Sunteți pe pagina 1din 66

Grafica: Sideral Studio SRL

@ Editura CUM

Str. Gazelci nr.

Tcl.lFrx:336 l

64A, scctor 4, BucurEfti

6

Ilcrcricrca CIP r Bibliotccii Ndliode

$EULEANU, DRACOS

Amlnthle Mitropolltulul ADtonlc Pbmidcalt/Dngog Dunihiu, - Bucur€9ti Bliturs cltM, 1999

p.tcm. (Lum€a contcmporantr

ISBN 971993594-7

I. Dumitiu, crrm€n

ln chipuri 9i int$mpllri : l)

I. Anronic, Mtropolit al Arderlului, Cdgand d Mmmurctului

281.95 Antonic, Mti,opolit sl Ardcslului, Criganci 9i lihramutcaului ,929 Antonic, Mitropolit al Ardealului, Crilanci ti lvlsnmun ului

Editori: Dragog $euleanu

Carmen Dumitriu $euleanu

Pr. Arhim. Irineu Duvlea

Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmiidealii

din orice domeniu ar fi fost ele, dar, in orice caz, de

studiile,

ne-au 9i ajutat. Eu binuiesc ci nu numai Balca a gtiut lucru dsta. De pild6, eu binuiesc ci p5rintele Balca i-a spus 5i

rectorului Munteanu, care a aprobat inscrierea mea la sftrgitul

anului gcolar, dar toli ne-au ap6rat-

CARMEN DUMITRIU: $i probabil ci era ugor de binuit

cA un t6nir care vine la sfZirqitul anului de la Bucuregti

aceea

ANToNIE PLAMADEALA:

un

t6nir care vine la

I

un thndr care vine de la o $coal6 de

Mare. Ce a ciutat el la Baia Mare in loc si

rimanl la Bucuregti si-|i clarifice situalia? N-o spuneau pe fa!'i,

undeva de la Baia

sfdrgitul anului $colar,

qi mie mi-a p6rut bine ci n-o sprmeau, ca nu care cumva si apuc

sA le-o spun dupl aceia,

gi eu 5i in felul trsta s6-mi fac complici 5i sd fiu, obligaL la o btrtaie, la schingiuri' sl fiu obligat pe

uImA sd-i angajez

qi cu starelii

gi pe ei alituri de mine. $i asta s-a intamplat

care m-au primit, dff qi cu mulfi cilugiri din

minlstirile prin care am trecut. Aceasta reflectil o stare de

spirit din perioada in care comunismul lncerca sd se instaleze la

noi lmpotriva conitiinfei, vointei poporului rom6n.

136

Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimidealtr

Avem o culturtr a rezistenfei?

CARMEN DUMITRIU: N-am putea vorbi de o continuare

a unei culturi a rezistentei, de fapt, in istoria noastri existii o

culturl a rezistenlei? Noi nu am fost asimilagi, nu ne-am dat in alti lege cum se zicea lnainte.

ANTONIE PLAnfAnnaf,A: Poate cida. CARMEN DUMITRIU: Mi gindesc ci oamenii nu

fbceau foarte mult spectacol din rezistenta lor, dar gtiau sd creeze. Exista gi un model de conspirativitate, deci o angajare

fdri spectacol foarte mare, dar cu riscurile cele mai cumplite.

Tofi cei despre care vorbili gi-au riscat viafa gi familia.

ANTONIE PLAMADEALA: Aveam impresia atunci qi o

am fi acum ci tofi au fEcut-o in modul cel mai firesc posibil. Eu am crezut la momentul acela, in epoca aceea, ci fac ceea ce trebuia sa fac, ce nu puteam fi tridftot cA nu puteam fi de partea

celor de care fugisem din Basarabia gi care ocupaseri deja

Basarabia. inlelegefi? Dax am awt permanent sentimentul cd

oamenii aceqtia car€ m-au ajutat au

de faptul ci aiutau un om cu care polifia, in mod sigur, avea

$tiut

ce fac. Nu erau striini

treaba CARMEN DUMITRIU: Nu puteafi trece de partea celor de care fugiseri{i din Basarabia! Deci, la ora aceea" cei care

conduceau opresiune4 cei care conduceau sistemul politic erau,

in primul r6nd, trupele sovietice gi unii care au venit cu ele, care

erau romAni, gi care pe urmi gi-au mai schimbat din sentimente,

dar care la momentul acela au venit din Rusi4 au venit cu

intenlii de mare agresivitate. F{ai str-i luim pe Ana Pau}er, pe Emil Bodnirag. Acesta, la sfiirgitul vielii, igi va mai fi schimbat

atitudinea.

t37

Amintirile Mitropolitului Antonie Plilmtrdeali

ANTONIE PLAMADEALA: Eu l-am cunoscut pe

Bodnlra; in ultimile luni ale viefii lui. CAnd se pronunF ln

discufia dintre el 5i Patriarh cuv6ntul Rominia, Bodnnra;

incepea si plingn. Deci sl, intre timp,

i;i revenise. El se

considera tridat de Ceaugescu, el considera cA Romania s-a inchinat gi se inchini prea mult in fats Rusiei. Ag zice c5, poate,

printre artizanii mobilului care l-au facut pe Ceaugescu si nu se

duci la Praga in '68, ar fi putut sd fie gi BodniraS. Era comunist

convins. Evadase din armala romani $i fugise ln Rusia, dar probabil fi-a pestrat Si anumite sentimente romdnegti de

dragoste fa,6 de pre, adicd nu devenise un intemafionalist incolor gi inodor, pentru cA l-am putut vedea la slllr;itul vieSi lui

foarte aproape de interesele Romdniei 5i ale Bisericii noastre' O vreme a condus, din partea Comitetului Central 5i al guvemului'

Cultele din RomAnia" Exista intotdeauna cdtE un astfel de

reprczentant, o vrcms a fost gi Dinci, mai multil vreme a fost

Bodniral. Dar la citeva lntilniri cu acesta l-am lnsolit 9i eu pe

patriadul lustin.

138

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimtrdealtr

Nu voiam si fim tridtrtorii milntuirii neamului

CARMEN DUMITRIU: La vremea aceea, cAnd a1i

terminatfacultatea la Cld, gtiali g existi o rezistenp in munli?

ANTONIE PLAMADEALA: gtiam. Era

imposibil si nu

gii. De rezistenla din munli se vorbea gi in ziare, deci nu era un

lucru de care sd nu se $tie. Se gtia ci existi gmpuri de ofiferi, se

gtia de grupul din perfile Tlmigoarei, de grupul din Carpalii Meridionali. Eu gtiam chiar mai mult decdt atit. Am avut relafii

cu pdrintele Anenie Boc4 la acea vreme stare{ la M6ntrstirea Br6ncoveanu, care era mentor spiritual al lntregii Tnnsilvanii 9i

chiar dincolo de hotarele munfilor. Veneam gi-mi petreceam vacanfele aici. Str nu o lua$ ca o laudtr, dar plrintele Arsenie

avea fali de mine o anumitil considera[ie gi pentru c6 veneam de

la Bucuregti. Bucuregtiul avea pentru ardeleni o anumiti

fascinalie. Purtam cu el discufii de un anumit nivel, discu{ii pe

care el nu Ie putea purta cu alfi studen$. Noi, cei de la Bucureqti,

credearn pe atunci ca academiile tologice din Ardeal erau cumva inferioare facultilflor de teologie. Nu gtiu daci era chiar aq4 dar era normal ca noi, bucureqtenii, sd ne credem mai

deosebili. Cred ci 9i pirintele Arsenie ne considera tot

pare ci academiile teologice erau mai scolastice, in sensul c6

aqa. Se

predau duptr o programi analitici, ln timp ce la

Bucuregi era

altfel. De pildI, un profesor ca I. Gh. Coman sau Stiiniloaie, sau

ca Tudor Popescu, sau Vintilescu veneau gi ne fineau prelegeri.

O prelegere inseamni o conferinfi pe o anumitii temA. Tema

putea fi dezvoltati pe parcursul unui an academic Ai ea alcituia

la sfiirgit capitolele unei cirti pe care profesorul o

publica Dar

aceasta en in afard de cunul propriu-zis gi de programa

analitici a anului respectiv. El lgi f;nea aceste prelegeri gi in sali

puteau veni $i streini. Sala noastr4 care avea peste 350 de locuri,

Anintirile Mitropolitului Antonie Pldmtrdeali

totdeauna era plinl cu ascultiitori din on5, in afard de studenli.

Ei bine, aceqti profesori mari iqi dezvoltau prelegerile intr-o

linuti real academici- Vtr dau numai cdteva exemple exterioare:

de pild4 n-ar fi intrat profesorul inainte de un sfert de orf, dupi

ora de incepere a cursului. Sfertul academic era dreptul

profesorului de a intarzia. Acegti mari profesori intrau exact la sfertul academic, dar dupd momentul acela nu mai infra nimeni

in sal5, ca si-i tulbure expunerea. Profesorul nu frcea o lecfie.

El linea o prelegere, stand solemn in picioare la catedri i$i

expunea sub forma unei conferinle tema pe care 5i-o alesese el.

invifimdntul teologic avea pe vrbmea aceea o anumitii

solemnitate, una pe care nu o aveau academiile teologice din Ardeal. Din picate, acum, lnmullindu-se prea mult facultilile de

teologie la noi, s-a revenit la acel sistem Scoldresc, seminarial, cu leclii predate, ascultate $i cu note ln catalog. Nu s-au pus la

noi, la Bucureqti, niciodatii note in catalog.

simbolice, pentru ci

examene de sfrrgit de an, uneori erau pur

profesorul igi

Se dldeau niqte

cuno$tea studentul de la orele de seminar. Orele de

seminar nu mai erau prelegeri, ci erau discufii libere cu

studenlii, lncdt un student putea sd intrebe orice i-ar fi trecut prin cap fdrd ca profesorul si considere ci lntrebarea e neavenitii. Eu

eram unul din cei care puneau lntrebdri indriznele. Ei bine, la un

moment dat, la una din aceste ore de seminar, la care eu nu mai

1in minte ce intrebare indrizneali voi fi pus pdrintelui Coman,

din firndul silii s-a ridicat un prichindel care, cu degetul in sus,

mi-a strigat: ,Ascultii tu, dla din prima banc5, trebuie si gtii ci

te a"fli aici la o facultate de kologie 9i s[ pui intrebiri decente".

meu Stelian Manolache cu care m-am imprietenit pe

Era colegul

urmi

foarte mult. Student la Bucuregti fiind, am auzit de

miqcarea de la Sdmbita, dar nu numai eu, ci mulfi al[ii. Cu banii

pe care am putut sd-i economisim din burs6, am venit intr-o

primd vacanfi la Simbdta. Atunci l-am cunoscut pe pirintele Anenie, atunci am awt revela$a omului care er4 revelatia

140

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmideali

psihologlui, a profetului, chiar daci nu un profet in accepf;unea

biblici a cuv6ntului, dar un om care, folosindu-se de mijloacele psihologiei, pute4 dintr-un rdspuns la o lntrebare a sa si deduc[

mai mult decit voia cel care dtrdea rdspunsul, incit intrebarea pe care [i-o punea el dupd aceea se p5lea ci era profetictr, dar, de

fapt, era dedusi de el din rispunsul celui cu care stiitea de vorbi. Era un om de mare suprafafi intelectuald, de aceea aduna lume

multii aici, ca in primele zile ale creStinismului. Eu l-am

aseminat de multe ori, sigur, nu cu Mantuil.orul, cA ar fi fost o blasfemie, dar cam cu Ioan Botezitorul care, prin predica lui,

aduna mullimea la el la Iordan. Duptr ce am ftcut o prima vacanli aici, duptr ce am avut o prima discu{ie cu pirintele

Arsenie aici, el a pus cumva ochii pe mine. Deqi aici veneau studenli de la Cluj qi din alte pirli, eu am devenit preferatul lui.

Eram gi pulin pedant, cum v-am spus, dacd vi mai amintifi,

umblam cu costum alb gi baston, ceea ce lui ii pldcea. El era qi un estetizant. Era un autor de foarte frumoase coperte. De exemplu, coperta de la Filocalia. Era un bun miniaturist $i prin

urmare avea qi fiumoase gusturi estetice. El $ia cn ceea ce fac

eu e o micro-frondd, dar ii placea, cA nici asta n-o ficeau toti

proqtii! in felul ista el a cifdtat in mine o incredere deosebiti

atit de mare, incdt iegeam numai eu cu el, uneori, la plimbare pe lac. O dati a awt indrdzneald, dar qi-a mirturisit gi increderea in

mine, incredere pe care eu nu am cdlcat-o niciodati, ct ne-am

int6lnit acolo cu cei din mun1i, cirora el le umplea sacii cu

m6ncare. Asta deja vA poate spune ceva! Cel care a ridicat de

cur6nd troi{a aceasta din fa{a Mnnistirii Brancoveanu in memoria celor care au murit in rezisten,ta din munli $tie foarte

bine aceste lucruri. Delegag de-ai loq imbricaf; in ciobani,

veneau aici in m6nlstire fi pArintele Arsenie le umplea desagele cu pdine, cu slinini 9i cu de toate. La multe din acestea am fost gi eu martor Nu se poate spune, cum a spus un anumit parinte,

care a Sters numele pirintelui Arsenie de pe aceasti cruce, cd

l4l

Amintirile Mitropolitului Antonie Pl[mtdealtr

inseamna cl l-am politizat pe pltrintele Arsenie' Nu este

adevirat! Eu gtiu lucrurile aqa cum s-au petrecut gi nu inseamnd c6-l politizez pe Arsenie qi ci ll scot din r6ndul sfin1ilor, a$a cum

El apila atunci o cauzi sf6nti' carc era a

lncerca el s-o faci-

liberti$i gi a credinli $i ii aiuta pe cei din munfi, indiferent de

ce culoare politicl erau ei. Deci, iu am fost martor cum parintele Arsenie le transrnitea pi le dtrdea traistele acestea pline cu alimente pentsu cei din

munfi. Eu am fost martor, de mai multe ori, la convorbirile

pArintelui

'Codreanu

Anenie cu Nicolae PitraScu, cel care a fost dupi

gi dupi

Sima, conducatorii miqcirii legionare din

care a fiicut pactul cu Teohari Georgescu ln

cu lncadrarea legionarilor ln noua societate. Sigur, era

Rom6ni4 gi cel

legiturit

utr

pact de formd, pe care nu.l-au respectat gi pentru care

Pltragcu

eu am

a fost dupA aceea arestat si a Si murit ln inchisoare, dar

asistat la convorbirile lui Pitra5cu cu plrintele Arsenie

Boca Eu am asistat la convorbirile pe malul lacului ale

pirintelui Arsenie cu cei paraSutafi

prin anii aceia din Germania,

rezistenta romdneasci- Cred ci

printre ei era 5i Vici Negulescu, cel care a scris, de curind, o

care veneau sd organizsz-e

ci pirintele Arsenie em legionar cumva Nu!

carte 9i nu spune

El o fi'cea ln

numele credintei creStine 9i in numele daoriei lui

ii ajuta pe cei persecuta{i.

CARLEN

DUMITRIU: Ce spunef dumneavoastri ml

face si md gdndesc la altii interpretare: preofii trebuiau sa

spirinratitatea gi orientarea din acel moment' dorinta

slujeascd

de

salvare nafionald. Esle o posibilI interpretare? Gre5esc

cumva? ANTONIE PLAUAOEI-A: Este o posibili interpretare'

degi nu sunt de acord ln totalitate. Preo$i, dacl ar fi a5a cum

spun unii,

care au

ar fi trebuit ca toli si fie legionari. Or, numirul. celor

fost propriu-zis legionari' pAnn h rnzboi sau ln timpul

rizboiului (eu eram prea mic ca str gtiu amdnuntele) au fost

142

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdealtr

pufini. Ceea ce Stiu sigur este ci ci nu erau legionari, caci daci ar fi fost legionari, ar fi fost arcstafi lndati duptr fuga lui Sima, de pildi. Acest lucru s-a int6mplat numai cu c6{iva dintre ei gi

nu cu mulfi, numai cu foarte pulini.

RezistenF preoFmii a fost o rezistenli nalionald Si

religioasd. Nu o rezisten{i partinicd, degi la Securitate toli clericii care au fost arestati au fost acuza$ de legionarism, dar nu numai

clericii. Acuzalia asta s-a adus tuturor celor ca.re au fost axesta$

gi care pe vrcmea aceea erau cu zecile de mii, iar preolii au fost

gi ei cu miile. Degeaba se laudi fra$i nostri greco-catolici ce ei

au fost singurii martiri. Uite, Pdrintele Anania pregite$t€ acum

editia a doua a unei ci4i destul de mari, care este plini numai de

nume, nu de text, numai de nume de preoli ti teologi care au fost

arestali ln perioada comunisti"

Deci faptul ctr ortodoxia n-ar fi opus vreo rczistenl6 este un

mare neadevir. Ortodoxia a opus mai int6i o rezisten(i

organizt . Dupi acee4 c6nd rczistenla organizati a fost

zdrobiti, preofii au trecut la o rczistenli quasi-pasiv5" spun quasi

gi nu spun neaparat pasivi pentru ci niciodatd un preot nu a

voftit intr-o predici in biserictr despre Marx. $i lntr-un regim in

care se flcea ateism planificat $i ateism de stat, niciodat?i in

biserici un preot n-a fiicut acest lucru, ci el l-a propoviduit pe Dumnezeu, adevirurile fundamentale gi normele moralei

cre;tine. Aceasta, socotesc eu, trebuie neapirat sE fie

considerati a fi fost o modalitate de rezistenfi.

CARMEN DUMITRIU: in acele momente, duptr rizboi,

dupi ce sovieticii intraseri in Rom6ni4 ln acele momente

preofi ortodocgi ar fi putut sl nu-i ajute pe cei care erau in

munf.

ANTONIE PLAMADEALA: I-au ajurat frrd

discriminare. Ar fi putut se se comporte aSa, dar in mod absurd.

CARMEN DUMITRIU: Cum ar fi fost lntsleii de citre

tiirani, de exemplu?

143

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmtrdealtr ANTONIE PLAMADEALA: Ar fi putut la modul absurd,

pentru cA h modul concrct nu se putea" Chiar aici, in regiunea Fagiragilor o mullme de preofi au fost inchi$i pentru ci au dat

m6ncare celor din mun$. Pot si vi-l citez, de exemplu, pe preotul

Niftinnih, care traieqte, qi sigur ci a5 putea str vi citez mul! alli preoli care pe urmi au fost qi ei arestafi numai pentru cl au dat de

mdncare uror lnfometa$, a$a fucat putem vorbi despre rezistenli- Cei mai progi analigti ai acestui fenornen fac o analizi prodomo,

lqi numdrd numai eroii lor gi uitii sau ftec pe l6ngi to$ ceilalli

ortodocAi care au ldcut la randul lor rezisten{i gi care au intrat in inchisoare. Sunt peste 2000 de preoS ortodoc$i care au intrat in inchisoare. Sunt doi episcopi ortodocqi care au {dcut ani mul$ de inchisoare, ori ei din strana lor nu citesc gi nu deschid decit la

paginile care ii intereseazi pe ei, in care ei par drcpt marii eroi. Eu

nu zic cd nu au fost unii dintre ei, episcopii lor indeosebi, fiindci

au arut o Snutii morali demn5, dar a trec€ la o compara$e in care

pe celilalt sd nuJ observi deloc 6i sI te observi numai pe tine este o necinste sufleteasci. CARMEN DT MITRIU: Deci, in momentul acel4 ca fligar, $tiau ca existii o rezistenF in munli.

ANTOME PLAMiDEALAT gtiam. Aveam chiar de g6nd,

urii dintre noi, sa ne raliem ac€stor migciri daci am fi gtiut cum sA ajungem la ele, degi era un mare risc, pentru cd nici nu qtiam unde

ar trebui me$, nici nu gtiam ce incredere se putea avea in aceste

grupuri, cici erau infiltra$ agen$ ai Securit?i$i. Aga se lnt6mpl6 cn

foarte mulfi dinfre ei au fost impuqcafi, fiindci au fost fiirlali de

cei care erau infiltra$ de Securitate in aceste organizalii.

CARMEN DUMITRIU: Iar Secudtate4 la raemea acee4

era alcituit?i din comunigtii veni$ din Uniunea Sovietici.

AI{TONIE PLAMADEALA: Bineftr}eles. Lucrurile acestea

se pot vedea bine din cir,tile pe care le scriu acum cei care au fdcut

parte din rezistenF din mun$.

t44

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldealtr

CARMEN IIUMITRIU: Chiar qi unii dintre comandanfii

serviciilor speciale, de p6ni ln '89, care au fost la comanda

Securitiipii recunosc ci au exislat foarte grele perioade in istoria acestei4 o perioada sovietictr aut€nticl. ANTONIE PLAMADEALA: Sigur ci a existat gi fiecare

din noi era vdnat. Era o vanitoare generalii! Fiecare din noi se

simlea hiituit. Nu gtiam unde o sd dormim noaptea urmitoaxe. Am rimas cu sediul central in Slatin4 dupi aceea m-am dus

la o receplie cont6nd pe faptul cI nu mi mai chema konid4 cum eftrm in proces, ci Antonie. intre timp am allat cA eram

condamnat 7 ani temnili grea. M-am dus la o receplie oferiLi cu

ocazia vizitni patiarhului Bulgariei. M-au lisat frumugel sd iau

parte la recepfie, la o mas4 bogati, iar c6nd am iegit din Palat

m-au luat unul de un bral celdlalt de alt bral gi mi-au spus:

,,Pddntele, stai lini5tit, cd din clipa asta efti arestat, dar nu

trebuie sd gtie nimeni". Aceasta se intimpla in Iagi in 1954, in

octombrie. CARMEN DIJMITRIU: Mai vorbea{i cu familia, trimiteag

mesaje acastr?

ANTONIE PLAMADEAL,I,: Foarte rar, de frici" pentru

ci nu yoiam sil-mi angajez familia intr-o ancheti in care ei nu ar

fi rezistat si nu spuntr unde sunl A$a cA, in cea mai mare partE

din ace$ti $ase ani de fugi, familia nu a $tiut unde sunt. ii aparam

in felul acesta.

CARMEN DUMITRIU: Enfi 6nIr, la ce vi gdndea{i?

Care putea si fie orizontul, sd fugili toat'via,g?

ANTONIE PLApfAneef,A: Nu. Orizont era. Nu puteam

crede, nu puteam gdndi serios cd un astfel de regim ciil[u s-ar putea mentine mult. Gdndeam, de asemenea, de ce si n-o spun

drept, ci totu$i americanii vor veni, ci e imposibil ca americanii

si ne fi v6ndut

o m6ntuire. Nu voiam neaptrrat si fim eroii acestei m6ntuiri, dar

si nu fi fost triditorii acestei mentuiri!

Nu gtiam nimic de Yalta qi speram cf, va veni

145

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldeali

Poartil-te ca ti cAnd ai fi un om liber!

CARMEN DUMITRIU: A$ plecat cu cei doi, unul la

stinga gi unul la dreapta. Ce s-a int6mplat dupd aceea?

ANTONIE PLAMADEALA: M-au intrebat unde am

bagajul. Pdnn la urmA s-a dovedit ci vroiau realmente sf, md ajute. M-au intrebat: ,,Ptrrint, unde ave$ bagajul?" ,,La metocul

Spiridoniei din la5i". Zice: ,,Bun, cam pe unde e asta?",,Pii, hai

ctr vi conduc eu". M-au urcat intr-un Gaz c.arc a$tepta la poartii.

M-au urcat intre ei, iar eu l-am condus pe gofer pini am aiuns la

metoc. Metocul este o casi a unei ministiri. Acolo am spus:

,,Uite, aici. Am un cojocel, am o ctrciuld". ,,Este tocmai coea ce

vi trebuie", cdci eratArziu, era octombrie. $i m-au lisat s[ intru.

Puteam sA ies pe o ug6 din spate qi s[ dispar, dar mi-am dat seama

ci nu mai e cazul. Nici nu $tiam, de altfel, daci pe acolo n-ar fi

fost unii care str vadl ce miqcdri incerc eu, a5a incat arn intrat in camenr pe catre o ocupam acolo. Era o maicl de serviciu, maica

Benedicta Braga. I-am fdcut cu ochiul maicii 5i i-am spus:

,,Maici.

ai grija, di-mi ce crezi ci ar fi nevoie pentru mai multil

vreme!" 9i maica mi-a dat cojocelul ei. Ea era a54 mai

voluminoasd, eu aveam o cdciuld gi cred cd aveam qi un fel de

palton. Ea gi-a dat seama despre ce e vorba, mi-a urat sdndtate,

am iegit pe uqi qi am urcat din nou la ei in Gaz. En in 1954. Au

fost politicosi, m-au a$teptat acolo qi m-au dus direct la

Securitate. Nu mi-au pus nici mlcar ochelarii aceia care se pun

definuflor de obicei, c6nd ii mutii dintr-un loc in altul, ochelari

de tabl6. M-au dus p6ntr am ajuns in fap unei porti de fier Au

claxonat Poarta de fier s-a deschis qi am intrat in curtea

inchisorii. Am mers mai sus, aga, poate weo 30 de metri, acolo

m-au dat jos, m-au dus intr-o camerS, mfau luat centur4 mi-au

148

Amintirile Mitropolitului Antonie plimideall

luat $ireturile de la paniofi, mi-au luat haina preoleascd_ Le_au pus intr-un cui. Unul dintre ei m-a luat de brat m-a dus intr-o altii

clidire. A deschis o ugi_ M-a impins inAuntru. Erarn

intr_o celuld_

Mai erau cinci inqi. Al qaselea pat era liber. Erau paturi

suprapuse, cate trei.

,,pirinte, dar ce

se intiimplS, de unde venili, cand ali fost arestat?,,

,,Cum, chiar acum?" A urmat o discufie foarte interesant4 din

Au sArit tou de pe paturile lor si mA intrebe:

,,Azi,

acum".

punctul lor de vedere, pentru a alla ce este afara. Eu, c

fiind, din picate, nu prea citeam toate ziarele, inc6t nu le_am 6st

ugdr

de prea mare folos, si le spun

dac6 vin americanii, c6ci pe ei asta

,,Uite,

vin de la o reieplie. A

spus d-espre

ii interesa. Dar totu$i le-am spus:

fost patriarhul cutare. incolo e a5a gi a5a,,. Le-am

viafi, ln geneml. Am rlmas acolo caFva ore. Dupfaceea, i_a

deschis uga qi un soldat mi-a Iicut semn sd ies.

Am ieqit. M-a luat de bra1. Aga se lAcea" te lua de brat. Am

plecat cu el. Am intrat in camera in care imi ldsasem hainele.

Mi-am imbricat dulama la loc. Nu $tiam ce se int6mpli. Eram

derutat. M-a dus pe un culoar. A b5tut Ia u1i. Am intraticolo. Mi

s-a spus: ,,Lua{i loc!" Era un ofifer de securitate imbrlcat in

zice el. ,,Lua!i loc

s6qtili cdnu

am nimic cu dumneavoastrf,. N-am nimic sd vd intreb. Noi am

uniformi. ,,Bund ziua!" zic eu.

,,Buni ziual',

pirinte!" Iau loc. El a rimas la birou. Zice:,,pdrinte

,

primit ordin si vi arestiim. Nu qtim nici pentru ce v_am arcstat.

In seara aceasta veli pleca la Bucuregti,,.

,,Domnule ofiler, dar de

ce m-ali arestat?" Asta a fost prima mea reacfie, prima mea

intrebarea asta pAni l; ultima zi,

conversafie de delinut. Am pus

p6ni la eliberare, inclusiv tribunalului:

,,De ci m-a1i arestat?.i

N-am recunoscut nimic. N-am recunoscut nici organizalia din

care lEceam parte, nici ziarul, n-am recunoscut nimic. Coposu

mi-a spus, mai tArziu,la anchet?i:

,"pdrinte, daci il iei pe

-Ei

lii pe nu.in brate pdni la sfiirgit, cA nu au ce-li face.

nu, sa_l

nu gtiu

dec6t ce le-am spus noi". $i asta mi s-a demonstrat, dupi aceea,

r49

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmidealtr

cA era adevtrrat. ,,De

,,Pirinte,

ce m-a[i arestat, donmule ofiler?" Zice.l

nu gtiu. Eu te-am chemat sa te lntr€b' poarc 9nl

mult mai mull Etti deja

,i".".#. Dar trebuie si-!i spun

condamnut la qapte ani temnili

grea"' Eu am flcuto p!$n pe

speriosul. Am spus: ,,Chiar sunt condamnat? De cend?" ,'Pii' esti

din lgai'. ,,Pli,

de ce nu m-a'ti prins p6ni acuma?

"iJr"t"t

not utn fost la lumina

tn-u1i ptint

m ,rnen ,ot"fe

zilei' Eu vin acum de la Ministirea

Slatina sii iau parte la o masi cu Patriarhul Bulgariei' De ce

de ibia acum, puteali si mi prindefi de Sase ani'.de

c6ni mi-a1i spus ci sunt condamnat?" ,,Ei, las6, sa nu mai, intrdm

astea". Adevirul e cl eu eram cu nume schimbat'

Eram

c6nd au frcut ei identificarea-

denun!! Eu revin la ideea, ca si nu zic la convingerea' cA !otu91

ta un moment dat a fost un denun!. Au fost informap

e de fapt Leonida Mi-a spus: ,,Vd rog sA vi

Antonie, iar in proces eram condamnat ca Leonida 9i pdni

S-ar putea ca la miiloc si fie 9i un

cd Antonie

preSaUF' ni1{etj

O s[ v6 luati si reshrl lucrurilor, cici o si plecali indatii

Nu mai $tiu dacl m-a mai dus in.celuli"

hUa"it.

la Bucuregi". ,pine';.

fapt e ca am inu-ar

intre aceea$i doi ofileri, carc m-au dus la.Bari'

M-au dus la garl. Au urcat cu mine in tren ln compartlment

erau trei locuri libere pe o parte. Eu arn stat in mijloc 5i ei,

n"car", p"

o str

caf" o parte. inci din maqini mi-au spus: ,'Ptrrinte, noi

meBem cu trenul la Bucureqti! Vi rog sE fili foafi€ atgnl

Dumneaioastri nu ne cunoagte[. Noi avem nigte ordine precise

naci incercag ceva ln tren, noi vom fi nevoi$ str luim misuri 9i'

uite, avem a</