Ficut _Vanesa_ rezumat.

neoiobagia
In aceasta opera, autorul incepe prin a critica liberalii ( deci burghezia ) deoarece
implementeaza o serie de reforme care duc aparitia capitalismului in spatiul romanesc. In
conceptia autorului, reforma din 66 este una neadecvata, capitalismul nu aduce nici un avantaj
taranimii, conducand la disparittia meseriile din orase, desi n mai exista iogabi,puterea
nobililor asupra lor ramane
Taranilor li se da , in prin reforma din 1866, pamant, in dupa cum subliniaza autorul,
acesta este de mai proasta caliatte, si uneori la distante foarte mari unul de celalat.Neavand
posibilitatea de atrai doar din pamantul lor, taranii ajung sa fie legati de nobili, si astfel se
mentin raporturile de neoiobagie. Prin legea nealienarii pamantului, statul limiteaza
capacitatea de a transfera suprafata primita,altor persoane. Aceasta este vazuta ca o modalitate
de a intari iobagia, astfel incat , pamanturile boieresti sa nu ramana fara forta de munca.
In capitolul 4, autorul prezinta o serie de consecinte ale neoiobagiei. Deseori taranii
sunt legati de boierei contractaul, neavand destul pamant pentru a si satisface nevoile, ajung
sa ceara ajutor boierului, care il exploateaza. Taranii nu apuca sa isi munceasa suprafata lor
de pamant, pentru ca sunt obligati sa munceasca terenurile domnesti, il muncesc prost, in
cazul in care terenurile sunt arendate, arendasul nu investeste nimic in ele, exploatand pana la
maxim capacitatea terenurilor, si a taranilor.
In sprijinul taranimii, se emit o serie de legi care sa -i protezeje de abuzurile boiresti,
insa insasi lungiema si numarul lor, fac ca ele sa nu fie aplicate asa sa intre in
contradictie.Tot o data, autorul spune sa creaza o clasa noua, de functionari, care abuzeaza
taranimea, jandarmi, primari .
Autorul vorbeste si despre rascoalele taranasti, observand ca , in ocident nu au existat,
inn spatiul romanesc aceste revolte apar pentru ca exista o serie de antagonsim,e taranul nu
este salaria, nu are posibilitatea de ,a-si lucra terenul,si se remarca un conflict intre capitalsim
si neoiobagie.
In capitolele rmatoare, autorul descrie si o serie de curente care se pozitioneaza diferit
fata de situatia taranilor.Un prim curent etse cel care sustine ca in Tara Romaneasca, nu se
moare de foame, vorbeste despre curentul socialist care sustine ca taranul roman ese superior
taranilor din alte state,si ca mizeriile socialesunt produsul claselor muncitoare. Alt curent de
gandire care apara taranii este poporanismul, caruia i se reproseaza lipsa de cultura. Se audce
in discutie problema arendasilor evrei, si a faptului ca , legislativ, se sustin marile propriettai
latifundiare, care in opinia autorului, sunt cea mai mare problema cu care se confrunta
roamania
In capitolul 8, autorul vorbeste despre remediile palative pe care clasa dominanatao
impune taranilor.se incerca inlocuirea dietei cu porumb a taranilr, cu soia.Soia este mult mai
ieftina, deci taranii nu ar mai consuma as amult pe hrana, si diferenta de bani, ajunge in mana
boierului.De asemena , autorul explica cauza pentru care taranii folosesc doar porumb, si nu
grau.Cultivarea graului necesita o munca minutioasa, mai indelungata, ceea ce ar face ca
numarul de zile muncite pentru boier sa scada.porumbul poate fi culesc fara un termen limita,
uneori ajungand sa fie stricat, de aici cauza pentru care asa multi tarani sufera de pelagra
Ca masura capitalista, se formeaza banci taranesti, pentru a srijini taranul si a limita
puterea camatarilor.In opinia autorului, aceste banci sunt infeciente, pentru ca, in primul rand,
taranii ajung sa nu isi mai poata achita imprumutul la banca, iar pentru alte imprumuti ajng
din nou la camatari, fiind deci dublu inrobiti
In capitolul 12, autorul vorbeste despre legile din 1907, care privesc domeniul agrar si care nu
sunt eficiente. Legea prevede interzicerea rufestagurilor si dijma la tarla. Interventionismul
statului reduce democratia si libertatea , fiind o masura ractionara, conducand la o opozitie
din partea conservatorilor.
Despre taranul roman nu se poate spune ca este salariat.El nu primeste nici un salar, pentrua
lucra pamantul boierilor, foloseste propriile sale unelete si animale, este proprietra de pamant,
dar si lucreaza pamantul boierului, nu ca muncitor, ci mai mult ca sclav. Munca lui nu s e
tranforma in marfa, este legat de satul lui, de mosia boierului, deci taranul este neoiobag.
Nefiind munciotri salariati , impunerea unui slariuminim , nu are sens. O alta problema pe
care o discuta legea agrara din 1907, este cea a islazurilor. O data cu improprietarirea
taranilor, vitele taranilor nu mai pot sta pe pamantul boieresc, taranii ramanad fara spatii de
pasunat. O alta cerinta care se impune prin legea din 1907, este obligatia de a cultiva zarzavat
in curtile proprii, si ulterior se impune o lege a maximului dijmei arendei
Problema agrara a roamniei este neoiobagia, iar solutia pe care Gherea o propune este
desfiintarea acestui regim neoiobag ,desfiintarea totala si definitive a tuturor raporturilor de
productie si a servitutilor medievale : dijme, rusfeturi, invoieli de cu iarna, desfiintarea totala
a contractului agricol si inlocuirea lui prin raporturile de productie ce exista in Occidentul
capitalist.