Devalmasia si stahl

1 Rudenia spirituala din nasie-la dragus

- rolul simbolic al nasilor- nasia se transmite din generatie in generatie, dar cine are fini foarte
multi, pot da si familiilor care nu au doar cate un finsau deloc.- exista din cauza
nasiei,intediictii in ceea ce privestecasatoria
2 sate devalmase - pe care noi 11 numim # satul del/alma§ » caracterizat prin existenta a
cloud elemente distincte: pe de o parte o pluralitate de gospodari i asociate, pe de altà parte o
totalitate a lor, investita cu dreptul de amestec in rosturile fiecarei gospoarii In parte.
pune ca satul devalmaf nu este altceva decal inchegarea laolaltd a unor gospoddrii, intr'o
singurda obste sau ceata
1 trup de mosie- rotunde alungite etc, compuse din pasuni paduri,cam, taraina, vatra satlui,
fanete, drumuri vi, gradini si sunt zone delimitate juridic, care sunt cultiate cu vi, sau alteceva
si ingradite
2 II. Oamenii care traesc pe acest teritoriu, alcatuesc un grup, restrans, ea volum demografic,
cu tendinte xenofobe §i endogame, traind in formele familiei simple, pe doua generatii, farà
de colaterali. Rare ori intalnim a§a numitele 4 comunioane * in care colateralii se strang
laolaltA, spre a forma o singura gospodarie. II. Oamenii care traesc pe acest teritoriu,
alcatuesc un grup, restrans, ea volum demografic, cu tendinte xenofobe §i endogame, traind in
formele familiei simple, pe doua generatii, farà de colaterali. Rare ori intalnim a§a numitele 4
comunioane * in care colateralii se strang laolaltA, spre a forma o singura gospodarie
3 devarat regulament de munca infaptuit in parnant, nu numai pe o traditie spirituala
necurmata ci §i pe permanenta unei ob§tii organizate administrativ, in adunäri generale
periodice ale satului intreg, prin care ob§tia intreaga ia con§tiing de sine.
4 obstea leaga indivizii intre ei prin intermediul obstei- fiecare detine un pic dintr-un intreg
5 intregile gospodarii s esupun unui ritm colectiv de munca
6 sunt trei forme de devalmasie – abosluta egalitara geneaologica
Mai intai devalmet§ia absolutd, in care cetgul nu are decat drepturi de U7 personale, viagere 0
nelimitate,- care (16 na0ere 0 unui sistem de tineri private, numit al e stapanirii locure0i*, pe
care cetapl 0 le creiazd singur prin defripre sau cuprindere din teritoriul comun, dupd uputere
0 nevois dar sub necontenita supraveghere a cetei. In al doilea rand devalmeifia egalitard, in
care fiecarei gospoddrii li revine o intindere de teren sau un drept de foks plafonat egal pentru
toatà lumea, ceea ce (Id na§tere 0 unei ust6paniri pe sumd de stfinjeni 3. In sfar0t o
devd1md§ie inegalitard, specified cetelor boere0i 0 rd.- za§e0i, in care fiecare gospoddrie are
m2i mult sau mai putine dropturi de cota-parte din totalul tlevalma§. Calcularea mdrimii
acestor Cote-parti poate fi genealogic5, manifestd sau latent5, sau negenealogicd, In multiple
variante tehnice
7b§tia satului este dotatä cu un organ administrativ de sine statator, concretizare a unei «
vointi sociale » exceptional de vii, care e constituit din adunarea in sfat a tutulor capilor de
gospodarie
8 esc decAt rare ori o obar§ie interna. Doar cre§terea populatiei peste limita superioara a
volumului demografic pe care il suporta un asemenea organism social, provoaca a§a numita
criza a roirii, adica a inmultirii prin sciziparitate a satelor devalmaw
Este o formd de convieluire sociald, pe un trup de mo#e, a unui grup biologic inchis, deseori
legat prin rudenie de ceatd, trdind in gospoddrii familiale, asociate intr'o obstecare, prin
hotarari luate in adunari ei generale, are dreptul de a se amesteca in viala particulara a
oricarei gospodarii conform mecanismului phihic al obstei bazat pe traditii difuse
1. Tipul satului liber, in care obstia gospodarilor detine totalitatea fdrepturilor patrimoniale si
administrative. 2. Tipul satului senioral, in care un stapanitor imparte cu obstia taranilor sai,
ansamblul de drepturi caracteristice obstiilor libere. Trecerile dela un tip la altul sunt de
asemenea graduale, urmatoarele subtipuri putând fi determinate. a) Satul unui grup de Prani
liberi ; b) Satul unui grup de tarani liberi, admitand in sdnul cetei straini, carom le determina
un regim special de dijma ; c) Satul unor carani liberi, incaputi in mâna unui boier. d) Satul
boeresc, in care din vechime obstia satenilor s'a aflat in mâna unui stapanitor ; e) Satul
colonie, recent infiintat de un boier sub forma unei slobozii ; DEFIN1TIA SI TIPOLOGIA
SATELOR DEVALMASE 337 I) Satul cu dubla ceata devalma§e, din care una boiereasca §i
alta taraneasca ; g) In sfar§it, satul In care grupa boiereascd s'a contopit cu obOia taraneasca.
Imbinarea dintre cele doug serii de tipuri ale satului devalma§, &á na§tere unor complexe, al
caror numdr este evident foarte mare. Addogam ea atat definitia data cat §i tipologia de fata,
nu pot constitui deocamdata decal

3 cercetari si dicutii monografice-eschidea calea spre rezolvarea unei probleme pe care o

urmaresc Inca dela inceputul studiilor mele, problema vechei noastre organizari sociale
In volumul I, se expune mai intaiu o teorie sociologia. nett& cu privire la rAzAsie. 0 spunem
fare false modestie: am infatisat acolo cea dintaiu teorie coherentA asupra morfologiei genezii
rAzAsiei.
4 calităţi obiective ale sistemului de sociologie al Profesorului Gusti. In ce anume constă
calitatea aceasta a sistemului, care permite acomodarea perfectă a oricărui cercetător al
realităţii, la el?
L e g e a p a r a l e l i s m u l u i s o c i o l o g i-Rezolvarea acestei probleme a fost dată de
către Profesorul Gusti într’o schemă care a ajuns astăzi foarte populară: este schema cadrelor
şi a manifestărilor, unealta noastră cea mai de preţ. Pentru toţi cei cari au crescut, direct sau
indirect, la şcoala sociologică din Bucureşti, rezolvarea orişicărei probleme se face după o
prealabilă trecere a ei prin ciurul cadrelor şi al manifestărilor
Apoi, monografia adună laolaltă specialişti diverşi, cari altfel nu ar fi avut prilejul de a se
întâlni într’o tovărăşie de lucru
un răspuns la aceste îngrijorări, acolo în Iaşi, naşte cea dintâi înfăptuire de valoare naţională a
Profesorului Gusti: „Asociaţia pentru studiul şi reforma vieţii sociale", transformată mai târziu
în Institut Social Român *), care-şi propunea idealul etic monografic: studiul realităţii sociale
româneşti în vederea unei reforme sociale
- are loc unirea si revolutia din 1907- se doreste cunoasterea romaniei
- se incepe in jud dolj, intr-un sat goinecele mare apoi in ruset, braila- apoi nerej-Dacă cele
două dintâi monografii fuseseră mai mult încercări de stabilire a unei metode de lucru,
rezultatele practice rămânând pe al doilea plan de preocupare, odată cu campania Nerejului
Seminarul de Sociologie porneşte la o muncă spornică: metoda este fixată, numărul
monografiştilor creşte, timpul de şedere în sat este şi el mai mare, se fac şi atât de necesarele
reveniri la teren pentru completarea observaţiilor, astfel că nu este de mirare că din această
campanie a eşit o monografie a satului Nerej, din care anume fragmente s’au şi publicat.
-cuma însă ne aflam în faţa celei dintâi încercări a noastre de a trece prin laminorul
observaţiei, casă după casă, fără alegere, satul întreg aşa cum era el. Aceasta este, cred,
metoda cea adevărată şi contribuţia cea mai de seamă a monografiei sociologice, cel puţin
întru ce priveşte formarea unui suflet şi unei psihologii noui, psihologia monografistă
III.
A patra campanie: Fundul - Mold ovei, Câmpulung - Bucovina, 1928. 18- s efac fise
referitoare la teme , clasate apoi in dosare- se aduna diferite obiecte, se face un muzeu,
structura seminarului se schimba, fiind compusa dn specialisti
5 dragus -fagaras, se fac filme, muzeul este completat, monografia romaneasca este
recunoscuta si premiata in strainatate
6 runcu – metoda lor este preluata de un grup de studenti germani
7 cornova, orhei-Campania din Cornova nu se deosebeşte întru nimic, ca schemă de
organizare şi metodă de lucru, de campania precedentă. Monografia ajunsese un mecanism
foarte bine pus la punct a cărui funcţionare devenise aproape mecanică. In ciuda greutăţilor
deosebit de mari pe care le-am întâmpinat în acest sat, rezultatele campaniei au fost foarte
bune, evident datorită şi numărului mare de monografişti cu veche experienţă care alcătuiau
rândurile noastre
8 VIII — IX. A opta campanie monografică. Revenirea la Drăguş în 1932. Şi a 9 - a campanie
de redactare din Făgăraş 1933
A fost ales Drăguşul. Monografiştii, în număr foarte redus de data aceasta, aproape numai
şefii de echipă, s’au reîntors în satul Drăguş şi au făcut o dublă muncă de complectare şi de
redactare a materialului. Iar în 1933 s’a renunţat cu totul la noui strângeri de material şi
monografiştii s’au instalat în oraşul Făgăraş, deci tot aproape de satul Drăguş. la şcoala
normală de acolo, exclusiv în scopul redactării
Sant-nasaud-echipa fromata si dins tsriani, al 3lea film documentar

Textul cu familia nerej despre cum se inzestreaza pamantul forma de devalmasie