Page 1

cele trei interviuri -

Perspectivaasupra relatiilor si curtatului in viziunea generatiei 1939-1949 reiese din interviurile

cu tanti R , Maria si Maria O.

Din exemplele pe care cele trei la dau, se observa ca varsta medie la care se casatoreau erau de 18
-19 ani la fete, in timp ce, pentru baieti, dupa cum spune tanti R si Maria O, putea fi mult mai
inaintatat. Fetele fiind considerate dupa 20 de ani, ”fete batrane”. Tanti R se casatoreste la 17 ani,
Maria O la 18 -19 si Maria abia spre 40

Un alt aspect important in ceea ce priveste relatiile si modul cum sunt alesi partenerii este dat de
importanta respectarii dorintelor parintilor .Tanti R, da exemplul surorii sale care fusese aleasa de
soacra pentru ca era frumoasa si harnica, in timp ce viitorul sot, dorea de sotie o alta femeie,
( "care avea numa unsore si pudre si ei ( soacrei ) ii trebuia sa munceasca..sa fie mai
muncitoare...era fara pamant,mai saraca” si in cele din urma ajunge sa se casatoreasca cu fata
dorita de mama.

Tot R, da exemplu altei surori mai tinere care, ceruta de un baiat din sat, merge la casa acestuia ,
dar nefiind dorita de viitoarea soacra , este obligata sa se intoarca acasa ,fiind adusa de tata. Insa
in cele din urma ajung sa se casatoreasca tot cu primul baiat.

In alt exemplu, unde o verisoara isi pierde iubitul in favoarea alteia, R explica aceasta schimbare
brusca a dorintei logodincului printr -o vraja facuta de mama celeilalate fete sau chiar uneori
sunt facute de fete baietilor, pentru a se indragosti. Atat R, Maria O si Maria imi vorbesc despre
aceste " bozgoane " care sunt licori facute din vin si sange menstrual sau bucati de carnat lovite
de zone intime si apoi date baiatului ales, sau persoanei care se dorea sa moara: "eu nu stiu cum
faceau..pai asa era vorba candva .. ca le dadea carnat sa mance , pe care si -l bateau de c*r si nu
stiu cum ziceau, aveau un fel de descantec...nu am patit deastea..dar auzeam pe batranii cu era "

Comparativ cu celelate doua intervievate, tanti R pune cel mai mult accent pe rolul acestor
"bozgoane " pentru a explica alegerea cuiva de a se casatori cu o alta persoana " spurcata ,rea, sau
 Page 2

zgarcita " si de asemenea, este o tehnica folosita de mame pentru a -si marita fetele ajunse"
batrane" . Acesta este si cazul Mariei, a carei mama facuse vraji unei femei din sat , pentru ca ea,
deja trecuta de 30 de ani, sa se poata casatori cu viitorul vaduv, ceea se se si intamplase.

Un alt aspcet relevant, este viziuna lor asupra casatoriei : Nici tanti R , Maria sau Maria O. nu se
casatoresc pentru ca vor si nici nu dau impresia ca si- ar fi iubit logodnicii ,desi dupa casatorie nu
neaga ca nu ar fi facut-o. Insa atat Maria O cat si tanti R, se raporteaza la casatorie ca la un pas
neecesar ce trebuie facut,asteaptat de societate, si de aici usurinta cu care baietii se puteau
casatori intr-un timp scurt cu fete alese de parinti .Indiferent care le- ar fi fost propriile preferinte
Intr -o oarecare masura , fetele sunt niste “ obiecte “ simbolice alese de baieti ( niciodata fata nu
alege ea, aveaa dreptul sa refuze cererea si niciodata nu chema ea la joc ) si din aceste exemple,
se vede ordinea sociala patriarhala din anii 1940, In plus cele trei interveivate acorda tatalui o
pozitie destul de insemnata in viata de familie: tatal isi aduce fata acasa de la socrii, tatal aduce
acasa fata fugita in alt sat, tatal ia decizi legate de timpul petrecut inafara casei(a fetelor).

R da exemplu fratelui ei, care vorbeste cu o fata inainte sa plece in armata, si , intors in permisie
o gaseste casatorita cu altcineva . Maria O spune ca nu este obligatoriu ca baietii sa se
casatoreasca doar dupa ce aveau armata facuta , multi dintre ei se casatoreau inainte, pentru a
evita cazul fratelui lui tanti R.

In ceea ce priveste relatia intervievatelor cu sotii lor, atat ele, dar si din cazuri pe care mi le
povestesc se pasivitatea fetelor comparativ cu rolul activ al barbatilor. Fetele astepatu sa fie
cerute, baietii sunt cei care isi cauta o fata pe plac, fetele asteapta acasa in timp ce baietii sunt se
pot plimba prin sat, pe ulita, la casele feteleor. Iar la hora, fetele sunt cele cerute la joc, niciodata
cele care cheama. Atat Maria O cat si Tanti R vorbesc despre rusinea care cadea asupra lor daca
nu erau seara acasa, daca ar fi intarziat seara de la hora sau cu munca .Astfe, se pastrau curate si
se simteau ele insele obligate sa ajunga acasa “ pana la asfintitul soarelui”

In cazul lui R, a carei sot era sotul cu aproape zece ani mai mare, afirma ca il vedea batran, nu -i
prea placea de el, “era urat” , nu-l prea vroia, dar totusi se casatoreste , desi “daca pornise pe acel
drum mergea inainte " precum mergi in padure cand ti-frica"

Apoi, Maria O spune ca se considera tanara de maritis, " si asa eram prea tanara la 19 ani" dar se
 Page 3

casatoreste la indemnul tatalui , pentru ca acesta ii spune ca respectivul era un baiat bun, nu ar fi
batut-o , avea si multe oi.

Ambele intervievate nu stau logodite mai mult de trei luni, dupa care se casatoresc .Tanti R este
logodita pentru prima data, ne avand iubiti inainte, iar Maria O si Maria sunt cerute in cateva
randuri dar refuza casatoria pentru ca se considerau prea tinere .

Cazul Mariei este putin mai deosebit, ea refuza cateva cereri, are un " dragut" cu care nu se putea
casatori deoarece era mai bogat si parintii ,spune ea, ii alesesera cu cine sa se insoare, iar primul
logodnic o paraseste pentru o alta fata . Totusi in prezent este casatorita cu un domn A. Din cate
da de inteles, a facut acest pas ( la o varsta de peste 30 de ani) mai mult din datoria de a-i ingriji
copiii din prima casatorie, din care ramase vaduv. Maria este fata femeii careia tanti R, spune ca
a facut vraji de moarte alte femei, pentru ca Maria sa se casatoreasca cu actualul sot. Se poate
observa perspectiva diferita in care ele doua vad aceasta casatorie: Tanti R cu o viziune
traditionala , patriarhala de a se casatori, de nu a ramane fete batrane( desi am spus ca femeile
erau mai mult pasive in ceea ce priveste casatoria si alegerea partenerilor insa, defapt prin vraji
si bozgoane pe care toate trei intervievatele mi le amintesc, se poate observa intr -un oarecare
fel ,un pic de activitate din partea fetelor si a femeilor dublata de faptul ca ele putea naste copii
unui baiat si astfel fiind obligat sa se casatoreasca. ) Maria este o persoana mai religioasa, felul
in care imi povestete despre viata ei si relatia cu sotul "care bea" si pe care nu il " intelege " arata
de fapt ca se casatoreste pt a face un bine, din datorie (?) pentru a avea grija de niste copiii
orfan,.Nu are copiii ei.

Atat in cazul lor personal, cat si din exemple pe care mi le dau despre alte perosane se vede ca nu
iubirea este principalul factor in alegerea partenerilor, aceasta alegere este dictata de dorinta
parintilor si de obligatiile pe care rolurile de femeie sau barbat cerute de societate.Dupa cum
spune si tanti R, nevoia sa obligatia "de a te aseza " de a te casatori. Insa acestea erau dictate de
avere si de detinerea de mult pamanat, de locul de munca al baietilor, sau de perspectivele pe care
le pot oferi fetelor.Din ceea ce spun Maria si Maria O, se evidentiaza un anumit prestigiu pe adus
baietilor de meseria de miner .Pentru ca era o meserie banoasa " si scotea fetele din sat" deoarece
trebuiau sa isi urmeze sotii in alte locuri.

Maria ofera o persepectiva mai critica asupra vietii sociale a satului, care lipseste celorlate doua
 Page 4

intervievate,.Maria are 75 de ani, prinsese vremuri destul de grele in sat cand sustine era foarte
greu sa iti faci o casa, si cand multe fete mergeau ca slujnice in alte orase,. Ea de exemplu,
plecase la Gherla si le Bucuresti, iar Tanti R la Focsani, pentru a avea bani "de haine".Hainele
pentru ambele ,reprezinta de fapt o parte a zestrei : "fetile mereu asa slujnice, era o metodica ..( se
gandeste ) dar era... cred ca si mama poveste, sa duc cate doi trei ani la Bucuresti, la Focsani
mergeau asa , si stateau acolo doi trei ani, ca sa isi faca bani de zestre , de imbracaminte .. de
zestre sa se marite ca atunci nu se puteau marita fetele cu punga .. ma duc cu punga ..( rade,
uimita )"

Tot Maria este cea mai explicita cand vorbeste despre interventia parintilor in alegerea
partenerilor si aminteste de faptul ca, de la o anumita varsta, societatea iti impune sa te casatoresti
: "Cand io am fost de 17 ani..eram fata batrana..trebuia sa ma marit si ..intelegerea cu parintii ...
defapt cam pe la toate casele , parintii faceau intelegerea asta. Nu prea conta..." (...) "da.. Noi .
ziceai.. eu am gredina aicea si tu ii faci casa pe gradina, si i – o pus la-olalta..asa era..rareori
unde.. daca fata cumva isi ..( pauza) avea dragut .. daca.. Nu se prea nimerea sa se marite chiar cu
dragutu.. ca stiu di ce.?. trebuia sa se marite.. ( se gandeste )asta era atunci cu mine... Io am ramas
ase uimita cand am vazut chestiile astea .. "

Rolul major al deciziei parintilor in casatorie este aratat si criticat si de Maria, cand povesteste
despre o fata batuta in ziua cununiei de tata pentru ca nu vroia sa se casatoreasca cu baiatul
"miner" ales de parinti, ea avand alt iubit.Maria spune ca dupa nunta, fostul iubit se facuse si el
miner, in speranta ca se va intalni cu iubita, dar acest lucuru nu se intamplase

Maria spune ca nu prea era interesata de generatia baietilor ei, ii placeau baietii din generatii mai
mari ,si desi vorbeste cu baieti, nu prea este interesata de casatorie si sexualitate. La fel ca Maria
O care isi dorea “sa feteasca" ( sa fie inca fata) Maria spune ca: " La casatorie sa ma gandesc, nu
am avut timp, ca eram ase sa zic ..prinsa in datorii, si vroiam o libertate .. vroaim sa fiu ase,, fata ,
fara griji, fara..libera .La care nu am avut parte,ca.. ma gandeam.. cand te mariti, esti gata Trebe
sa stai acolo unde te pune, si era metodica prosteasca atuncia..Doamne.. io m -am ingrozit auzand
pe mama vorbind cu prietenele ei ,sau poate ca pe tătă omenirea era prostia asta ca trebe sa te
culci cu barbatu ase ,ele plangeauuna una cata alta , si cum trebe asa șie așă. Ăă si faceau copii,
si le era greu ca nu aveau cu ce -I creste, si le era greu ca nu aveau cu ce trai..Pe mine atata m- o
 Page 5

spaimantat treaba asta. “

Maria poveste de mama ei si greutatile economice pe care le avea o data cu fiecare nastere.Le
considera pe aceste femei asuprite , critica barbatii in general si pe tatal sau particular, care era
religios si considera ca era pacat sa" se fereasca sa nu aiba copii"

Prima sa logodna fusese cu fratele actualui sot .Avea 17 ani " eram fata batrana". Maria
recunsoate ca corespondase cu el cat fusese in armata, insa nu -i placuse asa mult de el, doarece
era fumator, nu avea nici o meserie, era oier si intr-un final afirma ca -i era si putin frica de el.
Insa casatoria este aranajata de parintii celor doi logodnici " Si o zis tatas-o, : No bine , zice, noi
ne -am inteles, ca oamenii in casa , cum se inteleg cand se casatoresc copitii, dar .zice. Nu am
intrebat fata ,daca vrea sau nu vrea.Dar mama de colo, ;Dara amu ce sa astepte? Ca tate fetele sa
marita .. si trebe sa te mariti cand te cere oarecine, nu cand ..ase.." iar raspunsul Mariei : " Ca
zice in 10 porunci, sa iti cinstesti parintii. Io am imprimat ca trebuie sa -i ascult . Nu am putut sa
ma revolt, si sa ma opun .ase ca trebuie sa ascult.."

In timpl logodnei, intervine familia logodnicului si alte rude pentru ca el sa se casatoreasca cu o

alta fata care era singura la parinti, si unde putea merge "de ginere" In timp ce daca ramanea in
prima logodna , i-ar fi fost mai greu,deoarece ar fi trebuit sa inceapa de la 0. Maria vede
interventia celeilate fete ca un semn divin, insa din perspectiva Mariei O, aceasta intamplare este
explicate prin vraji

Un alt exemplu in care parintii “ aleg “ ei partenerii, este o alta poveste a Mariei, de la varsta de
16 ani, cand se indragosteste copilareste de un baiat provenit dintr -o familie mai bogata ,
careiuia parintii ii alesesera din timp sotia .Acestia doi vorbeau, se intalneau mergeau la joc, insa
povestea lor se termina prin interventia parintilor

Maria vorbeste si despre sexulitate. Ea sustine ca erau destule si atunci care nasteau inainte de
casatorie , ca erau unele fete mai" degradate, dar nu toate,” iar aceste povesti se stiau in sat, si se
stiau intre fete .

Imi da exemplul unei alte fete care avusese un copil cu un baiat ce mergea la mina, Acesta intre
timp ,se casatorise cu verisoara fetei lasate insarcinata , alegere facuta la interventia matusilor si
prin intermediul " bozgoanelor " ,In cele din urma, fata casatorita moare la nastere, iar Maria
 Page 6

vede aceasta situatia ca o pedeapsa divina, nu ca rezultat al vrajilor, “ pentru ca Dumnezeu vede”

Atat Maria cat si Maria O, sustin ca erau fete care alegeau sa aiba un copil cu un anumit baiat
pentru ca acesta sa se casatoreasca cu ele,Maria imi spune de fata din exemplul anterior ca:

" Desi asta, cand o pornit pe drumul asta, cu gandul asta o pornit... că lucră la mina si avea bani..
si o gandit ase: pui mana pe el, ca atuncia pe mine ma scoate din Batin, si ma duce acolo la mina,
si is cu banii in mana." Din acest exemplu se vede inca o data importanta sociala si economica cu
pe care o are meseria de miner, motiv pentru care pot presupun ca si R se casatoreste de tanara cu
sotul “ vechi “ mai mare cu aproape 10 ani, desi il considera urat, si nu prea era dispusa se
casatoreasca

Maria O este ce mai in varsta intervievata, find nascuta in 1939. Ea este singura care se
casatoreste inainte de colectivizare. Perspcectiva ei asupra relatiilor si vietii din sat pare sa fie
cea mai nuantata din toate cele trei interviuri . Datorita poate timpului petrecut mai mult in sat si
pozitionarii ei mai in centru decat celelate doua femei, si care ii permite sa fie mai la curent cu
activitatea si mersul satului

Se casatoreste la 18- 19 ani, dupa cum am spus si anterior, la sugestia tatalui si a catorva matusi,
considerandu -se pana in prezent prea tanara. Si ea aminteste de faptul ca tinerii nu se casatoreau
neamaparat dupa voia lor, iar casatoria se facea intr -un timp relativ scurt,o data ce s-a laut
decizia de a o face :” apoi sa iti spun ceva.. sti cum o fost atuncia? Atuncia o fost ase; ca trebe sa
asculti de parinti, no ca ar fi bine așă să te măriți. Io chiar, după omu aiesta care m-am maritat,
chiar tata o zis sa ma marit, ca aiesta nu m-a bate, ca aiesta a fi așăă” (...) „Si apoi, daca o zis tata
, ee ca apoi tat ziceau fomei, niste nemauri de alui, ca no, ce zic, ma duc, oări nu ma duc dupa
el,Apoi io am zis, cum zice tata. Daca tata zice sa ma duc, ma duc.”

De asememea, mai da exemple de fete care au fost obligate de parinti sa se casatoreasca cu un

anumit baiat pentru ca avea pamant si vie multa, desi aveau ”dragut „”pe care il iubeau. In cele,
din urma, una din fete, casatorita fuge de sot intr-un sat vecin, de unde este readusa acasa de
tata.” pai atuncia ase era ..pentru ca vezi domne..sa meri dupa ala ca are pamant mult, ca le tebuie
sa fie gazde, sa aiba pamant. Mai erau si oameni saraci carenu aveau pamant, dar ei..era unu
gazda si unu sarac, nu le placea.. ca sa ( trebuia ) iaba mult pamant” sau „ da o gandit sa nu o deie
 Page 7

dupa Plaianca , ca ala nu -i gazda, da si ala o avut pamant..ase se uitau..o fost un om fain, nu
jumatate de ouam”. Maria O vede ca aspectul material este important in viatadezi cu zi, dar
subliniaza ca averea nu le aducea fericirea, unele casnicii fiind dezastruase.Tot ea critica gandirea
parintilor care obligau tinerii sa se casatoreasca in acest fel .In asemenea fel gandeste si Maria

De asemenea , imi vorbeste de o fata ce fusese furata de acasa de un baiat mai din capatul din jos
al satului, si dusa pe un cal pana la casa respectivului.Motivul furtului spune Maria O este ca fata
era prea tanara” avea 16 ani” sau imi spune de un tanar din sat care fusese obligat sa ia de sotia o
fata care placea parintilor lui, in final cei doi soti sunt alungati din casa socrilor din motivul ca
nora nu mai era cum se astepatu socrii sa fie .” la indrei, la indrei..nu i-o fost draga, si apoi
dinaintea parintilor, o trebuit sa marga sa o ieie ..dupa ahaia i -o scos nasu parintii,, dupa ce o
luat-o si o facut cum o vrut parintii, dupa aia nu i -o mai trebuit nici la parinti, la socrasa, nu i-o
mai placut de ea”

In ceea ce priveste varsta de casatorie a fetelor in sat, Maria O spune ca majoritatea se casatoreau
in medie la 18-19 ani, dupa care se considera ca erau fete batrane, insa in cazul baietilor care
sunt trecuti de o anumita varsta ,pe langa ca „se incep mai tarziu”acestia nu sunt numiti nici de
Maria O nici de tanti R ca in varsta sau batrani, ci cele le atribuie cuvnatul „vechi”

Maria O poveste cum plecase pentru casatoria civila la Dej sa isi faca analizele, iar asistentele de
acolo o mustra ca se casatoreste asa devreme, in cele din urma alege sa minta in privinta varstei ,
desi sotul era cu 6 ani mai mare ca ea, si in cazul lui tanti R cu aproape 10, ea casatorindu-se la
17

Necesitatea de a te casatori, de a te aseza, sau obligatia sociala de a te casatori , este descrisa si

de Maria O printr un exmeplu in care , unui baiat din sat ii era draga o fata, respectiva era fata
cea mai mica, iar cand sosie momentul sa o ceara, tatal nu vruse sa o dea de „nevasta” decat pe
fata cea ma mare pentru ca „ asa venea la rand”.Se pare ca baiatul se conformeaza dorintelor
viitorului socru si o ia de sotie pe sora mai mare dintre fete .

Si maria O aminteste de importanta statutului de mine in alegerea partenerilor .Ea spune ca insusi
tatal ei crezuse ca ginerela va pleca la mine si nu le-ar mai fi fost asa greu. Aminsteste si de fetele
care pleaca ca slujnice si se intorceau ” mai grase si mai faine „ pentru ca acolo aveau ce „manca
 Page 8

si nu era atata lucru”

Daca tanti R alege sa vorbeasca mai mult despre experintele de casatorie ale fratilor ei si despre
bozgoane si Maria critica societatea anilor ei si-mi povesteste experiente din viata ei, Maria O
pune mult mai mult accent pe joc, pe hore, pe interactiunile dintre fete si baieti.

Astfel, pentru toate trei jocul are un rol important in dezvoltarea viitoarelor relatii. Se faceau in
case ( pentru copii) sau in sure pentru tineri, ulterior intreg jocul se muta la caminul cultural si
are loc doar de sarbatori mari, precum craciunul sau rusaliile.Pana atunci, se facea in fiecare zi de
sarbatoare si duminica, iar mult mai inainte se faceau si joia. Maria spune ca jocul a luat sfarsit o
data inceputul industrializarii in Romania comunista, deaorece fetele si baietii plecau in industrie
la scoli profesionale .Tot asa Maria O spnue dar nu este sigura pe informatie, ca jocurile la sura s-
au terminat cam de 40- 50 de ani.

Cum am spus mai devreme, copii aveau jocurile lor, Maria O spune ca era un anumit individ care
canta pentru copii uneori, in diferite locatii, iar Maria spune ca tine minte ca a participat o data la
un astfel de joc.

In ceea ce priveste participarea, inafara ca persoanele precum copiii care nu mergeau, pentru ca si
dascalii ii certau daca s-ar fi dus , tanti R ne spune ca nici preotul sau invatatorii nu participaula
joc.Tanti R subliniaza ca ei mergeau direct la biserica , in senul ca, pentru ea, jocul era doar un
moment in care apucai sa vorbesti cu cel cu care urma sa te casatoresti, era intr -un fel o etapa
necesara inaintea casatoriei sau a logodnei. Maria spune la joc baietii isi dansau dragutele si astfel
ei aratau intregilor participamti ca respectiva este a lui. Mariei O ii placea foarte mult sa joace, si
fiind priceputa, juca cu toti baietii, mai ales cu cei care stiau. Spune ca o fata nu dansa toate
jocurile cu aceleasi baiat, se facea o rotatie intre parteneri si deseori se luau la joc verisorii sau
rudele intre ele.Intre pauze „ pana se hodienau ceterasii ” fetele povesteau isi impleteau parul .

Maria O spune ca la unele jocuri se mai si chiuia. Persoanele care chiuiau erau dragutele parasite,
sau uneori baietii .De asemenea ei strigau si de anul nou, dintr un varf de deal, diferite

”barfe ”despre persoanele din sat, care se auzeau pana la cei din vale.
 Page 9

O alta modaliatte prin care fetele si baietii interactinau erau prin sezatori, amintite atat de Maria
ca si de Maria O. Fetele torceau sau teseau in prezenta baietilor, sau luau parte la” desfacat de
malai” si ” apoi cand gatau.. nu mereu o sara, mereu doua tri, pana gatau, de il rupeu malaiu așă
cu panujii si sara mergeu in sura la desfacat, si apoi cand gatau, apoi cu panujele din alea, le
bagau pe sub rotii la fete , pe sub haine, pe unde apucau, da -i poc, apooi care mai apuccau mai
fugeu, care nu, ramaneu, apoi le infundau cu panujele din alea.. ( rade)”

Daca Maria aminteste de faptul ca baietii veneau in grupuri seara la fiecara fata acasa,mai ales
iarna, deoarece se intuneca devreme si ,”nu erau televizoare ca amu”, Maria O descrie mult mai
clar ceea ce se intampla. Pe langa ca veneau seara grupuri de baieti la ei acasa si povesteau in
prezenta parintilor, se intampla sa vina doar cate un baiat , iar fetele trebuiau sa ramana sa
vorbeasca cu el, sau sa il invite in casa. Maria O spune a nu tot timpul avea chef de stat la povesti
cu acesti baieti, le spunea deseori „”ca sta doar pana ii trece de caini sa nu -i muste”, si asa ei
plecau fara sa le ” fie rusie”.Tot ea spune ca trebuie sa stai sa vorbesti cu ei la poarta sau sa-i
chemi in casa pentru ca „”apoi duminica nu te mai chemau la joc”. Maria O isi amineste ca, la un
moment dat, in timp ce tatal ei era acasa, venise un baiat la ei..Ii fusese groaza sa mearga sa -l
intampine pentru ca ii era rusine de prezenta tatalui,si spune ea, nicio data pana atunci nu mai
intampinase baieti cand tatal era acasa. Insa tatal, in final ii aminsteste ca ea trebuie sa mearga in
intampinarea lui.

Cererile in casatorie nu se faceau direct de catre baiatul resepectiv, ci cel mai adesea veneau rude,
tatal sau chiar o ceata ce baieti care cereau fata in numele celui care o vroia de sotie. O data ce
doua persoane se logodesc, atat Maria O cat si Maria,ne spun ca baietii care obisnuiau sa vina in
casa fetei inceteaza sa o mai faca, vinind in schimb doar logodnicul.

Inceea ce priveste mersul la joc , o data ce erai casatorit , din ce spun cele trei intervevate, reiese
ca mergeau atat femei si barbati casatoriti , femei batrane care doar se uitau. R imi spune ca dupa
ce s-a casatorit si a avut copii, nu a mai mers , in timp ce barbatului ei, care iubea jocul , continua
sa mearga.Era destul de revoltata pe femeile care i se laudau de peformanta in dans a sotului ei

Maria O continua sa mearga la joc si dupa ce nascuse primul copil,Danseaza atat cu barbatii
casatoriti dar si cu „”feciorii”, pentru ca, spune ea, desi nascuse la 20 de ani tot tanara era fata de
tinerii neinsurati.
 Page 10

Tot jocul spune Maria O, era o ocazie in care in care doi fosti iubiti se intalneau,isi vorbeau ,
chiar daca erau in alte casatorii

Tanti R dar si Maria O amintesc ca exista fete care raman necasatorite. Ambele imi dau exemplul
doamnei J, care desi avusese cereri in casatorie nu le acceptase. Cele doua afirma ca este mai
problematica sau ii era frica de baieti, nu -i placea sa fie atinsa. Tanti R spune ca „pe jeni? Jeni ii
mai sucita . Aia sa nu pune mana pe ea nimnei.. apoi care barbat sa insoara sa nu puna mana pe
ea? Asa o vrut ea... ( lung )”,

Casatoriile nu se faceau doar cu membrii din interioul satului pentru ca se intampla sa vina baieti
din alte sate, sau cei batin sa mearga in alt sat la joc pentru a-si gasi fete . Baietii care pleaca din
sat sau vin din alte sate sunt numiti „”latureni”

Mi se da exemplul lui I,” mare crai „ si gazda ,spune R, care mergea cu calul prin sate, precum
Top, in cautare de fete. Oarecum luandu -l peste picior, tot ea imi spune ca a gasit -o pe M,saraca,
nu foarte departe de el ( erau vecini )