www.dacoromanica.

ro
 M OTTO :

Admir haiducii care i ese la potied

S'i prada fara mike pe Liielii calatori.
Onoare lor!... caci dinii mr tremura de frica,
Privesc cu chit: moartea, pi's veseli, ximbitori!...
..4denir liganul jaeap. akfli Turd o piing
S'o faca borp in ziva lasatului de sec,
Del prinzi pi jurd 'ndata : e drept carnea-i striiina,
Dar borput, nu ; sa'mi dee in git pi sa ma'nnee!
Admir pe cerpetorul ce sta la pod pi care :
Caci de'ji intinde mina, a vruro Dumnezett.
E xdrenfuros, e mixer pi plinge in tacere,
Dar fruntea i-e senina: nu'i hoh niei farisetc!
Compilatori netrebniei, pungapi sinteli de frunte,
Dar fora barbatie voi lumea dexbracali...
Petlogaryi pi fraxe, pi virgule pi punete,
Cu penele strain voi mindri v'aratafi !
Intoemai ea jiganut furali munea straina
Si'n acru bore prefaceji tot eel sublint, mtirej;
Na mistuyi nimun ; sinteji nic's ,eu de Om
Ca nipte dobitoace ex au prea mull nutrej!...
Ca cerpetorul palid, din pungile strdinc
Cerpetoryi avutul cu care va nandriji,
0, apoi eu aroganfa ea eine ptic eine
Cu zdrenjeke cerpite voi falnici va'nveliji
Plagiatori iluptri! Sarmani sinteji la mink,
0, ptim : intindeji mina dar nu potlogaryi,
Luali idei strains dar ecu furaji cuvinte,
Cad zau, lad e rupine; obrazu'mi dogoriji!
Dar mie mi-e mei= pi voud nici vS pasd !
Voi filozofi va credeli, pa. rind va tamiiali!
Si cited mina dreptajii la zgudue, v'apasa,
La pp bugetara sugind va
noi vazind &c lenea pi proasta plagiare
Dar Mate en diplome le due pe undo vrei,
.1%Tavem decit sa mergem -in lima, p6 cararc,
Sa fine pi propti pi lenepi, pi trcendavi i mipei.
La lueru dor, prieteni! Ghepefturi excelenlo
Pas axi plagiatorii, adepfi ai trdndaviei ;
.Netrebnictlor astazi, se da Bene-Merente
Vi capetelor sparte, Coroana Rominici.
lai, Soptembrie 13. 1881 A. C..CUZA
.Contemporanul , anul I
pag. 246-247

www.dacoromanica.ro
 PREFAT A
Lucrarea aceasta se ocupa de actiritatea stiinti fed a unui om,
a d-lui A. C. Ouza, profesor de economia politica la Universitatea
de Iafi, devenit celebru in politica larii rominesti prin cnrioasele teorii
ce propavadue$te cu aerul unui apostol care-i a$teaptd martiragiul.
Dacd Pisa d. Cuza, s'ar fi menlinut numai pe terenul politicei romi-
nesti, d-sa ar fi fost indiferent multora $i mai ales mie. Fiecare ce-
Mean, eel mai neinsemnat, eel mai pulin luminat, are dreptul sa-,$i
spuie euvintul in chestiunile de ordin politic ce se ivesc in sinul po-
porului sail; ,i, dacd pdrerile sale sunt eronate, lumea le va gasi
mai curind sau mai tirziu ca atare qi le va ignora.
Aceasta ar fi fost de mult soarta coneeptiunilor politico ale d-lui
A. C. Ouxa, dacd d-sa ar fi fost un simplu muritor, care n'ar area
alt credit in opinia publied, decit acela pe care-i 1-ar da valoarea
acelor conceptiuni. D-sa insd a $tiut sd-si creeze o situatiune inaltd
in lumea intelectuald dela noi, $i cu mijloacele de reclama ee i-au
fost la indemind, sd treacd drept savant ; in specialitatea sa, drept eel
mai serios $i mai profund cunoscdtor al chcstiunilor economice, pe cari
intotdeauna le a tratat cind le-a tratat en o patentd necompelenfd
dublatd de o reacredin(d fdrd pereche.
Netageiduit, cd la stabilirea acestei reputaliuni nemeritate a con-
tribuit intr'o largd masurd lucrarea sa Despre Poporatie, lucrare
premiatd de Academie i in baza careia a oblinut catedra universitard
ce ocupd. Este drept, ed d. A. C. Cu= mai are si alte lurrari la
activul sdu cum sint : Meseriasul romin, Monopolul alcoolului, Lupta
In contra alcoolizmului In Rominia, Tgranii si clasele dirigente, Comert
liber sau monopol, Cei doi Spenceri. Toate acestea ins& nu au nici o
valoare $tiinlifica ; ele find sau discursuri finute en diverse ocazii,
sau polemici cu diversi adversari, sau mid brofurelO de proPaganda,
cad nu pot in nici un eaz sd creexe $i- sd akibiteascd o reputatinnd
stiintificd de natura aeeleia, pe care o are d. A. C. Ouzo.
Lucrarea principald a d-lui Caw este Despre Poporatie, pe care
Academia Romind, in profunda ei ignoranta a chestiunilor db eco-
nomie politica a gdsit-o alit de serioasd, atit fle qtiinfifica, aftt df
originald mai ales originald Melt a premiat-o, contribuind (wet
la ulterioara numire a autorului ei la eatedra de economic politica
dela Iasi.

www.dacoromanica.ro
 6

Lucrarea aceasta insd singw a mare si tratind o chestiune de

stiintd economica purd are la bax a furtul. Opera fundamentald a
d-lui Cuza : Despre Poporatie este, afirm si voi dovedi in cele ce
urmeazd, un plagiat grosolan i nerusinat. i sa nu se creadd ca
dirt cele 466 pagini, cit are Poporatia, slut si parti sau capitole despre
cari s'ar putea zice, c apartin In adevdr d-lui Cuxa. Nu. hnI iau
sarcina sa dovedesc, cd Popora0a este dela Inceput pink' la sfirsit 9,17
plagiat ordinar ; cd d. Gina nu are in ea nimic care sd-i revind; cd
in afara de cele 12 pagine, earl constituesc prefata lucrarii scrisd in
xiva Ind4dnii Domnul ui 18992., si in cari d. Cuza epuiseaxd toate
thlificativele spre a-si lauda opera, totul este sistematic plagiat, fdra
macar ca plagiatul sa fie asa de sistematixat, incit sa nu dea de
banuit unui cunoscdtor al literalurii chestiunii.
Iatd pe ce sa intemeiaxa reputatiunea de savant si de economist
a d-lui A. C. Cuxa ; iata lucrarea, pc laza careia d-sa a obtinut cot-
teekt de economic politica la Universitatea de Iasi ; iatd opera, pe
care Academia Romind a onorat-o cu premiul ci. i tocmai din aceste
motive eu md ocup de opera d-lui Cuxa. Pentru cd, dacd omul care
fund o bucatd de piine In chinurile ce-i dd foamea, are drept la scuxa
fi la mila noastrd ; acela insd, care pradd spre a se imbogati si a se
rocota sus de tot, meritd toatd asprimea codului penal. .s5i in caxul
nostru, opinia publica va sti ea' pedepseascd pe delicventul Cuxa cu
aceiasi asprime, cu. care codul penal pedepseste pe un fur ordinar si
pervers.
* *

. Banuiesc, ca se vor gdsi i unii mai sceptici, rani, amintindu-si

ca o incercare de a dovedi plagiatul d-lui Ouza cu Poporatia s'a mai
facut fdra succes, 9'or fi ambit cetind rindurile de mai .sus. i seep-
ticixmul lor va fi cu atil mai indreptatit, in aparentd, cu cit acela
care a incercat altodatd sa divulge secretul operii d-lui Ouzel, era d.
Nicolae Baxilescu, profesor de Economie politica dela Universitatea
dirt Bueuresti, specialist si competent in materie. fi daca d. Baxilescu
na putut face dovada plagiatului vor zice scepticii apoi cum sa
met,incumet s'o fac .eu, care n'am nici o pregdtire in directiunea stu-
diilor ecanomice, sau in mice caz, nici un titlu, nici o situatiune in
ta,re sa. indice pregatirea necesard.
Natural, cd chestiunea de a se qti, dacd am sau nu pregatirea
necesard, nu md va preocupa un singur moment si cer cetitorilor
kestei ,lucrdri sa nu se preocupe nici ei mai mult de chestiunea
aceasta. Principalul e dacA se face dovada plagiatulvi. Gine o face i
lisle conditiuni o face, este o chestie cu totul secundard.
par -cum.rdmMe cu incercarea d-lui profesor Basilescu'.0 Aceasta
fn advpdr prezinta ,oarecare interes istoric si discutiunea dealtfel
rAmarti va contribui Pam pitva Ia ldmurirea caracterului lucrarii
d,p: faf. ,
Cind in 1900, Ministerul Instructiei Publice voind sd dea ea-
tedrei de Economic politica dela Universitatea de _Iasi un titular,

www.dacoromanica.ro
 7

scoate catedra la concurs, se prezinta trei candidati. Intre acestia era

d. A. C. Cuxa, care ca i ceilalti, prelinta luerdrile sale : Despre
Poporatie 4 cele citeva brosuri mentionate mai sus. Senatul Univer-
sitatii din BUcuresti trebuinci sci se pronUnte asupra candidatilor,
insdrcineazd pe d. prof. Batilescu set ftled un report asupra lucrdri!cr
prezentate. Vorbind de Poporatia d-lui Cum, d. Basilescu ;rice Cd e
o lucrare i.nutilit .i lipsia de interes, cd d. Cuxa a rdmas in ?Irma
eu ultimele cercetari si metoade ale stiintii economice, cd statisticele
intrebuintate de d-sa sint invechite etc.
Avut-a dreptate d. Batileseu sustinind toate acestea? Negresit.
D. Baxilescu a fost Med pica blind, cind a apreciat lucrarea
Cum ca inutila i ca lipsita de interes tiinific, pe citd vreme aceastd
lucrare este plagiat. Dar, trebue sd recunoastem, d. Basilescu n' a
putut face dorada celor sustinute de d-sa ; iar d. Ouxa in rdspunsul
ce-i adreseaxa prin : Cei doi Spenceri i alto descoperiri ale d-lui N.
Basilescu iese victorios, inldturind toate acuzatiunile ce i s' au adus
d-sale p1 operei cf.-sale. Este regretabil, desigur, cd d. Bazilescu n'a
dovedit nimic, and s'ar fi putut dovedi mai mult chiar decit : inuti-
litatea i lipsa de interes .Ftiintific a operei d tot Cuxa. Este cu atit
mai regretabil, cu cit dacd d-sa si-ar fi dovedit sustinerile, poate n'am
fi asistat la tristul ereniment al numirii Cuxa ea profesor-titular
la Universitatea de Iasi ; numire, care n' a facut cinste Universitatii.
Dar. lucru s'a intimplat. Ceeace se poate face, este sa se reparc
aceasta groeald, dacd aceia cari au putinta si cdderea, pricep intere-
-sele culturii rominesti si demnitatea Universitcitii, care se vede astdxi
profund jignitd pun sarlatania unui membru al ei.
De ce insd d-1 Baxilescu n'a putut dovedi cele sustinute In raportul
adresat Senatului Uni versitdtti din Bucuresti?
Pentru cd d-1 Baxilescu nu si-a dat osteneala sa cercetexe Popo-
ratia d lui Cuza In insasi fondul $i mecanismul ei ; pentru cd d-1
Baxilescu nu a luat ixvoarele qi autorii principali, cari se ocupd dc
ehestiunea populatiei spre a-i confrunta etc opera d-lui Cuxa. A, daca
ar fi fdcut asa, apoi desigur ca ar fi sustinut atunci, ca si mine as-
tdzi, cd opera fundanientald a d-lui Cuxa este un plagiat grosolan si
nerusinat, i ar fi fost in stare sd facd $i dovada; nu s'ar fi mul-
tumit set afirme numai inutilitatea qi lipsa de interes stiintific a ace-
leiai opere. Dacd d-1 Baxilescu ar fi cercetat izroarele i autorii rear
fi comis acele groeli nu-i vorbd pe cari (14 Gaza a stint
sd le exploatexe atit de inteligent, Inca le-a dat proportii colosale $i a
(mut acrid cd-1 striveste p acuxatorul sdu sub imensitatea propriilor
sale erori, propriei sale ignorante.
17' o sd insist asnpra polemicei clintre d-nii Basilescu si Cuxa,
care n'a lost favorabild celui dintii ? mate gra* numai "faptului, ca
trebuind sd-si facct In graba raportul cerut de Senatul Universitdtii
din Bucuresti, a scapat din vedere ;uncle lueruri, a confundat i ig-
norat altele ceiace ar fi inexpicabil si de neertat unui profesor
runiversifar.
a

www.dacoromanica.ro
 8

551 acum rdmine sel intru in materie $i sd fac dovada gravel

aeuxatiuni ce arunc asupra d-lni A. C. Onza. Inainte insci de a fate
acest lucru, trebue sd atrag atentiunea cititorilor asupra importantei,
pe care d-1 Cuza insu$i o dd operei sale. Aceasta este eu atit mai ne-
cesar cu cit pune in aderdrata tor lunthth i oinul si opera.
In Introducerea Popora0ei, d-1 Cuxa 4i ia nobila sarcind de
a ldmnri eititornlui : in ce constd opera sa, care este importanta si
valoarea ei pentru stiintd, cari sunt meritele sale, ale autorului, si
locul de onoare ce trebue sd ocupe d-sa intre creatorii si indrumdtoril
stiintei economice.
Lucrarea de fald, spune d-1 Ouxa, se prexintd ea un studiu_ corn-
pled i amiinuncit asupra uneia din cele mai insemnate materif
a celei mai imamate, dupd pdrerea noastrd.
nomica.
ale ftiintei eco-

Cu aeeste cnvinte isi incepe d-1 Cuza IntroducereaD lucrdrii

sale. De la inceput d-sa tine sd atragd atentiunea, cd studiul sdu este
complect si amnuntit, $i cd e vorba de chestiunea cea mai insemnatA
a stiintei. Lauda aceasta, chiar de la incepnt, nu prea miroase a lucru
einstit $i in (vice caz ea aminteste o veche qi prea bine eunoscutd
zicdtoare romineascd. Dar eine crede, cd d-1 Cuxa se multumeste eu
aceastd prosldvire a operei sale, se in.Fald. Cind e vorba sa se laude,
d-1 Cuxa nu cunoaste nici o limild. Pentru d-sa Poporatia are o im-
portantd cu -mutt mai mare, intru cit aceastd operd este chematd sd
4h2chee o controversd secularA, asupra unuia din cele mai importante
esnbiecte ale economiei politice ; si in al doilea rind, ea tinde sd liv-
xprime acestei stiinti o directic nou'd, sistematixind-o dupd un alt
principiu, decit cel admis pind acum0 .
De un secol incheiat, de eind a apdrut celebra scriere a 126
Malthus- asnpra principiului poporafeio, economistii se xbat cu true&
ed dea o dexlegare chestinnii populatiei, qi nu se pot intelege, nu pot
esi la capdt. 7 e chiar umilitor de a vedea, cd asupra aceluias su-
bled Si aceluias autoro, oameni geniali ea : Ricardo, Marx, Darwin,
Say, Stuart Mill, Spencer, Henry George, Sismondi etc... stau nepu-
tincio$i gi incurcati. Noroc, cd in aunt de gratie 1899 a apdrut pa
firmamental Economiei Politiee opera d-lui Ouzel, spre a lumina pe
urmasii acestor marl oameni asupra unei chestiuni vesnic controver-
sate, $i mai ales spre a da stiin(ii Thr o directie noug care o va scoate-
dih labirintul ingroxitor al unor con fuxiuni controverse seculare.
Se intelege, cd clod relevarea acestor marl merite ale operei sale-
4. Ouza trebuia sci adaoge:
eDin enunfarea pe scurt a conlinutului aeestei scrieri, se poale vedea-
cell ea se prexintd ea un tot organic, fi prin urmare e ea o luerare ori-
.ginall, nu numai in forma a fi n fontiul ei).

1) A. C. Cuza: Despre Poporatie, Introducere, pag. X.

2) Loc ritat, To. XIV.

www.dacoromanica.ro
 9

Evident. Dacd Poporatia cincheie a controversd secular& i gim-

prima' Economiei politico o direefie noud>> desigur, consecinfa logicd
e, ed opera d-lui Cu= se prexintd ca un tot organic $i ea o luerare
originala. Nenorocirea este cd se prezint numai, dar nu e in adevdr,
dupd cum vom vedea. Aceasta insd nu-1 impiedecd pe d. Cuza sd
trimbifexe originalitatea operei sale, stiind bine, cd iz am romineased
nu prea sint oameni cari sd-1 poatd controla. i npoi d. Cum mai
stie, ed reclama e sufletul comerfului. i oricit d. Cuxa n'a cdutat sd
faed comer( cu desfacerea operii sale, pe care a retras-o din vinxare
doud-trei sdptdmini dupd ce o lansase ; totu$i legendele ce urmau sd
se pue in curs de cdtre partizanii sdi despre aceastd opera $i pufinil
cdrora le va fi cdzut in mind, trebuiau sd aibd la baxd tocmai ac ste
aprecieri ce $i le fdeea d-sa insusi. reclama ce si-a fdcut-o, d.
Cuxa $i-a precupefit i premiul Acadeziei, i catedra universitard, gi
html si gloria de savant romin.
0 intrebare numai : dacd opera sa este atit de mare si de im-
portantd ; dacd ea inchei e o controvers secu1ar6; deed mprimd stiinfii
economice o directie nouil gi o sistematizeath dupd un alt principin,
decit eel admis pind aeuma, de ce nu a feicut-o cunosentd si strdind-
tdfii? Nu era oare logic, nu era oare umanitar din parte-i sd impdr-
tdsectscd si pe biefii economisti din strdindtate ezt adevdrurile nand oir
salvatoare, pe care le-a aflat d-sa? De ce-i lasd sd se xbatd oi astdxi
in aceiasi seculard controversd, care pentru noi rominii nu mai existd,
de ce sd-i vedem inconjurafi de intunerecul aceleia$i ignoranfe, care-i
stdpine$te de mai bine de un secol? Nu spune oare d-sa insuqi at' :
.e3 chiar umilitor de a vedea cit asupra aceluicq subiect fi a aceluia,
autor, mintea omeneascd nu a fost in stare sit se pund de acord cu sine
gins*, 0 sci ajungd odatd l&stabilirea adevdrului, valabil pentru tog. 9..
'i apoi, nu adaogd d-sa insusi :
Intrucit ne privelte, mdrturisim cd aceastd confuzie umilitoare a fost
indemnul eel mai puternic pentru a stdrui sd ne litmurim data' asupra
unei ehestiuni alit de importante, precunt este aceia a principiului po-
poratiei... 2).

Apoi, dozed este umilitor sd vexi asemenea confuxiuni in tiinfd;

$i dacd .aceastd confuxie umilitoare l-a indemnat pe d. Cum sd ldmu-
reascd chestiunea populafiei estabilind adevdrul valabil pentru torip
pentru ce nu-1 face cunoscut tuturor? Ori crede d. Cum, cd ecomi$ti
ea : Wagner, Schonberg, Bficher, Conrad, Kautsky, Kovalewsky, Oar-
nier, Molinari, Dumont, Henry George, Ingram, Loria, Nitti etc., etc...
nu meritd sint n>u vor fi in stare sd prieeapd opera d-sale i adeVd-
rurile stabibite prin ea?
0, nu. Altul a lost motivul, care l-a fdeut pe d. Ouxa sd se
mulfumeascd cu pufina glorie ce o poate avea in sant romineascd gi

1) Loc. citat, pag. X.

2) Loc. citat, pag. X.

www.dacoromanica.ro
 10

sei renunte la ispititoarea eventualitate de a fi clasat Mire fruntasii

eugetdrii economice, aleituri eu eel* eitati mai sus. Daed d. Cum si-ar
fi tradus opera intr' o limbd strdind, tu sigurantd cci nu ar mai fi
fost nevoe de interventia acestei scrieri, pentru a se face dorada cd d.
Cu= este un plagiator indrehnet. Fdeind acest act nethilnuit, d. Ouza
si-ar fi pierdut de mult faima de care se mai bucurd in unele cereuri
de tineri naivi si in unile ((centre.
.?i aeum sti vedem in ce constd plagiatul d-lui Ouza, si eine
sint pagubasii pe cari d-sa i-a pus la contributie intr'un chip Ott
de necinstit.
EM. SOCOR.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Am sustinut si trebue s dovedesc, c. lucrarea d-lui A. C.
Cuza, Despre Poporage, este filagiata" $i ca aceasta lucrare, fiind
unica sa opera $tiintifica adica fiind singura opera care se
ocupa cu tratarea unei chestiuni de stiinta economica toata si-
tuatiunea i reputatiunea de erudit economist ce $i-a cistigat-o
autorul ei are la baza o purtare necinstita similara cu furtul.
Pentru a face lucrul acesta, pentru a dovedi plagiatul d-lui
Cuza ar fi suficient sa arat, ca legea populatiei, pe care o stabi-
leste d-sa $i pentru ,a ca'rei stabilire d-sa a scris cele 466 pagini
ce constitue Poporaga, au formulat-o si altii inainte, cu mult ina-
inte, de d-sa, $i au forrnulat-o nu numai cu acelas continut ideo-
logic ci chiar in acelas coprins literar. Evident, ca aceasta ar fi
o doyada suficienta pentru ca, ceea ce este esential in lucrarea
d-lui Cuza, este tocmai stabilirea legei populatiei, acest gadevar
valabil pentru toti), despre a carui descoperire d-sa vorbe$te in
gIntroducere cu atita mindrie, dupa cum am aratat.
Obligatiunea insa ce am contractat-o in prefata este cu mult
mai mare. Am sustinut, c d-1 Cuza a plagiat nu numai legea
populatiei; ci c toata lucrarea sa Despre Poporage, este <4de la
inceput pina la sfirsit) plagiata. Prin urrnare va trebui sa urma-
resc Poporatia d-lui Cuza de la inceput, si apoi treptat, parte cu
parte, capitol cu capitol sa insir pe doua coloane acest plagiat
monstru i monstruos.
Operatiunea aceasta necesita cAteva lamuriri prealabile, pentru
a se putea pricepe mai lesne $i mecanismul plagiatului $i rostul
impartirii acestei lucrari in capitolele ce urmeaza.
Mai intii citeva cuvinte despre Opera d-lui Cuza sub ral-
portul economiei.
Des Pre Poporage, care a aparut in ((Iasi, in ziva XnaItrii
Domnului 1899) cuprinde 466 pagine si se poate imparti In dona
mari sectiuni I I

Cea dinili, in care d-1 Cuza se ocupa despre ,Statistica $i

Teoria Poporaliei este mai putin insemnath si ocupa o mica parte
.

in volum. Aceasta sectiune se lafaeste pe primele 96 pagini in-

tr'un chits grosolan si rudirnentar. Desi s'a servit de autori mari,
de economisti celebri prin scrierile loi cum sint: Wilhelm Ros-

www.dacoromanica.ro
 12

cher '), Gustav von Riimelin 2), Robert von Mohl 2), Achille Guil-
lard 4), Joseph Gamier 5) i altii; totusi inchegarea teoretica, pe
care ni-o prezinta d-1 Cuza cu privire la statistica i teoria popu-
latiei, este lipsita de cea mai elementara coordinare, si are aerul,
ca a fost introdusa in volurn, nu atit pentru a se face cun studiu
complect si amanuntit2. cum spune d-1 Cuza cit spre a mai
ingrosa nitel opera, cu care d-sa trebuia s obtina catedra de
economie politicL
Cea de-a doua sectiune se refera la Politica Poporatiez: Aceasta
parte a lucrarii este negresit cea principala, i ocupa restul lu-
crarii, de la pagina 97 pina la sfirsit, adica 370 pagine. In aceasta
parte se cuprinde in primul rind istoricul teoriel poulagei, adica
diferitele teorii ce s'au emis si sustinut de economisti in decursul
timpului, pe cari d-1 A. C. Cuza, imitind pe Robert von Mohl, Ii
imparte in : predecesorii, partinitorii si protivnicii lui Malthus,
luind ca punct de plecdre a discutiunii teoria acestuia; i in al
doilea loc partea constructivii a lucrarii ; aceia, in care d-1 Cuza,
incearca s stabileasca i s. formuleze legea populatiei, risipind
atmosfera nebuloasa de teorii si principii contrazicatoare si ob-
scure din partea precedenta.
Prima parte a celei de a doua sectiuni, partea descriptiva,
istoricul teoriei populatiei ocupa aproape jumatate din lucrare si
anume 219 pagine; iar partea a doua i cea din urma cuprinde
'restul dela pag. 315-466.
Aceasta ultima parte, pe care am denumit-o partea construe-
tivii a lucrarii, este desigur cea mai importanta si asupra ei voi
insista si eu dupa cum se cuvine. In aceste 152 pagine, singurele
cari erau absolut necesare pentru elucidarea chestiunii populatiei,
d. A. C. Cuza construeste teoria sa, legea sa, desfiintind pe toti
ceilalti scriitori, dispretuind toate celelalte teorii. Daca d. Cuza ar
fi fost om corect, ar fi trebuit sa-si limiteze lucrarea numai la aceste
pagine, in cari are pretentiunea ca spune ceva nou. D. Cuza insa
n-a facut asa. Si incorectitudinea lui vine de acolo, ca rivnea la
premiul Academiei, care nu i s-ar fi acordat poate pentru o bro-
sura de 150 de pagine, si tintea si la catedra ce a obtinut-o in
urma, si care fara indoial, ca nu i s-ar fi dat in baza unei carti-
cele atit de microscopice. De aici necesitatea sporirii cu orice pret
a lucrarii, mai ales ca nici un scrupul nu i se opunea: i cele
150 de pagine sint doar tot plagiate.
Ca aceasta ultima parte, pe care am numit-o partea construc-
tivii a lucrarii, este cea principala, cea esentiala, pe linga argu-
mentul, care reese din economia lucrarii, asa cum am descris-o,
mai invoc i autoritatea autorului insusi, a d-lui Cuza.
1) Grundlagen der Nationalkonomie.
2) Schoenberg's Handbuch de politischen Oekonomie..
3) Encyclopdie der Staatawissenschaften. -
4) Elements de Statistique humaine ou Demographie comparee.,
5) Elements de statistique.

www.dacoromanica.ro
 13

In raspunsul pe care d-sa 11 formuleaza d-lui prof. N. Basi-

lescu, dupa ce vorbeste de epunctele precise imprejurul carora s-ar
fi putut naste discutiunea asupra originalitiViilucrkii sale, adaoga:
cDar d. N. Basilescu, profesor de economie politica la Univer-
csitatea din Bucuresti, habar n-are de toate acestea i nici nu-si
cda seama c intrucit nu a dovedit ceva in contra acestei parti a
cscrierii mele, originalitatea el ramine neatinsa. Cad aice se gaseste
clucrarea mea proprie, partea mea de munca, i desigur partea cea
mai anevoioask a intregii lucrari i cea mai interesanta..1). (Sub-
linierile sint ale d-lui Cuza).
Aceastii parte, a carei originalitate a ramas neatinsa de d.
prof. Basilescu, si in care se gaseste lucrarea proprie l. a d-lui
Cuza este tocmai, aceia pe care am numit-o partea constructiv a
lucthrii. $i am tinut sa invoc parerea insasi a d-lui Cuza, pentru
a dovedi ceace sustineam mai sus, ca tot restul Poporaliet; adica
primele 314 pagine sint umplutura si artificii, pentru a da lucrarii
o infatisare mai simandicoasa in vederea scopurilor aratate, iar
d-lui Cuza reputatiunea de savant, care poate cita 60-70 de autori.
Aceasta este desigur_ o incorectitudine, dar destul de mica.
Daca tot ce s-ar putea reprosa operii d-lui Cuza ar fi numai atit,
natural lucrarea aceasta n'ar avea nici un rost.
Dar ce e cu acele cpuncte precise imprejurul carora s-ar fi
putut naste discutiunea asupra original/did lucrarii) d-lui Cuza?
Aceste cpuncte precise') sint de o importanta foarte mare si voi
insista asupra lor, intrucit ele formeafa conditiunile, in cari, insusi
d. Cuza ar consimti s recunoasca plagiatul sau, dac a. vor fi do-
vedite. $i iata despre ce ie vorba:
Cind d. A. Cuza Ii raspunde d-lui Basilescu, aratindu-i ca nu
1-a dovedit de plagiator, adaoga urmatoarele:
'Clue voeste sa dovedeasca, nu ca lucrarea mea ar fi un pla-
cgiat, ci chiar" vorb sa fie cnumai c e lipsita de originalitate
are datoria s arate, in mod precis, cu citatiunea isvoarelor :
ci) Ca s'a gash cineva mai inainte de mine, care sa considere ca
co firoblema itzWifica contrazicerile dovedite asupra teoriei lui Malthus
csi de cari eu m'as fi servit, sau inspirat.
c2) Ca altul, clutind sa-si dea seama despre cauza acestor contra-
cziceri, a aflat-o in antagonismul dintre fondul de idei adevarat fi forma
grefitd.
g3) Ca tegea .poporatiei, asa precum a fost formulata de mine, fusese
cformulata de altii mai inainte.
4) Ca sistematizarea incheeritor practice, scotindu-le din diferitee
cpropozitii in cari am desfacut legea poporatiei, a fost facuta, sau
achiar numai indicata de alt-cineva, in loc s fie incheerea logici Si
cincoronarea (sic) intregii noastre conceptiuni teoretice" 2).

1) Cei doi Spenceri etc... pag. 15.

2) Cei doi Spenceri etc.... pag. 15. Sublinierile sint ale d-lui Cuza.

www.dacoromanica.ro
 14

Acestea sint cpunctele precise de cari vorbeam mai sus, si

cari, fiind dovedite cu citatiunea isvoarelor, d. Cuza recunoaste
plagiatul intrucit priveste partea constructiv5.' a lucrArii sale. Na-
tural, d. Cuza cauta" sa fac5 o distinctie, i face o rezerv5. CAci
ce zice d-sa? qCine voeste s dovedeasca, nu c5. lucrarea rnea ar
fi un plagiat, ci chiar numai cci e lifisit de origanalitateD. Aici se
vede reaua credinta a d-lui Cuza, care-si zice: de ce s5 ni dau
prins? Te trezesti ea' se gaseste cineva s5 dovedeasca plagiatul
$i in aceste conditiuni, si atunci trebue sa" tac si sit rn5 recunosc,
de plagiator. $i htunci d-sa isi face o portit5 de scapare putind
zice: desi s'au dovedit aceste puncte, lucrarea mea nu este un
plagiat, ci numai lipsit5 de originalitate.
Dar siretenia e prea cusuta cu ata alba ca s5. poat5 trece.
Cine poate dovedi cpunctele precise puse de d. Cuza, dovedeste
ptfa la evident5 plagiatul partii celei mai esentiale a lucrarii d-lui
Cuza, a acelei parti in care cse gaseste lucrarea mea proprie, partea
rnea de muncA, si de sigur partea cea mai anevoioas5 a intregii
lucrari si cea mai interesant>>, ca s5. intrebuintez propriile cuvinte
ale- autorul tti.
Ei bine, accept situatiunea aceasta, pe care mi-o indica insusi
d, Cuza. Cind voi ajunge la ultima parte a PoPoratiei voi dovedi:'
1) Ca altul inainte de d-sa a considerat ca o problemii tizn-
fiJIc contrazicerile i contuziunile existente asupra teorier lui
Malthus;
2) ca altul inainte de d. Cuza a observat i sustinut antago-
nizmul dintre fondul adeviirat iforma grefiai a teoriei lui Malthus:
3) Ca legca populagei asa cum se gaseste formulat de d.
Cuza a fost formulata de alpi mai inainte ;
. In ce priveste punctul al 4-lea cu privire la sistematizarea
incheerilor practice ale d-lui Cuza, voi arata c nu poate fi vorba
de originalitate. Voi indica autorii cari deduc aceleafi incheeri
practice, si dac5. d. Cuza le claseazii fi le numeroteazei altfel, apoi
nu are nici un cuvint s'a sustie c5 este original. De altfel unile
din aceste incheeri practice nici nu merita s5 fie relevate. Orice
cetitor al Neamului Rominesc le cunoaste si cred, c5. politica
bataioasa a d-lui Cuza nu trebue introdusa pe c.i piezise in stiintA,
oricit de ispititoare ar fi pentru d-sa, si ori-cit ar ademeni pe <haetii
din centre.
Iat deci planul acestei lucrari i conditiunile in cari vreau
sa, dovedesc.plagiatul d-lui Cuza. Desigur c5 nimeni nu-mi va pu-
tea repro$a, c5. mi-am facia inlesniri nepermise, sau am recurs la
tertipuri inselatoare. Privesc chestiunea in fata si, mai mult, pri-
mese conditiunile pe cari insusi d. A. C. Cuza le pune. Dovada
plagiatului d-lui Cuza se face deci in imprejurarile cele mai putin
defavorabile d-sale.

www.dacoromanica.ro
 Statistica i Teoria Populatiei

Intrind in analiza amanuntita a operei d-lui A. C. Cuza, si

deci producind dovezile plagiatului sau, trebue sa spun a in acest
capitol nu ma ocup de primele 26 de pagini ale Pofioratiei, cari
formeaza in aceasta lucrare asa zisele cConsideratiuni generale,
referitoare la situatiunea problemei populatiei in Istorie i Eco-
nomie politic. Desgre partea Consideratiundor generale, i in spe-
cial despre problerna pepulatiei in Economia politica, ma voiu
ocupa in capitolul ultirn al acestei lucrari ; cind dupa ce voiu
fi analizat intreaga opera a d-lui Cuza, referindu-ma la importanta
ce atribue d-sa In general pentru stiinta economica si la princi-
piul organizator nou, ce pretinde d-sa ca aduce acestei stiinte
voiu arata, c. i acest nou principiu nu-i decit o farsa a plagia-
torului nostru ; ca acest nou principiu este destul de vechiu pentru
a nu fi fost nevoie sa-1 nascoceasca autorul Poporatiei. Acest nou
principiu, care sand la baza stiintii economice, tinde a-i da o trona.'
indrumare, nu-i decit un plagiat _tot atit de indraznet, ca si cele-
lalte, gratie caruia d. Cuza a inchegat monografia sa: cDespre
Poporatiev.
S. trecem dar la prima parte dupa impartirea ce am facut
in 4cIntroducerv, a Pofiorageid-lui Cuza, si anume la Stati:stica
ri Teoria Pofioratiel:
Inainte de toate sa aruncam o ochire asupra economiei acestei
prime sectiuni.
Statistica Poporatiei cuprinde 4 capitole si anume:
a) .,S'llinta Pofioratiei sau demografla dela pag. 27-38, in care
d. Cuza utilizeaza pe Robert von Mail') intriun mod cu totul
neomenos, dupa cum voiu arata indata.
b) Despre S'tatisticii in genera dela pag. 38-49, care nu-i de
cit un plagiat ordinar dupa Gustav von Riernelin% Moreau de

1) Encyclopdie der Staatswissenschaften, Tubingen 1859.

2) Schonberg 's Handbuch der politischen Oekonomie, ed. 4-a Tubin-
gen 1896. D. A. C. Cuza s'a servit de ed. III-a din 1891.

www.dacoromanica.ro
 16

Ionnes'), Adolphe Quetelet2) si Joseph Gamier 3). Natural, -ca nu

voiu reproduce toate pasagiile furate din toti autorii acWia. Acea-
sta ar insemna sa" reproduc intreg capitolul din cartea d-lui Cuza.
c) Starea Poporatiei dela pag. 50-63, care este iara$ un pla-
giat grosolan dupa Gustav von Ramelin, Moreau de Ionnes $i
Arthur Freiherr von Fircks .) si in fine:
d) Mifcarea Pofioratiei dela pag. 63-87, in care d. Cuza II
implicA $i pe Georg von Mayr') pe linga alte doua victime cu-
noscute: von Mime lin si von Fircks..
Despre aa numita de catre d. A. C. Cuza Teoria Popo-
ratiei, care se marginWe cu o dragalae modestie la opt -pagine,
adeca dela pag. 88-96 nu voiu mai insista. Sistemul este acela$,
cu deosebirea ca pe linga von Ramelin si von Fircks, d. Cuza mai
face o noua victima in persoana cunoscutului scriitor Albert E.
Fr. Schaffle9 cu ortografia numelui caruia d-sa a facut atita caz,
in polernica cu d-1 N. I3asilescu, natural cu totul gratuit.
Capitolul de sub litera a este, dupa cum am spus, compilat
dup`a.' Robert von Mohl. Dupa citeva rinduri citate din Achille
Guillard: Elements de statistique humaine de Demographie com-
paree, aparuta la Paris in 1855, d. Cuza zice:
af iata: care ar fi, dupl Robert von Mohl, faptele cele mai cunos-
acute a ciror cunoastere formeaza" obiectul acestei stiinte* (Demo-
grafia).

Si dupa aceasta, d. Cuza tnir ping. la ultima pagina a ca-

pitolului, fart a cita clecit doua mici fragmente, pagine intregi din
cartea citata a acestui autor. Toate clasificatiile i distinctimille
ce face d. Cuza in acest capitol, cum sint: poporatia absoluta- 5i
poporatia relativd, origina poporatiei etc... cu toate larnuririle 5i co-
mentariile ce face sint luate ad-litteram din Robert von Mohl cu
simpla mentiune, pe care am citat-o mai sus. C. chiar pentru
constiinta d-lui Cuza aceasta mentiune nu iera suficienta, este faptul
ei din cind in cind, i anume de doua ori, d-sa citeaza pe Mohl 8i
utilizeaza guilemete, cum e cea la pag. 34 i la pag. 36.
S. insemne oare, c cea ce nu e citat si nu e cufirins in gat-
lemete este opera personala a d-lui Cuza ? Dar iata ce spun pa-
ralelele :

1) Elements de statistique ed. II-a Paris 1856.

2) Sur l'homme et le developpement de ses facults ou essai de phy-
sique sociale, Paris 1835.
3) Elements de Statistique, Paris 1865.
4) Bevolkerungslehre und Bevlkerungspolitik, Leipzig 1898.
5) Statistik und Gesellschaftslehre.
6), Bau und Leben des sozialen Krpers, Stuttgart 1881.

www.dacoromanica.ro
 17

A. C. Cuza Robert von Mohl

DESPRE POPORATIE (pag. 29) ENCYCLOPADIE DER ST A ATSWISSEN-
a) Poporatia absolutii are o impor- SCHAFTEN (p. 89-90)
tanta deosebita indi ales pentru si- a. Die absolute Grsse der Bevlke-
tuatiunea externa a statului. Puterea rung ist vor Allem von grosser Wich-
statelor in conditiuni de altmintrelea tigkeit fr die Machtstellung den
deopotriva, se afl in numarul locui- Staates, somit filr seine Sicherheit
torilor sai. Dar am vazut c num& unct seinem Machteinfluss gegen
rul este o conditiune si a puterei in- Aussen Namentlich bei immer fort-
terne a unui stat. Cu tit un popor schreitender Vergrsserung einzelner
se alcatueste din mai multe elemente, Mchte.... Aber auch hinsichtlich des
cu atit numarul oamenilor de va- innern Staatslebens ist die Zahl von
loare poate sa fie si cu atit viata po- grosser Bedeutung ;.... Von giinstiger
litica si culturala se poate dezvolta insoferne, als unter einer grossen
mai deplin. Anzahl auch eine verhaltnissmassige
Menge von tilchtlgen Mannern aller
Art ist, was den namentlich bei sol-
chen Regierungen sehr in Betracht
kommt, welche eine besdnders grosse
Menge von Talenten erfordert,...
Dupa ce la pag. 31, d. Cuza zice:
0 importanta Inca si mai mare o au urmtoarele doug considera-
tiuni, cari ne intereseaza mai cu seama pe noi Rominii,,, adaoga :
A. C. Cuza Robert von Mohl
DESPRE POPORATIE (pag. 31) ENCYCLOPADIE.... p. 576 si 578.
Mai intii faptul daca intreaga po- Von grossem Vortheile ist die
poratie a statului este omogena, apar- Stammeseinheit einer Bevlkerung,
tinind uneia si aceleiasi nationali- insoferne sich hier beigleichen natfir-
tati sau rase, sau clack' se alcatueste lichen Anlagen,... Die Zersplitterung
eterogene ; si in al doilea rind daca. eines Volkes unterverschiedene Staa-
elementele cari alcatuesc o natiune ten ist ein an sich unnatfirlicher Zu-
traiesc toate impreuna, in tharginile stand und zieht daher auch viele iible
aceluiasi stat, sau daca unele parti Folgen nach sich.
mai insemnate ale aceluiasi popor
stau sub stapinirea altor state.
Si a.a mai departe pIna la finele capitolului, In care d. Cuza
improvizeaza teorii a caror surs din lucrarea lui von Illohl este
atit de vizibila.
Autorul insa', pe care d. Cuza 11 pune la o grea i neome-
noasa contributie in toate celelalte capitol& ale acestei parti din
Poporatie este Gustav von RUmelin, care a scris citeva capitole
foarte interesante asupra statisticei si teoriei populatiei in manua-
lul lui Schonberg, pe care 1-am citat mai sus.
Voi reproduce citeva din numeroasele pagini furate, alegind
2

www.dacoromanica.ro
 18

din toate capitolele enumerate sub literile b, c si d citeva frag-

mente.
Iata ce zice d. Cuza, vorbind despre Ado lfike Quetelet i ce
zice Riimelin despre acelas autor:
A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPPRE POPORATIE (p. 39-40) SCHNBERG'S HANDBUCH.% VOL. 3 FASC. 2

In opera sa principala: Sur Phomme (p. 203-204)

et le divaoppement de ses facultis on Sein Hauptwerk.... erschien 1835
essai de physique sociale (Paris 1835), unter dem Titel: Sur l'Izomme et le de-
purtind ea motto cunoscutele cuvinte veloppement de ses faculte's on essai de
ale lui Laplace : Appliquons aux sci- physique sociale. Bezeichnend wie der
ences politiques et morales la mahode Titel des Buches ist die Stelle aus
fondle sur l'observation et sur le calcul, Laplace die als Motto dient : appli-
methode qui nous a si bien servi dans quons aux Sciences politiques et morales
les sciences naturelles, Quetelet arata la methode fondde sur l'observation et le
chiar dela inceput directiunea in care calcul, mithode qui nous a si hen servi
crede el ca trebue sa urmeze stiinta. dans les sciences naturelles. Die Statistik,
Dupa parerea lui, statistica nu are sagt Quetelet, hat nicht ein Land zu
ca scop de a descrie o Ora oareeare, beschreiben, sondern wissenschaft-
ci de a rezolvi probleme stiintifice. liche Fragen zu lsen ; er definiert
Pentru dinsul statistica este stiinta sie als die Wissenschaft, welche die
care deduce succesi un ea faptelor din Aufeinanderfolge der gesellschaftli-
serii de nume analoage. Observarea chen Thatsachen aus analogen Zah-
metodica a maselor ar fi menita sa lenreihen entwickelt.... Was far die
aduca aceleasi servicii stiintelor ex- Naturwissenschaften Experiment u.
perimentale cari au de scop cunoas- Rechnung bot, das sollte auch far
terea omului, ca si experimentarea die von Menschen handelnden Er-
si calculul stiintelor naturale. fahrungswissenschaften die methodi-
s che Massenbeobachtung, die vergl ei-
chende Durchzahlung der Erschei-
nungen leisten ;....
D. Cuza nu se multumeste sa-si insuseasch." teoriile personale
ale altora asupra materiei. D-sa fura si opiniile, pe cari unii
autori le au despre alti autori. Cautind sa rezume punctul de ve-
dere adus de Quetelet in conceptia statisticei si a metodei de ob-
servatiune a fenomenelor statistice, d. Cuza isi insuseste fara
sa citeze opinia lui Rfimelin asupra aceluiasi autor si aceleiasi
chestiuni. sa fie acesta semnul numai al unei neputinte intelec-
tuale, sau si al maniei de a plagia?
Dar sa mergem mai departe.
A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPRE POPORATIE (pag. 45) ,CHNBERG'S HANDBUCH... VOL. 3 FA SC.2

Prin aceasta nu voim s zieem ea (p. 206-208)

fiecare din aceste statistici formeaza Es wird wohl Niemanden einfallen
0 stiint a parte, ci numai cit ea in zu denken, dass jede solche Statistik

www.dacoromanica.ro

toate s'a intrebuintat una si aceiasi
metodd de cercetare, intemeiata pe o
intinsa observare a faptelor si pexe-
zultatele numerarii bor. $i ar fi fost
mai bine clack tinind seama de ca-
racterul logic si rnetodologic al aces-
tui mijloc de obseArare a maselor
statistice, s'ar fi numit de la inceput
metoda numericd sau syllepticd in lue de
a se intrebuinta cuyintul statistica,
introducindu-se astfel o adevarata
con fuzie in determinarea intinderei
acestei notiuni.
Duph." aceasta d. Cuza revine la sentimente mai bune, dar
nu pentru mult timp. Dupb.' ce citeath citeva rinduri din Riimelin,
continta sistemul plagiatului In modul urm'ator:
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (p. 45-46
Aceasta metoda statistica, ca ori-
care alt mijloc de cercetare, nu se
aplica dar unei anumite categorii de
obiecte materiale, ci este universala
si se apnea pretutindeni, unde se
prezinta conditiunile ei formale de
existenta, asa dar, ori de cite ori ne
aflam in fata problemei de a deter-
mina o notiune de pluralitate sau
de grupa. $tiintele matematice nu se
servesc nici odata de dinsa, de oa-
rece ele nu se intemeiaza pe expe-
rienta si observare, scotind teoremele
lor, in mod deductiv, din forme a-
prioristice de reprezentare, sau din
premise stabilite de ele insile. In
stiintele fisice, fisica si chimia, cazul
individual este tipic si are o putere
de dovada absoluta pentru toate ca-
zurile cuprinse in aceias formula.
www.dacoromanica.ro
19
eine besondere Wissenschaft ware,
aber ebenso wenig, das alle jene Sta-
tistiken, die bereits vorhanden en und
noch weiter denkbaren, zusammen
Glieder einer Wissenschaft sein k8nn-
ten.... dass sie uns auf der Grundlage
umfassender Einzelbeobachtungen u..
zahlungsergebnisse dargestellt wer-
den. Es ist mit andern Worten die
Anwendung einer besonderen Unter-
suchungsmethode,.... Es ware gewiss
viel unfruchtbarer Streit vermieden
worden, wenn man den logischen u.
methodologischen Charakter dieses
Forschungsmittels der Massenbeo-
bachtung frillier erkannt,.... Z. B. der
Numerativen oder sylleptischen Me-
thode gewahlt, oder die Induktion
der Syllepsis oder Kollation gegen
bergestellt hate.
G. von Riimelin
SCHONBERG'S RANDBITCH...-VOL. 3 FASC. 2
(p. 209)
Diese statistische Methode ist wie
alle andern logis ellen Untersuchungs-
mittel nicht an bestitninte Arten stoff-
licher Objekte gebunden, sondern u-
niversell und iiberall anwendbar, wo
ihre vormellen Voraussetzungen, also
die Aufgabe, einen Plural-oder Grup-
penbegriff zu bestimmen, vorliegen.
...Sie (stiintele matematice) machen
niemals Gebrauch von ihr, weil sie
ilberhaupt nicht auf Erfahrung und
Beobachtung gesttzt sind, sondern
ihre Satze deduktiv aus apriorischen
Anschauungsformen und selbstge-
setz ten Pramissen ableiten..... Zu-
nachst an die Matematik schliessen
sich Physik und Chemie an ; .... auch
bier ist der Einzelfall ein typischer
und unbedingt beweisend far alle
tinter die gleiche Formel zu begrei-
fenden Fable.
 20
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (p. 46).
Observatiunea maselor insd, nece-
siteaz 5. o technicd deosebitd si d5.
nastere la o sumg de probleme, cari
nu se pot rezolva dupd voia intim-
plairii si a momentului ci au nevoie
de solutiuni precise si determinate
de mai inainte. Asa ar fi de-o pildd
chestiunile de a se sti: Cari sunt
obiectele de observare a maselor
cari, dupd natura lor, trebue 15.sate
pe sama statului, si cari anume tre-
bue s'a cad 5. in sarcina stiintii li-
bere ? Care este organizarea cea mai
nimerit a serviciilor de statisticd si
cafe e procedarea cea mai rationald
in observarea maselor? Cum trebue
sd se facd recensimintele poporatiei
si in ce mod trebue sd se proceadd
pentru facerea statisticei comertului,
a industriei, a agriculturei ?
$i imediat dupa acestea d. Cuza zice ca si Riimelin :
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (p. 46)
Aceste si. alte multe chestiuni au
nevoie de o cercetare amdnuntitd si
au dat loc unei discipline deosebite,
care se poate numi Technica statistica
sau Statistica Technica. Ea este teoria
aplicdrii metodei statistice, in special
cu privire la domeniul sdu special,
care este stiinta socialk si cu privire
la forma principald a intrebuintarii
sale, care este statistica oficiall
www.dacoromanica.ro
G. von Ramelin
SCHNBERG'S HANDBUCH... VOL. 3 FASC. 2
(p. 212-213)
.... Die Anwendung der Massen-
beobachtung aber, die dem Einzelnen
in vielen und gerade den wichtigen
Punkten verschlossen ist, erfordert
eine besondere Technik und fiihrt
auf eine Menge Fragen, die nicht
nach freiem und wechselndem Belie-
ben im Einzelfall zu lsen sind, son-
dern eine allgemeine Feststellung
zulassen und fordern. Welche Ob-
jekte der Massenbeobachtung eignen
sich ihrer Natur nach Mr die staat-
liche Behandlung, welche sind der
freienWissenschaft zu ilberlassen, wel-
che ermittlungen sind fill- den Kul-
turstaat unerldsslich und periodisch
vorzunehmen, welche nur mehr oder
weniger wfinschenswert ? Welche Or-
ganisation der amtlichen Statistik ist
die zweckmdssigste, welches Verfah-
ren bei den verschiedenen Arten von
Massenbeobachtungen das R ati o-
nellste ? Wie sind Volkszdhlungen
vorzunehmen, wie die Berufs-, Agrar-,
Industrie-, Handelsverhdltnisse zu
ermitteln, wie Volksvermgen, Volks-
einkommen und dessen- Verteilung
zu konstatieren ?
G. von Riimelin
SCHNBERG'S HANDBUCH... VOL. 3 FASC. 2
(p. 213)
Es ist dies nur ein kleiner Teil der
Fragen,... Man kann sie die statisthche
Technik oder die technische Statistik nen-
nen ; sie ist ihrem Wesen nach eine
Kunstlehre far die Anwendung der
statistischen Methode, mit besoncle-
rer Riicksicht auf das Hauptgebiet
ihrer Geltung, die Gesellschaftslehre,
sowie auf die wichtigste Form ihrer
Handhabung, die amtliche Statistik.
 21

$i apoi, iarasi fara. a-1 cita pe Riimelin, d. Cuza adaoga :

A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPRE POPORATIE (pag. 47) SCHNBERG'S HANDBUCH... VOL. 3 FASC. 2
(pag. 214)
0 alt problena a ceirei rezolvire
incumbk asemenea stiintii statistice Neben jener Gebrauchsanweisung,
si a cArei important practick e inck die wir die technische Statistik nann-
si mai mare, este descrierea impreju- ten, besteht noch die zweite, praktisch
rkrilor stkrei sociale a prezentului, wichtigere Aufgabe, die Gesellschajts-
pe baza faptelor stabilite prin me- zustnde der Gegenwart auf Grund der
toda statistick. Aceast k. parte a sta- durch die statistische Methode er-
tisticei s-ar putea numi statistica de- mittelten Thatsachen zu beschreiben.
scriptivA, demografia sau mai nimerit Man knnte diese die beschreibende
Statistica sociald. Materialul statisticei oder demographische Statistik nen-
sociale se imparte in trei pArti : Sta- nen, richtiger und Ablicher, den In-
tistica poporatiei, Statistica economicd i halt deutlicher hervorhebehd ist de,
Statistica culturald. Name der socialen Statz:stik.... Der Stoff
der socialen Statistik zerfllt natur-
gemss in die drei Hauptableitungen
der Bevolkerungs-, der wirtschaftlichen-
und der Kultur-Statistik.
Si,ca si cum fragmentul aceita cu importanta impartire a
statisticei sociale ar fi propriu al d-lui Cuza, d-sa continua ciand
un altul din Rmelth, dui:4 care insa i'si da. iarasi in petec, fu-
rind cu nemiluita. In felul acesta, incetul cu incetul, d. Cuza o-
pereaza intrebuintind, nu metoda statistica ci metoda plagiatului,
spre a-si alcatui marea sa opera, cu care urma sa obtie premiul
Academiei Romine si catedra universitara.
Dar sa. pasim mai departe, la cap. de sub literele c si d,in cari
d. Cuza 1-a plagiat pe Rarnelin din vol. I insa al aceleiasi lucrari.
A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPRE POPORATLE (p. 50) SCH0NBERG'S HANDBUCEL.. VOL. I (1). 830)
I. Poporalia absolutd fi poporatia re- 1 . Absolute und relative Bevolkerung.
lativd.Scopul numerArii poporatiei Das erste und wichtigste Ziel und
este, in primul rind, de a afla popo- Ergebnis einer Volkszahlung ist die
raga absolutd, adeck numkrul total al Einwohnerzahl des Zhlungsgebiets ;
indivizilor cari trkesc intr'o tark, sau die Summe aller Individuen, sowohl
pe un teritoriu anumit. Dela numk- fr das Land als die eimelnen Wohn-
rul total al locuitorilor, am vAzut ea pltze, welche auch die absolute Bevl-
atirna nu nnmai puterea militark si kerung genannt wird. .... Denn die Mil-
financiark a natiunilor dar si inde- lionenzahl der Einwohner entschei-
pendenta lor economica. det zwar nicht allein, aber -docb als
ein Faktor ersten Rangs nicht nur
fiber die politische Macht und Bedeu-
tung, die Finanzielle und militarische
Leistungsfahigkeit, sondern au ch fiber
die volkswirtschaftliche Selbststan-
digkeit und Macht der Staaten.

www.dacoromanica.ro
 22

A. C. Cuza G. von Rmelin

DESPRE POPORATIE (p. 51) SCHN BERG'S HANDBUCH... VOL. 1 (p. 833)

Un numar prea mare de femei ar Ein erhebaches Mehr der weiblichen

fi de natural sa slabeasca puterea de Personen ist ohne zweifel als ein so-
rezistenta a poporatiei, imputinind ciales Uebel zu betrachten ; es ver-
nunlarul elementelor mai viguroase inindert die Arbeits- und die Wehr-
call servesc pentru apararea unei kraft des Volkes ;...
tari si pentru producerea avutiilor
sale.
Si mai departe generalizind d. Cuza zice, intrunind intr-un
singur fragment citeva crimpee de fraze:
A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPRE POPORATIE (p. 52) SCHNBERG'S HANDBUCH... VOL. 1 (p. 833)
In regulai generala si dupal natura Das Naturgemasse und die Regel
lucrurilor, numarul nasterilor intrece Bildende ist, dass die Geburtenzah-
numarul deceselor. Asa fiind, clasele len die der Sterbefalle bertreffen...
tinere sint pururea mai numeroase Infolge davon sind die jfingeren und
decit clase in virsta.Aceasta crestere jangsten Altersklassen nicht bloss in
insa poate sa fie mai repede sau mai dem Mass starker als die alteren,...
inceata, ceeace are o mare impor- Dies Anschwellen der jahrlichen
tanta politica si mai ales economica. Geburtenzahlen kann
of
aber langsamer
oder rascher vor sich gehen. ... Die-
ser Unterschied ist aber von grosser
socialer und noch mehr von wirt-
schaftlicher Bedeutung.
Astfel stie d. Cuza sa fure crimpeie de fraze din mai multe
perioade, pentru a nu putea fi descoperit, sau pentru a face mai
dificila descoperirea plagiatului. Pe toate aceste crimpeie de fraze,
d-sa le intruneste intr'una singura, fara rnacar sa-i dea o tinc-
tura personal, fara sa schimbe un singur cuvint. Asa stie d.
Cuza sa scrie opere originale.
Dar iat'a" o alta mostra de furatura si mai interesanta:
A. C. Cuza G. von Riimelin
DESPRE POPORATIE (p. 55). SCHNBERO'S HANDECCH... VOL. I (pag.
"In tot cazul, zice Rhine lin, e un 836-837)
Isemn neindoelnic a unor impre- Jedenfalls ist es ein untrfigliches
4jurari economice nefavorabile si Zeichen beengter und ungfinstiger
<cstrimtorite, sau a moralitatii sca- wirtschaftlicher Zustande oder der
zinde a unui popor, cind celibatul sinkenden Moralitat eines Volkes,
si casatoriile tirzii sint foarte nu- wenn Ehelosigkeit und spate Heira-
meroase . ten sehr zahlreich sind. Aber gleich-
Contrarul insa nu este in totdeauna wohl ist nicht derumgekehrte Schluss
adevarat, pentruca numarul mare al zu ziehen, dass berall grosse und
casatoriilor, in loc sa. fie expresiu- waehsende Heiratsfrequenz auf gedeih-

www.dacoromanica.ro
 23

nea bunei stari a poporatiei, poate liche Wirtschaft hinweise, da sie

sa nu se datoreasca decit nepreve- auch Folge eines leichtfertigen Ver,
derii sale. trauens auf die Zukunft sein kann.
In Riimelin, tot pasagiul acesta este unul i acelas ca $i la
(1.Cuza. D-sa insa ii scindeaza, prima parte o citeazd, punind-o in,
tre guilemete $i introducind: (zice Rfimelirp>. A doua parte insa
o reproduce cuvint cu cuvint fdrit guilemete si fdrii sit indice
sursa. La stinga paralelei am reprodus fragmentul exact cum e
in cartea d-lui Cuza, si o simpla othire tradeaza perversitatea pla-
giatorului nostru. Sisternul acesta d. Cuza ii intrebuinteaza ade-
sea, si voi avea ocazia s. revin asupra lui.
Acum sa continuam. Voi rnai reproduce inca doua' fragmente,
pentru ca ar fi inutil sa reeditez opera d-lui Cuza, care facea mai
bine sa nu apara de loc.
A. C. Cuza . von Rfimelin
DESPRE POPORA.TIE (pag. 70) SCHNBERD'S HANDBUCH ... VOL. r(p. 853)
Este foarte important de a se cu Die Zahl von Jahren, welche unter
noaste, intr'o tard anumita, care este den gegenwartigen Bedingungen u.
numarul anilor pe care un om il are Zustnden de r mitteleuropischen
in mijlocie de trait, de la nasterea \Talker der Einzelne durchschnittlich,
sa, sau de la o epoca oare-care pen- sei es von seiner Geburt oder von
tru individ, ci pentru cunoasterea irgend einem spateren Altersjahre
-existentei popoarelor si a imprejn- aus, nach einem aus statistischen Er-
rarilor in cari traesc. Ea este ma- mittlungen beruhenden Wahrschein-
sura prosperitatii si a culturei lor, lichkeitsschluss noch zu durchleben
aratindu-ne prin cresterea ei spori- haben mag, ist nicht nur far Jedem
rea bunului trai si a indemanarii, ein Gegenstand von natfirlichem In-
prin scaderea ei, strimtorarea lor eco- teresse und gerechtfertigter Neugier,
nomical si culturala. sondern wird auch mit Recht als Mas-
Pe linga aceasta, calcularea dura- stab der Prosperitat und Gesittungs-
tei mijlocii a vietii mai are si o im- stufe ganzer Vlker und Zeitalter an-
portanta practica imediatal pentru gesehen und ha't iiberdies in neuerer
stabilirea tarifelor societatilor de asi- Zeit noch eine unmittelbar prakti-
gurare pe viata. sche Bedeutung dadurch gewonnen,
dass die Institute der Lebensversi-
cherung das statistische Material die-
ser Art zur Grundlage ihrer Berech-
nungen und Tarife zu machen haben.
Si insfirsit:
A. C C'uza G. von Rfimdin
DESPRE POPORATIE (p. 70-71) SCIWNBERG'S HANDBUCH... VOL I (p. 853)
In lipsa acestei metode, s'a cautat Unbrauchbare Surrogate dieser di-
a se stabili cifra generald a morta- rekten Methode sind die allgemeinen
litatii precuin i vrista mijlocie a de- sterbeziff ern, sowie das Durch-

www.dacoromanica.ro
 24

cedatilor prin diferite metode de schnittsalter der Gestorbenen, das

cal cul. allen friiheren Versuchen zu Grunde
lag -kind liegen musste.
Si asa mai departe pina la sfirsitul acestei sectiuni adica pina.
la pag. 96. In felul acesta d. Cuza si-a croit prima parte a lucrarii
sale, in care expune teoriile statisticei si a populatiei. In capito-
lele urmatoare, referitoare la politica populatiei, vom vedea a
jaful comis de d-sa cu munca altora este si mai mare, si mai re-
voltator. Daca in aceasta. sectiune a Poporagei a furat 96 de pa-
gine; in a doua isi insuseste cu acelas sistem 370, caci toaM
opera sa este plagiata dupa cum am spus dela inceput si dupa.
cum voi dovedi.

www.dacoromanica.ro
 Politica Populatiei
In aceasta parte a lucrarii sale, care ocupa 370 de pagine,
adica dela pag. 97 pina' la sfirsit d. Cuza face mai intii istoricul
doctrinei populatiei, ocupindu-se de econotnistii, cari in diferite
timpuri au emis fie numai pareri izolate in chestiunea populatiei,
fie teorii, doctrine mai mult sau mai putin stiintifice si sistema-
tice. Acest istoric se intinde ca alvita pe aproape jumatate din
intreaga opera a d-lui Cuza, dela pag. 96-315. Iar dela pag. 315
pina la sfirsit, adica 152 de pagine, este partea constructiva a
Poporagez: In acest capitol ma voi ocupa numai de istoricul teo-
riei populatiei, adica de diversele teorii ce s'au sustinut in decursul
timpului de aceia, cari s'au ocupat cu aceasta chestiune.
In aceasta parte nici d. Cuza nu pretinde ea' este in totul
original si nimeni nu-i poate pretinde lucrul acesta. Nu aici sint
teoriile sale. Ceeace ins pretinde d. Cuza si ceeace trebue s. i se
pretinda de catre oricine, e ca exfiunerea ce o face despre teoriile
altora sa fie personald e ca rezumind parerile economistilor s.
fie corect, cinstit, sa nu-si insuseasca munca altuia, sa nu induca
pe cititori in eroare dind drept a sa, Inunca altula. Pretentiunea
aceasta i se poate face, trebue chiar s i se faca, pentru c altfel
toata aceasta injghebare pe 219 pagine devine inutila si se trans-
forma intfun plagiat
Ei bine, d. Cuza fost-a el corect in partea aceasta a lucrarii
sale? Nu. Toatii aceastii Oarte este furatii. Da.ca d. Cuza ar fi fost
om cinstit, ar fi trebuit s deschida la pag. 97 o mare ghilimeta
si sa n'o inchida decit la pag. 315.
Cum a plagiat insa d. Cuza in aceasta parte a Pofiorafia f
A intrebuintat cloud si:rterne.
consta In plagiarea lui Fr. S. Nitti acolo unde d.
Cuza se ocupa despre Malthus;
Al cloilea sistem, foarte des intrebuintat de d. Cuza, consta'
in plagiarea fiecrui autor in fiarte, atunci dud Ij rezuma teoria.
Iata cum a plagiat d. Cuza pe Nati. Vorbind despre epoca
premergatoare cartii lui Malthus, d. Cuza i Nita zic :

www.dacoromanica.ro
 26
A. C. Cuza
gEpota imediat premergatoare apa-
ritiunii cartii lui Malthus, a fost cu
deosebire trista pentru Anglia. 0
serie de recolte rele ingreuiase en
totul viata poporatiei muncitoare,
sporit in mod considerabil, in urma
dezvoltarli industriei. Drepturile de
vam a. impedecau intrarea libera. a
<mijloacelor de hrang*1).
A. C. Cuza
aAnglia nu ajunsese Inca sa sta.-
pineasca in mod absolut piata uni-
versala. trecind din faza curat in-
dustriala, in faza comerciala. Cel
dintiiu vapbr nu a fost constituit 9,
in adevar, decit in 1807 ; navigatia
cu aburi a fost inaugurata in 1812 ;
iar navigatia inter-oceanica abia in
anul 1838 4).
Si mai departe :
A. C. Cuza
Insa pe linga aceasta organizarea
= L'organisation de Passistance pub&
asistentei publice, in loc sa margi-
neasc cresterea pauperismului, nu
1) Despre Poporatie p. 112.
2) Fr. S. 1Vitli: La population et le systeme social 1897 p. 24-25.
3) Din repezeala d. Cuza traduce pe ne fut construit , prin nu a
fost constituit .
4) Op. citat pag. 112.
5) Op. citat p. 29.
www.dacoromanica.ro
Fr. S. Null
< Examinons maintenant dans quel
milieu et dans quelles conditions fat
canoe et publie'e imuvre de Malthus
Le milieu oU fut eleve le jeune Mal-
thus n'tait pas moins triste. Des an-
Ides successives de mauvaise recolte avai-
ent afipauvli Ia campagne britannique,
tandis que d'autre part grace au ra-
pide developpement de l'industrk, la po-
pulation croissait rapidemint et le ph-
nomene de l'hyperdemie systema-
tique commenait a .se produire.
Les impts et les droits de &mane,
que Peel n'avait pas encore refor-
mes, empechaient l'accromement des
vivles et genaient les transactions
commerciales 2).
F. S. Nitti
Ii faut ajouter a tout cela que la
grande re'volution dans les moyens de
transport, qui devait survenir quel-
ques annees plus tard etfairt passer
dginitivement l'Angleterm de la phase
industrielle a la phase comerciale, ne
s'etait pas encore produite. Le pmmier
bateau a vapeur ne fut construit 3)
qu'en 1807 ; Ia navigation a vapeur ne
fut inauguree en Angleterre qu'en 1812
et le service trans-oceanique de naviga-
tion a vafieur ne fui aabli que long-
temps apres, en 1838, alors que
Malthus etait deja mort depuis qua-
etre ans 5).
Fr. S. Nitti
que etait alors si defectueuse qu'il
est impossible de s'imaginer les
 27

era decit o canzA mai mult a sc.&
derii salarelor. Ajutoarele ce se al-
deau saracilor (Allowances) nu pro-
duceau alt efect decit c ImbogI-
teau pe fabricanti, cari reduceau
salarele pe cit se ridkau subsidiile
acordate sAracilor . temps oil le de'cime que la taxe des
effets desastreux qu'elles produisait
en Angleterre. On multipliait les
secours, on repandait de plus en
plus la pratique des allowances, si
bien que les salaires finirent p ar subir
un abaissement progressz) II arriva un
pauvres prelevait sur les contribua-
bles ne fut pas autre chose qu'wte
sorte de subside foura aux industriels.
A mesure qu'on cflevait le taux de la
/axe pour les pauvres, ils abaissaient
celui des salaims, et c'e'tait eux seas
qui, en ;Value, profitaient d_e l'argent
donne par les contribuables 2).

Al dodea sistem insa este si mai elocvent, intrucit d. Cuza

11 intrebuinteaza fara nici o masura. Toata partea lucrarii de care
in ocup in acest capitol, d. Cuza a -obtinut-o cu sistemul rezu-
matelor plagiate. Dar ce insemneaza un rezumat plagiat f
Am spus, c facind istoricul teoriei populatiei, d. Cuza rezumil
-teoriile diferitilor cugetatori, cari in decursul timpului i inainte
pi dufid Malthus s'au pronuntat in aceasta chestiune. $i fiindca a
rezuma parerile atitor scriitori intrece puterile intelectuale ale
d-lui Cuza, deoarece a rezuma inseamna : a cetz; a asimila, a sin-
letiza i a exfiune in mod personal, d-sa a gasit un mijloc mult
mai eficace si mai lesnicios in acelas timp: rezumind, plagiazd;
reproduce intocmai anumite fragmente, din scrierile autorilor de
cari se ocupa, rind pe rind, adesea fara nicio insirare logica si le
intrerupe din cind in dud cu cdteva rinduri alate. Astfel cititorii
Poporagei socot, ca in acele rezumate d. Cuza a pus oarecare
munca intelectuala, calificata, fie and in realitate d-sa nu face
dee't sd copieze, nu executd cleat munca brutd a screitorului. Si
pentru a masca acest fel de plagiat, d. Cuza foarte adesea trans-
crie fragmentele plagiate de pe la mijlocul frazelor, nebagind de
seama. ca din aceasta pricina ele sint lipsite de inteles.
Voi reproduce o parte din aceste plagiate. Este si inutil si
imposibil sa le reproduc pe toate, afar doar daca as avea intentia
sa dau acestei lucra'ri proportiile operei d-lui Cuza. $i pentru ca
d. Cuza impartedupa Robert von Mohlpe scriitorii cari s'au ocu-
pat de teoria lui Malthus in partinitori i potrivnici ai lui Malthus,
consacrind un capitol special socialistilor, voi lua si eu citiva
partinitori, citiva protivnici si citiva socialisti, spre a arata cum
In ce dimenciuni .5tie d. Cuza s fure munca altora. (Despre

1T Op. citat p. 113.

2) Op. citat p. 25-26.

www.dacoromanica.ro
 28

predecesorii lui Malthus nu ma ocup, pentru c d. Cuza aproape

Ti mentioneaza numai pe 4 pagini)
Prima impktire deci a acestui capitol va fi :

Prtinitorii lui Malthus

Cel dintii pa'rtinitor al lui Malthus, pe care Ii rezumii cl..
Cuza este J. B. Say, a ckui lucrare: Cours complet d'Economie
politigue pratigue, autorul Poporatiei o pune, i acum, i dupa cum
vom vedea mai incolo, la o grea si neumana' contributie. Cu J.
13. Say voi incepe dar i eu.
A. C. Cuza J. B. Say
DESPRE POPORATIE (pag. 122) COURS COMPLET Era (pag. 369 col. I)
Din toate precautiunile pe cari le-a Mais de toutes les precautions pri-
luat natura pentru a conserva spe- ses par la nature pour conserver les
ciile, aceia pe care s'a intemeiat mai expeces, celle sur laquelle elle par-
cu osebire, pare a fi profusiunea ex- rait avoir le plus compte est l'ex-
trema a germenilor. 0 cpIn de mac treme profusion des germes... Un pied
produce pina la 32 mii de graunte de pavot porte jusqu' trente deux
gi unei perechi de scrumbii nu i-ar mine graines... et qu'il ne faudrait
trebui mai mult de 10 ani pentru a pas plus de dix ans a une paire de
umplea oceanul, chiar daca el s'ar harengs pour que leur posterite rem-
intinde peste intregul pamint. plit l'Ocean, quand meme l'Ocean
couvrirait toute la terre.
Apoi d. Cuza cileath din Say: pag. 371 col. I.
.xMijloacele de existenta a unei poporatii sint toate lucrurile
Fara exceptie, cari pot sa satisfaca trebuintele sale). Aici d. Cuza
pune punct iar restul il traduce pur i simplu. Voi reproduce exact
cum se gasesc aceste pasaje in Say si in cartea d-lui Cuza.
A. C Cuza j. B. Say
POPORATIA (pag. 122) couRs COMPLET ETC. (pag. 371 col. I-II
Mijloacele de existenta a unei po- Les moyens d'existence d'une po-
poratii sint toate lucrurile, fail ex- pulation sont toutes les choses, sans
ceptie, cari pot sa satisfaca trebuin- exception, capables de satisfaire ses
tele sale . besoins: celte proposition se firouve d'e7le-
Trebuintele omului variaza dupa. name. Or les besoins de l'homme Ara-
clima i dupg obiceiurile contractate, rie suivant les clitnats et suivant les
fie la o natiune privaM in intregimea habitudes contractees, soit dans la
ei, fie la unile clase in deosebi. nation toute entiere, soit dans cer-
taines classes en particulier.
Am reprodus anume si fragmentul citat i tel necitat, pentru
a pune in evidenta siretenia d-lui Cuza si a arka c d-sa insuft-
considera fragmentele necitate ca fiind re.sumatele sale proprii, ca
find munca sa de asnnilare fi de sintezii.

www.dacoromanica.ro
 29
S. mergem insa mai departe:
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 123)
Aceia ce este neaphrat trebuitor
vietii, in diferitele tari, i diferitelor
clase ale fiechrei thri, aceasta este
ceace se numeste, mijloace de exis-
tent h. ale poporatiei. Fiecare clash
sociala a unei natiuni se mentine, se
inmulteste, sau scade, in proportie
cu cantitatea acestor mijloace de
existenta, de cari poate sh. dispunh.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE 10c citat (pag. 123)
0 tara nu conserv nici odath de
cit numgrul de oameni, pe cari ii
poate hrni, sinumrul acesta, fiind
date moravurile locuitorilor asa cum
. sint, va fi pururea complect, orice
s'ar face. Oamenii nu se pot inmulti
decit numai inmultindu-se produc-
tele si orice act vatamator inmulti-
rii productelor, este vAtmator in-
multirii oamenilor. Toate legile in
contra emigratiei slut nedrepte. Cind
impiedechm o poporatie prea inde-
sin.' de a iesi pe la fruntarii, ea se
duce pe usa mormintelor.
Elach productiunea este conditia
necesarl a poporatiunii, este evident
ch. Wile din antichitate nu puteau
sa aibh o poporatie asa de mare ca
Wile din timpurile noastre.
$i n'am terminat; d. Cuza continua cu sistemul sau in felul
urmator, incepind plagiatul dela mzilocul frazez.:
www.dacoromanica.ro
J. B. Say
COURS COMPLET ETC. (pag. 371)
Or, ce que nous voyons ainsi in-
dispensable h la vie dans les divers
pays, voila ce que j'appelle les mo-
yens d'exister de la population.
C'est en proportion de la quantite
de ces divers moyens d'exister, dont
chacune des classes de la nation pent
disposer, que cette classe se main-
tient, s'augmente, ou se reduit.
J. B. Say
COURS COMPLET ETC. 10C citat
(pag. 381-382)
Un pays ne conservera jamais que
le nombre d'hommes qu'il pourra
nourrir; et le nombre d'hommes que
le pays pourra ndurrir, avec les
mceurs des habitants telles quelles
sont, ce nombre, dis-je, sera toujours
complet, quoi qu'on fasse. Si l'on peut
multiplier les hommes, ce n'est que
par des actes favorables h. la multi-
plication des procluits ; et tout acte
nuisible h la multiplication des pro-
duits s'oppose inevitablement a la
multiplication des hommes... Toutes
les lois contre l'migration sont ini-
ques.... Lorsqu'on empche une po-
pulation surabondante de sortir par
la porte des frontieres, elle sort par
la porte des tombeaux Or, si l'in-
dustrie est la source unique de la,
production, et si la production est
la condition necessaire de la popu-
lation, les pays anciens, mime ceux
qui itaient renommis pour leur prospi-
rite; ne pouvait etre aussi populeux
que les nOtres, Mute proportion gardie.
 80

A. C. Cuza
DESPRE POPORA TIE
(p. 123-124-125)
taci dac poporatia este in tot ca-
zul cu necesitate redusa l numarul
strict al persoanelor pe care o tara
11 poate hrani, este evident ca pas-
trarea fiintelor, pe cari arta medi-
cala parvine sa le scape din ghiarele
mortii, va face ca un numAr egal s
moar din alte pricini. Experienta
confirma de altmintrelea aceast pa-
rere.
Doctorul Watt cercetind registrele
mortuare ale orasului Glasgow pe
anii 1783-1813, adica cu 15 ani ina-
inte i cu 15 ani dupa introducerea
vaccinei, a dovedit ca desi vaccina
a facut ca numarul copiilor pina la
10 ani, morti de vaccini f) sa scada
in mod considerabil, totusi, numarul
total al copiilor morti, la aceiasi
vrista, a ramas aproape ace1a. VAT--
satul a ucis mai putin, dar coriul ai
celelalte boale ale copiilor au omo-
xit cu mult mai multi.
Malthus, citind observatiunile a-
naloage ale doctorului Hebeerden,
zice : Se pare ca mortalitatea tre-
bue pururea sa-si alba cursul ei.
Eraca se inchid unile canaluri prin
cari se strecoara omenirea, ea curge
prin alte canaluri .
Progresele rnedicinei, mijloacele cu-
rative cari se cunosc acum i cari
se vor mai descoperi, nu vor avea
dar nici o inriurire asupra popora-
tiei statelor. Si precum aid o ma-
sura nu ar putea s o faca sa scada,
j B. Say
COURS COMPLET ETC.
(pag. 384-385)
...... car si la population est ne-
cessairement, et dans tous les cas,
reduite au nombre deS personnes que
le pays peut nourrir, celles qui sont
sauvees par les progres de l'art, con-
damnent un nombre pareil a puc-
comber par d'autres causes.
L'experience justifie jusqu' un cer-
tain 'Mint 9) une semblable crainte..
Un mdecin anglais, M. Watt, a
compulse les registres mortuaires de
la ville de Glascow, pendant les qu-
inze annees qui ont precede, et les
quinze annees qui ont suivi la de-
couverte de la vaccine ; et il s'est
convaincu que, quoique depuis la
vaccine le nombre ties enfants de
dix ans et au-dessous, morts de la pe-
tite verole, ait et considerablement
reduit, cep en d ant le nombre des morts,
parmi les enfants de cet Age, est
tous-jours demeure a peu pres le
rneme. La petite verole en a em-
porte beaucoup moins; mais la rou-
geole et les autres maladies propres
a l'enfance, en ont emporte beau-
coup plus.
Malthus, en rapportant des ob-
servations analogues du docteur He-
beerden, ajoute: 11 semble que la
mortalit doive tousjours avoir son
cours: si vous obstruez quelques-uns
des canaux par oa elle entraine le
genre humain, ii faut qu'elle coule
dans d'autres canaux,. Jamais les
progres de la medecine, jamais les

1) D. A. C. Cuza traduce: la petite ve'role cu: vaccind. Desigur o eroare

din graba... copiatulului si a tradusului
2) Pe &And Say sustine, c experienta justifica jusqu' un certain
point , ca arta medicala nu contribue la sporirea populatiei ; d. Cuza tra-
ducdndu-1, spune : experienta confirmti aceasta parere, pur i simplu. Este
unul din falsurile de caH abunda lucrarea sa i prin cari d. Cuza rectified
pe diversi autori.

www.dacoromanica.ro
 cind productiunea se mentine la a-
ceiasi inaltime, o rule de Boerhavi,
dind gratis ajutoarele artei lor, nu
ar putea s o pastreze, clack' produc-
tia merge scazind.
Poporatia unei tari se poate intre-
tine, in numarul determinat de can-
titatea productelor, in (lona moduri
diferite : Printr'o durala mai lune a
acelorasi indivizi, san prin reinoirea
lor mai deasa. 0 persoana care a trait
40 de ani a ocupat acelas loc in
lume ca 2 persoane de cite 20 de ani. In
cazul d'intii locul a fost ocupat gr
ca s se fi produs mai limn de o
nastere i un deces, in cazul din
urma, s'au produs doua nasteri si
(lona decese.
Mijloacele cari contribuesc la con-
servarea vietii oamenilor, nu trebue
sa fie dar considerate ca avind pu-
tinta de a mentine sau de a spori
poperatia. Caci ea sporeste san scade
din pricini cu totul diferite. Noi tre-
bue sa le privim nnmai ea mijloace
de imbunatatire a soartei oamenilor.
1. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 125)
Fericirea indivizilor, toate celelalte
conditiuni fiind egale, still in pro-
porfie cu cantitatea trebuintelor ce
1) std in proporge. Aceasta e limba romaneasca a nationalistului d.
Cuza. Parca ar fi scris vreun Lupu Dichter oarecare.
www.dacoromanica.ro
moyens preservatifs ou curatifs que
Pon connait deja, ou que l'on de-
couvrira par la suite, n'exerceront
d'influence sur la population des E-
tats. De meme que nulle contagion
ne saurait y porter atteinte quand la
production se soutient, mille Boer-
haaves donnant gratuitement les se-*
cours de leur art, ne pourraient la
maintenir, si la production va en
declinant.
La population d'un pays, qu'elle
qu'ele soit, pent s'entretenir an nombre
oa la somme des produits vent qu'elle
se maintienne, de deux manieres dif-
ferentes ou par une duree plus longue
des memes individus, on par des re-
nouvellements plus frequents. Une
personne qui a vcu 40 ans, a tenu
la meme place dans le monde, que
deux personnes succesives qui ont
vecu 20 ans chacune. Mais dans la pre-
Miere de ces suppositions, la place
a ete occupee sans qu'il y ait eu plus
d'une naissance et d'un deces dans
cet espace de temps ; tan dis que dans
la supposition ofi la meme place aur-
rait ete occupee par deux vies suc-
cesives, de 20 ans chacune. il y aur-
rait eu deux naissances et deux morts.
Ce n'est done point comme devant
maintenir on augmenter la popula-
tion, qu'l convienne d'envisager les
moyens conservateurs de la vie des
hommes. Car la population augmente
ou diminue par des raisons toute
differentes. C'est uniquement comme
etant propres a ameliorer le sort de
l'humanite.
I. R. Say
COURS COMPLET ETC. (pag. 388-389)
..., le bonheur des individus, toute
chose gale d'ailleurs, est profiorlionne
a la quantite de besoins qu'ils peu-
 32

pot satisface si e proportionala, prin vent satisfaire, et par consequent a

urmare, cu productele de cari pot la quantite de produits dont ils peu-
dispune. Orice poporatie care duce 9 vent disposer. .
,cu sine mijloacele de a trai bine este ....En resume, toute population qui
de dorit, si orice poporatie care nu porle en elle les moyens de bien vivre,
poate sa traiascii decit in mod mi- est desirable, et toute population qui
zerabil, este de temut. ne peut vivre que misrablement est
a redouter.
$i aici ca si mai sus, d. Cuza incepe fura.tura dela mijlocul
periodului, spre a o mascai sau in mice caz, spre a fi mai greu des-
cop erita.
A. C. Cuza J. B. Say
DESPRE ,PoPoRATIE. (pag. 125) CODES comPLET ETC. (pag. 400-401)
Tendinta pe care o au toate natiu- La tendance qu'ont toutes les po-
nile de a trece de limita mijloacelor pulations a depasser leurs moyens
de existenta disponibile si suferin- d' existen ce, et les man x qu'ellcs prou-
tele pe care le indura necontenit, a vent en etant perpetuellement rame
indemnat toate natiunile, cu popo- nees dans les litnites que prescrit
ratie deasa, ca sa intemeeze colonii. une dure necessite, ont porte toutes
Ele nu au ruinat Inca nici o natiune, les nations populeuses a former de
ba din contra. Orasele Tyrul, Atena nouvelles colonies.
si Corint nu au atins culmea puterii Nul Etat florissant n'a cesse de
lor decit dupa ce daduse nastere mai l'etre pour avoir donne naissance a
multor orase matt des colonies florissantes. Tyr, Athe-
Viciile interne ale statelor le mi- nes et torint ne parvinrent a leur
neaza si le dispoporeaza, nu emi- plus grande puissance qu'apres avoir
grarile. enfante plusieurs grandes cites.
.,..Ce sont les vices interieures des
Etats qui les ruinent et les depeu-
plent, et non pas les emigrations.
Am terminat cu J. B. Say, fail a releva decit fragmente mai
mad si nici pe acestea toate. Voi continua acum cu Charle Darwin,
genialul naturalist englez, autorul celebrei lucrari L'origine des
esNces, pe care cl. Cuza l'a pus la contributie ca si pe Say, clesi
intr'o masura mai mica.
A. C. Cuza : Darwin :
DESPRE POPORATIE (p. 133) L'ORIGINE DES ESPECES (p. 74).
Cantitatea de hrana determina li- La quantite de nouriture determine,
mita extrema de inmultire a fiecarei cela va sans dire, la limite extreme
specii, dar in cele mai multe cazuri, de la multiplication de cheque espece;
aceea ce determina numarul mijlociu mais le plus ordinairement, ce qui
de indivizi a unei specii, nu este pe determine le nombre moyen des in-

I) alt juvaer de limba romneasea.

www.dacoromanica.ro
 33

atit greutatea ce o intimpin de a-0 dividus d'une espece, ce n'est pas la

ggsi hrank pe cit usurinta cu cari dificulte d'obtenir des aliments, mais
devin prada altor animale. Cind fri- la facilite avec laquelle ces individus
gul este foarte simtitor, de-o pildg., deviennent la proie d'autres animaux
indivizii cei mai slabi sau acei cari ...Quand le climat agit directement,
dispun de mai putina" hrank indura le froid extreme, par eiceinple, ce sont
suferiptele cele mai mari. les .individus les moins vigoureux
ou ceux qui ont a leur disposition
le moins de nouriture pendant l'hi-
ver, qui souffrent le plus.
Dar daca din Darwin d. Cuza i-a insuit atit de putin, din
G. do Molinari in schimb ia cu nemiluita. Nu voi transcrie totul ;
voiu reproduce insa. o buna, parte, spre a se vedea cit de darnic
e d. Cuza in socoteala altuia. Sistemul este acela.$ : fragmenteaza
perioadele, spre a fi mai greu descoperit. Lucrarea cu pricina a
lui Molinari este : La Viriculture 1897.
Sa incepem:
A. C. Cuza : G. de Molinari :
DESPRE PopORATIE (p. 149). LA VIRICDLTURE (p. 27).
Aceste prime ocupatiuni ocupd un CeS premieres aSsociatios humaines
teritoriu mai mult sau mai putin bo- demandent leur subsistance a la re-
gat 'in mijloace de hrank dar pe ma- colte des fruits naturelles du sol, a
sued ce poporatia lor se inmulteste, la chasse ou a la peche. Elles- occu-
ele intr in con curentk pentru do- pent un canton plus ou moins abon-
bindirea mijloacelor de subsistentk dant en ressources alimentaires, mais
cu alte asociatiuni. In aceasta: lupt a la mesure que leur population s'ae-
crolt, elles entrent en concurrence
inevitabill victoria apartine celor mai
puternici, cari inlatur pe cei mai pour l'acquisition de la subsistance
slabi in interesul speciei. Interesul avec d'autres associations. C'est une
capital este de a fi mai puternic si lutte inevitable, et dans laquelle la
aceasta nu se poate realiza decit as- victoire appartient au plus fort qui
cultind de legea naturall a econo- elimine les plus faibles et les rem-
miei fortelor, adica producind pe cit placent a l'avantage de l'espece. Il
se poate mai mult fortk cu cit se s'agit donc, avant tout d'tre le plus
poate mai putin cheltuialk Necesi- fort... Il faut que dans toutes les ma-
tatea de a se conforma acestei legi nifestations de leur activite, les mem-
in materie de reproductie, n6 explica bres de la societ s'appliquent a pro-
o multime de obiceiuri, cari au de- duire un maximum de force en change
venit cu timpul vatamatoare si imo- d'un minimum de depense, autre-
rale, dar cari la inceput erau utile si ment dit qu'ils obissent a la loi na-
morale pentru di erau in folosul so- turelle de reconomie des forces. La
cietAtii si a speciei. necessit qui s'impose de se con-
former a cette loi en matiere de re-
production, cornme en toute autre
sous peine de succomber dans les
luttes de la concurrence vitale, donne
3

www.dacoromanica.ro
 34
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag, 150)
Poliandria apare asemenea ca o n e-
cesitate la triburile cari locuiau pe
teritoriile cele mai putin bogate in
materii alimentare i uncle se cerea
ca elementul femenin, putin capabil
de a contribui la apararea comuna,
sa. fie redus la minimum. Aceasta i-
negalitate a situatiilor eeonomice si
aceasta diversitate a consecintelor lor
in materie de populatie, pare c afost
trecuta cu vederea de care autorii,
cari s'au ocupat cu originile casato-
riei si ale familiei.
_4. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 150 151)
Progresele Agriculturii au schimbat
aceasta stare de lucruri inzecind si
insutind chiar productivitatea mun-
cii omului i facind posibila o cres-
tere a poporatiei proportionata cres-
terei mijloacelor de subsistenta. Mul
tumit puterii exuberante a instinc-
tului genesic, aceasta crestere nu a
lytarziat a se produce. In aceast sta-
re noua a productiei ins, cele mai
multe obiceiuri i legi. cari regulan
reproducerea omului in starea ante-
rioara inceteaza de a mai fi utile si
morale, pentru ca. nu mai sint con-
forme cu interesele societatii.
traires,par tout nuisibles et immoralest.
www.dacoromanica.ro
l'explication de coutume qui sont
devenus plus tard nuisibles et imo-
rales, mais qui etaient dans ce pre-
mier age de l'humanit utile et mo-
rale, car elle etait conforme h rinteret
general et permanent des socites et
de respece.
G. de Molinari
LA VIRICULTURE (pag. 31-32)
La polyandrie, par exemple, qui
apparaissait comme une necessite
dans les tribus habitant les localits
les moMs abondantes en materiaux
alimentaires, o ii fallait reduire au
minimum Pelement fminin, peu ca-
pable de Concourrir ala defense com-
mune.... cette inegalite des situations
economiqu es, et cette diversite de leur
consequence en matiere de popula-
tion, paraissent avoir chapp aux
auteurs des recherches sur les ori-
gines du mariage et de la famine.
Molinari
LA VIRICULTURE (pag. 33 34)
En d'autres termes, les jmnsfrev qui
avaknt donne' naissance a [agriculture,
dcuplaient, centuplaient meme la
productivite du travail de l'homme,
et rendaient possible un accroisse-
ment de la population proportionne
h celui des rnoyens de subsistance.
Grace a la puissance exuberante de
l'instinct genesique, cet accroisse-
ment ne tarda point h se produire
Mais, dans cet tat nouveau de la
production, la plupart des coutumes
ou des lois qui rgissaient la repro-
duction de l'homme dans l'tat pre-
cedent cessaient d'avoir leur raison
d'etre : apres avoir te conformes a.
rinteret de la societe, partout utiles
et murales, elles lui devenaient con-

A. C. Cuza
DESPRE POPORATLE (pag. 151)
Recoltarea si macinarea griului,
confectionarea pinii, ingrijirea vite-
lor procura o ocupatie indeajuns de
productiva batrinilor, femeilor si co-
piilor determinind conservarea unora
si inmultirea celorlalti. In locul po-
liandriei, vindtorul ajuns agricultor
'are interes de a avea femeea sau fe-
meile lui si de a creste atiti copii
citi se cereau pentru exploatarea pal-
minturilor ce le stapinea. Individua-
lizarea proprietatii solului, determi-
nat de progresele industriei alimen-
tare, determina la rindul ei indivi-
dualizarea familiei.
.1. C. Cuza
DESP RE POPOR ATTE (pag. I 51)
Dar specia umana este inzestrat
cu un instinct genezic care trece,
afara numai de imprejurdri excep-
tionale, de limitele necesitatii pe care
e chemat sa o satisfaca. In neputinta
lor de a se stpini oamenii s'au vazut
siliti de a suprima excedentul pro-
ductelor acestui instinct, pentru a
impedica poporatia de a trece de la population de deborder la subsis-
mijloacele de subsistenta. Cresterea
productivitatii industriei alimentare
le permite de a satisface instinctul
lor sexual Intrebuintind un mijloc
mai putin barbar decit infanticidul.
Prostitutia apare la toate popoarele
odata cu progresele cari au inmultit
mijloacele de subsistenta si se des-
volta cu cresterea avutiei. Sterilizind
satisfactia poftei genezice, prostitutia
a intturat necesitatea infanticidului
si a determin at oprirea acestei prac- ...En sterilisant la satisfaction de
www.dacoromanica.ro
35
Molinari
LA VIRICULTURE (pag. 36-37)
La recolte et la moulure du ble, la
confection du pain, le soi,n du btail,
en fournissant un emploi suffisam-
ment productif aux vieillards, aux
femmes et aux enfants, determinerent
la conservation des tins, la multipli-
cation des autres. Au lieu d'tre re-
duit le plus souvent a la pratique
de la polyandrie, le chasseur devenu
agriculteur put avoir la possession
d'une femme ou meme de plusieurs
et il trouva profit a elever des en-
fants jusqu' concurrence du nom-
bre de bras que comportaient Peten-
due de son exploitation Bref l'in-
dividualisation de la propriete du sol,
determinee par le progrs de l'indus-
trie alimentaire, determinaient a son
tour Pindividualisation, ou, si l'on-
veut, la creation de la famille.
Malawi
LA VIRICULTURE (pag. 43 44 45)
Mais Pespece humaine est pourvu
d'un instinct genesique qui excede,
sauf dans des circonstances excepti-
onnelles le besoin auquel il doit
satisfaire. Dans leur incapacite de le
refrener, les hommes du premier Age
etaient reduits a stfpprimer les exce-
dant de ses produits pour empecher
tance. L'accroissement de la produc-
tivite de l'industrie alimentaire leur
permit de se livrer sans plus de re-
tenue a leur appetit sexuel, en re-
courant a un correctif moins barbare
que l'infanticide.
La prostitution apparait ches tous
les peuples avec les progres qui ont
multiplie les moyens de subsistance
et leva se dveloppant avec la ri-
chesse.
 36
tici primitive de limitare a popora-
tiei. In schimb ea a sfirsit prin a
face ca clasele superioare sa nu vo-
iasca a se mai casatori, precum s'a
intimplat mai ales la Roma.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATLE (pag. 152 153)
Dar vechiul regim s'a sfirsit si re-
producerea multimei a incetat de
a mai fi regulata prin autoritate.
In acelasi timp cresterea securitatii,
.firogresele ma,cinelor ii ale inclustriei si
mai ales ale mijloacelor de transport
au lrgit debuseurile deschise capi-
talului si muncii, facindu-le insa mai
putin stabile.... Daca ascult fail vail, toute fois en les rendant moins
nici o impotrivire de impulsiunile stable.
instinctului genesic, el se va expune
de a produce un numar mai mare de
fiintidecit va fi in stare sa hra-
neasca si sa creasca. Cad chiar in
regiunile cele mai bogate inca nu-i
destul de a crea oameni pentru a
produce mijloace de subsistenta.
A. C. Cuza
POPORATIA (pag. 153)
Dacal aceste regule nu sunt obser-
vate, daca indivizii nu pun nici o
piedica poftelor lor genesice, daca
produc mai multi copii decit sint ca-
pabili WA creasca si sa. pund In stare
de a se intretine singuri, daca din
cauza betiei si a viciilor ei produc
o posteritate bolnavicioasa, rezultatul
www.dacoromanica.ro
l'appetit genesique dans ce qu'il
avait d'excesif, la prostitution sup-
prima la ncessite de l'infanticide
et determina l'interdiction de cette
pratique primitive de limitation de
la population. En revanche, elle fi-
nit, notament a Rome par loigner
les classes superieures du mariage..,
Molinari
LA VIRICULTITRE (pag. 53 54 55)
Mais l'ancien rgime a pris fin, la
reproduction de la multitude a cesssf.
d'tre regle d'autorite. En merne
temps l'extension de la securite, les
progres de la machinerie de l'indus-
trie et en particulier, des moyens de
transport, ont agrandi les debou-
ches ouverts au capital et au tra-
...S'il s'abandonne sans rsistance
aux impulsions de l'instinct gnesi-
que, il s'exposera a donner le jour
a un plus grand nombre d'tres qu'il
n'aura les moyens de nourrir et d'e-
lever, et qui, alors meme qu'il par-
viendrait a les faire subsister, de-
borderaient le debouch qu'il aurait
ouvert. ear ce dbouche n'est nulle
part illimite. Mme dans les regions
oa les terres cultivables et les autres
agents naturels abondent, il ne suf-
fit pas de creer des moyens pour
produire de substistance.
Molinari
VIRICULTURE (pag. 56 57)
Si ces regles ne sont pas obser-
ves, si les individus qui constituent
une societe n'opposent aucun fi-ein
a leur appetit gnesique, s'ils met-
tent au monde plus d'enfants qu'ils
n'en peuvent elever et caser, si, de
plus, des parents debauches, ivrog-
nes ou atteints de vices et de ma-
 37

va fi o pierdere inevitabila de forte ladies hrditaires donnent le jour,

vitale i o slabire progresiva a fa-
cultatilor productive ale poporatiei.
$i fiindcal toate sacietatile se gasesc
in concurenta pentru dobindirea mij-
Joacelor de subsistenta, fieca aceast
con curenta s'ar manifesta in mod
distructiv sau productiv, pe cale de
rasboi sau pe cale economical, regu-
larea utila a reproducerii apare ca
un interes esential i chiar prepon
derent al conservarii sociale.
A. C'. Cnza
POPORATIA (pag. 153)
Debuseul poporatiei largindu-se
eu desvoltarea in dustriei, reproductia
a putut sa devina mai activa, cu
toate acestea ea trebuea sa se pro-
portioneze intinderii acestui debuseu.
Din nenorocire, pe cind clasele mij-
locii i superioare se deprinsese de
mult cu exercitiul prevederii in a-
ceastal materie, clasa inferioara, su-
pusal mult vreme unui regim de
tutela, nu a putut simti indat ne-
cesitatea prevederii i nici nu poseda
calitatile morale trebuitoare pentru
a practica Regimului au-
toritar al regularii reproducerii mul-
timii, a succedat dar un regim de
libertate fara nici o reg-uld.
A. C. Cuza
POPORATIA (pag. 156)
In Rusia paminturile exploalalel
exploatabile au o intindere imensa.
dans une proportion croissante,
tine posterit viciee, quel sera le r-
sultat ? Ce sera tine deperdition ine
vitable de forces vitales, un affai-
blissement succesif des facultees pro-
ductives de la population. Or, toutes
les socits se trouvant en concur-
rence pour l'acquisition des moyens
de subsistance, soit que cette con-
currence se manifeste sous une forme
destructive on productive, qu'ellesoit
guerriere ou industrielle, le regle-
ment utile de la reproduction apparait
comme un interet essentiel et meme
preponderant de conservation sociale.
MolinaH
VIRICULTURE (pag. 59)
Le debouche de la population s'-
largissant, la reproduction a pu de-
venir plus active, mais encore fal-
lait-il la proportionner a l'tendue
de ce dbouch. Or, tandis que les
classes moyen et suprieur s'taient
accoutummees de longue maine a
l'exercice de la prevoyance en cette
matiere, et la poussaient meme fre-
quemment a l'exces, la classe inf-
rieure, assujetie pendant des siecles
a un regime de tutelle, pouvait-elle
sentir immediatement la necessite et
possedait-elle d'ailleurs les facults
morales qu'exigent la pratique de la
prevoyance ? Au re-
gime autoritaire du reglement de la
reproduction de la multitude succeda
done un regime de liberte sans regle.
Molinari
VIRICULTURE (p. 73 74)
En Russie, les terres non exploit/es
et exploitables ont une etendue im-

1) D. Cuza traduce : les terres non eV/cu./cies prin : palmanturile ex-

ploalate. De ce ? pentru a nu putea fi invinuit de plagiat, sau pentru ca
cele ce urmeaza i cari contin tot vederile lui Molinari, sa nu se potri-
veasca cu premisa astfel falsificata de d. Cuza ?
www.dacoromanica.ro
 38
Ele deschid poporatiei un debuseu
comparabil Farwestului American.
Taranii navalesc in mare numdr, in
aceste regiuni abia locuite, mai ales
de cInd abolirea servajului a incetat
de a-i mai imobiliza, i natalitatea
lor creste in raport cu debuseul. Po-
poratia s'ar inmulti Inca si mai re-
pede daca mortalitatea infantila nu
ar impedeca-o. $i nu doara c mor-
talitatea copiilor ar opri in mod di-
rect miscarea poporatiei, caci ea este
mai mutt un excitant al natalitatii,
dar din cauza pierderii capitalului
cheltuit cu cresterea copiilor cari nu
ajung la vrista productiva, ea impu
tineaza suma tnijloacelor aplicabile
la exploatarea patnIntului.
A. C. Cuza
PoDDEATIA (pag. 156 157)
In Irlanda, introducerea cartofii.
care pe o intindere mica de teren
produce o cantitate mare de hrana,
permite poporatiei ei mizerabile de
a se deda Mfg nici o rezerva pofte-
lor sale trupesti. Paininturile se im-
partesc in loturi din ce in ce mai
mici, sporind debuseurile pe cari po-
poratia nu intirzie de a le ocupa.
Dar paimintul supus necontenit la
acelas fel de cultura nu a incetat de
a saraci. Cartofa careia pe fiecare an
Ii lipsea elementele sale nutritive s'a
imbolnavit i poporatia a trebuit sa
indure toate ororile foametei. Aceasta
www.dacoromanica.ro
mense... Les regions exploitables et
jusqu' present a peine peuplees de
l'empire russe ouvre a sa population
un debouche comparable a celui du
Far-west americain. Les paysans s'y
portent en masses croissantes depuis
que le servage a cesse de les immo-
biliser, et le taux de la natalit, s'e-
leve en raison de l'extension de leur
debouche. La population s'augmen-
terait davantage encore si le taux
excessif de la mortalite infantile,
dans un pays oa le climat est rude
et oit le danger des influences mor-
bides est extreme n'y avait point
fait obstacle. Ce n'est pas que la mor
talite infantile agisse directement
pour ralentir le mouvement de la
population, car elle est plutt un
excitant a la natalit, mais, en occa-
sionant la perte du capital employe
a la nourriture et a l'entretien d'en-
fants qui n'arrivent point a Page
productif, elle diminue la somme des
ressources applicables a l'exploita-
tiob d'un supplement de terre...
ilfolinari
VIRICULTURE (pag. 77 si 83)
L'introduction d'une solanee, la
pomme de terre, (in Irlanda) qui
fournissait la plus grande quantite
de subsistance sur la moindre &en-
due de terre, lui donna le moyen
de s'abandonner avec moins de re-
serve aux plus vehments de ses
appetits.... Les terres allerent ainsi
s'emiettant, et, a mesure qu'elles s'e-
miettaient davantage,elles etendaient
un debouche que la reproduction ne
tardait pas a remplir. Mais le sol,
livre sans repos et sans reparation
a la meme culture, alla s'epuisant.
La pomme de terre a laquelle man-
 39

calamitate a determinat emigrarea quait chaque armee davantage ses

care a redus poporatia Irlandei dela
8 milioane la mai putin de 5 mili-
oane si care a contribuit mai mult
decit oricare dispozitie legislativg, la
imbungtatirea strii poporului ir-
landez.
Cit pentru scaderea natalittii in
Franta, ea se datoreste unor came
economice si morale cari provoac51
sterilizarea actului generatiei prin
practicarea din ce in ce mai rspin-
dit a constrIngerii fizice.
elements nutritifs, devint malade, et
la population subit toutes les horreurs
de la famine. Cette calamite provoca
l'exode qui rduisit successivemeni
la population d'Irlande, de huit mil-
lions a moins de cinq millions d'ha-
bitants, et contribua plus qu'acune
mesure legislative a rlever la con-
dition du peuple irlandais... Ce sont
des causes economiques et morales
qui agissent pour abaisser progres-
sivement le taux de la natalite, an
moyen de la pratique de plus en plus
repandue de la contrainte physique
qui sterilise l'acte de la generation.

Cu Molinari inchei capitolul partinitorilor lui Malthus. Na-

tural, ca nu am indicat toate plagiatele d-lui Cuza din acest ca-
pitol. As fi putut dovedi c acelas sistem a utilizat si cu lucrarea
lui A. Quetelet9 5i cu aceia a lui Gustav von Rfimelin cuprinsa
in gManualulz. lui Schiinbert2). Si nici din Say, Darwin 5i Molz
nan n'am reprodus tot ce se putea reproduce, caci ar fi fost si
inutil intrucit cele de mai sus sint suficiente si obositor
pentru cetitori.
M. marginesc deci la acesti trei autori si inainte de a
ajunge la protivniczi Malthus, sa ne oprim putin la Simonde
de Sismondi, caruia d. Cuza ii consacra un capitol special.

Simonde de Sismondi
Jean Charles Le'onard Simonde de Sismondi este in istoria
Economiei Politice una din figurile cele mai marete. Autor al mai
multor lucrari dintre cari cea mai valoroasa este negresit: Nou-
veaux Priucipes d'Economie Politique ou de la Richesse dans ses
rafifiorts avec la population, Sismondi a fost un cugetator generos
fara a putea insa sa se ridice deasupra prejudecatilor si institu-
tiilor timpului sau.
Pe Sisniondi, d. Cuza l-a traders fr nici o jena. Voiu repro-
duce citeva din pasagiile pe cari d-sa si le-a insusit cu acelas
mestesug, propriu talentului sail de plagiator:

1) Sur l'homme et le developpement de ses facultes. 1835.

2) Schonberes Handbuch der politischen Oekonomie.

www.dacoromanica.ro
 40

A. C'. Cuza Simonde de Sismondi

DESPRE POPORATIE (pag. 177).
Puterea de inmultire a speciei
umane, este marginita de vointa omu-
lui insusi, si in organizarea actuala a
societatii, nu de vointa oricarui om,
ci de vointa acelor cari stapinesc pa.-
mintul. Intru cit vreme mai famine
pamint necultivat, acestia pot sa lase
libera sau sa impiedice puterea de
ininultire a vegetalelor si intrucit
aceste nu sint eu totul consumate
de animale, ei slut stapini s lase
libera puterea de inmultire a ace,s-
tora sau sa o impiedece si ei le vor
impiedeca pe amindoud, (kcal oame-
nii, cari cer productele pamintului
nu sint in stare sa le dea in schimb
un venit..
NOUVEAUX pRINCIPES etc. (vol. II p. 272)
La puissance reelle et active est
limitee pour tous les trois par la
volonte de l'homme seul ; et dans
notre organisation sociale, non par
la volonte de tout homme indiffere-
ment mais par celle du proprietaire
de terre. Aussi longtemps qu'il reste
de la terre deserte, celui-ci est maitre
de laisser agir ou de retenir la force
multiplicative des vgtaux ; aussi
longtemps que ceux-ci ne sont pas
tous consommes par les animaux, il
est maitre de laisser agir ou de con-
tenir la force multiplicative de ces
derniers : or il contiendra l'une et
l'autre, si les hommes qui lui de
mandent les fruits de la terre ne lui
offrent pas en echange un revenu.

Dupa acest pasaj, d. Cuza citeaza la pag. 177 continuind si in

pag. urmatoare acest fragment, pe care il voiu reproduce numai
in partea initiala si in cea finala:
Dacd studiem istoria omenirei in toate locurile si in toate tim-
cpurile vedem e in totdeauna vointa ei sau daca voiti, legislatia
careia s'a supus
. . . . ; nu s'a vazut nict odata ajungind la punctul unde nu
ar mai fi putut sa inmulteasca roadele pamintului in acea progre-
siune geometrica care este pentrn dinsele, ea si pentru rasa ome-
neasca, o putere virtuala de care omul nu uzeaza nici odata .

$i imediat, dupa fragmentul acesta, d. Cuza continua' insal

_PHI a cita:
A. C. Cuza Simonde de Sismondi
DESPRE POPORATJE (I). 178). NOUVEAUX PRINCIPE'S... (p. 273 74)
Lipsa de hrang, sau lipsa de mij- Cependant la subsistance, ou le
loace pentru a le cumpara, impiedeca moyen d'acheter la subsistance, man-
acea inmultire repecle a clasei mun- que aux classes pauvres et arrete
citoare, despre care Malthus crede cette multiplication rapide que M.
cal ar fi o lege generala a speciei Malthus regarde comme une loi du
umane. Totusi hrana nu lipseste cla- genre hutnain ; mais la nourriture
selor avute. ne manque pas a la classe riche.
www.dacoromanica.ro
 41

A. C Cnza Simonde de Sismondi

DESPRE POPORATIE (p. 179) NOUVEAUX PRINCIPES.... (V01. II,
...Vointa popoarelor agricole a fost p. 279-280)
de a conceda proprietarilor dreptul ...Car la volonte des peuples agri
de a produce sau de a nu produce coles a ete d'abandonner au proprie-
dupa interesul lor, hrana pe care taire du sol le droit de faire naitre
pamintul o ; i proprietarii nu ou non, selon leur inter-et, la strb-
permit ca acea hrana sa. fie produsa sistance que la terre donne ; et les
daca acei cad o cer nu pot sa o propritaires, en tout pays n'ont ja-
cumpere cu venitul lor. Mii de per- mais permis que cette subsistance
soane pot s moara de foame, din ifit tire de leur terre, si ceux qui
lipsa de lucru, pecind zeci de mii de la demandaient ne pouvaient pas
Oki de pamint ramin necultivate. l'acheter avec leur revenu. C'est en
Daca muncitorul, prin munca sa, nu vain qu'il y a vingt mille personnes
e in stare decit sa-si cistige hrana dans Rome qui souffrent de la faim,
sau nu poate sa-i dea atit pe cit a- et qui demandent du travail, et qua-
cesta cistiga WA de a cultiva pa- tre cent mille journaux de terre aux
mintul, pamintul famine necultivat, portes de Rome, qui demeurent in-
nici o hrana nu se produce, popo- cultes, et que ce travail pourrait
ratia nu se inmulteste pentruca vo- couvrir de moisson ; le journalier
inta nationala exprimata prin legile qui, par son travail, ne ferait naitre
cad reguleaz dreptul de proprietate, que sa subsistance, ne donnerait rien
se opune cresterii sale. au proprietaire. Lors meme qu'il lui
donnerait quelque chose, il ne lui
donnerait point iutant que celui-ci
retire de sa terre sans aucun travail;
aussi aucun travail ne se fait, aucune
subsistance n'est creee, aucune po-
pulation ne doit s'accroitre, parce
que la volont nationale, exprimee
par les lois qui regle la propriete,
s'est opposee a cet aaroissement.
AceIa lucru i acum. Dupa ce inchee urmatorul citat:
Pe cita vreme o mare intindere a tarii famine necultivatk.
asa ca paminturile cari ar putea
, ca clasa agricola sa sporeasc i sal se puna in stare
de a indeplini misiunea ce-i incumba, de oare-ce o remuneratie
cu prisos indestulatoare o asteapt .
D. Cuza pune punct i continua ford a cita:
A. C. Cuza Simonde de Sismondi
DESPRE POPORATIE (pag. 179) NOUVEAUX PRINCIPES... (VOL II, p. 283)
Asemen ea clack' produsele industriei Aussi longtemps que les objets
lipsesc sau daca sint prea scurnpe si produits par les arts industrielles-
nu se pot dobindi decit prin sacri- manquent au consomateur, ou bien
www.dacoromanica.ro

Edit cu totul in disproportie cu va-
loarea lor, dac a. omul e silit sa intre-
buinteze mobile, efecte, haine, cari
sint producte ale industriei casnice,
e de dorit ca poporatia industrial&
sa sporeasca. Cererea obiectelor cari
sint productul muncii sale, ne arata
-ca. ea ar putea sa traiasc in lar-
0111 ei.
A. C Cuza
DESPRE PoPoRATIE (pag. 170-180)
In ultima analiz, poporatia de-
pinde in totdeauna de cererea de
munca si se proportioneaza ei. Ori
de cite ori e nevoie ca o munch' sa
se faca i se ofera un salar indestu-
lator pentru dinsa, muncitorul se
naste pentru a-1 c4tiga. Poporatia
cu puterea sa de expansiune ocup
pururea locurile cari se gasesc va-
cante. Aceiasi cerere care va chema
pe un om la viata, va recornpensa
munca agricola care va face ca omul
acesta s traiasca. Daca cererea de
munca inceteaza, muncitorul va pieri
dupa o lupta in care vor suferi toti
acei cari stau in legatura cu dinsul.
Hrana pe care nu o mai poate plati
va inceta de a mai fi produsil
producatorul ei va raminea la rindul
sau fr lucru. Astfel fericirea unei
natiuni depinde de cererea, regulata
.i neintrerupta, de muncd.
A. C Ono
DESPRE POPORATIE (pag. 180).
Cu toate acestea copiii cari se nasc
numai pentru a trai in mizerie, se
nasc asemenea pentru viciu i pentru
www.dacoromanica.ro
42
qu'il ne peut se les procurer que par
un sacrifice tout-h-fait disproportione
avec leu,r valeur; aussi longtemps
qu'il est contraint de se servir lui-
meme grossierement par une indus-
trie domestique, faute de pouvoir
acheter les meubles, les effets, les
habits propres a ses usages ; aussi
longtemps que ses jouissances sont
restraintes par Pincomodite de tous
les ustensiles dont il egt reduit a se
contenter il est a desirer que la po
pulation manufacturiere s'augmente,
puisque, d'apres le besoin qu'on -
prouve d'elle, il est evident qu'elle
pourra vivre dans l'aisance....
Simonde de Sismondi
NOUVEAUX pAINCIpEs... (vol. II, p. 286).
La population se mesure tous-jours,
en derniere analyse, sur la demande
du travail. Toutes les fois que le tra-
vail sera demande, et qu'un salaire
suffisant lui sera offert, l'ouvrier nai-
tra pour le gagner. La population,
avec sa force expansive, occupera
tousjonrs la place qui se trouvera
vacante.... La meme demande qui
appellera un homme a l'existance,
rcompensera encore le travail agri-
cole qui fera vivre cet homme. Si la
demande du travail cesse, l'ouvrier
perira, mais apres une lutte oi ii ne
souffrira pas seul: tous ses confreres
et ses rivaux souffriront avec lui.
La subsistance qui le faisait Vivre,
si et que desormais ii ne peut plus
payer, qu'il ne peut plus demander,
cessera ensuite, a son tour, d'tre pro-
duite. Ainsi le bonheur national tient
a la demande du travail, mais a une
demande reguliere et perpetuelle.
Simonde de Sismondi
NOUVEATJX PRINCIPES... (VOL II,
p. 293-294)
Les enfants qui ne naissent que
pour la misere, ne naissent aussi que
 43
p6cat. Imprudenta cazuistilor care
indeamna pe oameni s5 se c5s5.to-
reasc5., increzindu-se in binefacerile
proniei ceresti i ignoranta lor despre
.organizarea sociala care-i face sg
stearg5 castitatea din rindurile vir-
tutilor conjugale, a fost una din cau-
zele care a contribuit la stricarea
echilibrului ce s'ar fi stabilit in mod
firesc intre poporatie i mijloacele
sale de existent.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 180).
Mora la religioas trebue s5. prop5-
v5.duiasck dar ca toti oamenii au
dreptul i datoria de a se cAsatori,
dar c5. ei nu au acest drept i nu-si
indeplinesc datoria lor decit numai
atunci cind pot sa." intretin5 familia
ce vor s5.-si creeze. i dupai ce au
avut fericirea s aib copii, clack
averea lor nu e in stare de a-i creste,
ei au asemenea datoria de a pune
Mu pornirilor sexuale, traind cu cas-
titate.
A. C. Cuza
DESPRE PoPoRATIE (pag. 181-182).
Descoperirile mecanice au pururea
ca rezultat indepartat de a concentra
industria in minile citorva capitalisti
mai bogati. Ele ne dau mijlocul de
a face en o masing scump5, adicA
www.dacoromanica.ro
pour le vice ; le bonheur et la vertu
d'tres innocens et sans defense sont
aussi sacrifies par avance aux pas-
sions d'un jour. L'ardeur des ca-
suistes en prchant le mariage pour
corriger une faute, ef mme pour la
prvenir ; l'imprudence avec laquelle
ils recommandent aux epoux de fer-
mer les yeux sur l'avenir, de confier
le sort de leurs enfants a la provi-
dence ; l'ignorance de l'ordre social,
qui leur a fait rayer la chastete du
nombre des vertus prdpres au ma-
riage, ont ete des causes sans cesse
agissantes pour dtruire la propor-
tion qui se serait naturellement eta-
blie entre la population et ses moyens
d'exister.
Simonde dc Sismondi
NOUVEAUX PRINCIPES... (VOL II, p. 298).
La morale religieuse doit done en-
seigner aux hommes, que le mariage
est fait pour tous les citoyens ga-
lement, que c'est le but vers lequel
ils doivent tous diriger leurs efforts ;
mais qu'ils ne l'ont atteint qu'autant
qu'ils en peuvent remplir tous les
devoirs envers les etres auxquels ils
donneront l'existence ; et que, lors-
qu'ils ont obtenu le bonheur d'tre
peres, lorsqu'ils ont renouvelle leur
famille et donne cet appui et cette
esperance au declin de leurs ans, si
leur fortune n'est point susceptible
de s'accroitre, ils ne sont guere moins
obliges de vivre chastement a vec leurs
femmes, que les celibataires avec
celles qui ne sont point e. eux.
Simonde de Sismondi
NOUVEAUX PRINCLPES... (VOL II, p. 327).
Les decouvertes dans les arts me-
caniques ont toujours pour resultat
eloigne, de con centrer l'industrie en-
tre les mains d'un moindre nombre
de marchands plus riches. Elles en-
 4-1-

cu un capital mare, ceeace se facea seignent a faire, avec une machine-

altadat g. cu o munc61 mai mare si dispendieuse, c'est - hdire avec un
dindu-ne putinta de a economisi chel- grand capital, ce qui se faisait autre
tuelile de administratie, de Incallzit, fois avec nn grand travail. Elles font
de lumink de producere, prin. Intre- trouver l'conomie dans Padmini
huintarea pe o scara: intinsal a pute- stration en grand, la division des
rilor cari rezult6 din diviziunea mun- operations, l'emploi commun pour
cii, noile descoperiri nimicesc pe un grand nombre d'hommes a la fois,
producdtorii mici. Un singur mare de la lumiere, du chauffage et de
antreprenor inlocueste astfel o sun'. toutes les forces de la nature. Aussi
de mici industriasi cafi cu toate les petits marchands, les petits ma-
acestea, cu totii impreun A, erau mai nufacturiers disparaissent et un grand
buni consumatori decit acel unul entrepreneur en remplace des cen-
singur nricit de hogat ar fi. taines, qui tons ensemble pent-etre
n'taient pas si riches que lui. Tons
ensemble nea,nmoins etaient des meil-
leurs consommateurs que lui.
Am terminat cu Sismondi, aratind cum si in parte numai
eft a luat d. Cuza din lucrarea lui: Nouveaux firincifies d'Econo-
mth politique ou de la Richesse dans ses rafifiorts avec la population.
Sismondt insa a mai fost pus la contributie de d. Cuza si in alta
parte a Poporapei In ultimul capitol al acestei lucrari voi arata
si lucrul acesta. Acum trebue sa. trecem la capitolul urmator din
opera d-lui Cuza si anume :
Protivnicii lui Malthus
Dintre acestia m voi ocupa in primal loc de Friedrich
List, a carui opera : _Das _Nationale System der fiolitischen oeko-
nomie aparuta. la 1 841, a fost tradusa in romineste, dintr'o editie-
franceza, de care I N. Papiniu la 1887.
S. incepeth deci cu procedeul paralelelor :
.1. C Ciao Fr. List
DESPRE roPORATIE (p. 188) SISTEM NATIONAL DE ECONOMIE
Iii starea actual a lumii, statele POLITICX (p. 146)
aflindu-se pe diferite trepte de dez- In starea actuala a lumii, liberta-
voltare economic5., aplicarea princi- tea comerciului ar da nastere nu re
piilor Iibertii desAvirsite a comer- publicei universale, ci ingenunchierei
tului ar da nastere nu asociatiunii universale a popoarelor, sub supre-
universale a natiunilor, ci ingenun- matia natiunii celei mai puternice
chierei tuturor popoarelor sub su- prin manufacturele, comerciul i na-
prematia natiunei celei mai puter- vigatiunea sa.
nice astalzi, prin industria, comertul
navigatiunea sa. Asa fiind, sis- Sistemul protector, fiind unicul mij
temul protector este singurul mijloc loc de a inalta statele inapoiate in
de a ridica statele inapoiate la ni- civilizatiune la ni-velul natiunii pre-
www.dacoromanica.ro
 45

velul natiunilor mai inaintate si de-
vine astfel cel mai puternic promo-
tor al asociatiunei finale a tuturor
popoarelor i prin urmare a adeva-
ratei libertati a comertului.
ponderente, apare, din acest punct
de vedere, ca cel mai puternic pro-
motor al asociatiunii finale a tuturor
popoarelor i, prin urmare al adeva-
ratei liberthiti a comertului.

A. C. Cuza Fr. List

DESPRE POPORATTE (pag. 192-193)
In acest caz, prisosul productelor
agricole serveste pe deoparte la hrana
populatiunii manufacturare si la in-
destularea ei cu materii prime, iar pe
de alfa parte, el pune pe agricultor
in stare de a cumpAra productele in-
dustriei, masinelc i instrumentele,
pe cari le reclam lrgirea producl
tiunii sale, in urma cresterei consu-
matiunii. Puterile agricole i manu-
facturare se ajut unele pe altele
cresc necontenit. Cresterea progre-
siva a prisosulni productiunii agri-
cole face sg. sporeasc 5. cererea de
brate in fabrici, in cari escedentul
poporatiei agricole Ii ggseste intre-
buintarea sa Astfel putin cite pu-
tin, sporul poporatiei fiind atra:s in
fabrici, o mai mare cerere de pro-
ducte agricole se creazg.
SISTEM NATIONAL... (pag. 167-168)
In acest caz prisosul produc-
telor agricole serveste pe deoparte,
la hrana populatiunii manufacturare
si la imbelsugarea ei cu materii
prime, iar pe de alta, pune pe culti-
vator in stare de a cumpgra produ-
sele, masinele i instrumentele pe
cari i le cere consumatiunea i m-
rirea crescindk a productiunii sale.
Dacg aceste raporturi se statorni-
cesc atunci cind trebue, fortele pro-
ductive agricole i manufacturare se
vor ajuta uncle pe altele i vor creste
nesfirsit Cresterea progresiva a
prisosului productiunii agricole va
face ca samaireasc5. cererea de brate
necesaral fabricelor. Sporul popula-
tiei agricole va continua deci s gl-
seased intrebuintarea sa in fabrici
Astfel, putin cite putin, sporul po-
pulatiunii este atras la fabrici i o
mai mare cerere de producte agricole
se creazal.

Un alt protivnic de-a lui Malthus, din care d. Cuza a furat

cu nemiluita, este Herbert Spencer. Izicrarea acestuia Principe's de
biologie i anume vol. II capitolul ultiw : La loi de la multipli-
cation, este aceea in care vom gasi operatiunile clandestine ale
d-lui Cuza.
S. incepem a inregistra:
Dup ce inchee urmatorul citat din lucrarea lui Spencer de
la pag. 460:
Orice agregat viu, fiind un agregat a Calrui actiuni interne . .
sau printr'un exces sau lips g. a vreunei cauze organice .

D. Cuza zice frith' a cita :

www.dacoromanica.ro

A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 203-204)
La prima vedere s'ar parea ca a-
ceast generalizatie nu euprinde
moartea naturala; ea pare cal nu se
apnea decit mortii prin violenta, prin
frig, sau prin lipsa de apa. Dar in
realitate si moartea naturala provine
dela faptul ca organizmul nu poate
sa contrabalanteze o actiune externa
cu ajutorul unei actiuni interne pro-
portionate. Deosebirea este numai
ca la batrinete cantitatea fortelor or-
ganizmului scazind treptat, intensi-
tatea functiunilor scade incetul cu
incetul si variatiunile fortelor ex-
terne devin relativ mai puternice
pin cind produc o perturbatiune
fatala, la cea mai mica abatere dela
mijlocia la care echilibrul sldbit este
adaptat.
.4. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (p. 205)
Forte le conservative ale speciei
fiind duble si anume aptitudinea fie-
arra membru al speciei de a se con-
serva si aptitudinea de a produce
alti membri, aceste facultti trebue
sa varieze in proportie invers'a : una
trebue sa scada cind cealalt creste.
Cind aptitudinea de a se lupta in
contra primejdiilor exterioare e slaba,
trebue o fecunditate mare pentru a
compensa mortalitatea care rezult
din aceasta conditie; altfel specia ar
pieri. Qind insusiri speciale ii dau mij-
loace puternice de a se conserva, tre-
bue ca si fecunditatea sa fie mai
mica-.
www.dacoromanica.ro
46
II. Spencer
PRINCIPES DE BIOLOGIE (vOl. II, p. 462)
A premiere vue, cette generalisa-
tion ne parait pas comprendre ce que
nous appelons la mort naturelle; elle
semble seulement s'appliquer a la
mort par violence, par inanition, par
le froid ou par privation d'eau. Mais
en realite, la mort naturelle, non
moins que toute autre espece de
mart, vient de ce que l'organisme
ne pent contrabalancer une certaine
action externe a l'aide cl'une action
interne proportionnee. La difference
qui semble les distinguer, provient
de ce que dans la vieillesse, alors
que la quantite-de force degagee dans
l'organisme diminue graduellement,
l'intensite des fonctions diminue peu
a peu, et les variations des forces ex-,
ternes deviennent relativement plus
grandes, jusqu' ce qu'enfin survien-
ne une occasion oil une deviation
tres-moderee de la moyenne a la-
quelle le faible equilibre mobile est
ajuste, y produit une perturbation
fatale.
II. Spencer
PRINCIPES.... (p. 471)
Nous avons deja vu que les forces
conservatrices de l'espece sont au
nombre de deux, l'aptitude pour
chaque membre de l'espece a se con-
server, et l'aptitude a produire d'au-
tres membres, c'est-h-dire la faculte
de conserver la vie individuelle et
celle d'engendrer l'espece. Ces facul-
tes doivent varier en raison inverse.
Lorsque, par suite de la lenteur de
l'organisation, l' aptitude a lutter con-
tre les dangers exterieurs est faible,
il faut une grande fecondite pour
compenser la mortalite qui resulte
de cette condition ; autrement il fau-
drait que l'espece perit. Lorsque, au

A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 205).
Dupa ce s'a recunoscut principiul
a priori cl in rasele cari urmeaz g. sa"
supravietuiasca.., trebue ea fortele des-
Iructive ale speciei sa fie echilibrate
de fortele conservative i ca exista.
un raport Myers intre conservarea
personata i conservarea speciei, fa-
mine s vedem, parasind ipoteza
neadmisibila a unei preadaptatii su-
pranaturale, in ce mod se produce
aceast'a adaptatie ca rezultat al evo-
lutiei.
Geneza este un proces de desin-
tegrare i prin urmare cu totul opus
procesului de integrare care este un
element de evolutie individuala.. Fie-
care individ nou n'ascut este o subs-
tractie operata in masa unuia sau
a doi indivizi preexistenti.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 206).
Antagonismul dintre individuatie
si genez g. nu-i decit faptul c5. aceiasi
tantitate de materie se poate impArti
in -mai multe parti mai mici, sau in
citeva parti de un volum mai mare;
dar numarul exclude maximea M par lui-meme que la meme quantit
marimea exclude numArul.
www.dacoromanica.ro
17
contraire, des facultes suprieums lui
donnent de puissants moyens de con-
servation, il est ncessaire que sa
fecondit ait une lenteur corespon-
dante.
II. Spencer
PRIN (pag. 474 475).
Mais apres avoir reconnu le prin-
cipe a priori que dans les races qui
continuent a survivre, ii faut que
les forces destructives de l'espece
soient equilibrees par les forces con-
servatrices de l'espece; et que, a.
supposer qu'elles soient constantes,
ii doit exister un rapport inverse
entre la conservation personnelle et
la conservation de l'expece; nous
pouvons nous demander encore com-
ment cette relation, necessaire en
theorie, se produit dans le domaine
des faits. Abandonnant Phypothese
insouten able d'une preadaptation sur-
naturelle, nous avons a nous deman-
der de quelle maniere une adapta-
tion se produit comme effet de l'e-
volution.
... la genese est une operation de
desintegration negative du positive,
et par consequent qu'elle est un
element de l'volution individuelle
( 76) . Tout nouvel individu, qu'il
se detache a l'etat de germe ou sous
quelque forme plus developpee, est
une soustraction operee sur la masse
de l'individu preexistant ou de deux
individus prexistants.
H Spencer
PRINCIPES... (pag. 494).
Le sujet qui nous occupe actuel-
lenient est l'antagonisme de l'indi
viduation et de la genese tel qu'il
se presente sous sa plus simple for-
me, sous celle du principe evident
de matiere peut se diviser en beau-
 48
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 208).
Se pot cita o multime de fapte
pentru a dovedi ca grasimea, este
intovarasit'A de sterilitate nu de fe-
cunditate i s'a zis ca hrana abun-
denta ar fi defavorabila genezei. Se
poate admite premisa i nega con-
cluzia. Caci exista o deosebire intre
aceeace se poate numi plefora nor-
mala, care este un semn de sanatate
constitutionala i pleora anormald,
care este un semn de degenerare.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 208)
Confundarea lor se datoreste fap-
tului ca cresterea in volum produsa
de grasime seatuana intrucitva cu
cresterea de volum, produsa prin spo-
rirea cresterei tesuturilor si in parte
faptului c o hrana. abundenta pro-
duce oarecare cantitate de grasime.
Dad: luam insa. expresiunea Irana
abundenta , in adevratul ei inteles
de cantitate abundenta si bine pro-
portionata de substante, de cart or-
ganizmul are trebuinta, vedem ea'
in conditii egale, fecunditatea spo-
reste pe masura ce creste hrana.
www.dacoromanica.ro
coup de petits tous, ou en un petit
nombre de tous de grand volume;
mais le nombre exclut la grandeur
et la grandeur exclut le nombre.
H. Spencer
PR1NCIPES... (pag. 543-544).
On peut prouver, par un grand
nombre de faits, que l'embonpoint
ne s'accompagne pas de fecondit,
mais de sterilite ; et la conclusion a
en tirer, c'est quUne nourriture a-
bondante est defavorable a la ge-
nese. On peut admettre la premise
et nier la conclusion.
Ii y a une distinction entre ce
qu'on pent appeler la plthore nor-
male et Panormale, que l'on peut
confondre avec la premiere. L'une
est un signe de sante constitution-
nelle; mais l'autre est un signe d'ap-
pauvrissement constitutionnel.
H Spencer
PRINCIPES... (pag. 547-50)
La conclusion oppose que l'on
tire de cet ordre de faits vient de ce
qu'on se fait une idee fausse de leur
nature (a pletorii normale si a celei
anormale), idee fausse qui vient en
partie de ce que l'abondance de la
bonne nourriture produit normale-
ment une certaine qualite de graisse
qui, dans des Unites assez resser-
res, est une provision utile de ma-
tiere dynamogene. Mais des que nous .
limitons l'expression une nutrition
riche a son propre sens, c'est-h-dire
une quantite abondante et bien pro-
portionnee de toutes les substances
dont l'organisme a besoin, nous vo-
yons-que toutes choses egales la f-
condite augmente tousjours a me-
sure que la nutrition augmente.

A. C. Cllza
DESPRE POPORATIE (p. 208)
Verificarea doctrinelor generale ex-
puse mai sus, o gasint la organis-
mele cari au un mod de viata en
totul (Merit de acel al genurilor or-
dinare. Si aice, tazurile anormale ne
procura dovezi cruciale.
Dach unile organisme au la inde-
mina lor substante foarte hranitoare,
in cantitate nemarginit, i daca nu
-sint silite sa se osteneasch pentru a
o dobindi, putem sa presupunem ca
puterea lor de propagatie va fi c-
nortua. Plante le parasite earl traesc
din sucurile pe can le absorb din
alte plante sint foarte fecunde. Ace-
las lucru se intimpla cu animalele
parasitare. Alaturi en scaderea chel-
tuelilor individuatici, ele ne arata o
sporire a cheltuelilor genezei.
. 1. (1 Cil
PESPRE roPoltATIE (pag. 209)
Se poate dar stabili ca lege ca fie-
care grad superior de evolutie orga-
nich este intovarasita de un grad in-
ferior a acelui gen particular de di
solutie organica pe care-I observant
in producerea -tutor organisme nouti..
Dar se naste intrebarea cum se sta-
bileste proportia intre individuatie
si genezti in fiecare caz ?
www.dacoromanica.ro
40
11 Spe new.
PRINCIPE,- (p. 549 550)
Nous trouvons dans les organismes
qui out des genres de vie tres-dife-
rents, des genres ordinaires la veri-
fication des doctrines generales ex-
posees dans les chapitres precedents.
Ici comme ailleurs. les cas anor-
maux nous fournissent des preuves
cruciales.
Les certains organismes sont en-
tour& de circonstances telleg qu'ils
trouvent it leur porte une substance
extrmement nutritive en qualite
mitee, et qu'ils n'aient rien autre it
faire qu'a l'absorber, nous pourrons
supposer que leur puissance de pro-
pagation sera norme.... Dans le regne
vgtale nous trouvons tin exemple
de rune de ces relations ; ce sont
les plantes qui, comme les rafflesia-
cees ponssent le parasitisme jusqu'a
vivre des sues qu'ils absorbent stir
d'autres plantes.... Les anitnaux pa-
rasites nous apprennent la mme
verite. A ceite d'une decroissance des
frais d'individuation, ils nous mon-
trent une augmentation de frais de
genese...
If. Sprncer
MUNCH-TS.- (pag. 559)
Nous pouvons done poser en loi,
que tout degre suprieur d'evolution
organique s'accompagne d'un degre
iufrieur de ee genre particuher de
dissolution organique que nous ob-
servons dans la production de nou-
veaux organismes.
II nous reste quelque chose h dire
en reponse h la question de savoir
comment la proportion entre Pinch-
viduation et la genese s'tablit dans
chaque cas.
4
 50
A. C Cllza
DESPRE POPORATIE (pag. 209)
Ceace face ca o specie animald sal
produ multi urmasi carora nu le
da nici o ingrijire, sau un numar
mai mie, de care se ingrijeste mult,
e fr indoiala ea constitutia ei s'a
potrivit en incetul acestor conditiuni,
multarnit conservarii mai frecvente
a urmasilor indivizilor a caror obi-
ceiuri de reproducere erau mai bine
adaptate imprejurarilor mijlocului in
care acea specie traia. Interesele spe-
ciei sint mai bine asignrate fie prin
concursul unei dezvoltari mai mari
a individului si a unei scaderi a fe-
eunditatii, fie printr'o dezvoltare mai
mica a individului combinata cu. o
sporire a fecunditatii ; iat a. ce ne
spune experienta in totdeauna.
A. C Cl/.7.11
DESPRE POPORATIE (pag. 209).
Totusi desi sporirea facultatii de
conservare persona1 5. necesiteaza, de
obiceiu, o scadere a facultatii de pro
pagatie a speciei, productul ambilor
factori e mai mare ca mai inainte,
asa c puterile conservative ale spe-
ciei, intrec fortele destructive si spe-
cia se intinde. $i se va vedea in cu-
rind pentru ce se intimpla aceasta.
A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 211).
Dar n'avem nevoie sa ne niultu-
flUfli cu aceste generalitdti. Se pot
da dovezi c aceia ce cauzeaza cres-
www.dacoromanica.ro
H. Spencer
PRINCIPES.... (p. 560-561)
Ce qui fait qu'une espece animale-
produit beaucoup de rejetons dont
elle ne prend aucun soin, ou un petit
nombre dont elle prend beaucoup de
soin, c'est-a-dire ce qui fait que son
surplus reproductif se depense entie-
rement en germes ou en partie en
germes et en partie en travail a leur
profit, &est sans doute que sa con-
stitution s'est pliee a ses conditions
lentement, grace a la conservation
plus frequente des descendants des
individus dont les habitudes repro-
ductives etaient le mieux adaptees
aux circonstances au milieu desqu-
elles respece vivait.... Les interets de-
l'espece sont mieux assures par le
Concours d'un develloppement plus
grand de l'individu et d'une dimi-
nution de fecondit, on par un d-
veloppement moindre de l'individu
combine avec une augmentation de
fecondite; voila ce que l'experience
nous dit tous-jours.
H. Spenar
PRINCIPES... (pag. 562).
Quoique raugmentation de la fa-
cult de conservation personnelle ne-
cesite habituellement une diminution
de la faculte de propagation de l'es-
pece, le produit de deux facteurs est
plus grand qu'auparavant, en sorte
que les forces conservatrices de l'es-
pece l'emporte par la suite stir les
forces destructives, et l'espece s'e-
tend. Nous verrons bientt pourquoi
cela arrive.
II. Spencer
PRINCIPES... (pag. 570).
...Mais nous ne sommes pas obli-
ges de nous contenter de cette ge-
neralite. On peut fournir des preuves.
 51
terea sau scaderea genezei la alte
animale, canzeaz5. o crestere sau o
scadere a genezei la om. E drept insa
ca aici incheerile noastre se lovesc
de greuth'p Inca si mai marl. Asa de
rar se intimpla ca conditiunile sa fie
aceleasi, incit nu se pot face decit
foarte putine comparatiuni neconte-
stabile. Rase le omenesti nu se deo-
sibesc numai prin masura trupului,
felul de hrana, sau clima in care lo-
cuese, dar cheltuelile lor corporale
sau i n tel ectu ale sint foarte inegale.
A. C Cuza
DESPRE POPORATIE (pag. 212)
S'a zis ca deoarece rasele civilizate
sint in mijiocie mai numeroase de-
cit multe din rasele necivilizate
deoarece in acefas timp ele sint
mai complexe si mai active, ar tre-
bui sa fie, pentru a se conforma le-
gii generale, i mai putin prolifice.
In realitate se pare c ar fi tocmai
contrarul.
Se poate raspunde ca clack' toate
celelalte conditii ar fi egale, aceste
varietati superioare ar avea cifre in-
ferioare de inmultire. Dar tocmai ce-
lelalte conditii nu sint egale, si a-
ceasta anomalie aparenta trebue atri-
buita. inegalitii celorlalte conditii.
www.dacoromanica.ro
que ce qui cause l'accroissement et
le decroissement de la genese chez
d'autres animaux cause un accrois-
sement on nn decroissement de la
genese chez l'homme. Il est vrai que,
plus encore qu'auparavaut, nos rais-
sonnements se heurtent a des diffi-
cultes. Il est si rare que les condi-
tions soient les memes, qu'on ne
saurait faire qu'un petit nombre de
comparaisons incontestables. Les ra-
ces hurnaines different beaucoup par
le volume, et surtout par leur degre
de developpement cerebral. Les cli-
mats qu'elles habitent les obligent
a consommer des quantites tres-dif-
ferentes de matiere pour conserver
leur temperature... Leurs depenses
sous forme d'actions du corps sont.
extremement inegales, et leurs de-
penses sous forme d'action mentale
le sont encore plus.
II. Spencer
(pag. 577 5M)
...On a dit probablement que puis-
que les races civilisees sont, en moy-
enne, plus nombreuses que les races
non civilisees; et puisqu'elle sont un
pen complexes aussi bien qu'un pen
plus actives, elles doivent, confor-
mement a la loi generale, etre moins
prolifiques. Toute fois aucun fait ne
prouve qu'il en soit ainsi: en somme,
ii semble que ce soit plutt le con-
traire.
On peut repondre que si toutes les
autres conditions etaient egales, ces
varites superie.ures auraient des chif-
fres inferieurs d'accroissement. Mais
les autres choses ne sont pas ega-
les, et c'est a l'inegalite des autres
conditions que l'on pent attribuer
cette anomalie apparente.
 59
.1. ( C'aza
1M4P1E POPORATIE (pag. 212 213)
Nu exista dar nici no motiv pen-
tru a admite ca legile de inmultire
cari stapinesc animalele, stapinesc
si oamenii, Ramine sa vedem ce e-
fecte pot sa produca schimbarile per-
manente ale naturii si ale impreju-
rdrilor oamenilor.
J. C. Cll.s'a
DESPRE POPORATIE (pag. 215)
Recunoscind astfel c escesul de
fecunditate, prin schimbarile pe cari
no inceteaza de a le produce in mij-
locul in care traeste omul, este el
siugur o cauza evolutiei ulterioare
a omului, corolarul care trebue de-
dus este ea continuarea evolutiei o-
mului datoritii, acestei case este ea
singura o causa a sciiderii necesare
a fecunditatii sale.
Acest progres viitor al civilizatiei,
rezultat necesar al presiunii popo-
ratiei, va fi intovarasit de o sporire
a cheltuelilor individuatiei, mai cu de-
osebire in structura i functiunea sis-
temului netvos. Result ca sistemul
nervos va deveni mai oneros pentru
organism atit prin cheltuelile primi-
mitive ale constructiei sale cit i prin
activitatea sa subsecventil. Dar pre-
tutindeni i intotdeauna evolutia este
protivnica disolutiei procreative. Fie
prin desvoltarea mai mare a orga-
nelor cari servesc pentru conserva-
rea individului, fie prin sporirea corn-
plexitii structurii lor, fie prin acti-
-vitatea lor superioara, substragerea
materialurilor cerute de aceste schim-
bari implica o scadere a rezervei dis-
ponibile pentru conservarea speciei.
www.dacoromanica.ro
.V)rnrer
(p. 584 585)
II n'y a plus alors raison de sup-
poser que les lois de la multiplica-
tion auxquelles les hetes obeissent,
ne regissent aussi rhomme.... il nous
reste a rechercher, quels effets les
changements permanents survenus
dans la nature et les conditions des
homilies peuvent causer.
If. Spencer
PRINCIPE,- (p. 595 591))
Nous souffles ainssi arrives a re-
connoitre que l'exces de fecondit,
par les changements qu'il ne cesse
d'oprer dans le milieu de l'homme,
est lui-mme une cause de revolu-
tion ulterieure de l'homme ; et le co-
rolaire qoil convient d'en tirer, c'est
que la continuation de revolution de
l'homme dile a cette cause et elle-
mme tine cause d'un declin neces-
saire de sa fecondite.
Ce orogres a venir de la civilisa-
tion, rsultat necessaire de la pres-
sion inCessante de la population,
s'accompagnera d'une augmentation
des frais de rindividuation, taut dans
la structure que dans la fouction, et
plus specialement daus la structure
et la fonction du systeme nerveux...
Il en resulte que le systeme nerveux
doit devenir plus onereux a l'orga-
nisme taut par les frais primitives
de sa construction que par son tra-
vail subsequant Mais partout et
toujours, revolution est l'antago-
niste de la dissolution procreative.
Que ce soit par le developpement
plus grand des organes qui sen-ent
a la conservation de l'individu, que ce
soit dans raugmentation de la com-
plexite de leur structure, que ce soit
clans leur activite superieure, la sous-
traction des materiaux necegsites par
 3:1

ces changements implique une di-

minution de la reserve disponible
pour la conservation de l'espece.

J. ('. Clan If. Spence/

DESPRE PoponATIE (pag. 215)
De aceia i genul particular de e-
volutie prin care va treee omul
in viitor este mai mult decit oricare
altul de natural s producii o scadere
a puterii sale de reproductie.
Dezvoltarea nervoasa superioara
cheltuirea mai mare de activitate
nervoasa, pe care o atribuhu in mod
dired9 cresterei numarului indivizi-
lor i em devine mai tirziu o piedeca
a cresterei lui, nu trebue considerata
insa ca 0 tensiune mai mare si ea 0
NIRO de oboseala intelectuala.
PRINCIPES.... (p. 5)6-597)
Aussi le genre particulier d'volu-
tion que Phomme traversera par la
suite est plus qu'aucun autre de na-
ture a causer le declin de sa puis-
sance de reproduction.
Le dveloppement nerveux supe-
rieur et la depense plus grande d'ac-
tion nerveuse dont nous parlous et
que nous attribuons indireclemenl a
l'accroissement du nombre des indi-
vidus, et qui devient phis tard un
obstacle a l'accroissement de ce nom
bre, ne doit pas etre considere comme
une tension plus forte, comme tine
vie de fatigue mentale.

Am terminat cu Spencer, $i cu el inchei seria plagierilor

d-lui Cuza din capitolul Protivnicii lui Malthus. In acela$ mod,
d. Cuza opereaza $i cu alti autori despre cari vorbe$te in acest
capitol, cum sint: Achille Guillard: ((Elements de Statistique hu-
maine ou Demographie comparee, 1855; Arsiwe Dumont: ((De-
population et Civilisationx., 1890; fara' a cita decit pe aceia din
cari d. Cuza si-a insu$it pagini intregi
Trecem dar la capitolul urmator al operei d-lui Cuza si anume,

protivnici ai lui Malthus

In acest capitol ma voi ocupa de plagiatele d-lui Cuza cu
prilejul rezumatelor ce face d-sa din lucrarile lui Tchernychewscky,
Marx, Henry George, Achille Loria $i Fr. S. With: D. Cuza ii
pune $i pe ace$ti trei din urma intre sociali$ti, de$i, mai ales
Loria $i Nith, nu au nimic conrun cu socialismul, intrucit unile
aspiratiuni generoase cari se pot intilni in scrierile lor, nu in-
dreptatesc aceasta clasificare.
sa incepern cu Tchernychewsky $i sa continuam in ordinea
indicata mai sus, care este $i a d-lui Cuza.
Lucrarea lui A': Tehernychewsky, despre care e vorba aici,
1) D. Cuza traduce: indineh nun/ prin : Iii mod dim/. Desigur, ca d.
Cuza vrea cu orice pret sa dovedeasca, C nll 1-a Iradus pc Spencer.

www.dacoromanica.ro
 54
este intitulatbi: L'Eronomfr fioliilque jitp(c fiar la science:, apArut
in frantuzeste la 1 874.
A. C. Caw
DESPRE POPORATIE (pag. 244).
Presupunerea c productele agri-
culturii engleze ar putea sa dableze
in timp de 25 de ani, i se pare limita
extremd a posibilului. Aceasta este
o naivitate care trebue sA facA sA
zimbeascal pe toti acei cari an cetit
scrierile moderne asupra agriculturii.
Gasparin, in cursul still de agricul-
turd, zice c acolo unde cultura este
bine organizaa, 100 de hectare de
pAmint pot hrAni 931 de oameni. Asa
Aar Marea Britanie si Irlanda ar pu-
tea hrAni in cazul acesta 230 de mi-
lioane de oatnerii, pe cind in anul
1860, acele taxi nu contineau decit
aproximativ vre-o 29 milioane de lo-
cuitori, din cari numai 25 milioane
ar fi consumat productele agricole
indigene.
A. C Cum
DESPRE POPORATIE (pag. 245).
Dar s'a nu se fAspund cumva cAl
Malthus le-a dat numai ca tin exemplu
(e vorba de cele douA progresiuni
cari denota cresterea populatiei si a
mijloacelor de existenta) fail de a
le atribui nici o importantd. Din con-
tra, tocmai pe dinsele ele ii Inte-
ineiaz concluziile lui c'd perfectiu.
nile agricole nu sint in stare de a
echilibra deficitul producerii, deficit
care rezult din slAbirea productivi-
tatii muncii agricole, fata cu sporirea
.cantitgtii de intina.
-1. C Caza
D ESPRE POPORATIE (pag. 246 247).
Mizeria datorit iperdemiei, chiar
in starea actual a agriculturii, nu
ar putea s'a se prezinte, in Europa,
www.dacoromanica.ro
JV Tehernycheloski.
keolg OMIE POLITIQU E... (p. 371).
...la supposition que le produit de
l'agriculture anglaise pm:vse doltbkr
en vingt cinq ans, lui paraissait etre
la limite extreme du possible. C'est
l tine naivete, qui fait sourire les
hommes qui ont lu les livres mo-
dernes sur l'agronomie... Gasparin,
dans son cours d'agriculture , dit
que l on la culture a plusieurs as-
sollements est bien organisee, cent
hectares de terrain approvisionnent
931 hommes. Ainsi la Grande Bre-
tagne et l'Irlande pourraient, en ce
cas, nourrir une population de 230
millions d'hommes. En 1860 la tota-
lite de la population de la Grande
Bretagne et d'Irlande est aproxima-
tivement de 29 millions d'hommes
et il n'y a pas plus de 25 millions
d'entre eux qui sont entretenus par
les produits agricoles indigenes.
Trhowichenvekr
L'ECONOMIE (p. 387).
On dit: ees chiffres ne sont don-
nees par Malthus que comme exem-
ples ; ii n'y attachaient pas d'impor-
tance. Non, il y attachait une
grande importance ; c'est precisement
stir eux qu'il basait sa deduction,
que les perfectionnements agricoles
ne sont pas en etait d'equilibrer le
deficit dans le, produit, deficit pro-
venant de l'affaiblissement de la iiro-
ductivite du travail agricole en pre-
sence de l'accroissement de la quan-
tite du travail.
Tehernichelt,seky
1:1;;CON OM 1E (pag. 440).
La misere provenant de l'exces de
population, meme avec l'etat actuel
de l'agriculture, n e pourrait arriver
 55

4ecit peste 100 de ani. Dar in timpul
acesta e probabil ca agricultura va
realiza noi progrese cari vor Inde-
pada iari epoca in care poporatia
s'ar vedea lipsita de hrank chiar in
cazul cind ea s'ar inmulti cu cea
mai mare repejune posibila.
plutt qu'apres trois periodes de dou-
blement, dont le terme le plus court
est de cent ans. Or, pendant ce sicle,
l'agricultu re ferait prob em ent quel -
que progres technique qui eloigne-
Tait de nouveau l'epoque du manque
d'approvisionnement pour les- horn-
mes se rnultipliant avec la plus grande
rapidite possible.

Sa procedam mai departe, continuind cu Karl Marx, din a

.carui opera Das Kaptal, d. Cuza s'a infruptat cu aceiasi lipsa de
scrupul :
A. C. Cu:a Karl Mar t'
DESPRE POPORATIE (pag. 262). DAS KAPITAL (v01. I, pag. 583-84).
In cazul acesta, scaderea muncei In diesem Falle ist es augenschein-
gratuite pe care o fac muncitorii nu lich, dass eine Verminderung der
impiedica intru nimic capitalul de unbezahlten Arbeit die Ausdehnung
intinde sfera dominatiunei sale. der Kapitalherrschaft keineswegs be-
Sau urcarea progresiva a salarii- eintrachtigt.Oder, dasist die andere
lor, slabind stimulentul setei de civ- Seite der Alternative, die akkumu-
tig, incepe s impiedice mersul acu- lation erschlafft in Folge des stei-
mulatiei, care merge scazind, *i a- genden arbeitspreises, weil der Sta-
tunci seaderea aceasta ea singura chel des Gervinns abstumpft. Die
inlatura cauza prima a urcarii sala- akkumulation nimmt ab. Aber mit
riilor, care nu-i decit cantitatea prea ihrer Abnahme verschwindet die
-mare de capital fata cu oferta nmn- Ursache ihrer Abnahme, namlich die
cii. Din momentul acela, salarul cade Disproportion zvischen Kapital und
la un nivel mai in conformitate cu exploitabler arbeitskraft. Der Me-
trebuintele de valorificare ale capi- chanismus des kapitalistischen Pro-
talului. Astfel mecanizmul produce- duktionsprocesses beseit igt allso
selbst die Hindernisse, die er vora-
rei capitaliste inlatura in mod spon-
tan obstacolele pe care se intimpla bergehend schafft. Der Arbeitspreis
sa 0 le creeze el insui. lallt wieder auf ein den Verwer-
thungsbedfirfnissen des Kapitals ent-
sprechendes Niveau, -ob dieses nun
unter, fiber, oder gleich mit dem
Niveau, welches vor Eintritt des
Lohnzuwachses als normal galt.

A. CI Cma Karl Mary

DESPRE POPORATIE (pag. 267)
Dock' ins iperdemia este productul
-necesar al acumularii sau a dezvol-
taxii avutiei in forma capitalista de
producere, ea devine la rindul ei pir-
DAS KAPITAL (pag. 596 397)
Wenn aber eine Surplusarbeiterpo-
pulation nothwendiges Produkt der
akkumuIation oder der Entwicklung
des Reichthums auf kapitalistischer

www.dacoromanica.ro

ghia acumularii i chiar conditia de
existenta a modului de producere
eapitalist. Formand o armega indus-
tdaM de eczema care apartine capita-
hului ea si cum ar fi crescut cu chel-
tuiala lui, ea ii procura, in afara de
cresterea naturala a poporatiei, pu-
terile mu n citoare explo ath hi] e de
cari are nevoe dup interesele lui
schimbRoare de valorificare.
Odata cu acumularea si en dezvol-
tarea puterii de producere a muncif;
care o intovaraseste, creste puterea
subita de expansiune a capitalului.
Aeeasta crestere se datoreste nu nu-
mai cresterei absolute a avutiei si a
6reditului care poate s puna la dis-
pozitia productiei, intr'un moment
dat, o parte neobisnuit de mare a
acestei avuii, dar chiar conditiile
technice ale procesului de producere,
masinele, mijloacele de transport, fac
en putinta transformarea, pe o scara
intinsa, in cel mai scurt timp a plus
valoarei in mijloace suplimentare de
producere. Avutia crescanda a socie-
CAW se ingramadeste in industriile
veehi, a caror piete s'au largit, sau
in industriile noua, ca drumurile de
fier, etc.. In toate cazurile, aceste
industrii capitaliste au nevoe de
mase man de oameni pe cari & le
poata arunca deodata asupra punc-
telor uncle sint cerute. Pe aceste mase
de oameni i le procura iperdemia,
annata de rezerva a industriei. A-
ceasta annata de rezerva, intrarea ei
partiala sau totald in serviciul activ
al industriei, i recobstituirea ei pe o
scara mai intinsa, este caracteristica
pentru viata accidentata a industriei
moderne, cu perioadele ei schimbd-
toare de crestere i de scadere a ac-
tivitii ei, in rastimpuri aproape re-
gulate de cite 10 ani. 0 asemenea
dezvoltare curioasa a industriei nu
se gaseste in nici una din epocile
anterioare ale istoriei omenirii. Ea
www.dacoromanica.ro
56
Grundlage ist, wird diese Obervlke-
rung umgekehrt zum Hebei der kapi-
talistischen akkumulation, ja, zu ei-
ner Existenzbedingung der kapitalis-
tischen Produktionsweise. Sie bildet
eine disponible industrielle Reser-
vearmee, die dem Kapital ganz so
absolut gehrt, als ob es sie auf
seine eiguen Kosten gross gezfichtet
hatte. Sie schafft fr seine wechseln-
den Verwerthungsbedfirfnisse das
stets bereite exploitable menschen-
material, unabhangig von den Schran-
ken der wirklichen Bevolkerungszu-
nahme. Mit der Akkumulation und
der Sie begleitenden Entwicklung
der Produktivkraft der Arbeit wiidist
die plOtzliche Expansionskraft dcs-
Kapitals, nicht nur, weil die elasti-
citat des funktionirenden Kapitals.
wachst, und der absolute Reichtum,
wovon das Kapital nur einen Elasti-
schen Theil bildet, nicht nur, weil der
Kredit, unter jedem besondren Reiz
im Umsehn einen ungewhnlichen
Theil dieses Reichthums der Produk-
tion als Zusatzkapital zur Verffigung
stellt. Die technischen Bedingungen
des Produktionsprocesses selbst, Ma-
schinerie, Transportmittel u.s. w. er-
mglichen auf grsster Stufenleiter,
die rascheste Verwandlung von Mehr-
produkt in zuschfissige Produktions-
mittel. Die mit dem Forts chritt der Ak-
kumulation fiberschwellende und in
Zusatz-kapital verwandelbare Masse
des gesellschaftlichen Reichthums
drangt sich mit Frenesie in alte Pro-
duktionszweige, deren Markt sich
pl8tzlich erweitert, oder in nett erff-
nete, wie Eisenbahnen u. s. w., deren
Bediirfniss aus der Entwicklung der
alten entspringt. In allen solchen
Fallen miissen grosse Menschenmas-
sen pltzlich und ohne Abbruch der-
Produktionsleiter in andren Spharen
auf die entscheidenden Punkte werf-
bar sein. Die ebervOlkerung liefert_
 57
ar fi fost cu neputintg chiar in pe-
rioda de copilgrie a producerii Ca-
pitaliste_Compunerea capitalulni nu
se schimba atunci decit cu incetul si
acumularii lui corespondea o cres-
tere proportion atg a cet crii de muncg.
A. ( (
DESPRE POPORATIE (pag. 2(,$)
Si aim Malthus rectmoaste c
iperdemia, pe care el o atribue de-
altmintrelea in felul lui marginit de
a vedea lucrurile, cresterii absolute
a poporatiei muncitoare, este una din
conditiile necesare ale industriei mo-
derne.
A. ( ( 'llza
DESPRE POPORATIE (pag. 270)
Centrele industriei moderne, f a-
brici, manufacturi, mine etc.... atrag
pe muncitori si-i resping, in mod al-
ternativ, dar in asa fel cal numarul
lor creste necontenit. Aici iperdemia
exist in stare flotanta
Fabricele i atelierele mecanice
)ropriu zise, in cari masinele stint
factorii principali, nu se servesc de
muncitori decit ping la virsta matu-
ritatii. Dupa aceasta, cei mai multi
www.dacoromanica.ro
sie. Der charakteristische Lebens-
lauf der modernen Industrie, die
Form eines durch kleinere Schwan-
ktmgen unterbrochnen zehnjarigen
Cyklus von Perioden mittlerer Le-
bendigkeit, Produktion tinter Hodi-
druck, Krise und Stagnation, beruht
auf der bestandigen Bildung, grs-
sem oder geringern Absorbtion und
Wiederbildung der industriellen Re-
servearmee oder Obervlkerung....
Dieser eigen thiimliche Lebenslauf
der modernen Industrie, der uns int
keinem ft-51mm zeitalter der Men-
schheit begegnet, war aucli in der
Ki ndh eitsperi ode der kapitalistisch en
Produktion unmgli ch. Die Zusam-
mensetzung des Kapitals vernderte
sich nur sehr alhnahlig. Seiner Ak-
kumulation entsprach also im Gan-
zem verhfiltnissmassiges Wachstum
der Arbeitsnachfrage.
X Marl
DAS KAMM, (p. 599)
Selbst Malthus erkennt in der e-
bervlkerung, die er, nach seiner
bornirten Weise, aus absolutem tber-
wuchs der Arbeiterbevolkerung, nicht
aus ihrer relativen eberzahligma-
chung dentet, eine Nothwendigkeit
der modernen Industrie.
.11art.
DAS KAPITAL (p. 600)
In den Centren der modernen In-
dustrie-Fabriken, Manufacturen,Hfit-
ten und Bergwerken u. s. w. werden
Arbeiter bald repellirt, bald in gals-
serem Umfang wieder attrahirt, so-
dass im Grossen und Ganzen die Zahl
der Beschdftigten zunimmt, wenn
auch in stets abnehmendem Verhalt-
niss zur Produktionsleiter. Die fiber-
vlkerung existirt bier in.fliessen der
Form.
 58

sint inlocuiti cu brate mai tinere, cu Sowohl in den eigentlichen Fa-

femei i cu copii, i alcatuesc astfel
ifieidemia la/add care creste cu in-
tinderea industriei.
briken wie in allen grossen Werk-
sttatten wo Maschinerie als Faktor
eingeht oder auch nur die moderne
Theilung der Arbeit durchgefuhrt ist,
hraucht man massenhaft mannliche
Arbeiter bis zur Zurficklegung des
Iugendalters. Dieser Termin einmal
erreicht, bleibt nur eine sehr geringe
Anzahl in denselben Geschaftszwei-
gen verwendbar, wahrend die Mehr-
zahl regelmassig entlassen wird. Sie
bildet ein Element der fliesseudenUba-
vlkerung. das mit dem Umfang der
Industrie wachst.

A. C. Caw
DESPRE POPORATIE (p. 271)
A treia categorie a iperdemiei re-
lative, iperdenna .permanenla, apartine
armatei industriale active, dar ocu-
patinnile ei sint asa de neregulate
in cit ea serveste capitalului ca o re-
zerva nesfirsita de puteri disponibile.
Aceasta rezervk a carei conditiuni
de existentl sint din cele mai rele,
caracterizindu-se printr'un maximum
-de munca si minim de salar, se for-
meaza necontenit din supra-nume-
rarii industriei man i ai agricultu-
rii si creste odata cu energia acu-
mulatiei Aceasta lege a societatii
capitaliste care ar parea absurda in
imprejurarile in cari traesc salbatecii
ei chiar colonistii civilizati, ne amin-
teste reproducerea extraordinara a
un or specii animale inferioare.
K. Marl'
DAS KAPITAL (p. t)08)
Die dritte Kategorie der relativen
IThervlkerung, die stockende, bil-
(let einen Theil der aktiven Arbei-
terarmee, aber mit durchaus unre-
gehnassiger Beschaftigung. Sie hie-
tet so dem Kapital einen uner-
schpflichen Behalter disponibler Ar-
beitskraft. Ihre Lebenslage sinkt un
ter das durchschnittliche Normal-
niveau der arbeitenden Klasse und
grade dies macht sie zur breiten
Grundlage eigner Expl oitatio n szwei -
ge des Kapitals.
Maximum der Arbeitszeit und Mi-
nimum des Salairs charakterisiren
sie.... Dies Gesetz der kapitalistischen
Gesellschaft klange unsinnig unter
Wilden, oder selbst civilisirten Kolo-
nisten. Es erinnert an die massenhaf-
te Reproduktion individuell schwa-
cher und vielgehetzter Thirarten.

I) D. Cuza traduce: die fliessende Obervidkow , care inseamna :

iperdemta flotanta , prin ifiodemie latenta, ceeace este en totul aliceva. Mary
distinge in forma de organizare sociala capitalista trei forme ale iperde-
miei : laknia i permanen/a. Confuzia grava ce o face d. Cuza intre
_firuna i a doua forma a iperdemiei se datoreste.... sa zicem, numai grabei
en care d-sa I-a fradas pe Marv.

www.dacoromanica.ro
 50
Al treilea scriitor, despre care nia voi ocupa in acest capi-
tol este Henry George, autorul foarte interesantei lucrari: Progr1..s.
.et Pauvrefr, ap`arutsa in frantuzeste la 1887.
_1. C. ('ilza
DESPRE POPORATIE (p. 285)
Teoria lui Malthus stabileste un
principiu general care explied toate
aceste fapte si care se potriveste cu
incheerile celeilalte teorii in virtutea
-careia salami se ia din capital. Dupal
aceast teorie admisa astazi salarele
scad deindata ce inmultfrea lucrato-
rilor necesitea o impartire a capi-
talului ; dupd teoria lui Malthus, sa-
l-A.6a apare deindat ce sporirea po-
poratlei necesiteaza o. impartire a
mijloacelor de existentI Na avem de
dt sa punem capital drept mijloace
de hranai si lucrtori drept popora-
tie, precum se face in cele mai multe
carti de economie politic, pentru a
vedea a aceste legi sint identice in
forma lor, precum ele sint identice
In fond.
A. C. (
DESPRE POPORATIE (p. 286)
Teoria rentei formulata. de Ricardo
a adus, pe de alt parte, o noua
ronfirmare doctrinei lui Malthus, a-
ratind c renta trebue sa sporeascA
pe inasura ce se inmulteste poporatia,
din cauza' c trebuintele ei crescinde
silesc de a se cultiva parninturi tot
mai putin productive. Astfel teoria
salarului i teoria rentei nu al:di-eau
cleat ca exemple cari co/lift-mg prin-
cipiul aflat de Malthus. Scaderea sa-
larelor i ridicarea rentei in urma
.cresterei poporatiei, nu sint dar de-
www.dacoromanica.ro
II. George
PROORks ET PALIVRET.e (p. 90)
La theorie de Malthus fournit Un
principe general qui explique ces
faits et d'autres semblables, et cette
explication s'harmonise avec la doc-
trine qui enseigne que les salaires
sont tires du capital, et avec tons
les principes qu'on en a deduits. Sui-
vant la theorie courante des salaires,
les salaires diminuent a mesure qu'
une augmentation dans le nombre
des ouvriers necesSite une plus grande
division du capital; suivant la the-
orie de Malthus la pauvrete apparait
quand un accroissement de popula-
tion ncessite tine plus grande divi-
sion des moyens de subsistance. II
n'y a plus qu'a identifier le capital
a la subsistance, et le nombre des
ouvriers a la population, identifica-
tion que l'on trouve dans les traits
connus d'economie politique, ou les
termes sont souvent convertis, pour
rendre les deux propositions aussi
identiques formellement qu'elles le
sont substantiellement.
/fr/Hy George
PROGItiS ET PAUVRETk (p. 91
Ricardo, qui peu d'annes apres la
publication de l'Essai Sur la population
corrigeait l'erreur dans laquelle etait
tombe Smith stir la nature et la cau-
se de la rente, fournit a la theorie
de Nalthus un nouvel appui en ap-
pelant l'attention sur ce fait que la
rente devrait augmenter a mesure
que les besoins d'une population
s'accroissant, forceraient h. cultiver
des terres de moins en moins pro-
duclives, ott des points de moins en
moins productifs de ces memes ter-
 60
cit formele diferitc in cari se mani-
festeazaingramadireapoporatiei catre
limitele mijloaceior de existenta.
A. (1 litza
DEUR E POP011 APE (p. 2)
Clasele muncitoare din India att
fost tinute dig timpurile tele mai
vechi inteo stare de degradare ex-
trema, prin tot soiul de jafuri si de
asupriri. Cultivatorul pamintului s'a
simtit fericit dacii i se lasa de care
jafuitorii lui numai atit cit ii era
destul pentru a-si pastra existenta
a-si asigura recolta viitoare. Ca-
pitalul nu s'a putut aduna nicairi
pentruca i-a lipsit siguranta. Toate
avutiile s'au ingramadit in inlinile
stapinilor. In asemene imprejurari
numai artele care serveau luxului
se puteau desvolta, pe cind plugul
agricultorului nu era decit un par
ascutit.
,t. ( (itz,a
DE:,PllE PoPonATIF, (p. 288-289).
Si sa nu se creada ca sustinem
numai ca India si China ar putea,
intr'o stare de civilizatie mai inain-
tata, sa intretina o poporatie mai
numeroasa. Teoria lui Malthus nu
tagadueste ca propasirea industriilor
productive poate sa. procure mijloace
de existenta pentru o poporatie mai
deasa. Dar ea pretinde, i aceasta
este dogma ei fundamentala; ca ori
cit de mare ar fi puterea de produ-
www.dacoromanica.ro
res, ce qui expliquerait la hausse de
la rente , la baisse des salai-
res et la hausse des rentes qui sui-
vent Vaccroissement de la population
n'etant que de modes differents oa
se manifeste la pression de la popu-
lation sur la subsistance.
11. Geoir
P HOG iti,;ti ET PAUVR (p. 107)
Depuis WI temps immemorial les
classes ouvrieres dans l'Inde ont et
refoulees par les exactions et Pop-
pression dans tin etat de degradation
sans remede et sans expoir. Pendant
des siecles et des siecles le cultiva
teur du sol s'est estime hereux quand
un bras plus fort que le sien lui
laissait sur le produit de son travail,
de quoi se nourrir et semer Vann&
suivante; la, nulle part on ne pou-
vait accumuler en sarete du capital
et surtout l'employer un pen large-
ment a aider la production ; toute
richesse qu'on pouvait arracher an
peuple tait en la possession de
princes.... ; dans de semblables con-
ditions, les seuls arts qui pussent
prosperer taient ceux qui servaient
l'ostentation et le luxe des puis-
sants..., mais la charrue du rvot n'e-
tait qu'un baton degrossi.
IL GeorA,,e
PROGIthti E r PA rv RETk (p. 116).
Qu'on me comprenne bien. Je ne-
veux pas simplement dire qne l'Inde
et la Chine pourraient, avec une ci-
vilisation suprieure, entretenir une
population plus considerable, car a
ceci accederait tout partisan de Mal-
thus. La dortrine de Malthus ne nie
pas qu'un progres dans les arts pro-
ductifs permettrait a un plus grand
nombre d'individus de vivre. Mais-
elle affirme, et c'est l son essence,
 61

-cere poporatia are tendinta siL a bi- clue, quelque soit la capacit de pro-
treacii, producind acel grad de nil duction, la tendance naturelle de la
zerie care impiedica cresterea ei ul- population est de la depasser. et,
terioara, asa Ca pe masurd ce creste en essayant de la dpasser, de pro-
productivitatea se inmultesc i oa- duire, suivant l'expression de Mal
menii producind, in scurta vreme, thus, ce degre de vice et de misere
aceleasi rezultate. qui est necessaire pour empecher tin
plus grand accroissement: de sorte
que si les forces productiVes aug-
mentant, la population augmentera
d'une quantite correspondante, et,
eu peu de temps, les mmes resultats
qu'auparavant se reprocluiront.
Si imediat dupa fraginentul din dreapta "'lend George con-
tinua:
Ce que je veux dire, c'est ceci : on ne pent pas trouver, en
qulque endroit que ce soit, un seul exemple a l'appui de cette
')
-pasaj, pe care d. Cuza ii eileaza indicind, ca s'ar gasi la pag. sod
a operei lui George, desi in realitate e la pag. 116. Indicatiunile
acestea false, cari se intilnesc adesea in Pofioratia d-lui Cuza, sint
inch' una din dificultatile ce incearca d-sa sa le creeze in vederea
unei eventuale incercari de divulgare a secretului lucrarii sale.
Dar sa continuarn:
_A. (I Cuza If. Grolgt
DES'PRE POPORATIE (p. 291) I'M/CW*4 ET PAI'VRETE (pag. 131)
Sint fapte cunoscute cari dovedesc I3ien -des faits connus prouvent
ca pe ling obstacolele pozitive si qu' ct du frein positif et du frein
preventive, de care vorbeste Malthus, de prudence de Malthus, il v en a
mai exista Inca o a treia categorie, un troisieme qui entre en jeu a me-
care se manifesteaza odath cu ridi- sure que s'eleve l'etalon du confort,
carea nivehilui indemanarii si a dez- et le dveloppement de l'intelligence.
voltarii intelectuale. Nasterile sint La proportion des naissances est plus
mai muneroase In tarile noua, unde grande dans les nouveaux etablisse-
lupta cu natura nu permite deeit o ments ou la lutte avec la nature laisse
viata intelectuala margenita, precum pen de temps pour la vie intellectu-
si printre saracii din Wile civilizate, elle, et parmi les classes pauvres des
cari se vad osinditi la un trai aproape vieux pays qui, au milieu de la ri-
animal, cleat la clasele cari se bu- chesse, sont privees de tous les avan-
curii de o stare mai bnn. _ tages qu'elle procure et reduites a une
vie animale, que parmi les classes
auxquelles l'accroissement de la ri-
chesse a apporte Pin dependance__
1) Op. citqt, pag. I I h.

www.dacoromanica.ro
 62

Si asa mai departe. As mai putea reproduce cel putin Inca.

de trei ori pe atita, pentru a arata eit a sustras d. Cuza din opera
lui Henry Grow. Este insa inutil, si voi trece mai departe la
Lorth, din a carui lucrare: Problivnes saciaux conlemporains apa-
ruta in frantuzeste la 1897, d. Cuza si-a insusit de asemenea inteo.
cantitate considerabila.
A. C. Citz'a Achille Loria
DEESPRE BOPOR A TIE (p. 303) PROBLinIER SOCIAUX (p. 84)
Acolo uncle Malthus vedea doualegi L oil Malthus voyait deux lois-
naturale, una care contrariaz produ- naturelles, l'une contrariant la pro-
cerea mijloacelor de existenta, cealal- duction des vivres, l'autre trop fa-
0:din cale afar favorabila unei pro- vorable a une surabondante produc,
duceri prea abundente de oameni, rea- tioh d'hommes, la realite nous pr-
litatea ne prezintadoua legi esential- sente donc deux lois essentiellement.
mente economice, sau mai, bine zis, conomiques on plutt deux aspects
doua aspecte antagoniste ale siste- antagonistes de notre systeme eco-
mului nostru economic bazat pe sa- nomique base sur le salaire. En effet,
lar. Si in adevar, pe de oparte acest d'une part, ce systeme limite le d-
sistem limiteaza dezvoltarea fortelor vellopement des forces productives-
productive, despartind factorii de et contient en des bornes rigoureu-
producere, pamintnl, munea si capita- ses l'augmentation des denrees agri-
htl; pe de alta parte el nimiceste coles. en sparant l'un de l'autre les
spiritul de continenta' in masse, si- facteurs de la production: la terre,.
lind pe muncitori ca s se multu- le travail et le capital; d'autre part,
measca cu un salar mizerabil. Aceste ii detruit la continence dans les mar-
doul efecte antagoniste ale sistemu- ses, en contraign ant le travailleur -a
lui determina, in mod fatal, acel es- accepter une paie mizrable et en le
cedent cronic al poporatiei pe care reduisant a un standar' of life degra-
Malthus II privea ca un rezultat fa- dant. Ces deux effets antagonistes
tal al anei legi naturale i ineluc- de reconomie a base de salaires: li-
tabile. mitation de la production agricole,
excitation a la procreation, amenent
necessairement cet excedent chroni-
que de la population que Malthus
Prenait pour le resultat fatal d'une
loi naturelle et ineluctable.

$i lined/at, dupa. acest pasaj necitat de d. Cuza, Loria zice:

Justement parce qu'il est at a des facteurs economiques pro-
pres au systeme du salaire , les
mendiants memes, vivent largement,. ')
fragment pe care d. Cuza 11 citeazii i dnfiii care reproduce farii
) Op. citat pag. 84-85.

www.dacoromanica.ro
 63

s theft' periodul ce urineath in lucrarea lui Lorla $i pe care il voi

reproduce si eu:
A. C. Crux
DESPRE POPORATIE (p. 303)
In Rusia, care reprezinta cu 40 de
ani in urma veacul de mijloc con-
timporan, poporatia in loc de a se
inmulti scadea in multe locuri. Io-
bagul nu procrea prea multi copii
pentru a nu-si compromite situatiu-
nea economica. Dar chid clacasul a
ajuns sa fie salariat, procrearea bru-
tan.' i neprevazatoare s'a manifestat
indata.
A. Loria
Pltour.kmEs soccAux.... (p. 85)
Dans cette Russie qui represente.
on rcpresentait, ii y a quarante ans,
le Moyen-Age conteinporain, la po-
pulation, loin d'augmenter, diminua
en plusieurs endroits taut que dura
le servage. Mais lorsque le servage
eut ete aboli par la loi de 1861 et
que le- serf eut ete converti en sa-
larie, la procreation imprvoyante et
brutale se manifesta en Russie aussi.

La pag. 304 acelasi sistern. D. Cuza reproduce ciThid urma-

torul pasaj :
La procreation effrenee West pas dictee par la nature, mais par
les institutions sociales; elle ne doit pas etre imputee a un defaut
des choses eternelles, mais a Pombre fugitive que projette sur elle
l'humanite ')

Si lined/at dup5.' acesta in lucrarea lui Loria urmeaza' pe-

riodul pe care-1 reproduc pe dousal coloane pe care insA. d. Cuza
nu giisefte de cumin(li eiteze:

A. C. Cuza
DESPRE POPORATIE (p. 304)
Dar un excedent al poporatiei e un
fenomen Inca si mai restrins de cum
ne-am putea inchipui dupa cele spuse
mai sus. Pentru ca sa se poat ma-
nifesta, nu trebue numai sa existe
institutia salariatului, ci trebue ca ea
sa fi luat o forma cu deosebire dura,
asa c muncitorul sa fie silit de a
se multami cu salariile cele mai sal-
zute, en asa numitele salare ale foa-
mei. E dovedit c muncitorul rau
plait procreaza nebuneste.
A. Loria
PROBaMES SOCIATTX (p_ 89)
MaiS un surplus de population est
un phenomene encore plus restreint
que ne le ferait supposer tout ce que
nous avons dit jusqu'ici. En effet, pour
gull se manifeste,I'institution du sa-
lari at n' est pas seulement necessaire :
ii faut encore qu'elle ait pris tine
forme particulierement dure et que
l'ouvrier soit reduit a accepter le sa-
laire de la faim. Il est avere que
lorsque l'ouvrier est insuffisamment
paye ii procree follement;....

1) Op. citat p. 88-89.

www.dacoromanica.ro
 6-1

De ce d. Cuza a reprodus in guilemete fragmentul anterior

5i pe acesta 11 da' ca al d-sale? Dar dac as insista asupra tutu-
ror incorectitudinilor de acest soi ale d-lui Cuza, capitolul acesta
ar lua dimensiuni colosale.
Voi trece de-a dreptul la cel din urm'a autor, pe care d. Cuza
ii claseafa pe nedrept intre socialisti, la Fr. S.XzW, a cilrui mo-
nografie: La fiopulation a lc systivac social 1897, a fost utilizattt
de d. Cuza si in partea constnictiva a Poporatici, dup`a cum yom
yedea.

J. (1 cilLa
DEspitr. popoRATIE (p. 308 309)
In secoluj prezent razboaiele, epi-
demiile si foametele nu au contri-
buit, ea in secolelc precedente, la
distrugerea escedentului poporatiei,
care a crescut precum nu crescuse
niciodat mai inainte i cu toate. a-
ceste, productiunea subsistentelor a
fost pururea cu mult superioara pro-
ductinnii oamenilor.
Fr.
LA. POPULATION ET LE sysTina: 'UUIAh
(p. 120)
Dans le siecle present les guerres,
les epidemics et les famines n'ont
pas contribue comme dans les sie-
des precedents a dtruire l'exces de
la population, qui s'est accrue comme
elle lie l'avait jamais fait auparavant
et cependant la production des sub-
sistances a toujours ete de beaueoup
superieure a la production des hom-
mes.

.1. ( Cnow Fr. S. AVPti

DESP1tE PorolIATtE (p. 310).
Tari le in cari poporatia ajuuge la
o densitate foarte mare sint sau ta.-
rile foarte bogate, sau acele ale cd-
nor locuitori au prea putine trebuinti,
ca China. Foametele, i razboaiele,
departe de a fi consecinti ale unei
poporatii prea indesite, nu sint, de
obiceiu, decit rezultatele unei rele
organizatii sociale.
LA POPULATION... (p. 124).
Les pays oil la population atteint
une de.nsite considerable sont, ou
les pays trs riches, on ceux dont
les habitants n'ont presque pas de
besoins... Les famines, les guerres,
les cataclysmes sociaux, loin d'etre
tine consequence de l'exces de la
population, ne sont ordinairement
que le resultat d'une mauvaise or-
ganisation sociale.

J. C. eil..:47 1).. S. A7///.

DEsPRE POPORATIR (p. 310).
Natalitatea este supusa unor legi
pe cari nici Malthus nici discipulii
lui nu le-a intrevazut nici de departe.
S'a vazut natiuni cari, dupa ce au
ajuns a se imbogati, avind o popo-
ratie foarte deasa, an inceput a se
LA port LAT1ON... (p. 147).
La natalite est soumise a des lois
que ni Malthus ni ses disciples n'ont
jamais entrevues, meme de loin. On
a vu de nations entrer dans une pe-
riode de grande civilisation, s'enri-
chin, avoir tine population tres dense,

www.dacoromanica.ro
 05

imputina si an pierit printeo ane- puis, tout a coup, se depeupler et

mie lenta. Sfirsitul civilizatiuijilor
antice nu 1-a determinat pe atit raz-
1)oaie1e, pe cit oprirea natalitatii.
perir par une sorte de lente an &Me...
Qu'est-ce qui determina la fin des
civilisations antiques ? Ce ne fut pas
-tant les guerres et les invasions,
que Parrt de la natant&

hneWial dupA acest pasaj, YIN zice:

La loi de Malthus n'explique rien. Eufermee dans sa rigide
formule , mais encore a expliquer les retours et
les fluctuations de la civilisation humaine. `)

Pe acest pasaj d. Cuza ii citerna, refirodfice insa Jam str ci-

Yezr fie cel /medial firmator:
A. ( (itzel
DEINPRE POPORATIE (p. 310 311)
Poporatia ea toate celelalte feno-
-mene este supusa unor legi generale
ineluctabile. Mijlocia natalitatii nu
se coboara nici odatk mai jos de
20 de nasteri si nu se ridica nici
odata mai sus de 50 de nasteri la
1000 de locuitori. Dar toate oscila-
Vile cari se produc intre 20 si 50 slut
rezultatele necesare, nu ale unei legi
biologice fatale, ci a unei legi eco-
nomice si sociale, care variaza dupa
variatiile civilizatiei i ale constitu-
.tiei economice.
Fr. S. Nifii
LA POPULATION... (p.147)
Comme nous le verrons par la
suite, la population, ainsi que tous
les phenomenes naturels, est soulnise
a des lois gnerales, ineluctables.
L'etude statistique nous prouve que
la moyenne de la natalite ne descend
prespue jamais au-dessous de vingt
naissances par 1000 habitants, et ne
s'eleve presque jamais au-dessns de
einquante.
Mais toutes les oscillations qui se
produisent entre 20 et 50 sont les
residtats necessaires, non d'une loi
biologique fatale, mais d'une loi co-
nomique et sociale, variant selon les
variations de la civilisation et de la
constitution economique.

A. CI Ca
DESPRE POPOUATLE (p. 312 313).
Observatia ne arata in mod evi-
dent ca civilizatia Uncle in mod a:poll-
Ian la mentinerea natalitatii, in li-
mite determinate, fara de a vatama
desvoltarea rasei, pe cind oHce pre-
cautiune voluntara duce de-a drep-
Pi-. S. Nitli
LA roerLATIoN... (p. 228).
L'observation objective nous de
montre clairement que la civilisa-
tion tend spontan/men/ a enfermer la
natalite dans des limites dtenninees,
sans porter obstacle au dveloppe
ment de la race, mais toute precau-

I) Op. cit. p. 147.

5

www.dacoromanica.ro
 116

tul la degenerescenta siinturilor i tion volontaire ne fait au contraire-

la decaderea rasei. que niener h la degenerescence des-
sens et h la decadence de la race.

Si in sfirsit, fara a mai insista asupra numeroaselor furaturi

ce a$ mai putea indica, pot conchicle:
Daca d. Cuza ar fi fost cinstit, sau n'ar fi facut istoricul
doctrinei populatiei a,$a cum 1-a facut, sau ar fi deschis la pag.
97 o mare guilemeta pe care n'ar fi inchis-o decit la pag. 315,
atunci cum si-ar fi putut d-sa valorifica Ivastele cunostinti,,
in materie i adinca pricepere a chestiunii ? Cum ar fi putut ob-
tine prerniul Academiei i catedra de economic political? Cum,
toata opera sa sa se reduca la 152 de pagine, partea constructiva
a Pofiorafthi?
Voi arata ins a. ca si aceasfa fiat* a operei d-hii Cuza este
A/nisi/atm

www.dacoromanica.ro
 0 Problem tiinific
Dup ce m'am ocupat de sectiunea intiia si de partea a 2-a .
a celei de a doua sectiuni a operei d-lui Cuza, si am aratat gra-
vele incorectitudini, plagiatele de cari s'a servit d-sa pentru a-si
ingrosa opera; dupa ce, cu alte cuvinte, am dovedit prin sistemul
propriu al celor doua coloane, c cea mai mare parte a Pofiona-
tier; adica 314 pagini din 466, sint plagiate, ramine sa m ocup
si de ultima parte a lucrarii, de partea constructiva, aceia despre
care d. Cuza zice ca.' este: qucrarea mea proprie, partea mea de
muncay, recunoscind oarecum implicit, ca tot ce precede aceasta
parte este lucrarea illom, munca altern.
Intrind in aceasta ultima parte a lucrarii d-lui Cuza, trebue
sa amintesc de <<punctele precise") ale d-sale, de conditiunile, in
cari d-sa insusi ar recunoaste, ca 9raga este un plagiat. In
(Introducere> am aratat cari sint acele cpuncte precise"), aici nu
voi reproduce decit pe cel dintii, pentruca discutiunea din acest
capitol nu se invirteste decit asupra acestui punct j anume:
I) Ca s'a gasit altciueva mai inainte de mine, care sa considere
ca o problema SiSfi55o contrazicerile dovedite asupra teoriei lui
Malthus si de care en m'as fi servit san inspirat ').

Stabilind acest punct, d. Cuza a intrebuintat putina siretenie,

ca de obicei de altfel. Caci ce insearnna, c contrazicerile asupra
teoriei lui Malthus sint o firoblema ftrinffea.9 Aceste contraziceri
sint cu privire la teoria lui Malthus, iar teoria lui Malthus, in
virtutea careia populatia creste in progresie geometrica si sub-
sistentele in progresie aritmetica; in virtutea careia pauperizmul,
mizeria, se datoreste, nu unor defecte ale organizatiei sociale, ci
escesului de populatie, teoria lui Malthus este prin_urmare o firo-
blemd ft/muffed i nu o copilarie. Oare d. Cuza crede, c altii au
sustinut c teoria lui Malthus este o copilarie si ca d-sa a venit
cel dintii sa afirme, ca e o firoblemd fhingfica ?

1) A. C. Cuze : Cei doi Spenceri etc... p. 15.

www.dacoromanica.ro
 GM

Dar d. Cuza, care e siret, poate sa-mi raspunda: dar eu nu

sustin, ca am indicat cel dintii, ca teorra ml Malthus este o pro-
blema stiintifica; ci ca contrazicerile asupra acestei teorii sint o
problema stiintifica. $i d-sa ar putea s mai adaoge:
al d-lui Cuza, natu-
In fata acestor co/at-az/red spiritul nostril
ral famine in cea mai desavir$ita neduinerire. In care parte sta
adevarul ? Pe eine sa urinam pentru a nu gre,i ? 1).

Va s zica, sustine d. Cuza, nu teoria lui Malthus, ci contra-

zicerde ce exista asupra ei, formeaza o fir-olden/a ftiintr'rfar; aceasta
am sustinut eu pentru In flia oara.
Am cautat si relevez aceasta argumentare judo/ea a d-lui
Cuza, pentru a arata cit de bine $tie d-sa sa incurce lucrurile in
bc sa le descurce.
Dar aceste iontrazieeri de uncle provin ? S'au ivit ele din
senin ? Evident ct nu. Contrazicerile s'au nascut din faptul, ca
teoriei liii Malthus s'au opus ath' troth de catre 1/1. economifir:
Problema fleinOca prin urmare nu consta in dovedirea existentel
contrazicerikr, ci in rezobvirea kr, adica in rezolvirea thestinna
populapei, pusa de Malthus si de toti ceilalti autori, cari s'au ocu-
pat de ea dind solutiuni deosebite. Cu alte cuvinte. daca luam
teorar mar _Walthas, ca puuct central al discutiunii chestiunii popu-
latiei, cum a facut d. Cuza si cum fac mai toti autorii, atunci
accnsta constitue in adevar o firoblema 4.trialrnea i anume: pro-
blema 4111.741:ficii a ch('strnaii ,bofinlatail
$i daca este asa, atunci ce umbla d. Cuza cu problema stiin-
tifica a contrazicerilor, ce incurca lucrurile cu demagogia sa de
toate zilele, dud chestiunea se pune atit de clar in felul aratat aci?
Prin urmare a enunta, ci existenta contrazicerilor asupra
teoriei lui Malthus este o problema stiintifica este sub o alta
forma a spune, ca leorM iiu Malthus este o Aroblema ;.trinffica.
Dar ar putea oare d. Cuza sa-mi arate an surgar autor de valoare,
care sa sustie cit chestiunea populatiei in Economia politica, si
deci teoria lui Malthus, caci ea e punctul central al discutiunii,
au este o firoblema stringrgea /') As fi foarte curios sa-1 vad pe d.
Cuza afatind lucrul acesta. Dar n-o sa faca, pentru cit nu exista
nici unul, afara doar de Diihring, care sustine cit teoria lui Mal-
thus este o moastraasitate monad *i Dumont, pentru care aceiasi
teorie n-are valoare teoretica si importanta practica. $i atunci, dacil
loft aatora recunosc ca teoria lui Malthus este o problema stiin-

I) J. ( . Cuza : Despre Poporatie , p. 321.

2) Bine inteles aci e vorba de /coda lui Malthus $i nu de illalams
insup: Asupra lui Malthus s-au facut foarte multe aprecieri defavorabile
Mary a niers pina acolo i cred ca a avid dreptate ca 1-a denumit
maestru al plagiatulni .

www.dacoromanica.ro
 tit

tifica, de ce spline d. Cuza ca e original, ca e cel dintii, care a

spits lucrul acesta? Nu este oare o incorectitudine aceasta?
A, daca este o chestie, care comporta discutie *i asupra Ca-
reia porde fi vorba de originalitatca son de filavatul d-lui Cuza,
apoi e alta. Caci daca d. Cuza nu este *i nn poate fi orzPirral,
cind sustine ca teoria lui Malthus este o problema *tiintifica; apoi
a r fintea Ji original atunci cind e vorba de mijiocul prin care d-sa
releva, pune in evidenta, aceasta problema *tiintifica. Asupra aceslei
chestiuni incape discutiune, *i vom discuta, (lath' d. Cuza este sau
nu origimil, daca d. Cuza este sau nu cel dintil, care etc. etc.
Care este milker/I prin care d. Cuza pune in evident pro-
blerna stiintifica de care e vorba? Este sistemul celor (loud coloan(',
bine inteles nu in felul intrebuintat de mine. D. Cuza n-a cautat
sa clovedeasca plagiatul cuiva in lucrarea sa: Despre Poporatie.
Intrebuinteaza ins sistemul celor doua coloane, in cari pune la
stinga citiva partizani de-ai liii Malthus, iar la dreapta citiva ad-
versari ai aceluiasi autor.
Pentru a fi mai bine inteles, *i pentru a-mi servi mai apoi
la dovedirea afirmatiunei, ca d. Cuza s-a /nspirat, in alegerea
acestui sistem, dela alti autori *i fntrucit s-a inspirat dela ei; voi
reproduce o parte din aceasta expunere. Iata curn procedeaza d.
Cuza: ')
Este sigur Ca stiinta nu 1-a pA- <De un secol incoace2) faptele sint
rAsit (peMalthus) si desi ea a im- o (1esmintire constant a legii liii
bunAtAtit unile din tezele liii, in Malthus, cea ce dovedeste ca legile
formA si in fond admitind cA in ge "a firiori nu an mai mare valoare in
nere doctrina lui nu se aplicA nu- Stiinti economice decit pretutindeni
mai decit la unele iniprejurari, to- ainrea . J'vrs Gum/.
tusi ea II apArg. In contra unor ata-
curi nejustificate.... DacA cetitorul ar aminti de Mal-
Robed rou Arobl. thus, a cArui Essay on Population,
<a apdrut in 1798, in cazul acesta eu
Si de aceia pentru c se nasc as observa cA aceastA scriere, in
mai multi indivizi decit an putinta forma ei dintii nu-i decit un plagiat
de a trAi trebue s aiha loc in fie- superficial de scolar imbracat in-
care caz, 0 lupta pentru existent, tr'un stil declamator de popA, din
fie cu vreun alt individ din aceiasi De Foe, Sir James Steuart, Town-
specie, fie cu indivizi din specii di- send, Franklin, Wallace etc... si c
ferite, fie cu conditiunile fisice ale ,nu contine mAcar o singurA idee
vietii. Aceasta nu-i decit doctrina originalg. Sensatia mare pe care
lui Malthus aplicatA cu o intensi- a produs-o acest pamflet se dato-
tate en mult mai considerabil in- reste exclusiv intereselor de partid.
tregului regn animal si vegetal, cad Ke7r1 Mara.

1) Despre Poporatie pag. 315 si urm.

2) Controversa seem-Oar:1 a 41-loi Cuza, despre care voi vorbi iii capi-
tolul urmAtor.

www.dacoromanica.ro
 70

nu exist aici nici productiune ar- Ii sigur ca doctrina lui Malthus

tificiala de mijloace de hrana, nici
restrictie impusa casatoriei de catre
prudenta .
Ch. Dimwit.
gAsupra unora din expresiuni si a
sfaturilor practice pe cari le da
Malthus parerile economistilor ac-
4tuali sint impartite dup a. cum usor
se poate intelege Dar ideile fun-
damentale ale lui Malthus pot fi
considerate ca o cncerire definitiva
a stiintii .
1f70,o(in Roseher.
Incerearea lui Malthus este o-
pera fundamentala asupra subiec-
tului economic al poporatiei ; ea nu
a fost pin g. acum intrecutd cu toate
defectele ei reale, adeseori semna-
late si cite odata en prea multa
subtilitate*.
Luii Cossa.
nu-si gaseste aplicarea ei in timpu
rile noastre si se pare chiar ca nu
se va aplica Inca cel putin doua sau
trei secole daca nu mai mult. Mij-
loacele de subsistenta daca consi-
deram universul In intregimea lui,
tind sa creasca mai repede decit
crenul omenesc .
Pail/ Lerov-Reattlica.
Legea h.)i Malthus nu explica
nimic. Inchisa -in rigida ei formula
desmintita de istorie i de demo-
grafie, ea este incapabila de a ex-
plica nu numai misterul mizeriei
dar si schimbarile i fluctuatiile ci
vilizaiei umane. Nu mai este dar en
putinta de a da numele de lege unei
teorii, care este in complecta, con
trazicere cu faptele, prectun e aceia
a lui Malthus .
E. S. Xi/h..

Iata procedeul d-lui Cuza utilizat in scopul de a reliefa pro-

bleina ftlintified. $i acum se cuvine s arat de war $i tatmell s'a
inspirat d. Cuza in alegerea acestui.procedeu. Doi sint autorii pe
cari d. Cuza i-a pus la contributie, i anume: Robert von Mail
$i, Er. S. Nittz: S incepern cu cel de-al doilea, cu Fr. S. Nittr:
Profesorul dela Neapole intrebuinteaza un sistem analog., in
acelas scop, adeca pentru a arata varielatea teorlilor ce s'au emis
in chestiunea populatiei, confuzia ce domneste iii tiinta asupra
acestei chestiuni. In lucrarea sa: La .population et le systiwie so-
rial, aparuta in 1897, lucrare, clespre care am mai vorbit i asupra
careia voi reveni mai tirziu, Aria/ spune:
:inacum dupa ce am demonstrat sub ce influente econoinice, de
mografice i sociale s'au format ina/Iijdele doarint ale papilla/lei, ne
ramlne sa studiem _adevaratele legi ale populatiei asa cum /Isar in
chip manifest dintr'o cercetare obiectiva i impartiala.
Teoriile cele mai importante si cele mai originale se pot rezuma
astfel :

I) MN op. citat p. 115.

www.dacoromanica.ro
 -11:TORI TEORII CONCLUZII PRACTICE

Bodin, Samba Orice crestere a populatiei este un bine. Nu exista de- Statul trebue s incurajeze cres-
si predecesorii zechilibru intre populatie i subsistente.
lui Malthus terea populatiei.

Malthus Cresterea populatiei tinde sa Dar intilneste obstacole

intreack subsistentele a) pozitive Pentru a evita a sa se adopte b.
1798 b) negative

Darwin Lupta pentru existent& Si una i cealalt Laissa-tain', adica sd se evite pe

Idem a) selectiune naturala duc la evolutie
1859 ti selectinne artificiala 6, pentru avantajele speciei.

Sjawcer Procental de inmultire variaza in Idem Idem Trebue s stimulam Care indivi-
1852 66 raport cu dualizatie.

Gaillard Productiunea oamenilor tinde sa se echilibreze cu pro- ur nssez.lain .

.

1855 ductiunea subsistentelor.

t. Orice faza economica are o lege special& a populatiei.

1859 Sistemul capitalist actual duce. la hyperdemie. Colectivism.

Loria Populatia este striint legata de sistemul social si la rindul

san sistemul social este intiin legat de proprietatea Evolutia economica este fatala.
1882 funciara.

Dumont Populatia nu tinde sa intreaca subsistentele. Natalitatea Spre socializare.

1890 variaza in raport invers cu captlaritatea sociala.

www.dacoromanica.ro
 79

Si dupa ce face acest tablou prin care ..Vitt/ tinde s inve-

dereze multii5lek legi ale populatiei, el zice:
Acestea stint doctrine allt de Pariah' oi d diterite wick de altele atit
in premisele lor teoretice cit i in eonsecintele lor practice ; c este
imposlbil (le a aseunde cji departe de a fi rezultatul unei observatii
largi i objective, ele au suferit influenta directii a mediului am-
biant .5i a teoriilor politice profesate de care antorii lor ').
In acest mod invedereaza NW/. problema stiintifica a ches-
tiunii populatiei, pusa de Malthus si atit de incurcata din pricina
mu101elor 5i variatelor doctrine, cari s'au produs dela Malthus
incoace.
E usor de a vedea, ca Xith desi nu spune cuvintul, pune-
(reef* problema stiintifica casi d. Cuza i mai mult o scoate-
in relief printeun proreden sundar. Natural, Ca d. Cuza nu pro-
cedeaza intocuut, ca Ardti; prea ar fi fost batator la ochi i pla-
giatul prea evident. D. Caza este pervers i n'a vrut sa se lase
prins cu atita usurinta. De aceea, ftr s piard5 din vedere re-
zultatul, nuantand putin procedeul. D-sa indica atitudinea auto-
rilor fata de teoria lui Malthus punIndu-i pe doua coloane; Xitti
indica aceiasi atitudine in tabloul ce am reprodus punind pe an-
tor/ fi teonile kr fata de Malthus 5i de teoria sa.
Dar aceasta nuanp, pe care o aduce d. Cuza in intrebuin-
tarea areluiaf firocedeu, in afara de tendinta mascarii plagiatului,
nu are ea si 0 altd surth tot atit de putin avuabil5J Sustin c
da. $i aceasta altd sursa este Robert von Jlohl, autorul unei bune
lucrari de Economie politica din care d. Cuza s'a inspirat, atunci
cind a fost vorba s faca istoricul teoriei populatiei. Si lucrul
acesta d. Cuza nu I-a ascuns, caci d-sa insusi spune:
ii fiindca. Malthus, dac g. n'a fost cel dintii care s'a indeletnicit
mai de aproape cu aceasta problema, a fost acela care a discutat-o
mai pe larg, 5i care a provocat mai ales, o intreagg mi5care stilt,
Wick avind de scop de a formula principiul poporatiei, de aceea,
$,unnind exemplol lid Robert von Mohl, vom lua teoria lui Malthus ca
punctul central al intregii discutiuni, impdrtind scriitorii, cari s'au
ocupat de politica poporatiei in trei grupe mari Prederesodi lui
Malthus; Pi-hilt/Porn' lui Malthus 5i Protivnidi lui Malthus '').

$i natural, ca. atunci cind a fost vorba s introduca nuanfa

spre a se deosebi cit decit de Nitti, d-sa si-a arnintit de aceasta
irnpartire a lui von Mold, pe care a adoptat-o, si a indicat pe
doua coloane atitudinea partinitorilor i a jorotivnicilor lui Malthus-
fata de teoria acestuia, despre predecesori, evident neputind
fi vorbA.
I) AT:id op. citat p. 117.
2) Despre Poporatie, pag. 102.

www.dacoromanica.ro
 73

Si ca o dovada, c. e asa, ca d. Cuza s'a inspirat dela Ro-

bert von MON In nuantarea acestui procedeu, avem propria sa
marturisire in cele ce urmeaza, imediat dupa citatul de mai sus:
.17,ind astJet hut/idea noastra diterdele pareri eari s'au emis asufint
acestui important subject, voin proceda la cercetarea lor rruica si lie man
ineerea opal sa tarmIllain Inca oda/a pine/till/1 poporaliei..1).

Cea-ce inseamna, c d. Cuza, alunci cind s'a ocupat de iiii-

partirea autorilor dupa Robert von Jiohi, s'a 0411 i la a a dona
utilizare a acestei impartiri; utilizare, care constitue procedeul de
care e vorba cu nuanta aratata.
Pentru a ilustra Insa i mai bine afirmatiunea ce am facut
si a intari si dovezile ce am adus in sprijinul ei, voi cita citeva
rinduri din cunoscutul economist italian Achulle foria, din cari
se va vedea, ci dinsul considera problema pusa de Malthus ca a
firoblema shinfi'ficii, nu numai pentru valoarea ei intrinseca, ci si
pentru studille, disci/1/.1mi1e, ecrturile i con/rovresele la caH a
dat nastere.
Printre teoriile social& cari au umplut secolul nostru de (on-
savante si de certuri filosofice, nici una, desigur, n'a numarat
traverse
apdralori mai viteji sau dusmani mai formidabili decit aceea a lui
Malthus asupra populatiei. La inceput salutat cu strigAte de entu-
ziasm, mai tirziu acoperitai de impreegiuni atroce, ea este si astKzi
obiectul unor studii serioase t;i al unor disentillni trudPc 2).
Si In modul acesta se face dovada ca primul capitol al
partii constructive a Pofiorat'fri este plagiat. Se va vedea c. 1a-
giatele capitolelor urmatoare grit si mai evidente si mai dovedite.
In acele eapitole d. Cuza nu a plagiat numai idei, ci chiar for-
mularile acelor idei, i sistemul paralelor prin doua coloane
va relua functionarea sa normala si convingatoare.

1) Despre Poporgie, p. 102.

2) Problemes sociaux contemporains p. 77.

www.dacoromanica.ro
 0 contradictie
Duph ce am aratat cu indicatiunea sorgintei, ca pretentiu-
nea d.lui A. C. Cuza de a fi descoperit, ca contrazicerile si con-
fuziunea ce este in stiinta asupra teoriei lui Malthus constituesc
o problerna stiintifica; si dupa ce, tot cu indicatiunea autorilor
pusi la contributie de d-sa am dovedit si c. modul de a reliefa
aceasta problema si acele contraziceri i confuziuni este plagiat;
trebue sa trecem la punctul al doilea, si anume:- la pretinsa con-
tradictie dthtre fondul de idei adeviirat al trorir/ malthusiene .y/
forma grefita In care el a fost exprimat.
D. A. C. Cuza pune mult pret pe aceasta mare descoperire,
caci gratie ei d-sa rezolv seculara controversa asupra malthusia-
nismului, impacind toate spiritele, conciliind pe toti autorii, si pe
adversarii ca si pe partizanii lui Malthus, dindu-le si unora si
altora cite o particica de clreptate, dupa ce bine inteles isi
insuseste partea leului. Intelegeti bine cum sea. lucrul. $i Ricardo
si Von Mohl, si Stuart Mill si Molinari si Huxley 5i Cossa 5i
toti partizanii malthusianismului au dreptate, cind sustin teoria
pastorului protestant, caci Malthus a stabilit un adevar stiintific
inebranlabil sustinind c. populatia are tendinta de a se tumult/
repede decit mOoacele de existenta. Si List si Guyot si Da-
ring si Marx si Ingram si Nitti si toti adversarii malthusianis-
mului au dreptate combatind teoria aceluias pastor, caci Malthus
exprimindu-yi adeviirul stthrtific descoperit de el intr'o jormii nea-
decvaM, i-a dat aparentele unui neadeviir, de oare-ce proportiile
stabilite de Malthus in ce priveste cresterea populatiei si sporirea
mijloacelor de existenta sint inexacte stil'utOerste. Natural ca par-
tea leului si-o pastreaza d. Cuza pentru d-sa, pentru ca d-sa este
spiritul mare, profund; mintea adinc cercetatoare, care scrutind
un intreg secol de certuri a putut revela adevarul si salva /dela
inlaturind /brma inselatoare.
Dar oare aceasta ocontradigic dintre fond si forma, care in
definitiv este pur si simplu o copilarie cind i se atribue impor-
tanta teoretica ce-i da d. Cuza, sa fie in adevar opera d-lui Cuza?
Oare meritul descoperirei acestei conh-adictil este al d-lui Cuza?

www.dacoromanica.ro
 75

"Nu. Nici acest merit microscopic nu are d-sa. $i pentru a dovedi

lucrul acesta este nevoie de un mic preambul.
Trebue, mai intii de toate, s precizez fara putinta vre-unei
controverse sau a unei intentionate interpreta'ri de rea credinta,
in ce consta dupa d. Cuza aceasta contradictie. $i pentru
.aceasta voi recurge chiar la d-sa:
Ori cum fie, trebue sa recunoastem ca pada/ de Wei dela care
pleaca Malthus este mai presus de ori-cd indoiala adevarat. Eroarea
lui Malthus, daca eroare este, trebue dar cantata aiurea i o gasim,
dupa cum am spus, in Praia graila in care a cautat sag imbrace.
Pentru a exprima in/r'o sthgani formula aceasta deosebire calilailra
intre cresterea poporatiei si cresterea mijloacelor de existenta, Mal-
thus a fost ademeuit sa dea o preciziune oarecum makmalica gindirii
sale, servindu-se de un mod de a se exprima intrebuintat mai ina
inte de dinsul si de calugarul venetian Ortes:
Chid nopomtio nu este optha de aki un frI de obslacol, ea mop
creseind //idol/ la &care i/o/f il-zen ci dine/ in ani i oryie din perioada in
perioada, dafia o progresiane geomelrkd.
Milloacele di subsislenta, in circmnslanfrli ride mai favombik Indus-
lriei, nu pol ;del' oda/a sa sponasea mai riper& dell/ dapa o pivresimur
(idfine/fra.
Cu alte cuviute Malthus pretinde ca poporatia s-ar inmulti ca
1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, pe cind mijloacele de existenta nu s'ar
putea spori decit ea 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, dind acestei formule va-
loare de /es,re absolula, valabila pentru toate timpurile si in orice un
prejurare. Despre o lege ins care s'ar putea formula in modul
acesta dup cum cu drept cuvint observa Ruielin. nici nu poate_
fi orbA macar.
Caci dacd este -mai nrtwns in (nice indoiala aderiIra/: c poporatia
este limitata de mijloacele de subsistenta ; ca productivitatea pa"-
mintului nu este nemarginita pe dud facultatea procreativa a omu
lui se transmite neatinsa dela o generatie la alta; ca poporatia are
tendinta constanta de a trece de mijloacele de existenta i ca ma
rele obstacol al cresterii sale este lipsa de hrana; e ca gmil de
a zice: c poporatia creste In firogresiane geoniarira, pe cind mijloa
cele de existenta, in conditiunile cele mai favorabile industriei nu
s'ar putea spori decit in pm,rresiane athntelfrii ').
Am facut acest lung citat pentru a stabili in mod neindoios
-si nediscutabil, ca aceasta contradictie., care da.' atit de mult de
lucru d-lui Cuza si din neobservarea careia avem o controversa
seculard este cu privire la .formularca cc/or dona progresinni, cari
nu corespund fOnduln/ dc ar/ al teoriei lui Malthus. C. este ade-
varat, ci forta procreativa a populatiei este nelinntata; ca este
adevarat, ca mijloacele de subsistenta sint marginite; dar nn este
1) Despre poporatie pag. 326. Sublinierile sint ale d-lui Cuza.

www.dacoromanica.ro
 76

adevarat i deci forma contrazice fondul- ca populatia si sub-

sistentele Sporesc in progresiunile indicate de Malthus.
Aci este contradicthr, in aceasta consta ea.
Sa vedem acum, daca d. Cuza este cel intii, care a relevat-o
pi daca deci meritul Ii revine d-sale.
Votbind auditorilor cursului sau de economie politica intre
anii 1836-1838 despre teoria lui Malthus, si insistind asupra celor
doua propozitii, in call acesta Ii cristalizeaza conceptiunea, Pelle-
grino Rossi zicea:
Sustin ea cele Ana firofiozilii nu sint serios contestate ; cad nimenc-
n-a spus Ca omul, dacil s-ar rasa in voia fortei sale de procreatie,
fdra sa i se opue vreun obstacol sau constringere, ar fi in stare
sa-si gaseasca mijloacele de subsistentai suficiente; aceasta ar fi to-
tusi propozitia inversa, (celei a lui Malthus). Grace s-a pant ronlesla
sin/ edi (lona niwirsiani slaldlile de Alaldms. Mal grbesc sa rectinosc,.
ca este imposibil de a ajunge in aceasta materie la o demonstratiune
riguroasa; (d. (Alta spune 0 preciziune oarecum nudemalith ) impo-
sibil de a dovedi ea fiind un fapt general si constant, (d. Cuza zice:
dind acestei formule valoarea de le,.;,r absoluta, rwlaldla fien/ril /oak
lino/ink i ii, orice inorejurare). Ca una din aceste forte ar iucra
(WO o anumita progresie geometriek pe dud eelelalte numai dupa
cutare san cutar progresie pur aritmetica. Dar. pentru ea teoria s
fie adevfirath In esenta ei, neersar de a ajimge la o evalnan
malemalied a celor dona /ark: e destra ca una sa lucreze mai repede ea
cealalta 1).
Comparati ceeace spunea Rossi la 1836 cu ceeace spune d.
Cuza la 1899 si yeti vedea cit e acelas lucru. Ca si d. Cuza, Rossi
sustine, ca teoria lui Malthus este adeveiraM in ihndul ei sub-
stantiellement vraie dar ca form, In care a fiat Imbriicata este-
wre) citti cele doua progresiuni. Si desigur ca nu Rossi s-a in-
spirat dela d. Cuza.
Dar sa mergem mai departe. Un alt autor, G. Cohn, releva
iarasi inainte de d. Cuza aceiasi contradictie dintre fond si forma.
Regret ca nu posed lucrarea lui Cohn, System der Yalional(iko-
nomie, insa citat de catre Alaurfre Block dinsul se exprima in
modul urmator :
Imperfectiunile formulei intrebuintate de Malthus nu merit nici o
atentie. (D. Cuza isi face o glorie din observarea lor). S-a aratat
adesea, Ca cele Ana progresinni sin/ athise de inerarldali.... Nu e vorba
de mai marea sau mai mica exactitate a expunerei mini autor, ei
de slabilirea nnui adevar, care dqraial de uncle impeifeeliani de redaclie,
a obtinut adesiunea din ce in ce mai convins a tuturor oamenilor
competenti 2).

I) P. Rossi: Cours d'conomie politique, 1851 lectia I9-a, pag. 238.

2) illaurice Block: Les progres de la science economique etc... 1897 ed_
II-a vol. r p. 673 674.

www.dacoromanica.ro
 77

Si iata cum se exprna insusi Maurice Block asupra ace-

1eiasi chestiuni:
Mai departe se va vedea, ea' jonAl dodrinei (d. Cuza zice: fondul
de idei ) a fost generalmente admis, chiar de care aceia cari par
ca-1 critica mai mult, obiectilmile adresindn-le cel mai adesea WWI
lucrari Min es('n/i(de 1).
Si dupa ce arata aceste obiectiuni Block continua:
Toate aceste obiectiuni nu ating /imita bier/al/or, ele tie mar-
ginesc a discuta, ca sa zic akm, finhile diagranai nprezen/ak de co/re
cele (Iona progresinni 2).

Acelas lucru, pe care-I sustine i d. Cuza, fara *lima a-I da

c a o mare descoperire, cum face d-sa; si fara a avea pretentiunea
ca a gasit cauzele gunei controverse seculare*. $i ironia soartei
.a vrut, ca atit G. Cohn, care zice, ca asupra acestei contradicg/
il n'y a pas un mot a perdrez, cit si _W. Block, care iarsi nu-si
face nici o reclama din relevarea aceleiasi contradictil sa fie, a-
-mindoi, rpm:
Ma intorc indarat, la un autor de mare merit si care in
chestiunea populatiei a adus un punct de vedere non pe vremea
lui, despre care voi vorbl mai- departe. El se numeste Alexandre
R. Everett, a carui lucrare de un format mic, e drept; dar
foarte importanta a aparut intai in englezeste in 1823, si apoi
la 1826 in traducere franceza sub titlul: ,Venevelles id?es snr Ia
population.
Fara sa aiba pretentiunea de a fi original si fara a trimbita
descoperirea lui, el arata inteo forma cit se poate de clara con-
tradictia dintre fonded de /del adevraf al lui Malthus si fOrma
Arre.yita in care il investminteaza. $i poate Everett este chiar cel
dintii, carp releva aceasta contradictie. Vorbind despre concluziile,
pe cari Malthus le trage din cele doua progresiuni relative la
cresterea populatiei si sporirea subsistentelor, si gasindu-le rigu-
roase dinsul adaoga:
Concluzia d-lui Malthus este riguroas; cruarea trebue sit fie
in premise. 0 descoperim nor. daa vom compara lama pe can
aces/ aulor a dal-a rafionamenfallli sin i).
Va sa zica aceiasi contradictie dintre jimd pi forma despre
care ne vorbeste d. Cuza. Mai departe, Everett aratind consecth-
fele Ouse ce deduce insu$i Malthus din cele doua propozitiuni in
cari isi cristalizeaza legea populatiei, i anume: pe deoparte Mal-
thus spune c. escesnl de pofinlafie duce la foamete; iar pe de alta
I) Op. cit. vol. I p. 653.
2) op. citat, vol. I, p. 653.
3) Op. citat, p. 54.

www.dacoromanica.ro
 78

ca nu se poate cita ca exemplu o singura natiune, care sa fi fost

rnentinuta sub nivelul fixat de produsele solului din cauza sufe-
rin(elor fizze 4i morale, el da acestei contradictii urmatoarea
explicatie:
In aceasta parte a lucrdrii rationamentele sint juste si con-
cludente ; ele distrieg insA in intregime rile done &me (progresiunea
geometricA i progresiunea aritmetic) ale teoriei sale: aceasta este
neindoios, deoarece el a prezentat cele- dou propozitii fimdamentale
intr'o fonna sinen/a, ,s-1 en concishme 1).

Cu alte cuvinte aceiasi contradictie (Entre fondul de idei si

forma, care se repercuteaza pima si asupra celor din nrma conse-
cinte ale legii malthusiene.
$i iata cum aceasta contradictie, pe care d. Cuza o invinueste
ca e cauza unei controverse sceulare, este descoperita Inca dela..
1823, adica 25 de ani dela aparitia cartii lui Malthus, in prima
ei forma si in prima ei editie. Si iata cum aceasta controversa
secularil inceteaza de a fi scenlard dupa 25 de ani dela ivirea ei.
Daca trebue sa-i recunoastem d-lui Cuza vre-o originalitate, apoi
este desigur aceia, pe care o are si bunul sau amic de principii,
qsimpaticul Nae Catavencu, autorul luptelor seculare, cari au
durat aproape treizeci de ani>>. Aceast originalitate, pe linga multe
alte la fel, o are d. Cuza si i-o recunosc cu plcere.
In acelas an,. in care d. Cuza a dat la ivealit marea sa opera:
Desfire Poporatic, putin mai inainte insa, profesorul dela Pavia,
Luigi Cossa a publicat o foarte interesanta lucrare: Histoirr des
doctrines (rconomrues, in care ocupindu-se de teoria lui Malthus,
spune :
El a studiat intent' chip cu adevrat magistral teoria economic& a
populatiei, cercetind principiul ei fundamental in diversele sale apli-
catiuni ; el a pus hazele /mei doctrine can, des/mica/a dr itmeli,sul ei
14a/do-ma/ma/le, (formularea celor &It'd progresinni) ,ti /ormulala cli
mai mulla nr(rizeime din punct de Nredere psicologic si statistic, rezist
victorios obiectiunilor, cari se bazeazA in mare parte pe echivocuri...
Ceeace insemneaza ca, Luigi Cossa, ca si d. Cuza dar mai
inainte de d-sa a sustinut acelas lucru si anume: Malthus a
exfirimat un fOnd dr idel adeviirat Intr'o jorma grepta.
$i in sfirsit ajungem la Fr. S. Nitti. profesor la Universi-
tatea din Neapale, care in 1897 a publicat in <<Biblioteca socio-
logica internationala, una din cele mai bune monografii ale ches-
tiunii 3) In a doua parte a lucrarii sale, in care Nitti se incearca
si stabileasca legea populatiei, .dupa ce arata, c. malthusianismul
a inceput sa fie parasit de toata lumea, adaoga :
1) Op. citat, p 64 65.
2) Luigi Cossa, op. citat, pag. 313.
3) Fr. S. : La Population et le Systeme social, 1 s97.

www.dacoromanica.ro
 79

Argunientul cel niai serios pentru apararea celof douri fainioase-

progresinni ale mi Malthus este ca, deli se ink mentsa pe illf Ia-p/ ade-,
yam/ esenfa sa, de sint gm,rifi Ill lonna I).

Adica cum spune d. Cuza i iarasi ma vad silit sa mai repet

'<Malthus a exAriMat nu _fined de /der' adivarat latr'o forma
greptii).
$i d. Cuza originalul nostru autor a luat acest argu-
ment, despre care vorbeste Vu1t, $i I-a insusit, si s'a pus sa re-
zolve cu el o ocontroversa secularav, dup5 ce II expune in lucrarea
sa cu caractere cursive $i bate toba In qntroducereb, atragind
atentia cetitorilor asupra descoperirii lui si a origthatitatii sale, a
autorului.
A$i putea sa inchei acest capitol, caci mi-am indeplinit sar-
cina ce-mi luasem, intocmai dup conditiunea pus de insusi d.,
Cuza in (J'ei dof Sfienerri2). Am dovedit, c cea mare descoperire,
cu care d. Cuza rezolva cproblema stiintifico a controversei seen-
tare, nu a facut-o d-sa; ca" $i alti autori, bite() forma mai mult
sau mai putin plastica, au aratat-o; $i ca ea a fost relevata tocmai
dela 1823 de catre Everett, care dupa cit cunosc eu ar fi putut
in adevar invoca paternitatea ei.
Pentru a nu da loc insa replicei d-lui Cuza, trebue sa mai
adaog citeva consideratiuni asupra acestei chestiuni.
D. Cuza ar putea obiecta, ca de$i in adevar autorii citati
mai sus au sesizat $i formulat contradictia <<dintre fondul de idei
adevarat $i forma gresita a teoriei lui Malthus, aceasta ins b. nu
inseamna, ta nu are $i d-sa dreptul de a o releva. Ba mai lima
ar putea spune d. Cuza faptul, ca dupb. Everett care a desco-
perit cel dintii contradictias'au gasit si altii cari s o reprodua
fara a fi invinuiti de plagiatori, este un argument in favoarea
sa. C1 prin urmare, d-sale nu i se poate aduce grava invinuire a
plagiatului, dac a. pe linga 5-6 autori, cari-1 imita pe Everett, se
adaoga $i d-sa al 7-lea.
Argumentarea aceasta are aparenta de a fi 1ogic i salva-
toare pentru d. Cuza, daca n'ar exista $i o circumstanM care
agraveaza mult situatia plagiatorului nostru. $i aceasta circum-
stanta agravanta este urnfatoarea: nici Rossi, nici _Moth, nici
('ossa, nici 2171/4 nici vreun altul, care a formulat contradictia in
chestie dupsai Everett, n'a dat-o ca originala, n'a revendicat pater-
nitatea ei. D. Cuza este singurul, care a avut tupeul acesta si
inch' in doua ipostase, fapt care mai adaoga o nota' agravantil. $i
mai accentuata.
In primul loc, d. Cuza, autorid, care in qntroducereap lu-
crarii sale spune despre eauL-a insafi a conjit.siunii, care domneste
in $tiinta asupra teoriei lui Malthus, gasind-o in antagonizmul

I) Xilli, op. citat, p. I IS.

2) V ezi pag. 15 i pag. 13 din Introducere .

www.dacoromanica.ro
 80

(Entre jimdal de /de /. adcvarat p forma grepth In care el a Ave`

exp./Mat, prin care noi credem c am inlaturat aceasta confuzie
daunatoare fientra totdeaaila... Lucrul acesta n'a indraznit sh-1
afirme nici until din urmasii lui Everett, pe cari i-am citat.
In al doilea loc, d. Cuza, Mends/114 acazatal de Napa/ al
d-lui prof. Basilescu, care desi $tie c sabia lui Damocles pla-
neaza asupra capului saucu toata neizbinda acuzatorului are
curajul sa puna intre alte conditii pentru dovedirea plagiatului
sari si aceasta con/rat/4/C, dupa cmn ant aratat in qIntroducere
citind polemica d-sale cu d. Basilescu: cei dol ,Venceri, $i pe care
o voi releva Inca odata.
2) ct altul, ca'utind sa-s,d (lea seanial despre cauza acestor contra-
ziceri, a aflat-o in anWonizmu/ dinTh ftmrhil de idi adeparat i fi1/7//i/
:,Yrepia .

Din aceste motive, apararea pe care eventual ar putea-o

invoca gautorub> Pofioraffel, se iutoarce impotriva lui insu$i,
zdrobindu-1. Iata ce ant avut de spus despre plagiatorul Cuza in
capitolul acesta; $i acum s. trecem mai departe in analiza lucrarii
$i a plagiatului sau.

www.dacoromanica.ro
 Legea populatiei

Am ajuns la capitolul cel mai interesant al acestei lucrari,

in care trebue sa rn ocup despre legea hotulatiri, asa cum a fost
formulata de d. A. C. Cuza. Va amintili, ca punctul 3 al conditiu- .
nilor puse de d. Cuza in Cri dot. Sficnirri era formulat in senzul
ca sa se faca dovada:
3 Ca legea ;poporaidei, am pm itill ii JOst jormalata de mine, /usese
fornettlala de altii mat I,jainle .
Ati observat bine: %fusese formulata de alftiv. D. Cuza s'a
tradat, caci in adevar d-sa nu a plagiat pe alhd, ci pe agic.
Da, d. Cuza nu are nici rnacar paternitatea formulei ce a rlat
&pi populatie/ Si aceasta este gray, mai gray decit tot ce ant zis
pina acum si voi zice dupa aceasta despre lucrarea si plagiatul
shu. Caci legea populatfri este esenta Poporafiei: Numai o noun
tonceptilinr 4'/ o noua orm/1(1re a acestei legi putea indreptati
cartea d-lui Cuza; celelalte chestiuni si c(contradictiiv fiind de ordin
secundar. Ei bine, d. Cuza a plagiat fi leg-ra populatiri, dind-o ca
a sa in formula exacta a altora, cari au scris cu mult inainte. $i
lucru curios, d. Cuza are o deosebita predilectie pentru tot ce e
vechin. D-sa nu prea obisnueste sa plagieze pe autorii noi. Lu-
crul acesta, pus in legatura cu ideile sale politice, ne pot lamuri
una din trasaturile caracteristice ale fiintii sale intelectuale i ce-
tatenesti.
Dar care este legea populatiei a d-lui Cuza? 0 gashn impri-
mata cu caractere cursive la pagina 374 a Potorapri. 0 transcriu
cuvint cu cuvint:
Poporapa an Iendinta constanta de a /tree de limita de pe arma a dez-
vollatii ei posibi e. limi/a determinate, in lot momenta de candler/ea nq-
boarelor de (xis/raft tn, can' l le poate pinura si ea cari este ohipmita sa
Indasca .

Si imediat d. Cuza adaoga:

Accastd tonnula definitive) a legii popora4iei confirma loaded de /del
adevaral al teoriei liii Malthus *i inlAtur numai /orma ;,reo.i/a in care
el a fost exprimat .

www.dacoromanica.ro
 82

Aceasta de altfel este, dupa d. Cuza, singura justificare a

formulei sale. Sub raportul co/zee-401'a; legea populatiei nu are nimic
original. D. Cuza insu.$i recunoaste lucrul acesta, cind spune, eh,
legea sa asupra populatiei .xconfirma fondul de idei adevaratv al
lui Malthus. Prin urmare, daca se poate naste vre-o discutie asupra
originalitii acestei legi, aceasta discutiune nu comporta decit
asupra formei. Caci ce spune d. Cuza?
Malthus are dreptate In fond, cind spune, Ca populatia are
o facultate procreativa nemarginita; ca daca, in tendinta ei de a
se inmulti la infinit, n'ar intilni nici un obstacol, populatia ar
spori in progresie geometrica; si cum mijloacele de subsistentk
nu pot spori decit mai incet s'ar produce o supra-populatie me-
nita sa dispara prin foamete, epidemii etc... Toate acestea numai
ca tendinp.
In fafit insa, chiar dupa Malthus, lucrurile nu se petrec asa.
Si nu se petrec a$a, pentru c. facultatea procreativa naturalrnente
nelimitata, este stinjenita ca i tendinta ce o manifesta de a se
inmulti la infinit. Asa incit, de fafil, populatia nu se inmulteste
dupa o progresie geometria, iar disproportia intre sporul de po-
pulatie $i sporul de subsistente nu se produce, pentru ca maloa-
cele de existentei linaleard d.ezvoltarea fiofinlatiell
Deci, daca Malthus s'ar fi marginit a zice, ca populatia are-
tendinfir de a se inmulti mai repede decit mijloacele de existenta,
dar c a. este limitata de acestea,$i acesta este fondul de adevar,
dupa d. Cuza, cuprins in teoria pastorului protestant forma ar-
fi fost adecvata fondului $i formularea d-lui Cuza n'ar fi avut nici
o justificare. Intru cit insa Malthus ia tendinfa drept Nina',
si sta bileste cele doua progresiuni dupa cari se inmultesc popu-
latia i subsistentele, ci dii conceptiunti sale adrvarate ofOrninlare
grefitii. Si atunci intervine d. Cuza, care are menirea sa dea for-
mularea fits/1i. coresfinnzlitoare fondului de idei adevarat al lui
Malthus.
Si a dat-o. Am vazut mai sus, care este acea formulare.
Daca legea formulata de d. Cuza este sau nu adevarata lege a
populatiei, sau daca o asemenea lege se fioate stabili cu caracte-
rul unei legi naturale, imuabile, nu voi discuta. Aceasta trece de
caclrul i menirea lucthrii. Ceeace trebue sa discut, este daca' for-
mularea d-lui Cuza este a sa, sau este filagiata.
Aceasta este obligatiunea mea. Totusi eu voi dovedi ceva
mai mult. Voi dovedi, nu numai ca formularea d-lui Cuza, nu e
a d-sale; ci chiar c nicl intentinnea ca prin aceasta noua for-
mulare sa confirme fondul de idei adevarat al lui Malthus si sa
inliitiere forma .grefitii, nu este a sa; ca d. Cuza a plagiat pita
$i motivarea vuel asemenea formuldri, ceeace evident, este de o
gravitate cu totul exceptionala.
$i pentru a dovedi lucrul acesta voi recurge iarasi la Alexan-
dre II. Everett, al carui uvraj 1-a inspirat atit de mult pe d. Cuza.
Everett, face la 1823 aceeasi constatare, pe care o face $i d.

www.dacoromanica.ro
 83

Cuza la 1899, constatare despre care am vorbit in capitolul pre-

cedent, si anume, ca Malthus pune inteo forma grefita un fond
de idd adevarat. Si pentru a fi complect si bine inteles in argu-
mentarea ce vreau s'o fac, voi repeta citatiunea facuta mai ina-
inte, punind-o in legatura cu altele, cari ne intereseaza in de-
monstratiunea ce urmeaza:
lath' cum se exprima Everett:
Concluzia d-lui Mathus este riguroaga; eroat-ea trebue sa fie in
premise. 0 descoperim usor, dac voila compara forma pe cam" atect
(War a dat-o ra(ionamentului sal( 1).

Mai apoi, revenind asupra chestiunii, si explicind iii ce

consta forma gresitli dinsul adaoga:
aceasta este neindoios, de oarece el a prezentat cele doll&
propozitii fundamentale intr'o forma simpla i cu concithme 2).

Everett insa nu se opreste aci. Dupa ce gaseste Jarmo gre-

pth, dinsul se intreaba: care este fondul de Idei adevarat?
In sisteoml d-lai Malthus, numand load/ardor zion tari esle regula/
durpa nuiloarele de subsisknia pe cam sola 1/ poate prociera. Desi autorul
nu spune aceasta expres, esti totusi silit .s admiti aceasta ca o
consecinta necesard a teoriei sale, pentru cal dupa el, populatiunea
atinge in totdeauna masura subsistentelor 3)
$i de ce, in sistemul d-lui Malthus populatia este deter-
rninata de mijloacele de subsistenta, cind Malthus este acela, care
a spus ci populatia creste in progresie geornetrica, iar mijloacele
de subsistenta in progresie aritmetica? Pentru ca forta prolifica
naturala a populatici este stinjenita de obstacole, asa c de .fafif
aceasta are un curs proportionat mijloacelor de subsistenta'.
Este recunoscut de asemenea, fara divergenta de parere, c.
aceste obstacole exista, i c prin urmare cresterea reala este totdea-
una sub cea ce ar putea fi dui-A natura i facultatile speciei umane 4).
$i asfel, dupa ce constata ca si d. Cuza forma grep.ta in care
Malthus a imbracat fondul de idei adeviirat; dupa ce arata c acel
fond de idei este tendinta populatiei de a spori mai repede decit
mijloacele de subsistenta, fara insa ca In ja fit sa fie asa; dupa' ce
spune, ca i d. Cuza, ca populatia este lhnitata de rnijloacele de
subsistenta; Everett 41 exfirima inten/th de a rectifica formula liii
Malthus, dindu-i o forma corespanzatoare coprinsului de idei ade-
varat, intentie, pe care o are si d. Cuza, spre a confirma fondul
de idei inlaturind forma gresita)>.
I) Op. citat, pag. 34.
2) idem. pag. 65.
3) Op. -citat, pag. 70.
4) Op. citat. pag. 76.

www.dacoromanica.ro
 84

De altfel este probabil c d. Malthus /la volt .sa sustina nici Una
nici cealalld din cele doua pmpoziliani rr am disci/tat. Doctrina sa poate
fi astfel enuntata... ').

Cum a enuntat Everett doctrina lui Malthus vom vedea in-

data. Cea ce ie important deocamdata, este ceia ce am sustinut,
ca in intentiunea de a da o formulare justa cfondului de idei
adevarat al lui Malthus inlaturind forma gre*ita. d. Cuza vu este
oricit *i-a trimbitat d-sa originalitatea *i din punctul
acesta de vedere; ca at-east/I intenfiune, care este unica motivare
a unei noua formulari la d. Cuza, este *i ea nu filagiat.
Si acum sa vedem care este formula ce o da Everett doctrinei
lui Malthus:
Orkati an ji ramsek o indaresc canlilalea subsistratelor fir' care indu-
shia omeneas(a o /male (Tea san ailege. visla an ma.vimam fie care ea
na-1 poale inIrere ; populatia insA nu se oprete aid, i forta sa
de cre#ere tinde fArA incetare de a o face sA treacti peste
limitele, cari Ii Milt fixate de cAtre resursele de subsistentA 2).
iata ce adaoga Everett imediat dupa aceasta formulare:
Pentru a o aprecia (doctrina lui Malthus) sub aceasta form e
suficient sa reproduc ce am zis in cele doua capitole precedente
asupra rapodorllor al./media, ii gronulrice. Observatiunile facute aici
arat din ce In ce mai bine imperfectiunile sistemului acestui autor,
chiar in cazul in care principiile pe cari 1-a intemeiat nu sint con-
testate; cedindu i c pofinlaganea esIr neresarmente ThaiIala de milloarelr
fe cabsislen/(, 8).

Pentru a face mai evidenta acum /den/I./idea absoluta intre

formula 1-lui Cuza *i aceia a liii Everett, sa-mi fie permis sa. le
in*ir pe doua coloane cu mentiunea, ca pentru u*urinta priceperii
voi schimba aranjamentul frazelor formulei acesteia, fiastrindu-i
Hue infeles neatinsd integritatea el litcrard .yi acologica.
A. C. Ono A. H. EvenII
Poporatia are tendinta constanta Popidalia, cif MIN CI. Oft v ntere ,
de a trece de limita de pe urnia linde fara incelare sa Ireaca de limi/a
a dezvoltrii ei posibile, limit de- maxima a dezvollarii ei, fivala
terminal: in tot inomentul de can- de catrt- eanalalea 'nurse/or de subsis-
titatea mijloacelor de existenta, pe lento, Pe ran imlus/rio onuveasea o
cari si le poate procura i cu cari nook proeura..
este deprinsa s triiiasca.
Desfid pe d. Cuza si indrazneasca a afirma, ea in formula-
rea din dreapta legea populatiei a lui Everett ar fi suferit cea mai
mica schimbare cu putinta; *i-I mai desfid sa se incumetc a sus-
I) Op nitat, pag. 73.
2) Op. -Rat, p. 73 74.
3) Op. 'qat, p. 74.

www.dacoromanica.ro
 85

tine, ca formularea sa este cit de putin deosebita de aceasta. Este

adevarat, c d-sa intrebuinteaza expresia: cantitatea mijloacelor
de existenta, pe cind Everett zice: cantitatea resurselor tie sub-
sistenta, cea ce strict $i $tiintificeste vorbind nu este tot una,
uniloacele dc existenp fiind o notiune mai larga, rnai incapatoare
decit resursele de subsistenhii. Aceasta insa nu schimba intru nimic
concluzia ce o deduc din paralela celor dou formulari, pentru
ca /dela este acriafi; pentru ca Everett nu putea utiliza decit ter-
menii, pe cari $tiinta de pe vrernea lui Ii punea la dispozitie.
Notiunea milloarelor dr exidenta n'a fost cunoscuta i introdusa
decit mai tirziu nu de- d. Cuza; o, nu. Chestiunea aceasta o
vom vedea indata, cind vorn cerceta si dovedi c d. Cuza 1-a pus
la contributie $i pe J. B. Say, cunoscutul economist, care in prima
jumatate a veacului al 19-lea, a popularizat cu atita succes teo-
riile lui Smith $i a lui Malthus.
Asa dar, fara a mai adaoga vre-o alta consideratie, de oare
ce paralela de mai sus este destul de elocventa, voi zice: d. Cuza
l-a plapat pe Everett nu nnmai in noua formulare ce o dii jOndll-
lui de idei ndeviirat al lvi Malthus, ei situ intengunea, clar ma-
nifestata de Everett, expresa a d-lui Cuza, de a inldlnra ftrma gre-
sifa ee Investminta (west fond de idei
Sa nu se creada c am terminat cu autorul american al in-
teresantei lucrari: Nouvelles ides stir la population. Nu. d. Cuza
1-a utilizat inteun mod tot atit de necinstit pe Everett pin t. si in
ronserintele legii populatiei: dar aceasta vom cerceta-o mai pe
urrna, cind ma voi ocupa de principiul poporatiei ca fiind ade-
varata pirghie a propa$irei omene$ti 1)
Deocamdata trecem la un alt autor, de care d. Cuza a abu-
zat in aceia$i masura, $i dela care d-sa a imprumutat bine inte-
les fart. a-1 cita termenul mijloace de existenta. E vorba de
jeau-Bafitiste Say, a carui voluminoasa i mult cunoscuta lucrare:
('ours eomfilet d'Economie fiolitique pratique, aparuta in a doua
editie in 1840 sub ingrijirea lui Horace Say, a devenit celebra,
gratie competentei $i claritatii cu cari sint tratate teoriile eco-
nomice ale lui Adam Smith, David Ricardo i Thomas Robert
Malthus.
Iii partea a $a$ea a lucrarii sale, intitulata: Despre numa-
rul $i conditiunea oamenilor, jean-Bafitiste Say incepe prin a se
ocupa de firincifiiul pojbulatiet, pe care il gase$te in firinerPnl
vietii. La fel incepe $i d. Cuza cap. XVIII al Po.Porafiei intitulat:
PrinriPiul Pofioratiei
Dar sa procedam sisteniatic.
Dac'd voirn s ne da'm seam6 despre cauza eareia putem atri-
bui.inmultirea fiintelor umanezice d. Cuza trebue s stim ce

I) Despre Poporatie pag. 328-329.

www.dacoromanica.ro
 86

este viata. popora(iei nu se poate afla pinA cind nu vom

stabili care este prinoPi'ul viefii in genere '). .

In acelas fel incepe si say studiul chestiunii dar cu 59 de

.ani inaintea d-lui Cuza:
SA aflAm mai intii cauzele cArora trebue s atribuim intnultirea
fiintelor umane. Aceste cauze, oricari ar fi ele, le vorn numi prin-
opint, orightn popm/afiei ').

Acest principiu (il 150/1141d se intemeiaza dupa Say ca si

dupa d. Cuza pe firincifiinl *i de aceia:
"Nu stiu dacA vom parveni sA caracterizam principhd viiill altfel
decit prin efectele sale ) .
$i aceste gefecte, cari constituesc insusi firincipiul viepi $i
-Fara cari el nu se poate caracteriza, sint atit pentru Say cit $1
pentru d. Cuza: tendinta conserviirii viepi $i tendinta reproducerir
rt: 0 singura' deosebire este intre Say si d. Cuza. Say argumen-
teaza si d exemple; d. Cuza sintetizeaza si enunta.
D. Cuza zice:
Existenta individului find Ina: trecAtoare, pAstrarea de sine nu
implieS numai pastrarea individulni, ci i pastrarea speciel, prin aptitu-
dinea tuturor fiintelor de a se inmulti. Acea dintli se poate numi
producorn , aceasta din lima' reproducer/ a ei... ').

Pe cind Say spune:

Stim deasemenea cA o multitne de accidente, si la urma urtnei
bAtrinetea, fac perpeturt ca fiintele organizate s treaca dela starea
de viat la starea de moarte natura ins a luat cele mai pu-
ternice precautiuni pentru a preveni win/Wired specillor. Fiintele vie/tn.-
Mare ineeared nevoia constanfii de a se hrani, adica' de a absorbi i asi-
mila materii moarte si neorganice, si in acelas timp ele incearck la
a anumit virsta nevoia de a repivdnee ffinle asemanatoare lo/; cari,
crescind la rindul lor hrAnindu-se, find constant, ca i pArintii lor,
sa mil/rased cerod methoW organ/Zak i imheria yield asupra morld r).
Iata: cum d. Cuza are acelaf finnct de filecare, in studiul
chestiunii principnlui poporatiei bazat pe principiul vietii, ca pi
I. B. Say, _lard Nth a-1 cita fie acesta san nilicar a indica sorgintea.
Dar, daca fiintele organizate au tendinta de a se pastra si
reproduce la infinit, cum se face, ca in PIN ele nu sporesc in a-
ceasta masura? Pentru c, ne spune d. Cnza:
I) Despre poporatie pag. 354.
2) J. B. Say. op. citat pag. 368 col. 1.
3) J. B. Say, op. citat pag. 368 col. II.
4) Despre Poporatie pag. 354.
5) J. B. Say op. cit. pag. 368 369.

www.dacoromanica.ro
 87

Inmultirea tuturor speciilor ins4 este marginit a. de aceia0 cauz5.:

/ipso de hrina 1).
Dar oare lifisa de hranii este unica lirnita a inrnultirii spe-
ciei umane, ca specie de fiinti vietuitoare? Nu, ci. Cuza ne spune
c pe linga aceasta limiti relativil, specia umana mai are si 0 li-
mito absolute", care este spatiul. Dar sa-i darn cuvintul d-lui Cuza:
De fapt, exist a. dar doul limite ale poporatiei, limita relativa lipsa
de hran5. care este elasticg *i se poate lArgi, i limita absohda, rare
se confunda ell limi/a spa/in/Ili Ins* a). .

Va sa zica, continuind cu analiza cercetarii d-lui Cuza, am

gasit, c tendinta speciei umane de a se conserva si inmulti la
infinit intilneste doua piedici, si anume: lipsa dehranii i spatiul.
Dar ce spune Say, continuind si el cercetarea aceluia$ su-
biect? Dupa ce vorbeste de marea putere prolifica a fiintelor or-
ganizate, Say zice :
( e lifisefte deci fiintelor organizate spre a se inmulti in aceasta ma-
sur5.? (spre a acoperi pAmintul locuibil .51 a umplea oceanul). Spa-
tiul i hrana 3).
Adeca tocmai ceeace zice d. Cuza: lifisa d hrand i spatinl.
Iata cum, cercetind mereu firul cugetarii si al expunerii d-lui
Cuza, 11 gasim furind din Say, in ascuns, spre a trece de original
pi profund cunoscator al chestiunii.
Spune insa ci. Cuza, c pentru dobindirea hranei, intre fiin-
tele organizate se incinge o lupta pentru existenta, in care lupta,
legea ('conomic,/ fQrtelor, in virtutea careia corice fiint trebue sa-si
satisfaca trebuintele cu cea mai mica pierdere de puteri posibil
este strict observata. $i observatiunea aceasta d. Cuza o d ca
fiind a d-sale: <du150 pirea noastrii zice d-sa.
Ei bine si aceasta este o mincianci. D. Cuza a plagiat ci aceasta
idec. De astadata insa pagubasul este G. de Molinari, autorul unor
numeroase i interesante lucrari de economie po1itic. Sa-1 urrna-
aim mai deaproape insa pe d. Cuza.
Din aceast cauza e firesc capstrarea vietii find functiunea
esentiala a oriedrui organizm i dobindirea mijloacelor trebuitoare
pentru a se pastra, necesitind o pierdere, mai mare sau mai midi,
de puterifiecare organizm sa caute a-si conserva existenta, cu cea
mai mica osleneala ell pulinid, in modul cel mai economic prin urmare 4)
lar Molinari zice:
Ca i speciile inferioare, vegetale i animale, specia umang
este supusa legui coneurenjil vitalcci accasla concnrenta ea n'o Imale sltsfte,

I) Despre Poporatie pag. 356.

2) A. C Clan: Op. citat p. 362.
3) 1 B. Sav: Op. citat p. 369.
4) Despre -Poporatie p. 356.

www.dacoromanica.ro
 88

deed at condOma ill a se amionna In toalr mantAstarile arti,.itapi ale

unei alt( legi nalurale: legea economiei fortelor ').

Si cu toate acestea d. Cuza zice:

Dupa fiarerea noastra (ce sarlatanie!) lupta pentru existenta se
datoreste nu numai faptului ca se nasc mai multi indivizi decit pot
sa' traiasca, ci i legii economic/ jortelor, in virtutea careia orice fiint
trebue sfi-si satisfaca trebuintele cu cea mai mica pierdere de pu
tell posibile 9.
Tata cum stie sa plagieze d. Cuza; iata tupeul cu care a,.
drept ale d-sale, ideile altora pe cari si le insuseste pe nedrept si
in mod necinstit.
Dar sa revin la firul cercetarii mele si la / B. Say. Am vazut,.
ca d. Cuza, plagiind pe I B. Say porneste ea ss acesta dela firin-
ripid viepi ca baza a principiului populatiei ; scoate din el ca 4-1
Say lendinla de innzulpre la infinit a fiofiulatiel; gaseste Ca i Say
stabileste ea 4/* acesta, ca populatia este impiedeeata in tendinta
ei de crestere de doua limite: lifisa de hrana ;re' sfiatial.
Ce-i mai rarnine de facut d-lui Cuza? Evident sa stabileasea
legea populatiei, caci dupa toate aceste deductiuni i inductiuni
4./. Say Incearc s dea o formula principiului populatiei.
Am vazut insa, ca daci formularea legii populatiei a d-lui
Cuza nu se deosebeste intru nimic de formularea lui Everett, cel
dintii insa uzeaza de un tennen mai propriu, mai exact : mijloace
de rxistenla, decit cel de-al doilea: mijloace de subs/sten/a. Sit aiba
d. Cuza macar originalitatea acestei expresii? Nici atit. Intrebuin-
tarea acestei expresii i introducerea ei in formula legii popula-
tiei revine tot lur../. B. Say, care face, dupa cit stiu eu, cel dintii
deosebirea intre mijloace de subs/s'/ev/ i mijloace de existenfa;
iar d. Cuza, care si-a luat insarcinarea de a-1 plagia in totul, futh
si aceasta' distinctiune introducind in formula sa termenul mij-
loace de existen/a.
Pe cindsubsisten/ele se marginesc la satisfacerea trebuintelor
celor mai imediate si mai elementare cum sint : hrana, adapostul, im-
bracamintea etc., mijloacele de existenla au un inteles mai larg,
mai cuprinzator; ele satisfac toate trebuintele ornului oricit de
multiple si de variate ar fi ele.
In acest inteles ia Say mijloacele de existent6 si tot in (7ces,'
inples le ia si d. Cuza.
Altfel a trait omul ci alte trebuinti a avut in perioada bar-
bara i altele mai numeroase si mai felurite are in epoca noastra-
:3i in launtrul fiecarei civilizatii, daca facem abstractie de epocele-
cu totul primitive, de indata. ce societatea s'a impartit In clime, in-
divizii fiecarei clase an simtit trebuinti diferite, dupd starea sociala
--
I) G. de Molinari : La Viriculture 1897, p. 20.
2) Despre Poporatie, p. 357.

www.dacoromanica.ro
 89

An care au crescut. Prin mijloaee de etistenta, trebue sit intelegem dar,

cind e vorba de oameni, tin numai hrana i adapostul, ca pentru
animale, ci Male milloacele car/ eonlribue la intretinerea indivithilni fi a
familia* sale, dupa situalinnea sot-la/if yi deprinderile en earis'a nasent rail
pe ear/ P le-a treat ').

$i pentru a lamuri si mai bine intelesul ce-1 da mziloacelor

Pr ('xistentd; si pentru a preintimpina i obiectiunea ce i s2ar
putea aduce cu cazul citat de Sismondi in Nouvelles principes
d'ec. po1.7) despre familia Montmorency, care desi avea subsistente
imbelsugate a fost foarte putin prolifica, d. Cuza citeaza acest caz
dupil ismondi si adaoga:
Evident, c Sismondi confund migoaeele dt. bran(' , cu mignaer
de subsistenta.... 2).

Ei bine, nu numai ca Say face aceiafi thtinclic intre sub-

sistente si muloace de existenta; dar Say citeaza c1 el exemplul
dat de Sismondi cu familia Montmorency; constata arezafi confizzie
ca si d. Cuza; i o inlatura cu aceleafi arimmente. Cine ar putea
spune ea Say 1-a plagiat pe d. Cuza?
Dar sa-1 lasam pe Say sa vorbeasca:
Hilloaelle dc evislenta ale unei populatinni Ain/ Mate Therurile, Jana
esaptie, in stare sa satirfrica necesitagle sale: aceast propozitie se do-
vedeste prill enuntarea ei. Or, necesitiltlle omului variazd dupa ch-
ina/ si dam abieeinrile eontractate, fie in natiunea intreagd, fie lii anti-
mite clase in particular . . Deci eeeare este indispnsabil yield iii diferin
tart' fi in. dinemle elase ale fiffarei Nei, nuniesc mijlnace de eristenta a
populatiunii
D. de Sismondi contunda milloacele de exichnta en subsistentele 4).

5i apoi citind cazul Montmorency Sal, adaugh:

Astfel, dupa ce stabileste notiunea: milloace Pr existenta, d_
Cuza formuleaza legea populatiei, ca fi Say, si pentru mai usoara
sezisare a plagiatului voi pune alaturi formula d-lui Cuza de aceia
a lui B. Say:
A. ( . Litza J. R. Sew
Poporatia are tendinta constant Este evident, ca pricina care re-
de a trece de limita de pe urin g. a tine populatiunile in limitele in cari
dezvolthrii ei posibile, limit deter- le vedern, sau cel putin cari le con-
minat5. In tot momentul de canti- damna la o crestere din ce In ce-
tatea mijloacelor de existent pe mai inceatii, este lhnita mijloacelor

I) A. C. Cuza, op. citat, p. 368.

2) Idem op. citat p. 371.
3) Op. citat pag. 371 col I si II-a.
4) Idem pag. 376 col. II.

www.dacoromanica.ro
 90

cari si le poate procura si cu cari de existentA. liwdin/a ow/len/kr d

este obisnuital s tediascd . a sc reproduce ci mijloacele kr de a se
inmulg, sin/ sa zic mij-
tweet(' kr de existenp insa sint mai-
giniteci este in(ontestabll ra n'ar pu-
tea nth/a inlrecindu-le

In fata acestei paralele, discutiuni i controverse nu mai incap.

Plagiatul d-lui Cuza este a5a dar dovedit i sub rafiartal lege/
pofinlagri
L'a furat pe Everett i in ce privete formularea ce o da
acesta doctrinei lui Malthus i in ce prive*te motivarea, justifi-
carea unei noua formule, care. csa confirme fondul de idei ade-
varatv al lui Malthus, inlaturind numai forma grefita.
L'a furat i pe jean-Bafitirte-Say 'i in ce privWe principiul
populatiei 1. in ce privWe intreaga la/ argainentare pentru a
ajunge la acel principiu.
In modul acesta am terminat pi cu al trellea punct din con-
ditiunile puse de d. Cuza in Cri (la Sfienreri i anume :
3) Ca lel.;ea poporatni, asa precurn a fost formulata de mine,
fusese formulata de altii mai inainte .
si cred, c. orice om nepartinitor va recunoa*te, ca am facut
mai' mull decit trebuia, am facut un lux de dovezi a caror tarie
nu poate fi contestata nici de d. Cuza.

I) Op. citat pag. 371 col. I.

www.dacoromanica.ro
 Legea Progresulut
Inainte de a cerceta punctul al 4-lea din cunoscutele condi-
--tiuni ale d-lui Cuza prescrise in Cei doi Spenceri, punct refe-
-ritor la sistematizarca Inchcerilor practice deduse din legea popu-
latiei, m voi ocupa de o alta chestiune, pe care d. Cuza o prezinta'
'oarecum ca o deductie a sa din formularea principiului populatiei.
Aceasth deductie este ca
Bthcipitel poporagei in virtutea cdruia ea tinde pururea s treaca
de limita mijloacelor de existenta disponibile, este adevarata pirgItie (F
propeqi,ii omene,cli, .5i a rAspindirii speciei umane pe suprafata pa-
mintului ').
Cu alte cuvinte, d. Cuza se insarcineaza s puna bazele legii
de evolutiune, care domina intreaga desvoltare sociala. Si d. Cuza
'este mai lamurit Inca atunci cincl zice:
Aceast tendinta care este adevAratul principiu al poporatiei,
a fost, este si va fi pururea pirghia propasirii omenesti, fall de care
nki maul (lin pmresele pe earl lc-a rralic.-at olnenirca vii ar patra sa fie
latelese 2).

Si astfel d. Cuza are pretentiunea de a fi nu numai mare

'economist, ci si mare sociolog; are pretentiunea de a fi pus nu
numai bazele inebranlabile ale stiintii economice chestiune cu
-care ma' voi ocupa in unul din capitolele urmatoare ci i pe
ale tiintei sociologice, ca unul ce tinde a stabili ceeace este mai
esential in aceasta stiinta lcgea evolugunii
:

Este drept ca d-sa n'a mers pina acolo incit s afirme, ea'
a dat formularea definitiva a legii evolutiei; cii toate acestea in-
tentiunea sa in aceasta directie este atit de lamurita, incit ma vad
silit sa ma ocup si de chestiunea aceasta, i s cercetez daca nu
cumva si de astadat la baza investigatiilor sale este acelas sistern
-de munca usoara, care se chiama /5104riat2d.

I) Despre Poporatie pag. 328-3so.

2) Op. citat p. 341.

www.dacoromanica.ro
 9")

Dar sa. vedem mai lamurit care este teoria d-lui Cuza;
pentru aceasta worn recurge, natural, la d-sa.
Progresul rnt s'a hicut decit cu incetul... Poporatia trece prin dife-
rite stari de dezrollare i fiecare din aceste stgri cari sint pe atitea
forme en o capacitate determinatd, are ,si ea diferite jaz6 dupa gradul
,de dezvoltare la care a ajuns... Iii l'auntrul fiecArei stdri demice, po
poratia se ingilmildeste, in tot momentul, care limita mijloacelor
de existentii disponibile. .1neasla ingramadim o sileee de a se pita/lona
si de a-si davvolta insoquole, mijloact.le de cad dispune, inn nofioniga ur-
mind a se iumulg, e /time ca ea sa ajunga, intr'un moment dat, la limifir
de pc urma a dezvollarli acestei stari demice silindu-se sa trcaca in star-6v
urmaloare. Se intimpl dar cu necesitate cal la sfirsitul fiecalrei stari
demice sa se produca o iperdemie relativA, care nu-i decit ingr-
madirea poporatiei care litnitele de pe urma ale unei forme de pro-
ducere ajuns in ultima ei fazil de dezvoltare. Dufia teoda noastm,
iperdemia nu-i dar un fenomen care s'ar prezenta numai in una
fazele de dezvoltare ale poporatiei, in perioada capitalista, dupa cum
pretinde Marx, ci au finality, care intovareqefte in mod constant dezrol-
/area omenirii i care se manifesteazil la sfirsitul fiecarei faze prin
care trece poporatia ').

Cu alte cuvinte dupa teoria d-lui Cuza stimulentul ori-carui

progres social, cauza prima a evolutiei sociale trebue cautata in
cresterea populatiei, care prin ingramadirea ei determina, pe deo-
parte dezvoltarea si perfectionarea: insusirilor, mijloacelor de pro-
ducere si institutiilor ei; iar pe dealta parte revolutionarea, pre-
facerea organizatiilor sociale, in altele superioare, mai corespunza-
toare cerintelor populatiei, situatiunei si numrului ei. $i toate
acestea Idupa teorin noastrii spune d. Cuza; iar in Introducere*,
acea introducere in care d-sa isi apreciaza atit de &fine-ins opera spune:
Principiul poporatiei ins, care s'a dovedit astfel Ca nu-i decit
una din formele sub cari se prezinta principiul vieii, noi am recunosrut
ca este calm adeviirata a pronasirei sfiecfii umane, san principinl civilizatiei2).

Oare asa sa fie? Oare d. Cuza sa fie acela, care poate revendica
paternitatea acestei teorii, care explica civilizatiunea, progresul
uman si social ?
Am spus ca nu. Acum urmeaza sa aduc dovezile, pe cari imi
sprijin tagada. $i voi incepe tot cu Everett, caci dupa cum se vede
toate teoriile d-lui Cuza pornesc dela acest autor, pe cari uneori
si le insuseste intocmai, alte ori le mai revizueste putin cu aju-
torul clandestin ce-I ia dela alIli-
Iata ce spunea Everett la 1826 in prefata traducerii franceze-
a operii sale citate in capitolele precedente:

I) Despre poporatie, pag. 342.

2) Introducere pag. XIII.

www.dacoromanica.ro
 tl:l

Ping la o epoca foarte recenta, cresterea popula0ei era con-

siderata ca un semn ,ri o sum a pivsfierila(ii puldice. i acest principiu
,o;1e economie politica este rifiresinnea sumara a adevanerllor ce-mi finfpnn
sa stabilesc ').

Si pentru a evidentia in mod neindoelnic teoria sa a carei

demonstratie si dovedire tinde st o faca in lucrarea citata, Eve-
rett adaoga, catre sfir*itul aceleia*i prefete:
Vreau s dovedesc ea el-Werra popukgei este, iii fapt, cauza ime-
diata ci at-tim a firosperitiVii pfddiee g).

Ce altceva inseamna aceasta, daca nu ceeace sustine d. Cuza

.dup /earth sa .9 Dar Everett este inch' si mai lamurit cind adaoga :
En esplic deasemenea origina divithmii nufncii prin ffmd din if/s-
tint-tele noastre,i cel mai puternic dintre toate, care incefie firth a pro-
duce o ereftere insemnata a pofialalfri, si aduce priu urmare rezultatele
necesare ale acestei cresteri 1).
Acest instinct, tcel mai puternic dintre toate am vazut ca
Cuza, imitind pe altii, ii nume*te firineViul viez
Daca Everett, cu dovezile *i pildele ce aduce in corpul lu-
-crarii sale, ii dovedefte teza expusii in prefata, nu nth prive*te
pentru ca eu nu tind la a sustine sau combate teoriile lui Voi
mentiona numai, ca. in capitolele II *i III ale lucrarii sale, pag.
34-53, Everett Ii ilustreaza cu imbel*ugare conceptinnea sa, *i
cine vrea sa se convinga de perfecta asemanare a acestei concep-
tiuni cu aceia a d-lui Cuza, sa le citeasca. Eu am tinut numai sa
arat, ca toate elementele teoriei d-lui Cuza se gasesc formulate in
lucrarea lui Everett, *i cred ca am reu*it pe deplin.
Deasemenea, aceluia pe care chestiunea aceasta 1-ar interesa
pina in cele mai mici amanuntimi, ii pot recomanda foarte inte-
resanta lucrare a lui Emile Durkbeun intitulata 4(De la division
du travail social si in special cap. II din cartea a II-a. Durkhethi,
in 1893, adica cu 6 ani inainte de d. Cuza, bazat pe cercetarile
lui Auguste Comte *i a lui Herbert Sfiencer, ajunge la acelea*i
concluziuni ca si sit zicem autorul Poporaffer.
Daca d. Cuza ar vrea sit utilizeze ceeace sustineam mai sus,
*i anume: cit teoria sa asupra evolutiei *i progresului social ti
puizeaza toate elementele in conceptiunea lui Everett, nu este
Inca o dovada puternica intre identitatea acestor doua teorii; i-as
putea raspunde, cit formularea, in chestiunea aceasta, nu prezinta
decit un interes secundar. Cum insa pina acmn am fost destul de
larg, *i mi-am produs dovezile celor ce am sustinut cu multa
nthrinimie, mai multa in orice caz decit merita d-sa., de ce si nu

I) Eveett op. cit. pag. 7 .

2) Op. citat pag. 21.
3) Op. citat p. 22.

www.dacoromanica.ro
 94

procedez la fel si acum? Voi amesteca deci in discutiunea noas-

tr i pe popularul profesor de econornie politica dela Padua,
Achille Loria, care in 1894 adica cu 5 ani inaintea aparitiei
cartii d-lui Cuzaa expus o teorie identica in fata unui auditor
studentesc cu prilejul unor conferinte ce a fost invitat sa tie.
Aceste conferinte au fost publicate mai tirziu, in anul 1897, cu
doi ani inaintea Poporatici, sub titlul: gProblemes sociaux con-
temporains; iar teoria lui Lorth, cu privire la evolu/thnea sot-1We/,
nu e decit rezumatul conceptiunilor sale in aceasta materie ex-
puse pe larg in doua lucrari mai vechi aparute in anii 1881
si 1884 1).
Dela inceput Lorth sustine:
ca fenornenele economice i sociale sint dominate de catre o lege
de evolutiune 5i ea sll/le/ill aces/ei lege' es/e ereskera ms/an/a a nwseela-
gel om(nelli 2).

Adica tocrnai ceeace sustine d. Cuza, c gprincipiul popora-

tiei este in acelas timp 5i principiul civilizatiei. Si am vazut,
cari sunt, dupa d. Cuza, consecintele imediate ale gcresterii con-
stante a populatiei in virtutea principiului populatiei. Pentru a
evidentia mai bine lucrul, sa utilizarn sistemul practic al celor
cloua coloane:
A. C. (.,U.sa Ade. Lora,
Acesta este dar adevaratul /wind- In ad.evar, (eretren papilla/lei im-
fiia al poporalici i in acelas timp pane oanunilor nectsilalea de a spoil
prinripial cauza, prin ur- prod/if/lama i de a lupta contra di-
mare careia putem atribui ininulti- ficultatilor din ce in ce mai mari
rea speciei umane 5i perfectionarea ce le impune materia inerta. Genial
insu5irilor ei, precum l, a conse- wnenesc este aslIel implies la cercelarra
einta, raspindirea culturei pe pa- unnr me/ode de firo(/euere mai eficthe uVl
mint... Aceasta ingramadire o sile5te a meor rapodari economiee mai fienyer-
de a se perfectiona -5i de a-a5i dez- tionate, permitind de a atenua sa-
volta insu5irile, mijloacele de pro- crificii de capitalttri 5i de munca
ducere i institutiile 3). necesarii pentru cre5terea produc-
tiunii sociale '1.

Dar d. Cuza sustine, ca fazele evolutiunii sociale si deci,

transformarile ce incearca societatea omenessca in cursul dezvol-
tarii ei, sint pricinuite de mersul ascendeht al pofittlatiel, de chi-
gramiidirea fiopilatici catre limitele de pe urma ale unei forme
de producere ajunsa in ultima ei faza de dezvoltare>> si c '4per-
1) La loi dela population et le systeme social 5i Charles Darwin et
reconomie politique .
2) Op. citat, lectiunea 7-a, L'volution, p. 138.
3) Despre Poporatie p. 342.
4) Op. citat p. 140.

www.dacoromanica.ro
 93

demia, tinpa teoria noastra, este un fenomen, care intovaraseste In

mod .constant dezvoltarea orneniriio.
Ei bine nici Loria nu sustine altceva, cind zice:
Deci, dezvollarea erescindd a fiafinlagei este cauza secreta a evo-
lutiei economice si a succesiunii is/orice a formelor sociale. De unde
aceast consecintg.; enolugunea esle en a11/ mai rafiaa, en ell pont/la/it/-
nen eres/e mai ilde 9.
Si pentru a lamuri mai bine conceptiunea sa, Loria face
oarecurn aplicatiunea ei astfel:
Prin urmare, unui anumi/ grad de densi/ale a pap/la/hind i de fertilitate
a paminturilor cultivate comfiunde un sislem economic delerminal, ridi-
cind productiunea la nivelul cerut de nevoile sociale, dar, fie musura
ee papaatinnea sfio/rsle i se manifest g. necesitatea de a cultiva pa-
minturi mai sterile, thIemill economic in 7'1,roan devinc ins///ieienl, efica-
citatea sa imperfect nepermitind de a invinge rezistenta materiei
acum mai rebel. Astfel, sistemul economic si productiv care se a-
dapta vechilor conditiuni de productivitate a solului derin /neon/pa-
/Mile en condi/in/lib noi si mai fiutin ware ; IreGue deri sa fie disints.
Atunci, intr'o perioadal de descompunere social, forma veche este
distrusSi si din disolutia ei se tidied forma nou ; fie mind( sislemului
tronomie doboril se formeaza un sistem nou, gratie caruia munca ome-
neasc r. devine mai efieace i poate lupta contra resistentii crescinde
a materiel. Dar cum pfiulatinnea continua meren sa creasca, vine tin
moment in care se impune nevoia de a cultiva palminturi si mai
neproductive, pentru caH sistemul economic in vigoare n'are mij-
loace de culturd proprii.: aces/ sic/ern sufivr, la rindul sa.n, soar/a celor
preeedente si redraw lora /mei forme economice nona is silfierthare 2).

Evident Lona are in vedere, in aceasta descriptiune generala

a conceptiunii sale asupra legii evolutiei, mai mult productiunea
agricola, care sea' la baza productiunii economice in general; dar
ca i d. Cuza, Loria arata, In citatiunile anterioare ca i in aceasta
ea crnyterea 1501(141'er' este canza evangel ; c perfectionarea in-
susirilor, a modului de producere, al institutiilor se datoreste
cresterii populatiei ; ca iperdemia este pricina transformarilor so-
male si ca acest fenomen demic insoteste mereu dezvoltarea ome-
nirii, de oarece Inca odata :
...dezvoltarea crescind a populatiei este cauza secreta a evo-
lutiunii economice si a succesiunii istorice a formelor sociale ").

De altfel Lona,- cu mult mai inainte a formulat aceasth con-

ceptie si mai concis, si mai clar :

I) Op. citat p. 149.

2) Op. citat, pag. 146.
3) Loria, op. citat p. 149.

www.dacoromanica.ro
 t4 6

lierwal pad anumP de densitate a popalationii corespwide un sistem e-

conomic anumit. prin urmare o anumit organizatie a proprientii fun
dare, un sistem anumit de culturk un raport antnnit intre proprietate si
munea, scurt, nu intreg organizm de roorturi soriale. Cu cresterea tia
tiunii si schimbarea ce rezultd din ea in gradul de densitate a
populatiei, tot acesi sistem jimciar i social, care rorespundea gradulai pre-
cedent de densPatc a populatni, inceteazd de a fi adecvat necesittilor
-sporite si devinc ineompatibil Cit nona stare sociala... Atunci :.mrvine una
din acele periode critice, pe cari Auguste Comte le numeste epoce de
descompunere sociald; dar din insusi mediul acestei descompuneri
rdsare un non thlem economic, care da satisfactie nevoilor rrescute ale no-
linnilor devenite mai dcnse, i care, prin aceasta, reprezintd o forma
sociald superioard
Iata dar cum d. Cuza a plagiat 47' fie Lorth insusindu-si, tot
atit de nedrept si de necinstit, teoria acestuia asupra evolutiunii
sociale, intru cit o insoteste de formula atit de sitnpatith plagia-
torului nostril <<dupei fidrerea noels/77i*.
D. Cuza insa ar putea 7,cu rea credinta bine-inteles si
ridice o obiectie. D-sa ar putea spune: nu este adevarat, ca as
fi plagiat pe Everett san pe Lorth. In cercetarea teoriei progresuhn
en m'am condus de incheerile lui Herbert .S.pencer i de teoria lui
Friedrich List. $i ca o dovada in sprijinul acestei afirmatiuni, d.
Cuza ar putea s. reproduca urmatorul pasaj din lucrarea d-sale:
Prin aceastanoi am incorporal solutiunii noastre incheierile lui Herbert
,Spencer en privire la canza adevdratk care determind progresul pre-
,cum i teoria lui liledrich List despre rapacitalea diferitelor stdri eco-
nomice, prin care trece omenirea... 9)
D. Cnza ga incorporat incheicrile lui Spencer si teoria hil
Li:ct in solutiunea saw! E cam pretentios d. Cuza; mai multa mo-
destie nu i-ar fi stricat. Dar ce sa-i faci ? Sa-1 luam asa cum e,
si si vedem ce e cu incheierile lui Spencer i cu <cteoria lui LAP,
pe cari le-a Incorporatp d-sa.
Marturisesc Ca sint in incurthtura. Cum le-a oincorporato d.
Cuza, si cum s'a condus de aceste Inc/1(Yr/ i de aceasta leori e;
cind d-sa insusi ne spunea ritos: <daiM parerca noastra ? Pe de
alta parte, cum <<thrfiii Aircr(w noasIrd, cind am dovedit ca d-sa
1-a eincorporat pe Everett si pe Loria, dupa cum in studiul allor
chestiuni i-a gincorporah, pe Rossi, pe 1171171, pe Say, pe Molinari
pi pe atiti altii? $i in sfirsit cum a <<incorporat teoria lui
dad teoria acestuia este cu total opusa solutiunii d-lui Cuza? Cc
mare demagog mai e si plagiatorul nostru!
Dar, la urma urmei sa zicern ca d. Cuza vorbeste serios, si
sa vedem ce e ctt thcorporarea aceasta? $i s incepem cu Herber/
1) Loria La proprieta fondiaria e la questione sociale, citat de
-Idolphr ('orte in : Le Facteur Population dans revolution sociale p. 10.
2) Despre poporatie, p. 343.

www.dacoromanica.ro
 97

Spencer, marele cugetator englez, care in volumul al 2-lea al lu-

crarii sale PrinciPti de biologie se ocupa i cu studiul chestiunii
populatiei.
Sfiencer, in ultimul capitol al tratatului sau 9, dupa ce sta-
bileste elementele principiale ale fenomenului Inmulirii populatiei,
se ocupa de importanta acestui fenomen, caruia ii atribue civili-
zatia orneneasca. Si pentru a se vedea mai lesne, eintrucito si
ccumv Spencer a fost incorporat de d. Cuza sa-mi fie permis
instalez pe doua coloane:
A. C. Cuza. II. Spencer.
Principinl poporatiei, in virtutea Escesul de fecunditate (principiul po-
caruia ea tinde pururea s treaca poratiei) a Aid ca meaul eivilizaliei
de limita mijloacelor de existenta RI fie Presiunea pop ulagei
disponibile, este adevarata pirghie a a silit pe om sa intre in societate,
propaFirei omeneoli, i a raspindirii ea a fcut inevitabila organizarea
speciei umane pe suprafata pamin- sociala si a dezvoltat sentimentele
tului. Ea ne indeamna de a ne per- sociale. Ea a slimulat ameliorarile Pio-
fectiona pururea mijloacele de pro- gresive ale pivducerii, precum i dez-
dumre, de a cultiva o intindere tot voltarea dibactei si inteligenii
mai mare de pamint, de a imbuna- Dela inceput pmsiemea populagei a
tati instituii1e noastre sociale fast cauza apropiani a progresului, (ade-
politice, pentru a produce tot mai varata pirghie a propasirii omenesti
multe bunuri, cerute de inmultirea cum zice d. Cuza) ea a produs
poporatiei "). difuziunea originara a rasei...') (ras-
pindirea speciei umane pe suprafata
pamintului, cum zice iarasi d. Cuza).
$i mai departe:
A, C. Cuza H. Spencer
Inlauntrul -fiecarei stari demice, Evident, ca nevoile prea marii
poporatia pe In gramadeste, in tot mo- cresteri a populatiei este unicul sti-
naentul, catre limita mijloacelor de mulent care determina pe oameni
existenta disponibile. Aceasla ingra sa-si procure o cantitate mai mare
madire o sileste de a se perfectiona de lucruri necesare vietii firesiu-
si de a'si dezvolta insusirile, mij- nea populatiunei nu se poate inlatura.
loacele de prothtcere i institupile`). Creflerea populatiei Irecind mown erg-
terea mijloacelor de subsistenta, produce
o neva cerere de dibacie, de inte-
ligent.... i implica prin urmare
exercitiul constant si dezvoltarea
treptata a acestor insusiri.... be totdea-
und cauza prima este presiunea pope-
lagei5).

1) Principes de biologie, 1878, vol. II, La loi de multiplication.

2) Despre Poporatie p. 328-329.
31 Op. citat p. 601.
4) Despre Poporatie p. 343.
5) Pr. de Biologie p. 591-592. 7

www.dacoromanica.ro
 98

Aceasta se chearna la d. Cuza a incorpora solutiunii noas-

tre incheerile lui Herbert Spencer. De ce nu s'ar chema oare a
incorpora incheerile noastre solutiunii lui Herbert Spencer? Pen-
truca Spencer a scris la 1865, i inteo forma mai concisa la 1852,
iar d. Cuza la 1899, in ziva InIrii Donmului? Dar oricit s'ar
sforta d. Cuza la 1899 i oricit s'ar inspira in ziva in1rii Dorn-
nului tot Spencer va fi mai bine inspirat, chiar la 1852. Dar,
in definitiv, ce sa. ne mai incurcam cu incorporarea d-lui Cuza
si s vedern lucrurile afa cum slut? D. Cuza nu 1-a incorporat pe
Spencer, ci 1-a plagiat dupa toate regulele acestei arte, in care
d-sa este un adevarat maestru.
$i vedeti pina unde merge indrazneala d-lui Cuza. In capi-
tolul II al acestei lucrari, in care am analizat Politica Popora-
tiei si cind 1-am pus pe d. Cuza pe doua coloane atit de siste-
matic, confruntindu-1 cu atitia autori, am aratat cit i ce anume
a luat din opera lui SPencer. Din cind in cind insa d. Cuza, tot
in acea parte a operei sale, il citeaza pe filosoful englez si are
indrazneala sa-1 plagieze, cu mentiunea incorporcirii, diva ce acolo
citeaili chiar parte din fragmentele de mai sus i apoi tot d-sa
urmeaza:
Nu trebue s uitgm, in adevAr, i aceasta este cea mai impor-
tantai din incheerile la care a ajuns Spencer, ckpmtutindeni civilizatia
a am` ca antecedent creflerea _ftoporatiel ,vi daca ar inceta aceasta fientra
intreaga omenire, e sigar ea ar trebni sa inceteze ,vi ririlizaga
Iata dar pina unde merge indrazneala d-lui Cuza. La pagina
217 citeaza, iar la pagina 342 filagiaza. Mai mare sfidare la adresa
cititorilor si intelectualilor romini nici ca se poate.
Si acum s trecem la cea de-a doua incorporare facuta de
d. Cuza, la incorporarea teoriei lui Fridrich Lich>. Dad. einem-
porarea incheerilor lui Spencer se prezinta cu un caracter oare
cum tragic; incorporarea teoriei lui List este cu desavirsire co-
mica. Si e comica, pentru ca d. Cuza are pretentiunea de a fi
incorporat o teorie, care, sub raportul cauzei generatoare a pro-
pasirei omenesti, este opusii teoriei sale.
Am vazut in ce consta, dupa d. Cuza, principiul populatiei
ca pirghie a civilizatiei. Cresterea constanta a populatiei, deter-
mMind la sfirsitul fiecari stari demice o iperdemie relativa, pro-
voaca transformarile sociale, si astfel se indepline$te evolutiunea,
mersul inainte al civilizatiei. Crefterea Populatiei este deci cauza
progresului; sau cum spune Loria: sufletul legii de evolutiune.
Cu alte cuvinte, in conceptiunea d-lui Cuzarecte a lui Everett-
Spencer-Lore.ciavem doi termeni: populatiacausa; progresul
efectul. Intre ace$ti doi termeni tru exista alt raport, alta lega-
tura, decit aceia dintre caus i efect.
Cum stau lucrurile in teoria lui List? Cu totul altfel. Drept
1) Despre Poporatie, pag. 217.

www.dacoromanica.ro
 99

vorbind List n'a formulat o teorie a progresului social, i de aceia

expresia d-lui Cuza incorporarea teoriei lui List), nu este nici
macar posibila; dar sa zicem, ca.' din putinele fragmente semanate
ici-colo in cartea lui List, s'ar putea inchega a$a numita teorie a
cafiacitiitei diferitelor start economice, i sa mai zicem c. aceasta
teorie ar privi $i ar dezlega chestiunea legii de evolutiune. In ce
consta ea?
Mai intii List distinge in desvoltarea economica a popoarelor
cinci faze :
In desvoltarea econornica a popoarelor, trebue s deosebirn ur-
matoarele faze principale : Starea salbatera, starea paslorald, starea
agricold, starea agricold ci manufactnrard, in fine: starea agricold, ma-
nufacturarasi comerciald,1).
In aceste cinci faze de dezvoltare se cuprinde, dupa List,
toata evolutiunea omenirii pina in prezent, dela cele mai rudi-
mentare inceputuri $i pina la sclipitoarea civilizatie actuala. Ar
trebui s ne a$tepfaim acum. dupa cele ce e firesc s rezulte din
spusele d-lui Cuza, ca List sa dea i explicatiunea lamurita, ca-
tegorica a cauzei sau a cauzelor, cari au determinat trecerea sue-
cesiva a popoarelor prin aceste cinci stari. Si pentruca incorpo-
rareav d-lui Cuza sa aiba vre-o justificare, ar trebui s. gasim, ca
List cdt aceiafi explicatie, sau m'acar una afirofiiatii de aceia a d-lui
Cuza, evolutiunii a$a cum o fixeaza nationalistul economist ger-
man. Altfel toata incorporareax. d-lui Cuza cade i devine ridicolL
Ce se intimpla insa ? List nu da actasta explicatie, decit
intr'un chip cu totul &editor i fie-mi permis a adaoga cu
totul superficial, macar c Dfiliring ramine extaziat in fata con-
ceptiunii sale.
Treeerea dela starea salbateca la starea pastorala, i aceia dela
vstarea pastora1 a. la starea agricola, i intiiele progrese in agricultura
sint ajutate in modul cel mai eficace de libertatea schimburilor cu popoa-
rele manufacturam ci comercMnte.
Inaltarea popoarelor care se ocupa cu agricultura la ranguI
de popoare totdeodata agricole, manufacturare i comerciante, nu
se poate face prin libertatea schimbului, derit in cazul cind toate na-
fiunile ce se ocnpa cu industria mannfacturard s'ar ajla in aceMbr limp la
acelaf grad de civilizatiune, cind ele intre dinsele nu si-ar pune nici o
piedic dezvoltaxii economice, cind unile dintr'insele n'ar curma
progresele celorlalte prin racboi san prin legi vamale 2).
Si acum, unde ati vazut teoria lui List, care explica evolu-
tiunea spciala, $i mai ales, unde ati gasit ca populatia este fac-
torul, unicul i atotputernicul factor al evolutiei, ca in teoria d-lui

1) Sistem national de economie politica tradus de I N. Papiniu 1887.

Introducere p. 10.
2) Op. citat p. 10.

www.dacoromanica.ro
 100

Cuza? Pentru o lamurire mai desavirsita a chestiunii, as putea

reproduce pag. 218-219 din lucrarea lui List, in cari el descrie
economia celor cinci faze de dezvoltare si unde, as putea zice,
este sediul materiei. Ar fi insa sa fac un citat prea mare si in
acelas timp inutil, pentru ca. in loatii aceastii descrififie, desfire
15opulage ea factor al progresului firin crefterea ei constanta nu
se vorbefte. Iar daca vorbeste List undeva mai larnurit, in ches-
tiunea ce ne intereseaza, apoi este acolo unde spune :
Civilizatiunea, educatiunea politica si puterea popoarelor sint
mai cu deosebire legate de starea lor economica si vice-versa; cu
clt economia este mai inaintata, cu atit natiunea este mai civilizatal
si mai puternica, cu clt civilizatiunea si puterea sa se mareste, cu
atit cultura sa economical se va dezvolta 1).
$i ce rezulta din acest citat, care inteun stil concentrat, pare
cli ar sintetiza conceptiunea lui List cu privire la starea de civi-
lizatiune a popoarelor? Nimic altceva, decit strinsa interdefien-
denri dintre civilthatia i economia sociala, acest principiu elemen-
tar si evident, acest fapt .atit de concret si de simplu, pe car;
nu nurnai c. nirneni nu-1 mai dovedeste, ci chiar nici nu-1 re-
march% Un asemenea fapt cel mult se enunta, daca serveste ca
punct de plecare al unei argumentari oarecare.
$i in orice caz, care este rostul acestei constatari a lui List
in teoria Cuza, care vrea s. explice pricina evolutiei sociale
prin factorul atotputernic al ifierdemie0 Si deci intrucit a <cin-
-corporat d-sa teoria lui List care in realitate nici nu existii?
Dar nu, d-lui Cuza ii plac frazele de etect. Nu suna oare
frumos:
Prin aceasta noi am incorporat solutiunii noastre mcheemle liii
Herbeit Spencer cu privire la adevarata cauza care determina progre
sul precum, i teoria ha* Frederic List despre capacitatea diferitelor
stari economice prin care trece otnenirea....
Caci doar de Sficncer i de List ie vorba, nu de niste autori
oarecari a vre-unor brosurele de propaganda, sau a unor pole-
mice veninoase.
$i iata cum, se face dovada, c teoria cl-lui Cuza asupra
cau2ei evoJutiei sociale, este plagiata din Everett, Achille Lona.
Herbert Sfiencer, fara a mai fi insistat intrucit $i in ce miisura" d.
Cuza s-a folosit de investigatiile lui Emil Durkheim $i ale lui
Adolfilie Caste. $i totusi d. Cuza este original: descopere adeva-
ruri stiintifice; erea,a $tiinta si este apostolul unor vremi ce va sa vie.

1) Op. citat p. 10.

www.dacoromanica.ro
 Incheeri practice CO .directie noted
Am ajuns la ultimul punct stabilit de d. Cuza in polemica
sa cu d. Basilescu si anume :
4) Ca sistematizarea incheerilor firadice, scotindu-le din diferitele pro
pozitii in cari am desfacut legea poporatiei, a fost fcut, sau chiar
numai indicat de altcineva, in loc sal fie incheerea logic i incorona
rea intregii noasfre concept/um' /core/ice 9.

Simpla enuntare al acestui ultim pullet ma. scuteste de orice

comentarii, i m. dispenseaza de a intra in cercetarea incheerilor
practice ale d-lui Cuza. i lucrul acesta este foarte lamurit. Caci
d. Cuza vorbeste de gSistematizarea incheerilor practice)" intru cit
si numai lntru cit ele sint gincheerea logicaD si inCoronarea in-
tregii sale conceptiuni teoreticex.. Or, noi am vazut ce este a-
ceasta conceptiune teoretia a d-lui Cuza. Am vazut, ca intreaga
conceptiune teoretica a d-lui Cuza este filagiatei; am vazut,
cb chiar una din deductiile sale si de sigur cea mai impor-
tanta teoreticestesi anume aceea -Cu privire la cauza propUirii
omenestix. este lot plagiata. Si daca gintreaga conceptiune teore-
ti-cax, a d-lui Cuza este plagiata, ce ilnportanta mai au incheerile
practice, pe cari d-sa le deduce din ea, si tern cit aceste inche-
eri pot fi originale? Mai degraba am pntea spune, ca incheerile
sale practice slat gincoronarea intregului sau plagiat*, daca o a-
semenea propozitie ar fi serios acceptabila.
Totusi s cercetam macar in treacat aceste gincheeri practice),
si s vedem in ce consta_ originalitatea lor.
Plecind dela tendinfa cc a are populapa de a se inmulli tra-
ct/id de limitele ce nuirginese dezvoltarea ei, d. Cuza indica prima
consecinta si anume:
Orice politic a poporatiei trebue s5. aib a. dar ca tinta largirea ronlinna
a sferei ei de dezvoltare 2).

1) Cei doi Spenceri etc... pag. 15.

2) Despre Poporatie p. 428.

www.dacoromanica.ro
 102

$i apoi:
Al dollar consecinfa1) la care trebue sg. ajungem, e c poporatia
nu are nevoe de a fi incurajeda in eresterea ei, i ca. nici nu poate
s'a fie oprila de a se inmulti ping la limitele de pe urmg ale dezvol-
tarii ei posibile 2).
Va s zica: pe deoparte populatia nu trebue sa fie nici in-
curajatii nici ofiriM in dezvoltarea ei numerica; iar pe de aka
parte crea ce se 'Soak face, e ca sa se Mrgeasca mereu sfera ei de
dezvoltare, adica sfera mijloacelor de existenta. D. Cuza se pro-
nunta dar, in ce priveste reproducerea populatiei pentru regimul
celei mai complecte libertap, Ins cu conditiunea de a se sport
mijloacele de existeng echilibrind astfel populatia cu sfera ei de
dezvoltare.
Iata ce spune acum Molinari' in incheerile sale practice:
c1) Cercetarea mijloacelor de a echilibra sub un regim de liberiate a
reproduegei populalia en dcbn,reill ei 3).

Si pentru a nu raminea nici o indoiala asupra intelesului ce

d. Afolinani expresiunii: debuseul popula imi voi permite sa re-
produc explicatiile sale:
...Cunoasterea pietii, crearea i dezvoltarea organelor de mobilizare a
muncii, aplicarea creditultii si a asigurarii reproducerii i aceastg in-
terventie a stiintii in opera de echilibram a pofialagei en m#Ioacele
sale de subsistenia va fi mai necesara... 4).
$i pentru a fi mai complect in demonstratiunea plagiatului
d-lui Cuza, imi iau libertatea de a reproduce din J. B. Say; pe
care d-sa I-a pus la contributie si in chestiunea legii populatiei,
urmatoarele:
Principiul populatiunii ne arat dela in ceput perfecta inn/di/ale a lulu-
ror masurilor _pen fru inmidprea poptdagei slatelor... Daca s'ar putea in-
multi oamenii, aceasta nu s'ar putea face decit prin ode favorabile
innadfind firoduselor... 6).

Deoarece:
Populatiunea este mucesarmenk, i in toate cazurile melasa la nu-
mand de fiersoane jv care lam fipoale nntri 6).
Adeca tocmai ce spune d. Cuza, populatiunea nu trebue sO
fie nici incurajalo nici ofindii in dezvoltarea ei, si ceeace se poate
face, ceeace trebur sa se faca, este rnarirea sferei mijloacelor de
1) Am reprodus textual.
2) Despre Poporatie p. 428.
3) Op. citat p. 134.
4) Op. citat p. 145.
5) Op. citat pag. 381 col. II.
6) j. B. Say, op. citat, pag. 384, col. I si II.

www.dacoromanica.ro
 103

existenta, cum spune Say: prin acte favorabile inmultirii pro-

duselor.
Astfel se face dovada ca', prima 4.i cea mai imPortanta din
incheerile practice ale d-lui Cuza, este tot atit de originala casi
4intreaga sa conceptiune teoretica a carei incoronarev sint aceste
incheeri.
In al doilea rind, d. Cuza se intreaba : gdaca limite firesti ale
dezvoltarii populatiei sint cantitatea rnijloacelor de existenta, cari
_ant conddide cari determind aceastii cantdate de inOloace dc exis-
tenta?'). Si dupa ce d-sa se ridica in contra masurilor directe In
favoarea disidoridor sau Impotrim entigragilor, ca si Say, de asta
data insa citindu-1, d-sa zice apoi fiird a cda :
A. C. Cuza J. B. Say
De aid rezu1t c o Vara sau o Un pays ne conservera jamais que
Alocalitate nu poate s conserve decit vie nombre d'hommes qu'il pourra
num6rul locuitorilor pe cari va fi nourrir... 3).
I in stare s'a-i hrdneascg.... (D. Cuza, spre a fi original mai
adaogg.: sail o loralitale!) dar nici aici
nu e original, cxci la pag, 390, col. I-a
Say zice :
ehaqlle localih' a autant d'habitants
qu'elle en pent faire vivre par ses
produits .

asumindu-si paternitatea si raspunderea unei atit de importante

-descoperiri...
Dar cari sint acele conditii, cari determina cantitatea mij-
loacelor de existenta ?
D. Cuza le imparte in :
I Condilii nalurale i anutne
1) Insusirile poporatiei, rasa, puterea i energia ei.
2) Productivitatea si situatiunea solului.
3) Clima, intemperiile i anotimpurile.
4) Intinderea teritoriului.
II Condilii sociale :
5) Cunostintele, sanatatea i moralitatea poporatiei.
6) Modul de administrare a intereselor publice.
7) Organizarea socialg.
8) Relatiunile dintre diferite poporatii 4).

I) Despre Poporatie, pag. 433.

2) Op. citat, p. 431.
3) Op. citat, p. 381 col. II.
4) Op. citat, p. 433.

www.dacoromanica.ro
 104

rx Cuza a neglijat citeva conditii i anume :

9) Forta de elasticitate a alvitei.
10) Forta nmsculara a Mietilor din centre si
11) FOrta morala a anexelor la jidanii in presa.
N'o sa' insist asupra conditeilor d-lui Cuza, pentru c unele
din ele sint evidente prin ele in$ile $i nu shit Incheieri deduse
en rigurozithte din principiul populatiei formulat de d-sa. Fr. S.
Nita, de pilda, care formuleaza altfel decit d. Cuza acela$ prin-
cipiu, stabile$te $i el aproafie aceleafi condiaani, cari inriuresc
populatia in dezvoltarea ei, $i faptul c le claseaza $i le nume-
roteaza altfel nu are nici o importanta. (Pag. 147 $i urm.)
Oyicare o .fi adeviiratul firincifilu al fiopulatiei, dne ar putea
spune ca: insusirile populatiei; productivitatea solului; intinderea
teritoriului; cuno$tintele, sanatatea $i moralitatea populatiei; or-
ganizatia sociala etc.... nu au, liecare din ele, o innuenta oare-
care asupra dezvoltarii populatiei? De uncle deduce d. Cuza, ca
aceste gincheieri practice) sint gincheierea logica $i incoronarea
intregii sale conceptiuni teoretice i c prin urmare, n'ar putea
fi incheierea logica si incoronarea conceptiunii $i a altuia?
Voi trece dar mai departe a treia serie de incheieri prac-
tice ale d-lui Cuza, bazata pe principiul ca, epoporatia neputind
trece de lirnita mijloacelor de existenta, isi perfectioneaza insu-
$irile $i institutiile, cuprinzind noi teritorii $i intrind in lupta cu
popoarele vecine.
Tin sa relevez cu aceasta ocazie o curiozitate, care se in-
tilne$te adesea in Pofioratia d-lui Cuza, 5i care denota evident
anarhia din capul d-sale. D. Cuza a citit mult dar pe apucate.
D-sa cunoaste 5i socializmul si anarhizmul si conservatismul in
teoriile $i conceptiunile lor, insa asa cum le-a putut asimila, ce-
Lindu-le pe apucate. Nunfai astfel se poate explica cum d. Cuza,
in limitele aceluia$ capital de trei pagine 45 7 459, apare si ca
Parti:un al teoriei revolugonare marxiste, 5i ca teoreticiau al celuj
mai nein/Yin& conservatism. Iata propriile cu,vinte ale d-lui Cuza,
cari formeaza prima incheiere din propozitia de rnai sus:
In slarea aanala tie lucrilri poporatia tarilor civilizate e marge-
nita, nu de imposibilitatea de a produce mai rnulte bunuri, ci de
imposibilitalea (le a 3.t folosi de prod/tenni/a/ea mijloarelor de earl dispune,
din cauza. c aceste mijloace find in stapinirea privata, ele servesc
interesele de imbogatire ale citorva, in lac de a servi inimsele de indes-
/dare ale tuluror.... Aceasta imp1ic schimbarea formei acinale a socie-
!old intemeiata pe propriaatea privala a mijloacelor de prod/were 5i in-
locuirea ei cu alta organizarc, in care aceste mijloace vor Erect in sia-
pinirea socielatii inlregi, care nu va cunoaste alte interese decit inte-
resele de indestulare ale trebuintelor iniuror membrilor ei fara deose-

1) Despre Zloporatie pag. 4 56-45 .

www.dacoromanica.ro
 103

bire. $i aceasta schimbare se va realiza sub presiunea aceluia prin-

cipiu.... poporatia va fi indeinnata s inlature piedicele nelegitime
nefirepi, cari opresc dezvoltarea i fericirea ei in societatea Inoderna .1)
Am reprodus acest pasaj care are toate insusirile teoretice
ale unui fragment de discurs socialist pentru a putea sustine,
ct d. Cuza ca si Marx, $eful teoretic al socialismului modern, dar
ddfid dinsul, explicsa iperdernia actuala nu prin tendinta de inmul-
tire a populatiei, ci prin defectuosith.tile sistemului de producere
capitalist; cb.' transformarea actualei societati se impune, in sensul
indicat de Marx, pentru dezvoltarea i fericirea populatiei in
societatea moderna.
Iata pe socialistul Cuza, care indica inersul evolutiv al so-
cietatii eatre socializm. Vederile sale socialiste sint inssa atit de
consistente, incit dispar ca prin farmec diva' dou pagine.
Cultivarea insu0rilor fizice 0 morale ale poporatiei ; sporirea
energiei, a spiritului ei de prevedere i de economie, a simfului reli-
gios ; combaterea viciilor cari o degradeaza i-i sacatuesc vlaga; Ire-
zirea confliin/ei sale nalionale ; pastrarea spiritului sau razboinic ft' a virtu-
tilor sale mililare, iat scopurile pe cari trebue s le urmarim, in starea
actuala de lucrnri, fiind ptrurea gala de lupta, daca voim sa train' in
pace 2) -

In primul pasaj 1-am vazut pe d. Cuza socialistul, care enunta

necesitatea transformarii sociale, si reclama, ca poporatia s in-
rature piedicele nelegitime $i nefirefti, cari opresc dezvoltarea si
fericirea ei in societatea modernP; in acest de-al doilea avem de
aface cu d. Cuza reactionarul, care ptoclama necesitatea csporirii
simtului religios si a Ostearii spiritului s'au razboinic $i a virtu-
tilor sale militare. Si toate acestea, si socializmul si reactiona-
rizmul se impun en starea actuald de lucrnri <<in starea tctuala
de lucruriD, socot eu, se impune altceva; se impune mai putin5.
sarlatanie, daca' nu chiar mai mult.a. cinste.
Iat si a treia serie de eincheeri practice in adevar prac-
tice ce deduce d. Cuza din legea poporatiei a d-sale $i cad sint
ca i celelalte qincoronarea intregii sale conceptiuni teoretice. S.
trecem la a palm si ultirna, pe care o voi enunta numai, cci nu
meria cinstea de a fi examinat5..
Incheerea ultima este justificarea oliticei nationaliste. Si
iata formula demagogicb.' in -care o imbrac5. d. Cuza:
Incheerea practica la care trebue s ajungem e cL politica na-
lionalis.ta este singura politica fireasca, legitima i cuminte in starea
actuala de lucruri. A se pune pe terenul cel mai shim/ national cu
putinta; a simti exclusiv cu poporul caruia apartii ; a afirma cu e
I) Despie Poporatie, p. 457.
2) Despre Poporatie, p. 459.

www.dacoromanica.ro
 100

nergie existenta proprie in contra lutnror, este a fi si patriot in in -

telesul mai strimt al cuvintului i om de bine, asigurind dezvoltarea
linistit i temeinicg a civilizatiei umane .1).
Am impresia, ca citesc acele curioase compozitii pe cari le
semneaza d. Cuza, i pe cari tot d-sa le intituleaza: Anexa la Ji-
danii in presa'. Am avut dreptate deci s sustin cal forta muscu-
lara a baietilor din centre si (xforta morala a anexelor la jidanii
in presa inriuresc poporatia ; daca' nu poporatia umana, in tot
cazul poporatia d-lui Cuza.
Si am avut dreptate iarasi sa sustin Ca poporatia este influen-
tata *i de .xforta de elasticitate a alvitei, caci ca i aceasta se
intinde Poporatia pe cele 466 de pagine, acest mare nimic, pe
care d. Cuza 1-a dat la iveala in ziva cinaltarii Domnului 1899.
* * *

Desi am terminat cu cele 4 puncte ((precise ale d-lui Cuza,

cari odata dovedite, insusi d-sa trebue sa recunoasca ca lucrarea
Desfire Poporatie este un plagiat ; intrucit am stabilit, cu privire
la partea constructiva a operii d-lui Cuza un plagiat in plus, re-
feritor la conceptia asupra oprincipiului poporatiei ca adevarata
cauza a propasirei omenesti,nu vreau sa ma opresc aici. Aceasta
cu atit mai mult, cu cit cele ce mai am de spus, se refera la tota-
litatea operii plagiatorului nostru, la valoarea ei.
Am vazut ca d. Cuza d. operii sale o importanta cu mult
mai mare decit aceia ce s'ar cuveni unei escelente si originale
monografii in chestiunea populatiei, si am aratat cu citate din
Introducere, ca d. Cuza atribue lucrarii sale meritul de a da
*tiintii economice o <<indrumare nouii, sisternatizind-o dupa un alt
principiu decit cel admis pina acuma.
Dar, cu riscul de a ma repeta, sa-i dau cuvintul d-lui Cuza
spre a stabili mai bine punctul acesta :
Din punctul de vedere curat tiinific, lucrarea noastr are
ins, prin tendintele ei, o importanta inc i mai mare. Ea ineearca,
mai intii, s inchee o controversa secu1ar6, asupra uneia din cele
mai importante subiecte ale economiei politice ; i in al doilea rind,
ea tinde sa imprimc acestei friing o directie nota, sistemalizind-o dupd
tin att Orinr4dti, derP eel admic pina arnma 2).

$i in ce mod tinde lucrarea d-lui Cuza sa imprime economiei

politice <<o directie noua sisternatizind-o dupa un nou principiu?
Tot d-sa ne spune in ultimele doua pagine ale oIntroducerei pe
cari le voi rezuma in cele ce urrneaza.
In faza actuala a economiei politice domneste o mare nesi-
guranta din pricina numeroaselor controverse i contraziceri. Cer-
1) Despre Poporatie p. 462.
2) Despre Poporatie, Introducere, pag. X.

www.dacoromanica.ro
 107

cetatorul famine nedumerit asupra multor chestiuni i daca nu-si

da interes sa cerceteze fondul lucrurilor, atunci cind vrea s. scrie
ceva intrebuinteaza un sistem foarte comod, pe care-I voi lamuri
cu propriile cuvinte ale d-lui Cuza, caci i se potrivesc minunat.
Economislul vulgar aa se intituleaza d. Cuza insusi cind e
csilit de imprejurari, prin positia in care se gaseste, san la care aspir1,
tocmai cazul d-lui Cuza cind a scris Ponora(iaca s scrie ceva asu-
pra materiei, formula e din cele mai simple si din cele mai comode.
Se iea, in cazul acesta, scrierea vre-unuia sau a doi asa numiti eco-
nomisti, tot atit de vulgari, unul pentru c e, de-o pilda, partizan
al interventiunei statului i cellalt pentru ca e adversar al acestei
interventiuni; unul pentru ca e din scoala germana i celalalt pen-
tru ca are afinitati cu scoala italiana, sau pentru cine stie ce alte
motive de simpl comoditate, si se intocmesc asa zisele pincipii ale
stiintii, cari nu sint in realitate, decit o adunatura de platitudini
d. Cuza ii califica opera cu prea multa blindetesi de paren, pen-
tru sau contra, asupra tuturor punctelor in dezbatere ').
(Cit de plastic stie d. Cuza s expue teoria plagiatului).
$i ce putem noi sti dela el ? Nimic, asa ca in practica
economica trebue s. ne marginim tot la bunul simt; ftiinla de-
venind astfel inuti1. Confuziunea si neputinta aceasta se dato-
Teste si faptului ca Economia politica este o stiinta in formatie;
-dar si rincitlului grefit de sistematizare zice d. Cuza care
s'a introdus in stiinta mai ales dela Adam Smith. Acest principiu
gresit este ca s'a luat avutia ca unicul obiectiv al cercetarilor
teoriei, zicindu-se ca Economia politica' este fainta avutiei
E momentul sa' intervie d. Cuza si sa spue: opriti-va' pe
marginea prapastiei. Nu avu(ia este principiul organizator al
stiintei economice cci fiofiora(ia, ca element viu care o produce
si intereselor carora ea trebue sa fie pururea subordonata. $i astfel:
Legea poporatiei, formulata de noi, tin ne permite dar numai
de a ne da mai bine seama despre japlek economice i sociale ; ea
ne serveste i tocmai de aceia, la stabilirea si a leoriel, pe temelii
mai solide de adevar.
Pip, in ziva _Mallard Domnulni 1899 2).
5tim acum, care este acel principiu nou i salvator al Eco-
nomiei politice, pe care d. Cuza l'a descoperit si introdus in ,tiinta
pentru firima card, e fiefinratia. Poporatia este principiul orga-
nizator al stiintei, i acest principiu va permite co sistematizare
viitoare, care va da Econdmiei politice o indrumare nou i va
stabili teoria fie temelii mai solide de adear.
Iata deci importanta cea mare, cea adevarata a lucrarii d-lui
Cuza care, dupa cum am vazut, este dela inceput pina la sfirsit
1) Introducere p. XV.
2) Op. citat Introducere p. XVI.

www.dacoromanica.ro
 108

plagiata iata. un nou merit, o now)" ortginalltate a d-lui Cuza,

de a fi stabilit cel dintii nou principiu, de a fi dat cel din&
tiinii o nouti indrumare.
Dar ia sa cercetam, adevarat sa fie c. d. Cuza a descoperit
acest nou principiu atribuindu-i o asa de mare importanta in Eco-
nomia politica.?
Nu va surprinde pe nimeni, cind voi spune c populalia ca
Principiu organizator al ftlintei economice a lost introdusa inCa. de
la 1819, cu 80 de ani inainte de aparitia Poporallei; de catre apri-
gul critic al scoalei lui Adam Smith, Jean Charles Leonard Si--
monde de Sismondi. In acel an Sismondi ti publica interesanta
lucrare : Nouveaux principes d'conomie politique on de la ri-
chesse dans ses rapport's avec la population', in doua volume si pe
care in 1 827 o scoate in a doua editie.
In aceasta lucrare, Sismondi se ridica impotriva teoriilor lui
Smith, dupa caH Economia politica' este stlinta avutiel, negkjind
Populatia ,s interesele sale. Pentru Sismondi avutia n'are impor-
tanta si nu merita atentie prin ea insasi ; ci numai intrued sa-
tisface trebuintele populatiei.
Recunosc cai Adam Smith, c munca este unicul izvor de
avutie i ca economia este unicul miljoc spre a o conserva; adaug
in s, ca satisjacerea trelmin(elor este unicul sap al acestei acumularii c
nu exista crqtere a avutiei nationale, dcrit clad one fi mulfurnirile
- acelei naguni 1).
Acesta este punctul nou de vedere, pe care Sismondi il in-
troduce pentru intiia oath in ,tiinta economica, care se intrevede
din chiar subtitlul lucrarii sale citate: ou de la richesse dans ses
rapport's avec la _population, i care thsare si mai bine atunci dud
zice, vorbind despre starea de lucruri din Anglia.
Masa natiunii pare cal uita intocmai ca i filosofii c creftema
avutiei nu este scopul economiei politice, ci mijlocul de care dispime
spre a lace jericirea tuturor 2).
Si iata ce spune despre Sismondi, sub raportul introducerii
populatiei ca principiul fundamental al Economiei politice, pro-
fesorul Luigi ('ossa, in stilul sau atit de concentrat si de clar :
El combate unile doctrine ale lui Smith, Say Ricardo, i
**1

opune chretnatisticei lor, care se ocupa de avutii uitind pe omul care

41e produce; adevarata economie politica, care studiaza influenta pro-
ducerii i a distributiei asupra Lunei stari malenale a populatiunii2,8).
Am dovedit aceia ce urmaream sa dovedesc, ca nu d. Cuza
a descoperit si plasat in stiinta economica populatia ca principiu
central al ; ca acest lucru s'a facut Inca dela 1819 de catre

I) Sismondi op. citat vol. I. pag. 51

2) Sismondi: Op. citat, vol. I, Avertissement, pag. IV.
3) Luigi Cossa : Histoire des doctrines economiques, p. 393.

www.dacoromanica.ro
 109

Simonde de Sismondi ; c. prin urmare fi din aces! fiunct de vedere,

laudele ce aduce operii sale sint nerneritate i valoarea ei redusa
la zero. $i tupeul d-lui Cuza este cu atita mai cinic si mai revol-
tator, cu cit d-sa stie despre toate aceste lucruri si fe remarca cu
destule d-etalii in lucrarea sa, atunci cind vorbeste despre Sismondi1).
Dar credeti oare, c plagiatul d-lui Cuza, sub raportul in-
tronarii populatiei ca principiu organizator al stiintii, se reduce
numai la atit? 0, nu. Daca ne-am duce la capitolul din Pofioratie,
unde este sediul acesfei materii, apoi am descoperi lucruri ingro-
zitoare. Am vedea, ca. d. Cuza fura nu numai ideea aceasta a lui
sz:rnzondi; dar si forma in care Rossi imbraca aceasta' idee. $i de
ce sa nu facern si operatiunea aceasta ? Si pentru a evidentia pla-
giatul, voi recurge iarasi la sistemul celor doua coloane. Mai intii
tns trebue sa spun, ca sediul materiei este Cafi. III Economia
fiolilicci pi firoblema fiofioratici. De aici prin urrnare voi cita.
A. C. az(' P .Rossi
De fapt, poporatia este punctul La population forme, je dirai
central imprejurul caruia gravitea- presque la substance autour de la-
za." intreaga tiin5. si dela care por- quelle se ralisent et se develop-
neste orice activitate economica. pent tous les phnomnes de Peco-
Bogatia creatal de dinsa, nu existai nornie sociale. C'est par elle et pour
decit pentru a satisface trebuintele elle que tout s'agite et s'accomplit
tei i economia politica" nu-i stiinta dans le monde conomique. Instru-
avutiei decit numai intrucit avutia ment principal de la production,
serveste interesele poporatiei. 2) c'est a son benefice que s'opre la
Pentrn noi, problema poporatiei distribution de la richesse natio-
find problerna fundamentala a sti- nale : elle est a la fois le but et le
intii, ea trebue sa fie si principiul moyen. Ainsi la science econornique
ei organizator. Dela dinsa trebue pourrait-ellese resumer tout entire
sd purcedern i pe dinsa trebue s o dans la science de la population ;
avern in tot momentul in vedere. elle en est, du moins, le commen-
cement et la fin. 4)
$i iata', cal si intentiunea d-lui Cuza, ca pe baza poporatiei,
luata ca principiu de organizare, In locul avutiei, sa se faca o
sistemati7are a stiintii, Rossi o previne cu 48 de ani mai inainte,
cind spune:
Poate ca aprofundind aceasta gindire (se refer la rindurile citate
mai sus) s'ar putea ajunge la o distributie mai savanta a materiilor eco-
nomice, si la o metod mai riguroasa decit aceia generalmente
adoptata 5).

1) Vezi Poporatia, p. 162 si Irma.

2) Despre Poporatie pag. 15.
3) Op. citat pag. 26.
4) Cours d'Economie politique 1851 pag. 268.
5) Op. citat p. 268.

www.dacoromanica.ro
 110

Si acum, ce a ramas din pretentiunea d-lui Cuza, de a da

Economiei politice, qo direefie nouii, sistematizind-o dupa un alt
principiu decit cel admis pAna acuma?>>. Ce a ramas din aceasta'
mare $i revolutionanta descoperire, care va stabili teoria (cpe te-
melii mai solide de adevarp IP A rarnas, ca este $i ea un plagiat,
tot atit de monstruos, tot atit de nerusinat, ca si toate celelalte
plagiate, pe cari le-arn dat la iveala in capitolele precedente, si
a caror insirare formeaza aceasta. ((mare i fundamentala opera
stiintifica a d-lui Cuza, care se intituleaza : Desfire Poporage.
Prost s'a inspirat d. Cuza In ziva InJtrii Domnului 1899x...

www.dacoromanica.ro
 I ncheere

Acum, dupa ce am cercetat opera d-lui A. C. Cuza parte cu

parte, capitol cu capitol, si am dovedit c toatii este un plagiat
nerusinat, se cuvine s arunc o ochire sumara asupra lucrarii de
favi sintetizind in citeva rinduri in ce constei plagiatul si dufie7
earl autori d. Cuza si-a fabricat Poporaga sa.
Voi incepe prin a releva o marturisire foarte pretioasa a d-lui
Cuza, care tradeaza perfect psicologia d-sale, cind scria raspunsul
adresat d-lui prof. Basilescu: Gel doi Spenceri etc... Desi d. Cuza
avea aerul de a se considera victorios in polemica incinsa cu
profesorul de Economie politica de la Bucuresti, zicea totusi :
Cind ma gindesc la intimplarea mea cu d. N. Basilescu, profesor de
economie politica la Universitatea din Bucuresti, nu pot sa nu simt
multamirea omului scapat, ca prin minune din primejdie de moarte... 9.
Cit de bine si de adevarat vorbeste d. Cuza!, Caci desigur,
o minune a fost, c. d-sa a scapat de acuzatia indreptata impotri-
va-i de d. Basilescu. Gratie numai unei minunz, nu s-a putut do-
vedi pina acum, c Despre Pofioratie este plagiata, ca situatiunea
d-lui Cuza se datoreste unei nerusinari de ordin stiintific, unui
tupeu de cinic, cum nimeni altul pina la d-sa n-a avut si n-a
manifestat.
Desigur c rin mboune, caci iata ce usor s'ar fi putut face
dovada plagiatului, iata ce usor s'a Pad aceasta dovada. Minunea
aceasta, care 1-a salvat odata pe d. Cuza, nu putea sa se mai re-
pete. Dreptatea si adevarul trebuiau s triumfe, si au triumfat.
De altfel oricare a avut in mina' opera d-lui Cuza trebuea
sa-si puna si s raspunda la urmatoarele trei intrebari :
Cum se face ca. d. Cuza, autorul citorva brosuri fara nici o
valoare stiintifica, apare deodatii cu o lucrare voluminoasa, tratind
o chestie de teorie economica ?
Cum se_ face ca dela 1899, cind a aparut Pofioratia, d. Cuza
n'a mai scris nimic in directia studiilor economice, desi de atunci
1) Cei doi Spenceri etc... Incheere p. 113.

www.dacoromanica.ro
 112

incoace a avut imprejurari mult mai prielnice si indatoriri mult

mai marl s. produca studii de economie politica ?
Cum se face, ca studiul : cProblema Poporatiei in Rominiao,
pe care 11 promite cu formula: gin fireparage la 1899, n'a mai
fost nici pina astazi dat la iveala, pentru a intari credinta unora,
ca d. Cuza este in adevar un intelectual, care framinta idei si
limiteaza activitatea publicistica la cunoscutele anexe
Punindu-si aceste intrebari, oricine putea prinde banuiala, cS
Desfire Poporatie a d-lui Cuza trebuie sa fie inconjuratl de un
mister. Astazi misterul acesta mi mai exista. Astazi s'a facut lu-
mina deplin i s'a dovedit, ca opera principala a d-lui Cuza, as
putea zice unith opera a d-lui Cuza, nu -este a d-sale, ca ieste
Plagiata, ca ieste rodul furtuluz:
Si pentru a inlesni pe cititorul acestei lucrari in priceperea
si sintetizarea ei, voi rezuma in putine cuvinte in ce constd i cum
am dovedit plagiatul d-lui Cuza.
Mai intii am irnpartit lucrarea d-lui Cuza in doua' mari sec-
tinni:
I) Statistica si teoria populatiei.
II) Politica populatiei.
Sustinind plagiatul d-lui Cuza cu privire la prima sectiune,
am aratat, utilizind sistemul paralelelor, ca 1-a plagiat pe Robert
von Ikiohi i pe Gustav von Rthnelen.
In ce priveste sectiunea a dotta am subinipartit-o in doua
parti :
I) Politica populatiei istoricul dcictrinei populatiei.
II) Politica populatiei partea constructiva a lucrarii.
Cu privire la istoricul doctrmei populagez; am aratat c rezu-
matele ce face d. Cuza nu au nimic personal in ele si ca nu sint
decit niste plagiate nerusinate din : J. B. Say, Charles Darwin,
Gustave de Molinari, Simonde de Sismondi, Fr. List, H. Spencer,
N. Tchernichewsky, Karl Marx, Henry George, Achille Loria,
Fr. S. Nitti.
Am confruntat pe toti acesti autori utilizind sistemul
paralelelor cu ci. A. C. Cuza si am dovedit astfel plagiatul acestuia
in aceasta prima parte a celei de-a doua sectiuni, dupa ce am
indicat si dovedit, tot cu ajutorul paralelelor, ca. d. Cuza 1-a pla-
giat pe aV,Elnla capitolul referitor la Malthus. Totodata am relevat
si siretenia cu care d. Cuza a plagiat pe toti scriitorii de mai sus,
fragmentind perioadele, citind citeva rinduri ale unei pagine, dind
ca a d-sale fragmentul initial si cel final al aceleiasi pagine.
In ce priveste 15artea tonstructiva a luerarii, am dovedit c
este in totul plagiata, conforrnindu-ma tuturor conditiunilor puse
de insusi d. Cuza, si adaogind si dela mine Inca doua, i anume:.
.fioporatia ca przncip.0 organizator al #iintei przncififul fiopulatiez
ca jirinciiizu al civilizateel:
Cu alte cuvinte: am indicat autorii, cari inainte de d: Cuza
au considerat teoria lui Malthus si contrazicerile asupra ei ca o

www.dacoromanica.ro
 113

problema fliinkfica. .5i am insistat si asupra procedeului intrebu-

intat de d. Cuza spre a pune in evidenta lucrul acesta. In acest
capitol a fost vorba de: Robert von Mold, Nitti si Loria.
Am indicat autorii, cari hutinte de d. Cuza, an spus ca este
o contrazicere intre fondul de idei, al lui Malthus si forma gre-
sita in care este exprimat. Cu aceasta ocazie am vorbit despre:
Alexandre II. Everett, Pellegrino Rossi, Maurice Mork, G. ('ohn,
Luigi Cossa 5i Er. S. Witti')
M'am ocupat apoi despre legea fiofiillagee, dovedind c. atit
formularea ei, cit si motivarea acestei formulari a fost plagiata
din lucrarea citata a lui Everett; si ca tot pentru stabilirea legii
populatiei 1-a pus la contributie clandestina si pe J. B. .S'ay, din
care a furat pina si _firul de cugetare f argumentare, introducand
si o nuanta in argumentare, pe care a luat-o, farii sa citeze, dela
Afolinaril
Am aratat, ea' in incheerile practice, pe cari d. Cuza le-a de-
dus din legea populatiei nu este original; ca 1-a plagiat pe 7. H.
.Say, indiferent daca. d-sa le claseaza si le numeroteaza altfel.
In plus, am dovedit eg. principinl popitlafeei ca pricind a eve-
lutiei sociale nu este al d-sale, ca a plagiat pe Everett, Lona,
_Spencer 5i am indicat comicul sistem de (Incorporare al teoriei
liii List.
Si insfirsit tot in plus, am dovedit, ca descoperirea firinci-
piukti populatiei ca prince:pin organizator al ftiinfli economice, este
si ea un plagiat, tot atit de nerusinat, din Sismondi 5i din Rossi:
Toate acestea le-am dovedit cu citatiunea autorilor, pentru
_a nu-i da loc d-lui Cuza s vorbeasca despre falsificari de texte;
si pentru a fi lesne controlat de oricine, am indicat exact operile
isi paginile respective.
$i acum, dupa ce n'a ramas din faimoasa opera a d-lui
A. C. Cuza, se naste intrebarea : care este situatia sa fat de Siinla
.,yi cultura romineascii? intrucit 5i Pe ce motive mai poate avea d-sa
inalta misiune de luminator si educator al tineretului universitar?
De altfel nu se simte oare de citva timp influenta exercitata de
d. Cuza asupra acestui tineret? $i credeti oare, ca intre educatia
ce o capata studentii d-lui Cuza si intre obiceiul5iaptitudinile ce
stau la baza Poporaliel; nu este nici o legatura?
$i cind ma gindesc la imprecatiunile violente, triviale chiar

f
1) Aceastal idee: conirazfrerea dintre lend forma, este pentru d. Cuza
foarte fecund& D-sa a gasit-o aplicabil nu numai in Economia politic&
ci si in materie de critic& literar. Armonia sau lipsa de armonie dintre
fond si form& este ideia central& a unei alte opere a d-sale, Intitulat :
Nationalitatea in arta, despre care sper s vorbesc cindva, si in care econo-
mistul dela Iasi murdareste 242 de pagine cu cele mai abjecte pdaripii 5i
learn*, cari s'au afirmat vre-odat il. in materie de critica.t
$i cind te gindesti, ea critical literar A. C. Cuza [face teorii pe baza
unei idei furate de eronomistal cu acelas nume!

www.dacoromanica.ro
 114

ale d-lui Cuza la adresa plagiatorilor! Nu stiu sa se fi gasit un

versificator, care sA se ridice in contra plagiatului si a plagiato-
rilor cu mai multA thrie, cu mai mare vehementa ca insusi d. A.
C. Cuza. Versurile re le-am pus in capul lucrArii cu titlul de motto,
fac dovada deplinA a acestei afirmatiuni si a peryersitAtii auto-
rului Pofiorafier: Ele par scrise anume de d. Cuza, pentru a-si da
insusi lovitura de gratie. Ele sint cea mai teribilg condaninare,
pe care literatul Cuza o dA. economistului Cuza.
M. obsedeazA o intrebare: cum se face, ca in 1909 adunin-
du-si in volum versuriie tineretii sale, d. Cuza a uitat sA repro-
ducA si pe acestea? SA fi fost oare sentimentul pudoarei, atit de
necunoscut de d. Cuza in actiunea sa zi1nic profesoralA ca si poli-
tica, ori lasitatea, care I-a indemnat tot atunci sa red/fire pe
altele?
Oricum ar fi, socot cA i-am facut si d-sale un serviciu re-
proclucindu-le si aducindu-le la cunostinta tuturor, si in special
a generatiunilor tinere, care nu-1 cunosc pe d. A. C. Cuza dela
1881. Atunci d. Cuza tuna in contra compilatorilor, cAci zicea:
Compilatori netrebnici, pungasi sinteti de frunte.
Dar jara barhape voi lumea dezbracati...
Poflogariti i fraze si virgule si puncte,..
Cu penele straine voi mindri v'aratati...
Tar in contra plagiatorilor adaogl:
Plagiatori iloitsi 1 sarmani sinteti la minte,
0, stim; intindeti mina dar nu potlogariti,
Luati idei straine, dar nu furati cuvinte
eclei, zau: imi e wine, obrds-u-mi dogoriti!

Si atit de tare s'a dogorit obrazul d-lui A. C. Cuza, incit

s'a ingro$at ftc. data, cAci pe (lath. d-sa se imbuneazA si profetin-
du-si cu 18 ani mai inainte plagiatul, zice:
iii noi vazind ca. lenea i proasta plagiare
Dar toatc cu diploma, te duc pe uncle vrei.
N'amm deal sa mergem In rma ftc carare
Sa fim si prop* 1,044 irindavi mi,Fei!....

Zis $i facut Indata dui:a aceasta d. Crtza s'a dus la Brfixelles,

si-a luat diploma, s'a intors in WA si s'a pus omergind in urma
pe cArare sa fie csi prost si lene$ si trindav si rniwbo. CAci
doar tot d-sa zice:
ghesefturi excelente
Fac azi plagiatorii. adepti ai trindaviei.
Netrebnici/or astazi, se da Bene-merente
* cafietelor spark, Coroana RomAniei!....

www.dacoromanica.ro
 115

Nu stiu, dad d. Cuza a obtinut medalia sau decoratia de

cari este vorba. $tiu insa. ca.' posea premiid Academie/. Iar dad.
d. Cuza si-ar fi reprodus versurile acestea in volumul dela 1909,
apoi desigur ea.' datA fiind mania sa de a rectifica ar fi spus:
Netrebnicilor astalzi se clA cite-o caledra
Si capetelor sparte, pretniul Academia'.
d-sa fiind, poate, un/cul, cruia s5. i se poat aplica in totul
sententile proprii.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro