem ceva de
greu de ocolit, apoi devine din ce în poteca îngustată simţitor începe să mers până la Omu, dar nu ne putem
ce mai tare... vântul începe să ne fie întreruptă de limbi de zăpadă ce lua ochii de la soarele ce apune peste
intre la oase prin polare, şi sus ne coboară până-n Valea Ţigăneşti. o mare de nori din care scot capul
trezim deodată într-un întins alb câteva vârfuleţe mai îndrăzneţe.
biciuit de vânt. Totuşi după micul Ne punem iar colţarii şi ne mai şi
platouaş zăpada se termină, aşa că îmbrăcăm pentru că vântul ascuţit Ne despărţim de apus cu ceva
suntem nevoii să ne scoatem colţarii. taie-n carne vie. Poteca probabil durere în suflet şi ne continuăm
Zărim Omu bătut de soare undeva banală vara are acum porţiuni foarte
interesante. Iarna îşi intră în toate
drepturile de la urcarea pe iarbă de
dinainte de horn, unde acum este o
masă compactă de zăpadă înclinată.
Cordelina oportună mă aşteaptă
îngheţată pentru a mai prelua din
greutatea morcovilor. Apoi o
superbă traversare pe unul din
pereţii înguşti şi impunători de la
baza hornului. O perluţă de peisaj de
care m-am îndrăgostit...
Hornul este îngheţat şi abrupt,

ieşirea în platou îmi pare un fel de
luminiţă de la capătul tunelului şi
abia aştept să ajung acolo sus să văd
peste mări şi ţări. Urcăm cu
cordelina ca suport psihic, încercând

Jurnale
Clincea-Hornurile Tiganesti-Omu-Valea Gaura (Irina Viorela Gligor)
Ce frumos este aici sus, deasupra

tuturor, şi ce vreme de rahat trebuie
să fie jos, sub nori.
Să mulţumim că ni s-a oferit ocazia

să ajungem aici, să ni se arate lucruri
pe care nici le credeam posibile a
exista.
Coborâm pe Valea Gaura, unul

dintre cele mai frumoase şi mai
sălbatice trasee marcate din Bucegi,
„ornat” cu vedere asupra
ansamblului Pietrei Craiului.
Vremea este numai bună, ceaţa
lăsându-se abia când ajungem jos.
Zăpada este şi ea din ce în ce mai
drumul spre Omu. Urcuşul îl Dimineaţa aceasta a fost una din rară după prima căldare, la stâna de
parcurgem pe beznă, biciuiţi de ACELEA. Nici cel mai talentat pictor jos nemaifiind nici urmă din ea. De
vântul nemilos care parcă opreşte şi nu cred că ar putea să redea aşa la stână o luăm tot prin pădure peste
gândurile ce curg. Ne concentrăm să ceva. Soarele se trezeşte într-o Muntele Pântecele, şi ieşim pe lângă
ne ţinem acoperiţi câţi mai mulţi explozie de culori şi modele care nu- refugiul Salvamont de pe Valea
centimetri pătraţi din corp şi ne ţi închipuiai vreodată că pot exista. Ciubotea.
gândim la căldura pe care ne-o va O mare de nori din care îşi scot timid
oferi luminiţa ce străluceşte timid capul doar Ciucaşul şi Piatra O ultimă oprire la Hanul Ancuţei ca
sus pe vârf. Frontalele ce se mişcă Craiului îşi sparge valurile de pereţii să scăpăm de blocajul de pe Valea
spre sud ne arată că mai sunt şi alţi de stâncă. Zăpada se Prahovei şi să mâncăm o ciorbică de
„năpăstuiţi” bătuţi de vânt care se metamorfozează şi devine... roz. fasole şi un papanaş. Urmează încă
îndreaptă spre cabană. o săptămână în care voi visa la Omu
Dacă cineva s-a crezut buricul iarna...
Necunoscătorii, şi chiar unii oameni pământului, acum va realiza că nu
de munte, m-ar întreba de ce mă tot înseamnă nimic faţă de puterea Poze la:
trezesc dimineaţa să văd răsăritul. naturii. http://irinuka.fotopic.net/c1427219.
Doar am mai văzut o mulţime până html
acum, nu m-am săturat? Într-adevăr
unele zile se nasc mai simplu şi altele
se ascund sub o perdea groasă de
nori dar există şi ACELE zile care se
nasc în sunet de harpă şi explozie de
artificii. Acele răsărituri pentru care
merită sa te trezeşti de dimineaţă
„degeaba” mai multe săptămâni.
Care îţi pătrund în adâncul
sufletului şi se prind acolo şi care
apoi te tot cheamă, te leagă de acel
loc şi te fac să-ţi doreşti să revii cu
prima ocazie... te fac dependent,
melancolic, trist când nu eşti cu ele.
Pentru ACELEA prefer să risc o oră

de somn în plus şi să îndur „chinul”
îmbrăcatului şi al ieşitului afară în
frigul prea fioros pentru corpul tău
adormit.

Jurnale
Macin 28-30 martie 2008 (Bogdan Balaban)
MĂCIN 28-30 MARTIE 2008

Drumeţie pe plaiuri dobrogene.
Autor: Bogdan Balaban
Asadar scularea e la 5 AM, la 5: 30 ne

regrupam in cele doua masini.
Ajungem la Braila pe la 10: 30 si
facem jonctuinea cu veselii Marcel si
Argentina. Trecem Dunarea cu
bacul. Pret 14 lei/ masina si 1 leu/
pasager. Ne intelegem la 15 ron cu
totul.
Admiram din goana masinii Bratul

Macin cu multimile de copaci rasariti
din apa. Ajungem in Macin, cerem
citeva indrumari si facem dupa cum
urmeaza: trecem de Macin, iar
undeva cam la 1km se face un drum
la stinga spre cariera de piatra si Culmea Pricopanului, vedere dinspre Măcin
Manastirea Izvorul Tamaduirii. Pe
intrarea in parcul National Macin. mica padurice, restul merem pe o
soseaua Smirdan – Tulcea exista
Este loc amenajat cu mese si bancute, culme de nivel. Zarim un urechiat
chiar si un indicator, micut e drept,
am inteles ca se poate si campa aici. care alearga de rupe pamintul. Cipri
care ne spune pe unde e drumul spre
Ceva mai sus se afla Fintina de Leac, da de doua testoase dobrogene
manastire.
singura sursa de apa intilnita de noi frumusele foc insa timide in fata
pe traseul de astazi. unor (prea) curiosi ca noi.
Parasim drumul de asfalt si mergem
pina la manasire pe un drum de
Facem plinul caci Alina si Corina ne- Plecam apoi urmind marcajul si
pamint bun, drept, care nu solicita
au avertizat ca e cam problema cu curind ajungem pe culme. Vintul
prea tare cele doua masini. Lasam
apa in Macin. Pornim pe poteca bate cu putere dar asta nun e sperie.
masinile linga manastire. Ne
marcata cu dunga albastra (stare
echipam pentru obiectivul nostrum
foarte buna – multumim CAR Ne cataram pe bolovani avind o
de astazi: Culmea Pricopanului.
Galati).. placere nebuna. Nu mai tinem cont
de marcaj, urcam toate virfurile
Putin mai sus de manastire se afla
Ciprian urmeaza poteca printr-o Pricopanului. Marcel si Argentina

Jurnale
descopera o noua testoasa iesita de

curind din pamint. Si ea e tare
sfioasa.
Mai jos un pic mai vedem un iepure.

Coborim si facem pauza de masa
intr-o sa in care sunt amenajate
bancute si mese. Marcel se resimte
dupa o cazatura iar Gabi pune in
practica cele invatate la scoala
Salvamont.
Continuam pina in Vf. Sulucu Mare

(370m) unde ne despartim. Eu si
Gabi coborim la manastire sa
recuperam masinile. Ceilalti
continua pina la Greci unde facem
jonctiunea si cautam loc de cort.
Stam pina la urma in Valea cu Tei,
aproape de Tutuiatu, avem si apa
prin preajma.
Perspectivă nordică de pe Vf. Țuțuiatul. În prim plan se distinge satul
Punem cortul pe lumina putina si
Greci
mincam la lanterna. Dupa masa ne
tinem de sotiisi facem poze horror. face o tura scurta pe vf. Ceilalti fac ciocolata. Imi pare bine ca a venit cu
Apoi ne punem la adapost de vint in ceai si cafele, iau micul dejun. Cip se noi, e o fata deosebita si cunoaste
Dacie si uite asa ne mai incalzim. Pe intoarce, eu incerc sa profit de bine Muntii Macin.
la 21 dam stingerea. Se face rece, lumina buna a diminetii pentru
Ramona intreaba toata noaptea cit e citeva poze. Vorbesc cu Alina la Admiram de sus satul Greci si
ceasul.. telefon, urmeaza sa ajunga curind. imensul loc plan aflat la poale. Prin
Acum suntem 10 si urcam cu totii ceata se vede, undeva in departare,
Dimineata iesim repede din cort. Cip Tutuiatul. Alina are mare grija de Iacobdeal. Parcurgem si celelate
noi, ne povesteste diverse despre virfuri aflate deasupra carierelor de
Vedere de pe Vf. Sulucu Mare
zona, ne serveste cu mere si piatra de la Greci. Revenim in Greci.
370m
Alina ne indruma spre Cheile
Chedului, din pacate ea nu ne mai
poate insoti in continuare. Cu
ajutorul unor pastori gasim locul si
poiana si foisorul aflat in aval de
chei. E si loc bun de cort, e si apa.
Urmeaza partea cea mai frumoasa a

acestei ture. Am descoperit in
spatele stincilor si lastarisului o lume
vesela plina de cascade, de flori si de
verdeata. Cascadele au un farmec
aparte, chiar daca nu impresioneaza
prin lungime sau debit. Suvoiul de
apa vine pe un jgeab din muschi de
un verde incredibil.
Se urca pe stinca pe linga cascade,

iar peisajul devine din ce in mai
frumos. Greu de descris ce am simtit,
pina la urma a a fost o mare, mare

Jurnale
bucurie. Pe stinci e plin de flori grozav (ne dam cu presupusul, sa fie Bratul Macin in rolul principal.
galbene. lup, sacal?). Din pacate reusesc sa ii Aveam sa mai descoperim apoi inca
trezesc si pe colegii de cort. Ies pe citeva cariere. Mare contrast.. Totusi
Cheile se termina mult prea repede afara si nu ma pot abtine sa nu mai viata pare a nu se fi dat batuta. Un
lasind loc padurii si verdelui crud. dau o tura in chei pentru a mai face buchet de flori galbene, rasarit in
Urcam pe un fir de vale aflat spre citeva poze si filme.. marea de bolovani abandonati ne
stinga si ajungem pe stincile inalte ce arata ca muntele inca isi mai gaseste
strajuiesc cheile. Dam de bujorii inca E duminica. Ultima zi. Astazi vrem resurse.
neinfloriti. Poate la anul ii vom sa mergem la Turcoaia si sa urcam
vedea in floare.. pe virful Iacobdeal. Parcurgem Pe drumul de intoarcere avem noroc
relativ repede drumul pina la Greci, si vedem o caprioara. Cum o fi ajuns
Admiram privelistea de sus. Facem in anumite portiuni masinile sunt ea la pietroaiele astea?
multe fotogafii. Gabi si Cipri gasesc greu incercate. Ajungem inapoi in sat. Urmeaza
un traseu fain de coborire ce ne va lungul drum de intoarcere. Pe drum
aduce undeva deasupra cascadei nr. Vremea se anunta destul de inchisa, mai facem citeva opriri pentru a
4. Se coboara incet, cu atentie. e innorat dar nu sunt semn ca ar admira copacii crescutii in apele
Ajungem in final si la locul nostru de vrea sa ploua. Dezamagire crunta, Dunarii pe bratul Macin.
tabara. Montam corturile iar mai pe Iacobdeal, sau ce a mai ramas din el,
seara ne delectam la foc cu e o imensa cariera. Omul a sapat Muntii Macin ne-au mers la suflet. In
povestirile lui Marcel. (aia cu globul drum pina in virf. Muntele pare ca e lumea din jurul lor, plina de
de discoteca din copac a fost grav ranit si ca singereaza. Ajungem contraste, de saracie, de praf, se
fenomenala!!!!) la o prima cariera. Patrundem fara ascund comori. Comori pe care doar
nici un fel de opreliste. Cainii latra cei cu ochii larg inchisi pot sa le
Dimineata sunt trezit de ciripit de mai mult pentru impresia artistica. distinga.
pasarele. Multe si felurite sunt Gasim o muche neatinsa de
cintecelele lor. Sunt fascinat si iau masinaria facuta de om si urcam.
aparatul foto sa le inregistrez. De
Câteva dintre comorile tainice
undeva de aproape se aude un urlet De sus avem un peisaj frumos cu
ale Măcinului

Jurnale
Zona Buceş-Vulcan (Daniel Paraschiv)
ZONA BUCEŞ-VULCAN
O prezentare detaliata
Text si imagini: Daniel Paraschiv
Cum am descoperit-o fiecare dată când ajungeam în pasul

Foto 1 – Panoramă a vârfului Vulcan Buceş nu-mi puteam lua ochii de pe
văzut dinspre pasul Buceş stâncile care apăreau în faţa şi apoi
Aş vrea să spun de la bun început că în dreapta drumului imediat ce
personal nu cred că sunt nici pe Apoi student fiind la Cluj în primii autobuzul pleca din staţia aflată
departe cea mai îndreptăţită ani de facultate am avut ocazia să chiar în vârful pasului.
persoană care să povestească şi cu trec iarăşi de câteva ori tot cu
atât mai mult să promoveze această autobuzul prin pasul Buceş aflat
zonă din simplul motiv că am exact la limita dintre judeţele Muntele
vizitat-o până în acest moment de Hunedoara şi Alba. De cele mai
prea puţine ori. De două ori ca să fiu multe ori veneam de la Cluj şi mă Obişnuit mai mult cu peisajele
mai exact, din care prima vizită a îndreptam către „reşedinţa noastră dominate de dealuri mai mici sau
durat doar jumătate de zi, suficient de vară” aflată în comuna Crişcior la mai mari care sunt dealtfel specifice
însă ca să mă familiarizez cu doar câţiva kilometri de Brad. Şi de
întreaga zonă şi să străbat
principalul şi singurul traseu turistic
care o străbate aproape în întregime.
Cu toate acestea însă pot să spun că
mă declar oficial un fan înrăit al
acestei minunate zone.
Aşadar în ceea ce mă priveşte cred

că primul meu contact mai apropiat
cu această zonă a avut loc pe la
sfârşitul liceeului când, într-o zi de
primăvară am plecat însoţit de
mama spre Cluj cu autobuzul care
făcea legătura între oraşul Brad şi
centrul universitar cu gândul de a
mă interesa de condiţiile de înscriere
la facultate.
Foto 2 – Vârful Vulcan văzut de la

nivelul pasului Buceş

Jurnale
munţilor Apuseni oricine va trece citat din prezentarea muntelui DN 74) după care aproape la
prin zonă va rămâne, cred eu, uimit afişată pe panoul de informare egalitate se află oraşele Câmpeni şi
măcar pentru o clipă de spectacolul turistică din zonă. Brad la 22 respectiv 30 km pe DN
grandios oferit de rocile calcaroase 74A respectiv DN 74. Celelalte
care alcătuiesc peretele dinspre Accesul distanţe până la următoarele oraşe
pasul Buceş al muntelui Vulcan (foto mai importante ar fi cam aşa în
2). ordine crescătoare: faţă de Deva 63
Pasul Buceş aflat la o altitudine de km (E 79, DN 74), faţă de Alba Iulia
Dar să las deoparte metaforele şi aproximativ 725 m trece pe la 75 km (DN 74), Turda 102 km (DN
comparaţiile şi să vă fac cunoştinţă poalele vârfului Vulcan şi leagă 75, DN 74A, DN 74), Cluj Napoca
cu faptele concrete. Zona Buceş- oraşul Abrud aflat în judeţul Alba de 133 km (E 60/E 81, DN 75, DN 74A,
Vulcan este aşezată în Apuseni. oraşul Brad aflat în judeţul DN 74), Oradea 146 km (via Brad – E
Vârful Vulcan face parte din Munţii Hunedoara. Astfel, pasul Buceş prin 79, DN 74) sau 185 km (via Arieşeni
Abrudului la rândul lor aşezaţi în amplasarea lui permite accesul auto – E 79, DN 75, DN 74A, DN 74).
sudul munţilor Bihor. Vârful său în zonă practic din orice direcţie
reprezentat de un platou împădurit (vezi harta). Cum spuneam există cel puţin două
cu altitudinea maximă de 1257 m trasee de autobuz care străbat acest
oferă perspective spectaculoase Dinspre Nord Nord-Est pe ruta Cluj pas. Primul şi cel mai lung este
aupra Apusenilor fiind cea mai Napoca-Turda-Câmpeni-Abrud- traseul Brad-Cluj Napoca. Plecarea
înaltă structură naturală pe o arie Buceş-Brad care este de altfel şi unul din Brad este în fiecare zi a
destul de generoasă. din cele două trasee importante de săptămânii inclusiv în week-end la
autobuz care-l străbat. Dinspre Est 6:35 dimineaţa din autogară iar
„Muntele Vulcan este o masă uriaşă pe ruta Alba Iulia-Zlatna-Abrud. întoarcerea din Cluj se face în aceeaşi
de calcare care, pentru valoarea sa Dinspre Sud pe ruta Deva-Brad- zi la ora 16 tot din autogară. Al
peisagistică şi geologică, a fost Buceş-Abrud-Câmpeni care este al doilea traseu care străbate pasul este
declarat monument al naturii. Cu o doilea traseu de autobuz ce străbate Deva-Câmpeni. Plecarea din Deva
suprafaţă de peste 21 ha, dintre care zona. Dinspre Vest pe ruta Arad- are loc în fiecare zi a săptămânii
peste 5 ha este rezervaţia geologică Ineu-Vârfurile-Brad-Buceş.Şi dinspre inclusiv în week-end la ora 9
şi botanică, o înălţime de 1254 m şi o Nord-Vest pe ruta Oradea-Ştei-Brad- dimineaţa din zona gării iar
diferenţă de nivel faţă de pasul Buceş sau Oradea-Ştei-Arieşeni- întoarcerea din Câmpeni se face în
Buceş, de peste 500 m, Muntele Câmpeni-Abrud-Buceş. aceeaşi zi la ora 15.
Vulcan este o parte componentă a Foto 3 – Vârful Vulcan văzut de la
Munţilor Abrudului, situaţi în sudul Cea mai apropiată localitate de pasul începutul drumului de ţară care duce
munţilor Bihor (ce aparţin Carpaţilor Buceş este Abrud (aprox. 10 km pe spre el
Occidentali). Acest masiv izolat este
constituit din calcare jurasice albe ce
păstrează numeroase urme de fosile,
caracteristice pentru fauna de corali,
care a generat straturi uriaşe în
mările calde ale erei mezozoice.
Muntele are peşteri interesante în
versanţii sudici şi nordici.
Inventarul floristic al zonei cuprinde

peste 435 specii, printre care se
întâlnesc plante rare, unele ocrotite
de lege, cum ar fi floarea de colţ,
garofiţa de colţ, sângele voinicului,
mătrăguna şi numeroasele tufe de
liliac.
Vegetaţia este formată predominant

din făgete pure sau cu diseminaţii de
brad. Pe platoul stâncos se dezvoltă
exemplare izolate de pin şi tisă”. Am

Jurnale
Dacă alegeţi să ajungeţi în zonă

folosind unul din aceste autobuze e
bine să ştiţi că cel care pleacă din
Cluj la ora 16 ajunge în pasul Buceş
în jurul orei 20 iar cel care pleacă din
Deva la ora 9 dimineaţa ajunge în
acelaşi loc în jurul orei 10:30. Aşadar
în situaţia în care puteţi alege între
cele două căi de acces e de dorit să o
alegeţi pe cea de-a doua (cu plecare
din Deva) pentru simplul motiv ca
aveţi un drum mai scurt de făcut
(automat şi mai ieftin) şi ajungeţi la o
oră foarte convenabilă din zi având
suficient timp apoi pentru a vă
instala în zonă şi chiar pentru a o
explora în aceeaşi zi.
Dacă intenţionaţi să vă şi întoarceţi

din zonă tot cu autobuzul aveţi
următoarele variante. Din nou
Foto 4 – Căbănuţele Salvamont şi ale O a doua variantă de „retragere” din
varianta cea mai comodă ar fi să vă
cluburilor de căţărare zonă spre Cluj Napoca presupune să
întoarceţi cu autobuzul care pleacă
schimbaţi în localitatea Abrud sau
din Câmpeni la ora 15 şi care vă va staţia din pasul Buceş cel târziu la Câmpeni autobuzul. Veţi proceda în
aduce până în Deva. În acest caz e ora 7 dimineaţa când practic trece acest caz în felul următor: în prima
bine să fiţi în staţia din pasul Buceş prin zonă autobuzul Brad-Cluj fază veţi lua în jurul orei 10:30
de pe la ora 15:30 ca să fiţi siguri că Napoca. Singurul avantaj în situaţia autobuzul Brad-Câmpeni din staţia
nu veţi pierde cursa spre Deva. Dacă aceasta este că odată instalaţi pe pasului Buceş şi veţi merge cu el
în schimb sunteţi din Cluj sau alegeţi locurile voastre în autobuz nu va până în Abrud sau până în Câmpeni.
să vă întoarceţi trecând prin acest mai trebui să vă ridicaţi decât la Eu recomand tuturor care aleg
oraş atunci aveţi în principiu două destinaţie în jurul orei 11:30. această variantă să se dea jos în
variante mai la îndemână. Prima
Foto 5 – Vedere spre Muntele Mare Abrud şi să ia la ora 14 de acolo
variantă ar fi să vă treziţi cu noaptea-
de pe drumul de ţară de la baza autobuzul Abrud – Câmpeni - Cluj
n cap şi să faceţi tot posibilul să fiţi la muntelui Napoca care ajunge în Cluj în jurul
orei 18:30. Le recomand să facă aşa
pentru că astfel au mai multe şanse
să prindă locuri pe scaune în cazul în
care e mai aglomerat în ziua
respectivă.
Explorând zona
Aşadar dacă vă bate gândul să

ajungeţi vreodată la muntele Vulcan
trebuie să ştiţi că din vârful pasului
Buceş, exact de la staţia de unde vă
lasă autobuzul porneşte un drum de
ţară care duce chiar până în
apropierea bazei pereţilor stâncoşi
unde la un moment dat se bifurcă,
fiecare din cele două drumuri
rezultate ocolind pe câte o parte
muntele. Pe toată durata urcuşului
adică timp de aproximativ 30 de

Jurnale
minute peisajul e dominat de pereţii

abrupţi ai muntelui care se
profilează în faţa voastră (foto 3).
Odată ajunşi la bifurcaţie aveţi, logic,

două opţiuni. Dacă o luaţi la stânga
drumul vă va duce prin mai multe
poieniţe ideale pentru campat mai
ales dacă aveţi de gând să căţăraţi în
multitudinea de zone amenajate
special în acest scop din apropiere.
Dacă în schimb o luaţi la dreapta

atunci veţi ajunge imediat lângă
câteva clădiri şi anexe care aparţin
unor cluburi de căţărare şi nu numai
în preajma cărora există de asemenea
locuri bune pentru campat (foto 6).
Clădirile respective sunt denumite

pe unele hărţi ca fiind „Cabana
Salvamont” însă nu ştiu nimic Foto 7 – Vedere spre localitatea Buceş din preajma căsuţei Salvamont
despre existenţa vreunei formaţii
Tot ce ştiu este că terenul pe care Chiar de la acest nivel perspectivele
Salvamont în zonă pentru că în
sunt construite clădirile respective asupra văii şi pasului Buceş sunt cel
ambele vizite pe care le-am facut
este al unui localnic cu care am şi puţin interesante, zonele de la baza
acolo nu am văzut nici un
discutat despre posibilitatea de a stâncilor, acolo unde sunt
salvamontist.
aşeza corturile pe terenul din spatele majoritatea locurilor de campare
lor. Pe scurt i-am cerut voie să fiind suficient de elevate chiar şi faţă
aşezăm corturile pe poieniţa din de multe alte vârfuri din apropiere
spate. A fost de acord şi mai mult, (foto 7).
părea că e foarte obişnuit cu astfel de
„cereri”. Ei bine acum v-aţi instalat, v-aţi şi
Foto 6 – Cortul meu amplasat în
odihnit o leacă după urcarea pe care
poieniţa din spatele cabanei Salvamont
tocmai aţi făcut-o de la nivelul
şoselei până la baza muntelui şi ar
cam fi timpul să începeţi explorarea
zonei. În această zonă există practic
două trasee marcate: traseul
triunghiul galben şi traseul cercul
roşu.
Traseul triunghiul galben urmăreşte

practic drumul de ţară începând de
la şosea după care înconjoară
muntele pe la baza lui.
Traseul cercul roşu este în schimb

traseul care vă duce sus pe platou
(vezi schiţa).
Traseul triunghiul galben (traseul

galben) nu pune probleme de
orientare pentru că aşa cum v-am
spus el este reprezentat practic de un
drum de ţară care înconjoară

Jurnale
Foto 8 – Poteca prin pădure chiar înainte

de a ajunge la „poiana intermediară”
Ajungeţi imediat la un mic popas

amenajat undeva în stânga drumului
unde veţi găsi şi un panou
informativ cu Muntele Vulcan. În
continuare urmaţi drumul de ţară
care va ocoli încet spre stânga şi pe
la bază muntele. În faţă şi uşor spre
drepta în depărtare se poate observa
imediat vârful Muntele Mare, al
treilea ca înălţime din Apuseni, (foto
5)..
Apoi drumul de ţară se va apropia

tot mai mult de pădurea de la baza
muntelui şi la un moment dat se va
desprinde la stânga un alt drum care
va intra în pădure. Intrând pe acest
drum şi continuând să mergeţi pe el
veţi observa că încet încet drumul se
muntele Vulcan pe la baza lui. Vă voi descrie acest traseu (traseul pierde şi devine doar o potecă. Dacă
Parcurgându-l complet veţi avea roşu) aşa cum l-am străbătut eu de cumva ve-ţi avea impresia că v-aţi
parte de o plimbare lejeră cu fiecare dată până acum şi cum cred rătăcit nu trebuie să disperaţi. Nu
diferenţe mici de nivel, cu panorame că e şi mai bine pentru toată lumea trebuie decât să vă uitaţi în stânga
frumoase ale vârfurilor din să-l străbată. Aşadar ca să ajungeţi voastră şi veţi observa în apropiere
apropiere şi cu perspective foarte sus vă recomand să începeţi de la pereţii de stâncă pe care trebuie să-i
impunătoare ale stâncilor de pe cabana Salvamont. De la cabana o ocoliţi urcând în continuare prin
versantul sud-estic. Pentru că nu l- luaţi în continuare pe drumul de ţară pădure. Nu uitaţi să ţineţi uşor spre
am străbătut niciodată complet în sus, spre munte şi apoi spre nord. stânga.
estimez că un astfel de circuit
(înconjurul complet) al muntelui pe Foto 9 – Vedere spre pasul Buceş de pe Vă dau toate aceste detalii pentru că
la baza lui pe acest traseu ar trebui marginea platoului de sus din câte îmi amintesc eu marcajele
să dureze în jur de 2 ore.
Traseul cercul roşu este în schimb

traseul cel mai spectaculos. Mai
dificil decât primul el poate pune
probleme mai ales începătorilor într-
o singură zonă pe care o s-o descriu
imediat. Aşa cum se poate vedea şi
din schiţa pe care am făcut-o există
două locuri pe unde se poate urca pe
platou fără să fie nevoie de tehnici şi
echipamente speciale. Cel mai
accesibil loc este cel din partea de
vest a muntelui. Celălalt loc se află în
partea de nord, nord-est a muntelui
şi are o porţiune (chiar ultima înainte
de a ajunge pe platou) care e formată
dintr-o pantă foarte abruptă prin
pădure ce pleacă imediat dintr-o
poieniţă „intermediară” (foto 8.).

Jurnale
sunt destul de rare iar poteca nu e

prea bine bătută. Nu uitaţi de
peretele de stâncă din stânga voastră
pe care trebuie să-l ocoliţi şi totul va
fi bine. Din când în când dacă veţi
ridica privirea veţi putea observa
deasupra copacilor vărfurile
stâncilor din stânga voastră .
Urcarea aceasta se termină repede şi

imediat spre stânga voastră veţi
descoperi o mică poieniţă pe care eu
am denumit-o „poiana
intermediară”.
Poieniţa e înconjurată din toate

părţile de pădure şi în plus la stânga
şi la dreapta este încadrată de pereţi
înalţi de stâncă la rândul lor
împăduriţi. În continuare trebuie să
străbateţi poieniţa pe lungime până
aproape de celălalt capăt al ei după
care veţi regăsi traseul intrând la sus. Urcarea aceasta cel puţin la Foto 11- Valea în care se află aşezată
dreapta în pădure. început vă este uşurată de localitatea Buceş
trunchiurile copacilor care se
Veţi descoperi repede traseul care interpun din loc în loc în calea Odată ce aţi ajuns sus veţi observa
urcă pe peretele abrupt pentru că voastră. Însă chiar pe ultima imediat că tot efortul a meritat din
este o singură zonă „abordabilă” al porţiune din această urcare trebuie plin. De aici puteţi să inconjuraţi
carei vârf se şi întrevede de jos. atenţie sporită pentru că poteca se platoul fie luând-o la dreapta fie la
Aceasta este porţiunea cea mai îngustează tot mai mult, devenind stânga. Eu până acum am preferat să
dificilă din tot acest traseu. Pe schiţă tot mai abruptă şi în plus va mai cutreier acest platou luând-o pe la
se observă zig-zag-urile pe care de trebui să vă şi căţăraţi pe câteva stânga. Veţi ocoli platoul având
altfel va trebui să le faceţi ca să pietroaie mai mari care se interpun prăpastia tot timpul pe la stânga
puteţi ajunge cât mai în siguranţă în calea voastră. voastră pe direcţia de mers. Primele
privelişti vi se oferă chiar în
apropierea voastră.
Mai înaintând puţin pe marginea

aceasta veţi putea în curând să aveţi
o perspectivă frumoasă spre
poieniţa unde e amplasată cabana
Salvamont de unde aţi plecat iniţial
(foto 9).
Imediat veţi ajunge şi în locul pe care

mie îmi place să-l denumesc „la
balcon” pentru că stânca formează o
„balustradă” naturală pe care vă
puteţi apleca în afară suficient cât să
vedeţi întregul perete de calcar de
sus şi nu numai . (Foto 10)
Foto 10 - Vedere spre pasul Buceş de pe

marginea platoului de sus

Jurnale
Foto 12 – Colţii ascuţiţi ai versantului

sudic văzuţi de pe drumul de ţară de la
baza muntelui
Din când în când veţi da şi de câte o

poieniţă mai mică sau mai mare
aflate pe acest platou, adevărate oaze
de lumină şi de linişte.
Urmează alte locuri de unde

panoramele şi perspectivele se
schimbă mai mult sau mai puţin
(foto 11 şi 13).
Continuând să ocoliţi platoul pe

această margine veţi ajunge la un
moment dat la o zonă pe care doar
căţărătorii ajunşi sus pe diferite
trasee de escaladă o folosesc pentru
a coborî repede la bază folosindu-se
de coardă, în rapel.
Apoi un pic mai încolo veţi ajunge în Urmează drumul pe poteca bine traseul cercul roşu. Treaba asta se
câteva puncte cu deschiderea cea bătută de această dată care vă va poate întâmpla şi datorită faptului că
mai largă posibilă şi neobturată de duce într-o poieniţă mică de unde marcajele mai mult lipsesc decât
nici un arbore de unde veţi avea veţi avea de ales: dacă să o luaţi în există dar şi particularităţii traseului
vederi excelente asupra sus şi spre nord pentru a străbate şi care traversează câteva poieniţe mai
împrejurimilor şi mai ales asupra ultima parte de margine a platoului largi încadrate de pădure. Dacă aţi
pasului Buceş şi a serpentinelor care rămasă neexplorată de voi sau în jos pierdut marcajul nu trebuie să
coboară în jud. Hunedoara (foto 13). spre baza muntelui şi apoi către disperaţi. Continuând să coborâţi
corturi . spre vale veţi ajunge imediat la câmp
Foto 13 – Valea în care se află aşezată deschis şi de acolo veţi observa la
localitatea Buceş văzută din locul cu cea La coborârea de pe platou pe această câteva sute de metri mai jos drumul
mai mare deschidere panoramică de pe parte s-ar putea ca la un moment dat de ţară care înconjoară baza
platoul de sus al muntelui Vulcan să pierdeţi marcajele şi implicit muntelui. Dacă aţi fost însă mai
perspicace şi mai norocoşi atunci
veţi continua întoarcerea ceva mai
sus de drumul de ţară şi anume tot
pe traseul cercul roşu.
A doua oară când am coborât

muntele prin acest loc am pierdut
traseul cercul roşu (fiind presaţi şi de
vremea schimbătoare din acea zi) şi
am continuat să coborâm până am
ajuns la drumul de ţară şi în
continuare l-am urmat până am
ajuns la cabana Salvamont.
Frustrarea dată de faptul că
rătăcisem poteca a fost compensată
de priveliştile minunate pe care le
oferă acest traseu asupra stâncilor de
pe versantul sudic (foto 12).

Jurnale
Escalada
Nu ar fi frumos să vorbesc despre

zona Buceş-Vulcan dacă nu aş zice
măcar două vorbe şi despre
potenţialul ei în ceea ce priveşte
cocoţul. Pentru că trebuie s-o spun
de la început că şi acesta a fost un
motiv pentru care m-a atras de la
bun început acestă zonă.
Deşi nu am mai căţărat de o bună

perioadă de timp abia aştept ocazia
să scot de la naftalină coarda, hamul
şi celelalte ustensile şi să fac măcar o
manşă pe unul din pereţii ăştia.
Sunt multe trasee de escaladă

amenajate în zonă. Şi mai grele şi
mai uşoare pentru toate gusturile aş
putea chiar zice. Plăcerea de a căţăra
pe aceşti pereţi este, cred eu, Foto 15 – Căţărătoare aflată în regrupare Nu voi da aici liste întregi cu traseele
amplificată de senzaţia de libertate undeva pe Muchia Vulcanului de căţărare de la Mt Vulcan. Sunt
pe care o ai imediat ce ai urcat câţiva
alţii care au făcut-o deja mult prea
metri de la sol datorită perspectivei Cel puţin dimineaţa la răsăritul bine.. Vă voi da doar lista cu numele
pe care o ai asupra văii din aproape soarelui, dacă veţi avea parte de cer zonelor de căţărare şi câteva date
orice punct. senin, culoarea stâncilor vă va concrete.
sugera această comparaţie (foto 14).
Asemănarea cu pereţii stâncoşi ai
Aşadar în zona Buceş-Vulcan există
unui canion din Utah sau Colorado
peste 65 de trasee de escaladă
te face măcar pentru o clipă să laşi Foto 14 – Peretele stâncos din dreptul (manşe şi trasee propriu-zise)
deoparte frustrările că nu te-ai cabanei Salvamont în lumina dimineţii
reunite în 10 zone distincte de
născut în „paradisul căţărătorilor”.
căţărare denumite astfel (în ordine
de la stânga la dreapta cum vă uitaţi
din vale la peretele sudic):
1. Zona Tancurilor Vestice
2. Zona Peretele Marelui Tavan
3. Zona Peretele Corbilor
4. Zona Turnul Galben
5. Zona Turnul de Mijloc
6. Zona Peretele Surpat
7. Zona Pereţii Zăganului
8. Zona Pintenul Vulcanului
9. Zona Muchia Vulcanului Peretele
Brânelor
10. Zona Pereţii de la Cabană
Dintre traseele de escaladă cele mai

multe au 5 lungimi de coardă iar cel
mai lung este traseul „Margaretelor”
aflat în Zona Peretele Corbilor cu 8
lungimi de coardă. Pentru mai multe
informaţii legate de zonele de
căţărare, descrierea şi inventarul

Jurnale
traseelor şi nu numai vă recomand

următorul link:
www.amunteanu.go.ro/buces_vulcan.htm.
Veţi găsi acolo toate informaţiile de

care aveţi nevoie.
Eu am vrut doar să vă arăt că există

în acest loc şi această posibilitate
deloc de neglijat mai ales dacă
sunteţi nişte împătimiţi ai escaladei
(foto 15).
Accesul la baza traseelor este în cea

mai mare parte facil şi rapid. Poteca
pe care se află traseul cercul roşu
trece în mare parte pe la baza
majorităţii zonelor de căţărare sau
foarte aproape de ele.
Precauţii Schiţă - Schiţă a Muntelui Vulcan văzut de sus.
căror debit poate să scadă până la Mie mi-a plăcut această zonă încă de
Din ce-am aflat până acum se pare că abolire în perioadele mai secetoase. dinainte de a o cunoaşte cu adevărat
sezoanele ideale pentru căţărat sunt şi în speranţa că v-am trezit interesul
primăvara şi toamna datorită pentru ea închei prin a vă pune la
faptului că zona, prin amplasarea ei, De aceea e bine, dacă mergeţi vara dispoziţie încă două adrese web care
este expusă curenţilor puternici şi nu sau într-o perioadă mai secetoasă să sper să vă fie de folos:
numai (vara e foarte cald în zonă iar ţineţi cont de acest aspect şi să veniţi
iarna foarte rece). pregătiţi cu câteva sticle de apă în
Pe traseele mai lungi şi mai expuse plus ca să nu fiţi nevoiţi să faceţi http://www.buces.ro (pagina oficială
la soare e bine să intraţi cât mai drumuri prea lungi până la localnici. a comunei Buceş)
devreme, de preferabil înainte de
răsăritul soarelui. http://www.ici.ro/romania/ro/turi
Celelalte resurse
sm/c_vulcan.html (informaţii
Apa generale legate de zona Buceş-
În pasul Buceş există un local unde Vulcan)
Apa în zona Buceş-Vulcan poate fi o găsiţi mai tot timpul alimentele de
problemă mai ales dacă veţi alege să bază (pâine, ulei, apă, sucuri,
mergeţi în timpul verii pentru că în dulciuri, etc.). Drumul naţional pe
care e situat fiind zilnic circulat nu Explicaţii hartă şi schiţă:
zonă sunt doar câteva izvoare al
vor exista probleme de
„aprovizionare” a localului respectiv Harta - Hartă care arată
(precauţie doar în week-end-uri şi amplasarea zonei Buceş-Vulcan
sărbători mari). (locul indicat de cele 4 săgeţi şi
În plus puteţi să achiziţionaţi de la cercul de culoare verde)
localnici lapte şi brânză de vaci şi nu
numai.
La final
Frumuseţea este ceva relativ. „Nu-i

frumos ce-i frumos, e frumos ce-ţi
place ţie!”.

Ghid
Ceahlaul, un Munte de Toponimii – partea I
(Daniela Ursu, Dan Loghin)
CEAHLĂUL - UN MUNTE DE TOPONIMII PARTEA I

Prima parte a unui amplu material dedicat „Olimpului” Moldovei
Autor: Daniela Ursu, Dan Loghin
In Memoriam Gheorghe Iacomi, deopotrivă, înfiinţat Oficiul Judeţean de Turism

îndrăgostiţi de frumuseţile naturii şi Neamţ şi obţinând fonduri, a lansat
"Zbor cu gândul în timpurile demult de bogăţia monumentelor istorice ale o amplă activitate de lărgire şi
apuse, de acum 150-200 de ani, acestui ţinut de legendă. refacere a potecilor şi a marcajelor,
părându-mi a vedea valea Bistriţei şi a de înzestrarea adăposturilor şi de
Bicazului, cu pădurile sălbatice şi construirea cabanelor din Ceahlău.
neîntinate, cu acele căsuţe mici şi rare,
răspândite pe coastele munţilor. Şi un Desfăşurate în paralel cu profesiunea
freamăt sufletesc neînţeles mă pironeşte sa de bază, săpăturile arheologice
locului, simţind nepotolita nevoie de a sistematice l-au propulsat în calitate
sta de vorbă în tihnă cu strămoşii noştri. de fondator al uneia din cele mai
Nu erau decât acei ţărani obidiţi care se prestigioase instituţii muzeale din
străduiau să agonisească pentru viaţă ţară, Muzeul de Istorie Piatra Neamţ,
câte ceva, prin locurile atât de ascunse iar din amplă operă de specialitate
din codrii seculari. Şi dac-aş buciuma în scrisă, articole, cărţi şi cercetări
largul lumii să-i adun pe toţi în jurul arheologice, ne-a lăsat moştenire şi
meu, i-aş întreba ce ştiu despre nouă, iubitorilor de drumeţii
vremurile în care au trăit. Şi-aş asculta
montane, primul ghid turistic al
poveştile din gura unor moşnegi, spuse
judeţului, "Călăuza Judeţului
cu tâlc şi meşteşug în grai domol
Neamţ" (1929, Ed. Cartea
moldovenesc, poveşti trecute din gură în
Românească), precum şi alte lucrări
gură din vremi uitate. Şi fiecare ar fi un
geografice şi istorice, "Palatul
crâmpei din lunga istorie a trecutului
Cnejilor" (1938, Ed. Cartea
nostru în jurul acestui munte bătrân -
Ceahlăul." Românească, volum premiat de
Preot-arheolog Constantin Matasă Academia Română), "Movila
Cuvinte pline de sensibilitate Haiducului" (1939), "Câmpul lui
aşternea pe hârtie dr. Iacomi, după Dragoş. Toponimie veche şi actuală
Preotul-arheolog Constantin Matasă
fiecare drumeţie a sa, alinându-şi din judeţul Neamţ" (1943, Ed. Casa
(20 ian. 1878 - 3 nov. 1971) a fost mai
simţurile cu dulceaţa codrilor ce-i Şcoalelor), "Prin Moldova de sub
întâi de toate slujitor al bisericii
stăpâniseră inima, suspinând şi munte" (1965, Ed. U.C.F.S.)
strămoşeşti, în preajma căreia s-a
întrebându-se: "Da ! fiecare picior de născut (tatăl său, preotul Dumitru
plai, fiecare poiană ascunsă, pe lângă Pe urmele preotului Constantin
Matasă, din satul Răpciuni, azi
dumnezeiasca frumuseţe cu care firea le- Matasă a păşit, mai apoi, neobositul
comuna Ceahlău), a crescut şi pe
a dăinuit îşi are trecutul în povestea lor doctor - montaniard Gheorghe
care a reprezentat-o cu cinste. A
şi a străbunilor noştri. Cine poate să le Iacomi (19 aprilie 1914 - 18 oct. 1991).
descoperit în comuna Bodeşti
mai afle, cine le mai ştie astăzi?" De profesie medic chirurg, absolvent
tezaurele neolitice ale culturii
al Facultăţii de Medicină din
Cucuteni, "Hora de la Frumuşica", a
Cu speranţa că una dintre dorinţele Bucureşti cu "Magna Cum Laude",
pus bazele şi a condus, din anul
sale a fost sau va fi îndeplinită, se Doctor în Ştiinţe Medicale, a lucrat
1931, primul Cerc de Turism la
cuvine să închinăm aceste rânduri, ca medic intern la Bucureşti, medic
Piatra Neamţ ca filială a Societăţii
ca semn al recunoştinţei şi păstrând chirurg pe front, medic secundar la
Academice de Turism "România", a
vie amintirea, celor două Piatra Neamţ şi mai apoi, director al
organizat un birou de informaţii
personalităţi marcante ale judeţului Spitalului din Hunedoara. Din 1952
turistice şi a tipărit pliantul "Vizitaţi a fost medic primar la Piatra Neamţ,
Neamţ: Constantin Matasă şi Judeţul Neamţ". În anul 1937 a
unde a întemeiat şi dezvoltat o

Ghid
adevărată şcoală de chirurgie. Autor copilărie, îmi permit un sfat: când

a numeroase articole, studii de Membru al Clubului Alpin Român pătrundeţi în Muntele Sfânt Ceahlău,
specialitate şi comunicări ştiinţifice, din 1939, preşedinte al Asociaţiei păşiţi în linişte ca să-l înţelegeţi, ca să
inventator al unui pat de terapie Prietenii Ceahlăului, organizator al vă cânte fiinţa de puterea acestui
intensivă, i se conferă în anul 1987 primei ediţii a Concursului Naţional pământ şi să simţiţi că vă adăugaţi
de Drumeţie şi Orientare Turistică neamului nostru păstrător al
"Ştafeta Munţilor" (1974), doctorul Carpaţilor."
Iacomi şi-a dedicat tot timpul liber
cercetării minuţioase a masivului, Şi un fior mi-a învăluit sufletul şi
culegerii legendelor, identificării mintea şi din tradiţia orală, din cutii
toponimelor şi tuturor "pietrelor" din prăfuite cu notiţe şi hârtii
Ceahlău, s-a bucurat şi a fost îngălbenite, din cărţi valoroase
răsplătit de dragostea şi respectul păstrate cu sfinţenie la căpătâi, lângă
miilor de locuitori ai satelor de pe Ceaslov, din hărţi rare şi scrise într-o
Valea Muntelui. Opera sa, "Ghidul limbă parcă imposibilă, am adunat
Ceahlăului" (Ediţia I, 1961, Ediţia a material nostru pe care, cu drag, vi-l
II-a, 1969), "Harta Turistică a împărtăşim şi vouă.
Ceahlăului" (1982), "Ceahlăul în
spiritualitatea românească" (1996, ed. Ceahlăul tronează în mijlocul
postumă), "Ceahlăul - Ghid turistic" Carpaţilor Răsăriteni, la întretăierea
(2000, ed. postumă) i-a inspirat şi pe celor mai de seamă drumuri
alţi autori de lucrări geografice, transcarpatice, bine delimitat de
mulţi, la rândul lor, publicând prin munţii din jur prin trei văi largi şi
reproducere noi, moderne şi diferite adânci. La nord, Valea Bistricioarei îl
Îndrumare turistice. desparte de Munţii Bistriţei, spre
nord-est Valea Bistriţei şi Lacul de
Dr. Gheorghe Iacomi
Prezentare Geografică acumulare Izvorul Muntelui îl
"Bisturiul de aur", iar în 1997, post- separă de Munţii Stânişoarei. Valea
mortem, Titlul de Cetăţean de Pe urmele paşilor lor nevăzuţi mi- Bicazului face hotarul de sud-est
Onoare al oraşului Piatra Neamţ. am găsit şi eu cărarea, cercetând spre Munţii Tarcăului, iar către vest,
A fost Omul care, de la intrarea pe frumuseţea de nespus în cuvinte a Valea Bistrei şi Valea Pinticului îl
poarta spitalului, pe alee, pe scări, la Ceahlăului, îndulcită de mierea prea individualizează de culmile Hăghieş,
lift şi până pe coridoare, transmitea, multului său har - când zvâcnitor în Chicera şi Comarnic din Munţii
în stânga şi-n dreapta angajaţilor şi înalt, când plutitor printre Hăşmaş. Între aceste limite Masivul
colegilor cordiale salutări de "Bună- neclintirea brazilor, când înduioşat Ceahlău acoperă o suprafaţă de 290
dimineaţa" şi respectuoase şi pline de statornicia stâncilor, când purtat km2, din care numai 10% reprezintă
de zâmbet sărutări de mână tuturor de norii trecători, dar niciodată golul alpin conturat de pereţi
doamnelor, îngrijitoare, infirmiere, înecat în asfaltul unde ne împleticim stâncoşi ce-i dau aspectul de cetate,
asistente, doamne doctor. A fost adesea - odihnindu-mă în aceleaşi dar şi de corabie.
Omul care a iubit cu toată fiinţa sa şi case de la poalele muntele, în care şi Denumirea lui fie provine din
din tot sufletul său Ceahlăul, ei odinioară poposiseră, întrebând maghiară csahló ("un fel de vultur")
muntele pe care l-a urcat pentru localnicii despre "un alt Ceahlău", sau csalho (în sens de impozant) fie
întâia oară la 10 ani, alături de dar de care nici ei, bătrânii, este un cuvânt local mai vechi
bunica sa. Pornea pe cărări în zori, preocupaţi de-atâtea treburi şi preluat de limba maghiară.
cu mult înainte de răsăritul soarelui nevoinţe zilnice, nu auziseră, nici
şi petrecea ore bune înregistrând cu tinerii nu cunoscuseră, căci au
ajutorul microfonului şi al apucat de timpuriu drumul Legendele ne amintesc cum "pluteau
casetofonului trilurile păsărelelor, înstrăinării, al occidentului şi nici în aer mulţime de vulturi", iar
dar şi boncăluitul cerbilor. Spre ciobani nu mai întâlnisem în actualul cărturarii au asociat descrierea
seară, poposea în casele muntenilor, parc naţional, ca altădată. Dar mi-am făcută de bătrânii satelor după
ascultându-le poveştile, notând cu amintit - pentru a câta oară, oare ? - imaginea şi numele cilihoi-ului
sfinţenie numele fiecărui sătean şi ca pe nişte şoapte, cuvintele (Gypaetus barbatus), pasăre falnică
legendele spuse de aceştia sau orice nepreţuite ale dr.-ului Gheorghe şi răpitoare din familia falconidelor,
altă variantă de topic auzită sau Iacomi : "Ca un turist bătrân care-mi cunoscută şi sub numele de ciahlău,
nemaiîntâlnită până atunci de el. iubesc şi cunosc muntele îndrăgit din zis şi "vulturul meilor", ce-şi avea

Ghid
sălaşul în lumea înaltă a stâncăriilor, Tocmai de aceea, în identificarea

numite mai apoi Tabăra Vulturilor, vechilor toponime şi ale pierdutelor Toponimia Ceahlăului
Staulul Vulturilor, Scăldătoarea cărări străbătute odinioară de
Vulturilor, sub contrafortul sihaştri şi de ciobani, deosebit de Studiul toponimelor din această
prelungit din Vf. Toaca, pe sub utile ne-au fost Harta Serviciului zonă l-am abordat şi din punct de
Detunate şi Piatra cu Apă până spre Geografic al Armatei din 1916, vedere antropologic, arheologic,
Stânca Dochiei. schiţele întocmite de generalul F.G. istoric, etnografic şi lingvistic. Graiul
Bawr (1774) şi Hora von Otzellowitz viu din regiunea cercetată, cu
Declinul speciei a început către (”Ridicarea celor cinci ţinuturi, însuşirile sale fonetice, morfologice
sfârşitul secolului XIX, când 1790), precum şi însemnări din şi lexicale a scos la iveală
exemplarele au fost semnalate tot notiţele celor două personalităţi particularităţi arhaice şi populare,
tipic moldoveneşti, cum ar fi trecerea
lui ă neaccentuat la a accentuat
(baiat, batrân) sau trecerea lui i
neaccentuat la a (sahastru) şi a dat
naştere unei nomenclaturi de topice
pestriţe, complicate şi adesea
amuzante (amiază / anează, seară /
sară, piatră / chiatră, bine / ghini,
jgheab / zghiab, imaş / nimaş).
Cercetând originea şi aria de

răspândire a denumirilor de locuri în
Masivul Ceahlău, am identificat
toponimele şi le-am grupat 4 (patru)
categorii majore, astfel:
1.Toponimia sihastră – răspândită în

jumătatea nord-vestică şi estică a
masivului;
2.Toponimia păstorească –
predominantă în partea sud-estică;
Vedere de pe Vf. Toaca spre M-ţii Stânişoarei. 3.Toponimia daco-românească –
Prim-plan: Poiana şi Schitul Cerebuc; plan secund peninsula Izvorul Alb; Lacul de
prezentă în zona înaltă, în cea estică
acumulare Izvorul Muntelui; satul Rugineşti şi case strămutate din cea de-
şi vestică.
odinioară, "Ţara Hangului"
4.Toponimia legată de configuraţia
terenului.
mai rar. În anul 1943 ciobanul prezentate In Memoriam. Informaţii
Dumitru Chirilă a găsit leşul unui preţioase despre schiturile din
1. Toponimia sihastră
vultur în Gardul Stănilelor, iar în Ceahlău şi poziţionarea lor corectă -
1978 doi copii din satul Bistra l-au cum numai ciobanii de atunci
Din izvoarele culese ne permitem să
găsit pe dealul Capul Iancului pe cel puteau să le confirme existenţa - am
afirmăm că sihaştrii şi călugării din
al unui vultur ţipător - exemplar ce a cules din Harta Silvică a României
Ceahlău au vieţuit într-o zonă largă,
fost împăiat şi astăzi expus în din 1869, tipărită la Iaşi, litografiată
de la poalele muntelui şi din valea
Muzeul de Ştiinţe Naturale din la Partenie, dar şi din notele sigure
Bistriţei până în culme. Se refugiau
Piatra Neamţ. date de C. Armăşescu, şeful
în grote şi scorburi sau în adăposturi
centrului de exploatări forestiere al
încropite de mâna lor. Primii oameni
Râul Bistriţa a schimbat întreaga Domeniului Coroanei Bicaz,
care i-au întâlnit au fost vânătorii şi
fizionomie a Văii Muntelui şi întocmite în perioada când I.
ciobanii, ei au dat locurilor numele
destinul multor generaţii, dar a lăsat Kalindero era Administratorul
celor ce pustniceau în păduri, în
în urma lui lumină. În albastrul Domeniilor Coroanei din întreaga
poieni sau în grote şi tot ei, mai apoi,
lacului de acumulare au rămas ţară.
le aduceau câte ceva de-ale gurii.
înecate tradiţiile şi obiceiurile,
"munca de-o viaţă" a localnicilor,
Cunoscut de la sfârşitul sec. XIX sub
întreaga istorie a Ţării Hangului.
numele de Muntele Peonul, apoi

Ghid
până la începutul sec. XX ca fiind "Ceahlăul este regele munţilor din islazuri, fie de Vf. Toaca, al cărui
Muntele Pion, este ştiut faptul că întregul şir al Carpaţilor orientali toponim ar avea această origine.
această denumire a fost folosită (Dacici) şi aceasta nu doar pentru că ar Vă veţi întreba, desigur, cum se
prima oară de Gh. Asachi, după fi covârşitor de înalt - are 1911 m". putea ca un sihastru ce se hrănea
excursia făcută în anul 1835 Astfel îşi începea în anul 1929 numai cu ierburi şi rădăcini să poată
împreună cu domnitorul Mihail preotul C-tin Matasă ghidul turistic căra un clopot de sute de kg până în
Sturdza şi mitropolitul Moldovei "Călăuza judeţului Neamţ". vârf sau să urce la intervale orare
Veniamin Costache şi consemnată în fixate pentru a bate toaca.
"Itinerar la muntele Pion", apărut în În autobiografia sa el însuşi
1840. Asachi, probabil, a făcut
această asociere de nume cu cel al
unui călugăr, care a vieţuit în secolul
al XV şi a sihăstrit mulţi ani,
petrecându-şi vremea-n rugăciune,
pe-aceste locuri numite mai apoi
"Dealul lui Peon" şi "Muntele (lui)
Peon".
Deşi toponimul "Pionul" este

menţionat de Dimitrie Cantemir, ca
fiind de origine greacă - "pion" care
va să însemne "stâlp, coloană a
cerului", denumirea are şi sensul de
"impozant", "care priveşte de sus"
sau măreţ, sensul originar fiind de
atribut maiestuos al lui Apollo.
Acelaşi topic este atestat din 1641
(sau 1638 n.a.) într-un hrisov a lui
Vasile Lupu, din care reiese că
schitul (Pion/Peon) a fost ridicat de
un pustnic, Silvestru, într-o curătură
pe care el însuşi o făcuse pe un loc Foto 5: Vf. Toaca, vedere de pe Terasa Superioară
domnesc. În Pateric îl găsim pe
cuviosul Silvestru, cel mai vechi consemna: "De multe ori am urcat Studiind hărţile austro-ungare şi pe
sihastru din Ceahlău care, pe timpul Ceahlăul numai între prieteni, băieţi de cele ale Serviciul Geografic al
lui Alexandru cel Bun, întemeiază pe la diferite şcoli. Aşa, prin 1898 am Armatei, observăm cu uşurinţă
prima sihăstrie de pe Schit (pârâului urcat cu Iosif Flor, cu Handoca şi marcat cu ’triunghi’ şi înscris cu
şi satului, numit astăzi Durău după Agarici. Spre a prinde răsăritul soarelui denumirea originală numai Vf. Toca,
numele cascadei Duruitoarea, li se pe vârful muntelui am plecat noaptea, altitudinea stabilită la acea vreme,
spuneau în secolele trecute Schit. O servindu-ne când şi când de lumânări pe 1901 m, iar cu ’cerculeţ’ celelalte cote
altă interpretare poate fi şi de: pârâu unde nu nimeream poteca, luând cu noi şi nume de locuri cunoscute şi de
important cu apă permanentă - şi nişte lăutari. După ce ne-am urcat la noi. Faptul că are altitudinea cea mai
colector principal n.a.) denumită mai ’Cruce’, vârful cel mai înalt, unde ne-am mare nu este semnificativ. Vf. Tocii a
şi fotografiat am coborât pe la fost considerat cel mai înalt din
întâi Sihăstria lui Silvestru (nume
Duruitoare." Nevăzând astfel de poze masiv până foarte curând. Există
păstrat până în anii 1878-1880), apoi
pentru a putea identifica măcar cu chiar o anume obstinaţie de a nu
Sihăstria Hangu şi, în final, Pionul."
aproximaţie locul, dar ştiind tot din considera drept vârf Ocolaşul Mare
Şi tot din Pateric aflăm că acest
însemnările cărturarilor de la ci o simplă culminaţie. Bănuind a fi o
pustnic a fixat hramul muntelui în
sfârşitul sec. XIX că pe vârful cel mai greşeală constând într-o literă lipsă,
data de 6 august, dată la care
înalt era un schit, o cruce şi un clopot am consultat şi alte hărţi
călugării de prin sihăstriile
mare şi că de acolo se bătea toaca concluzionând la sfârşitul
Ceahlăului şi din împrejurimi urcau
chemând la rugăciune sihaştrii din cercetărilor că denumirea corectă a
pe munte pentru a sărbători
întreaga Vale a Muntelui, am fost cea de Vf. Tocii / Vf. Toca, pe
Probajini sau Schimbarea la Faţă,
presupus că era vorba fie de Crucea care o asociem şi originii de care
după cum este rânduită şi de
de Hotar dintre obşti / proprietăţi / aminteşte Kisch ca fiind cumane -
calendarul creştin-ortodox.

Ghid
"copand", dar şi provenind din iar nopţile senine au scăldat-o în rouă de stâncă poartă la rândul lor nume ce
maghiarul "koppánd şi/sau flori mirositoare... " ne amintesc de ei: Călugării din faţa
koppanni" - a pocni. Locurile de vieţuire ale sihaştrilor au Cetăţuii, Altarul din stânga
fost numite Peştera Pustnicului, Jgheabului Mare al Sihastrului,
Nu contestăm existenţa în vechime a Peştera lui Gherman, Peştera lui Turnul Crucii, Stânca lui Iosâv,
unui schit pe acest vârf dar credem Nazarie şi a lui Vucol. Poienile ce-au Turnul Sihastrului de sub Piatra cu
că înşişi acei pustnici, prin fost locuite sau cosite de călugări au Bani. Denumirea prozaică de "bani"
rugăciunile lor ridicate spre cer peste rămas cu numele lor: Poiana lui nu se referă la monede, ci la scoicile
înălţimile munţilor, au asociat stânca Ghenade, Poiana lui Steofan, Poiana rotunde prinse în piatră. Similar se
situată în imediata apropiere a lui Gherasim, Poiana Sihastrului, găsesc în multe locuri - de exemplu
vârfului Toaca cu chipul Fecioarei Poiana Cerebuc, Poiana lui Iosâv. La la Rezervaţia fosiliferă de la Porceşti
Maria, ştiută fiind semnificaţia fel şi pâraiele au astăzi numele legat (Turnu Roşu) unde se întâlneşte
greacă a cuvântului ’Panaghie’ - de vieţuitorii de altădată: Pârâul explicit acest nume.
icoana cea mai de preţ a Fecioarei, Călugărului, Pârâul lui Martin,
purtată la gât de ierarhi, dar şi Pârâul lui Patapie, Pârâul lui Vachili, De la Moş Nicoară aflăm că la
însemnând ’bucată de prescură Pârâul lui Ghenade, Pârâul lui marginea Izvorului Alb (versantul
mâncată de călugări la mănăstiri în Nicandru, Pârâul lui Bucur. estic), nu departe de locul în care
prima săptămână după Paşti’. este astăzi Stânca Dochiei, a fost o
De prezenţa îndelungată a mică sihăstrie ridicată de Dragoş-
Dincolo de rezonanţa monastică, din pustnicului Ghedeon se leagă Vodă în locul unde duşmanii au
legendele pline de viaţă transmise de numeroase toponime din versantul ascuns-o pe Doamna Maria după ce-
ţăranul român mai ştim că Panaghia estic a masivului: Fundul Ghedeon - o răpiseră. Localizată la capătul
nu a fost totdeauna o stâncă de despicătura adâncă mărginită de Jgheabului Izvorul Alb, Sihăstria
piatră rece, fără inimă şi suflet. "Ea Poliţele cu Crini, Pârâul lui Veche sau Cerebuc, după numele
era o fată frumoasă. Şi pentru a nu fi Ghedeon, Poliţa şi Piatra Lată unui călugăr trăitor acolo, a fost
pângărită de priviri muritoare, Ghedeon, Bâtca Ghedeon, Adăpostul distrusă de avalanşa din noaptea de
ursitoarele au dus-o pe înălţimile cele Ghedeon - toate situate la 1800-1845 Înviere a anului 1704. Refacerea
schitului a început-o, spun
legendele, Cerepaho, un cazac
învăţat sau pariul Cerepaha sau
Cerepahi ori stareţul Cerebuş, în
anul 1710 într-o poiană aflată 2 km
mai jos. Numele trimite la cuvântul
maghiar kerekbukk - fag rotat. Fagii
"rotaţi" erau şi sunt repere
importante, locuri de popas şi
întâlnire pentru grupuri de oameni
care urcau la munte de sărbători.
Aici au vieţuit între 1710-1880

călugări veniţi şi de la mănăstirea
Hangu, schitul fiind cunoscut până
în zilele noastre cu denumirile de
Cerebuc, Cirăbuc, Ciurubuc,
Ciorobuc, Cerebuş.
De la moş Chirilă ştim că nu le

lipseau o carte, mătăniile şi iconiţa.
Foto6: Stânca Panaghia, vedere de pe Vf. Toaca. În plan secund: coada Lacului de Îşi făceau unelte trebuitoare din
acumulare Izvorul Muntelui şi culmile Munţilor Stânişoarei. lemn, deschideau cărări către
m. izvoare, îşi căutau hrana prin păduri,
mai de sus ale Ceahlăului, dincolo de
melci, ierburi ori poame. Grotele,
împărăţia norilor şi au aşezat-o în De la o altitudinea mai joasă urcăm astăzi mascate de vegetaţia mult
peştera pustnicului Ghedeon; şi albinele spre înălţimile ce domină terasa crescută, erau adânci de 2 până la 4
din Sihăstrii au hrănit-o cu mierea lor, superioară prin Bâtca Popii şi Bâtca m, înalte cam de 3 m şi late de până
Cerebuc. Turnurile şi vârfurile de

Ghid
la 6 m. Sub straturile de pământ şi siguranţă, rezistenţa psihică şi fizică legături, dintre un sihastru şi-un
cenuşă, lespezile de gresie culese din izvorau din credinţa ei.” păstor: "Pe când avea vârsta de 80 de
munte au ţinut loc de pardoseală. ani, ciobanul Dragomir Găină m-a
Călugării din Ceahlău cunoşteau condus pe "cărarea lui Iosâv", cu plecare
În lipsa unor descrieri amănunţite aproape toate cărările şi au fost cele din Durău. Mergând domol prin
despre traiul acestor sihaştrii, în mai bune călăuze încă de acum 300 pădure, îmi spunea că Iosâv a fost un
căutarea unui număr mai mare de de ani. Ei i-au condus spre culmile călugăr tare credincios, umbla pe această
informaţii despre viaţa lor şi în cele mai înalte ale muntelui pe cărare de la Pârâul lui Bucur, tăia
încercarea de a contura portretul englezii Paget, Fowlkner şi J. Bell pădurea spre culmea Poienii şi lângă un
unui călugăr, am apelat la d’Antermon în anul 1703, pe brad secular îşi avea o bancă, în brad o
însemnările dr.-ului Iacomi, care mitropolit, pe botaniştii, pe iconiţă şi acolo se oprea pentru rugă, de
ajutat şi de fotograful Ion Rusu (din farmaciştii din Târgul Ieşilor şi pe unde a rămas şi numele locului "La
banca lui Iosâv". De aici cobora în valea
pârâului lui Martin, în lunca Rupturi,
loc de privelişte către vâlcele şi
cleanţurile muntelui. Pe aici umbla
Iosâv de-şi aduna bureţi, fructe de
pădure, buruieni pentru leacuri.”
În nevoinţa trupului şi în pustia

muntelui au vieţuit şi cuvioase
maici. În amintirea lor au rămas
până în zilele noastre, toponimele:
Pârâul Maicilor (care coboară din
Ocolaşul Mic), Piciorul Maicilor
(situat mai spre est, de la baza
abruptului Ocolaşului Mic), Şipotul
Maicii (în vest, cunoscut şi sub
numele de Şipotul Serafimei - o fată
"fugită de lume", care şi-a găsit
sfârşitul în preajma izvorului).
Câteva sute de metri mai sus de el
Foto7: Adăpost al sihaştrilor situat în partea estică a masivul Ceahlău. sunt grotele adânci de 3-4 m numite
Piatra Neamţ) au putut realiza o alţi cărturari. "Chilii" sau Chilia Maicii, în partea
descriere şi o reproducere: "Un nordică a masivului întâlnim stâncile
bătrân încovoiat de ani, îmbrăcat în În drumeţiile sale, Gh. Asachi era Maicile (nume primit după silueta
sutană de şiac, cu faţa brăzdată şi suptă, întâmpinat de la Gura Largului de celor trei stane de piatră cu chip de
înconjurată de o barbă mare; capul egumenul Grigoraş de la schitul din om, astăzi cunoscute ca Pietrele lui
acoperit de o glugă, iar mâna stângă Durău, "călăuză practică pentru aceste Baciu), iar în sud-est Poiana
sprijinită de o cârjă cu mâner în locuri. Şi când se pornea a doua zi Maicilor.
semilună; picioarele adăpostite de opinci ascensiunea muntelui, caravana avea
legate cu nojiţe negre, iar de mâna înainte mergătoriu pe călugărul In diferite pagini de internet, am citit
dreaptă atârnându-i mătăniile. Stă cu Dormidon, călăuză practică, descrieri de genul: "Pe Pârâul Mare,
privirea pierdută în vale, cu întreaga lui exploratoriul tuturor potecilor munţilor astăzi găsim o mănăstire de maici,
făptură pătrunsă de liniştea locului". şi filozofu’. Şi călugărul avea atunci 80
numita Sf. Mavra sau Poiana
"Ne-am întrebat, continua dr. Iacomi, de ani ! "
Maicilor. Aici, spune legenda, ar fi
cum rezistau aceşti pustnici în mijlocul
pustnicit maica Mavra, care prin
naturii atât de vitrege în anotimpurile Răspândiţi prin zonele înalte din
curăţenie şi credinţă, ar fi trecut în
reci şi umede? Am încercat la rândul masivul Ceahlăul şi din împrejurimi,
rândul sfinţilor, sfinţind astfel şi
nostru, să trăim iarna în adăposturi ale anahoreţii şi pustnicii umblau prin
locul unde s-a zidit un schit."
ciobanilor, cu echipament corespunzător codrii după hrană şi lemne,
şi hrană calorigenă. N-am rezistat la deplasându-se pe o arie restrânsă şi Informaţia, public făcută, este
temperaturi de -180 C sau la -200 C din dorinţa de izolare, rară le era greşită, întrucât, Pârâul Mare curge
decât câteva zile. Localnicii ne aminteau întâlnirea cu oamenii satelor care în partea nordică a muntelui, pe
că maica Serafima a trăit câteva ierni în ciobăneau muntele. Dr. Iacomi nu lângă Piciorul Ponorului şi prin
chilia ei de pe Pârâul Martin. Cu Poienile Ponorului, traversează
uita niciodată să noteze astfel de drumul forestier Durău-Izvorul

Ghid
Muntelui către lacul de acumulare,

în direcţia NNE. În cazul citatului de Concluzionând, putem centraliza cele mai cunoscute şi folosite toponime
mai sus este vorba despre Sihăstria sihastre şi răspândirea lor după direcţia geografică astfel:
Sofia, cunoscută de localnici sub
denumirile de Schitul de sub NORD EST SUD VEST
Ponoară şi/sau Schitul Maicilor, - Piciorul Sihastrului - Adăpostul Ghedeon - Bâtca Popii (SSV) - Turnul Crucii
- Turnul Sihastrului - Fundul Ghedeon - Poiana Maicilor - Stânca lui Iosâv
ridicat în 1773 şi destrămat în anul - Fruntea Sihastrului - Piatra Lata Ghedeon - Poiana lui Iosâv
- Poiana Sihastrului - Bâtca Ghedeon - Pârâul lui Bucur
1903. - Poliţa lui Nicandru - Piciorul Cerebuc - Pârâul lui Martin
Cercetând hărţile silvice, constatăm - Pârâul lui Nicandru - Pârâul Maicilor - Şipotul Maicii (sau
- Jgheabul Sihastrului - Poiana Cerebuc Şipotul Serafimei)
că Poiana Maicilor, cea pe care o - Stâncile Maicile - Pârâul Maicilor - Chilia Maicii
ştim noi astăzi, s-a mai "mutat" - Şipotul lui Gherasim - Pălăria lui Teofan
puţin, conform şi concluziilor
aspru din munţi, care se mândreau Poliţe Cu Crini, Pârhan, Cozma şi
consemnate de cei ce le-au întocmit:
cu "viaţa trăită în cetatea de piatră a Prună (din Izvorul Alb).
"Această poiană, aflată pe versantul
Ceahlăului, în pădurile de brazi şi
sud-estic al Ceahlăului, era demult
jnepeni alături de jivine şi păsări, Păstorii au fost primii care au cioplit,
acoperită cu pădure bogată, care a
păşune pline de flori, scăldate-n ca orientare, o dungă verticală în
fost exploatată înainte de 1914."
soare şi de ploi", care, privind cerul coaja copacilor, semne cunoscute sub
şi norii, ştiau schimbările vremii, numele de "cioplaş" sau "cioplaj" şi
Despre schitul (din) Poiana Maicilor,
care îndrumau drumeţii, care cântau
găsim menţionat : "In partea de
doina din fluier şi sunau din bucium
răsărit a poienii se mai vedeau până
şi, cel mai important lucru, care ne-
în 1943 resturile din temelia unei
au transmis legendele muntelui,
aşezări, despre care bătrânii din
toponimele actuale şi după numele
partea locului pretindeau a fi fost
cărora au fost denumite locurile lor
resturi din temelia unui schit de
preferate (Piatra Ciobanului, Clăile
maici. Astăzi pădurea a crescut pe
lui Miron), pe care se cuvine să-i
acolo şi cu greu se mai pot vedea
amintim şi noi:
acele relicve."
Moş Cerbu "primul care a încropit un
Din secolul al XIX-lea numărul
fel de bordei cu pereţi din piatră, sub o
sihastrilor a scăzut mult. Unii dintre
stâncă, la 50 de metri de izvor (pârâul
ei au pierit "storşi de foame" sau de
Izvorul Muntelui, cunoscut şi sub
răni provocate de capcanele pentru
numele de Izvorul de din(spre) Munte -
sălbăticiuni. Hramul muntelui, cel cu
n.a.) şi asta să fi fost pe la 1880";
pur caracter spiritual, duhovnicesc, ciobanul V. Chirilă, "om la 88 de ani în
de rugăciune şi de înălţare a început 1958"; baciul Udrea întâlnit de Vasile
să aibă acum un caracter mai mult Alecsandri "la o stâncă", ciobanul
tradiţional-folcloric. Alături de Dumitru Savu din satul Izvorul Alb,
călugării din Durău urcau în "cunoscătorul versantului estic al
preajma acestei sărbători mulţime de Ceahlăului", ciobanul Dragomir
credincioşi îmbrăcaţi în port Găină din satul Ceahlău, "cel mai Foto9: Moş Cerbu, desen de N.
naţional, călare sau pedeştri, în bun cunoscător al versantului nord- Stoica, 1922
frunte cu preoţii din satele lor. vestic şi sudic, umblând cu oile de la
14 ani până la 83 de ani. "ceaplaz", iar răspântiile le-au
2. Toponimia păstorească însemnat cu o cruce. Ei i-au condus
Neştiutor de carte, cu o memorie pe speologi în avene şi după numele
Vă spusesem cu convingere că cele deosebită, plin de haz, el ştia cele celor care le-au descoperit au fost
două personalităţi prezentate în mai tăinuite locuri, cele mai vechi botezate peşterile: Peştera/Grota lui
introducere au fost cei mai mari toponime şi cele mai multe Savu, Peştera lui Lucuţă (Ciucănel
cunoscători ai Ceahlăului, dar întâmplări ale oamenilor din această Gavril din satul Schit).
răsfoindu-le însemnările, am găsit zonă", Dumitru Butunoi, I. Chirilă,
consemnate rânduri întregi dedicate D. Paleu, Gh. Budacă, N. Ciubotaru Ciobanilor localnici li s-au alăturat
ciobanilor. Aceşti păstori ori baci, şi nu în ultimul rând, ciobanii care de-a lungul vremurilor şi alţii,
neştiutori de carte, erau oameni au dat numele celor trei (din şase) ţuţuienii şi bârsanii veniţi de prin
"pricepuţi la toate", căliţi cu traiul părţile Ardealului ori ale

Ghid
Transilvaniei sau şi de mai departe, terenuri. În cazul de faţă

oltenii, adică cei veniţi din Ţara numele de Ocolaş se referă Trăgând şi de această dată linie puteam
grupa toponimele păstoreşti şi răspândirea
Oltului. mai curând la deţinătorul sau
lor după direcţia geografică astfel :
utilizatorul ariei respective.
Denumirea de Ţara Oltului Acesta avea titulatura/ titlul
desemnează, în primul rând, zona de ocolaş - anume de şef de
Făgăraşilor, dar şi zona de la est de ocol. Trebuie totuşi să
Vrancea. Ţuţuienii erau ciobani care menţionăm o discrepanţă:
aveau oi de strânsură - în sensul că denumirea iniţială de ocolaş
turmele lor erau încropite din oile se referea la ocoluri de tip
oamenilor "date la păscut" iar acei obşte, prezente şi în acea zonă,
ciobani erau "ţinuţi" să le "petreacă" iar nu de "ocol silvic".
prin munţi. Erau angajaţi de obicei
numai pe perioada de urcat la munte Zona denumită Ocolaş era
şi coborât de la munte, dar puteau fi destinată folosinţei ocolaşului
şi pentru iernare. Majoritatea erau - conducătorul ocolului de
din Ardeal şi aveau "carte de proprietari în comun. Prin
însemnare" a oilor pentru Ocolaş nu se referea la vreun
recunoaşterea apartenenţei. În plus, vârf, ci la păşunea care era
oile "mursecate de bale" nu erau în "apanajul" ocolaşului.
plata lor, asta doar dacă aduceau Denumirea a fost extinsă
dovada - o bucată cu semnul de relativ târziu, iar distincţia de
recunoaştere. tip Mic şi Mare era strict de
utilitate militară la început şi
Cele mai păstrate şi des întâlnite mai apoi cadastrală. O a treia
topice au fost Drumul Ţuţuienilor şi variantă - legată de ocolurile pentru a scoate brânză foarte
Cuculeul Bârsanilor. Însăşi care amintesc de construcţiile mai gustoasă.
denumirea aceasta, Cuculeul, mult sau mai puţin fortificate sau
provine din maghiara "păstorească" îngrădite - este şi ea plauzibilă, asta Spre sud, între Poiana Văratic şi
şi înseamnă "loc de privit de sus" dacă extindem exemplul clasic din Turnul lui Budu întâlnim
spre turmele care erau păzite de Munţii Şureanu - castrele romane de Anezătoare Oilor, denumire de loc
câini. Un fel de loc de supraveghere culme, de fapt fortificaţii de popas foarte adesea confundată cu
care avea liber în majoritatea pentru trupe. aşezătoarea oilor. Termenul corect,
direcţiilor - loc de panoramare cum Din relatările ciobanilor locali mai cel de anezătoare, are la bază
i-am zice astăzi, sau de belvedere. ştim că o mare parte a oierilor cuvântul amiază, spus în grai viu
Astfel de locuri apar şi în alţi munţi - transhumanţi păstoreau pe versantul moldovenesc anează, perioadă a zilei
de exemplu Vf. La Privit imediat de apusean, pe când cei din satele în care ciobanii aveau să ajungă în
lângă Vf. Ciucaş. învecinate, partea sudică a acest loc după un traseu anume
Ceahlăului. stabilit şi parcurs de ei, ori pentru un
Denumirea în sine a Ocolaşului, popas ori pentru adăpat într-un loc
vârful cel mai înalt menţionat astăzi În zona vestică găsim Poiana numit la troci şi tot de ei amenajat.
în lucrările de specialitate (1907 m) Niţătoare, locul spre care îşi mânau
trimite imediat la Ocoalele aflate pe ciobanii oile printre două stânci Dacă prima parte a articolului nostru v-
munte pentru diverse utilizări. De despărţite de un spaţiu îngust să le a trezit interesul, vă aşteptăm să citiţi în
exemplu pentru stâne. În general tundă "niţele"/miţele, adică să le ia numărul viitor al revistei a doua sa
însă, în afara denumirilor amintind lâna. Şi tot în vest se află Pârâul şi parte dedicată originii celorlalte categorii
de activităţile păstoreşti, o parte a Valea Slatina, locul în care păstorii de denumiri de locuri întâlnite şi folosite
toponimelor se referă la diverşi au descoperit că izvoarele acestei văi în masivul Ceahlău: toponimia daco-
proprietari sau diverşi utilizatori ai au apele sărate, le-au numit "slatină" românească şi toponimia de legată de
unei anumite zone sau anumitor şi le-au folosit la închegatul laptelui configuraţia terenului.

Ghid
Valea Sohodolului: Între Geografie Şi Istorie (Emi Cristea)
VALEA SOHODOLULUI: ÎNTRE GEOGRAFIE ŞI ISTORIE

Particularităţi ale zonei
Text şi imagini: Emi Cristea (Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie)
Email: emi@alpinet.org
Valea Sohodolului, dezvoltă unul

din cele mai cunoscute sectoare
calcaroase din Carpaţii româneşti.
Cheile Sohodolului s-au format prin
traversarea barei de calcar, de la
poalele Vâlcanului, de către apa
Sohodolului.
Evoluţia acestui râu se poate observa

cu uşurinţă în pereţii verticali,
datorită nivelelor diferite de
marmitare (identificabile în pereţi
prin şirurile de surplombe formate).
Calcarele sunt nişte roci sedimentare

iar planurile de sedimentare se pot
vedea foarte uşor, ca nişte fisuri
orizontale în rocă.
Compoziţia chimică a calcarului se

poate observa cu uşurinţă prin
Niveluri succesive de sedimentare a calcarului.
nuanţele diferite ale stâncii (pete
negre sau roşcate). calcarului sunt mulţi oxizi de muntele Nările. În zonele
mangan, iar la nuanţele roşiatice depresionare dintre îngustări, acolo
Acolo unde apare nuanţa apar oxizii de fier, de diferite valenţe unde versanţii au permis, au crescut
negricioasă, în componenţa (datorându - se coloritul de la galben tot felul de arbuşti de corni,
până la roşcat-maron). gherghinar, cărpiniţă.
Peisajul este tipic zonelor calcaroase, Cărpiniţa este un arbore termofil

lipsit de păduri, pentru că nu se (Carpinus orientalis) care trădează
formează soluri propice dezvoltării influenţele maselor de aer sudice,
de vegetaţie forestieră. Apare, în exercitate în climatul din depre-
schimb vegetaţia tipică regiunilor de siunile de la poalele Vâlcanului. Tot
carst, care de multe ori imprimă dintre plantele termofile poate să
numele unor locuri. apară mojdreanul (specie asemă-
nătoare frasinului).
Aici găsim “cornetele” a căror
denumire vine de la arbustul corn Pe solurile uscate, acolo unde apa se
(Cornus Mas), o planta nativă scurge repede pe versant, neapucând
sudului Europei, care se dezvoltă să se infiltreze, au crescut tufărişuri
bine pe soluri bogate în carbonat de de liliac si păducel. De altfel, în mai,
calciu. când înfloreşte, liliacul umple de
culoare versanţii abrupţi ai
De altfel Cheile Sohodolului sunt Sohodolului.
Valea Sohodolului în zona Nărilor. strânse între Dealul Cornetului şi

Ghid
Solurile, acolo unde ele s-au

dezvoltat, sunt de tipul celor
rendzinice, bogate în carbonat de
calciu (litosoluri renzinice cu
orizontul A foarte scurt). Atipic, pot
apărea solurile roşii (terra rosa din
clasa cambisoluri), dar care s-au
format într-o perioadă anterioară, cu
climat tropical umed.
Toponimie.
Este interesantă toponimia acestei

văi, care local mai poartă şi
denumirea de Valea Jaleşului sau
Valea Sohodolului.
Denumirea de Runcu, şi-a luat-o

datorită presiunii umane exercitate
asupra arealului inconjurator ce a
dus la defrişări masive în zona
depresionară (atunci cand datorită Vegetaţie în Valea Sohodolului
necesităţilor agricole tot mai mari,
aceştia au început să taie pădurea pe montană de la poalele Vâlcanului (la anumite primejdii. Ca sens politic,
zone întinse din ulucul depresionar o altitudine de aproximativ 350 un fel de "zona de protectie /
de la poalele Vâlcanului. De altfel, metri) este un martor al influenţei delimitare" in sensul de "nu se poate
runc ca şi oaş, înseamnă teren submediteraniene ce se simte în strabate fara primejdii". Are si sensul
defrişat. aceste locuri ale Olteniei. politic de "no man's land" sau "deşert
de locuitori".
Jaleşul este o denumire locală a Jaleş, poate avea şi sensul original de
salviei (o plantă originară din sudul zonă de delimitare sau protecţie, în Prima folosire "publică" a numelui ca
Europei). Prezenţa salviei în zona sensul ca a o străbate implică atare este judeţul Jaleş menţionat
undeva la 1395. Apropierea de salvie
este data de faptul ca salvia in sine
putea fi otravitoare - iar anumite
zone erau "bordate" de astfel de
plante, inclusiv si mai ales salvie.
Asta se intimpla mai ales datorita
conflictelor pastori - agricultori.
Mă întrebam de ce a ajuns această
vale să se numească a Sohodolului.
Este adevărat că există nişte izbucuri
de-a lungul Sohodolului (izbucurile
Prajelelor, Runcului şi Galciomiţei),
dar apa nu-şi intrerupe permanent
cursul în nici un sector (doar în acel
tunel de la Nări dispare cu totul
pentru o distanţă scurtă).
Personal, cred că o altă variantă
pentru denumirea de Sohodol ar
veni de la faptul că la peştera Gârla
Vacii (în aval de Nări), cea mai mare
parte a debitului dispare în
Nivelurile diferite de marmitare trădează evoluţia văii Sohodolului. subterane (reapărând la suprafaţă la
izbucul Runcului), şi probabil că în

Ghid
perioade secetoase valea ar fi mai pastorale. Aceste nuclee au dat Dunării (ţinând cont de faptul că
seacă în acest sector (probabil chiar naştere mai târziu cnezatelor, destul făcea schimburi comerciale cu
şi seacă complet; asta doar de la de bine închegate în zona Olteniei. veneţienii, navigatori renumiţi) şi a
localnici am putea afla). Se pare că prin secolul VII chiar se încercat să se împotriveasca
vorbeşte de o primă cucerire a ungurilor (la mijlocul secolului XII a
Istoria locurilor este legată de vlahilor în teritoriile de la nord de existat o serie de conflicte între
Sohodol (ca localitate) şi există unele Dunăre (Oltenia). bizantini şi unguri pentru stăpânirea
păreri cum că de prin aceste locuri ar Ca personaj, Basarab este vlah. nordului Balcanilor, culminate cu
fi originea familiei domnitoare a Atestat ca atare inclusiv în mod campania din 1140 a lui Ioan
Basarabilor (vezi primii domni ai explicit de către regele Ungariei care Comnenul, iar nobilii locali, bulgari
Ţării Româneşti, Tihomir (1300-1310) făcea deosebirea netă dintre vlahi şi sau vlahi stăpâneau autonomi, în
şi Basarab I (1310-1352). De altfel în ceilalţi. Ca şi în multe cazuri numele Imperiului de la
zona asta a fost şi prima atestare a "titulatura" a devenit nume (Dan Constantinopol).
unui judeţ (Jaleş). Loghin).
Am citit cu interes cele scrise de Aceste nuclee statale au existat în Concluzia este că dincolo de
domnul profesor Tomoniu pe lista "anonimat" (să-i zic aşa) până în geografie nu putem să nu ne oprim
de discuţii a Fundaţiei Tismana. momentul când forţa lor a crescut la notele de istorie ce se leagă de
Dupa dânsul, Basarabii au fost într-atât încât au ajuns la punctul în fiecare colţisor din Carpaţii noştri şi
neamul stăpânitor al ţinuturilor care nu au mai putut fi tinuţe în frâu de fiecare toponim. Iar Cheile
dintre Severin şi munţii Retezat, încă şi au început să se împotrivească (se Sohodolului (în particular), şi
de după retragerea aureliană. cunoaşte că şi primele formaţiuni intregul nord al Olteniei (mai ales
statale din Transilvania au fost ulucul depresionar de sub poalele
atestate doar din momentul când s- Vâlcanului) ne cheamă la o invitaţie
au împotrivit avansării maghiare în în Carpaţi şi în istoria originii
zonă). primelor formaţiuni statale
Tendinţa regilor Ungariei de a româneşti, de la sud de Carpaţi.
domina dincolo de Carpaţi aceste
formaţiuni tot mai puternice din PS: Mulţumiri d-lui Dan Loghin,
Oltenia, duce şi la primele conflicte, pentru completările legate de toponime,
iar în aceste conflicte apar şi primele aduse acestui articol.
atestări documentare ale stăpânirii
Basarabe (diploma Ioaniţilor de la
1247) sau răzvratirea lui Litovoi (pe
la 1273).
Cu toate astea, primul Basarab
atestat este Nicolae, domn al vlahilor
şi bulgarilor între 1113 si 1128 (la sud
de Dunăre), care nu putea fi decât
din acest puternic neam, urmat se
pare de Mihail I (numit Ledian şi
Cheile Runcului (Sohodolului) conducând "letinii" - latinii). Acesta
ar fi condus un cnezat în jurul
Originea neamului Basarabilor ar fi Severinului, de o parte şi de alta a
din Sohodol.
Acum, mă intreb despre cuvânt;
vine strict din cumană, sau are
legatură cu neamul Sarabilor, care
prin secolul V erau ascunşi în munţi
cu o comoară lăsată de Traian şi
pazită de urmaşii lui Decebal
(Haşdeu). Se mai zice de "zarab"
(iţar), iar (s)zarabii ar fi aceşti
locuitori din munţi, purtători de
iţari, neatinşi de romani, organizaţi
mai apoi în obşti agricole sau

Ghid
Magura Ocnei - Turism și Istorie (Gabriel Antonie Lazarovici)
MĂGURA OCNEI - TURISM ȘI ISTORIE

Tură de o zi in Munții Nemira
Autor: Gabriel Antonie Lazarovici
La marginea moldava a muntilor

Nemira, strajuita de apele
involburate ale Trotusului si
Slanicului se afla Magura Ocnei.
Calatorul care intamplator sau nu se
afla in Targu Ocna are prilejul in
zilele mai putin intunecate sa vada
in toata splendoarea partea estica a
magurei pe care se afla situate doua
monumente istorice importante:
Monumentul Eroilor si Manastirea
Magura Ocnei.
Intr-o zi capricioasa a acestei

primaveri am purces spre drumul
catre Magura Ocnei. De la Saline,
gara principala a orasului, am plecat
pe soseaua principala catre
Comanesti pana la intersectia cu
drumul ce merge catre “Perla
Moldovei”, supranumele statiunii
Slanic Moldova. Dupa cativa pasi pe
drumul catre statiune am intalnit un
indicator care ma indruma spre
manastire. Parasesc drumul
Slanicului si o iau la dreapta pe
langa niste case care astazi intra in
componenta orasului Targu Ocna.
Nu mica mi-a fost mirarea sa
descopar un marcaj turistic, banda
albastra, marcaj ce ma va insoti pana
sus pe magura. Aceasta poteca
marcata nu este trecuta in niciun
ghid turistic.
Acum, drumetul are doua

posibilitati de a parcurge prima
parte a traseului spre varful Magura
Ocnei: ori merge pe drumul auto in
serpentine stranse cale de 2,5 km sau
o ia pieptis pe poteca marcata cu
banda albastra.

Ghid
Ca vechi drumet o iau pe poteca Cercetasii Romaniei, Oituz si in final

printre copaci inalti, dar inca 3 banci Traiasca Romania Intregita.
neinfrunziti.
Pe poteca vom intalni tot 10 banci:
De altfel, si drumul auto a fost taiat Jandarmii, Artileria, Rosiorii,
tot prin padure si se intretaie in dese Cavaleria, Geniu, Vanatorii de camp,
randuri cu poteca ce urca destul de Granicerii, Vanatorii de munte,
abrupt. Infanteria si Aviatia.
Pe poteca sunt cateva amenajari,

surprinzator de bine intretinute.
Cam dupa 45 de minute am ajuns la

un punct de belvedere unde se inalta
maiestos un monument ridicat in
cinstea ostasilor care au cazut la
datorie in Primul Razboi Mondial,
aparand cu pretul vietii aceasta cota.
Am zabovit o clipa sa pastrez un A fost ridicat între 1925 - 1928 in
moment de reculegere in amintirea amintirea celor peste 14 mii de
Din loc in loc intalnesti niste banci eroilor neamului. De pe balustrada soldati romani ce au luptat si au
de piatra construite de inaintasi, ce inconjoara monumentul se cazut eroic pe frontul de la Oituz -
banci care sunt botezate cu denumiri deschide o ampla perspectiva asupra Cosna - Ciresoaia.
ale locurilor unde ostasi viteji au vaii Trotusului si a orasului Targu
adus glorie si onoare poporului Ocna. Monumentul este ridicat din piatra,
roman sau denumiri ale insemnelor cuprinzand parterul si doua etaje,
de arma ale armatei romane din Cateva date despre monument: legate printr-o scara interioara
vremea Primului Razboi Mondial. Monumentul a fost construit dupa circulara si avand o inaltime de 22
proiectul arhitectului Constantin m.
Astfel, pe sosea intalnim 10 banci Ciogolea, si restaurat prin efortul si
denumite in ordine: Rovine, staruintele col. (r) Nicolae Costin, in Monumentul detine o colectie de
Calugareni, Podul Inalt, Aleea anii 1972 - 1974. fotografii originale din Primul
Constantin Brancoveanu, Plevna, Razboi Mondial, diferite tipuri de
armament si munitie din primul
razboi mondial (arme, obuze de tun
folosite de vanatorii de munte,
cartuse de diferite calibre etc.),
medalii onorifice acordate pentru
fapte de vitejie, uniforme de soldat
din 1917.
La parter exista o placa

comemorativa pusa pe mormantul
eroului necunoscut. Deasupra
acestei placi comemorative strajuiesc
doua frumoase drapele de lupta din
Razboiul de Independenta (1877).
Alaturi de monument se afla crucea

sergentului grenadier Constantin
Musat, cazut eroic in luptele purtate
pe Cosna pe 13 august 1917. Putem
facem usor legatura ca este vorba
despre caporalul care are o statuie ,
denumita “Ultima grenada”, situata

Ghid
in fata garii Busteni. Aceasta statuie mostenire Schitului Magura de la

ce a fost dezvelita la 9 septembrie Ocna.
1928 si a fost realizata de sculptorul
Dimitrie Barlad este inspirata dintr-o Asezat intr-o pozitie fermecatoare
scena reala din lupta cu trupele schitul va atrage multi vizitatori ai
germane, caporalul Musat (avansat veacului trecut: Gheorghe Asachi,
post-mortem sergent) aruncand Costache Negruzzi, George Sion. In
ultima grenada spre inamic. Nu lunga sa existenta schitul a avut trei
trebuie sa uitam faptul ca aceasta biserici construite succesiv: Prima,
statuie s-a realizat prin implicarea cu hramul “Inaltarea Domnului” a
directa a lui Otto Schiel (german de existat pana pe la 1757, cand cu
origine), patronul fabricii de hartie sprijinul domnului Constantin
Busteni. Racovita se construieste un nou lacas
cu hramul “Sf. Gheorghe”.
La 1 noiembrie 1911, Constantin Ruinandu-se, o noua biserica, cu
Musat a fost inmatriculat la Cercul hramul “Buna Vestire”, va fi
de Recrutare Ialomita din Calarasi, ridicata, in anul 1803, de catre
in registrul cu tinerii contingentului arhimandritul Iacov.
1912, fiind repartizat initial la
Regimentul de Infanterie „Matei Drumul continua circa 150 de metri, In timpul Primului Razboi Mondial ,
Basarab” – Dobrogea si apoi la pe aceeasi banda albastra, pana la in incinta schitului a fost amenajat
Regimentul 2 Graniceri in ale carui Manastirea Magura Ocnei. Aici se un post de ajutor regimentar , unde
scripte se afla si in momentul termina si drumul auto. Ma opresc sute de raniti au primit primele
decesului sau. Trebuia sa fie lasat la pentru a vizita aceasta frumoasa ajutoare medicale. Schitul a fost
vatra la 1 noiembrie 1914, dar manastire. bombardat, dar nu a putut fi distrus.
declansarea primului razboi mondial
i-a schimbat cursul vietii. In Traditia locala considera ca aceasta Dupa al Doilea Razboi Mondial,
momentul inceperii Primului Razboi sihastrie ar data de pe vremea lui Manastirea a devenit schit de maici.
Mondial se afla concentrat in Alexandru cel Bun , lucru care nu Loc de odihna si de recreere pentru
batalionul 1 al Regimentului 2 poate fi dovedit documentar. Prima cei care se incumeta sa urce pana
Graniceri dispus in sectorul mentiune a schitului apare intr-un aici, acest asezamant monahal va fi
Muntelui Susai. A luptat in Defileul document din 13 noiembrie 1665 desfiintat in timpul regimului
Predeal si în zona Caineni (judeţul cand Solomia, fiica lui C. Donosi din comunist, cand, in februarie 1964,
Valcea). A fost transferat apoi la o Darmanesti, daruieste partea sa de Biserica “Buna Vestire” a fost
unitate de pe frontul din Moldova.
In decembrie 1916, caporalul Musat
a fost grav ranit in luptele din zona
Muntilor Vrancei, la Rapa Rosie,
fiindu-i amputat bratul stang la
Spitalul Militar din Iasi. Desi
devenise invalid de razboi, caporalul
Musat a refuzat sa fie clasat si a cerut
sa fie trimis din nou pe front si a
continuat sa arunce grenade cu
bratul drept. In confruntarile armate
de la Oituz (8-22 august 1917),
caporalul Musat si-a pierdut viata
eroic la data de 14 august 1917, in
timp ce arunca o grenada cu singura
mana ramasa. A fost inmormantat in
Cimitirul Eroilor din comuna
Bogdaneşti (judetul Bacau), din
apropiere de comuna Oituz, iar
crucea a fost amplasata in semn de
omagiu langa monument.

Ghid
demolata. Dupa prabusirea

regimului comunist, in 1989 se
reinfiinteaza Schitul “Magura
Ocnei”, iar din 1990, la initiativa
credinciosilor si cu sprijinul
Episcopiei Romanului si Husilor, se
construieste o biserica noua, cu
hramul “Inaltarea Domnului”.
Astazi , noul asezamant monahal a
fost ridicat la rangul de manastire.
Prin staruinta si priceperea
arhimandritului Epifanie Bulancea s-
au construit biserica, paraclisul, o
frumoasa bisericuta de lemn in
cimitirul manastirii, chilii, staretia si
alte anexe.
Astazi Muntele Magura a devenit un

loc de pelerinaj si s-a transformat
intr-un puternic centru de
spiritualitate ortodoxa. Manastirea
este bine gospodarita si ofera chiar Marcajul banda albastra ne insoteste ramas aici de pe timpul constructiei
cazare celor ce doresc sa se reculeaga permanent, poteca este plina de releului de radio-televiziune ce se
si sa respecte regulile manastirii. frunze, iar o liniste adanca ne afla in poiana.
De aici incepe urcusul spre Varful inconjoara.
Magura Ocnei. Strabatand curtea Din poiana se observa in departare
manastirii sau ocolind-o se observa Primavara este intarziata pe aceste muntii Berzunti.
printre brazi un lac destul de meleaguri, asa ca pe tot drumul nu
maricel. am intalnit decat putine flori. Traseu inedit, usor, fara riscuri,
Incet, incet, dar sigur imi continui foarte bine marcat, fara niciun stalp
drumul prin padurea de fagi. metalic sau alte panouri cu date
Intr-o jumatate de ora ajung pe turistice (exceptand cel de la intrarea
varful Magura Ocnei, de fapt mai in traseu), lipsit de apa (numai la
mult o culme. Aici o poiana te manastire poti sa umpli bidonul),
asteapta sa te odihnesti putin. semnal telefonie mobila prezent.
Surpriza, tot aici se afla un refugiu Traind permanent sub amenintarea
semnalat acum in premiera. Starea ploii am luat-o inapoi cu regret ca nu
acestuia nu este corespunzatoare, ii am explorat si imprejurimile poienii.
lipsesc usile si ferestrele, dar te poate Reintoarcerea pe acelasi traseu se
adaposti in caz de ploaie. Cred ca a face in circa 1h.

Ghid
Revelatie de Moment “Ecourile Pietrei” (Andrei Musu)
REVELAȚIE DE MOMENT «ECOURILE PIETREI»

Motto: “Muntele va fi mereu parte a sufletului meu”
Text si imagini: Andrei Musu
Obiectivul tintit - Piatra Craiului, locuri atat de cautate dar mai ales evidentiat printr-o placuta situata in
caci despre ea este vorba, acest indragite de turisti ; altfel spus, am peretele drept al raului. Tot aici se
fascinant munte, care pe drept poposit in Piatra Craiului si, mai afla o bariera -fizica si spirituala-
cuvant, este desemnat ca fiind «Perla exact la Cabana Gura Raului, cu care ne atrage atentia asupra
Carpatilor Romanesti», avand drept gandul de a mai strabate inca o data faptului ca suntem parte
argument faptul ca «nicaieri nu exista drumul plin de pitoresc al componenta a naturii, fata de care
atata frumusete si varietate concentrate Prapastiilor Zarnestilor.( vezi foto 1 ) foto 2 : „atentie !‟ avem obligatia
pe un spatiu atat de restrans» - morala de a o ocroti.( vezi foto 2 )
parafrazandu-l in acest fel pe John Fiind un masiv calcaros, desemnat
Ruskin. drept cel mai grandios de la noi din
tara, in care verticalitatea predomina
Marele savant Gh.M.Murgoci scria : si fantezia formelor este dusa la
«in excursiile ce de atatia ani am apogeu, nu-i poate fi neamintita
intreprins in Carpatii Meridionali, de caracteristica cea mai evidenta :
multe ori mi s-a intamplat ca la cotitura frumusetea.
unui plai, dupa scapatarea unei muchii
sau la curmatura unei vai , sa raman in Insa, in afara de frumusete, regiunile
loc, impresionat adanc de frumusetea lui mai au inca un farmec deosebit -
tabloului, ce natura cu abundenta mi-l iti dau sentimentul misterului, al
desfasoara inaintea vederii» – necunoscutului.
sentiment pe care, la randul meu l-
Foto 2 : „atentie !‟
am trait cand, intr-o frumoasa zi de Suficiente motive, asadar, pentru a
aprilie , m-am reintors, intovarasit putea privi cu alti ochi locurile pe De o parte si de alta a vaii incep sa se
unde am mai fost dar la care ne inalte peretii stancosi si impunatori,
reintoarcem cu drag. Si, unde ne iar curand inaintam printr-un urias
putem incununa cu atatea tunel natural, al carui acoperis s-a
sentimente daca nu in fantastica pravalit candva, faramitandu-se in
lume a Cheilor Raului Mare. multimea de bolovani care alcatuiesc
Calauziti de aceste ganduri, ne lasam albia raului.( vezi foto 3 )
purtati intr-o lume parca
atemporara, in care este pusa-n In continuare, drumul se strecoara
valoare iscusinta si meticulozitatea printre peretii Prapastiilor care devin
cu care Natura a inzestrat-o. din ce in ce mai inalti, drepti si
stramti, creind imaginea unei uriase
Ne indreptam, cu rucsacul in spate, litere „S‟, ( vezi foto 4 ) avand pe
pe valea care ne conduce spre partea stanga a directiei de mers,
binecunoscutul „canion‟, insotiti vesnicul tovaras de drum al acestor
fiind de nelipsitii ghizi ai drumetiei – meleaguri : Raul Mare al Zarnestilor
marcajele turistice, ajutati fiind in – martor milenar al continuei
cazul nostru de „banda albastra‟ . transformari cu care suflul creator al
apelor sale da viata peisajului,
Foto 1 : „prin deschizatura usii‟ Cu trecerea timpului pasii se slefuind piatra si modeland-o cu
inmultesc iar distanta se micsoreaza maiestrie in neobositul clipocit ; apoi
pana la locul care ne aminteste ca undele sale dispar brusc in multimea
fiind de noul meu prieten Sebi, hoinarim prin imparatia Mariei Sale, de bolovani ce se-nghesuie a le face
pentru a nu stiu cata oara, in acele Muntele. Accesul in chei este

Ghid
fi doi ochi si o gura deschisa, cascata constat ca .... si foto 7 :

larg si stramba, care se chinuie sa ... ! „ECOURILE PIETREI‟
... si uite, acea despicatura sesizabila la cealalta grota se distinge,
in stanca, deasupra gurii, ce se prinzand contur, o imagine
termina cu un „V‟ intors invers – este asemanatoare !!! – cu mentiunea ca
chiar nasul; nasul acestei inchipuiri ochii-s putin mai mici si ovali iar „V‟
care seamana cu fata unui monstru –ul nasului nu mai este intors.
al unei lumi disparute, o naluca
misterioasa care parc-ar vrea sa Iata, s-au confirmat cele sustinute
prinda viata in acest cadru natural anterior. De fiecare data privim cu
alti ochi descoperind noi fete ale
lumii inconjuratoare. Ceea ce
frapeaza, este faptul ca toate au un
numitor comun, respectiv
inegalabila si mareata creatie a
Mamei Naturi ! Este, intr-adevar, tot
ce poate avea omenirea mai de pret,
este un bun al nostru, al tuturor, ce
necesita a fi ocrotit si supravegheat,
Foto 3 : „fereastra spre drum‟ ba mai mult, respectat si venerat!
nevazute, pentru a iesi mai departe

la suprafata, intr-un joc ciudat, spre
nedumerirea turistilor !
La capatul portiunii de mai sus,

unde drumul coteste brusc la
dreapta, este si locul in care raul
trece pe partea dreapta in sensul de
mers. In acest cot, pe stanga, se afla o Foto 4 : dupa mine
piatra mare, dreptunghiulara,
lasandu-ne impresia unui podet
specific. foto 6 : „zambet
amenajat ; incertitudinea se va
impietrit‟ Satisfacuti de aceasta
transforma curand in realitate caci,
descoperire, ne apropiem, rascolind
inaintand, zarim si pe partea opusa
din priviri micul spatiu invaluit in
cealalta bordura a acestuia.( vezi foto
necunoscut al grotei, cautand un rost
5 - privind inapoi )
acestei figuri „schimonosite‟. Fara
prea multa insistenta, curiozitatea ne
Aici, cheile se largesc un pic si ...... Foto 5 : „Podul de Piatra‟
este pe deplin rasplatita printr-un ....
surpriza ! La circa 10 m, in fata
„zambet impietrit‟! ( vezi foto 6 ) Cu
noastra, prin ingaduinta timpului si
siguranta merita surprinsa aceasta Asa m-am gandit sa impartasesc si
priceperea vremii, ni se infatiseaza
creatie intr-o fotografie ! drumetilor iubitori de munte, ca si
doua grote, doua „gauri‟ mai mari, la
baza peretilor de piatra, de o parte si mine, aceasta bucurie ce va fi cu
Va inchipuiti ce fericit am fost si siguranta binevenita, acest loc pe
de cealalta. Superb loc pentru a
cum am privit apoi fiecare zbucium, langa care am trecut cu totii, de
imortaliza caracteristicile
fiecare traire a naturii ! Totusi, cu o nenumarate ori si, caruia as dori, cu
Prapastiilor ! ( vezi foto 6 ) Si, iata !
mica scapare ; caci, ajuns acasa, voia dumneavoastra, sa-i dau o
nerabdator a depana firul traseului denumire, care poate va prinde viata
... cu putina fantezie si imaginatie,
parcurs, ca si cum aventura nu s-ar fi pentru simplul motiv de a-l
nu ne va fi deloc greu sa deslusim
terminat, incep sa ma uit la recunoaste mai usor : ECOURILE
ca, deasupra grotei din partea
fotografii. Si, nu mica mi-a fost PIETREI. Treceti pe aici, opriti-va un
stanga, se afla, datorita unor
mirarea cand, privind bineinteles moment, strigati ce simtiti si fiti
crapaturi in stanca, doua
poza cu imaginata infatisare, am fost atenti la raspunsurile ce vi le vor da
proeminente aproape rotunde ce
surprins, placut fara-indoiala, sa gurile larg deschise! Poate-i o
seamana cu ..... doi ochi ??? Da, par a

Ghid
inchipuire, poate nu-i numai a mea,

si totusi.... poate ca am avut
dreptate!
Dupa cele relatate anterior, si traite

la intensitate maxima, nu pot decat
sa impartasesc aceleasi ganduri cu
cele ale domnului Codrut Clement
Dan si sa intaresc afirmatia facuta
de acesta : « intorcandu-te din
Piatra Craiului, te urmareste
sentimentul ca ai fost martorul
privilegiat al unei minuni, al unei
revelatii ! »
Si, ca sa nu uit, dragi cititori si

prieteni, in incheiere, as vrea sa va
amintesc ceva : prinde bine si are
un rol deosebit, un aparat de
fotografiat ....f o l o s i t la timp !
Foto 6: „zambet impietrit‟

In speranta ca cele sustinute anterior
sunt in asentimentul dumneavoastra
, pun „condeiul‟ de o parte, cu
multumiri, iar „Ecourile Pietrei‟ sa
prinda viata in graiul calatorilor
neobositi, conturandu-se in acest fel
un nou element de atractie in
inegalabilul album al naturii.
Doresc, inca o data, sa-i transmit

prietenului meu Sebi, fara sprijinul
caruia nu va puteam aduce la
cunostinta aceste relatari, numai
ganduri de bine, reamintindu-i, pe
aceasta cale, ca m-am simtit minunat
in compania lui !
Coplesit de amintiri
Muntelui, cu multumiri !
Foto 7: „ECOURILE PIETREI‟

Eseu
Protecţia mediului – problemele reale (Feri Teglas)
PROTECTIA MEDIULUI – PROBLEMELE REALE

Scurt eseu pe marginea unor probleme actuale
Autor: Feri Teglas
Stabilirea unei ierarhii a problemelor decât la nivel global 2. Poluare:

de mediu ar stârni ample  deversări în ape fluviale, mări,
controverse în lumea ecologistilor şi - unele probleme considerate oceane
iubitorilor de natură. Îndrăznesc să globale se pretează încă la  poluarea aerului, poluare fonică
pornesc totuşi pe această cale, în cercetări pentru a le putea
ciuda criticilor ce vor urma, critici înţelege 3. Defrişări ilegale şi iraţionale
ale ecologiştilor mai mult sau mai
puţini marxisti-leninisti. Gândire globală-acţiune locală – este
o lozincă care se potriveşte de Probleme relative
Încă din start, revin la ideea pe care minune când vorbim de rezolvarea
ar trebui sa o avem în minte când ne problemelor de mediu. Într-o 1. Încălzirea globală
raportăm la mediul înconjurător : viziune proprie acest lucru înseamnă - Datorată omului ?
este natura în slujba omului, sau preluarea de bune practici din - E intr-adevăr globlă ?
omul în slujba naturii. Dacă alegem experienţa altor situatii similare,
ultima variantă, evident, rasa umană înseamnă adoptarea creativităţii şi 2. Grosimea stratului de Ozon
ar trebui să dispară, datorită inovării în abordarea problemelor şi - Cea mai mare gaură de ozon
consumului permanent de resurse, educarea în spirit ecologic a deasupra Antarcticii
poluării, gradului exponenţial de populaţiei la nivel de comunităţi.
înmulţire. Sigur că ideal ar fi să 3. Ploile acide
existe un echilibru. Îndrăznesc să fac aceea clasificare de
care spuneam la începutul 4. Drepturile animalelor
Pornind de la premisa că natura este articolului şi atunci ţinând cont de
în slujba omului, cu precizarea că următorii factori : Resursele financiare alocate pentru
aceasta nu este un bun ca oricare problemele pe care eu le numesc
altul, ci este căminul nostru al o Fundamentarea ştiinţifică relative sunt de sute de ori mai mari
fiecaruia, propun o abordare - o Tangibilitatea factorilor cauzatori decat cele alocate problemelor reale.
bottom-up-a problemelor de mediu. o Posibilităţile reale de ameliorare
o Efectul asupra omului şi animalelor In numerele viitoare am sa motivez
mai in detaliu alegerea in lista de
Abordarea bottom-up: După părerea mea problemele reale mai sus a problemelor relative.
de mediu ar fi :
- porneşte de la premisa că
problemele de mediu încep de 1 Probleme de igienă: Aspecte legate
jos în sus, de la comunităţile de depozitarea deşeurilor ,
locale şi ajung la scară globală canalizare şi creşterea animalelor
- ar trebui sa ne concentram pe
rezolvarea problemelor la
nivelul comunităţii mai degrabă

Cluburi Montane
Asociatia De Turism şi Ecologie Trascau Corp
ASOCIATIA DE TURISM ŞI ECOLOGIE TRASCAU CORP

Autori: Feri Teglas, Adrian
Puiuleţ
Intro
Am ales să prezentăm clubul Trascau

Corp datorită realizarilor dar mai ales
responsabilităţilor pe care membrii
acestui club, destul de tânăr şi le-au
asumat. Consider ca este un exemplu de
bună practică în Romania, o asociaţia
care într-adevăr atinge menirea unei
astfel de organizaţii. Cele 7 arii protejate
pe care le are Trascău Corp în custodie,
nenumăratele premii de la concursurile
montane, publicaţiile pe care le-a editat
şi proiectele de finanţare câştigate sunt
argumentele care susţin cele de mai sus.
În ceea ce urmează, prin bunăvoinţa lui

Adrian Puiuleţ, aveţi o descriere
succinta a asociaţiei şi a realizărilor ei. Motto: “Din ochi ne curg picuri de sevă de brad / Iar când zâmbim, e-un zâmbet
scăldat în scoarţa de fag / Prin vine ne curg esenţe de pin / Iar zâmbetul lor, e-al
nostru suspin.”
Feri Teglas
oraşul Zlatna. Ne-am cunoscut însă, Acţiunile de turism montan au
şi am început să-l căutăm pe Măria început timid cu marcarea traseului
Asociaţia de Turism şi Sa Muntele de prin „94. turistic Zlatna - Vârful Dâmbău
(1369 m). Însă pe măsura trecerii
Ecologie TRASCĂU CORP
Credem că gravele probleme timpului, ele s-au diversificat, pe
ecologice ale zonei Zlatna au lângă marcaje am trecut la
Preşedinte: Adrian Puiuleţ constituit unul dintre principalele deschidere de zone de alpinism şi
Vicepreşedinte: Paul Nechita motive pentru care ne-am constituit escaladă, tabere de cartare şi
Email: trascaucorp@hotmail.com într-o asociaţie. La ora actuală explorare peşteri, ture alpine în
Web: www. trascaucorp.ro principalul poluator Ampelum S.A. munţi, tabere de ecologizări în arii
Zlatna este oprit însă efectele unei “ protejate, activităţi de impulsionare
Asociaţia de Turism şi Ecologie agresiuni” asupra mediului de 250 a turismului prin dezvoltare
TRASCĂU CORP s-a constituit în de ani nu pot fi şterse în câţiva ani. durabilă.
anul 2001, la iniţiativa a 11 tineri din
Multe acţiuni mai trebuie făcute: de Toate aceste acţiuni au culminat cu
la împădurire, la acţiuni de tratare a organizarea în anul 2003 a primei
solului, de prevenire a deversării ediţii a Cupei TRASCĂU în Cheile
iazurilor de decantare şi multe, Caprei, Cupă care acum se
multe altele. organizează anual. Nu pot însă să uit
însă primul concurs montan la care
După ce am fost mai mulţi ani am participat, în 1998 în Călimani, la
„consumatori” de natura, am clubul Turistor. Complet debusolaţi,
considerat de cuviinţă să ne însă entuziaşti. Participăm acum la
implicăm şi în alte tipuri de concursuri montane organizate de
activităţi. cluburi cu acelaşi profil, pentru a
cunoaşte cât mai multe locuri
deosebite din ţară şi pentru a

Cluburi Montane
Asociatia De Turism Şi Ecologie Trascau Corp
Fotografică şi Film SpeoArta sau

Tabăra de Speologie Dâmbău.
Încercăm să-i atragem pe localnici în

activităţile de protejare a acestor
rezervaţii. De aceea o activitate
permanentă este componenta de
educaţie a tinerilor. Încercăm să
facem cât mai multe pentru aceste
rezervaţii, însă suntem destul de
limitaţi de nivelul finanţărilor deşi
ele au existat în mod continuu.
O să încercăm să construim în 3 din

cele 7 arii protejate câte un punct de
informare turistică, să completăm
studiile privind biodiversitatea, să
avem un serviciu de custozi care să
funcţioneze mai bine, eventual
dezvolta prietenii cu “oameni de imediata lor vecinătate sunt măcăr un om angajat care să se
munte”. multiple. ocupe în mod continuu de această
problematică. La sediul organizaţiei
Suntem în primul rând PRIETENI, şi Avem multe activităţi pe care le din Zlatna vom realiza un Centru de
de abia apoi “tineri, îndrăzneţi, realizăm şi acum în ariile protejate: Informare Turistică. De asemenea,
puternici….”, cum am citit într-o montare de panouri informative, am achiziţionat teren şi am început
publicaţie a organizaţiei BANAT-JA studii privind biodiversitatea, dar construcţia la ceea ce se vrea a fi
Prietenii Munţilor. S-a urmărit desfăşurăm şi activităţi de „Refugiul Montan Săruni-Dâmbău”
atragerea cât mai multor tineri, copii, promovare a turismului cu limitarea din Munţii Trascău, loc de care
elevi şi studenţi în acţiunile la minimum a impactului antropic: suntem foarte legaţi, de fapt locul de
montane, pentru a le dezvolta concursuri şi cursuri de alpinism, unde, pentru noi, a început totul.
iubirea de frumos, de natură şi mai cum e Reuniunea de Alpinism şi
ales de munte. Escaladă Sportivă de la Ampoiţa;
activităţi speologice, cum au fost Amenajări în Rezervaţia Naturală
Activitatea noastră în prezent se Festivalul Naţional de Artă “Poiana cu Narcise de la Negrileasa”
desfăşoară pe două mari direcţii:
turism montan şi protecţia
mediului, iar în prezent acordăm o
atenţie deosebită protecţiei şi
conservării rezervaţiilor naturale.
Am preluat în custodie în anul 2004

, şapte arii protejate din zona Zlatna:
Cheile Caprei, Piatra Bulbuci,
Calcarele de la Valea Mică, Cheile
Cibului, Cheile Glodului, Poiana cu
Narcise de la Negrileasa, Calcarele
de la Ampoiţa . Am întocmit
regulamentele de funcţionare pentru
aceste arii protejate însă activităţile
pe care trebuie să le desfăşurăm
pentru a avea ca finalitate atât
protecţia lor cât şi dezvoltarea
durabilă a comunităţilor din

Cluburi Montane
Asociatia De Turism Şi Ecologie Trascau Corp
celebrului cântăreţ de blues, ai lui

AG WEINBERGER.
Pe lângă toate acestea, nu uităm de

turele montane, din Trascău,
Metaliferi, Retezat, Făgăraş, şi toţi
ceilalţi munţi, într-o ordine care nu
contează.
Şi bineînţeles, nu încetăm a ne
prezenta la concursurile montane,
unde chitara, prietenia şi amintirile
ne fac să redevenim, chiar şi numai
pentru o clipă, mai buni. Şi să ne
închinăm şi să ne contopim cu
Natura şi cu Măria sa Muntele.
Amenajări împotriva eroziunii la naţionale (din 24 selectate) şi am

realizarea cărora participă membrii ajuns între primele patru proiecte.
ATE Trascău Corp.
Din păcate, nu am obţinut
Am participat cu proiectul nostru finanţarea. Suntem mândrii că am
„Îmbunătăţirea procesului de fost acolo, şi că am devenit din
administrare a ariilor naturale „Nebunii Frumoşi„ ai Mihaelei
protejate” la emisiunea Respect Rădulescu, care ne-a susţinut când
pentru Viitor, am intrat în gala finală proiectul a fost prezentat prima oară
a celor mai bune 10 proiecte la TV, „Furnizorii de demnitate” ai

Meridiane
Tura De Vara 2007 - Caucaz (Marian Radu)
TURA DE VARĂ 2007 – CAUCAZ

17 zile de calatorie spre si dinspre Est
Autor: Marian Radu, Alpin Club Brasov
Ziua 1
Traseu: Brasov – Galati.

Durata: 6 ore cu masina.
Am plecat cu cele 3 masini spre

Galati unde am dormit la o pensiune
pentru a fi in forma a doua zi (foto
1)
Ziua 2
Traseu: Galati (RO) - Giurgiulesti

(MD) - Reni (UA) - Izmail (UA) -
Odesa (UA)
Durata: 10 ore cu masina
Plecarea Spre Odesa, planificata la

ora 7 dimineata s-a amanat pana la Foto 1 Apus la Ianca - in drum spre Caucaz
ora 15. Motivul: un coleg si-a uitat
talonul de la masina in Brasov. Deja se intuneca si noi ne gasim in Celelalte doua am mers grupat,
Transnistria. Scapam relativ repede, facand pauze sa ne ajunga colegii. Ei
In asteptarea talonului (venit cu un ajungem la iesire, predam biletelul si se asteptau sa fim mult in fata, asa ca
taxi) ne-am plimbat prin Galati. continuam spre Odesa. Ajungem pe au tras tare si nu ne-am mai intalnit
Odata talonul sosit ne-am indreptat la ora 23 si, pana la miezul noptii ne pana in granita (Foto 2).
spre granita RO-MD. La iesire din invartim in cautarea unui hotel
Romania s-a trecut rapid, fara acceptabil ca pret. Gasim locuri la Intre timp, pe sosea apar militienii
probleme. Ajunsi in `noman''s land`, Hotel Pasaj. (inca se mai numesc asa) ucrainieni.
pe podul peste Prut, am asteptat o Incep opririle de rutina (cum se
ora pana am ajuns in vama de la Platim parcarea si ne bagam la intampla si la noi inainte de
Giurgiulesti. Aici, dupa plata mai somn. Stabilim plecarea ptr ora 8:00. decembrie 1989) si verificarile la
pasapoarte si hartoage. Un coleg,
multor taxe si, la cerere, a unor mici Codrin, a fost amendat cu 10$
Ziua 3
àtentii` de cate 10 RON primim inainte de Melitopol, pentru ca a
pasapoartele cu stampila de intrare calcat banda continua incarcand sa
Traseu: Odesa (UA) - Melitopol
in Republica Moldova. evite un ucrainian beat. Raspunsul
(UA) - Mariupol (UA) - Novoazovsk
(UA) militianului a fost ca nu-l interesa
Dupa ~3km ajungem la granita Durata: 10 ore cu masina betivul (raspuns e mult spus, ptr ca
Moldo-Ucraineana. Aici asteptam nici un militian nu stie altceva decat
(degeaba) 3 ore. Alte taxe platite, Ora 8:00 stabilita ptr plecare a fost de ucrainiana si rusa, iar noi doar
formulare completate si scapam. fapt ora 9:00. Plecam de la hotel spre engleza, franceza, germana).
granita cu Rusia. Aproape de iesirea
Tragem tare sa ajungem in Odesa. La din Odesa ne oprim intr-o benzinarie Trecem de Melitopol, ajungem in
un moment dat suntem opriti. Ni se ptr benzina si sucuri. O masina din Mariupol (un oras foarte
dau niste biletele pe care scrie cele 3 care eram a ratat o intersectie industrializat si foarte-foarte poluat),
numarul de persoane din masina. si a iesit prin alt punct din oras. pe care il traversam.

Meridiane
meu, mai `bland`, s-a legat doar de

faptul ca nu aveam lipit pe spatele
masini colantul cu indicativul de
tara. Degeaba ii spuneam ca in
Europa nu e nevoie. Mi-a scos o
carte in limba rusa (banuiesc ca
era legislatia auto) si mi-a aratat
ca e musai sa ai acel indicativ. S-a
lasat induplecat abia la 20$, desi
initial ceruse 50$.
Codrin, celalalt coleg ìncriminat`

a scapat cu `doar` 30$ abia dupa
ce a amenintat ca suna la
ambasada Romaniei. Reusim sa
plecam. Masinile de militie sunt
din ce in ce mai dese. Opririle de
asemenea. Cum vedeau masina
straina cum ne opreau. Reusim sa
scapam cu `mici` amenzi pentru
Foto 2 Prin Ucraina in drum spre Caucaz cine stie ce motive.
Ajungem in Rostov pe Don, ne

De aici incepem sa gonim din ce in spre un ghiseu. Mergem si noi acolo.
aprovizionam la Metro (unde ne
ce mai tare spre granita, cu speranta Trebuie completata o declaratie
intalnim si cu ceilalti colegi care ne
ca vom trece in acea seara in Rusia. vamala. O facem si noi (gresit
asteptau de 6 ore) si plecam grupat
Am ajuns la ora 19. In fata noastra evident, in sensul ca la serie motor
spre Azau. Desi afara erau peste 40
erau ~50-60 de masini, printre care si am trecut o serie de identificare de
de grade Celsius, militienii erau la
cea a colegilor care s-au pierdut de pe talon).
datorie. Cum ne vedeau, cum ne
noi. A urmat o asteptare lunga de 12
opreau. Au verificat si seriile vizelor.
ore. O angajata a vamii bate declaratia
vamala la masina si ne intreaba de
La trecerea intr-o republicuta rusa in
Ziua 4 Asigurarea de raspundere civila (nu
alta, alte opriri, alte controale (la
aveam, ptr ca ce aveam noi nu e
acestea scapam fara amenzi). Spre
Traseu: Novoazonsk (UA) - Rostov valabil in Rusia). Scoatem banii, si
seara ajungem in Mineralnie Vody.
pe Don (RUS) - Mineralnye Vody fata ne face RCA-ul rusesc. Era deja
(RUS) - Nalchik (RUS) - Azau ora 7 dimineata. Reusim sa scapam
De aici o luam spre Nalchik, unde
(RUS) de vama, obositi, cu nervii la
ajungem pe intuneric. Macar scapam
Durata: 15 ore cu masina pamant, dar totusi bucurosi ca am
de militieni. Pe langa Elbrus Sat ne
intrat in Rusia, deci ne apropiem de
incurcam si o luam in alta directie.
Pe la ora 5 dimineatza ajungem in obiectiv.
Ne dam seama, intoarcem, mai
sfarsit la vama ucrainiana. Ni se cer gresim inca odata, luand-o pe unde
din start 20$ de masina sa nu se faca Bucuria a fost cat se poate de scurta.
am venit si intr-un final prindem
control amanuntit la bagaje. Ii platim La nici 10 km de granita dam peste
drumul spre Azau, drum relativ
fara nici un entuziasm. Trecem de un post de militie. Ne opresc si ne
bun, dar plin de curbe stranse.
ucrainieni, ajungem la rusi. iau actele la puricat. Vize, asigurari,
declaratii vamale,... Deschidem
Ajungem pe la miezul noptii la
Completam un formular, trecem de capotele sa verifice seria motorului.
hotelul la care aveam cazare. Aici,
bariera si suntem trasi pe dreapta. Normal ca nu corespundea cu ce era
poarta inchisa, nici o miscare. Un
Noi, romanii, un rus cu masina cu pe declaratia vamala. Si asa a
coleg ocoleste putin, gaseste un loc
numar de Germania si un autocar inceput o discutie de o jumatate de
pe unde poate intra in curtea
din Ucraina. Vamesul ne spune ceva ora, in care s-a negociat nivelul
hotelului si intra la receptie. Aici, cu
pe limba lui si pleaca. Stam asa vreo àmenzii`. Ei au inceput de la 100$
voucherul in mana, receptionerul
ora fara sa se intample nimic, apoi de masina. Din nu stiu ce motiv, la
(cred) sustinea ca nu avem cazare
incepe sa umblam prin punctul un moment dat, ne-au preluat doi
asigurata. Intr-un final cedeaza si ne
vamal. Vedem ca niste soferi merg militieni, in incaperi separate. Al

Meridiane
cazeaza. Era deja ora 2 noaptea.

Hotaram ca a doua zi sa ramanem in
Azau sa ne odihnim si apoi ne
bagam la somn.
Ziua 5
Traseu: Azau (~2200 m) - Prima

statie de telecabina (~3000 m) si
retur
Durata: 2,5 ore
Marcaj: nemarcat
Fara sa stim ca obtinerea OVIR-ului

(luare in evidenta la militia locala) si
a Propusk-ului (autorizatie ptr
intrarea in zona de granita de pe
valea Adyl Su) intra in indatorirea
administratiei hotelului, o parte din
colegi pleaca cu o masina pana in
Nalchik ca sa rezolve aceste Foto 2 Vedere din Azau
probleme.
Ziua 6
Acolo afla ca nu este treaba noastra Traseu: Azau (~2200 m) - corturile curgea pe ghetar un mic
sa ne ocupam cu asta. Asa au Garabashi/Barrels (3700 m) - Tabara paraias, asa ca nu am topit zapada.
pierdut mai bine de o jumatate de zi, I (~3800 m)
au luat 2 amenzi, dar macar au mai Marcaj: nemarcat Dupa ce ne-am hidratat bine am
schimbat niste dolari in ruble si au pornit la plimbarea de aclimatizare,
mai cumparat paine si fructe. Din cei La ora 9 dimineata eram la statia de fara rucsaci, pana la Priut (~4100 m)
ramasi in Azau, 4 am pornit spre telecabina. Am luat bilete pana sus, apoi ne-am intors la cort.
statia de telecabina de la cota 3000, la 3700 m (foto 2 si3.) pentru toate
iar 2 au pornit in sus pe versantul de cele 3 tronsoane de transport pe Mare ne-a fost surprinderea cand,
deasupra hotelului. Pe noi, cei 4 cablu. mai sus de Priut, langa niste
plecati spre statia de telecabina, containere-refugii, un rus canta cu
odata ajunsi sus ne-a prins o ploaie Pretul biletului: 160 ruble/tronson. foc la saxofon. A fost amabil si m-a
rece, dar de scurta durata. Ca sa ne La 3500 m, la a capatul celei de-a lasat sa ii fac cateva fotografii. In
adapostim, am intrat intr-o cabana, doua telecabine am ramas ceva mai timp ce ne trageam sufletul am avut
sa bem un ceai/cafea. mult, pentru a ne imbraca si a ne parte de un mic concert in aer liber.
obisnui putin cu aerul ceva mai
Intr-un sfert de ora ploaia a stat, iar rarefiat. Durata plimbarii: 2 ore si jumatate.
la coborare am admirat un frumos
curcubeu peste Valea Baksan. Ajunsi Marea majoritate a celor prezenti nu Spre seara ne-a plouat putin, dar in
la hotel am luat cina si am facut mai fusesera niciodata la o astfel de scurt timp s-a inseninat. Intre timp
planul pentru a doua zi, am rezolvat altitudine (Foto 4). De aici, ultima au aparut si mici probleme datorate
cu OVIR-ul si Propusk-ul (cu bucata de transport pe cablu se face lipsei de oxigen: dureri de cap si
ajutorul unui ghid rus care rupea cu telescaunul. Ajunsi fara probleme ameteli. Pe la ora 21 ne-am bagat la
putina engleza), apoi ne-am bagat in la Barrels am lasat rucsacii si am somn.
camere sa pregatim bagajele pentru pornit in cautarea locurilor de cort.
ascensiune. Dupa o bere de final ne-
am bagat toti la somn Am gasit relativ rapid, 5 locuri pe
pietre si unul pe zapada, la ~3800 m
altitudine. Am montat corturile, am
pornit primusurile si am pregatit
rapid o supa si apoi ceaiuri. Nu
departe de zona in care aveam

Meridiane
Foto 3 - Inainte de a lua telescaunul
Foto 4 - Ushbele vazute din tabara I

Meridiane
Ziua 7
Traseu: Tabara I (~3800 m) - Priut

(~4100 m) - Tabara II (~4250 m)
Durata: ~2 ore
Marcaj: nemarcat
Dupa ce ne-am trezit ne-am pus pe

facut ceaiuri. Paraiasul de pe ghetar
nu inghetase complet.
Problemele de aclimatizare s-au mai

atenuat, totusi, unii dintre colegi
inca sufereau. Am luat micul dejun,
am strans corturile, am facut
bagajele si am pornit la deal, cu
scopul de a monta tabara II pe la
4200 m (Foto 5).
Zis si facut. Cativa colegi, cu bagaje

foarte grele, au preferat varianta mai
usoara de urcat, cea cu ratrakul.
Acesta i-a luat de la Barrels pana la
Priut, pentru 150 euro/cursa. Ceilalti
am pornit agale la deal pe traseul
facut cu o zi inainte.
In 2 ore eram deja la punctul unde

urma sa dormim, adica pe la 4250 m.
Ca si in ziua precedenta, montam
corturile, pornim primusurile, facem
supe, mancam si piure din fulgi de
cartofi si carnati, bem ceaiuri.
Problemele de aclimatizare incep sa

se agraveze. Apar si probleme cu
tranzitul intestinal, pe langa deja
celebrele dureri de cap si ameteli.
Foarte putini sunt OK. Ca si cu o zi
inainte, dupa masa si siesta, pornim
la deal (Foto 6), spre Stancile lui
Pashtuhov, situate intre 4500 si 4800
m altitudine, apoi ne reintoarcem la
cort.
Nelipsita ploaie de dupa amiaza ne

prinde pe unii la cort pe altii inca pe
traseu. Dupa vreo ora ploaia se
opreste iar noi iesim de prin corturi Foto 5 si 6: Tabara I, deasupra butoaielor (sus);
Vedere spre vest din tabara I (jos)
sa mancam si sa bem ceaiuri. La ora
21 intram toti la somn. Pentru unii n-
a fost o noapte usoara.

Meridiane
Ziua 8
Traseu: Tabara II (~4250 m) -

Tabara III (~4650 m), la Stancile lui
Pashtuhov
Durata: 2,5 ore
Marcaj: nemarcat
Dimineata ne strangem toata echipa

sa stabilim programul pentru acea
zi. Unii dintre noi nu se simteau
bine. Aveam doua variante: sa
ramanem inca o zi la 4250 m sau sa
mutam tabara mai sus.
La insistentele unor colegi stabilim Foto 7 - Vedere spre varfurile Elbrus

sa urcam. Revenim la programul de
rutina: Pregatit ceaiuri si cafele, Foto 7 - Vedere spre varfurile Elbrus
mancat, strans cortul si la deal. Din
nou ne impartim in 2 echipe: unii pe
jos cu bagajul in spate, unii cu
ratrakul. Incepem urcusul.
Dupa o prima parte abrupta, la

capatul sirului de stanci panta se
domoleste o scurta bucata, iar sub
stancile lui Pashtuhov redevine
accentuata. In ritm de melc, dupa 2
ore si jumatate ajungem in locul
unde ceilalti colegi montasera deja
corturile (Foto 8). Le montam si noi,
cei urcati pe jos, pornim primusurile,
mancam supa si piureul zilnic si
pornim mai sus pentru aclimatizare
(Foto 7).
Foto 8 - Tabara III
Ajungem pana la 5000-5100 m si ne
intoarcem la corturi. Ne evaluam
capacitatea de a urca a doua zi pe
varf. Impreuna cu Codrin stabilim sa
plecam la ora 4:00AM. Ne punem pe
facut ceaiuri. Micile siroaie de apa ce
curgeau pe ghetar inghetasera, asa
ca am topit zapada. La ora 21 eram
in cort, la somn.
Urma ziua mult asteptata.

Meridiane
Ziua 9
Traseu: Tabara III (~4650 m) -
Varful Elbrus (5642 m) si retur
Durata: 6 ore si 40 minute
Marcaj: nemarcat
Trezirea matinala la ora 3AM isi va

spune cuvantul in cursul zilei, dar
asta e, stabilisem plecarea la ora 4.
Bem ceaiuri, inghitim ceva fructe
confiate, ne imbracam bine, punem
coltarii si pornim. Era ora 3:50.
Deasupra noastra zarim `licuricii`

celor mai matinali decat noi. Sub noi,
adusi de ratrak, alti `licurici`.
Incepem urcusul domol, cum
stabilisem de cu seara. Vantul sufla
destul de tare si era senin. Apreciez Foto 10 – Perspectiva spre Varful Elbrus Varful inca nu-l vedem. Inainte de
un -15 grade. Dupa o ora de mers In jurul nostru s-a luminat bine, saua dintre varful panta devine usor
simt ca imi ingheata labele vedem umbra Elbrusului proiectata negativa. Suntem pe la 5300-5400, in
picioarelor si degetele de la maini. pe pacla din vale (Foto 9). Saua dintre Varfuri. In fata noastra
Iau masuri. Pentru a pune sangele in avem o panta abrupta ce pare
miscare bat tare urme in zapada Noi suntem deja la peste 5100 m. interminabila. Bem ceai, mancam
inghetata. Pentru maini adopt tactica Incepem sa resimtim aerul rar. La cateva stafide si ne odihnim putin. Il
degetelor tinute in podul palmei. mine s-a manifestat prin dureri intreb pe Codrin: `Ne bagam?`. Imi
musculare (poate de la aer, poate de raspunde: `Ne bagam!`.
Este ora 5, suntem pe la 5000 m, la urcus, greu de zis). Curba de nivel
incepe sa se lumineze. Dupa inca o vazuta de noi mai de jos este de fapt Incepe urcusul (Foto 11). La 20-30 de
jumatate de ora temperatura o panta destul de serioasa. Incepem pasi pauza. Urmau 20-30 de cicluri
mainilor si a picioarelor revine la sa reducem, fara voia noastra, inspirat-expirat, cu capul pe sapa
normal, nu fara niste dureri ce ma ritmul. Pauzele devin mai dese si pioletului infipt in zapada sau
lasau fara aer (de parca era prea mai lungi (Foto 10.) manerele betelor telescopice.
mult). Numaram, cu ochii inchisi, in gand,
Dupa 2 ore de urcus apar primele respiratiile. Dupa ce trecem de 10-15
Foto 9 - Umbra Elbrusului raze de soare proiectate spre varf. ne apuca somnul si deschidem ochii.
Urcam inca 20-30 de pasi. Ciclul se

repeta. Cu greu reusim sa urcam
acea panta. Cand trecem o mica
muchia vedem varful. E la ~150 m
de noi, dar tare departe (Foto 12).
Panta domoala mareste putin ritmul.
Ajungem la baza varfului (Foto 13).

Mai avem de urcat 6-8 metri
diferenta de nivel. Ne odihnim bine
inainte. Tragem de noi si ajungem
sus. Ar fi mers o mica pauza si pe la
jumatate, dar am ajuns (Foto 14).

Meridiane
Foto 11 Spre saua dintre varfuri
Foto 13 Ultimii metri

Foto 12 Saua dintre varfuri
Foto 14 Pe varf
Foto 15 Varful Elbrus Vest - 5642 m
Foto 16 Vedere spre vest, in jos, de pe varf

Meridiane
8:45 incepem coborarea, usor la

inceput, apoi din ce in ce mai rapid.
Foto 17 “Autostrada” de sub varf
Foto 19 Sirurile de stanci de deasupra

Priutului
Una dintre colege nu se simtea bine

si renunta, intorcandu-se cu noi.
Viteza de coborare creste, asa ca la
10:30 eram in tabara. In total, am
mers 6 ore 40 minute. Suntem
felicitati de cei ramasi in tabara.
Un coleg se pregatea sa urce si el

spre varf. Din cei ramasi, doar 2 fete
erau OK, ceilalti 3 avand probleme
mai mici (diaree, dureri de cap,
probleme renale) sau mai mari. La
ora 11 pleaca spre varf inca un coleg.
In tabara, un coleg intrase intr-o
stare de coma. Prietena lui ne-a spus
ca era asa de la ora 1 noaptea. Statea
intins pe spate, cu ochii intredeschisi
Foto 18 Varful Elbrus Est - 5621 m si gemea. L-am ridicat in fund si i-
Ajungem relativ repede in saua am dat ceai, pastile si miere. Starea
Tragem aer in piept si ne indreptam dintre varfuri. N-avem destula forta lui nu s-a imbunatatit, asa ca, dupa 2
spre bolovanul de pa varf. Am sa urcam si pe varful estic. Mancam ore de asteptare, am coborat 2
reusit. Este ora 8:20. Am mers 4,5 iar fructe confiate, bem ceai, scapam persoane in cautarea
ore. Bem ceai cald, mancam fructe de surplusul de haine de pe noi si salvamontistilor.
confiate. Facem pozele de varf (Foto pornim spre tabara. Multi faceau
14 si 15), facem poze cu pauza de dinaintea urcusului. Noi ne In 45 de minute eram la Priut.
imprejurimile (Foto 16, 18 si 20). revenisem cat de cat. Pe drumul de Intrebam in engleza in stanga si in
Suntem la jumatatea traseului. intoarcere, pe la 5200 m ne intalnim dreapta pana ne indruma cineva
Avem de coborat si va trebui sa o cu cei 5 colegi ce pornisera la ora 6. spre refugiul salvamontistilor.
facem cu grija. Suntem obositi. La (Foto 17) Acesta este amplasat vis-a-vis de
Priut, peste ghetar, pe sirul de stanci

Meridiane
paralel cu cel pe care se gaseste

Priutul (Foto 19).
Àlergam` spre refugiu, ii gasim. Din
toti salvamontistii de langa refugiu
unul singur intelegea putina
engleza. Norocul nostru a fost ca o
amica de-a lor stia bine, asa ca noi
am expus problema noastra, iar ea
le-a tradus salvamontistilor.
Le-am explicat unde sunt corturile

noastre si care sunt simptomele
colegului. Au chemat prin statie un
ratrak si am urcat impreuna lana la
corturi. In tabara noastra cei ce
urmau sa coboare (colegul bolnav,
prietena lui, o colega ce nu se simtea
bine si prietenul ei, care renuntase sa
urce spre varf inainte de sa) erau cu
bagajele stranse. L-am urcat pe Ne-am trezit pe la 8. Afara batea Foto 21 Cele mai frumoase varfuri -
bolnav in ratrak, s-au urcat si ceilalti vantul tare si spulbera zapada ninsa Ushba Mare si Ushba Mic
si au coborat. noaptea. De data asta a trebuit sa
Foto 20 Vedere spre sud-vest de pe varf
Nota 10 pentru reactia

Acesta venea din Azau. Fiind
salvamontului si pentru ajutorul topim zapada pentru ceai.
Primusurile porneau mai greu din duminica, la telecabine a fost
acordat. La fiecare telecabina au
cauza frigului si a vantului. nebunie. I-au trebuit 5 ore sa ajunga
oprit turistii, l-au urcat pe colegul
la Barrels. Intre timp, i-am topit 3
nostru (care statea intins pe izopren)
Pe la ora 11 cam toata lumea era gata litri de apa si i-am lasat langa cort.
au urcat ei si ceilalti 3 colegi de-ai
nostrii si apoi dadeau voie turistilor de coborare, asa ca pornesc spre
butoaie. Ramanem 2 sus, in Ne-am intalnit cu el la baza stancilor
(care comentau si injurau).
lui Pashtuhov. El urca, noi coboram
asteptarea lui Marius, colegul care
nu reusise cu o zi inainte sa urce si spre telesacun si telecabine. Dupa 2,5
Odata ajunsi jos, starea colegului s-a
ore eram la telescaun. Am coborat cu
ameloirat putin, dar inca nu se putea voia sa incerce ziua urmatoare.
el relativ repede. Surpriza mare (si
tine bine pe picioare, asa ca s-au
neplacuta) am avut-o la statia de
cazat langa statia de telecabina de la
baza. Noi, cei ramasi sus, am hotarat
sa coboram a doua zi, asa ca am
revenit la rutina zilnica: ceaiuri,
supe. Paraiasul de pe ghetar
inghetase intre timp, asa ca am
trecut la topit zapada. Spre seara s-a
pornit viscolul, viscol ce a tinut toata
noaptea. Pe la ora 21 ne-am bagat la
somn.
Ziua 10
Traseu: Tabara III (~4650 m) - Priut

(~4100 m) - Barrels (~3700 m) - Azau
(~2200 m)
Durata: 2,5 ore pana la Barrels
Marcaj: nemarcat

Meridiane
telecabina de la 3500 m. In timp ce Zi plina pentru Marius. A pornit Pe la ora 11 cand am sesizat greseala,
noi 2 si alti cativa turisti stateam spre varf cu o diaree groaznica, cei plecat de dimineata facusera vreo
frumos la coada, restul rusilor se incadrat intr-un sir indian pe panta 200 de km. Problema mare era daca
bagau ca nesimtitii in fata, se de urcare. A reusit sa atinga varful, a ii verificau militienii de pe strada
ingramadeau langa usa pe unde se coborat in tabara III, si-a strans sau cei din granita si descopereau,
intra pe peronul telecabinei si bagajele si pe la ora 17 era in Azau. asa ca i-am sunat pe cei plecati si s-
comentau intr-una. au intors. Dinspre noi a plecat o
O parte dimtre colegi (3) plecasera masina, urmand sa se intalneasca pe
Dupa 2 ore de asteptare am reusit cu dis de dimineata, cu intentia de a sta traseu. Am banuit ca in 3 ore masina
greu sa ajungem in telecabina. La cateva zile la mare, la rusi. va reveni. N-a fost asa. Masina s-a
urmatoarea (la 3000 m) n-a mai fost intors abia pe la 18.
chiar asa nebunie. Intr-un final am
reusit sa ajungem in Azau. Ne-am
oprit pe terasa hotelului unde ne-am
cazat (Freeride, chiar langa
telecabina) si ne-am hidratat cu bere.
Intre timp, de prin camere, au aparut

si ceilalti colegi, asa ca ne-a prins
seara pe terasa. Intrati in camere, ne-
am bagat sub dusuri si ne-am spalat
bine. Dupa cateva zile de stat pe
munte nu miroseam prea bine!
Marius, colegul din tabara III se
pregatea de varf. A avut bafta unei
zile fara precipitatii, in schimb, cu
vant puternic.
Ziua 11
Colegul care a impartit OVIR-urile Foto 23 Pe valea Baksan
Traseu: Azau - Elbrus Sat - Valea seara a facut o incurcatura: avand in
Adyl Su - Elbrus Sat grup doua fete pe nume Cristina i-a Nervosi, bagam bagajele in masini,
Durata: 2 ore cu masina dat uneia dintre ele (care a plecat le punem si deasupra, pe capota si
matinal spre mare) OVIR-ul pornim spre valea Adyl Su. Intrarea
Foto 22 Participantii la tura impreuna cu celeilalte. pe vale se face din drumul Azau -
mare parte din bagaje Nalchik, spre dreapta, din dreptul
unui motel cu camping. Din 3
incercari am reusit sa nimerim valea,
nefiind semnalizata, dar masinile n-
au mai vrut sa urce. Fiind panta
mare, drum bolovanos si masinile
foarte incarcate, renuntam sa urcam.
Stabilim sa mergem a doua zi, pe jos,

macar pentru fotografii. Ne-am
intors la motelul cu camping si ne-
am cazat in motel. Era deja ora 22.

Meridiane
Ziua 12
Traseu: Elbrus Sat - Nalchik -

Mineralnye Vody - Armavir -
Labinsk
Dimineata cand ne-am trezit afara

ploua torential. Planul cu valea Adyl
Su a picat. Ne hotaram sa o luam
spre casa, cu o mica pauza la Marea
Neagra, in Rusia.
Ne reamintim fara placere de sosea

si de militieni. Acestora se pare ca le
face placere sa ne intalneasca, asa ca
de fiecare data cand ne vad, ne
opresc si ne iau iar si iar actele la
verificat. Din cand in cand primim, Foto 25 Tuapse, oras pe malul Marii apoi localitatea Labinsk si ne
bonus, cate o amenda, in general fara Negre indreptam (Foto 24) spre Marea
motiv. Dar cum sa te intelegi cu ei? Neagra, pe care urma sa o vedem
Sesizam ca nu sunt ca la noi, oameni Gasim intr-o mica comuna, Labinsk, pentru prima oara in aceasta tura la
cu grade mici. Intr-o intersectie ne- un hotel decent, la preturi decente Tuapse. In Maikop, orasel destul de
au oprit 2 capitani si un maior. Ne- (s-a putut plati chiar si in USD) si cu mare, suntem opriti din nou de
au usurat de 25$ de masina. receptionera vorbitoare de engleza. politie si amendati. Sustineau ca am
Ne-am cazat, am mancat, am baut trecut pe rosu cand am luat-o la
Ne prinde din nou seara pe sosea. cate o bere-doua si ne-am bagat in stanga intr-o intersectie.
Revenea problema cazarii in miez de scutece.
noapte intr-o lume ce nu stie decat Nervosi, plecam mai departe spre
rusa, asa ca hotaram ca la primul
Ziua 13 mare. Pe ceea ce pare a fi un drum
hotel/motel sa ne cazam (daca au si national (de pe la noi) prindem o
Traseu: Labinsk - Maikop - Tuapse
locuri). portiune de vreo 30 km neasfaltata,
- Dzubga
Durata: 8 ore cu masina in panta si serpentine de parca am fi
fost pe DN1 intre Timisul de Sus si
La ora 10 paraseam hotelul Drujba, Predeal. Coborarea, in acelasi stil, iar
Foto 24 - Pe sosea, pe langa Marea
traficul ca la noi pe DN1. Scapam si
Neagra
de asta si ajungem in Tuapse (Foto
25). Facem o pauza de cafea, se mai
schimba soferii la masini, cumparam
fructe. Intr-o cofetarie in care am
intrat sa cumpar cafea stupoare:
manele romanesti de abia te auzeai
cu vanzatorul.
Cumparam repede cafelele si iesim

in parc. Macar aici e mai liniste.
Terminam de sorbit cafelele, ne suim
in masina si pornim in cautarea unui
camping. Il gasim in mai putin de o
ora, langa Dzubga. Intram (unii chiar
prea mult, cu masina in nisip)
intindem rapid corturile de
altitudine si intram la balaceala. Desi
in camping e ca la nebuni (masina

Meridiane
langa masina, corturi acoperite cu

folii de nylon sau rafie, samovare
incalzite pe lampi de benzina) plaja e
OK, apa in mare e calda, preturile
sunt acceptabile. Unii dintre noi
raman treji pana dimineata.
Ziua 14
Traseu: Dzugba - Novorossiysk -

Port Kavkaz (RUS) - Kerch (UA)
Am plecat din camping dupa

amiaza, pentru a nu astepta in soare
in granita. Pana la Novorossiysk s-a
mers pe malul marii sau in apropiera
lui. Pe tarm, multe campinguri,
multa lume la plaja.
Rezolvam rapid formalitatile (am Foto 26 - Prin Crimeea
De aici si pana la Port Kavkaz scapat de un control la bagaje cu 65
drumul merge pe la campie. de bani, adica 0,65 RON. Un
Ajungem pe la ora 22 la punctul de granicer, care stia cateva cuvinte in Ajunsi in Kerch revenim la vechea
trecere a frontierei Port Kavkaz. romana, era numismat. M-a intrebat problema a cazarii in miez de
Pana sa scapam de formalitati si sa daca am bani romanesti marunti, i- noapte, unde sa putem plati in USD.
ne imbarcam pe ferry-boat se face am dat si la controlul bagajelor a Gasim relativ repede (dar scump).
miezul noptii. In granita, in facut semn sa trecem) si asteptam Bagam masinile pe terasa de vara a
preumblarile noastre pe la ghisee, inca vreo jumatate de ora sa vina hotelului (inchisa cu grilaj peste
intalnim un rus ce stia limba ferry-ul. Ne suim pe ferry, plutim noapte) si ne bagam la somn.
franceza. Acesta ne lamureste pe la vreo 30 de minute si suntem
ce ghisee trebuie sa "batem". debarcati in Ucraina. Ziua 15
In vama ucrainiana nu stam mai Am avut noroc ca un vames stia
engleza si ne-a lamurit repede ce Traseu: Kerch (UA) - Feodosya -
mult de 30 de minute (cea mai
Yalta - Simferopol
rapida trecere de pana atunci). avem de facut.
Foto 25 - Prin Crimeea
`Reusim` din nou sa plecam tarziu.
In loc de ora 10 la 12. Luam drumul
Feodosyei si ajungem din nou pe
malul marii. Ramanem surprinsi sa
vedem munti intrand direct in mare.
Eu ma asteptam ca Crimeea sa fie o
zona relativ plata. Cand colo, creste
crenelate, serpentine, urcusuri si
coborasuri rapide. Pe la ora 18
ajungem in Yalta. Parcam masinile
intr-o parcare cu plata si ne
plimbam putin prin oras, facem mici
cumparaturi si la ora 20 parasim
parcarea. Ce-a de-a doua masina, ca
de obicei, intarzie cu plecarea. Ne
re-intalnim in Simferopol. Si ne
despartim definitiv, fiindca nu vor
sa ramana peste noapte in

Meridiane
Simferopol. Noi, cei ramasi, ne-am Foto 27 Instantaneu din Republica unde suntem intrebati de unde
cazat la un hotel (tot pe la miezul Moldova
noptii).
Ziua 16
Traseu: Simferopol - Kherson -

Mykolayiv - Odesa - Sarata
Plecam la ora 9 din Simferopol, fara

mari aventuri (o singura oprire de
catre politie, scapat fara amenda).
Trecem de Kerson, de Mykolayiv si
ajungem la Odesa. Ocolim orasul pe
centura. La un moment dat blocaj,
abia se miscau masinile. Dupa vreo
jumatate de ora ajungem in locul
blocajului. Un autoturism de teren
lovise un copil. Acesta zacea pe
strada. Nu stiu daca mai traia sau venim. Raspundem ca din Caucaz.
nu. Foto 27 Instantaneu din Republica Vamesa era interesata cum a fost pe
Moldova munte. Ii povestim pe scurt si ne
Continuam drumul spre casa, trecem ureaza drum bun.
folia de nylon ce o aveam trasa peste
din nou fasia transnistreana (cu
rucsacii de pe capota cedeaza Nici macar 5 minute n-a durat
biletelul in mana ca si la dus), si ne
definitiv. verificarea. Plecam din vama si dupa
oprim inainte de Izmail, in comuna
Sarata (fosta zona romaneasca, unde 1 km sunte opriti de politie. Am
Nici nu apucam sa inghesuim toate crezut ca explodam. Nici aici nu
lumea mai rupe cateva cuvinte pe
bagajele in masina si incepe si ploaia. scapam!!!! De fapt, politistii de
limba romana). Ne cazam la singurul
Trecem pe langa Reni si ajungem in frontiera ne-au verificat pasapoartele
hotel din localitate, facem dus si
granita moldo-ucrainiana. Pierdem si ne-au urat drum bun. Mai departe
coboram sa mancam si sa bem bere.
degeaba (ma rog, de lenea totul a fost simplu. Inscriptii in limba
Localul de langa hotel era inchiriat
vamesilor) 3 ore. cunoscuta, indicatoare la fel,
de niste localnici ce sarbatoreau
ceva. Intram intr-un separeu si aflam radarele semnalizate de colegii de
In granita, fiind foarte aproape de trafic. Ajunsi in Ploiesti ii debarcam
ca nu putem manca, asa ca ne
Romania ne intra pe telefoanele pe colegii din Bucuresti si pornim pe
cumparam peste uscat ambalat in
mobile reteaua romaneasca. Sunam Valea Prahovei spre casa. La ora 22
pungi. Fiind sarat, a mers berea de
pe la prieteni si parinti sa ii anuntam scot cheia din contact. Am ajuns!
dupa. Noi ne-am bagat din nou la
ca ajungem in acea seara acasa.
somn, pentru ultima oara in aceasta
Scapam fara sa dam nici o àtentie`
tura.
vamesilor. A trebuit in schimb sa
Concluzii, Sfaturi, Informatii:
platim alte taxe.
Ziua 17 - grupul mare si eterogen a creeat
Ajungem la Giurgiulesti, stam vreo mici dispute, amplificate pana la
Traseu: Sarata - Izmail - Reni (UA) - 10 minute la intrarea in vama. despartirea din Simferopol
Giurgiulesti (MD) - Galati (RO) - Avand numar de RO suntem bagati - egoismul unora s-a reflectat in
Buzau - Ploiesti - Brasov in fata (toti am ramas cu gura starea de sanatate a celorlalti
Durata: 12 ore cu masina cascata). Mai zabovim inca 15 - metoda de abordare a traseului (stil
minute si scapam. Trecem podul suveica) a fost benefica pentru unii si
Parasim destul de matinal Sarata. Ne peste Prut. Trecem de inscriptia daunatoare pentru altii
oprim si in Izmail. Pe lumina pare ROMANIA. - nu s-au descoperit cauzele caderii
un orasel frumos. Luam masa la o fizice a colegului ce a fost coborat de
terasa de pe langa centru, apoi Salutam granicerul din ghereta si ne catre salvamont. Banuiala se
plecam spre tara. Inainte de Reni, indreptam spre vama romaneasca,

Meridiane
indreapta catre slaba hidratare, USD - GRV ~ 1 - 5 (UA) RUB/Ford Focus 1.9 TDI
mancare putina si slaba aclimatizare USR - RUB ~ 1 - 25 (RUS)
- salvamontistii sunt niste oameni de Ferry-boat Port Kavkaz - Kerch - 85$
exceptie (MyC - initialele serviciului) Preturi: (5 persoane + masina)
Motorina UA ~4 GRV
La plecarea din tara cu masina e Motorina RUS ~14 RUB Limite de viteza:
nevoie de:
MD - cat te lasa drumul (foarte putin
 Voucher din Rusia (necesar ptr
o Hotel Pasaj Odesa - 125 GRV/pers oricum)
viza de Rusia)
o Parcare hotel Pasaj - 25 UA - 60 in localitate, 90 in afara
 Asigurare medicala ptr Rusia,
GRV/masina RUS - 50 in localitate, 90 in afara
Modlova, Ucraina eliberata de o
o Hotel Vershina Azau - 700
societate de asigurari agreeata de
RUB/pers + mic dejun si cina La telecabina din Azau: biletele sunt
Coris International (BCR Asig e,
o Parcare hotel Vershina - 100 valabile DUS-INTORS!!! Nu le
acolo ne-am facut, vreo 50
RUB/masina/zi aruncati cand urcati!
RON/20 zile). E nevoie de ea ptr
o Hotel Freeride Azau - 1000
viza de Rusia.
RUB/pers Ratrakul - functie de cat negociati,
 Viza de turistica Rusia (in 3 zile -
o Parcare Freeride - 0 intre 150 si 300 EURO
97$, in 7 zile 50$)
o Hotel Elbrus - 500 RUB/pers
 Viza de tranzit Ucraina nu mai
o Hotel Drujba Labinsk - 12,5$/pers
este necesara de la 1 ianuarie 2008.
(tel 86169-6-06-00, Ulitza
 Carte verde valabila pentru
Tzentralnaia nr 4)
Ucraina si Moldova (facuta de noi
o Parcare Drujba - 1$/masina
la Banca Transilvania - 90-100
o Camping Djugba - 500
RON/o luna)
RUB/masina/zi
 Extensie de casco pentru Moldova,
o Hotel Grafskaia Pristan Kerch -
Ucraina si Rusia (tot la BT - 920
37.5$/pers
RON/trimestru)
o Hotel Tavriia Simferopol -
 talonul masinii, permisul de
37$/pers
conducere, rovigneta (am fost
o Hotel Sarata - 45 RUB/pers
intrebati in granita romaneasca de
o Parcare Sarata - 5 RUB/masina
rovigneta si de chitanta)
 pasaport valabil inca 6 luni de la
Taxe la intrarea/iesirea MD (taxa de
data intoarcerii.
drum+ taxa de ecologizare) - 7 + 7
RON
Cursuri de schimb: RCA Rusia - 1200 RUB/Skoda Fabia
USD - RON = 1 - 2.32 1.4 TDI, 1400 RUB/Logan 1.6, 1600

Invitaţii
Unora le Place Skiul (Ioan Şteţca)
UNORA LE PLACE SCHIUL!

O succintă pledoarie pentru ski
Autor: Ioan Şteţca
„Ninge iar, ninge iar” refrenul mi se „la modă”, majoritatea vor reveni în păstreze natural majoritatea
repetă în minte la nesfârşit în timp ce fiecare iarnă pe partii. Pentru cei arealului schiabil, promovând
cobor prin zăpada proaspată şi îl pasionaţi de munte este continuarea freeride-ul şi schiul de tură. Este
aud pe Ioachim chiuind din rucsac la firească a activităţilor montane de astfel o încântare să vezi versanţi
fiecare viraj. Mă bucur cu gândul că vară, reprezentând pe lângă imenşi cu zăpadă neatinsă, să
schiul a mai câştigat un prieten iar în modalitatea cea mai uşoară de descoperi propria trasă, să fii liber să
câţiva ani îl voi urmări eu încercând deplasare pe zăpadă şi un alt fel de a te bucuri de munte. Asta mai ales în
să ne întrecem pe pantele muntelui. „gusta” muntele. Alagna, nu degeaba numită
„Freeride Paradise”, unde iţi dai
Unora ne place schiul! Aşteptăm cu Pe mine ma cucerit definitiv la 5 ani seama imediat că eşti într-o staţiune
nerăbdare primii fulgi, urmărim cu când am pus în picioare nişte doage mai specială, doar văzând
înfrigurare evoluţia stratului de cioplite de badea Nuţu şi am reuşit echipamentul şi auzind discuţiile
zăpadă, iar când vine timpul ne să cobor dealul din faţa casei. De schiorilor în cabină.
despărţim cu greu de iarnă, căutând atuncea nu le-am mai lăsat jos nici
ultimele petice de zăpadă ascunse într-o iarnă, având bucuria ca în Deci se poate! Cred că sunt destule
prin cine ştie ce căldare nordică. ultimii 10 ani să îi iniţiez şi pe alţii în staţiunile şi munţii sufocaţi de
acest superb sport. instalaţii pe cablu şi pârtii, este loc şi
Îl iubim pentru magia alunecării, trebuie păstrate şi zone minim
pentru bucuria libertăţii, pentru M-am întors recent din Italia, unde umanizate. Un bun exemplu şi
orizonturile ce ni le deschide, pentru am avut parte de o săptămână pentru noi, unde mulţi văd
că este strâns legat de munte, şi lista superbă de schi împreună cu familia. dezvoltarea turismului direct
rămâne deschisă. Fie că o facem pe Anul acesta am ales zona Monte proporţională cu lungimea
skiuri de tură explorînd văi şi creste Rosa, masivul cel mai înalt (medie) instalaţiilor. Dar oare avem nevoie
cu zăpada neatinsă, sau pe pârtii mai din Alpi cu ai săi 150 km de pârtii, de acest turism, putem noi concura
mult sau mai puţin pregătite, fie că peisaje superbe şi o cultură cu staţiuni super tehnicizate cu
preferăm viteza şi virajele largi si tradiţională bine păstrată. Deşi tradiţie din Alpi? Nu ar fi mai
curajoase de freeride sau slalomul zăpada a fost puţină (a nins foarte durabil să adoptăm o altă strategie,
îngrijit şi elagant, suntem uniţi de mult doar în ultima zi! J), am fost să mizăm pe un alt fel de turism
aceeaşi pasiune. impresionat mai ales de programul hivernal.
În ultimii ani schiul a început să de dezvoltare al zonei. În loc să
devină tot mai popular şi la noi, împânzească muntele cu cabluri şi
chiar dacă mulţi încep pentru că este pârtii super pregătite, au ales să

Invitatii
O scurtă pledoarie pentru cicloturism (Gabi Hancu)
O SCURTĂ PLEDOARIE PENTRU CICLOTURISM

Autor: Gabi Hancu
Olanda, Belgia). nu uităm de copii.
Câteva consideraţii generale
Totuşi cadrul natural există din Sport extrem?
despre cicloturism belşug în ţara noastră, iar faptul că
este încă puţin amenajat, nu este Să nu confundăm plimbarea prin
Fără îndoială că potenţialul turistic neapărat un dezavantaj, putând
deosebit al României, oferă multiple păduri cu bicicleta, cu sporturile
deveni chiar un element de atracţie. extreme. Până la urmă orice sport
posibilităţi, prea puţin exploatate: O plimbare de o jumătate de oră, o
turism rural (agroturism), turism poate deveni extrem, depinde până
oră, două, sau o zi este o experienţă unde îţi împingi limitele şi de nevoia
ecologic (ecoturisn), turism balnear. care până la urmă merită să fie de adrenalină a fiecăruia. Şi înotul
încercată. O plimbare cu bicicleta este un sport extrem dacă îl practici
Dar de ce nu şi cicloturism? Parte prin pădure singur sau împreună cu
integrantă a ecoturismului, excursiile într-un bazin plin de crocodili sau
câţiva buni prieteni, încordează rechini. Şi din păcate în realitatea
pe bicicletă au prins rapid şi puternic muşchii, dar relaxează mintea,
în ţările din vestul Europei, unde s- cotidiană românească, “sport
eliberându-vă de stres mai mult extrem” este mai degrabă să circuli
au amenajat trasee speciale pentru decât credeţi. Plimbarea poate fi
amatorii de ciclism montan. Pe lângă cu bicicleta pe străzile unui oraş
făcută atât pe o potecă de pădure cât aglomerat (cum este şi oraşul în care
traseele marcate, găsim şi hărţi şi pe un drum nepavat de ţară, pe un
amănunţite ale acestora, puncte de locuiesc Târgu Mureş), unde
drum forestier care alunecă uşor pericolele motorizate şi şoferii
informare turistică care te pot prin văi, coborând şi urcând dealuri
îndruma pe traseele adecvate în neciopliţi te aşteaptă la fiecare
sau chiar printre stânci pe un intersecţie.
funcţie durata şi dificultatea drumeag şerpuind de munte.
acestora, centre de închiriat biciclete,
ghizi profesionişti şi excursii Ciclismul este atractiv şi fiindcă este Condiţie fizică
organizate. un sport ce poate fi practicat la orice
vârstă. Nu eşti niciodată prea bătrân Ce-ţi trebuie practic să te apuci de
Sigur, din păcate noi suntem foarte pentru a merge pe bicicletă, glumind ciclism este voinţă (să te ridici de pe
departe de toate acestea, la noi nici puţin am putea zice că elixirul canapea, să stingi televizorul şi să
măcar în oraşele supraaglomerate, tinereţii îl găsim pe două roţi. Pe pui telecomanda deoparte),
nu există benzi de circulaţie pentru bicicletă nu merg doar adolescenţii, disponibilitate de efort, o condiţie
biciclişti, o alternativă viabilă în cea tinerii sau masculii feroce. Este un fizică adecvată turelor pe care vrei să
ce priveşte circulaţia urbană în multe sport ce poate fi practic şi de cei de le faci şi evident o bicicletă.
alte ţări europene (Germania, vârstă mijlocie, de fete/femei şi să

Invitaţii
E important să-ţi alegi traseul întorci pe picioarele tale acasă sau te iar după colţ observi practic că greul
(durata şi dificultatea acestuia) în aduc alţii. Şi nu în ultimul rând abia începe.
funcţie de condiţia fizică şi trebuie să ai echipamentul necesar
disponibilitatea de efort pe care o ai. pentru o asemenea ieşire, dacă nu Este asemănător cu acel sentiment
Întrebarea care trebuie pusă este: neapărat un echipament special de care apare când, in maxim de efort în
Am antrenamentul necesar pentru a ciclism, să fii îmbrăcat măcar în aşa pantă, ridicat din şaua bicicletei şi cu
pedala în continuu timp de câteva fel încât să te simţi relaxat şi comod limba de un cot, observi că un alt
ore în condiţii dificile de teren? Este în timp ce rulezi. Dacă se zice că ciclist trece ca acceleratul pe lângă
important ca fiecare dintre noi să-şi fotbal în pantofi şi sacou e aproape tine şi tu nu-i poţi face faţă. În acel
cunoască limitele şi starea sănătăţii. imposibil să joci, ciclism montan e moment, intervine de obicei o ultimă
sigur imposibil. sforţare, mai mult de formă, urmată
Nu trebuie uitat că ciclismul montan de abandonul, în primul rând la
se practică în general în zone puţin Ochelarii de soare sunt şi ei nivelul voinţei, dispărând astfel şi
locuite, şi greu accesibile altor recomandaţi şi chiar e indicat să ai suportul energetic care să susţină
mijloace de transport, în consecinţă ochelari speciali pentru bicicletă care organismul.
un accident poate avea urmări protejează şi de soarele lateral care
neplăcute. Aşa că traseele trebuie poate fi deranjant sau chiar periculos Bicicleta
alese iar viteza de rulare trebuie în cazul unei coborâri abrupte. Ei
adaptată, în funcţie de capacitatea sunt de mare ajutor în pădure când Şi am ajuns la cel mai important
fiecăruia de ţine sub control bicicleta. alternanţa lumină - umbră este atât aspect al pledoariei mele şi anume,
de rapidă încât ochiul nu are timp să bicicleta. Vrei să cobori pe stânci, să
Şi ca să citez o reclamă la modă se acomodeze. urci sau să cobori dealuri, să alergi în
(foarte inspirată de altfel) “Ai grijă pădure sau pe drumuri de ţară,
cum te dai”, aşa că chiar dacă ai un Ochelarii protejează ochii şi de atunci ai nevoie de roţi tari,
Sprite în buzunar, acesta “te sprijină, curenţii de aer, care în cazul unei cauciucuri groase si frâne foarte
dar nu te salvează”, şi nu cred că e coborâri rapide, îi pot face să bune. În consecinţă îţi iei un
plăcut să rămâi “singurel” în vreo lăcrimeze, dar şi de diferite gâze, mountainbike (mtb). Oferta este
râpă şi să cânţi un „cântecel” de insecte care şi-ar putea înfige foarte generoasă la ora actuală,
îmbărbătare prin pădure. ghiarele în ei, provocând în cel mai existând destule magazine de profil,
bun caz o senzaţie de disconfort. din care poţi să-ţi achiziţionezi de la
Nu trebuie uitat că scopul plimbării biciclete „no name” la biciclete de
este relaxarea, odihna activă, că la Psihic firmă.
sfârşitul traseului nimeni nu te
aşteaptă cu vreo cupă sau medalie, Pe lângă efortul fizic, ciclismul Preţul unui mtb porneşte de la 100
aşa că trebuie mers într-un ritm care montan este un sport care solicită de euro şi poate ajunge la câteva mii.
îţi este confortabil, nu unul ce te va foarte mult si psihicul. Sigur că Achiziţionarea unei biciclete trebuie
face să-ţi scuipi plămânii. muşchii şi tendoanele, sunt extrem să ţină cont evident şi de buzunarul
de importante în acest sport. Dar, ca fiecăruia, dar mai ales de utilizarea
De asemenea este bine ca partenerii şi în alte sporturi, nu este suficient. ulterioară a acesteia. În general este
de tură să fie cam la acelaşi potenţial Atletul perfect, pachet de muşchi, valabilă regula cum că, cheltuind
ciclistic, nu unul să gonească după poate pierde uneori teren în faţa mai mulţi bani, vei achiziţiona o
ceilalţi, scopul plimbării nefiind unuia puţin mai slab pregătit fizic, bicicletă mai bună.
căpătarea unei febre musculare sau a dar mai bine pregătit psihic.
unor dureri de spate. Forma bicicletei, calitatea diferitelor
Ciclismul este un sport de componente şi nu în ultimul rând
Echipament anduranţă, poţi porni cu energie mărimea sa – toate sunt funcţie de
debordantă, care însă începe să scop. Biciclistul şi bicicleta nu
Echipamentele de protecţie sunt şi scadă după câţiva kilometrii trebuie să funcţioneze neapărat ca
ele utile. Poate că pe stradă unii vor parcurşi, iar apoi începi să te întrebi, un tot unitar, ci mai degrabă să
zâmbi că porţi o cască de protecţie de ce te-ai urcat pe bicicletă sau cât existe o simbioză, o compatibilitate.
(că aşa-i la noi), dar nimeni nu te mai ai până la destinaţie. Cine a Suprasolicitând bicicleta rişti ca
poate proteja cu comentarii şi urcat serpentine dificile ştie care este aceasta să cedeze şi să te arunce din
zâmbete răutăcioase dacă ai ghinion sentimentul care te cuprinde când şa ca un cal nărăvaş, când nici nu te
şi cazi. Până la urmă casca poate face crezi ca te apropii de vârful pantei, aştepţi.
diferenţa, dacă la sfârşitul turei, te

Invitaţii
Mtb - câteva consideraţii avute în vedere, cele mai importante În loc de concluzii
fiind: mărimea cadrului şi distanţa
tehnice şa-ghidon („reach-ul”). Evident, pe Aşa că fixaţi bine casca pe cap,
piaţă există o sumedenie de mărimi băgaţi aer în cauciucuri, ungeţi
Mountainbikeurile sunt biciclete de cadre, de la cele „mini” de 14’-15’
proiectate pentru a fi utilizate pe lanţul, şi dacă aveţi bună dispoziţie
pana la cele “gigant” de 22’-23’ şi un zâmbet larg şi puteţi pleca la
terenuri dure, nepavate, având (mărimile sunt exprimate în inchi).
ghidon drept, schimbătoarele de drum. Să rămânem mereu tineri, să
viteze pe ghidon, cauciucuri late şi fim dinamici, să mergem înainte, să
Cadrul poate fi din aluminiu, titan, vedem ce este după fiecare curbă,
suspensii (amortizoare) pentru carbon sau oţel, fiecare material
absorbirea şocurilor. Sunt mult mai după fiecare obstacol, să ne uităm în
având propriile avantaje şi jur şi să ne bucurăm de frumuseţile
lente decât bicicletele de şosea, dar dezavantaje. Frânele pot fi în V
în acelaşi timp mult mai rezistente. pe care le vedem, să ne mai injectăm
situate pe roată, sau pe disc situate o doză de adrenalina si odată ajunşi
Sintetizând puţin putem spune că în centrul roţii, acestea din urmă
vorbim despre biciclete care se la capătul drumului să vedem unde
oferind un control superior asupra duce în definitiv acesta – poate că
comportă bine în orice situaţie, pe bicicletei, prin capacitatea de a
orice teren, biciclete pe care putem aceasta nu este unul din secretele
absorbi frânările bruşte. Şaua de mtb vieţii dar e cu siguranţă secretul unei
urca muntele pe drumul forestier, este în general îngustă, uşoară, iar
pentru ca apoi să îl coborâm pe o ture reuşite.
spatele acesteia este modelat pentru
potecă sinuosă si abruptă. a permite o mişcare mai liberă şi mai
amplă faţă-spate.
Din punct de vedere a designului şi
a prezenţei/absenţei suspensiilor O şa bună poate face diferenţa între
mtb s-ar putea clasifica: în mtb rigide plăcerea de a rula şi chinul de a sta
fără suspensii (fully rigid), mtb cu pe un scaun a doua zi. Şaua trebuie
suspensii pe faţă – pe furcă (hardtail) să fie specifică stilului în care rulează
şi mtb cu suspensii atât pe faţă (pe biciclistul şi fizicului acestuia. Astfel
furcă) cât şi pe spate (în cadru) (full cu cât un ciclist rulează mai repede,
suspension). cu atât este mai probabil să aibă
nevoie de o şa îngustă, ţinând cont
În ultimii ani au început să se că la viteze mari, greutatea se
utilizeze din ce în ce mai mult mtb transmite asupra braţelor şi
suspensie măcar pe furcă, cea ce picioarelor mai mult decât asupra
permite deplasarea mai uşoară pe un şezutului, iar frecarea cu părţile
teren accidentat şi uşurează efortul laterale este mai mare.
fizic al ciclistului. O bicicletă rigidă
poate fi utilă pe un teren
neaccidentat, sau la urcări, dar Mtb ca ramură sportivă
suspensiile pot ajuta mult la rularea
pe un teren accidentat sau la Dacă privim din punct de vedere
coborâri. strict sportiv mtb, există cel puţin
trei discipline distincte cuprinse în
Dacă la începuturi mtb au fost acest termen general: cross-country
fabricate având cadrul şi geometria (disciplină olimpică de altfel),
asemănătoare cu cea a unei biciclete downhill, fourcross. Toate necesită o
de şosea, cu timpul acestea au excelentă condiţie fizică, un curaj
devenit mai “mainstream” pentru a nebunesc, şi un control deosebit
rezista unui stil mai agresiv de asupra bicicletei la viteze ameţitoare.
rulare. Mtb moderne au 21, 24 sau 27
de viteze cu 3 foi pe faţă şi 7, 8 sau 9
pinione pe spate, cu cadre uşoare
dar în acelaşi puternice şi cu o
geometrie ce permite abordarea în
viteză unor trasee dificile.
În cea ce priveşte mărimea bicicletei
sunt mai multe aspecte care trebuie

Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Invitatie in Carpati 2008 Aprilie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Invitaţie in Carpaţi - www.iic.

ECOLOGIE Identitate grafică: Alexandru Axon

CLUBURI MONTANE Publicitate: publicitate@iic.ro

www.iic.ro 2 nr 88, aprilie 2008

PROIECTUL ALPINET – DE LA PASIUNE LA REALITATE

Pentru cei ce nu sunt la curent cu prefera sa preia/utilizeze o imposibil) sa realizezi activitati cu

www.iic.ro 3 nr 88, aprilie 2008

A doua saptamină din aprilie a

www.iic.ro 4 nr 88, aprilie 2008

Seara s-a încheiat cu o fotografie de

Ziua a 3-a a fost găzduită de Sala

Imaginile fac parte din expeditia

Octavian Radu Topai are la activ

După o scurtă pauză spectatorii,

www.iic.ro 5 nr 88, aprilie 2008

www.iic.ro 6 nr 88, aprilie 2008

„LA VÂNĂTOARE” DE WILDLIFE

Dan Izvoreanu: Silviu, te rog să-mi

www.iic.ro 7 nr 88, aprilie 2008

www.iic.ro 8 nr 88, aprilie 2008

SCURTĂ TROPĂIALĂ PRIN BUCEGI

Deşi după anotimp era încă toamnă

Cazăm maşina la Gura Diham şi în

www.iic.ro 9 nr 88, aprilie 2008

Nici nu pornim bine şi dăm de

Într-un târziu, după mai multe

www.iic.ro 10 nr 88, aprilie 2008

înconjoară. În fundul văii se prelinge

Timpul însă se scurge şi, spre

Din păcate ceaţa ne învăluie încet-

Aşteptăm iarna adevărată cu cine

Echipa noastră: Octavia Borteş,

www.iic.ro 11 nr 88, aprilie 2008

TURISM ÎN ŢARA CHIOARULUI

Tura din 29 03 2008 cu A.Ştefănoiu,

29 03 2007, Mujdeni, soare, sălcii

Arc temporal peste un an. Lună-n

Plecăm din Baia Mare la 7 dimineaţa,

Valsam avântat pe drumul bun, deşi

www.iic.ro 12 nr 88, aprilie 2008

gospodării din Dl. Mănăşturului,

Oprim pentru a imortaliza crestele

www.iic.ro 13 nr 88, aprilie 2008

spre extremitatea Prelucii Vechi,

Am luat-o pe drumul pietruit, dar

În dreapta culmii ce coboară spre un

www.iic.ro 14 nr 88, aprilie 2008

unui vechi drum de căruţe şi o suită

La dreapta se conturează un alte

Am urmat drumul, nu peste mult, în

În frunzişul gros şi uscat o minune

www.iic.ro 15 nr 88, aprilie 2008

ne aflam în fieful primulelor galben

Nici prin cap nu ne trecuse să

www.iic.ro 16 nr 88, aprilie 2008

Ne-am regrupat, rehidratat şi ne-am

Eforturile noastre s-au dovedit

www.iic.ro 17 nr 88, aprilie 2008

CLINCEA – HORNURILE ŢIGĂNEŞTI – OMU – VALEA

Este atât de minunat iarna la Omu,

Lăsăm maşina în curtea unei

Nu trece mult de când intram în

Ajungem la stână pe o vreme

cu o brumă argintie. Urcarea devine