Eva ilouz – de ce iubirea doare

Cap 1 introducere
In acest apitol autoarea prezinta succint cele cateva idei care vor structura continutul cartii,
analizand caresunt cauzele suferintei romantice in eopoca moderna ,examinand schimbarile
aparute in vointa sau cum dorim ceva, recunoastere sau ce anume conteaza si dorinta
Autoarea Sustine ca in prezent se porneste de la ideea freudiana ca „” preferitele in amor se
structureaza la inceputul vietii, prin relatia copilului cu parintii „( eva 12 ) si deci, suferinta si
esecul in iubire este explicat prin istoria pishica a individului si ca urmare apar o serie de
specilisit, psihologi si consilieri care sa ne ajute sa iesim din aceasta suferinta. In contradictie
autoarea afrma ca scopul cartii este acela de a arata ca relatiile deficitare apar ca urmare a
tensiunilor si contradictiilor sociale si culturale ce structureaza sinele modern si identitatea
moderna „ „”sinele si indentitatea sunt institutionalizate in societatea moderna „”
In perioada timpurie a Europei medievale, relatiile intre femei si barbati se structurau dupa
principiul ca femeile fiind delicate , slabe , trebuiau sa fie aparate debabati, de cavaleri. In
modernitate dealul iubirii ca forma de iubire se amplifica, insa prin plasarea ielurilor
politice, a egalitatilor intre cele doua sexe, „”a dezbracat iubirea de ritualul diferentei si de
aura mstica in care fusese scaldata pana atunvi” (...) in ultimele patru decenii am fost martorii
unei radicalizari a libertatii si egalitatii amoroase precum si a despartirii radicale a sexualitati
de viata emotionala „”
In perioada contemporana, se dinimuaza rolul casatoriei ca modalitate de aliante intre
familii ,reduce puterea execritate de parinti,mai ales de tati , in momentul casatoriei fiicelor
lor, dar in acelasi timp, iubirea se impleteste cu anumite strategii de mobiliatte sociala.
Autoarea subliniaza ca nu inceraca sa demontsreze ca sufereinta in iubire este un fenomen
nou, paaraut in modernitate , ci ca sufereinta este „” mediata de definitiile culturale ale
sinelui si ca suferenta este o bresa in capcitatea noastra de a intrezari sensul” si in ca perioada
moderna, se deregularizeaza pietele matrimoniale, (2,) se modifica modul in care alegem
partenerii, ( 3 ) iubirea are un rol foarte important in constitirea unui simt social al valorii
(4), pasiunea este rationalizata (5)si imaginatia romantica este depliata(6)
Capitolul 2 emergenta pietelor matriomaniale
Optiunea de alege pecine iubim este trasatura definitorie a modernitatii, care de cele maiulte
ori este pusa in seamarationalitatii insa, optiunea „ etse modelata cultural ,o proprietate
simultana a mediului ambiet s a gandurilor si convigerillor uneipersoane depsre alegee
(pag32 ) Alegerea partenerilor este descise de autairea prin ecologia alegerii , contextul social
care il determina pe individ sa faca o alegere si arhitectura alegerii, suma de mecanisme
interne ale subiectului, mdelate de cultura , procesele cognitie , emotionale care au loc in
timpul luarii unei decizii
Folosindu se de literatura austeniana, eva illouz descrie cum arhtectura alegerii este modelata
de carcacterul celeilalte persoane., „”ceea ce iubim , nu ese unicitatea persoanei iubite, ci
caapcitatea ei de a itruchia vivrtutiile pe care noile veneram „ Vorbind despre romanl emma ,
autoarea arata cum domnul K, vede atat defepetele si virtutiile emei si totusi o indrageste,,
iubirea evoluza in timp, fara a fi vorba de o dragsote la prima vedere.Amintind de ema dar si
de alte protagoniste din romanele lui Austen, autoaea arata cum sinele acesora nu are nevoie
sa fie validat de perosana iubita, protagonistele suporta criticile pretendentilor remarcandu
-se o „imposibiliate de a separa morraul de eomotinal, dimensiunea morala este cea care
organizeaza voata emotionala (..) sentimentul personaliatii si al valorii prroprii n uetse
conferit de altcineva, el rezulta din capacitatea lor de a recunoaste si transpune in viata
imperativele morale c o existenta cvasi obiectiva ” (41)
Vorbind despre curtare la inceputul si mijlocul secolului al 19 lea, Eva ilouz arata ca rudele si
cercul social al pretendentilor aveau un important rol in a mentine regulile morale si valorile
morale , de media relevarea sentimenetelor si de a aproteja sinele femeiii de mrejele
barabatului .Curtatul implia si tastarea credibiliatii si verifacrii autuurilor pretendentului de
catre membrii societatii „”in in timpul curtarii , sinele femeii era solid incrustrat in relatiile
apropoiate , care jucau un rol activ in procesul de evaluare a pretendentului, si in stailirea unor
legaturi cu acesta. (..) opnia femeii era o reflexie si o extensie a retelei sociale „”45
Autoarea diferentiaza intrea importanta ritualului unde codul iubirii este transmis de la un
pretendent la celalat si are rolul de a destepta sentimentele femeii in special,specifica
inceputului modernitatii, si regimsul autenticitatii emotionale specifice perioadei
cntemporane, cand individul trebuie s aisi cunaosca sentimentele, sa actioneze in functie de
ele, afalndu le printr-o lunga introspectie. In schimb „ ritulaul este un puternic instrument
simbolic prin care se neutraliza anxietatea creata de incertitudine „”46 .Faptele indivizilor
trebuiau sa reflecte nu doar intetiile cat si emotiile, din acest modiv , codul ritualurilor iubirii
era foarte minutios si cre ao dinamica emotionala . curataul in perioara premoderna era lua
foarte ins erios deoarece implicat tarnsferul proprietatii femeii in mianile viitorul sot. Astfel
emotiile erau organizate intr-un cadru larg de interes social s economic,cererea in casatorie
era adesoeri acceptata sau respinsa datorat averii si mdalitaile de evaluae au un grad mai
mare de obiectivare, „ zestre afemeii determina valoarea ei pe miata matrimoniala” 53
In perioada premoderna un importat rol il avea si respctarea promisiunilorcare arata adevarata
reptutatie si cracaterul nobil al persoanleor. Nerespectarea promisunii de logodna,si incercarea
de a ti maximimiza profitul prin casatroe erau aspru condamnate de societate. „” tinerea
promisiunilor functiona ca un mecanism care ii acea pe oameni sa se multumeasca cu prima
alegere „ (54) un rol important il avea si mentinerea rolului, de sot de sotie, si ne impartasirea
trairilor interioare partenerilor. Autoarea foloseste pentrua aexplica trasnfrmarea iubirii
analogia la Marea trannsformare economica descisa de Karl polany. Aceasta transformare se
caracterozeaza prin dezlegarea algerii partenerilor de cercul social, plus rolul jucat de mass
media pentru atractivitate si valorea , prin transformarea partenerului dintr-o dubla
perspectiva psihologica si sexuala, si il al treilea rand, importanta sexualitatii in competitia
dintre actori pe piata matriomoniala
Autoarea contureaza dooua modaliatti de alegere a partenerilor: intimiattea emotionala si
compatibiliate psihologica si sex appeal-ul. Atractia sexuala este n concept aparatut doar in
perioada moderna, este legat de tehnici de infrumusetare si aparatia industrei cosmetice. Daca
in perioada premoderna frumusetea tinea mai mult de carcter, moralitet, frumustea era una
interioara, in prezent frumustetadevine comercialiazta si tradusa in atractie sexuala, care
devine un criteriu pentrualegerea partenerilor .sexulaitatea, si capacitatea de infrumusetare
artificiala fac posibila o largire a pietei matrimoniale pe verticala, „” femeile sunt incorporate
in cultua consumerista dept agenti sexuali si sexuati, printr-un ideal al sexualiatii
comercializate agresiv promovat e conjunctia sectoarelor economiei care solicitau si
construiau un sine bazat pe erotism (..) noul cult conecta machiajul cu sex apealu-ul „ (65)
Consecintele devenirii sex app si inmultirii ttot o data a criteriilor dupa acre se face alegerea
partenerilor, sunt sexualiatatea care nu mai dpinde de normele morale si etice, carcater,
presupune existenta atot mai multor contradictii., ele legitimeaza sexualiatea ca scop, fiind
separat de intentii maritale..Dde asemena , a patra consecinta este ca atractia face ca procesul
de alegere sa fie subiectiv si sa depinda de iconic si vizual, iar ultima”atractia sexuala
implica o uniformizare progrsiva a infatisarii fizice datorita distribuirii largi si a
standardizarii imaginilor de frumusete si sez app. Sexualiattea intalnirii romantice a fost
standardizata prin prezenatre unui anumit corp si a anumitor trasaturi ca desteptand
dorintele „ (75)
In ceea ce privesc pietele matriomniale, autoarea subliniaza ca , in periada pemoderna
optiunile romantice reflecta stratificarea sociala si moraliatea de clasa (75), in timp ce in
modernitate alegerea partenerilor este asimetrica, desfasurandu se atata pe orizontala cat si pe
verticala, depasindu-se limitele pozitiei sociale, si deci, se intrain competitie cu oricine pentru
parteneri . piata moderna e caracterizeaza prin faptul ca este deschisa oricui, apoi intalnirea
celuilant devine o probelma de gust personal, „” atribute ca atratctivitatea sau sex app pot fi
oferite in schimbul statului economic tocmai pentru ca piata devine deschisa gustruor si
preferintelor personale”78 de semenea se creeaza un habitus romantic care presupune
numeroase predispozitii greu de satisfacut , si in ultimul rand datorita selecatarii partenerilor
in mod subiectiv atractia fizica si personaliatea indica valoarea interns
Pe langa formele deja existe de capital care sunt schimbate , apare si un capital erotic
maifestat pirin totaliatea experietelor sexuale avte de un individ, sib care confera valoarea
sinelui social si de asemenea exista si un capital auxiliar, care poate fi investit in alte forme de
capital .
CPITOLUL 3 FOBIA DE ANGAJAMENT
N acest capitol autoarea arata cum libertatea in relatii conduce la transformari in cuplurile
heterosexuale si la fobia de agjament
Libertatea se manifesta in dimensiunea relatiilor sexuale, care este consideata un drept
politic , emancipandu se de regulile moralei si de tabuuri, poftele si fanteziile sexuale sunt
transfomarte in marfa „ moraliattea sexualitaii moderne consta din afirmarea libertatii
reciproce a simetriei auutonomiei , ma degraba decat a onoarei sexuale ori a normelor
monogamiei „ 89
Din secoleel 17 si 19 regulile curtarii limiatau comportamnetul sexual al femeii, in plus,
abstinenta sexuala era vazauta ca o valaorea morala acre conferea puete femeii asupra
barbatilor. In ceea ce priveste casatoria, autorea subliniaza ca in periada premoderna, barbatii
erau mai avantajati de casatorie, prin transferul averii femeii in proprietatea sa si a procreeari
copiilor, deci dorinta de a se casatorii venea din partea lor „ angajamnetul nu era o problema
pentru barbat, pentru ca existena lor depindea de starea lor civila „(94) in pararel, in prezent
autorea demonstreaza cum ratele de casatorii scad si cresc devorturile. La ivel societal,
nedorinta de a se acsatori este pusa in seama barbatilr cu toate ca e ar avea toate avanatjele de
pe urma casatoriei teama de casatorie este denumita „ fobie de angajament „ si explicata de
faptul ca . „ angajamentul este un raspuns strategic la oportunitati, organizarea sociala a
fobiei de angajament este modelata de transformarile din ecologia si arhtectura iubirii adica
din conditiiile sociale si modalitatile prin careoamenii fac unele alegeri, si raman orbi fata de
altele”
In trecut , masculinitatea barbatilor era repodusa in trei domenii, in famili, la locul de munca
si in spatiul public. Avand in vedere ca perioada oderna aduce schimbari in strcturile sociale,
econmice si emanciparea femeii, se ajunge la o scadeere a locurilor in care barbatii isi pot
manifeta masculinitatea Singur domeniu in care barbatii isi pot etala mascliniattea atat
pentru ei insisi dar si intrand in competitie cu alti barbati, este sexualitatea. „ sexualiattea
devine unul dintre cei mai importanti markeri de status al masculinitatii. Sex app si
sexualitatea au devenit atribute ale identitatii de gen si a cele componenta care imbraca
forma de status „( 106) acesta putere , competitie si dominare realizandu -se atata pentru
femei si cat pentru barbati, printr-o sexualiatte seriala care si valideaza sinele
Autoarea prezinta doua motive prin care femeile isi aleg partenerii. Unul din motive este ele
isi aleg partenri sunt orietate spre repoducere. Astfel, timpul lor biologic de reproduecre este
limitat, si ajung la o anumita varsta timnd sa isi doreasca sa isi intemeieze o familie. IN al
doilea rand , datorita mass mediei, femeile sunt puse tot mai de des in fata imbatranirii lor, de
asemenea, in prezent creste numar de femei cu educatie superioara, ceea ce amana casatoria si
procreearea copiilor, ca urmare, optiunile de alegere a partenerilor se schimba.grupul din care
femeile isi aleg partenerii, deobicei mai in varsta si cu un anumit nivel este mai mic
comparativ cu pretendetntele, in timp ce , barbatii isi pot alege partenere din orice fel de
categorii de persaone. Autorea explica ca fobia de angajament „ este rezultatul tranformarii
fundamentale in ecologia optiunii care permite barbatilor sa controleze termenii contractului
sexual”(115) si daca „ barbatii sunt mai inclinati sa vada piata matrimoniala ca o piata
sexuala,si tind sa ramana mai mult in ea, femeile vand in piata sexuala una matriomoniala si
dores sa petreaca mai putin timp in ea” 116
Fobia de angajament poate fi traiata din doua puncte de vedere, cea hedonista, cand exista o
incapacitate de a te fixa asupra unui singur partener si cea abulica se refera la incapcitatea de a
dori relatii
Vorbind despre fobia de angajament honista autoarea printr-o serie de interviuei arata cum
seriozitatea unei femei, dorinta de a se casatori, sau relatiile serioase, devalorizeaza femeia in
ochii brbatului pentru ca, dorind atasamanet, incalaca garnaitele emptionale pe care barbatul
si le traseaza.” O femeie serioasa nu reprezintao victorie asupra altor barbati si nu cere
executia performanta si dovedirea masculnitatii” Abundentade femei pe piata matriomoniala
creaza un dezechilibru, femeiel isi pierd din vallorea, iar barbatii tind sa se distanteze
emotional
Autoarea carcaterizeaza realtiile contemporane prin abundeta si penuarie, abundenta face
dificila atribuirea de valaorea, in acest cazm abundenta de afectivitate, dornat de angajamnet,
in timp ce penuaria este procesul prn care o persoana sau obiect primeste valoare
Fobia abulica de anjajament este acea fobie carcaterizata din lipsa vointei de a mobiliza
individul sa doreasca ceva.
Alegerea partenerilor in perioada conteporoana se face prin existenta unui aparat cognitv de
introspectie foarte bine dezvoltat, care ne ajuta sa stimcine suntem si cine vom fi in viitor.si
care impreuna cu ecologia optiunii inhiba dorinta de angajament, iar abundenta de optiuni
face incapabila fixareaaupra unui singur obiect al iubirii. Citandu-l pe herbert milton, autoarea
diferentiaza intre cei satisfcauti, multumiti cu orima alegere , si cei maximizati , care incearca
sa gaseasca varianta sau eprsoana cea mai buna. Autoarea aduce in discutie temrneul de
sentimente ambivalente, cand nu ne putem avea dorinte puternice pentru o perosna, nu putem
actiona ferm. Daca in perioada lu jane auten , promisunile tineau „ drept chezasie pentru
moralitatea personajului, azi promisunnile au devenit o povara pentru sine .in timp ce tinerea
promisiunilor inchide prezentul in viitor,a cum viitorul e deschis radical si inalienabil.”(143)
Autoarea arata ca deoseori barbatii sunt cei acare se impolca in sexul intamplator, ei au
experiete sexuale seriale care ii face sa nu se mai ataseze emotional de partenere, in timp ce,
femeile „ au nevoie de o ma imulta plicare emotionala ca sa se amgajze la sex” (...)
sexualiattea seriiala ca index al masculinitatii ca statut este insotita de detaare emotionala a
masculului care joaca un rol importanr in fobia de atasare „ sexualiateas eriala le da
barbatilor avantajul de a si tine emotiile in frau, fiind mai putin dornici decat femeile sa se
angajeze in relatii unice, pentru ca , aumai multe posibiliati de a alege”148,Acesata detasare
conduce la dominarea femeile emotional
De semenea auotrea este constienat ca tot mai multe feme adopta o sexualiatte seriala vazuta
ca orma de emancipara insa, eva i sustine ca aceasta emnacipare ascunde defpat nevoiade
putere. Daca pentru barbati, masculinitatea se afrima prin a avdea relatii cu mai multe femei,
femeile incerca sa copieze , insa scopul lor este acelasi, de a ajunge la o relatie unica
In Capitolu 4, , prtentia de a fi recunoscut autoarea ne arata cum de alungul timului, era
recunoscut faptul ca prin iubire ne creste stima proporie, iubirea ne face ori la defpetele
naostre sia personajului ibit sau ne face mai tolrenti.pararea ei, etse ca in prezent „ simtul
valorii are o importanta acuts , pentru ca in individualismul contemporan , este dificulatea de
a-ti stabili valorea sinelui si pentru ca in modrnitate a crescut considerabil presiunea pentru
autodiferentiere si dezolvoltare aunui sentiment al unicitatii
Folosindu-se de exemple de conversatii si scrisori din secolul al 19, eva illouz arata cum in
procesl curtarii, barbatiii erau cei care aduceau laude iubitelor sau logdnicelor lo iar in
totdeuna raspunsul era prin o incercare de a minima caliatile lauda de partener, autorea
explica aceste prarcitici prin faptul ca „ acetse femei si acesi barbati monteaza un sine care nu
are nevoie (..) de suport emotional sau validare. Este sinele care isi poate face propria
autoevaluare si care ontine sentimentul valorii nu din validarea de catre altul ci din faptul ca
se compara standaredele morale si se perfectioneaza pentru a corespunde acetsor standarde”
166
Comparand cu perioada contemporana, folosind ca exemple fragmnete de interviuri, se
demonteraza cum loialiattea si devotamentul in prezent nu mai sunt suficiente in iubire
„ tocami fiindca trebuie sa implice un proces permanent interminabil de validare, adica de o
reconfirmare a individualiatatii si valorii”167
Trecerea de la curtatulpremodern la celmodern marcheaza trecerea respecatra unor ritualuri,
care avea loc in sptaiul public, in care cei doi faceau parte dintr0un univers social comun, la
ucrtearea de azi, care implica intrectiuni „ privata in care sinele este evaluat in functie de
crtierii multiple si volatile”171 .autoarea sustine ca tocmai aceste criterii de care depinde
recunoastrea ,se schimba, devenind mai specifice, mai indivuduale. In prezent se raemarca o
puternica teama de repingere, care paralizeaza eul indivizilor in dorinta de a actiona intr-un
anumt sens iin cadrul relatiior romantice, deoarece prin respindegre se afecteaza” intregul
edificiu de sine al valorii” 175
Autoarea nu contarzice ca suferinta in iubire a existat din tot deuna, insa tine sa sublinieza ca,
modul in care traim suferienta in prezent, difera de modul in care cei din trecut conceptualizau
suferinta. In europa occidentala existau partru mdele culturale de conceptulaizarea s
suferintei. Aristorcatica, care tine de cretdinta, romantica si medicala
In viziunea aristocratica sufreinta era vazuata ca un sentiment nobil , inltaor, de asmeena
pentr crestinism, sufereinta purufia sufletul , fiind o onoare in romantism, melacolia romantica
era psecfoca barbatilor, devine tema principala a numeroase poeme, iar in medicina,
sufereinta din iubire era o boala ce afecta organismul.Insa. in nici din aceste feluride a vedea
suferinta romantica, suferinta in iubire nu afecteaza sinele , deci „ ceea ce este cu adevarat
modern in privinta sufereinteiromantice este faptul ca obiectul etse strans impletit cu
sentimentul de valoare a sinelui , si ca sufereinta a devenit marca unui sine imperfect „182
 Autoreaa diferentiaza intre nevoie de autonomie si tot odata dorinta de recunoastre.
Folosindu-se de cateva fragmnete de interviu, arata cum recunoasterea afcetiunii si iubirii
creaza mai ales pentru femei un complex de iferioeritate, ajung sa se simta mai vulnerabile.
Tot in acelasi sens actioneaza si dorinta de a da autonie partenerilor, in cazul in care doresti
ceva serios, sau itimanifestidorintele, se considera in special de catre femei ca limiteti
autonomie barbatului, il sufoci, devi prea depdednta de el si el in cele din urma pleaca.
Autorea explica aceste situatii prin faptul ca „ cata autonomie si recunoastere trebuie sa areti
constituie cheia de bolta a negociereilor emotionale la nceputul unei relatii” 185 comparand
cu secolele trecuta, isirea in lume a femeii era un moment in care aceata era dispusa sa isi ia
un angajemanrt, deci sa se casatoreasca, insa in prezent, aceste dorinte sunt ascunze din cauza
ca limiteaza in special sentimentele viitoare ale barbatilor „ barbatii pot urmari cu mai mult
devotament motivul auonomiei, devotandu-i o mare parte din viata si ca rezultat pot execrita o
dominanatie emotionala asupra dorintei de atasamnt a femeilor, ogliganu-le s aisi inabuse
dorinta de atasament, si sa imite detasarea barbatilor si efortul lor de a patra autonomia”191.
Deci femeile care nu suntinteresate de casatorie, de a intemeia o familie devin partidele ccele
mai bune
Comparand siutaii din roamanel luI austen de femei si barbati parasiti, cu fragmnet din
interviuri si site uri de pe net, autoarea observa ca , in femeile tind adesea sa explice de ce
sunt parasite , print-o falsa constiintam” prin faptul ca idealul de autonomie interfereaza
recunoasterea si opereaza in cadrul unei structuri fundamentale inegala de distributie a
autonomiei si prin faptul ca modul de explicatie pishologice incadreaza notiuni privind
sinele si respoonsabilitatea”202, De asemena ele nu atribuie propriettai moarel partenerilor
lor, si de cele mai multe oris e considera responsabile de faptul ca au fost parasite, teaza
propusa de eva iilouz este ca” proprietatile morale ale dragostei moderne conturate de
tensiunea dintre imperativlele autonomiei si recunoasterii explica cum si de ce structura
vinovatiei morale a fost radical transformata” 203
Tot eva illouz sustine ca automablamearea moderna apare ca urmare a adoptarii teoriile din
spihanaliza, s se traduce prin faptul ca , datorita experietelor din trecut , mai ales din
copiilarie, si asa. Experirentele si relatiile defectuase sunt explicate prin raportare la un sine
defectuos. In domneiul relatiilor,” femeile intr- masura mult mai mica decat barbatii se
considera adeseori vinovate de dificultatile si esecurile amoroase. Ca barbatul este superior
in procesul de monitorizare a recunoasterii-initiindu-l si dirijandu-l, se vede din faptl ca se
considera mult mai putin raspunzator de succesul sau esecul relatiei „ 209 „ barbati au mai
putina nevoie de recunoasterea femeilor decat au nevoie femeile de recunoasterea barbatilor.
Asta deoarece chiar si intr-o societate patriarhala, atat barbatii cat si femeile au nevoie de
recunoasterea din partea altor barbati „”210
In capitolul 5 autoarea arata ca rationalizarea si modernitatea duc la o dezvrajire a iubirii.
Daca initial iubirea vrajita era drgaostea la prima vedere” spontana si neconditionata,
strivitoare si eterna, unica si totala, acest tip de iubire afirma unicitatea radicala a obiectului
iubirii”216 in prezent se ajunge ca dragostea sa isi piarda capacitaea de a produce credinte
romantice, datorita rationalizarii sentimentelor de iubire in d trei sfere culturale, politica,
stiinta si tehnologie
Eva illouz prezinta impactul a trei domenii stiintifice care duc la rationalizarea sentimentelor
iubirii, si in consecinta la dezvrajirea lor, in psihanaliza in biologie si in pishologia
evolutionista. In psihanaliza, se pune accent pe personalitate, se explicaa legeriile su
suferintele in dragoste prin complexul lui oedip, recurgand la persoaliatte se poate estipa
compatibiliattea a doua persoane, indeplinindu-se strandardele de autonomie invocate in
fiecare relatie. Tot psihanaliza aduce suferinta in iubire, de la un sentiment nobil, la un pishic
insufient de matur , iar iubirea neimpartasita, dorinta de sacrificiu pentru iubire, este
condamanta. Biologia tarnsforma proceusl de indragostire si felul in care iubim, raportandu se
la o serie de reactii chimice, iar psihologie evolutionistavede iubirea , impreuna cu alte
sentimente ,ca omodaliate de a ne organiza ssi comunica la nivelul societatii
De semenea , al doilea val de feminism are un impact semnificativ in ceea ce priveste modul
in care ne raportam la iubirea, accentunand in acealsi timp rationalizarea si dezvrajirea
iubirii.Feminismul pune accent pe conceptul de putere din relatiile deintre femei si barbati si
pe” demitsificarea iubirii prin idealurile politice ale egaliatii si corectitudinii, prin stiinta si
tehnologie au facut din relatiile sexuale un obiect de autoreflexie, autoanaliza si control, prin
procedee formale previzibile”237’
Un lat element prin care se produce rationalizzarea dragistei este intesnificarea si dezvoltarea
tehologiilor, adica a internetului.Daca in perioada predmoderna, alegerea partenerilor era
rationala in sensul ca existau cateva atribute pe care partenerul le respecta, in prezent datorita
internetului suntem constrasni sa ne maximim optiunea, „” limbajul stiintific, internetul
feminsimul, contribuie toate la desfcaerea legaturii erotice, prin regulile formale oferite de
sistemele de cunoastere stiintifica , tehnologie , proceduralism contrcatual. Eu sustin ca acest
triplu proces de rationalizare a transformat natura doritei romantice, precum si natura
credintei romantice „’248q