Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Noiembrie 258 2013

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
Cuprins
Cercetare aplicatã
Lecþia de viaþã, lecþia de artã. Întrebãri ºi rãspunsuri (II) ........................2
(Dr. Corina MIHÃESCU)
Valori identitare ale Idicelului.................................................................10
(Anamaria STÃNESCU)
Agenda noiembrie 2013 ......................................................................13
Ecouri
„Lãutarul” - festival naþional de interpretare a cântecului lãutãresc ......26
(Prof. Elena STOICA)
Festivalul-concurs Naþional de Muzicã Popularã
„Pe deal la Teleormãnel” .......................................................................30
(Iuliana CÂRNARU)
Tabãra Naþionalã de Creaþie „Pe aripile poeziei” - ediþia a XI-a............31
(Sorin-Dãnuþ RADU)
Religie ºi culturã
Sfânta Parascheva - Cuvioasa ocrotitoare a românilor (II) ...................33
(Dr. Iuliana BÃNCESCU)
Proiecte culturale
Colecþii etnografice sãteºti - Pipirig .......................................................39
(Ramona MANCAª)
Restituiri
Preparate tradiþionale din Moldova Nouã ..............................................43
(Adela LUNGU-SCHINDLER)
Semnal
Maestrul coregraf Dorin Oancea ºi Mirajul dansului .............................46
(Alexandru MÃRCHIDAN)
Acasã, ca demult (N.R.) ........................................................................48
C. N. C. P. C.T. BULETIN INFORMATIV nr. 11 (258) / 2013
Cercetare aplicat\
Lecþia de viaþã, lecþia de artã Obiecte sculptate în os

Totdeauna cu zâmbetul pe faþã, cu o vorbã bunã care te atrãgea. Eu eram
Întrebãri ºi rãspunsuri (II)
preferatul lui. Mergeam în Poianã cu schiurile. Devenise mentorul meu.
Ionel Faur îl chema. A fost împuºcat în ´39, în drum spre Râºnov -
Acolo era o atmosferã puternic influenþatã de miºcarea legionarã.
Predeal, tot atunci când au mai fost împuºcaþi 250 de legionari.
Drept alinare la suferinþa mea, unchiul acesta mi-a dat o cãrticicã cu
Aici, la noi acasã, veneau profesorii o datã pe sãptãmânã ºi þineau
cântece patriotice care se cântau atunci. Aºa a început...
De fapt, încã din 1936, la Liceul „ªaguna” a fost „nãvalã” de tineri ºedinþe în tindã. Erau prezenþi ºi cei doi unchi - unul inginer, altul, student
profesori legionari, printre care Emil Cioran, Ion Ionicã, Ernest Bernea, la Cluj, la Medicinã.
care era ºi prietenul meu. Puneau tot felul de probleme: cum sã contribuie la binele þãrii - sã facã
Dupã ce am terminat patru clase la Liceul „ªaguna”, m-am dus la tabere pentru a construi biserici sau pentru a repara un dig sau un pod.
Comerþ. La început nu mi-a plãcut. Noi, copiii, eram impresionaþi ºi ne plãcea sã-i ascultãm ºi când
Eu am fost mereu un copil cuminte, alþii cunoºteau multe, erau trecuþi vorbeau, ºi când cântau.
prin viaþã. Eram impresionaþi sã înþelegem ce înseamnã cele douã axe (cãtre
Am terminat ºapte clase de liceu ºi când sã intru în clasa a VIII-a, am Dumnezeu ºi cãtre neam) despre care pomeneau. Spuneau cã fãrã ele
fost arestat, pentru cã fãceam parte din frãþiile de cruce. Nu împlinisem omul nu înseamnã nimic.
încã 18 ani. Noi nu am fãcut politicã, noi am fãcut numai educaþie.
C.M.: – Cu ce aþi putut deranja în acea calitate ºi la acea vârstã? Dar... Începuse prigoana... În ´38 a fost omorât Codreanu.
N.P.: – Nici eu nu-mi dau seama prea bine, probabil cu faptul cã am C.M.: – Când aþi început închisoarea?
preþuit mai mult decât propria existenþã credinþa în Dumnezeu ºi N.P.: – Eu am început închisoarea în ´42 ºi a durat pânã în ´64. În tot
dragostea de þarã... acest timp m-au mai lãsat ºi acasã, am terminat liceul, mi-am dat
Erau alþii din clasele mai mari... În casã, aici, la noi - cã erau trei bacalaureatul, am reuºit sã mã înscriu ºi la facultate, sã o frecventez.
camere, mai locuia un vãr, profesor la „ªaguna”, doctor în teologie la În 1942 am fost închis la Piteºti, la închisoarea pentru elevi. Am stat un
Strasbourg - tot legionar, de o seninãtate ºi o prezenþã deosebite. an ºi ceva. Am fost judecat pentru uneltire contra ordinii sociale.
2 3
În 1943 am fost mutat la Alba Iulia. Am trecut aspru de la copilãrie la În decembrie ´49 am fost judecaþi la
maturitate, de la vorba mamei la sudalma ºi lovitura gardianului. Craiova; fiecare a fost trimis în alt loc:
În iunie ´48 trebuia sã termin facultatea, dar în mai ´48 au început intelectualii, la Aiud, muncitorii ºi þãranii, la
marile arestãri. Au fost închiºi atunci 15.000 de legionari. Gherla, studenþii, la Piteºti.
În ´44, Antonescu a dat un decret de graþiere pentru elevi, cu condiþia Nu ºtiam ce au pregãtit ei pentru
sã ne ia în armatã. Am fãcut instrucþie individualã trei luni. studenþi. Doamne fereºte, sã mai treacã
În august ´44 am reuºit sã-mi dau examenele pentru clasa a VIII-a. Pe cineva prin aºa ceva!
23 august s-a întâmplat ºi schimbarea, iar eu am avut de atunci dispensã În 1950 am fost încarcerat la Piteºti, timp
medicalã de un an. de ºapte luni, am fost transferat apoi la
În septembrie-octombrie ´44 am fost arestat ºi þinut la chesturã; am Canalul Morþii - Canalul ªantier Poarta Albã.
plecat de acolo ca sã dau examenul de admitere la facultate ºi m-am În toamna lui 1950 am fost închis la Jilava.
întors tot la chesturã. O bucatã de vreme am stat la Cazarma Neagrã. În 1952, la Gherla, am stat ºapte luni la
Din martie ´45, pânã la sfârºitul verii, am stat în lagãr, la Caracal. În izolare pentru cã am povestit despre
toamnã, am ajuns din nou la Braºov ºi mi-am dat examenele la facultate. programul de reeducare. În 1956 am avut Christ lucrat în os
M-au arestat din nou, când a abdicat regele. domiciliul forþat în Bãrãgan. În 1958 am fost
Între timp, la Braºov era o asociaþie studenþeascã, „Andrei Mureºanu”, internat în lagãrul Noua Culme de lângã Constanþa. Din 1960 am fost în
care îºi pãstrase tradiþia creºtin-naþionalã. penitenciarul din Aiud, de unde am fost eliberat în 1964.
Începuserã ºi comuniºtii cu Uniunea Naþionalã a Studenþilor Comuniºti. C.M.: – Cum aþi rezistat în închisoare?
Începuserã cu propaganda comunistã. N.P.: – Am rezistat pentru cã am fost mereu pe frontul dreptei credinþe
Eu ºi colegii mei intrasem în Asociaþia „Andrei Mureºanu”. Se þineau în Dumnezeu ºi a jertfei pentru patrie. Au fost în jurul meu oameni cu
conferinþe ºi seminarii cu caracter legionar. Eu am susþinut o prelegere cu aceleaºi idealuri, cu care am împãrþit bucata de turtoi, frigul enorm, bãtaia
cumplitã ºi umilinþa, cel mai greu de suportat.
titlul „Tineret ºi misiune de orientare creºtin-naþionalistã”. Am fost luaþi din
În cei douãzeci de ani, cât am stat în temniþele comuniste, în condiþii
nou în colimator.
subumane, am rezistat, depãºind orice ºtiinþã medicalã, ne-am vindecat
În ´48 au vrut sã scape de toþi adversarii ºi au început marile arestãri
de TBC ºi am trecut peste toate sfâºierile sufleteºti duse pânã la limita
din mai. Pe mine nu m-au luat, cãci am reuºit sã stau ascuns în Braºov.
puterii de înþelegere umane, cãci cu noi a fost Dumnezeu. Prezenþa
Mai dormeam în cimitir sau într-un loc, la o rãscruce. Am stat ascuns ºi
noastrã, a celor care supravieþuim, este dovada clarã, indubitabilã, cã
aici, în pod, în fân, unde îmi croisem niºte tunele. Când dormeam aici, cum
Dumnezeu existã ºi cã Binele ºi Adevãrul vor triumfa.
auzeam paºi, iute mã urcam în pod. Într-o noapte m-au cãutat. S-au urcat
C.M.: – Ce era turtoiul?
în pod cu furca ºi au început sã caute prin fân. Am simþit cum furca a trecut
N.P.: – Era un fel de mãmãligã care se punea pe o tavã mare cât masa;
pe lângã capul meu. Mi-era fricã sã nu strãnut, din cauza prafului.
se bãga la cuptor ºi se fãcea o coajã groasã cam de un deget. Primeam
Mama, sãraca, bolnavã de inimã, nu putea sã mai suporte emoþii aºa din turtoi o singurã felie pentru toatã ziua.
de mari ºi-mi tot zicea: „Mã, bãiete, mã, mai potoleºte-te”. Mai era ºi terciul - un deliciu! - o zeamã din mãlai cu apã; era minunat
Am stat atunci ascuns pânã-n primãvara lui ´49, când am fugit în Munþii dacã primeai dimineaþa un polonic de terci.
Argeºului, pânã-n iunie, când ne-au încercuit. Eram un grup de douãzeci C.M.: – Acum, la atâþia ani de la terminarea perioadei de detenþie, ce
de oameni, când ne-au împrãºtiat. Au deschis focul ºi patru inºi au murit gândiþi despre aceastã atât de grea etapã a vieþii dumneavoastrã?
pe loc. Noi, ceilalþi, am avut noroc cã ne-am camuflat în tufiºuri, dar am
fost arestaþi. Atunci apãruse ºi legea cu pedeapsa cu moartea, pentru
grupurile din munþi.
4 5
N.P.: – Gândesc cã închisoarea nu a fost doar un zid rece, ci ºi un loc

în care s-au frãmântat idei, în care oamenii s-au zbãtut, în care nu ne-am
lepãdat o clipã de credinþa noastrã.
Am avut ctitori de suflet: Mircea Vulcãnescu, Petre Þuþea, Arsenie Pa-
pacioc, Puiu Cotruº, Pãrintele Stãniloae, Nichifor Crainic, Noica ºi mulþi
alþii.
Cu toþii cãutau sã ne cultive în spirit creºtin, naþional, prin lecþii de
culturã aleasã ºi de mare þinutã moralã.
Singurul lucru pe care torþionarii noºtri nu puteau sã-l controleze era
mintea noastrã, marea noastrã de gânduri. În închisoare am învãþat sã ne
facem crucea cu limba, pentru cã ultima etapã a reeducãrii viza anularea
credinþei.
În închisoare am învãþat multe; am avut profesori erudiþi; ni s-au predat
ºtiinþe, am învãþat poezie. Unii deþinuþi scriau prozã, compuneau cântece.
Radu Gyr a fost cel care ne-a întreþinut în permanenþã spiritul ºi speranþa.
Eu trãiesc cu sufletul în poezia lui, care îmi exprimã atât de bine ideile
ºi sentimentele mele. De aceea îl citez mereu, îmi încep sau îmi închei
discursurile cu versurile lui, care îmi întãresc gândurile.
Radu Gyr ne-a þinut aproape de Dumnezeu, de spritualitate ºi ne-a dat Imagini din Fortul 13 al Închisorii Jilava, 2013
speranþã, ne-a cãlãuzit ca un stâlp de luminã ºi ne-a þinut dreaptã crucea Fotografii de Aura-Andreea Petre
din suflete. Crucea a însemnat mereu iubirea de Dumnezeu pe verticalã,
iar pe orizontalã, jertfa ºi dragostea pe altarul patriei.
La mine, ca ºi la alþi camarazi ai mei, închisoarea, în ciuda torturii fãrã
margini ºi a suferinþelor iscate din situaþii de neimaginat ºi chiar de
nepovestit, a însemnat începutul creaþiei. Vã imaginaþi cum poate cineva
sã transforme urâtul, nedreptatea, tortura în ceva frumos?
C.M.: – Cum a început totul?
N.P.: – Am început sã lucrez lemnul în 1943, în închisoare, la Alba Iulia,
unde exista un atelier în care lucrau niºte bãieþi pricepuþi, ucenici ai Pãrin-
telui Papacioc, veniþi de la Aiud. La Aiud era un atelier mare condus de pã-
rintele Arsenie-Anghel Papacioc, care era ºi sculptor, cu un talent
deosebit.
Aºa a început lucrul lemnului. Lucram de dragul de a lucra, dar fãrã sã
cunoaºtem legile care dirijeazã sculptura.
Ajuns aici, de la Piteºti, unde a fost primul meu contact cu duritatea
vieþii de deþinut politic, cu sudalma ºi cu umilinþa, am învãþat sã þin dalta în
mânã ºi mi-am gãsit astfel un timp de eliberare chiar în temniþã. Eu mi-am
6 7
gãsit libertatea, chiar ºi dupã terminarea închisorii, tot în cioplitul lemnului. N.P.: - Cea mai dificilã problemã era cea a subþierii, pentru cã nu
Aºa am evadat mereu din lume. aveam nicio sculã ºi atunci începeam sã frecãm osul pe ciment. ªi asta
În 1964 am avut ºi la Aiud un mic atelier de artizanat. dura luni de zile. Oasele erau resturi de ciolane scãpate prin gamele, aºa,
C.M.: – Este necesar sã cunoºti regulile artei populare sau este frânturi. Frecam, frecam, frecam luni de zile, pânã ieºeau plãcuþele de
important ca, lucrând, sã încerci sã le deprinzi singur? câþiva milimetri ºi în ele, dupã aceea, începeam sã sculptãm cu ajutorul
N.P.: – Da, dar ºtii cum e cu lãutarul care cântã dupã ureche, cântã fãrã unui vârf de ac.
sã ºtie, fãrã sã cunoascã notele. El are ureche muzicalã extraordinarã ºi Dar lucrul acesta era cel mai greu - acul - de unde sã-l iei? Când
prinde melodia din zbor, apoi inventeazã alta. Dar începe sã cânte ºi mai reuºeam totuºi sã facem rost de un ac, îl rupeam în douã ºi îl împãrþeam,
bine dacã este ºcolit ºi cunoaºte armonia. ca sã putem scrijeli osul.
C.M.: – În ce fel poate sã te transforme cunoaºterea unor legi, reguli, C.M.: - Aþi mai lucrat os de atunci?
norme? Adicã, poþi lucra fãrã sã le cunoºti ºi dupã ce þi le însuºeºti se
N.P.: - Am încercat sã mai lucrez, dar n-am mai reuºit sã-l fac aºa de
întâmplã sã lucrezi altfel?
frumos ca la închisoare. Osul cere rãbdare, enorm de multã rãbdare. A
N.P.: – Da, pentru cã, dacã nu le cunoºti, poþi amesteca geometrismul
fost o muncã sisificã, dar pentru mine foarte importantã, cãci a avut rolul
cu formele naturiste, negeometrice.
de a mã transpune ºi de a mã scoate de multe ori din ghearele disperãrii.
C.M.: – Dar þãranul care a ºtiut sã nu amestece formele între ele,
A fost un exerciþiu de a transforma suferinþa în ceva creator.
credeþi cã ºtia regulile?
Aveam un prieten la Bucureºti, un farmacist, care s-a apucat sã lucreze
N.P.: – Nu le ºtia, dar avea un bun simþ care îl dirija.
C.M.: – Ce fel de obiecte aþi mai lucrat în închisoare? osul - dar cu instrumente speciale - ºi scotea lucruri deosebit de frumoase;
N.P.: – Am fãcut piese din lemn ºi din os - cutii ºi piese de ºah, a murit, sãracul!
cruciuliþe, cuþite, casete, troiþe. Am fãcut ºi iconiþe care imitau în tehnica de Eu am descoperit arta popularã prin daltã - instrument de cioplire, prin
lucru pirogravura. Icoana cu Iisus este fãcutã în 1948. Am desenat mai os - materia primã gãsitã întâmplãtor în gamelã, transformatã printr-o
întâi, apoi am sãpat în lemn, apoi am umplut sãpãturile - desenul, dungile jumãtate de ac - unealtã nepreþuitã, într-o bijuterie!
ºi spaþiile - cu placã de patefon topitã. Se aºternea pe „sãpãturi” pasta
obþinutã din placa de patefon ºi apoi se rãdea toatã suprafaþa pânã se Text ºi foto Dr. Corina MIHÃESCU
ajungea la desen sau la reprezentare. Cercetãtor ºtiinþific I, CNCPCT
Am mai lucrat tabachere ºi alte lucruri de fineþe.
C.M.: – Dar osul cum aþi început sã-l lucraþi? Cum aþi reuºit sã-l
înfãþiºaþi pe Iisus Hristos în os?
N.P.: – Problema cea mai mare de care trebuia sã ne ferim în
închisoare era deznãdejdea, disperarea ºi pentru asta trebuia sã facem
ceva. Unii s-au apucat de învãþat, alþii au început sã scrie poezie, alþii,
ºtiinþã, unii sã studieze limbi strãine. Tot felul de preocupãri.
ªi alþii, care aveau puþin talent, s-au apucat sã lucreze osul. Aºa au
început sã aparã obiectele din os.
Trebuie sã ai puþin dar, putem sã-i zicem chiar har, ca sã ºtii sã
desenezi aºa o figurã ºi sã-þi imaginezi cum ar arãta Christul în linii trase
ºi scrijelite pe os.
C.M.: - Cum aþi reuºit sã lucraþi pe un spaþiu atât de mic? Valori identitare ale Idicelului
8 9
În perioada 11-15 septembrie 2013, s-a realizat o descindere Satul Idicel este situat la distanþã de 15
etnologicã în satul Idicel, com. Brâncoveneºti, jud. Mureº, la iniþiativa Aso- km de Reghin, la poalele Munþilor
ciaþiei pentru Cunoaºterea Culturii Þãrãneºti. Drept urmare, am rãspuns Gurghiului. Cei aproximativ 200 de ardeleni
invitaþiei primite de a participa la prima ediþie a Taberei pentru cunoaºterea sunt oameni simpli, care se ocupã cu
culturii þãrãneºti din arealul etnografic al Mureºului Superior ºi la Festivalul creºterea animalelor (ovine ºi bovine) ºi
Naþional de Jocuri ºi cultivarea pãmântului.
Obiceiuri Populare de la La Idicel am realizat înregistrãri audio ºi
Idicel-Sat, ediþia a X-a fotografii documentare privind arta
organizat în colaborare tradiþionalã a þesutului, naraþiunile orale ºi
Consiliul local traiul actual al pãstorilor. În ceea ce priveºte
Brâncoveneºti, cu muzica tradiþionalã specificã Idicelului, am
sprijinul Centrului efectuat înregistrãri ce redau spiritul
Judeþean pentru Culturã comunitãþilor pastorale. Iatã câteva versuri
Tradiþionalã ºi Educaþie dintr-o doinã ciobãneascã:
Artisticã Mureº ºi al
Consiliului Judeþean Apoi cine n-are dor pe vale,
Mureº. Cine n-are dor pe vale
Organizatoarele Ai, n-o ºtii luna când rãsare
taberei pentru ªi noaptea cât îi de mare.
cunoaºterea culturii
þãrãneºti, Mãrioara
La nivelul portului tradiþional femeiesc este identificatã cãtrinþa „cu trup
Bârsa ºi Raluca Bârsan,
vânãt”, þesutã în patru iþe, din lânã sau bumbac negru, ºi cu bãtealã din
au propus specialiºtilor
lânã mov, de unde îi vine ºi numele. Apoi, se adaugã o vâstrã din fire roºii,
în cercetarea aplicatã a Fraþii Mãrioara Bârsan ºi Aurel Lica
galbene sau albastre. La poale are un câmp ornamental cu dimensiunea
culturii tradiþionale
între 20 ºi 40 de cm. E realizat din vâstre roºii sau galbene, ce alterneazã
urmãtoarea tematicã documentarã:
cu vãrgi în motive geometrice policrome, peste care se adaugã mãrgele,
- Arta þesutului ºi valoarea identitarã a veºmintelor populare locale;
paiete ºi fir de sârmã argintat.
- Naraþiuni orale despre cel de-al Doilea Rãzboi Mondial;
Despre pãstorit ºi rosturile sale, am fost invitaþi sã realizãm o
- Vechile rânduieli ale stânei Gurgineasa;
descindere etnologicã la stâna Gurgineasa, stâna lui Mihai Lica, fiul lui
- Alimentaþie tradiþionalã localã;
Aurel Lica, Aurel Lica fiind fratele gazdei noastre, Marioara Bârsan.
- Folclor muzical local interpretat de Gheorghe Lup ºi Nicolae Urs
Am obþinut informaþii despre orânduirea vieþii în funcþie de calendarul
(ceterã ºi contrã);
pastoral, despre accederea novicilor în tagma pãstorilor, despre
- Atelier de învãþare a paºilor de dans pentru jocurile tradiþionale locale;
participarea femeilor la prepararea produselor lactate, despre
- Meºteºugul împletirii coºurilor din nuiele;
confecþionarea furcilor de tors de cãtre ciobanii ce îºi lãsau drãguþele în
- Vizitã la Muzeul Etnografic „Amintiri din srtãmoºi” din Idicel-Pãdure,
vatra satului ºi despre mâncarea tradiþionalã.
îngrijit de rapsodul popular Rafila Moldovan;
- Vizitã la vâltoarea din Sebeº - Ruºii-Munþi/Bistra Mureºului.
10 11
„Pãi de cum se duce zãpada, sã dea colþul ierbii, (...) în septembrie 15,
coborâm la vale. Cam pe 25 mai-1 iunie, suim. Îi muntele comunal, suim
toþi pe el. Îi sãlbatic, ca pe vremuri. Îs Munþii Gurghiului. (...)
Prima datã la oi, am fost sã le dau în strungã, le mânam dinapoi sã le
bag în strungã. Aveam 12 ani. Dupã aia s-o schimbat lecþia: am devenit
povar. E ãla care mulge oile ºi merge la oi toatã ziua, merge cu ele (la
pãscut - n.a.). Faci mãmãliga ºi le faci boaþe la toþi. Speli gãleþile, faci
curat. Nu-i aºa, jucãrea. Povar am fost vreo patru ani. Dupã aia am fost
mânzãrar, tovarãº. Adicã, dacã suntem trei ciobani ºi turma asta am
luat-o toþi, o împãrþim în trei. Suntem tovarãºi. Dãm brânza la oameni ºi ce
câºtigãm e al nostru. Plãteam noi bãieþii. Noi fãceam brânza. (...)
Numai noaptea (au voie femeile la stânã - n.a.). Au voie sã vinã cu o
cofã cu mâncare, cu o sticlã de jinars (mãrturiseºte pe un ton glumeþ -
n.a.). Sunt ºi femei care fac brânza. ªi a mea nevastã am dus-o cu mine,
mulgea cu mine. (...) Femeile merg la stânã, fac curat, fac brânzã. Eu mã
Agenda*
duc la oi sau în altã parte, cã acum nu mai gãseºti ciobani."
În concluzie, în cele patru zile puse la dispoziþe pentru aplicaþia de Alba
teren, nu au putut fi aprofundate decât douã aspecte din cele propuse. De 1-2 noiembrie – Sebeº
aceea, este necesarã reîntoarcerea în teren cu o echipã de cercetare Festivalul Naþional de Folclor „Felician Fãrcaºiu”.
pluridisciplinarã, pentru a putea surprinde imaginea de ansamblu a 1-3 noiembrie – Zlatna
patrimoniului cultural material ºi imaterial actual din Idicel, Mureº. „Te-aºtept pe acelaºi drum” - festival naþional de interpretare a
romanþei - In memoriam Valer Ponoran.
Notã: informaþiile sunt culese de la Aurel Lica, pãstor din Idicel, 79 de 9-10 noiembrie – Ocna Mureº
ani (extrase din interviul realizat de Anamaria Stãnescu, 15 septembrie Festivalul de Interpretare a Cântecului Popular „Mureº, pe
2013). marginea ta”.
13-15 noiembrie – Alba Iulia
Text ºi fotografii de Anamaria STÃNESCU Concursul Naþional de Picturã ºi Arhitecturã „Redescoperã Cetatea
Referent de specialitate, CNCPCT Alba Carolina. Istorie ºi Culoare”.
15-17 noiembrie – Alba Iulia
Festivalul-concurs de Muzicã Folk „Ziua de mâine”.
20 noiembrie – Alba Iulia
Ziua Gãrii (momentul aniversar) - expoziþie de graficã.
21 noiembrie – Alba Iulia
„Între douã lumi” - expoziþie de graficã ºi concert.
*N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþene pentru

conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale. Pentru confirmãri, vã rugãm
consultaþi organizatorii.
12 13
Bacãu
10 noiembrie – Sãuceºti
„Sadoveniana”: omagierea scriitorului Mihail Sadoveanu - ºezãtoare
literar-artisticã cu tema „Hanul Ancuþei”. În context: spectacole
folclorice.
Bistriþa-Nãsãud
8 noiembrie – Sângeorz-Bãi
„Fire de tort” - simpozion, lansãri de carte, expoziþii.
9 noiembrie – Bistriþa
„Bistriþa folk” - festival naþional de muzicã folk.
14-16 noiembrie – Bistriþa
„Panã de pãun” - festival naþional de interpretare a cântecului
popular românesc - ediþia a VIII-a.
Expoziþie de picturã.
17 noiembrie – Susenii Bârgãului
Manifestarea etnofolcloricã Lãsata Secului.
Zilele Liviu Rebreanu - complex de manifestãri culturale.
La cules de Zucchini, Ana Boþa (Aiud, Alba)
Brãila Buzãu
1-3 noiembrie – Brãila 8 noiembrie – Buzãu - Galleria Mall
Festivalul Naþional de Muzicã Folk „Kira Kiralina”. Festivalul-concurs Judeþean de Muzicã ºi Dans Popular pentru
23 noiembrie – Brãila
Copii „Toamna buzoianã” - ediþia I.
„Lada de zestre” – festival de folclor judeþean - faza finalã.
l Vineri, 15 noiembrie a.c., debuteazã Concursul Judeþean de
Fotografie „Buzãul în imagini”, al cãrui final este programat pentru
Bucureºti
sfârºitul lunii iunie 2014.
noiembrie - ultima decadã - 19 decembrie – Teatrul Naþional „I. L.
l Sâmbãtã, 23 noiembrie a.c., are loc inaugurarea Cãminului Cultural
Caragiale” Bucureºti
din localitatea Gura Teghii.
Centrul Naþional pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
Tradiþionale, cu sprijinul Ministerului Culturii ºi în parteneriat cu
Teatrul Naþional „I. L. Caragiale” Bucureºti, organizeazã cea de-a Caraº-Severin
XII-a ediþie a Salonului Internaþional de Artã Naivã. 2 noiembrie – Caransebeº
Festivalul-concurs „Gugulan cu car cu mere” - ediþia a III-a.
7-9 noiembrie – Bocºa
Festivalul-concurs Internaþional de Creaþie ºi Interpretare a
Poeziei în Grai Bãnãþean „Tata Oancea” - ediþia a XXXVII-a (7
14 15
noiembrie: secþiunea copii - creaþie ºi interpretare; 9 noiembrie:

secþiunea adulþi - creaþie ºi interpretare).
11 noiembrie – Ravensca, com. ªopotu Nou
Întâlnire cu fiii satului.
21-22 noiembrie – Oraviþa
Festivalul-concurs de Muzicã Popularã „George Motoia Craiu” -
ediþia a XVI-a.
Cluj
21-22 noiembrie – Cluj-Napoca
Festivalul de Folclor „Ion Cristoreanu” - ediþia a XI-a.
24 noiembrie – Gherla
Festivalul de Folclor „Trio Transilvan - Trio Instrumental” -
întrecerea celor mai virtuozi instrumentiºti amatori în formaþie de
trio - vioarã, contrã ºi contrabas (formulã veche de asociere a
muzicanþilor de pe Valea Someºului Mic).
29 noiembrie – Cluj-Napoca
Concert de romanþe.
29-30 noiembrie - Cluj-Napoca- Casa de Culturã a Studenþilor
Festival de Muzicã ºi Dans Popular Maghiar - ediþia a X-a.
Galaþi
12-14 noiembrie – Galaþi
„Ipostaze etnografice” - concurs de imagini-document - concurs
de film ºi fotografie cu specific etnografic.
14 noiembrie – Galaþi - ªcoala nr. 9 „Calistrat Hogaº” Moara cu noroc, Petru Mihuþ (Brusturi, Arad)
Spectacol-lecþie de folclor prezentat de Ansamblul „Doina
29 noiembrie-1 decembrie – Galaþi
Covurluiului”.
Târgul de Sfântul Andrei - târg de meºteºuguri ºi artã popularã,
15 noiembrie – Galaþi
organizat în cadrul manifestãrilor dedicate „Sãrbãtorilor Gala-
Expoziþie de grup a elevilor Clasei de picturã a ªcolii de Arte a
þiului”, la care participã meºteri populari din euroregiunea „Dunã-
Centrului Cultural „Dunãrea de Jos”.
rea de Jos”. Târgul face parte din Programul Centrului Cultural
„Dunãrea de Jos” „Pãmânt ºi suflet”.
„Portretul meu” - expoziþie a elevilor Clasei de Artã Fotograficã a ªcolii
l Vineri, 15 noiembrie a.c., apare nr. 141 al revistei „Dunãrea de Jos”.
de Arte a Centrului Cultural „Dunãrea de Jos”.
Searã de folclor - spectacol prezentat de ansamblurile „Doina
Covurluiului” ºi „Doiniþa Covurluiului”, realizat în colaborare cu
Teatrul Muzical „Nae Leonard”.
16 17
Giurgiu Harghita
2 noiembrie – Giurgiu - Sala Sporturilor „Chauncey Hardy” 15-29 noiembrie – Odorheiu Secuiesc
„Magia dansului” - festivalul naþional de dans modern ºi dans aerobic Expoziþia „Studio 9”.
pentru copii - ediþia a II-a, organizat de Centrul Cultural Local „Ion 16 noiembrie – Misentea, com. Sâncrãieni
Vinea” Giurgiu. 23 noiembrie – Sândominic
7 noiembrie – Giurgiu Sub genericul „Muzicã clasicã pentru judeþul Harghita”, Asociaþia
Concert educativ susþinut de Orchestra de Suflãtori „Valahia” a Orchestra de Camerã Ciuc susþine un concert cu fragmente muzicale
Centrului Cultural Local „Ion Vinea”. din repertoriul muzical maghiar din secolele XVI-XIX.
17 noiembrie – Giurgiu - Ateneul „Nicolae Bãlãnescu” 18 octombrie-24 noiembrie – Miercurea-Ciuc
Concert simfonic susþinut de Orchestra de Suflãtori „Valahia” a Curs de formare profesionalã a adulþilor, cu specializarea fotograf.
Centrului Cultural Local „Ion Vinea” Giurgiu. 20-29 noiembrie – Gheorgheni
l În perioada 14 octombrie-22 noiembrie a.c., Centrul Judeþean Expoziþia de Artã Plasticã „Salonul Harghitean”.
pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Giurgiu or- 24 noiembrie – Miercurea-Ciuc
ganizeazã a V-a ediþie a Festivalului Culturii Vlãscene, festival ce Manifestãri complexe dedicate Zilei Ceangãilor - ediþia a XVII-a.
are drept scop descoperirea ºi promovarea folclorului vlãscean. 26 noiembrie – Cãpâlniþa
27 noiembrie – Lueta
Gorj Spectacole folclorice susþinute de Trupa de dans Udvarhelyi
3 noiembrie – Licurici Néptáncmþhely Tündér Erzsébet.
Inaugurarea colecþiei de artã popularã localã. 30 noiembrie – Cristuru Secuiesc
4-7 noiembrie – Târgu Jiu, Bãlceºti Teatrul Municipal „Tomcsa Sándor” din Odorheiu Secuiesc prezintã
Festivalul Cântecului Popular Românesc „Maria Lãtãreþu” - ediþia a spectacolul „Lapte negru”. Manifestarea se desfãºoarã sub genericul
XX-a, organizat de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, „Teatru pentru Þinutul Secuiesc”.
CJCPCT Gorj, ªcoala Popularã de Artã, Primãria Municipiului Târgu l În luna noiembrie a.c., se lanseazã la Bilbor cartea Identificarea,
Jiu, Liga Culturalã ,,Fiii Gorjului”, sub egida Consiliul Judeþean Gorj. valorificarea ºi promovarea valorilor culturale din localitatea Bilbor.
15 noiembrie – Baia de Fier
„Promovarea educaþiei pe tot parcursul vieþii” - masã rotundã. Hunedoara
Deschiderea cursurilor universitãþilor populare din Gorj. 14 noiembrie – Deva
19-23 noiembrie – Bãrbãteºti Festivalul „Parfum de romanþã” - ediþia a II-a.
Concurs de cusãturi populare ºi expoziþie cu obiectele realizate.
20 noiembrie – Bãlãneºti Ialomiþa
Expoziþie de cusãturi ºi þesãturi populare vechi. 8 noiembrie – Bueºti
30 noiembrie – Tismana - Centrul Cultural ,,George Coºbuc” „Rapsozii la ei acasã” - manifestare etnofolcloricã complexã.
Târgul de iarnã (Bâlciul de Sfântul Andrei): expoziþii de produse
tradiþionale ºi artã popularã ºi spectacolul folcloric „Cânt ºi joc de Ilfov
Sfânt’ Andrei”. Manifestarea este organizatã în parteneriat cu 1-3 noiembrie – Copãceni
Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului” ºi CJCPCT Gorj. Zilele Toamnei - manifestare etnofolcloricã complexã.
30 noiembrie-6 decembrie – Târgu Jiu
Târgul de Moº Nicolae, organizat de CJCPCT Gorj.
18 19
Mehedinþi
20 noiembrie – Drobeta-Turnu Severin
Festivalul Interjudeþean de Folclor „Mariana Drãguþ”.
21-22 noiembrie – Drobeta-Turnu Severin
„Iulian Andreescu” - festivalul naþional de interpretare a muzicii uºoare.
Neamþ
1 noiembrie – Piatra Neamþ - Casa Cãrþii „Mihai Eminescu”
„Decoraþiuni create de micii artiºti” - atelier de lucru la care participã
Clasa de Artã Plasticã a ªcolii de Arte a Centrului pentru Culturã ºi Arte
„Carmen Saeculare”, condusã de profesor Radu Macavei.
1-22 noiembrie – Piatra Neamþ
„FOTO (ETNO) Grafia” - proiectul-concurs se adreseazã atât
fotografilor profesioniºti, cât ºi celor amatori, ce au lucrãri din
domeniul etnografiei judeþului. Competiþia se desfãºoarã pe douã
secþiuni - Satul tradiþional de altãdatã, consacratã arhitecturii
tradiþionale (locuinþe, lãcaºuri de cult, ºcoli, inclusiv cu elemente
de detaliu) ºi Tradiþii (aspectele reprezentantive ale existenþei
comunitãþilor sãteºti, ocupaþii, industrie, meºteºuguri).
30 noiembrie – Piatra Neamþ În târg, Gheorghe Boancã, Iaºi
Târgul Copiilor Meºteºugari; participã micii artiºti ai claselor de - 23 noiembrie - Izbiceni - faza finalã.
meºteºuguri - þesut-cusut, împletituri fibre vegetale, prelucrarea l Pe parcursul lunii noiembrie, au loc întâlniri cu directorii ºi referenþii
lemnului, picturã icoane - ai ªcolii de Arte a Centrului pentru cãminelor culturale din judeþ, având ca tematicã „Cãminul cultural -
Culturã ºi Arte „Carmen Saeculare” Neamþ. oportunitãþi ºi posibilitãþi”.
l Vineri, 15 noiembrie a.c., se deruleazã proiectul destinat tinerilor din
mediul rural „Curcubeu cultural nemþean”.
Prahova
Olt 1-3 noiembrie – Câmpina - Casa Municipalã de Culturã „Geo Bogza”
23-27 noiembrie – Slatina Festivalul Teatrelor de Proiect. Spectacolele sunt prezentate de:
Zilele „Eugen Ionescu” - proiecþii, mese rotunde, simpozioane - Teatrul de Proiect din Buzãu (1 noiembrie), Teatrul „Ariel” din Râmnicu
manifestare complexã dedicatã vieþii ºi operei dramaturgului Eugen Vâlcea, Teatrul „Eugen Ionesco” din Slatina ºi Teatrul Naþional „I.
Ionescu. L.Caragiale” Bucureºti.
27 noiembrie – Slatina - Centrul Cultural „Eugen Ionescu” 2, 9, 16, 23 ,30 noiembrie – Buºteni - Centrul Cultural „Aurel Stroe”
„Teatrul pentru mâine” - festivalul de teatru pentru licee. Recitaluri în cadrul „Stagiunii muzicale Buºteni”.
l În perioada 2-23 noiembrie, se desfãºoarã Concursul „Ateliere de 4-10 noiembrie – Breaza - Centrul Cultural „Ion Manolescu”
Teatru ªcolar”, dupã cum urmeazã: Expoziþie anualã de goblen.
- 2 noiembrie - Coloneºti - faza zonalã;
- 16 noiembrie - Izbiceni - faza zonalã;
20 21
4-10 noiembrie – Drajna Sãlaj

„Festivalul ªanselor Tale” - manifestare complexã ce are ca scop 15-17 noiembrie – Zalãu
educaþia permanentã, organizatã în colaborare cu Asociaþia „Eurored”. Festivalul Judeþean de Teatru pentru Elevi - ediþia a III-a.
8 noiembrie – Telega l Pe parcursul lunii, se deruleazã „Programul judeþean de promo-
Târg tradiþional de toamnã. Spectacol folcloric ºi expoziþie de vare a tradiþiilor de iarnã în judeþul Sãlaj”, în localitãþile Cehu
produse agromeºteºugãreºti. Silvaniei, Jibou, ªimleu Silvaniei, Plopiº, Zalãu. Programul este
8-10 noiembrie – Mãgureni organizat ºi se desfãºoarã în parteneriat cu primãriile ºi ºcolile
Târgul tradiþional de toamnã - ediþia a X-a. din localitãþile vizate, cu Episcopia Sãlajului ºi parohii ortodoxe,
9 noiembrie – Sângeru cu Protopopiatul greco-catolic Zalãu ºi cu reprezentanþii altor
Expoziþie de icoane pe lemn. Expune Marian Avramescu. culte, sub patronajul Consiliului Judeþean Sãlaj.
9-11 noiembrie – Buºteni - Centrul Cultural „Aurel Stroe”
„Seri în lumea Thaliei” - galele teatrului studenþesc. Sibiu
11-30 noiembrie – ªirna 17-21 noiembrie – Sibiu - Casa de Culturã a Sindicatelor
„Satul meu azi ºi mâine” - expoziþie de desene. Festivalul Naþional de Folclor „Ioan Macrea” - ediþia a XV-a,
15-30 noiembrie – ªtefeºti destinat ansamblurilor folclorice profesioniste, organizat de
Tabãrã de creaþie - confecþionare ºi pregãtire a decoraþiunilor pentru Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
sãrbãtorilor de iarnã. Tradiþionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, în colaborare cu Cercul
20 noiembrie – Podenii Noi Militar Sibiu, Consiliul Local Sibiu, prin Primãria ºi Casa de
„Valori ale culturii tradiþionale” - expoziþie de costume populare, Culturã a Municipiului Sibiu. Participã: Ansamblul Artistic
ºtergare, covoare, pãretare, alte þesãturi ºi cusãturi, precum ºi de Profesionist „Doina Gorjului” - Târgu Jiu, Ansamblul Profesionist
instrumente populare. „Banatul” - Timiºoara, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” -
23 noiembrie – Câmpina Suceava, Ansamblul Folcloric „Maria Tãnase” - Craiova,
Concert simfonic al Societãþii Filarmonice Câmpina. Ansamblul Folcloric Naþional „Transilvania” - Baia Mare, Ansam-
30 noiembrie – Bertea blul Artistic „Mureºul” - Târgu Mureº, Ansamblul Folcloric „Dorul”
ªezãtoare ºi expoziþie de artã popularã. - Piteºti, Ansamblul „Veteranii Junii Sibiului” ºi Ansamblul
30 noiembrie – Cocorãºtii Mislii Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”, alãturi de soliºti
Aniversarea publicaþiei locale „Glasul” - ediþia a VII-a. de muzicã popularã, mari nume ale folclorului românesc. În
perioada desfãºurãrii festivalului, se lanseazã cartea „Povestiri în
Satu Mare ritm de dans”, a maestrului coregraf Theodor Vasilescu.
16 noiembrie – Satu Mare
Danþu’ mânânþãilor - ediþia a III-a. Suceava
16 noiembrie – Satu Mare 16 noiembrie – Suceava
Zilele Culturale ,,Ady Endre”. Festivalul Interjudeþean de Folclor „Alexandru Bidirel” - ediþia a
28 noiembrie – Satu Mare - Galeria de Arte Plastice a Primãriei XI-a; „Folclorul românesc - recunoaºtere ºi afirmare” -
Vernisajul expoziþiei colective de artã plasticã Dan George, Deak consfãtuirea cu referenþii culturali ºi cu reprezentanþii formaþiilor
Janos, Keresztesi Monica, Koter ªtefan ºi Tillinger ªtefan. muzical-coregrafice din judeþul Suceava.
22 23
28 noiembrie – Suceava între generaþii - oameni ce au slujit cultura în folosul comunitãþii.

Ziua Unirii Bucovinei cu þara - manifestãri complexe din care face parte 23 noiembrie – Râmnicu Vâlcea - Biblioteca Judeþeanã „Antim
ºi ediþia I a Festivalului Cântecului Patriotic ºi de Cãtãnie. Ivireanul” Medalion aniversar „Ilie Moise - 65”.
29 noiembrie – Râmnicu Vâlcea - Casa Corpului Didactic
Timiº Colocviu cu tema „Proiecte ºi programe culturale ale aºezãmintelor de
9 noiembrie – Livezile culturã în anul 2014”.
Manifestarea etnofolcloricã Ruga Bãnãþeanã.
Vrancea
Tulcea 1-30 noiembrie – Focºani - Galeriile de Artã
3 noiembrie – Tulcea „Naturã moartã” - expoziþie de artã contemporanã.
Premiera spectacolului cu piesa „Amintiri din copilãrie”, dupã Ion 6-8 noiembrie – Focºani
Creangã, în regia lui Nicolae Poghirc. Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã Româneascã „Florentin Delmar”
14-17 noiembrie – Tulcea - Foaierul Centrului Cultural „Jean Bart” - ediþia a XXXVIII-a, organizat în parteneriat cu Ateneul Popular „Mr.
Expoziþie a produselor meºteºugarilor ºi artizanilor tulceni, ce face Gh. Pastia”.
parte din manifestãrile dedicate sãrbãtoririi, pe 14 noiembrie, a 135 de 8-29 noiembrie – Bacãu - Centrul Cultural „George Apostu”
ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamã, România. Expoziþia de Artã Plasticã Contemporanã „Interferenþe” - organizatã în
16 noiembrie – Tulcea parteneriat cu Centrul Cultural „George Apostu”.
Festivalul de Folk „Tulcea FolkEST” - ediþia a VI-a, dedicat, anul 23-24 noiembrie – Focºani - Sala „Balada”
acesta, concurenþilor liceeni din judeþ. Invitaþi în recital - artiºtii Maria „Gala naþionalã pentru cercetare ºtiinþificã, conservare,
Magdalena Dãnãilã ºi Ovidiu Mihãilescu, precum ºi trupa „Joi”. promovare ºi valorificare prin mijloace media a creaþiei populare
18 noiembrie – Tulcea autentice româneºti“, organizatã în parteneriat cu Ansamblul
Concursul Naþional de Poezie ºi Eseu Literar „Panait Cerna” - ediþia a Folcloric „Þara Vrancei“.
XXXIX-a - desemnarea câºtigãtorilor. 25 noiembrie-15 decembrie - Focºani - Galeriile de Artã
l Continuã, ºi în aceastã lunã, instruirea ansamblurilor folclorice „Artã ºi sacralitate" - expoziþie de artã contemporanã.
de amatori din judeþ, sub îndrumarea coregrafului Roman Jora,
respectiv Ansamblul „Salsovia”, din Mahmudia ºi „Sãlcioara”, din
Babadag.
Vâlcea
1-2 noiembrie – Râmnicu Vâlcea
„Povestea vorbei” - ediþia a VIII-a - festival naþional de creaþie satiricã
dedicat lui Anton Pann.
7 noiembrie – Râmnicu Vâlcea - Teatrul „Anton Pann”
„E toamnã iar...” - searã de muzicã (romanþe) ºi poezie.
10 noiembrie – Periºani
„Posada 2013” - Ziua Comunei Periºani - ediþia a XIII-a.
15 noiembrie – Cãlimãneºti - Biblioteca „A. E. Baconski”
„Cultura tradiþionalã din Cãlimãneºti ºi oamenii sãi - 45 de ani” - dialog
24 25
lae” din Râmnicu Vâlcea, muzician cu contribuþii în prelucrãri muzicale:

folclor, coruri de camerã, muzicã religioasã, cor mixt etc., spusã la înche-
ierea festivalului: „acum cã mi-am spãlat sufletul de tot ce vãd urât în jurul
meu ca interpretare folcloricã, aºtept ediþia anului viitor”. Ce poate fi mai
convingãtor!?
Dupã încã o selecþie prealabilã fãcutã de juriu, spectacolul concurs
s-a bucurat de audienþa spectatorilor prezenþi la Cinematograful
„Progresul” din Drãgãºani, într-o salã care a oferit o acusticã bunã.
Palmaresul acestei reuºite ediþii a fost destul de dificil de stabilit, având
în vedere nivelul la care s-au prezentat concurenþii, de aceea s-a ajuns la
concluzia cã meritã sã acordãm, ex-aequo, premii pentru modul cum
aceºtia ºi-au structurat repertoriul ºi dozat emoþia, într-o formulã artisticã
Ecouri demnã de reþinut. Astfel, a fost stabilitã urmãtoarea ierarhizare:
Secþiunea Tarafuri:
Marele Premiu: Trio ªandoricã - taraful lui Alexandru Ciurcui -
„Lãutarul” - festival naþional de ªandoricã (Soporu de Câmpie, Cluj);
Premiul I: Doina Bascovului (Casa de Culturã „Adriana
interpretare a cântecului lãutãresc Trandafir”, Bascov, Argeº);
Premiul al II-lea
O nouã ediþie a Festivalului „Lãutarul” (cea de-a VIII-a, desfãºuratã în (ex-aequo): Rapsozii Cãlimanilor (Centrul Cultural Topliþa,
19-20 septembrie 2013), cu secþiunile soliºti vocali, soliºti instrumentiºti ºi Harghita) ºi Rapsodia Bucovinei (Asociaþia
tarafuri, s-a încheiat, lãsând în urmã regretul cã starea de spirit ce s-a Culturalã „Friederich Schwartz”, Suceava);
creat în cele douã zile ale acestui proiect cultural se pierde cu vremea ºi Premiul al III-lea
vremurile, dar suntem dornici sã trãim ºi în anul urmãtor momentele de (ex-aequo): Grupul instrumental Csankotorony (Tomeºti,
bucurie ºi încredere cã „tot ce-i românesc nu piere ºi nici nu va pieri”. Harghita) ºi Ansamblul Chipãruºul (Cãminul
Anul acesta, am avut bucuria de a întâlni în scenã, într-o competiþie Cultural Nereju, Vrancea);
fireascã, reprezentanþi ai judeþelor: Argeº, Bistriþa-Nãsãud, Cluj, Harghita, Premiul special
Vrancea, Suceava ºi Vâlcea. Juriul festivalului a fost constituit din prof. al juriului: Taraful Izvoraºul (Cãminul Cultural Gãlãuþaº,
Gelu Stratulat de la Seminarul Teologic ºi Liceal „Sfântul Nicolae” din Harghita).
Râmnicu Vâlcea, prof. Constantin Ceauºu de la ªcoala Gimnazialã „Tudor Secþiunea Soliºti instrumentiºti:
Vladimirescu” Drãgãºani ºi prof. Elena Stoica, director al CJCPCT Vâlcea, Premiul I: Ionuþ Cârstea (nai; Curtea de Argeº, Argeº);
un juriu care este, în fiecare an, atent la fenomenul folcloric autentic Premiul al II-lea
contemporan, care este altceva decât ceea ce se prezintã pe canalele (ex-aequo): Marcel Moldovan (vioarã; Topliþa, Harghita) ºi
media româneºti. Mulþumesc pe aceastã cale colegilor din þarã care fac o Ovidiu Schwartz (nai; Suceava);
selecþie riguroasã ºi nu trimit la festival decât expresii ale identitãþii Premiul al III-lea
spaþiului pe care-l gestioneazã ca specialiºti avizaþi. (ex-aequo): Toader Fega (cimpoi; Herãstir, com.
Concluzia asupra acestei ediþii este sintetizatã de remarca profesorului Nistoreºti, Vrancea) ºi Pavel Chiricã (ocarinã;
Gelu Stratulat, dirijor de cor la Seminarul Teologic ºi Liceal „Sfântul Nico- Nereju, Vrancea).
26 27
Luminiþa Tãnasie ºi Lucreþia Goagea, câºtigãtoare la acest festival cu ani

în urmã).
Apreciem cã acest festival contribuie la conservarea ºi valorificarea
Secþiunea Soliºti vocali:
patrimoniului imaterial, subliniind cã promovãm un bun de patrimoniu ce
Premiul I (ex-aequo): Bogdan Oncioiu (Boteni, Argeº) ºi Mãdãlina
tinde sã fie abandonat, arta de a interpreta la instrumente tradiþionale.
Senciuc (Suceava); Dovada o constituie, la aceastã ediþie, prezenþa cimpoierului Toader Fega,
Premiul al II-lea de peste 80 de ani, din Nistoreºti, care s-a prezentat cu cântece la un
(ex-aequo): Alexandru Urs (Bradu, Sibiu) ºi Andreea cimpoi confecþionat cu artã, creând o imagine de „scoborâtor“ din legende.
Pavelean (Prundul Bârgãului, Bistriþa- Tot respectul meu pentru colegii din þarã, pentru cã nu-i lasã în uitare, iar
Nãsãud); festivalul nostru îi adunã laolaltã pentru a se cunoaºte ºi a ne bucura ºi pe
Premiul al III-lea noi.
(ex-aequo): Anastasia Cioloca (Topliþa, Harghita) ºi Florea
Bloju (Piteºti, Argeº). Prof. Elena STOICA
Director, CJCPCT Vâlcea
Premiile au fost oferite de Primãria Municipiului Drãgãºani, iar
Fotografii din Arhiva CJCPCT Vâlcea
acompaniamentul orchestral a fost asigurat de CJCPCT Vâlcea, prin
Orchestra Rapsodia vâlceanã, dirijor: Gheorghe Iordache.
În spectacolul ce a urmat festivitãþii de premiere ºi recitalurilor susþinute
de laureaþi au mai evoluat: Ansamblul Csankotorony (trei perechi de
dansatori; dansuri maghiare; conducãtor artistic: Biro Ferencz; Cãminul
Cultural Tomeºti), care, de altfel, a susþinut un spectacol ºi în prima searã,
Ansamblul Purtata (Casa de Culturã Avrig, Sibiu, instructor artistic:
Krutofist Marin) ºi Orchestra Rapsodia vâlceanã (soliºti: Mioara Raica,
28 29
Festivalul-concurs Naþional de Muzicã

Popularã „Pe deal la Teleormãnel” Tabãra Naþionalã de Creaþie
„Pe aripile poeziei” - ediþia a XI-a
În perioada 8-10 octombrie 2013, s a desfãºurat la Alexandria cea
de-a XLIV-a ediþie a Festivalului-concurs Naþional de Muzicã Popularã „Pe Sâmbãtã, 19 octombrie a.c., la sala Studio „Liviu Ciulei” a Teatrului „Al.
deal la Teleormãnel”, organizat de Consiliul Judeþean Teleorman, Primãria Davila” din Piteºti s-a desfãºurat cea de a XI-a ediþie a Taberei Naþionale
Municipiului Alexandria ºi Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Pro- de Creaþie „Pe aripile poeziei”. Acest concurs a fost iniþiat de poeþii Miron
movarea Culturii Tradiþionale Teleorman. Juriul - alcãtuit din: Florentina Cordun ºi Marian Stoica, iar anul acesta în proiect a fost inclusã ºi o
Satmari - realizator emisiuni TV, preºedintele Fundaþiei Culturale „Floren- tabãrã de poezie.
tina Satmari” - Preºedinte; Floarea Calotã - interpret de muzicã popularã; Premiul I pentru secþiunea Creaþie, din partea Centrului Judeþean
Violeta Ianculescu - redactor Radio România Actualitãþi, realizator eveni- pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþioanle Argeº, la ediþia din
mente; Elena Popa - director al Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi acest an, a fost acordat - de cãtre juriul format din Magda Grigore (poetã,
Promovarea Culturii Tradiþionale Teleorman; Adrian Grigoraº - dirijorul preºedintele juriului), Denisa Popescu (poetã) ºi Alexandru Mãrchidan
Orchestrei Naþionale Radio; Florin Ologeanu - referent, CJCPCT, interpret (secretar literar, CJCPCT Argeº) - poetei Ioana Nicoleta Dupu din (Iezer,
de folclor; Alexandra Drãguþ - referent, Direcþia Culturã-Sport - Primãria com. Hiliºeu-Horia, jud. Botoºani). Premiul al II-lea, al Centrului de Culturã
Municipiului Alexandria - a hotãrât acordarea premiilor, dupã cum „Brãtianu” - ªtefãneºti, Vila „Florica”, a revenit poetei Gianina Gheorghiu
urmeazã: (Iaºi). Premiul al III-lea, oferit de Biblioteca Judeþeanã „Dinicu Golescu” din
Piteºti - Tatiana Munteanu (ªiviþa, com. Tuluceºti, jud. Galaþi), iar Premiul
Trofeul „Pe deal la Teleormãnel”: Narcisa Bãleanu (Mehedinþi); Revistei de culturã „Argeº” (Centrul Cultural Piteºti) - Adrian George Matus
Premiul I: Georgiana Pãduraru (Bacãu); (Satu Mare).
Premiul III (ex-aequo): Denisa Grecu (Dâmboviþa) ºi Stela
Botez (Republica Moldova);
Premiul II (ex-aequo): Irina Maria Birou (Gorj) ºi Alina
Ceuca (Bistriþa-Nãsãud);
Premiul CJCPCT: Iulia Andreea Mihai (Giurgiu);
Premiul pentru
cel frumos costum popular: Nicoleta Claudia Bãdoiu (Argeº);
Premiul de popularitate: Ionuþ Barin (Teleorman);
Premiul „Alexandru Dachin”: Alin Florin Milicã (Olt);
Premiul Radio România: Alina Ceuca (Bistriþa-Nãsãud).
Au susþinut recitaluri: Floarea Calotã, Marius Ciprian Pop, Margareta

Clipa, Emilia Dorobanþu, Stana Stepanescu, Alexandru Brãdãþan, Florin
Parlan ºi, nu în ultimul rând, Ansamblul Burnasul.
Iuliana CÂRNARU Laureaþii celei de-a XI-a ediþii a Taberei Naþionale de Creaþie
Consilier, CJCPCT Teleorman „Pe aripile poeziei“, Piteºti, 19 octombrie 2013
30 31
Juriul de sâmbãtã - la secþiunile Recitare, Monolog, Scenete - a fost

format din actorul Adrian Duþã (preºedintele juriului), Alexandru Mãrchidan
ºi subsemnatul, din partea CJCPCT Argeº. Premiile, meritate din plin de
laureaþi, au fost acordate de instituþia organizatoare, CJCPCT Argeº.
La secþiunea Recitare, Premiul I a fost acordat tinerei Bianca Ioana
Dinescu (Palatul Copiilor din Piteºti); Premiul al II-lea a revenit Lilianei
Rafãilã ºi Mirunei Gabriela Olteanu (ambele, eleve la ªcoala Gimnazialã
„Negru Vodã” din Piteºti); Premiul al III-lea a fost oferit tinerei Yasemin
Susamis (ªcoala Gimnazialã „Nicolae Simonide” din Piteºti).
Laureaþii secþiunii Monolog sunt: Andreea Tufeanu - Premiul I (ªcoala
Popularã de Arte ºi Meserii din Piteºti; textul „Irina” de Marin Sorescu),
Radu Dumitra - Premiul al II-lea (din partea Centrului Cultural Mioveni;
textul interpretat „A lua sau a nu lua” de Horaþiu Mãlãele) ºi Andrei Marius Religie [i cultur\
Barbu - Premiul al III-lea (Centrul Cultural Mioveni; textul interpretat:
„Pãcalã european” de Corneliu Lamba).
La secþiunea Scenete, câºtigãtorii sunt: trupa Katharsis - Premiul I Sfânta Parascheva - Cuvioasa
(?coala Popularã de Arte ºi Meserii din Piteºti; pentru adaptarea modernã
dupã basmul „Tinereþe fãrã bãtrãneþe ºi viaþã fãrã de moarte”); trupa
ocrotitoare a românilor (II)
Robertto (formatã din Andrea Minu ºi Adrian Florin Preda) - Premiul al II-
lea (Centrul Cultural Piteºti; piesa „Bubico”, dupã sceneta semnatã de I. L. Minunile Sfintei sunt o dovadã ºi pentru cei necredincioºi cã Duhul
Caragiale); trupa Ra (elevi de la ªcoala Gimnazialã „Negru Vodã“ din Sfânt lucreazã ºi astãzi în lume, cã Biserica lui Hristos nu este numai o
Piteºti) - Premiul al III-lea, pentru sceneta „O noapte furtunoasã“ de I. L. amintire a ceea ce a fãcut Dumnezeu acum 2000 de ani, ci un locaº viu,
Caragiale. în care sufletele oamenilor se mai mântuiesc încã. Cea mai evidentã
În final, vom prezenta câteva fragmente din poemele Ioanei Nicoleta mãrturie este aceea cã Sfânta adunã mulþime nenumãratã de credincioºi
Dupu, premiatã de CJCPCT Argeº pentru imaginile sale cu foarte mare de ziua ei ºi zilnic, la bisericã, chemându-i pe unii, creºtini sau necreºtini,
putere de sugestie ºi sensibilitate: Trec pe sub stele ca printr-o salã de de la mari depãrtãri.
arme/Mãºtile de sârmã ºi floretele atârnã-n cui,/Aºtept ora pãcii de pereþi Ne învaþã Sfânta cã nici haina, nici slava nu-l fac pe om om, ci
sã se sfarme/Sã-nceapã iar acest duel al nimãnui. (Lecþie de istorie); Vii nãdejdea cea nezdruncinatã în Dumnezeu, care rãmâne ºi dupã moarte;
înspre mine înconjuratã de fumuri prelungi./În urma ta/tristeþea e ca o cã prin aceastã nãdejde îºi dobândeºte omul demnitatea pierdutã în urma
trenã de iarbã./Te aºtept în acelaºi cartier fãrã strãzi,/în care oamenii cãderii în pãcat ºi superioritatea smeritã asupra tuturor fãpturilor create de
alunecã din fereastrã în fereastrã,/ca peºtii într-un acvariu... dimineaþa se Dumnezeu. Poate mai mult decât orice sfânta ne întãreºte credinþa în
prelinge ca un râu de fum/cãtre tine./ªi vine de departe/Parfumul unei
Înviere. Trupul ei nestricat, ca ºi minunile pe care le sãvârºeºte sunt
trene de iarbã.(Trenã de iarbã); Un fluviu de chipuri/curge pe strãzile
mãrturie a faptului cã viaþa aceasta nu-ºi are capãtul în moarte, cã iubirea
pardosite de lunã./Cer descãtuºat,/Amiaza îºi leagãnã trupul/pe plaja
este mai tare decât moartea, iar unde existã aceastã legãturã a dragostei
întinsã ca un resort. (Sãrbãtoare marinã).
este o simplã trecere de la o viaþã mai de nimic la una plinã de slavã.
Text ºi fotografie de Sorin Dãnuþ RADU, Trupul ei nestricat ºi minunile pe care le sãvârºeºte sunt rodul acestei
Referent, CJCPCT Argeº
32 33
iubiri de Dumnezeu, de care nu au putut-o despãrþi nici oamenii, nici sãvârºite aici, pe pãmânt, au
rangurile pãmânteºti, nici moartea. consecinþe în veºnicie.
În lumea raþionalistã, nihilistã, chiar atee, în care trãim, de multe ori nu Viaþa Sfintei a fost cu totul
reuºim sã depãºim logica îngust-omeneascã, ce ar dori sã întroneze lipsitã de slavã ºi nebãgatã în
(chiar prin legi de stat) pãcatul drept normalitate. În aceastã lume e firesc seamã de oameni. Dupã cum
ca totul sã sfârºeascã în moarte, în stricãciune, aceasta fiind însãºi plata a decurs aceastã viaþã,
pãcatului. Chiar o parte dintre ºtiinþele moderne ale sufletului omenesc putem presupune cã, de
(psihologia) vãd în acesta o activitate legatã strict de viaþa trupului, multe ori, Sfintei i-a lipsit
negând dogma creºtinã a Învierii. ªi, de multe ori, sufletul omului pãcãtos ajutorul de la oameni. Chiar
presimte încã din aceastã viaþã chinurile ce-l aºteaptã dincolo, simþind o pãrinþii ei o mustrau pentru
mare fricã de moarte; o angoasã care, uneori, atinge pragul deznãdejdii. alegerea unei vieþi de sãrãcie
Sfânta însã ne învaþã chipul de vieþuire asemenea fãpturilor netrupeºti, ºi a cãii monahale. Ne mai
care aduce rodul nestricãciunii ºi al vieþii veºnice. Pentru sfinþi viaþa sau învaþã Sfânta sã nu ne
moartea era unul ºi acelaºi lucru, numai sã fie alãturi de Hristos. Ei vedeau punem nãdejdea în ajutorul
moartea ca pe o eliberare de trup ºi de lumea aceasta stricãcioasã. omenesc, ce cade, ci în
Dincolo de ºtiinþã, în modul cel mai firesc, sfinþii demonstreazã în felul lor atotputernicul Dumnezeu.
existenþa vieþii veºnice. Încã de la descoperirea sfintelor sale moaºte, Fiind lipsitã în viaþã de
Sfânta Parascheva s-a arãtat împotriva stricãciunii ºi a pãcatului, pe de-o ajutorul oamenilor, Sfânta a
parte negându-le, prin cererea de a fi strãmutat trupul ei de lângã trupul dobândit veºnic ajutorul lui
stricat ºi urât mirositor al marinarului înmormântat din neºtiinþã alãturi de Dumnezeu, care lucreazã
ea, iar, pe de altã parte, afirmând viaþa, nestricãciunea, puterea lui prin ea ca printr-un vas ales Icoana Sfintei Cuvioase Parascheva –
al Sãu; astfel, puterea Iaºi
Dumnezeu, prin trupul ei care a rãmas nestricat, vreme de o mie de ani,
pânã astãzi. Dar nu numai nestricãciune, ci viaþã, cu adevãrat, a dobândit credinþei celor care vin la ea
Sfânta, dupã cum atestã mãrturiile celor care au trãit ºi cunoscut minunile stârneºte Duhul lui Dumnezeu, care lucreazã în Sfânta, sãvârºind minuni.
ei. Ea este vie printre noi, lucrând cu harul lui Dumnezeu ºi cu puterea ªi în acest mod Sfânta ne împãrtãºeºte de bunãtãþile împãrãþiei cereºti,
facerii de minuni cu care a înzestrat-o, din belºug, pronia divinã. „unde nu este durere, nici întristare, nici suspin”, alinând durerile noastre
Sfânta Cuvioasã Parascheva ne ajutã, de asemenea, sã nu ne punem încã de aici, de pe pãmânt.
nãdejdea în viaþa de aici. Nãdãjduind în viaþa veºnicã, Sfânta a ºi primit-o. În secolul nostru simþim mai mult ca în trecut cã timpul acestei vieþi nu
Vãzând sfintele sale moaºte nestricate ºi faptul cã lucreazã minuni ne ajunge pentru a ne înfãptui planurile. Sufletul este mai râvnitor, mai
dupã moarte, cã-i ajutã pe oameni, aºa cum poate nu a reuºit sã facã atât înflãcãrat, iar trupul mai neputincios ºi viaþa plinã de griji. Sfânta Pa-
cât ar fi vrut în aceastã viaþã, ne facem ºi noi pãrtaºi vederii încã din rascheva ne aratã însã cã, dacã sufletul este cu adevãrat osârduitor, dacã
aceastã lume a împãrãþiei veºnice. Învãþãm sã vedem cã planurile lui planurile lui sunt binecuvântate, Dumnezeu îngãduie ca acestea sã fie
Dumnezeu cu persoanele omeneºti trec dincolo de limita, uneori foarte înfãptuite nu numai în timpul unei prea scurte vieþi, ci în veºnicie. Ne
îngustã, a vieþii de aici, în veºnicie. De aceea, Sfânta ne îndeamnã sã ne învaþã, aºadar, Sfânta Parascheva sã preþuim timpul acestei vieþi ºi sã-l fo-
tocmim viaþa astfel încât sã ne mântuim, ºtiind din exemplul ei cã faptele losim astfel încât, chivernisindu-l aºa cum se cuvine, sã câºtigãm ºi noi
34 35
împãrãþia lui Dumnezeu. Tot Sfânta ne învaþã cã, pentru a ajunge la Frumuseþea ºi fe-
desãvârºire, omului nu-i trebuie mult timp, ci o râvnã fierbinte pentru sã- cioria ei au ridicat-o
vârºirea faptei bune ºi a cãutãrii lui Dumnezeu. Într-o viaþã pãmânteascã acum la asemãnare cu
atât de scurtã, ea a dobândit o sfinþenie de netãgãduit, astfel încât nici îngerii, slujitorii lui
dacã ar mai fi trãit mulþi ani, prin orice fel de încercãri ar fi trecut, virtutea Dumnezeu cei fãrã de
ei ar fi rãmas nezdruncinatã. trup. Sãrãcia ei din
Ne învaþã apoi Sfânta Parascheva cã deºi numele unor oameni ºi aceastã viaþã a fost
faptele lor nu sunt cunoscute oamenilor, ele se aflã scrise în Cartea Vieþii. umplutã de Duhul
Ne învaþã, de asemenea, sã ne învãluim virtutea în smerenie, pentru a nu Sfânt cu daruri mai
cãdea în mâinile vrãjmaºilor lui Dumnezeu. Iar atunci când mãrturia oa- bogate decât toate
menilor va fi necesarã, Dumnezeu va mãrturisi despre sfinþenia aleºilor sãi comorile pãmântului,
ºi prin oameni, aºa cum a fãcut ºi pentru Sfânta Parascheva. Ea însãºi pentru ea ºi pentru
este o mãrturisitoare a credinþei, chiar ºi dupã moarte, în vremuri de întreg neamul ome-
rãzboi, de prigoane, dar ºi de pace, mãrturisind acum credinþa ºi pentru nesc. Anonimatul în
noi, prea slabi ºi prea învãluiþi de nimicnicia acestei lumi ºi de pãcatele care a trãit ºi a murit s-
noastre. a transformat în slavã,
Pentru unii oameni, minunile Sfintei vin ca un fulger, care într-o clipã le astfel încât, de sute de
schimbã viaþa. Pentru alþii, topesc durerea sufleteascã, ce însoþeºte ani, toþi creºtinii o
trãirea în aceastã lume. Unora le depãrteazã suferinþa, altora le ajutã sã- cunosc ºi o slãvesc.
ºi poarte crucea cu demnitate. Unora le dã sã guste din pacea lui Hristos, Desãvârºita smerenie
altora, sã simtã adierea Duhului Sfânt, dupã credinþa lor. Pe unii îi care i-a acoperit toatã
învredniceºte de a sa vedere, ajutându-i sã o cunoascã în acest fel ca pe viaþa o atât de mare Catedrala Mitropolitanã din Iaºi
ocrotitoarea lor. Dar ca pe ocrotitoarea lor o simt ºi o socotesc mult mai sfinþenie, strãluceºte
mulþi oameni, care nu au vãzut-o; dovada - sutele de mii de pelerini veniþi acum, îmbrãcatã în haina slavei dumnezeieºti ºi omeneºti.
sã se închine sfintelor sale moaºte de ziua ei ºi cinstirea de care se Nu ne ajung cuvintele sã vorbim despre Sfânta Cuvioasã Parascheva,
bucurã în întreg spaþiul balcanic, dar mai ales acolo unde au stat sfintele cea asemenea cu îngerii, cãci sãrãcãcioase sunt vorbele acestei lumi
sale moaºte. ªi încã ceva: în chip tainic, Sfânta are mult mai mulþi pentru a putea cuprinde din împãrãþia cerurilor ceea ce numai viaþa sfântã
apropiaþi. Unii o cheamã în rugãciune din depãrtare, alþii o strãjuiesc zilnic, a Cuvioasei a putut sã cuprindã. Pentru ea, Dumnezeu a coborât ºi la noi
la catedrala din Iaºi. Cãci, ieºind din aceastã viaþã, Sfânta Parascheva, ca împãrãþia cerurilor ºi de aceea, auzind minunile ei ºi trãindu-i puþin prin
ºi toþi sfinþii lui Dumnezeu, nu mai cunoaºte osteneala, nici neputinþa, nici preajmã mi-au venit în minte cuvintele proorocului Ioan: „Pocãiþi-vã!
depãrtarea în timp ºi spaþiu. Ea a dobândit aripi îngereºti, date de „Cel ce Împãrãþia cerurilor s-a apropiat de voi!”. ªi, vorba aceluiaºi sfânt, se
face pe slugile Sale parã de foc”, cum minunat spunea psalmistul David, micºoreazã Sfânta Parascheva, venind la noi, pentru ca noi sã ne facem
putând sluji cu credinþã tuturor celor ce o cheamã în ajutor, oriunde ºi slugi ale lui Dumnezeu.
oricând. ªi nu vãd cum altfel ar putea lumea de azi sã-i pãºeascã prin preajmã
decât în pocãinþã; pentru cã, în acest ocean de sfinþenie ºi de smerenie,
36 37
dacã ne oglindim chipul, ne apare numai imaginea depãrtãrii noastre de

Dumnezeu, a pãcatului ºi a nemerniciei noastre. Teologia ortodoxã reco-
mandã trãirea în preajma unui sfânt drept una dintre cãile de cunoaºtere
a lui Dumnezeu. Iar lumina Duhului Sfânt, care sãlãºluieºte în sfinþi, ne
lumineazã întunericul cel dinãuntru, descoperind în noi pãcatele ºi
neorânduiala acestei vieþi, apoi ne ajutã sã înaintãm în virtute, sã ardem
de credinþã asemenea sfinþilor ºi sã suim cãtre întunericul de nepãtruns al
dumnezeirii, definit drept teologie apofaticã, începând cãlãtoria infinitã
cãtre asemãnarea cu Dumnezeu, cãtre îndumnezeire.
Minunile Sfintei Parascheva, asemenea luminii de la Învierea Domnului
de la Sfântul Mormânt, vin ºi astãzi sã aprindã candela unor suflete, al
cãror necaz ºi credinþã le ºtie numai Dumnezeu. Ele sunt un îndemn la nã-
dejde ºi rugãciune, dar ºi o atenþionare de a pãºi cu smerenie pe pãmântul
acesta, pe care pãºesc sfinþii lui Dumnezeu. Sfânta Parascheva este o
fãclie care arde în rugãciunea pentru lume, aºteptând doar sã întindem Proiecte culturale
mâinile pentru a ne oferi din darurile bogate cu care a înzestrat-o
Dumnezeu ºi sã ne aprindem sufletul de credinþã ºi iubire, din lumina ei, Colecþii etnografice sãteºti - Pipirig
care s-a fãcut izvor de luminã pentru întreaga lume, dar mai ales pentru
cei care o cautã ºi i se roagã. Colecþia etnograficã de la Pipirig s-a nãscut din efortul a douã cadre
didactice din comunã, Georgeta Arsenescu ºi Eleonora Arsenie, care au
Dr. Iuliana BÃNCESCU înþeles importanþa pãstrãrii urmelor trecerii prin lume a generaþiilor de
Cercetãtor ºtiinþific II, CNCPCT
þãrani care au dat identitate acestui neam. Aºa cum a fãcut odinioarã ºi
Neculai Popa la începuturile Muzeului din Târpeºti, cele douã au pornit
singure prin gospodãrii în cãutarea obiectelor care sã oglindeascã viaþa
din aceste locuri. „Am fost prin sat ºi am lãmurit oamenii... Am umblat prin
poduri, chiar ºi prin grajduri. Am avut mare deschidere ºi înþelegere...
Când aflam cã se demoleazã o casã, hop!, noi eram acolo. Oamenii se
cruceau: «Uni’ iei porcãria ceia?». «Ne trebuie nouã.» «Ei, na! La ce vã
trebe?» «Facem un muzeu!»”, îºi aminteºte Georgeta Arsenescu, cea
care se ocupã ºi astãzi de Muzeul de la Pipirig.
Din efortul celor douã cadre didactice s-a nãscut o colecþie de
etnografie, care, chiar dacã nu beneficiazã de un spaþiu generos, este
foarte bine pusã în valoare ºi introduce vizitatorul în cele mai amãnunþite
aspecte ale vieþii comunitãþii din aceastã zonã.
Aºezare tipicã de munte, Pipirig a conservat pânã astãzi multe dintre
ocupaþiile strãvechi, mai ales datoritã poziþiei geografice mai îndepãrtate
faþã de restul comunitãþilor din zonã. Oamenii locului au exploatat
38 39
întotdeauna la maximum
resursele locale, iar acest lucru
a stimulat dezvoltarea comunei
sub aspect economic, social ºi
cultural. Cunoscutã mai ales ca
locul de obârºie al lui David
Creangã, bunicul marelui
povestitor nemþean, comuna
Pipirig este ºi astãzi o
extraordinarã pãstrãtoare de
patrimoniu cultural material ºi
imaterial ºi, prin persoane
exponenþiale, o transmiþãtoare
de excepþie a acestei bogãþii
spirituale. Este de ajuns sã
amintim aici doar câþiva dintre
meºterii care duc mai departe
îndeletniciri caracteristice
acestor locuri: Nicolae
roºul, galbenul ºi verdele, culori naturale care puteau fi obþinute în casã
Dolhescu (cojocãrit), Rodica
prin prelucrarea de materii vegetale. Portul popular bãrbãtesc este
Ciocârtãu, Varvara Todici, Mihai Marin (þesut-cusut), Georgeta Arsenescu
reprezentat în colecþie de pieptare vechi (cu mai puþine motive florale
(confecþionarea mãºtilor), Gheorghe Chirilã (sculpturã în lemn), dar ºi alþi
decât cele de pe bundiþele femeieºti), iþari, din bumbac sau ºiac, cãmãºi
purtãtori de culturã tradiþionalã care trudesc în domenii precum
confecþionate din pânzã de casã ºi cizme din piele de porc. Colecþia de
prelucrarea lemnului (sculpturã, drãniþit, dulgherit, confecþionarea de
port popular este completatã de cea a þesãturilor de interior, între care cea
strane) sau prelucrarea lânii.
mai importantã piesã este un covor cu motive geometrice care are o
Colecþia etnograficã de aici este organizatã pe mai multe secþiuni: port
vechime de peste un secol. Colecþia mai cuprinde ºtergare de cap,
popular, ocupaþii (industrie casnicã textilã, agriculturã, pãstorit, creºterea
nãframe, ºtergare de oglindã ºi de perete sau prosoape folosite la
animalelor), obiecte de cult, mobilier ºi ceramicã. Existã în cadrul colecþiei
înmormântãri. ªtergarele sunt confecþionate în special din in ºi bumbac,
ºi câteva fotografii vechi, mãrturii ale portului tradiþional din aceste locuri,
au în general motive florale ºi sunt bogat colorate. Organizarea interiorului
dar ºi ale obiceiurilor de iarnã.
þãrãnesc este reprodusã, la scarã micã, ºi în colecþia de la Pipirig. Întâlnit
Între elementele de port popular femeiesc regãsite aici, se disting
în toate locuinþele þãrãneºti, patul, una din cele mai importante piese de
cãmãºile confecþionate din pânzã de casã, împodobite cu modele
mobilier, este aºezat în colþ ºi are alãturi lãicerul prins de perete, element
geometrice realizate în cruciuliþã sau broderie peste ac (o combinaþie între
decorativ aproape nelipsit. Pe pat se aºeza întotdeauna aºternutul cu
þesut ºi cusut). Bundiþele realizate din piele de oaie sunt bogat
dantelã ºi abia dupã aceea cuvertura þesutã din lânã. Alte piese de
ornamentate cu motive florale. Piesele de port popular mai vechi ºi
mobilier din colecþie sunt blidarele, care respectã tiparul de construcþie din
traistele au o coloristicã sobrã. Poalele pãstreazã întotdeauna, în partea
lemn cu rafturi, fãrã uºã, agãþate pe perete. Un tip special de mobilier, mai
de jos, ornamentica de pe cãmaºã. Catrinþa din lânã, þesutã în stative, are,
rar întâlnit în gospodãrii, dar prezent în colecþia de la Pipirig, este colþarul,
de asemenea, câmpuri ornamentale bogate. Pe fondul negru, predominã
40 41
un dulãpior prismatic de lemn, fãrã uºã, care se fixa pe perete ºi în care

se depozitau obiecte casnice de mici dimensiuni sau alimente.
Cel mai bine reprezentat segment în colecþia etnograficã de la Pipirig
este cel al ocupaþiilor. Îndeletnicirile strãvechi s-au pãstrat aproape intacte
pânã astãzi. Regãsim aici obiecte care se foloseau la prelucrarea lânii ºi
a cânepii (meliþoi, cheptãnuºi, vârtelniþe, sucale, ragile), la prelucrarea
laptelui (balercuþe, budane, cofãiele, linguroaie, oale de lut) sau obiecte
rerpezentative pentru ocupaþii precum pãstoritul (bâte ciobãneºti cu
ornamente geometrice, scaune de muls).
Un alt segment al colecþiei este consacrat obiectelor de cult.
Impresioneazã nu neapãrat icoanele, care nu au o valoare deosebitã, dat
fiind cã aici nu existã tradiþie de picturã religioasã, cât podoabele metalice
tãiate în tablã, cu motive vegetale, care îmbracã aceste icoane ºi care
Restituiri
sunt specifice zonei.
Colecþia de etnografie de la Pipirig reprezintã un reper pentru istoria Preparate tradiþionale
culturalã de aici, o legãturã miraculoasã între locuri ºi oameni, o poveste
care aºteaptã sã fie continuatã de refacerea brânzãriei lui David Creangã
din Moldova Nouã
ºi de constituirea magazinului de obiecte tradiþionale, aflate pe lista de
proiecte a comunitãþii. ªi, de ce nu, de mult aºteptata monografie a Cuina bãnãþeanã [rubricã a revistei de artã, culturã ºi civilizaþie
comunei pe care a realizat-o doamna Arsenescu, dar care aºteaptã încã „Reflex”, editatã de Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea
publicarea. Culturii Tradiþionale Caraº-Severin - n.r.] adunã preparate culinare de
demult, mâncãruri care nu se mai fac azi sau se fac foarte rar. Sub forma
Text ºi fotografii de unor interviuri realizate cu oameni care-ºi amintesc de bucãtãria din
Ramona MANCAª
Banatul de altãdatã, rubrica propune o filã de viaþã din trecut. Am optat
Referent, CCA „Carmen Seculare“ Neamþ pentru reproducerea vorbirii vii, care pãstreazã mãrcile oralitãþii ºi
oscilaþiile regionale specifice fiecãrui intervievat. Nu dorim sã redãm
reþetele culinare ca într-o carte de bucate, acest lucru fiind aproape
imposibil: mâncãrurile de mai jos aparþin unei lumi vechi, conþin uneori
ingrediente care nu mai existã, iar prepararea lor în bucãtãriile moderne e
adesea imposibilã.
În fragmentele de interviu de mai jos am consemnat câteva feluri de
mâncare din zona Moldova Nouã, care au la bazã laptele ºi fãina (de grâu
sau de porumb). Am încercat sã reproducem cât de cât vorbirea specificã
locului, fãrã a apela la o transcriere foneticã - foarte complicatã, de altfel
-, care ar putea pune probleme cititorului obiºnuit. De exemplu, am pãstrat
în scriere, ca o particularitate a zonei, grafemele ge ºi gi (folosite în locul
lui de ºi di în vorbirea literarã) pentru a reda semioclusiva prepalatalã /g/.
Am eliminat din scriere o altã semioclusivã, /d-/, care e specific vorbirii
42 43
regionale, redându-o prin fricativa z, ca în limba literarã. De asemenea, – ªi ce lume venea? Îi chemaþi dumneavoastrã?
am intervenit cu explicaþii suplimentare acolo unde am considerat cã – Vecinii, pã sigur... Pe cine chemi - vine. ªî mânãncã cu lingura, dîn
trebuie redat sensul cuvântului regional. farfurie, pune corastrã ge-aia. Pui coleaºa pe masã, mãmãliga cum îi
zâceþi, o taie cu cuþâtu', pune-n farfurie ºî fiecare mâncã gin farfuria lui.
*** - ªi-acuma mai face lumea corastrã?
- Face, cã numai vecinii aºcia [îºi îndreaptã privirea spre casa vecinilor]
– Înãince fãceam lapce ge bic [„taur”]; îl fãceam aºa: mãlaiul, cald, au vaci, alþii p-icea... Nu mãi are nimeni, dar naice aveam ºî noi, ºî toatã
aºa, îl zdrumicam [aici, „fãrmiþam”] în apã. Puneai apa sã sã-ncãlzascã, casa. (...)
cu sare, mestãcai acolo ºî fãceai lapce ge bic. ª-aia mâncaaaaaaam, - Dar zara cum se face?
mâncam.... ºî ãce [„uite”], mi-s... º-acuma trãiesc! - Aduni, maicã, mult lapce. Cã înãince bãceau bãdâiu'. Bãdâiu' i-un vas
– Spuneþi-mi cum faceþi mãlaiul ãsta. mãi înalt, cam la un metru, ºî îngust, dîn lemn. Ei adunau... intrã cam...
– Aveam coritã [„albie, covatã”], o coritã aºa... ge lemn. ªî acolo cinci-ºasã litri încheapã-n bãdâi. ªî atuncea iastã mãtcã, avem mãtcã aºa
puneam pentru un mãlai cam... io ºciu... cam vreo trei pumni ge fãinã. sã zâce, cu care baþi. ª-atâta baþi acolo, pânã iasã untu'. ªî când începe
Fãceam grop în el, puneam sarea, apa fierbince ºî o lingurã-douã ge fãinã sã sã prindã smântâna aia dasupra, atunci îl rãsturnau tot acolo ºî baþi...
ge grâu. ªî puneam apã fiartã ºî atuncea luam coleºarul [„coleºer, fãcãleþ baþi cu orele pânã sã alege untu' geasupra. ªî zama aia ce rãmãne, zara,
cu care se amestecã mãmãliga”] ºî mestãcam, mestãcam, mestãcam, îi un fel ge lapce acriºor, un pic mãi gros. Îi fainã aia. O luam nãince când
pânã adunam toatã fãina aia, sã fãcea aºa... ca la gãluºce. Fãcem o formã mergeam la fân, la coasã. Da nu mãi are nimeni.
rotundã, sã punea tot pe lemn, pe un tocãtor sã punea, ºî-l puneam la - Dar pemoicile [femei de etnie cehã din satele de lângã Moldova Nouã
copt. Asta-i tot, nimic mãi mult. Cã sã ºcii cã-i mãi bunã mâncarea - Eibenthal, Bigãr, Ravensca, Gârnic, Sfânta Elena -, care sâmbãta vin în
ginãince, ge câce ori mã gângesc io. ªî colãreþi, da! Colãreþi mâncã oraº cu produse lactate - n.n.] mai aduc zarã?
nepotu-meu. Dar el mâncãããã, lui îi place, cu unt mâncã... Îi faci cu apã - Ele nu prea. Mãi mult femeile dã pe sace.
iarã... cu apã ºî fãinã. Cu apã ºî fãinã ge grâu îi frâmãnþi. Da-i faci aºa, - Care sate?
ºcii, mãi mult uscaþi. Ca sã nu sã facã ei cocoloaºã. Când fierbe apa, - Moldoviþa, Cãrbunari. Acolo încã fac. Acuma nu prea mãi gãsãºci.
atuncea sã pun colãreþii. Aºa sã spune, colãreþi. Pe-urmã-i mãnânci cu Nimeni nu mãi face. Fãceam ºî zarã... nu mãi fac nimica, nici nu mãi pot.
lapce, cu unt, cu brânzã, cu ce vrei. Îi mâncãm ºî prãjâþi, cu ceapã. Ce sã fãcem? Noi sâncem bãtrâni, acuº' trecem în Domnu´...
Dinstuiam [„cãleam”] o ceapã bine-bine ºî puneam acolo colãreþii, pestã
ceapa aia. Ãsta al nostru, copilu’ ãsta al nostru, îºi pune cu unt, cu Adela LUNGU-SCHINDLER
Colaborator, CJCPCT Caraº-Severin
smântânã. Pãi mânãncã câce un castron, lui îi place. ªî acuma lu’ Moisã
[nepotul intervievatei - n.n.] îi place sã fac cum mâncam noi înaince. Aºa
[Fragmente din interviul realizat în data de 21 aprilie 2013 la Moldova
îmi spune. (...)
Nouã, cu Alexandra Nistoran (n. 1931, Moldova Nouã)]
– ªi corastra?
– Lapcele dã la vaca care o fãtat, noi îl adunam, vezi, cã multã lume
vre sã vinã la corastrã. Pe-ormã, când s-acreºce un pic, atunci fierbi mult-
mult, câceva ceasuri. Tot timpu’ cât fierbi, ea-i pe foc, sã meastãcã, ºcii.
Întruna. Când îi gata o laºi sã sã rãceascã. Atunci chemãm lume, vine
lume, fãcem mãmãligã, una-douã-trei, câce trãbã, cã lumea multã vine,
s-adunã la noi acia. ªî mâncãããã... Le place corastra. Cã nãince aveam...
toatã casa avea vacã. Acuma nu mãi iastã la lume nimic...
44 45
Semnal
Maestrul coregraf Dorin Oancea
ºi Mirajul dansului
Imagine de la lansarea volumului Mirajul dansului, Piteºti,
Vineri, 20 septembrie a.c., Centrul Judeþean
20 septembrie 2013
pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tra-
diþionale Argeº l-a sãrbãtorit pe maestrul core- zintã o introducere pentru cei preocupaþi de lumea dansului. Aºa cum afirmã ºi
graf Dorin Oancea, care a împlinit 70 de ani. Costin Alexandrescu în cuvântul înainte, cartea emanã multã cãldurã ºi pa-
Domnia sa a fãcut cinste artei dansului, pe siunea pentru aceastã artã, pentru cã maestrul ne împãrtãºeºte din bogata sa
care a slujit-o cu devotament, dobândind o experienþã. Este o viziune personalã, cu numeroase trimiteri la spaþii culturale
foarte mare experienþã în domeniu: a studiat diverse ºi la diferite epoci. Mirajul dansului continuã, de fapt, activitatea de
zeci de ani baletul ºi mai ales potenþialul core- cercetare a maestrului, care a mai publicat: Hãlãi-ºa! Cãluºul Argeºean (coau-
grafic argeºean ºi muscelean, a pus în scenã tor Cãtãlin Oancea, Paralela 45, 2001), Tipologia dansurilor populare din Argeº-
sute de spectacole (multe dintre ele, în calitate Muscel (Paralela 45, 2005), Doina de dor... Dorul de doinã... (Alean, 2007).
de coregraf al Ansamblului „Dorul”, al cãrui fon- Volumul cuprinde numeroase aspecte de interes atât pentru cei iniþiaþi în
dator este), s-a implicat în organizarea diver- arta coregrafiei, cât ºi pentru cei care vor sã se iniþieze, dintre care amintim:
selor manifestãri artistice ºi concursuri având ca începuturile dansului, mic dicþionar de balet, raportul dintre dans ºi viaþã, dans
temã dansul, a fost membru în jurii de specia- ºi celelalte arte, dansul strãmoºilor noºtri, primele încercãri de notare a figurilor
litate, a prezentat sute de spectacole de nivel local, naþional ºi internaþional, a coregrafice, în scopul conservãrii lor, dansul - artã a prezentului, dansul mimetic
scris numeroase articole privind evoluþia artisticã a ansamblurilor participante la ºi subdiviziunile sale, educaþia corporalã, dansul ºi acompaniamentul muzical,
festivaluri, a predat cursuri de coregrafie în þarã ºi în strãinãtate etc. costumaþie etc.
În ultimii ani, maestrul a început o vastã activitate de cercetare, sub forma Cuvintele autorului din addenda („Maestrul la 70 de ani”, un dialog cu Costin
unei enciclopedii a dansului cu titlul Mirajul dansului (Editura Alean, tiparul exe- Alexandrescu) prezintã cel mai bine profesiunea sa de credinþã: Nici nu-mi
cutat la Tiparg, în condiþii excepþionale). Primul volum a ieºit de sub tipar chiar imaginez ce ar fi însemnat viaþa mea fãrã dans, chiar dacã am fost mereu atras
cu o zi înaintea aniversãrii sale. Pentru Dorin Oancea nu ar fi fost o aniversare de canto, de actorie, de realizarea scenariilor, regiilor ºi scenografiilor revuis-
mai potrivitã decât sub semnul acestui „miraj”. Lansat într-o atmosferã de sãr- tice; se pare cã am pus mai multã râvnã în cele coregrafice ºi mai cu seamã în
bãtoare, înconjurat de prieteni, colegi, elevi din atâtea generaþii, reprezentanþi interpretarea ºi montarea dansurilor folclorice. Pentru mine, dansul este arta
ai administraþiei locale, ai instituþiilor de culturã din judeþ etc., acest volum repre- tuturor artelor, incluzând, alãturi de paºi, strigãtura, muzica, straiul, dar înainte
46 47
C. N. C. P. C.T.
de toate înseamnã efort, eliminarea energiilor negative, dansatorul reuºind sã

devinã mai bun decât mulþi semeni, el înþelegând ce înseamnã cu adevãrat
truda ºi rãsplata ei. Cine descoperã patima pentru joc rãmâne contaminat pen-
tru tot restul vieþii! Poate ºi pentru cã eu m-am simþit atât de împlinit dansând,
i-am invitat ºi pe cei din jurul meu sã mi se alãture în acest zbor spre înãlþimi;
atunci când miile de spectatori te aclamã extaziaþi, devii mai mult decât un pã-
mântean ºi pari a te alãtura olimpienilor. (...) Dansul înseamnã tradiþie, o relaþie
directã cu cei care au vieþuit pe aceste meleaguri de milenii, iar atunci când te
dedici dansului nu faci altceva decât sã devii o neînsemnatã za din imensul lanþ
naþional, din care nu mai poþi sã te desprinzi, pentru cã tu refaci fluxul energiilor
care-þi strãbat gândirea ºi simþurile, conºtientizând cã eºti parte integrantã din
perpetuarea obiceiurilor neamului. Un servitor al zeiþei dansului, Terpsichora, nu
mai are decât ºansa travaliului, pentru cã devine o secvenþã din rit, face ºi el
parte din ciclul vieþii ºi nu se mai poate desprinde decât atunci când se lasã
cortina vieþii, pornind sã descrie arabescuri alãturi de heruvimi.
Îi urãm ºi noi maestrului un sincer La mulþi ani!
Alexandru MÃRCHIDAN
Fotografii de Sorin-Dãnuþ RADU
CJCPCT Argeº
Acasã, ca demult
În zilele de 28 octombrie ºi 29 octombrie 2013, în localitãþile Buciumi, Cizer
ºi Iaz din comuna Plopiº, judeþul Sãlaj, au avut loc inaugurãrile caselor
tradiþionale cuprinse în proiectul Acasã, ca demult. Cu acest prilej, au fost
prezentate ºi alte rezultate ale proiectului: hãrþi, broºuri, micromonografii ºi,
fireºte, raportul final al proiectului.
Acest proiect a fost finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional în
Sãlaj ºi implementat de Centrul de Culturã ºi Artã al judeþului Sãlaj, în
parteneriat cu Centrul de Pregãtire Profesionalã în Culturã Bucureºti.
Proiectul Acasã, ca demult vizeazã îmbunãtãþirea stãrii de conservare a cel
puþin patru gospodãrii tradiþionale din judeþul Sãlaj (comunele menþionate) ºi
promovarea unui circuit turistic local.
Mai multe detalii despre acest subiect ºi despre casele cuprinse în proiect,
puteþi afla consultând site-ul Centrului de Culturã ºi Artã al judeþului Sãlaj:
http://www.culturasalaj.ro/index.php?cmd=proiect&idproiect=5. (N.R.)
48

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Noiembrie 258 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Noiembrie 258 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Agenda noiembrie 2013 ......................................................................13

Lecþia de viaþã, lecþia de artã Obiecte sculptate în os

N.P.: – Gândesc cã închisoarea nu a fost doar un zid rece, ci ºi un loc

*N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþene pentru

noiembrie: secþiunea copii - creaþie ºi interpretare; 9 noiembrie:

4-10 noiembrie – Drajna Sãlaj

28 noiembrie – Suceava între generaþii - oameni ce au slujit cultura în folosul comunitãþii.

lae” din Râmnicu Vâlcea, muzician cu contribuþii în prelucrãri muzicale:

Luminiþa Tãnasie ºi Lucreþia Goagea, câºtigãtoare la acest festival cu ani

Festivalul-concurs Naþional de Muzicã

Au susþinut recitaluri: Floarea Calotã, Marius Ciprian Pop, Margareta

Juriul de sâmbãtã - la secþiunile Recitare, Monolog, Scenete - a fost

dacã ne oglindim chipul, ne apare numai imaginea depãrtãrii noastre de

un dulãpior prismatic de lemn, fãrã uºã, care se fixa pe perete ºi în care

de toate înseamnã efort, eliminarea energiilor negative, dansatorul reuºind sã

S-ar putea să vă placă și