Romania medicilor, constantin bărbulescu

Partea 1
In primul capitol al partii intai, autorul prezinta tupurile de discurisui si raporte ale medicilor
cu privire la situatia medicala, igiena si viata taranilor
Primele raporte saniter apar ininatea doptarii legi din 1874. Si sunt mai scurte dar mai dense,
rdactate la repezeala, si prezinta aspecte pozitive cu privire la igiena taranilor, comparativ cu
cele de dupa aceasta lege, iar in timpul domniei lui Cuza, situatia taranilor este mult mai buna
1Raportele medicilor de plasa,, medicii de palsa sunt medicii satelor, raportele lor sun aprope
inexistente, deoarece o mare parte a acestor medici nu aduc populatiei servicii reale
Citandu-l pe doctorul harsu, acesta spune ca casele sunt cladite din barne si acoperite ori cu
latunoi ori cu sindrila .Ele au de obicei o camera mare o tinda si o alta camara; casele cu doua
camere sunt foarte rare: casele se lippesc cu lut si se varuiesc cu var ori cu mal. Ferestrele sunt
deseori mici aprope microscopice ( 1897 cap 1 part 1 33)
Pentru medicul principalele probleme sunt lipsa dorintei de vaccinare, bolile transmisibile
Raportele medicilor primari din judet
Aceste raporte intocmite de superiorii medicilor de plasa sunt abundente, contin date
statistice, despre personalul sanitar, datorita unei legi care reglemneteaza publicarea anuala d
e rapoarte in monitorul oficial
rapoartele consilui sanitar superior, vizeaza mai mult probleme sanitare si de igiena in
mediulurban.Aceste raporte critica situtaia diferitelor orase, raportele celor de la inspectia
sanitara descriu mizeria si neigina din curtile oamnilor, de pe strazile oraselor, unde atata in
sate cat si in orase, gunoiul din gospodarie este aruncat in strada
Ci tandu -l pe doctor sergiu, . se observa cum o comuna din braaila este cu un „ aspect sarac,
casele satenilor sunt in general de o constructie proasta si foarte nesanatoase, stradele
neregulate sunt fara nici ingrijire ,asemenea is curtile satenilor” 43
Rapoartele sanitare din capitala Arata cum in bucuresti, se creaza un program de ardere a
gunoaielor, si se pune in aplicare un sistem redus de canalizarecare ulterior va fi distribuit
Rapoartele medicilor spitalelor rurale si ale medicilor de regiment arata cum in aceste
institutii lipsesc baile, latrinele, unoeri spitalele se afla in spatii improvizate ca manastirile, si
se critica starea deplorabila a satelor citat d stefanescu „ agricultura se face intr-un mod
primitiv, drumurile sunt in stare rudimentara, comerciul de asemenea(1888) locuitorii ,”
vorbesc cu limba aspra si saraca, gestica afirmatiei si a negatiei nu este corecta, ci tocmai pe
dos,(...) pentru doctorul stefanescu taranii sunt niste fiinte stranii , primitive barbare , atat de
diferiti de el insusi si prin extensie de clasa lor culta,(...) aberatiunea facultatilor afective, ca
lipsa de rusine, de relatii amoroase cu totul bestiale, viciile ca betia lenea hotia minciuna si la
femei , in special luxul 1887 „ 46-47
Autorul spune ca aceste discursuri sunt ideologizate, politizate, intr-o oarecare masura
exagerand cu scopul de a se lua masuri. Situatia taranilor este undeva la mijoc, intre discursul
etnografic, si al folclorului si cel al medicilor
Pe masura ce „ sunt elaborate tot mai sus in ierarhia medicala, rapoartele par tot mai crtice ,
imaginea pe care o creaza este tot mai negtaiva din simplul motiv ca distanta dintre
asteptarile celui care scrie si realitatea pe care o descopera in teren , creste direct
proportional „” 51
In capitolul doi al acestei parti, se mentioneaza amintitrile jurnalele si notele bibilografice
ale anumitilor medici, daca la finalul secolului al 19, medicina era vazuta ca o meserie care
te plasa pe o scara sociala mai jos, fiii de boieri fiind criticati pentru misiunile liberale, cu
timpul , medicina are o importanta tot mai mare
Ulterior,citandu -l pe doctotul severeanu, autorul arata cum diferite afectiun” el ma tarnti cu
umarul de un lemn, si osul a iesit din umar;, si mi l-a pus la loc un taran mester> am fost
bolnav de friguri si am avut galbinare, de care m-a vindecat un om, taindu -mi galbinarea la
radacina nasului. Mosul spune ca taia cu para de argint pentru ca cele de fier erau ruginite si
faceau bube negre. Am avut o boala la ochi, si m-a vindecaat un mos batran, prin zgarierea
conjuctivitei cu un spic de grau,tot el aminteste de un oculist taran celebru care pe la 1860
care ra foarte mester la coborarea cataractei cu un ac de facut ciorapi, si lumea se ducea la el
in numar foarte mare” 70

Partea a doua – discursul medical despre taran

Cap 1 taranii murdari
In acest capitol autorul prezinta principalele aspecte pe care se centreaza discursul medicilor.
Igiena vestimentatiei, a corpului ,a locuintei
Autorul sugereaza ca pe langa discursul medical negativ, exista si un discurs pozitiv al
etnografiei si folclorului milenar care „” lume rurala idilica, populata de tarani imbracati in
haine curate de sarbatoare, cu traditii milenare, o chintesenta pozitiva a romanului si
romanismului (..) am bele sunt modalitati prin care cultura dominanta a manipulat
reprezentarile despre taran si lumea rurala in scopuri diferite „ 77
Descrierile medicilor despre taranai, sunt eectrem de negative, nu isi spala corpul niciodata,
adesea mainile si fata, vestimenatia lasa si ea de doritin privinta curateniei, femeile isi ung
parul cu unt de lemn sau unsoae de porc,pe care le aromatizeaza cu busuioc uscat
Autorul remarca ca aceasta situiatie nu este prezenta doar in randul taranilor din spatiul
romanesc, si arata cum, in aceiasi maniera si scriitorii vorbesc despre taranul francez
Din pcuntul de vedere al autorului, ceea ce nu inteleg intelectualii si medicii este ca „” igiena
este asociata deci cu sarbatoarea si cu sacrul si nu avea pana de curand multe in comun cu
valorile promovae de igiena moderna” 86
De asemenea, autorul aminteste de imbracamintea taranului, iar dupa cum spun medicii,
camasa este schimbata o data pe saptamana, poarta pantaloni largi , reminesceta orietala ,
poarta opincisi deseori umbla desculti.”” O data cu opinca si dupa generalizarea consumului
de paine de grau , dispare si ultimul simbol identitar al taranimii. De acum taranul nu vai mai
putea fi numit nici opincar nici mamaligar. Astfel se incheie un ciclu istoriv 93
Capitolul 2, vorbeste despre tipul deasezaminte al taranilor.la finalul secolui 19 inceput de
secol 20, majoritatea taranilor locuiau in bordele
Astfel gospodariile taranesti in viziunea medicilor care fac terene, sunt cuprinse din locuinte
de dimensiuni mici, construite din materiale neigienice, curti murdare si lipsa anexelor pentru
animale
In anul 1902, apare un regulamnet, 22 care obliga costruirea deasa si cladiri cu minim o
camera, si fara aprobarea primarului. Reglemetarile legii sunt cam exagerate, avand in vedere
situatia economica a taranilor, iin 1907 doar 3.7 % din locuinte sunt bordeie
In ceea ce priveste artectura acetsor locuite, vazute de medicii vremii destul e primitive si
inapoiate, dupa Primul razboi mondial, se aduc argumnete favorabile,nefiiind doar gropi
sapate in pamant, printre avanatajele practice ale bordelurilor, sunt ca in timpul verii sunt
racaoroase, si iarna pastraza caldura
Locuntele de suprafata sunt construite fie din lemn si acoperite cu sentrile, dn lut si acoperite
cu paie, sau gard lipit cu pamant balega de vaci, ramasite de caramida , si un mestec de
pleava de grau si orz, din care peretele este finisat
In 1912, 86 % dintre locuintele taranilor erau construite din aceste materiale
Ceea ce mai este imputat taranilor, este dimensiunea mica a locuntei, adesea formata dintr-o
tida si una sau doua camere, din care se foloseste doar una,” dintre cele doua camere care se
pot locui, in fapt numai una se locuiesteiar cealalta serveste ca camera de primire, in aceatsa
sunt asezate lucruile de zestre ale tinerei gospodine sau ale fetei de maritat” 111 in cazul in
care existau locuinte de suprafata.Pentru bordeie, exista doar o singura camera si o mica
camara unde se depoziteaza alimente
Aglomeratia din aceasta unica camera duce la urmari patalogice si morale, bolnavii nu sunt
izolati, si astfel ajung toti ai casei sa se inbolnaveasca. Si 1880 ci istrati „ in aceasta singura
camera comuna muma dupa suferinti convulsive naste pruncul. Iar copilul strivit de boala se
lupta in agonia mortii, fratii lor mai mici sau mai mari sunt spectatori inmarmuriti si
infricosati a a cestor crize.Imaginatiunea lor este de timpuriu puternic lovita de aceste teribile
spectacole. Copiii , de la varsta cea mai frageda si chiar cand devin adlti , dorm pe cuptor,
unullanga altul.Astfel sunt fregvente cazurie de viol produse prin incest.In aceasta odaie
conjugala , copii devin maturi de inclinari care le suresciteaza curiozitatea si-i tenteaza ,
indeplinind asemenea acte capatte prin spectacole de la parinti(...) nu vedem adesea, acea
populatie nomada de fete , ce parasesc caminul familial, emigreaza prin orase , incepad
cariera de servitoare, si pe urma viciate cu betia si prostitutia””115
Capitolul 3
In capitolultrei, autorul prezinta care este perspectiva medicilor din punct de vdere al
alimentatiei taranilor.Alimentatia este deficiatra, saraca in produse de origine animala, si
poate cauza letargia , si lipsa de energie specifica poporului roman
Mamaliga etse un aliment important, utilzzata in loc de paine si nelipsita din fiecare masa a
taranului. In 1895 nic manolescu spune ca taranul traia cu un regim alimentar sarac sau mai
binezis neindestulator pentru fortele de care viata lui de astazi are trebuinta”125
Citand diferiti autori, a se observa ca taranii nu se ocupa cu cultivarea fructelor si legumelor,
si in scimb si le achizitioneaza de pe peiete straine
„ carnea si painea nu sunt alimente curente, ci de sarbatoare, adica ocazionale, si nu toate
animalele crescute in gospodaia taraneasca sunt crescute pentru consum(..) in sistemul
taranesc, carnea prin excelenta este cea de porc, urmata de cea de oaie” 133
 Regimul taranului este unul care tind mai mult spre a fi vegetarian, o prima cauza este
saracia, care nu le permite sa isi procure alimente de orgine animala, meniul lor fiind exclusiv
compus din mamaliga, alte legume runze sau radacin, varza si castraveti murati ori dulceata
O alta cauza a acestui meniu este ignoranta.Autorul citeaza medici care sustin ca femeile nu
stiu sa gateasca si nu stiu folosi eficient pordusele putine pe care le au
In ultimul rand , postul este daunator in viziune amedicilor taranilor, care si asa mannaca
prost in restul anului,postul fiind uneori aproappe jumatte de an ,incluzan zilele de luni,
miercuri si vineri.Perioadele de post, culmineaza cu sezonul de munca constinua care slabeste
forta de munca a oamenilor
Autorul , il mentioneaza pe ci istrati care spune ca „ majoritatea femeilor de la tara au uitat
totul, dupa cum au uitat si cultivarea legumelor in gradini, si tesutul panzelor, velnitelor, sau
mai precis au uitat cumsa gadeasca , ceea ce inseamna ca mai demult stiau(..) toate acestea
sunt semne ale decadentei lumii rurale”” 144 145
Medicii de la finall sec al 19 lea considera ca taranii de atunci , nu erau autentici, de pe
vremea voievozilor,Idealul rural al intelectualilor si al medicilor , este spre un taran viteaz cu
codu de paine in desaga, voinic, rumen
Capitolul 4 preznta problema alcoolismului in randul populatiei rurale.
Sunt prezente inspatiul rural dar si urban, carciumile evreilor, adesea taranii consuma rachiu,
dar dupa cum sustine Manolescu in 1895 „ muntenii consuma in genee tuica, delenii rachiu
de tescovina campenii, pe cel de bucate.bea rachiu in tot timpul anului, baituta lui de
dimineata si inaintea fiecarei mancari.La munca,satanul crede in rachiu ca intr-o fantana de
puteri, iata pentru ce oricine trebuie sa il aiba”166
La finalul secolului 20, intelectualii tarii considera ca alcoolismul etse o problema la nivelul
populatiei rurale, generand saracie, lispa moralei, este transmitibil generatiilor , cauzandu-le
diferite afectiuni
O serie de cercetari din acea perioada, arata cum consumul de alcool este mai mare in
randulpopulatiei urbane decat cea rurala.
Unii medici, arata cum alcoolul este o modalitate de socializare prin excelenta”1896 i
stefanescu,” pretudindeni in tara, carciuma este magazinul universal pentru oricine traieste la
tara, ca si pe cel din urma taran; in ea se antreneaza la baut, cu toate ca intrase acolo cu
gandul de a cumpara altceva, carciuma etse unicul loc public de restaurare , de intalnire de
petrecere ,de informatii. In ea carciumarulvede defiland toate notabilitaile satului” 175
„ i stefanescu „ cati oare sunt aceia, choar dintrelocuitorii cei mai saraci, care sa nu aiba la ei
in casa o sticla cu rachiu, pusa cu ingrijire in camara sau in dulap?pentru sine, pentru ai sai
sau pentru indatura pe altii,, dupa un obicei mostenit, sub pretextul ca e bun de leac de
vatamatura, de durere de inima, de rasnitura la stomac, fie macar pentru uzul exern dar mai
ales pentru cel extern”179
Exista unele modalitati prin care, in special femeile, incercau sa stopez dorinta de a bea a
sotilor, cea mai fregventa este juramantul la biserica
Discurusul medical din acea perioada este unul negativ, alcoolul este vazut ca o otrava si
este foarte greu de inlaturat, nu doar in randul populatiei rurale.Romanii beau la inmormnatrai
la nunti la botezuri , iar prin articolul 153, se impun standarde ale calitatii alcoolului. Astfel
incat sa nu fie asa dauntaoare organismului
In capitolul 5 se prezinta o alta preocparea medicilor secolului 20, si naume Pelagra.
Pelagra etse o bola, care apare prin intoxicarea cu porumb vechi. Focarul apare in Moldova ,
la organismul slabit cu ao alimnetaitie deficitara , si afecteaza o parte considerabila din
populatia rurala dupa unii autori, si pentru altii, pelegra este o booala tinuta sub control. Cert
este ca, aceasta boala,a saracilor, devine subiectpentru multe lucrari, si pe masura ce cazurile
de imbolnaviri cresc, discursul devine unul european
Discursul medica legat de pelagra este acela ca , boala apare prin consumul alterat de
porumb, insa uni meici din exterienta lor in teren, susti ca romanii nu consuma faina alterata,
boala aparedin cauza slabirii organismului si a neconsumarii altor tipuri de alimente
Se cunosc cazuri de pelagra pana in anii 60.

Capitolul 6 pezinta discusul medicilor si elitelor tarii cu privirire la degenerarea poprului

roman, in detrimetrul cresterii populatiei de evrei
Folosind-se de diferite statistici, a caror cifre ori sunt inexacte ori prost interpretate pentru a
arata o scadeere a populatiei, chiar daca, dupa parerea autorului , din date se observa defapt o
scadare fata de un an la altul, si la o privired e ansamblu, se vede defapt crestrea numarului de
oamani si a numarului de indivizi.Desi dupa 1898 se remarca o evolutie a nr de locuitori,
discurusl antisemit persista.Teama intelectualilor vremii, era ca nu cumva in conditiile in care
evreii au mai multi copii, evrei sa ajunga majoritatri, desi se ajunge la concluzia ca la finalul
secolului 19 sunt doar 5 % din populatie, evrei.
Tot facad parte din tema degerarii rasei, sunt si recrutarile militare pentru serviciul in armata
In discursul medical, inaaltimea medie a baietilor de 1,65 si circumferinta toracica de 80=90
cm, este vazuta ca un semn alproastei nutritii, a stagnarii poporului roman
O a treia zona de interes este problema mortilor infantile supravietuind putini copii pana la
varsta de 5 ani, care mai mult de 80 % e datoreaza altor cauze decat epidedmiile.Printe aceste
cauze se numara racelile, alimentatia, mortile la nastere si mai exista o serie de problema
ereditare
Femeile nasteau deseor acasa, in conditii isalubre, si neasisttate de vre-un medic sau moasa,
medicii critica felul tarancilor de a-si hranii copii, dandu-le alimente nepermse copiilor sub un
an, deseori bautura, si obligandu-i sa tina post. Nou nascutii , dar si copii mai mari sunt
supusi unui tratamnet asupru, copii mici sunt legati cu sfori pentru a se intarii, li s epun suzete
improvizate, sunt prost imbracti .Dar fiind o problema sociala, nu se pot lua masuri
Pentru a se ecita nasterea de copii cu diferite probleme de santate mostenite, se cere evitarea
casatoriei parintilor cu diferite efectiuni.
Doctorul v Manicea spune ca „ casatoria este momentul in care prin alegeri bine facute,
caracterele degenerative ale unuia sau ale amandurora dintre soti, se pot accentua in
generatiile viitoare, sau s epot atenua.
Pentru o casatorie rationala ar fi fost necesar de a se face o selectiune a sotilor lipsiti de vre-un
defect fizic sau moral; unsa , fiindca perfectiunea , dupa cum se zice,nu exista pe pamant,
imperfectiunea sotilor trebuie sa fie astfel combinata,incat sa nu se mreasca , ci cel putin sa se
neutralizeze, in generatiile viitoare, prin imperecherea generala a sotilor(...), astfel de casatorii
vorduce la degenerararea neamului romanesc” 270. 271
Partea a treia
Inprimul si al doilea capitol autorul arata cum la nivelul discursului medical , sistemul
sanitar etse infecient, si in unele locuri inexistent
In capitol al doilea, se pune problema exitenta vindecatorilor empirici, tarani in special, care
vindeca diferse boli, aici sunt inclusisi vrajiorii descantatorii.
In unele cazuri, numarul medcilor era destul de mic , raporatat la nr de locuitori, acesti
vindecatori erau acceptati,ulterior sunt interzisi
Autorul prezinta cateva exemple de taranai, care vindeca turbarea epilspsia si nebunia,
practicile de vindecare taranaesti, sunt patrunse de cele culte, fiind adeseori si nevoie de un
preot.
Practicile de vindecare au existat dintot deuna in lumea rurala” societatea taraneasca si-a
reglat prin mijloace proprii raportul boala-vindecare moarte.(...) comunitatile taranesti rezolva
problema bolii si a vindecarii, apeland la personaje specializate in anuumite afectiuni, evident
definite de o asa zisa nosologie, proprie culturii medicale taranesti, (..) exista moase, mai
exista specilisti ortopezi, oculisti tarani, si o multime de vindecatori specilaizati in diferite
afectiuni.Alaturi de ei,o are masa, o amre masa de descantatoare si alti specialisti impotriva
agresiunilor magice: preoti calugari vrajitori. Pentru ca boala,confrom reprezentarlor taranesti
premoderne, nu etse o dereglare a mecanismului corporal, ci in totdeuna este fie o pedeapsa
diviina, fie rezultatul actiunii unor agenti magici: 303.304
Autorul aminteste de o vrajitoare din satul lui , prin naii 80, si arata cum, medcii emprici,
folosesc deseori ierburi pentru a vindeca, desi nu au mari cunoastine despre antamia umana,
boli, sau plante.Invataturile fiind -le transmise