CENTRUL D E STUDII TRANSILVANE

George E m . Marica
BiBLIOTHECA R E R U M
TRANSSILVANL^

XVIII Studii sociologice

Studiu introductiv, nota asupra edipei,

lista principalelor lucrSri jtiinfifice §i selecfia textelor

GHEORGHE C0RD05

TRAIAN ROTARIU

I S B N 973-577-103-9 C E N T R U L D E S T U D I I TRANSILVANE
FuNDATiA C U L T U R A L A R O M A N A
Copyright © Fundafia Culturala RomanS, 1997
Cluj-Napoca, 1997

SatuI ardelean
1. Seminarul de sociologie al UniversitSfii din Cluj-Sibiu a intre-
prins in vara anului 1943 prima sa campanie monografic5. Ea a avut loc
in comuna Rau-Birbat (plasa Pui) din judeiul Hunedoara, in cursul
lunii iulie. N u e a i d locul j i nu e mai ales nici timpul de a expune
rezultatele obpnute, cu atat mai mult, cu cat aceasta investigate nu e
inca incheiatS; atatea probleme j i ipoteze de lucru i§i a$teapta verificarea
51 adancirea mai departe pe teren. Deocamdata, socotim Insa necesar
sa precizam presupozifiile teoretice j i metodice pe care s-au intemeiat
cercetarile noastre. Caci cred ca nu e nevoie sa o spun prea rare ci ve-
chiul empirism de a lasa sS „vorbeasca faptele" e astazi cu totul depSjit;
nu se pornefte pe teren fari o conceppe sociologica, adica fara anumite
temeiuri principiale, care ne dau indicafiile necesare cercetarii. Faptele
nu se reveleaza de la sine, ele raspund numai daca sunt intrebate, iar
aceasta presupune sa jtii ce sa inrrebi; chestionarea lor se face deci dupa
un anumit plan, conform unor date j i criterii puse la dispozifie de
sistemul jtiinpfic.
Evident, e vorba de o aparatura jtiinpfica supla, ce e gata, la randul
ei, sa profite de invapamintele cajtigate in cursul investigapei, care nu
se incapafaneaza intr-un dogmatism rigid, acceptand, in consecinja,
necontenit, cand e cazul, coreauri; dar, oricat de elastic am concepe
raportul Intre principii §i realitate, cercetarea nu e posibili farS un
fundament teoretic. Aceasta operatie de precizare a temeiurilor inves-
tigafiei noastre e cu atat mai necesara, cu cat monografta sociologica are
la noi un irecut frumos de realizari, datorita activitSpi pe acest taram
a seminarului de sociologie de la Universitatea din Bucurejti; astfel ca
monografia sociologica romaneasca a devenit strans legatS de opera
inaintajilor nojtri j i a profesorului D . Gusti, inijiatorul ji conducaiorul
acestei rai§cari ^tiinjifice, al carei sistem a servit ca fundament teoretic
al cercetarilor bucure§tene. Pentru ca, deji am utilizat, fSra Indoiala,
296
[perienpa atat de bogata a monografijtilor din capitals, - care, pe langa
j au deschis calea acestor cercetSri, au procedat $i la sistematizarea
^estionarelor j i metodelor utilizate, astfel ca topi cei care lucreazS in
^cest domeniu nu pot sa le fie decat recunoscStori - , totuji noi am por-
jpt de la alte presupozipi, de la un punct de vedere oarecum diferit,
itorita mai multor imprejurari.
2. Mai intai, datorita unci alte concepfii sociologice, avand la bazi
formafie ?tiinpfica de specialitate deosebita. A m pus i n centrul preo-
parilor noastre problemele strict sociologice. Punctul nostru de pie-
care a fost analiza satului privit ca unitate, a proceselor sociale ce au loc
inauntrul sSu, ca j i a raporturilor sale cu alte colectivitap. Numai in
al doilea rand ne-am interesat j i de condiponaHle viepii sociale: de geo-
grafia, biologia $i istoria satului, ca j i de problemele culturale strans
igate de ceie sociale, cum sunt credinpele j i folclorul. Excepyie am fScut
lumai pentru problemele de psihologie sociala, data fiind intima cone-
;iune intre aspectul social $i eel psihic; fiindca, fara de considerarea
itudinilor respective, nu poate fi infeleasa nici semnificafia unci in-
itufii sau a unui obiect, adicS nu poate fi sesizata insSji realitatea lor.
<e exemplu; tmbracamintea nu $i-a pierdut nici astSzi la Rau-Barbat,
toatS ora^enizarea ei, aspectul de port, cum ne aratS frecvenfa ace-
iraji modele, ca ^i mai ales pastrarea tuturor rochiilor; pentru (Sranca
lu exists problema iejirii lor din moda, a demodarii.) Ne-am ocupat
precSdere de problemele noastre proprii, datorita, desigur, 51 faptului
nu posedam spocialijti, care sS poatS dezbate cu competenpa aceastS
pdoua serie de probleme; pe cand seminarul de sociologie din Bucu-
rejti, posedand mijloace mai bogate, a avut intre echipieri j i reprezen-
tanyi ai disciplineior Invecinate: geografi, bioiogi, muzicologi etc. Perso-
nal, socotesc ca e nevoie, i n special In studiul satelor mai inapoiate, j i
de colaborarea folclorijtilor ^i chiar *;i a etnologilor, i n orice caz de
aportul eel pufin al unui sociolog cu buna pregatire in domeniul etno-
logiei, dat fiind ca in satul vechi supraviejuiesc atatea forme primitive,
care nu pot fi inpelese decat incadrate pe acest fond. f
t
Chestiunile principale pe care ne-am propus sS le cercetam au fost
mStoarele: 1. Unitatea sdleascd. E satul asupra cSruia ne-am oprit o
297
unitate j i , in caz afirmativ, ce fel de unitate: unitate integratS sau labils,
unitate autarhS sau nu, unitate saturata sau unitate dinamica expansive,
unitate omogena sau eterogena, unitate mica sau mare, intarziata sau
evoluata, veche sau noua etc.? A m cSutat apoi sa desprindem factorij
care au putut determina aceasta unitate (economici, biopsihici, psihoso-
ciali). 2. Diferenfierea sociald fiprofesionaldsdteascd (impreunacu conse-
cin^ele psihice ale acestei situapi). In acest cadru, am cercetat diferite
grupe $i categorii social-economice din sat (jaranii sSraci, mijlocaji 51
boga;i etc.), servindu-ne atat de tabloul de impuneri fi avere, cat j i de
analiza inrudirilor dintre sateni. 3. SubunitdfUesdtepti: catunele, cetele,
intovara^irile, seaele §i. In special, familiile, subunitatile rurale cele mai
importante, carora ?i noi le-am consacrat o atenpe mai mare. A m ur-
marit aici situapa catorva familii, iar in ce privejte problema familiei
in sat, in general (a structurii, funcpunilor $i tipurilor ei), am cautat s3
ne ca§tigam date atat prin mijloace directe: observapa viepi familiale
ji analiza atitudinilor relative la familie, cat §i indirecte: din cercetarea
statisticii natalitSpi, casatoriilor, concubinajului, ca §i din cercetarea
sistemului de transmisiune a averii. 4. Raportul satului cu alte unitdfi
exterioare lui: cu alte sate, cu ora^ul sau orajele din jur j i cu statul. Caci
satul nu este fi n-a fost o unitate Inchisa, cj numai una izolata. Rapor-
turile satelor intre ele pot fi variate: economice (comunitate de stapani rc
sau numai hotar comun sau simplu schimb fi ajutor etc.), de distracpe,
de incuscrire etc C u m aceasta din urma forma de raporturi intersatefti
e de mare importanfa, din cauza apropierii pe care o implica, fi cum,
pe de aha parte, aveam In aceasta privinja material obiectiv suficicnt
(de la 1826 registrul parohJei, de la 1896 al ofiferului starii civile), am
cercetat chestiunea de cand se gSsesc date, urmarind-o panS in zi\e\e
noastre. Pentru ca problema de fajS ni s-a parut foarte importanta, am
urmarit-o fi in cazul altor 12 sate, la doua dintre ele iara?! de la 1826
incoace. Pentru lamurirea raporturilor satului nostru cu orafele fi cu
lumea mai larga, am mai utilizat ca izvor de informape, pe langa siaiis-
tica casatoriilor, 51 statistica emigrarilor fi a imigrarilor, urmSrind situa-
pa fi soarta personala a fiecSrui caz in parte.
In afara de aceste probleme de baza, am mai urmarit, cum amii'
team, in mai mica m i s u r i fi altele, care, defi mai pujin sociologice, su""^
298
totufi indispensabile pentru Inpelegerea viepi sStefti: cum sunt ches-
tiunile demografice (natalitatea, nuppalitatea, monalitatea etc.) fi de
mifcare a populapei (emigrSri, imigrari); apoi cele culturale-spirituale,
In special religiozitatea f i atitudinea religioasa, utilizand pentru aceasta
atat informapile preotului, cat fi rSspunsurile celor anchetaji, cercetand
apoi frecventa prezentei populapei la serviciul divin, ca f i existenfa de
sectanp sau de fenomene de misticism. A m urmarit fi In acest caz pro-
blema dincolo de limitele satului supus observapei noastre, investigand
starea sectelor f 1 In afezarile vecine, unde am gasit cazuri mai numeroase
fi mai pregnante. A m mai cSutat sa cunoaftem in satul cercetat fi cre-
dinfele magice, adunand cateva descantece, ca fi folclorul: atat eel lite-
rar-muzical, cat fi eel medical-botanic, mulpumita ajutorului a doi spe-
cialifti straini de echipa. 5i pentru aceste chestiuni am incercat sa ne
extindem investigafiile fi la satele vecine, atat pentru a avea un punct
de comparapie - e, de altfel, una din trasaturile caracteristice ale Incer-
carii noastre, ca ea n-a tins (fi nici n-ar fi putut, cu mijloacele mai mo-
deste pe care le-am avut la dispozipe) sa epuizeze intreaga realitate a
satului respectiv; i n schimb. In legStura cu problemele urmarite, eel
pupn cu o parte din ele, echipa a cSutat sS le studieze fi la satele inveci-
nate, atat din interesul cunoafterii regiunii, cat fi a problemelor ca atare.
Mai ales ca unele din ele, cum erau cele de ordin folcloristic, nici nu
puteau fi bine urmarite la Rau-Barbat, din cauza culturii folclorice
sarace, i n curs de disparipie, fenomen atestat, de altfel, pretutindeni in
satele mai evoluate. Dar cu aceasta am atins deja o alta cauza a opticii
diferite pe care am avut-o noi faji de fcoala bucurefteanl
3. Sa nu se uite cS Ardealul reprezinta regiunea romaneasca cu parS-
nimea, In general, cea mai ridicata fi mai civilizata, lucru ce nu e lipsit
de consecinpe pentru Intreaga structura sociala a acestei provincii. De
aici, desigur, caracterul mai armonic al societapi romanejti ardelene,
intre clasa de sus fi cea de jos tranzipile fiind mai continue. A f a se
explica fi legatura mai stransS ce-a existat In Ardeal intre conducatori
fi popor. Mulpumita prezenpei acestei parSnimi mai Instarite, poporul
roman de aici a reufit, dupa realizarea unitapii napionale, sa ocupe In-
tr-un timp relativ scurt un loc de seama In ora?ele ardelene, unde inain-
299
te, cu toate ca era poporul majoritar al parii, aproape nu avea acces. O
paranime mai avansata inseamna insa fi o paranime mai organizata,
capabila sa ia o inipiativa in caz de nevoie; adica o paranime care nu
actioneaza numai conform rutinei fi tradifiei, ea fiind animati fi de
tendinpe fi atitudini mai moderne.
Una dintre cele mai impresionante experience avute pe teren - care
exemplifica foarte plastic starea de lucrun indicata - a fost viziunea
ogoarelor unitare din doua sate imediat vecine Raului-Barbat. Cum in
aceste doua sate, Hobifa fi Uric, nu s-a ficut comasarea, astfel ca pro-
prietajile sunt foarte pulverizate, locuitorii lor, pentru a suplini insu-
ficienpele situapei terenului, cultiva de comun acord pe unele parp ale
hotarului numai anumite plante, iar pe celelalte, iaraf i in mod exclusiv,
altele. De aceea, cat vedeai cu ochii, pe stanga era numai grau, pe dreap-
ta numai porumb, in fund canepa etc. Satul ardelean cunoafte de mult
cultura in rotape, pe tarlale diferite; ceea ce presupune o oarecare disci-
plma 51 capacitate de a-fi autoordona viapa. In asemenea imprejurari,
evident, problema determinapei naturale, a mediului geografic, capSta
o importanta mai mica, dat fiind cS omul reufcfte aici, in mai mare
masura decat in satul primitiv, sa domine natura. Apoi, cum un sat mai
evoluat e fi un sat mai urbanizai, nici problema manifestarilor spjrituale
proprii nu mai are o importanpa afa mare ca inainte, deoarece folclorul
In aceste cazuri e mai sarac.
Or, satul ardelean e, fara Indoiala, In general, mai urbanizat decat
eel din Vechiul Regat. De altfel, Ardealul e provincia romaneasca cu
structura cea mai citadina, proportional fiind aici mai multe orafe fi
mai mulp orafeni decat in vechea fara. E drept ca influenfa orafului f i
a culturii majore n-a avut totdeauna aceste consecinfe, ca trebuie distins
deci intre influenpa citadina fi urbanizare. O influenza mica fi Inceata
a orafului asupra satului, cum a fost cazul Inainte, ce a putut fi astfel
deplin asimilata, a adus chiar dimpotrivS o fructificare fi. In consecinpa,
o promovare a culturii fSranefti. Dar nici orafele de odinioara nu aveau
forfa de patrundere de acum, fiind ele insele Insuflepte de mult spirit
rural: urbanismul ca 0 noua formula de viapa nu ajunsese sa le cuprinda
In mod integral. (Mai e just, apoi, ca aceasta urbanizare, defi a Inceput
mai demult in Ardeal, a avut loc mai treptat; cu alte cuvinte, evolutia
300
s-a petrecut aici mai oi^anic. Afa se explica persistenja atator ramafife
ale vechiului stil rural in provincia transcarpatinS, chiar in regiuni ceva
mai evoluate. Astfel aici, de exemplu, pitrunderea civilizafiei moderne
n-a distrus cu totul industria casnica a fesaturilor, bazata pe cultura
canepii fi a inului, spre deosebire de alte parfi mai Inapoiate ale parii,
unde contaaul cu produsele industriale a fost catastrofal pentru faranul
de acolo, care a ramas pe mai departe primitiv, dar a sSracit In acelafi
timp.) Astazi insi ridicarea nivelului paranesc, civilizarea satelor implica
in mod incontestabil urbanizarea Ion
In orice caz, indiferent de valoarea acestor considerafii, satul cercetat
de noi fi chiar regiunea din jur nu erau deloc bogate In folclor (probabil,
datorita in mare masura ~ eel pufin pentru regiune - influenfelor venite
de la centrul minier Petrofani). E destul pentru a ne da seama de aceasta
sa trecem in judepul imediat vecin din Vechiul Regat, judeful Gorj. Sa
se compare in aceasta privinpa numai portul din regiunea Pui cu eel din
, judeful Gorj! Pentru acest motiv, cum am mai spus, problemele legate
de manifestarile spirituale au trecut In investigafia noastra pe al doilea
plan. In schimb, s-au impus - fi se impun intotdeauna In asemenea
imprejurari rurale mai evoluate - In centrul atenpei cercetatorului:
problemele de diferenfiere fi stratificare sociala, de apropiere de p3mant,
de schimb fi circulapa bunurilor, de mobilitate sociala, de circulape fi
imprumut de motive, de dezoi^anizare fi reorganizare sociala, de indi-
vidualizare fi urbanizare, in genere; apoi, problema natalitapi fi denata-
litapi, a sSnatapi fi a pauperizarii populapei etc. Aceasta importanfa
pe care o are contactui cu exteriorul intr-un asemenea tip de sat ne-a
determinat sa purtam un interes afa de mare problemei raporturilor
intersatefti fi a contactelor dintre sat fi oraf.
4. Cercetand asemenea sate, suntem in fond In plina problematica
Sociologica. Afa se face ca sociologia rurala s-a nascut tocmai in Ame-
rica, adica in tara unde nu exista paranime, ci fermieri; pe cand satele
Eradifionale sunt de resortui folcloristului, iar astazi, pentru ca nu mai
exista sate care sa nu fie pStrunse de influenfa civilizafiei moderne, ele
lunt de competenfa folcloristului fi a sociologului impreuna. Ceea ce
Weau sa scot i n evidenfa e faptul ca a sosit timpul s i introducem fi In
301
cercetarea paranimii metoda istorica. Daca in studiul primitivilor ca
atare speciali?tii nu se mai pot dispensa de aceasta metoda, cum arata
opera nu atat a etnologilor istorizanpi mai vechi, ca Grabner, ci opera
mult mai prudenta in aceasta privinpa fi mai remarcabila a lui Thurn-
wald, cu atat mai pupn se poate dispensa cercetarea satului de aceasta
perepectiva. FiindcS fSranimea, cu toatS aparenfa ei de atemporalitate,
e intim legata de istorie.
U n sociolog german, Giinther Ipsen, spune chiar ca paranimea fi
istoria se condiponeaza reciproc. Aceasta condiponare dubla a jaranimii
fi a istoriei mondiale s-ar putea vedea, pe de o parte, in aceea ca toate
culturile superioare ale lumii vechi s-au afirmat numai acolo unde a
existat o paranime plugara, ea constituind fundamentul pe care s-au
ridicat ele (f i invers: aceasta, la randul ei, nu s-ar intalni decat acolo unde
au avut loc fenomene istorice de importanta mondiala sau in locuri care
au Stat sub influenfa acestora, constituind oarecum rezerva lor istorica);
pe de aha parte, in faptul c i f aranimea plugara e rezuhatul unei desco-
periri unice, ea intamplandu-se intr-un singur loc, i n Oriental Apro-
piat, de unde apoi s-a rispandh la vest, ca fi la est (spre deosebire de
agricultura primitivS cu sapa, care a aparut i n mod independent In mai
muhe locuri), adica ea ar fi o unitate istorica reala. Aceasta teorie expri-
raa, fara indoiala, mai ales situapa din apusul Europei, unde paranimea
e foarte urbanizata, participand mai de mult la istorie. Sa nu se uite ca
paranimea, cu cat e mai patriarhala - cum a atras atenfia acuma dc
curand 51 Lucian Blaga - cu atat e mai mult dominati de tendinfele
vechi, de cele acumulate In faza preistoricS. De aceea spuneam ca cola-
borarea etnologilor la monografia sociologica rurala e absolut indis-
pensabila, adica a acelor specialifti care se ocupa cu civiUzafiile ce repre-
zinta f i astazi, intr-o buna masura, forme de viaja preistorice. E adevarat
insa ca ceea ce distinge jaranii de agricultorii primltivi, dandu-le dreptul
de a fi socotifi ca o categoric aparte, e influenfarea lor de cStre o cuhurii
majora, altfel spus, de o cultura istorica.
Dar facand abstracfie de aceasta ipoteza, altfel sugestiva, nu se poate
contesta ca paranimea, cu toata stabilitatea ei, n-a trecut f i ea prin anu-
mite faze. Satul evolueaza, e drept, mult mai incet decat oraful, dai
neschimbat nu rSmane nici el; de un secol incoace, transformirile satejn
302
sunt chiar remarcabile. (E adevarat insa ca nici astazi, poate, paranimea
nu participa atat de voie, cat de nevoie la viapa istorica, fiind mai mult
impinsa din spate decat e agent activ.) Dar cum piranimea e mai ruti-
nara fi mai conservatoare, ea pSstreaza fi acum multe din lucrurile fi
obiceiurile vechi, afa ca un ochi atent poate distinge in zilele noastre
la para - fie in sanul aceluiafi sat, fie mai ales in sate sau regiuni diferite
\r mai multe forme fi chiar stiluri de viapa, ce reprezinta in acelafi timp
varste fi epoci diferite de civilizapie rurala. Se pot desprinde la para-
nimea noastra trei, daca nu f i patru genuri de viapS: patriarhal, de tran-
zipie (eel mai raspandit), evoluat, iar in Banat se schipeaza deja fermierul
modern. De aceea, cu toata lipsa documentelor scrise, se poate face pe
'baza acestor reUcvii o istorie a viepii rurale, se poate face, cum zice Stahl,
,arheologie sociala", adicS descifrarea trecutului viepii rurale anonime.
(
n tot cazul, sociologia rurala, in interesul adevarului, trebuie si tinda
a determinarea tipurilor diferite de sate. Ceea ce inseamna cS materia-
ul rural trebuie tratat fi cercetat i n mod diferenpiat. De aici fi necesl-
atea metodelor diferite, adaptate realitapii respective.
Recunosc ca pentru analiza satului mai primitiv trebuie procedat
altfel decat in abordarea satului care a atins un oarecare grad de civili-
zapie. In primul caz, determinarea factorilor naturali (geografici fi bio-
logici) fi umani (istorici-tradipionali) jucand un rol mult mai mare,
aceftia trebuie considerapi mai de aproape; dar numai atat cat e necesar
pentru tnpelegerea viepii sociale, nu in sine fi pentru sine. De aici pro-
babil accentul care s-a pus de catre fcoala de la Bucurefti pe problema
cadrelor, adica pe condipionarile viepii sociale. Pe urmi, satul vechi fiind
m sat creator de cultura proprie, investigapia sociologies trebuie sa se
opreasca mai mult asupra conpinuturilor culturale sStefti, asupra mani-
( estarilor spirituale, credinpelor fi i n genere asupra folclorului. Pe cand
ptul evoluat ardelean trebuie integrat in mai mare masurS in ambianpa
iepii moderne, el nu poate fi privit in sine, ci trebuie incadrat in regi-
inea mai larga din care face parte. D i n aceasta cauza, - ca fi pentru a
|vea elemente comparative mai numeroase - , capiva membri ai echipei
&oastre au cutreierat toata regiunea din jur (plasele Pui fi Petrofani),
ftducandu-ne date fi chiar ceva material, lar echipa in intregime a cerce-
| « fi ea doua sate din apropiere. Aceasta prelungire a satului modern
303
dincolo de hotarele proprii, disparipia izolSrii fi a autarhiei sale ne-au
indemnat, intre altele, sS urmarim unele chestiuni regional.
5. O alta serie de probleme pe care le pune satul romanesc ardelean,
in afara de cele legate de caracterul sau mai evoluat, sunt acelea relativ
la raporturile autohtonilor cu minoritaple. Pentru ca Ardealul, defi e
leaginul romanismulul fi a fost, in acelafi timp, provincia unde s-a
manifestat pentru prima data i n cercuri mai largi conftiinfa noastra
napionala, totufi aici se gasesc fi cele mai vechi fi mai consolidate mino-
ritap. Or, e firesc ca intre acestea fi romani sa fi existat relapi variate,
insofite de influence reciproce. I n satul cercetat de noi, la Rau-Barbat,
ca in genere in judepul Hunedoara (in afara de cateva exceppi), nu exista
parani minoritari. Exista ins5 fi, mai ales, a existat o clasa de mici pro-
prietari maghiari, o clasa de boiernafi, care, fara sa ft fost propriu-zis
fiecare dintre ei bogap, stapaneau cu topi, dat fiind numSrul lor insem-
nat, 10-12 (mai ales daca-1 raponam la numarul mic de locuitori ai
afezarii, circa 300), cea mai mare parte din hotarul satului. (Dintre
romani, n-aveau pamant decat familiile nemefCfti, caci aceftia erau
inainte de doua feluri i n Rau-Barbat fi, in genere, in regiunea Hune-
doara: nobili fi iobagi; fSranii romani nemefi nu se deosebeau insa de
ceilalti, de iobagi, decat prin faptul cS erau liberi, genul fi nivelul lor
de viafa fiind altfel acelafi.) I n acest caz, problema naponala se incru-
cifeaza cu cea sociala, raporturile satenilor cu proprietarii fiind nu
numai raporturi cu clasa de sus, dar fi raporturi cu strainii de neam.
A fost pentru noi una din cele mai frumoase satisfacpi sS vedem cum
paranimea romana, mulpumita vitalitapii ei, reufefte, inca inainte de
Primul Razboi Mondial, sa achizipioneze prin munca aspra, dar starui-
toare, aproape intreg pamantul arabil. (A ramas astazi un singur pro-
prietar maghiar care mai stSpanefte aproape 114 jugare.) Reforma agrara
n-a avut aici ce s i imparta, totul fusese cucerit dinainte, fara nici un
sprijin din afara. E una din chestiunile cele mai bine studiate de echipa
noastra, romanizarea proprietSpii pamantului putand fi urmSrlta foarte
ufor fi in amanunt, mulpumita carpii funduare. Evident, aceasta ch^'^
de sus, care nu era prea bogata ca sa poata crea o distanpa mare intre
fi sateni, nu putea sa nu lase unele influenpe. C u atat mai mult, cu c3i
304
aceasta clasa de sus fScea parte din neamul dominant din punct de vede-
re politic. Era deci ftresc ca aceasta influenpa sa comribuie i n larga masu-
ra la procesul de urbanizare a satului.
Dar o influenpa maghiara vizibila - datand tot din timpul domi-
1 napiei trecute fi astSzi in curs de disparipie - s-a exercitat fi asupra ono-
l masticii, cum se poate observa din atatea nume ungurefti, din dubletele
ungurefti, ca fi din accentul maghiar cu care sunt pronunpate unele
nume de botez. Influenpa maghiara putea sa fie dSunatoare daca mai
dura, mai ales ca era promovata, de la dualism incoace, de o politica
f colara f ovina, - in sat nu exista inainte decat f coala maghiara - , fiindcS
; s-ar fi impus cu timpul fi gusturile fi valorile spirituale straine.
Influenpa asupra toponimiei e inexistenta. A m cercetat pentru aceas-
ta chiar fi harpile carpii funduare din era maghiara fi n-am gasit nicaieri
nici o urma de toponimie maghiara, ci numai numele romanefti erau
pupin maghiarizate. Ceea ce inseamna ca patura baftinafS a fost totdea-
una cea romaneasca, maghiarimea fiind venita din alte parpi sau ridicata
. tot din sanul romanimii, prin acordare de privilegii fi deznapionalizare
treptat a.
6. D i n aceste considerapii sumare in care infapifam numai cateva
probleme principale fi permanente, facand cu totul abstracpie de cele
legate de timp, adica de momentul cercetarii - exemplu: la DrSguf,
atunci cand se facea ancheta monografica, se agita problema datoriilor
agricole; la Rau-Barbat, fi pretutindeni astazi, se pune problema razbo-
lului fi a consecinpelor sale (in comuna sunt 20 de oameni care merg
zilnic la Petrofani fi se intorc seara acasa, fiind angajapi la minele de
acolo, lucru absolut necunoscut inainte, avand avantajul de a fi scutipi
de concentrare) - se poate vedea, cred, suficient ce variate fi complexe
robleme pune realitatea sociala a unui sat. 5i acestea difera simpitor,
1 pupin i n amanunte, dupa sate fi regiuni. De aceea, depane de mine
retenpia de a fi pus la dispozipie, prin conslderapiile de mai sus, o sche-
a buna pretutindeni, o repeta universala pentru cercetarea satului
delean. Pentru ca Ardealul ~ un lucru care de asemenea nu trebuie
fie trecut ce vederea - e mai variat decat restul parii, adica e provincia
maneasca unde se gisesc cele mai multiple forme de viapa umana,
305
diverse atat ca tip, cat ?i ca varstS. Aceasta constituie, de altfel, §1 far-
mecul lui. Diferenperea complexului social-cultural ardelean are la bazS
mai multe cauze. Mai intai, de ordin geografic. NicSieri in altS parte la
noi nu se gasesc atatea regiuni naturale, atatea pari: Jan Hapegului, Jara
Zarandului, Tara Oafului, J a r a Chiuarului etc. Peste diversitatea geo-
grafica s-a ajezat cea creata de istorie: prin venirea strainilor. E firesc ca
romanii ardeleni care locuiesc alaturi de sa?! sa fie oarecum altfel decat
cei in mijlocul carora s-au a^ezat ungurii. In sfar$it, in ultima vreme s-a
mai adaugat fi diversitatea adusa de importanpa crescandi a orajelor:
satele de pe langa orafe au un caracter diferit de cele mai pupin influen-
pate de acestea.
Cum vedem, in Transilvania se pot intalni tipuri de viapa diverse.
De aceea, spectrul rural ardelean e mai bogat: pe langi diferenpierea
obif nuita a satelor dupa relieful solului (sate de munte, de campie etc.)
fi dupa populapie (cu sau fara straini 51 minoritari), mai intalnim aici
f i pe aceea dupa nivelul de c u l t u r l Avem, spre exemplu, regiuni cu sate
mai sarace fi mai inapoiate, cum sunt cele din Munpii Apuseni, de la
Padureni, din Tara Oafului, din Maramurcf; iar, pe de aha pane, avem
tot aici regiuni cu sate foarte ridicate fi civilizate, cum sunt acelea din
jurul Sibiului, Braf ovului, din Tara NSsaudului, de pe Tarnave f i valea
Murefului, dm parpile Aradului, Banatului etc. (Bineinpeles, pe langa
ca inauntrul categoriilor din urma exista tipuri diferite: ce deosebiti
sunt, de exemplu, paranii din regiunea Sibiului, marginenli, de cei de
pe valea Murefului, intre aceste extreme sunt o serie de forme inter-
mediare.) In consecinpa, sociologia viepii rurale ardelene vatrebui, pen-
tru a avea o imagine completa a realitapii, sa cerceteze toate tipurile de
sate existente: atat cele pur romanefti, cat fi cele cu minoritapi, cele
aproape de oraf, ca fi cele izolate, cele de la munte, ca fi cele de campie,
cele intarziate, ca fi cele evoluate, din sudul, din centrul, ca fi din noidul
Ardealului. E un lucru care trebuie accentuat, pentru c i subzista fi
acum preferinpa pentru anumite sate, i n spepa pentru cele de munte,
pe motiv ca acestea ar fi mai vechi fi mai autohtone. E insa in interesul
nostru sa aratam ca fi afezarile de pe campie sunt tot afa de romanefti
ca fi celelalte fi sa nu ne mai refugiem in primitivitatea munpilor, ca in
vremuri de restrifte. Pentru aceste motive se poate spune ca nu exists
306
sistem bun in sine de aplicat pe teren, aceasta depinde de loc fi timp.
Noi infine am putut verifica acest fapt chiar in locul unde am lucrat.
Astfel, pentru cercetarea regiunii imediat vecine, pentru cercetarea
padurenilor, desigur ca planul nostru de investigapie ar fi trebuit sa fie
altul sau, i n tot cazul, mult modificat. E drept insa ca, in general, tipul
eel mai caracteristic peisajului sociologie rural ardelean, astazi, e satul
evoluat, satul pe care 1-am avut i n vedere atunci cand am stabilit aceste
temeiuri principiale; dupS cum forma cea mai specifica fi mai rispan-
dita de af ezare rurala i n Vechiul Regat e satul mai inapoiat, ceea ce nu
inseamna insa ca paranimea de peste Carpapi e toata la fel, ca nu intal-
nim fi aici, cum e in special cazul in regiunea de f es, tipuri mai evoluate.
(In special de la razboi incoace, paranimea olteana, munteanS, ca fi
moldoveana din aceste locuri, mulpumita fi reformei agrare, e Intr-un
progres vizibil.)
7. Rau-Barbat, cum s-a putut vedea fi din cele expuse pana acum,
defi nu se poate zice ca reprezinta tipul eel mai caracteristic de sat arde-
lean, face parte din aceasta grupa. Pe langa ca e un sat instarit, ceea ce
n-ar constitui Inca un lucru deosebit, - de acestea se mai gasesc f 1 altele
in regiunea Pui e fi un sat puternic urbanizat, constituind aproape
o enclava. In aceasti privinpa, i n regiunea sa. L a Rau-Barbat nu numai
ca se poate manca aproape ca la oraf, dar fi interiorul caselor se apropie
de eel al gospodariilor citadine modeste. (Nu mai vorbesc ca In fiecare
•gospodarie Instarita exista mafina de cusut, astfel ca femeile Ifi confec-
, pioneaza singure cele mai multe din lucrurile de imbracSminte, In spe-
cial lenjeria.) Urbanizarea fi ridicarea standardului pSranimii au dus aici
la omogenizarea ei. AstSzi nu se mai face nici o distincpie, Inauntrul
Satului, intre oamenii ai ciror inaintafi au fost nemefi fi intre ceilalpi,
provenipi din parinpi de origine iobaga. Satul Insa, ca totalitate, pastreaza
!nca o athudine distanpata fapa de satele care au fost pe vremuri ioba-
e?ti, mai Inapoiate fi. In genere, fi mai sarace. Aceasta ne-o arata pupi-
"ele incuscriri care se fac cu acele sate, fiind preferate mariajurile inter-
satefti numai cu oameni din sate reputate ca fiind fi ele nemefCfti.
Evident, in asemenea Imprejurari, nu mai poate fi vorba de port,
a femei, el a disparut complet, acestea aratandu-se In general a fi agen-
307
 tul eel mai activ al urbanizarii; nici batranele, de altfel, n-au cunoscut Dar un nou etos pare ca incepe sa se manifeste la Rau-Barbat de o
portul vechi romanesc, ci un fel de port de tranzipie, de puternica in- bucata de vreme, cum ne arata cultura intinsS de zarzavaturi, pe care
fluenpa majora citadina. Barbafii, e drept, umbla fi astazi m straie albe, 0 fac mai ales femeile, de pe urma cSrora se aleg cu venituri destul de
dar de pe acestea a pierit orice urma de motive sau preocupari estetice. frumoase, vanzand aceste produse in satele vecine fi chiar fi i n orafu!
Viapa a luat acolo un caracter mai sobru fi mai practic, defi nu se poate Petrofani. Va insemna oare aceasta dinamizare fi o vitalitate mai mare,
spune ca barbatenii sunt mari oameni de afaceri, cum se vorbefte de adicS un numar mai mare de copii? Altfel, nu va trece mult timp fi satul
cei dintr-o comuna vecina (Livadia). A disparut, sau e pe cale de dispa- nostru va fi populat de oameni nascupi in celelalte sate ale comunei
ripie, magia, ca fi folclorul, dar satenii nu au capatat prin aceasta carac- politice Rau-Barbat sau cu descendenpii lor, cu parani de origine din
teristicile pupin simpatice ale omului utilitar proaspSt. Dimpotriva, ei Hobipa, Uric fi 5erel. In special, cu cei din ultimul sat, eel mai mare
sunt fi acum ospitaUeri fi prietenofi. Altele sunt consecinpele care tre- cStun al comunei, eel mai primitiv, dar fi eel mai prolific dintre ele. Dar
buie sa ne dea de gandit ale urbanizarii lor: denatalitatea. Cele mai la aceasta intrebare numai timpul va putea rSspunde.
multe familii in sat n-au decat doi copii, pe cand generapia de la sfarfitul
secolului trecut - am vizut aceasta cand am intocmit tabloul rudeniilor
[1944]
din sat - avea in medie 7-8 copii. Numai douS familii au astazi cate 4
copii, ceea ce reprezinta maximum acolo. Dar nici acestea parca nu sunt
bucuroase de ei, i n orice caz, sunt preocupate sa le asigure prin maria-
juri o situatie materials cat mai avantajoasa. Una din mamele prolifice
imi marturisea ca prefera sa-fi mSrite fata cu un fecior care e singur la
parinpi, i n caz ca nu va putea lua un orSfean (funcpionar, meseriaf).
, Atingem cu aceasta o alta tendinpa, nu tocmai imbucurStoare din punct
de vedere napional, ce se observa la Rau-Barbat, in special la fete: dorinpa
de a evada de la para sau, eel pupin, de a scapa de rispunderea unei gospo-
darii mai mari, cum e cea parSneasca. Lucru incurajat de faptul ca fetele
cele mai bogate s-au maritat, in adevar, cu funcpionari, cu invapatori etc.
Relativa bunSstare a locuitorilor acestei comune, ca fi deprinderea
lor cu un standard mai ridicat de viapa, ceea ce i-a facut mai pretenpioji
fi mai comozi, a determinat ca bSrbatenii sa nu fie singurii benefician
ai disolupiei mofiilor ungurefti. Afa s-a facut ca s-au intins in hotarul
Raului-Barbat fi satele vecine. D i n totalul de 1.960 jugare fi 1.211 stan-
jeni cat cuprinde acest hotar, localnicii nu stSpanesc, dupa cum au stabi-
ht in mod exact investigapiile noastre, decat aproape jumState, 926 ju-
gare fi 1.335 stanjeni (aceasta impreunS cu institupille din Rau-Barbai:
fcoala, biserica, comuna; ei singuri, de fapt, numai 562 jugSre fi 6K'
stanjeni). Restul de 1.033 jugare fi 1.476 stanjeni a fost acaparat de alpii,
daca nu totdeauna mai vrednici fi mai intreprinzatori, in orice caz mai
saraci fi mai presapi de nevoi, de satenii din Livadia fi Valea Lupului.

308