Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ Mai 216 2010

https://biblioteca-digitala.
ro
C. N. C. P. C.T.
Cuprins:
Cercetare aplicatã
Festivalurile de obiceiuri - o tradiþie contemporanã? .......................2
(Dr. Iuliana BÃNCESCU)
Portrete
Noi apari]ii editoriale Olarul din Olari .................................................................................6
(Dr. Corina MIHÃESCU)
Împreunã - la Tulcea ºi nu numai
Ecouri
Buletinul cultural „Împreunã“ este un proiect al Institutului de Cercetãri Eco- Festivalul-concurs Naþional al Tinerilor Interpreþi
Muzeale Tulcea, care a debutat în anul 2007, în cadrul proiectului „Dobrogea - de Muzicã Popularã „Varã, varã, primãvarã”, 7-9 aprilie 2010 ......10
zonã de convieþuire etnicã“, ºi ulterior a devenit o publicaþie trimestrialã, ce are ca
(Cozmina GLONÞA)
scop promovarea culturii tradiþionale dobrogene.
Extinderea la nivel naþional a revistei este salutatã de cãtre Centrul Naþional Tradiþii inedite de Sfintele Paºti în Timocul bulgãresc....................13
pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale. Acest fenomen e marcat (ªtefan CÃRÃPÃNCEANU)
de primul numãr al publicaþiei din anul 2010, care militeazã pentru identificarea, Cântã lemnul ºi grãieºte… .............................................................16
revitalizarea ºi promovarea unor tradiþii specifice anumitor indentitãþi culturale (Prof. Constantin CÂRSTOIU)
comunitare, ca de exemplu: „Rolul imanului în viaþa comunitãþii de turci din Festivalul Coral „Timotei Popovici” - clipe de înãlþare spiritualã ....19
Topraisar“, „Baia lipoveneascã la Ghindãreºti“, „Botezul la turcii ºi tãtarii din (Drd. Claudia LOTREAN)
Murighiol", „Udatul mirilor la Izvoarele“ º.a.m.d.
Originalitatea acestui proiect pilot constã în faptul cã multietnicitatea nu este Programe ºi proiecte culturale
abordatã din perspectiva clasicã a cercetãrii etnologice, ci din cea a nespe-
Atelierul sunetelor în paºi de dans - pedagogie muzealã
cialiºtilor, a liderilor culturali formali sau informali, ce îºi mãrturisesc experienþele
trãite în calitate de martori ai transformãrilor culturale produse de-a lungul la Muzeul de Artã Popularã Tulcea (II)...........................................21
timpului, practicând, în acest mod, etnologia „at home“. (Iuliana TITOV, Marin BARBU)
Persoanele interesate îºi pot prezenta eseurile, revista ilustrând „Tradiþia ºi
viaþa aºa cum sunt. Fãrã interpretãri. De la OAMENI pentru... OAMENI“, dacã Agenda mai 2010 ..........................................................................25
corespund urmãtoarei tematici: locuri ºi oameni, casa ºi gospodãria, tradiþii ºi
obiceiuri, portul popular, gastronomie tradiþionalã ºi meºteºuguri. Astfel, In Memoriam
diversitatea subiectelor abordate de colectivul redacþional sugereazã stimularea Valeria Peter Predescu aparþine trecutului,
ºi consolidarea unui dialog interetnic ºi intercomunitar. prezentului ºi viitorului ....................................................................42
Totodatã, este ºi un experiment cultural, ce urmãreºte crearea unei comunitãþi (Iuliana CÂRNARU)
virtuale, bazate pe cunoaºterea specificitãþilor culturale definitorii pentru o comu-
nitate, având în vedere cã distribuþia publicaþiei se face exclusiv online, gratuit. Noi apariþii editoriale
Perspectiva culturalã a revistei fiind inovatoare în presa de specialitate,
aºteptãm cu mare interes urmãtorul numãr! Împreunã - la Tulcea ºi nu numai ...................................................44
Anamaria STÃNESCU (Anamaria STÃNESCU)
44 1
https://biblioteca-digitala.ro
C. N. C. P. C.T. BULETIN INFORMATIV nr. 5 (216) / 2010
prezentat „Destin“, carte scrisã de

o scriitoare nãsãudeanã, Melania
Cuc. I-am fost alãturi la multe
spectacole, chiar ºi atunci când i
s-a decernat Premiul Fundaþiei
Culturale „Ethnos".
Greutãþile pe care le-a
Cercetare aplicat\ întâmpinat pe parcursul vremii,
momentele de cumpãnã, pentru
cã, trebuie sã recunoaºtem, au fost
Festivalurile de obiceiuri - o tradiþie ºi acestea, ºi n-au fost puþine, de
fiecare datã i-au dat tãria de a-ºi
contemporanã? continua drumul pe care l-a
început, trecând peste neajunsurile
Proiect CNCPCT ivite în cale. Cineva, acolo sus, a
iubit-o mult, înzestrând-o cu multe
Motivaþia proiectului: calitãþi, cu o voce limpede ºi caldã,
În ultimii ani s-au înmulþit festivalurile de obiceiuri, în deschizând cu formule magice
detrimentul tradiþiilor vii. Odatã cu urcarea pe scenã a obiceiurilor, porþile zãvorâte ale succesului.
s-a trecut de la ritual la spectacol nu numai în festivaluri, ci ºi în Sufletul românesc se întregeºte în tot ce are mai adânc, mai curat ºi
desfãºurarea obiceiurilor in situ. În cadrul proiectului nostru ne mai specific cu ceea ce pãmântul locuit din zorile istoriei a produs pe plan
propunem sã studiem modul în care sunt realizate festivalurile de material ºi spiritual, a ºlefuit îndelung, a pãstrat ºi a aºezat pentru
obiceiuri, selecþia grupurilor ºi secvenþelor ritual-ceremoniale totdeauna în tezaurul sfânt al tradiþiei.
reprezentate pe scenã, precum ºi influenþa acestora asupra culturii Am urmãrit de-a lungul vremii nume de interpreþi de folclor din judeþul
populare din sate. Bistriþa-Nãsãud care pot fi embleme pentru noi: Valeria Peter Predescu,
Obiectivele proiectului: cercetarea modalitãþilor de valorificare Cristian Pomohaci, Alexandru Pugna, ªtefan Cigu, Cornelia Ardelean,
scenicã a obiceiurilor; stimularea conservãrii in situ a tradiþiilor Lenuþa Purja etc.
populare; actualizarea ºi completarea arhivei CNCPCT. În spectacolul „In memoriam“, organizat împreunã cu Televiziunea
Beneficiari: comunitãþile cercetate; autoritãþile cu Favorit, parcã o aºteptam sã aparã pe scenã, sã povesteascã… Îþi era
drag sã o asculþi povestind despre þinuturile ei, care au dat lumii atâþia
responsabilitãþi în domeniul culturii tradiþionale; marele public.
academicieni…
Perioada de desfãºurare: 2010-2012.
Aristotel spunea cã „muzica poate vindeca multe din bolile sufletului,
Derulare - etape ºi activitãþi:
dar tot ea poate fi o sursã de-mbolnãvire“.
Etapa I - 2010:
Acum se împlineºte un an de când a plecat sã se alãture celorlalþi
Investigaþii de teren privind organizarea ºi desfãºurarea
interpreþi care cântã în ceruri îngerilor; pentru noi au rãmas amintirile
festivalurilor de obiceiuri: festivaluri pascale ºi ale obiceiurilor de
despre un om deosebit. Prin realizãrile sale, prin munca sa neobositã,
primãvarã; festivaluri de Sânziene (Drãgaicã); festivaluri ale
Valeria Peter Predescu aparþine trecutului, prezentului ºi viitorului.
Cãluºului; festivaluri de colinde ºi datini de iarnã.
Rezultate imediate: inventarierea formaþiilor artistice de Iuliana CÂRNARU
CJCPCT Teleorman
obiceiuri din þarã; redactarea de articole pentru „Buletinul
2 43
informativ” pe tot parcursul derulãrii proiectului; îmbogãþirea

arhivei CNCPCT; publicarea DVD-ului multimedia „Festivaluri
contemporane”; realizarea ºi publicarea, în premierã, a unui studiu
privind impactul festivalurilor de folclor asupra obiceiurilor vii.
Rezultate pe termen lung: conservarea in situ a obiceiurilor.
Modalitãþi de diseminare a rezultatelor: publicarea rezultatelor
cercetãrii pe site-ul instituþiei; redactarea de articole pentru
„Buletinul informativ” pe tot parcursul derulãrii proiectului;
realizarea de emisiuni radio care sã promoveze rezultatele
cercetãrii; publicarea DVD-ului multimedia „Festivaluri
contemporane”; realizarea ºi publicarea în premierã a unui studiu
In memoriam privind impactul festivalurilor de folclor asupra obiceiurilor vii.
Valeria Peter Predescu aparþine ***

În cadrul proiectului propus, am efectuat o documentare la
trecutului, prezentului ºi viitorului Festivalul Judeþean al Obiceiurilor de Primãvarã „Mugurel de
sãlcioarã”, la Hereºti (Giurgiu).
Folclorul este o adevãratã ladã de zestre a poporului nostru, care Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
reuºeºte sã tezaurizeze cele mai frumoase cântece ºi obiceiuri din viaþa
Tradiþionale Giurgiu, în colaborare cu Protoieria Hereºti, a organizat
omului. Cântecul popular dezvãluie o gamã întreagã de sentimente ºi idei
sâmbãtã, 27 martie 2010, Festivalul Judeþean al Obiceiurilor de
care ne marcheazã existenþa.
Primãvarã „Mugurel de sãlcioarã”, aflat la cea de a II-a ediþie.
Multe cântece se uitã, la fel ºi interpreþii lor, dar cele care au o valoare
La aceastã manifestare au participat formaþii din mai multe
adevãratã rãmân. Asemenea cântece a purtat pe scenele þãrii ºi lumii
localitãþi ale judeþului. Din Vãrãºti, a sosit o ceatã care a performat
Valeria Peter Predescu. Cu toþii vrem sã cunoaºtem în profunzime
„spiritul“, simþirea celor au dat glas unor astfel de cântãri, pe cei care le- obiceiul Lazãrul, practicat în sâmbãta Floriilor, numitã ºi Sâmbãta lui
au fãcut sã devinã nemuritoare. Cu mulþi ani în urmã am cunoscut-o pe Lazãr, colindul povestind soarta tragicã a lui Lazãr. Cete de câte trei
Valeria Peter Predescu, o bunã colegã ºi o distinsã interpretã, cea care fete colindã prin sat; una dintre fete, cea mai micã, se îmbracã în
mi-a adus un strop de bucurie în suflet. mireasã, iar celelalte duc o coºniþã confecþionatã din nuiele, pentru a
Fiecare cântec al sãu a rãmas un dar pentru iubitorii de folclor. pune ouãle primite din partea celor colindaþi. În unele localitãþi,
Nici rãutãþile vieþii ºi nici dezlãnþuirile naturii n-au putut sã o opreascã Lãzãriþele poartã pe cap coroniþe împletite din crenguþe de salcie. La
sã realizeze ceea ce a început atât de frumos. Mã uit la aceste fete pe casele unde sunt primite, Lãzãriþele cântã cântecul lui Lazãr, în timp
care le-a ajutat sã-ºi formeze un stil, sã transpunã în scenã cântecul ce mireasa danseazã pe ritmul muzicii, rãsucind o batistã în ambele
popular din zona Bistriþei. sensuri sau fluturând-o lateral. La sfârºitul colindatului, ouãle ºi banii
În fiinþa sa viaþa ºi-a fãcut „mori de mãcinat bulgãri de aur ºi argint primiþi se împart în mod egal între membrele cetei.
zgrunþuros“, de aceea ºtia sã preþuiascã darurile vieþii, fiecare picãturã de Din Greaca, copiii au venit cu obiceiul Floriile - un colind practicat
metaforã sã n-o risipeascã aiurea. De-a lungul vremii, am realizat mai în dimineaþa Floriilor de cete formate din patru-cinci bãieþi având
multe interviuri ºi am scris despre activitatea desfãºuratã de Valeria Peter crenguþe de salcie în mânã. În sat, colindul se cântã la fereastrã, iar
Predescu, atât ca interpretã, cât ºi colegã la Centrul Judeþean pentru dupã ce se terminã, copiii pun crenguþe de salcie la geam ºi primesc
Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Bistriþa-Nãsãud. Am de la gazde bani ºi ouã.
42 3
Vâlcea
3-7 mai – Râmnicu Vâlcea
Seminarul Reþelei de Experþi în Domeniile Patrimoniului Cultural Imate-
rial al Þãrilor din Sud-Estul Europei. Organizatori: Ministerul Culturii ºi
Patrimoniului Naþional ºi Biroul BRESCE Venetia, cu sprijinul Con-
siliului Judeþean Vâlcea, al Arhiepiscopiei Râmnicului si al Centrului
Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Vâl-
cea. Manifestarea se desfãºoarã prin Direcþia Judeþeanã pentru Cultu-
rã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Vâlcea.
9 mai – Mihãeºti
Ziua Comunei Mihãeºti - ediþia a III-a - manifestãri etnofolclorice.
13 mai – Popeºti
„La fântânile reci” - festival local al tradiþiilor populare.
16 mai – Berislãveºti
Ziua Comunitãþii - manifestãri etnoculturale dedicate aºezãrii ºi
oamenilor ei - ediþia I.
21 mai – Pãuleºti-Otãsãu
„Glasul Otãsãului” - festival al culturii tradiþionale de pe Valea
Otãsãului.
23 mai – Creþeni
Obiceiul de primãvarã Lazãrul performat în cadrul festivalului „Pridvorul tinereþii” - festival al tinerilor interpreþi de folclor ºi al micilor
de la Hereºti meseriaºi, organizat în colaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean
Vâlcea, Primãria ºi ªcoala cu clasele I-VIII din comuna Creþeni.
Formaþia din Ghimpaþi a prezentat obiceiurile Lazãrul ºi Buieniþul. 27 mai – Râmnicu Vâlcea - Galeria de Arte „Constantin Iliescu”
Acesta din urmã este un colind specific comunitãþii bulgare din „Vâlcea artisticã” - festival judeþean al tinerilor creatori de artã. Partener:
localitãþile Ghimpaþi, Valea Dragului ºi Vãrãºti, practicat numai de Inspectoratul ªcolar Judeþean Vâlcea.
fete, începând de la 12-13 ani, pânã la cãsãtorie. Acestea sunt în 30 mai – Buneºti
Sãrbãtoarea cãpºunului - proiect cultural de promovare a tradiþiilor
numãr de ºase ºi sunt îmbrãcate în costume tradiþionale. Una dintre
legate de cultura cãpºunului.
ele (cea mai înaltã) se îmbracã în haine bãieþeºti ºi îºi pune pe cap
o cãciulã împodobitã cu o fundã roºie. Acest personaj se numeºte Semnal
Buieniþ ºi are rolul de conducãtor al cetei, alegând cântecul în funcþie În atenþia centrelor judeþene pentru conservarea ºi promovarea culturii
de situaþie. Tot el stabileºte pasul ºi ritmul dansului. La intrarea în tradiþionale/centrelor culturale:
curtea gospodarului, Buieniþul îi dã gazdei o batistã, în care aceasta Vã aducem la cunoºtinþã, mai jos, textul scrisorii primite din partea Centrului
pune banii cuveniþi pentru colind. Acelaºi personaj sãrutã mâna Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale
Teleorman, cu rugãmintea sã luaþi mãsurile ce se impun:
gazdei la plecare. Textele sunt cântate în limba bulgarã, iar fetele
Respectuos, vã rugãm a face cunoscut celor interesaþi cã anul acesta
danseazã þinându-se de mijloc, în linie, executând o miºcare lateralã. ne aflãm în imposibilitatea de a organiza Festivalul-concurs Naþional
Dacã în timpul colindatului se întâlnesc douã cete, fetele mai mici ca de Muzicã Uºoarã Româneascã „Ghiocelul de aur”, ediþia a 42-a.
vârstã sunt obligate sã le colinde pe cele mari, cu un colind specific Vom rãspunde cu plãcere invitaþiilor de a participa la manifestãrile
acestui moment, numit Doila. culturale organizate în judeþul dumneavoastrã.
4 41
Suceava
9 mai – Suceava
„9 mai - Ziua Europei“ - expoziþie de artã fotograficã ºi artã plasticã, lansarea
albumului Taberei de Creaþie „Lumina Nordului”.
9 mai – Iaslovãþ
„Flori de mai” - festival folcloric - ediþia a VIII-a.
16 mai – Bucºoaia
„Dragu mi-i vara la stânã” - spectacol de folclor pastoral, susþinut de
Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”.
16 mai – Bucºoia
„Vine baciul de la munte” - parada bacilor, a ciobanilor ºi a
buciumaºilor.
15-16 mai – Frasin
„Culturã tradiþionalã ºi turism cultural în era multimedia” - simpozion privind
rolul culturii tradiþionale în dezvoltarea turismului modern.
15-16 mai – Suceava
Târg de carte etnograficã.
21 mai – Moara
Festivalul Judeþean de Folclor Tradiþional „Ograda cu dor” - ediþia a II-a.
21-22 mai – Dorna Candrenilor
Festivalul Naþional de Artã Muzicalã - festival închinat compozitorului
bucovinean preot Isidor Vorobchievici - ediþia a III-a. Participanþi la Festivalul Judeþean al Obiceiurilor de
21-23 mai – Suceava, Udeºti Primãvarã „Mugurel de sãlcioarã“ - ediþia a II-a, Hereºti,
Festival-concurs Naþional de Poezie ºi Prozã Scurtã „Magda Isanos - Giurgiu, 27 martie 2010
Eusebiu Camilar” - ediþia a XV-a.
21-23 mai – Suceava La festival au mai fost prezente formaþii din localitãþile Schitu, cu
Concursul Naþional de Recenzii ºi Jurnale „Mihail Sebastian - Mihai Iordache obiceiul Lazãrul, Pietrele, cu obiceiul Floriile ºi localitatea-gazdã,
Lyceum” - ediþia a IV-a. Hereºti, cu obiceiurile Buieniþul, Lazãrul ºi Sãlcioara (colind practicat
24 mai – Dolhasca numai de bãieþi).
Spectacolul-concurs al instrumentelor tradiþionale „Mândrã floare-i De remarcat este faptul cã obiceiurile prezentate la festival se mai
cântecul”. practicã încã în satele din Giurgiu, ele nesuferind modificãri pe
scenã. Evenimentul a fost un bun prilej de cunoaºtere reciprocã a
Teleorman cetelor de copii prezente, iar pentru specialiºti, de observare a
15 mai – Slobozia Mândra obiceiului în ansamblul judeþului. Este importantã iniþiativa organizãrii
Spectacol folcloric susþinut de Ansamblul Folcloric „Burnasul” al acestui eveniment de cãtre Protoieria Hereºti, de pãrintele protopop
CJCPCT, dedicat Zilei Comunei. PC Preot Mihãiþã Podaru, pentru conservarea in situ a obiceiurilor de
29 mai – Piatra primãvarã, copiii fiind stimulaþi sã le practice mai ales prin competiþia
Din programul manifestãrilor Zilei Comunei Piatra face parte ºi un care se creeazã între grupurile din diferite sate.
spectacol folcloric susþinut de Ansamblul Folcloric „Burnasul” al Dr. Iuliana BÃNCESCU
CJCPCT.
40 5
28 mai – Satu Mare - sediul CJCPCT Satu Mare

Spectacolul de teatru muzical „Departe de Dumnezeu”; regizor muzical prof.
Ioan Valeriu.
Sãlaj
1-2 mai – ªimleu Silvaniei - Clubul Copiilor
Zilele Tradiþiei la ªimleu - manifestãri organizate de CJCPCT Sãlaj, în
colaborare cu Clubul Copiilor din ªimleu Silvaniei.
9 mai – Cizer, Mãgura Priei
Serbarea pastoralã Mãsuriºul de la Pria.
22 mai – Vârºolþ
Concursul Judeþean de Recitare „Kànyàdi Sandor”.
23 mai – Cehu Silvaniei
Concursul Judeþean „Seara poveºtilor populare sãlãjene”.
30 mai – Cehu Silvaniei
Portrete Festivalul-concurs al Tinerilor Interpreþi de Muzicã Popularã „Primã-
vara cântecului sãlãjean” - ediþia a III-a.
Olarul din Olari Sibiu

9 mai – Sibiu
Fãnicã Florea, din satul Olari, comuna Dãrmãneºti (jud. Festivalul Judeþean ªcolar de Folclor „Moºtenire din bãtrâni”.
Dâmboviþa), duce cu sine, ca unic exponent, astãzi, al meºteºugului 12 mai – Sibiu - Cercul Militar
din satul sãu, întreaga istorie a ceramicii din Dâmboviþa, care se Spectacolul folcloric „Europa cântã ºi danseazã”.
desluºeºte în tehnici, forme ºi motive, în obiceiuri ºi în multe poveºti 15 mai – Mãlâncrav
al cãror miez îl constituie munca ºi pasiunea sa de o viaþã, dar ºi „Serbarea florii de mai” - manifestãri culturale dedicate verii.
întâmplãri despre olarii de altãdatã, despre familia sa, despre 23 mai – Floreºti
destinul sãu contopit cu lutul. Manifestãri culturale ale verii la Floreºti.
Întâlnirea mea cu Fãnicã Florea a generat ºi ea alte ºi alte 23-24 mai – Boiþa
poveºti, începute a se depãna chiar în curtea casei sale, în atelier Zilele Culturale ale Localitãþii Boiþa - Întâlnirea fiilor satului.
sau lângã cuptor, în torsul molcom al roþii sau în împlinirea formelor. N Ansamblul folcloric „Ceata Junilor”, împreunã cu o delegaþie sibianã,
Prima datã, aºadar, la Dãrmãneºti - în satul Olari - loc predestinat participã în perioada 5-10 mai a.c., în Germania, la o serie de manifes-
miilor ºi miilor de oameni care, din vremuri îndepãrtate, de la tãri prin care se urmãreºte promovarea culturii tradiþionale româneºti.
„bulgãritul” lutului, la modelare ºi decorare, pânã la scãpãtatul N CJCPCT continuã Proiectul „Folclorul sibian pe înþelesul copiilor”, în
cioburilor de la malurile cuptoarelor ce purtau în pântecele lor alte mii parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Sibiu ºi Cercul Militar
ºi mii de obiecte, tot olari vajnici au fost pe aceste pãmânturi, cãrora Sibiu; în aceastã lunã tema este Ziua Europei.
le-au împrumutat chiar ºi numele meseriei lor. N Specialiºtii CJCPCT continuã în aceastã lunã proiectul de cercetare
Ne-am reîntâlnit apoi la Nucet, în târgul ce are loc cu ocazia a zonei etnofolclorice Þara Oltului, oprindu-se în Sebeºu de Jos la
hramului bisericii, unde povestea s-a reînnodat plinã de tâlc. „Hora de la Rusca”.
6 39
9 mai – Vãlenii de Munte Apoi, la scurt timp, a avut loc

Ziua Oraºului Vãlenii de Munte - ciclu de manifestãri cultural-artistice ºi prima ediþie a Târgului Olarilor la
sportive, cu participare judeþeanã ºi invitaþi din Raionul Cimiºlia (Republica Muzeul Naþional al Satului „Dimi-
Moldova). trie Gusti”, unde olarul nostru,
13 mai – Cocorãºtii Mislii, Cornu, Cosminele, Boldeºti-Scãeni fiind invitat sã participe, s-a trans-
17 mai – Baba Ana format sub privirile iscoditoare ale
participanþilor ºi vizitatorilor, în
21 mai – Floreºti, ªtefeºti
vedetã. El, obiºnuit pânã acum, la
28-30 mai – Pãuleºti
cei 73 de ani ai sãi, sã meargã ca
29-30 mai – Mãgureni
sã-ºi vândã marfa doar prin
Manifestãri cultural-artistice complexe dedicate zilelor localitãþilor, cu bâlciurile de la Cornãþel, Fieni,
participare judeþeanã ºi internaþionalã. Voineºti, Gãeºti sau Pucioasa!
16 mai – Poiana Mierlii, com. Drajna Cine a vrut sã-l cunoascã
„Hora satului” - ediþie inauguralã pentru anul 2010. Invitaþi: primari ºi îndeaproape la târgul de la
referenþi culturali din zona superioarã a Vãii Teleajenului. Bucureºti i s-a alãturat cu dorinþa
28-30 mai – Brebu de a afla câte ceva din multele
Festivalul Judeþean al Sportului ºi Culturii „Brebu 2010”. lucruri pe care eu am avut
28-30 mai – Filipeºtii de Pãdure privilegiul de a le fi învãþat ca pe
Festivalul Primãverii - manifestare cu participare judeþeanã. o lecþie de la omul care, aplecat
asupra roþii de olar într-un gest
ce pare sã i se fi întipãrit în Olarul Fãnicã Florea la Târgul
Satu Mare
Olarilor, ediþia I, Muzeul Naþional
2 mai – Huta-Certeze statura sa, a devenit pentru noi
al Satului „Dimitrie Gusti”,
Festivalul Folclorului Oºenesc „Sâmbra Oilor”. toþi profesorul de ceramicã
15-17 mai 2009
4 mai – Negreºti-Oaº popularã dâmboviþeanã. Fotografie din Arhiva Muzeului
11 mai – Livada Printre postulatele enunþate Naþional al Satului „D. Gusti“
18 mai – Tãºnad cu logica ºi ºtiinþa provenite
25 mai – Carei dintr-un exerciþiu neîntrerupt de zeci de ani, Fãnicã Florea strecoarã
Caravana Culturalã Sãtmãreanã. ºi grijile, ºi amãrãciunile sale referitoare la viitorul olãriei ºi al artei
populare, în general: „au ajuns chinezii cu fel de fel de lucruri care le
6 mai – Satu Mare - Galeria de artã a CJCPCT Satu Mare
înlocuiesc pe astea ale noastre, de tradiþie; de fapt, de mai multã
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã Belansky Demko Beata.
vreme observ cum au început sã slãbeascã toate meºteºugurile.
20 mai – Satu Mare - Galeria de artã a Primãriei Satu Mare
Tinerii nu mai vor sã se apuce de oale. Le-am zis ºi bãieþilor, ºi
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã a membrilor Asociaþiei Artiºtilor Plastici nepoþilor mei: «Faceþi, mã, cã poate mâine, poimâine o sã meargã;
din Niregyhaza (Ungaria). s-o întoarce pãmântul!». Eu cu olãria am fãcut orice ºi mai fac. Am
21 mai – Satu Mare - Galeria de artã a Consiliului Judeþean Satu Mare câºtigat bine”.
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã Portik ªandor. Fãnicã Florea arde ºi câte patru-cinci cuptoare pe an în care intrã
27 mai – Satu Mare - Galeria de artã a CJCPCT Satu Mare peste 1000 de obiecte în fiecare. Dar pânã la cuptor este altã
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã Venig Vasile. poveste. Ea începe de la „bulgãrit”, adicã de la formarea bulgãrilor de
pãmânt potriviþi pentru fiecare obiect pe care ºtie sã-l facã meºterul.
38 7
Pãmântul îl ia de pe râurile Prahova sau Proviþa, la vreo 15 km de 14 mai – Piatra Neamþ

Dãrmãneºti: „un fel de mâl pe care îl aduce gârla; nu sãpãm dupã el, Zilele Culturii Muzicale - recital de pian cu Ansamblul Cameral „Remember
da’ îl pregãtim înainte de a-l modela, îl cãlcãm cu picioarele, îl bãgãm Enescu”.
la malaxor...”. 16 mai – Bicaz-Chei
Urmeazã apoi modelatul la roatã, unde meºterul dovedeºte o Armindeni - Ziua Comunei - suitã de manifestãri etnoculturale.
stãpânire de sine ºi o pricepere uimitoare. Roata are valul mic pe 23 mai – Ion Creangã
care mâinile olarului unduiesc în ritmul naºterii formei ºi valul mare, Festivalul-concurs Interjudeþean de Folclor „Costicã Matei Creangã”.
în care piciorul sãu împinge ca sã se învârtã, prin axul care le uneºte 27-29 mai – Târgu Neamþ
pe cele douã, valul mic. Târgul de Artã Popularã „Lada cu zestre”.
Ca instrumente de lucru, olarul foloseºte strugul sau pieptãnul
pentru finisat, loca, un fel de pieptãn, special pentru finisat strãchinile Olt
ºi castroanele, fusul de gãurit, porlogul - o meºinã pentru netezit, 16 mai – Radomireºti - Pãdurea Crãciunei
sârma pentru tãiat, vasul de pe roatã, cãtruna, un recipient de Manifestarea etnofolcloricã Sãrbãtoarea bujorului.
ceramicã ce conþine culoarea pentru decor sau un corn de vitã folosit 18-19 mai – Caracal
în acelaºi scop ºi crivacul, o rotiþã pentru obþinerea unui model zimþat „De dor, de primãvarã” - concurs de interpretare a muzicii populare -
pe anumite pãrþi din corpul unor vase ceramice. soliºti vocali ºi instrumentiºti.
„E frumos sã iasã ceva din mâinile tale”, mãrturiseºte meºterul 19-21 mai – Caracal
înainte de a începe sã enumere o parte din feluritele obiecte lucrate Zilele Caracalului - suitã de manifestãri cultural-artistice ºi ºtiinþifice.
de el din lut: oale îmbãierate, „cu care se ducea mâncarea la câmp”, 20-21 mai – Potelu, com. Ianca
ulcioare cu toartã sau fãrã toartã, „care se leagã la gât ºi se þine în
„Cântecele Dunãrii” - concurs de interpretare, deschis soliºtilor vocali
mânã ca o geantã”, oale de lapte, „pârnãi sau lãptãrii”, ulcele cu douã
de muzicã popularã.
cozi, ghivece, oale de sarmale, farfurii, oale „de sleit fasole”,
23 mai – Câmpu Mare, com. Dobroteasa
puºculiþe cu toartã sau cu pasãre, oale de un litru de împãrþit sau
„Rusaliile la Câmpu Mare” - concursul cetelor de cãluºari.
moºerii, vase de flori, vaze, oale simple, ceºti pentru þuicã, opincuþe,
24-27 mai – Slatina
suporturi pentru ouã sau pentru lumânãri, clopoþei... ªi lista poate
Festivalul Naþional „Cãluºul pentru copii”.
continua!
25-27 mai – Slatina, Caracal, Corabia
„Eu nu pot sã stau douã zile fãrã sã lucrez. Aº vrea încã sã fac
Zilele poeziei în Olt - Ion Minulescu, Virgil Carianopol, Virgil Mazilescu.
mai mult , da’ nu mai e forþa de o aveam odatã. Când îmi spunea asta
unul bãtrân, mai demult, nu credeam, da’ acuma nu numai cã cred, 28-30 mai – Caracal
dar ºi înþeleg. Da’ tot fac ºi eu câte ceva decât sã stau la cârciumã!” Festivalul Naþional „Cãluºul românesc”. În acest an sunt invitate ºi
Meºterul a învãþat meseria de olar de când era copil, de la bunicul formaþii de dansuri bãrbãteºti din strãinãtate.
sãu ºi de când se ºtie, lucreazã; astfel încât este sigur cã starea sa 30 mai – Coloneºti
bunã de sãnãtate de pânã acum se datoreazã tot pãmântului de Festivalul Folcloric „Ilie Martin”.
oale: „lutul mã ajutã sã nu am reumatism, sã mi se vindece foarte
repede orice fel de ranã aº avea la mâini; eu nu ºtiu ce e boala”. Prahova
În ceea ce priveºte decorarea, înflorarea sau încondeierea 8 mai – Plopeni
vaselor, Fãnicã Florea ne spune o altã poveste - despre cum preparã Festivalul Coral Interjudeþean „Florin Comiºel” - ediþia a VI-a. Participã
culorile, despre cum trebuie sã se svânte vasele înainte de a le picta, formaþii corale din Ploieºti, Vãlenii de Munte, Câmpina, Buºteni, Plopeni,
Bucureºti, Topoloveni, Mioveni.
8 37
22-23 mai – ªieu despre verde, roºu, brun, galben - culori specifice ceramicii de
„Floare mândrã de pe Iza” - festival interjudeþean pentru soliºti vocali Dãrmãneºti, despre corn sau cãtrunã, terminate cu o panã de gâscã
ºi instrumentiºti - ediþia XXX-a. prin care se scurge lichidul vopselei, despre modelele specifice care
22-23 mai – Viºeu de Sus individualizeazã acest centru de olãrie: floarea-soarelui, „ca soarele”,
„Armonii de primãvarã” - festival interjudeþean de literaturã ºi folclor - râuri, frunze, floare de muºeþel.
ediþia a XXXII-a – organizat de Uniunea Scriitorilor ºi Asociaþia „Eu aºa am pomenit ºi aºa fac ºi astãzi, deºi înainte încondeiatul
Internaþionalã de Folclor. îl fãcea biata mea femeie. De când nu mai este ea, când vãd cã sunt
23-24 mai – Budeºti depãºit cu munca la oale iau o femeie cu ziua care e tare
„Nu vã uitaþi cã-s micuþ” - festival al ansamblurilor folclorice de copii îndemânaticã ºi mã ajutã.”
Fãnicã Florea þine mult la tradiþie; nu a schimbat „nici portul, nici
care îºi propune sã ducã mai departe memoria culturalã ºi patrimoniul
vorba” ceramicii de la Dãrmãneºti. „Mã întreabã lumea de pitici, iar
cultural.
eu le rãspund cã nu mã ocup cu aºa ceva.”
La primã ºi sumarã evaluare, la Fãnicã Florea se remarcã
Mehedinþi
diversitatea formelor, specificul morfologic ºi semantic al zonei pe
2 mai – Ponoare care o reprezintã ºi preþurile modeste în comparaþie cu volumul de
Sãrbãtoarea liliacului - manifestare etnoculturalã în cadrul cãruia se muncã depus ºi cu calitatea produselor sale: „preþurile sunt nu prea
desfãºoarã ºi un spectacol folcloric susþinut de Ansamblul mari, dupã cum dai cu clientul la pace”.
„Danubius”. Toate întâlnirile noastre „de la gura poveºtilor” despre olãritul de
9 mai – ªiºeºti la Dãrmãneºti s-au terminat de fiecare datã cu tâlcul din vorbele sale:
Festivalul Interjudeþean de Ceramicã Olteneascã „Oale ºi sarmale” - „Dacã s-ar întoarce lumea, eu aº mai întineri ºi mulþi s-ar întoarce!
ediþia a IX-a. Nu pot sã mã las de ele (n.n. - de oale); mi-a intrat olãria în sânge.
18 mai – Drobeta-Turnu Severin De ce sã fiu obosit? Ce, am muncit? Am stat pe scaun”. Cu aceste
Ziua Internaþionalã a Muzeelor - expoziþii organizate în colaborare cu Muzeul cuvinte ºi-a încheiat olarul discursul, dupã ce, sub privirile mele
de Artã ºi Muzeul Regiunii Porþile de Fier. atente, modelase la roatã, câteva ore, fãrã încetare, o bunã parte din
21 mai – Strehaia tipurile de oale de Dãrmãneºti.
Spectacol folcloric susþinut de cãtre Ansamblul „Danubius” în cadrul
manifestãrilor prilejuite de Zilele Oraºului Strehaia. Dr. Corina MIHÃESCU
Neamþ
30 aprilie-2 mai – Piatra Neamþ - Piaþa Libertãþii
Târg de flori organizat în parteneriat cu Camera de Comerþ ºi Industrie
Neamþ.
6 mai – Piatra-Neamþ - Teatrul Tineretului
Spectacol dedicat Zilei Europei.
13 mai – Tazlãu - Cãminul Cultural
Sub genericul „ªezãtori în judeþul Neamþ”, în localitate se desfãºoarã
o ºezãtoare tradiþionalã.
36 9
13-16 mai – Slobozia, localitãþi din judeþ

Festivalul Internaþional de Folclor „Floare de pe Bãrãgan” - ediþia a XIII-
a. Participã formaþii din Macedonia, Bulgaria, Republica Moldova,
Slovenia, Slovacia, România.
Iaºi
2 mai – Buhalniþa, Cepleniþa
„Sipetul bunicii” - expoziþie de artã popularã tradiþionalã.
6 mai – Bodeºti, com. Scânteia
Sãrbãtoarea Localitãþii Bodeºti - expoziþie de artã popularã tradiþionalã
ºi ateliere de creaþie cu meºteºugari din localitate.
21-22 mai – Hârlãu
Ecouri Zilele Oraºului Hârlãu - suitã de manifestãri cultural-artistice.
Ilfov
4 mai – Voluntari
Festivalul-concurs Naþional al 11 mai – Mãgurele
Tinerilor Interpreþi de Muzicã „Alo, aici Revista” - spectacol preluat de la Teatrul „Constantin Tãnase” din
Popularã „Varã, varã, primãvarã”, Bucureºti.
7-9 aprilie 2010 5 mai – Voluntari
„Iagalo” - manifestare dedicatã etniei rrome, cuprinzând: proiecþia filmului Ia-
În perioada 7-9 aprilie 2010, s-a desfãºurat la Sibiu cea de-a galo, concertul Tarafului „Iagalo” ºi o expoziþie fotograficã realizatã de
XIV-a ediþie a Festivalului-concurs Naþional al Tinerilor Interpreþi de Rãzvan Lazãr.
Muzicã Popularã „Varã, varã, primãvarã”. Festivalul a fost organizat 15 mai – Voluntari
de Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii „Samuel ºi alþi eroi” - spectacol de teatru susþinut de Compania „Civic art”.
Tradiþionale „Cindrelul-Junii”, cu sprijinul Consiliului Judeþean Sibiu, N În perioada 1-31 mai a.c., se deruleazã Proiectul „Teatru acasã, în Ilfov” -
împreunã cu Cercul Militar Sibiu. partea a III-a. Sunt prezentate spectacolele cu piesele de teatru „Nuntã la
În competiþia din acest an s-au înscris un numãr de 50 de palat” (pentru copii) ºi „Dragoste în stil american”, în mai multe localitãþi din
participanþi din toate marile zone etnofolclorice ale þãrii. Dupã judeþ.
preselecþia din 7 aprilie a.c., 15 din cei mai buni interpreþi au intrat în
concursul din 8 aprilie, desfãºurat pe scena Casei de Culturã a Maramureº
Sindicatelor din Sibiu. Juriul festivalului a apreciat calitatea 1-10 mai – Baia Mare
interpretãrii, autenticitatea melodiilor ºi a costumelor populare.
Expoziþia de fotografii „Fotoetnografica” - ediþia IV-a.
Evoluþiile soliºtilor au fost analizate de cãtre: Eugenia Florea -
16 mai – Hoteni
preºedinte al juriului ºi realizator, Radio România Actualitãþi; Ilie
„Tânjaua de pe Mara” - festival naþional al obiceiurilor agrare - ediþia a
Moise - etnolog, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; Nineta Popa -
XLII-a.
interpretã de muzicã popularã; Mariana Anghel - interpretã de muzicã
10 35
28 mai – Hurezani
Festivalul Folcloric „Amaradia” - ediþia a V-a.
28-30 mai – Târgu Jiu - Palatul Copiilor
Festivalul Folcloric Interjudeþean pentru Copii ºi Tineret „Pe fir de
baladã”.
28-30 mai – Târgu Jiu
Târgul Naþional al Meºterilor Populari Copii - ediþia a V-a.
29-30 mai – Þicleni
Zilele Oraºului Þicleni - complex de manifestãri cultural-artistice.
Harghita
3,10 mai – Miercurea-Ciuc
Prelegerea „Nunta secuiascã tradiþionalã”.
13-21 mai – Miercurea-Ciuc, localitãþi din judeþ
Zilele Þinutului Secuiesc - suitã de manifestãri cultural-ºtiinþifice.
26-28 mai - Beclean, Bistriþa, Mãlin, Viþa, Cireºoaia
Turneul Ansamblului Secuiesc în judeþul Bistriþa-Nãsãud, organizat în
colaborare cu Centrul Cultural Harghita.
Hunedoara
8 mai – Lunca Cernii de Jos
Mãsuratul oilor - manifestare pastoralã.
14-16 mai – Sãlaºu de Sus Florin Teodor Boita (jud. Timiº), câºtigãtorul Marelui Premiu
Festivalul Narciselor - ediþia a X-a. al Festivalului-concurs Naþional al Tinerilor Interpreþi de
29-30 mai – Lelese Muzicã Popularã „Varã, varã, primãvarã“
Nedeea pãdureneascã: ieºirea cu crucea în þarinã, sfinþirea þarinei -
manifestare tradiþionalã. popularã; Marcel Pãrãu - referent muzical, CJCPCT „Cindrelul-Junii”
31 mai – Deva Sibiu; Cãtãlin Badea - laureatul ediþiei 2009; Marcel Japie - director,
Spectacol folcloric caritabil „Florile pãmântului”, organizat în partene- Cercul Militar Sibiu; Daniela Câmpean - preºedinta Comisiei de
riat cu Episcopia Ortodoxã a Devei ºi Hunedoarei, Direcþia Generalã de Culturã a CJ Sibiu; Constantin ªovãialã - vicepreºedinte al CJ Sibiu
Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Deva. ºi preºedinte onorific al juriului; Silvia Macrea - director festival.
Premiile festivalului au fost oferite în cadrul Galei laureaþilor din
Ialomiþa data de 9 aprilie. Astfel, s-au acordat urmãtoarele distincþii:
7 mai – Luciu Marele Premiu: Florin Teodor Boita (jud. Timiº)
Faza finalã a Festivalului Judeþean de Folclor „Zãrzãricã, zãrzãrea” - Premiul I: Anamaria Nãºcuþiu
ediþia a XVIII-a. (jud. Bistriþa-Nãsãud)
Premiul II: Milena Taran (jud. Timiº)
34 11
Premiul III: Ioana Urs (jud. Bihor) 20-23 mai – Târgu Jiu, Târgu Cãrbuneºti
Menþiuni: Marian Eusebiu Dascãl (jud. Cluj) Festivalul Internaþional de Literaturã „Tudor Arghezi” - ediþia a XXX-a.
Gelu Trancã (jud. Mehedinþi) Organizator: CJCPCT Gorj, în colaborare cu Primãria, Consiliul local ºi
Premiul CJCPCT Centrul Cultural „Tudor Arghezi” din Târgu Cãrbuneºti, Biblioteca Judeþeanã,
„Cindrelul-Junii” Sibiu: Ion Chiº (jud. Sibiu) ªcoala Popularã de Artã, Uniunea Scriitorilor - Filiala Gorj, sub egida
Premiul Cercului Consiliului Judeþean Gorj.
Militar Sibiu: Gabriel Dumitru (jud. Argeº) 20-23 mai – Motru
Premiul pentru valorificarea Zilele Municipiului Motru - complex de manifestãri cultural-artistice, din care
cântecului tradiþional fac parte Festivalul de Muzicã Uºoarã „Ritmuri motrene”, Festivalul Folcloric
bãnãþean: Pavel Petraºcu (jud. Timiº) „Cântecele Motrului”, expoziþii de artã plasticã ºi artã popularã, lansare de
Premiul pentru autenticitatea cântecului cãrþi ºi reviste.
ºi costumului din 21 mai – Alimpeºti
Þara Secaºelor: Ioana Larisa Socaciu (jud. Alba) „In memoriam Ion Lotreanu” - evocãri, recitaluri de poezie, lansare de reviste
Premiul pentru pãstrarea ºi promovarea ºi cãrþi.
cântecului românesc 21 mai – Urdari
în diaspora: Veaceslav Bînzari (Rep. Moldova) Sãrbãtoarea florii de salcâm - manifestare etnoculturalã din cadrul
Ilie Caraº (Ucraina) Programului „Gorjul tradiþional”.
Premiul Publicului: Ioana Larisa Socaciu (jud. Alba). 21 mai – Aninoasa
Ziua Satului Aninoasa ºi Festivalul Folcloric „Hora de la Aninoasa” -
În afara competiþiei, organizatorii au acordat douã Diplome de ediþia I.
excelenþã pentru promovarea folclorului în comunitãþile de români din 21-25 mai – Slivileºti
SUA soliºtilor Bogdan Filimon ºi VioricaÞepeº. Sãrbãtoarea florii de salcâm, manifestare integratã Zilelor Culturii
Eugenia Florea, preºedinte al juriului ºi realizator de emisiuni Miculeºtene.
folclorice la Radio România Actualitãþi, a declarat pe scena 22 mai – Bãleºti
festivalului: „Varã, Varã, Primãvarã este un festival de cele mai înalte Sesiunea de Comunicãri ªtiinþifice „Antonie Mogoº în istoria comunei
cote valorice ºi organizatorice. Îi felicit pe toþi concurenþii care au avut Bãleºti”.
curajul sã vinã în acest concurs, un concurs greu, dar care ºi-a
22 mai – Târgu Cãrbuneºti
câºtigat notorietate prin valorile care s-au lansat pe aceastã scenã“.
Simpozionul „130 ani de la naºterea poetului Tudor Arghezi”.
Cozmina GLONÞA
22-23 mai – Crasna
Referent, CJCPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu Festivalul Folcloric Interjudeþean „Rãsunã munþii sub Parâng, la
Crasna” - ediþia I.
25 mai – Vãgiuleºti, Slivileºti
Sãrbãtoarea florii de salcâm - manifestãri etnofolclorice cuprinse în
Programul „Gorjul tradiþional”.
26-27 mai – Târgu Jiu, localitãþi din judeþ
„Brâncuºiana 2010” - colocviu naþional, Salonul Internaþional de Sculpturã
Micã, expoziþii ºi lansãri de carte, excursii de documentare etnologicã.
12 33
15 mai – Giurgiu Tradiþii inedite de Sfintele Paºti

„Ghittarada” - ediþia a XII-a - spectacol-maraton susþinut de cursanþii clasei
de chitarã clasicã ai ªcolii Populare de Arte din cadrul CJCPCT Giurgiu.
în Timocul bulgãresc
22 mai – Stãneºti
Festival Judeþean „Cãluºul ca pe Vlaºca” - ediþia a XVI-a. Beneficiind de o invitaþie din partea reprezentanþilor românilor din
Timocul bulgãresc, împreunã cu compozitorul, folcloristul ºi dirijorul
23 mai – Giurgiu
Constantin Arvinte, în data de 5 aprilie a.c., în cea de-a doua zi a
Searã de teatru – spectacolul – „Cuiul lui Pepelea”.
Sfintelor Paºti, am fost martorii unor tradiþii folclorice ºi datini creºtine
de excepþie, unele chiar originale, necunoscute în lumea satelor din
Gorj
patria mamã.
2 mai – Bota - Runcu
Manifestarea a debutat cu „Hora de Paºti“, care are ca loc de
Sãrbãtoarea logodnei vinului cu ulcica - manifestare etnofolcloricã
desfãºurare comuna Albotina, situatã într-un amfiteatru natural,
tradiþionalã care face parte din Programul „Gorjul tradiþional”.
format dintr-o poianã înconjuratã de copaci ºi de dealuri, pe culmile
2-5 mai – Brãneºti
cãrora încã se mai pãstreazã un ansamblu mânãstiresc construit ºi
Zilele comunei Brãneºti - sãrbãtoare comunitarã, în programul cãreia
funcþional în secolele XIII-XIV, potrivit inscripþiilor ºi obiectelor
Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” prezintã un spectacol
descoperite aici.
folcloric. Din informaþiile obþinute pe cale oralã, numele localitãþii Albotina
8-9 mai - Târgu-Jiu - Palatul Copiilor vine de la o stâncã naturalã de culoare albã.
Festivalul Interjudeþean de Muzicã Folk ºi Gimnasticã pentru Copii Istoria locurilor este strâns legatã de perioada legendarã a
„Mãiastra” - ediþia a III-a. primilor Basarabi, întemeietori de þarã. Românii timoceni spun cã pe
12-16 mai – Novaci aceste locuri a trãit fiica lui Basarab I, Elena, cãsãtoritã cu þarul Ioan
Zilele Culturii Novãcene; dintre manifestãri face parte ºi Festivalul Alexandru, pe la 1322. Atât Basarab I, cât ºi fiul sãu, Nicolae, au
Interjudeþean de Folclor Pastoral „Urcatul oilor la munte”. încercat prin alianþa familialã cu þarii bulgari ºi sârbi sã asigure
12 mai – Runcu stabilitate zonei, împotriva voinþei maghiarilor ºi a turcilor. La 1335,
Ghermanul - obicei popular agrar care constituie o sãrbãtoare a þarul Ioan Alexandru îºi alege o nouã soþie, o evreicã, pe nume Sara,
comunitãþii din Runcu. Manifestarea face parte din Proiectul „Gorjul iar Elena se cãlugãreºte sub numele de Teodora, retrãgându-se la
tradiþional”. Mânãstirea Albotina, un edificiu conceput în stil bizantin dintr-un
13 mai – Negomir complex de chilii în jurul unei biserici.
Festivalul Folcloric „Vatra satului” - ediþia a II-a. În poiana Albotina, situatã la 20 km de oraºul Vidin, de câteva
14-16 mai – Rovinari sute de ani, în ziua a doua a Sfintelor Paºti un numãr impresionant
Zilele Oraºului Rovinari - complex de manifestãri cultural-artistice ºi sportive. de români, localnici ºi din satele vecine, se adunã pentru a participa
17-23 mai – Târgu Jiu la „Hora morþilor“ un obicei precreºtin de pe vremea tracilor.
Zilele Târgu Jiului - complex de manifestãri cultural-artistice ºi ºtiinþifice. În Principalul moment al acestui obicei, desfãºurat într-o pioºenie ºi
cadrul manifestãrilor, se organizeazã Târgul meºterilor populari olteni - o liniºte desãvârºitã, este acela în care foarte mulþi români, tineri ºi
ediþia a II-a. bãtrâni, se prind într-o impresionantã horã, în centrul cãreia o
19 mai – Ciuperceni formaþie de suflãtori interpreteazã o melodie specialã, în ritm de horã
Expoziþie de þesãturi, covoare olteneºti ºi ceramicã care face parte din lentã. În mijlocul horei apar femeile cu coºuri care împart
Programul „Gorjul tradiþional”. participanþilor obiecte de îmbrãcãminte, prosoape, colaci, ouã roºii ºi
32 13
23 mai – Pleniþa
Manifestarea etnofolcloricã tradiþionalã Sãrbãtoarea bujorului, care se
desfãºoarã în Pãdurea Pleniþa (zonã protejatã rezervatã bujorului
românesc - Paeonia peregrina).
23 mai – Craiova
„Alaiul Cãluºului Românesc” - ediþia a XIII-a; manifestare tradiþionalã a
cetelor de cãluºari pe strãzile Craiovei, finalizatã cu întrecerea acestora
în Parcul „Nicolae Romanescu”.
Galaþi
3 mai – Galaþi - Pãdurea Gârboavele
Manifestãri dedicate Zilei Mondiale a Libertãþii Presei.
12-16 mai – Galaþi
„Miniatura romanticã” - concurs internaþional de interpretare pentru elevii
liceelor de muzicã.
Rapsodul Ion Creþeanu alãturi de un taraf þãrãnesc 21-23 mai – Galaþi
din Oltenia Târgul Meºterilor Populari ºi Târg Gastronomic - ediþia de varã.
Fotografie din colecþia autorului 21 mai-15 iunie – Galaþi
„Nicolae Mantu” - concurs naþional de arte vizuale pentru elevii ºcolilor de
mâncare, momentul încheindu-se numai atunci când au terminat de arte din zona riveranã Dunãrii.
dãruit cele aduse pentru morþii din familie. 23 mai – Târgu Bujor
Ziua se continuã cu o manifestare, gen serbare câmpeneascã: se Sãrbãtoarea Bujorului - serbare câmpeneascã tradiþionalã care are loc
întind mese, se încing jocuri populare ºi se prezintã programe în fiecare an în pãdurea de la Roºcani.
folclorice româneºti. 30 mai – Bereºti
În urmã cu mulþi ani a fost iniþiat Festivalul de Folclor al Românilor Sãrbãtoarea Salcâmului - manifestare etnofolcloricã tradiþionalã.
din Timocul bulgãresc, cu sediul în oraºul Vidin ºi care în ultimii patru
ani ºi-a schimbat locul de desfãºurare în comuna Albotina, la aceeaºi Giurgiu
datã cu obiceiul prezentat. 1 mai – Giurgiu - Ateneul „Nicolae Bãlãnescu”
Din cauza timpului nefavorabil, anul acesta, dacã partea cu Searã de teatru „Conu’ Leonida faþã cu reacþiunea”.
obiceiul s-a desfãºurat conform tradiþiei la Albotina, organizatorii au 3 mai – Giurgiu - Ateneul „Nicolae Bãlãnescu”
fost nevoiþi sã transfere festivalul într-o salã de spectacole din Vidin. Seratã muzicalã „Cele mai frumoase lieduri”.
În cadrul festivalului, din þara noastrã, ºi-a adus contribuþia 9 mai – Giurgiu - Parcul „Alei”
notabilã rapsodul popular din Craiova Ion Creþeanu, acompaniat de Ziua Europei - spectacol muzical coregrafic ºi karaoke.
renumitul taraf din comuna Morunglav, el fiind în acelaºi timp om de 9 mai – Giurgiu
afaceri, absolvent de studii superioare. Ziua Europei - expoziþie de picturã realizatã de cursanþii claselor de picturã
Îmi face plãcere sã consemnez câteva elemente care dau mãsura ºi graficã-design ai ªcolii Populare de Arte din cadrul CJCPCT Giurgiu.
talentului ºi originalitãþii omului ºi artistului Ion Creþeanu. Este o 13 mai – Giurgiu
persoanã în plinã maturitate, care culege ºi interpreteazã muzicã Concert educativ susþinut de Orchestra de suflãtori „Valahia”.
14 31
6-27 mai – Constanþa - Galeriile „Amfora” popularã de când se ºtie. Modest, fãrã a dori succesul facil,
Expoziþie de graficã a elevilor Liceului Teoretic „Nicolae Bãlcescu” din întotdeauna a fost preocupat de cântecul autentic, în special de cel
Medgidia. bãtrânesc, urmãrind doar descoperirea ºi redarea cãtre spectatori a
11 mai – Constanþa adevãratelor valori strãmoºeºti.
Nici distanþa de 80 km dintre Craiova ºi Vidin ºi nici Dunãrea, care
„Strategii în domeniul turismului eco-etnografic în Dobrogea de Sud” -
nu ne-a înstrãinat niciodatã, nu l-au putut opri pe Ion Creþeanu de a
masã rotundã organizatã în colaborare cu Muzeul de Artã Popularã ºi
se implica în viaþa spiritualã a timocenilor, el fiind iniþiatorul
Antrec Constanþa. transferului festivalului folcloric al românilor din Timocul bulgãresc de
19 mai – Topraisar la Vidin la Albotina, pentru frumuseþile naturale, dar ºi pentru a da la
„Sãrbãtori de primãvarã la tãtarii din Dobrogea de Sud: Naurez, cât mai mulþi spectatori posibilitatea sã beneficieze de valoroasele
Hîdîrlez” - manifestare folcloricã. nestemate folclorice.
24 mai – Constanþa - ªcoala nr. 40 „Aurel Vlaicu” Pe scena sãlii din Vidin, deosebit de încãpãtoare ºi bine utilatã
În ciclul „Atelier de tradiþii ºi obiceiuri”, se desfãºoarã întâlnirea cu pentru o manifestare amplã, dar redusã ca spaþiu pentru spectatori,
elevii claselor V-VIII „Legende populare româneºti despre Rusalii: s-au perindat artiºti amatori de origine românã ºi bulgarã în cele mai
iele/frumoase/ºoimane/dânsele/mãiestre” - secvenþã de educaþie diverse forme ºi formule interpretative: soliºti vocali ºi instrumentiºti,
permanentã. grupuri vocale, coruri, echipe de jucãtori, fanfare ºi obiceiuri
N În perioada 20-27 mai 2010, specialiºtii CJCPCT desfãºoarã folclorice.
cercetarea de teren cu tema „Rapsozii la ei acasã”, care vizeazã Entuziasmul ºi faptul cã manifestarea n-a avut caracter de
concurs, fiind deci fãrã juriu, au demonstrat toatã mãsura talentului ºi
descoperirea ºi valorificarea celor mai valoroºi pãstrãtori ai folclorului
dãruirii artiºtilor participanþi.
muzical constãnþean. Zona abordatã cuprinde localitãþile Lumina,
Am asistat la un spectacol vivace sau liric, când a fost cazul, în
Oituz, Cogealac, Tariverde ºi Mihai Viteazul. culori sonore ºi ritmuri antrenate, în acelaºi timp într-o notã specialã
de autenticitate ºi valoare artisticã. Am admirat frumuseþea ºi
Dolj vechimea costumelor, exuberanþa cu care s-au exprimat artiºtii
11 mai – Craiova - Galeriile „Cromatic” amatori de toate vârstele, de la copii, pânã la cei maturi. Timp de
„Satul doljean, ieri ºi azi” - vernisajul expoziþiei foto-documentare dedicatã patru ore, fãrã pauzã, cât a durat festivalul, am asistat la o adevãratã
comunei Mãceºu de Jos. baie de bucurie ºi aplauze, într-un simbolic dialog între interpreþi ºi
13 mai – Bechet, Desa, Piscu Vechi, Sadova spectatori.
Gurbanul rudarilor - sãrbãtoare tradiþionalã a etniei rrome, care se Festivalul de Folclor de la Albotina s-a desfãºurat sub patronajul
desfãºoarã anual de Ispas (Înãlþarea Domnului). Institutului Cultural Român ºi a fost onorat de prezenþa domnilor
16 mai – Desa Anton Pãcureþu ºi Grigore Gherceanu, ambasadorul ºi, respectiv,
„Floare de salcâm” - manifestare etnoculturalã. ataºatul cultural al Ambasadei României la Sofia.
La aceastã complexã ºi importantã manifestare cultural-artisticã a
16 mai – Celaru
românilor din Timocul bulgãresc ºi-a adus contribuþia un comitet de
Sãrbãtoarea salcâmului - serbare câmpeneascã tradiþionalã.
organizare, format din oameni de culturã, condus de dr. Gheorghiev
21-24 mai – Pieleºti Ivo Filipov, preºedintele societãþii.
„Varã pieleºteanã” - festival-concurs internaþional al ansamblurilor ne-
profesioniste - ediþia a II-a. ªtefan CÃRÃPÃNCEANU
Etnomuzicolog
30 15
6 mai – Rãcãºdia
Cântã lemnul ºi grãieºte… Parada Portului Popular din Valea Caraºului ºi Clisura Dunãrii, urmatã
de un spectacol folcloric.
Preþuim cum se cuvine, adicã la cea mai înaltã cotã, contribuþia 6 mai – Timiºoara - Cinematograful „Capitol”
valoroºilor creatori la descoperirea, pãstrarea ºi perpetuarea Aniversarea a 60 de ani de viaþã ºi 40 de ani de activitate a solistului
tradiþiilor noastre populare, precum ºi la îmbogãþirea patrimoniului vocal Vasile Conea.
nostru cultural. O facem constant, cu un plus de recunoºtinþã pentru 10 mai – Reºiþa - Sala „Lira”
fiece izbutitã. Festivalul de Grai Bãnãþean „Drag mi-e graiul Bãnãþean” - ediþia a III-a.
Aºa s-a întâmplat ºi în joia mijlocului de Prier, când, la Biblioteca 14 mai – Greoni
Judeþeanã „Dinicu Golescu” din Piteºti, i-am omagiat pe doi dintre cei Sãrbãtoarea Vãii Caraºului - ediþia a IX-a.
mai de seamã artiºti ai lemnului din aceastã parte a þãrii - Ion Arsene 21 mai – Reºiþa
ºi Ion Rodoº. Reuniunea de Cântãri ºi Muzicã - Festivalul de Muzicã Religioasã „Ion
Primul este un iscusit constructor de instrumente muzicale Românu” - ediþia a XII-a.
populare de suflat (încã din 1959) ºi, în acelaºi timp, cântãreþ. Are 21 mai – Naidãº
aproape 79 de ani (a venit pe lume la 25 decembrie 1931, de Întâlnire cu fiii satului - sãrbãtoarea localitãþii.
Crãciun, în Jugurul Poienarilor de Muscel). A fost miner (aproape 23 mai – Oraviþa
patru decenii), instructorul formaþiei de fluieraºi din cadrul „Alaiul primãverii pe Valea Caraºului”/Sãrbãtoarea liliacului - ediþia
Ansamblului „Cetina” (unde i-a reprezentat cu succes pe a V-a; participã formaþii tradiþionale din zonã.
scormonitorii adâncurilor din þinutul carbonifer aflat în rãsãritul nordic 24 mai – Bãile Herculane
al Muscelului), dar în egalã mãsurã ºi fãuritor de fluiere, cavale, Festivalul „Pinul Negru” - ediþia a VI-a, spectacole susþinute de formaþii
„paie”, ocarine, carabe de cimpoi, fluiere-baston. Pentru valoarea artistice din judeþ.
deosebitã a creaþiilor sale, în 1994 a fost ales membru al Academiei 28 mai – Caransebeº
Artelor Tradiþionale din România care fiinþeazã la Muzeul Civilizaþiei Festivalul de Muzicã Coralã „Timotei Popovici” - ediþia a XXVIII-a.
Populare Tradiþionale „ASTRA” din Sibiu. Meºterul lucreazã N Vineri, 28 mai a.c., are loc un schimb cultural între localitãþile Rãcãºdia
împreunã cu ginerele sãu, Constantin Mihaiu, cântã cu fiica sa, (judeþul Caraº-Severin) ºi Grebenaþ (Serbia).
Domnica (Doina), soþia vrednicã a colaboratorului în construirea N Lunar, Ansamblul „Semenicul” prezintã în localitãþi din judeþ
instrumentelor. În urmã cu ºapte ani, preºedintele României i-a spectacolul „Dincolo de dor”.
acordat Ordinul „Serviciul credincios”, clasa a II-a.
Ion Arsene este apropiat al virtuozilor Dumitru Zamfira, Florea Cãlãraºi
Netcu ºi Ion Lãceanu. I-au vizitat standul de la Muzeul Naþional al 20-23 mai – Cãlãraºi
Satului „Dimitrie Gusti” muzicologi din Japonia („notau pe loc tot ce Festivalul-concurs Naþional de Interpretare a Muzicii Uºoare Româneºti
noi cântam”), dar ºi oficialitãþi de prim rang. I-a „cãlcat pragul” ºi „Flori de mai” - ediþia a XXII-a.
Hillary Clinton, care a primit cadou un fluier pentru soþul sãu, iar
acesta i-a trimis meºterului nostru o scrisoare de mulþumire. Constanþa
Meºterul a pornit pe drumul fãuririi de instrumente având ca 22 aprilie-5 mai – Constanþa - Galeriile „Amfora”
model mãiestria creatorului popular Gheorghe Pasãre pe care l-a „Salonul de primãvarã” - expoziþie colectivã a Asociaþiei Artiºtilor Plastici
întâlnit la un târg (Bãile din Govora). Fluierele sale - de game diferite, „Amfora”.
cu dimensiuni corespunzãtoare, ornamentate metalic (alãmite) - s-au
bucurat mereu de consideraþia instrumentiºtilor amatori ºi
16 29
23 mai – Vadu Criºului

Festivalul Teatrului Nescris „Morala satului”.
Braºov
17-18 mai – Bran
Festivalul de Folclor pentru Tineret „Flori de mai” - ediþia a VIII-a.
Brãila
14-16 mai – Brãila - Casa de Culturã a Tineretului
Festivalul Internaþional de Muzicã Uºoarã „George Grigoriu”.
Bucureºti
N Centrul Naþional pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale
organizeazã la Braºov, în perioada 18-20 mai a.c., cea de-a V-a ediþie a
Consfãtuirii naþionale a directorilor centrelor pentru conservarea ºi
promovarea culturii tradiþionale/centrelor culturale. Subiectele propuse
spre dezbatere pentru ediþia 2010 a consfãtuirii sunt:
- Aºezãmintele culturale - oportunitãþi ºi ameninþãri (legislaþie, finanþãri Ion Arsene ºi Ion Rodoº - artiºti ai lemnului argeºeni omagiaþi
nerambursabile, alte domenii specifice) la Biblioteca Judeþeanã „Dinicu Golescu“ din Piteºti
- Coordonarea metodologicã - modalitãþi operaþionale de implementare (15 aprilie 2010)
- Parteneriat instituþional 2011.
profesioniºti, luând drumul bâlciurilor ºi târgurilor, dupã ce mai întâi
La consfãtuire participã ca invitat special domnul dr. Vasile Timiº, secretar de
primeau „botezul” meritat din partea consãtenilor. ªi roadele artistice
stat - Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional.
ale îndeletnicirii sale au depãºit graniþele þãrii, meºterul deplasându-
se în Bulgaria, Turcia, Franþa, Ungaria, Germania. În urmã cu trei ani,
Buzãu
Consiliul Judeþean Argeº l-a declarat pe Ion Arsene din Jugur „Fiu al
22 mai – Chilii Argeºului ºi Muscelului”.
Sãrbãtoare în sat - serbare folcloricã tradiþionalã - ediþia a X-a. Nuþã (Ion) Rodoº, care locuieºte în Sboghiþeºti-Nucºoara, este un
23 mai – Padina talentat sculptor în lemn. Meºterul a venit aici din satul muscelean de
Sãrbãtoarea florii de salcâm - ediþia a VIII-a. mai jos, pe Râul Doamnei, Pietroºani. Confecþioneazã obiecte cãrora
30 mai – Gura Teghii le conferã valori artistice, dupã desene pe care singur le face. În
„Pe urme de baladã“ - serbare folcloricã tradiþionalã - ediþia a XLI-a. sculpturã se foloseºte de cuþite ºi briceag, de cuþitoaie, toporiºcã-
bardã, rindea, robanc, fierãstrãu, scoabe, dãlþi pentru lucrul în lemn
Caraº-Severin de salcie, alun, arin, tei, paltin, brad, fag, frasin, stejar. Sculpteazã
1 mai – Grãdinari animale (vulturi, berze, pãstrãvi, câini, ulii, cai, cerbi, cãprioare,
Festivalul Fanfarelor „Gheorghe Novac“ - ediþia I. crocodili, pãuni), fãpturi magice - unicorni, pomi, flori, dar ºi icoane
2 mai – Reºiþa - Parcul Tricolorului (Iisus Hristos, Maica Domnului, sfinþii Ioan Botezãtorul, Constantin ºi
„Alaiul Primãverii” - festival de folclor - ediþia a XXIX-a. Elena, Ilie, Filofteia), scene mitologice (Diana, cornul abundenþei),
28 17
14-15 mai - Curtea de Argeº - Casa de Culturã „George Topârceanu”

Festivalul-concurs al Filmului cu Tematicã Religioasã „Luminã din luminã” -
ediþia a XVII-a.
23 mai – Corbi
Rapsodia pãstoreascã - sãrbãtoare folcloricã tradiþionalã, cu
participarea judeþelor Gorj, Sibiu, Vâlcea ºi Argeº - ediþia a XL-a.
29 mai – Topoloveni - Casa de Culturã „Pr. Ion Ionescu”
Concursul Judeþean al Ansamblurilor Folclorice ºi al Formaþiilor de
Dansuri Populare de Copii ºi Tineri „Gheorghe Popescu-Judeþ” - ediþia
a X-a, jubiliarã.
Bacãu
12 mai – Oituz
Manifestãri dedicate Zilei Eroilor.
23 mai – Pãdurãreni
Fluiere confecþionate de meºterul Ion Arsene Nedeea de la Pãdurãreni - manifestare cultural-artisticã ºi religioasã
prilejuitã de hramul Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena.
personaje din folclor, istorice („Moartea lui Gelu”), scene de
vânãtoare, preocupãri tradiþionale (pãstorit, vânãtoare), diverse Bihor
obiecte (cãuºe, cocoºi de munte - „cucii de Nucºoara”). Ion Rodoº 1-2 mai – Oradea, Bãile Felix
este cãsãtorit cu o strãnepoatã a vestitei Maria Cârstoiu - „Piþuleasa”, Expoziþie de artã plasticã.
rapsod neîntrecut în Muscel, de la care, în 1934, etnomuzicologul 4-14 mai – Oradea
Harry Brauner a imprimat, pe cilindri de cearã, doine, balade - Gala Muzicii Culte; participã soliºti vocali, orchestre de camerã ºi coruri de
cântece bãtrâneºti, cântece de iubire ºi dor, jale, urât ºi naturã, de camerã.
singurãtate, înstrãinare, informaþii privind obiceiurile de iarnã ºi de 16 mai – Vaºcãu
înmormântare, precum ºi un bocet.
Schimb cultural între localitãþile Vaºcãu ºi Apateu (Ungaria); participã
Manifestarea de joi, 15 aprilie 2010, a debutat cu vernisajul celor
formaþiile artistice din cele douã localitãþi.
douã expoziþii care au cuprins creaþii ale meºterilor, apoi a continuat
20-23 mai – Valea lui Mihai
cu alte momente pline de frumuseþe: au fost prezentate douã filme
documentare ºi a fost lansatã lucrarea Ion Arsene ºi Ion Rodoº - Zilele Salcâmului în floare - serbare câmpeneascã; participã formaþii
Artiºti ai lemnului, apãrutã la Editura Alean a instituþiei noastre artistice din localitãþile: Diosig, Sãcueni, Valea lui Mihai, Oradea,
(coordonator: Sorin Mazilescu, director al CJCPCT Argeº). precum ºi formaþii din Ungaria.
Ambii virtuozi ai lemnului - unul, constructor de fluiere, celãlalt, 20-23 mai – Valea lui Mihai
sculptor - au fost astfel omagiaþi într-o amplã acþiune culturalã în Expoziþie de artã popularã ºi artã plasticã.
spaþiul generos al Bibliotecii Judeþene „Dinicu Golescu”. Au rostit 21 mai – Oradea
cuvinte de apreciere organizatorii, reprezentanþi ai sferei social- Festivalul-concurs Judeþean de Muzicã Popularã „Mândru-i cântecu-n
politice din Piteºti, folcloriºti, etnologi, etnografi, cadre didactice, apoi Bihor” - ediþia a XXXI-a; festivalul se adreseazã soliºtilor vocali ºi
au vorbit ºi „împricinaþii”. instrumentiºti din judeþ.
18 27
29 mai – Loman-Cãrãri, com. Sãsciori Asistenþa a remarcat valoarea celor doi meºteri populari ºi a
Tocmitul bãciþelor - La cãrãri - obicei popular de pe Valea Sebeºului. creaþiilor lor, preþuirea de care se bucurã arta popularã la noi,
30 mai – Aiud contribuþia meºterilor din sate ºi localitãþile urbane la pãstrarea ºi
Colocviile de Literaturã ºi Artã. ducerea mai departe a tradiþiilor care ne marcheazã ºi ne lumineazã
existenþa.
30 mai – Meteº Text de prof. Constantin CÂRSTOIU
Tunsul oilor - obicei popular tradiþional în comuna Meteº. Fotografii de Sorin-Dãnuþ RADU
31 mai – Alba Iulia CJCPCT Argeº
Colocviile Tinerilor Scriitori.
Arad
13 mai – Socodor Festivalul Coral „Timotei Popovici“ -
Ziua Eroilor - Înãlþarea Domnului - manifestãri laice ºi religioase. clipe de înãlþare spiritualã
14 mai – Ineu
Festivalul de Poezie Maghiarã. Consiliul Judeþean Sibiu, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi
14-16 mai – Moneasa Promovarea Culturii Tradiþionale „Cindrelul-Junii“ Sibiu, în colaborare
Zilele Monesei - suitã de manifestãri culturale ºi ºtiinþifice. cu Cercul Militar, Consiliul Local, prin Primãria ºi Casa de Culturã a
16 mai – Vinga Municipiului Sibiu, a organizat, în perioada 19-20 decembrie 2009,
cea de-a VII-a ediþie a Festivalului Coral „Timotei Popovici“.
Sãrbãtoarea Liliacului - serbare câmpeneascã tradiþionalã.
Ca în fiecare an, festivalul s-a desfãºurat la Sibiu, iar ediþia din
17 mai – Hãlmagiu
aceastã iarnã a fost dedicatã în totalitate sãrbãtorilor de Crãciun.
Nedeia de la Hãlmãgel - manifestare etnofolcloricã tradiþionalã. Astfel, în prima zi a festivalului, sibienii au fost colindaþi de coruri
23 mai – Covãsinþ consacrate, precum: Corul de camerã „Caedonia“ (Sibiu), Grupul
Manifestãri cultural-artistice organizate cu prilejul Zilei Comunei Covãsinþ. vocal „Theofania“ - Sibiu, Reuniunea Românã de Cântãri din Sãliºte,
23 mai – Bocsig Corul Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae“ (Agnita) ºi Corul „Timotei
Festivalul Dansului Cãluºeresc - ediþia a XX-a. Popovici“ al Catedralei Mitropolitane Sibiu, iar în cea de-a doua zi -
23 mai – Socodor
Spectacol folcloric susþinut de formaþiile din zonã.
28-30 mai – Brazii
Nedeia câmpeneascã de la Brazii.
Argeº
8-9 mai – Piteºti - Biblioteca Judeþeanã „Dinicu Golescu”
Sesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice ºi culegeri de folclor cu tema
Ceremonialul existenþial - restructurãri diacronice, organizatã în
colaborare cu Asociaþia Folcloriºtilor Argeºeni „C. Rãdulescu-Codin”.
13 mai – Stolnici
Întrecerea Cãluºarilor din Argeº - ediþia a XXII-a.
26 19
Agenda*
Alba
7-9 mai – Alba Iulia
Târgul de carte „Alba Transilvana”.
de grupuri de colindãtori din localitãþi ale judeþului Sibiu: Boian, 7-9 mai – Alba Iulia, Sebeº, Lancrãm
Biertan, Curciu, Dârlos, Saroº pe Târnave, Brateiu, Sadu ºi Gura Festivalul Internaþional de Literaturã „Lucian Blaga” - ediþia a XXX-a.
Râului, care ne-au adus vechi colinde ºi obiceiuri româneºti. 8 mai – Alba Iulia
Obiceiuri de iarnã au fost puse în scenã ºi de „Junii Sibiului“ ºi soliºtii Spectacol de caritate inclus în proiectul „Marºul Persoanelor cu Handicap -
Ansamblului Folcloric profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului“: Robert Cursa inimii Cetãþii Alba Iulia”.
Târnãveanu, Alina Bâcã, Nelu Albu, Viorica Telcean, Daniel Rosalim 9 mai – Meteº
ºi Mariana Anghel. Mãsuratul oilor - obicei tradiþional de pe Valea Ampoiului.
Dacã în prima searã publicul spectator a aplaudat ºi a apreciat 13 mai – Câlnic
prestaþia impecabilã a corurilor consacrate, în cea de-a doua searã Zilele Cetãþii Câlnic.
spectatorii au fost fermecaþi de costumele populare ºi de colindele 15 mai – Alba Iulia
deosebite prezentate de grupurile de colindãtori din satele sibiene. „Între douã lumi” - spectacol de muzicã clasicã.
Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii 16 mai – Blaj
Tradiþionale „Cindrelul-Junii" Sibiu a dorit ca prin cea de-a doua 23 mai – ªugag
searã de spectacol sã aducã în faþa publicului spectator formaþiile ºi „Cultura pentru Culturã” – festival-concurs de obiceiuri ºi tradiþii din
grupurile de colindãtori întâlnite de referenþii instituþiei în cadrul judeþul Alba, fazele zonale Blaj ºi Sebeº.
cercetãrilor de teren întreprinse de aceºtia. Trebuie menþionat faptul 21 mai – Ponor
cã o mare parte a grupurilor tradiþionale de pe Valea Târnavelor au Spectacol folcloric prezentat cu ocazia Zilei crescãtorilor de animale.
fost reactivate în urma desfãºurãrii proiectului de Cercetare Inter- 23 mai – ªugag
disciplinarã pe Valea Târnavelor, derulat în intervalul iunie-sep- „Zi-i bade cu fluiera” - spectacol folcloric.
tembrie 2009 cu sprijinul Administraþiei Fondului Cultural Naþional.
Drd. Claudia LOTREAN *N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþene
Referent, CJCPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale. Pentru confirmãri, vã
Fotografii din Arhiva CJCPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu rugãm consultaþi organizatorii.
20 25
Urmãtoarea secvenþã expoziþionalã redã Hora satului. Este

prezentat costumul popular dobrogean ºi este explicat rolul horei în
viaþa tradiþionalã.
Cel mai rãspândit dans popular, HORA, are un caracter
ceremonial ºi însoþeºte toate riturile de trecere ºi sãrbãtorile
populare.
Iniþial, acest dans a avut un caracter magic ºi un substrat
mitologic.
Funcþiile simbolice ale horei trimit cãtre cultul soarelui, dar ºi spre
un rit de ordin teluric, consacrat unei divinitãþi htoniene
(subpãmântene), deoarece orice horã include bãtãile cu piciorul.
Dovadã în acest sens ºi diferitele forme ale horei, din care, cel puþin Programe [i proiecte culturale
douã sunt de ordin arhetipal: hora închisã în cerc ºi forma în spiralã.
Dacã prima ne trimite la o „roatã solarã”, hora în cerc deschis de
tipul spiralei este asociatã simbolismului ºarpelui mitic ºi unui Atelierul sunetelor în paºi de dans -
complex htonian (care are în vedere divinitãþile subpãmântene). pedagogie muzealã la Muzeul de
Într-un spaþiu special amenajat, numit Atelierul sunetelor, sunt
aºezate astfel încât sã poatã fi manevrate uºor, instrumente muzicale Artã Popularã Tulcea (II)
care nu fac parte din colecþia muzeului. Spaþiul are un sistem de
închidere prin manevrarea unei draperii. Dupã ce se familiarizeazã Programele pentru familii
cu instrumentele din atelier, unul din vizitatori este rugat sã treacã Complexitatea acestui tip de programe este generatã de
dupã draperie ºi - la alegere - sã foloseascã un instrument, ceilalþi diferenþele de vârstã foarte mari între participanþi (pãrinþi ºi copii), dar
urmând sã recunoascã instrumentul. Odatã recunoscut instrumentul, ºi de diversitatea domeniului de activitate a adulþilor.
este vizionat un documentar în care se explicã modalitatea de Implicarea pãrinþilor ºi participarea acestora la diferite acþiuni
realizare a sa. În continuare vizitatorii ascultã o piesã muzicalã ºi, cu dezvoltã ºi amplificã coeziunea dintre membrii familiei, contribuie la
ajutorul domnului coregraf Marin Barbu, exerseazã paºi de dans dezvoltarea personalitãþii copiilor ºi descoperirea aptitudinilor.
popular. Programele pentru familii presupun:
- segmentarea publicului-þintã în funcþie de vârsta copiilor;
Iuliana TITOV - asumarea conceperii unei tematici interesante pornind de la
Muzeul de Artã Popularã Tulcea criterii mai puþin tangibile decât în cazul programelor pentru ºcoli,
Marin BARBU unde se poate porni, orientativ, de la curriculumul ºcolar sau de la
Maestru balet, CNCPCT interesele specifice ale profesorilor;
- promovarea foarte activã a programelor în medii cât mai diverse;
- implicarea cât mai activã atât a copiilor, cât ºi a adulþilor;
- alternarea unor tehnici foarte diverse de abordare a grupului
astfel încât nici copiii, nici adulþii sã nu fie neglijaþi.
Activitãþi: Atelier anchetã etnograficã, Atelierul sunetelor, Pictarea,
desenarea impresiilor º.a.
24 21
Programele pentru adulþi Pseudoinstrumente (cele mai vechi instrumente muzicale -

La elaborarea programului adresat publicului adult s-au avut în forme brute din naturã):
vedere câteva caracteristici care-i diferenþiazã pe aceºtia de un grup • firul de iarbã, tulpina de soc, de cucutã;
de copii: • solzul de peºte;
- adulþii posedã o mai largã ºi mai profundã acumulare de • frunzele unor arbori, îndeosebi pãr;
experienþe în comparaþie cu copiii; • coaja de mesteacãn.
- adulþii au motivaþii de învãþare diferite, educaþia se concentreazã (Sunt expuse: frunze de pãr, solzi, fluier din pai.)
în jurul unor situaþii cu aplicabilitate directã in viaþã; Instrumente populare
- decizia de a frecventa un anumit program educativ propus de Instrumente idiofone (autofone - sunetul se realizeazã direct
muzeu o ia însuºi participantul. prin intermediul materialului din care acestea sunt construite, acesta
De aceea pentru publicul adult am pregãtit filme documentare pe fiind pus în vibraþie prin lovire sau frecare):
diverse teme etnografice (obiceiuri de peste an, ocupaþii ºi • clopotele, plãcile lovite, zurgãlãii, pintenii, lanþurile, duruitoarea,
meºteºuguri, multietnicitate dobrogeanã º.a.), spectacole, audiþii beþele lovite, botul caprei în jocul cu acelaºi nume, toaca utilizatã în
muzicale. obiceiul Toconelele.
Programele pentru elevii cu nevoi speciale (Sunt expuse: clopote, tãlãngi, toacã.)
Pentru a facilita accesul publicului cu nevoi speciale, în primul Instrumente membranofone (sunetul se produce prin lovirea
rând s-a avut în vedere ca infrastructura sã fie una potrivitã. Pentru sau frecarea uneia sau mai multor membrane confecþionate din piele
conceperea ºi derularea unor programe adresate unui astfel de de animal):
public s-a colaborat cu alte grupuri de elevi de vârstã apropiatã sau • toba micã, daireaua, buhaiul.
mai mari deja familiarizaþi cu activitãþile respective ºi care ºi-au (Sunt expuse: o tobã ºi un buhai.)
însuºit rolul de îndrumãtor. Instrumente aerofone (sunetul se produce într-un tub sonor prin
Activitãþi: ateliere practice, muzicale, de artizanat, spectacole. care circulã coloana de aer pusã în vibraþie de buzele executantului,
prin ancie sau printr-o deschizãturã):
Proiectul educaþional - Atelierul sunetelor în paºi de dans. • buciumul, fluierul, cornul, cavalul, cimpoiul, naiul.
Tulcea, 2010 (Sunt expuse: fluiere de diferite dimensiuni, corn, caval, cimpoi.)
Proiectul se adreseazã tuturor categoriilor de vârstã ºi se Instrumente care au pãtruns în spaþiul tradiþional din muzica
deruleazã în colaborare cu Centrul Naþional pentru Conservarea ºi cultã
Promovarea Culturii Tradiþionale ºi Inspectoratul Judeþean Tulcea. Instrumente membranofone:
Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã a dorit ca acest proiect sã • toba mare, darabana (preluate în spaþiul tradiþional de la
constituie o modalitate de consolidare a imaginii muzeului ca sursã fanfare).
educaþionalã nonformalã prin punerea în valoare a colecþiei de Instrumente aerofone:
instrumente muzicale deþinute. • clarinetul, taragotul, trompeta, saxofonul, instrumentele de
Se aplicã metode pedagogice interactive ºi participative, prin care alamã.
expunerile teoretice alterneazã cu studii de caz ºi efectuarea unor (Sunt expuse: clarinet, taragot, trompetã, saxofon.)
exerciþii practice (exersarea la anumite instrumente, recunoaºterea Instrumente cordofone (sunetele sunt obþinute prin trei
sunetului, paºi de dans pe melodii atent selecþionate). modalitãþi: ciupire, lovire ºi frecare):
La realizarea tematicii expoziþiei „Instrumente muzicale” s-a avut • þambalul, chitara, vioara, viola, violoncelul, contrabasul.
în vedere urmãtoarea clasificare: Sunt expuse o vioarã ºi imagini de þambal.
22 23

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ Mai 216 2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ Mai 216 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

prezentat „Destin“, carte scrisã de

informativ” pe tot parcursul derulãrii proiectului; îmbogãþirea

Valeria Peter Predescu aparþine ***

28 mai – Satu Mare - sediul CJCPCT Satu Mare

Olarul din Olari Sibiu

9 mai – Vãlenii de Munte Apoi, la scurt timp, a avut loc

Pãmântul îl ia de pe râurile Prahova sau Proviþa, la vreo 15 km de 14 mai – Piatra Neamþ

13-16 mai – Slobozia, localitãþi din judeþ

15 mai – Giurgiu Tradiþii inedite de Sfintele Paºti

23 mai – Vadu Criºului

14-15 mai - Curtea de Argeº - Casa de Culturã „George Topârceanu”

Urmãtoarea secvenþã expoziþionalã redã Hora satului. Este

Programele pentru adulþi Pseudoinstrumente (cele mai vechi instrumente muzicale -

S-ar putea să vă placă și