Sunteți pe pagina 1din 80

MIRCEA VULCANESCU

Coperta de DONE STAN

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI


Cu o prefaftr
de

TITUS BARBULESCU
Postfat[

IIORIA STAMATU E F
CI'
aO

de

o (t,
.o
Editura SAECULUM I.O. ISBN ,et3-9tl tr23a, Editura VES"fAI-A ' ISBN 973-9200-18-4

E m

',

"I

@ Toate drepturile pentru aceasti edilie sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

Editura SAECULUM I.O. Editura VESTALA Bucureqti, 1999

Mircea Vulcdnescu
vedeam decdt la cursurile magistrale. Inlepat, iritabil, fi;ne!. avea o inteligentd aqa de fluturatica - cam aga se exprima Eminescu vorbind de anumiqi boieri conservatori care nu apreciau stilul lui polemic la Timpul, de boiemaq mdrun! de r5zeq de !ard! - incdt parcd qi ideile $colii de la BucureSti de sociologie, ce ni le lansi in prelegerea de deschidere, dobdndiri in lecfia a dou4 a treia, prin repetilie, un fel de str5lucire de prospect publicitar, obsesional: La Vulfi.,rul de mare ca peStele in gheare!.,, Prin ce minrme, in jurul lui, tofi colaboratorii, toli erau de o aleasi si rard calitate: onestitate [i modestie in expunere, terneinic[ pregdtire qtiintificA? lndregosti! de problemeie de fond ali crilturii qi civilizat'ei romdneqti, informali pe teren despre realitatea romdneasc5, de to{i imi aduc aminte cu recunostinld qi emolie; de la fiecare, des,i deosebifi ca formalie ;tiinflficA sau convingeri politice (gama opfi unilor lor politice se intindea de la ,dreapta" ideologiei legionare pind la ,,stinga" socialist-marxistd), am invbtat ceva din ,prospect", rm midulm viu si concret din corpul complex al reattnfii romdnegti dintre cele doui rdzboaie. Cme, evident; tratatii formal ca o tablS de materii nu putea fi decdt veleitate stiinlifici, stropit2i baptismal - adicd metodologic -, cdnd de un G. Tarde, cdnd de un Em. Durkheim; cind de ,,onoratul si marele prieten al nostru - nu-i aga? - d-l X de la Colldge de France!" lfos academic. rostit solemn ;i cam
.

Am cunoscut mai bine seminarul de sociologie qi pe cei care il dirijau. Pe ,patron", Dip. Gusti, nu-l

4?6 371

Regele Ferdinand

decoreazd.

urr dmpel

aqezare

a ideilor gi amintirilor, cand am in fala ochilor

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU 1NTREGIREA NEAMULUI

Sociologia Militans, sau mai ales Enciclooediu !<omdniei, superbul in-folio in mai multe v6lume
Komantet Mzrn, slgur ci omul qi chrnrrarul care a ncut-o.menta respect si admiragie. Fu, asadar, un mare anmator ql semindtor de ennrziasme stiintifice

s-eurile se telescopau, defectul dispdrea dupd prima


replicS, incorporAndu-se intr-o frazd arnonioasA, ampl4 de o claritate de izvor !6gnitor. Md in{elege oine ^a bdut la izvor gi qi-a spilat fala colciitti de transpira{ie qi de arqild, dupi un suiq obositor spre un Ceahldu pietros dar accesibil. Mircea Vulcdnescu era, intdi, o

rntocmrt sub dir,ecfia Si autoritatea profesorului D. Gusti : cqe . qupryge, necenzurat, toata istoria civilizatiei

cAntecului firii al lui Blaga, umorului F,{"";; _;;i; bun gi thdmdntat ca p6inea. - al lui Creang5, toate sunt rom6nesti... 5-6 . Dintr. e ceimi seconferenliari qi asigtenli, ?ndrumdtori de pare ca'nu 'a -"i ;;";;ti;;i ^seminar, m tuncfle universitari dupd 1945, nici in viatd asllzi {upd anul XXX al exilului intem si extem*. Unii au dispdnrt prin mimetisme administrativ", Aiii ,_ur- un _ mat ,politic", un moment - ;tiu eu ce b R fosi m sufletul lor? - al1ii au murit' eroic. Oun nereu -sa_i ocfhneascd cu drepfii ! De acestia voi vorbi, mai exacl de acela care, simplu confenln1iar, ba chim asislent. dacA nu rni-ngel, clci nu trecuse doctoratul, a fosi pentru mrne s! cet care aveau 2O de ani in wemea aceea> sansa dg a fi intahit inteligenla ddruitoare a maesEutur merut sd tacd invd{dcei. Marea. cea mai trumoasa rnteligen(i, cea mai fenit5 in comunicarea er ce fiu-a lbst dat sd intdlnesc pe pdmdnt si sub cer romAnesc: MTRCEA VLILCANESCIJ. Era un om inalt si gras, pdrul si ochii nesri. trdslturile fefei erau fine, rnsul, gura fii_rmos desena"teplelea albe, nici o zbdrcituri pe-Iluntea inalta. Mobilcu gesfuri vii,.se.deplasa l,otugi cu oarecare efort din cauza complexiunii de artilerie grea. pugin peltlc: ;_11a;1s, * Articolul scris in 1976_

a tur .tlmmescu,

nu ne place, dar aroganta academic5u$urAtatea ei, birfa balcanica, opuse Funloari sravitAdi suqrb.re-a luj Pirvan, gravitalii virulente si lufriinoaie
ptace sau
cAntecului iredentist

ge-nerosul iubitor gi ctitor al sociologiei fia;;.tl-;; cum caragrale este creatoml leatrului romdnedc. Ne

al lui

Gosa_

ablufiune purifiiatoare, o ,,tabula rasa" a frrninginei spiritului. Te izbe4 apoi, densitatea ideilor si usurinla cu care se inlAn$iau intr-o expresie curgatoare, oranduitd muzical pe trepte, cu o ordonan$ intemd si contra-punct d6 partiiuri de Bach. Spiritut mui orh cu inteligenld cercetitoare are tendinla sA serieze o . problemb in dou5, in trei, mai rar in patu categorii rationale antinomice, oontrarii sau convergente. Aqa proceda, bunSoard, Tudor Vianu. Efortul acestuia era laborios, aproape fiziologic, in inaintmea pas cu pas, incet, cu pauze, rAstumiiri de argumente, citafii savante 9i, la sfir;it, o str*firlgemre de sintezd personall care se proiecta pe textul supus analizei, in chip de concluzie. Pasiunea cercetiitorului se comr.rnica auditorului in cursul ,,travaliului". Participai la o tensiune; rezultatul, insii, hu te mai interesa dec6t anecdotic, aveai sentimentul ca ,point n'est besoin d'esp'lrer pour entreprentlre." Efortul in el insugi era spomic prin calitatea lui didacticd qi de suferinld fizicd. Despre L. Blaga, iariqi, se spunea cd. ,,tace" continuand, detaqat de interlocutor, sd-si elaborcze romanul melafizic... DupE cum Sadoveanir zicea: ,Sdd!" cind cineva incerca s5-1 prindd in jocul catihetic al intrebirii qi rispunsului. Despre Nae Ionescu - cA ascultd, provoacd qi intrd-n 7bc. Maieutica lui era a Sfintului Pavel, din epistola citre Corinteni (I, 9, 2l): ,,Cu cei ce n-au lege, m-am Jdcat jdrd lege, deSi avdnd legea lui Christos, ca sd-i cdStig..." Mircea Vulcdnescu nu sembna cu nici unul, sau, poate, pe toli ii asimilase, depdqindu-i ilrtr-o maieutici a lui, personall. Asculn, stdrnea intercsul disculiei, seriii problema in nenumdrate trepte, ca intr-un drum al cruail, intrerupt de popasuri determinate.

MIRCEA VLTLCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

;; ;;#"i lbre "&.t, freste. Niciodati mpropnu sau mutil iesind din"-"- lui, Rosrrl, pentru gura 11, tnsemna in acelasi ir p -"Fri,-u[ia-ffi;;ril;. cred cd pleca tot Aie U Sfintoi-F";i-,,:.';;; '#r. sd rostesc cinci cuvinte cu.inleles, i"ray-p. ini, (e^gdt_zece mii de vorbe tn tnta "o "a iniiga;:d.i (i;'."r, l2_9ts1lll din el era dubtarde nu.o-riii #st.il-ii'tar,
Jnrea cuvintelor. Dificultatea de a comunica std in fo-rmulme. Formulezi cu ajutorul "O-* tele """i"i;il. au ^stu barri,mai circulit ieri, "f"Ua-viat5 -}ili Cuvdntul esle ales substanld ae ".iL. dumnezeie^sc: ,,La inceput era Ci",iiiut "i era ta . l)umnezeu, Si Dumnezeu era ir=-Ci"aiirt Cuvdntul,,. lLvanghelia lui loan). Cuvdnt insean:lird. deci. dialos inte fdcetor ;i . Iumea frcutii, intre Cr"uio. .i '"*ati-"1 tt trebure rostit, freSte, in inima naturii interne' si exte-me. Firea rominului este qi una si alta; uO"rl"""'u Iui la natura exterioarh purcedti di" ; n.-;; l-re acr. sgntrmentul t?iranului romdn".uwA"t'fi in- 6at si de a narura tul rnconJurZitoare, spre deosebire de cultivatonil occrdental a cdrui rl;afuin (ete). tinde spre oras. se "i.iu* -*l"ii ,,citadtnizeazd...... Mircea VJZar".* despre fue ca despre o frdfie .u-""ijoi- io ,alii . crealer, care este artistic pldsmuitd si mereu pldsmui_ toare de artZi. Eforhll artistului stii'intre insLrul din dreapta I necuratul din st6nga, t"r" ,n"r""?e-,i a"*_ morue... Dar sentimentul rom6.nului este ci' arhetiirurile frumusefli vin- din rai. De aci, grija iri-a" ,l'r=rati "** 99 mgarte lintiumuse(Andu-se, cdlcand peste neiuritul Sp :?lCa gr, intr-un fel, m6ntuindu_1. Pot inchina lui M. . vutcanescu gandurile de el inchinate oictorului sabm Popp- (in Gdndirea, Gdndui pentru pbmenirea prctorutui Sabin Popp): ...l6ngA el ,,aveai s'entimennrl
paslonat cte cxnoagtere, dar qi de comunicare. de contact cu sensut.ongmar al cuvintelor. Vorbea, bundoari. de

,. Q .limltii, procesul serierii putea aiunse la 24 drscrrmmeri graduale, tot atatea ,,strofe.." _ -icoase si 9o&race - cat in Acatishtl Sfintei Fecioare. Formulb

i;;;,i"_

"

cd intri lntr-o imparafie de ceasuri cl5ditoare c9 mi-au fost date in via!tr, bueuros de a fi descoperit cheia de boltii a creatiei". intr-o dfiineap de toamn6, am inceput seminarul de lntroducere in flosofe. Vreo 10-15 invSlicei asteptam sd vinl maestrul. Asteptdnd, ne priveam unii pe alqii cu bdgme de searha" far6 15'n" gun6astein, judecdndu-ne in sinea noastra ca intre orltdrrii necuvdntitome, dupi strAmbdturi. Unul avea fruntea teEi?i, altul foarte increlitii peste niqte ochi holbati; rmul inchidea un ochi mai iute qi mai des decdt pe aI doilea; altul isi freca o guvrtd de plr, cu nasul lung adulmec6.nd intr-un caiet, citind, indreptdnd; tmul isi ftcea vAnt cu Universul Literar, cu aerul cd ii miroase a ceva supArdtor. Poate a mitocan, poate a filfizon! Altu-qi rodea unghiile... Ce curioasi mi se pare astf,zi, dupd atdta vreme in care amintirile s-au cristalizat, prima int6lrrire intre tineri destinafi se-nvete a cugeta. Cugetam unii despre a[ii, sentimentul dominant era de ostilitate: Cine-i Ssta? Ce wea? Ce-i in capul lui?... C6teva fete formau un grup aproape compact, comunicdnd sur"azdtoare intre ele. Le azvdrleam cAte o uitatur5 pe furi-s, pandind parcd din partea ureia aprobarea sau blamul. In fond, procesul ,,umanizdrii" omului are doui resorturi: unul psiho-somatic, te defineqte in functie de voinla ta de putere; altul este cultural, te defineqte in funclie de adeziunea ,,celuilalt'', la structura ta culturald aparentd; ili place sau nu-ti place cum gdndeqti, fiindci te judecd o fati frumoasd, un public, un invdjEtor. ,,Vous tes beau", spunea frumoasa din I'Apollon de Bellac, de Giraudoux, ddntuind din birou in birou, firnclionarului inAcril qi covArgit de hArtii mucegdite; iar acesta, din microb cenusiu, odat6 s-a luminat... Daci gi pdmul gi al doilea resort s-au tocit, urmeazd destrdmarea, un fel de moarte surdi si chioari... La ora l0 s-a deschis usa. Intr6, suflAnd ca o locomotiv5, Mircea Vulcdnescu. $tiam cA este foaxte ocupat. Trecuse intdi pe la Ministerul de Finanle,--unde

t0

MIRCEA \,'ULCANESCT'

RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

1l

filosofie? Fe fiecare ne-a irtrebat ce ne intereseazf, si fiecare g1l_ Jaspuns ce stiam, chiar mar' mult decdt stii,m. dend brblogralie savan6, lechri incepute sau'proiectate. rroreson ne asculta cll multzi atenqie, lua nole intr_un cainet nou inceput, in care ne-a insemnat p" fi""-" cg-luml prenume, studii paralele, limbi claiice, limbi strme. Dupa ce ne-a trecut pe toti in revista. comnulsd notele, le c6nt2iri: recolta era abundentA. Eiam 6arte g foarte curiosi FJ*q Toma de Aquino, de cele filosoficesti: i(ant, S,fdntul Aristotel, platon, Descartes, Eegel, Marx, Bergson, Kierkegaard, Spensler. Vasile Dosjoievski, Eminescu, Tolstoi. -L. bhga, Nae Sjonta, _/onescu, SIEntul . Auguslin... Profesorul qi-a-nchis cametul, s-a sculat, a cobordt de pe estradE printre noi: ^ - Ei, acum vom incepe, zise, el cu un infinit farmec maliflos, pirn a uita- lot ce .ltrn. incepem -orin a lbce ,,tabula rasa" gi a construi un plan be teha: +ltim cd nu Stim nimic. Ca sd gtim ceva, pomim de la un material dat. Dar de cine? De cine_ini place...

in

era directorul vimilor. peseste spre catedrd, isi pune servie+a, se intoarce _catre n,ii 3i, i" timp respraga, ne rnconJoare din ochi cu o".-si;r.lilr';; privire directd. scrutitoar^e., la fiecare. Ochi negri, sn-alui .oprindu-se clTon,. ,malrute fme, contrastand cu corpul mare. se deschrd qi se inchid, degetele se destind,-se resfireazd. se- i'mpreune, cautiloare. ca intr-o pdlnie receptivd_ de otlcranl. ( lntr-o zi, l-am vdzut la televiziune ire Henri _Langlols. ardtiind reporterului muzeul cin'ematecii. P,rezentat ,,en gfos plan.., din fatd. am tresirit: in degetele fine gi mobile, in privirea iniensd" in miscdrile zvelte. de trup greu, l-arn zat'lt o clipi _ vedenie! _ pe Mircea Vulcdnescu. ) _. -_Voqr inv5r! astZii cum se intocme5te o dizertatie hlos^o ca. V-om proceda impreuni la tnsliiarea planului, plecrnd cle la o lema pe cme mi-o veti da d_voastivor copii... Dunmeata, in prima banc5, ce te intereseazi

FIcu mai multe noduri, unul mai mare la


final.

Despre ce? Despre ce v5d qi pipAi, eu cu mana mea... Ce Etim? cd nu gtim, dar poate vom sti ceva. Acesta-i materialul gi ipoieza de unnarit. Din'ignoranp trebuie sd iasi ceva, odatii observat2i, judecatii. Iese o obscuritate fecundi, ca dintr-o magmd informd din care se ldmuresc nigte noduri cu vine de metal prefios. Le alegem; le cur6fim, le ;lefuim. Cum? Cu ajutorul unui aparat care se numeste inleligenla critic6, sau metoda. Eu l-aq numi, mai sknplu: mosorul cunoasterii,., Si atunci scoase dip br:zunar un mosorel cu a{i. Apucd capitul firului. Incel cu aplicalie meti-culoasd, il desfiqurd lungime de un metru aproximativ. Il rupse.
cdpdtAiul

unii, ce zic a\ii; terzio, ce zic eu. Ce zic eu, este rdspunsul, nodul final; concluzia. Apoi, gi-a pus mosorelul in buzunar. S-a uitat la noi cu rm fel de bucrrrie de copil care a demontat o jucirie, dAndu-ne-o noui s-o dregeh. - Dragii mei, orice dizertafie filosoficd este o operalie de soldat pontonier, in bun6 parte rnanuah. Ea consistS in gesturi repetate, in exercitiu logic, in stabilirea de raporturi armonioase qi divergente, cme nu se-nsurubeazA toate unele in altele, ci se desprind in serii de cunoaqtere pa4iala, invdrt'rrdu-se fiecare, ca nigte bile in rulmenfi autonomi... Peste ele, se incheagd un ansamblu de tensiuni contradictorii. In ele cdntd mesterii cfurtire$ din Niimberg... Fiecare meq(er gtie ce face, de aceea c6nti cum alt_ii se roag5!...

Acesta-i aparatul metodologic, continud profesorul, sau, practic, instrumentul de mdsurd al soldafului pontonier... Un fir diriguitor, aplicat materiei mdsurabile. Orice cr6mpei de ignoranld poate fi cif-abil sau formulabil. $i dacd ignoranla poate fi formulatii, inseamni cA ea nu mai este opac[ qi strainA mie, ci provocatoare, ci permeabild rnie, at6t cat o pot mdsura gi comunica aTtora: stiu cd pot Sti, confruntdndu-ma cu altii. Si iata, planu-i gala: primo, o intrebare; secundo, ce zic

i-

t2

MIRCEA VIILCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

13

Ceteodat5 opera insdqi cdnti o melodie noui, o noui viziune elobald a viefii, a universului. Aceasta-i altceva, aceasta-i lumea attistului. Eu nu vd cer decAt sd-mi demontali un mecanism de g6ndire fir raporturi logice, sd-l explicali. Cinstit, cu simpatia pe care fi-o inspird efortul celui ce qi-a ars puterea de crea{ie lntr-o operii qi pe cme ai satisfaclia de a-l crmoaste in intimitatea iuii un om la ,,masd de brad' si mdrturia scrisii de ce poate ,.,ii om... Data viitoarL, vom demonta impretnd Antinomiile lui Kant. Cine ne face o expuneie liminarA? Romulus?... Profesorul ne cunoa$te de-acum, pe fiecare, pe numele mic. Dar ceea ce era Ei mai straniu, ne cunogteam intre noi" ucenicii. Un curent de simpatie strdbdtuse prin inimile noastre, de emulatie leald. Ne infruntam cu pl6cere. Nu mai vedeam nici o firrnte teEitS" nici un tic. Chipurile din jurul meu erau luminoase, fetele iubitoare. Aga am inceput, cu dragoste, si descifrez texte obscure gi limbi moarte.

hi

redactorul neobosit, stimulAnd, compilind, scuturdndu-ne cu bldndele din cotidianul sumbnr sau frivol, cu sentimentul ca eram in ceasul al l2-lea, in ajunul unei cdderi in istorie, din care cine qtie cdnd

* Prin anii 194l-1942, Rom6nia eru angajatl 1n rdzboi. Frontul era incd departe in Rusi4 veqtile rele. Mircea Vulcdnescu, promovat subsecretar de stat la Finanle, era din ce in ce mai ocupat, din ce in ce mai rar in mijlocul studen{ilor. CAfiva prieteni ai lui, sub impulsiunea lui Constantin Noica, au hotdrat sa fac6 nn cenaclu: Imoare de flosofe, menit sd intrelinA o activitate liberi de contingen(e, str scoatii o publicafie, poate un diclionar filosofic. Cele doui nrunere care au aparut, de altfel, swrt astiizi rarisime, prefioase mai ales pentru ce a dat M. Vulcdnescu. - Hai, Mircea, scrie despre Firea romdnului, il indemna C. Noica. De fapt, el era izvorul izvoarelor, iar Dinu Noica,

ne vom ridica. Din ce werni, din ce altii omenie,;sau neomenie?... Ne intdlneam seara, int6i intr-un beci al Teatrului National. fostul, acum ddramat' din Calea Vi"to.i"i. Vehise frigul, fiecare aduceam 2-3 lemne vArdte sub palton. Parc6-i vdd pe profesorii Floru qi Bogdan, scfuand ain buzunarele ad6nci, din geanta' lenine iaiate'firrmos, uscate; pe Dinu Noica putand o tasct Dlint. Deste caiete si hArtii; Sandu, Miqu qi cu niine,'mai-multe, intr-o vil;nd, cd eram rnai tineri..' Petre Tutea uita lntotdeauna Nea Fdnicb ($tefan Teodorescir).'se multumea sd aib6 chibrite. Ne perptrleam toti in iirrul foculiri ce incepea si dogoreascd aqteptAnd s6' vini maesEul. Venea, suflAnd mai tare ca soba brmd de teracotd, venea ca la facultate, de la minister. - Draeii mei, iertati-m6, a trebuit sd stau la o ,,conferin{6 de siriteze" i ministrului' - generalul Potopeanu -. El vede situatia militarb bun4 mie mi se pare amegitoare. Caucazul e o Fata Morgana' Drumul petrolului este o necesitate a stategiei qi logisticii gerrnane, pentru noi e calvarul corpului de cavalerie..' Jonctiunea cu Afrika-Korps este tal6 pentu nemti, este costisitoare qi himericl- pentru noi... Dar stiu cit Dinu wea sA ne

ioun[

aiesta, deschizd.nd Cg scumDe si atemporale imi apar astZizi disculiile de atunci! Sporite in irhetipuri de mirabih sdmintd, incooatZi in cimitire sub stele Si luna! Petre Tufea tot, cu demonie. Dinu Noica programh cu "o"nt"itu - Tu faci asta, tu asta. Voi, copii, sd-mi rlbdare: traduceti din latina medievald De Monarchia, de Dante, este perfect inactuald. Mircea'.. Mircea Vulcdnescu se aptul cd n-axe tmp; apol relua tot materialul, ne formula planul 9i sumanrl definitiv. C. Noica nota mullumit, inchidea cirietul, fixind int6lnirea viitoare. Ne angaja si nu fim leneEi - cdci lenea 6 podoabd de estet decadent, de imperiu

- Draei Mircea vrei si aooi de simar.tt primului numtrr din Imoare? 'un

'

altceva.

vorbim despre dicfonar,


zise

caiet, punind rAnduiald in hA{i.

t4

MIRCEA. }'TJLCANESCU

RAzBoruI- PENTRU INTREGTREA NEAMTT'LUr

15

in descompunere. Noi nu putem fi imperiali, ci suntem huml cu ochi din Humuiesti, calcati. viofata. rmeori
Cdnd fi-igul s-a intelig ne intdlneam acasl la Mircea Vulcdnescu. Intram unul dupd alhrl in salonul cald, cAptugit cu etajere _de cdrfi; o credenp de marmurn, un vas cu flod, deasupra wr tablou tot cu flori _ nu-m] ,rrv amrntesc -, poate tm ToniEa, un Luchian? In unghi. ul salonului, un pian. Ne cdntji intr-o seard, maestrul, rugat de noi, b sonatd de Schumarur. .o baladn si un studiu de Chopin... pe mapd" o tavd lTensA gu prajituri, sticle cu vin alb, cupe, farfurii de f_ajan-(6. Maestrul sosi, ca intotdeauna, dupi noi, rdsu. fland din greu si fericit sd fie primif de 'noi. oasoetii lui, scuzdndu-se c-a intArztat, ietinut de o ionfeiinia mi-nisteriali, de sintezi..,. Ne-a i,orbit ir seara aceea de qi Rugdciunea lui lisus... Grigore palama ^IsihaSti a lbst torturat ca si Pascal de problema-harului. Dar natura r5sariteanl a grafiei stii in sfintenie. cu pasiune. in lipsd de argumen-te 'rationale u ai"ot ii -"rJJ;;': in timp ce, in apus, nahra scolasticd a sratiei se usLca. t?ilmac-indu-se iir paradigmele l:ltirrr,j1...'n;;;rir;; Ui ,lr'sas nu poate fi decdt contemplativ-ortodoia. il chemi, repetat neintrerupt, rifnul respiraligi, pand cdnd mrma ,,lngfute pe -in Durnnezeu qi Dumnezeu inghite inima". . .N"u lq-q4 incepea sd inghitA vdrtos din prAjituri, bodogdnind eliptic: - Da, a;a, 5arecum; lumirU,'arnintire - mecanicd psiho-somaticd... Mircea Vulcinescu zAmbi si ne pofti pe toli sd ne servirn, servind e[ insusi oe

cu rod, de veniturile istoriei, dar fiimdntatii numai de noi, de lirani hamici...

Sigur .c6 nu oricine e in stare sd simtd numele lui, Iisus mai ,drrlce ca lmierea". Mistica este o depisire a puterilor noastre qi o dilatare a fortei de receptivitate pe mAsura dragostei divine. Existii dragostea divin6?... Exist5, ontologic, o pmceld de infinit muzical cu care ne-arn niscui. Exist2i- o s6m6ntd a vielii care lu poate germina decdt din dragostei.. ExistA cwdntul, adici minunea expresiei, prin care un om. blestem6ndu-gi soarta, sau chiar pe Dumnezeu, il recunoaste... Dar si revenim la isihai5ti: ,,Iisus este crrvAntul prin cme Dumnezeu a fdcut lumea". prin cuvdnl - cinci cuvinte' repetate pdnd la sincop5 -, omul are o strdfulgerare de lumina, care este sdmnui cgnlopirii lui cu Dumnezeu. De aici purcede ,,iubirea de frumuse{e" (filocalia) a monahului ortodox. Rugdciunea lui pe munte, in sihdstrie, rostitd necontenlt, cu capul aplecat qi mdinile intinse, e ,,ficatoare de Dumnezeu si nescbtoare de lumin5". Poate asa dr vdzlt lumina taboricd cei trei ucenici, p"tti, f;.U-S i."t iniliali in chip tainic de oumneleu..: ifi; rid;tti;; vocatia ascezei vine cdteodatii peste tine si din lum6; dintr-o provocare si din iubire pentru 'provocator; dmtr-o sutbrinl5, o mare suferinli, chiar o moarte pe care o asumi, iluminAndu-l pe el, pe cdldu, si incilzindu-l cu arderea lui. Muntele Tabor e-n timp. in noi, cind bate miezul nopfii...
Rosti apoi, cu un fel de delectare grav6: - Moartea trebuie sE fie un inghe{ toropitor ih noapte. via ! nige amiezi desfiuitoare ale . -- $i iar Nea Fdnic5, care, acum, tuma intrupului, bodogini pihare. Am glumit. biul qi mdncat, unii cu m5surA alfii lErd. Mircea Vulcdnescu devenise din nou comunicativ, voios Ei parcd dornic si ne cerceteze pe fiecare, sd ne asculte si sa forhuleze apoi rostul definit, in lurnea nebunl car]e ne inconjura gi se dezarticula't" ti-p"t gi spaliul romdnesc. Nu, Dinule, tu ai dreptate, nu eu. intr-o lume

lui lisn,

-mai dispereau in ritm repetat st votos: _. -. Numele reprezintd puterea celui care il poartd. ZicAnd cinci cuvinte: Doamne miluie$te*md pi mine pdcdtosul!, de sute, de mii de ori, fiinta contemrjlativului este strabAtufii si covArgiti de lumina harului. Aceasti contopire cu lumina hanilui, o nutnesc isthastii aitntiiei

cei

sfioqi. Apoi relud,

in timp ce Uunaiafile

l6

MIRCEA VL'LCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

17

pentru llristos. Nu, dragd Jutea, inteligenla nu-i luxul sAracilor, ci neputinla bogatului de a crea. Cum spui: infre ,,wortrnasturbation" qi candoarea olarului mut, inverqlnat pe roata lui ftrcatoare de ulcioare cu,,rnijloc de sfinte pacAtoase dilinuie o substanla menfte sA c6nte universal. ^fete", lntrebarea este: cine o ascul0l? Cine

bunl au inllorit mediocr4 is^torico-academicir,,,fo$tii* lupdtori, pontifiantii, fonfii... In cea nebrmtr, hebuie sd se nascd mucenicii, profefi, vizionarii, eroii anonimi, fecioarele carc prm untdelemn ln candelS. Nebunii

in tinerelea lui; inalt, sup! rlvdqit hP.,tf'.. h-? virsata ii aluneca pe umeru osoq ; nutnal ocm' rnal n uirosi ca niciodad. sffiluceau in fundul cearcanelsr' No o,it"a dormi, ochii, tot timpul deschigi, dogoreau
c6t

o pricepe?

- Voi, cop4 - ni se adresi nou6, - voi cdnd plgcali pe .front? Eu am fost prea t6ndr in primul rdboi, prea varstnic acum. Nu e un privilegiu, oh! nu - ci soarta martorilor neoculari. Aqezem experienla altor4 din auzite. Voi aveti bqcuria'unica de'a fi in as,ezdmAnt, in inima lucrurilor. lnt6mplArile, bune-rele, ale voastre sunt. SA nu le ocolili, nici uita... Lumea voasffi este norocul vostru. Nu se poate sd nu-l iubi(i. Cu el vi veli petrece in nenorocul istoriei noastre.., Cine qtie, cine-i va cAnta tdlcul? Cine? Cind?...
*.

urdtd... Nu-..

Floru, iubitule, tu niciodatit n-ai rostit o vorbi Ia spune-mi, ai injurat vreodata, h mdnie? -

Cum s-a stins Mircea Vulcdnesctt? Cam prin anii 1948-1950 fu judecat qi condamnat la temnip grea, in lotul fostilor demnitmi din guvemul generalului Antonescu. iru inchis la Aiu4 aUfiri Ae muTte victime din toate orizonturile spirituale gi polifice ale Rominiei invinse. Era pdzit de fiare cu chip de om (cel care mi-a povestit calvanrl lui, i-a fost ortac gi interlocutor ln ,,symposioanele", pe care continua sd le condui5, seara, la cina caldi, de arpacaq, a os6ndi{ilor)*. SlSbise ----E;"tffi--G-Tfaian Herseni intr-o conversatie la
Paris.

fuliEinos Deste cei care il ascultau, peste gratii 9i sdrnp shii;oata. Nu putea indura fiarele cu chip de om. Ij Eerta.' renrza ionulle, ii invila romaneqte"' $eful temnicerilor s-a supArat intr-o seare de iarnd, cu ger de boboteazd. S-a suparat, adicd cum, el, rm om prost, de altd limb[ - adich de alt nean! dupd cronicari -' sd primeascd lec$i de la un ,domn boier fas-cist"?! L-a oedeosit cu ..secretul". Din inciperea cu lilm fr a fost ."*fiti" 'aodsat5- dar buna a condamnaflor,cetiituia 'in ,itum",' intr-o celuld cocolatii in rnritut inchisorii. A doua zi dimineafa, Mircea Vulc6nescu devenise urn sloi de gheald, dupd o noapte pgtr-ecuti Pe gn g-er de -20 de Eraa,i. esd l-au aflat gefirl temnicerilor de iita r-i-ui ri t""uatii tai, u doua h dimineata. Turpe Se ie sheafii.'cu ochii. deschisi, mort cu ochii vii.s-a soarele. Din't-u4urele cu ochii -vii, fdcu"ziu6,'dadu loroDit attmci o lacrimd; apoi alta alta, prelingdndu-se in sAriul mumei-fue cu cele ale "i iinoreunAndu-se romineasci, in acea dimineal5 de de limbd ""a"Aitlot acestia si-au luat rtrmas bun de la riposatul iamr- iand Mirci:a vuban'esci inchinandu-se, ioptind: Sd-i fie tarana usoard si Dumnezeu sa-i ierte pe cdlai - cici irumai db b El poate veni iertarea-.. De la cea mai frumoasd inteligeip romineascd pe care -norocul m-a inwednicit s-o-cuirosc in Tara de dincolo de ceal6'

Paris'

1975
TITUS BARBULES.'

Noti asupra edif iei


JraDtlrrea textului urnlStoarele criterii:

PRE GATIREA

l pus la dispozilie de doamna loana Maria_MIr_ - Tex-tf gdrita Vllcdnescu, fiica filosofului, au ror. d upd Mi rcea V urcdnd rr "iiii'i"r"rra iiiloi'iii ii r, r, {9-rlld .de tnuegtrea neamutui. Extras_ din. Enciclopedia votlmyl.l. Sratut. Bucuresti, t.pri.eriu iiir-ionlra.Roi niei,

;;i-oil. i-

n'LZB OIUL UI

a fost

jsji.'

fdcutd in'redacgie dupd

Situatia la moartea regelui ' Carol I


Moartea induritoare curmase brusc chinul sufletesc

^ in6iu/in6i.

::LTtyi:1,9: Pronunfdrii reale cu iodizare:-;;;;6;;r, en/ien, vueUvuiet. u final-nu a fost transcrjs, reprezentand o simpll grafie:

fog.tpAstrate panicularirdlile stilistice ale autorului _-,Au ^, s-au modtllcat. conlorm ;t normelor onografice in vigoare, numai anumite forme de limbl: e la iniliald absolutd sau de silabd a fost transcris je,

lajuscula iniliatd cu titerd de' ,6ii.Ru;ii/ruSii.

. s urmat dF o ocluzivl sonori, de o lichidd, de o nazali sau de y a fost transcris z: rasboitrnaii,'iiiittliiriir, asvArli/azvArli. cl urmdt de n s-a menlinu t in: obicinuit, vecinic. Au lost transcrise intocmai formele duble: care/cari (pentru plural). ' Grafia arhaicd noul a fost redatd prin ,or. Denumirile lunilor 5i zilelor au f.iriujupiur" ortosrafiei cur.enre: crctomvrie/octombrie. Manie/mai ie, Lun i/l"un i. In transcrierea numelor d;

pop"";;;'?;ii"ffiira

nrinii'r".irii,
n,U;

.. Au fost intregili termenii militari care erau Drescurtari: " b a t. /b a t a.r i o n.,, e )," s i r;:; ;; !, l1y l!,^y :1 ue r./ue aamen L co I./co I on e I, g I -/genera ldespd4ite in doud= crivinre , ,1y, fgtt nrcto/nrci o. pentrucd./pentruformele de limbd: ,1. ca,. Alrele au fosr !.:,,{or. un rJlcate.intr{rn singur cuv6nt: miazd_ noapte/m iazanoaii ureSettte de tlpar au fost corec{ate tacii.

::::

al marelui om de caracter cme fusese regele Carol I. Pus la grea cumpdnd itrtre obliga,rile sale de monarh constitufional gi glasul sAngelui unit cu credin{a juratii in tinere{e steagului genrum, Carol I iqi ficuse datoria de rege pdnd \a capdt. Cu .stiinla lui, Britianu incheiase, la 18 septembrie (1 octombrie) 1914, convenlia secretd care asigura Rusiei neutralitatea binevoiteare a Romdniei, inmormdnt6nd astfel tratatul nepublicat, din 1883, cu putdrite Centrale, qi confirmdnd noul curs al politicii exteme rom6neqti, inaugurat cu vizita larului la Constanla, petrecutZi cu un an mai detreme. Omul nu a putut insd rezista incercdrii din cme i"egele ieqise biruitor, gi Carol I iqi dasg sufletul ln mijlocul poporului siu, indurerat gi ingrijorat de wemile ce aveau si vie (3/l 6 oclombrie 19l4). Sfios, dm insufle{it de o congtiin{i addncd a rdspunderii sale monarhice, stimulat d6 personalitatea puternicd gi fermecitoare a so,tiei sale, regina Maria, noul rege,'Ferdinand I, trebuia si facd fa1d, de indat5, unor imprejuriri noi. Vremile pereau cA vor cu dinadinsul si grSbeascd cu o generafie, indeplinirea unei misiuni pe care visitorii cei mai indriznefi n-o hdrdzrserd in gdnd decdt celui de al treilea vlSstar al dinastiei. Cu cdt trecea timpul, se v[dea cd ,,neutralitatea", proclamati in prima clipd a chibzuielii, nu va putea fi definitivS, ci, mai curAnd sau mai tlirziu, Romdnia
.

RAZBoIUL PENTRU TNTRIGIREA NEAMULUI

21

treizeci de ani, se ridicase 'pe feptele civilizaliei, prosperitdlii gi prestigiului european cu sprijinul Germaniei, simlea cA, in cu$nd, va fi pusa h ispita de a-qi rdshrma alianfele, de a-qi jertfi prosperitatea qi de a-gi intrerupe proph.qirea, pentru a-qi indeplini, prin ' grelele incerciri qi suferinle, misiunea ei istoricd..

fi atrasl in rifuiala generalA cre se hotarascA ^vea despre n6ua randube a lumii. Jara, care, timp de peste
va

Curentele opiniei publice


potrivnice. De o parte erau ,,antantofilii", marea majoritate a opiniei publice orA.EeneEti Ei toatii pdtura gdnditoare a satelor, insufle{itd de noile idealuri.ale Ligii Culturale. La ceea ce li se pirea o rAscruce de veacuri, ej simleau chemmea adAnc6, a instinctului national si manifestau profetic, peste orice considerafuni 'de prudenp, voinla de unitate politicd a poporului romdnesc coincretizath in strigdtul: ,,Vrem Ardealul!" Simlitoare la orice apropiere a rugilor de trecitorile Carpalilor gi ind6{itd de indErdtnicia cu caxe st2ipanirea rmgureasci a contelui Tisza refiiza sd cedez-e, cu toate presiunile Berlimrlui, revendicdrilor populatiei rom6negti din Transilvaniq aceastii parte a opiniei publice se adunase in jurul conservatorilor Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Delawancea qi al nalionalis$lor Vasile Lucaci, N. Iorga, Octavian Goga, - prinz6nd prin ei glas lnaripat, la ,,Dacia", pe strad6, in parlament, la intrunirile ,,Federafiei nnioniste", ale,,gprzilof' qi ;,ligilot': intewenlioniste, care indemnau guvemul sd nu piardd ,,momentul favorabil" actiunii. De cealaltii parte, sta rezistenla cugetatd ,,ger^ manofililot''. P"Fni, dff alegi, ei reuneau aproape toate

in pra era, curn s-a spus, o ,,waigte mare". Opinia publicd era fidmAntatd de curentele

Regele Ferdinand

inkegitoml

MIRCEA VULCANESCU

intr-o confederalie dundreand, sub egida Habsburgilor. Ecoul fiecdruia din aceste curente potrivnice era,

vechile cadre guvemamentale conservatoare pdrtage politicii regelui Cmol I: Carp, Marghiloman, Maiorescu, pe basarabeanul liberal Stere qi cAfiva socia$ti militanli, dugmani Rusiei. Congienli de puterea militarA a Germaniei, neamatori de ,,aventuri" qi tem[tori, in caz de infrdngere a Puterilor Centale, de o expansiune intolerabild a slavismului ace;tia doreau ca Romdnia sE pastreze cel. puqin o neutralitate binevoitoare Puterii Centrale, p6nn in momentul - pentru ei neindoielnic - in care aceste puteri, lnvingdtoare in rdsdrit, ar fi asociat-o la marqul lor triumfal asupra Kievului, pentru dezrobirea Basarabiei. Cdt despre idealul nalional, unii din ei - aprobali la inceput, pure-se, chiar de unii antantofili ca Filipescu, - nu se sfiau si-l nddijduiascd reahz,at mai t6rziu, sub forma ,,Marei Austrii" preconizatd de Aurel Popovici: intrarea Romdniei intregite

aMnt, ofl Avc^nlllF

firegte, amplificat de sprijinul, nu totdeauna dezinteresat, at diplomaliei {Srilor penfru care milita; de o parte contele Czernin si Von dem Busche, de alta Blondel curdnd ir ocuit prin marchizul de St. Aulaire gi

Poklewski-Koziell.

Politica lui IoneI Britianu


Strdns intre ei ca intre ciocan qi nicovald, coplesit de rdspundere, ingrijorat. iscodind evenimentele spre a le desluqi cursul, complinind prin dibdcie ceea ce nu putea implini prin forln, - h cirm5: Ionel Brdtianu. El mdsurase toate riscurile unei acgiuni pe- care o dorea, dar pentru care nu se simlea gata. lsi dase seama de greutiilile 'unei campanii dusd impotriva acelora pe ajutorul clrora se bizuise pan6 atunci toat6 inzestrarea militaxl a ldrii. Dar qi de primejdia de a se gdsi, la pace, aldturi de invinqi. Mai gtia, din tradifia

iai6_ANllNs_ElE
ALE,TANOEU !.IAFG11 L5]!IAN

Generatia politicf,

a razboiului de intregrre

MIRCEA VULCANESCU

NEAMULUI RAT,RoluL PENTRU INTREGIREA

politictr a p6rintelui
de la
rtrsdrit-

cet se putea bizui, la binrinfi, pe credinta aliatului

seu,

-** s[ i-l livreze, inainte intervenEei.mufism albsolut, ,,Sfinxul.. pra"""'.a l-se zica .
lnchis lntr-un

de a-gi

fi

hot5rat sensul

cum

ii

Ionel

Bratianu

Rusiei - mai firtAi recunoasterea obiectivelor

totdeauna binevoitoare

De aceea, pus in dilema politicii noastre milenareBrdtianu incearci sI o rej zolve in sens tradit-ional: amln6nd solufia, pregdundu-se si negociind. Britianu negocie, deci, reprezentantii Intelegerii prin miilocirea nu

tl-t'TJ.i'fh""lnffn'ffiff

x[lg";i'-1,!:1"$1"#!$li:ffi:i]"**snu:

cu

t+#qpffiS*nr*=nil';
i|Ttl6*;'a;

Centraie se transforma-seilt-orritiorrilo, gennane spre pe ascuns a.trupelor_^gl ! seami aiest Turcia. Czemin nu Putea,

#l:;xrurtr*q:ru'1#i"F'ffi rlticite in
retragerea drr
rominesc.

mijloacele pe carc i. le punea la grspo?fre- un imprumut intern si doi ani dL recoltb bogatii vAndutii cu preluri mari, 'se tudi sd inzesheze o$firea cu material nou, pe care insl aliafii, ndrncrezdtori,

d a;;t#: inlrarea ]taliei in rdzboi, a Bulgariei ,i ; f;"i";: zdrobr. ea Serbiei, ba chiar ;i ofensiva iui Brussilov din primnvara anului 1916, fAiE a se hotiri si irG;;; Fotosrnd, insh,
..

romanesc si sarantarea co1nrmg. -Apoi, negocie condiliile interventiei militare a Romdniei, oprurdnd planului i?ancez _ ..b or""o"iru (ca. generalul Averescu) o acfiune ofensivl cdtre -gr sud impotriva- Bulgariei - rin plan'al lui, care otenslva roSa$. defensiv lpre Ardeal, cu un ajutor "o-Uio" clrn partea Rusiei in Dobrogea; inchipuindu_si. nu se Etie de ce, cd bulgarii nu vor-atica n"ina"ia. d;;-ti";; ahat?i, simultand, pe fiontul Salonicului, era prevlantA. de atttet, pentru a z5ddrnici orice veleitate igresiva a acestora. Negocrfrile inaintand greu cu intermitente. Brdtianu Lds6 sA treaca mimenti.,l de

.""t#l'JT; #t:" iYt"#j:i

Intrarea in rdzboi

--$#ffiimTflffi.;#frlffiffi
1""?;;
-.s

si

-rye'1.1$r[:tffi: "f:l",Bii,'ffi

',ffi Hil6{[*-fl

tr":l'"H#tr':lx:Sf

s'"Ht5''J:?#frJx""i:J#:'?l#*':i:m:; lij,iirr,il'i"rfr,;1r"ffi ff #ffii#ffi "!li"""um"tui,

26
MTRCEA VT]'LCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

27

Tratatul de alianli

833.758 cu circa 18.000 ofileri alciituiau unitSlile militare, din carc 5A.OOO erau tupe active qi ctrca 27O.O00 servicii gi etape. Restul de 416.0O0 rqrrezenta contingentele 1917-1918 instnrite ira vederea constituirei de noi rmitZi,ti pentru umplerea golurilor. Armata era alcituitii din 378 batalioane de infanterie, 299 bateii de artilerie si 104 escadroane de cavalerie. Ea disprmea de 281.240 cal. Organic, armala romand se compunea din 2 divizii de cavalerie (roqiori) qi 5 brig5zi de cdldraqi ataqate corpurilor de armatS, precum gi din 23 divizti de infanterie. Din acestea din urma, numai zece erau

divizii bune, provenite din vechile divizii active, in-

;H^ff;X.

s.ftj;'ddf ''##-'ii.E:,ffit#,;i t'-"eurui'


treci
In_ aceeasi ziL, Brdtrat

ry *i'";ii'#'i'JJJ",':ffi;i?:*!a "*:L on.rorm faditiei constitu6"n4"l.i"g"f


i::#T p1.i:3.x;,1,1i3'#:ry ffii:H:',1:hjy,';hT^fi
r

militard

" Ferdinand s.ilii, ;"' d;:JH :r

cadrate qi echipate complet*. Cinci erau divizii mijlocii, provenite din prefacerea vechilor comandamente teritoriale, mai slab incadrate qi armate**. Im celelalle 8 erau divizii slabe, in curs de formalie, compuse mai ales din mililieni, fim tunuri cu tragere repede qi fdri arme automate. Artileria $ea (129 guri de foc de la 105-21 mm) scoasa din forturi qi f6cutd amovibilS prin mijloace de ocazie, era inca in curs de constituife't * *.

t"l;:xtb*#a:r*.l#hf#,l'H
'Organizarea armatei
*,,X?il:?11il"h'?Jili,;lglf,ffi
rorri 6n e

llff ut$5,xru i'#*;;,#1;'ffi#$m$Hi''e#i#f

Planul romAnesc de operatii


Din punct de vedere operativ, fortele rom6negti erau impd4ite in patru armate operand pe doua teatre
* Fiecare cu 3 brigdzi infanterie a 2 rdgimente pe 3 batalioane, gi un regiment de vandtori, cu 6 mitraliere gi o baterie de insolire de fiecare regiment; gi o brigadl de artilerie a 2 regimente pe 3 divizioane cu 2 baterii de 4 tunuri. ** Numai 2 brigdzi infanlerie a 2 regimente cu 2 mitraliere de regiment, gi un regiment de artilerie pe 2 divizioane. x*:* Pentru alcdtuirea amdnunlit6 a armatei romdne in timpul rizboiului mondial, vezi studiul consacrat amatei
romene-

:H.ltst,:"&,i"]

:8

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU b{TREGIREA NEAMULUI

29

de rdzboi. pe frontul de nord gr nord_est oDerau .Arrnatele I-a, a II_a si a


lafat_la Dorir4 A"* arcului. carpatic, in vedeiea aclrurur ofensive in Tran_ le frontr-rl de sud opera defensiv Al'ma,.a ; lII-4 desfdsuraU de_a lun_
t V--a, desfiqurate de Ia tla_

I,-ill

llydu:

vE'.,rz.rur

lrescu

mrlrtaxe-

gul Lrunlfii gi granitei do_ Drogene, unde treb;ia sa coopereze cu doud divizii de mlhnterie si una de cavalene ruseqti, trimise in a.ptor conform conventiei
Misiunea primelor trei

***'***;::"ffii,:rmlr{"#j
:iTY r'"fi;;; ;;';#il,TT,"".f ff ll:-Xffi " ,T t#f exercltat, o presiune muJ puti-i.r ;, :; ;sfi;g'triffi 5*-HfiH,$,::r"'$.ft'tr#tri
,?-"_",),.'11

scurtarea fi'ontului ardelear

t,lqara atms primul obieitiv, fortple dega-iate prin

Contramiisurile Puterilor Centrale


Cu o luni inainte de intrarea Romdniei in rizboi, chi. ar cu o sApfiim6nd mai inainte ca Brdtianu sd fi semnat convenfia militad cu aliafii, comandamenhrl militm al Puterilor Centrale, informat la timp de agen.tii sdi diplomatici despre cele ce se pregdteau, hotiira in conferinla militare de h Pless (16/29 iulie), planul de acliune impotriva Romdniei. ba
In executarea acesfui plan, Austro-Ungaria constituia grab5, cu elemente de completare, in flancul drept al Armatei a VII-a (Koewess) - care ap6ra contra lui Brussilov trecdtorile Carpatilor galilieni - o nou6. armatii (I-a) sub comanda generalului Arz von Straussenberg. Aceaste arrnatl, avea misiunea sd se retragd luptdnd, spre poziqiile dinainte pregitite in vdile Mureqului qi

anpa mrscetoare. La cent sa na legaftfa intre eJe. oT: -fTutl a ]l-a trebuia al Dunarii, i-",i,i'a"" ,f;Parat de obstacolul naturat rrupe de u;.;";;; ;"J;.q-."f ,preva:rul numai cu " ;";:,il,'li' a"fl :j _:Ta.. h ;-";;,rezerva rnapora tionlului si Bucurestilort.-- .o generali constiruiti in jurul

ffi'e ;1T*"*ie #r.#tri';;*Hjt rfiH


#li?",g,i*l:

in

30

MIRCEA IIJLCANESCU

RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI

31

Divizii romdnestr

a
OD

U,rlafi ^{a6s.

4 acop.'in (-,$ dm;li. dc stac

TAmavelor,

in

doud grupu

Bi1..r*r,'#ft #i,H,l,si:1if$"f;jilT_;

f,rffi$;"ffi'.f tltF"*il##"*,"-HE
ftH'.1"llqH.iit::r_',*;i'iRffi LT^f"7
rua( ue ra ile1+qf comanoa suDremA "u:,x, ochta cu intrarea Romdniei. in a armatelor g"rr".;; azboi si-irrar?"i#i"# r,epare o situa(ie de a cirei neprev"d";;';; cle .golducerea Germanjei. .^*or. din Divizia 6l ;i Divizia 7 I A. U. i* ll"":Try" 5l Brigazile -** Divizia din Honvezi sirai, 144 si 145 mixre A. U. Divizia i c"r"flii

:Hgf {h#ffiry;fl

#ilil

i.'ul

zdddmicindu-i veleitdtile ofensive in Transilvania. Ea trebuia si progreseze apoi spre miazdnoapte, pdnd la gurile Dun6rii. Armata a IX-a trebuia si atace in Transilvania cu fa.ta spre dsdrit. Profitand de fixarea rezewelor romAnegti, ea trebuia sd opreasci mai intai inaintarea armatelor rom6ne din Ardeal qi si le respingd pe vechea gran iF. OdatA ajunsd aci, ea trebuia sd treacd mun{ii Vrancei, pe urma romAnilor, gi sd coboare in lunca Siretului, spre a-se intAlni cuarmata Mackensen in regiunea Galatilor. In conceplia comandamentului suprem al Puterilor Centrale, armata rom6nd din Muntenia trebuia si fie strivitd si nimiciti in bratele clestelui format din cele doui armite drrsman", ." inchideau asupra-i. Odatii acest prim act incheiat,"" armatele Pute-

Armata de sud urma sd atace prin surprindere Romdnia, prin Dobrogea, imobilizdndu-i rezervele si

32

MIRCEA VT'LCANESCU

RAZBOIUL PENIRU INTREGIREA NEAMULUI

33

cteqte. -rezistenla armatei ronr.,ine -din deschizAndu-si calea Odesei gi a Kievului.

1:,t ^9"1tr1" $.ebuiar1 sd. se regrupreze pe linia cea 3:^:11f, I _sl*gui si, atacAn-cl .'ir"rltd ;.i":;;1 Basazrbiei-siprinBucov.rna-;$r;#;#."TaTfi.ij -

l.

NOTE
Repartifia armatelor romine;ti, aproximativ urmAtoarca:

la incepuhrl rlzboiului

era

ftil.i;

Armata
I II IV
Rezervi Total

ins-emnitatea interventiei romf,ne in ritzboiul _onO'i"I


!"a cum se vede, o campanie de nimicire a armatei lgTfre concepuu d" id,il;;pa ,*i;"r.il#"#:i mrrrtare., pusr sub conducerea ."ro, _ul -o"rioili"i comandanf.
Ea

eforturilor impuse aliatilor de razboiJ ;; drt:Ti: Romdn iei u c"r"ong".tionui' *f .]"f rI###. atfcana asupra ei totalitatea rezerv.l", i";i";;l.';;

..i." de Romdnia in istoria fu"'b.-i;i _.rai"i.'if'rili# "i*gf, -friir.rr.T".Jri


j;nfi

a1c!. teatrut pincipal de operalii at -suspendE ,,mboruiui $r crm aceasra pricini, el i"iii"ii"# J" alte^fronturi. Se lamureqte,

q" granae si' p!Loi:i"iHHfit"*oi;",?,.lilii; l_l-y?ona.ii.ylor l6ri ^sleite in trpt" a".a J5-ori"#i rnpotriva lumii intreei. ln ochii "d;dr_;"hdi;il,_ E-,4 Pute,n lor Ceritrale, lronfit! romAnesc deveneo

lru

era impusd de scurta?ii frontului qi de nevoia "";;; ;##.; .;r."]"i*a"*i"ll,--

ii

Armata Gr. de vest Gr. central Gr. Dobrogea Total lll

Ftontal de N gi N-V Divizii Oameni r, rr, 13, 23 Q) 02) 134.000 3, .4, 5, 6, (21) (22) t27.ooo 7, 8, 14, 2 Cavalerie 108.000 (10) (15) 51.000 17 + I Cavalerie 420.000 Frontul de S Divizii Oameni
20

17.9. 6+I

16, 18,

Cavalerie

19

19.000 51.000 72.O00


142.OOO

Cavalerie

ioiirt

cuprindea grupurile de acoperirq Drnired

Pe frontul de nord Si nord-est Armata l-a, desflqurafii de la Cdafat la izvoarele Argesului,

t:ry"ltt?

:':;,?fffi U: ff :1, 3:t:^afi toate decepliiJ'e pri_"iji:: i: :1#ffi :i tun.-Ag6 cd, cu p#.ii-"-#r#*,
l-Yfor,^r"
poate^$une cA intertentia sii.rtfo au,Josl intr-un fel, hotdrdtuare asupra soartei rdzbo_ iului mondial.

lomdnesti si cu roata

."ti-trri."' ri,il".a*;'lt#ilj

ioiiiii"i

din urm6 devenin4 mai t6rzir:, grupul Cema- Apoi grupul Jiu, (Divizia 11) qi grupul Olt-totru (Din.z:ia 23), avind in rezerv5: Di|JiAa 2 la Stshaia pe Motr.r" Divizia 12 la Cdrbunegti pe Gilort 9i Divizia 13la CAliminesti pe Oh. Cartierul armatei era la CraiovaAmata a II-a, concentrail intre Cdmpuhmg gi Vrancea, cuprindea grupurile: Bran (Divizia 3), Preded ti hedelus (Divlzia 4\, Bratocea gi Tabla-Bufii (Divizia 5), Buzau si Puha (Divizia 6), avdnd in rezervA diviziile nou constituiie cu elemente luate asupra celorlalte: 21 qi 22. Cartienrl armatei era la Baicoi. At'rnata a IY--a (Armala de nord), concentratii pe granita Moldovei, cuprindea gnrpurile: Oituz (Diviia 8), Ghimes si Uz (Divuta 7), Bicaz (Bnead^ 4 mixfll), Bistrita si Bistriciciah (Divizia 14), avdnd in rezervI Divizia 2 Cavalerie la Onegti, Bngada 4 Cavalerie Piatra Si Brigada 38 I la Bacf,u, unde era si cartieml armatei.
aceasta

l),

fi

Varciorova

(fivizia

Pe frontul de sud Armatq e //I--a, in5imtit de la Calafat la mare, de-a lungul DunArii qi granitei dobrogene, cuprindea:

34

MIRCEA VULCANESCU

. mrxta).

Grupul de vest, in Oltenia (Divizta 26, Brigada

I si 4l

E#'i
__.

:l"**:1.

%l,xgl1"t;T"ff i6?f

';*lTTgi;

$ff..!i'","';i'Ld"riffi "';.f
h^*r.ryi- s"n"*ld,
*mpus din

ng;:'';wr:
feicu;sfr?JditL"r

CAMPANIEI DIN 1916


Ofensiva romini

iNcE PUTUL

Marele cartier

il.?".89*J;

oi"i,ii iri r"-cil;;r-iibil#

din Tran s ilv an i a

lncd din seara zilei de 14/27 augrst, trupele de acoperire romAnegti, concentrate de mult aproape de granili, ocupau defileurile prin surprindere, inlesnind astfel grosului, trecerea munlilor. lnformat de shbiciunea tnrpelor inamice, Marele Cartier hotiirdse in ultimul moment, stremdarea zonei de concentrare, dincolo de Carpaf . Trei zlle lnai tAflIL 12 dlrz:ii romdneqti iesiserd din trecdtori, aruncdnd inapoi ariergardele inamice gi inaintau in cdmpia Transilvaniei primite cu entuziasm de populagia romAneasci a provinciei. Oper6nd pe vdile addnci ale Cemei, Jiului qi Oltului, depirtate cu zeci de krn gi despir,tite prin masive muntoase inaccesibile, neprielnice legdturilor tactice, Armata I-a inainleazi in trei direcqii divergente, pe vdile Cernei. Jiului qi Oltului'. Preocupat sd constituie haintdxii romdneqti un pivot cdt mai solid, qi temdtor si nu fie intors de un inamic venit pe neaqteptat dinspre Caransabeg, generalul Culcer ezitA sd se angajeze cu grupul de Jiu prea departe c5tre Haleg, de unde ar fi putut amenin{a valea inferioard a Mureqului, cum avea ordin de la Marele Cartier; ci se intSreqte la ieqirea din defileul. Meriqor. Pentru motive de acelagi ordin, el nu angajeazi nici Grupul de Olt ln munqii Cibinului, ori .spre valea Seb-esuluj, ci il opregte definitiv in fa{a Sibiului.

In timp ce

Armata

I-a

opera astfel

la

stdnga

36 rInttNNAI^tll rr!1,nvtr{nt FOqANt

MIRCEA VULcANEscU

RAzBoruL

prNrnu iNtnrcReA

NEAMULLIT

Contraofensiva lui Mackensen

in Dobrogea

'NA

IA

DupI c-RAr,ur, r.arr*ENTru a.tRzoTEscu

$^.t_.:lfidyi ofensiv romdnesc, la destmate si consfituie Armata a centru, diviziile


II_";

;;t._fi;;

flqH$rtil,#*rft '"r:f #g#nryUfi


*.fr!3"*ro#";ffT#i#H,?#,tT:i m2 Divizia Xl,*:Jj,o*y:T".d{'C",p.iifr l;id,#;#'J*',,: *l*::l\: _y,?tP r,,G,ii,li,' ir"i"lli,ii,"'..T H:: **:f:,':,*_f l"^,1!"'r.-'"r"'vr*"fr rl,Tqr"d,*?"i, a" fgffd'::l1ij."Iry "i ;"i. m"i"tG-'qi'#;;::; p'ilr.]? d1l ;ddf,": ;mr:li.:.":l::*,-p,1." ;fl ii$:3t;ft1"?",,5H:,#ffi :TH;T#HF*-; despe4ea de vdile TAmavelor
d" qi

romdne,sti inaintau astfel vicTransilvania, Bulgaria - care qovdise un moment - declara rbzboi Rom6niei si Mackensen primea de la Mmele Cartier german drdin si atace imediat, prin surprindere, in Dobrogea. Obiectilul sdu era si infrAnga" armila rominl inainte de sosirea aiutorului rusescl. Pe cdnd aripa lui dreaptd ameninla Bazerg1cul, apArat cu Eovbial6 de Divna l9-a, (general Arghirescu), grosul for(elor atacd, la stdnga Turh:caia. Inlddsarea terenului era foarte favorabili unui atac bdgAreii. Apropierea liniei de rocadi: nuscfuf., Razgrad, $umla, Vama gi convergenla drumurilor ce duc din aceste centre spre cele trei puncte de apdrare ale dispozitivului romAnesc: Turtucaia" Silistra gi Bazargic, aqezate in defensiv, permiteau: l) concentrarea rapidd ,a"nghi fortelor inamice in jurul oriciruia din cele doud puncte lnaintate ale acestui dispozitiv (Turhrcaia gi Bazargicul) gi 2) impiedicarea oricdrei interaclii a grupurilor romdnegti prin izolmea Silistrei. Chiar f&5 a disprme de ,forte superioare numericegte, un comandant abil pute4 deci, rcaliza in orice moment, pe acest front numai prin judicioasa lor grupare, o superioritate covdrqitoare de mijloace in punchrl ales pentru a da lovitura. $i Mackerpen era prea abil spre a nu profita de aceast2i situalie'.

In timp ce armatele

torioase

in

cdile fire;ti de acces spre inimi fransiivaniei3-.,'"-'",

l4"-qffi-,rrif,"irl

Btrtilia de la Turtucaia
Amenajatii in cap de pod gi desfinatii si slujeascd drept baza de operatii in caatl unei ofensive romdne

38

MIRCEA. VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INIREGIREA NEAMULUI

39

rdmdsese un punct lnaintat.

cdtre su4

Turtucaia duod

acest front. Lispiti

adoptarea defensivei ir" 'A"

expus invdluirii,

stalata complet sj fiind aparatd. de ruriiati de mililieni neinstruiti si slab incadrafi (Divizta - 17 -a. general Teodorescu). dar mai aies comandati' fira T_ t*t". nu mulr rrp".ioi nu_J.ililr.]"iL' expenmenlar. reusind sI obqina o.rpiri"ritui" aii_ Ti cuhta de foc. in special de artilerie d'" ;;i;;;;i"n"AiJ._
comandantul romAn isi dispusese fb4"l" ".;?r;;;;. ir,r in loc- sd caute a-si'meniine cu orice ;;.i;;;"ft; drumul spre Silistra, spre care avea ordin de la co_ 'liir], mandamentul armatei ia se retragA lu n..,roi.. ci va fi atacar dinspre up.rr, .o,fi-a.ntii concenrase rezewele in acest sector gi ".iriri% uaoprui. fi celelalte tactica rezistenlei ,,cu once Fret.. cum i se
uqurin!5,. Turrucaia avea

minate, artilria grea nein-

si

fj":}ffi';r::H ;l#

.
La

(desenatt

Schita bdtaliei de la Turtuoaia ln captivitate de col. M[reqescu)

g:

$".-'*'il1,'qi',if "rj:1a^;:Ht#;if

ofensiva spre Staroselo, pe care trupele rom6ne il pdrdsesc fbri lupte, spre a-l relua a doua zi. Covdrqite de focul masiv al artileriei grele inamice concentratii in sectorul de miazLz4 unde atacd divtzia 4-l Preslav, unitd{ile romAneqti ldsari pe duqman sd se infiltreze in ziua de 23 august intre punctele de sprijin 8-11 ale primei linii de ap1rare. Za$allllc ordond comandantul
contraatacuri pentru despresurarea punctelor inconjurate.

2l

atgast, detagamentul Hammerstein dezldnluise

aparanl.

apdrini, chiar atunci cdnd fi: evident cA efortu,l ina_;. purta " .laracul] asupra seclorul"i ;;a_".t.," ii.a iai"j!

pre.yurdrilor. qi obsfina{ia de.

i,!'rglirfi'f ",f '"'#'#lt#HEi,_1t;*:T';: -jiil;#j a nu, schirn-;;

Violenla barajului inamic zdruncini moralul contraatacatorilor. Acum inamicul si-a desemnat miscarea de impresurare a cet5lii. ln .rieme ce unitifl inimice tot mai numeroase pbtrund inlSuntrul cenfurii forturilor, Brigada l-a qi a 3-a a Diviziei I Sofia taie soseaua care le" ,5 Turtucaia de Silistra.

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INIREGIREA NEAMULUI

La cererea cornandantului cetZifii, Marele Cartier rom6n rrirnite ajuroare. creEit intrebiiiirlii" Eivizia l5-a tiimise in aiirtor, in to" .a ?,"-fof-oJi. o !".n!"^rn miqcare de despresurare, sunt irosite in eru;; mtct, contraatacuri sterile, din launtrul cet2i1ii, qi Antimovo. Rdu conceput qr executat ipie laidar flrd ylagd, atacul Diviziei 9-a pronuntat dinspre Silistra la 23 august, cu misiunea db t ;;p.;r;;';".":tJ;.';" reuqeqte sd clatine uniti!ile dugmane care ii taie ciijmut

riiiut]Jiil

cilare pe

sosea.

ar fi insistat. Spre a nu cddea. i" ffii"il; Jril-i-riri.*""'l mandantul cetdfii pdrdseste Turtucaia t";;;;A ordinul Marelui Cartier.' Lipsita de clm;G;:t;; dt orice nddejde de scdpare,'g;t;;;;fud ;; dupd-wriaza zilei de 2+ "'

dovadi cd Diilzia 9ia ar

apdrare al cetd{ii ^ Sistemul deproduce parncd. este, astfel. dislocar Zadarri" in6.*"a -,l -l1_,11rutaq _se, p..ra .la capet comandan{ii izolati. inconiurati ,1,.":1". rn rofiun, on retagi in nord de oras, sirnt ucisi sii capturag Cit-iva. siapd amncdndu_se'in-il#. ij; qrq o" YIteI d-ur Regimentul 84 infanterie izbutesti sa-sl crotasca drum nrintre atacatori inspre Silistra, _

fi

putut rer,li daci

"ireiit/tr"pr"r"u.iJ'*'

Bltilia

de Ia Bazargic

cayaleie.

Lonsecv-ent, Zarancicowsky isi indreaptd toate forteie spre sud, pentru a executa ordinul* Compus din: Divizia sarba, Divizia 6l s,i Divizia 3

Ia Bucureiti-ca tdiiir?"?#'i#" in cetate, ordona generalrlui Z;iu""i";;:'k- :':;.."""j: dantul Cornului r s*, care ,*i-ii"'".Jf,""';;#; ooDrogeana - sa atace spre " Bazargic, spr. a r"lu"eri oras,ul pierdul ajun frin govaiJHi: birrzr.i-l9;: ln

_ in tyln ce inamicul dezlan(uia atacul imootriva Turtucaiei, .comandantut Ar";idi ; lil_;' -"""-"Aslan, riu informat

ordinul lui Aslan, Divizia Maregalul Averescu 9-a (general Basarabescu) pomeqte totugi imediat spre Turtucaia (23 august), pentru a cidea in spatele brigizii I a Diviziei bulgare (Sofia), care cetz,lea pe la est- Opritd insd de ^taod Ilont de trupele Brigdzii a Itr-a a aceleiagi divizii, care s-au infiltrat intre Turtucaia qi Silistra, intdr'urdu-se cdlare pe qosea, qi atacald de flanc dinspre miazdzi de Regimentul 9 de cavalerie bulgar, ea se retrage crrn am vA^ft - in graba spre Silistra. CAt despre Zaiancicowsky, care a inaintat mult spre sud in ajun, el e acum prea departe ca sd mai poatd interveni cu folos in ajutorul Turtucaiei. El se multume;te sa rupa lupta inceputA \a Bazzrgic, retrigAndu-se spre miazinoapte, legat spre stAnga cu Divtzia 19 -a romAneascS. Rdmasi, astfel, izolatd la aipa dreapt5, impotriva forlelor dugmane, care, dupi ce au cucerit Turtucaia, se regrupeaz5 contra ei, Divizta 9-a pdrdseste la 27 august, ffu6 1upt5, qi Silistra, cu toate cd - spre deosebire de Turtucaia. inaintat?i qi tzolatd - Silisha era legatd de Muntenia cu un pod de vase qi forma

fiorlele disponibile spre apus, pentru a degaja Turtucaia. Surprinsi in risipire de

tualiei la Turtucaia, Aslan revine a doua zi, ordonand atdt Diviziei 9-a, din Silistra, c6t gi Corpului nrsesc - pe care-l bdnuia la centrul dispozitivului rusoromAn - sA renunle la ofensiva spre miazdzi qi sd se-ndrepte cu toate

Informat insi, intre timp, de inrf,ut?ifirea si-

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRIJ INTREGIREA NEAMULUI

43

un pivot solid in dreapta liniei de apdrare a vechii grani{e romdnesti.


Fald de gregelile slvdrsite, comandantul Diviziei a ^ 9-a,. generalul Basarabescl, e inlocuit o"" ;";;;l"j Petala, iar comandantut oiriirot{_i.' tu*S:-T1 e intocuit p.i" g.n"ialul d;arii.r?;;.''-' slruafia frontului dobrogean era gravi deoarece presirmea inamicd se menfnea putemiEd.

;##i;;

de armatE, are Div2ia 2 la Strehaia. 2. La stinga, Divizia 3-a romani trecuse prin pasul Branului. stdbatuse mun{ii Per;anilor si ajunsese la $ercaia. La centru,
Divizia 4-a respinsese pe inamicul care incercase s-o opreasca

de Olt qi de Utvizia 2O, care acopert Durf,rea. Iar ca rcr.ewl

in valea Timigului, ocupase Bragorul (10/29.8) qi ajunsese la


Feldioara. La &eaptz, Divizia 6-a debugase din valea Buzdului, ocupase Sf. Gheorghe si se apropia de cotul Oltului. La 21 august (3 septembrie) genemlul Averescu luase comanda acestei armate qi ircepus pregatirile in vederea trecerii Oltului. Divizla 5-a care pdtrunsese in Ardeal prin pasul Bratocei, era retrasd in a doua linie gi depSgitii de Divizia 22-a carc venea sd se intercaleze lntrc Divizia 4-a si Divizla 6-a lntre Feldioara gi Sangeorz spre a Artiri migcarba aripei ocolitoare

l. La apus. Crupul

NOTE

unde intalnesre 5l ^!rrg. de Honvezi (Tanarkv). care acopera debarcarea bjvizii trupelor 't er-ut i "-lil" de ,i#il';"'iut I_a dispune de Divizia sector, . ^L-a. rezerve in rezerva Amata 12 la,Clrbunepti, gnrputui de iii,i Ji il]r;"#""ji i" L anmanegtt, rezervd curand

oe

Coti inspre Forcesti; ln mp ".,^fig dreapla lui. un detasarnent urc6 pe,la Voineaial rn vatea Sadului. intorcdnd apaiarea arigazli i+j 'e. T. lBry.t)_lg Boi(a si raspdndindu_se apoi fi SiUi"r"j Ocupand veFremul si Tilmacji, C.rp;i;. bjl;5;.;#;;; "a."i" pe stinga pana la Rdsinari si t:rffi:r":i r;flXJ,; lgrfllg .care d91nqr. ,",.".o?,.!111 ;'"
Dspre Sdctrdaie_climboaca

9e!ll. qi Pivizia'lt (cotonel'r'ranorescu) ;'; lil;;'i; L4r4rd)r, ari(;a pe svmga Ultulut de la

187 A"iiga spre Hateg, -geinand, "ar. prt"u-O",,r"ni inaintare care ar :fT:i pnmeJdloasa pentru concentrarea inamicr. , La r5sdril, Grupul Olt_Lotru, devenit mai t6rziu Comul popovici), qe olt

alpin bayargz pi Divizia

Divizia ll (colonel Cocordscu) q-i av6.nd Di"i.i;'j; alungd elemenrele inainrate ile Bn61^ij t 4a--a--r ;'i;;.;r:;' i'ri^-ij,ll; Berger), care incearca sa apere ie.iirea a. Surduc, ocupa uaztnut petnis.anjl; a;.s7i.9iii " aiiii"",jiii "*J pa#ii:TJ valea StreiuJuj in defileul M"r,qor. n"l, este indmDinat de detatamenhrl SunJ<el, compus din pri."l. LrJrr.#'ri;"d].r:; a fX-a. in curs de debarcarc i" i."g,ir;!" r;.ri:ciiri,'-ciiirfi

Cema (Divizia I genenl Drasalina) atac, pozilia inamicd de pe muntele Fiebic[ o _cucere$re ;i ocupd oqo"u de grosut Briglzii mixte 145 A. 'U. iz]1v+.6r.t..t"""i"i 'sriri'i'!r.ji :n ajutorut inamicdui, Gruput Cema ;; la sud de Mehadia. _. La centu, Gruput de Jiu (generalul Muicd), compus din

Ali;";il;';a_;";_'fi;fii j"';;;;; ;;i;; ;#d;::i

""El

i"3"t"*a

{eneml

comius din-'Dlrfr"1"j'rJ."rriii

folositi la arjp; dreupta u Corpulri

Paraschiv Vasilescu) fdcand legdtura cu Domei, inaintase-n mmlii C6limani pln valea E ocupdnd Tulghqul. Borsecul 9i Toplita. in fata acestei situalii, inamicul incercase s5 reactioneze. intorc incercase.sd reaclioneze, lntorcand' lii, prin valea Domei. flancul Diwziei l4-a, dar miqcarea lui fusese observati gi opriti la timp de tnrpele romdnegti. 4. Nu este bine hrnurit dac6 govtriala Bulgariei a fost real6 (provocata de dificultdlile inteme cafunate de oboselile r6zboiului, de teamd ci Puterile Centrale, cu care se legase Bulgaria, vor iegi invinse din rdzboi, ori de ingrijorarea cd soldalii bulgari vor refiza sd se batb cu rugii, ffali de rasi 9i de lege, qi protectori seculari ai tlrii loi; - sau dacS ea n-a fost dec6t o manewd diplomaticd, destinatA sA ingele vigilenla Rominiei. Conducbtorii de atunci ai Bulgariei au incercat, mai t6rziu, sd acrediteze ultima ipo1zd. Fapt este, ins6, cd primul-ministru bulgar, Radoslavoff, fdcuse ministrului Romdniei la Sofia, propuneri si i se mijloceascl o impAcare cu Rusia; ci puterile In{elegerii Ecuseri chiar oarecare oferte Bulgariei gi ca

a armatei. lar ca rezerve de armat4, pe ldngi divizia 5-a, Armata.Il-a mai disprurea gi de divizia 21-a adusS de la B5icoi la Bra;ov. 3. La stlinga, Divizia .8-a (general Pdtra.qcu), cucerind muntele Sandor deschisese calea Oituzului Diviziei a 2-a de cavalerie ji o"upur" Tdrgul Secuiesc. Ea oblicase apoi spre "ut" nord-vest, pentru a coopera la inviluirea atacatii, de la nord gi de la est, de Divizra 7-a Istrati) care r vSile Uzului gi Ghimeqului. Mai la nord, 4-a mixtl sffibatuse pasul Bicazului ocupase , in timp ce, la extrema dreaptS, !r rusr ln
Divizra 14

MIRCEA VI'LCANESCU

generalii inamici marturisesc in memoriile lor. f6rd inconiursa$$agFa ce teama privitoarc la refirzul d; ;." b.E; sold,a0lor bulgari, frnlntriva rugilor, s_a dovedit neintemeiatd. Nu-l exclus ca aceasta team6 sI fi intrat Drinte motivele care au determinat Puierile Centrale sd atacd Rom6nia- nrin Dobrogea, inainte de sosirea tmpelor rusesti. 5. b.. f** pivizie! a l2-a buJgard, insiraut pe Dun[re de la vtdllr ta RuscluJq - Armata Itr-a bulgartr cuprindea un enro ofensiv concentrat la granila Dobroge-i. La stdnga , Rlsciuk gnpului de atac, De drurnurile ce convers de la 9i Razgad spre Turtuiaia apirattr de Divizra T7_a lomaneascd (19 batalioane cu 29 bat6rii). erau concentrate: detaqamenh-d Hammerstein ( I batalion. i 1 baterii) la Tetovo qi Divizia zl-a bulgari ioreslav (l7 batali6anl ";"udr;;;' "icu 2J baterii) ta Iiatbrmar. rotnt, iE Uutuiio-;,' j
.

PLANULUI ROMANESC DE OPERATII )


Consiliul de rtrzboi de la Peri;: oprirea ofensivei din Transilvania
ih fap primejdiei, Marele Cartier rom6nesc sov?tie, revizuindu-qi concepliile. La consiliul de rlzboi, convocat in grabA la Periq, la 25 augus! generalul Averescu proprme schimbarea planului de opera{ii, prin strImubrea centrului de greutate de pe frontul de nord pe cel de sud. Impresionat, Marele Cartier hotiirdgte oprirea ofensivei din Ardeal. Diviziile din rezerrra armatefor care lup0i pe fiontul de nord sunt retrase qi trimise in Dobrogea. Armata ruso-romane din Dobrogea, pusd sub comanda generalului Zaiancicowsky, primegte ordin sA se retragd pe linia Cuzgun-Caraomer, situat?i in vecindtatea vechii granile. Averescu inlocuiette pe Aslan la comanda Armatei a III-U care se va rcotg niza la sud de Bucureqti cu intentii ofensive; iar Crdiniceanu ia locul lui Averescu la comanda Armatei a II-a.

REVIZUIREA

si 27 baterii. ";;il;; La dre^q.pta, cu,fap spre Bazargicul apArat de Divizia ,^ l9-a rom6neascI, (19 batalioane, I -escad6,n si 7 baterii)srau concentate: Brigada I din Divizia O_a UitsarS Vidi; (6 batalioane cu 6 baterii) la laz-Tepe si de'iasamentul tgntardgief (4 batalioane cu 3 bate;i), 'care icooerea gam.izoana Vamei (8 --batalioane cu 3 baterii). Totai: 20 batalioane cu 12 baterii.
La .ceno-u, pe dnxnurile ce duc prin Kamdnlar si Acaddnlar spre Silistra aparata de Divizia 9la romdnd t l0 brt^i;;; I escadmn Si 17 babrii), Divizia l-a tuleart'Sona $a-sad

sa rnlervini cu grosul (22 batalioane,


baterii), fie cooperdnd cu Brigada

fi6 :ongerl$a. la Hdryova, _ la aracul Tutucaiei pd h [npredrcand cu Bngada 3-a concentrati la Kamanlar"rr; Diviziei l9-a romdntr in sprijinul cedllii atacatti -mterventia m ump ce dreapta ei (Brigada 2_a concenfaul'la Sarvi)ltacand Silistra pe la sud cdub sA imobilzeze in acest sectji Divi a a 9-a romana. . . Tol la centu, dar mai Ia dreapta, Divizia I cavalerie b,llgag gata sA opereze deopot-ivd defensiv cdte Silistra "g pnn- Kurrbunar,. spre a impiedica cooperarea Diviziei 9-a ronL?na gu Divizia 19 care apAra Bazireicul. sau Dentru a spnjml drect, pnin invAhire pe la nord-. atacul dezhntuit conFa-acestui oraq pe Ia est de Brigada i-a a Diviziei d_a 9r pe la sud de detasamennrl Kantargieff.

{ escadmane si"l? (6 baralioane si I I biterii)

Bitilia

de
a

pe vechea graniftr
Dobrogei

impotriva trupelor ruso-tomane care, des,i s-au retras in mare grabd, au izbutit sA fac6 front neintrerupt

46

MIRCEA !'ULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

47

in unghi ofensiv, pe linia:

Lacul Oltina,
Caraomer,

Aptaat, Mangalia*,

Atacul principal se

*., ft,.'lffiK[

K"ffil *L fi,ff,"n*u#,"* "o'*f: '*rl $ffi'ril*"?rtqgi t [rl\;#X# #ffi*'JffiX1i;


.
ruqilor, ,spre ruqilor,, spre \ mare, ocupdnd podul de Maresalul Prezan -" r" C"-"*iar, pil;; ;;
11

di impotiva Dividei 9-a 1a

romdneqti 17" iomanesti gi sd le arunce II lF" ' in spatele .a t" ut-"" tl ltr spatele9i l!

tot restul opera,tiilor.

sp{e {innord. Artoati de

fi o loviturd decisivd, in starjsa inrdureasca

armata

,r"rh?;J3ffi,frfXffi

Al doilea consiliu: ofensiva pe doui fronturi


Un al doilea consiliu de r2boi se adund la Peris. la 2 septembrie, spre a face fa!5 situaliei. Aici, insi, descurajarea din primul ceas a Ihcut loc unui nou

ordond retragerea.

Noul comandant al frontului dobrogean, Zajanci_ cows$r, incearcS, fdri succes, sd o pareZe; atac6nd cu -inamic ggntrul sple apus, spre a arunca pe in Dundre. Nereusind Ei fiind amenintat sA fie intors de dreanta Iui. Mackensen, care ataca la rdndu-i. Zaiancicowdiry

_=--..dG-Eer"al6ndu-si diviziile Diviziile 9-a qi a l9-a romanesti.


**
tezefyd,.

la

centru, intre

Asez6-nd:,la stdrnga Brigada germanA Bode, cu anilerie, , centru cele 3 divizii bulgiresti: la l. 4 gi 6 Ei la dreapta Detasamentul Dobrici in linia i gi Divizia I' cavalerie 'in

spirit, ofensiv. Unii - in cap cu Averescu - precorizeazd degajarea Dobrogei printr-o ripostl fulgerdtoare peste. Dunfue, in spatele duqmanului. O masd de manerr6 trecdnd Dunirea la sud de Bucureqti qi cdzAnd pe liniile lui de comunicalie, l-ar sili imediat sd se retragi inddritul bazei lui de operalii. Allii - ilr cap cu Presan - socotesc gresitA intreruperea efensivei din Ardeal ln plini desfdsurme tactici, atunci cind armata romana are pe acest fiont o superioritate net?igiduit6 de forte. Dupd el, ,,g nirea., frontului romdnesc nu s-ar putea evita decdt prin lSrgirea spaliului de manewd, l5rgire de inibptuit prin

48

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU iNTRTGTREA NEAMULUI

49

de Dobrogea si-l fixeze pe linia Roscova-Cobadin-Tusla" pregitiui incd din timp de pace, la sudul

Dundre va trece fluviul la Fhm6nda" spre a cddea in spatele inamicului qi a rdzbrma Turtucaia. Preconizatonrl operaqiei, generalul Averescu,,,semdnitorul de ofensive", cum l-au porcclit - poate f6r[ a se g6ndi la mdrelia ce stribate, peste hul5, prin epitet - adversarii, e numit comandantul grupului de armate care luptii pe frontul de sud.

liniei de rocadi Cemavod5{onstanla" Armata de

Concentrarea p entru
!.a.ro eF gu$b
A6tdhL

*L

0t d

o&ld.

operafiile de la

Sud

{.r. Der.

pentru restul operaliilor. Tactic, se-nfruntau aci doui vechi tradifii militare: tndrdzneala, care cere unirea puterilor pentru zdrobirea masei principale a duqmanului, cu iscusinla, cme prefera sd-l covArseascd in punctul slab. Neizbutind sd-mpace pdrerile sfetricilor siii, Marele Cartier rom6n iese din incurcihrri, hotirdnd ofensiva... pe amdndoud fronnrile! Dupd solufia adoptatZ, armatele a II-a si a IX-a care .au reuqit sd faca legdtura intre ele'pe Oltul superior, vor relua inaintarea, spre a prme sApanire pe cdile de pitrundere spre inima Transilvaniei*. Pe frontul de 2d, ?n timp ce rezervele trimise din Ardeal, atac6nd pe inamic d-e front, vor ajuta armatei

ducerea fronhrlui romdnesc pe Mureg, conform planului inilial. Moldova ax putea deveni aitfel o bazi solid5

cinci divizii lor izbutegte sA fixeze efectiv pe inamic pe linia


executarea acestor dispozifii,

romdneqti sunt trimise spre Dobrogea*, unde intervenlia

ln

Raqova-Cribadin-Tusl4 spre smrsjtut prilnei. decado a

acest timp, alle gase divizii romineqti** se in vederea trecerii Drurdrii h FhmAnda" fixatii de generalul Avetescu pentru a doua jumitate a lunii septem-brie.
adunau la zud de Bucureqti

lun!

ln

septernbrie.

Reluarea ofensivei romene

in Trans'ilvania

Tdmavelor-

,l' Amata a II-a va fo4a trecerea Oltului, a IV-a, bariera munfilor Gurghiului, Harghitei gi a Baraoltului, care-i inchide accesul ln vdile Muregului mijlociu gi

ofensivei romAnegi a ingAduit inamicului sA se tnt-:ireasci nestingherit, ln pozifiile t Div. 2 9i 12 de la armata I; Div. 5 si 21 de la armata II; Div. 15 din rezerva generala. Dintre acestea, Div. 21 destinatf, mai lntii Dobrogei, va fi trimisa armatei a III-a. ln ajutorul Ruqilor mai sosegte 9i Div. 115. ** Div. 10, 16, 18, 21,22 qi I cavalerie.

in arAe4 oprirea

MIRCEA VTILCANESCU

RAZBoIUL PENIRU TNTREGIREA NEAMULUI

5l

preg5tite dfuvrinte*, asjeptand rczervele care tncep sA-i soseasca in ajutor**. Desi slSbite, pfin retragerea rezenelor, Armatele a fl-a qi a IV-a'**:t reiau ofensiva la 2 septembrie. Divizia 7l inamictr s-a oprit pe inillimile dintre Olt gi Tdmave, de unde domind trecerile Oltului; iar Divizia 61 s-a intarit cu dreapta in munfii Harghitei la Vlehila, cu centnil in munlii Gurghiului la Ibtnegti si cu stanga in defileul Muresului- la Ristolita** ln ajutorui inamicului,' alearga intr-atlevar, spre Olt, Corpul de cavalerie al lui Schmettow, care acopertr spre rAsdrit concentrarea Armatei a IX-a ln zona Deva-Mediaq; iar pe Muregul mijlociu sosesc zilnic, in ajutorul lui Arz,
trupe proaspete. Astfel, printre trupele armatei lui Arz vin sI se intercaleze treptat, Diviziile: 16,37 9i 39 A. U. acoperite de Brigada I cavalerie, av6nd in rezerva: Diltizia 72 A- U, in Cdlimani gi Divizia 89 german6 la Tdrgu Mures. in cur6n-tl, Armata de rri.d ,.u u,."u in fala ei, in loc de doud divizii, trei corpuri de armat6. La niird, Corpul XVI austro-ungar (Divizia 72 gi 1/2 Divizia 37) va face fald irr

Ofensiva Armatei' a II-a: bitilia de pe Olt


Pe c6nd centrul Armatei l-a, angajat pe valea Streiului, se lovegte la Pui, in defileul Meriqor, de cele dintiii elemente ale Armatei a IX-a genrume* (l-10 septembrie), a cdror presiune o silesc sA paxAseascd un moment bazinul Petroqanilor**, Armata a II-a trece Oltul luptdnd impotriva inamicului care a distrus toate podurile de la Hoghiz la Beclean gi ;ine vadurile sub focul artileriei si al mitralierelor. in timp ce bigadl,2}-a dL cavalerie, care a inaintat mult spre vest, e oprite h Voila, pe stlinga Oltului, de artileria inamicd de la Cinc, Di:i"uia 3-a trece apa, prin va4 la stdnga armatei, pe trei coloane, pe la Crihalrn4 Hdlmagiu qi Gala!. La dreapta ei, Diitzia 6-a ocoleqG cotul Olhrlui, prin Baraolt, citre Cohalm si Alna$; in timp ce. la centru Divizia 22-a taie de-a dreptul prin Bogata-Olteand, spre Homorod. -Opriti de inamicul, care - din pozitiile de la Ugra - line sub foc podul de la Hogh2, Divana 22-a trimite un regiment sd treacd Oltul prin vad pe la Racdgul de Jos, intorcdnd pozifia dusmand qi ocupAnd Homorodul. Divizia 4-a pomeste a doua zi spre Fdg5rag, angajandu-se la Calbor, in ajutorul Diviziei 3-a; Ar timp ce Brigada de cavalerie izbuteqte qi ea se treacd Oltul pe la Beclean. La 4 septembrie, toatd Armata a ll-a e pe dreapta raului, peste care pionerii aruncd pod la Venefia.

Cllimani Diviziei a l4-a. La centru, lntre Muref si Tamava, Corpul VI austro-ungar (Detaqamentul Hettinger, Divrzia 39, Detasamentul Czecsi qi Divizia 6l) va face fat6 diviziilor 7 9i 8 rominegti, La dreapta, Corpul I german (Morgen, cuprinz6nd: Divtzia 71, Divizia 89 germana gi Brigada 16 de Landsturm) va incerca sd opreasc6 Divizia 2-a cavalerie romanl sd progreseze lntre Olt gi Tirnave, apoi trecdnd in compunerea Armatei a IX-a, se va rabate spre sud asupra Armatei a II-a romine, pe

*** Amdndoud armatele care constituiesc grupul ofensiv nu mai numdrd decdt 7 divizii. Armata a II-a: Diviziile 3, 4, 6, ;i 22; Armata a IV-a: Diviziile 7, 8, gi 14. De altfel, Divizia 22 va fi gi ea retras6 in curdnd de 7a Arrnata a ll-a 9i trimisi Armatei a III-a, la Dundre.

Hartibaciu.

-=-o-EEAt-4il-6rpul
**

Detaqamentul colonel Sc[rlitescu il va recuceri totusi temporar, la 11 septembrie, printr-un lndraznel atac de flanc,

alpin si Divizia 187

germanf,.

pronunlat prin pasul Vilcanului.

52

MIRCEA VTJLCANESCU

Ofensiva Armatei a IV-a: bitilia de la Odorhei


Armata de nord igi dezldntuie ofensiva succesiv.. Pe cdnd Divizia 2-a cavalerie alemgtr spre Homorod-Almag spre a face legdturd cu Armata a II-a la trecerea Oltului+, Divlzia 7 -a romind ataci pe Szabo Ia VlahiF, la 6 septembrie, il scoate dh poziiie la 7'si a doua zi ocupd Odorheiul. La centru, Divizia 8-a inairl'teaza apoi in munlii Gurghiului, ocupAnd regiunea Praidului qi izgonind pe dugman din pozitiile de la Ibdneqti la I I septembrie, la Rdstojnea, alungd:rd pe p6.nd la ie;irea de sud a defileului Muregului, _inamic

INTERVENTIA ARMATET A 'TX-a GERMANE iN ARDEAL


Situafia operafiilor la sfArq'itul primei luni

hu raZboi

la

Deda.

tl\^

Inaintarea

---t-impGa;fra-;FA Divizil 7t
vecina [din] nord.

in

Transilvania

inamicf, s6-;i sprijine

acum era favorabil mai ales inamicului. lntirziate de efectul moral al ftrfingerilor suferite pe frontul de sud, armatele romdne din Ardeal nu izbutiseri in prima lund de opera{ii sd-qi reahzeze obiectivele, fdcf,nd legdtura intre ele pe linia Muregului. CAt despre inamic, dacd Mackensen nu izbutise si obfinn o victorie decisivd in Dobrogea, scoland din luptd armatele nohstre de la sud, - el izbutise totugi sd execute ordinele primite de la Cartierul gennan, imobilizind pe acest front, cu cele 7 divizij ale sale, 16 divi-ji ruso-rom6nesti*. Profit6nd insl de intArzierea qi slSbirea armalelor rombne din Ardeal, rearltate din acest fapt, Armata a D(-a germanA - pusi de la 6 septembrie sub comanda lui Falkenhayn - gi-a terminat nestAnjenitii concentrarea**, asumdndu-gi din a doua decadd.a lunii septernbrie, inifiativa opera{iilor de pe frontul romdnesc. * 10 in Dobrogea, in t* Armata a IX-a 6 Muntenia la sud de Bucuresti. gemanf, cuprindea la inceputul lui septembrie: Corpul de cavalerie (Schmettow) compus din DivLia I Cavalerie A. U. gi Divizia 3 Cavalerie germani, Corpul alpin bavarez (Krafft von Dellrnensingen), ceva mai tare ca o divizie qi Corpul XXXIX (Staabs) (Divizia 5l Hv., ->

pini

Cu toatii aparenta potrivnici, rezultatul luptelor

de

54

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTRECIREA NEAMULUI

55

care intre timp respin- $i:'' ,"- ' ' sese, cum vdzurarn, prea prudentul Grup de Jiu al Armatei I-a din defileul

tffi:-"f'#*trffi cu o frontal
combinat dublS irevdluire a aripilor.
;

Bntdlia de la
Sibiu
Generalul Falkenhayn

' Ofensiva contra Armatei I-a romineEti


Astfel, la 13126 septembrie, zece zlle dupS conferin{a Marelui Cartier, care schimbase orientarea efortului rom6nesc, si patru zile inainte de data hotdrAti pentm trecerea Dunirii la Fhmanda, Armata a IX-a germand

num6rului considerabil de arme automate (54 mitraliere de regiment) gi de guri de foc, ce intrau in dotatia lor. Pe deasupra, armata dispunea de o putemicS artilerie grea, rnergAnd pinf, la mortierele austriace Skoda de 305 mm-

Diviziile inamice erau mai mobile ca cele romdneqti, fiind constituite numai pe 3 regimente. De;i cu efective mai mici, ele erau dotate cu o putere de foc mult superioara, datorita

-> 76 A. qi 187 G.). DupI blttlia de la Sibiu, i se va mai adduga gi Corpul I german (Morgen) luat de la Armata I-a (Divizia 89 G. 9i Divizia 71 A. U.).

ganeralul Krafft von Dellmensingen, dupd un patru zile peste creste*, reuEe$te sA surprindi siguranta Corpului de Olt, ameninland sd-i inchida dinapoi trecdtoarea prin care se leagd cu (ara, Corpul de cavalerie al lui Schmettow, intiirit cu artilerie grea, cobor6nd intre Arrig gi Porumbacu, se interpune cu indrSzreald intre dreapta acestuia si Armata a II-a romini care opereazd in regiunea Fngtuas. In acelaqi timp, Corpul XXXIX (Staabs) dezlinpie impotriva lui atacul frontal in jurul Sibiului. Atacat cu indaq'ire pe stdnga dinspre Dealul Gusleritei (Gregoriberg), Cristian Ei Orlat**, de un inamic care dispune de o superioritate zdrobitoare de artilerie qi arme automate***, Corpul de Olt reziste i 9122-12125 septembrie, peste v6rfurile Str6mbu, Cindrelul, Stefle;ti ti Negovanul, de unde s desp54ise un grup apuc6nd spre C6ineni peste muntii Robu gi Murgagul, altul peste Vdrful Mare spre Tumul Rogu, al treilea peste Preajba, spre Boi1a. ** l- ,,izia 76 A- U.51 de Honvezi fi 187 germani. +t* oi baterii contra 18 Si 207 mitraliere contra 39.

ln weme ce Corpul alpin bavarez, comandat

de marq de

56

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INIRTGIRTA NEAMULUI

brie,

toatd ziua de 13

gare coloanele

forfa defileul Oltului. in


diviziei

releryele timise spre mtazazt sd deschidi cu

date-Awig. Dar, lipsit

pe linia

cu Divizia

st6nga, pe linia Gura_RAu_ lui-Poplaca-gelimbers si

cu DirU^" i;-';

seDtem_

t:,

ta

Hermann-Saca_
de

arinti

Borla - di, demoralizat in seara aceleiaqi zile, ordin de retragere fieciruia in rdzlelire. Divizia l3-a lgi refrage oamenii prin st6nga Oltului, peste munte, pe potecile de pe Sunrl, pdresindu-gi artileria; iar Divtzia 23 se retmge prin defileu, decimatii de focul necruFtor al inamicului, care bate qoseaua cu focuri, din loc tn loc, qi care trebuie gonit cu armele de la Gura Lotrioarei.

Generalul Culcer

atacate cu focuri -tusesere rn aJun, Corpul de Olt isi lrag_e peste noapte st6nei. pe linia CisnAdia-RAsiniiAtacat din nou, a'doua 4,-. pe dreapta dinspre

Reactiunea romAni: ofensiva A'rmatelor a II-a si

IV-a

,a#if Htrff j;:Lii#r.{;Alffi cu dreaota namrcul' ocolhd ir" l" vai*", l"lrrl"l1? :p",:p p".iir"i ;H":fu !:T BXl:I*ffi :-8il,,7 de
t"j,,fi"#ily"1fl l"-t';tem-Ra"e"ir., fta txeta aduce l tua "a;":;;' deznodimAntul batdiei. Ameninlat si fie inviluit d" Krrft;;"',iine . fecatoarea Oltului, toc si Oe Scfme?fr'#; sur ::; T aj,,'r pe sub'm'nte, l" C;;;;,;"dd; foc pasrtt
Olt se retrage atunci
br

iru"*

Dezmetici! Marele Comandament romen intervenise intre timp, luAnd mlsuri pentru in&eptarea situa{iei. Trupele proaspete din Divizia 20-a pomiseri diir Regat sA deschidd pe la sud defileul Oltului, ap6rat pdnd atunci cu mijloace improvizate, din iniliativa hotdxati a locotenentului-colonel Toma Popescu. Ele izbutesc sd impingd pe Alpini inapoi, spre munfii Robir qi \4urgagul. In acelaqi timp, Armatele a II-a qi a fV-a primesc ordin sd reia ofensiva.

Scara; incapabit n"^*1tl presrunu exercitau oe sringa a cedat la Veqrem ii p" i asripra Divlziei-2i-;; care s_a. rerras s';d; .ff3l*"#,33r3.i1t1it13; resturt tnlnelor, "o-arr'diotul. $r-a retas incl din cursul zilei treriuriie a" i"pt5

..F",r.u1

Bitnlia de Ia Praidu-Sovata
Armata de la nord dezllnquie la 14 septembrie ofensiva de la Praidu-Sovata. ln timp ce dreapta ei, invingdtoare la Rigtolila gi la Casva, lnair:;teazl, cdtre Reghinul S6sesc, iar st6nga i se apropie de Cristuml Secuilor, Presan ataci lnspre $iclod gi Atia, amenin{And sd rupd centrul frontului lui Arz.

;;ui-.";ir;

!l

!t;

c&dilAbil:?#
si;

RAzBoruL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI

59

CArfigoai

' br""uu-tliilflJ""

BIf{liile

de la

;t

Falkenhayn poate reac{iona la timp, imping6nd in golul dintre cele doutr armate duqmane, Divizia 89-a germanS, din rezerva arrhatei lui Arz, trecutii Armatei a D{-a. Degi invingdtor, Crdiniceanu trece din aceastd pricini pe dealurile de la nord de Cinc, prin clipe grele.

Coplegit de superioritatea inamicului la Seligtat gi temItor ca aripa dreaptA a lui Falkenhayn+ s6 nu-i taie calea Braqovului pe la sud de Olt - Crdinceanu ordon6 retragerea Armatei a II-a pe o linie mai scurtii (16-29 septernbrie).

Urmirirea Armatei a II-a: biltilia de la $inca


presiunea simultani a celor doue armate romflnegti ce-l inco[esc, el cere gi dobflndegte comandamentul unic al fortelor du.smane din Transilvania (17130 sep tembrie), subordonAndu-gi pe Arz. Credincios misiunii sale generale Ei simfind rmde 'este punctul slab al dispozifivului rominesc, el renunlA sd urmdreasc6 16mAqitele Corpului de Olt ln defileul Coziei, margrnindu-se si inchidd acest defileu cu ajutorul Corpului alpin. Regrupdnd Armata a lX-a, redusd la Corpurile Staabs gi Schmettow, el atacd Arnata a II-a romdn6. Spre a obline o superioritate absolutii in punctul ales pentru lovitr-r[, el nu qovdie de asemeni sE sldbeasci qt mai mult Armata I-a, imping6nd pe rrma Diviziei 89 tot Corpul Morgen, coplegind astfel Armata a II-a romind in retragere, pe carc o ajunge la $inca-Pergani gi o bate (22-23 septembrie/5-6 octombrie), combinAnd

in ceasul primejdiei, Falkenhayn dovedegte cu totul altit t?irie sufleteascd decdt adversarul slu. Fa!6 de

"illlH*i::iTif+"x:"
fiff g"Fi,ffiHHij*b{:fr:triFJf

in

Care, dupi retragerea Corpului de Olt, nu mai are fata. celor 4 divizii ale ei, decat Divizia 4-a romdn{.

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOruL PENIRU INTREGIREA NEAMULUI

6l

ffj".lilT;fi"i: ffiiffir a atacului de front, cu Bitilia de la Vltrdeni

Oprirea opera{iilor de Ia FltrmAnda. Retrimiterea rezervelor spre frontul de


nord
lnfi6ngerile din Ardeal determind Mmele Cartier s5-si schimbe din nou atitudinea. Profitlind de faptul ctr victoria locali obfinuti la Amzacrua de Divizia a 9-a, 7 fixat pe inamic in Dobrogea pe linia Rasova-Cobadin-Tuzl4 el renun{d la operaliile de trecere peste Dun6re, lncepute de Averescu la Fllmdnda*, la 19 septembrie/2 octombrie, zddtrmicite de ploi gi de

Retragerea Armatei de Nord

monitoarele dusmaneincnipuinaui;i ctr mai poate tua iniliaiwe, el aruncd iardqi rezervele lui spre rnazdnoaptei,, cu gdndul sd reia ofensiva in Transilvania spre a nirneri linia Reghin-Tg. Mureg-Sighiqoara-Fdgdraq.

Retragerea pe grahite
Reac$unea e insi t6rzie. Armata a II-a nu se mai poate menfine tn Ardeal. Divizia 2l-a, trimisA ?n ajutorul ei, n-o mai poate ajuta sd apere Bragovul, care cade in miinile inamicului dupd trei zile de lupte dArze in cursul clrora aceasta combind iardsi suoe-

Bittrlia de la Brasov.

:iffi*!"**$fi*,,,

rioritatea mijloacelor tehnice care sprijin5 atacui frontal. cu ranevre abile pe flancuri**. + Cu Divizia l0-a qi Divizia 2l -a. ** La stinga, rim6;i1ele Diviziei a 4-a; intf,rite cu Brigada II-a, din Divizia 6-a, s-au oprit, si-au ftrcut fa!tr la marginea de miazdnoapte a Bragovului, impotriva diviziei 51-a de Honvezi care le urmirette de la VlSdeni. La dreapta, ->

MIRCEA VULCANESCU

NEAMULUI RAZBOruL PENTRU INTREGIREA

Sositi gi mai t6rziu, DivlzIa 22-a abia poate sI


ocupe inaintea inamicului pasul Bran. Proiectul ofensivei tr6buie deci p5risit. Generalul Averescu ia din nou comanda Armatei a II-4 care se retrage, risipindu-se

spre trecdtorile Munteniei*. lnfi'.ingerile suferite de Armata a II-a au repercusirrni, cum anrt vdatt, azupra Armatei de nord, Aceas-

n"ruur,::f, f-'.ff#;ili3'ff n:'*ii$H '4njj*#fig B# i:'i$#* j" .E:fr}


g*-r:itr'Yff-;:T;\"'*g!1"i""1"?'1i!"JJi;
gianila Moldovei'

luat pozilie in cdmpia de la rdsdritul orasului, pe linia Simpietru-Herrnann. Trupele -astfel romine acoperd deopotrivf, trecttorile Predealului, Bratocei qi Buzdului. Poziliile romine;ti de la S6mpietru sunt atacate de front de trupele Diviziei 89. Pe cind kupele romanesti rezisti cu greu in pozilii focului nimicitor al artileriei inamice gi nu se mentin decdt contraataidnd fir6 intrerupere, Divizia 76-a austro-ungard lncearcd sd cadl peste munte, in valea Timigului, in spatele apdrdrii romanesti. Nu reutefte insd, datoritt intervenliei Diviziei 2l romdnegti, ca-re tocmai sosegte prin Predeal, in ajutorul Armatei a lt-a. In ajutorul Diviziei 86 inamice sosesc insA Divizia 187 ;i mai pe urm6, Divizia 71. Atacul dispune acum iar de o superioritate de forle zdrobitoare, care-i ingdduie str covarfeascd apfuarea romineascl. El se infiltre^zf, prin poziliile romdne, pe care le lntoarce, extermindnd apArAtorii, care refuzd sA le pAriseasca. Cdnd, a treia zi, Armata a II-a incepe retragerea, unitalile ei nu mai au decat efective scheletice. Divizia 4-a a lnctat de a mai exista ca unitate. + in afarf, de rdmdqilele Diviziei a 4-a, c,are s-au retras spre Bran urmlrite de Divizia 76-a inamicd, aceasta armatS. se compune din: Divizia 21, care se retrage spre Predeal urmdritI de Divizia 5l-a de Honvezi; Divizia a 3-a care se retrage spre Bratoca ti a 6-a scipatA de incercuir-e, care se retrage spre BuzAu urm[ritd de Divizia 89 inamicS. ln ajutorul lor se indreaptS diviziile fostei Armate de DunAre, care au lipsit ln ceasul decisiv al campaniei din Ardeal. Divizia a 22-a, u;rrnltd de Divizia a l2-a, prin Cdmpulung si Rucdr spre Dragoslavele gi Bran, Divizia a lO-a spre Predeal pe urmele Diviziei 21-a; Divizia 5-a spre Predelus gi Divizia a 15-a spre Oituz ?n Moldova.

-> Divizia 3-a s-a regrupat gi-a

Considerafii asuPra cam;;;iei din' Transilvanra


Desf bqurarea camlani.

ei

'care s-a concePut $l

terelairiteresantedp!"!t:J"J"a:ii;;d""armatelor s-a e:

*":ffi

tl;fi "t"ti"Til L

romaneEti'

-tilJ.,' r" rransi\gu1;l'::,ffi:f"j:il":T:Tffil i#aiiJiu


ei soviielnic5' Aceasta cnnca

comandanlii armatelor 'S-a obiectat anume oe crtre iiit"l#tre lor' cd ideea miqcdrii armatelor
.csre -".Ji^".1""".." '" n spre a pentru generaliile viitoare'

I t"t[i*il"

semnalatl aici'

Eroarea Ptanului. ini{iat operafii

de

romin * I-:9::" S-a zis astfel, cd Marele Cartier " . .a de nord, pe -steaJerur,f '-'iii-.Ii,jr-''."i'"ivot Armatei

;ilp; -1"""'a-1i,ffih#1gtrg''gi5

ffi Pa*ll*r+un*qi'ffift ar fl
princiPal romanesc

#H'H

MIRCEA VTJLCANESCU

RAzBoruL

pENrRu tNTREGryA

NB":y!:ul

65

Amatei I-a austro-ungare, printr-o inviluire - a aripei sale drepte fdcut?i cu stAnga rom6neascd. In acest scop, Armata I-a romani ar fi trebuit si inainteze fulgerdtor spre valea Muregului, prin vdile Ha{egului qi Sebes,ului, unde Muregul e cel mai aproape de vechea granilE romaneascd. An ar fi fost astfel silit sA se retrag5, fdrb lupte, de teama t?lierii ciilor sale de comunicafie qi armata romdn[ ln loc sd-i dispute terenul pas cu pas, ar fi cd^fi in pfinA znnd de admare a Armatei a lX-a, zidtrmicindu-i concenharea gi despa4ind-o de Aimata I-a. in realitate, ofensivL rom6neascd s-a redus la o inaintare de front contra
cerea ariergardelor inamice, pierzdnd astfel toate avantajele pe. care le dd de obicei indrdznefului, rdzboiul de
IIuscare.

acesta, inamicul gi-a putut sfhrgi concentrarea nestingherit, mai inainte ca cele trei armate rominegti sd se fi putut reunui $ a putut apoi ataca gi bate pe rand, cu totalitatea fortelor sale, grupurile romdne rdzlelrte: mai intdi grupul de Jiu, apoi cel de Olt, ale Armatei I-a, pe urmd Armata a II-a, silind la urma urmelor qi Armata de nord si' se retrag5 ilba luptA.

'ln tetut

n#;'.:;fi *';::##m"nlH#rm'
i"u"c" itt vdile Tirnavetor' o"neralul Culcer .
acest

Insuficientele
executie'i
Acest viciu de conceplie s-ar fi accentuat - zic aceqti critici - prin lipsa de indrdzneali cu care au lucrat comandanfii Armatelor I-a si a II-a. S-a observat, intr-adevdr, cd dupd avdntul primelor zile de inaintme, Armatele I-a si a II-a si-au domolit

:T',".y*. :l^^*:*f,*:it|: ^H:* K:l;ff"l inarnta --^'ji!i"il',1i" ifl^"*-ilcttio de a

"utt"u Hff;:|"'#fr;.q::g+X*#ili'ff;,.TJ.i#, ;:'x*''Hl$Tf i" H-l5: iJ* s^t"ut"' =^mf*,mg:*Hr* lmpreju

l?';:4. lulJlJrrvt-^--^

elanul, cea dintdi oprindu-se ca sA sL organtzeze defensiv, in defileul Meriqor gi in fala Sibiului, a doua zdbovind inutil la trecerea Oltului. Singurd Armata de

"l^i -.,*oi ':il;t

.a",

-'daca
ea a

T:

il?#"#i"""i''i"""a'

::#..,-a, #er"a'"tffJ-$ t-

fof 3-ffiIi 'Tiliorj"r,-aupa nenrm ca a nstsuraier,'-. -aj .'uwit. D.T_ ly sixura4a' in olensNa'^'si;;' o situatie

J*e'

ceq

ffi"rfl

i':::t,

MIRCEA VIJLCANESCU

NEAMULUI RAZBOIUL PENTRU bITREGIREA

67

qi prin aceasta sd compromit?i scopul general al operatiilor. Acela,si lucru se poate spune gi cu privire la operaliile Corpului de Olt. O comparaqie poate face judecata mai evidentS. Iat?i pe comandantul acestui grup h seara zilei de 15/28 septembrie, suferind de trei zile, din partea inamicului, o presiune putemica de falZ qi de flanc, destul de asemAhdtoare cu aceea suferita de Foch in preziua bdtZiliei de la Mama, c6nd arrnata pe care o comanda acesta fusese aruncata de Bulow in bdlile de la St. Gond. Daca, h acel moment, generalul Popovici, cu toatd graitatea situafiei in care se gAsea, ar fi avut spiritul ofensiv al colegului sdu francez, care - cu munifiile pe sfirgite qi cu batalioanele reduse la seclii - raporta Cartierului francez situa{ia, in forma pe care legenda a rotunjit-o: ,,Centrul meu cedeazd, dreapta dI inapoi, situalia excelentil, mdine atac!", qi in loc si ordone retragerea ,,fiecdruia pe unde poate", ar fi ordonat a doua zi de dimineald, cu totalitatea fortplor lui, atacul spre rf,siri! dincotro venea Armata a n-a., - nu se qtie dace b6?tlia de la Sibiu nu s-ar fi incheiat cu o victorie a rom6nilor, chiar daci Corpul'de n-ar fi reugit, ca ;i Foch, decdt si se mengin5! ^Olt In imprejurarile in care se producea, aceastS victorie ar fi putut fi decisivd asupra soartei campaniei romanegti din Transilvania. Cei care au citit in memoriile lui Falkenhayn, de ingrijorarea care-l cuprinsese in dimineala zilei de 16129 septembrie, afend de asaltul Armatei a II-a spre vest din ajun, qi cunoscdnd situafia in care se gdsea Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toatl artileria grea ce-i fusese ataqat6, intre cele doud armate rom6negti, - inleleg prea bine uErrarea simfiti de comandantul inamic cdnd i s-a raportat retragerea Corpului de Olt qi isi dau seama ci armata rom6ni a fost la un pas de victorie, care nu sur6de insd dec6t

*m;ll3';t#:'5m.l6iu6,f *3e1?fl# militar, ci aoq


il"*.trai*i,
.,'.!aFti:,P:.-"tr
^1"-

i:ilff";#ilY*k''.'"""Jtffi
nierduse ' sPeranla"'

u*';;"di-;i

""'j'ff

H11"l;

^:Y:

ty^*t "o^uia-toi.,; i]".'*"ilii "*a ;" lasa prins de 'pedumerirea de d,pd . *i#;;';; ci renun!5 si victorie". mai pnmleoroastr decAt toate' ;;;l; jd';" aaryi lor #ffi ;.,"H,1. #? Sl,lfr : :: ceri ofensive roma
numai mdswi de siguranld' mindu-se sd ia in acea parte-

dus:nan, care' dupd infrAngerea spre avea' deschisa calea Munten'ter

vrednicl de imitat apare fermitatea

lilooti,,,,a",,*t"4'f9:;?"SH5il'""t'i:T;#.i'i1"l''"i
duce executarea PnnclPar

;::#-;;ilJa;

nici o criPa din vedere'

SovIielile conducerii t
sldbiciuni de De toate aceste erori de concept'ie 9i inzestr'area pana la un punct 'tehmca ".""'*tt"I?-utp.-ae

ffi lt*#)'rai;":trq'illti,i!lqii1?i"?l: de ad *u-i- a"'i"m"eereq


fiir#i'aaii,'*J ;
romini in prima

i""'"L"t -"i "Nffil"i'i"*er


s-a

din lSt6' e parte, a"amoanieide t?irie sufleteasci g*"a, ae att orain:'tipsa rominesc' Zdruncinat moralmente
Prerzanc

-ryferit{ inta

i"'i#.i,G","u'"u,u:9."lL;i"t3":{Bi3-,ff it'ffi 3# a dezlinat'

principal al actiunii. lra toc sa-qi;oncentreze efomrl punctului slab i ##;il'ca"durui' initjal - asupra care t-au -iiailicului, -s-a risipit in reacqiuni sterile' .l

liiJ*t- ""-pGt libertatea de actiune' primul ceas' a opril' Astfel, sub impresra pt"i"ii Ai"

MIRCEA VULCANESCU

R,AZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI

umple golurile.

acolo o misiune ofensivs. T;p"6--dir."p;;;;i"irri" fusesera irosite si rezervele

ofensivei; dar rimpul pierdut A savarsrl afi"ulcl o a doua "_" *"i trecfurd, u"hi,tit, greqeald, la exrema 1n&dzneald,hotiirAnd 1:^lu_.:*o"-",pqOe^nld orenslva pe doud fronturi, Ibra sa cumpanea."a Ol"a are- mijloacele necesare. Astfel in ,irrfr;;" ordona reluarea ofensivei in Ardeal, i"tral.Ja ""4;j ;" i" acest fr- ont ultimele rezerve oe armatii, concenbiandu_le in vederea ofensivei de peste Dundre. C6nd lipsa rezervelor a inceDut sd-si p16dg65 frr'Li|a, Marele Cartier, iaragi nesiatorni", u .";;d;'.f";;;. "F""Grc -;;;';il;; de .la. Dunhre, inainte d" ;J fi refimifindu-gi rezervele spre miazdnoapte. Era irxi prea rarzu; pentru ca aceste forte sd mai poatd irfeot i

avdnt, ofensiva din Transilvania, lunii august, f6cAnd-o sd piardE ireparabil la sfirsihrl timpul cel mai prefios. gi-a revenit i" u*a

in plin

E,-;;;;;;;5t-"" pritJ"n;;;#".

cabil, daci ne gAndim cd era vorba de o ameninfare directd a Capitalei - centrul sensibil gi ginditor al 15rii intregi. Aceast?i schimbare de conceplie, in plini desfhqurare tacticd a ofensivei din Ardeal, nu era ilstr justificatd, dacd ne gdndim cd in cumpdnd nu era un oraq, ci biruinla! Chiar dacd Marele Cartier axe scuza
cedat sugestiilor comandamentelor aliate, aceastd gregealS e cu at6t mai dureroasi cu cat pe aceastii reaclirme instinctivd de ap5rare s-a bizuit mai mult inamicul, in planul lui, dec6t pe insemndtatea rca)d a victoriei sale din Dobrogea. Campania din Transilvania s-a pierdut astfel, mai mult din pricina unor lipsuri sufleteqti, dec6t din pricina superioritdlii reale a inamicului. Lucrurile acestea sunt desigur ugor de spus astdzi, cAnd cunoaqtem reztitalele. Mai greu erau de desluEit atunci, in vdltoarea bdtdliei. Vorba proverbului. Faptul acesta atenueazA, desigur, in parte, gravitatea acestor judecSli. Adevdrul lor nu poale fi insa t6g5duit. In misura in care ,,istoria lucrurilor care au fost, e meniti sd fie pildi qi indreptar pentm cele venijoare", ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui pe cineva, ci pentru a face ca m6ine, ele sa nu se mai repete, Ajunge si ne gAndim la ceea ce a putut face iniliativa hotdrdt2i Ei indrAzneali a rmui locotenent-colo-

de a

fi

executate.

ih primul nind erorii de judecata a Vfu."lui Cartier romdneic, care u rip.ii Ardeal, in_ momentul cel mai a dispus_de r-ezerve, cdci aceasta n_m fi adevdrat: "riti.-N"-p;;t " ;;;" ci pentru cA, tuburat de teamd, ,ru u _ui pil;;j.; hB:$^"_yd". 9i trebuia sd re intredffi/el---' .cdnd ,l-oteruca tscat5, mai t6rziu, asupra ,,rdspunderilof, a ramunt cu prisosinli acest lucru. Este iuncie;i s; amrntim ci in timp ce armatele ,.-a"; ;;';;""1 sylgreau secAtuite de rezerrre, presiunea,_"i O"r-# abil, 6 divizti romdne5ti 9,ia6"r-'""ilt Jf,i_#;"'fi vederea unor loviruri i"or

pqfr a campaniei romdnesti ,^_F!-"q:rl .pp""i. oecr arrburt

"Uii-l:r'e.#';;;":,

trebuic

a"-."1";;dJi;"j;

moral

Ul" planurilor Marelui Cariier romdne*; ;;.;g";'#ii

Cd infrAngerea de la Turtucaia a avut un


.at6l de horiirdtor, incat u

-"t ".r""prrl,"a"rli$"iprli
aet"rminlil"ft
efect

C6ineni qi ddndu-gi seama de prczenta inamicului in munlii din vecinAtate, a org rrlzat apbrarea trecaloarei Oltului impotriva Corpului alpin, pe care l-a irnpiedicat s-o ocupe, p6ni la sosirea Diviziei a 20-a, numai cu 15 biffini din sat lnarmali cu puqti luate de la inamic, aflale la primdrie; sau la felul in care, alt act indrSzrre!: atacul invdluitor al deta;amentului ScbrlStescu, cdzAnd prin surprindere peste muntele Vdlcanului, a restabilit, la Jiu, situalia compromisa-n urma bdtiiliei de la Merigor, recucerind, in preziua bitiiliei de la Sibiu, tot

nel, Toma Popescu, care trecdnd intdmpldtor prin

MIRCEA VTJLCANESCU

bazinul Petrosanilor, - pentru a ne da seama de eficacitatea pe care ar fi putut-o avea coordsnarea


riguroasd a acliunii unor elemente capabile de asernenea eforturi. Pilda Annatei Prezan, care,- pe scari redusd gi la alt grad de densitate a trupelor a anticipal totugi, cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue realizati pin inldntuirea eforturilor succsive, in sectoare diferite, care a ficut nemuritoare gloria militard a lui

APARAREA GB{NITEI MUNTILOR


Gdsind c6 Falkenhayn inatntlazdprea

Foch, de mai t6rziu,


privin{e.

este hotirAtoare

in

aceastd

in99!-{14;

n$gml"m:;iq"ffi:i*ffi #r*j**'m*r*xW*:m*'
pe urmele romAnilor'

incerarea du;manI de a trece ",-ii.i"1i-i surPrindere

Pti'"
-

de la Pless' Armata Urmarind executarea planului tp-.'e tstTl r-"""lrirfiJJ"eaE atacl munt'ii Moldov-ei Trotuqutut' prin valea l,liriiia J'a;fauatd spre sirdt'

il'"-*a 'a

ili,tff

ruL"nr'uvo sfortlrilor - cautA cu..A

*?-T:ffi,*it't,ffi l-.e," il",*qh. j:,Rfi^Toi _ytl,:, ;

":Htf'j

fr ili.:

m:t'-f+-fFffi
Generalul Berthelot decoreazd ofiteri romani

;?"ai'f "t*^ ..T-1.'a""i,iu

#i i'*Tr.fi:'ffit'#'il*:+ni;;;;

'lFq?;#;gta I-a *
contra Armatei

72 MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

tlu"']

spatele Diviziei
Eremia Grigoresc,

va.la cade

rnderJtre- de romAni", Morgen, mar norocos, ocolind cu brigada 8-a mixti peste crestele de la apus de ^Giu_

e stlrt sa atace pieotis 'ci FT^5l9area aparall

ttupelor romdnegti care se retrag de Ia Bra5ov. nu reuSe-lte, afa inc6t' Staabs

Daci incercarea lui de tdta calea predealului

la Oituzn Amata a D{-a reia ofensiva impotriva trecitorilor Munteniei, deplas6ndu-qi efortul tot rnai spre apus, cu gandul sA atraga intr-acolo rezervele
romanilor. ln acest timp Mackensen atacd ct Annata a III-a bulgard linia Cernavodtr-Constanp, pe frontul dobrogean, slEbit prin retragerea rezervelor romanegti trimise in apirarea mrmlilor. Atacul trecdtoarei Oiuzului nu adupF inamicului nici de data aceasta rm succes apreciabil I u. in schimb, ofensiva dezldnfuit?i contra muntilor Munteniei, dac5 nu reuqegte s[-i deschidl lui Falkenbayn calea spre cdmpie, ll pune totusi definitiv in st2ipdnirea oestelor care domind rmele trecitori. ln valea Prahovei, Staabs, folosind rezervele aduse

Ia

fi"*"#f."

22 rcmA_ ,para ;;;i

Rucdr. in

,*"*:*::r-p:_T

'p;g3f"g:#+Hi,H#ffi

-aini o victorie

ieftind, Falken_

ffi rE.*r+"f-f

;$gr:'r.m*fr'-*r*::,Tr*:
ince.rcarea

trecerea mui,gitor
incercarea de sumrinde

dea forth manii


d up

-f '{-?'ffi}Tt}ii:*tl,lq*}f"H*;

". 'Mau gravd e situatia in Valea Otnlui, rnde alpirni lui Krafft, atacdnd fbrd intrerupere, au ocupat bazinul Titegtilor, silind frupele lui Petala se ia,pozitie pe' ultimul gir de indllimi, ai mun{ilor Coziei." In s6rsit, un concurs fericit de inifiative transforma in biruin{i romdneascd o prime incercare de strdpungere, efectuat5 de inamic la Jiu, tocmn cand acesta se socotea st5pan pe victorie. Din nefericire, victoria e pl6tit2i cu moartea generalului Dragalina, bral'ul comandant al Armatei I-4 funpugcat in defileul Jiului in cursul unei, gecunoagteri efectuate in preziua dezldnlu irii ofensivei'".
desti

sectoarele vecine, a pus $npdnire pe linia Clibucetelor, silind trupele romane$ti sa se retrag6. Dar Viitoianu, care comandd sectorul, q pcupat o noua poz-ilie in fala lui, la nord de Buqteni ' '. In sectorul Ndmdeqfi, Morgen a izbutit sd coboare crestele; dar Gdiseanu l-a imobilizat la nord de CAmpulu4g, pe linia dealul Mateiagului - Albegi - C6n-

din

74

MIRCEA VULCANESCU

RizBoruL

PENTRU INTREGTREA NEAMULUI

75

-Situafia operafiilor Ia srartitul lunii o.ctombrie. I nsemn etatea strategici a rezistenfei de la O-ituz.Modificdrea ptanui;i-;; rdzboi al inami'cului. Toate aceste operafii n-au adus inamicului succesul strategic dorit. Dac6, in Dobropea
9 octombrie

i.s

pivi,iei'?';-;,i;8"?"b:i,.*:?#ffi ?"".l."'ii,l Constanta si'

pe unde duce dnunul cel:

gm*u-*m***",'mg

I:1r""1 au fost astfel puse in imposibilitate J'-i*ea mata tn regrunea Gala(ilor.

Stngorescu. pe acolo nu se va'trecei

trfgil"*rtt;it?H#'tiffiiffitr c"r" J"ra li_r,i"


ficut nefolositoaii

convingerea cA o ruphlre este posibild daci repetii incercaiea cu- noi forte; evi6nd erorile trecute. ln acest scop, el procedeazl, in a doua jurnatate a lunii octombiie, la o noui concentrare. Shbind oresiunea asupra muntilor Moldovei, el isi intiire$e

pnn .aceasra va drn Dobrosea.


S,r

x*:*#i*y.iwm-l:rr:w -lrri#;"-ili fi
qi

i" ti-p ce grosul Armatei de sud, care a cucerit aproape toa6 Dobrogea, e retras intre Nicopole si Rusciuh unde va rdmdne in as1eptare, pAn6' in niomentul in care, odatii ruptura o!tinut{-1t in"ng gi puhoiul dugman revAxsat in cdmpia Munteniei, aceait:i armaa va pirtea trece Drn.[rea spre a da mAna
hrr"ut" a lX14
celeilalte.

lXj"T_:9pry." _cresleior una" pana acum sd iasa din treierori, _ deri

,",i"$;l*l.lldffi T:1"":HdL-u:,';l"TT"g:#l - catre vestul .Munteniei, o"a" or"n.iueiJ;#r;-l:;;


t'paijr"t

Considerafii asuPra aPtrrIrii 'munfilor


invdlSmintele campaniei de apdrare- a munlilor romAneqti in crusul iunii octombrie I 91 6, sunt de

;;';iffii

TJti,Ji

76

MIRCEA VL]LCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

decadd a hrnii octombrie de superioritatea manewic[ a inamicului, care dispunea de mittrli speciale antrenate pentu a lupta in munfi, rom6nii s-au deprins repede cu condit'ile acestui fel de operaqii gi, incep6nd din a doua jumitate a lunii octombrie, ei n-au mai putut fi dislocaf, de pe creste prin manevre ci numai copleqili de superioritatea mijloacelor tehnice ale inamicului. Paza ilentf a flancurilor, rezistenla elastici, impetuozilatea contaalacurilor gi esalonarea rezervelor in adancime au fost principalele elemente ale succesului rezistenlei rom6negti in aceast2i perioadd. Ea a silit pe inamic sI opereze, cum vdzurdm, o nou6 concentrare de forte lmpotriva Rom6niei, de astd dati cu intenJia ferma de a infrange definitiv, rezisten{a romAneasctr.

asemenea wednice de finut minte. Stingheriti

in prima

paza gafilei mutoase. a Moldovei' pan6 la Trctuq'

l"#ffi

i Jlrila*rtiJprin -.are-si ^itttitts"te

fiontul pinl in Vrancea - nu " r^r--l-it n diiponibiti decAt in prima jumatat -a -lunrl r"t -Jripa iofra.g"ttu Armatei I-a' cdnd va " i.I#tU", ;;t"*; ile ott qi in btrElia de Pe Argeq'
NOTE

H:#ffi#; #F.'i:'# B#""'ifftr,ajutorul Armatei diviziile date in

r't""'l'#l'*rury@!ql ' ?"g*,#B.ffirtemporar de Amata a tx-u gqnlular ;; ;ifi;;": ;"d"t


armati

I austro-ungare ;r CorpuM austrc-rmgar' al "lur O9r11 i'"ti^i.'C1.r-Oi"tai otioa tpi" Ones,ti ;i Targul acelay 1t"d:^t*: vtG"t 5i comenigti' Amandoua au mai laobrccuv: "tiJ' .1d c1t :X';;;&'"i,,'l"tct vale a Trotrr.sului' cit

rezervei strategice
Din nefericire, Marele Comandament romin nu dispnnea de nici o fezewd, shalegicd pe care sd o poate anrnca in lupt?i, la nevoie; toate resurse]e sale fiind irosite la intdrirea liniei de rezistenlS. ln fala t ''

Nevoia

'"H*ft;n"rfi!;;:*t*frry$firffift#; din Mtmtenia, tltind Folt*huT


;';i#l .T
in direclii
ptun"i t"i Ludendorff'
Pe cea
pe- ca1e

try.a

lH.:iiim:n*i":'':.3;tr;"S!lttli#1"":f; x*r"; divergente'


Oituz' pe unce Ar."ul principal se dd de Schmettow' la la- onesti'' Frin la Tdrgul Secuilor ,*":';;;;fi ;;" de iii"r. ioi-u Sarata, Hada' Grgzeqti q1 BogdAneln'

Bdtdlia de la Oiuz

acestei situalii" generalul Culcer, comandantul Armatei I-a, propusese pdrdsirea voluntari a Olteniei qi retragerea frontului romAnesc pe Olt. Consideratd ca un atac de sldbiciune, aceastl proprmere prudentil a celui mai bun general de cdmp romAn, determinase Marele Cartier s6-i retragl comanda armatei in preziua victoriei de la Jiu. Grija constituirii unei rezerve generale va deveni insd principala preocupare a Misiunii militare franceze condusd de generalul Berthelot, sositd ajutorul Romdniei (3/16 octombrie). Ea va determina o regrupare a armatelor romAneqti, care vor ldsa pe seama ruqilor

!i{:ur"rff ;it'ff*TT:i"":T*"i;-:ilifDivizia I ttrcd rnunlt #;*;' p;;a ajunge ; se deJparte'


V,ini.i .i,'.

rrsirit,-unde-va fi sositl din- Regat. Divtaa 3 de Divizia.2-a romind i;;te;d;-.ti ; tbfileului oituzului' de Bretcu'.F M"q:tl: luat pozilie la nord ;J:;;;;;,-.r* " i":,"*Lii'"-bi";ri"i zr iusfi-uneare;T" :HX: de bataii sileste Divizia 2tept"murie' inamicul ocupa Poiana li#"['Jrt"lJ;;"tft La'lb

ffi*,S*le"$hi#:li

lil:l fi

in

Stuael

"-'fro. oit iriu t5-a (general

Grigorescu) venitd d9 ne lonnrl

*f''#,,i{nr'ln'i""3;t'xffi '"$l',i""'ilLJ'S

78

MIRCEA VIJLCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTRIGIREA NEAMULUI


oresirmea

rmde

3.

inamice de a intoarce pozifia romdnl de la Hfia sunt contamanevrate abil din v6ile Caqinului ;i Sldnidului qi zdrolite rma dupf, alta. In fala acestor esecuri, inamicul aruncA-n luptd Divizia 8-a bavarezl.. lnterven{ia ei ajutii la ocuparea l{6rjei; dar noua incercare de a lntoarce pozifiile rom6negti dd greq ca gi celelalte. La 5 octombrie, inamicul, care are acum toate fortele ln linie, ho6ret sA termine, dezl5ntuie un atac general,-tisia. fu prezenta arhiducelui mo$tenitor si a primului-m isau Oir comandantul -han, in ijutonit ceruir i *riili aJ i" br"l, o brigadl din Divizia 8-a, contaatactr a doua zj. ln Drezenta principelui mostenitor mm.4n, rcstabilind situatia pe tof frontul. Atacuri si contraatacuri se succed zi si noaote- de la 6 octombrie, fartr alt rczultat decat hecen;a pozitiiior dintr-o mdnf, in alta, pinl la 9 octombrie, cdnd dusmanul incepe s6 dea serne de obosealtr. Profit^dnd de sihralie, Grigorescrl care a primit.incA o brigad6, dezhnpie un nori contraatac general, reia Hrirj4 coarna Sgneica si in[ltimile de la hotar. aincdnd pe inamic pe linia vechii gianite- .
incerca s[ rlzbeasc[ In valea Trotrs,ului, mai la nod cu Corpul VI. Renunpnd sf, atace de front pasul Ghimes aparat de Divtzta 7-a, el cautl sd intoarci apararea ioni6neasc6, patrurzand cu diviziile lui, in spatele ei,'prin v6ile afluenfloi laterali ai Trotusului.

Cainului (pe st6nga), iegind inaintea dusmanului la Hdriat ocuiegte DMzra 2-d de cavalerie. cair tece in rezervfla aripa stiingtr a grupului, in valea Caginului. incercarile

!i

lui contibuie la slf,birea rezistentei inamice fa[f, de itacul Aontal. Asa c5 rom6nii restabilesc sihra$ia pe linia:
Muncelu
Uzului.

Goioisa

- Vf. Edera - Vf.

Lapoqul

Poiana

4.

Laptele din valea Bicdzrlrui Mai la nord, in valea Bicazului, DwIAa 72 ausao- ungari alaca la 6 octombrie, odattr cu dezlf,ntuirea atacului general de la Oituz, prin srnprindere, mrmtele Tipcheg pe care-l
ocuptr, inaintdnil spre Croegti, cu gandul de a

tiia comrmicaliile Diviziel l4-a romine, prin Valea Tarcf,ului. Dar in vreme ce detaqamentul Rogobete rezistd de front la Croesti, deta$amentul colonelului Gherascu conbaataca pe inamic dpre A{a, intorcd.ndu-i pozilia Zadarnic incearca acesta
s6 riposteze atacului frontal romanesc, dezlSntuit concomitent. Creasta muntelui dmane pana b urml in mdinile rominilor

trecltoarca Bicaztrlui nu poate fi fortatlt. zi dupd bltf,lia de la Brasov, Falkenhayn, in cdutarea 5. A celui mai scurt drum spre Bucure$ti, ordonf, Armatei a IX-a

fi

doua

ele indat?t si dacd s poate inaintea romdnilor. Corpul I (Morgen) ia direc{ia trecatoarei Branului pe urma resturilor Divi^et 4-a, Corpul X)O(X Arspre cele patu tsectrtori de
la sud de Brasov, Divizia 51 spre Predeal pe urmele Diviziei 21, Divizia 189 pe urmele Diviziei 3 spre pasul Bratocei. Corpul Lutwitz ia calea Buzdului, pe urmele Diviziei 6-a' Corpul Schrnettow e trimis spre N. E., h rnrmlii Vrancei, sd coopereze cu trupele Armatei I-a la fo4area tecttoaxei Oitrzului. Desi violente, atacurile indreptate spre pasul Buzdului;i Bratocei au mai mult un caracter demonstrativ. Alacurile orincioale se indreanti sDre trecatorile Predealului si Branului, b" *'d" du" drumirile'cele mai scurte spre Buc'uregti, prin Ploie.sti qi Tdrgovi;le.

sa atace prin surprindere trecatorile Munteniei, patrunzand in

ln tip ce lupele

Atacul viiii Troaxului

se deslagurari astfel la Oituz, Fabini

inspr Agas gi Goioasa. Dar generaulul Istrati care comandl Dritzia 7-a, conhaataca h centru de front (detasamentul colonelului loan) inspre Asiu. In acelasi timp, trimite pe dreapta detagamentul colonelului Boian sI ocoleascf, prin vdile Agosdnului si Agasdui si sA cadd in spatele inarnicului de la Goioasa. Impir.rdenta execrjtarii -de atacului flanc duce la nimicirea driraqamdntului; dar

'Divizia 39 (Molnar) atac6 la I octombrie spre Dbrmdnegti. DupI o zi de lupti nu izbuteste ins6 sA ocupe decdt Poiana Uzului, de unde este de altfel scos de zi, ? dou4 pe prin contraatacul roman dezldntuit simultan de front gi flancuri. La 3 octombrie, Divizia 6l (Grallert) izbutesre insl sd se infiltreze mai la nord, prin viile Suliei si Ciobdnasului

La

dreapta,

6.

Miscarea ocolitoare
austro-Lngara"

Tirnisului-in sDatele truDelor romanesti care se retrdgeau de la Bias.ov, e iadamiciti prin intervehfia Divizrei 2l-a; a1a ce Divizia 5l-a de Honvezi tebuie sa atace de front trecttoarea
Predealului.

Atacul Predealului a unei Brigdzi din Divizia 76 care incercase si cadl peste munte, in Valea

Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainia, in acest sectot decat cu greu, cucerind munte cu munte'ii numai dupA vii contestatiuni qi cu mari jertfe Astfel, cu toatE superioritatea lui de artilerie, el nu izbute$te sf, cucereasci definitiv muntele Susaiului Si sA ocupe Prcdealul,

MIRCEA \/TJLCANESCU

RAZBOII,JL PENTRU INIREGTREA NEAMI'LT'I

8l

dupi l0 zile de lupte indedite (10 octombrie). Diviziile 4,gi 16 rcmanSti puse sub comanda generalului Vtitoianu, inlocuiesc mult incercata Divizie a 2l-a, ocupand o noutr
decdt

Contraatacut romen arunc[ de a doua zi inapoi pe duqman p" -o"ti Robu gi Mugums,ul, ftrf, a putea bsa rccuceri

7.

pozitie, la nord de AzugA pe linia ClabuceteloL

8.

prin valea Pravdtului pe inarnicul care, socotindu-se invbgEtor. inainta descoperit in jozul vdii Ddmbovilei, il loveste cr"[nplit restabilind situala pe linia: Argesel - Nam5erti, Valea

Aci, Divizia 22-a rcmdnf (general Raat), sosici de la Dunzrc, a inJocui! la 27 septe;b,rie, rAmISiGle Diviziei a 4-a, ocupdnd, la Giuvala, putemica pozilie, piig[ti?t inc6 din ti.mp d9 pace, sprijinitil cu stAnga pe masivul Pietrii Crairdui qi cu &eapta pe mun0ele Fundafic4 lllngf, Moeciul de Jos. Dar tr timp ce aceastii divizie respinge atacul Diviziei 76 austro-rmgar[, car incearctr sI pnnmdi, de fron! in valea Darnbovifei, - Brigada 8-a de munte austo-ungarA ocolest Piatra Cmiului 9i dade la 30 septernbrie, la RucEr, in spatrile poziliei romdneqti. Divizta 22-a se rctage in grabd, salvAridu-si materialul, spre Dragoslave, rmde ocup6 o noud pozilie. Atacul Drzgoslavelor Atacatd aci, din nou, de inamic, care a adus ln linie si nou, Dljzia l2-a bavarz5, Divlzia 22-a nu-gi mai poate men$nb poz$ile. Situalia este poziliile. SltuaFa este grava penbu romani. DacA frontul lor cedeazd, inamicul are deschiiA deopotrivi calea Bucure5tilor prin Tirgovi;te si calea Pitejtilor prin Cdmpuiung. -sd-gi 'roade-le de la Rucdt'' ,,Surprinderea de _la Rucit'' e pe iunctul s5-si dea lunctul asjeptate de inamic. ln aiukrnrl Diwi In ajutorul Divizlei 22-a sose$te insA, tot din Dobrcsea. Divizia 12-a a generalului Gfiseairu. eonraatac6nd de fllni Gfiseanu. eontraatacfud de

, Mai norocoasi fu operalia inamicului indreptatit contra Trecdtoarei Branului.

Surprtnderea de la Rucdr

ilealul Vladului. - gtintda 2-a aloind, care coborise inrre timP de pe Surul si cazr.Ge h octonfo,rie, la Sdlatuc, pe liniile de comrmicalie ale Diviziei 23-4 - care tdcea fal[ in mmfii Faglra{ului, Comului alpin- -- fu contiaatacata la octombrie pe &eapta, J" 6it""u-,i"tut Mogoiu dinspre Clocotici, Ei amncatr inaPoi ne muritii Ghitu si Fruntile. Un nou atac rorniinesc pe '**""liitiit" c.ilouir"i $ tihpd rau, detemina rctragerea ei precipitatd, mai spre n<jr4 cdte mrmtele Poiana- --'frit*,i"tiu Cdrpului aipin, care atrcA cu toate fo4ele la 7 octombrie Mdzgalul apoi fala Sf Ilie, Cdlugrrul qi Zdnoaga, salvA coloana aventumasd, adgand spl srne rezervele rom5nesti si determinend pe comandanhrl roman - ale cf,rui eiernentL 'inaintarc, conduse de colonelul Cantacuzino, r.zistaseta eroic la'Co1i - sf, reFaga, la 8 octomt'rie, -fronnrl sud- De o Dozitie mai sigur5" copstituiti din indl{irnile ""re c! straiuiedc b nord bazinul Titeqtilor. ln acest sector cdzus' la inceputul luptelor, generalul Praporgescq comand'antul
10. Geroch caxB lnlocuieste Pe Schnettow limis la Jirl relncepe ooeratiile la 14 octombrie' -' iirno de 8 zile atacurile 5i cont'aatacurile se succed ff,rd

Divinei

2Q.

Pravliului
9.

M6gura

Curtea de ArgeF. Atacul dezldh{uit la 3 octombrie de Brigada a lO-a alpini co-ntra poziliilor ocupate de Divizia 13-a rcmAnI la apus de Olt pe mrurlii Pietrosul, Veverila gi Chilianetul, nu -izbuti.

inceapa abcul vaii Oltului, spre a razbi, concomitent, in direclia Pitestilor. Folosind aceeasi metod5 care-i reugise la Sibiu, Krafft incearca sA intoarch aripile exteme ale'pivizlit.r ii ;2j romanegi cu Brigada lO-a alpind prin Valea Lotrului ii cu Brigada 2-a pe iniltimile de ld rasaiit de Topolog, in dir;cfia

De indalii ce Falkenha5m isi d.trrlu seama de perqrectivele sFategice ale surprinderii de La Ruc6r, ordon6 iui frafft sa

Luptele din valea Oltului

Mateiatul

Prisaca.

ocupat muntele Cemica e ahmgat peste granitl' Lu?tele din valea Prahovei 11. Atacul. dezlintuit la 13 octombT ie in valea Prahovei de inamicul iare a aitus aci tnrpe din sectoarel vecine, pwte , oiciorul in a doua pozitie romdneasca Din prima z cade btatu"itut Baiului. A do'ua zi ClSbucetul Azugai. cltbucetul 19 iu,t-t"l tt" fu luat decdt la 18 octombrie. Rqgucerite la ctl i"t -G". Cltrbucetele nu pot fi' pf,strate. ln sqt;it'Dihamul-;ddea la 22 octombrie, dupa hpte darze' qi ultunur element il acestei linii. Istovitit de bombardamenbl inamic iontta"racutite rcpetat, Divizia l0 trebuie retrasa din "i-Oe iunt.zl- Elementele din Divizia l6-a, care o inlocuiesc, ocupd iu-23 octombrie a treia linie de apdrare la nord de Bu;teni' Lipsit de forts suficieate spre a inreprinde : gum q yqi PredeluE, in - o oiensivf, Frtemict de lasd-l fixeze, spatele inamrculur' ordonand atacun Averescu reriseste totusi 'aiat in vilea Prahovei cit dernonst-afive ;i in sectoarele
intreruDere. Dusmanul care
cont ait"cut de

ir

Fata Moartd

;i

12

Bratocei gi Predeluqului, de unde acesta

ili

rebisese rczervele'

A doua bdtdlie de la CdmPulung Nici Morgen nu se dtr batut in rgiuna C6mpuhmgului'

82

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI

83
.

h^El" ce Divizia. t2-a bavarez| si Divizia 76_a reiau fl:furu9 cgntra noului fiont rom&resc, briguau-ji_. ir-rn,ii.ii
ll"?T3,j1,ffi.'j";39';Hgio*;l?":i1,3J:lxy:,,i:#H:

$,ffi

fr n' J.qT,'

*r#?r'frft #'ltr "xrtr?,}j

#r#iidf*Si:_*T'it;"'tu*:inl##
constituiesc sub comanda generalului 9_1igq", crupul Namae$ti ra anpa sranga a Amarei a U_a

,iffi i,#*#Jii+,ffif l;s.l;--r-T,ft#j Trupele romdne


,ffi ,knt""?,"L:,1,,'Rff
in
direcgia ard,+,j,

13.

al1Trl*,

ffi,,r{+Eqf stabil, cu ""Jtr"?:.# fl lcr nn progreesoctombrie, toata ofenspa l;;'e.;if;[r; la 28


a-,;i!t'$
Luptele din valea Ottului

Divizia 6-a de cavalerie, lntre Oslea qi Rostovanul urmeazil sI coboare peste dealul &canului spre Btrdiceni, pntm a acoperi Divizia 2--a bevarczl lmpo .wa unui contaatac roman din spre Baia de Aram5. La l0 octombrie, Bigad^ 21-n romdnl e lmpinstr spre Muncelu pi Urma Boului si apoi mai jos, prin Lainici, spre iesirea defileului, la Bumbiqti. La apus, Brigada 22-a rezistl, retrdgdndu-se succesiv cu &apta pe dealul Buliga qi apoi la Poiana Mihai Viteazul. Dar la stS.nga ei, Divizia 2-a bavarezA sparge linia rom6na inFe Comul Zhtoagei gi Sigleu, anrncdnd detaqamentul Sctrrldtescu peste dealurile Scudu si Mutu spre Vai-de-ei, qi detaqamentul Truqculescu spre Sernileu qi Tufin, spre Dobrila. Colonelul Homoriceanu se lasd surprins Ia Vai-de-ei si inamicul se revars[ in satele de sub munte. Rezistenta de ia Poiana lui Mihai Viteazul, devenind inutilf,, BiLgadra 22-a se retrage sprc Vddeni 9i Curtigoara. La 13, inarnicul a ajrms la linia: Dobrita - Fr4e$ti - Stlineqti Cartiu - Sdmbotin - Bimici - Porceni. Avangardele lui apar in fala Tirgu- Jiului.
Fegateste riposta, ordonind unit?itilor rdzle(iie sA se oprcasctr qi sd facd front ofensiv impotriva duqrnanului. Ordinul se execuci la 14 octombrie. La dreapta, Brigada 2l-a atacd de la Bumbeqti spre Porceni-Bihici-Moqneni, tiind cu deta$amentul Diamandi comunicagia inamicului peste Buliga, spre pasul Vilcanului. La centru, Brigada 22-a (colonel

Vietoria romilnii Dar colonelul Anastasiu, comandantul gnrpului de

Jiu,

,ffHtil'fif,:f:#ti:_i

.o#?,it,ffif #*#:F+fr;,lH,Syffifi{*#
dp"iilr"il 23-a in ajutorul cdreia sosegte Divizia pe linii Dange;ti _- niH*""sti-': l4_a- se i-ri:i

n*Diizia ""U[.* LL?it


14.

HTtr ::*Ei:il"i"f,nH:,,trHjili iar r" zo T,'J;'i#;'n; vrsi'ra;

i;.i-i

S#ff.t.*t

prima ofensivii inamicii . de ta Jiu

lrprnirOr:[ri:#r,,ffi##T#i##,"#{ :ffi ,'S",;,'"J:';H,i':::".*rum,6r:nil,f tr;flrA"ff

::fr'.{,.fr ,lil!;},."Tt,"ffi i.,mt#T*::{ngr:y!: cu Divizia 2_a bavarcza. ln acesr scop, ;;-";; ci;,ii atac: demonstrativ, t" .a"a.it ri -spy.-.ry prislopu; Divizia "ii.i;;*^d.*;i; IgTana, ir-'r.e Surduc gi Z-"'aii#G it^"i pe coloane. Bieadi 22_aapus,.

-trci

Obogenu) abca sprc Trminegti-Cartiu-Rugi gi Horezu, provoc6nd confuzie in unittrlile inamice. La s6nga, detasamentul Trugculescu ataca spre Rasovita - lrsaloi Lele3ti, dar e oprit de contraatacurile inamice. In sfiirqit, apdrarea podului de la Tirgu-Jiu, in fata cEruia au aptrut doui companii inamice, se improvizeazf, de colonelul Mlldinescu, cu ajutorul miliJienilor, cercetagilor 9i popula$ei civil-e. Cu acest prilej s-a distms viteaza Ecaterina Teodomiu. lntoarcerea ofensivd a romdnilor surprinde pe inamic in risipire. Pentru a desava$i succesul, doutr detasamente mai puti:mice sunt destinate ir pamnaa ad6ac in'dispozitivul du5man, unul pe dreapta, alnrl pe stinga pungii formata de lnaintarea acestuia. Pe dreapta, detalamentul lt. col. Coandtr atacS spr Sambotin - Anriri - Schela - Vai-de-ei gi cade

in

Pe st6nga, deta$amenhrl lt. col. Dejoianu, sosit prin Baia de 4ram1, de la Cema, pomeQte din Bradiceni in tei direcfii. In timp ce detaqamenhrl Dumitrescu ataca divizia a 6-a de cavalerie inamicl, de front gi de flanc, la nord de Frdnce;ti,

spatele duqmanilor care rezist6

lui

Obogeanu.

84

MIRCEA VL]LCANESCU

alungdnd-o inapoi peste dealul Piva, spre dealul Arcanului, degajdnd. astfel stAnga lui Dejoianu, - acesta ataci de flanc, prin Arcani, -trupele dugmane care rezistd la Rasovila lui Tmsculescu. In acelagi timp, a doua coloand porne$te prin San6te$ti si Rrurcu spre Dobrila - Vilari - Curpeni - Dealul

CAMPANIA DIN MUNTENIA


Str 6Pungere
Punctul vulnerabil

tuuri si provizii. Cu acest prilej, s-a distins locotenenul de rezervtr Plttqcoiu, citat la ordinul armatei, care, fiind niscut prin partea locului, a patnms. pe poteci neqtiute, noaptea, spre Amuri, hsolit numai de c6liva osta$i, h spatele inamicului, capturdrdu-i o baterie de opt
numeroqi prizonieri,
ohrrziere

Leqului, dilndu-gi mdna, in spatele dugmanului, cu deta;amentul CoandS. Surprins de yiguroasa contraofensivi romanS, inamicul se retrage in gra.bd spre creste, ptrlsind in mdinile romanilor

evacuarea O lte niei

de ta Jiu

9i

#i] -ui 9,"?i:::TT/'*'flffi, ";il'i#s ffitiioi-" 'J.#'d;t"";$;;-t,r iu


sL':';"
ingust qi unde toate crestele sunt in

al dispozitivului rominesc de

gdsirea acestui punct' incepe din 1919' :Yno:cu'tA a treia pafle a campa er roinAneqti numele de campania din Mtmt?uaj ilt iri.J^ -ifitu.a sub noi6mbrie p6ntr dupd

il"!#'J"'
Crlciun.

ru-"-

r"""pttl lui

""E'ril

nrr desafii vaart, infr6ngerea din octombrie t"1i1: 9: qi' trei #'"ffi;d""t"ifiramicproaspetezile incercarea de cu.fo4e ;a,i;;;;;p;i(29iepets octombneli i hoiemUrief in sectorul sffiDrmsere ;;"iarrei" cu totul secdtuit de tezerve' '""il;;;d;-ciocan data de cele patru divizii ale -piui"i"i

"";;;
t-

cavaleriei defileul It "iii'a"'i"--*ta data infanterieiJiului- dintAi' lui celui ;;hsdnd 'sarcina impotriva contraatacurilor. ro;';j';;ti;;'deschis si Gilortul spre craiova

-{J#;-;;*

I-a rominesfi,

rcu999!e .sd

;:ilffi'.;,
E

ffa'il';;#iia:ri-emuallit in grabd de romdni^prin aduse

lffi;;;;Rezl:ivete
#u',ifi"iii'?or*.

Jiu decdt o slabd rezistenl Oltului'.

Vdnitorii de munte la atacul

Crresoarer

'* dir#t" !tt"- t"*a"tt inandcj'ul' care . c'ri;;i; aTii "oi;uti", zoreEte acrnn spre trecer e

" Y ), y,{,iL:lff, Tq:"IETl a ocupat

86

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

dugmanul a ingAduit comandantului poarte spada.

ei captiv s6-gi

Mackensen trece Dunlirea


in vreme ce Falkenhayn ocupa astfel Oltenia, Mackensen, care pdni atunci agteptase ruptura frontului mnntos, trece Dunirea, pe ceald, la Zimrucea (70/23 noiembrie), arunc6nd spre Glavacioc perdeaua de trupe a Grupului ap6rArii Dunarii, care lncerca si-i taie calea la Smdrdaioasa qi apoi la Vitlneqti. Zorit sf, ajungd la BucureEti inaintea colegului sdu, care coboard de la mnnte, Mackensen inaill.reazd cu gtosul for,telor sale (Armata Kosch) de-a lurgul goselei Alexandria-BucureEti, in weme ce dreapta lui aluneci spre Giurgiu, lnlesnind altor for{e bulgdreqti sA treacd Dundrea prin -acel loc.

Retragerea Grupului Cerna


Tdiat de restul armatei, micul grup care ap5ra frontul Cemei sub comanda colonelu]ui'Demetriad si care primise ordin si reziste pe pozilii pAnA la capli., dupd ce incercara cu detasamenti:l Tauill ca dem'onstra$e in flancul drept al ndvdlitorului. pomeste. in_ conjurat de dugman, retragerea Oe-a iungut bunaril spre miartzi. Trei sdptiimAni mu t6rziu, inliua caderii Bucurestilor (23 noiembre/6 decembrie). coplesit de numdrul inamjcilor, in neputint5 sd heacf, Oltui revarsat gi cu podurile ocupate de dugmani, fbrd nndejde de a mar vedea armata rom6ni rupAnd cercul de fier la Argeg spre a-i veni in ajutor, micul grup care a realtzat aceast5 refagere eroici se va preda la Tia Mare si Isbiceni. ldngl lzlaz, dupi ce va fi ars steagurile, distrus armele gi ucis caii. tmpresionat de bravu"ra lui.

Cdderea liniei Oltului


in acest timp, Armata Kuhne (Divizia 301, 41, II BavtezA) z bovea in fala Drdgaganilor gi Slatnei, oprittr de trupele romdnegti lrtlirite tardiv pe malul
ideea pdrdsirii ordonate a Olteniei'. Mai expeditiv, Schmettow lua drumul Caracalului, gdsea podul de la Stoeneqti neapirat gi p[trundea la rdndul sdu cu regimentele de cavalerie in Muntenia (11/24 noiembrie). Ameninfat s5-qi vadi intoarsi aripa stAngi a armatei care apfuA Oltul de sus, Comandamentul rom6n - care nu are in flanc decdt Divizia I Cavalerie ordonl p5risirea liniei Oltului.
st6ng al Oltului, dupi indemnul mai vechi al generalului Culcer, care pl5tise, cum am vdant, cu pierderea incd dinainte de prima bitilie de comandamentului

la Jiu -

88

MIRCEA VTJLCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIRTA NEAMULUI

89

Bdtilia

de pe Arges

Comandamentui grupului de armale romdnegti, care opercazA in cArnpia M unteniei. e trecut pe seama generalului Presan*. Acesta iEi di seama cd iritre trupele lui Falkenhayn, care lnainteazl din Oltenia apropi indu-sd de ArgeEul superior qi ale lui Mackensen, care se apropie de Argequl inferior, existi un gol de aproape 100 km, ce poate fi exploatat strategiceste printr-o lovitr:rd abil executatd dupb modelul clasic'al manevrei pe liniile interioare. De acord cu generalul Berthelot, comandantul Misiunii militare franceze, sositi de cur6nd in ajutorul Romdniei, Presan hotiiriqte sd dea bitilia pentru apAraxea Bucure;tilor, arunceird in flancul stdng al armatei lui Mack6nsen o masd de ma4evri adusd din regiunea Costesti-Titu. In timp ce Divizia 21 (Lambru), depa;ind resturile

retragere ale Grupului apArArii DUnArii, face fap inamicului la Naipu, cdlare pe qoseaua Bricureqti-Alexandria, diviziile 2/5 (Socec) si 9/19 (ScAriporeanu), primesc ordin s6 coboare cdtre sud, primul pe Clanip qi DAmbovnic spre Drdgdneqti, al doilea pe Neajlov in direclia Ghimpali, spre a cidea in flancul qi spatele dugmanului care inainta descoperit nemaicrezdnd in rezistenla serioasf, a romdnilor. Divizia a 2-a de cavalerie, aflatl la Talpa-Ione.sti, are ordin sd acopere flancul diviziilor de atac, lndnd legAtura cu rdmdEitele Armatei I-a, care luptd ln retragere de la Pitegti impotriva trupelor lui Kraffi, ce coboari prin Curtea de Argeq de la RAmnic. Presiunea inamicului sileqte insd pe Lambru sd se retragd lupt6nd in zilele de 16, 17 gi 18 noiembrie, spre Ghimpali qi Bil6ria, apoi spre Comeni pe Neajlov, pdnS la Miheileni pe Argeq. ffwlz:ia 217 inamicd $l urmAreqte de aproape. Resping6nd avangardele lui vcfir der Golz, Sclrigoreanu ajunge in seara de 17 noiembrie prin Ruqii lui Assan Ei Vidble-Cartojani la Bdldria. Aci surprinde cartierul Diviziei 217 namicd (Gallwitz), care abia mai are timp sd comunice telefonic trupelor lui din prima linie ,,Rumiinen hier!" gi se retrage in

tn

Descoperitd de. Divizia lui Von der Goltz, care trebuia sd-i apere flancul, Brigada Vogel a Diviziei 217 e acwrr aproape inconjurati. Ea luptii la 18 noiembrie, la Bdneqti, Chirculeqti gi Epluegti, simultan cu fa{a spre Stiipu, Prunaru gi Bil5ria, inamicul ajutat de inacfiunea ruqilor care, degi sosi,ti pe Argegul inferior in flancul st6ng al dispozitivului romAnesc refuzd sf, intre-n lupti spre a deshvArgi astfel gi din spre sud inconjurarea - nu poate fi scos din poziliile in care s-a retran;at peste noapte. Iltre timp, Socec care, deqi intArziat de avangardele lui Schmettow, a ajuns totugi prin Blejeqti qi Purani,

grabd.

90

MIRCEA VL'LCANESCU

RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

91

e oprit la Timava de- o putemicl artilerie inarnici. In urma avangardelor lul Schmettow, care aTeargd spre Argesul mijlociu spre a cddea in spatele trupeloi care se retrag de Ia Pite;ti - Iiha a pricepe sensul miscdrii trupelor romAnesti, pe
panA aproape de Fldmdtrda,^
care le trtdlnesle-n cale, socotindu-le coloane rdzlelite ale Armatei i-a in retragere - soseqte armata lui Kuhne. Si ca o culme de nenoroc, ordinul romAnesc de opeialii cade iri m6na inmhicului in dimineaJa de 18 noiembrie/l decembrie.

semnalaserd mergdnd spre sud-vest nu sunt trupe de fugari in debandadd, ci bralele unui clegte ce se inchide asipra colegului sdu Mackensen. Cu toatd rivalitatea celor doi generzh, Falkenhayn nu e omul care sE compromita soarta unei bntdlii pentru o ambilie personald. Dendu-si seama de situaqie, el ordoni diviziilor -intewalul dintre cele armatei Kuhne' sd pdtnrndd ln doui grupuri romdnegti pentru a le lntomce flancurile' Diviziile I 1 Bavarezd qi I 15 primesc ordin sd facd

Citindu-I, Falken}ayn pricepe cd trupele ce

se

conversiune spre sud-est, cEzdnd in. spatele grupului de manevrd romAnesc. Aceastd miqcme salveazh pe Mackensen qi schimbi soarta bdtiiliei.-Din incercuitori, romdnii care lupttr pe Argegul inferior sunt amenintati si fie inconjura[i - de al ioitea cerc du;man ce se stange in jurul lor' Devenit comandant suprem al armatelor duqmane care s-au unit ir cAmpia Munteniei, Mackensen rectifrci planul lui Falkenhayn ln sensul ci numai Divtzia a iL-a Bavareza va face conversiunea, fapt cate va face cd a. pierdut pe colegul sdu sd-i reproseze mai In fata sd distrugd armata romAnS. ^tdrziu presru l lut ocazia Kuhne, Divizia-Socec, nevoifd sd-qi schimbe direcfia spre est, se debandeazd la Flimdnda. Sciriqoreanu izbuteste hsA. aiutat de Lambru, sd se retrag5 in ordine peste 'Arges, ci si Gruput apardrii Dundrii, a c6rui 'atipa stangd fusese primejduita un moment- de. bulgarii care. rr"niti dinspre- Comana, au trecut gi ei apa la 'in ucelari timp, la cenmrl dispozitivului Gridiste. ,ornan"t", Divizia 10, inaintfurd spre Arge;ul mijlociu, onreste la Potloei, Cdscioarele Si Malu Spart, infiltrarea aripi i lui Kuhne intre cele doui grupuri "il"iiult" romdne.sfi, reitabilind continuitatea frontului de la munte la Dundre. Dusi de forle insuficiente, executatd Eoviielnic qi lipsitd de noroc, manewa incercatd de Comandamentul romdn pentru aperarea BucureEtilor n-a reuqit. Bitdlia de la A,rees. cire ar fi voit sd fie o noud Marn6, e pierdutS. tomandamentul romAn, care a iztutit totufi id-Ei salveze trupele de incercuire, dd ordin de retragere.

Inamicul ocuPd Bucureqtii


rezisten!6, Comandamentul romdn voind sd crule Capi-

La 23 noiembrie, duqmanul ocupd Bucureqtii fdrl

92

MIRCEA !'T'LCANESCU

RAZBOIUL PENTRU IN.TREGIREA NEAMULUI

93

BItIliile de Pe Cricov gi Rfl-rnnic 9i.d" la Brtrila li Foc;ani


'pozitii irr. pot impiedica inamic. s5 - Foi-sanii in ajunul Crdciturului' -peinaintez6 si sd'ocupe o actiune combinate a trupelor du.smane, care termind ocuparea Dobrogei, cu cele invingitoare de ain
Rezistentele succesive ale romdnilor, alaturi de rugi cari au sosit, dar nu luptii depit in retragere: pe lalomitao, pe Cricov 9i pe R6mnic', unde s-au pregatlt -Gnp'

ne RAmnic. aduce in sfdrpit inamicului stiipanirea Braller tr=u lui pe Sir6t, pe linia cea mai scurt2l a iiontului, aleasd, pare-se, de Qomandamentul rusesc,

li ;^t

talei, deja itrcercatii de bombardamentul avioanelor dugmane, pr{pidul luptelor. de strad6. inca de h 12 noiembrie, regele qi guvernul ldrii se str6mutaserf, la
IuEi

incd de la inceputul operaliilor'. -- e"ti*i locali, pentru inib,rnau6rea-situafiei in regiunea muntilor, cutn e aceea de la Pralea, vor mai pina la mijlocul lunii ;;; b", iata--uti schimbdri, va asteme, cv zap oa, ianuarie, dupd care liniEtea se pe front, PAn6-n vara vlrtoaxe.

Retragerea
Cu o zi rainte de capitularea Bucuregtilor, cdzuserd Ploieqtii, dupd ce rom6nii distruseserS, sub indrumarea ;i din indemnul englezilor, intreaga regiune petroliferi. Spre a nu fi- incercuitd de inamic, Armata a Il-a romdni, care primise de la Marele Cartier ordin sd t reziste pe pozifii p6nd-n ultimul moment, se reffigea din munfi, aliniindu-se armatelor care se retrdgeau in
cdrnpie. Aceastd retragere se executA relativ regu-lat, frupele romdnegti $egaj.dn$u-se aproape peste tot, la timp, de presrunea uv[ruca

Rezultatele camPaniei din 1916


romdnesc.'in cursul luptelor, care dureazS peste cmcr luni tbra intrerupere, armata romiina tusese lnvrrrsa, d* n,.r fut"t" O;strusa. Datoritii rezistenlei Armatei de nord. in munlii Vrancei, ea scdpase din bralele- cleEtelul de fier ce-i pregdtise duqmanul. Acesta nu Ebutrse sa se fnchicld ,iu"dt azupta micului grup de la C.ema'st?ipAnire pe regiunea petroliferd Oesi inamlcut pusese si be sranarul- Munteniei, pe care se preg6tea sa-l ixpioatE e sistematic, cucerirea lor il costase atiitea

Cu aceasta se incheie si a treia fazd. a. campaniei din I 91 6 si cu ea, qi primia parte a istoriei rdzboiului

94

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI

jertfe incdt, consider6nd rezultatete strategice ale eforturilor sale din cursul acestei campanii, iti-.rl "-ti". maistru inarnic, generalul Ludendor$ scrie in mernoriile sale: ,,lnceputul anului l9l7 ne g6sea astfel, in urma acestei campanii, mai slabi decdt ne gdseam la inceputul 9il' E o mdrturie de opus acelora care ar puie la indoialA insemnAtatea contribufiei romdnegti la-victoria
comun5.

Gilort, sparge fiontul mmdnesc la Vlcdda. La stdnga lui, Divizia 30f ocupl Novacii, obtcdnd spre Hlgeqani, prir valea Olteplui. La dreapta lui, Schmerow pahmde in valea Motului, sprc Farc4e-sti. Largul evantai inamic, nu numai cf, lmpiedicd inchiderea cleqtelui romAnesc, dar ii pune in primeiilie centrul steng indonjurat b Carbe$i. Colonelul bbogeanu rcuseQete totusi, printr-o sFdlucitit opera$e de noapte, sf,-$i salveze tupele Arcercuite, rupand contactuI cu infairteria liamic4 aana peste cap la Vldduleni, tnrpele de

Ca o incheiere a campaniei din Muntenia gi pentnr a sancfiona greselile savaqite in prima parte'a campaniei, guvernul Britianu sacrificd pe generalul Iliescu, ;eful Statului Major, socotit de conserwatori rlspunzltor pentru infrdngerile suferite, lnlocuindu-l cu generalul Presan gi apoi spre a da mai multi coeziune rezistentei, face loc guvernului na$onal Briitianu-Take lonescu, Filipescu murind intre timp.

2.

cavalerie ale acestuia, care-i tdiaseri calea ele ln direclia Filiaqilor.

;i

stecurdndu-se

I.

NOTE
Kuhne, rnasate pe dreapta si pe stanga pasului Surduc, avland ll5 it rezervd, isi deschid dnrnr la Burnbesti- in depresiunea Jiului, spulbei6nd slabele reistente rom'dnesti intilnite pe linia VAhri - Sdmbotin - Blrcaciu; iar Diviziile 6 gi 7 de cavalerie ale lui Schmettow coboard citre Tismana" - noul comandant al Amatei I-a, generalul paraschiv Vasilescu, incearcd s!. repete la Tdrgu Iu, lovitura izbutitd

Bdtdlia ^ timp ce Diviziile de la Tiirgu Jiu si 3Ol ale lui In 41, 109. tr Bavareze

po]tia a" peste blt, h flancul invadatorului. Generalul Petala |reia comanda Armatei I-a, cu ordinul sd reziste cu orice oret- oe pozitiile ei. Divizia I-a cavalerie primeste, de asemeni, spre a-intArzia inaintarea bdiir'sa rcaca ordin sa rcdca Oltul, spre a- intArzia irrjintareb inamicului qi
opera$i, s-a dat c,oncenbare. a acoperi noua concentare. In cursul acestei of de Reeimenh- 4 Rosiori al colonelului Filitti, vestita sa{d de la Robanegti, in cursul carcia a cdzut, in fruntea trupei, boierul veteran Donici.

Planul comandantului Armatei I-a, care ordord Grupului Cema sA se retraga spre Filiaqi, in flancul Grupului de Jiu si detasamenhlui de Dunare sa s retraga spre podul de la Stoetreiti oe care sa-l acoDere. - e contramandat de Marele Cartierl ln'deff)at de gene;lul Berthelot, acesta pEnuieqte o resruDare a fortlor in vederea unui noi actitmi ofersive,

Proiecte ofensive

Divizia

deta{amentului Dejoianu.
_

in Valea Gilortului, spre a cadea in flancul sting al inamicuhii, vreme ce trn defuament din Divizia l3--a pomit de li -CilimS'negi, incearcA ia-i cadi-n spate pe la N'ovaci. -_ _Pe stAnga, Detagamentul TAut, venit irin Aaia de Aramd de la Cema, incarca $ reprete-n flancul lui drept, operalia

cu doua sdpumani in urrna. La ceri-tu, rima_sitele Diviiei l-a fac fag la 3 noiemb,rie pe in6lfimile de la sudirl depresiunii, pe linia Simtrnegti - Cdrbesti - Urechesti - Viciria - Danesti - Copdcioasa. Li dreapra, i)ivizia l7-a debarcf h CErbune;d

Luptele din Volea Oltalui in timp ce inamicul dedanJuia atacul s6u contra hecabarei Jiului, presiunea sporea insl gi in Valea Olnrlui. Intewen{ia octombng determma Diviziei 216-a Divizial2l6-a gennane, detennina la 2l octombrig sp3!99ry? frontului romdnesc din dreapta 6ului gi rehagerca Dlviziei l3-a de pe Riglou in dircctit Cdlimdne$tilor. Sosirea Diviziei 'Diviziei

in

zddamicesc insf, efectul acestor veleitlli ofersive. - Ziua de 4 noiembrie aduce sfexsitul bftfliei.

Dispropo4ia fo(eloa

gi

intarzierea sosirii rezewelor,

La cntu Kulrne,

concentr6ndri-gi efortut intre

Jiu

gi

situatia pe cehlalt mal, recucerind muntele Frunfile. Dar la 4 noienibrie, Divizta 216-a german[ tcea gi ea pe stlinga Olhrlui si ataca linia Cllim6nesti-Domeni-$uici, pe care se indlrise fivizia 8-4" sosifii din Moldova Aci a cAzut colonelul N. Piperescu, unul din eroii de la Oinz. Detasamentul trimis, inue timp, de Divizia 3-a in ajutorul indePlini misiunea ;i la l0 trupelor de la Jiu nu-qi putuse inl elor R rnSgitete mhrieocr6e Rimnicul noi-embrie, inamicul ocupS Rimnicul Valcii. Rftndsilele diviziei 13-a firrl rtrase pe m-alul rdsfitean al Oltului. 3. Apf,rarea Slatinei e organizatL ln grabl de rf,mlsitele grupului iu (Diviziile I/II 9i l7) rehase din Oltenia- La dreapta ei,

iL;;da";4fi h

dreapta

l3ja

restabilea

vreme

96

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMI'LUI

E,,talqnoiemtriiina--ilir-iz,:.iteitJii-1.i?""ea ;, hn;i; li; -i<iffi sg despart. Dreapta lui, continuf si p*."r. Ariral-i_u -""r. prteQh, pe ca.nd stiinga lui apuc6 spre rasarit cu eandul'de

h:ft misirme4 ocupand curtea de Arges. De


1_TP_T: ?"T.,S"tddnesti apararea munFlor.

facdnd front. spre prag-a{ani gi legdhrra cu apararca Oltului de s1rs, s-a intE c{at pivizia 2/5 sosit.li din Dobrogea sus, s-a

fLancul Gruputui Nam6eg6, qi toaui

4. Grupul de armate ale generalului presan cuprinde. la dreaotaUrupul AptuArii Oltului, compus din rAmr;itele Ar_ut"i i_" (restunle Diviziilor W,2/5,9/17, 13/23 qi 2i, care face cerc jlt9$ltt"..i la R ]yll (Divza l8-a), st6nga" ramasiele Grupului Apar[rii Lrunanl_ care se retrag spre Arges oe s6selele Llucureqti-Alexandri4 intrimpinate Ae Ojvizftil_a si 2_a de 9a.v+9ne acopera apropierea Diviziilor 9/19 din DoLrosea^ a Dtviziei 7-a din Moldova gi a Diviziei U_a de pe "Vaiea Prahovei, pe Arge5ul miilociu. - Grupul apararii Oltului are in fa!6 tot sunul Krafft si stdnga Armatei lui Kr*rne. CrulU apararii-Oi"aril-"* il faF 1n1qq 5.9sgh fMackensen). iir. .t!, ai u,il cavalener tul Schmettow, inainteazd" negtiut, grosul lui Kuhne, """p*it o"t La mrmie, Armata II_a tine sectorul Nfunaesti cu Diviziile 12,22 Fi 2 \ttgLzt c[ldrasi, sectorul prahova'cu -Olvial-'7 sJ. l;1,. sectoml Bratocea, cu Divizia 3, sectorul Buzau cu tlya 6, Vrancea c! Bngada 7 mx. s,i Oituz cu Divizia t). La nord sunt ru$ii. 5. 4T"!It4! inca de la cdderea Cu4ii de Arqes de {Iancsardele tur Krallt care tncercau sl_i prindi aripi iAneA- i"ilrrra"a
peste muscele, spre Soldinesti, Gruput Nimaestj juase masuri cte retagerc. Numai Divizia l2_a ajunstr de' Dlizia 216_a germanA, iqi pierde artileria. La Gl, -Grupul prabova care _ la adlpostul I le pure pregatise unei intoarceri du5mane prin valea :lP tatomlFt, - se sA ocupe o noua pozitie h eomamic-

Vdleni si Boldesti. Divizia 12-a la Bucov. Dlviza 22-a la Rachieri si Divizia de cavalerie la Atbegti. La centu, rcsturile fostului Grup Presan (Armala I-a a generalului Sratilescu ;i fosnrl Grup al apirdrii Dun.6rii, comandai de generalul Iancovescu) s retrag la dstuit de goseaua Bucureqti-Ploieqti in directia Urziceni. Divizia 1/17 e la Jiglneqti, Divizia II-a la Trincibesti, Divizia 2-a cavalerie la Baloteqti, Divizia 7-a 9ll9 la $tefdneqti qi generalul lancovescu la Tunari, Dli intre Afumati si^Paslrea. Dar la 24 noiembrie, inamicul a surprins si ii Divizi, II-a care int6rziase la Cocioc, cap'turdndri-i comandamentul ;i intregul stat major. Oboseala trupelor l-a tnpiedicat insi sa exploateze spf,rtura. La s6nga, Corpul IV rus e inci pe Argegul inferior, cu DiviAa 2-a intre Fundelele si Brdnes,ti, cu Divizia 30-a intre Tdnganu si Vasilati 5i cu Divizia 40-a intre Budeqti 9i Oltenifa. ' rnamicul incearcS de asemeni o miScaie de invdluire i-p"tri"u Cotput"i -t, arunciindu-i in - spate Corpul Schmettow, spre a-i ttria rctagerea c[tre Ialornila. Obosea]a

6.

insi

atacatorului qi proasta stare a potcovitului cailor sf,i zddtrmicegte operalia.

sdptimrAnd dirpd ciderea Bucure;tilor. armatele ruso-romane in retragere slmt htampinate de gnrpul de

Rezisten.to

pe Cricov Si lalomila

cavalerie al generalului Keller, care acoperi inafurtarea armatelor IV si VI rusesti trimise din Moldova in ajutor.

acoperit de Divizia 8-a cavalerie. Intre ele, resturile Armatei I-a romine se strecoara anevoie printre convoaiele de refugiaJi, pe dmmurile desfimdate de timpul rdu, neizbutind decdt cu greu sd rupS oontactul cu duomanul. Acesta se infiltreaz6 cu "Diialt ttO, 301 $i 109 ind'a Cheraseni gi CarageliJe, spre Cilibia, silind cele doud aripi ale fiontului ruso-roman, oprite

l{rmata a'II-a romanA face ftont pe Cricov qi Corpul fV rus la nord de lalornila, intre- Pogoanele 9i Piua-Petrii,

conshturtA. De la munte la Dun6re, nu mai era decdl o singur| masl de hupe mso-rom6.nesti in retragere d"friL-rr--Ari; oe aprqtpe de.brlman, dar scApate de incercuire. "pr= . _La dreapta, Armala a II-a, degajaE din vaile Dembovitei fl.rtahoverr e pe linia Teleajenului, in rchsere snre CricovDtytzla 3-a a pdrasit Manecii_Ungureni, Diiizia lb_a e intre

lgvgiui sa se retmgA spre sud o dau ci ca&rea ploilstiil: Dt\.izta.l6-a izbute$e si se stecoare in valea Teleaienului: dzr Dtvlzia 4-a care a hErziat in valea Doftanei. e inc6niurata de inamic la Mislea si silita sa capiflrleze. A aoua ;'Jr"d cdderea. Bucures,tilor, iontinuitatea f;;rhrl ; ;;d;-;;:
9

un moment,

oresdtite mai inaDoi.

si

reia migcarea de retragere, spre poziliile

hegruParea forYelor La 7 decernbrie, frontul e rconstituit in fala RAmnicului. Armata a II-a line aripa &eapt5, in regirmea munlilor, acoperind cu gnrpul Oituz-Vrancea (Divizia 15-a Brigada 7-a mixtd si Britada 3-a c5larasi) granila pdnE in valea Uzului, und6 se leagtr cu Armata a D(-a rusd. Mai la sud. grupul Rimnic (Divizia l-a, l-a Si 6-a int5.rite la d-reapta Iu b*i;u rusa de cazaci Transamur qi la stinga cu Divizia 7-a in rczgr\ta) {ine frontul intre Vintileanca !i Racoviteni. comandat de generalul Vaitoianu. Armab a ry-a rusa CRagoza)

98

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI

-99

ocupa b centnr, linia Racovileni - Bdlceanu - Galbenul Viqani, sprljinit2l la ambEle aripi de apa Buzf,ului. Iar la stanga,.Armata a VI-a rust s-a oprit pt CdlmdJui pe linia Filipeqti-Viziru. -Mackensen Ei-a regrupat gi el fo4ele. La &eapta, ar10llata Kosh (Divizia 217, G.12 si I Bg.1 a luat pozitie pa Cahnatui, 'rn fala Armalei a W-a ruseqti inhe Faurei si - Duntrre. La st'dng4 gnrpul Gerok al Amalei I-:a ausho-ungare (Diviziile 187.71, I cavalerie si 2t8) primegte ordin sd fac6 fap spre est, prin rnunfii Vrancei, Armatei a ll-a romdnesti. La cenLu. i'alkenlayn a gn:pal judicios fo(ele Armatei a IX-a impotriva dreptei Armatei a IV-a rusesri (Cor?ul Vm ) si a strineii Armatei a II-a romdne (Gr. Rdmnic). La stdnga,'el a adunat sub comanda lui Kraffi toate unititiie sale de inunte (Corpul alpin bavarez si Divizia 3-a compusa din brigazile alpine austro-rurgare). La mijloc, a concentrat masa de ruptura. Corpul Morgen @iviziile 12 Bavareze, 76, 216 si Dl,vizra 301 imprumubta lui Kuhre, avard in rezew5 Divizia 89 G.). La dreapla. in fala Corpului VII rusesc, e concentrat qrupul Kuhne (DiviziiJe 109. il5, II bavareze). in spatele acEstriia, in rczerv5', a oprit Corpul de cavalerie Schmetto.w si divizia II. 7. Bdtdlia de la Rdmnicul Sdrat La 9 decembrie, comandantul suprem dezlAntuie atacul impotliva pozitiei ruso-romdnegti. Inienlia lui e s6-i rup6 centrul cu Corpul Morgen. inspre Rhmaicul S5rat si apoi ;6 intoarcA cu Corpurile K-rafli si Kuhne aripile iritenie ale Armatei a [-a rom6ne qi ale Armatei a W-a rusd anrncdndu-le inspre munti ;i inspre bunf,re. in acelaqi timp, primesc ordin sd atace: Corpul G6rok, dinspre Vrancei si atrnita Oe O"nat" in direcfia -Brailei, pennu a cadea in spatele aripilor ruso-rom6nesti si a le desdv6ni distruserea. in'sfirsit- Cdmul de cavalerie intarit cu Divizi; 41, dln rezervl" stl'gata'sl p6trund6 prin spai.iru6 in direcfia podului ce tr;ce Si;tut la
Ndnegti.

'

cota 457. de lined Racoviteni, determindnd retragerea -Cgrpului al VII-iea rusesc. La 14 decernbrie, Morgen -ocupa Riimncrx zrsupra situafer de la anpa, orcapE Sbi-at- Acest faDt inraureste dealul ,-a" pi.rizia i-a rezist4 la centru pe p'ina Margh oman' ce Druzra o-a snriiinitil de Divizta 7-a din rezervf,, de ia stanea e antrenattr de retragerea tmpelor uorpulul ar MII-lea ru-sesc si pana ce Divizia 3-a de la drcapta' urmeaza retmqerea Diviziei Zaamurskaia. Aceasti dlvizre' pe care ruqll ;-tiilG; itt aiutoml rom6trilor fdra ca ace5tia sa o ^ceaxd" Darasise Dozitia fbra luptl' indatA dupd inlocufea PfaruPr' i:omul aioin putu asfel inainta catre nord, spre a-gr- da mana in Vranc6a ci., oivizia 218-a a lui Gerock Atacul acestura Casinului fu zddamicit iari5i de -Grigorescu' i^"Liti". "rii ;l Dar. retraserea nemotivata a lui Sturdza qln- vrqnc^ea.ea dezordineJ misc6rilor ruseqti, puserd pe inamrc m- slaPa Mequrii Casinului' fdrtr ca Grigorescu s-o poata- recucn' Aco:oerit de tomul Diviziilor de cavalerie siberiene' rntercalate sustrase insd i"-i!"i.rr- ,q.t lt i a III-a, Gmpul R'amnic se spre p-oaFue misctuii de incercuire inamice, retr'gtindu-se dinainte pregatite pe linia inAlfmilor ce domin5 valea Su{{er' Bdtdliile de la Brdila. Fi - F^ocy1i 8. la- rr La dreaDta. Kosch se pune qr el ln mrqcare'Kuhne' concomitent cu Ctrupul decembrie. iir ciirectra Brailei, bar rezervele Armatei a lX-a obosite Si f-mute prea.departe de sDartura- nu izbutesc sa ajungl la Sret decat dupa ce ocupat solid malurile, in cap de Po4 in Jurul "r.ii'i-au C;le dou5 armate duqmane iqi des6vifqesc numar Nimoloasei.

. la ariDi victoria. - -pl"tt-o miscare

_ Concepfie strtlucitd, care trebuia sd aduc6 inamicului, o dad cu ocuparea definitivd a Munteniei, distrugerea armatelor ruso-romdnegti, deschiz6ndu-i lotdeodat6 si drumul Moldovei prin valea B'irladului. Ispitd de neinlaturit, mai ales pentru Falkenhayn, ciruia j se parea ca trecerea armatei pe seama lui Mackenseq in fata Bucure;tilor. ii rdpise prilejul unei brrumte smilare, pe Argesul rnijlociu. Atacul se dezlSnfuie la ceasul hotiirat. Armata a II-a ramane neclintita in fata incercdrilor repetate de strapungere ale .Corpului _alpin. Dar la centru, dufa trei zile A! hiiu, Divjzia 12-a bavarczd lzbuteltq sA cucereascd asupra rusiloi

a tX-a ocup6 Fotsanii si Magura Odobestilor' --Iar-Armala pe abcAnd de pe amendoud malunle Dunanr' l-a bds;a. i"* itipa"a Je cana ru'qii au evacuat Dobrogea' izbuteste sd ocune Brlila* " i;fi; no;r"i porltii nrso-romane' echilibml.. fo(elor. si asorimea iemii silesc pe inamic sA intrerupa operatllle' Parasrno .aiuoiut d. miscaref de la munte la Dunare, armatele se in$oap5 in t lee.

indrdznea$ a Corpului alpin' Armata

NEAMLILUI RAZBoIUL PBNTRU h'IrREG]REA

L.F*JoJ--

CAMPANIA DIN
MOLDOVA
in acest timp, pe mica por{irme de pdmAnt rdmasi neocupatI, luptlind cu nesfbrqite. greutiifi de ^aprovizionate a unei numeroase populalii refugiate, fnfuntend mizeria neindurdtoare a tifosului exanlematic ce secere mii de vieti, ardea tohrqi para nadejdii, aliment4ti de voin{a neinf intii qi dinamice a reginei Maria. Insolit de Britianu, principele mogtenitor pleacl in Rusia cu gdndul iiliiririi legdbrilor cu alialii si al ob{inerii acceleririi aproviziondrilor rdtlcite, cu sau f6rd voie, pe drumul de la Arhanghelsk la Prul

ts{
cc

ffitt"fr;a

ptin+iiJ carol ln

inspeclie pe fiont

Refacerea
Sub conducerea priceputS gi meticuloasd a lui VintilS Britianu se injghebeazb un minister al materialului de rdzboi. Spitalele se reorgani zeaz6, de asemenea gi producqia agricolS. Cu ajulorul materialului de rizboi sosit, in sfiryit, qi cu sfaturile misiunii militare franrlceze, armata romdnd se reorgdnizeazd qi deprinde meqtequgul rdzboiului modem. Armatele romdneqii se reduc la doud, din care cea

tr';1 il#ffijturry"*iipli#H15|fi #f;s; pnn lor de foc e mult sPonta I fiecare batalion)
(o comDanie cu opt plese de

ii"li'.15"?* pqtli"t'mitraliere 'o?o,Slil *.,nyt" g ty,11'3.ff iffi;i'"r;"ff 1"# if de infanterie, de tn regrmenr ""-"3'lY,"""ii*i- i"
.

(cite opt de

trecare

'J: f##.s:'*tu"'1Y.fl ii#n"'*'l#Iff alta de


de 105 Ei
" luned. de Pontoruen

dintAi e trimisd spre refacere in nordul Moldovei" iar a doua (Averescu) urmeazf, sA se reconstituie pe front. Armata romAnX se reface pe cinci corpuri. Numdml diviziilor se reduc la 15, desfiin{Andu-se cele opt divizii de rezew6. Noile divizii sunt lns5 omogen inarmate gi complet instn-rite qi i4cadrate. Reduse la

j' rl'',0'#ir"J,ff#: ;';r;;^; ;a 4 avroane' u. i,[1iilJfu3"i"lX,ffiii 9-8 .::Th rrna Caudton qi 5 companii de a311s1a5 instruite s6 lupte pe jos ' Diviziile de cavalene
81.

;;;; ; fr r"ii; .":",

,120-mm' te mai drsp'ne de o -*o""" Fiecaie din cele doua q{ty': ,'l:'*:';
|?J,o,ju oe

t02

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

103

Izbucnirea revolutiei rusegti

p
t
Principele Carol la divizia l3-a, la pddureni,

lntre timp, aliafii ruqi diduserf, romdnilor un nou prilej de ingriiora;e, de astii datd de altd naturd. in

de dizlocme morald a armatei obosite de rdzboi se manifestau pe front gi inapoia lui. Guvernul provizoriu al prin{ului Lwofi venit cu intenlii constitulionaliste, ficuse loc guvemului mengevic al lui Kerenski, care, lipsit de autoritate, se trudea in zadar sd insufle{eascd rezistenla unui popor care nu luase parte la rdzboi decdt silit de clasele lui conducdtoare, socotite vinovate de toate relele lui. Cum s-.ar fi putut dinamiza, de
l9l7
altfel, voin{a de a lupta a unor oameni care n-aqteptau decdt sd meargd acasd spre a se bucura de foloasele ,.erei noi"?

martie 1977, izbucnise

la ei

revolu$a. Semne grave

in

august

qi destinate sA constituie rezerva mobilA a armatelor cArora sunt afectate. . Astfel reficutA, armata roman5 luptdtoare numdra circa 400.000 oameni, . . Co_"1?"9*"ntu1 se reorganizeazd 5i el, in sensul rnregrant fontului romAnesc in frontul general aliat de la Balticd la Marea Nragrd. Regele perai-ranOlevirr":omand?ntui slprem al forlelor ruso_romdne din Mol_ qovp, aJuj?t .de ur general rus Sacharow mai intdi. apor^ Leclutzkl si in urmi Scerbatcheff, si de unui apoi de fiTt d: F?n"Tlp .Christescu.generalul generatui L_upescu. Setul fitisiunii 1lanceze, Eerthelotramane constlrer tehnic al regelui. . fn nlunayata, armata romaiE e.a gata, si la vederea i]: u,r ouu de .10 mai, prin populal.ia Molbovei trecei lorut..unor nor nddejdei. Depunerea iuiamrintului vo_ runlaflor Ardeleni liberati din taberile Rusiei, intdrea aceste nidejdi.

Reformele constitutionale
Su6 presiunea evenimentelor, Brdtianu qeztt cd a sosit momentul implinirii reformelor constitulionale, figdduite incd din 7974. Ca odinioari domnitorii romAni, regele !5rii se lega si dea lSranilor: l pimAntul pe care-l muncesc qi pe care l-au apirat iarEgi cu s6ngele lor Ei 2. dreptul de a hot5ri destinele politice ale Romdniei prin introducerea votului obqtesc. Dovedind un spirit de lmgi inlelegere istoric5, boierimea lnrii consimli de brmdvoie la aceastii jertfd necesari asigurlrii destinelor romAnegti qi Parlamentul votd modificarea Constitufei, acceptdnd cele doud reforrne in mod cvasiunanim, cu o singurd impotrivire, a d-lui Neirrlelegerile persistente dintre fiberali qi conservatori asupra politicii generale de conducere a rdzboArgetoianu.

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI

105

\ {

intenluni dupi ce torp Arile atinseserd maximum de Americii, ingrijate d1q9dl: l';;,": d;di ufii" ur" -i"t-arin pentnr comergrl lor exte.nor' se i[o;"fri ffiffi.Iauiii--etiulirbt, venind astfel sa-implireasci in*6rtui a""rtot puteri, lipsa provocat?i de dislo-care-a il.;#;i;;i;i, p'.i" *"'f'tit''Tot restul anului 1917'

I '-. ,rih J\
Generalul Berthclot

ve'dere il^ff;,.'d;'irrl""t a"agonie aal strategiei marelui Rusiei compensata tunee ii"t"T^ a"*t d ffig*ita a ajutorului se punea era iff#]";A; Centrale, problema ce u-"l"T^-^ '- --P.r',t., 'puierite sa Grmine cfit mai de g.ab.a "Y \tt*' :!t:.5^CtJ:t:3 l"o^i^ fortele din rdsf,rit gi a Ie indrepta catre.ronu

;:#;;i.' oentru bdtiilia hotiiratoare, mat lnarnrc ca ffid;'fiit #;:ql pouta .on""ttta corpul expediqionar #i'"i"rli"itJ d"'*"*t front' lar pentm Romada' '#;"#,?1;"#pi.t rasaritean' problema

iului, pe care BrStianu si-o rezervA exclusiv5, duser5 insd, in iunie, la demisia lui Take Ionescu din guvem. Intervenlia regelui potoli insd o weme, presiunile $i Take lonescu reveni asupra demisiei.
.

Situafia generald a rizboiului


tn anul 1917
Anul I 917 aduse schimbiri qi in soarta generald a rdzboiului. Vdz6nd cb nu-gi poate impune lumii, pe continent, voinla pe calea armelor, Germania fecursese la arnala rdzboiului submarin ,,d outrance". In cwsul ltrnii martie 1917, aceastd armi era pe punctul si-qi atingd rcztitatele strategice, ritmul lunar al torpildrilor atingdnd a gasea parte a tonajului britanic, ndlucind astfel Aliatilor amenin{area unor serioase dificult2ili de aprovizionare. Din nefericire pentru Puterile Centrale, excesul folosirii acestei arme le fu fatal. Cdci doud

utgt u not'tului era aceea oe a nu se lesa antrenat6 in ce se Dunea a"tt at"-"u Politicd a Rusiei' *;;fiG;'dt ciza moral| a armatei frarrceze, uzap ;; ;i.t'-'-d" la Verdun ;i de .deceplia d" ';;#; zadamice'ale ;";;#;" Jsecul ofensivelororice efort mailu-i Nivelle' insemnqt' 5ui";-I#;'l*apabila de de acdunet ras|{tii'aqi 11 ii"ir* -t-"' in" care repatriau prin Germama' pe a -a*i-ati;ti'"-israti in Elve{ia' .spre a frontului ;:#ffiffirin "i o"i-"t-*"^oriorala gPeratie -intem noud pregaleau ;;;';";tu"ii "]ilt9ti H;";;tt:;";a G d.u"ttapatt;t"u Ucrainei qi o datii-cu ;; ;6i; unei vaste aproviziondri a popula{iunii lor' sa ireaca peste trupul Moldovei'

#;;il;;;"eai"a lJilfi"'#iii

6"Itit'iinl!.*""tuia

Noua incercare imPotriva RomAniei


Pentru suprimarea oricdrei veleilSti {e .rTistenf' ln PuGrile Centrale plSnuiesc o acliune rumcltoare

106

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOTL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

107

lungul Nistrului, Prutului sau Siretului, dupi t5ria rezisten(elor intahfrc. A doua va cduta sA sffipungd frontul ruso-romAn intre Focs,ani qi Galafi, croindu-si drurn cite Prut. in acest fel; arniatele cin Vfonovi, relez2:te ca printr-o tiiieturd de foarfece de ruqi, trebuiau sd sufere soarta pregatitA cu un an mai devreme, armatelor din Muntenia. In vederea acestui plan, trupe numeroase fird aduse iardgi in Romdnia Si concentrate intre Focgani-Ndmoloasa. Plan indrdane!, care dddea mdsura capacitdli militare a noului comandant suprcm german.

celei impotriva Munteniei. O armatd a lor va ataca prin Galit'a gi Bucovina, cobor6nd de-a
felul

Ofensiva Armatei a II-a

'

Planul ofensivei romenesti


I Din nefericire pentru du$man, nrgii izbutesc
regAseascA

spiritului ofensiv. Pe cind romdnii pregatesc ofehsiva-n Moldova de sud,, ei prepard o ac{iune in Galitia. Conceplia ofensivei romdnegti dd iardqi curs vechilor rivalitali din s6nul Comandamentului rom6n. De o parte, Averescu pteconizeazd ca efortul principal sd se facd de Armata a ' II-4 prin strdpungerea rirrunlilor Vrancei gi inaintarea sd urmeze in direclia BraEov. De altli parte, Presan socoteqte ctr efortul principal al ofensivei trebuie si se producd intre Focsani qi Galafi gi, o data spdrtura f6cut5, armatele ruso-romdne s5 incerce sd inloarcd ambele flancuri ale inamicului an:ncdndu-l in Dunire gi-n mun!, unde urmeazA sd fie intors de Armata a II-a qi distrus. Din nefericire, acliunea ruso-romanA e conceputii pe axe divergente, adicl cu efcte strategice limitate de putinla dgsfhsurlrii trupelor pe un front din ce in ce mai larg. r

in iulie, pentru ultima oar5, o licIrire

sd a

Actiunea ruseascd se dezlf,ntuie, in Galifia' in. ultimele'zile ale lunii iunie 1917' La I0 luhe' + fimq ut ;"'ft"t; ett*t"i I-a' concentrati pe. malul $.gntun iruunic' clesctude Siretului de unde domind frontul i;';i;Hi de- trei zile, impotriva poziliilor $u;man3 a" U Na-oto^a, Armata a II-a declanqea1P -arulene' -Tu-"F prin surprindere, dupS o sc}rt6 pregetire de tf"^it u in directia MaraEti'' inamice sunt luate^cu "'-i;';";i hoiaat, poziliite Kana asait de bravii ostasi ai generalului Margrneanu' dm plepr' ie rand. cad dealul gi satul M{nqti, atacate e cucenla in timo ce pozitia de la Poiana lnclrcdtoarea ii""*gto-ui"'"t.3. e oo"u zi, qfensiva igi largegte cempul {;; -G;t"" si CirnPurile{. "'-is"." u nu ftieadui tius.manului sd colmateze ryphT 4 Aveiescu, ingrijorat de nemi;carea nZii.L " """"fii"t ia rEriau lor, intre.rrotus ;#iil. "1#;;b;l;"-'6 utu""sa-qi sporeascd trupelor -?Fl*"p l;"4;'itt*Jt;dvalea Putnei qi pe vechea ttnle oe ipt" i uit-g"-n

"5U^""f in care sfirqeqte ofensiva lui Kgmiloff -Tamapol' refuzului.de a se itr am"dffti"l ru "t-a ;; b"t"T -f#rieiruieEti - demoralizatii de propa'r#a^ proasP4 tranzitati din
t""int a u- com""igbt"t

sradtS.

Elvelia' de germani, pentru a desevziryl .dezagregarca *orrtirt ri intEm rusesc - sileste Marele Comandamenl sd

;;;"e;:t-;;*ascr

Armatei I-a in preziua ut3"yltli l,Lffi-"iaJiJ ilar eeneralul Averescu continud mrqcarea pana la titt;" de granit4 ciutind s5. exploateze. I """ft""u avantajele tactice ale opraFuul mTpuT : maximum car. enla f-""*t n" va fi fhtl folos, cici - deqi culeaga armatet roaoere a II-a sd impiedica Armata .t"LJtl "u ale strdlucitei sale biruinle tactlce' otensrva st atigice

J"*i*

ofensivi Armatei

a ll-a

9i .

108

MIRCEA IIJLCANESCT

'

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

109

secinle asupra des fhsuriirii ulterioare a operaqiilbr.

ei nu va rim6ne fdr6 con-

Contraofensiva germani
socotind 'l momentul favorabil, inaI micul dezlinfuie aqa-numita ,,b5tdlie de strdpungere de pe Milcov si

Sirehrlui gi la Oituz. Prin aceasta, lncercarea de stdpungere se transformd. intr-o bdtdlie clasici de lnvtluirc a Armatei a Il-ao. Conceplia aceasta nu este strtrine de tactica de mai tdriru a lui Foch, lmpotriva ,,buamarelof' create de ofensivele lui Ludendorf din martie si mai 1918.

intr-adevdr,

Bitilia

de la Mir5gegti

'

Atacul inamic, sprijinit de o puternici artilerie qi gaze, provoacd defecfimea trupelor ruse-sti in lunca
Siretului. Dar, judecdnd situalia cu luciditate, generalul Christescu substifuie contraatacAnd rmitate cu unitate, trupele romAnegti ale Diviziei 5-a aduse din st6nga Siretului, in locul celor rusegti, agdlAndu-se de linia ^satului Doaga 9i a tdrgurilor Mdr5geqfi qi Panciu. In fala . acestor trupe noi, atacurile inamicului cedeazi, deplasdndu-se spre vest unde, in fala alto{ unitiili n:seqti, operalia se repetii gu pivi?ia 9-a'. In acest cadru general, se produce gi contraatacul legendar al Regimentului 32 Mircea, care, cdmaqd, izgoneqte pe inamic din satul Moara Rosie. Contraofensiva incercatd,' de Armata I-a pentru a recuceri terenul pierdut, nu reuqeqte. Qhristescu trece si Divizia a l3-a pe dreapta Siretului". Presiunea asupra celor doud armate se inteteqte, cdci Mackensen a fdgiduit, la plecarea din Bucureqfi, cd ,,in doud sdpt2imAni va fi la Iagi". $i timpul trece. La extemitatea sudicd a frontului bitdliei, r.rn violent atac inamic cv Eaze surprinde Div:r:ia 5-a qi covdryeqte ap[rarea de la Qosmegti, care, ameninla! e aruncal ^podului roman- . ln aer oe in ptinF cizd tacticd a bdtiitiei, intre comandan{ii armatelor ruseqti qi romAneqti destinate sA coopereze, izbucnegte un conflict violent. lncapabil s5-qi st5p6-

Generalul Averesiu la postul

de comandE de pe dealul

dovei, impotriva intrezului front romdnesc de h mlunte

tru fo(area podilor Mol-

decisivd a unei bAtelii mai vaste, data de inamic oen-

$uEita", cunoscut?i a" romAni sub numele de ,,bitllia de la Mdrd5esfi... r In realitate, bataUa be Ia Mtrrdsesti nu e decdt faza

itl

lntenlia. inifiala a t,,i Mo"?jrTj era sd . Dund mana pnn^ surpnndere pe podul de la Cosmesti' si o date srapan pe acesta. sd_si imningi trupele cdtre riord, prin valea Bdrladului. Dar reziitenlla inthmpinatd. romdnilor, din prima zi a batihei, t , r"i qrecum. Ci _s_rt"atr? creati Grupului Ruiz-de;-f;i;; Aqpjer a in munfii Vrancei, _ facurE si_si -Il-a,._ p]anurile. Simtind unde este punctul slab J T-._1":9 arspoztttvulur ruso_romdnesc, reduce prooortiile iniliale ale. opera,tiei. stramutdnd ri-aJ'#"jlJri al, erortu.tul siu pe malul drept al Sirehrlui *si ata"a cere coua Jonctiuni ale trupelor mso_rom6ne: in'crimpia

a;;ri;; i"-pi.lirJt il

el "*t

110

MIRCEA VULCANESCU

nAznorur, PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

111

Grigorescu.

posibild, asezdnd in spatele frontui-ui mitraliere care taie drumul fugarilor. Fapt pentru care rusii amenintii sd indrepte tunurile asupra rom6niJor. ionsiliul de rdzboi, prezidat de regele Ferdinand care comandd acest front, chemat sd restabileascd unitatea, sacrificl pe generalul Chdstescu lui Ragoza, pentru aceleasi motive pentru care odinioard joffie 'sacrificase hii French. pe Lanzerac, in preziua bdtdliei de la Mama. Ideea generalului inhhrrat h-iumlh totugi. Dar misiunea de a o iealiza, tTece asupra gen6ralului Eremia

noui pozilie, pe st6nga Trotuqului gi a Sir6tului. ^ Dar comandantul Armatei I-a roir6ne refuzd sd accepte ideea Ei ia mdsuri ca aceasti retragere sd devie iin-

propune pdrtrsirea frontului gi retragerea trupelor pe o

pe pozitie, in fata presiunii inamice, generalul Ragoz4 care comandi Armata a IV-a rusd.
neasc5. trupele

care inaintase pAnd la Grozdveqti' StAvilit qi la Muncelu ae a;vizia 10-a, el nu mai poate nAdajdui sA intoarca Armata a ll-a. E acum rAndul romAnilor sd tr,eaca la

.i"*i"a, restabilind situalia pe indtimile de la apus de Slinic Ei Tdrgul Ocna. - F ."t"t 'romdiesc, prezent6nd, in urma p.rogresului

inamic. o iesitura primejdioasd in cazul unui nou atac n-"*i. Armati a II-a primefte ordin sd sF' retragA' 'fhrd lupte, pe o linie de aparare mai sigurA' '""

Criza bititiei

Atacul de la Rizoare

de la Mird;e;ti'

a fV-a

Atacul dgqman se lntinde insa tot mai spre vest cdtre Muncelu, unde Arrnata a II-a Aebuie sA intervie cu_stAnga (Div'tia lO-a) in sprijinul dreptei Armatei
rusesti.

BEtilia de la Oituz
in acelaqi timp, inamicul atacd prjn Valea Casinului spre Crozesti gi Tnrgul Ocrp, la'ionctiLurea Aimatei a Il-a cu Arnata a lX-a rusA'u. Aci. datoritA sfortarilor generalului Averescu, care e in termeni buni cu seneralul Mannerheim - eroul de mai tdrziu al indeo-endentei finlandeze - coeziunea ruso-rom6nd e mai' mare si spnjinul artileriei ruse efectiv. Contraofensiva Armatei a II-a in directia Casinului^ atacul Cosnei gi Ciresoaei, - unde se &stingb noui Regiment al vhndtorilor de mrrnte, al priicipelui mostenitor, - atacul Ei contraatacurile dat6 in jurul muntelui Cocoqild, sfirsesc prin a fixa pe inariicul

Alacuri dupl atacuri vin str se sIXrAme d9 rez^iste1lq Di"j;;l.t; 9'-u qi u l3-a din fap gi.r:ri qi a targului Madsesti. in' s'fhrsit. la 6 august, atacul inamicului reuqeqte se oroduci ruphua, in- sectorul dintre Diviziile 10-a in vecinatatea intre Mdrdse$ti qi "i i ff-u. pddwii ,,1a Rdzoare"fiqnciu, '' ' Sparhrra fdcutd un imediat5 a zoii ztlei e exploatatd imediat de inamicul care crede ;;-i# in sfiisit, victoria decisivd' Portile Moldovei oar'iarisi sata ;a se deschldd du;manului' ' Oar 'ajJirs lingd pozitiile artileriei' care trage -cu inrr"-rsunaie. inamicul'e intfunpinat de confraatacul firlgerhtor al ultimelor rezewe ale Diviziei a 13-a, care-l

*"iu aruncA in PAdure. clatind,.dar comandantul --il""a ei, atacul se ce pornesc iardqi ndvala' r" -.r".a it *"nt6u trupelor ihtrand in pidure dupl inamic. La pryl..z, {onli in fa9i situalia --a""r" esle reconstiiuit greu poate restabilit?i trecFt' fi socotit voarea romanilor. Ceasul

Inamicul nu va mai ataca decat in sectorul Muncelul'"' ---shrsitul lunii septembrie affage lini;tea luptelor' a inleles cA nu va putea trece cu forla peste Inamicul

112

MIRCEA VIJLCANESCU

RAzBotuL PENTRU tI'rrREolREA NEAMULUI


gAtALta oell goRTlLE MotDovEl ('iri !^ . ^vousr )

lr3

scroiu!

nlt NcElu

tnrpul armatei romdne si va a5tepta de acum din alti parte hotdr"mea soartei rdzboiului. Lucmri mari se pregdtesc, irrtr-adevdr, pe alte fronturi

Considerafii asupra bEtiliilor de la Mirnsti ii inreieg"r,ii


consacrat amintirea celor douA b5Elii ;i MdrAqegti, restabilind gloria militard, ofensivd gi deciiiva, a arm'atei romane gi icomandanqiloi Legenda

#ffi#. il"fi";; kifi;fil ;#;; ili*rlil" ;;ffi;. l" "-"' fiil;;;;teia,

pot sd fie amdndoud aceste biruin.te sunt certe Ei nu judecati in sfera qi cu trebuie ei' lzbitnz:Je militare nu se maso{rra oupa .#acterele p6trati cuceriti in bitilie, ci in raport - cu adversarilor' Rdzboiul e un,fapt aoua voinle obqteqti incearcd sd se
cl r"l; tatetii nu inseamnd ocuparea unul tentonu' de punct i-ouo"t"u unei voinle' Care e, din acest l:H#"]fu;te-rur n"da'"i" din cele doua bdtelii? v-astl este o stralucitii .victorie ale rizboiului in,"itt"Ja,dit"ta "o".iit'it" grele stabilizat,.qi cude o q.i't in"amic ffiffi;##ffi-,'nyi de forte. Faptul du!9lg.J: .se ,'"_ar6aUifh economie preg1lTr. a diopotriva sffilucitei concepfii. tactceafrll-a' precum , utu"'"toi de catre comandantul Armater li'"lJ.,ri"i- lt"oecabile a acestei conceplii de..citre enel' t uoe. pieciziuriea de tir si observafie a afi dintre coeziunea i'#"il.'tii"t**it""uiui infariteriei 9iin istoria ?;;G";;i;aie ca modete, Tg.:l11i "'b:';' imprejurarile generale ale Jiontulul rasantean' iLbo;.

cu ultimele mijloace'

C6qtigarea

de la- Mardqti

'*B;ail il-i"

el-

Istoriografia militarA a incercat s6 discute valoarea unora din aceste opera(ii. Unii, numardnd kilometrii pdtrali pierdufi in b6tdlie, sau miile de vief, jertfite pentru apararea lor - n-au sovdil sd conteste exlstenta ,,victoriei" de la Mardgesti. Alfi, cumpanind zl furnicia ,,victoriei .frrd a.doua'zi, ae L'VfatA'i, : "- "."t"ri"i meritele Armatei a II-a. Istoricul faptirlor de arme ale rbzboiului rom6nesc trebuie sd sfrm_6 categoric ci

114

MIRCEA VULCANESCU

NEAMULUI RAZBOIUL PENTRU INTRECIREA

ll5

in care se incadra aclirmea Armatei a II-4 nu au ing5-

gicd. Intenfia ofensiv6

duit insd ca aceastl, izbendd tactici si se transforme in victorie stratea

perfect misiunea.

trebuit pirasiui, deqi Armata a II-a igi realizase

comandamentului rom6n a

intAmplat cu Armata de nord in prima parte a campaniei din 1916. Situatia strategici a impus sacriiiGeneralul Cristescu

S-a repetat cu acest prilej, cu aceastZi armat6, ceea ce s-a

tite. Aleserea micului tArg ca simb-ol al bdtdliei, nu e insS fird rost. Pentru ce aci. l6ned el, la R2oare' in iata Earii, s-a frint resortui p-rinciPal al voinlei dusmanului de a lorta ooitile Moldovei. Aci s-a ina6it pentru intdia oari ce va trece. Cli. orofitind de imPre' iurarea demoralizlrii ruieqti, pana la urmi dug-

manul tot a reuqlt sa-El '


facb dnrm mai tatziu Peste Moldova, indrePt6ndu-se sore Kiev? E adevirat' Dar
Generalul Scerbatcheff

carea roadelor biruintei

tactice.

atunci, intreaga soarta


rdzboiului va

o victorie s trd.te sicd.r" dusmanului de a trece peste armata romana. po(ite Moldovei nu i s-au deschis. $i fatS de aceastd frdngere a--voinlei dugmane, erorile iactice, pierderea cdtdrva kilometri pdnbfi, precum gi jerfele iAiute, nu conteazl. Trecerea peste trupul Moldovei, cu puterea armatelor, n-a reusit. Voinla de a tfece a comandamentului s-a ffin1 de voinla comandamentului roman, care. Denffu a doua oara, la aceleaqi po4i ale Moldovei, a ripostat: ,,Pe aicea nu se trece". $i int6mplarea a voit ca tot generalul Eremia Grigorescu s-o rosteascA. Ci, l fapt, legarea acestei biruin{e de tiirgul __ MariCegti are mai mult un caracter simliolic, edte -de netdgAduit; deoarece pe tot fronful celor doui armate romdne, de la munte la Siret, n-a fost decAt o singurf, incercare de stripungere, prin dubla invdluire a arniatei romdne, conform retetei de predilectie a inamicului, bitiilie descompus5 tactic in mai multe operalii neizbul

","Y*.iflffi#:"#{#fi

infrangerii va ffiili::#t.a';#J;; '" salemai datora aliat' Ceea de cdtre tradarii ;;t"e"", ci

fi

schimbatA'

X.J;i

carora st?t politice' 3*'fi1f#;".tp""titelot iu totul in slujba De-aceea' altceva' irseamna "iitiir"*tritii,

ffi I'iro*i':ITrf"il'#"1ffim'*{!::{'ii cu yn an -- fi airrt


"J ""*- ilt-pot i"a' el i-a inlesnit [I"*it-".
f

aceastii trecere

m^al

intrarea m

Basarabia.

ln lumina acestor consideratii politice -qi "Ilit"t"' ur#iil""dJii tia'litl Ei Mdraqeiti isi justificr' fiecare'
meritele ProPrii'

NOTE

1 Armata a [I-a '''"'i"ii*"i,

m'ntii Vrancei'

romanS - (Averescu)

ocup6' la.dezlanluirea

T5[311li 'J"i*n"?

Putn.i, ae ia Momdia la Siret'

fi,i;;;'il;;;i"u,"

1f"

*#6rff ;1ilt5ii dY":ff:; ij"" to"t"r

lt6
^ AI"gt I-a
romana (Christes

MTRCEA vULcANEscI I

R-AZBoIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI

117
satul

ffi
Qr

;,rdlti_qffi ffi "t*,,tdH"ffiHd'",# i#h:Hrffit"r"il:?tft t*.*l?*"1l'"f,


ilm]rT*i e
t"lt.
Grupur de Ia -Schaer, aci la Duntrre, Corpul

Mlrlsti si dealul

Marasti. La stAnga, Brigada 6-a a

DivLiei a 3-a atac[

care cred ca merg ,,sprc castr", cu priceperea comandanlilor care combinl cu abilitate miScf,rile, triorcand obstacolele ce

Mdnastioarei. a'tacul se desfdsoari, in iureg, unind infierbdntarea tupelor

rezisti atacului de fiont. La 4 si

2.

apol Lorpul "-ffT!?""t?w turcesc.

Itr

*!e,,6,rf '#d.iT'Tm$ :.llTxl,ffi"ll$ng";rrl*r S;fr i'' ;'"#"f]


ffi

"ffj1* fffirrt; :"tyiy*paru

divizi'e

de

iffi#1ffil*",#,T$trHtffi
;*lHmtL#"'i""#i.T.Til"fi;fi?'";?{ffi s:

ffiffiffi:]ffiffi
Wctoria

a di i"& asil e a6mlti" iuceril, in timp ce ,,cuaiitorii de traisee" spulberf, cu grenada incerctrrile de rczistenF izolatl ale sruDefor inamice dep6site de valul atacator. La dreapta rl'ui central, regimeritele 17 qi l8 lrrgesc spartrira, "ectii cucerind Dealul Mare Ei Cotul Rogca, unde capturaza trei baterii de obuziere. in sectonrl din stinga, Regimentul 22 Vatrrtrrvitp alacL la 4l/2 de front satul Mtrasti, dar e oprit in fata cantului inamic 116- oAnd ce doui batalioane izbutesc sd-l intoarctr. La 6 si lO'ientele ll7 si ll8, care flancau atacul frontal, sunt si' ele intoarse ti cucririte de romini. lnamicul padseqte satul Mtrasti, retdgdndu-se pe dealul Viei, urmarit de aproape de rom?nii viteazului ctpitan Coram. Mai la st6nga, Regimentul 30 e opdt in fap Mantstioarei' Aci, inamicul rezista p6nd seara, cand - amenhtat pe dreapta lui de rusii cari cuceriserd Momiia gi de romanii din spate de la Goioi de Regimentul 22, care ocupase Mdrb;tii - se retrase in fusA sDre Susita. 'lucrurile in sectorul din dreapta, la Moi st"u- au' mers 24 Tecuci, care pusese piciorul in prima linie de bangee dusmane e respins la 4 l/2 de wr contraatac germar' Atacul unirator dezlanltuit de romini la 5 l/2 nu a mai putut ajrmge in pozitia inamicl. Luptind toatE ziua, din greu, Regimentul 'Sirei izbuteste insi sa puna picioml in pozifiile du5mane 11 de la cotele 655 si 670 de la pdrdul Ciobanul gi in transeele de la -.Ctuuta" de ne dealul Fantena Puturoasd. Dar cota
Poiana lnidrcatoarea, unde atacul demonstrativ al Regim-entului

(cel de la Grivita) si Regimentul 4 ArgeS, patrund in tran$eele dusmane de oe &alul Mirdstilor. lntre cotele 536 si 50O. EId intorc coti 536 atacattr dd ftont de Regimentul 18 Gorj, resoins pe dusman si urca. De urma lui, dealul Teiusului. La

l0

rgimentul

vdnatori

f,ffiffi.trffiqg*#a*..r,"l'"T#$
3.

1",^rp:i.:^=::l gg ," momenful in care artileria ,-ei- -*' u! I r. La + nx. ln ##"#?i"+l{""{a'.ffi_t"o&ffr:'r.r;tg::n ra, care pantr ahmci a orbit pe inamic, igi rr,-^^-.^ .-_ De rnrlllr. ic!
ffi ,ffi"i;':i,lH-":,f
ca

,*T"if l,fl? :,:"J;"ff ;:'i*

*l#U-:*,q.'fri:,:""#'f:ilffj,T,":ffi:,,-f H:"ff H##"j#,:tsi4,i:4i_":crsl#"fi*';H:$ din Divjzii r-u Ei touu'uii'i*il LTB,iXil':"';";"1'mj:i:"*":lt,uyi*roF,ig{i atacd


dealul

ltri:,# ;w:ruay"e*, TH#j ;ffi:tT#XlH r6p *ey-g i",de un'.i"iirJ t.Iu'{;i ";:#lil; **i::{iuF rcsort. Drin .-mlprnse
4.

mnm"l**:*:i=ii*".; incl
strecurat

de peste

OOO, Ad'unA" s-ar pritea intoarce centrul de rezistenla inamic de ia ,,lnc5rcdtoarea", nu poate fi cuceritd.

Prog"esul centrului romdnesc zadtrmiceste insa rezistenta stAngii inamice. Amenintat din spate de Regimentul 17 de oe dealul Teiusului, duSmanul p5rAse5te. peste noapte, Poiana incircltoarea di cota 660. Victoria e acum desivdnittr, pe tot fiontul de itac. nugli cucercsc qi ei Momdia gi Vologcani. Dreapta Diviziei
Averescu ia de Ardatd mlsud pentru exploatarea succesului.

EryIoatarea succesului

6-a se pune in migcare, conform planului

118

MIRCEA VTJLCANESCU

RAzBoruL ppNrnu lvrnrcrnEA NEAMULUT

rr9

Dealul Mare si Cdmnrrrire, Menastireascd. La lstin,

lil oc.unaryJ. dealul Coada Babei, prin Rolleqti. La centru, .."uparra" urtervine Divizia
l_a din
rezervd.

cu_Bri;;;;il_a

ii"bri"i.iu',i_u -*"rt'"ff"_.u

-i',._'1,-'-"j'p e impinsr' pnn c*; ?a;^fr fi ' o?3#;"3"1#,]'' 5. Oprtrea ofensivei ^ Dezashul ms de Ia Tuglop"] delermind Marele Cartier
.

artileria schimba oozinfle "il'i,iqiil'

cu ruqll Averescu retrat pivi"ra- r_a i.-"'"i#f"""i:"

nL:a.s'"",.ii"ii'r,iri"X'Fi;-3ffi #.ii,',0,,.*Y"??ll?l

Bfl"i i".;Jil';*:;:'f,i# .T,Ttr" ii

7.

sectorul f-mut de Armata a W-a rusd lntre Mlrdgegti ;i Panciu, cu directia Adjud. La norr4 Ar .sectonrl Oituzu1ui, intre Doftana 5i Cagin, cu directia Oneqti qi Tg. Ocna. Cele doua brate ale clestelui inamic trebuiau sl se inchidtr in Valea Trotusului, in spaiele Armatei a II-a romane.

in

y*l#l*1""***yilHsl':g'? fl*'H' i"#:i;


"""3"s"33'fr Si pe pantele murrtelui

clrspozitiwl inamic- tocm,

M;i;C;ri;:li;;;"r" i;:."hr:;;;; {uemanurui p;n vareaT#E:'6?i,lllT3*:;TTfiiJ"r":


sa impinga in;intare; nu -mui "r.e slabe rezisten{e, p6nd la gn

sA ordone lui Averescu. la Iz tuhe. incetarea ofensivei. Dar Av^erescu se opune gi _ convingdnd

lrrra";fu;,

-rf*tffi?,ili$:H,,#,#*;
it,

ffia:il?3#fr:?n'. e
opritd pe dealul Ceardac.

zaBril'M;-ffi-d;#".'r##""ffi F"%',fllf,'ffi ;,":l lupttr la nord de Focqani, aduce in "'** ' sraba .i;;;;;;
9"jil.iil:Ti:e at Armatei a L[_a nu reusesc, iin i"_u d.i""tiirili--"]"it La le iulie, bdtdlia se' oni"it"' *-ii*:""ii!"lilli-'_1i':i?'

iX.lT,"fl'1" -T+ ,fr Xe;i#r:'Q'lili'F:i"f,TH[*!'"'#'i:iT; "fr iffii.,iupt^ uoravu, cuceritorut satuhri VriiLti. o.?,J',iT cuknda rurniceioi E #;Tl,Ji*T:i:" inamicul, crez6nd cd Av..."., i i."."*i':; h"#13, ;-:::"'';'l',,1it1 ',"

!'"#1i:atr?-"#",*f .'; l*nymf

. _ rusesc spre Vidra gi Voloscani pai,a U-G!tl--6. In urma ofensivei romanesri din prirna juna1'te a lunii iulie. trontul armatei a ll_a, irnpurs pana_n valea putnei. forma m. fel de punga inaintail sDi oricare tattci i#'Llili:'
:#;.r,:T'x!.Tf,.TS T:][",.1. Aceasta pungd, inamicut ie h;tarJ ; ;;iiz.e abcand concomitent la cele doud extremiaf

:Xpt+*'"-,:r,ru"ftmTJll:,#*H#

;.;;

f" !-,ji,

115 qi 62 gi Corpul alpin bavarez sparg frontul rusesc inte Tifesii-Bitiiesti si Pdffi5cani. Intervanlia Diviziei 13-a rom6n6 lh aius de Maraqeqti rlstabilegte sitriatia la nord de pdri.iul Jugaihu (29 iulie). Spre vest insa, Divizia 62 si Corpul 4lpi4 au ficut m male progres ocupdnd Panciu gi respingdnd Diviziile 13 qi 15 rusegti cltre Nord. Contraofensiva romdnd 8. Rom6nii, care au adus acum ln dreapta Siretului 4 divizii, incearcl sa ia ofensiva spre a recuceri terenul pirdul Nu reugesc insd, pentru cA inamicul e hotir6t s[ invingi cu orice pre.i gi are masate in regiune fo{e multe. Surprinderea de la Cosmegti 9. Istovita, Divi2ia 5-a e atacata prin surprindere in noaptea de 29/3O august in lunca Siretului, la nord de Doaga, de Din:r:i^ 21,6. Covdrqit?i de focul artileriei duqmane, ea pierde pf,durea Cilini, apoi pddurea Prisaca. Du;manul e aproape -sd punl m6na pe bodu! de la Cosmes,ti, unul din principalele obiective ale b6tltliei. In fata primeidiei, podul este aruncat in aer. Divizia l5-a, care a trecut Siretul la Ionlgegti, inlocuieste insi resturile Diviziei a 5-a qi opreqte pe inamic h sud de satul Cosmqti. 10. La 26 augwt, Corpul VIII austro-ungar dezlbnluie atacul de la Oituz: Divizia 7O H:onltezi Ei Divizia 7 Cavalerie germari

dimineala de 24 august inamicul dezlf,nluie ofensiva ln cAmpia Sirenrlui. La extrema stargd a Armatei a IV-a ruse, un atac cu gaze al Diviziilor 212 germane gi 12 bavareze sparge ftontul Diviziet 34 rusegti la Bizighes.ti, intre Movileni si Balta Ratei . Prin sp6rhrd pdtrunde Divizia 2 I 6 . gemana, 6pre podul de la Cosmeqti. Dar Divizia 5-a trece Siretul pe l; Furceni si sosege inairitea dus,manului la 24 irtJie, oprindu-l pe linia saielor Snrleqti $ oo.;ga. - Atacul inamic se deplaseazd a doua zi (25 iulie) spre apus, intre Strtjescu gi Fdurei, unde Diviziile 76 9i 89 inamice aiunga Diviziili I 3 Ei 7 1 ruse;ti, venite in ajutorul drcptei ftllviziel 34- Dar Divizia 9-a rirm6n5, hecu h rendul ei pe dreapta Siretului, pe la Cosmegti, oprea lnaintarea inamcului la Moara Alb[. Atacul inamic se siSmuta la 26 qi mai la apus. Diviziile

in

Bdtdlia de la Doaga

120

MIRCEA VLTLCANESCU

N!1YWUI MZBOIUL PENTRU INTREGIREA

t2l

a luat dealurile: Chiosurilor. Arsitei si Lesuntutii si ous pieiorul in marginea de vesi a sit l"i atoiesd. Dar la 29 august, romenii conAaataci. La drcapta, Regimennrl Vanitorilor de munte, care primeste cu acest prilej botezul focului, ataca CireEoaia" sprijhit pe dreapta de Divizia 2 nrsd de cavalere, care urcA dEalul Viinceanului si pe st6nga .de Divizia. 7-a care inainteazd pe amdndou'a versantele dealului Mf,gurei. La centru, Divizi; I Cavalerie, sositli in grabA de la Onegti, descaleca la nord de -Grozeqti, spre a intoarce apdrarea CoQnei, cucerind Cota 703. In sfrnit, Brigada de grlniceri a viteazului general Cantacuzino, pomiird de la mdntrstirea Casirului atacd la stinsa Fabrica de sticldrie. Contraatacul rom6n izbute5te s! fxeze -pe inamic. incercirile rominilor de a relua ofensiia nu vor reugi, ain cauza infanteriei rusegti, care va refoza str cooperezo cu dreapta Amaiei a tr-a. I 1. Retragerea strategicd a A:rmatei a fl-g FaF de presiunea exercitata de inamic la ambele aripi 9i pentru a evita pozilia aventuroasa a trupelor de pe Putni, precum gi pentn: a libera Corpul aMll-lea nrs, ahemat in ajutorul Armatei a lV-a, comandantul Armatei a ll-a se hotirlste sa cedeze injoncgiunilor Marelui Cartier si retrage, la I august, Corpul II (Divilile 12, I ri 3) din valea Putrii, pe linia inillimilor de Ia sud de gusila: Virful Rizboiului, dealul Matei, dealul Runcului, Rachiraqul - Momiia - Dealul Porcului - lregti. Degajat, Corpul VItr rusesc (diviziile 14, 103, l5 si Divizia de cavalerie Zaamurscaia) incearcl str refacl fronnil Ia nord de Panciu, pe linia satelor Serbesti - Repedea Shtroani - pldurea Razoare. Nu reuqegte insl pe deplin cAci inamicul cucereste lregtii $i atacA inipre Muncelul Numai inierventia Dviziej a IO-a rom6n6 sositi prin Padureni, din stfurga Siretului, 9i a detaqamentului Alexiu,'format de Arinata a ll-a, reuseste si statrilizeze sifuafia in acest seclor. 12. Atacul de la 6 august La 6 august, inamicul dezlSnJuie un atac gneml, pe tot

ataca Ia nord pe dreapta Si pe stAnga Sldnicului, respingdnd de pe dealul Pravila 9i Ungureanu trupele Diviziei 7-a si ocupdnd Sliaicul Moldovei. La Centm, gosul Diviziei 117-a intl in Heristrtru ;i cucereqte dealul Mateiusca, cheia pozitiei romaneqti. La sud, Brigada 15 bavarezd prme stitpdnire pe cota 619 gi impinge Divizta 6-a spre valea Le5untului. Situafia e gravt, mai ales la nord, unde inariricul a atins Ia 28 iulie. ultimul sir de indtimi ce-l desDart de Tersul Ocnei: Ciregoaia, Malura 5i Coina. inte Oitiz si Casin,-el 'a

HS{,#t#Ttr#t'#Hr::. #-

m*mqt***ll*nti*ffi
t:H#fri3Y#$lri#""*t r""H,#H;"'nt#nTxl;l1ii:f*ffiili!ffiffl;
ai" i"Em"ntut 48 din rezervaoutvtz':3

m de pozili'e

artrenet'

Htif ft "''"req ffill;LTffi:ffi,T#'*""fr anmcd du;man inapor #-ice, conraatacul i"i"?l"l"7"roi


pe

#1;#, iti';1tp#

'in acestui Mdri;eqttor' sectorul atace Atacul Muncelului I r' pentru ultima ofr,- el iqi indrcapta fo(ele impotv-a nord de Panciu a trecut

;i';;iG, ;;"t*!te -fata


in

mar e;ec, mamtcul dec(bf;nat rcnuntA sa

liniile. mm6neqti qi rstabile$te srtuaga-

ln

M-1":ilfit,;frf"0
seama

ca itctorui de la

tupelor

ruseqtl'

i-ilf#$*l''q*-xt-qH::ftii$,iqi$i: l$
*"mtrgx'**;,m;r".rrm"TK?'?"Jil-fr

L$.:*."htrdgu::'$'+t:il*qpffi

'q

122

##'."Lf ""ji"tl"ffij rt
1"1,4
fr

****"*ffi

MIRCEA VULCANESCU

iir-xffi n_au rnai .*, jn"T,ffi ri*f i1":l"Hn#9":ijtr;i{mi! ,,:i:; "" "riiil,if l:":tr:-4"i:r,+

,*liltrT",frT#'"Tjtrl: mtff#"*m.il"rut; dTi;,3"Fn-":"1*yl9-;;fi1il''Si^i.. i',"iiC iil&!i"T.'**?rr#ffi,il:"E1fri;


incercare este

nru,'#itlir+:U**ft## li={l,l;**ff :::x-q!":;#l.bq,*tr* rury**-ffi Hffji#*iir*ffi


ff ,p,:?::;,:",f

oi,ijJ J ffi";ffi i",tftenry,*i,.;, Tjlx ;,*T"

VREMURI DE cuMpANA
Revo

lutia bolsevicd ln Rusia. Armistitiul

Ajunqi stiip6ni ai Rusiei, ln octombrie, comunqtii, pe care valul deznidejdii populare ruseqti ii aduce la putere cu strigitul ,pdine si pace" - se grdbesc si incheie armistiqiul cu dugmanul*. Cuprinsd in vdltoarea fiontului rusesc, al5turi de generali pe care trupa nu-i mai ascultd, armata romdnd e amenintatii, nu numai de inamicul din afard, dar gi de aliatul din lara lui. eliberat de bol;evici. lmpotriva grupurilor ruseEti infierb6ntate care ameninld Iaqii sau Galafii, armata rom6n5 e siliti si ia pozi\ie la Socola, pe Siret ;i la Payani (7 /2O qi 8/21 ianuarie l9l8). 4t-u1u ruseascd e, in sfirqit, deztirmat5 si repatriati in Rusia, fapt . pentnr care Sovietele declard rdzboi Rominiei.(13/26 ianuarie 1918), arestdnd pe minisful {drii la Petrograd.
Dezagregarea armatelor ruseqti amenin!tr serios ordinea ln Moldova. Agitato^tul Rakovski, arestat la Iasi,

Autonomia Basarabiei
Sub influenla noilor idei, Basarabia se consfituise republici autonomd (2/15 decembrie 1917). Ameninlat - A.-Ctt1fii--E."trrlui de sud rusesc - in care era inglobatd armata romana - s-a semnat la Focgani, la 26

e Ferdinand gi regina Maria la podul de peste Tisa

noiembrie 1917.

124

MIRCEA !'I,'LC,ANESCU

RAzBoIuL PENTRU h'nREGrREn

"onOirlii"' { in. i"t ,{r-;t" -romiffi' ::fry]l .fala situfii. "ji,i.-i.!;;,^;i;, #e"11-i; T5fryl11 i f. intregime-i"?^ri""ie,"ii#i#" Blli,p:" bdtu pe uolqevici ia-ipfiHil llsgybi1 -ianuari'e "i"iiJ"'r; riiiiir# (1a/21 (1a/2] lsl28 rsrsl, 3,i. lsl28-ianuari'e rersl, d""d"i; ;#;":T i:;#fi":T ocupil Tiraspot, Hotin qi ceaila_Aibe' ocupit (i'/ri,,#fil'J l9r 8).
La 24 ianuarfe, Basarabia
se proclamd independentdf

i1 armata .romenA izbutise

S,,o:H"""f y*a--;:V;!fifil":*p:cgpii.misciriinafionale, TE;'tr"tg:l'1r"t"#'H[?#j; ury*b;;a, 11in13.-renubtica ajytor (24 decembrie iqib.-piiiiirt'il'?,ffii1'; "h#;:" ;ffi#:lH;;

t'.:::,Tf

i.t .t

si

obfine, prin

I""M*din cele mai dureroase RomAnia e pus6 intr-una altemative ale sor$r"' .. . ri 4- G-]x ^^ r^r'tAqrrna ''"ffii'I;"H"#'{i;;+--1irffi ,1't313';gf 5:ffit '-"*"'

125

,"]

ffh#lfffi .'#.';";;.fi
ijii?""i
-t]u

pe realitit'i' soco.teqq t"zttl:lf ceahlta ;;;"t,t5'tunposibild !l inutita' De

;"l"*i"rpffi #"fi

intl"n"rut'p"

;i

i'#"*u"' "*i!"ad"
""
rii

ideahrtur'^refisurc1

ilHi;xt;

ffi#.kH'F##*"ffi;T *"*#rH -to"ttit niciodatii invins"! ii


ceas.

O dilemi istorici
Dar inamicul e grlbit. El vrea se poatd dispune indati de diviziil-e sale pe alte fi".ilri.*r_ii""rirli trebuie armisti{iu. El vrea p*-". ;i-p"""";;; #; sd o impunl ile indatd Romaruer, profitdnd de fantul
de.

februarie l9t8)-

*"^'99:-] sa-nceapE negocterire rn. caz contrar, cu denunlarea armistitiului (ZS

"o;rtituL 9- dgrogare unitateral'e ae ta clauzete%;#;iliT,,i Mackensen trimite guvemutui ro-#n-'

romAni'i au fost sili{i se_gidepraseze trupele in Basarabia. JUD cuvant deolasarea acestof hupe

cr pentru a-ei realiza siruranla

dr6t'i;;i;G#fi; aelac;'#ffi:i:
il"##

::,lLffi i'^'rin-a'ii Qf ialrt' /8 feb' 1el8)' p*tg* "*'5;;; i-rn c"nsiliu'de Coroana dralnatic, ,,,"i#rir,J'E"ii"r", in -"ut" se examineaza. ry-.n: ";;ili,i;; #;e .+9.u' l' .ftr'Hlh3ffi"fiS1il?# ..triunghiul mortu"' sustmuta i? .T-'1:":-1',::":;';il;; li!'!"i"*ri, 2 - tetraserea ry,t;1T"$ ;'#fflili:H ?:"5
.

;,iil ;;-qi T"q:, ._iH Hp"H!??iil:'#ffi Ion Bratianu dermsron

ci

tratative ror #3n tLl1?i:ffi:, "#3X ut -" aus*u""'l' regele hotirdste "inceperea poloyttl "u id;i;fuf cu- soarta ct6itd de veacuri
3

ur*;lil;l"H#:

-H'*iti:i'yit#lit{l"'"H}Tii{1i-ri$ ',:g*"#1"f,i*isi:#f,'lr,ffi:H#.sli 'rezolvd conllictul in otgt,ll-i" ^.iil-.utu


.se1su
'

dI "ralii "#"i*?ffiilf #:fH:iff"h,m#; de inamicuf ramas libei "fu? efbrtu] impgtrivr-i, prin pribrr,ir* ;]a-s;.'";;;";:X ;d;nff;;.;.:: ameninlat?t inlauntru -de ;nnatei;-;*cli"TJi#;",:: care, rAzvratite in bande, ataca .si pil; ;H;;;':
qe

-,^,,\gTqu _ia.ari^u gi ffidatti.., cum a calificat_o \,remenceau, trece in acest moment printr_unui din cele mai dureroase momentr

,#;liJi ,rt va pdrdsi pamantul stramoqesc'mar dep^ane in neniirta, cornpormi@nd eKistenla ;"J;ilffi bc;: Iru: "l,tli"fu::9"*''H$; Jh"l va face de nevole' tara i! #i""le' "a. runu s1-;;95:"2""ffi3 H":f;: rezewdndu-s,i Prin ea, Pt o'g'{iJn'lh aceste clipe' chipul Citind paginile

126

MIRCEA VULCANESCU

NEAMULU RAzBoruL erNrnu b{TTEGIREA

727

regelui, in memoriile oriciruia din .istoriografi sau din martori, !i vine in minte, f6r6 si wei, aqteptarea impietrita a lui Vlaicu-Vod5, din legend6, sau ,,indemnurile" lui Neagoe Basarab c5tre fiul siu Teodosie.

*:m:: *""#; Yil?"'i",\,1tf,*{^f":# J "#i;r#nle*{J$sm"iLffi "':ffi#

incepe negocierile la Buftea


Omul realitZililor, generalul Averescu, e chemat si facd fa\A. Brdtianu rcaltzeazA astfel o dubld abilitate, trecdnd asupra omului de populmitatea cdruia se teme, greaua qi mai ales ingrata sarcind a Iichiddrii unei situafi devenit?i imposibilS. Milital, generalul nu qoviie, in aceste momente grele, s5-gi riste popularitate4 Idcdnd actul antipatic al inceperii negocierilor. La Buftea, unde Averescu se intdlneste cu Mackensen (5 fe6ruarie 1918), deleg{ia. romdnd e pusA in fala sugestiei inspiratii de oamenii politici din teritoriul ocupat, cd abdicarea regelui qi inlocuirea lui cu unul din fiii impdratului german, ar putea asigua, dacd nu integritatea, ln orice caz o reducere la minimum a sacrificiilor teritoriale ale !5rii. Leal, Averescu nu accepti discutia, ci solicitd o audien!5 imparatului gerrnan. Grdbit sA sfirseascd, Czemin soliciti si obline de la regele Ferdinand o intrevedere din partea impdratului Austriei, in gara Rdc[ciuni, ardt6ndu-i c5 numai incheierea imediati a picii ar putea inlitura opozi\ia Puterilor Centrale impotriva dinastiei (14/2 februaie l9l8). ln realilate, la Buftea. unde Argeloianu incepe

Guvern

ul Averescu

#j+r{w:*r-'ffiHft"#wi#fr Ia gur germo.e'nu i?"i,Sil.i""u pivot


il"""#"^;"-

il

po-liti"a

stat fantomd'

ci de un

are nevoie

sollo'

'B'f fo1r?i^.tl.yb";*l*;"'",:,ll,T"H:'y; convins'cd,-.cu cdt "? L#l""iJti tiUata, a lui


obline condifuni qll -"H"i*,il!ii, ar wea gritianu, care-l sPn;rra t
totdeauna

ca

sA tergwerseze '

Condifiile sine qaa non

nlffiiiiff :i'il3li#ry'F":-tr''Jfiffif
ffi'tr"f l!ffi ;{tr1{3ilTt'*+ff**ffi pe
c";#;i;iil-Clroana'. nffi
economica g tarii prin Moldova TT.::;.",;;; 4. DrePtul de trecere a truP-'-' -imnotriva Rusiet. -. .. divergentele reapar 'in fata acestor conclltrl'-- .anq Unii' scontand {itolut'
carei
c

discufiile preliminare, Austria qi Germania nu se in{eleg. Cea dintdi, prin pasul abilului Czernin, cme in acest moment lgi joacd cartea vielii, cautE sE reduci Rom6nia la o simpl[ expresie geogllafice, realizdnd cAt mai mult din vechiul siu plan de pace separate pe socoteala

ia'iiJ#*i"""u*:.r'-Ji*"#i;*',**f i':'*&i in erc an


Ht

l!!ia

,3oi,ljihfi1l;#Tru;;;itate'a ori be rezistenla tzonta' _-anrarea conditiilor in bloc qi Unii sunt pentru accelku-\';";';;;;; de pace,. ct

;i'la-,--

putea

cds,

ti

ga

128

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIRE^

t""M*-

129

mostenitor.

mai mult, negociind. ln timpul deliberdrilor, inamicul - care seElnase intre timp tratatul de la Brestlitovsk cy RFF $ oc3pa,se Kievul - nemu\umit de rergiversdrile Romdniei, trimite guvemului 'romAn un ultimatunU cerdndu-i acceptarea imediat2i a conditiilor sine qua non sub a-eni-irlarea denunldrii .-.,i;iiti".rt"i (17 tebruaie/2 martie l9l8). Zadrar:rn; incearcd resina s6-qi facd ascultat cuvantul, prin glasul princip"elui

--'atpda*'a f+*t"ry*X*n#t'Hffii*"#i ' i,i:!i,f


a" "lffJJ"rti" Bratlanu' guvemului

-dezastrului' pe

"riembrn

Unirea Basarabiei
9

Imposibilitatea rezistentei, recunoscuta de ministrii aliali, determina acceptarea condifiunilor duqmane. A-rgetoranu semneaze preliminariile de la Buftea. (20 . februarie/S martie l9l 8).

ln

acest timp de jale, strdlucea-loluEi

4,::

Semnarea preliminariilor. Guvernul Marghiloman


Germanii dobAndesc dreptul de a trece prin Basarabia Ucraina, unde hatnanii se proclamaserd independenqi;i manifestau - sprijrrili ae efati - veleiliti de rezistenla impotriva Puterilor Centrale. Nu inse mai inainte ca Misiunea fuancezA, care pareseste Rornfia" sI fi fost pusd la adipost. $i pentru c[ nu se simte indeaiuns spriiinit de reseAverescu demisionea.i, hs6nd lo6ul uniri "guvem tUiij ghiloman, care spere cd va obtine de la dusmani condifii mai avantajoase (5/18 mirtie).
spre_

',ffi fi.i;#ffi fl;1'""&*.*i#; ;t;;"; aerare. {1 punct de a9'easttr rmire' din


fatre statul romin tace.. iliL"tt .ocia' indestructibil['
,dt i]

+!t{:i:#;*f#j,ir:Hffi flH

Pacea de la Bucuresti
Sprijinit in Muntenia pe baionetele sermane si in Moldova pe nemulgmirea populare caE senera;e si noul ,partid al murcii", gui'ehul Marghil-oman facL alegen, caxe-t dau majorititi importante si semneaztr

Ardleria romana Ia BudaPesta

RAzBoluL PENTRU

INTREGIRE{"AM"t-

131

trece un freamdt Prin sufletul neamurilor asuprite

de

VI

CT

ORIA

"nqiu;"***n,")^:*i,j,l#,l3iilt?"ff9mll tur'
AllenbY distrugea armata si Damascul'

Ri s turn are a soartei arm elor


tntre timp, insi, soarta generald a rizboiului
schimbase.
se

Spargerea frontului bulgar


francte'tlat la 2/15 septembri' mareqalul ^{^f1;

frontului rdslritean, iqi indreptase toata fo4ele spie apus, cu intentia hotAratl de a provoca decizia inainte de sosirea Corpului expedilionm american. Ofensivele' lui din martie gi aprilie, cu toate splrturile fdcute in fiontul aliat. nu izbutesc, totusi, sd-i hducl victoria decisivd si provoacd, dirnpotrivS, antidotul ei. in fata primejdiei, Alialii se reculeg gi instituie comandamenhrl
unic. Datorita rezervelor abil utilizate de noul comandant suprem, generalul Foch, incepAnd de la jumdtatea lui iulie, alialii czre au acrrn superiodtatea de fortp, incep o serie de ofensive succesive, reusind sA disloce moralul trupelor gemane. in august, maiele atac englez de la Cambrai, executat cu tancuri in masd, face pe Ludendorff sd se indoiasci pentnr prima oari de victorie, indemnAnd pe conducitorii politici ai Germaniei si ceard pace, Desi pentru el trecdtoare, indoiala aceasta zdruncini definiv increderea conducerii politice a Germaniei fir victoria finald. Noul cancelar, Max de Baden, pipiie terenul in vedered negocierilor pe temeirrl celor 14 puncte enunlate ln ianuarie de preqedintele Statelor

Generalul

Ludendofl dupi ce

scdpase

de grija

m*qlffi#"fr*a,#"Ht'#1;

#*'*#'#;+f**.i-u:#'ffi 6Ta,i"*I,''i n" l?*lS*$":nm


-sut" P="I$"u"?; armata romdnl sA Poata ca( (8/21 octombrie)'

D ezagr egarea Austro-Ungariei


se Petrec Pe cAnd toate aceste lucruri

in

Peninsula

uireuJ:*n;%ro"ru1n${"4ffi:
'eiffi
V-*iu-'Gr.'o,i -'",n: l*fli*l*"T##Jil"*f#l rom
de autodeterminare al

k::;Ttrlrri#m'r"::::uni*[1"+P
'

Unite ale Americii, Wilson, ca leluri de rbzboi ale Americii. Printre principiile care urmau sd stea la
temelia pdcii viitome, cel dint6i era dreptul de autodeterminare al popoarelor, menit sd desdvArseascd reorgantznea Eurbpei, pe baza principiului naqionalitdlilor.

'"tf ff ;:*#:#)i*pt"pLy I r"l' g- I"Hf#i: Austro-Ungaria in stat

t32
T-isza
I,:e-

MIRCEA VULCANESCU

RAzBoruL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI

133

e asasinat si

impdra

:onlele ceas, sA atrage in favoarea cauzei lErii sale, pe care au sosir Ia Dunar

::""jj.itl:ir:i1ir1ii#,5aTj#:T:,1:"trHlLtJ; xaroly, aniantofit;"il-d;#;:


.
Aliafi

#'rftffi

inarmend gfuzile nafionale ardeleneqti, pe care le punea la dispozilia acestuia. DupI tratative nereugite duse cu Sfatul Na{ional Maghiar, prin Oscar Iasszy, Adunarea Na{ionali de la Bucuresti, unirea Transilvaniei cu Romdnia qi instituia Consiliul Dirigent. Cdteva zie mai tiirziu, Adunarea Nafionali a sa.qilor de la Mediag, vota qi ea alipirea la Rominia (13/28 decembrie).

Alba Iulia procliam4

in

ziua intomcerii regelui in

Romdnia reintri ln rilzboi


, ln ziua in care

a;6s?*r"ftiiTriB"yr"L:#g#S,ffi
;Y"ff"ff.Y.:i"EXHf
orvlzr teritoriale rdmasi: o.a"?u._ate, -friiiO"lu".ete

Berthelot cArc ^^ho-,tx

^^.-- -

Tlmp*;td"r"n*;
?t"ff;tffi "h,? regefi
si

A doua inaintare a rominilor in Ardeal


Spre a impiedica atrocitii{ile comise de unguri asupra popula{iei romdneqti rSmasn ftri aptrrare in aceast?l perioada de tulburare, armata romdnl pdtrunsese ln Ardeal pe urma ariergardelor lui Mackensen (7 DO

$;fiffff"j}$r"ffi:Ftrd5#yfr1itrJ
iffi",ii "il,:".::'j-::j'l il,*.;;'";i':''iio Tl'T#rf;"*fl"#*f *'gi pnmeste cu lacrimi "" bucuiiel pd;"6.Affi"l;i care_r de -di;i;;il;;r.#; ocupate
de generalul Berthelol

""tomu;"/ir-iJi;#?";1,*:rHf; La l8 noiembrie/l decernbrie,

noiembrie).

;ir^,'!-'ri

regi;,

Tratativele de la Paris
ln acest timp, la Paris tncep negocierile de pace, (5/18 ianuarie l9l9). Deqi reintrase fir rdzboi in.ceasul al Xl-lea, alatiri de Alia,ti, pozilia Romaniei la aceste nesocieri nu era tocmai usoar5. "Ro-ania iricheiase, imirotriva prevederilor hatatul de alianp, cu consim{Smdntul nevoit, e drept, al Aliatilor, pace separatii. $i principalul factor al victoriei, Statele .Unile, nu erau sernnatare ale acestui tratat. Revendicirile romdnesti trebuiau, deci, susfinute, de acum, pe alte temeiud, printr-o propagandd dibace. Aceastii sarcini fu indepliniti de Consiliul Nafional Rom6n, constihlit la Paris, in timpul wemilor de vitregie, sub preqedinlia lui Take Ionescu, care cuceri in favoarea Rominiei, putemice simpatii.

de doi ani, se deqteapte .u

Unirea p rovi n c iilo r rom6negti


ln
acest timp,

in Austn

ffi,34i[ffi0!tfl'il;'; se aduni ra Arad ca ta viena, turiu'M;1;'' ;;;;'?'?:ff:*:t 11,:;j:"::


asculte dolean{ele natiunii
s

tss'Ei!*:+u-s$#:*;Thit,1if ;;

134

MIRCEA VULCANESCIJ

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

135

recunoasterii Unirii, si nu primi penitru tara lui alt. hotare decdt cele prevdzute-in trajtatut de aliantd din .1916, pe. car_e Aliafii nu le mai recunosteau, invbcand intqv.e$ia f,pgricei, nesemnatare, Ei schimbarea si_ tualiei. Rominiei prin semnarea pAiii'separate. pdnd Ia *1 Quli principiul nationalitAfilor, in'numele cdruia se oferi Rominiei vechea graniti etllica a lui Kossuth. care,.fiind inteme'atd pe mirturia unui nalionalisi maghiar, nu putea fi conteshtA.

seamd de aceastii situalie, ci intrn in conflict cu Consiliul Sup5ern- Ihte.tal!{, constituit de cele patru mari puteri ale In[elegerii. EI protestii contra deos-ebirii ficuta intre aliafi, prin gruparea lor in state cu interese limitate si in state cu interese nelimitate, refuzi sii accepte controftii sffiin asupra minoritlt-ilor ce se impunei ca oret al

Redevenit prim-ministru, Ionel Brdtianu

nu tinu

'Problema Banatului
Nein{elegerea era indeosebi acutd in privinta Toron_ Banat, pe care reclamiu, ddopotriva, sArbii gi romdnii, in numele aceluiasi 'princ'ioiu ai nalionalitdt-ilor. Pus la judecata lui Sol6m6n, Bidtian; refi.rza sA asculte sfaturile lui Take lonescu, care _ mai diplomat ?l ?ndemna sd se inleleagi asupra lui, *

4{y {ir

il

vii, ale populaliet Bela Kuhn reotgitze.?zd i" q9bl. o armata -u!tti-". arunca asupra r6manilor, oprit'i' din ordinul ""*" o o" if i"trl.r, pe prima linie de demarcatie a presupusei sranite etnice. - -_Eiu.ata dincoace de linia de demmcafie, armata romAnd ripostil cum se cuvenea. Generalii Mdrddrescu .i- Vf*.i i. care refdcuSerd, irtre timp, de asti datd drumurile campaniei din 1916, nemaiput6nd "i"i".Ll.i. u.irt" ti"pa.atori la masacrele sistematice lndreptate i-pottiuu' pop"taliei romdnegti rimase dincolo de linia il';;";d"-'i" tbritoriul ce urma si revie Romdniei, fki*n. intre 3/16 si 5/18 aprilie, defileurile Munlilor Anuseni. izoldnd tmpele secuieqti , de pe Someq, de -""ir"rti din viile Crisurilor' . La 8/21 aprilie' ""i" o"rrpu pti-u iinie a marilor centre din ;;;;";a;; Sase zile "a-"i"' Satu-Mare-C-arei-Oradea-Salonta' Debre{tn de centre: Nyiregyhaza. linie -ui hoi", a douaerau ln mdinile romdnilor' In sfdrqtt' si Bekes-Csaba ia l8 aprilie/t mai, romAnii ocupau tot -malul stAng J ri."i,'"i"qg*a trupele ungure;tispre Tokay, Szolnok gi Ciongrad'.
asuora sentimentelor na{ionaliste incd
-

direct cu sdrbii, qi

pirlsi conferin{a.

-si ocuParea BudaPestei


Instalarea rom6nilor pe Tisa nu astAmpdrd insd pe unn*i, .-" atac6 pe'cehoslovaci, (7/20- mai) resnirisandu-i pdnd la eapovia, cu nadejdea de a stabrh,

BItIlia de la Tisa

_ Bolsevismul in Ungaria. Reluarea operatiilor ;ilitare


de eqecul figiduietilor lui Karoly, AuAupesti 'tasase intre limp sd se instaleze sovietele-lui Bela Kuhn, care introduseserA in Ungaria, leroarea rosie. Speculdnd
Peripefiile militare nu se slErsiserd ins5. Deceotionati

Iiti c"iiti".' lesdtura cu Rusia Sovietica. lmbdtati de r9'lagute, I.".t tr"i". uqi'r, ei iqi indreaptd iardgi fiortelereluza,.sa sub cuvint ca ace$tra imnotriva romanilor, ;;"tt;.;tdir.;i de retragere pe linia fixatd de Consiliul Suprem". - ?eneralii Mdrdlrescu qi Mogoiu manewe^z4 insa'

136

MIRCEA V1JLCANESCU

RAzBoruL peNrnu lvrnrcrnEA NEAMULUI

137

fulgerdtoareo, trupele' de cavalerie Kusescu ocupare Budapesta, cu toate "f'"- ".f """jriJ protestele Con_ siliului_supreh atiat, reitabilind r";b-"idi";;'n lb;d. salvdnd astfel Europa de primejdia uJs"-"i#11-iri buqape-srl trupele romene$i gasird o mire parte din -a" prt-if" Trt"tlul"l rapit din RomAriia C"iili. rrmpul ocupatiei, pe care il repafriaril Ei demontare_ cle asemeni, fabricile ungureqfi'A" ur-a"ri"i-;;;ffi ; rmpreclca pe dugman sd mai reaclioneze. Era rAndui ungunror sa srmtA rigorile rizboiului.

cu dibfie trupele inamice care trecusertr Tjsa si le arulcad_ inapoi pesre apd (7/2}_13/26-i;li"f-- '' '_ I recilnd zacest riu, pe umra ei), dupa 6 urmarire

Considera{ii generale asupra rizboiului romAnesc


mare importanl6. R2boiului este, pentru orice popor, o grea lncercare Ei cu prilejul lui ies la iveah toat insuqirile bune, dar gi toate sctrderile lui. R.dzboiul rominesc a confirmat inci o datii lnsuqirile esenfiale ale poporuliri rom6nesc. El a vddit in tot timpul admirabilele tnsuqiri de senetate moral5, inteligen{5 qi rebdare ale pdnrei rurale a poporului romdn. Bine condus, echipat Ei antrenat, soldatul romdn a dovedit cd poate fi opus cu succes celor mai br"uri soldati ai lumii. $i din acest punct de vedere, trecerea echilibnrlui social al Romd.rriei pe seama paturii rurale, prin cele douS reforme: lmpropiet?lrirea qi votul tmiversal, reprezinth o intiirire a nafiunii, mai ales dacd ne gdndim cd pAtura lrr5neasci e p6tura romAneasci dominant?l omogen, in toate provinciile. Clasa stdpdnitoare, deqi s-a dovedit mai pulin rezistentd moralice$e, mai pufin prevdzdtoare qi mai .nfluenpbili, nu a fost insd mai prejos de misirmea ei. Vredinci de aminitit este indeosebi abnegafia cu care pitura conducdtoare romdneascS, cu toate deosebirile de pAren, a gtiut si-gi subordoneze aspiratiile individuale, aspiratiunilor colective, fdcdnd front in jurul ideii de !ar6, renunlAnd la drepturile qi privilegiile al ciror sacrificiu era menit sd asigure fericirea patriei qi trecAndu-qi mdna rmii altora, in clipe grele, numai pentru ca neamul si nu rdmdntr nici o clipd descoperit in fala imprejurlrilor.

pe scr"rt, istoria rizboiului rom6.nesc. - Aceasta este, pentru istoria patriei stmt de cea mai lnvdldmintele ei

Demisia guvernului BrltianuSemnarea tratatelor


*?t,Consiliul Suprem dddu Romdniei un ultimar ,^,,En r^l-.]:Tb"e), l:rJ .invitdnd_o sA evacueze Budapesta, lYo_ g""n{!u.a de a nu i se mai recunoaste rivenl orcafle poltlce. Brdtianu, care refirzase sa' semnerl [u?tu] 9" ta St. Germain si par*ise-lonf.,irit'.nt; fdcdnd loc generalului vait"i^ii,' tu silit sd se incline. Continu6nd i"ra ,."#"'L.ii".,i de scoalere a castanelor di" id;; ;;;; Brarilny rrecu asupra guv"-rtui VuiaulV#;; ;;;; #;"i; sernnant fatatelor de la St. Germain Si Trianon. care

t+tii"dffif#j:

decembrie'1919). ratificau. 9i unirea Basarabiei (14li g;;;;;"'"i;%;


noiembrie/8
consfi

dar gi condifliJe ce nu-i converuse sa"r-t";_;u;; 't"4'v'v \'J -- semneze f2s


un an mai t6rziu, marile puteri ale inteleserii . $proape

consacrau unirea Ardealului gi Bucovinei

n(lnd astfel unirea tuturor provinciiloro-anesf4]

138

MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU bTTREGIREA NEAMULUI

139

,,

Noro

ul

romAnesc.6

de toate, ,^jYd ?."1u,victoriei, ins4 trebuie amintir, ca factor '"*r,ii ceea ce ._u ,-,i.f;""r S#lS:..."r

spre matca firii lor adeverate. Pe planul existentei fir.gf este o imbinare ae'in""-# Si al faptelor exacte. el I.#,ilf'"'Li. tll",9:

::r*r; Ji i",i-iir?,;'".,"::'ih H?""I::n,:""# rmpmge toate aqeztrrile rumegtr


inrt6direa cu

,,Norocul,. acesta nr

ro"ur"eilui,i"p-.;iia,i",il,i:ft
Este,, f)oate,

:"tg;*:utsi,ff:,:*$-Si|*':"i3ffi
:::yl. rqpi;o;l',,,iT T" X'"*,fffi9_fr??,"f# g*1t"19 in cump5na clipel noErtoare "T
cte a te increde sortii. unita cu irraaEiri^- l."d',"'" renunta la nimic din 'ceea esle esenlial fiin1ei tale. Este, in raisn'laia*"Jd.,-ce

asupra noasha- E de asemeni, caxe nu face din stdo6nir

iroCi

srfr {r**ii# ffiTtJ,,':qntj ,hG;;"";;i


#;

"'**:i*d,i"'Hff

cAnd asupra tuturor acestor lucruri se poate rosti o judecatii obiectivd, ctrvine-se si le pre{uim pe toate, potrivit valorii lor gi sd ciutdm si le adincim cunoagterea, pentru a le putea mobiliza din nou in ceasul in care imprejuririle ar putea si ne ceari noi jertfe pentru apdrarca 1or. Dar, mai ales, se cuvine sd le adAncim gi sd le inflorim in crea{iuni de bucurie gi culhrd uman4 care sI facd din felul qi firea omului rom6nesc un indreptm atdt de temeinic, incAt nici o vicisitudine a acestei lumi sI nu-l mai poati zdruncina. Viala este ircercare Ei luptii Ei nu izbutesc s5 st5ruie in aceastd lupti dec6t popoarele care ajung sd dobdndeascd o idee rmiversald despre ele gi o nadejde in eternitatea misiunii lor.

dumnezeiascii
Si daca se cade sd desluqim norocului romAnesc, dindolo de planul ?ndreptiilirilor vezute, un alt chip mai adinc, proiectat in lumina veciniciei, vom spune cA el apare ca un act de dreptate dumnezeiasci, o indurare a Proniei cereqti fap de jertfele s6vAryite de acest neam pentru implinirea unit[fi lui, nu numai in acest rdzboi, ci ln veacul veacurilor; jertfe fa{i de care, fiecare, se cuvine sd ne inwednicim cu tot cugetul qi fapta noasftA, ca de una din cele mai mari minuni ce ne-au fost date sd tr[im! M. V.

Dreptatea

il?Hliy"i:+i""rf #x#*.#_i:*.fii}

'H#".#i:',,31: :y,:,i:15::.li:"'xHf ggauna, au contribuit. laolaltd, pentru;%;#; din incercare. i_.r'';talea _o_T lror ledgrrnca ; pai,airiil: romanesc, unitatea etnicl a ""*j " a_ u ;ceiu; o _o ac.esnlt popor, au contribuit ";l:|ff l,lia'ai,s1, Q H, uFyd,X,:*i? tmprelurdrile, la infiriparea uniulii rialiorili,.,

'if'3:Tffi

i;; l'

"lil"*""'g;;qoiX
ri!frji

ii];#;i,iff

1.
imp64ile

Batalia din.Muntii Apuseni s-a dat de trupele rom6nesti in doud gnrpuri: Grupul de nord comandat de

NOTE Bdtiilia din Munlii Apusenl Cucerirea Eniei marilor centre-

140

MIRCEA VT'LCANESCU,

NEAMULUI *AZEOIUL PENTRU INTREGIREA

141

generalul Mogoiu qi Gnrpul de sud comandat de generalul

dn Ardeal-

MArdarscu, cane avea gi comanda supremA a armatei romene

generalului Holban. ' Grupul de sud compus din Diviziile I 9i 2 de VAnitori gi din divizia 18 Ardeleantr, iri relervd, inainteazd cu stanga de-a lungul Mure;ului, de la Zam, ocup6nd Maria-Radna gi Musca, in vreme ce dreapta lui fo4eazt, in valea Crigului, defileul de la Ciucea, combindnd de asemeni manevrb pe

Divtzia 6-a, c;ue n-a putut cuceri defileul de la Ciucea, intarit de dus,mani, decit combinand atacul frontal cu dubla inviluire a aripilor inamice. Lec$a inffangerilor sufedte in prima pade a campeniei, lncepea s6-qi dea roadele. O dati cucerit defileul Criqului Repede, calea Oradiei era deschisd

La Grupul de nord, Detasarnentul Olteanu inainta pe Tisa, flanc-gard5, de la Sighet cAtre Huszt Si Czap, facend Ieg6tura cu cehii. Mai la sud, Divizia 2-a, Cavaleie alerga de-a lungul Someqului 9i Cmsnei, de Ia Baia Mare spe Satu Mare ;i apoi spre Nfiregybaza, tlind retagerea Diviziei de secui.r Divizia 7-a pomea in acelagi timp, de la Zaldu, pin $imleul Silvaniei, ocup6nd Marghita qi Careii. apoi se indrepta spre Debrelin- Cele mai grele lupte le-a awt ftrsd de dus

in

ffi r.fi rsfi.-r*Sldryr#il?,Hk'*:ef,uffi r'l: S'tr'*ry'Iil3.ffil.yn.;li"rl"$,fg*lniJ; f;*tHf '#*,""'Sldiiotl-n'i''i"ulinainteazidtl"1.ggl

'

Diviziei I 8-a Ardelene imoineand trupele de acoaerire ale iliricoio de canalul Bert'u'

F,trftdi#trHif#ffidffiit;ffi
ffi,:#ffi?f ''ffi;*ffi t*H;gn5##g lumii intregi binrinla
asuPra n

' l."*;t*qry,;ffi:f'#4"*'-* *'#ffi


Hffi 'ff
'

i$ri" Tii"l pata"t"a"-qi

armele qi muniliile'

ti"K?3.'ili*'X?i;;'";'-ro(Ltdr'inamice-;iar

Z.

aripi, cu rm indadit atac fiontal. Detagamentul Rasoviceanu - eroul de la 'Ibpraisar - pomegte de la Vasctru gi ocupi Beiugul. Un mary fulgerdtor il pune in stipAnirea Salontei.

Inaintarea spre Tisl O da6 stzipdni pe linia marilor centre de peste munte, armata mmdna se regupeaza. La dreapta. Deta{amentul Olteanu si Divizia 2-a de Cavalerie ataca conceartric Nyiregyhaza capturdnd, in cotul Tisei, Divizia de secui. La intlrit de-a lungul canalului Beretaului in direcliunea Szolnok. La stanga, Divizia 6-a se alatula Diviziei de Vnnutori si
centru, Diviziile 6

iulie l9l9)CaPitularea 6.

hTi;.'a'l?itrF#"111ffiils1"F;*'#xtr'ht
un-su+t:J'K#':
;;';I"*' "'tyl%1i'ffitrt*f H";#eH'HH; -*fi ;; tirnP sf, manevrez in acelasi
comunicatiile tnrpelor Armata romanA, trecano

noua formatie,

fi 7 ocupl Debreginul, alungand

pe inamicul

li,ii,i'iilirrl"' i""-ice' ln ^avingarda p9m9cF -Hirbm:'ll evanbr' ii#iil" 6irii^p"Jt"i, interceptri'rt cu- cavaleria risipit?i in cl qpil'at-:i ous.rnani de pe

in flancurile qi spatele inarnicului, il determina sI se retragl cihe Szentes, Mindeszent qi Hodmez6-Vasarhely, pe Tisa. Diyiziile 16 si l8 din Ardeal preiau paza pe linia Tisei, avand in rezeiva Oiviziile 2 CaJaterie O ri t Va"at".i ;i "i Divifu 2O-a Ardeleaai3Unguii trec Tisa Dreapta armatei ungure$ti trce Tisa pe la Ciongrad ocupand Szentes, Mindeszent qi Hodzrnezd-Vasarhely, dar
nu se poate mentine. ConFaatacurile Diviziei

atac6 su6 comanda generalului Holban, Bekes-Csaba- Atacril fiontal, sprijinit pe drapta de acliunea Deta$amentului Riqnoveanu, pe stiinga de Detagamentul Sachelarie, care cad

ilffi T;ff"-a'
*'%:if
a-i

Jisa

U"e.iY; T:,PT:

lxs:'!":",{ffiinamto 9t",I detaiamsntelor ili?6;, ff;jurindu-le. ta Horban


?:-9'ff #".o?i,"*'"r$iioll- l'iri"o,i-ri''; g"46"'t"i'

:#s#:i#r"iuzr#;i*r*
"api6:leze'

.K*i:%ilJJit-:ffi

1
.

l0

Ardelene o

,"'#il'r,'Ji''ii:i-rc5::*1TltT#ffi:"1g1ffi'ttidlf; lnconJurara' - t-: -:'-:"i:i ".'.'-iifi#:'il;;i'*


desf,varEi

t"U"til-'oh,ini'r' ocuparea ordin sf, -cadi cu Dar colonelul Rusescu' care- pnmrse -"tT:::";;*J;

""k"ffi""

-o port" a trupelor lui' pe care o ^

creoe

"".rfe

142

MIRCEA !'IJLCANESCU

il,[,d,f :;tT. "to'#m#.J gk "Lis#tE. T-HJ':


,

rffittr"ilWJ*$'&fl:F.;ffi ffit};

ffry$:;k$mrf,fri*-iniffi

,:*ru

Bibtiografie
Kiritescu, Istoia rdzboiului pentru intregirea. Rominiei t9l6-1919,3 vol. in 8, Bucuregti (Casa $coalelor), E,d. 2-a. E singura care shrdiaz6 rdzboiul nostru din toate punctele de vedere: politic, economic, spiritual,, etc. Aceasti lucrare cuprinde, la inceputul primului volum, o foarte bogatd bibliografie, la care trimitem pe. cel domic sd se documenteze mai addnc asupra rdzboiului
Cea mai completA lucrare apdnrtd pAnd azi asupra istoriei rhzboiului este aceea a d-lui:

C.

ronAnesc. O prescurtare frarrcezd a acestei lucriri a apArut in colec$-a consacratii memoriilor, studiilor si documentelor privitoare la istoria rdzboiului mondial: C. Kiritzesco, La Rournanie dans la guerre mondiale 1916-1919, tradus5 de L. Barral, vol., ln 8' Paris @ayot), 1934. Indicafiile noirstre bibliografice se vor mfugini sd semnaleze c6teva din lucririle mai insemnate, care nu

figxeazd in blbiografia din primul volum al lucririi d-lui Kirilescu, irtrucdt au fost publicate dupd aparifa
acesteia.

A) in ce privege lucrlrile cu caracter qilitar, pe ftingd numeroasele diri de seamd, studii, polemici gi iustificari publicate in prima decadd de dupd rdzboi, -e
in ultimii
locul sa menlionim c6teva lucrbri de sinteze aparute
ani:

Marele Stat Major Romdn, Romdnia tn rdzboiul mondial 1916-1919,2 vol., in 4, cu 2 vol. anexe,

144

MIRCEA VULCANESCU

NEAMULU RAzBoruL rer'rrnu hrrnecrnEA

r45

Bucuregti (Imprimeria NafionalS), 1936. Vol. I: cap. I-V[I, Vol- II: caP. IX-XIX. Din publicalia monurnentalS a Secfiei istorice, in curs de tiplrire sub supravegherea d-lui general Gr. Coshrndache, at vdzvt lumina tiparului, pAni acum, numai primele doud volume, cu anexele lor. Generalul G. A. Dabija, Armata romdnd in rdzboiul mondial 1916-1918,4 vol., in 8, Bucuregti (Ig.

r"

o'"""*r'*1iffflffilIi,l#

sJ#:'#;#n;':.1"T^T.*"'ffi#,Tii'; ffi?ffi;ffi"=y.{'i']i::il*;;t1",*.tSS; ffi t"ff "nersorurlititilor Putemrce ca


in orimul rdnd, urmdtoarete:
Miller-VerghY, 3 vol'' indeosebi vol' IIl'
t

ld"'i:*,g;.:.*m.*',{::"i*+-k:#r,

Pellil b aparilia integralf, a lucririi Marelui Stat Major, aceast?i lucrare este cea mai completii istorie militarn a rdzboiului romAnesc. General Ioan Anastasiu, Rdzboiul pentru tntregirea neamului, studiu critic, I vol., in 8, Bucureqti, (Bucovina, Toroufiu), 1937. 'operafiilor rdzboiului Cuprinde un examen critic al romAnesc, in lurnina principiilor tactice moderne. General Petin, Le drame roumain, I vol., ln 8, Paris (Payot), 1932.
PAnI la publicarea memoriilor generalului Berthelot, seful Misirmei franceze in Rom6nia, legate Academiei iu indicagia de a fi publicate numai ]este cincizeci de ani, qefirl siu de Stat Major consacrl aceastii lucrare bdteliei de pe Argeq. Istoriografia militari romAnd este, in general, impdditii intre ap5rdtorii concepfiilor mareqalului Averescu Ei apfudtorii concepfilor maregalului Prezan, gefirl de Stat Major din a doua parte a campaniei. Pe l6ngd istoriografia militar5 rom6neasc6, sunt de consultat, aldturi de lucrdrile comandanfilor militari

Hertz).

-?fi*-?:rtr,**ii#rrid;+f-rl{*
(1916-1918)-

-il-#"ascd)' I e32' 'uir:ity:"',F",1'1f"';ii,lli',"x:i'1tr'",ETw,'#' iil;ti";

*dryplnri*,9'fi ,''yt"d:('tr:';f:';:!I::t'
^'"iii*"*i
lUniversul), 1937' Alexandru Marghiloman'. Memorii' (AicataY), te27 '

5 vol'' in 8'

'. il"",i".3'trij:lir:"r*lo"ll.'

*i"

J"":+#ttu,f,";;sr;, fi'tl!l'rnl," "1 Nil;;iVil:'""!li,^./i-J:"#:"1*ry,*d,,yt:"?,::tr, 1914-1916, I vol'' x

l''

: :'

Bibliografia lucrdrii d-lui militarc apiirute mai tArziu, scrise Kiri{escu, lucrdrile de Danilov, Foerster, Gallienir Hardt, Hoffinann, Jofte, Larcher, Robertson" etc., asupra rlzboiului mondial.

striini care figxeazd

in

'
C.

g#:,::t fr;:::K'f"i:$e i*r-,,:, i vol' II' i: in'sPecial "f:K 8'


altdddtit' Bacalbaqa, Bucure;tii de

1937.

4 vol'' in

146

MIRCEA VULCANESCU

Radu ,Ro_setti, Vechinri, (Adeverul).

"

B^u-cureqti

l9l0-19t4.

(Universul), 1936,

in

special vol. fV:

I vol., in g, Bucuresti

Mircea Vulciinescu
generatia' Iui

sl t

H;5:m.H: F**, ffid;""k;, !Lffi;st. Autaire, wickham_Steea,


cliffe, poincar6, purrLies,
H3,L'11',fi

Cot. I L*;i"c;i;;h""*;i"lti"if;

chill, Dillon, Grerl

. .I" "qF acestor lucriiri,. sunt de cercetat memoriile si lucrlrile oamenilor noi ld:b;;;r, I""fi ;;;;;"#"[:' "imi' #,':,-H: ;; fl gureazeinBibliografi aa_Uiriri[scu_alq";:i,fi]Ci#:
v{,irrJ.*iuii.LlH:"-,

documentard"

d_lui Kirili:scu, datorem $i ^^^o".-.1"t :eu. mr- mare parte a materialului d";-*,,"rtai':; rlustreaz,i acest surdiu. Hafiile au t ii a"-r"r^i" ji a"_] Titus Popescu.

ruyt#;;ki,r:'ffi*ii"tffi,r't': secfii lucrdrii

C) O vastii colectie fotograficd, cartograficd in curs de


r

si

Nimeni nu vii putea spune lTeodatil ce fl de ,dreptate" s-a ficut poporului prin asasinarea lui Mircea Vulcinescu, un om dre?t 9i de o cinste cxemplari gi, fAr[ discutie, unul dinne cei mai dnruili ai unei generalii al ctrrei elan aminte4 la rm mornent dat, de elanul generaliei de la 1840. Dar intotdeauna ,,istoria" a devorat elanul, sau l-a folosit pewers, iar la noi, de la Nicolae Bdlcescu p6nl la Mircea Vulcbnescu, a fost o adeve.ratt intrecerc sucesivtr a persecutiei elanului, fie pe cei,rnoderate', fie prin ,,executilrrl" cu puteri nelimitate. RomAnia generafei lui Mircea Vulctrnescu era o tad incd plinn de farmec. dar carc, dupe un veac de ,rnodernizare", nu ajunsese nici pe departe la un standard de civilizalie mulpr6i191. In tot acest veac al modemizirii a fost realizat un singur fapt tipic modemit4ii veacului )dX; unirea tuh[or rom6nilor inF-o {arE a lor. Dar oda6 inftphrit acest tel, rornanii trebuiau sI inteprindn o sumi de adAnci prefaceri, in ordinea morali, social6, economicd qi culturali. Tirania politicianismului a impidicat lnsi orice curent noq duc6nd Romdnia Mare la ruin!.
Tensiunea sat-om{, rezultati dinE-o dezvoltare inegala in favoarea oraqului, nu s-a rzolvat prin intemeierea unui partid Fdnesc, in realitate numai ,,{eranist'', si care nu a fost decat o copie, meori ridiculd, a vechiului partid liberal, ajuns dupi rnzboi la rm punct mort. Ceea ce aducea ,Jevolutionat'' noul partid era o lntirire a politicianismului pe care asdel il consacra definitiv ca rm mijloc de pawenire fdri munc4 pen6 h inevigbila pervefiire a h.rturor sttrilor

naliunii gi ierarhiilor stahrlui. Generagia lui Vulctrnescu, nefixate de nici o ideologie, s-a ridicat in primul land impotriva politicianismului, din ce in ce mai compt qi corupetor. Acesta a fost ,duhul marilor rupnrri' de care s-a vorbit
la cdt'va ani dupd primul r5zboi mondial. ln momentul acestei revolte nu putea nimeni str prevadi viitoarele akocitaiti din Europ4 dar erau bine cunoscute cele din Rusia, al carei imperialism de totdeauna era temut la noi pe bune dreptate.

144

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI

149

Rom6nia ajrmsese

vindece

toati

Vladimirescu a dat semnalul prirnei rcvoltc impotrila acesnri rAu gi toate generaliile care i-au urma! in opozifii succesive, au luptat in felul lor impotriva lui, bine inteles mai mult prin oameni de gdadire decit forinl profesionigti ai politicei, devenitt intr-un veac privilegiul unei aqa-zise ,Beturi conduc5toare". Pentru a avea o imagine a acestui rau oriental, ajunge si ne gandim la toate ,,algeriile" de azi, la Persia $ahului din povqti, la' sud-estul asiatic. Instaurarea unei dinastii striine, la mijlocul veacului trecut, cu
nedreptatea

la ceasul al unsprezecelea Si hebuia si se de rtul ,,orientaf' cuibErit din veacul fanariol Tudor

iar fa@ de ,,filosofia istoriei", fie ea idealisti ca a lui Spengler, fic ea m;teriat;tn ca a lui Marx, avea o rq)ulsie f61iEi, socotindu-le pe amendou"A in primul rand total sdine de suflehi romanesc intrucet

Romeni4 dupA Aceea a destrAmat-o. Dominat pe cat s-a putut ira epoca lui Carol

inifiativa salvatoare. LIsaCt pe mena beizadelelor noashe, abia ndscuta Romdnie nu mai avea so4i se ajung6 la intregire, ba chiar avea sorfii de a trece iar la Principate, pentru ca astfel mlcar doi dinte sllvitji no$ri purletori de,,os doruresc", se pastoreascd dupd placul inimii in ,,prigoarele" lor. Regalitatea p6ni la Carol II a coDsolidat

ft.cuti marelui Alexandru Ioan Cuza, a fost o

Mir""o Vulcanescu enr rm creqtin convins qi adanc iniliat' dar respingea categoric amestecul creqtinismului cu politica' fie. ea c6t de'b;e intentionatn. Rom.6nii, spunea el, sunt opaci la ideea -de propria lor ,,cruciadi", care poate duce la excese inumane, 9i din istorie au invalat- cdt de vagi e legitura intre ,pmce" 9i cnrciadi' in ideea de cruiiadi s-au arnestecat prea mult ipocrizia unor interesali cu naivitatea barbari a soldalilor. De la vanitoqii cavaleri care-au provocat dezastlul de la Nicopole, p6nd la ,,cruciada libeft4ii" din judecati vremea noastrS, cu urmdrile pe care le qtim, avem pentu fapte ca sd confirme spusele lui Vdcanescu Iar referintele desh.rle
la trecutui glorios, intr-un veac cu ordine atat de diferi,

[erau] anti-umane. -

se pireau

de la noi, erau

nu a fost extLpat, iar in Romdnia Mare s-a generalizat cu o rapiditate gi o virutenfi la care era normal sA replice di$erat o generalie ce deschisese ochii intr-o Romanje visaut cu un veerc inainte, dar care era un imens edificiu cu temeliile putede. Pentu a se ajrmge la o intoarcere radicali in cursul vielii publice
necesare

rnul ,,oriental-

nivel nu se putea ajunge decat prin readucerea politicii sub lege intr-o larl in_ care intr:e ,,om" qi ,Jninistm", intre ,Bqpof. qi ,,stat'' erau prdpistii. in generagia cu a.stfel de rispunderi si cliemiri,
asemenea

,,rnodemiziri" cu ,,occidentalizerib" de multe ori prea improvizate Si in risparul firii romenegti. Rom6nii aveau posibilitnfile lor originale in toate domeniile, erau capabili si-qi creeze un stil propriu iotr-o viaJn proprie, nu aveau nevoe de nici o ideologie, iar roshll noii generalii era tocmai de a dovedi aceastb originalitate, de a impue RomAniei o tinuta majestoasi" de a adta lumii ci ,,Statul de necesitate la Gurile Dundrii" este mai mult decat rea tatul unor circumstanle, cd tot atata necesitate exista qi in el, cat Qi in Europa. Dar la un

gi o sumd de revizuiri ale

exaltiri romantice. Ca student, Vubinescu apucase perioada de ascensiune a ,l-- igii Aplrdrii Na$onale Crestine", intemeiata de A.C' Cuza' dupe ,J-iga C;lturaltr' a lui Iorga' Aldtuarea ,Jralionalului' 9i ,,cregtinului" prin ,,apirare" o gdsea Vulctrnescu imposibili. ApErarea nationah, spunea o necesitate istoricE, in slujba ,jstoriei", pe card apirarca "1, ""t tste o aDArare de riu in toatre formele lui' si care st'iipdnesc cresdne in mare parte isloria. .-Riul' imporriva cdruia se duce o luptli istorica
,r,r

grabnicei

itttotdeaun4 cu cel impotriva caruia luptn creqtinismul, "orrfunddmiiloacele de a lupta impotriva riului nu sunt aceleaqi' dupi cum nici in cel mai bun, caz roshrl creEtinismului este sa contracareze excesgle istoriei, de unde 9i tendinta politicilor totaiitare de a elimina creqtinismul din jo;. irr esen{i, ,,na!unea' este o stare de necesitate, pe cand --"r"itina,"rc"" - una de libertate. Cuza folosea creptinismul dupd modelul occidental, intr-o Fra tr care cre;tinismul nu fusese niciodal'ii o fo4a dominantd in veac, ca ,Partid". i;tica lui Mircea Vulcdnescu a mers mai departe, aplicdndu-se migcdrii de d.reapta despar{itd de Liga lui Cuza, ;i care nu mai uoibea de o,.up-a-." cre5tind''. ci de o renaltere a vielii cres.tine'

,"

Mircea VulcAnescu

Pozilia lui se definea printr-un inatacabil realism critic. Nu credea in posibilitatea de a modela viala societilii printr-un sistem de idei, iar prevederea exista pentru el doar in misura gradului de cruroastere
a Gnomenului social majoritar, cum era in cazul Rominiei lirtrnimea, pentru care atit idealismul burghei, c.at si cel revolu{ionar nu ofereau nici o solu{ie. De acaea, ,,teoriei culturii" ii prefera sociologia empirici,

a fos! fEre indoiali, unul dintre marii alesi,

cu toate consecinjele practice, adici o imbundtigire efectivi a 9'-ry191 prin eliminarea corup1iei, prin transformarea scepticismului in $dejqe 'creatoare, printr-o serioasi iata'rire a controlului de sine, inainte de a da vina exclusiv pe a[ii (,,strIinii", ,,liftele", etc') Vulcenescu

recunostea inrentja incontestabil buna' dar nu excludea primejdia idealisnrului care duce inevitabil la inchircirca formalisti'

migcare cregtind, spunea


sau

el, nu poate avea alt lel decet in veacul nostm, recreqtinarea. lelul acesta e atAt de

150 imens, hcat nu

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

151

ln acest caz era martiriul. Istoria Alsa se face prin succesul imediat. A pune tnpreud lelul istoric al refacerii unui stat ti a unei sdcietiiti cu acela supra-istoric, al m6ntuirii, ftlseanmd a le compromite pe am6ndou6. Iar caracterul exclusiv pozitiv al cregtinismului nu se poate inpdca niciodattr cu acliunea politicS" ln care esto inclusd qi
negafia. Pentru creqtinism nu exist2l dugman pe aceasti lume, du-smanul

se mai poate adiuga nimic. Iar pempectiva

unici

realitilii (care nu e doar ,,res extensa")' Spre

cregtinului este nevizut. AdevAratul anti-cregtin este in crcltin, nu ir ,,celdlalf', ftr necre-stin, im des-creqtinarea este opera cregtinilor, ln lumea noasffi occidentali (spre deosebire de Africa unde cregtinii

p"pr#, L-a"ii nu au dat investituri de absolut nici unui relativ lui ii'nu au relativizat ceea ce aparline absolutului' Toata crealiadea aratii acest lucru (pan6 la stalinism ) Fart sa si artisticd ""J"a morfologiei culhuii, Vulcinescu' plecdnd de la 5coala ll"i o "i.t-" intenfom, pe urmele unor deschideri oferite de ienomenologica, n,i.rdir"u l ti-tlt* Scheler, o iercetare aprofimdati a 'rom6nit?it'ii" in

deosebire .de -alte

au fost islamiza,ti). VulcAnescu ins6 era de acord ci abuzurile ,;istoriei" cer corectivul cregtin, dar in veacrd nostou ela nevoe de o formuh ineditii, pe caxe nici migcarea romaneasca dc dreapta nu a mai avut timp s-o gtrseasc5, fiind exterminatS, hainte de a incepe marile

turburlri ale lumii. Distanta pe care Vulctrnescu qi-a menfinut-o faln de ,,dreapta' qi ,,s6nga" nu s-a datora! aga cum s-a spus cu rea credin!6" vreunui ,,burghezism" (,Vulcdnescu e bughez'), ci addncului stru realism, acelui realism ftrd de care rom6nil-nu pot ajunge niciodati la ceva pozitiv, De cate ori s-au abatut de la realismul lor natural, chiar cu iatenliile cele mai elevate, romdnii gi-au provocat mad nenorociri. nu a facut parte din nici un partid sau mi;care, chiar in acel timp de maximd febrilitate politicl. Degi flrnclionar superior al statului, director general la v6mi, nu a ezitat sA spunt rtrspicat nu, la plebiscitul oral qi public impus arbitrar de Carol tr. Noua Constih.tie, spunea el, este piatra pe mormantul libertililor rom6negti. Si ht-adevar, de atunci nu a mai
VdcAnescu nu credea in aga-numitul ,,misticism" al poporului rom6n, fie in sensul bun, fie ln cel r5u, qi respingea categoric orice fel de,,mesianism". Misticismul, spunea el, este o vocalie rara gi in
existat libertate Vdcanescu a fost un suveran al atitudinii gi opiniei proprii. De aceea

fadml antropologiei filosofice. Un fiagment din plinuita -incercare a fost reorodus in .,Caet. de do,,' (septembrie, 1952) sub ntlul 'Despre ,oiri,ui ,o^Ano"". Fragmentul, abia trei pagini de revisE, este de o densitate pulin obignuiti li un comentar satisfacator ar cere un numar de pagini cel Put'in inzecit. sPiritul romanesc apare -Vazut Jin afard, scrie Vdcanescu, existenliale qi cele spirituale nu se supraprur"' nedecis: ,,Categoriile

in cultura inten ine o sahuafie timpurie, mullumindu-ne cu fragmente' Un amestec ne izbutit de rafionalism 9i sentimentalism' in care umanul nu e conceput faustic gi nici mistic, li tot astfel l'oate traitile primordiale ale existentei: Logos, Idee, Dumnezeu, Binet"' -fara inaoiata, aga-numitul atribuit qi Acesta'ar n, ',balcanism" qi cari izbegte pe orice occidental Acestei impresii, scrie rom6nilot Vulcanescu, ,Jlu i se poate nega o in&eptAure", dar ,,privite mai

ad5nc, lucrurile devin altfel". Dezvoltarea istorica a romen or a lost alta decdt aceea a marelui

in

Romirnia.

Occident (noi suntem ,,micul Occident'), de care ,,ne aqnart .m multe privinle plbptstif'qi anume de acea Europa,,cdreia Nietzsche uol" ta-l t"b"u p.i" cea mai eroici viviseclie moralS" curatenia qi f"pa"ut"u congtiinlei, roasa pana h raddcini de Nibilism"' ,,Ethosul Vuicanescu, ,,rlu este Anpovirat nici de fariseismul ttoit rr*, "o"ti"ua (fang, caci cea mai mare parte din minciunile noastre- sunl mod

mai ade"araie decat multe din atlevdrurile apusene, ln tot cazul mai
sinc"re.

nici un fel apanajul unui popoq iar sensul mlgar al misticismului, confundat cu tembelismul nici nu-l punea in discu$e. Cat despre mesianism, odat6 ce a vanit Mesi4 cum se mai poate vorbi? Este adevarat aceste doui cuvinte, combinate cu ,,na!onal", ,,mistica nafionali" qi ,,mesianism nalional" se vedeau ades prin publicaliile vremii dar erau expresia unor exaltiri- Dar exaltiri de acest fel au existat gi la 1848, de pild6. Fartr str fie un ,,mistic" sau ,,mesianic", poporul nostru este lnsa un popor pios, cu adlinc sim! religios, ceea ce Vulcarescu arita adeseori, qi fara sE fie ,graterialist'' e dotat cu un putemic sim.t al

Nici de egoismul lor avar: noi risipim cu uEurinld ega16 gi viala; iaicelebrul <Wille zur Mahb) nu ne va poseda avutul tti"ioaute pa"a to Hybris'. in veacul modsmizfi, Occidentul 'pe-a vom revsni t r.U.r* A"o"u-a"d':, ,,gi ne-a f6cut neqiguri' Dar ne esuarii conceptiilor obiective"' Aceste ,'conceptii i"r,rt o. masura .,t i""tiue" sunt rezultalele unui idealism sfain de spiritul rominesc' fie el spiritualist sau biologist sau materialist' Noi ro-6nii nu stmtem .'dincolo" ci' ,,undeva dincoace de Binele si Rdul faustic rational al Europei modeme", .fiumanul" este la noi vital inttu.et .al -O-*iu", "-", ifustreazeeste .taloarea centrala ii echilibrul situaliei foarte exemplar toat5 complexitatea 3tfto""f"i io sens ,pntont" ""tt", larg: rm studiu competent 9i aprofundat va trebui

ts2

MIRCEA VULCANESCU

MZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

153

de hybrisurile dintr-o parte qi alta, in numele rasismului biologic sau de clas{ in tot timpul rtrzboiului. ,,Ornenia", scrie Vulcitnescrl ,,prcsupune in primul rdnd incorup tibilitatea ratiunii, cel dai inalt dar al omului, in ciuda tuhuor misticelor. Esenla ei nu se poate suDrinde in conlinuturi pa4iale, etice, sociale sau ideologice, ci numai din raportul total al spiritului
totalitatea existenlei; prsuprme apoi simful granilelor tragice ale vielii (Grenzsihtationen, Jaspers) si amestecul de stelucir, grandoare qi caducitate sau nememicie proprie fiinlei umane", De rmde: ,,Orice ideologie carc incearcl sf, nege sau se ignorcze aces_ti factori ai vie(ii omenetti mugci in granit" spune Max Scheler. Inteligenta, privirea noasttr in lume; e prea teazd, spre a se lisa multi lreme ft$ehti de teorii ideologice; nici umanitarism, dar nici nihilismul ridicul spenglerian al cultului fo4ei, neuman gi perven. Sim{ul realului e prea putemic pentru exagerdrile supreme. Pentru lnvingerea corupliei

sI lnprastie energic toate trivializirile concepliilor naive gi parliale (a da omului ce e al omului!)'. Aceastit ,pmenie" este una din cheile refizului tnbrdcdrii statului io vreo idologie existentn, penn h ocupatia sovieticn. Abuzuri qi greqeli s--au ficut, dar Rom6nia nu a practicat ororile ,,consacrate"

culurii. Prin el lnsus,i spiritr.rl nostu nu ar fi ajuns niciodag la o


(vezi Scheler)."
ctizA c^)zjatj, de revolta lucrurilor impotriva omului, ca cea actualt
:1.

fali de

liberalismului actual, va trebui sI mobilizim alte motive creatoare firii noashe". $i mai depafie: ,,Va hebui solid si sisternatic dovedit cum in firea noas$ zac posibilitnfle rmei mari noi sinteze de culturd 9i solilii proprii marilor probleme ale vielii." Pentu gepararea sintezei, Vulctrnescu prevedea in pralabil ,p dstuctie aprofundaA a ontologiei apusene, de la Platon la Nietzsche". Ceea ce nu \.rea sA spund, 1ns5, ci noi am fi ,,orientali". Suntem occidentali f6ri a fi participat nici la desvoltarea specificn marelui

proprii

am rimas, intr-un anumit sens antici"- Afirmalie profundi, care meri6 a fi tema unui studiu (antici presocratici)! Pene h sinteza, pe care Vulctrnescu o spera in viitor, ,,in rezumat qi cu formuliri mai teoretice, spiritul nostru s-ar putea formula astfel:
rm fel specific de re-alism, cu momente magice qi romantice, formAnd, totugi, o unitate real6 sui generis, ethos uman tragic, de un eroism resemnat gi minor deocamdatil, in existenta zilnice. Putemic geniu d inimii, azi ftuinilzt in sentimentalism, din cauze determinate. tJguratec din sinceritate si cu o anumit?t adAncime in simlut vietii... Spre deosebire de Apusul guropean, o mare oro,ue de Hybris. De aceea, nu poate lua peste misuri in srios aparatul obiectiv al vielii, fie el insugi statul" noul moloch care amenhE str furghitn viitorul

Occident, nici la catastrofele lui interioare. Pind la modemizarea dil veacul XD( si duptr acee4 dupi Vulctrnescu ,,s-ar putea afirma ca

disperdrii" $i ,,istorismul resernn5rii"; una dinte formule o gdsise Vulc5nescu, pe cealaltd - Noica. in ,,activismul disperdrii" erau incluse extremele activisinului politic, provocat de ,,corup1ia liberalismului', a cilmi remediere arn vrzut ct Vulctnescu nu o credea posibili prin ,,Hybrisul" ideolqgiilor. ,,Istorismul resemnirii" era mai lntai o atitudine contrairil oriclrui activism, lnsit nu era ceea ce, mai tdrziu, avea sA numeasci Lucian Blaga: ,,boicotarea istorii", carc, desigur, a fost gi ea o armi secre6 in lupta de dninuire a romanilor. ,Activismului" i se opunea cu egal5 raliue istoricd ,Iesemnarea", mai aptd sd salveze valorile culturale specifice si astfel ethoul insus,i, decet activismul, lnh-.o perspctivtr atat de tubule cum ect aceea a anilor premergltori cataclismului mondial gi al Romaniei. Cend a aptrrut rcvista de &.'gtrt:. Axo, in 1932, suprimati, de altfet, ftr 1934, Noica" invitat si colaborcze, a iisprms ci Scrisoarea unui euroryan, apirutA in primul numir al revistei, in acea scrisoare, Noica lua pozitie penhu toati Europ4 nu pentu o parte sau alta, socotind ctr aceasta era pozitia cea mai fteascl pentm un rcman. Vulctrnescu spera gi el mai mult de Ia istorismul resemnirii, gi poate ctr, dace nu se ajungea la ciza dn 1938, insugi activismul dispernrii s-ar fi convertit la cealalg pozifi3, in condi(iile imposibile in care se afla aimci lumea. in rcalitate, cele doutr pozilii erau
dialectice, iax rma din ele hebuia
sA

Pasionat al dialogului, Mircea Vulcinescu a fost gi un m# animator intelectual. Cercul ,,Ciiterion" iare a scos gi revista cu acest tidu inspirat dE ,,Citerion" a lui T.S. Eliott, a avut in el unul dintre cele mai active spirite. Acolo s-au intehit divergi gAnditori ai generaliei: Mircea Vulcinescu, Mircea Eliade, Const?ntin Noic4 iar in junrl lor toa ce avea tinertul mai viu pe atunci'. S-a creat un fel de masd rotundtr pub1ictr, in jurul cireia adunandu-se reprezentantii celor mai importante tendinte existente la noi, discutau din diverse prmcte de vedere actualitatea filosoficI" literafE" politicn 9i socialI din anii 1932-1935. in cadrul unui astfel de ,,s)rmposion" at ,,Criterionului", consacrat tndintelor noii generalii, VulcSnescu a vorbit desFe ,,activismul

--

disparS; ftr ciuda tuturor aparcntelor,

. Mftea Vutclriesd;-?ost unul dintrc putinii oameni sriofi care-au luat in sedos ca$va "copii teribili" ai wemii. D,oi dintle .i, dupe doutrzeci de ani s-au impus ca autori cu mare nume ln literatura occidentaltr.
t

154

MIRCEA VULCANESCU

hr condilii nomiale istorismul resemnfii ar fi absorbit activismul la o pozilie nalionald luminatil. Aceste pozi$ a;"p*lTi ":,-la"a"-se noi, ele pot fi umArite lo te cutul politic dialectice nu irau deloc al Romdniei (v. A.D. Xenopol: Oi@nile partidului nasional in

UPRIN S UL
Vulcd.nescu . . . . . . . . 5 ....... 18

Romdnia). Condiliile inteme 9i exteme s-au conjugat, ins5' h a$a fel inc6t cele mai conhare interese, d6ndu-.si ,'mAnd cu m6ntr', au distus sorfii unui real partid nafional in Rornanb- luminat Qi fera nici o contaminare prin Hybris. Mircea Vulc?nescu a dat jertfa lui pentru o atet de nobib gandire romaneasca. Istoria Rom6niei din 1907 pand azi a fost tragic'. Prea s-au omorat mult romanii intre ei, 9i aceasta nu sti in firea lor. Iar chinuirpa spiritului rom6nesc in menghina wrei ideologii atat de sdine de el, nu se poate compensa prin nimic, Romanitalea a fost prea mult

Titus B6rbulesca. Mircea

Noti asupra ediliei .

turburati gi nu-qi va rcveni decat fiber6ndu-se de ,,concepliile obiective"' de revolta lucrurilor impoaiva omului. Fiinla uman6 trebuie sa heaoa suveran inaintea tactorului, liberd de ,,inginerii sufletetol', Si sa ajunga astfel la ,gaporh.rl toral al spiritului faF de totalitatea existen{ei"' Freiburg im Breisgau, 1968

Horia STAMATU

PREGATIR-EA RAZBOIULUI Situalia la moartea regelui Carol 1........21 .... 22 Curentele opiniei publice ......... 23 Polifica lui Ionel Brtrtianu ..... '... 25 in rizboi. Intrarea ---.--- 26 Organizarea armatei romine ....... 27 Planul rominesc de operatii. Contramisurile Puterilor Centrale ......... 2? insemntrtatea intervenfiei romAne in i

......... 32 rizboiul mondial iNcnpurur cAMPANTET DIN 1916 Ofensiva romani din Transilvania . . . . . . . . - 35 Contraofensiva lui Mackensen in
Dobfogga

Bitilia Bitilia

de Ia de la

.,

..

Turtricaia. Bazargic.

....37 .....40

dreapta s-au intalnit tineli cu tendinte Uhfat-li=t*-=;d" principiale diferite, unii mai mult-cttre activismul disperarii, altii mai

-ll.

REVIZUIREA PLANTJLUI ROMANESC DE OPERATII Consiliul de rizboi de la Peri;: oprirea ofensivei din Transilvania . '... '..... ... ' Bitilia de pe vechea graniti a Dobrogei. . .

45 45 47 49

mult catre ,,istorismul


dezaskuoase,

unii mai ',politici" $i alti mai ,prrlturali". i{ybrisul, instaurat prin imitalie in 1938, a dus la urmlri
resemntrxii", adicA,

Al

Concentrarea pentru operaliile de la

fronturi.

doilea consiliu: ofensiva pe doui

..........

sud...

156

MIRCEA VTILCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

157

....... ..4... Ofensiva Armatei a Ii-a: btrtilia de pe O|t..... ..........


Ofensiva Armatei a

Reluarea ofensivei romfine in

Transilvania

49 51

Odorhei

IV-a: btrttrlia de la

APARAREA GRANITEI MUNTILOR ,t lncercarea dusmanii de a trece muntii prin surprindere ..... ,... 7l lncercarea dutmantr de a forfa trecerea

..........

Sl

munlilor.

.........'73

INTERVENTIA ARMATEI ,d IX-A GERMINE iN .q.nonal, Situatia operatiilor la sfllrqitul primei luni de rizboi .

a II-a si a lV-a . Bitilia de la Praidu-Sovata..... Bircut-Mohu

Ofensiva contra Armatei I-a romiinesti . ; , . 54 Bltilia de la Sibiu 55 Reactiunea romAntr: ofensiva Armatelor ' .
57 57
si

53

Situafia operafiilor la sfirsitul lunii octombrie. fnsemntrtatea strategictr a rezistentei de la Oituz, Modificarea planului de rizboi al inamicului. ........ 74 Consideralii asupra apiiirii munlilor . . . . . . 75 ....... .. . . 76 Nevoia rezervei strategice

CAMPANIA DIN MUNTENIA 'Stripungerea de la Jiu si evacuarea


Retragerea Grupului Cerna . Mackensen trece Duntrrea

Olteniei,

Bititliile de la C6rtigoara-Porumbac

Riposta germantr pe IlArtibaciu. Retragerea Armate-i a fl-a . Urmirirea Armatei a ll-a: btrtllia de la
Sinca. .
,

Ciderea liniei Oltului. Biltillia de pe Arges Inamicul ocupi Bucuregtii.


59 60 60

..........85 ..,.... 86 ...,...... 87 ,.....87 ,... ., ,......


91 92 93 93

Retragerea.

,....

Bitnlia de la Vlideni.
Retraferea Armatei de nord Oprirea operatiilor de la Fllmf,nela. Retrimiterea rezervelor spre frontul de nord ..,....... Btrtilia de la Brasov. Retragerea pe

61

graniti

Consideratii asupra campaniei din

..........

6l
63 63

...... ... Izbucnirea revoluliei rusegti. ...... Reformele constitulionale ...


Refacerea.

Bitiiliile de pe Cricov si Rimnic si de la Brilila ti Focsani. ....... ..... Rezultatele campaniei din 1916 CAMPANIA DIN MOLDOVA

!......

100

I03
103

Transilvania

Eroarea planului infial de aperafii. .. , .. .... Insuficientele executiei ...... 64 Soviielile conducerii. . . .. . .. 67

......

......... r04 Noua incercare impotriva RomAniei....... 105 Planul ofensivei roninegti. ....,... 106 Ofensiva Armatei a II-a. ......,..107

Situalia generaltr a rtrzboiului

tgtt ...

in

anul

i8

MIRCEA VTJLCANESCU

RAZBoIUL PENTRU T{TREGIREA NEAMULUI

159

Contraofnsiva germantr i.. .. . . . Btrttrlia de h Mnrn;egti . Btrttrlia de la Oltuz...:..... Criza bittrliei de la Mtrrtrsesti. Atacul de

108 109 110


111

la R.izoare.

...:.:.

Consideralii asupra biltiliilor.de la Mirtr;ti ti Mnrtr{eqti.

romAnesc ,rNorocul romAnesc" Dreptatea dumnezeiasctr. Bibliografie

Considerafii generale asupra rilzboiulul

.....,.. 137 .......138 ... 139 .... 143


Si

tt2
123 L23 124 126 127
128 128 129 130

VREMURI DE CUMPANA Revolutia bolsevici in Rusia. Armistitiul . .


Autonomia Basarabiei

Horia STAMLTU: Mircea Vulcdnescu ge erulia lui ....

..

147

O dileml istorici .......

Guvernul Averescu lncepe negocierile la Buftea. . Condifiile sine qua non . . . . Semnarea preliminariilor. Guvernul Marghiloman.. Pacea de la Bucure;ti Unirea Basarabiei....

di0h.;..;;;'.16?

-StBtU-l

VICTORTA Risturnarea soartei armelor Spargerea frontului, bulgar.


DEzagregarea

......

Austro-Ungariei.,,....,,...

l3l
131

Problema Banatului ....... 134 Bolsevismul ln Ungaria. Reluarea operafiilor - militare . . . 134 Bittrlls de la Tisa gi ocuparea Budapestei. 13s Demisia guvernirlui Brtrtianu. Semnarea tratatelor

Rolntnia reintri in rizboi . 132 Unirea piovinciilor rominesti ..,.. 132 A doua inaintare a romAnilor in Ardeal ., 133 Tratativele de la Paris. 133

Regiment refdcut sub ruinele cetlfii Neamtului

u
7
"tro(n'th
b

i;'ri;nt:.i;;r.
,9:N

ft odoRe$d

\':

'":.r.

numai la cele cateva monografii despre statele ro;ranesti. pregatrte de elevti profesorului D. Gusti (si din care nu stiu cate aL. apucat sA apara). Dar istor;a mrlitara a razboiulLli nostru de rntregtre. pe care a publicat-o Intr_unul din volumele Enctctopedtet romrrest. constituie poate cea mai clara. ma; brne doarr"nru,a si mai sistemaiic organizata monografie asupra acestui subi'ect.,' Mircea Eliade I rI

"De_cate ori igi lua raspunderea unui studju mai vast. rzDutea sa tntreaca chiar pe .specialisti-. Nu ma oandesc