Strategia de cercetare.

Tipuri de strategii.

Suport de curs
Designul şi practica cercetării sociale
Mircea Comşa
 2 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Teme discutate
 Locul şi rolul strategiilor de cercetare
 Clasificarea strategiilor de cercetare
 Strategia inductivă
 Strategia deductivă
 Strategia retroductivă
 Strategia abductivă
 Alegerea strategiei de cercetare
 3 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Locul şi rolul strategiilor de cercetare

 Reprezintă un element important al unui design de cercetare.
 Poziţia strategiei în cadrul designului este
 strâns legată de interogaţiile şi
 rezultă din obiectivele cercetării.
 Fiecare strategie are la bază anumite filosofii ale cunoaşterii
care la rândul lor se bazează pe asumpţii ontologice şi
epistemologice specifice.
 În cazul fiecărei strategii de cercetare vom investiga
 filosofia de cunoaştere specifică,
 asumpţiile acesteia,
 modul cum se aplică ele în cazul cercetării sociale,
 paşii de realizare a unei astfel de strategii,
 criticile aduse strategiei,
 posibilităţile de utilizare.
 4 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Strategiile de cercetare (numite uneori şi logici de cercetare)
diferă prin
 asumpţiile ontologice,
 punctele de start,
 paşi sau logică,
 utilizarea conceptelor şi teoriilor,
 stilurile explicării şi înţelegerii
 statutul rezultatelor.
 Clasificarea strategiilor de cercetare
 Strategia inductivă
 Strategia deductivă
 Strategia retroductivă
 Strategia abductivă
 5 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

Strategia Inductivă Deductivă Retroductivă Abductivă
Scop Stabilirea de Testarea teoriilor Descoperirea Descrierea şi
generalizări pentru a le elimina mecanismelor înţelegerea vieţii
universale folosite pe cele false şi a le fundamentale sociale în
drept paternuri confirma pe cele pentru a explica termenii
pentru explicaţie care trec testul regularităţile motivaţiilor şi
observate raţiunilor actorilor
sociali
de la Acumularea de A împrumuta sau a Modelarea unei Descoperirea
observaţii sau date construi o teorie şi regularităţi conceptelor, a
a o folosi drept înţelesurilor şi
argument motivelor din
viaţa de zi cu zi
prin Producerea de Deducerea de Construirea unui Conceperea unui
generalizări ipoteze model ipotetic al raport tehnic în
mecanismului baza rapoartelor
primare
la Folosirea acestor Testarea ipotezelor Găsirea Dezvoltarea unei
„legi” ca paternuri prin verificarea lor mecanismului real teorii şi testarea
pentru a explica cu datele prin observare şi / ei iterativ
observaţiile viitoare sau experiment
 6 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

Strategia Începe cu Continuă cu Scop Întrebări
Inductivă colectarea generalizări stabilirea de ce
de date regularităţi, eventual
folosirea lor pentru a
explica apariţia /
variaţia unor
evenimente
Deductivă regularităţi testarea teoriei prin deducerea unei explicarea acestor de ce
ipoteze din ea şi colectarea datelor regularităţi
corespunzătoare pentru a o testa
Retroducti regularităţi identificarea mecanismelor ascunse explicarea acestor de ce
vă responsabile de producerea regularităţi
regularităţii; pentru asta se
construieşte întâi un model ipotetic şi
apoi i se stabileşte existenţa prin
apariţia sau nu a anumitor
consecinţe
Abductivă lumea înţelegerea modului în care îşi re-descrierea motivelor de ce
actorilor construiesc actorii realitatea socială şi raţiunilor ce însoţesc
activităţile actorilor şi
prin aceasta
înţelegerea activităţilor
 7 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Strategia inductivă numită uneori şi verificaţionism /
justificaţionism , se bazează pe paradigma pozitivistă.
 Asumpţiile ontologice ale pozitivismului:
 Lumea este ordonată, compusă din evenimente observabile şi discrete.
 Prin urmare lumea poate fi reprezentată prin propoziţii universale, prin
generalizări despre relaţiile dintre evenimente / fenomene.
 Pentru pozitivişti, doar ceea ce se poate observa, experimenta prin
simţuri, poate fi real şi, prin urmare, studiat ştiinţific (restul este „pus între
paranteze”).
 Mai mult, observaţia este obiectivă şi se realizează în afara unor
presupoziţii, legile ştiinţifice (obiectivul principal al pozitivismului) fiind
stabilite pe baza datelor de observaţie.
 8 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Stadii ale strategiei inductive:
1. toate faptele sunt observate şi înregistrate fără a le selecta, conform cu
importanţa lor relativă (fără să fim ghidaţi de preconcepţii).
2. faptele sunt analizate, comparate şi clasificate fără folosirea unor
ipoteze.
3. pe baza acestor analize, prin inducţie, se produc generalizări (legi) şi
relaţii între fapte, fenomene.
4. aceste generalizări sunt testate ulterior.
 9 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Critici aduse strategiei inductive:
1. este puţin probabil ca preconcepţiile să poată fi eliminate atunci când
se produc observaţiile obiective.
2. nu se pot face observaţii relevante fără idei (teorie) care să le ghideze.
3. logica inductivă produce generalizări de o manieră mecanică.
4. generalizările universale se pot baza doar pe un număr finit de
observaţii (sau altfel spus o serie de date consistente suportă
generalizarea dar nu pot dovedi că aceasta este adevărată; prin
urmare cunoaşterea rezultată trebuie privită ca fiind pasibilă de
revizuire).
5. stabilirea regularităţilor nu este suficientă pentru producerea
explicaţiilor.
 10 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Strategia deductivă (metoda ipotetică-deductivă sau
falsificaţionism) se bazează pe raţionalismul critic:
 toate datele de observaţie sunt selective şi implică interpretare din partea
observatorului,
 că observaţiile sunt întotdeauna făcute dintr-un anumit punct de vedere,
relativ la un cadru de referinţă şi având un set de aşteptări.
 Prin urmare, dacă nu ştii ceea ce urmăreşti, dacă nu ai anumite ipoteze
rezultate dintr-o teorie care să te ghideze în culegerea datelor este
imposibil să culegi date folositoare.
 În loc să acumulezi date pentru a produce răspunsuri la întrebări nepuse,
precum în cazul strategiei inductive, în cazul strategiei deductive datele
sunt folosite pentru a testa diferitele răspunsuri posibile.
 Scopul nu mai este de a vedea dacă datele confirmă ipotezele, teoriile, ci
de a găsi date care să le infirme.
 În consecinţă, o teorie nu poate fi demonstrată ca fiind adevărată,
confirmată, ci doar infirmată (Popper).
 11 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Argumentele lui Popper (Blaikie, 2000: 106):
1. lumile naturală şi socială sunt guvernate de regularităţi;
2. scopul ştiinţei sociale este de a stabili generalizări care să corespundă
acestor regularităţi şi teorii care să le explice;
3. cu toate acestea, nu este posibil să stabilim cu certitudine că astfel de
generalizări sau teorii sunt adevărate, că ele corespund cu realitatea;
4. tot ceea ce putem face este să eliminăm teoriile false, ajungând astfel
tot mai aproape de adevăr;
5. dar nu vom ştii niciodată când vom ajunge la teorii adevărate;
6. prin urmare, toate teoriile care au trecut testul (au fost coroborate)
trebuie să rămână doar tentative (în sensul că pot fi înlocuite în viitor de
alte teorii mai bune).
 12 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Paşi ai strategiei deductive cnf. Popper (Blaikie, 2000: 106):
1.porneşte de la o idee, conjectură , ipoteză / set de ipoteze ce formează o teorie.
2.pe baza ipotezelor acceptate în prealabil sau prin specificarea condiţiilor în
care se aşteaptă ca acestea să fie adevărate se deduce o concluzie sau un
număr de concluzii.
3.se examinează concluziile şi logica raţionamentului care le-a produs; se
compară raţionamentul cu teoriile existente şi se observă dacă acesta constituie
un mijloc mai bun de înţelegere; dacă suntem satisfăcuţi de rezultat atunci:
4.se testează concluziile prin culegerea unor date adecvate; se fac observaţiile
sau se realizează experimentele necesare.
5.dacă testul eşuează, adică dacă datele nu sunt consistente cu concluziile,
teoria este falsă; dacă conjunctura originală nu este suportată de date, ea
trebuie respinsă, refutată.
6.dacă, totuşi, concluziile trec testul, adică dacă datele sunt consistente cu
acestea, teoria este acceptată temporar; dacă trece testele ea este
coroborată (acceptată temporar) dar nu este dovedit că este adevărată.
 13 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Un exemplu de teorie deductivă (aşa o interpretează
deductiviştii, Popper de exemplu) poate fi considerată chiar
teoria sinuciderii egoiste a lui Durkheim (iniţial, teoria lui
Durkheim a fost construită inductiv).
 Conform unei interpretări de tip deductiv teoria poate lua
următoarea formă logică:
 în orice grup social, rata sinuciderii variază direct cu gradul de
individualism (egoism)
 gradul de individualism variază direct cu incidenţa protestantismului
 în concluzie, rata sinuciderii variază direct cu incidenţa protestantismului
 incidenţa protestantismului în Spania este scăzută
 în concluzie, rata sinuciderii în Spania este scăzută
 14 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Critici aduse strategiei inductive:
1. dacă observaţiile sunt interpretări şi noi nu putem observa realitatea
direct, cum putem stabili regularităţi de care să fim siguri şi cum pot fi
teoriile respinse decisiv?
2. acceptarea tentativă a unei teorii nerespinse încă necesită un anumit
suport inductiv.
3. nu ne spune de unde anume ar trebui să provină teoriile sau cum
anume pot fi ele construite.
4. ştiinţa trebuie să fie mai puţin logică pentru a putea permite
descoperirea prin şansă.
5. atenţia prea mare acordată logicii poate distruge creativitatea ştiinţifică.
6. procesul de acceptare sau respingere a ipotezelor (teoriilor) implică
procese sociale şi psihologice, nu doar logice.
 15 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Strategia retroductivă este asociată cu abordarea filosofică a
realismului ştiinţific.
 Realitatea socială este construită social iar scopul ştiinţei este de a
explica fenomenele observabile prin referire la mecanismele şi structurile
care stau în spatele lor, sunt ascunse.
 În ştiinţele sociale mecanismele sunt ascunse atât faţă de cercetător cât
şi faţă de subiect, oamenii care le produc fără a fi conştienţi uneori de
ele, le iau ca ceva de la sine înţeles („taked for granted”).
 Prin urmare, omului de ştiinţă îi revine sarcina de a construi modele de
mecanisme şi a vedea apoi dacă acestea explică fenomenele vizibile pe
care se presupune că ar trebui să le explice.
 Stabilirea regularităţilor (pozitivismul) constituie doar primul pas al
explicaţiei (în plus aici legile nu sunt universale ci doar tendinţe
recunoscute).
 16 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Trebuie continuat apoi cu identificarea mecanismului care a produs acea
regularitate şi cu verificarea lui în lumea reală (dacă prezice corect
evenimentele).
 Trebuie adăugat însă că mecanismul acţionează întotdeauna într-un
anumit context, context care poate favoriza sau împiedica producerea
regularităţii.
 Strategia retroductivă prezintă similarităţi şi cu strategia
deductivă prin faptul că pleacă de la observarea unor
regularităţi pe care încearcă apoi să le explice.
 17 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Paşii strategiei retroductive (Blaikie, 2000: 110):
 Pentru a explica fenomene observabile şi regularităţile dintre ele,
oamenii de ştiinţă trebuie să încerce să descopere structurile şi
mecanismele adecvate.
 Din moment ce aceste structuri şi mecanisme nu pot fi observate direct
este necesară construirea unui model al lor, deseori prin împrumutarea
lui din surse familiare.
 Un model este astfel construit încât, dacă reprezintă corect aceste
structuri şi mecanisme, fenomenul poate fi apoi explicat cauzal.
 Modelul este ulterior testat în calitatea sa de descriere ipotetică a
entităţilor actuale şi a relaţiilor lor.
 Dacă aceste teste sunt trecute, avem motive îndreptăţite să credem în
existenţa acestor structuri şi mecanisme.
 Este posibilă obţinerea mai multor confirmări directe ale acestor afirmaţii
existenţiale prin dezvoltarea şi folosirea unor instrumente apropriate.
 Întregul proces de construire a modelului poate fi reluat pentru a explica
structuri şi mecanisme descoperite anterior.
 18 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Retroductivismul are o aplicabilitate mai redusă în ştiinţele
sociale.
 Prin unirea elementelor structuraliste şi constructiviste s-a ajuns
la explicarea realităţii, a regularităţilor prin înţelegerea
mecanismelor ce acţionează în contexte sociale (pot fi istorice,
locale, instituţionale).
 De exemplu, succesul şcolar poate fi explicat prin combinarea
mecanismelor legate de
 decizii, abilităţi personale şi resurse dar
 se ajunge la succes doar dacă totul se întâmplă într-un context favorabil
– include reguli sociale, norme , valori, relaţii – în care este situat copilul.
 19 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Strategia abductivă este asociată cu teoriile interpretativiste
 conform cărora realitatea socială este construită de actori dar realitatea
socială nu este ceva ce poate fi interpretat în diferite moduri ci chiar
aceste interpretări, toate fiind considerate la fel de „adevărate”.
 Cunoaşterea ştiinţifică este derivată din conceptele şi sensurile
de zi cu zi, din cunoaşterea socială construită interactiv.
 Primul nivel al cunoaşterii ştiinţifice este constituit de re-
descrierea în limbaj ştiinţific a descrierilor făcute de indivizi iar
la următorul nivel aceste re-descrieri sunt transformate
(adesea) în teorii.
 20 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Procesul prin care se generează descrieri şi explicaţii sociale
ştiinţifice (social scientific accounts) din descrierile şi explicaţiile
(acounts) actorilor sociali.
 Asociat cu abordările
 interpretativiste (prin asta este specifică ştiinţelor sociale)
(etnometodologie, fenomenologie, interacţionism simbolic sau mai nou
numit şi constructivism, incluzând hermeneutica, fenomenologia,
interacţionismul simbolic, sociologia existenţială, constructivismul social).
 Chiar dacă deseori este privit ca anti-naturalist, anti-pozitivist;
se suprapune totuşi, parţial, cu realismul constructivist.
 Paternurile statistice şi corelaţiile nu pot spune ceva doar prin
ele (precum la pozitivişti sau raţionalişti critici), fiind necesară
identificarea sensurilor (motivelor) pe care oamenii le dau
acţiunilor lor.
 Ce anume îi face pe oamenii de anumită religie să se sinucidă într-o
măsură mai mare?
 21 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Recuperează ceea ce ceilalţi au ignorat: sensurile şi
interpretările, motivele şi intenţiile pe care oamenii le folosesc
în viaţa lor de zi cu zi şi care le ghidează comportamentul.
 „Pentru Interpretativişti lumea socială este lumea interpretată şi
trăită de membrii ei, din interior. Prin urmare, sarcina
sociologilor interpretativi este aceea de a descoperi şi descrie
această perspectivă din <interior>, nu de a impune una din
<exterior>” (Blaikie, 2000: 115).
 Realitatea socială este constituită din sensurile pe care oamenii
le dau acţiunilor lor, ale celorlalţi, diferitelor situaţii sociale,
obiectelor.
 Aceste sensuri nu sunt private ci intersubiective (într-o măsură
mai mare sau mai mică, la nivelul anumitor grupuri de indivizi).
 22 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Clasificarea strategiilor de cercetare

 Paşii unei cercetări de tip abductiv – Schutz (Blaikie, 2000:118):
 sociologii observă anumite fapte şi evenimente cu privire la acţiunile
oamenilor;
 pe baza acestor observaţii construiesc comportamente tipice sau
paternuri de acţiune;
 pa baza paternurilor realizează un model de actor căruia îi atribuie
conştiinţă;
 atribuie acestor conştiinţe fictive un set de noţiuni, scopuri, obiective
tipice;
 aceste „păpuşi” sunt investite cu un sistem de semnificaţii ce îşi au
originea în problema ştiinţifică a sociologului, nu într-o biografie
particulară;
 păpuşile sunt inter-relaţionate;
 se ajunge astfel la un model al lumii sociale de zi cu zi;
 sistemul de constructe tipice trebuie formulat în acord cu câteva principii:
consistenţă internă, interpretare subiectivă, adecvare;
 tipurile ideale trebuie verificate; dacă au valoare predictivă sau nu.
 23 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Alegerea strategiei de cercetare

 Alegerea unei strategii de cercetare se face în principal în
funcţie de întrebările de cercetare.
 Uneori se aleg strategii diferite pt întrebări diferite în cadrul aceleiaşi cercetări.
 Uneori este posibil ca pentru aceeaşi întrebare de cercetare să folosim
mai multe strategii.
 Ex: pt a răspunde la o întrebare de cercetare cu privire la cauzele / motivaţiile
absenteismului de la locul de muncă, putem selecta o teorie adecvată şi să o
testăm (strategia deductivă) sau putem înţelege munca şi viaţa persoanelor
implicate din punctul lor de vedere (strategia abductivă). Se pot ajunge astfel
la explicaţii diferite ale absenteismului a căror eficienţă poate fi comparată
prin intermediul eficienţei intervenţiilor pentru a reduce absenteismul.
 Uneori este destul de dificil să argumentăm nepărtinitor alegerea unei
strategii (Kuhn susţine că acest lucru nici nu este posibil –
incomensurabilitatea teoriilor / paradigmelor).
 Alegerea poate fi influenţată şi de tradiţia de cercetare, familiaritate (cu
anumite metode, programe de analiză care duc implicit spre o anumită
strategie), audienţă (finanţatori, edituri, colegi, consumatori de cercetare).
 24 Designul şi practica cercetării sociale - Mircea Comşa

Alegerea strategiei de cercetare

 Relaţia dintre designuri şi strategii (Blaikie, 2000: 124):

Strategia de cercetare Tipuri de

Obiective întrebări de
Inductivă Deductivă Retroductivă Abductivă
cercetare
Explorare *** *** Ce
Descriere *** *** Ce
Explicare * *** *** De ce
Predicţie ** *** Ce
Înţelegere *** De ce
Schimbare * ** ** Cum
Evaluare ** ** ** ** Ce şi de ce
Impact ** ** ** ** Ce şi de ce
* = intensitatea activităţii de cercetare