1

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Transformari in procesul curtarii intre 1950 -2020

Coordonator științific:

Lector Călin Goina

Absolvent:

Ficut Vanesa

Iulie, 2020
 2

Acordul coordonatorului ştiinţific al lucrării

Consider că lucrarea intitulată „Transformari in procesul curtarii intre 1950 -2020” scrisă de
absolventul Ficut Vanesa, sub îndrumarea mea, întruneşte condiţiile necesare pentru susţinerea sa în
cadrul examenului de licenţă la secţia Resurse

Umane a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj Napoca.

Cluj-Napoca,

Lector. Călin Goina- Coordonator științific

Semnătura _________________________
 3

B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 128-130

Cluj-Napoca-400604
Tel.: 0264-424674
Fax: 0264-424674
secretariat@socasis.ubbcluj.ro
socasis.ubbcluj.ro

Declaraţie

Prin prezenta declar că lucrarea cu titlul „ Transformari in procesul curtarii intre 1950-
2020” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive
cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie dintr-o altă limbă, sunt
scrise între ghilimele şi sunt însoţite de referinţa precisă a sursei;
− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori sunt însoţite de referinţa
precisă;
− rezumarea ideilor altor autori este însoţită de referinţa precisă la textul original;

− partea teoretica nu conține o inșiruire de citate din lucrările consultate, chiar dacă se indică
referința
precisă.

Am luat la cunoștință faptul că nerespectarea celor declarate mai sus constituie fraudă și are drept
consecință eliminarea din examen, conform sect.C, art.15 din Regulamentul de organizare și
desfășurare a examenului de finalizare a studiilor nivel licență și master al Universității Babeș-Bolyai.

Am luat la cunoștință obligația de a trimite in format Word (.doc sau .docx) lucrarea integrală la

adresa licenta.socasis@ubbcluj.ro pâna la data limită de înscriere la examenul de licență. Cluj-

Napoca,

Data 22 ,06 2020

Absolvent

Ficuț D.-R. Vanesa

(prenume și nume)
 4

_______________________

Cuprins
Acordul coordonatorului ştiinţific al lucrării.........................................................................................................2
Declaraţie..............................................................................................................................................................3
I. INTRODUCERE........................................................................................................................................................5
II. CONCEPTE TEORETICE...........................................................................................................................................9
III.BATIN- SCURTA ISTORIE 1940- 1960...................................................................................................................19
PARTEA I..................................................................................................................................................................21
IV. PERSPECTIVA FEMEILOR NASCUTE INTRE 1938-1954.......................................................................................21
4.1 Munca in sat.................................................................................................................................................21
4.2 Interactiune in sat- norme............................................................................................................................25
A. Norme sociale............................................................................................................................................25
B. Jocul............................................................................................................................................................28
C. Sezatorile....................................................................................................................................................35
D. Iesitul pe ulita.............................................................................................................................................37
4.3 Aranjarea casatoriilor- vraji..........................................................................................................................41
4.3.1 Vraji.......................................................................................................................................................50
4.4 Petitul, nunta...............................................................................................................................................55
PARTEA a II-a...........................................................................................................................................................65
V. PERSPECTIVA FEMEILOR NASCUTE INTRE 1996- 2002.......................................................................................65
VI. CONCLUZII..........................................................................................................................................................76
Referinta bibilografice.............................................................................................................................................80
Anexe.......................................................................................................................................................................81
1 Interviu Anastasia 69......................................................................................................................................81
2 Interviu Eugenia, 66,........................................................................................................................................93
3 Interviu Grigore, 76.........................................................................................................................................98
4 Interviu , Maria C, 74.....................................................................................................................................105
5 Interviu Maria O, 80.......................................................................................................................................118
6 Interviu Maria V, 69.......................................................................................................................................132
7 Intreviu Maria Verdele, 82............................................................................................................................140
8 Interviu Rafila 72............................................................................................................................................150
9 Interviu Reghina 79,.......................................................................................................................................166
10 Interviu Silvia 80..........................................................................................................................................175
11 Interviu Cristiana, 26....................................................................................................................................181
12 Interviu C, 20................................................................................................................................................190
13 Interviu Ramona 18....................................................................................................................................198
14 Interviu Tatiana 22.......................................................................................................................................205
 5

15 Interviu Zuza 21..........................................................................................................................................212

I. INTRODUCERE

Aceasta cercetare, descrie practicile de curtare specifice unei localitati rurale Nord
Transilvanene la mijlocul secolului al XX-lea dar si la inceputul de secol XXI, in viziunea
persoanelor de sex feminin dintr-un sat din judetul Cluj.

Intreg demersul empiric al acestei cercetari are la baza teoria factorilor sociali care
redefinesc codul iubirii si restructureaza relatiile amoroase, prezentata de E. Illouz. Aceasta
analizeaza practicile de curtare, relatiile si defineste iubirea in perioada contemporana, dar
si in societatea anglo -saxona a finalului de secol XIX, oferind instrumentele conceptuale
pentru a acoperi cele doua perioade distincte cercetate in aceasta lucrare: societatea din
satul Batin a anilor 1950- 1970 si cea din 2020 din acelasi sat.

Folosind argumentele Evei Illouz, am dorit sa observ cum se diferentiaza practicile de

curtare si aranjamnetele casatoriilor in decursul a aproximativ saizeci de ani, pentru doua
generatii de femei nascute intre 1938 si 1954 si intre 1994 si 2002. De asemenea, avand in
vedere schimbarile sociale, economice si culturale produse de instaurarea regimului
comunist, si nivelul mai ridicat de emancipare al femeilor in perioada contemporana, doresc
sa arat cum se schimba perspectiva asupra casatoriei, a relatiilor si a distribuirii rolurilor de
gen de la o generatie la alta.

In perspectiva Evei Illouz (Ilouz, 2015 ), construirea relatiilor in perioada

contemporana, este puternic influentata de dezvoltarea retelelor de socializare, a site-urilor
matrimoniale, dar si a mass mediei, care redefinesc codul iubirii, sinele personal si pietele
patrimoniale. Avand in vedere aceste aspecte, vreau sa evidentiez care este rolul retelelor
de socializare in construirea relatiilor de dragoste in perioada contemporana si cum difera
fata de generatia nascuta dupa 1938.

O mare parte a lucrarii se concentreaza pe descrierea practicilor de curtare specifice

societatii rurale din Batin in preajma instaurarii comunismului, dar si la un deceniu dupa
colectivizare, iar din aceasta cauza, curtarea si relatiile sociale la nivelul satului se cladesc
pe fundamentele unei ordini patriarhale evidentiate prin traditii, ritualuri, norme si valori
sociale. Kligman, (G. Kligman, 1998) sustine ca nuntile sunt ritualuri bogate in traditii si
 6

obiceiuri care reproduc ordinea patriarhala, valorile si normele sociale a societatilor rurale,
astfel ca la nivelul interactiunilor dintre indivizi se remarca paradoxul patriliniar.

Verdey dar si Kligman, (G. Kligman, 1998), (G. Kligman, Verdery Khaterine, 2015)
constata ca o trasatura definitorie specifica taranului roman este posesiunea pamantului,
acesta ierarhizeaza pozitiile sociale la nivelul comunitatilor rurale, astfel incat si practicile de
curtare si casatorie sunt ordonate in functie de statutul social oferit de detinirea animalelor
sau a terenurilor , elemente care carcaterizeaza si Batinul primilor ani de dupa cel de al
doilea Razboi Mondial. Cum arata si Verdery, comunsimul distruge elementele definitorii ale
comunitatilor rurale romanesti, transforma valorile, definirea prestigiului, practicarea
agriculturii si relatiile sociale la nivelul satelor.

Deoarece am ales in aceasta cercetare sa analiez procesul curtarii din perspectiva

femeilor, este importanta viziunea lui Oisteanu, (Oișteanu, 2016) De Beauvoir ( De
Beauvoir, 1998 ), dar si Kligman (G. Kligman, 1998) care sustin ca pozitia femeii in
societatatile traditionale este una subordoanata din punct de vedere social, economic si
sexual barbatului, unde inclusiv in anii 1970 exista o clara diviziune de rol intre cele doua
sexe, astfel ca argumentele celor trei autori ofera cadrul de intelegere a practicilor care
carcterieaza viata satenilor din Batin la la mijlocul secolului al XX-lea.

Instaurarea regimului comunist si colectivizarea care se finalizeaza in 1962 in

Romania produc o serie de transformari sociale si economice ale satului traditional care, in
opinia lui Verdery, (Kligman, 2015 ) reprezinta modalitatea prin care regimul isi deschide
drumul spre colectivizare. Cercetarea mea urmareste din punct de vedere temporal trei
perioade, doua dintre ele fiind caracterizate de evenimente istorice importante pentru
Romania, Al doilea Razboi Mondial, instaurarea comunismului, colectivizarea, si perioada
contemporana, astfel incat, vorbind cu persoane care s-au casatorit atat dupa colectivizare
cat si inainte, am dorit sa observ schimbarile in practicile de curtare aduse de comunism.

Alegerea acestei teme de cercetare a fost motivata de interesul meu pentru procesul
crearii relatiilor de dragoste si schimbarile care survin in acestea o data cu dezvoltarea
tehnologiei, idei prezentate de Eva Illouz (Ilouz, 2015 ), in lucarearea ei „ De ce iubirea
doare, o perspectiva sociologic”. Iar in al doilea rand, o alta zona de interes reprezentativa
pentru mine este mediul rural, cu traditiile, si viata satului. Astfel ca, aceasta cercetare
reprezinta fuziunea a acestor doua subiecte cu o relevanta mare pentru mine, dar si
importante din punct de vedere a studierii socialului, pentru ca scot in evidenta impactul
major al comunismului si a avansarii tehnologiei in redefinirea modalitatilor de alegere a
partenerilor, a construrii relatiilor si a intercatiunii dintre tineri. Deoarece o mare parte a
cercetarii este alocata studierii contextelor de interactiunea a tinerilor din perioada dinainte si
 7

imediat dupa colectivizare, lucrarea mea prezinta o serie de practici, de norme, traditii si
conduite care, pentru tinerii nascuti in generatia mea, sunt necunsocute.

In prezent, populatia satului numara un sfert din locuitorii avuti in 1950- ’60, satul
este depopulat si imbatranit, iar vechile obiceiuri si traditii relatate de intervievatii mei au
disparut complet. Insa, privind casele mai vechi din sat, mici cu cate doua camere si un
hol, colinele si padurile care inconjoara satul, se poate imagina viata traiata de sateni, la
mijlocul secolului trecut.

Metode

Pentru realizarea acestei cercetari am folosit ca metoda de cercetare interviul

nestructurat pe care l-am aplicat unui numar de paisprezece persoane cu varsta cuprinsa
intre 18 si 82 de ani, alese in functie de aumite caracteristici.

In primul rand, in cercetarea mea, am dorit sa analizez curtarea si perspectiva

relatiilor si casatoriei in viziunea feminina. Pentru prima generatie, am ales sa imi impart
esantionul in doua grupe de varsta. Prima grupa trebuia sa cuprinda persoane nascute
inainte de al Doilea Razboi Mondial, astfel incat sa ajunga la varsta casatoriei inainte de
colectivizare, si cea de a doua grupa de varsta este constituita de femei care s-au casatorit
in jurul anilor 65- 70. In cazul celei de a doua generatii, esantionarea a fost mult mai simpla,
Initial am dorit sa aleg persoane din aceeasi generatie cu mine, insa datorita imbatranirii si a
numarului foarte mic de nasteri care au avut loc in sat in ultimele decenii, posibilitatea de a
vorbi cu fete doar din generatia mea a fost nula. Astfel ca am ales cinci fete cu varste
cuprinse intre 18 si 26 de ani, care sa fi avut cel putin o relatie pana in momentul interviului.
Interviul cu fete din a doua generatia au reprezentat 5 din cele 14 interviuri realizate pentru
aceasta cercetare

Am ales sa realizez interviuri nestructurate, deoarece atat in cazul primei generatii,

cat si in cazul celei de a doua generatii, mi s-a parut mai eficient un interviu care sa se
bazeze pe povestea vietii intervievatelor sau ale prietenelor lor, deoarece am considerat ca
aceasta tema poate atinge subiecte mai delicate si in consecinta m-as fi confruntat cu
raspusuri nesatisfacatoare.

Initial, pentru prima generatie studiata, am realizat un prim interviu exploratoriu in

urma caruia mi s-au conturat cateva detalii legate de curtare in societatea batinasa din anii
60, 70. Ulterior vorbind cu persoane din aceiasi generatie, s-a putut observa ca discursul lor
puncteaza aceleasi aspecte care au organizat viata sociala a satului in anii ’60, ’70 dar si mai
devreme. In prima parte a lucrarii, am detaliat aceste teme care alcatuiesc o descriere a
 8

contextelor in care apar relatiile la mijlocul secolului trecut. Pentru a nuanta si mai mult
descrierea curtarii si viata in interiorul satului, am realizat un interviu si cu un barbat, Grigore,
76 de ani care isi traise adolescenta in anii de dinaintea colectivizarii. Perspectiva
masculina oferita de acest interviu vine in opozitie cu cea feminina, in ideea ca, se observa
discrepanta intre discursurile in ceea ce priveste rolul barbatilor si femeilor, dar si in ceea ce
priveste moblitatea redusa a femeilor si fetelor in sat, care influenteaza modul in care ele se
raporteaza la practicile de curtare

In cazul celei de a doua generatii, interviurile au mult mai personale, mai detaliate si intime,
iar majoritatea dintre ele s-au concentrat pe descrierea relatiilor lor actuale, a problemelor in
dragoste, iar pe parcusrul lor, conturandu-se schimbarile provacate de tehnologizare, de
redefininirea codului iubirii, care cauzeaza situatiile descrise parte in aceste interviuri.
 9

II. CONCEPTE TEORETICE

Teoria Evei Illouz (Ilouz, 2015) din volumul sau, „De ce iubirea doare? O perspectiva
sociologica”, reprezinta baza conceptuala folosita in aceasta lucrare, care permite analiza
diferentelor dintre practicile de curtare existente in doua perioade de timp distincte. Autoarea,
prezinta o serie de argumente prin care demonstreaza ca esecul relatiilor contemporane,
definirea data iubirii, dar si alegerea partenerilor sunt puternic influentate de anumiti factori
sociali. Argumentele acestei teorii sunt prezentate prin compararea relatiilor contemporane
cu practicile de curtare existente la finalul secolului al XIX-lea

O prima cauza se refera la modificarea felului in care ne alegem partenerii, definit de

autoare prin ecologia alegerii, adica contextul social care il determina pe individ sa faca o
alegere si arhitectura alegerii, suma de mecanisme interne ale subiectului, modelate de
cultura, procesele cognitive , emotionale care au loc in timpul luarii unei decizii. ( Illouz,
2015) Autoarea diferentiaza intre ritualul unde codul iubirii este transmis de la un pretendent
la celalalt, care are rolul de a destepta sentimentele femeilor si „regimul autenticitatii
emotionale” specifice perioadei contemporane, cand individul trebuie sa isi cunoasca
sentimentele, sa actioneze in functie de ele, aflandu-le prin introspectie.” (Ilouz, 2015, p. 37).
„ Ritualul este un puternic instrument simbolic prin care se neutraliza anxietatea creata de
incertitudine”. Curtatul in perioada premoderna, era luat foarte in serios deoarece implica
transferul proprietatii femeii in proprietatea sotului.Cererea in casatorie era adeseori
acceptata sau respinsa datorita averii si modalitatilor de evaluare mai obiective „ zestrea
femeii determina valoarea ei pe piata matrimoniala” (..) tinerea promisiunilor functiona ca un
mecanism care ii facea pe oameni sa se multumeasca cu prima alegere.” (Ilouz, 2015, p.
53.54)

Exista doua modalitati de alegere a partenerilor in perioada moderna : intimiatatea

emotionala, compatibilitatea psihologica si sex appeal-ul. Atractia sexuala este un concept
aparut doar in perioada moderna, este legat de tehnicile de infrumusetare si aparitia industrei
cosmetice. Daca in perioada premoderna frumusetea tinea mai mult de caracter, si
moralitate, fiind una interioara, in prezent aceasta este comercialiazata si tradusa in atractie
sexuala, devinind un criteriu pentru alegerea partenerilor. ”Sexulitatea, si capacitatea de
infrumusetare artificiala fac posibila o largire a pietei matrimoniale pe verticala, femeile sunt
incorporate in cultura consumerista drept agenti sexuali si sexuati, printr-un ideal al
sexualiatii comercializate agresiv promovat de conjunctia sectoarelor economiei care
 10

solicitau si construiau un sine bazat pe erotism (..) noul cult conecta machiajul cu sex apeal-
ul.” (Ilouz, 2015, p. 65)

Ca urmare a aparitiei noilor criterii de alegere a partenerilor, sexualiatatea nu mai

depinde de normele morale, etice si de carcater. Ele legitimeaza sexualiatea ca scop, fiind
separat de intentiile maritale. De asemena atractia face ca procesul de alegere sa fie
subiectiv si sa depinda de iconic si vizual, iar ”atractia sexuala implica o uniformizare
progresiva a infatisarii fizice datorita distribuirii largi si a standardizarii imaginilor de
frumusete si sex appeal. Sexualitatea intalnirii romantice a fost standardizata prin
prezenatarea unui anumit corp si a anumitor trasaturi ca desteptand dorintele.” (Ilouz, 2015,
p. 75) In ceea ce privesc pietele matriomniale, autoarea subliniaza ca, in perioada
premoderna optiunile romantice reflecta stratificarea sociala si moraliatea de clasa, in timp
ce in modernitate alegerea partenerilor este asimetrica, desfasurandu-se atata pe orizontala
cat si pe verticala, depasindu-se limitele pozitiei sociale,” in prezent, atribute ca
atratctivitatea sau sex appealul pot fi oferite in schimbul statului economic tocmai pentru ca
piata devine deschisa gusturilor si preferintelor personale” (Ilouz, 2015, p. 78). Se creaza un
habitus romantic care presupune numeroase predispozitii greu de satisfacut. Datorita
selectarii partenerilor in mod subiectiv atractia fizica si personalitatea indica valoarea
sinelui individului.

Al doilea argument pe care autoarea il prezinta este aparitia fobiei de angajament .In
secolul al XIX- lea , barbatii erau mai avantajati de casatorie, prin transferul averii femeii in
proprietatea lor si prin procrearea copiilor. In prezent dorinta de a nu se casatori este pusa
in seama barbatilor cu toate ca ei ar avea toate avanatajele de pe urma acesteia.Teama de
casatorie este definita prin „fobie de angajament” si este explicata de faptul ca ”angajamentul
este un raspuns strategic la oportunitati, organizarea sociala a fobiei de angajament este
modelata de transformarile din ecologia si arhtectura iubirii adica din conditiiile sociale si
modalitatile prin care oamenii fac unele alegeri, si raman orbi fata de altele” (Ilouz, 2015, p.
94)

In trecut, masculinitatea barbatilor era reprodusa in trei domenii, in familie, la locul de

munca si in spatiul public. Avand in vedere ca perioada moderna aduce schimbari in
straturile sociale, economice si are loc emanciparea femeii, se ajunge la o scadere a
domeniilor in care barbatii isi pot manifesta masculinitatea. Singurul fel in care barbatii o pot
dovedi, intrand in competitie cu alti barbati, este sexualitatea. „ sexualiattea devine unul
dintre cei mai importanti markeri de status al masculinitatii. Sex appalul si sexualitatea au
devenit atribute ale identitatii de gen si o componenta care imbraca forma de status”. (Ilouz,
2015, p. 115) Acesta putere, competitie si dominare realizandu -se atata pentru femei si cat
pentru barbati, printr-o sexualiate seriala care si are rolul de a valida sinele.
 11

Femeile sunt dispusa se casatoreasca, din doua motive, in primul rand, din dorinta de
a-si intemeia o familie, si in al doilea rand, din cauza ca, prin mass media, ele sunt supuse
tot mai mult constientizarii imbatranirii lor. Mai mult, numarul femeilor cu educatie superioara
creste in raport cu cel al barbatilor, astfel ca posibilitatea de a-si alege un partener cu
acelelasi nivel de educatie scade, in timp ce barbatii isi pot alege partenere aflate pe diferite
pozitii sociale. Autoarea explica ca fobia de angajament „ este rezultatul transformarii
fundamentale in ecologia optiunii care permite barbatilor sa controleze termenii contractului
sexual si daca „ barbatii sunt mai inclinati sa vada piata matrimoniala ca o piata sexuala,si
tind sa ramana mai mult in ea, femeile vad in piata sexuala una matriomoniala si doresc sa
petreaca mai putin timp in ea.”(Ilouz, 2015, p. 116)

Fobia de angajament este clasificata in hedonista si abulica. Fobia hedonista se

refera la faptul ca seriozitatea unei femei, dorinta de a se casatori, sau dorinta de a avea
relatii serioase, o devalorizeaza in ochii barbatului pentru ca, dorind atasamanet, incalca
granitele emotionale pe care barbatul si le traseaza.” O femeie serioasa nu reprezinta o
victorie asupra altor barbati si nu cere executia performanta si dovedirea masculinitatii.
Abundenta de femei pe piata matriomoniala creaza un dezechilibru, femeile isi pierd din
valoare, iar barbatii tind sa se distanteze emotional.”(Ilouz, 2015, p. 140). Fobia abulica de
angajament este aceea fobie carcaterizata din lipsa vointei de a mobiliza individul sa
doreasca ceva.

Autoarea arata ca deseori barbatii sunt cei acare se implica in sexul intamplator, ei au
experiente sexuale seriale care ii face sa nu se mai ataseze emotional de partenere, in timp
ce, femeile „ au nevoie de o mai multa implicare emotionala ca sa se angajze la sex,
sexualitatea seriala ca index al masculinitatii ca statut este insotita de detasare emotionala
a masculului care joaca un rol important in fobia de atasare (..) sexualitatea seriala le da
barbatilor avantajul de a -si tine emotiile in frau, fiind mai putin dornici decat femeile sa se
angajeze in relatii unice, pentru ca , au mai multe posibiliati de a alege” (Ilouz, 2015, p. 148)
Acesata detasare conduce la dominarea emotionala a femeilor.

Un alt argument prezentat de autoare este cel a suferintei in iubire. Daca pana in
perioada premoderna, suferinta in iubire era vazuta ca un semn al unor suflete nobile, cu
simtiri intense, in prezent, psihanaliza condamna suferinta in iubire, explicand-o printr-un
sine defectuos. Curtarea in perioada moderna implica o interactiune „ privata in care sinele
este evaluat in functie de criterii multiple si volatile.”(Ilouz, 2015, p. 171) Autoarea sustine
ca tocmai aceste criterii de care depinde recunoastrea, se schimba, devenind mai specifice,
mai individuale. In prezent se ramarca o puternica teama de respingere, care paralizeaza eul
indivizilor in dorinta de a actiona intr-un anumt sens in cadrul relatiior romantice, deoarece
prin respinegere se afecteaza intregul edificiu de sine al valorii.(Ilouz, 2015)
 12

Comparand perioada contemporana cu secolele trecute, autoarea demonstreaza cum

iesirea in lume a femeilor reprezenta momentul prin care se semnala dispozitia de a-si lua
un angajemanrt, deci sa se casatoreasca. In prezent, aceste dorinte sunt ascunse din cauza
ca limiteaza in special sentimentele viitoare ale barbatilor „ barbatii pot urmari cu mai mult
devotament motivul autonomiei, devotandu-i o mare parte din viata si ca rezultat pot exercita
o dominanatie emotionala asupra dorintei de atasament a femeilor, obligandu-le sa isi
inabuse dorinta de atasament, sa imite detasarea barbatilor si efortul lor de a pastra
autonomia” (Ilouz, 2015, p. 191). Deci femeile care nu sunt interesate de casatorie, de a
intemeia o familie devin partidele cele mai bune.

Modernitatea si rationalitatea conduc la o dezvrajire a lumii, si implicit a sentimentelor de

iubire. Daca initial iubirea era dragoste la prima vedere ” spontana si neconditionata,
strivitoare si eterna, unica si totala, acest tip de iubire afirma unicitatea radicala a obiectului
iubirii,” in prezent se ajunge ca dragostea sa isi piarda capacitatea de a produce credinte
romantice, datorita rationalizarii sentimentelor de iubire din trei sfere culturale, politica,
stiinta si tehnologie.(Ilouz, 2015, p. 216) Autoarea prezinta impactul a trei domenii stiintifice
care duc la rationalizarea sentimentelor iubirii, si in consecinta la dezvrajirea lor, in
psihanaliza in biologie si in pishologia evolutionista.

Un alt element prin care se produce rationalizarea dragostei este intensificarea si

dezvoltarea tehologiilor, si a internetului. Daca in perioada premoderna, alegerea partenerilor
era rationala in sensul ca existau cateva atribute pe care partenerul trebuia sa le respecte,
in prezent datorita internetului suntem constransi sa ne maximizam optiunea, deci apare
dorinta de a avea partenerii cei mai buni. ” limbajul stiintific, internetul, feminsimul, contribuie
toate la desfacerea legaturii erotice, prin regulile formale oferite de sistemele de cunoastere
stiintifica, si tehnologie. Eu sustin ca acest triplu proces de rationalizare a transformat natura
dorintei romantice, precum si natura credintei romantice.”(Ilouz, 2015, p. 248)

In analiza conceptuala a primei generatii, careia i-am alocat o mai mare parte a
lucrarii, am folosit teoriile prezentate de Simone de Beauvoir, in Al doilea sex (De Beauvoir,
1998), de Andrei Oisteanu in Sexualiatate si Societate (Oisteanu, 2016) si de Gail Kilgman
(G. Kligman, 1998) referitoare la pozitia femeii in societatile traditionale, la casatorie si
crearea relatiilor. In vizunea lui Oisteanu si Kligman, casatoria este definita ca un ritual care
reproduce ordinea patriarhala, legitimeaza sexualitatea, si reprezinta modalitatea prin care
tinerii sunt considerati adulti „ nunta este una din cele mai ample, importante si complexe
ceremoniale din cultura traditionala romaneasca. Este punerea in scena fara egal. Nunta
este socotita cel mai insemnat act social, politic, civil si religios din viata omului(..)
 13

Dealungul catorva zile de dinaintea noptii nuntii si a celor cateva zile de dupa acest moment
crucial, intreaga comunitate este surprinsa de starea de euforie rituala. Nenumarate actiuni si
gesturi rituale, si ceremoniale, nenumarate detalii scenografice si rituale, si nenumarate
semnificatii magice mitice si ritualice, se agrega conform unor cutume si obiceiuri
traditionale, transimse din tata in fiu si din mama in fiica.(Oisteanu, 2016, p. 402) Pentru
Kligman „casatoria reprezinta baza ideologica pentru relatiile sociale si sexuale,
transformandu-le prin restructurarea identitatii si a actiunii sociale. Datorita semnificatiei ei
culturale, nunta-momentul realizarii publice a unei casatorii, este bine pus in evidenta. Nunta
celebreaza cilclurile productive si reproductive ale ordinii culturale, ea reprezinta un
eveniment social, care reifica norme si valori sociale.”(G. Kligman, 1998, p. 58)

In lucrarea sa, Gail Kilgman analizeaza trei ritualuri prezente in satul maramuresean
Ieud : nunta, inmormantarea si nunta mortului, ritualuri care evidentiaza trecerea simbolica a
indivizilor dintr-o postura in alta, plecarea din lumea celor vi in cazul inmormantarilor, si
plecarea fetei din propria familie, in cazul nuntilor. Semnificatia ritualurilor poate fi dedusa din
tematica versurilor cantate la aceste evenimente. Societatea ieudeana prezentata de
Kligman este una patrilocala si patriliniara, bazata pe sisteme de rudenie, si de nemesie care
regleaza modalitatea alegerilor partenerilor de casatorie. Patriliniaritatea si patrilocalitatea
sunt evidentiate de sistemul numirii, fetele care se casatoresc, dar si copiii care se vor naste,
iau porecla familiei sotului, iar la casatorie, fata este se muta in casa acestora. Astfel ca, prin
casatorie, se reproduce ordinea sociala patriarhala.

Munca si relatiile sociale se desfasoara in grupuri, in special fetele si femeile din

vecinatate organizeaza sezatori unde iau parte la activitati lucrative. Alaturi de sezatori,
dansurile din zilele de duminica sunt momente de interactiune, unde in viziunea autoarei, se
poate observa parodoxul patriliniar.

O mare parte a lucrarii este concentrata pe descrierea ritualului nuntii. In Ieud, in mod
traditional, nuntile dureaza trei zile, insa, in perioada analizata de Kligman, obiceiul este din
ce in ce mai putin raspandit. Fiecare zi a nuntii debuteaza cu o ceremonie care amplifica
despartirea mirilor de viata traita pana atunci.

Andrei Oisteanu in opera Sexualiatte si Societate analizeaza in lucrarea sa, excercitarea ius
primae nocis, ( a dreptului primei nopti ) in Antichitate, Evul Mediu si perioada premoderna,
atat in spatiul romanesc, cat si in spatiul euroasiatic. Pozitia femeii in societate, este de
obiect sexual, asupra carora barbatii isi excerita dreptul de mascul alfa. In ceea ce privesc
relatiile de ius primae nocis in ziua nuntii, autorul speculeaza existenta dreptului primei nopti
intre nas si fina. Desi nu exista dovezi in aceasta privinta, autorul se foloseste de un cantec
din popor care abordeaza aceasta tema. Rolul nasei in ceremonia nuntii este important din
 14

punct devedere al initierii erotice, de asemenea, casa nasei este folosita pentru consumarea
primului act sexual, nasa este cea care inchide usa camerei si tot ea este cea care o
deschide, prezentand nuntasilor dovada virginitatii miresei.

Societea din Ieud, analizatat de Kligman, este ordonata in functie de pozitia sociala
determinata de averea detinuta, care dicteaza si alegerea partenerilor. In Maramures, exista
practica ca nemesii, satenii cei mai bogati, sa fie nasii cuplurilor provenite din familiile mai
sarace. Si Katherin Verdery (Verdery & JSTOR (Organization), 2003), analizeaza aspectele
economice si culturale din satul Bintinti. Ea arata cum, in cazul romanilor, persoanele mai
bogate, devin nasii de cununie si de botez a un numar mare de membrii ai satului. Autoarea
explica rationamentul economic care sta la baza acestor practici : nasii contribuie la
cheltuielile de nunta ale mirilor, iar acestia la randul lor, au obligatia de a-i ajuta in muncile
campului. Autoarea diferentiaza astfel modul de organizare sociala si economica a romanilor
din Bintinti, de cel al germanilor. In ceea ce priveste majoritatea romanilor din sat, se poate
observa ca ei practica o agricultura de subzistenta, pe terenuri relativ mici, apeleaza la forta
de munca neplatita in valuta, folosindu-se de sistemul ajutorului reciproc si al legaturilor de
rudenie. In viziunea germanilor, romanii nu isi orgnizeaza eficient zilele de munca, isi
fragmenetaza terenurile prin mosteniri, in timp sistemul de agricultura german devine un
exemplu pentru romani. Germanii isi achitioneaza terenurile in rate de celele mai multe ori,
iar din aceasta cauza, au nevoie de valuta. Sistemul de mostenire al germanilor din Biintinti
se difera prin faptul ca mezinul ramane in casa parintilor si mosteneste pamantul doar dupa
moartea lor. Restul fratilor de cele mai multe ori primesc anumite sume de bani in schimbul
mostenirii si placa la oras.

Situatia romanilor din mediul rural este prezentata si de Golopentia (Golopenția 1999)
Acesta face o scurta analiza statistica a situatiei satelor romanesti si arata cum, o data cu
modernitatea, vechile valori traditionale ale satului romanesc dispar. „Astfel a apărut, în
regiunile unde elementele civilizaţiei moderne cu privire la economie, sănătate, înţelegere a
lumii şi a vieţii n-au ajuns să fie însuşite, un fel de interregn cultural. Cele din bătrâni au fost
date la o parte, înainte de a se fi pus în loc ceva nou.(Golopenția 1999, p. 302)” Singura
modalitate prin care cultura va putea ajunge in mediul rural este prin stiinta de carte, ceea ce
va duce la modernizarea Romaniei. In viziunea autorului, cultura se va propaga de sus in
jos, de la burghezie spre taranime.

Golopentia face o clasificare a ierarhiei satului in functie de numarul de hectare de pamant

detinut: ”chiaburi, ţărani cu stare, mici gospodari de sine stătători, gospodari dependenţi,
muncitori rurali cu pământ. Chiaburii, cu gospodării de 50–500 ha, îşi exploatează pământul
recurgând la mână de lucru străină, trăiesc în condiţii asemănătoare intelectualilor săteşti şi
sunt îndeajuns de înzestraţi cu pământ, vite şi maşini agricole ca să poată atinge un buget
 15

echilibrat din venitul agricol al acestora. Ţăranii cu stare, cu gospodării ce dispun de 10–50
ha, trăiesc în majoritatea cazurilor, viaţă strânsă de stil ţărănesc, lucrând alături de argaţii şi
zilierii lor. Veniturile agricole acoperă nevoile familiei, îngăduindu-le să-şi sporească
investiţiile în gospodărie. În categoriile următoare, aşa-ziselor „venituri anexe“ le revine o
însemnătate crescândă. Micii gospodari, cu 3–10 ha, au drept caracteristică faptul că
gospodăria lor este autonomă, dispunând, în genere, de vitele trăgătoare şi de uneltele
necesare. În mod obişnuit, nu se recurge la braţe de lucru străine de familie. Gospodarii
dependenţi, cu 1–3 ha, nu dispun, în genere, nici de inventarul necesar: perechea de vite
trăgătoare şi maşinile indispensabile (Golopenția 1999, p. 319).

Pentru ca mai mult de jumatate din terenurile detinute de tarani nu depasesc 5 hectare pe
familie, nivelul de trai al locuitorilor din mediul rural este precar. In zona Marumuresului si a
Bucovinei, unde nivelul de educatie este mai scazut decat in alte zone ale tarii, populatia
rurala migreaza in sud.

Aspecte ale vietii rurala sunt descrise si de Constantin Barbulescu (Bărbulescu,

2005), Adoptand vizunea medicilor si a autoritatilor, Barbulescu descrie situatia precara a
taranilor, conditiile proaste de locuire, alimentatia deficitara, inexistenta infrastructurii si lipsa
accesului la educatie si medicatie. Un aspect prin care se defineste nivelul de civilizatie, in
viziunea claselor de sus, la inceputul secolului XX, sunt locuintele. Pana inaintea Primului
Razboi Mondial, marea majoritate a caselor din mediul rural sunt bordeluri in pamant, cu
acoperisuri din paie. Situatia este asemenatoare si in Batin, unde, incepand cu anii
1960(Țopan, 2005),se reconstruiesc case moderne, cu doua camere si acoperis de tigla.
Desi statul promulga o lege prin care reglemeteaza aspecte referitoare la construirea
caselor, din lipsa de venit, si materiale, taranii nu o respecta. La nivelul claselor superioare,
taranul roman este vazut ca fiind needucat, necivilizat, murdar, lenes insa lipsa de implicare
a statului in asigurarea unui trai mai bun, si in crearea unor conditii, este cauza pentru care
societeta rurala se afla in decadere. Pana anul 1874, cand se pune in aplicare prima lege
sanitara, statul isi asuma o mica raspundere fata de populatia din mediul rural.

In Romania Medicilor (Bărbulescu, 2015), volum al aceluiasi autor, se reia temetica primei
lucrari, analizand situatia rurala din perespectiva medicilor de plasa, a medicilor de judet, si
prin studierea raportelelor sanitare. Temele acestora referindu-se la igiena vestimentara, a
locuintei si corporala, la problema alcoolismului si a pelagrei.

Perspectiva satelor este una traditional- patriarhala, in viziunea lui Oisteanu, dar si a
lui Simone de Beauvoir (De Beauvoir, 1998) femeia este dominata sexual, social, si
economic de barbat. Oisteanu, in capitolul 8, ” Sexualiattea Locuintei” arata cum in
 16

mentalitatea traditionala, locul femeii este la vatra, acasa, femeia este elementul imobil, fiind
asemanata cu vatra, sau comparata cu o cetate care trebuie cucerita.

Asemeanea lui Oistenau si Simone de Beauvoir arata cum de alungul istoriei, femeile devin
„ celalat” pentru barbati, fiind considerate inferioare. Desi in perioada moderna, „ femeilor li
se deschid portile fabricilor, birourilor, facultatilor, dar in acelasi timp se crede ca pentru ele,
casnicia este o cariera mai onorabila. (...) totul o incurajeaza pe tanara fata sa astepte
bogatia si fericirea aduse de un Fat Frumos, mai degraba incercand sa riste sa le
cucereasca pe cont propriu (..) parintii continua sa isi creasca fiicele in vederea unei
casatorii, in loc sa le incurajeze dezvoltarea personala, femeia ajunge sa vada in maritis,
atatea avantaje, incat ea insasi si-l doreste. De aici rezulta ca ea este mai putin pregatita,
antrenata decat fratii ei sa se angajeze cu mai putina hotarare in profesiunea aleasa: prin
aceasta, ea insasi se harazeste inferioritatii, aceasta inferioaritate ii harazeste dorinta de a-si
gasi un sot (...) epoca actuala le invita, chiar le obliga pe femei sa munceasca; dar ea le
flutura concomitent pe dinaintea ochilor paradisuri de trandavie si delicii [ ale casatoriei ] (..)
Privilegiul economic detinut de barbati, prestigiul casatoriei, utilitatea unui sprijin barbatesc,
totul le prescrie femeilor sa isi doreasca mai mult ca orice sa placa barbatilor, de aici rezulta
ca femeia se cunoaste si alege cum sa fie nu asa cum exista ea pentru sine, ci asa cum o
defineste barbatul.” (De Beauvoir, 1998, pp. 196-197)

In primul capitol a partii a treia, De Beauvoir, prezinta mitul eternului feminin, si

singurele aspecte prin care femeile devin importante in lumea masculina. Conditia femeii
este explicata prin raportare la dorinta barbatilor de a nu fi singuri si de a se regasi, dorinta
de confirmare si validare, de nevoie de celalalt „in sot este deci orginiea si ratiunea de a
trai a Evei; ea este complementul lui la modul neesential, (..) si in aceasta se afla minunata
speranta pe care barbatul si a pus -oin femeie: el spera sa se poata implini ca fiinta ,
posedand trupeste alta fiinta, confirmandu-se in libertatea sa, printr-o libertate docila (De
Beauvoir, 1998, p. 203) ”

In vizunea patriarhala prezentata de cei trei autori, vaginul femeii si menstruatia sunt
purtatoare de conotatii magice, femeia fiind celalalt pentru barbat, devine necunsocuta, si
inexplicabila. Si Oisteanu discuta despre puterea malefica a vaginului si a sangelui
menstrual, sugerand ca o posibila explicatie pentru practicarea ius primae nocis, nu este
doar afirmarea masculinitatii, ci teama de sangele himenal caruia i se atribuie contatii
negative.Un conducator, sef, sau rege este protejat de efectele malefice ale vaginului. Nu din
totdeauna virginitatea a fost pretuita, De Beauvoir arata cum, la unele populatii, se prefera
fete defloarte pentru casatorie, si treptat virginitatea femeii devine o virtute.”Aceasta se
intampla pentru ca, in regimul patriarhal, babatul a devenit stapanul femeii, din ardoarea
calului salbatic, din violenta cascadelor si a fulgerelor, barbatul a facut niste unelte ale
 17

prosperitatii sale, de aceea vrea sa isi anexeze femeia in toata bogatia ei intacta, sfasiind
himenul, barbatul poseda trupul femeii mai intim decat printr-o penetrare care lasa trupul
intact, prin aceasta operatie face din trupul posedat, un obiect pasiv si isi afirma puterea (De
Beauvoir, 1998, p. 21)

Praticile de curtare, de alegere a partenerilor, munca si relatiile sociale se schimba o

data cu instaurarea comunismului. In Ieud, schimbarile aduse de comunism se observa cel
mai clar in transformarea ritualului casatoriei, prin faptul ca traditionala nunta de trei zile, se
tine intr-o singura zi. Tot Kligman (G. Kligman, Verdery Khaterine, 2015), arata cum ,
comunismul redefineste ierarhia pozitilor sociale la nivelul satului. Taraniii saraci, marginali
sau minoritari primesc functii importante in sat, deseori cadre de partid. In noul regim
instaurat, cadrele au rolul de a convinge si lamuri taranii si de a pune bazele ideologice ale
noului regim. Insa datorita pozitiilor de orgine joasa ale cadrelor, a birocratiei, a nepregatirii,
a nivelului scazut de educatiei si a epurarii din interiorul partidului, ideologia nu este
acceptata la nivelul satelor.

M. Hollos (Hollos & Maday, 1983) analizeaza consecintele economice si sociale ale
instaurarii colectivizarii in mai multe sate cu profiluri diferite din nodrul Ungariei. Situatia
satelor din Romania si din Ungaria inaintea colectivizariii este relativ asemanatoare, prin
faptul ca, mai mult de jumatate din populatia unui sat detine pana in 3 hecatre de pamant.
Autorii analizeaza transformarile economice, culturale, din agricultura, vestimentatie, si
morala in patru sate din nordul Ungariei : Varsany, Kakasaad, Kislopos si Tazlar. Asemenea
satelor romanesti, pozitiile sociale sunt diferentiate in functie de numarul de hectare de
pamant detinut. Dupa colectivizare, activitatea economica a taranilor este reglata de
participarea la munca in cooperativa, sau in industire. Desi la nivel ideologic societeta era
egalitara, la nivelul mentalitatii colective, munca in industrie primeste conotatii pozitive
comparativ cu muncitorii in agricultura.

Transformarea satelor maghiare se poate observa prin schimbarile vestimentatiei,

prin redefinirea arhitecturii caselor, prin mobilier, dar si prin introducerea electricitatii si a
apei curente. O data cu instaurarea comunismului, se remarca si schimbari in ceea ce
privesc valorile sociale si definirea prestigiului. Daca anterior colectivizarii, prestigiul unui
satean era demonstrat de numarul de hecatre de pamant avut, in anii ”70, prestigiul este
masurat prin vestimentatie si aritectura casei, prin numarul camerelor si materialul pardoselii.
De asemena, dispare legatura dintre sistemul de valori si ierarhia sociala, insa principalele
trastauri ale societatii patriarhale se regasesc, femeile sunt asociate cu domeniul casnic, in
timp ce, barbatii pot socializa in spatiile publice. Legaturile de rudenie si controlul parintilor
se mentin puternice, datorita zestrei de care marea majoritate a tinerilor sunt dependeti la
casatorie. Ascultarea persoanelor mai in varsta, a rudelor, si a parintilor este o virtute care se
 18

asteapta mai mult de la fete decat de la baietii, parintii si rudele, rezervandu-si dreptul de a
alege parteneri de casatorie pentru copiii lor.
 19

III.BATIN- SCURTA ISTORIE 1940- 1960

Batinul este situat in nord vestul Transilvaniei la granita judetului Cluj, cu Bistrita
Nasaud. Are populatie de aproximativ 700 locuitori la recensamnatul din 2011. Inaintea Marii
Uniri, dar si in perioada de ocupatie maghiara din timpul celui al Doilea Razboi Mondial,
Batinul a fost sub adminstratia maghiara. Dupa 1920, este anexat judetului Somes, si devine
parte Romaniei Mari.

Populatia satului cunoaste o crestere demografica intre 1930 si 1956 cand numarul
locuitorilor creste de la 1083 la 1406 persoane, comparativ cu anul 2011, se poate observa
ca populatia a scazut cu apromximativ jumatate din locuitori.(Țopan, 2005)

Pozitiile sociale se in sat se diferentiau in functie de hectarele de pamant , dar si dupa

numarul de vite detinute: taranii bogati ( denumiti de regimul comunist ulterior chiaburi, fiind
trei familii in sat), mijlocasii care detin o vaca si zilierii sau palmasii, care nu detin nici pamant
nici vite. La acestia se aduaga si muncitorii si mica intelectualitate rurala, formata din
invatatori si preot.(Țopan, 2005)

In urma Reformei agrare din 1921, o parte din satenii din Batin devin pentru prima
data proprietari de terenuri, insa proprietatile sunt fragmentate, pamanturile sunt distribuite
inegal, astfel incat, unele familii din sat ajung sa detina peste opt parcele de pamant,
insumand maxim 7 hectare. Posibilitatea achizitionarii de teren vine si in 1930, cand o parte
din evreii din sat isi vand proprietatile si pararesc satul si tara in unele cazuri, anticipand
evenimentele care vor marca Al doilea Razboi Mondial.

In ceea ce privesc activitatile agricole, se remarca o traditie in cresterea oilor, in 1948

existand aproximativ 1500 de oi, traditie care se continua si in prezent in anumite familii. De
asemena, se cresc vaci si porci, si se cultiva supraftele de pamant. Desi nu se cunosc date
despre numarul de animale din perioada interbelica, in 1750, in Batin existau 200 de boi si
cai de tractiune,148 de porci si alte animale si 258 de oi. Asemenea multor zone si
comunitati rurale, comunism redefineste ierarhiile sociale in sat. Deschiderea Cap-ului in
Batin are loc in 1959, care in 1964 se uneste cu Cooperativa agricola din Comuna Unguras.
In faza incipienta a colectivizarii, o mare parte din sat lucreaza in „ Tovarasie” existand si
gospodarii individuale.

In ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al satului, in perioada interbelica toate

casele din Batin aveau acoperis de paie sau de trestie, doar magazinul evreului, biserica,
 20

scoala si casa parohiala au acoperisuri de sindrila. Aritectura caselor, si modul in care sunt
construite se schimba dupa razboi, cand multi sateni isi reconstruiesc casele. Ulterior in anii
urmatori colectivizarii, cand nu mai exista posibilitatea de a achizitiona pamant, se
investeste in reconstructia caselor sau in mobilarea lor.

Introducerea curentului electric si a apei are doar dupa 1960, tot atunci apare in centrul
satului si un megafon. Pana la inceputul Celui de Al Doilea Razboi Mondial doar evreii din
localitate detineau radiouri, restul satenilor neavand acces la nici o sursa de informatie. In
aceste conditii, cedarea Nordului Transilvaniei ungurilor in timpul razboiului, i-a luat prin
surprindere pe majoritatea membrilor satului.

Astfel, perioada cuprinsa iintre 1950 si 1970 este caracaterizata de ample transformari
sociale si economice ale satului, de modernizare si disparitie a valorilor si traditiilor locale.
 21

PARTEA I.

IV. PERSPECTIVA FEMEILOR NASCUTE INTRE 1938-1954

4.1 Munca in sat

Vorbind despre perioada anilor dintre Al doilea Razboi Mondial si anii imediati
colectivizarii, perspectiva economica a satului este una predominant agrara. Anterior
instalarii comunismului, in sat exista o proasta infrastructura, lipseste curentul electric si
mijloacele de comunicare cu cel mai apropiat oras, aflat la 24 kilometri. Majoritatea satenilor
afirma ca „o fost viata grea, nu merem la oras, merem mai mult la Gherla, cand am mers la
Cluj, tăt pe jos merem [ pana la Gherla,16 kilometri]. Ca tata mere la Dej [cu caii] Noi tăt
timpul am avut cai, si am avut si vaci, si așa aram, mai si capatam cand nu eram atent [la
arat]..Si apoi pornem de aici [ cu caruta] la 3 dimineata si-ajungem pe la 8 [ in Dej, 24
kilometri ] ” ( Grigore, 76 ani)

Pentru a compensa lipsa unor domeniii in care sa se poata desfasura activitati

economice remunerate, pana aproximativ in anii 1970, satenii din Batin, dar si din alte sate
invecinate migreaza la oras sau in alte zone ale tarii in cautarea unui loc de munca. Aceste
deplasari sunt de cele mai multe orii temporare si apar mai frecvent in randul fetelor, iar dupa
industrializare, colectivizare si infiintarea de scoli profesionale, devin pronuntate si in cazul
baietilor. In afara satelor si oraselor din imprejurimi, unde fetele merg sa lucreze, multe dintre
ele aleg zone din Muntenia si Moldova. Aceste zone devin alegoric o diaspora a batinasilor
din Transilvania. Deseori tinerele aflate in grupuri compuse din rude sau apropiati, pleaca in
zone precum Bucurestiul si de cele mai multe ori Focsaniul, ca slujinice. Aceasta migratie
poate fi observata nu doar pentru generatiea de femei nascuta intre ”40 si ”50, ea este
prezenta si in randul generatiilor mai in varsta, ca o practica prin care se obtin venituri in
plus. Scopul intrebuintarii banilor depinde de fiecare persoana in parte. In cazul fetelor, ele
pleaca si inainte de colectiv, dar si dupa colectivizare , plecare motivata de nevoia de a-si
face zestre.” Fetile mereu asa slujnice, era o metodica ..( se gandeste ) dar era... cred ca si
mama poveste, sa duc cate doi trei ani la Bucuresti, la Focsani mergeaua, si stateau acolo
doi trei ani, ca sa isi faca bani de zestre , de imbracaminte, de zestre sa se marite ca atunci
nu se puteau marita fetele cu punga .. ma duc cu punga ..” ( Maria C, 74oceanu, 74 ani) „Si
o fost musai sa merem sa ne cumparam haine ca ne-o trebuit..ca fetele, sa - mi ieu rotie, sa
mi iau ce -mi trebe, sa mi iau..ca apoi mobila in rate mi-o luat-o tata(de zestre). Stiu ca tata
lucra.” (Anastasia , 69 ani )
 22

Hollos (Hollos & Maday, 1983) in descrierea transformarilor vestimentare aduse de

comunism spune ca, costumul traditional nu reflecta intotdeuna diferentele de pozitie
sociala, deoarece fetele ajunse la varsta casatoriei incercau sa imbrace cat mai bine, pentru
a iesi in evidenta. In cazul in care fetele proveneau din familii mai sarace, ele mergeau ca
slujnice in Mezokovesd, pentru a-si aduna bani de zestre. Totusi se remarca o diferenta de
vestimentatie, deoarece familiile mai bogate investeau in cumpararea pamantului, astfel ca,
fetele lor erau mai prost imbracate.

Varsta la care fetele din Batin sunt trimise slujnice este destul de frageda, cele mai
multe dintre ele pleaca dupa ce termina cele patru sau sapte clase primare care se fac in sat,
deci intre 11si 14 ani. In limbajul popular, fetele pleaca la oras, ca slujnice. Ele pleaca ”sa
lucreze la domni”, chiar daca activitatea pe care ajung sa o presteze nu mai corespunde
definitiei anterioare date slujnicelor. Desi pleaca sezoniere sa lucreze in restaurante de pe
malul marii, sau lucreaza industrie, ele nu se considera muncitoare, definindu-se in
continuare slujnice, demonstrand astfel persistenta modului de gandire traditional si a
interiorizarii propriei pozitii sociale „ io am fost dusa de la 14 ani de acasa. Prima data in
Focsani, m-o adus mama acasa, ca o fost si sora-mea, Dumnezeu sa o ierte, aia care o
murit, Anisia, si Anisia o fost acolo..si ne -o adus mama acasa, pe amandoua (...)m -o dus
iara acolo dupa ce am venit acasa, tăt servitoare..de acolo cand am venit, m-am dus in
Sighet, acolo am stat un an si 6 luni. Dar acolo am si lucrat, am lucrat numa schimbul doi, si
dimineata grijem de doi copii, si nu platem mancare, nu platem durnit, ca domnii ăia m-o
bagat, cosmuță.” ( Maria V, 69 ani)

Un alt motiv pentru care adesea fetele erau trimise slunjnice in alte localitati, era
lipsa unor activitati economice care sa aduca un venit populatiei Batinului. O alta cauza, care
se coreleaza cu prima, este determinata de cresterea numarului membrilor famiilei si nevoia
tot mai pronuntata de a -si construi sau reconstrui locuinte : ”Ca trebuie sa ne facem casa,
ca acolo unde am locuit numai incapem, eram multi..si casele se construieu atunci imens de
greu(...) o fost un pic diferite si nu tare.. ca erau multi copii la casa .. nu stiu cum o fost
vremea aia .. familiile aveau multi copii, care cum creste trebuie sa se duca sluga.. unu la
Gherla, unu la Sarmaghita, deci.. nu stateam ..aaa.. mai ales ca foarte putine familii aveau
gospodarie consistenta...gandesti ca cel mai multi eram sarac.i” (Maria C, 74 ani)

A. Golopentia (Golopenția 1999) precizeaza si el ca datorita nivelului de trai scazut din

comunitatile rurale, au loc migrari din Transilvania spre sudul tarii „Acesta e cazul
maramureşenilor şi al bucovinenilor, care umblă, pâlcuri pâlcuri, munţii din toate regiunile
ţării să găsească de lucru la pădure şi al tuturor celor ce părăsesc satul pentru un număr de
luni sau de ani şi-şi caută de lucru la oraş, în fabrici sau ca servitori ori la diferite lucrări
publice, cu nădejdea că vor putea umple astfel golurile de fiecare an ale bugetului familiei,
 23

respectiv realiza economiile necesare spre a ridica gospodăria lor la nivelul unei gospodării
autonome. Mersul la Bucureşti sau „în ţară“ a luat azi, pentru locuitorii Ardealului, şi locul
emigrării temporare în America, dinainte vreme. Strânsa legătură care uneşte oamenii din
Subcarpaţii Olteniei şi ai Munteniei cu Bucureştii, unde ei şi băieţii lor lucrează o bună parte
din an, ca precupeţi, „jurnalişti“, adică vânzători de ziare, salahori, muncitori de fabrică, este
îndeobşte cunoscută. Din[tre] aceşti emigranţi temporari se recrutează majoritatea
muncitorilor şi servitorilor din oraşe. Ei constituie procentul considerabil, primenit întruna de
elemente rurale, din populaţia noastră urbană. Condiţiile de viaţă ale acestor ţărani veniţi
temporar sunt foarte grele, datorită pe de o parte, condiţiilor sanitare mizere ale periferiei
oraşelor, iar pe de alta, privaţiunilor acceptate de bună voie, spre a face economii.
(Golopenția 1999, p. 323)” Si Constantin Barbulescu (Bărbulescu, 2005, 2015) descrie
societatea rurala din spatiul romanesc in aceiasi maniera, citandu-l pe un anumit medic, el se
refera la satele romanesti ca fiind cu un „aspect sarac, casele satenilor sunt in general de o
constructie proasta si foarte nesanatoase, stradele neregulate sunt fara nici ingrijire,
asemenea is curtile satenilor.”(Bărbulescu, 2015, p. 43)

Batinul anilor anterior colectivizarii este unul traditional, rural, cu viata si conditii de
viata in tranzitie spre modernitate. Aceasta tranzitie se poate observa in construirea caselor
noi, care le inlocuiesc pe cele cu acoperis de paie, prin neexistenta unei infrastructuri, prin
activitatile agricole de subzistenta, si in final, prin viata sociala a satului. Toate acestea se
schimba o data cu instaurarea regimului comunist ”.Atuncia cand am fost io tanar nu prea
era lumina in sat, merem greu, cu catarige din alea in picioare, ca nu putei mere altcumva”
[ lipsa lumii in sat, si a trotuarelor asfaltate, determina populatia satului sa foloseasca unele
tehnici pentru a se deplasa].( Grigore, 76 ani) si de asemenea si Reghina 78 ani, spune ”Nu,
in curti la oameni [ se faceau jocurile ] nu era curent,,apoi la intuneric.. vezi ca era lompa,
lopas [ lampă care functioneaza cu petrol] ..Si vai! Mol [ noroi] era pe drum..un mol..si unde
sa umbli..stateai acasa ..stateam in casa.decat in molul ala..si nu se vede..mai avem cate o
lanterna.”

Din punct de vedere economic, satenii se ocupa cu agricultura si cresterea

animalelor, in special al oilor, a vacilor si a porcilor. In cazul famiilor sarace, numarul de
animale detinute nu depaseste zece, iar pentru famiile bogate, numarul acestora creste, si
este dublat de detinerea de cai, porci sau vaci. Cu toate acestea, viata in sat era destul de
grea. Maria Verdele 82 ani, spune ca „atunci mereu multe fete.. servitoare la Focsani,
mereu ca le trebuieu bani, ca era aicea impozitul si astea grele, pana o venit colectivul, cote
de bucate trebuieu date, de malai, de grau, le lua vaca din poiata daca nu plateu impozitul,
perini, verinci, le duceu la Bendes pana platei.” De asemena, la distanta de aproape un
deceniu, satul este prezentat tot in aceiasi maniera „Sa va cruciti cum se traie atunci..o fost
 24

venita comunsitii ..deci, mai inainte de comunisti lumea era cum ii acuma. Aveai bucatica
de pamant, de padure, de ..ase..apoi mult , putin, erai resposabil de el si si -l intretinea dupa
minte si dupa putere. Cand o venit comunismul..hopa.. o unit tăte hotarele si apoi i-o bagat
pe tăți.Si era .. ca dupa razboi, (pauza) abia trăieu oamenii, abia aveau cu ce sa traiasca.”
( Maria C, 74ani ) si tot ea „ iara m -am dus.. m am dus ca aici nu era sursa de..de.. venit.
Avem zece oi..( parca intrebatoare ) trebuie sa dăm cota. Dupa oi, trebuie sa dăm cotă de
branza, cotă de lînă, si rămîne mai nimic. Atuncia imbrăcămintea era absolut lucrata numa
de mînă. Canepa si lana. Nu se gasea. Nu era.” si tot referitor la sat ” No .. să știi ca o fost
viața gre..nu avem de unde sa cumpărăm nimnica (nimic) eram..sa face pîine din mălai
[porumb} din asta.” ( Grigore 76 ani )

Plecarea ca slujnice a adolescentelor este conditionata de detinerea unui numar mai

mic sau mai mare de animale. De aici, se poate deduce ca pleacau frecvent fetele provenite
din familii mai sarace, sau mai numeroase.„Tata meu o avut un frate in Focsani. No ca daca
noi am avut oi , copiii o trebuit sa lucre acolo cu parintii..Tata era baci, Gorea, frate-miu era
păcurar, una [dintre fete ] dam in strungă, si una cu vacile. Toate am avut ocupatie,(...) mmm
no.. dar nu ne -o lasat tata sa merem slujnice, ca am vrut sa ma duc o data la Dej , tata o zis:
nu meri nicaierea ca am fost io bugat sluga. Nu mai vreau sa mai mereti si voi. Dapoi am
avut ce lucra acasa, ca am lucrat bugăt, ca no.. de dimineata pana sar.” (Maria O, 80 ani)
sau ” Care aveau asa., sa zic, oi si vaci, atunci erau prinsi copiii, intr – o datorie, trebuie sa
se duca la păscut , era armata la care trebuie sa se duca feciorii ” (Maria C, 74 ani )

Fetele care pleaca din sat ca slujnice nu sunt privite compatimitor, din contra, se
evidentiaza greutatea vietii de la tara, comparativ cu cea dusa de fetele plecate la oras
.Maria O, 80 ani, 80 ani, spune ca ” apoi erau altii fara pamant, fara nimic..apoi le era musai
sa marga sa isi faca.. vineu faine si grase, ca nu era atata lucru ca aici..Acolo aveu ce
manca, spala vase, spalau, nu mereu pe camp cum merem noi, O fost multe.” Din opozitia
fete ramase acasa, versus, slujnice care se intorc ” faine si grase” se observa in primul rand,
care sunt standardele de frumusete a societatii rurale a anilor 19 50-1960 in care, fetele
pline, cu forme, sunt considerate frumoase. In al doilea rand, indirect se face o comparatie
intre viata la oras, unde predomina activitati domestice, unde nu exista lipsuri, comparativ cu
viata in sat, unde predomina activitatile agricole solicitante fizic.

Plecarea ca slujitori in alte parti ale tarii, putea genera o mobilitate sociala
ascendenta. Cei care plecau, pe langa femei si barbati tineri, erau si cupluri casatorite. Din
lipsa de bani pentru a-si construi o gospodarie separata de cea socrilor, proaspat casatoritii
pleaca la munca in alte zone. Maria Verdele 82 ani) povesteste despre un anumit Simion,
plecat cativa ani la Bucuresti, care intors in sat, isi face o casa, cumpara pamant, si ajunge
respectat in sat „ Atunci de a-randul se duceu fetele acolo.. da mereu si fomei din astea
 25

maritate cu barbatii. Lelea Mare cu Sîmnion, o mărs la Bucuresti..de si-o facut casa, si si-o
luat pamanturi de o ajuns gazde..atunci nu stiau sa ramana acolo si sa nu mai vie.” si Maria
C, 74 ani, vorbeste despre astfel de migratii sezoniere, la ea in familie, bunica fusese cea
plecata „ Situatia era de ase natura, ca trebuie sa se duca si alte famiii ...si alte familii lasau
acasa, copiii cu batranii, cu careva neamuri, si sa ducea si sta in Bucuresti cate un an doi,
sa stranga bani, sa isi faca casa.” Comparand societatea primilor ani ai comunismului cu
fenomenul de migratie caracteritic perioadei contemporane, se poate face o paralela intre
cele doua perioade. Daca anterior, categorii sociale din medii mai precare migrau in sudul
tarii, in prezent, migratie este inafara granitelor tarii.

Relatiile sociale se dezvolta intr-un context economic predominant agrar, cu

economie bazate pe agricultura si cresterea animalelor, unde sunt prezente diferite forme de
migrare regionala, cu scopul a completa veniturile familiale.

4.2 Interactiune in sat- norme

A. Norme sociale

Petitul, casatoria precum si alte relatii sociale, se dezvolta in contextul a trei momente
de interactiune : Jocul, sezatorile si mersul seara pe ulita.

Interactiunea dintre fete si baieti este guvernata de o serie de norme sociale, impuse
de varstnici, care regleaza conduitele comportamentale ale tinerilor. Unele dintre aceste
conduite sunt impuse intr-o mai mare masura fetelor si vizeaza mai putin baietii, ceea ce
demonstreaza persistenta oridinii patriarhale. Spre exemplu, posibiliatea de a se deplasa in
sat, dar si in afara satului este destul de limitata pentru fetele nascute intre 1940, si 1950
Participarea la jocurile duminicale, dupa ora 19, 20 le este interzisa, ele nu pot invita
baietii la joc, si isi pot alege partenerii de dans sau de casatorie. Fetele pot primii vizitele
baietilor sau ale altor persoane, insa, nu pot intoarce aceste vizite. Libertatea lor de actiune
este limitata la nivelul intregului sat, deoarece in mod traditional aceste activitati sunt
rezervate doar barbatilor.

Societatea satului Batin, anterior colectivizarii si imediat dupa anii 1960, este una
puternic condusa de aceste reglemenatari sociale. Maria O, 80 ani , spune ca ” cam asă cam
asa, pai nu ca nu avea nimeni vreme. Nu umblau fetele pe drum sara ca amu.” Posibiliatea
fetelor de a avea o viata sociala asemena baietilor este reglata si de pozitia lor de femei in
gospodarie. Fetelor le revine sarcina de a ingriji animale, de a gati, de a avea grija de fratii
 26

mai mici, astfel ca, sarcinile gospodaresti nu le permit sa se gandeasca la modalitati de a

petrece timpul liber. Si Anastasia 69 ani, cu cativa ani mai tanara, povesteste ca pentru a
merge laturence in alt sat, fetele trebuiau sa fie insotite de alti baieti si sa se deplaseze in
grupuri :

„ E: dar mergeti singure, sau si cu baieti?

A: cu baieti, cu baieiti, nu mereu doua fete singure, si ne ducem la baietul ala acasa, pe
mancare de la joc, no (si ) ea pe langa el, nu stiu ce.” (Anastasia 69 ani)

Tot din aceiasi generatie, si Rafila, 72 de ani sugereaza puternica interiorizare a normelor
sociale, care in cazul incalcarii lor, provoaca stari de rusine. Chiar daca intoarse de la
muncile campului, o intarziere putea stirbi puritatea si moralitatea fetei. ” Da. Da ...discutai cu
ei si vineau acasa.. baietii vineu sara pe ulita, nu mereu fetele la drum si cand dadea sa
sfinteasca sorele ma pazem sa viu acasa ca imi era rusine sa umblu , sa ma bag in curte
cand ii sara, de pe drum.

Eu: ca sa nu creada ca ai stat cu el?

R: nu. Nu . asa era obiceiu, ase era sîmțu, sa siu( fiu ) corecta, sa nu intarzii sa zica mama ,
sa zica tata ceva,, nu zicea nimica ..ca eu ma pazeam sa fiu acasa, sa nu sfinteasca soarele
sa fiu pe ulita..”( Rafila 72 ani ).

Reglementarile sociale sunt prezente si in cadrul horelor duminicale, unde fetelor le

este permisa participarea la joc doar pana la lasarea intunericului. De obicei, fetele sunt
nevoite sa vina acasa, pentru ca ele au obligatia de cele mai multe ori, de a desfasura
anumite activitati gospodaresti, care sunt in responsabilitatea lor. De exemplu, problema
hranitului animalelor si aducerea lor acasa, in cazul in care animalele sunt in alta parte decat
in curte.” si in sarbatori se faceau, si duminca. Si apoi se faceau si sara cateodata. Da pe
mine nu m-o lasat tata si mama sa merem la .. nu ne lăsa Mă si cîntam cateodata( rade )
(Maria O, 80 ani, ) . Dupa un deceniu jumate, mentalitatea parintilor nu este foarte
schimbata:
E. si cam la cat va ziceau sa fiti ?
J: cam pe la 7 , 7-30 , 8
E: vara la 7, ii ziua.
J : degeaba..acasa , ca vin animalele. Io mult am umblat la jite [vaci] , (repeta) io am fost
aicea acasa, si io tat la jite la jite , merem la vaci..
E: si nu prea apucai sa mergi? [la joc]
J: nu (repeta ), nu-mai trăbuie. ( Eugenia 66 ani )

Silvia , in varsta de 80 de ani spune ca ”no , in fiecare Duminica tineretu să ducea in

sat, la joc dupa ce iesea de la biserica, se ducea si la biserica atunci. Nu ca acuma. Si
 27

acuma să duc tineretu, da.. no.. si acolo, era ...satu mare.Si in sat era turma de porci. Iesea
cineva cu porcii. Si cand, daca nu eram acasa cand vineu porcii, era vai de capu nostru. Ne
sfade, ne bateu..ne critica parintii. Apoi cand eram pe acolo pan dambutu aiesta ni, ca avem
coda cu petea in coda, impletite..De acolea incepem a-mi dezlega peteaua, surtul, mă
dezbumbam tăt. Cand ma ducem acasa repede să țipăm (aruncam ) hainele de pe noi , sa
ne schimbam, era de lucru.Avem jite, avem porci. Si sa șim( fim) acolo prezenti.” Desi ajunse
la varsta la care pot participa la joc , fiind necasatorite, fetele se afla in raport de
subordonare fata de parinti si fratii lor, ele fiind in continuare batute, sau certate din cauza
neresepectarii cerintelor parintilor

Maria O, 80 ani este mult mai explicita in privinta regulilor pe care fetele trebuiau sa le
respecte ”Si tata meu era la oăi, mere la oi sara. Duminica sara, apoi no, cateodata stam la
joc mai mult, pai mere la oi si nu eram sosita acasa, sti? Si apoi cand venea acasa, in haia
zi [a doua zi ], zicea cîtă mine, ce ai stat atat la joc? Apoi ii ziceam că am stat ca o mai zis
ceterasu, deaia am stat.”

O maniera de filtra informatiile care puteau ajunge la cunostinta fetelor este si o practica
care are loc in seara de Anul Nou. Acesta consta in aprinderea unui foc mare, pe un deal din
apropierea satului, iar de acolo, in preajma focului, un grup de baieti striga si chiuie.
Strigaturile contineau barfe, povesti minciuni, sau subiecte care nu puteau fi auzite sau
discutate de fete necasatorite. Maria O, 80 ani spune ca tatal ii interzicea sa asiste sau sa
asculte, deseori familia, tatal in special, ‚pazeste’ inocenta fetei necasatorite de dimensiunea
erotica sau de adulter de care se facea haz ” M: stăie , bine.. apoi ce sa stai, ca erau tăți
fiocorii in costa , si apoi, strigau, știeu unu de hălalat care unde umbla si ce face.Ne țîpa si
tata, nu ne lasa sa ascultam, apoi pana mulge vaca, stam pe tîrnaț si ascultam..ca sa nu
aud, ca se zicea a și-o lasat izmenele.. nu stiu si un fel si altu” (Maria O, 80 ani)

Controlul adultilor se poate observa si in ceea ce priveste jocul. Imprejurul tinerilor

care danseaza, se aflau asezati pe scaune si banci, femei si barbati mai in varsta, care
urmaresc buna desfasurare a jocului. In caz contrar, anumite intamplari ajung sa fie discutate
in cursul saptamanii in sat si aspru sanctionate verbal .”.la joc se uitau..vineu fomei, tăt rota
să puneu pă banci, pă scaune si se utam care cu cine joca.care cum is de dragi,care cum”
((Eugenia 66 ) si ” Era lume multa, batrani tăt rota rota, batranii, să vada care cu cine joaca,
si cum joaca, si apoi povesti si așe să știe in sat cine ii draga la cine.Că pe aia o jucat-o de
doua oari, sau de trei ori , amu aia ii draga, ase o fost..”.( Anastasia 69 ani)

Si in cadrul ceremoniei nuntilor se evidentiaza intaietatea varstnicilor fata de cea a

tinerilor: la cununie si la petrecerea de dupa, pana la opt seara participau doar tinerii. Dupa
aceasta ora, tinerii sunt inlocuiti de persoanele mai in varsta, de parinti si alte neamuri ale lor
 28

„pînă dumineca sară ii tineretu, si de dumineca noptea, apoi era batranii .( Maria Verdele ,
80 de ani) La distanta de un deceniu, se poate observa aceiasi practica „da sigur , si apoi
nu..pîna la ..așe ce mai să-nsăra, era tineretu la nunta, pe urma , tineretu se impraștie si se
duceau parintii, batranii oamenii care eram temați( chemati) merem la nunta. Si tineretu
mere acasa.

E; ca nu-i lasa sa stea seara?

J: nu (repeta de trei ori), no si ase o fost ” ( Eugenia, 66 ani )

Persoanele adulte nu sunt prezente doar la nunti si la hore.Ei sunt prezenti si la

sezatori dar si in vizitele la ulita, pe care baietii le fac fetelor. In ambele situatii, exista cel
putin un adult, care media intercatiunea dintre grupurile de tineri. La joc, iubitii nu se sarutau
de fata cu persoanele in varsta, de asemena, pentru momente de intimitate, fata iese afara
din casa pentru a-si petrece iubitul sau oaspetele pana la poarta. Timpul petrecut cu baietii in
astfel de situatii este dictat de parinti. Eugenia explica cum tinerii erau supravegheati in
sezatori „ ei sedeu si se uitau la ele, povesteu cat povesteu,(dupa) cand le lua fusu, Si baietii
le aduceu acasa. Da acolo era casa (unde se faceau sezatorile) ..o femeie unde se facea..nu
puteu face nimica daca eram acasa ( daca era o femeie in casa respectiva)” ( Eugenia 66
ani) sau „”Si bineinteles ca acolo, la casa respectiva, parintii erau acolo,si cu ei erau.. si
erau fete care nu le lasau sa marga in sezatori” si tot el „ io o data am stat cam mult, si o
iesit tatas-o din casa, si o luat-o la rost, si mi-o fost rusine,si nu m-am mai dus altu, ca tare o
zbierta la noi. Era si departe, ca merem pana acolo in Rat [ denumirea unei regiuni din sat ]”
(Grigore 76 ani)

Normele sociale sunt puternic inradacinate in constiinta tinerilor, de cele mai multe
ori ele dicteaza posibilitatea de actiune, de informare si de manifestare a dorintelor fetelor.
Multe dintre normele sociale vizeaza intr-o mare masura sexualitatea, si comportamentele
sexuale, iar pentru respectarea lor, intervin persoanele mai varstnice din sat

B. Jocul

Mersul la joc este poate cea mai importanta activitate a saptamanii asteptata de toti
tinerii. Fetele si baietii din sat se imbraca in haine de sarbatoare, fetele isi impletesc parul in
doua cozi cu betele colorate , asemenea impletite astfel incat sa le atinga tivul rochiei, iar
baietii poarta camasa si pantaloni specifice, tesute in casa , la care se adauga si vesta
impreuna cu opincile.
 29

Jocul de obicei are loc duminica dupa masa, dupa terminarea slujbei, si dureaza
pana seara. Aici iau parte toti tinerii din sat, barbati si femei casatorite, dar si persoane mai
varstice care nu mai joaca, ei stau de obicei si privesc jocul tinerilor. Initial jocurile se
desfasoara in curtile anumitor persoane din sat, fiind defapt jocurile la sura. Au loc in fiecare
duminica sau zi de sarbatoare, si cu multi ani in timp urma, existau si jocuri care se faceau
in zilele de joi. Frecventa jocurilor variaza in functie de perioada. Pentru generatia nascuta in
anii 1940 -1950, existau mai multe jocuri paralele desfasurate in aceiasi zi. Cu trecera anilor
insa , frecventa lor se limiteaza in zilele de duminica, ulterior se face joc doar in marile zile de
sarbatoare, de Rusalii, de Pasti, si de Craciun.

Principalele case unde se desfasurau jocurile la sura sunt la Solomon, la Sociu, la Fluturu.
Motivul pentru care sunt alese ( de catre baietii din sat) aceste locatii se datoreaza fie
marimii curtii, care ii putea adapostii pe tinerii care jucau , sau pentru motivul ca, casa era
locuita doar de doi soti in varsta care nu erau deranjati de joc. Plata pentru „chiria” curtii unde
avea loc jocul consta in zile de munca pe care fetele si baietii din sat erau nevoiti sa le
presteze proprietarului. Baietii trebuiau sa mearga la cosit vara, fetele la secerat, dar
activitatile agricole variaza in functie de sezon. Si ceterasii trebuie platiti, dar plata lor nu
consta in zile de munca, ci in bani. Ceterasii, cantaretii care intretineau atmosfera jocului,
trebuiau dusi „ pe omenie ” la un satean acasa, deci trebuia sa li se dea de mancat si de baut
la finalul zilei. Un alt obicei de plata a cantaretilor era de a le da cate un colac facut de
mamele fetelor, in locul banilor datorati in cele trei zile de Pasti, cand avea loc hora , Maria
Verdele 82 ani spune ca : ” Mai era o moda.. ti-o mai spus-o , nu ti-o mai spus-o, la Craciun
si la Pasti, umbal chematori, ficiorii, in ziua de pasti, sara, umbla pe la fete a chema, pana
noaptea cand canta cocosii, sa umble pe la tăte fetele, si apoi mamile astea a nostre ne
faceu un colac, impletit fain, si cu flori pus pe el, si cu ou uns, si il ducem a doua zi de Pasti,
il ducem la casa jocului. Si nu plateam bani sarbatorile astea ca duceam colacul, era colac
facut din ala cum se face cozonacul, gol, fara nuca sau rahat, numa ase impletit, aluat dulce
„ tot ea descrie locurile unde se faceau jocurile la sura si vorbeste despre plata casei jocului :
„ apoi se mai bagau si deastia insurati la joc, sa bagau in joc, erau si neveste si cu barbatii,
aicea, aicea era casa jocului, aicea la Fluturul, ca era ograda mare si casa mare, apoi cand
ploua, ne lasa in casa asta de cătă drum, apoi era mare, si mai era o casa de joc, la Sociu,
si Mihai, la Solomon, ii zicea, no aicea in astea tri locuri o fost..mai era cand nu era ase ni..la
Ciocoi in sura, ca apoi era sura mare la ciocoi, Mai ieseu si afara din sura, pe langa pareti,
si jocul era in mijloc, ii mare sura si la ahala, la Ciocoi, si jucam..jucam ” sau ” sigur ca da,
plateam [ceterasii] si pentru casa jocului faceam cate o zi de lucru, pîn ce merem la.. ficiorii
la cosît, la fîn..” sau Maria O, 80 ani „ E, pai aveau zile de lucru. Mereu ..faceau ficiorii si
fetele zile, cate o jumtate de zi de căpălit sau de oărice, pentru ca stateu .. pentru casa
 30

jocului i se zice , e.. Io stiu ca am .. io pentru mine nu am fost cateodat(?) pentru fratemeu,
pentru Gorea merem la capalit oari secerat, pentru casa jocului, e ...Si pe ceteras noi ii
platem, dadeam cate doi lei, naframuta era acolo in sîn, si acolo cate doi lei, si de
fiecare ..se strange” Dupa ce jocurile se muta in cladirile noi construite, azi scoala, caminul
si dispensarul, plata in „ natura” dispare. Doar ceterasii sunt platiti de participanti.

K Verdery (Verdery & JSTOR (Organization), 2003) diferentiaza intre agricultura taranilor
romani, de cel al germanilor din satul Bintinti. Aceasta spune ca, pentru a reusi sa isi
cultivele suprafetele de pamant, taranii mai bogati din Bintinti, nu angajeaza forta de munca
platita, ci practica un sistem asemanator clacilor, in timp ce germanii angajeaza zilieri care
sunt platiti in valuta. In cazul romanilor, plata consta in produse, sau in alte zile de munca.
Asemenea situatiei descrise de Verdery, se poate observa ca si jocurile la sura din Batin,
sunt modalitati prin care anumite familii din sat obtin forta de munca necesara in agricultura,
oferindu-si curtea sau o camera a casei, in schimbul prestarii unor munci de catre fetele sau
baietii participanti.

Jocul este printre cea mai importanta activitate pe care orice satean trebuie sa o
practice.Tinerii sunt invatati de mici, acasa de parintii lor cum sa joace, si asista in copilarie
la horele pe care le joaca cei mai mari. Deseori, ajung sa exerseze singuri pasii jocului,
impreuna cu alti copii. Ei invata invartindu-se pe langa cozii de maturi sau trunchiuri de
copaci.” ai ase o fost inainte. M-am invatat a juca pe langa o botă, (rade) si pe langa bota si
cand era la jite acolo pe imas, da dupa aia m-am dus la miei, acolo pe Lab, si din jos de
drum era pruni, păi mieii erau pe drum si eu pe langa prunu ahăla mă invartem atata, pana
cand , vreo doi ai [ani], nu s-o mai facut alt fan acolo pe langa prunul ahala, Atata l-am
batucit anume.(...) am invatat, apoi tat ma uitam la picioare la fete cand jucau, ca cum fac,
de coptila, de cand am fost de zece ani tat ase ma uitam la ele, no” ( Maria O, 80 ) De multe
ori, tinerii sunt invatati de parinti, in copilarie sa joace „nu -mi placea baiatul, ca nu stie sa
joce, io eram tare jucausa, ca noi tata pe tăte ne-o invatat sa jucam.Tata, in casa, sa vezi ce
juca tata. Ca un baiat de 20 de ani”( Eugenia 66 ani )

Calitatea de a sti juca, atat pentru fete cat si pentru baieti este un etalon prin care se
remarca printre ceilalti tineri. Ei devin astfel, potentiali parteneri a caror valoare creste
datorita abilitatii lor de dansa. Cererile baietilor in casatorie sunt de multe ori respinse tocmai
pentru ca nu respecta aceste standarde: „ nu -mi placea baiatul, ca nu stie sa joce, io eram
tare jucausa.” (Egenia 66) sau „ dara nu o fost a mneu ( rade) o venit, de alui Lexa, o venit
Lexa si cu un frate de alui, la noi a peti, ca vai, isi fac casa, si sa viu dupa el. Amu Lexa nici
nu juca, nici nu era numa ase un tronco bonco acolo si, cum sa ma duc dupa el? Nu ma
duc!” ( Anstasia 69 ani ) sau „ Nu -mi placea de el, da era ficior ase tare, pritenos ase..si no,
nu stie prea bine sa joace, apoi nu-mi placea de el, apoi dară era , care ti-am zis de
 31

Spindarelul, ca-i placea la tata sa vie, era fluieros [ cu darul de a vorbi frumos] de gura.
Cand nu venea, zice tata cîtă ceilalti, mă da unde l-ati lasat pe spindarelul de nu l-ati adus.
Atata radeu de el, cate ponturi face..atata juca de fain” ( Maria Verdele 82 de ani ) sau din
contra „ Apoi aiesta a lui Ciulau,Vosi, nu o murit, aiesta era din 40, io am fost din 39. Aiesta
inca juca fain. Si cu aiesta merem la joc .No ca mi placea.” (Maria O 80 ani)

Jocul , dar si talentul de a sti dansa joaca un rol foarte important pentru femeile
nascute in preajma celui de al Doilea Razboi Mondial. Pentru multe dintre fete, jocul nu era
doar o oportunitate de a intalni baieti, acesta reprezenta printre putinele modalitati in care
tinerii se puteau distra. Maria O, 80 ani spune ca „Atuncia trebuie sa meri, daca merei la joc,
trebuie sa joci nu sa stai acolo sa te uiti. Mie tare drag mi-o fost jocu” sau tot ea ” era joc
sara, da nu ca vai de mine să mă duc pîntru feciori.. pentru jocu numa

.Eu : dar erau care mergeu numa pentru ficiori?

M- o fost in tătă forma ca si acuma ( rade).Așe o fost lumea, si atunci.. no.. dapoi..” si tot
ea:n”Numa care o fost a meu, numa jocu mi-o fost drag, mai era unu, care..si ala ma juca
intr-una ca le place ca ma duc si vorovem cu ei, nu le era groza de mine (...) Mi o fost tare
drag ( jocu) nici de mancare nu -mi trebuie duminica, anume, ma hranem din joc ( rade) ase
am fost no, ce sa fac?” (Maria O, 80 ani)

In cadrul horei, se joaca cel mai frecvent jocul romanesc si Volțerul (dans specific
unei anumite melodii, dintr-o succesiune de cantece interpretate de ceterasi, specific
satelor din valea Somesului). Acestea se mai joaca si azi de persoanele in varsta din sat in
zilele de sarbatoare, de Paste si de Rusalii.” si mai era inca un obicei: sa juca joc romanesc,
cum se joaca amu la Rusali, cand se intind in centru si vin cu joc romanesc la scoala. Da
unde se juca? Si pîn scoala roata iarna, si care juca fata joc romanesc intaie, aia trebuie sa
duca ceterasii p-ominie,” (Anastasia 69 ani )

Cu zece ani mai in varsta, Maria O, 80 ani povesteste cum se dansa Volterul,” ba da, tăt
populara era, nu joc romanesc, nu joc romanesc ca atuncia cand merg repede, tat 7 pasi se
cheama, Mereu, jucau ase volterul, si să inschimbau. și mere alta, zice ca asta -i bună
ducătoare, vie alta, nu știu cum zicea, asta -i buna, ducă -să, vie alta puie-să. Apoi se mai si
inschimbau, ca apoi faceau ca feciorii.. aia dinainte sarea la hălalat si așa. Că apoi erau fete
cu ficiorii, isi faceau.. erau sfadiți,(sau) erau draguti, si apoi ca să -i ajunga la ei, ori la el apoi
să părîndau, si apoi se jucau,daca avea el ( draguta ) o juca”

Fetele sunt chemate la joc in functie de orginiea lor sociala, de frumusete sau
abilitatea de dansa, dar si in functie de ralatia dintre ele si partenerul de dans. Baietii aflati la
joc, care aveau iubite in randul participantelor, au datoria de a invita la dans toate fetele
prezente ”amu sigur ca aveu..care aveu pretini, fete ...sunt care aveau..dragut, ca ase se
 32

zicea atunci.Si uări nu juca el, baiatul, si facea schimb cu altii,nu lasa sa nu joace pe fata.Ca
le placea jocul. Da putini..mai rar care baieti nu stiu sa joace” ( Silvia 80 ani )

Daca exista un grup de baieti, iar fiecare are iubita, respetivii nu isi joaca doar iubita, ci fac
schimb de fete intre ei. La joc se merge pentru a juca, nu pentru a sta deoparte, fetele stau in
grupuri langa perete, impletindu-si parul una alteia, asteptand sa fie chemate la dans. Jocul
se organizeaza dupa o serie de reguli, astfel incat, se impune ca fiecare baiat sa joace cel
putin o data, toate fetele participante, chiar si pe cele mai putin dezirabile „la joc cum ii? Cam
fiecare fata, apoi ca ii dragut, ca -i pentru neamuri pregatita, il joaca, sa zic ase: dragutu meu
pe draguta lui altu, ca el o joaca pe draguta lui astalaltu. Se facea schimb de marfa la joc, ca
dara nu puteai sa joci tat cu draguta de cand incepe jocu pana cand se gata.” ( Maria C, 74
ani )

Alteori in lipsa unor baieti care sa le joace, fetele sunt chemate la joc de baietii din familia lor,
„ma jucau si altii, eram .. aveam si neamuri, rude care ne jucau si ahăia. Ma jucau, ca daca
am jucat ase bine, tăți ma jucau.” (Maria O, 80 ani) Cele care stiau sa joace destul de bine,
aveau un avantaj, fiind alese partenere mai des de baieti.

Fetele sunt elementul pasiv, atat la joc, cat si in ceea ce priveste casatoria. Fetele niciodata
nu cheama la joc, ele doar asteapta sa fie chemate

„. M: jucau si strainii, ca daca jucai bine, , te jucau tăți.

Eu: si nu jucau numa cu o fata , toata seara?

M: nu dara, dara ne.. daca erau zece ficiori, cu tăți jucai cate un joc, dar erau mai multi de
zece, oioi ..Jucai cu cine te chema la joc.
Eu: dar fetele nu puteau chema si ele la joc, nu?
M: nu, si daca nu le chema, stateau acolo tăte la o lalata, rezemate de pereti ” ( Maria O, 80
ani) sau Eugenia „

E: Si cand joaca, joaca..si batranii si tinerii, si ..

E: deci nu ma joaca numa ala la care is draga?
J: juca pe tătă lumea acolo, sara daca era..aveai un baiat..iti era drag baiatu, te ducei cu el,
venea el cu tine acasa. Da ..Vinea acasa cu tine daca iti placea, iti cade bine de un baiat, si
povestesti cu el, si te juca, tat un joc doua te mai juca, apoi vinei acasa, povesteti, apoi
vinea inapoi si te cere ( la parinti sa o mai lase la joc)” sau Reghina 78 ani„ da nu, ca jucam
si cu altii, si cu altii, nu numa cu el, care te chema la joc, el lua pe alta, pe mine ma lua pe
altul.”

Fetele au posibilitatea de a refuza baietii care le invita sa danseze, dar niciodata nu

refuza direct, fățis baiatul. Refuzurile se manifesta prin ignorarea privirilor, sau a semnelor
 33

facute fetelor, care ar sugera invitatia la joc ”J: apoi ..imi face semne, dapoi io nu ma prea
uitam cîtă ficioru care nu-mi placea, sa ma duc sa joc cu el, ma uitam in alta parte, si ma lua
altul si apoi jucam.” ( Eugenia, 66 ani ). Baietii refuzati sunt cei care nu stiu sa stiu sa joace,
persoane care erau antipatice fetelor, sau uneori, se refuza si baietii pentru care fetele au
sentimente. Manifestarea refuzurilor se schimba de la o generatie la alta. Pentru generatia
mai in varsta, nascuta in preajma anilor 1940, a refuza baietii la joc sugereaza lipsa de bun
simt a fetei. Ulterior refuzul de a juca cu anumiti baieti este mult mai pronuntat, devenind un
motiv pentru care baietii care nu stiu sa joace, nu sunt foarte bine vazuti ca potentiali soti :”

Eu: si conta pentru fete, daca baiatul stie sa joace?

S: bineninteles ca conta. Da, daca o chema...o invita la joc..si daca nu stie bine juca, se
ducea, nu-l refuza.Trebuie să să duca.ca no..respect..” sau Maria O, 80 ani „ si ficiorii le
cheama la joc, ee.. si amu de duci si dansezi, ca ti rusine, ti rusine sa nu te duci, un joc
trece, si mai rau.. no ase o fost, merem.”

Horele duminicale si cele din zilele de sarbatoare nu sunt doar locuri in care oamenii
din sat isi petrec timpul liber si se distreaza, jocurile, la fel ca mersul la biserica, pot
reprezenta modalitati de etalare si sustinere a statusului social, femeile deseori prin
complexitatea hainelor pe care le poarta, iar baietii prin comportamentul si atitudinea pe care
o afiseaza la joc, in fata celorlalti.

Atitudinea mandra a baietilor se observa mult mai bine in contextul jocului. Spatiul unde se
desfasoara jocul este un spatiu de etalare a statusului social, dar si a virilitatii atata fata de
fete, cat si fata de restul baietilor. Horele, din aceasta cauza sunt defapt locuri in care tinerii
se intalnesc pentru a interactiona unii cu altii, baietii isi expun virilitatea, domina, sau sunt
dominati. Tot la joc ei trebuie sa lupte pentru a castiga simpatia fetelor etalandu-si talentul
de buni dansatori, si intrand astfel in competitie unuii cu altii Referindu-se la perioada
dinainte de colectiv, Grigore povesteste cum unul dintre fii unei importante gazde din sat,
venea mereu la joc cu capul ridicat in sus semn de mandrie. Jocul este animat de
numeroase chiuituri si strigate, realizate cel mai des de baieti. Aceste strigaturi au teme
diverse, sunt spontane, nu urmeaza un anumit tipar liric si au au ca subiect relatiile
amoaroase si de intamplari intre tineri.

Anastasia povesteste ca, jucand cu un baiat pe care nu il simpatizase, nu vorbeste deloc

cu el in timpului jocului. Baiatul in schimb, ca replica la tacerea ei, chiuie „frunza verde iarba
grasa , Anisia -i rusinoasa, de-i da cat ii pă pămant, nu scoti din ea un cuvant .Ca ase am
fost io, mai rusinoasa, n-am fost io..zabralita.. ala cum era singur la parinti, s-o dat pe langa
mine ca cine-i el, dar mie nu imi placea deloc de el.” sau tot ea povesteste de chiuiturile unui
baiat care erau prea exagerate fata de pozitia sa sociala, si este domolit de mama, tot
 34

chiuind. Horele sunt o modalitate de a face publice relatiile dintre tineri, baietii arata atat
celorlalti feciori cat si restul participantilor, ca o anumita fata ii este draga, sau ii este iubita,
jucand-o mai des decat pe celelalte. Desigur ca, prin ceea ce se intampla la joc, legaturile si
relatiile intre tineri pot fi reale sau doar imaginate de privitori. ” Povestea lumea, aia
povesteste cu baiatul a lui cutare, cu a lui cutare, no amu s-a marita dupa ahala, da de unde,
ca nici povestea povestilor..nici nu ma duceam in directia aia” (Eugenia 66 ani ) sau Maria
C, 74 ani „ nu stiu cat ma lasa , da merem la joc si asta era semnul ca are draguta, ca o
juca, si cand seara cu tăți baietii venea si el.”

Jocul este una dintre putinele modalitati prin care tinerii pot discuta fara sa fie
sanctionati moral si social. La joc, anumite cupluri isi clarifica relatia, ajung sa discute detalii
despre casatorie si petit. Acest rol al horei se observa si din neparticiparea altor categorii
sociale ale satului,” a dominilor”, a caror copiii isi gasesc parteneri in alte contexte de
interactiune. Rafila, spune ca domnii mergeau direct sa se cunune la biserica si la primarie.
Deci, curtarea si interactiunea, se produce in alte contexte si prin alte modalitati de petrecere
a timpului liber comparativ cu satenii.

Jocul sau horele duminicale au o serie de functii importante pentru viata sociala a
satului. Una dintre ele, si cea mai importanta, este cea prin care jocul creaza baza de
formare a unor noi relatii. Aceasta ipoteza este sustinuta si de faptul ca numerosi tineri, atat
fete si baieti, merg la joc nu doar in satele lor, ci frecventeaza horele din alte sate. Batinasii
au un termen autentic prin care ii definesc pe cei care merg sau vin la joc in Batin, sau merg
alte sate. „Latureni” sunt numite fetele dar si baietii din sat care merg la joc in alte sate, iar
teremenul este acelasi pentru grupurile de tineri care vin din alt sat, la jocul din Batin. Fetele
puteau merge laturence vara, dar doar insotite de grupuri de baieti, iar ei mergeau inclusiv si
iarna. Uneori, pentru ca este vorba de o competitie pentru fete, baietii din sate diferite ajung
sa se certe pentru fetele din „domeniul lor”.

Inainte de perioada colecivizarii, cand inca se tinea cont de averea masurata in hectarele de
pamant si numarul de animale, copiii gazdelor care nu isi gaseau parteneri in sat din aceiasi
pozitii sociale, plecau latureni. Este repetata povestea unui fiu de gazda din sat, foarte
mandru, care isi cauta sotie in celelalte sate. Povestea se incheie neasteptat, ajuns la o
varsta mai inaintata, aproximativ 30 de ani, feciorul ajunge sa se insoara cu fata din vecini,
nu foarte bogata.

Si Anastasia 69 ani isi aminteste de o prietena cu care mergea latureanca in satul Top si
care ajunge sa se indragosteasca de un baiat din sat „apoi cu Marioara, ne ducem laturence
in Top, si Marioara si io, si fete si ficiori, si ne ducem la o casa acolo, baiatul ala ii era drag la
Marioara, si cand ne mai ducem la baiatul ala acasa, pe mancare de la joc, no ea pe langa
 35

el, nu stiu ce.Vad io ca le plac unul de altul, apoi cand ma intalneam cu ea apoi mai
povesteam, no cum stai cu.”

Povestea celor doi nu se termina foarte placut. Baiatul este fiu de gazda, iar fata, doar copilul
unui muzicant care canta la cetera. Desi ea este foarte frumoasa, parintii nu sunt de acord cu
casatoria celor doi.Totusi alte casatorii sunt acceptate, numeroase fete se casatoresc in satul
vecin Top, si de asemenea, multi baieti sunt veniti ca gineri in Batin, deci se poate observa
ca ierarhiile sociale sunt mai puternice decat expectatia de endogamie la nivelul satului.

C. Sezatorile

O alta modalitate prin care fetele si baietii pot interactiona este prin intermediul
sezatorilor. Aici se desfasoara o serie de activitati agricole la care iau parte grupuri de femei ,
uneori si de barbati, si care au loc la anumite case din sat. De exemplu, fetele si femeile se
aduna pentru a toarce canepa, a desfaca porumb, sau pentru a face alte activitati care
presupun lucrul manual. Sezatorile dispar o data cu incetarea obiceiului de a cultiva canepa
pentru haine, si devin din ce in ce mai putin amintite ca existand la inceputul anilor 1960.

La sezatori participa de cele mai multe ori femei sau fete tinere, si sunt gazduite in
casa sau curtea unei anumite familii din sat. Aici lucrand, femeile si fetele invata diferite arte
una de cealalta, isi povestesc intamplari petrecute in sat, astfel incat lucrul merge mult mai
usor. Baietii sunt prezenti la sezatori, de cele mai multe ori nu pentru a lucra, ci datorita
posibilitatii de a interactiona cu fetele, ca o modalitate de a petrece timpul liber, in lipsa altor
activitati de divertisment.

Sezatorile adesea se transformau in jocuri intre fete si baieti, uneori cu carcater

erotic. Fetele care torc, sunt in continuu derananjate de baieti, care le distrag atentia.” Si
apoi erau sezatori, atunci torceam canepa pana-i lume „ ( Maria Verdele 82 ani) sau „nu,
mai inainte..mai inainte o fost alea, ca dupa ahaia s-o gatat.Ca s-o gatat canepa, si n-o mai
avut fetele cu ce mere la lucru, să torcă sa faca sa dreaga, apoi mereu ficiorii acolo in
sezatori, si le luau fusele, si fetele mereu dupa ele in tinda si apoi le prindeu, le drăgosteu,
nu la da fusele, mereu sa gate de tors, apoi mereu inapoie, si ficiorul iara inapoie, ii lua fusu
la alta, iara mai mereu.., ca sa nu pota sa lucre”( Eugenia 66 ani )

Sau Maria O, 80 ani prezinta aceiasi interactiune dintre grupurile de tineri ” da, si fete si
ficiori, apoi cand gatau.. nu mereu o sara, mereu doua tri, pana gatau, de il rupeu malaiu
așă cu panujii si sara mergeu in sura la desfacat, si apoi cand gatau, apoi cu panujele din
alea, le bagau pe sub rotii la fete , pe sub haine, pe unde apucau, da -i poc, apoi care mai
 36

apucau mai fugeu, care nu, ramaneu, apoi le infundau cu panujele din alea.. ( rade) .Atuncia
nu erau televizoare..nu erau radiouri”

Sezatorile sunt vazute ca o modalitate prin care fetele si baietii pot sa interactiona, iar
din acesta cauza,, interactiunea dintre ei era supravegheata de proprietara casei. Mai mult,
unii parinti limitau contactele dintre fetele lor si baieti , atata acasa, la sezatori, cat si la joc.
Participarea fetelor la astfel de activitati este reglata de varsta avuta, care marcheaza
intrarea lor in randul fetelor ”de maritat”, si care este mult mai mica decat cea a baietilor.
Grigore 76 de ani, spune ca la sezatori, tinerii ajung sa se placa si sa discute, si tot aici,
merg cei mai multi dintre baieti pentru ca aceasta este o ocazia de a intalni un numar mai
mare de fete. Dar nu toate fetele au permisiunea parintilor de a participa la sezatori, unele
dintre ele avand parinti foarte stricti „ erau sezatori si merem mai multi baieti, si acolo erau
fete mai multe, si cu care mai discutai(...) mai mereu in sezatori la fete in povesti, da mai
mereu acasa la fete, si fata mai iesea in tinda, ca ase sa zice la noi, si povesteu, da nu
neaparat ca ii era si drag, da cele mai multe erau in sezatori, ca acolo mereu mai multi
baieti.Si bininteles ca acolo, la casa respectiva, parintii erau acolo, si cu ei erau.. si erau fete
care nu le lasau sa margain sezatori. Ziceu ca baietii care vor sa vie, sa vie acasa”” sau „Eu:
dar in sezatori va lasau sa mergeti daca ati zis ca la joc seara nu va prea lasa?

M: nu ca merem, dar nu merem numa aici ni. In vecini, Unde sede a lui Jertfa, pe coasta in
sus.. Marcel. , acolo merem, era una Melentna, daca o sti.. acolo merem la ei, acolo merem
ase o fost..” (Maria O, 80 ani) Din aceste cazuri, se poate observa ca anumite familii
exercita un control mai mare asupra fiicelor lor aflate la varsta maritisului, prin limitarea
interactiuniilor cu baietii: In afara jocului, fetele puteau fi vizitate doar acasa, sau doar intr-o
singura casa, pe care o considerau de mai mare incredere .

Sezatorile, precum jocul, sunt mijloace de petrecere a timpului liber, de interactiune

intre baieti si fete, de jocuri care uneori pot avea un substrat erotic. De cele mai multe ori,
sezatorile sunt locul unde tinerii ajung sa se placa, sa intercationeze mai mult, deoarece in
cadrul sezatorilor, controlul adultilor nu era asa pronuntat, precum la joc, sau la casa fetelor.

D. Iesitul pe ulita

A treia modalitate prin are loc interactiunea dintre tineri este iesitul pe ulita .Desi se
foloseste termenul de a iesi pe ulita in mod general, doar baietii sunt cei care o fac. Fetele nu
ies niciodata seara din curte, si a iesi pe ulita, in cazul lor, inseamna doar a petrece baietii la
 37

poarta curtii sau pana la usa casei. Aceste vizite au loc deseori seara, mai ales in zilele de
toamna si iarna cand noptile sunt lungi si lipsesc activitatile agricole care tin populatia satului
ocupata in timpul verii.

Vizitele se desfasoara intotdeuna dupa acelasi tipar. Grupuri formate din doi pana la
doisprazece baieti viziteaza diferite familii ale caror fete participa la joc, deci sunt ajunse la
varsta la care se pot casatori. Fetele deseori joaca rolul de gazde, dar paralel, in timp ce
baietii discuta, ele torc lana, sau fac diferite munci manuale. Intotdeuana, la aceste vizite
participa si alti membri ai familiei. Vizitele in esenta nu sunt foarte lungi, pentru ca baietii
viziteaza mai multe fete in aceeasi seara. Ei pot parasi casa fetei tot in grup sau pe rand.
Fata in rolul de gazda, are obligatia de ai petrece pana la poarta, iar cu aceasta ocazie,
baiatul poate fura fetei cateva minute de conversatie intre patru ochi .

Fetele nu intotdeuna petrec baietii pe care ii simpatizeaza. Asemenea preferintelor pentru

baietii cu care joaca la hora, exista baieti antipatici, cu care prefera sa nu stea la discutii .
Insa, la fel ca refuzul de ajuca cu un baiat, pentru generatia mai in varsta, refuzul de a sta si
a vorbi cu baiatul aflat in vizita este o dovada de proasta crestere. In plus, daca o fata vroia
sa mai fie chemata la joc, trebuia sa accepte uneori sa stea de vorba afara. In unele cazuri,
refuzul este mascat sub diferite pretexte, pentru a nu-i face pe baieti sa se simta prost, fetele
sugereaza ca le este frig, sau ca au venit doar sa ii conduca la poarta, pentru a nu-i musca
cainii.

Intreg acest ritual de vizite, mascheaza defapt o serie de situatii care astazi sunt mai
putin controlate.Tinerii nu se saruta de fata cu persoanele mai in varsta, de asemenea, se
creaza obiceiul ca fata sa conduca baietii afara, pentru oferi tinerilor cateva minute de
intimitate. In cazul in care printre baietii care viziteaza o anumita persoana, se afla un baiat
care are sentimente pentru fata gazda, atunci el va fi ultimul care va pleca din casa
oferindui-se ocazia de a sta mai mult in fata portii sau in tinda cu iubita lui, la finalul serii.

Vizitele baietilor erau deseori scurte, pentru ca se intampla ca unii dintre ei sa viziteze mai
multe fete intr-o seara, insa durata vizitelor depinde si de atmosfera din casa si de
severitatea parintilor. Uneori, baietii alegeau casa pe care o viziteaza nu doar in functie de
frumusetea fetei, cat si mergeau mai des unde parintii nu erau foarte stricti cu fiicele lor.
Precum jocul si sezatorile, si iesitul pe ulita are o functie importanta in crearea relatiilor,
deoarece fiind in spatiul lor domestic, fetele pot controla mult mai bine interactiunea dintre
ele si vizitatori.

Spatiul domestic feminin, in viziunea lui Oisteanu, are semnificatii erotice ”O importanta
destul de mare o are vatra casei, prin casatorie, fata trece din proprietatea tatalui, in cea a
sotului, femeia fiind mereu supusa fata de un barbat din familie.”(Oisteanu, 2016, p. 112) in
 38

unele sate, cand baiatul vine in casa fetei sa peteasca fata, aceasta se urca pe cuptor, iar
convorbirea se realizaeaza intre tanar si bunicul fetei. Daca baiatul nu este foarte chipes sau
este sarac, fata il poate alunga de la vatra si mai apoi din pragul casei. Femeia si fata sunt
legate simbolic de vatra , de casa , spatiul fiind delimitat de gardul care inconjoara terenul din
jurul casei, si restul satului. Gardul este si el un motiv, puternic erotizat in literatura folclorica,
deoarece prin card pot avea loc relaxii sexuale intre parteneri. Autorul spune ca „Singurul
spatiu in care iubitii puteau, pana la o anumita limita, sa isi tatoneze pornirile erotice( nu si
cele sexuale,) ramane gradina, curtea, spatul nehotarat al locuintei traditionale.Iubitul putea
sa faca curte iubitei. Daca in urma unei relatii sexuale ilicite , fata ramanea insarcinata, ea
primea aprobarea intregii comunitati, iar pruncul rezultat era numit copil din flori.”(Oisteanu,
2016, p. 113)

Cand o fata este ceruta in casatorie, vizitele celorlalti baieti inceteaza. In locul lor,
pana la ziua stabilita casatoriei, vine doar logodnicul. Uneori, fiind deja considerat membru
al familiei, logodnicul isi ajuta viitoarea sotie a sa isi termine de pregatit zestrea, sau ajuta la
pregatirile de nunta.

Grigore in varsta de 76 de ani, spune ca mergea acasa la fete , acolo unde parintii erau mai
ingaduitori, si nu le era rusine sa stea cu fata seara in fata portii:
”E: deci nu unde era fata mai faina?
I: nu,nu ( rade) no deaia zic, acolo nu -mi era..sti..erau parinti mai severi, erau care nu ne
era ruisne, lasa..treaba nostra.si Merem, si mai jucam si acolo, darz.” . Tot legat de vizitele
facute de baieti seara acasa la fete, vorbeste si Anastasia 69 ani, care arata cu fetele nu
erau dispuse sa vorbeasca cu orice baiat, iar acestia ajungeau sa fie agresivi.

„ A: cu parintii, e,cu parintii. Si buni si rai, si de ti o fost hia de el ,si de nu ti-o fost, o trebuit
sa iasa fata dupa el ca sa il petreaca..
Eu: dupa fiecare?
A; da, dupa fiecare , sa il petreci ,si erau si ieseu tat cate unu,
E; dar ieseu ca sa poata vorbi singuri cu fata?
A: ase..si vine unu, ca nu uit cîtă-ilumea, de alui Besuca,un ficior de alui Besuca, era mai
el,cu prostie ase..mere la tăte fetele, in sara asta mere si la mine, si la alta, mere la aia mere
la aia..

E: dar baietii mereu doar la fetele de care le placeau?

A: nu, la tăte, da el mere de la mine la alta , in aceasi sara..si eu ies dupa el, si aveam o
trecatoare la vecinu ca merem dupa apa, cand ies dupa el, io țusti pe carare -n colo si fug”

Si Silvia 80 ani , spune ca : „nu.. pai da am fost tanara.. nici a mnei parinti nu s-o gandit ca
sa ne [ casatoreasca] ..da am avut baieti care vineu. Si cand eram.. pana nu o venit de ne o
 39

anuntat ca..( vrea sa o ia de nevasta viitorul sot) vineu la noi.ca ase mereu baietii sara. Doi,
tri cati erau, cat ne jucau duminica, eram prieteni. Si ii conducem pana afara, si sanatate .

E: dar nu erau numa baiati la care le erai draga?

S: nu, nu, care -ti placea, mai stateai cu ei, care nu, sara buna, sa-l conduci.... se duceau ca
le palcea sa marga..ieseu cand ieseu, cate doi tri, si care vroia sa steie cu mine, mai ramane
mai inapoie. Cu ala mai statem doua tri minute, cinci.minute.” sau Maria V, 69 ani „pai
atuncia era ase: mere ficiorii , amu tu -miesti prietena, io-s ficioru, sara viu la tine, pe ulita,
fata -l petrece, cand mere el, sta cat sta, nu sta tăte noptea..mai avem si io cate unu, ca uita
să marga acasa, ii era somn la tat.,Si nu vine numa la cine -i era prietena, ca se strangeu tri
patru, veneu tății buluga , era plina casa si la noi. Apoi, altii repede să duceu nu sedeu mult,
cam jumate de ceas, un ceas, si era si parintii de fata, povesti.. fel de fel de povestii..Era doi,
atata de trancanosi..cum sa spui..de... tăte le stie, si glume si rasuri, apoi zicea tata, zicea
cum de n-o venit spindarelu cu glumele lui, ala atatea rasuri face, de nu mai stiei ce sa te
faci in casa, no si apoi ase era. Merei si povestei o țîră cu el, il petrecei in casa, iesea
hălalat, merei si dupa ahăla, sa steie o tara cu tine in povesti. Si nu vineu numa la mine ca ii
eram draga, umblau cat ii satu, daca venea de cu sara la noi apoi mai mere la altele..”

Si Maria O, 80 ani aminteste de vizitele baietilor: ” nu era ca amu, sa se intalneasca pe drum

oări ase.. in casa, apoi fetele ieseu dupa ei afara.
.Eu: ieseau la care le era dragut , sau ..?
M: pai si care nu, ca să- i.. trebuie sa -i petreci pe tăți, ca apoi no..sa nu se supere
Eu: e, deci vineau mai multi baieti.
M : vineau mai multi ( lungeste multi ca intr – un strigat ) ca atuncia nu erau televizore , nu
era nemnic. Apoi se strangeau acolo, apoi tat povesteu.. noi torcem..
Eu: dar ei nu faceau nimica?
M: ei numa stau si povesteu, erau si cate cinci, erau mai multi..
Eu: si trebuia sa stai de gazda la toti.
M: apoi statei, dapi amu nu staiei .. dar nu statei.. ii petrecei sa nu-i muste cainele .. zisei no
haidati sa nu va muste cainele. Nopi cu care m-ai stateai.. ca trebuie sa si joci . Apoi daca
mergi dumineca la joc si nu il petreci, nu te juca .. ca no atuncia așe o fost..la joc.”

Vizitele facute seara in casele fetelor sunt oportunitate prin care ele observa si
critica comportamnetul baietilor dar si calitatile „Si ase l -am vazut io. Cum vineau aia, atunci
ficiori multi in casa, sigur ca aiesta era inainte de fi io sa ma logodesc. Vineu, cum zic, multi.
Si spunea fiecare ce avea in..nuca. Si mai poveste si ala [ de care ii placea ] , dar era mai
retras , nu ase orice sa vorbeasca, vorbe mai rar” ( Maria C, 74 ani ) sau Maria Verdele, 82
ani este vizitata de un baiat poznas, care avea darul de a vorbi frumos si juca foarte bine. El
este prezentat in antiteza cu un alt baiat, care o ceruse in casatorie, iar ea il refuzase „nu
 40

-mi placea de el , da era ficior ase tare priteneos ase..si no, nu stie prea bine sa joace, apoi
nu-mi placea de el, apoi dara era , care ti-am zis de Spindarelul, ca-i placea la tata sa vie,
era fluieros de gura.cand nu venea, zice tata cîtă ceilalti, mă da unde l-ati lasat pe
spindarelul de n ul-ati adus, atata radeu de el, cate ponturi face..atata juca de fain.”

Si timpul pe care fetele il petrec afara, cu baietii este limitat si controlat de catre
parinti.” Si o data am stat cam mult, si o iesit tatas-o din casa, si o luat-o la rost, si mi-o fost
rusine,si nu m-am mai dus altu, ca tare o zbierat la noi.” ( Grigore 76 ani)

Dupa cum prezinta situatia Reghina, existau case in care fetele si famiila nu sunt dispuse sa
socializaze foarte mult, la joc, la sezatori sau acasa. Existau fete care isi sting lampa pentru
a da impresia ca s-au pus la somn, sau fete carora nu le plac jocul si se intorc devreme
acasa „iara vineu, in alta sara, vineu unu sau doi, in alta data stangem lampa sa nu vie,
atunci nu era curent..cu lompa, Si trebuie sa iasa afara fata dupa ei, sa-i petrec..pai iesem
afara pă tarnat, sau unde stam, povestem si vineam inapoi in casa.El mere in drumul lui.”
(Reghina 78 ani ) sau tot ea „Eu decate ori jucam un joc doua si ma ducem acasa, da..nu
mai stau..

E; nu iti placea sa joci?

R; imi placea ..da.. dapoi dupa ce sa stau aici, era praf, uda ..strope pe jos cu galeata cu
apa, ș-apoi se lega de pantofi..n-o zic, nu stau ca ma duc” ( Reghina 78 ani)

Kligman (G. Kligman, 1998), arata cum in Ieud , munca nu este strict divizata intre
femei si barbati. Femeile pot ajuta la camp, in agricultura dar ele tot odata isi pot suplimenta
venitul prin crearea de articole vestimentare. Precum fetele din satul Batin, si autoarea
vorbeste despre fetele care aleg sa munceasca vara in cooperative, sau cos, pentru -si face
zestrea. Femeile organizeaza sezatori, unde iarna cos, iar alteori coc impreuna. Hora si
sezatorile au o semnificatie deosebita in ceea ce privesc relatiile sociale, deoarece ele
reprezinta ocazii de a muncii si de a face curte.

In Ieud, hora este initiata de baieti si are loc in ziua de duminica, dupa slujba si dupa masa
duminicala, sub o ciuperca din lemn. Aici participau tineri, copii si persoane mai in varsta
care supravegheaza buna desfasurare a horei. Desi era supravegheat de femei, jocul de
duminica este controlat de baieti. Autoarea spune ca intrarea tinerinerilor la dans se facea in
ordinea nasterii,aceasta intrare reprezinta un rit de pubertate, care ii delimiteaza pe
adolescenti, de copii .”Dansul permitea tinerilor barbati sa dea expresia ultima a virilitattii lor
Adeeseori strigaturile lor versificate improvizate puteau deveni instrumente de insulta la
adresa tinerelor femei (...) flacaii isi puteau exprima propriile sentimente prin aceasta
modalitate de comunicare permisa in public .Tinta barbatilor erau tinerele , ele trebuind sa fie
pasive si ascultataoare .(G. Kligman, 1998, p. 47)”. Odata ce fata era chemata la dans, nu
 41

putea sa isi refuze partenerul doar in cazul in care era angajata in alt dans. O regula pe care
baietii trebuiau sa o resecte este de a nu invita la dans o fata de mai multe ori, doar in cazul
in care are sentimente pentru ea. ” Jocul releva solidaritatea publica a barbatilor in opozitie
cu individualiatatea femeilor ,care erau puse in competitie directa una cu cealalta – exemplu
de dinamica a paradoxului patriliniar (G. Kligman, 1998, p. 47) „Atat hora cat si sezatorile
repoduc organizarea ierahica a relatilor sociale si diviziuneamuncii in forme condensate
simbolic.(G. Kligman, 1998, p. 49). Paralel sezatorile sunt asociate cu domeniul privat, cu
domeniul femeilor. Aici se aduna fetele pentru a lucra impreuna, brodeaza, cos iar la finalul
seriilor, la sezatori isi fac aparatia si baietii. In cazul in care la sezatoare se afla si o fata pe
care o placeau, baiatul o puteau invita prin diferite semne sa iasa , prin usa deschisa sau
batut in geam. Fetele aici au capacitatea de a refuza invitatie in timp ce la joc, sunt obligate
sa o accepte.

Sezatorile, dansurile organizate in zilele de duminica dar si iesitul pe ulita reprezinta

principalele oportunitati de interactiune a tinerilor, pentru anii ’40, ’50, si ’60, acestea sunt
spatiile unde se creaza relatii amoroase.

4.3 Aranjarea casatoriilor- vraji

Dupa cum am aratat in capitolele anterioare, interactiunea dintre fete si baieti se

desfasoara in anumite contexte si este guvernata de norme si valori impuse de societate.
Nici casatoriile si aranajarea lor nu sunt lipsite de acest control social, excercitat in cele mai
multe cazuri, de parinti.

Se pot distinge in privinta curtarii, petitului si a casatoriei, doua perioade delimitate de

colectivizare care, pe langa schimbarile economice, aduce importante schimbari in viata
sociala a satului.

In cazul casatoriei, desi existau cupluri care ajungeau sa se placa in urma interactiunii de la
joc, a statului la sezatori sau a iesitului pe ulita, putini sunt cei care se casatoresc in functie
de preferitele lor. Un rol important in luarea deciziilor il au parintii, adesea ei decid cu cine ar
fi mai bine ca fata sau baiatul lor sa se casatoreasca sau varsta la care fetele pot fi cerute in
casatorie, deci varsta „ la care sunt de maritat”.

Inainte de colectiv, averea si orginiea familiei este un factor important dupa care se
alegeau partenerii, astfel creandu-se o piata matriomoniala foarte selectiva. Desi vorbeste
despre societatea secolul al XIX-lea, Eva Ilouz (Ilouz, 2015) arata cum, in acea perioada
pietele matriomniale erau destul de restranse, dezvoltandu-se doar pe orizontala existand un
numar redus de parteneri din care se putea face alegerile. Aceasta caracteristica este
 42

observata in anii de dinaintea colectivizarii in satul Batin. Piata partenerilor era impartita in
doua categorii : prima este compusa din familiile gazde, bogate iar cea de a doua, din cei
saraci si mijlocasi. A fi gazda este definit prin detinerea de animale, de pamant sau bunuri
intr-o cantitate mai mare comparativ cu restul satului. Ceilalti, erau fie persoane sarace, sau
de conditie medie, fie persoane care nu aveau pamanat . Topan (Țopan, 2005) sustine ca
dupa colectivizare, doar trei familii puteau fi definite chiaburi, de aici, putem deduce nivelul
mare de saracie la nivelul satului

Piata matrimonaiala pentru tinerii proveniti din familii de gazde, sau cu un renume in
sat este destul de restransa, fiind deseori imposibil ca toti copiii sa isi gaseasca in sat
parteneri din aceiasi pozitie sociala. O modalitate prin care piata de parteneri se extinde
este, dupa cum am discutat si in capitolul precedent, mersul al joc in alte sate. Mersul
latureni ofera posibilitatea ca tinerii sa isi gaseasca un posibil partener. In exemplul prezentat
anterior, I.H., fiu de gazda care nu isi gaseste sotie in sat, pleaca in cautarea uneia, calare
prin alte sate. Nereusind insa, se casatoreste cu o fata din vecini nu foarte bine vazuta,
probabil presat de varsta inaintata pe care o avea.

Gail Kilgman arata ca si in Ieud, pozitiile social sunt definite prin trei categorii, a
gazdelor, a celor mai saraci, sau mijlocasilor, in Ieud, diferentierea este mult mai complexa.
Autoarea spune ca ”gospodari , mari proprietari, si deseori nemes echivala cu apartenenta la
o clasa sociala mai buna, ceea ce influenteaza alegerea partenerilor (...)in general optiunile
matrimoniale sunt influentate de deosebirile de stare: casatoriile sunt contractate intre familii
de acelasi rang(..)casatoriile apartind intre indivizi de ranguri diferite nu sunt doar
descurajate dar si imposibile.” (G. Kligman, 1998, p. 31) Casatoriiile se realizeaza int-un
cadru local restrans, doar incepand cu rudele de rangul al treilea. Cei din categoriile sociale
de la baza ierarhiei satului tind sa se casatoreasca in sat, iar cei mai bogati isi exitnd piata
matrimoniala in alte zone invecinate. Aceasta practica se schimba o data cu inceperea
industrializarii si migrarii tinerilor in orase.

In Batin, controlul parintilor in alegerea partenerilor este destul de pronuntat, mai ales
in cazul celor care detineau mai mult pamant, si puteau fi numiti gazde. Acest control se
datoreaza dorintei de a pastra un numar mare de hectare de pamant in proprietatea familiei,
de a se reproduce pozitiile sociale,iar un doilea motiv, este cauzat de rusinea si barfele care
le poate crea o casatorie nepotrivita.

Consimtamantul fetelor si a baietilor in ceea ce privesc casatoriile este cerut, dar

adesea este formal. Copiii, in calitatea lor de tineri trebuie sa respecte dorinta parintilor, mai
varstnici, care impun ordinea sociala a satului. Averea este factorul care creste potentialul de
viitori parteneri a persoanelor ajunse la varsta casatoriei ” si atuncia ase era ..pentru ca vezi
 43

domne sa meri dupa ala ca are pamant mult, ca le tebuie sa fie gazde, sa aiba pamant. Mai
erau si oameni saraci care nu aveau pamant, dar ei..era unu gazda si unu sarac,, nu le
placea.. ca sa iaba mult pamant” ( Maria O, 80 ani), De asemena, harnicia, sau
performantele la dans pot conta destul de mult cand este vorba de mariaj.” O fost faina ,
da..si pe Iacob l- o pus masa sa o ieie pe asta..pe soramea..ca el vroia sa o ieie pe
Melentina. Si la masa lui nu -i trebuia pe Melentina, avea numa unsore si pudre si ei ii
trebuia sa munceasca..sa fie mai muncitoare...era fara pamant.mai saraca ( Melentina)”
( Rafila 72 ani ),

Casatoria nu este o decizie care -i priveste doar pe cei doi parteneri, pentru a se face un
astfel de aranjament, iau parte pe langa parinti, si alte rude, in special unchii si matusile
.Totusi, cuvantul parintilor joaca un rol decisiv, si de cele mai multe ori tinerii ajung sa se
casatoreasca aranajati astfel, fara sa isi cunoasca foarte bine partenerii, sa-i indrageasca
sau sa isi doreasca casatoria.

Maria O, 80 ani spune ca se casatoreste la indemnul tatalui „ M: apoi sa iti spun

ceva.. sti cum o fost atuncia? Atuncia o fost ase; ca trebe sa asculti de parinti, no ca ar și
bine așă să te măriți. Io chiar după omu aiesta care m-am maritat, chiar tata o zis sa ma
marit ca aiesta nu m-a bate, ca aiesta a si.(fi) așă (Maria O, 80 ani) dar dorinta tatalui era
dublata si de faptul ca ginerele facuse armata la Petrosani, deci exista posibilitatea ca el sa
mearga miner, ceea ce nu s-a intamplat. Si Maria C, 74 ani subliniaza ca respectarea
deciziilor parintilor este cruciala, invocand argumente religioase „Dar adevarul ca adevar ala
intim, adevar adevarat: io nu m-am putut ratoi si apune.. Ca zice in 10 porunci, sa iti
cinstesti parintii. Io am imprimat ca trebuie sa -i ascult . Nu am putut sa ma revolt, si sa ma
opun .Ase ca trebuie sa ascult....

Tot Maria O, 80 ani, poveste o mica istorioara a unui fete foarte frumoase din sat, Florica,
care avea iubit destul de chipes, insa parintiii ii impun sa se casatorea cu un alt baiat din sat,
provenit dintr-o familie cu mai mult pamant. Florica fuge de acasa, dar este readusa inapoi
de tata. „o fost, o fost bugate. Era una, Florica lui Burghelu..aia..ihm.. si aia, o maritat -o
tatas-o in sila dupa Burghelu, si ase o fost de faina.. faina o fost si batrana, si batrana era
faina.. o sti? Apoi o mers dupa piticu ala (...)e pai no..o maritat-o tata-o dupa Burghelu, ei i-
o fost dragut unu de pe vale, Plăianu, nu-l stii..Si o fost ficior fain,(...) da o batut-o de o mers
dupa Burghelu..Apoi asta fugit de el la Sărmătin, aicea,peste dealurile astea in colo.Apoi
tatas-o Radea, o mers pe vale,acolo la Ficiorul ala, sa vada ca nu -i acolo, ca o auzit ca -i
acolo..Pai nu o fost acolo, pai oameni astia, o fost oameni de treaba, vai zice, cum sa fie,
doamne fereste..
 44

Eu: da maritata o fugit?

M: maritata dara, si o fugit de el,..era ase..bautori.. si o avut pamant,si jie(vie) si multe.. da
o gandit sa nu o deie dupa Plaianca , ca ala nu -i gazda, da si ala o avut pamant..ase se
uitau..o fost un om fain, nu jumatate de ouam” ( Maria O 80 ani)

Reghina 78 ani, Maria C, 74 ani si Maria Verdele au si ele o poveste de dragoste

destul de trista. Din cauza pozitiei lor sociale, nu sunt acceptate de familiile baietilor pe care
ii indrageau. In exemplele lor, se poate vedea nu doar importanta deciziei parintilor, cat si a
celorlalte rude din familie. Matusile si mamele par sa lege tinerii intre ei, sa ii convinga, sau
din contra, sa se opuna. Rolul tatalui este mai presus, el intervine doar in situatii mai
dramatice, cand fata fuge de acasa, cand ramane insarcinata, sau cand opune rezistenta in
privinta casatoriei .

Astfel, Reghina 78 ani are un iubit, care ii este var, iar din aceasta cauza parintii le interzic
sa se casatoreasca, desi ei doi se plac foarte mult. Baiatul in cele din urma pleaca la mina,
iar Reghina 78 anise casatoreste cu altcineva.” apoi m-o mai cerut, da am fost un pic de
neam si nu m-o lasat parintii sa ma ma duc(..), nu se baga , da mi-o spus..vezi.. ca esti..
suntem nemauri, si..nu adica.. rudenie..cum sa spui..ca amu sti care ii..nu, nu te lasam sa
meri dupa el, zice ,ca suntem nemauri. Si ase lui tare i-o placut, si io as fi vrut, dapoi,daca o
zis ca ase,ca nu (..)tăt am stat ase la baiatul ala, ca dade dade m-or lasa parintii, s-apoi
daca nu m-o lasat , o trebuit sa ma duc dupa ăsta, daca am fost neamuri..si no.. noi ne-am
placut tare amandoi, de tot (...) ba da, am stiut , da..daca noi ne-am placut..degeaaba am
fost neamuri, Noi ne-am placut, si no.. el tare s-o suparat de tăt si s-o dus, io n-as fi vrut,
dapoi..daca as-o fost” ( Reghina 78 ani) tot ea subliniaza importanta cuvantului parintilor si a
faptului ca tinerii trebuie sa isi accepte soarta. Ajunsa deja la varsta de 22 de ani, este
nevoita sa se casatoreasca cu primul care o cere in casatorie, pentru ca ajungea la limita in
care era privita in sat ca fata batrana „nu , un pic era mai mic ca mine, cu vreo doi tri ai,
aiesta o fost numa cu un an mai mare ca mine, ne-am potrivit.Asta o fost sa fie a mneu, nu
am avut ce face , numa ase” sau „: trebe sa asculti si de parinti.. si eram rude apropiate..ca
nici masa lui n-o vrut ca sa ma ieie pentru ca..p-an ce am fost neamuri” (Reghina 78 ani)

Si povestea Mariei Verdele, este despre interventia matusii baiatului pe care il placea ,iar din
cauza situatiei lor diferite, el mai bogat, ea saraca, casatoria nu are loc „Io n-am vrut sa ma
duc dupa aiesta.. am avut si eu unu mai aproptiet, da nu l-o lasat matusa- sa, sa vie la noi,
sa sa insoare cu mine, ca o zis ca io-s saraca si el ii gazda..
Eu: si ase era, gazda?
MV: apoi ase o fost.. el o avut dara mai mult pamant..o ascultata-o pă matusa-sa..apoi daca
l-o tăt hoherit, tăt i-o zis sa nu vie la noi, vinea numa ase pă ascunsu..pă la joc pă ascunsu
ne nedem” (Maria O, 80 ani)
 45

La fel este si cazul Mariei C, fata si ea mai saraca, initial are un iubit mai bogat, cu care nu
se poate casatori, fiindca parintii baiatului nu ii dau voie. Intr-o alta ocazie, cand este ceruta
in casatorie intervin parintii pentru a o convinge sa se casatoreasca. Ulterior, logodnicul ei
este aranjat de rude cu o alta fata, singura la parinti ”si ca si satu, aiestea lu Coceanu, pe
care acuma cred ca -i mai cunsoti decandesti la noi, o fost 11 frati. Acuma sigur ca si
neamurile, ca si.. parintii, cătau un loc unde sa se casatoresca , sa aiva loc, sa aiba casa.
La Ciurlau , acolo unde ii ..( se gandeste , spune categoric, ) la ciurlau , ca numa Ciurlau ala
ii in sat., pe Valea Magurii se mere la ciurlau .Acolo o fost fata singura la parintii, eram de-o
seama noi, si cu aesta, am mers la scoala. Si era singura la parinti, si era tare bine, ca aicea
erau 11 frati, si numa bine era loc de un ficior acolo.Asa..Hee. Cand o vazut parintii ei, a
fetei, poate ca si ea, ca io ma marit cu asta , s -o dat peste cap, s -o dus la nemauri , s-o
povestit, si o susotit: tu cel mai bine ii sa vie Simion la noi, ca noi aiciea ni, ii un loc de un
ficior, ii loc de ase.Dece sa o ieie pe aia, ca daca o ie pe aia trebe sa isi faca casa, si facut
de căsi erau o greutate mare, nu oăricum„(...) ca sa vedeti, ca o venit a lui Fluturu si
neamurile alea si alea, si o stat de socramea, dara de Cocenoia,de mama lor, ca sa -l deie
pe Simion la Ciurlau de ginere, ca asa ca-i bine , ca i -la ea”. si tot ea observa cu tristete
acest obicei de a impne casatoria cu forta a tinerelor „da.. Noi . ziceai.. eu am gredina aicea
si tu ii faci casa pe gradina, si i – o pus la-olalta.. asa era..rareori unde.. daca fata cumva
isi ..( pauza) avea dragut .. daca.. Nu se prea nimerea sa se marite chiar cu dragutu.. ca
stiu di ce.?. trebuia sa se marite.. ( se gandeste )asta era atunci cu mine... Io am ramas ase
uimita cand am vazut chestiile astea .. dara stiu ca s-a maritat... inca traieste fomeia asta..
acolo sta( se gandeste ) iesita din sat..in sus , la rujii. Acolo in sus..O fost mireasa cu cununa
pe cap, in ziua ospatului o batut o tatus- o cu jdiciul ala ce mana vacile, ca nu o vrut sa
marga la cununie cu ala. ...cu mirile ala. Si-o batut –o si o mars la cununie.’ ( Maria C,74 ani)

Atat in cazul casatoriei Anastasiei cat si a Mariei O, rudele isi asuma rolul de a convinge si
sfatui tinerii „Si apoi, daca o zis tata , ee ca apoi tat ziceau fomei, niste nemuuri de a lui, ca
no, ce zic, ma duc, oări nu ma duc dupa el, Apoi io am zis, cum zice tata. Daca tata zice sa
ma duc, ma duc.” Sau Anastasia „si el ( sotul ) fratele lui masa, am fost in vecini acolo, si
apoi( ii spunea ) *ie-o pe asta, ca asta -i buna, ca o cunosc, ca no ase, si o zis cătă măsa si
căta tatas-o, o venit si unteșus-o ăla, o venit la noi a peți , cu tatas-o , cu fratele lui masa,
avenit la noi a peti intr-o săra..no ase o fost situatia” si tot ea ” Parintii, de vroia tineretu, de
nu vroiau, parintii (ziceu) voi va luati la o lalta, ca sa nu piara gazdusagurile.”

Avand in vedere aceste aspecte, se poate observa rolul social pe care institutia
casatoriei il are: casatoria nu este uniunea a doi tineri care se iubesc, deseori, aceasta este
doar un rit de trecere, prin care adolescentii depasesc stadiul copii si se pregatesc sa ajunga
adulti. Maday (Hollos & Maday, 1983), arata cum, regimul comunist nu schimba foarte mult
 46

modalitatea in care parintii isi excercita controlul asupra copiilor lor, si in anii ’ 70, se asteapa
ca, copiii sa respecte deciziile si impunerea aitoritatii parintilor, in special in alegerea
partenerilor. Verdery (G. Kligman, Verdery Khaterine, 2015) spune ca „ suprafaţa de pămînt
deţinută de o gospodărie influenta modul în care copiii familiei respective puteau să se
căsătorească. şi, ca atare, să reproducă, de-a lungul generaţiilor, statutul social al familiei.
Fiicele primeau de regulă pămînt ca zestre, dacă se putea, iar fiii îşi împărţeau moştenirea
rămasă. Pentru orice gospodărie afară de cele lipsite de pămînt, transferul de pămînt (real
sau înscris în testament) era condiţia fundamentală a căsătoriei. O căsătorie într-o familie
bună fără a aduce mult pămînt era posibilă, dar dificil de realizat. Ca atare, părinţii exercitau
o mare înrîurire asupra copiilor lor, mai ales în gospodăriile înstărite. Întrucît generaţia mai în
vfrstă îşi rezerva proprietatea asupra unei părţi din pămînt pînă la moarte, acesta din urmă
servea şi ca un soi de pensie” (G. Kligman, Verdery Khaterine, 2015, p. 105)

Colectivizarea aduce cu sine trecerea pamanturilor si a animalelor in proprietatea

colectiva, care aduc schimbari majore in viata economica si sociala a satului. Aceste
schimbari transforma satul si taranul traditional, transfromare resimtita de satenii mai in
varsta, care au luat parte la evenimente dinainte colectivizarii.

In ceea ce priveste casatoria si intreg procesul alegerii partenerilor, in primii ani dupa
colectivizare „ traditia gazdelor” inca se mentine. Daca nu mai este vorba de avere si
pamant cand vorbim despre alegerea partenerilor, in primul deceniu dupa colectivizare se
tine cont de originea sau numele din sat. Fiind membru al unei familii care inainte de
colectivizare era gazda, orginea era recunoscuta mult timp si dupa aceasta, insa pozitia
sociala nu mai cantarea la fel mult in balanta aranjamentelor matrimoniale

Dupa instaurarea comunismului, are loc o industrializare accentuata, este nevoie de

tot mai multa forta de munca calificata, se infiinteaza scoli profesionale, astfel incat o mare
parte din populatia rurala este antrenata in procesul urbanizarii si industrializarii.

Daca fetelor in anii ’60 si ’70 le este rezervat rolul de slujnice, si uneori tinerele din sat
pleaca pentru a lucra in industrie, pentru baietii, principalul mod de a-si castiga existenta
este munca in sectorul minier.

Statutul de miner dupa colectivizare, echivaleaza de multe ori cu pozitia de gazda

anterioara acesteia, deoarece pontentialul partenerilor creste.Un baiat care lucreaza la
mina, este mai bine vazut de parintii fetelor, si deseori, in casatoriile in care dorinta lor
primeaza, parintii aleg pentru fetele lor, baieti mineri. Deseori, si din perspectiva fetelor,
minerii reprezinta o partida mult mai avantajoasa decat ar fi de baietii din sat.
 47

Cazul Mariei V 69 ani este cel mai relevant in ceea ce priveste importanta statutului de
miner, dar arata si cum, fiind un numar mare de fete in familie, parintii ii impun sa se
casatoreasca cu un vecin , mai mare cu 8 ani, pe care ea abia il cunoaste. Casatoria este
aranjata in absenta mirilor:” E: era planuit de ei, de parintii dumitale ?
Mv: si de ăia si de aieștia
E: deci au facut totul fara dumneata?
Mv: no bine ( accent pe i lungit ) si păsemne sa fi trimăs ceva scrisoare.. amu nu stiu, mama
cred ca, Dumnez o ierte, si o primit domna( unde lucra) scrisorea, da nu mi-o dat-o, sî no,
io sa viu acasa, de sarbatori. * Nu te ducetu, ca nu mai vi* ea o citit scrisoarea, si o stiut ca
ce.. E. nu l-am cunoscut? Nu o fost din Batin?
Mv; ba da, dar tat pe la mina o lucrat , pe la Bilard..si ce am putut io sa il cunosc.. diferenta
de 8 ai o fost..de unde sa il mai cunsoc eu?(...) apoi ce sa zic? Ca o zis, Dumnezo s- o ierte
mama..zice, *nu te marita tu, stati tăte pe capul meu*. Ca eram șasă..si nici una..io am fost
a doua..aia mai mare nu o fost nici aia maritata, ca dupa ce m-am maritat eu, s-a maritat, ca
eu m a-m maritat prima, si apoi s-o maritat astea..” Sau „ pai mai mai erau si ase, si ii lasa
parintii..ce sa faci... minerii aveau bani,,si parintii vroieu.. Asa o gandit si tata meu,ca sa duce
la mine( viitorul sot ) ee dapoi nu s -o dus, si apoi care o mers la mine o iesit din sat, acolo
s-o castigat mai bine..” ( Maria O, 80 ani)

Sau Maria C, 74 ani spune ca fetele fura baietii mineri, ramanand insarcinate, pentru ca
astfel, baiatul sa fie obligat sa le ia in casatorie „ Bine, io nu am avut gandu asta, nici de a-l
fura, nici de al obliga .Ca erau fete care procedau asă, Ca atunci erau obligati sa se
casatoreasca cu fata. Era.. asta era bine impamantenit in sat. Chiar uita -te , aicea a fost
doua surori, doua surori { locuiau langa ] , la biserica, si o avut ambele fete. Si ce o facut
una? Fata lui asta, o ramas gravida de unu de aicea, de tata lui Marinela.. sa zic. Si sorasa
asta -lalta stie ca fata lui Tărațosa era gravida de Indrei .O avut o fata si s-o dus si -o maritat
-o.. O maritat sorasa fata cu Cutarica , ca sa nu o ieie pe asta gravida. Desi asta, cand o
pornit pe drumul asta, cu gandul asta o pornit... că lucră la mina si avea bani.. si o gandit
ase: pui mana pe el, ca atuncia pe mine ma scoate din Batin, si ma duce acolo la mina, si is
cu banii in mana.Si cand colea, aialalta o umblat( ca apoi nici nu o mai vorbit ele ca surori..
da ca sora ,sa faci asa ceva..”(Maria C, 74 ani)

Intamplator sau nu, numeroase fete ramaneau insarcinate, iar obligatia sociala a tanarului,
impusa si de familiei este de a se casatori cu fata. Obligatia era una sociala si morala, iar
pentru respectarea ei, intervin parintii „ si Lena lui Soricu..badet-o Gore era cu ea si cu inca
una. Pe asta o ducea acasa cand se facea bal, si ramanea cu Lena. Si amandoua se stieu
una de alta. Si bag sama ca Lena o ramas groasa (insarcinata), si a trebuit sa o ieie de
neveasta , ca nu o avut ce face” ( Maria V, 69 ani) sau „ Atuncia cand lasa pe o fata gravida,
 48

il cam obligau parintii sa o ieie, aiesta lui Moartea.. Moartea batranul, nu l-o lasat pe Iacob,
numa sa o ieie pe asta, daca o fost saraca, da i-o platit pensie alimentara, da i-o ramas o
pata pe fata, neam de nemaul lor nu o fost asa” ( Maria Verdele 80 ani)

Pe langa un venit destul de mare pe care sotul miner il va aduce in casa, exista de cele mai
multe ori posibilitatea ca fetele sa iasa din sat, si sa se stabileasca in orasele miniere, toate
acestea, in conditiile in care satenii din perioada interbelica, ies putin din perimetrul satului.

O alta caracteristica importanta care se ia in considerare cand vine vorba de

casatorie, este statutul de fata unica a familiei. O fata singura la parinti, este deci o partida
mult mai avantajoasa pentru orice tanar, din punct de vedere economic. Avand in vedere
greutatile financiare pe care tinerii casatoriti le intampinau in vederea construirii unei noi
gospodarii, a merge de ginere intr-o casa impreuna cu sotia si socrii , reprezenta o varianta
mult mai acceptata. Maria C, 74 ani se logodeste cu un baiat cu care vorbise prin scrisori cat
timp el era in armata.Dupa ce acesta isi manifesta intentia de a o cere de sotie, Maria devine
destul de sceptica in privinta casatoriei, si accepta doar la indemnul parintilor ei.Ulterior,
baiatul este impins de rudele lui sa se casatoreasca cu o fata singura la parinti, iar el
accepta.De remarcat este ca, a doua logodnica este plecata ca slujnica in alt oras, iar
aranjamentul este facut in lipsa ei, dar probabil cu consimtamantul fetei. In orice caz, tanarul
nu isi cunoaste foarte bine viitoarea mireasa, dar totusi, face nunta.

Un alt factor care regleaza casatoriile este plecarea obligatorie a tinerilor in armata.
Mersul baietilor in armata, care are loc dupa implinirea varstei de 18 ani, influenteaza si
momentul in care ei incep sa fie interesati de casatorie. Multe din casatorii au loc doar dupa
intoarcerea lor, dar de asemena , sunt si cazuri de cupluri care se casatoresc inainte. Motivul
tine de faptul ca, exista posibilitatea ca in timpul plecarii lor, fetele cu care discutau intre timp
sa se casatoreasca cu altcineva. Anastasia povesteste ca refuza cererea in casatorie a unui
baiat fara armata facuta, pentru ca, se temea ca, dupa intoarcerea acasa, el nu ar mai fi dorit
sa se casatoreasca cu ea, dorindu-si fete mai tinere.Vorbind despre actualul sot, cu care se
casatoreste inainte ca el sa isi fi facut armata, Anastasia spune ca de nu s-ar fi intamplat
evenimnetele in acea ordine, ea nu l-ar fi astepat si s-ar fi casatorit cu altcineva. ”I- atrebuit
insurat, si s-o gandit sa nu ma piarda si o umblat tăt dupa mine, sa nu ma piarda.De se
insura dupa armata,pana venea, poate ma lua altu.”( Anastasia 69 ani)

Si Rafila 72 ani prezinta situatia unuia dintre fratii ei, care in timpul in care el era in aramata,
fata cu care discutase se casatoreste cu altcineva Din nou, cu o alta ocazie el isi pierde fata
in favoarea altui baiat din sat, care i-o ia inainte „frate -meu o vorbit ani de zile , de tineri cu
Lenuta lui Durca da frate-meu o mers in armata, si pana o mers in armata, o iesit din armata
Vosi a lui Durca si sa insurat cu ea...o luat-o... si(fratele ) o vororvit cu a lui Roman femeie ..
 49

a lui Tulucu...no.. o vorbit cu Reghina 78 ani.. si si ala o venit din armata si i -o furat -o la
frate mio Si frate-mio.. s- o nacajit si o mers in Țop, ca sa isi gaseasca fomeie.”

Gail Kilgman vorbeste despre statutul de ginere in casa fetei si obligatia indeplinirii
stagiului militar. Ea arata ca de cele mai multe ori soacra ajunge sa stea doar cu o nora in
casa, deoarece totii fiii,cu exceptia mezinului, trebuie sa se casatoreasca si sa se mute ,
casatoria baietilor relizandu-se in urma indeplinirii stagiului militar si avand loc in ordinea
nasterii. In cazul invers, cand o familie are un singur copil, si acesta este fata, ginerele vine
in casa fetei. Autoarea spune ca pozitia de ginere in casa sotiei este la fel de neplacuta ca si
cea norei, in casa soacrei. „In aceasta situatie pozitia ginerelui este la fel de proasta ca a
norei care locuieste in casa sotului. Ambele situatii duc la pierderea sinelui social si la
pierderea indentitaii (..) intr-un fel conditia ginerelui este mai proasta decat a nurorii
deoarece ea violeaza normele acceptate ale patrilocalitatii (G. Kligman, 1998, p. 39).
Folosindu -se zicatori si cantece populare din zona, autoarea evidentiaza cum barbatii sunt
indemnati sa isi contruiasca orice fel de casa, doar sa nu mearga de gineri. Insa pozitia de
ginere in casa sotiei nu este asa prost vazuta ca a persoanelor necasatorite, celibatul este
rezultat al unui comportameet antisoacial inacceptabil, o inversare a ceea ce trebuie sa se
intample.

Aranjarea casatoriilor, impreuna cu implicarea a numaroase rude in procesul alegerii,

de la parinti, la matusi si unchi, demostreaza caracterul de ritual al nuntilor. Alegerea de
foarte putine ori este facuta in functie de dorinta fetei, pentru ca, ceea ce primeaza nu sunt
sentimentele cuplurilor, ci reproducerea ierarhiilor, pozitiilor dar si respectarea normalor
sociale.

4.3.1 Vraji

Vrajile sunt o modalitate indirecta prin care se incearca atragerea unui partener, dar
ele nu se folosesc doar in problemele amorase, fiind rezolvarea a multor probleme sociale,
medicale si de alta natura. In limbajul popular, acestea sunt denumite bozgoane si implica o
serie de descantece si diferite obiecte magice. In cazul varajilor de dragoste, se folosec
substitute ale bauturilor sau mancarurilor, iar pentru altfel de vraji, sunt utilizate samanta a
diferitelor plante. Femeile din sat sunt cele care se ocupa exclusiv de vraji, in special, fetele
tinere sunt cele care fac descantece de dragoste baietilor pe care -i placeau si care nu aveau
sentimente reciproce.

Pentru De Beauvoir, Femeia este femeie- Mama, femeie -moarte. Germinatia este
comparata cu moartea si crearea, iar din aceasta cauza fecundarea reprezintand in viziunea
 50

autoarei tot moarte. Misticitatea femeilor vine din toate aceste asocieri ale ei cu natura, cu
moartea, cu viata, dublate totodata si de misterele corpului feminin. Din aceasta cauza,
exista numeroase mituri legate de femeia aflata la menstruatie, de sangele menstrual dar si
de uter „ pantecele” femeii. Femeie in acea perioada este impura, este murdara , izolata. In
trecut, provenineta sangelui menstrual era incerta, din aceasta cauza i sa dau numeroase
functii, creandu-se o serie de prejudecati si credinte in legatura cu el. Sangele era ori rau,
murdar, ori devena vindecator .”In societatile matriarhale, virtutile atasate menstruatiei sunt
ambivalente, pe de oparte ea paralizeaza activitatile sociale, distruge forta vitala, face sa se
ofileasca florile (..)dar are si efecte binefacatoare, sangele menstrual este utilizat in
prepararea bauturilor dragostei, a leacurilor, in special pentru vindecarea ranilor sau a
taieturilor (..) sangele in sine este un element sacru, patruns mai mult ca oricare altul de
mana misterioara care este in acelasi timp viata si moarte.Dar puterile malefice ale sangelui
menstrual sunt mai singulare. El intruchipeaza esenta feminitatii. De aceeea scurgerea lui
pune in pericol femeia insasi, a carei mana este materializata ” Din aceasta cauza ,„ea
permite si astazi societatii care s-a separat de cosmos si de zei sa pastreze firul comunicarii
cu ea(..).Ea (femeia )si-a pastrat pana astazi aceste puteri ale divinitatii,este medium,
ghicitoare, prezicatoare in palma, aude voci, are vedenii”(De Beauvoir, 1998, pp. 211-212).

Si Gail Kligman prezinta in aceiasi maniera, puterea magica a femeilor, ca rezultat al

paradoxului patriliniar. Ea spune ca „in trecut fetele faceau in grup farmece rituale de
dragoste pentru a atrage flacaii(..) descantecele si farmecele procedeaza prin inversiune.
Daca baiatul actioneaza altfel decat i se cere, il va ajunge blestemul- sa cuceresti un fecior
facandu-l sa renunte la alte torcatoare, competita fiind o consecinta a paradoxului patriliniar,
Atat hora cat si sezatorile repoduc organizarea ierahica a relatilor sociale si diviziune a
muncii in forme condensate simbolic.” (G. Kligman, 1998, p. 49)

Andrei Oisteanu spune ca „ pentru gandirea arahaica traditionala, vaginul era

perceput ca un loc prestigios al corpului femeii, dar si periculos , din punct de vedere magic,
un loc ravnit si detestat, plin de mistere de delicii dar si de pericole neprevazute(..)fara o
protectie magico rituala asigurata, patrunderea in acest loc primejdios presupune, pentru
mentalitatea tarditionala, riscul unui grav pericol, dar si privilegiul unei posibile renasteri.
(Oisteanu, 2016, pp. 68-69)” In opinia lui, ordinea patriarhala este evidentiata si intarita de
religie prin marginalizarea femeilor, prin intaietatea barbatilor in primirea invataturii lui
Dumnezeu, si prin locurile atribuite in biserica fiecareui sex. Femeile sunt asociate cu
diavolul, sunt pacatoase, necurate datorita menstrelor, dar prin nastere si alaptare devin
pure. Exista o disociere intre femei si mulsul oilor sau venirea lor la stana. Daca o femeie la
menstruatie merge la stana, in cultura traditionala, se crede ca ea ar murdari laptele, ar face
animalele sterpe.
 51

Caracterul magic al vaginului, este dat de sangele menstrual, himenal si placentar, ”Femeile
evreice din spatiul romanesc, dupa nastere, sunt obliagte sa treaca printr-un ritual de
purificare ca sa nu se spurce copilul, cred taranii din zona faragarsului (...) trebuie ca la
prima alaptare, mama sau doica sa nu fie la ciclu (Oisteanu, 2016, p. 77) de asemenea,
femeia la menstruatie are puterea de a strica laptele, din aceasta cauza ea nu are voie sa
mearga la stana in aceasta perioada a lunii. Si tot el referindu-se la perioada anilor 1930-
1940 citeaza un fragmnet referitor la fetele din zona fagarasului ” fetele fac feciorii sa le
ieie de sotie, punandu-le in rachiu randuieli,sange menstrual, si apoi tanarul, nu se mai poate
desparti de ea.” (Oisteanu, 2016, p. 295) Tot ca afrodisiace, se folosesc tinctura de catarige,
ambra, mac , care creste potenta sexuala a barbatilor, si libidoul femin.

Si H. Stahl (Stahl, 1939) spune ca intr-o monografie a satului o importanta

deosebita o are si studierea plantelor si a proprietatilor lor vindecatoarea, sugerenad aici , ca
exista in mediul rural, practica vrajitoriei si a descantecelor care trebuie analizata.” Culese în
anumit timp, uneori de anumită persoană rostind anume cuvinte, ele se folosesc îii medicina
umană şi veterinară, ca leacuri, adică la bolile oamenilor şi vitelor, sau la făcutul şi desfăcutul
vrăjilor(...)De asemeni legendele privitoare la plante şi la animale trebuiesc culese. Mai târziu
când vom studia medicina sătească, vrăjitoria, credinţele, vom folosi lucrurile adunate acum.
”(Stahl, 1939, p. 41)

„Fiecare din aceste izvore de credinta si de practici are agenti ai ei, adica de oameni care o
porpovaduiesc.Dar practicile pot fi facute si de gloata intreaga , stransa la olalta, in mari
ceremonii. Sau in sfarsit, pot fi facute de fiecare om in parte, adica difus(...) sau magicul: isi
are profesionistii lui: babele descantatoare vestite in sat si pe care le platesti pentru a-ti face
sau desface. Poate fi facut insa si difuz , de fiecare in parte, de anumiti oameni practicand
anumite rituri care ii indeamna fie sa faca ceva, fie sa nu faca.(Stahl, 1939, p. 43)”

In satul Batin, Maria O, 80 ani, desi foarte putin cunoscatoare in detaliu a felului in
care se fac vrajile de dragoste, spune ca , pentru a se indragosti un baiat de o fata, fata
pune bautura baiatului putin snage manstrual. Pentru ca licoarea sa isi faca efectul, trebuie
rostite descantece uitate ” M: apoi se zicea ca le pune in jinars ( tuica) le punea la baieti,
cand era ospat, atunci aveau fetele oăieguta, ca erau druste, zice ca le- o pus cand o
fost ..,mi si greata sa zic, cand o fost bolnave, in jinars indulcit, ca sa nu se cunosca, si sa le
indrageasca. Am auzit si io..” sau Rafila, nepoata unei batrane care facea vraji in
,cunoascuta si in alte sate spune „: eu nu stiu cum faceau..pai asa era vorba candva .. ca le
dadea carnat sa mance, pe care si- l bateau de cur si nu stiu cum ziceau, aveau un fel de
descantec...nu am patit deastea.. dar auzeam pe batranii cum era ” sau tot ea „ Marea lui
 52

Jebu.. cand sa maritat. Asa ziceau.. ca aia facea deastea... sa ducea la baie si ..de carnat
povestea.. doamne iarta -ma .. prostii, daca asa o fost lumea cu prostii.. prostii vorovesc.”

In cazul bozgoanelor care nu implicau legaturi de dragoste, ele se faceau cu diferite

boabe de samanata „ alea cu samaturile, alea is vraji, is vraji cumsecade, ase se fac vrajile,
tăte bozgonele acolo, si trebe sa descante cum fac tigancile astea. Ase se fac, tăte legate la
olalata, malai, de grau, fasole, tăte intr-un ciorap, da le lega așă , astea is graunte , astea
fasole..sa ramana distanta intre ele.” (Anastasia 69 ani )

In sat sunt cunoscute si povestite numeroase intamplari cu persoane carora li s-au

facut vraji pentru ca respetivele sa moara, sau pentru a se indragosti. Si Rafila, povesteste
cazul surorii ei care urma sa se casatoreasca cu un baiat din sat , si care isi schimba
decizia si se casatoreste cu alta fata. Rafila, isi explica acest eveniment prin vrajile pe care
fata probabil le-a facut baiatului, pentru a-l fura surorii ei.” si ala dintre uliciori vorbea cu
Aurica ( sora ei )si asta... Reghina 78 ani( verisoara ) umbla sa -l ieie ea.. da umbla cu
bozgone ca ca altfel nu mere... cand intreba cineva pe drum ca ” vorbesti tu cu Ion a lui.. cu
Ion dintre uliciori”.. ” nu ca varamea” ea stie ca varasa, da la vreme .. la un pic de vreme, s-
o auzit ca se insoara cu ea... astea is bozgone... O umblat ahaia cu bozgone ca se se
marite ea.”

Si Maria C, 74 ani povestete de situatia a doua verisoare: una dintre ele ramane
insarcinata cu un baiat , miner, in afara casatoriei, iar mama celeilalte fete face vraji pentru
ca baiatul sa se indragosteasca de fata ei.Vraja functioneaza, fata insarcinata ramane
necasatorita, tatal copilului se casatoreste cu verisoara, dar aceasta moare in scurt timp
„Chiar uita -te , aicea o fost doua surori, doua surori , la biserica, si o avut ambele fete. Si ce
o facut una? Fata lui asta, o ramas gravida de unu de aicea,de tata lui Marinela.. sa zic. Si
sorasa asta -lalta stie ca fata lui tărațosa era gravida de Indrei .O avut o fata si s-o dus si -o
maritat -o.. O maritat sorasa fata ( apasa pe sorasa ) cu cutarica , ca sa nu o ieie pe asta
gravida. (...)

Si aia, sorasa care a maritat pe fata cu Indrei, o facut -o pe Elvira care -i aicea, alui Gorea
de peste vale, si dupa ce o facut -o , o murit, Masa lui Elvira.Si povesteu fomeile ca dara
zicem i-o facut vraji, s-o dus pe la vraji cutarica.. Si eu stam si analizam ase: Acuma fiecare
murim, cand si cum nu stim, da io stam si analizam, daca Dumnezeu lucra asa”

Motivul care sta in spatele vrajilor tine de superstitiile din sat, de fenomene si intamplari care
nu pot fi explicate rational, si astfel se cauta o explicatie supranaturala, care nu poate fi
explicata nici prin apel la religie. Anastasia spune ca bunica Rafilei se ocupa cu bozgoane
fiind foarte cunoscuta in sat, dar si in alte sate.Dupa moarte, femeia isi lasase darul
mostenire nepoatelor ei.” amu o ramas Maricica, si asta face, ca i-o fost bunica asta, ca sa
 53

zice ca trebe sa lesi , ca apoi o avut un broscoi tare mare prin gradina pe aicea, si sa zice
ca i l-o lasat la Maricica, da batrana si mie mi-o spus,sa iau din gradina o crenguta de nuc,
si zice , no vezi tu , asta e buna de leac. Cand nu sta vaca la muls, o freci pe spate la vaca,
si ase sa steie la muls, cum o stat crenguta asta agatata aici,o facut – o ea bugate..i-o lasat
la Maricica.. ea umbla noptea cu lanturi din alea de legat , pan cimitir in jos la 12 noptea, ea
cu sorasa, pana nu o murit bietu copilu ala, si apoi aiestia la bar, cand era Anisia, ăia o
vazut-o prin cimitir”

Fetele fura baietii prin bozgoane, vraji sau nascand copiii. Dupa cum spune
Bourdieu, dar si de Beauvoir , acestea sunt doar armele celor slabi, armele dominatilor
impotriva celor care domina, conferind la suprafata, impresia unei puteri a femeilor care
mascheaza defapt lupta pentru emancipare, pentru egalitate intre sexe .

Baietii fura fetele intr-o maniera mai activa. Ei le pot fura ducandu-le in propria gospodarie,
sau fugind in alt sat. Iesite de sub influenta parintilor, si astfel, alegandu-si partenerii dupa
bunul plac, fetele trebuie in continuare sa respecte regulile religioase si sociale, fiind imoral
sa „traiasca impreuna” cu iubitul fara a fi casatoriti. Parintii isi iau sarcina de a regla
conduitele tinerilor. Acesta este cazul surorii Mariei V, care fuge de acasa intr-un sat vecin cu
iubitul ei. Ea este gasita de parinti, care o conving sa se casatoreasca. Tot Maria V,
povesteste de o fata numita Tereza, logodita cu un tanar mai bogat in sat. Ea ajunge sa
fuga de acasa cu un anumit T. Rrafila spune ca deseori tinerii fugeau la rude, nu in casa
iubitului.In cazul Terezei, parintii o cheama acasa si o indeamna sa se casatoreasca. Exista
situatii in care fetele pentru a se casatori cu cine isi doresc, recurg la diferite metode de a-si
presa parintii. Maria O, 80 ani, poveste de cazul unei fete care isi minte parintii ca este
insarcinata , pentru a o lasa sa se casatoreasca cu baiatul respectiv, sau tot ea, aminteste
de o fata destul de tanara, care este furata la 16 ani de acasa, de iubitul ei.

Dupa cum reiese din intreg acest capitol, se poate observa perspectiva lumii rurale
batinase a anilor 1950-1960 in ceea ce priveste relatiile si casatoria, perspectiva care se
metine inca in prezent.Casatoria este o obligatie pe care o aduce statutul de adult,deseori
dublata de situatia precara a familiilor din sat, si a numarului mare de copii pe familie Rolurile
de gen sunt clar delimitate, astfel in cat, de cele mai multe ori, femeile sunt cele alese, avand
uneori ocazia de a refuza o cererea in casatorie.Cum parintii isi impun dorinta in ceea ce
priveste casatoria copiilor lor, situatia femeilor de multe ori este si mai ingreunata. Desi
recunosc neajunsurile acestor tipuri de aranjamente, femeile se resemneaza, in fata tatilor, a
sotilor, a lui Dumnezeu sau a sortii.” ca a veni si nu m-a lua, si a umbla dupa mai tinere, si io
is mai no, am avut 20 de ani .no si apoi aiesta mi-o fost crucea si soarta, si tat cu aiesta am
venit”( Anastasia 69 ani) sau” nu se prea despartesc ca suporta, ca trebesa suporti viata.
Daca nu nu suporti nu are rost sa te insori, sa te mariti, trebe sa rabzi, sa faci jertfa la
 54

Dumnezeu. Ca daca gînesti ca daca greseste divortezi.. atunci nu mai te mariti, nu te insori.
(Rafila).” sau ,, da no, cum am fost mai multe.. si apoi asta o fost..si daca o zis ca sa ma
marit, m-am maritat.” (Maria V, 69) si Reghina 78 ani „Asta o fost sa fie a mneu, nu am avut
ce face , numa ase”

Respectarea normalor sociale, si a moralei bisericesti sunt printre altele, elemente

care guverneaza viata sociala a satului. In ceea ce priveste sexualitatea, exemplul fetelor
care raman insarcinata inainte de nunta, se poate deduce ca, relatiile sexuale exista si
inafara casatoriilor. Fetele care la casatorie nu sunt virgine nu sunt foarte aspru condamnate,
desi virginitatea in noaptea nuntii pare sa conteze destul de mult. Desi se incerca mentinerea
unui repect fata de cei mai in varsta, prin evitarea manifestarilor cu carcater erotic fata de
parinti sau alte persoane, saruturile in tinda, si intalnire pe ascuns existau.

Privind retrospectiv la perioada tineretii ei, Maria C, 74 ani priveste critic situatia
sociala si economica a satenilor, dar critica si normele care regleaza sexualitatea impuse de
biserica. ”La casatorie sa ma gandesc, nu am avut timp, ca eram ase sa zic prinsa in
datorii, si vroiam o libertate ..Vroaim sa fiu ase fata , fara griji, fara..libera .La care nu am
avut parte, ca, ma gandeam, cand te mariti, esti gata. Trebe sa stai acolo unde te pune, si
era metodica prosteasca atuncia..Doamne..io m -am ingrozit auzand pe mama vorbind cu
prietenele ei , sau poate ca pe tătă omenirea era prostia asta ca trebe sa te culci cu barbatu
ase, ele plangeau una cata alta, si cum trebe sa șie (fie )așă. Ăă ..si faceau copii, si le era
greu ca nu aveau cu ce -i creste, si le era greu ca nu aveau cu ce trai..Pe mine atata m- o
spaimantat treaba asta. Ca io tat ma gandeam cum? Mama m-o avut pe mine fata, dapi i-am
fost ca o sora a ei, daca nu o avut nici frati nici sora buni, .. si mi povestea durerile: ca vai de
mine amu iara, iara o ramas gravida..Stiem eu ca ase sa fac copii, dar nu stiem ca esti
obligata , ca pentru mine, pentru mine credeam ca -i un benevol asta.. Nu intelegem
asuprirea la care ele sunt supuse. Si pe mine nu ma spaimanta ca mai aveam un copil, ca
mie imi erau dragi, io ma bucuram de ei. Dar greutatea era pe parinti, si imi povestea mama:
”vai de mine, amu iara trebe sa fac un copil ” si așă si așa. La care am ramas așă,
prietenoasa, deschisa: Da di șe [Da de ce] , ca mie.. ma bucuram.. ”dapoi tu nu vezi cat ii
de greu ?” ase ase . Daca mi -o spus am vazut..am inteles, si la care , pi am intrebat -o ase:
” dise faci? Dice te culci, cu tata ca sa iasa copii? Dara culca-te fara ca sa iasa copii” cum
s-ar spune. Apoi zice ”nu vreu io, ca tatat-o vrea” Iara am ramas si ma gandeam : Eu ma
marit cu un tata care nu vrea..pai cum adica? La cata greutate esti inhamat.. si aia trebe si
daca nu vrei.. si imi povestea mama ca predica popa in biserica , ca- i pacat sa te feresti si
sa nu ramai gravida.”
 55

4.4 Petitul, nunta

O data luata decizia casatoriei a doi tineri, decisa fie de cupluri, fie de parinti, are loc
cerutul mainii fetei. In limbajul popular, a cere mana unei fete este definit de verbul a peți sau
a merge pe „ vedere”. Deseori, probabil ca in functie de situatie, deoarece nu se observa
diferente in a peti produsa de colectivizare, atat baietii, singuri, cu rude ale lor, sau in unele
cazuri doar rudele sau tatal baiatului mergeau sa ceara tatalui mana fetei sale” si ase era si
pe timpuri, ca era..da rapid să strica, chiar daca sa pețăsca, mereu batranii..
E: la petit?
I: da, da totusi io trebuie sa vorbesc cu fata ca daca -i de acord sa merem.
E: si erau care mereu ase, pe nepusa masa?
I: nu.. nu prea era atuncia. Autunci domne feri.” ( Grigore ,76 ani) sau „o venit si unteșus-o
ăla, o venit la noi a peți, cu tatas-o cu fratele lui masa, o venit la noi a peti intr-o săra..no ase
o fost situatia..”( Anastasia 69 ani ) sau Silvia 80 ani „o pai ase ne-am impretinit, si cand o
venit să ma teme( cheme) de mireasa,o venit c-o batista si cu aia batista ne-o trimăs
parintii..o fost invoiti, bineinteles ca o fost intălesi. Si m-o lamurit si pă mine ca a si(fi) bine,
ca a si așă.M -am lamurit. Si el s-o purtat frumos, o fost foarte cumsăcade si de omenie si m-
o respectat. Si ne-am dus la popa sa ne facem credinta. Ase să ducea. Merem numa noi la
sfat( starea civila). Ne- am dus la popa amandoi iara. I-am dat bastista. El mi-o dat una, eu i-
am dat alta. Popa ne -o scris acolo, si dupa ce ne-o registrat ca am fost cununati am facut
credinta.Apoi ne-o anuntat la biserica doua tri duminici. Tri duminici ne-o strigat la biserica ca
cutare să uneste cu cutare, si asta o fost ..
E; cand vineu sa ceara vineu singuri?
S,: singur, el o avut..sisi cu ei o fost un frate de alui tatas-o. Batran si mai bogat..nu o fost
multumiti ca io am fost mai saraca. Ca s-o bagat in neam mai no..O venit si cand am facut
nunta, dupa ce ne-am cunoscut, am facut nunta..si..”

De cele mai multe ori exista un acord in privinta casatoriei, fie intre tineri, fie intre
parinti si baiat, sau familia acestuia, astfel incat, a cere mana fetei reprezenta un gest formal
„Si nu zici tu, ca o venit fratele lui sotu meu de acuma, cu tatas- o lui, la noi intr -o dumineca
sara, la parintii mei acasa. Ca sa ma marit. Chiar aveam 17 ani, eram fomeie batrana .
Eu: deci tata lui badea Indrei, si cu el?
M: nu cu el. Ca cu frates-o ala mare.(..) Dar mama de colo,;Dara amu ce sa astepte? Ca tate
fetele sa marita .. si trebue sa te mariti cand te cere oarecine, nu cand ..ase”( Maria C, 74
ani) sau Maria O, 80 ani ” Mereu,dar.. a peti, mereu parintii, si discutau cu parintii. Nu cu
fata. Ei intre ei”
 56

O data ce fata este ceruta, casatoria dintre cei doi parteneri devine oficiala. A merge
a peti, in ordinea sociala a satului, are mai multe conotatii. In primul rand, dorinta baiatului
de a se casatori cu fata respectiva devine oficiala, casatoria lor este strigata in trei zile de
duminica consecutive in biserica, si mai important, fata nu mai este vizitata de alti baieti ,
ramane sa fie vizitata doar de logodnicul ei „Si cum venea.. no bine daca eu acuma am facut
logodna, cu sotul, nu o mai venit alti ficiori, numa el .”( Maria C, 74)” Un alt rol al petitului este
stabilirea datei la care va avea loc nunta. Perioada de la momentul petitului, pana la nunta
propriu zisa este de maxim trei luni, nuntile fiind reglate de posturi si sarbatori religioase „I:
rapid, nu dupa ani, de exemplu, daca o cerei la Anul nou, ca is legile astea pana la post se
face nunta, nu era sa ramaie dupa Pasti” ( Grigore,76 ani ) sau Anastasia „ee. Așă intr-o
luna am facut nunta, iarna.
E; dar așe sa faceu inainte, asa repede?
A: ase rapid, asa rapid, nu se sta ca amu ai de zile, sa stai tu pana cand.. fai de mine 3
saptamani daca o durat, o mai fost de 3 -4 ori la la mine „

Si varsta este o variabla destul de importanta cand vine vorba de casatorie. Fetele
incep mult mai devreme decat baietii sa mearga la joc, si pot fi cerute in casatorie inca de la
16 ani. Pentru ca odata ajunse la 23 de ani, fetele sunt considerate batrane. Din aceasta
cauza cererile in casatorie au loc de cele mai multe ori intre 17 si 19 ani. In cazul baietilor, nu
exista o varsta pana la care casatoria este acceptata social. Avand in vedere ca majoritatea
sotilor respondetelor sunt mai in varsta cu doi, pana la opt ani, baietii sunt considerati potriviti
pentru casatorie la o varsta mult mai inaintata comparativ cu fetele.” la 19 ani numa(..) 19, 20
ani cand se intreceu de varsta asta erau deja batrane.. nu se mai..”( Rafila 72 ani ) sau „ A
da, tat asa era.. numa ca io am sarit pragu asta, (ofteaza) Cand io am fost de 17 ani.. eram
fata batrana..trebuia sa ma marit.” (Maria C, 74 ani ) sau Maria Verdele „nu, sti cum? De la
19 la 23 te ai putut marita, ca nu ti-o zis nimeni fata batrana, apoi de la 23 in sus, apoi zicea
ca esti batrana.”

Gail Kilgman observa o distictie intre pozitia fetelelor cand se casatoresc si pozitia
baietilor. Baiatul se insoara,” isi ia o fata”, ramane in casa tatalui sau se muta in una noua. In
timp ce fetele se marita dupa cineva, ele devin nevestele cuiva cuiva, transferandu-li-se
numele. In cazul in care o familie are doar o fata, ginerele vine in casa fetei, „se marita” si isi
ia numele de famlie a sotiei. Relatiile patrilocale si patrliniare sunt evidentiate si de faptul ca
parintii fetei devin socrii mici, iar a baiatului, socrii mari, si tot asa, nasii fetei sunt mici si ai
baiatului nasi mari.„ Femeile sunt , dar nu fac parte din patrigenealogie.Identitatea femeii
este cea de nevasta a lui x, sau nora a cuiva. Desi nu este o pozitie de invidiat, totusi se
aspira la ea. Principala preocupare a fetelor intre 16 si 20 de ani este sa se marite.Sa ramai
nemaritata la 21 de ani inseamna sa fi fata mare.(G. Kligman, 1998, p. 37)”
 57

Inainte de colectiv, cerutul in casatorie presupunea si stabilirea anumitor detalii cu

privire la zestrea pe care familia este datoare sa o dea fetei. Zestrea consta de cele mai
multe ori in pamant, animale sau obiecte de uz casnic. Dupa colectiv, carele cu zestre ale
fetelor inca mai exista, aceastea fiind compuse doar din cele de trebuinta intr-o casa noua,
mobila si uneori daca familia isi permitea, si cateva animale.” ba era colectiv, si se dadea si
zestre atuncia.. si apoi aduceau hainele, le bagau in casa. Si apoi ramaneu aicea, ca trebuie
sa stam aicea, unde vi la barbat.” ( Reghina 78 ani ) Inzestrarea se face de catre parinti atat
fetelor cat si baietilor. Inainte de colectiv, toti copii unei familii primesc o bucata de pamant,
de care se folosesc” J: ba da ba da parintii fetei ziceu* no atata pot sa iti dau , am bucata aia
de pamant de acolo , i-o dau tie, daca avea vaca, uăi ( oi) ii dau..,
E: si la baiat?
J: merei tu de nora, merei tu de nora..iti ducei gazdusagu de la parintii tai, la el acasa, no si
atunci el se inmultea cu gazdusagu
E: si atunci el defapt nu dadea nimic
J: pai ce sa iti deie?, ti-o dat parintii barbat.”( Eugenia 66 ani )

De remarcat este ca, in cazul fetelor, parintii isi dau cel mai prost teren, sau cel mai
departe de sat. In timp ce baietilor le revine pamantul cel mai bun.” pai pretindeu care
aveau ,da ei sa intelegeu ase no, bucata..am acolo..Mama tata. O avut un pamant, de la
mine no pretins pamant.Ca el o avut . si o venit la noi.de ginere. Nu m-am dus io. Si nu o
avut pamant, si el o venit , ca o intrat in familia nosta ca si cand o fost copilu nost ( nostru)
si ..da ase sa dadea pamant. Se imparte.. cati frati avea, mai ales la baieti le dadea de pă
langa sat, care-i mai bun, la fete cand le marita le da de păn alta parte , pamantruile, mai
departe..”( Silvia 80 ani )

Dupa colectivizare, doar fetele sunt cele care aduc zestre in familie, ele mutandu-se in casa
socrilor, sau in una noua, in cazul in care baiatul nu vine de ginere in casa ei.

Andrei Oisteanu explica mecanismul inzestrarii ca o practica prin care se evidentiaza

dominatia masculina. In spatiul romanesc, citandu-l pe Dimitrie Cantemir care sustine ca „se
socoteste ca este o rusine daca o fecioara cere pe un baiat (in casatorie ), pentru ca
obceiul tarii a statornicit ca flacaii sa isi aleaga ei insisi neveste”. Pentru casatorie ii este
suficient baiatului sa fie sa fie doar bine inzestrat sau bine dotat din punct de vedere fizic si
sexual. Insa, pentru a se casatorii, o fata trebuie sa aiba zestre sau dota , adica sa aiba pe
langa calitatile fizice si un bagaj material. In ceea ce priveste sexualitatea, ”daca fata nu se
dovedeste a fi fecioara in noapeta nuntii se declanseaza un adevarat scandal, un scandal
ritual, care face parte din ceremonie. In schimb, baiatului, nu numai ca-i este permis sa se
culce cu alte fete inainte de casatorie, dar chiar este un fapt de lauda, de mandrie.(Oisteanu,
2016, p. 86)”
 58

Nunta se desfasoara dupa un scenariu care in prezent nu mai exista.Viitoarea

mireasa isi alege cateva domnisoare de onoare, denumite „ druste” care pleaca din casa in
casa pentru a chema satenii la nunta prietenei lor „drustele, le tema (chema) la ei, atunci
sambata, ca apoi duminica era nunta, si apoi le trimite pîn sat a chema, pe la căs si mirele isi
chema ficiori si -i trimite păn sat
Eu: chemau si oameni mai invarsta sau numa tineri?
MV: mere si chema , fetele, daca mere la chemat,a colo venea si zice* no, alfam pe
Dumnezău cu dumneavostra, ca ase sa zice la mireasa, zice (repeta) ala unde mere, no ,
cum ai venit tu la noi, eu ziceam , Dumnezau v-aduca in pace. No bine. Te-o rugat mnirele si
minreasa, si ele ziceau aiciea si fecirorii ziceau ca s -o rugat mnireasa, no ele puneu intaie
mnireasa, ca ele erau de la minreasa..minreasa si mnirile, maine sa veniti la nunta la ei, si
dumneavostra, fetele ficiorii,si dumneavoastra batranii, pană sara, pana dumineca sara ii
tineretu, si de dumineca noptea, apoi era batranii si apoi in haia dimeneata, apoi s-a duceau,
ca apoi venea si mereu la cununie, veneu duma minreasa,apoi o duce la mirea acasa,Acolo
se face nunta, se facea si la mire si la mireasa. Neamurile miresii mereu la mireasa ,si
neamurile ficiorului mereu si altii straini la mire.” (Maria Verdele 82 ani) Nuntile nu se
desfasurau „la olalta”, ci grupurile formate de alaiaul mirelui si al miresei sarbatoresc in
caselor celor doi, dupa care acestia se alatura in casa miresei, unde aceasta este
transformata in nevasta, fiind despletita de cozile de fata, si punandu-i-se pe cap o naframa.
Cum am amintit si in primul capitol, pe langa faptal ca nuntile au loc spatial in doua locuri
diferite, si din punct de vedere temporal, participantii petrec diferit. Daca la activitatile din
timpul zilei participau tinerii, de la o anumita ora spre seara, ei sunt inlocuiti de cei mai in
varsta.” nuu, nu in ziua aia dumineca, dupa ce sa cununau la beserica,se duceu si la
mireasa si la mire, sara batranii. Tineretu mere numa la mnire, pă la 8 se duceu acasa si
veneu batranii,la uspat , da era..nunta era si la mireasa si la mire.Si dimineata mereu
nemaurile si parintii mireisei, luni dumineata pe calea primara, se duceu la mire, sa vada
fata cum ii facuta cu conci ( cum isi impletesc femeile parul dupa care isi pun batic, naframa
si il acopera) nevasta .Nu le faceu la o lalta cum se fac amu de le faci la camin la olalta,
nu..nu..Mirile facea ospatul la el cu fata, si apoi, aiestea luni dimineata, apoi mereu pă
vedere la..pe calea primara..nu pa vedere.”(Maria Verdele 82 ani)

Gail Kligman, analizeaza o serie de ritualuri prezente in localitatea Ieud, judetul

Maramures, printre care, este prezent si ritualul nuntii. „ Datorita organizarii sociale
patriarhale (inclusiv preferinta pentru resedinta patrilocala) viata miresei este perceputa ca
fiind cea mai afectata de castaorie.In consecinta, ritualul nuntii se concentreaza asupra
miresei a reconstructiei publice a persoanei sale sociale, intr-un mediu socio cultural de
orientare masculina (...) datorita ordinii sociale patriarhale , de obicei mireasa este cea
 59

instrainata de familia ei natala, ea este vanduta de mama (..) mai mult trecerea de la starea
de fata nemaritata la cea de femeie maritata presupune o transformare fizica, marcata
cultural,prin pierderea virginitatii (...) Intradevar, ceea ce se transmite prin ritualul nuntii este
dreptul asupra puterilor reproductive ale miresei.(G. Kligman, 1998, p. 58)”

Nuntile in mod traditional dureaza trei zile in Ieud, insa cu timpul , din motive
economice si de timp, ele se organizeaza intr-o singura zi. Nuntile, mai ales cele traditionale,
sunt marcate de o serie de ritualuri, de strigate, care seminfica trecerea mirilor de la stadiul
de tineri la cel de adulti. De asemenea, ele marcheaza si debutul noului rol al fetei. Aceasta
devina femeie, isi pierde virginitatea, libertatea, devine ingreunata de poveri si este
instrainata de familie. Prin aceste ritualuri, precum nunta, moartea, si nunta mortului, se
evidentiaza pozitia inferioara a femeii , impusa des ocietatea patriarhala.

In ceea ce priveste casatoria, autoarea spune ca atunci „cand un tanar vrea sa ceara
pe cineva in casatorie, o persoana ( de obicei nasul ) merge in petit. Reprezentantul, petitorul
trebuie sa ceara consimtamantul tatalui miresei si sa prevada daca acesta va fi de acord sau
nu onoarea si rusinea sunt elemente inerente propunerii (..) negocierile au un carcater cat
se poate de privat in eventualitatea ca nu urmeaza un accept(..) un barbat isi rememora
experienta mersulu la petit. Ajuns la casa miresei,acolo se aflau persoane care nu faceau
parte din familie. Pentru a rispi curiozitatea legata de sosirea lui , pretendentul a sustinut ca
ar fi auzit despre un porc de vanzare , si ca vroia sa arunce o privire asupra lui, tatal fetei l-a
insotit pe tanar afara, unde au discutat cu suscces un posibil aranajament”(G. Kligman,
1998, p. 61).

Dupa petire, au loc strigarile in biserica, si ulterior se organizeaza o mica logodna in casa
miresei.

Nunta propriu zisa incepe in seara primei zile ( din cele trei zile), cand un var de al
viitorului mire impreuna cu alti baieti neinsurati, merg la casa mirelui, pentru a confectiona
steagul, acesta v-a fi prezent pe tot parcusul zilelor de nunta.Steagul confectiionat din
materiale albe rosii si negreu, simbolizeaza viriliatea mirelui, iar in cadrul ceremoniei din
timpul jocului steagului, unde participa doar baietii si partenera stegarului, se evidentiaza
despartirea mirelui de viata de tanar .Dupa jocul steagului, mirele si stegarul se intreapta
spre casa fetei, unde are loc jocul cununii. Acesta este jucat de una dintre druste, cununa
este alba, impodobita cu flori, si semnifica virginitatea miresei.Viitorii miri nu participa efectiv
la aceste dansuri, ei sunt doar spectatori, rolul lor fiind jucat de stegar si drusca. Ambele
jocuri, atat al cununii cat si a steagului semnifica despartirea celor doi miri de lumea
tineretului si pasirea spre viata de adult. A doua zi dimineata, fata este pregatita de femei
tinere si batrane, pentru cununia de la biserica. Acesta este momentul in care mirii isi iau
 60

ramas bun de la parintii lor, si se indreapta spre biserica, pentru cununie, unde are loc unirea
religioasa. Nasii sunt prezenti pe tot parcursul ceremoniei. Dupa cununie, mirele si mireasa
impreuna cu alaiurile lor, se indreapta spre casa, unde au loc mici petreci. In aceeasi seara,
mirele cu nasul si restul invitatilor, vin sa ceara mireasa.Intreg jocul este echivalentul unei
vanzari, fata este simbolizata ca fiind un miel alb sau floare pura.Negocierile pentru luarea
miresei au loc intre nasul mirelui, si tatal miresei.

O data mireasa furata se desfasoara jocul gainii. Dialogul are loc intre una din femeile din
partea miresei, cea care face mancarea pentru oaspeti si nasa mirelui. Nasa trebuie sa
cumpere gaina, iar in schimb, valoarea gainii, deci puritatea miresei trebuie dovedita de ruda
fetei. Intreaga versificatie in care consta discutia dintre cele doua, se bazaeaza pe onoarea
fetei, virginitatea ei, si cumpararea miresei prin reprezentanta mirelui, nasa. „ Examaminarea
ritualului nunti releva modul in care ritul se deplaseaza de la personal sau interpersonal, la
sociocentric, transforma simultan individul si reificand socialul drept context al acestei
transformari .Prima segventa a nuntii accentuaza interactiunea interpersoanla dintre
mireasa si mire, dintre famiiliile si prietenii lor. Segaventa ultima accentuaza negocierea
sociocentrica a castaoriei.Pe masura desfasurarii nuntii, discutia despre casatoria dintre mire
si mireasa devine o discutie despre casatorie in general.In ultima instanta , societatea
genereaza casatoriile prin intermediul nasilor deplasand accentul de pe relatiil
interpersonale , la nivelul comunitatii. Dupa cum comenta Bourdieu, rudele practice sunt
cele care fac casatoria , rudele oficiale sunt cele care o sarbatoresc(..) Prin obiectivizara
experientei , nuntile sarbatoresc reconstituirea relatiilor sociale, ele dau sens experiente.”(G.
Kligman, 1998, p. 107)

Autoarea prezinta ritualul nuntii aproximativ raportat la aceiasi perioada descrisa si de

informatoarele din Batin. Influentele regionale se impun ritualurilor casatoriei, insa in mare,
se poate observa ca exista acelasi fond cultural in ambele sate transilvanene

Nuntile erau deseori simple, datorita situatiei economice a satenilor. Ele aveau loc in
sura, sau in casele mirilor, in cele trei camere, si nici bautura sau mancarea nu erau foarte
abundente ” I: apoi ase să face..si nu era asă..nunti serioase..să faceu duminca , joia, nunta
mai saracuta.Nu era cu atata bautura si atata mancare ( Grigore, 76 ani) sau „tuica, da de la
inchina , si apoi, o lua si o baga in casa pe mireasa si pe mire si ..s-o facut in casa asta
(arata cele trei camere) in casa asa s-o facut nunta, aiciea in tătă casa..o fost larg așa..
aiciea o fost ..nu ca amu, la camin”( Reghina 78 ani )

Ceea ce este specific nuntilor sunt nelipsitele chiuituri ale fetelor, baietilor, dar si ale
rudelor mai invarsta „Si apoi am venit la cununie si la biserica , si ne-am cununat, si de acolo
am venit acasa.Si acasa, socra-mea mi- o chiuit, mi-o chiuit sa ieie mnireasa de pe car,
 61

măsa, apoi * țucu-te nu stiu cum.. da nu mai țîi minte, sti ce mai țîi minte? Si de atuncia ii
mult..* ca amu si anu trecut, mare bruma-o mai batut, si -o batut stratu cu flori , penile l-amei
ficiori.Ca in hăla an, s-o insurat un frate de-alui.
Eu: si ea , oarecum chiuie ca i se duc ficiorii de acasa..

A: da, si anul urmator noi, si i-o batut bruma startul cu flori, si asta una , nu o uit. No si alta
sa iti mai spui, no ne -am dat jos. De acolo din caruta, mi-o chiuit, m-o pupat, mi-o bagat o
turta-n san..no bine,O fost facuta un scaun, scaun de laut i se zicea ,era un scaun ase lung
si noi lam haine pe scaunul -ăla. M-o invartit rota pe dupa scaunul ăla in ograda, si era un
blid, cu grau, si lua graul din blid, si tat il arunca peste lume in ograda, s -a poi zice * țîpați
grîu nu țîpați pleava, ca mnirile mi de treaba, ori ca mnireasa? Tîpați [ aruncati ] grau nu
țîpati goz, ca mnirile ni frumos, tat rota rota , pă langa scaun, si apoi mai ziceu si fetele
inapoi. No bine. Dupa aia ma duce socra-mea intr-o lemnarie, si imi pune aschii in
șurț.”( Anastasia 69 ani )

O parte din ritualul nuntii consta si in afisarea carelor cu zestre ale fetei, care sunt
transportate in casa mirelui. Zestrea, dupa cum am spus si anterior, este alcatuita din mobila,
obiecte vestimentare, paturi si perne, toate confectionate de mireasa, mama sau surorile ei
sau alteori sunt cumparate. Zestrea este si un motiv de lauda, carele sunt incarcate excesiv
pentru a arata satului bunastarea familiei. In cazul Mariei V 69 ani, a carui sot locuia exact
peste drum de casa unde ea crescuse, carele cu zestre sunt duse pana in centrul satului,
pentru a fi vazute si comentate de sateni

Umbal o vorba ca, mama are atatea fete si nu are haine sa ne deie sa ne maritam.. apoi
mama o incarcat doua sau tri cară..
Eu ; la dumneata?
MV: da ca apoi le-o dus in sat , o mers la biserica si le-o dus roata, ca sa vada , ca erau
neveste, a lui Marioara lui Pistuca, cine stie cate mai erau acolo pe afara si chiueu.Si erau
perini de pus,era canapeiu,era patul, masa ,patru scaune, dulap, perinile in șasă, șasă mari
si sasa mici, si de o parte si de alta imbracate, cu tinte cusute ( Maria V, 69) sau „ m-o pus p-
o caruta, nanasii miri p-o catuta... inapoi tri cară..
Eu: cu zestre?

A: cu zestre, P -un car o fost dulapul de bucatarie, ca dulap de bucatrie mi-o dat, inca il am
in casa,mobila noua, si cu dulap de pus haine si cu vitrina .Dulapul mare o incaput pe un car,
pe halaat car, dinapoie, o fost masa, canapei, masina de cusut, ca io am avut si masina e
cusut,pe caru halalat, doamne ce am mai avut? Ladita asta( era sub masa, de 50 de ani o
Are !!) apoi saci cu bucate, cu malai cu grau.”(Anastasia 69 ani )
 62

Dupa Hollos (Hollos & Maday, 1983) valorile si definirea prestigiului se schimba in anii ’ 70
in societatea rurala din Nordul Ungariei. In lipsa pamantului care sugera prestigiul unei
familii, in anii ’70 se pune accent pe aspectul exterior si interior al caselor. Si in cazul
inzestrarii, se ofera fetelor mai multe obiecte de mobilier comparativ cu perioada interbelica,
cand fetei i se dadea un pat si lada de zestre.

Regimul comunist, impreuna cu masurile economice si sociale impuse, fac ca tinerii

sa paraseasca intr-un numar tot mai mare casa parinteasca, ajungand sa se casatoreasca
la oras, sau in alte zone, astfel a aceste obiceiuri dispar. In cazul zestrei, dupa cum spune
Maria V, 69 care are alte patru surori muncitoare la o fabrica din Brasov, ea fiind singura
casatorita in sat, parintii ii dau doar ei zestre, deoarece celelalte surori fiind plecate, nu au
nevoie ” MV: dapoi avea, dar sora-mea Anisia s-o invatat si ea, sti? Si mai faceam si noi, ca
apoi daca so bagat mama la razboi, apoi tat mai facem si noi acolo, amu la alealalte nu le-o
trebuit..ca daca s-o fost dusă in lume ..nu le – trebuit, mie ce mi-o dat, no ca..nici una nu s-
o mai maritat in Batin...la aia din Top..io dat ce io dat si la aia.

Zestrea pe care fetele trebuie sa aiba la casatorie, dicteaza intrarea lor pe piata
matrimoniala. Din lipsa de venituri, fetele pleaca ca slujnice in alte orase si parti ale tarii, si
de cele mai multe ori, ele lucreaza la confectionarea hainelor, pernelor si tesaturilor, pe care
mai apoi le duc cu ele in casa sotului. Rafila spune ca viitorul sot o ajuta sa isit termine
pernele de zestre, insa subliniaza ca zestrea ii era deja facuta, deci se putea casatori.” pai
amu eram pregatita de maritat si trebuia sa scarman pene si scarmanam cu mama si cu
Gorea, cu barbatu meu pene. Si ea ( sorasa) ea statea bosumflata, pe canapei, cum erau
canapeiurile inainte..
Eu: si ce alte zestre isi mai faceau fetele?
R: pai am avut zestre ca nici una..ca am avut plapuma si perini, 8 perini mari si mici, alea
aratau fain..
Eu si isi faceau si haine de zestre?
R; pai da , tat felu.
Eu: erau care nu aveau zestre deloc?
R; nu stiu cum erau.. ca erau cu zestre atuncia cand m- am maritat eu, aveau mai multa
zestre ,cum o avut si sora-mea”( Rafila 72 ani ).

Acest rol al zestrei, este evidentiat si de Maria C, 74 ani , care refuza mai multe cereri in
casatorie sub pretextul nefinalizarii zestrei.

Comunsimul redefineste ierarhiile sociale, si impune un anumit control in ceea ce

privesc casatoriile. Dupa cum arata si Kligaman,(G. Kligman, Verdery Khaterine, 2015),
 63

taranii intrati in partid, sunt membrii mai saraci ai satului, care ajung din punct de vedere
social in ierarhia acestuia.

Aceasta situatie se poate observa si in implementarea modelului socialist in Batin. Maria

Verdele face parte din categoria satenilor saraci, trecuta de varsta de 20 de ani, ea ajunge
sa se casatoreasca cu viitorul ei sot din motive politice. Sotul urmeaza scoala de partid, apoi
devine gardian la penitenciarul din Gherla, iar din aceasta cauza i recomandase sa isi
aleaga o sotie din randul satenilor saraci. Povestind despre situatia unei fete sarace,
casatorita cu un baiat bogat din sat, care ajunge sa fie batjocorita de rudele prin alianta,
Maria spune ca fratele femeii , deci si el de origine saraca ajunge seful cooperativei. Din alte
surse, aflam ca el fusese casatorit tot cu o fata din aceeasi conditie sociala.

Avand in vedere aceste informatii, se poate observa ca noul regimul influenteaza intr-
o mica masura practicile de casatorie, tinadu-se cont de avere si pozitia sociala in
momentul in care se dorea ocuparea anumitor functii oferite de partid. Desi casatoriile aveau
la baza reguli ale satului existente dinainte de colectivizare, putem afirma ca ar fi existat
sanse mici ca barbatii ulteriori ajunsi importanti in partid, sa se fi casatorit cu fete bogate ”
nu, pe lelea Marioara o luat-o badea Liviu, badea Liviu o avut pamant, lelea Marioara o fost
saraca, da s-o lasat la el, ea o fost sora cu bileganii aiestia, cu ioan, cu tatas-o lui Liviu, cu
mama lui Jenica lui Ioanas, sta colo unde sta Otu, (...)colectivizarea, in timpul ala atuncia o
fost alea lucruri, el s-o dus, o venit din armata si o venit unu de la politie, aicea la Bendes si
i-o anuntat care vor sa se inscrie la politie si apoi s-o scris si s-o dus la scoala si o facut
scoala si nu pre o stat aici, si apoi la scoala i-o trebuit, le-o dat hartie sa nu ieie fata gazdoie,
sa ieie saraca, si apoi m-o gasit pe mine saraca, si apoi m-am maritat cu el .”( Maria Verdele
82 ani)

Desi comunismul redefineste definirea prestigiului in sat, acesta nu afecteaza practicile de

casatorie. Chiar si in lipsa posesiunii pamantului, satenii se autoclasifica tot in functie de el.
 64

PARTEA a II-a

V. PERSPECTIVA FEMEILOR NASCUTE INTRE 1996- 2002

Relatiile in perioada contemporana urmeaza acelasi tipar descris in volumul Evei

Ilouz (Ilouz, 2015).

In ceea ce priveste femeile nascute intre 1994 si 2002 din sat, interactiunea dintre
fete si baieti incepe devreme, la intre 14 si 16 ani, initial cu baieti din sat, si ulterior din ale
zone. Extinderea pietei de parteneri se datoreaza mai multor factori : in primul rand, sunt din
ce in ce mai putini tineri in sat, procent care scade odata cu varsta, deci numarul de posibili
parteneri scade pentru fiecare noua generatie nascuta . Un alt motiv este legat de cresterea
nivelului de educatie al fetelor, care le determina sa urmeze liceele din oras. Pe langa liceu,
multe dintre fete muncesc in oras sau merg la facultate in alte orase, iar in acest mod creste
posibilitatea de a-si alege parteneri din alte zone. Al treilea motiv, este legat de raspandirea
retelor de socializare, care pentru generatiile mai tinere, de 19 -20 de ani, devin o modalitate
de socializa cu baieti si de a creea relatii.

Ramona (19 ani, eleva), arata cel mai clar cum se creeaza o relatie prin retelele de
socializare. In primul rand, ceea ce este destul de important, este felul in care baiatul sau
fata scrie. In special baietii sunt destul de aspru crticati in cazul in care scriu sec, au limbaj
minimal, si greseli gramaticale. In momentul in care de exemplu, baiatul doreste sa abordeze
o fata, deseori o necunoscuta, ii trimite o cerere de prietenie pe facebook, pe instagram, sau
pe snap chat, apoi reactioneaza cu ador si like-uri la poze, uneori si comentarii la acestea,
dupa care ii scrie. Ramona subliniaza ca este important felul de a scrie, deoarece in acest
fel se nasc sentimentele pentru o anumita persoana. Dupa aceasta testare a terenului, are
loc stabilirea unei intalniri fata in fata.” Eu: el ti-o scris?

R: o reactionat la un story, din ala cu fata mea, dar bine, nu era nu stiu ce, dar o vrut sa se
bage in seama cu mine, c-o vrut sa mi scrie cu o zi inainte, cand el mi-o dat like la poza, si
dupa i-am dat eu, si mi-o scris de acolo, si o vrut sa -mi scrie din ziua, cand era la lucru,
cand i-am dat like.
E, deci tu i-ai dat prima?
R: nu, ca el mi-o dat mie, si dupa aia i-am dat io.
Eu; tu i-ai dat like, numa pt ca el ti- dat?
 65

R: da, i-am dat like inapoi, si atuncia, gen daca tu raspunzi la like, ii dai like inapoi, el vede
ca esti curioasa, si interesata, si ase, si iti scrie, sti?

Eu: si ti-o scris?

R; da, mi-o scris, si am inceput sa vorbim si sa vorbim, si el in doua zile , mai repede ca
oricine mi-o zis sa ne vedem, da n-am putut, si l-am vazut , dupa vreo patru zile de cand mi-
o scris. Si de acolo o inceput tot.”( Ramona 19 ani, eleva ) sau tot ea „Tăte relatiile se
creaza prin intermediul facebookului, insta snap.
E; ale tale?
R: nu, tăte in general..serios, tăte să...pe facebook pe instagram..ca acuma , hai sa fim
seriosi.. nu cred ca mergi in alta parte, rar cand mergi si vezi un baiat care iti place, si nu stiu
ce..si si daca mergi intr-o parte si cunosti un baiat acolo, dupa aia, tăt te cunsoti pe
facebook , ca el te cauta, sau pe instagram, ca acuma mai mult ii instagramul sau
snap”( Ramona 19 ani, eleva ), Desi nu toate fetele au relatii oficiale, majoritatea folosesc
retelele de socializare pentru a gasi si interactiona cu baietii cu scopul de a ajunge la o
relatie. Atat Tatiana (22 ani, vanzatoare), care are o relatie de trei ani in urma unei
conversatii pe facebook, C ( 20 ani, operator call-center),care vorbeste cu un baiat, desi inca
nu au o relatie, Cristiana ( 26 ani,vanzatoare), si ea in momentul interviului, vorbeste cu un
baiat care o abordase pe Messenger, si in final Zuza ( 21 ani ),care desi nu are o relatie
oficiala pe facebook, vorbeste cu numerosi baieti in speranta de a avea una.

Pentru generatiile nascute dupa 2000, numarul de cereri de prietenie, de like-uri, si

frecventa baietilor care trimit mesaje fetelor, creste intr-o oarecare masura stima de sine, si
ajung sa fie un scop in sine al postarilor :
„Tu, da are 400 si ceva de lik-uri.. Io n -am atatea ..
E:conteaza ase mult likurile? pe fb sau insta?
R: pe fb are 400, si 500 „ ( Ramona, 19 ani) Limbajul si pozele postate pe retele de
socializare sunt importante in cazul in care se doreste atragerea unui viitor partener.” Crezi
ca stiu cine imi scrie, crezi ca ma uit la mesaje, le dau seen, sau nici macar nu le deschid
mesajele..pentru ca nu le raspund.. nu -i cunosc
Eu : dar cum incep?
C:pai dau ador la poza, sau wow, apoi scriu comentarii si dupa mesaje..dar ii ignor
Eu; dar dupa nu continua?

C; nu.. ba da. Dar pana la urma le dau block ” ( C, 20 de ani) si tot ea „cred ca da..dar cum
poti agata pe facebook ..? si cu : Cf , sau k. Sau esti frumoasa, unu m-o intrebat daca is
casatorita” sau „R: nu stiu, cred ca conteaza cum dau curs conversatiilor, sti? sti, ca daca ii
ase povestitor, si continui si vorbesti cu el, si zice o gramada de chestii care te fac sa
zambesti, deja.. ti se ridica ..ase..extazul ala” (Ramona, eleva )
 66

Postarea anumitor poze pe retelele de socializare, sau a raspunde mesajelor si

comentariilor baietilor, sunt percepute ca fiind inadecvate, de aceea fetele tind sa atribuie
altor scopuri, intentiilor lor ” C: l-am cunoscut pe facebook, el mi-a dat cerere, nu stiu ce, si l
-am acceptat sti? Ca aveam inainte chestia aia, voiam sa vad mentalitatea baietilor sau
barbatilor din ziua de astazi.”( Cristiana , 26 ani ) , asemenea justificari fiind intalnite si in
cazul baietilor.

Prin intermediul retelelor de socializare, piata de posibililor viitori parteneri se extinde, atat pe
verticala, cat si pe orizonatala. Avand la indemana doar profiluri si poze, tinerii ajung sa intre
in contact cu alte persoane din medii total diferite fata de cele din care fac parte, cu care intr-
o de interactiune fata in fata, ar fi fost sanse destul de mici de a se intalnit. In contextul in
care relatiile de obicei debuteaza prin intermediul retelelor de socializare, numarul de posibili
parteneri cu care utilizatorul intra in contact este destul de mare, ceea ce conduce, dupa cum
spune si Eva Illouz, la dorinta continua de – ati maximiza optiunea, deci de a cauta cel mai
bun partener, de aici apar si relatiile monogame seriale pe care tinerii tind sa le aiba :” pai..
mi se pare ca-i cauzat ..adica ii facut din cauza ca omul ala , nu gaseste tat ce-i trebe la tine,
si normal, ar trebui cand nu gaseste tăt ce -i trebe la tine, si simte nevoia de altceva sa se
desparta, si sa se duca sa caute tat ce are nevoie „(Ramona) sau „In ianuarie, undeva la
inceput. Asa , sau nu..cred ca mai devreme..ca am avut examen in anul 3, si atuncia la
sfarsit de decembrie..asa si..am vazut, am vazut ca tot imi zambeste gen asa, ca wow ce
mult ii plac. Mi- am dat sama, sti, atuncia. Eram ..indecisa oricum, cand l-am vazut ce mic ii,
si eu ce rea is ,atuncia a venit si cu copilul,”( Cristiana 26 ani )

Avand in vedere ca relatiile deseori se creeaza intre tineri din zone diferite, ele apar si se
dezvolte prin comunicare scrisa, care pentru a fi mai expresiva si personalizata, i se aduga
emoticoane, sau diferite alinturi. Din cauza distantei, si a perioadelor destul de frecvente in
care tinerii nu au posibilitatea sa se vada, relatiile devin foarte posesive. Atat Ramona, cat si
Tatiana spun ca, comunicarea dintre ele si iubitii lor este permanenta, in cazul in care trece
un numar de minute in care celalalt nu raspunde, se creaza certuri, gelozie si neincredere” Si
A.. , daca nu-i rapsund fix in momentul asta, ar crede ca am mers afara, bine dupa aceia se
calmeaza, da nu tat timpul,, ii explic, si intelege”.. sau tot ea ” Cu A vorbesc amu.. si pe
scris , si la telefon, da bine, gen la telefon vorbim mai putin ca ba is io cu mami, si ii ase..da
sara de obicei, si tăt la fel de mult vorbim si cand vorbim a telefon.Da la incept, ase cand nu
esti obisnuit, ti rusine sa tat vorbesti, si mai usor ii sa scri, sti? da dupa ce ajungi sa te
cunosti, nu mai ai nici o treaba.”(Ramona 18 ani ).Tatiana aminteste de imbogatirea si
personalizarea mesajelor, prin emoticoane „cand vorbeam ne puneam multe emotiocoane la
propoztii..ras, inima pupic tot felul, ne ziceam te iubesc din orice si la orice.. si la un moment
 67

dat astea s-au terminat..singura chestie ce o pastram ii inima data la poza..sti? (Tatiana 22
ani, vanzatoare)

Relatiile in marea lor majoritate sunt relatii seriale, multe dintre fetele trecute de douazeci de
ani au deja a doua, a treia sau chiar a saptea relatie (in cazul Ramonei).In cele mai multe
cazuri, acestea sunt de scurta durata si partenerii sunt intotdeuna mai in varsta decat ele.
Ramona vorbeste cu un baiat mai mare cu patru ani mai mare, Tatiana cu sase, iar Zuza,
desi nu a fost intr-o relatie de mai bine de un an, vorbeste cu baieti de peste 25 de ani.
Motivul alegerii partenerilor este variat, pe langa abilitatile de a scrie corect, in ceea ce
priveste cazul Zuzei si al lui Cristianei, exista un model standard de baiat, creat in imaginarul
mental. Zuza este atrasa de baietii rai, de gasca, langa care se simte in siguranta si care
sunt maturi „ăă astia..baietii asa,, de gasca.. rai, sti? Nu stiu cum sa iti explic, ii un rau da..
asa nu stiu, protectiv tipul ala de barbat.. care -i masculin, barbat si atat, nu -i nici cum altfel
se simte in felul lor de a fi, se simte in vocabularul lor, ii o chestie care vine de la natura;”
( Zuza,21 ani)

Analizand relatiile contemporane din perspectiva teoriei prezentata de Eva Illouz, si in

societatea tinerelor batinase, relatiile sunt dominate de ambivalenta si fobie de angajament.
(Ilouz, 2015)

Majoritatea persoanelor isi doresc o relatie unica, un partener pe viata, si asta cauta prin
relatiile succesive. Desi este destul de curtata si tratata cu multa atentie de baiatul cu care
vorbeste, ii scrie, are reltii sexuale cu el, Cristiana spune , Dar nu ma vad acolo inca, sa ma
marit si sa-mi fac o casa..da stiu, nu-i musai acuma sa iti faci ( desi spune ca s- ar baga in
banca sa cumpere un aparatament) da tocmai , ca nu vreau acuma, el ii genul ala om
serios, si prostii de-alea..

E: aveti vreme
C: stiu, parca acuma as vrea sa cunosc mai multa lume, sti/?
E: i-ai zis si lui asta?
C: nu, nu i-am zis, ca intr-un fel sau altul, ii faza asta ca ..aproape nici n-as vrea sa renunt la
el, ca poate ce o sa ( mai) intalnesc, nu-i ok, sti? Si asta asa.. si nu-mi place la el ca-i mic de
statura, are un pic de burtica, i gen R, si ii chestia aia... ca tu meriti ceva mai bun sti? Am
impresia ca o sa zica lumea faza asta..” ( Cristiana, 26 ani ) Ea fiind nesigura pe statutul de
”relatie” pe care il are legatura lor.

Ideile feministe cu privire la casatorie, la rolul femeii, si pozitia in societate fac ca

fetele sa isi schimbe modul in care se raporteaza la casnicie si viata de familie, schimbare
amplificata si de dorinta lor de realizare si independeta, care le afecteaza relatia cu partenerii
lor.
 68

„C: oricum nici nu ma prea gandesc..nici la relatie, nici la maritat.Mi bine asa. Mai ies cu
colegii, mai vorbesc cu unu cu altul desi neserios. Cine s -ar marita, sau ar vrea sa stea cu
cineva la care ii trebe copii la 20 de ani?..de fapt astea care vor, numa atat stiu face, si atata
asteapta ele de la ele” ( C, 20 ani) sau „nu ma vad facand mancare pentru el, si astepandu-l
ca o sotioara buna..sau sa spal dupa el si el sa stea bine mersi..cum face mama lui de
exmplu..si cateodata l -am mai intrebat chestii legate de asta..dar cel mai bine se vede cand
defapt esti cu el intr- o anumita situatie. Si nu..ar astepta chestii cum asteapta de la mama
lui”( Tatiana, 22 ani )

Relatiile in opinia feminina, sunt definite din mai multe perspective, existand simple
relatii, relatii serioase si relatii care conduc la casatorie. Parerile variaza, pentru C, o relatie
serioasa se defineste prin relatii intime, si a locui impreuna. Pentru Cristiana relatia serioasa
este un sentiment pe care unul dintre parteneri il simte pentru celalalt ” Pai relatie serioasa
mi se pare mie ca ceva stabil, sti ca te vezi cu el, si numa cu el, si in sensul ca te muti
impreuna, si iti faci planuri..cum isi facea el, ca ma speria la un moment dat.Cand zicea ca el
se vede facand .. sti rate,sa ne luam o casa impreuna. Eu sa-i fac de mancare, sa doarma
cu mine in brate, el efectiv se vede acolo, nu am ce sa -i fac sti? o zis ca nu pot sa- l opresc
sa vada astea..cred ca asta ar fi relatie serioasa” ( Cristiana 26 ani ) In cazul ei,
atractivitatea partenerului ei scade pe masura ce acesta si manifesta intentiile si
sentimentele.

Zuza vede relatiile si casatoria din alt punct de vedere „io nu stiu cum sa iti explic..ii o mica
diferenta intre relatie serioasa si casatorie. Deja.. cand te casatoresti, ii cu totul si cu totul
altceva, inelegi? Io relatia serioasa si casatoria o vad diferit.. relatia serioasa nu duce la
casatorie neaparat... te poti desparti..Sau pur si simplu poti sa ramai intr-o relatie de
concubinaj toata viata, intelegi?
E: dar dece ar fi asa greu sa te casatoresti, daca esti deja intr-o relatie serioasa?
Z: nu -i neaparat greu,pentru ca nu- mi greu, adica in momentul in care io as simti ca vine
momentul asta, ar trebui sa am niste motive intemaiate sa o fac, intelegi? Ar trebui sa nu
stiu cum sa iti explic, nu ca as vrea sa am un zeu lamga mine, care sa le faca pe toate, ar
trebui sa am o doza covingere ca sa fac asta.”

Nevoia de emancipare resimitata de generatia tanara din Batin, se observa si in

domeniu economic, multe dintre ele dorind sa se realizeze in detrimetrul intemeirii unei
familii. In ceea ce priveste casatoria, ea trebuie sa fie una in care sa existe egalitate de gen,
iar in privinta sexualitatii, este evidenta o nevoie de emancipare, care se afla in contradictie
cu alte sentimente, in special cu asteptarile avute de la parteneri. Daca Zuza adopta o
sexuaitate seriala, care nu implica sentimente, doar atractie fizica, in cazul Cristianei, teama
de a nu fi dominata, si tratat ca un obicet sexual o determina sa fie reticenta in ceea ce
 69

priveste sexualitatea.:„mi se pare ca..imi violeaza, barierele mele, valorile mele, si nu- mi
place cand trece peste ele, ca ma enerveaza foarte tare in sensul ca ma percepe numa ca
un obiect, are nevoie atunci de ( sex) si dupa se potoleste” sau „ Ma duc ma distrez,
dansez, dar nu fac chestia asta in fiecare seara.si gandeste-te ca fie vorba intre noi, ultimul
meu contact sexuala fost in vara, nici nu-l poti sa -l numesti contact sexual..dupa parerea
mea.. mi se pare ca cuvantul destrabalat [ spus de mama ei ] , ii cu totul si cu totul altceva
decat ce intelege ea. Chestia asta cu destrabalatul tine de conceptia ei, de cum o fost
educata, de cum erau ele pe vremea aia, intelegi? Si de felul in care lumea s-a schimbat
intre timp. Pentru ca societatea ii altfel, ne- am emancipat, avem mai multa liberatate.. si
tatai nu-i suparat, dare a nu mai vorbeste cu mine.”(Zuza 21 ani ) sau tot Cristiana „Si asta
m-o provocat..si i-am zis bine, ca deja vroiam si eu, Da sa vezi, ca ma aduce in punctul ala
cand nu mai conteaza ce simt eu, si zici ok, sti? Ma simt un pic naspa, ca mi-o calcat pe
bariere, si ca mi foarte ciuda.”

Contradictiile se manifesta in primul rand, prin faptul ca desi, atat Zuza, cat si Cristiana isi
doresc parteneri care sa emane masculinitate, sa le ofere siguranta, ele nu se pot atasa,
cautand continuu sa isi maximizeze optiunea (Ilouz, 2015) ”chestia cu imaginea, cand il vad
asa mic, parca nu vad in el un barbat, sti?, da dupa aia, Cand apar faptele, sti/?(...)ii faza
asta ca ..aproape nici n-as vrea sa renunt la el, ca poate ce o sa ( mai )intalnesc,nu-i
ok(..)vad foarte multe cupluri care is barbati mici..am vazut astazi, si ma tot socam, tipa era
cat tine, si tipul era mic ( pronuntat lung) ma gandeam ce vede la el, ce naspa is iarasi, si
bine no, is barbati..era destul.. ma gandeam ceva semne(...)Io nici nu vreau sa renunt la el,
da habar n-am de ce, ca .. mi se pare ca vad in el stabilitate, sti? Stabilitate siguranta
( Cristiana 26 ani ) Cum am discutat anterior exista un model predefinit de barbati pe care
fetele il cauta, model care indirect contine si elemente de sex- appeal, care influenteaza
alegerea partenerilor. Dupa cum arata Eva Ilouz in capitolul 3,” Atractia sexuala implica o
uniformizare progresiva a infatisarii fizice datorita distribuirii largi si a standardizarii
imaginilor de frumusete si sex appeal. Sexualitaea intalnirii romantice a fost standardizata
prin prezenatarea unui anumit corp si a anumitor trasaturi ca desteptand dorintele”(Ilouz,
2015, p. 75) , sexualitatea devine un scop in sine al relatiilor, delimitat de intentiile maritale.
Intr-o discutie a Tatianei cu o prietena de a ei I, Tatiana ii prezinta situatia unei a treia
persoane care asteapata sa se casatoreasca pentru a ave relatii sexuale cu partenerul ei cu
care avea o relatie serioasa. Replicile prietenei I, intr-o conversatie pe messenger
demonstreaza ceea ce afirma si llouz.” E naspa, atunci pentru ce mai sta cu el.? .e
naspa..pierde vremea..mai bine atunci stai singura.”( Tatiana 22 ani )

Sexualitatea ca scop al relatiilor este perspectiva adoptata si de baieti. Este cazul

Zuzei si al Tatianei, care ajung sa iasa din relatii deoarece partenerii lor doresc sa isi
 70

implineasca relatia prin actul sexual, cu ceea ce ele nu sunt de acord

„ Eu: dar care era sansa de ai ratat-o, ce sanse ti a dat el ?
Zu: ca sa avem o relatie serioasa.
Eu: si Cum adica ai ratat-o?
Z: stai sa ne intelegem, ceea ce il determina pe el sa inceapa o relatie serioasa, ii actul
sexual.Intelegi? el dupa asta se orienteaza daca isi doreste sua nu o relatie serioasa cu
respectiva persoana.Ceea ce la mine nu funtioneaza...
Eu: adica,dupa el, relatie serioasa inseamna hai sa o facem si dupa vedem daca continuam
sau nu?
Z: exact. Si la mine nu funtionaza asa.. si i-am spus, baiatul meu, io nu pot sa faca asta
Eu? Dar ti-o propus sa faci asta?
Z: evident, dar nu ca mi-o propus ,deci..mi -o propus la modul direct, da de cate ori mi-o dat
de inteles” ( Zuza 21 ani ) si „Stiu ca i -am scris o chestie lunga in care- i spuneam ce ma
supara si el ca sa ne impacam iarasi ,a vrut sa o facem,,si eu nu am vrut, apoi a fost
vacanta..nu ne -am vazut..apoi a avut varicela iarasi nu ne am vazut..”( Tatiana 22 ani )

Pe langa retele de socializare care joaca un rol important in intercactiunile dintre

tineri, exista si cluburi si discoteci unde se pot petrece serile libere. Cel mai adesea, se alege
cubul din comuna U, sat vecin Batinului.

Zuza il frecventeaza cel mai des, comparativ cu restul informatoarelor care nu ies si in cazul
in care o fac, merg la cluburi din Dej. Zuza descrie cum are loc interactiunea dintre fete si
baieti si care sunt tehnicile de curtare adoptate de acestia. Ei deseori incearca sa se remarce
apeland la gesturi si atitudini cu conotatii sexuale. Zuza este privita si atinsa de catre baietii
din discoteca. „si io eu eram ceva de genu....Si nu stiu cum s-o intorsc si m-o prins de cur si
fac io: Baa ..” Si Cristiana aminteste aceiasi situatie, insa in alte contexte: in cazul unora
dintre baietii carora le scrie si cu care se vedea, ei abordeaza situatia in acelasi stil „: dar
astialalti cu care ai mai vorbit..nu te mai pipaiau si chestii? C: ba da dar, nu stiu, ei se opreau
cand le ziceam sa isi vada dracu de ale lor, sti? Sau tot Zuza :„Pentru ca eu sambata
trecuta cand m -am dus, tot ase o fost unu, de acolo din U, tot asa nu stiu ce , vai ce draguta
esti , ma tine de mana.(...) da.. pur si simplu am fost, am ras, da ..intradevar m -am sarutat
cu el(..) El se uita la mine, tot asta face. sti? Se uita la mine, facea din alea ( ceva semne cu
buzele cred ) si nu zicea nimc vazand ca dansez cu Cutu sau cu celalalt.(...) dupa aia s-o
dat jos de la pupitru, mere un pic, dansa pe acolo hopa il vedeam langa mine.Asta mi-o dat
de inteles, stai un pic..ca asta ii ceva cu el. Si nu inteleg ce l-o facut sa cada, sa ...si o fost o
chestie ca..eu am unele miscari mai..lascive..,mie imi place sa ma pun in evidenta. Si la un
moment dat, in timp ce dansam, am facut o miscare ceva. De genu,si el era..s-o uitat la
 71

mine, si face cata mine..( imita cum dj ul isi musca buzele ) si ma gandeam hopa ( rade) hai
ca aicea se intampla ceva(..)am dus la baie( la club) si el o venit dupa mine, sti? No defapt
eu am fost..ca am vazut ca se duce spre baie si m-am dus si io repede..si intra el dupa mine
nu stiu ce ,

Eu: asta a fost inainte?

Z: asta o fost inainte si aia mi-o dat de gandit ca gata..acea se infiripa ceva..Tat timpul mi-o
placut baietii de genul”(Zuza 21 ani )

Din relatarea ei, Zuza pare ca ea il provoaca pe Dj-ul clubului cu care ajunge sa
intretina relatii sexuale, neprotejate. In ceea ce priveste baietii de la discoteca, Zuza ii
clasifica din punct de vedere a potentei sexuale, evidentind ca sexualitatea primeaza in fata
sentimentelor. Astfel, exista baieti care sunt precum „cainii care latra dar nu musca”, deci
incearca sa convinga fata sa aiba relatii sexuale cu ei dar sunt prea putin dotati sau initiati sa
faca, si baietii care doresc asta si ajung sa isi indeplineasca scopul, partenerul ei fiind din
aceasta ultima categorie „ Dar asa mi ai zis si de Cosmin ca ..si el .. ca asta dadea de inteles
ca vrea doar (sex)
Z: da dar Cutu [ Cosmin ] ii prost, deci Cuțu ii prost, ii genul ala de caine care latra da nu
musca. Asta (DJ) si o prins prada si o marcat -o, asta nu o stat pe ganduri sa zica ..vai da nu
stiu ce.Cum o prins-o cum o ..puscat-o.Sii faza-i ca cu libidinos ca astia ( precum Cosmin) ca
vai pisi ce ti -as face si nu stiu ce...astia is niste caini care latra a nu musca, si cand te
trezesti cu ei ..te trezesti cu ni..despre ce vorbesc.. ( au un penis )mare si proasta. In cazul
ei, ea este cea care face primul pas, atat in legaturile fata in fata cat si in conversatiile de pe
retelele de socializare, cand scrie si trimite cereri anumitor baieti care corespeund tiparului
dorit si imaginat de ea.

Si Cristiana” C: fata in fata? Mai is asa cand ma bag in seama, cand vad pe cineva ca se da
foarte interesant si foarte ( zice in batjocura) is curioasa sa vad ..hm..oare ce -i cu asta, sti?
Cum ii cu asta de la service, care ti-am zis ca -i nu stiu ce..cu cat stau mai mult pă langa el,
mai mult mi separe mai neinteresant” sau ”E: si [ i-ai scris ] la Lacatus?
Z: si la el, dar eu imi iau inima in dinti si le scriu.Nu pot sa stau sa astept si sa ma gandesc
mama,o sa pice stele astazi

In prezent femeile ajung sa pretuiasca sentimentele mult mai mult comparativ cu baietii,
care tind sa se detaseze. Dupa cum spune Illouz, in special fetele si femeile devin constiente
de perspetiva imbatranirii, si astfel isi doresc o relatie, mai ales ca, la nivel societal, cum
explica in capitolul 5, lipsa unor relatii sau relatiile defectuase sugereaza un sine imperfect.
Cristiana explica nevoia ei de a avea o relatie prin” si cred ca si mentalitatea la noi ii sa nu fi
 72

singur si sa fi intr-o relatie, si asa mai departe, si atuncia noi, intrun fel sau altul, mi se pare
ca acceptam, poate si frica asta de a nu ramane singura, ca ce ziice lumea, ce nu stiu ce..

Eu: dar tu, ai tot fost singura...

C: da(lung)
E: si acuma, ce te face sa nu mai vrei sa fi?
C: nu stiu, ca oricum.. ăă nu-i ca si cum vreau sa expun chestia asta. da , ceva de genul mi
se pare ca ii. Io nici nu vreau sa renunt la el, da habar n-am de ce, ca .. mi se pare ca vad in
el stabilitate, sti? Stabilitate siguranta , chestiilea astea, dar el nu-i asa si fun, ca -i foarte
rezervat.”( Cristiana 26 ani )

Intreg discursul despre relatii se bazea pe o analiza constanta a sentimentelor si o

ambivalenta care duc la scaderea intensitatii sentimentelor „‚ astea m-au facut sa ma
gandesc prea mult. Era o vreme cand saream coarda in fiecare seara.. stateam si ma
gandeam la noi, la tot felul de chestii, daca -i potrivit, daca il iubesc..imi cam puneam la
indoiala ce simteam..oricum a fost fain in prima luna, si dupa simteam ca sentimentele mele
scad, ca nu -l mai iubesc atata”( Tatiana 22 ani ) sau in cazul Cristianei, care nu stie daca
ceea ce simte este iubire sau mila pentru baiatul cu care discuta, mila provocata de situtia in
care el se afla ” Eram ..indecisa oricum, cand l-am vazut ce mic ii, si eu ce rea is, atuncia a
venit si cu copilul, ca n-are no, ce sa faca, si mi-a zis gen, ca-i pare rau, si ca sa-l inteleg. Si
acuma no, am zis ca inteleg, ca nu-i acuma... stii, nu-i usor, asa, si cand am vazut copilasu.”
(Cristiana 26 ani)

In relatiile contemporane, se pune foarte mult accetul pe sinele partenerilor, si pe necesitatea

ca celalat sa mentina activa iubirea. Unii dintre parteneri, cum am aratat mai in sus, sunt
supusi unor procese indelungate de introsepectie, femeile tind sa isi acuze partenerii de lipsa
de sentimente, de lipsa de atentie, avand nevoie constanta de dovezi care sa le arate ca
partenerii inca le iubesc. Lipsa de sentimente duce de multe ori la finalizarea relatiilor „ Era
dragutel , da era prea..linistit, prea.. o inceput sa nu mai vorbeasca..sa se inchidea in el..
E: si cam de asta te desparti de baieti?
R; nu ma despart.. acuma depinde, daca tu nu mai simti, sau daca ăla..tu povestesti ceva si
ala sta ca un mort langa tine, tu tragi de el sa vorbeasca”( Ramona 19 ani) sau „apoi a fost
ca.. nu stiu..fuma. ma cam mintea...atunci simteam ca nu mi oferea destula atentie, iesea si
statea mult cu baietii.. nu stiu de ce, dar rar se intampla sa vorbim si sa ne vedem..oarecum
nu ne prea potriveam nici cum la telefon sau pe mes” ( Tatiana 22 ani) Un element important
despre care vorbesc fetele este imaturitatea partenerilor lor demonstrata de incapacitatea
de ale acorda prioritate lor, comprativ cu atentia acordata altor rude sau membrilor famiilor,
ceea ce le face sa intre in conflic cu surorile , fratii sau mamele iubitilor lor. Este cazul
Tatianei, si al unei prietene ale ei despre care spune ca si ea se afla aproximativ in aceiasi
 73

situtaie ” da, si iti ziceam ca mereu ii cu neamurile, daca ai mei ar fi de acord, cum el nu prea
face, cum ti- am zis, face chestii pentru mine, atunci cine m -ar ajuta, sau ar fi langa mine.. si
nu as vrea sa nu am pe nimeni si el sa fie intr-una cu ai lui si sa- i ajute si sa faca chestii
pentru a lui.” sau”Si intr-un fel avea dreptate, daca lui ii pasa de ea, ar fi mers sa o vada, ca
doar avea masina, avea timp..dar cred ca lui nu-i place aici,sau nu stiu,, defapt la I nu-i place
sa mearga la el, si el, si cumva se razbuna, el nu vine, pentru ca nu merge nici ea..(..) : de
soacra-sa nu -i place, a lui is pensionari, stau acasa, tot timpul is pe acolo, ea nu poate
dormi cat vre .Si zice de el ca -i prea mamos, ca nu s-ar desparti de masa,”(Tatiana 22 ani)

Nu doar sentimentele proprii sunt puse sub o atenta observatie, ci si sinele personal sau al
partenerilor. Cristiana, desi este atrasa fizic si are sentimente pentru partenerul ei, ele sunt
puse la indoiala de anumite trasaturi de personalitate ale baiatului.” : stiu, si ma
gandeam..felul lui de a fi, sa fie un pic mai cult ? Sti chestia, ca no cum..inteleg chestia asta
ca a avut asa..si le-o fost rusine sa iasa in lume..atunci nu are cum sa fie asa.. si sa
vorbeasca altfel, uneori este cand nu vorbeste nici bine, mai face des ca i-o fost rusine sa
iasa in lume si cu copil si singur, si asa mai departe(...)nu-i urat, da-i mic, nu stie el cum sa
se imbrace si asa, ca sa-l avantajeze, da asa nu-i,,sti? Cum el lucreaza acolo la fabrica aia
de mobila, si mai face mobila si el acasa, atuncia de obicei el ii imbracat un pic sport(...)Ca
sa zic asa, ca no, cum no fost in lume,. Ca nu stiu ce, nu prea are el, sti? Sa glumeasca, ma
rog, ma mai face sa rad(...)ca nu-i iesit asa in lume, no acuma incerc si eu sa inteleg partea
asta, si sa vad simplitatea la oameni, ca eu is asa ..si ca o chestie de imagine, intelegi? Intr-
un fel, zici ca imi strica mie imaginea”( Cristiana 26 ani ) Aceasta ampla analiza a
partenerului este prezentata prin raportare la parerea foarte buna despre sine ” Ma
gandeam ca o data ii faza asta ca eu is faina , si desteapta si nu stiu, si ma are ca un trofeu,
imi dau seama ca is si draga, da cred ca face orice sa aiba o femeia faina langa..si ma
gandeam ca nu are cine stie ce sentimene pentru mine, are pentru ca arat bine, pentru ca is
faina, ca is desteapta si ca ma descruc, si atuncia, sa fie si chestia asta, sti?(...) eram cand
eram in liceu, acuma is , sti? Un pic mai eleganta” .Desi constienta ca imaginea nu ar trebui
sa conteze mult, este foarte influentaza de parerea celor din jur, considerand ca actualul
partener, este sub nivelul ei.

In ceea ce priveste aspectele sociodemografice, comparativ cu partenerii lor, fetele tind sa

aiba si alte studii decat liceul, sau isi propun sa mearga de exemplu la facultate, sau se
pregatesc pentru a intra la scoala de subofiteri, ori au postliceale. Ele lucreaza momentan in
call centeruri, ca vanzatoare in comert, sau in industria prelucarii lemnului.

Exista doua tipologii de fete in sat, prima, din care fac fetele care au sau nu au relatie, si
locuiesc cu parintii sau singure in chirie, si a doua categorie, a celor care se afla in relatii de
foarte lunga durata cu partenerii lor si se muta impreuna cu ei, locuind dinaintea finalizarii
 74

liceului si continua sa locuiasca cu ei, fara sa fie castaoriti, sau al treilea caz este cel al
fetelor care ramas insarcinate, si necasatorite.
 75

VI. CONCLUZII

In concluzie, analizand practicile de curtare ale celor doua generatii se pot observa
schimbari atat in ceea ce priveste curtarea, perspectiva casatoriei, dar schimbari ale stilului
de viata care redefinesc telurile si valorile impartasite de fetele din prezent

In primul rand, diferentele majore se pot observa in modalitatile de interactiune a

tinerilor. Daca pentru prima generatie, posibilitatea de interactiune era reprezentata de
jocuri, de sezatori, si mergand seara pe ulita, pentru a doua generatie petrecerea timpului
liber depaseste granitele satului, si deseori se realizeaza in mediul on -line.

Jocurile la sura si sezatorile dispar relativ devreme, fiind amintite doar de persoane
care depasesc varsta de 75 de ani. Dupa colectivizare, frecventa jocurilor in zilele de
duminica sau de sarbatori, in curte, deci la sura, scade. Un important factor care conduce la
aceasta situatie este colectivizarea, pierderea pamantului, dezvoltarea industriei, si a
scolilor profesionale, care determina ca un numar mare de tineri, sa plece inafara satului,
astfel ca treptat, din lipsa de participanti, jocurile se rezuma doar la sarbatoarea de Rusalii.

In ceea ce priveste desfasurarea jocului, se pot observa ca disparitia acestei practici se

realizeaza in etape. O prima faza este disparitia jocului la sura, care este inlocuit cu cel din
cladirile scolii. Odata cu introducerea curentului electric in sat, cu dezvoltarea infrastructurii,
cu reconstruirea cladirilor publice, precum scoala si dispensarul, jocurile se vor tine tot mai
des aici. In anii 1970, dupa cum afirma cumnata Mariei C, jocurile la sura nu mai existau.De
asemenea, si Eugenia, 66 de ani afirma ca ea participase doar la jocurile de la „ scoala” deci,
din incinta scolii gimnaziale. O a doua faza este realizarea unei discoteci in cladirea
caminului cultural, unde nu se mai regaseste volterul sau jocurile traditionale, ci se danseaza
pe melodii contemporane,

Astazi, modaliatile de petrecere a timpului liber a tinerelor difera fata de cele a bunicelor lor,
insa dansul este in continuare un element care se regaseste si in cazul lor. Daca Zuza este
cea care merge la club constant, marea majoritate a fetelor nu ies in locuri care ar putea
reprezenta un substitut a horelor duminicale. Interactiunea dintre grupurile de fete, sau dintre
fete si baieti, se realizeaza din ce in ce mai mult pe retelele de socializare. Daca acum 50 60
de ani, relatiile dintre tineri se puteau observa la joc, prin invitarea uneia dintre fete , mai des
la dans decat pe restul fetelor, in prezent, afisarea relatiei, dar si curtatul se realizeaza pe
 76

retelele de socializare. Sunt frecvente cazurile in care cuplul isi schimba statusul pe
facebook, din” singur”, la intr-o relatie. Pentru unele dintre aceste cupluri, majoritatea timpului
este petrecut on line, nu fata in fata. Din aceasta cauza comunicarea scrisa este foarte
importanta pentru fetele din a doua generatie, deoarece reprezinta o alternativa mai
acceptata de a cunoaste potentiali parteneri. Ramona afirma ca, desi a intalni noi persoane
se poate realiza intr-o intercatiune fata in fata, de cele mai multe ori, prin comunicarea scrisa,
tinerii devin mai increzatori, si astfel, se contiua conversatia in mediul on line. Trezirea
sentimentelor se face tot virtual, deoarece felul in care scrie un baiat, poate conduce la
sentimente de iubire.

In al doilea rand, conceptia despre relatii si finalitatea lor, se schimba in prezent

comparativ cu periada anilor 1960. Termenul contemporan folosit uzual de tineri este de a fi
intr-o relatie cu cineva si presupune si existenta relatiilor sexuale, acum 60 de ani, se
folosea sintagma” a vorbi cu o anumita fata sau un baiat.” Deoarece varsta casatoriilor
fetelor era destul de devreme, 18, 19 ani, tinerele nu aveau ocazia de a avea relatiii
monogame seriale, sau bazate pe sentimente, de cele mai multe ori, aranajarea casatoriillor
realizandu-se fara acceptul fetelor. De remarcat este si perioada de timp, destul de scurta
(maxim trei luni) care trecea din momentul petitiului fetei, si ziua aleasa pentru casatorie. In
prezent In cazul unora dintre tinerele dn batin, relatiile sunt de lunga durata ( chiar si 3 ani),
implica si relatiile sexuale, fara a se gandi la alternativa de a se casatori.Instutia casatoriei,
si cuvantul parintilor nu mai are acelasi efect precum avea acum 60 de ani.

In al treilea rand, perceptia asupra casatoriei dar si a relatiilor se schimba.Daca

pentru generatia nascuta intre 1940, 1950, casatoria este vazuta ca etapa a vietii care
trebuie trecuta, ca una dintre modalitatile prin care devii adult si unde relatiile sexuale sunt
acceptate, in prezent, desi ajunse la 26 de ani, tinerele nu mai gandesc la casatorie.Vechile
reglementari sociale dispar, iar aceasta dispartiie se poate observa si in incertitudinea
sensului care se da relatie. Dupa cum am aratat ma in sus, fetele impart in categorii distincte
relatiile , casatoria sau relatiile serioase. Si scopul sau finalitatea in relatiile contemporane
difera fata de ceea din a doua jumtate a secolului XX. Daca in anii 1960, baietii se aratau
interesati de fete, cu scopul de a se casatorii, existand si exceptii, in prezent, atat baietii cat
si fetele, urmaresc prin relatiile lor, sau prin interactiunile de la dans sau din alte contexte o
legatura bazata pe relatii sexuale, nu pe sentimente. Si modul de abordare a fetelor difera in
prezent comparativ cu perioada anilor ’60. In timp ce.In cazul primei generatii, baietii se
remarcau la hore, prin situatia sociala, sau frumusete, in prezent, fetele dar si baietii cauta
sex appealul.

In al patrulea rand, schimbarile sociale si economice din ultimii 60 de ani redefinesc si

pozitia fetelor in societate, prin cresterea numarului de ani de scoala, fetele au locuri de
 77

munca stabile, se intretin singure, si in consecinta se observa si transformari in ceea ce

privesc relatiile. De cele mai multe partenerii sunt intalniti la munca, la scoala , sau pe retele
de socializare, ceea ce sugereaza ca partenerii se aleg din areale geografice diferite.In
cazul in care nu locuiesc impreuna, si nu exista perspetiva unei casatorii viitoare, sau
coabitari, este de la sine inteles ca rolul retelelor de socializare castiga teren in
comunicarea dn cadrul cuplurilor

Eva Ilouz spune ca la mijlocul secolului al XIX-lea, rudele si cercul social al

pretendentilor aveau un important rol in a mentine regulile si valorile morale , mediaza si
ajuta la revelarea sentimenetelor si protejeaza sinele femeiii. Codul prin care se transmit
sentimentele de iubire este minutios, iubirea apare treptat, iar caracterul impreuna cu sinele
personal avea un rol important in alegerea partenerilor. Desi autoarea vorbeste despre
mijlocul secolului al XIX, si in societatea rurarala din Batin, in prima parte a secolului XX, se
poate observa acest rol al familiei si rudelor in pastrarea valorilor si normelor sociale, si in
implicarea lor in alegerea unui viitor partener.

Sexualitatea, sex appelul si compatibilitatea emotionala au un rol important in crearea

relatiilor. Daca in perioada premoderna frumusetea tinea mai mult de caracter si moralitate,
in prezent aceasta este comercialiazata si tradusa in atractie sexuala, iar aceasta devine un
criteriu pentru alegerea partenerilor. Posibilitatea de infrumusetare artificiala, si sex appealul
redefinesc granitele pietelor matrimoniale, ele legitimeaza sexualiatea ca scop, fiind separat
de intentii maritale. Autoarea subliniaza ca , in periada pemoderna optiunile romantice
reflecta stratificarea sociala si moraliatea de clasa (Ilouz 2015, p. 75), in timp ce in
modernitate alegerea partenerilor este asimetrica, desfasurandu- se atata pe orizontala cat
si pe verticala, depasindu-se limitele pozitiei sociale, si deci, se intra in competitie cu oricine
pentru partenerii cei mai dezirabili. Datele obtinunte prin intermediul acestei lucrari sustin
aceasta teorie: daca in perioada anteriorara si imediata colectivizarii, aranjamanetele
casatoriei dintre tineri erau dictate de pozitia lor sociala in sat, de numarul de hectare de
pamant, sau de originea familiei , in prezent un criteriu dupa care se aleg partenerii este
aspectul fizic si sex appelaul. Asa cum arata si intervievatele mele, aspectul fizic, si relatiile
sexuale primeaza in defavoarea trasaturilor de carcater sau a dorintei de a se casatori.

Un al treilea argument prezentat de Ilouz care carcaterizeaza relatiile din perioada

contemporana este fobia de angajament, care conduce la relatiile sexuale seriale, si
detasarea sexualitatii de sentimente, caracteristici intalnite si in randul generatiei tinere din
Batin, in perspectiva carora exista o clara delimitare intre relatii si casatorie. Teama de a se
angaja in relatii serioase, sau de a se casatori vine asa cum arata si Illouz, din nevoia de a
maxima optiunea, si de a avea cel mai potrivit partener. Exemplul Cristianei este cel mai
 78

reprezentativ, al tinerei C.care dupa o prima relatie esuata, este retincenta fata de ideea de a
avea o alta relatie, dar si al Ramonei, care desi are relatii, ii este imposibil sa isi focalizeze
dorinta pe o singura persoana, pentru a avea relatii de lunga durata.

Ilouz arata ca , Trecerea de la curtatul premodern la cel modern marcheaza trecerea de la

respecatra unor ritualuri, care aveaua loc in spatiul public, in care cei doi faceau parte dintr-
un univers social comun, la curtarea din perioada moderna, unde sinele trebuie sa fie
continuu validat.Relatiile datorita redefinirii codului iubirii sunt centrate pe sinele individual,
de aici apare si teama de respingere saude suferinta” loialiatatea si devotamentul in prezent
nu mai sunt suficiente in iubire „ tocmai fiindca trebuie sa implice un proces permanent
interminabil de validare, adica de o reconfirmare a individualiatatii si valorii”( Ilouz 2015, p.
167), Aceasta teorie este confirmata de datele obtinute in aceasta cercetare, cu mentiunea
ca, in societatea din Batin, la mijlocul secolului trecut, datorita traditiei si normelor sociale,
ritualul iubirii are inca loc inca in spatiul public, la sezatori si la hore. Dupa cum arata si
Kligman, nunta si curtarea sunt ritualuri de reproducere a ordinii patriarhale si a pozitiei
sociale, iar din aceasta cauza, existenta sentimentelor dintre tineri nu este necesara. In
perioada anterioara colectivizarii, in Batin, se poate observa ca, respingerea unui posibil
partener era cauzata de cele mai multe ori, de pozitia in ierarhia satului, sinele individului
nefiind afectat. In prezent, pentru ca infatisarea, frumusetea si sex appealul devin markeri de
alegere a partenerilor, o posibila respingere afecteaza in mod direct edificiul individual al
persoanei, fiind necesara o continuu recunoastere a sentimentelor. Deci, practicile de
curtare, perspectiva aspupra relatiilor si definirea sentimentelor de iubire, se schimba ca
urmare a actiunii mai multor factori de natura saciala.
 79

Referinta bibilografice

Bărbulescu, C. (2005). Modernizarea lumii rurale. Cluj Napoca: Accent.

Bărbulescu, C. (2015). România medicilor: medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la

1910. Bucuresti: Humanitas.

De Beauvoir, S. (1998). Al doilea sex. Bucuresti: Editura Univers.

Dobricu Dorin, I. C., Verdery Katherine, Kligman Gail. (2005). Taranimea si puterea : procesul de

colectivizare a agriculturii în România (1949-1962). Iasi: Polirom.

Golopenția , A. (1999). Opere complete, statistica demografie si geopolitică (Vol. II). Bucuresti.

Hollos, M., & Maday, B. C. (1983). New Hungarian peasants : an east central European experience

with collectivization. New York: Social Science Monographs Distributed by Columbia

University Press.

IIouz, E. (2015). De ce iubirea doare, o explicatie sociologica. Bucuresti: Editura Art.

Kligman, G. (1998). Nunta mortului: ritual poetica si cultura populara in Transilvania. Iasi: Polirom.

Kligman, G., Verdery Khaterine. (2015). Taranii sub asediu: colectivizarea agriculturii in Romania,

1949-1962. Iasi: Polirom.

Oisteanu, A. (2016). Sexualitate si societate. Iasi: Polirom.

Stahl, H. (1939). Monografia unui sat, cum se alcatuieste spre folosul caminului cultural. Bucuresti:

Fundatia cultural regala, Principele Carol.

Țopan, G. (2005). Batin si imprejurarile sale. Monografie. Cluj Napoca: Viata crestina.

Verdery, K., & JSTOR (Organization). (2003). The vanishing hectare : property and value in

postsocialist TransylvaniaCulture & society after socialism (pp. 1 online resource (xx, 426

pages)). Retrieved from JSTOR https://www.jstor.org/stable/10.7591/j.ctv1nhm40

 80

Anexe

1 Interviu Anastasia 69
,
M- a primit cald, m -a servit cu prajituri suc si sarmale. Am stat foarte mult la ea, din cand in
cand mai venea si sotul
Oameni asa faini si buni . Mi- a aratat si o poza cu ea si sotul la nunta
A; asa o fost.. si unteșus-o Ută ( al sotului ) a venit cu tine.. ase cum se zice, ..sa se marite
dupa gazde, cum is astia de pe aici , sti? Parintii, de vroia tineretu, de nu vroiau, parintii
(ziceu) voi va luati la o lalta, ca sa nu piara gazdusagurile,
Dar cand am fost noi, nu o mai fost, ca o fost colectiv, si nu o mai fost cu pamantu si cu
avere, da totusi sa tine minte..din tîtulă, sa șie din titula.. ăia mai gazde is mai saraci
Noi atuncia nu am fost ase gazde , aiestea( sotul si fam) ...nu o fost nici ei ase gazde..ca o
fost
de alui coceanu..sti tu..de-alui coceanu o fost unsprezece frati,dar se tineu cine is ei..masa
lui
( sotului )o fost de alui Coceanu
E; deci mama dumnealui o fost.. ..
A: mama lui o fost sora cu indrei a lui coceanu, sti ? si amu se tineu cine is ei, de alui
coeanu,
noi n-am fost numa.. mama doua surori, tata un frate, nu am fost ase vîrfă (?) mare, stti?ei o
fost varfa mare, ca o fost multi
E: dar dumneata te -ai casatorit pentru ca ai vrut . sau tot s-au bagat parintii?
A; nu ne-o aranjat nimeni, noi ne -am aranjat, si si el ( sotul ) fratele lui masa, am fost in
vecini acolo, si apoi *ie-o pe asta, ca asta -i buna, ca o cunosc, ca no ase, si o zis cătă măsa
si
căta tatas-o, o venit si unteșus-o ăla, o venit la noi a peți , cu tatas-o , cu fratele lui masa, o
venit la noi a peti intr-o săra..no ase o fost situatia..
Eu: si dumneata ai vrut din prima?
( sotul era acolo , si zicea el sigur ca da, dar nu-mi dau seama daca serios sau i gluma)
A: auzi tu fata? Eu eram pregatita sa am duc la Cluj, ca avem oprietena care era servitoate
in
cluj, atunci ase mereu fetele, servitoare, in Dej, in Cluj
Si io eram pregatita sa ma duc in cluj, mi-am facut de sara o valiza, mi-am pregatit tăte
celea,
si cand vine sara, ei vin a pețî.
 81

E; dar pana sa vina ei, nu te-o mai cerut nimeni?

A:da nu..
E: si cum de nu te -ai maritat?
A: dara nu o fost a mneu ( rade) o venit, de alui Lexa, o venit Lexa si cu un frate de alui, la
noi a peti, ca vai , isi fac casa, si sa viu dupa el..Amu Lexa nici nu juca, nici nu era numa ase
un tronco bonco acolo si, cum sa ma duc dupa el? Nu ma duc..
Era altu, no ahăla mi- o mai fost mai drag, no sa ma duc dupa ăla, ăla o venit si i-o venit
ordin
să se duca in armata, ala necajit ca s o dus in armata.
O venit o sora de alui la noi, si a zis nu mere dupa Chiifor ( barbatus-o )nu mere , tu nu mere,
facea , frate mi-o s-o dus in armata, si ii suparat, si atat ii de suparat, si nu te duce, nu te
marita
E: vroia sa il astepti ?
A: sa il astept pe ăla pana a venit din armata
E: cat era armata?
A: un an si 4 luni , nu era ase mult, dar degeaba, am gandit ca a veni si nu m-a lua, si a
umbla dupa mai tinere, si io is mai no, am avut 20 de ani .no si apoi aiesta mi-o fost crucea si
soarta, si tat cu aiesta am venit
E: si ai renuntat atunci sa mai mergi la cluj?
A: am renuntat atunci si nu m -am mai dus. Aia ma astepta, dimineata ca ma duc cu ea la
cursa, si eu nu m-am mai dus pana-i lume, si am ramas si in 3- 4 saptamani am facut nunta
E: deci, dupa ce te a cerut, intr -o luna
A: ee. Așă intr-o luna am facut nunta, iarna.
E; dar așe sa faceu inainte, asa repede?
A: ase rapid, asa rapid, nu se sta ca amu ai de zile, sa stai tu pana cand.. fai de mine 3
saptamani daca o durat, o mai fost de 3 -4 ori la la mine, sara cum mereu ficiorii la fete
Eu: spuneti-mi , despre mersul asa la fete.
A: la mine veneau si 12 intr-o sara,, ( vb de cum era servitoare si lucra verile)
Si in 71 m-am maritat, dupa ce am venit de la mare, atunci iarna.. cand eram slujnice, cand
veneam, acasa , ca dara veneam acasa sambata,baietii in sat ma vedeu la cursa, ma vedeu
prin
sat si 12 am avut inttr-o sara , ca i-am numarat
Eu: dar stateau impreuna cu parintii si povesteau?
A: cu parintii, e ,cu parintii. Si buni si rai, si de ti o fost hia de el ,si de nu ti-o fost, o trebuit
sa iasa fata dupa el ca sa il petreaca..
 82

Eu: dupa fiecare?

A; da, dupa fiecare , sa il petreci ,si erau si ieseu tat cate unu,
E; dar ieseu ca sa poata vorbi singuri cu fata?
A: ase..si vine unu, ca nu uit cîtă-ilumea, de alui Besuca,un ficior de alui besuca, era mai
el,,cu prostie ase..mere la tăte fetele, in sara asta mere si la mine, si la alta, mere la aia mere
la
aia?
E: dar baietii mereu doar la fetele de care le placeau?
A: nu, la tăte, da el mere de la mine la alta , in aceasi sara..si eu ies dupa el, si aveam o
trecatoare la vecinu ca merem dupa apa, cand ies dupa el, io țusti pe carare -n colo si fug
dincolo la doamna, si stau acolo si stau si stau, si ma gandesc , da de s-o dus,
Pa cand viu, era in ograda cu o piatra in mana, statea sa -mi deie, *vai ioane nu da, vai ioane
nu da.
Eu: pt ca de ce ai fugit de el?
A: dise am fugit,( rade _ma gandeam ca- s glume dar poate era si serios, ma gandesc ca
poate
imi trage una. Si io fug pe drepte in sus, vai de mine si de mine..
Da ce o gandit si mama, ca stau atata cu ioan? Si eu stam singua ascunsa
Eu: la joc, ai apucat sa mergi, cum erai tot tipul plecata?
A: si apoi la joc tu mama fraga,jucam..era jocu vara in ograzi la oameni, se facea joc in
ograzi
la oameni, la sociu, acolo era joc , mai demult, pana eram eu mai mica, acolo era joc, dupa
am ce fost io fata, apoi era la zaharie, era la tilda, apoi la toader, duminca..
Eu: si iarna?
A: iarna se facea in camin, Unde ii acuma dispensarul cata drum, tat pe ahaia fundatie s-a
innoit asta, aia cladire..acolo se facea joc chiar de cata strada, cata drum acolo jucam iarna
si
vara in curte la oameni.
Eu: si jucau toata lumea cu toata lumea,?
A: oări cine cu oări cine., juca si draguta da juca si pe alta si pe alta , si ase se juca
Era lume multa, batrani tat rota rota, batranii, sa vada care cu cine joaca, si cum joaca, si
apoi povesti si ase se stia in sat cine ii draga la cine.ca pe aia o jucat-o de doua oari, sau de
trei ori , amu aia ii draga, ase o fost.. Apoi veneau latureni, din Cutca, latureni. Si era unu
Stefan din cutca, si apoi cand o venit,m-o jucat, volțerul, ase fain joaca cutcanii ( il descrie)
Si eu am fost in cutca latureanca, de aici cu vreo cinci sase parechi, baietisi fete. Eu: numa
sa
 83

jucati?
A: la joc numa, la joc si apoi ne-o primit fain, o venit inaintea noastra cand ne-o vazut ca
merem pe drum, o oprit jocul si apoi da-i la joc acolo, si apoi mama dumnicatului, cu cutcanii,
Te duceu pe omenie in casa, vai fata( ofteaza) o fost fata in casa, si m-o dus pe mine, si
masa
o fost ase ni ( arata ca era goala) o pus placinte,
Da cum era obiceiu, sara sa te tragi acasa, nu noaptea, cand s-o prins a se insera, zic eu
cata
una , tu Cuță, ia ni se insareaza, hai sa merem acasa. Chem pe alta , pe alta, ca nu vinim, ca
nu vinim.Zic cuta, hai noi sa merem acasa,
Ne-am luat noi amandoua, din cutca ( nu este drum, vin peste dealuri) peste dealuri pe
acolo,
cand o fost pă -nserate bne, a fost acasa.
Eu: dar tăt ase era si de v-ati fi dus la joc in sat? Tat pe sara trebuie sa va intoarceti?
A: nuuu, vinem sara acasa, si apoi inapoi ala joc tăta noaptea
Eu: eu am auzit de femei ca nu le prea lasau parintii sa stea sara la joc, si parca am inteles
ca
nici nu se facea
A: poate mai inainte..no si apoi la joc, toata e nopatea la joc, la 12 veneam acasa si iara
merem
Eu:dar pa rintii dumitale nu ziceau nimic, sau ase facea tat satu?
A; nu ca asa facea tat satu, tat satu, merem la 12 acasa si apoi ne intorceam.Si mai era inca
un
obicei: sa juca joc romanesc, cum se joaca amu la Rusali, cand se intind in centru si vin cu
joc
roamanesc la scoala.Da unde se juca? Si pîn scoala roata iarna, si care juca fata joc
romanesc
intaie, aia trebuie sa duca ceterasii p-ominie,
E: sa le deie sa manance? Era cemata de ficiori, tu vrei sa joci jocul romanesc inainte, ne
duci
pe omenie, si daca zicea fata ca vrea, bine, daca nu chema p-alta, apoi p- alta,care vrea sa
joace..
Nu am dus..niciodata nu am dus p -omenie, nu ca nu am avut ce ce-i omenii, atunci nu se be
ca amu, noo. Guruta , un cuiut mic, nuu , manca acolo,.. daca le frijei niste carnat, cum era
iarna, slanina, nu erau atatea prajituri si mama dracului si mancari multe..si nu pretindeu..
nici
nu stiau prepara atatea, atunci cand se facea o prajitura , se facea cu amoniac, atunci dintr-
un
 84

oau, nu mai stiau de atatea prajituri si creme, colac se facea. De cand ii lumea se face
Si apoi cu ospatul meu sa iti spui, dimineata, o venit dupa mireasa , starostele si cu nanasii,
si mirile, si au venit dupa mireasa, m-o pus p-o caruta, nanasii miri p-o catuta, inapoi tri cară
Eu: cu zestre?
A: cu zestre, P -un car o fost dulapul de bucatarie, ca dulap de bucatrie mi-o dat, inca il am in
casa,mobila noua, si cu dulap de pus haine si cu vitrina .Dulapul mare o incaput pe un car,
pe
hallat car, dinapoie, o fost masa, canapei, masina de cusut, ca io am avut si masina e
cusut,pe
caru halalat, doamne ce am mai avut? Ladita asta( era sub masa, de 50 de ani o Are !!) apoi
saci cu bucate, cu malai cu grau
Eu: si casa?
A: ii facuta noua, noi inainte am stat la batrani, si ne -am facut o casa din fundatie, am avut
piatra, si ne- am facut-o noi, pamantul ii de a lui socru, si apoi noi ne am facut aicea, dincolo
ii frates-o . , Noi ne am facut casa, asa cum am putut atunci, in 80 cam asa, Atunci s-a dus el
la tractoare de s-a angajat, sau nu..oare era facuta cand l-a chemat la armata?
Eu deci v-ati casatorit,si apoi a mers in armata?
A:Da( repeta) si acolo in casa sus, am camara, si acolo am stat in camara aia singura, si el
s-o
dus in armata,ii drept ca -i camara mare, sti? Aveam pat ,soba un pic de masuca, o incaput,
sti? Si acolo am stat in camara ahaia, si el s-o dus in armata, si a avut numa.. astea nu o fost
facute pe aicea, dupa ce o venit din armata am facut..si apoi cu mireasa, sa spui..AM venit
cu caru si carutele ( ne uitam la poza din zua casatoriei)
Eu: asa pareati de tineri
A; dapoi el o avut 19 ani.. o fost mai tanar cu un an ca mine, in ianuarie a facut nunta, si in
februarie a implinit 19 ani
Eu: deci dumnealui 18 a avut?
A: 18 , 18 rade. I- trebuit insurat, si s-o gandit sa nu ma piarda si o umblat tăt dupa mine, sa
nu ma piarda.
De se insura dupa armata,pana venea, poate ma lua altul Nici nu stam sa il astept, Si asa o
stat
vreo 3 ani si nu o mers in armata, Ca l-o prins astia, cand s –a dus sa is faca flotant in Cluj,
pa cand si- a facut flotantul, si astia l-o prins , ca nu are armata, si de acolo hop..in armata
Si apoi am venit la cununie si la biserica , si ne-am cununat, si de acolo am venit acasa.Si
acasa, socra-mea mi- o chiuit, mi-o chiuit sa ieie mnireasa de pe car, masa, apoi * țucu-te nu
 85

stiu cum.. da nu mai țîi minte, sti ce mai țîi minte? Si de atuncia ii mult..* ca amu si anu
trecut, mare bruma-o mai batut, si -o batut stratu cu flori , penile l-amei ficiori,
Ca in hăla an, s-o insurat un frate de-alui
E; si ea , oarecum chiuie ca i se duc ficiorii de acasa
A: da, si anul urmator noi, si i-o batut bruma startul cu flori, si asta una , nu o uit. No si alta
sa iti mai spui, no ne -am dat jos. De acolo din caruta, mi-o chiuit, m-o pupat, mi-o bagat o
turta-n san..no bine,O fost facuta un scaun, scaun de laut i se zicea ,era un scaun ase lung
si
noi lam haine pe scaunul -ăla. M-o invartit rota pe dupa scaunul ăla in ograda, si era un blid,
cu grau, si lua graul din blid, si tat il arunca peste lume in o grada, s -a poi zice * țîpați grîu nu
tipati țîpați pleava, ca mnirile mi de treaba, ori ca mnireasa? Tîpați grau nu țîpati goz, ca
mnirile ni frumos, tat rota rota , pă langa scaun, si apoi mai ziceu si fetele inapoi. No bine.
Dupa aia ma duce socra-mea intr-o lemnarie, si imi pune aschii in șurț
Eu; in surtul asta ( arat spre poza)
A: in surtul asta, in surtul asta mi-o pus aschii, ies din lemnarie cu aschiile-n surt
(povesti despre hainele de demult, cum i le a dat la altcineva, i le a stricat, si despre cum
erau
imbracate la nunta, aveau sloaier, ca un voal)
E; inainte tăt așă se maritau imbracate?
A: așă, așă., tate fetile ase se imbracau, ( cauta o poza) io cand am fost fata, ce fata faina
am
fost io.( povesti despre poza , unde era poza cum si-au refacut persoanele alea casa)
Eu: dar si pe dumneata badea chifor te juca la joc, sau nu te juca?
A: dar nu numai pe mine, si alta, si pe ailalata,, nu numa tat pe una cum ii in zîua de azi, amu
tăt pe una o joaca..apoi da -o la.. dumezeu. Si nu numa el, tăti jucau, si ni-nu era gelos ca m-
o
jucat altii, nu se stie de atata gelozie, batranii tăți erau roată se uitau, care joaca , care nu .
Si mai Era cate unu ramas, care nu -mi placea, tăt se uita la mine să ma ieie, e mă uitam in
colo a sa nu mă ieie.
E; dar nu e suparau, daca nu vroiei sa joci cu ei?
A: dara ma interesa? Nu era asa periculos ca in zîua de astazi..umblau tati si la colindat, tati
la
olalta, apoi eram cate 10 20, era unu care canta cu vioara, si canta fain, muzician, umbla pe
la
nunti pîn tăte partile, erau muzicanti buni..si apoi el era ficior si apoi umbla cu noi la colindat
si cu cetera, si canta si el la cetera colinda care-o zicem noi.Apoi ne bagam in casa, api nu -
 86

ncapem in casa cati eram cand ne ducem, atatia eram de multi,Eram tat ase cam potriviti,
baiat cu fata, baiat cu fata, o fost fain,, apoi umblam atunci la nunti 3 zile, craciun an nou
boboteaza, joc sa marga intr-una, atata jucam tăta noptea,
( cum s a invatat sa invete, pelanga stalpin din vie)
Eu: dar copile mai mic nu va lasau i mergeti, sau doar va uitati?
A: da nu, merem, si ne uitam , ca batranii, ne uitam..apoi jucau doi..asta o fost de mai
demult,
da stiu.. acolo la Solomonn vis-a vis cu coperativa.Acolo era mai demult, ca era joc acolo,
ala
era jidan.Apoi erau femei batrane ,si apoi juca un ficior de -a ei cu cineva , da el * iuiu de
cine -s io, da masa * dies negru cur a mneu( rade) s-o tinut el ca cine -i el, si masa, stai ma
ca
cine te tî tu (rade)
Eu; dar chiuieu mult in joc.
A: e, chiuieu , chiuieu
Eu; si fetele?
A; si fetele, dar baietii ( mai mult ), apoi veneam eu, era un joc in drum, la lelea marta lui
emil, apoi acolo era joc... si ma ia unul si ma joca, el singur la parinti,cine -i el. * frunza
verde iarba grasa , anisia -i rusinoasa, de-i da cat ii pă pămant, nu scoti din ea un cuvant,* ti
minte, vezi? Ca ase am fost io, mai rusinoasa, n-am fost io..zabralita.. ala cum era singur la
parinti, s-o dat pe langa mine ca cine-i el, dar mie nu imi placea deloc de el . Apoi s-o dus in
cluj, si o luat pe fata lui anisia lui Dica, o luat pe fata sa, si o dus -o in cluj si o murit saraca.
Eu: dar era bolnava?
A; apoi sti-o amaru, nu stiu, nu i stiu moartea, de cum o murit//
( povesti despre suc si cornulete, oua, nepoti, acces direct )
Si o fost musai sa merem sa ne cumparam haine ca ne-o tebuit..ca fetele, sa - mi ieu rotie,
sa
mi iau ce -mi trebe, sa mi iau..ca apoi mobila in rate mi-o luat-o tata. Stiu ca ca tata lucra
Eu: mobila de zestre?
A: de zestre, si apoi stiu ca am platit eu rata intaie, si mi-am luat masina de cusut, si mi-am
platit eu rata intaie, restul ii targea la tata din salar.Si ase mi-am putut-ma sa mi iau..ca altfel,
de aici nu puteam, nu era un ban,
Si baietii mai mereu la mina, ase o fost.. mai te maritau si cu frota..trebe sa te duci, ca ala ii
gazda,marea lui liviu lui bacu.. s-a dus dupa el , ca a fost miner, si-o avut bani,si o fost păste
drum ..o trecut numa drumu , da o fost miner si o trebuit să margă dupa el , ca o avut bani
 87

E: si ea nu vroie?
A: dapoi o mărs pana la urmă, s-o dus, ca n-o avut ce face..s-o dus si apoi i-o fost de amar
cu el
Eu: de ce?
A: ea o fost mai tanara, el o fost mai batran si el o fost bautor, apoi dupa aia s-os invatat si
ea,
si o fost vai de ei, no
( se uita prin poze, imi arata nepotul nascut la 4 ,700 g , si fata ei bolnava)
A; pe marioara lui bercean o sti? Eu am fost deodata cu marioara, s -o dus ficiori si unu si
altul pe parau, si umblau ficiori la e, de numa//
Eu: era faina?
A: faina si amu -i fomeie faina marioara, si – o fost , o fost,
Eu ; mergea si badea chifor la ea?
A: s -a dus ( spus lung) o fost si nemauri, ca la neamuri, nu ca mere in casa , sa o
sarute...era
tanar,si o pus stini pe parau, si ei stateau ascunsi , si o rachita legata la poarta de care sa se
impedice. Cand ieseu din casa, de sa sarutau sau ce faceau pe acolo, dadeau cu pietrii in
niste
borcane de pe card, astia sesperiau si o luau la fuga , apoi picau direct in stini, apoi a doua zi
il
catau in palma ,
Apoi cu marioara, ne ducem laturence in Top, si marioara si io si fete si ficiori, si ne dcuem la
o casa acolo, baiatul ala ii era drag la marioara, si cand ne mai ducem
E: dar mergeti singure, sau si cu baieti
A: cu baieti, cu baieiti, nu mereu doua fete singure , si ne ducem la baietul ala acasa, pe
mancare de la joc, no ea pe langa el, nu stiu ce .Vad io ca le plac unul de altul, apoi cand ma
intalneam cu ea apoi m- ai povesteam, no cum stai cu.., apoi s avezi ca ase si asa.
Era maritata ea , cu ioan aiesta pistuca aiesta,
Eu: dar daca i-o placut de ăla , dece nu l-o luat pe ala?
A: nu i-o placut la ahăia ma tem ca, de ea, Nu i-o placut ca tatas-o fost muzicant, zicea cu
gorduna, dara nu mi-oi da fata , ca dara se tineu gazde, o fost gazde , dupa fata lui
muzicantu
Facea , tu, ma duc la gherla, ca soacr-sa avea o sora in gherla, si m intalnesc cu ahala din
Top
era maritata, si stau in povetsi dupa o cursa, si povestim povestim cu el
Si vine socramea si tu , cine omu aiesta, din soncut, de alui iacobul nostru, niste nemuri
Eu : Dar numa o povestit, nu o si pupat-o?
 88

A: o povestit, o povestit, da ce -i era daca o pupat-o..si apoi ala i-o fos drag la marioara,
dapoi
no ajuns cu el, si o ajuns cu aiesta, dapoi dupa aiesta si o manca cu el
Eu: bea si el?
A: o baut, o fost blastamat, cu cartile, sarea una doua la bataie, io facut o gramada de copii,
vreo 5-6
Sa iti spui de tereza lu todorel ce o facut. Tereza o fost mireasa cu unu a lui Vascu,
E; o fost mireasa, adica vorbea cu el si i-o fost drag?
A: vorovea si s-o credintat, s-o logodit, cu ioan, cu ioanul lui vascu. Si o fugit cu totdorel.
E; dar era logodita cu forta?
A: nu o fost cu forta, dar atata o dus-o mintea, din dragoste curata, nu vezi ca si asta niculina
si asta samana cu tereza( pove de fata asta ) Ase patit tereza,o fugit cu aiesta
Eu: dar o fugit si o stat la el acasa?
A: pai o venit la todorel aicea, nu o stat ie nu stiu cat, vreo o zi doua, si apoi o venit parintii
dupa ea, hai tu si fa nunta calumea si apoi te duci cu Dumnezo, da nu ase fugi cu el
Eu: si dupa o facut-o?
A: o facut -o si o ramas ahala,
Eu: dar nu s-o insurat cu varasa ei?
A( se gandeste ) ba , vara-i , ase -i vara -i A se o fost tereza usoara de minte, o fugit cu
totodrel, aiesta o fost a ei,
Eu: dar era badea todorel mai cu bani, mai gazda? Sau asta lui vascu ?
A; astia lui vascu o fost gazde, dapoi si a lui todorel o fost marari, si tereza era mai saraca.
Eu: si sti de vraji si bozgone
A: de vraji si bozgone mie imi povestea mama mea
E: da pă vremea dumnitale erau?
A: vraji si bozgode, untesu Utu, eu eram cam atat ni ( arata cat demicaera) si venea un vecin
la noi, frate de lui masa ( adica a soacrei ei) ca nu erau televizoare , mereu oamenii in
povetsi.Si vinea la noi, si zice cum sa -i facem la socra-mea ,sa i0o facem, ca atre rau s
eteme
de vraji.S-o dat intr-un ciorap, si o pus acolo tăt felu de sămanturi, on batjocura si le-o nodat
le-o nodat, sa lucre si ei oarice, in ajunul de anul nou. Si l-o aruncat in tinda, cand o iesit
batrana afara , vede motrosca in mijlocul tinzii acolo, o luat-o pe un lemn, apoi mirasar, cine
i-o tapat-o , aoi mi-o facut vraji, apoi așă
E: dar nu era de adevarateleanu?
 89

A: nu dara, apoi tata cu jiner-o , amandoi o..da pacate o avut, ei o avut pacate.Apoi ahaia,
vai
ce -o facut de ei..ca si de faci in batjocura , se leaga ca i inaozi acolo, cateva samnaturi..
E: dar vraji din astea de dragoste, se faceu
A: s-o facut, s-o de cand i lumea s-o facut, si se fac.. ca de nu ar fi, nu ar cetania farmecelor
si blastamului si vrajilor, intreaba -l pe tatat-o ca este dezlegari de farmec, de blastam, pentru
ca s-o facut si se fac
Viz a viz de verdeoica, in spatele casii, la todic, acolo, amu si mie imi povestea mama. Era
oamu insurat, s avea doi copii, pe jani lui tarca, si pe todicutu , socrus -o lui todorele. I o facut
todicoia la aha sa moara, si a avut doi copii, sa moara, si o murit ahaia, sa o iei doi copii pe
astalalta
Si la rafila lui indrei, ca i-o fcaut careva sa moara, sa vina marea de acuma nevasta, sti
dumnezo ,ca atuncia nu erau atatia doctori, sa iti spuie de cancer , da cancer o avut cred ca..
( discutii despre Cuma murit femeia asta, ) inainte sa faceu mai multe rele ca amu
E: cu din astea?
A: cu din astea..
E: din astea de dragoste sti cum se faceu?
A: alea cu samaturile, alea is vraji, is vraji cum se cade, ase se fac vrajile, tăte bozgonele
acolo, si trebe sa descante cum fac tigancile astea, Ase se fac, tăte legate la olalata, malai
de
grau fasole, tăte intr-un ciorap, da le lega așă , astea is graune , astea fasole..sa ramana
distanta intre ele. Si astea o iesit in drum, si rugaciuni.. ale ao fost in batjocura, da ase
faceau
Dar nu o stiut batrana cine o facut, de i spune era pe veci scarba
E: su stiu ca parca era ceva femeie , a lui Balaoia, care facea
A: de asta vroiam sa iti spui, asta face vraji de adevaratelea, facea si ei, la ficioru ei, ca nu-i
sttaea vaca in poiata.Dara chifor era mare, stie deja care – i treaba, ca el ii lua stupii de aici,
si
o vedea cand veneau( oamenii) la ea
Da fata , cand lega vaca in grajd, ultimul ficior era mare, insurat, cu copii, vaca nu -i sttaea
legata, rupea lantu, racnea face. O aduce la tatas-o in poiata. Si ăsta mai mic, a zis gata, sa
nu
se mai ocupte de din astea, veneau de la ciresoaia, si fugea batrana de acasa, cătă
cauacelu
erau niste copaci, si la umbra cu unguroicule, sa le descante, facea multe si nu le stie
deznoda.
 90

Amu o ramas maricica, si asta face, ca i-o fost bunica asta, ca sa zice ca trebe sa lesi , ca
apoi
o avut un broscoi tare mare prin gradina pe aicea, si sa zice ca i l-o lasat la maricica, da
batrana si mie mi-o spus,sa iau din gradina o crenguta de nuc, si zice , no vezi tu , asta de
buna de leac. Cand nu sta vaca la muls, o freci pe spate la vaca, si ase sa steie la muls, cum
o
stat crenguta asta acagata aici,o facut – o ea bugate
i-o lasat la maricica.. ea umbla noptea cu lanturi din alea de legat , pan cimitir in jos la 12
noptea, ea cu sorasa, pana nu o murit bieu copilu ala, si apoi aiestia la bar, cand era anisia,
ăia
o vazut-o prin cimitir
( povesti despre intervievata mea R , care are o sora , castaorita cu un frate de alui A)
E. vai multe sa faceu s atunci tu fata, si amuparca s-o mai linistit ca amu să ieu dragi si ii
lasa
dragostea,( povesti despre fata ei)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
( nu am inregistrat de la inceput , era a doua parte de interviuimi spunea despre veciul meu,
Ion a lui Hoidan, despre care mi-au spus si celelate intervievate ca era mare gazda. Incearca
s
am faca nu insemna a ave bani, inseamna a avea pamnturi , animale
Desi familia acesta era gazda. Cand veneau oamenii la luucru la ei, ori nu le dadeau
mancare,
ori le dadea ceva nenutritiv.Azi stiu ca tot aceasta familie plateste prost zilele de lucru)
A: no sa va mancati tomnajii, le dadea mnacare slaba, dupao zi de lucru.Ce tomnaji? Zama
cu
taietei .
Si hoidan s=o dus pe sate, calare emrgea, sa isi caute gazdoi, si appoi nu si-o gasit, si apoi o
luat pe Marea.Maarea o fost vecina aicea. S-o dus sa isi caute fomeie, si Marea era in vecini,
ase faceau tăti care o fost gazde
E: dar nu se puteau atunci castaori gazdele in sat intre ele?
A: nu erau mereu copii de aceiasi varsta sa se casatoreasca.Apoi in colectiv, n0o mai stiut
nimeni de gazde sisaraci, inainte de colectiv.Da si cu colectivul tat se mai tinei ei din titula, ca
nu etsi din gazde, ca nu aveai cai boi,Atunci ne-o pus pe tăti uniform, am fost tăati la fel
(povess desppre casa unde stam noi, a aartinut unor gazde mari . si cumva s-au risipit)
A:așă așă//hoidan o fost gazde mari, aveau cai.. boi si el p are sora pe cornoia, si cornea o
fost gazda( a fost avocat, )tăt din batin ii si el, o ramas numa unu in treaba lui,
Atuncia inainte cine o fost domni? A lui Puta , a lui schiopu, trei patru cinci invatatori dusi
 91

din sat sa se fac domni

E: deci inseamna ca aveau si parintii lor bani ?
A: sa-i tine in facultati, si in.. a lui secu, da l-o tinut greu, ca el nu o fost gazda,
Astia aveau pamnaturi multe, daca avea o pereche de boi, tineu cai, tineu taur, atunci erau
gazde.o avut posibilitati mai mute de o facut copii domni
Si avocatul,corneoca, o fost din gaze, el din gazde, si apoi o luat -o, dar ea nu o avutscoala, .
si apoi o dus -o la.. el o fost avocat in langa rohia, la lapus..pe acolo o fost dusiei, si o dus-o
si
pe ea acolo, s- apoi o bagta-o nu stiu..undeva sa fie si ea doamna.
A: inainte se facea sambata seara jocul steagului, erau colacari, erau patru baieti in costum
eaiesta national si bota cu betele, multe in bolta.Apoi ahaia, cand incepe nunta, si mergeau
dupa nanasi, colacarii,ahaia, stegariu, tat ase bateu din steag, si aveay zurgalai, si chiuieu *
iesiti oameni si vedeti, numa nu ne deocheti, ca si ieri am fost pă aici si ne-o deochet vreo
cinci* apoi ziceu *nimeni-n lume nu să-n șala, ca ficioru cand să-nsoara prinde pareu boi la
car si aduce truda si amar, prinde patru boi la ruda, si aduce amar si truda* le vineu așa din
cap
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A urmat o parte pe care nu m-a lasat sa o inregsitrez
Un copil de a lui R, intervievata mea decedase, si la scurt timp barbatul. Stiam si eu
povestea,
dar credeam ca, cancerul era cauza mortilor, A imi spune ca defapt cei doi murisea de popa,
decii de descantece facute de preot
Povestea era ca, fratele sotului lui R, furase din biserica o icoana veche si valoroasa.Satenii
credeau ca peotul o furase, pentru bani. Pentru a se dezvinivati, acesta ameninta in biserica
ca,
daca nu i se va spune, sub secret , cine a luat -o, ia rin acz contrar ii va afce bozgoane.
Avand in vedere ca sotul si copilul lui R mor , si la scurt timp si cumnatul, satul credea ca
defapt ei erau cei care au furat icoana, si blesmeul preotului a cazut asupra lor
 92

2 Interviu Eugenia, 66,

M-a primit in casa, intr-un fel de camera care parea hol. Dar era transfromat in bucatarie.De
acolo , se deschideau alte doua camere , una in stanga si in dreapta. Modelul acesta de
casa
este larg raspandit in sat. Cainele statea dupa usa si ne asculta, nu-l lasa sa intre. Ea era
langa
soba, si mesteca in ceva mancare.La scurt timp terminase. Necasatorita, nici ea,, nici fratele
ei
cu care locuia in casa on casa parinteasca
J: tu fata, sa iti spui ceva.. veneau ficiorii pe ulita.. no, am vorbit cu baieti, ca vinea la mine,
no nu vrei sa te mariti, nu vrei sa ase.. vineau , apoi povestem, si io zicem ca nu
E: te cereau de la tata?
J: dapoi sigur, vineau si ziceau cata parinti , ca nu-mi dati pe fata asta de nevasta? Si asă,
asă
povesteu, no apoi io nu eram de acord
E: da parintii erau?
J: pi..daca ..ziceau parintii ca daca fata nu-i de acord. Nu v-o pot da, no..
E: dar se intampla sa fie fete pe care le obligau parintii?
J: ba erau, erau.. ca atuncia ase era , atunci..lăcome lumea la avere..nu ca amu la placere..
no
cum eram..ca aista are pămant, ca aiesta -i gazda si sa marga dupa el lumea, ca -i bun, ca
nu
stiu ce..
E: pă dumneata cumde nu te-au fortat sa te mariti , daca ai tot fost ceruuta de ficiori?
J: eu n-am vrut sa ma marit deloc( repeta) ca mi-o pcticat( picat,) baieti buni, da io n-am vrut
sa ma marit, ca m-am gandit ca mai bine mi-a fi așă, nu mai am nici o grija..no si apoi ase
Vali ( ma confundat cu sora -mea ) apoi aiesta nu-mi placea, apoi altu,
E: nu iti place de ce?
j:nu -mi placea baiatul, caa nu stiesa joce, io eram tare jucausa, ca noi tata pe tăte ne-o
invatat
sa jucam.Tata, in casa, sa vezi ce juca tata. Ca un baiat de 20 de ani
E: da dumneata , unde ai prinsmai mult jocurile?
J: cu tata in casa,
E: dar in sat, cand s-au facut?
J: la scoala..merem la scoala Sara, duminca
E: si in feicare duminca?
 93

J: se facea, se facea si erau tijăși, si trebuie sa merem sa platim, apoi de mai merei sara mai
merei, apoi de nu , nu.. da nu ne lasa sara sa merem.Tata si parintii
E: ca era tîrzîu?
J: e ,te duci, la ora X sa fi acasa
E: si cam la cat va ziceau sa fiti ?
J: cam pe la 7 , 7-30 , 8
E: vara la 7 ii ziua
J degeaba..acasa , ca vin animalele. Io mult am umblat la jite , (repeta) io am fost aica
acasa,
si io tat la jite la jite , merem la vaci,
E: si nu prea apucai sa mergi?
J: nu nunu nu, nu-mai trăbuie.. cu vecinu asta a vost( vostru) cu badea Vasilie, cu tatas-o lui
Irina, umblam la jite ( vaci)
E; el nu era mai batran?
J: ba da , da era la ciura la vaci, si io merem cu dumnealui acolo, si ma lasa acasa, sa viu
cate
un pic, da trebuie sa ma duc la jite inaintea vacii..Aavem o vaca impungea si numa io
eram..ca
se da dupa oameni cand venea pe drum. No si apoi cu dumnealu...da ase , nu prea am fost
(repeta) apoi sa vezi tu incaltata cu optinci , si merem.Vineam, le zvarlem si apoi merem un
picut pana la scola, si vineam inapoi
E: si sti cam cand s-a terminat cu jucatul in fiecare duminica?
J: da, de pasti de rusali, dupa aia s-o gatat, dupa s-o facut la căși.Si de rusali sa face la căși,
si
no apoi, cine ne lasa in orgada..apoi merem acolo laa joc.
E: Si cand joaca, joaca..
J: si batranii si tinerii, si ..
E: deci nu ma joaca numa ala la care is draga
J: juca pe tătălumea acolo, sara daca era..aveai un baiat..iti era drag baiatu, te ducei cu el,
vnea
el cu tine acasa. Da ..Vinea acasa cu tine daca iti placea, iti cade ine de un baiat, si
povestesti
cu el, si te juca, tat un joc doua temai juca, apoi vinei acasa,povesteti ,apoi vinea inapoi si te
cere ( accent pe a doua silaba : ) de la parinti ca te mai lasa sa te mai duci un pic
E; baiatul?
J: baiatu mai lasati fata sa mai vie un picut la joc cu mine? No ase o fost, si fata se duce cu
el.
 94

Apoi sara , de acolo pana la ce ora sta,o aduce inapoie. Apoi ase o fost inainte
E; si cum ajungeu sa se placa?
J: pai la joc, vinind pe ulita, la fata
E: si statea fata afara cu el,?
J: sigur , povestea cu ea.Si de iti caea bine bine, de nu. , nu mai vinea o sara doua, dapoi
dupa
aia iara vinea ca * unde sa ma duc*
E: dar veneau si daca nu ii erai draga neaparat?
J: vineau dara, sigur .. ca se gandeau ca te reintorci , si iti place de el,No da mie nu mi-o
palcut, io iti spui, nu am vrut
E: da cam cate cereri ai avut
J: vaii. Da degeaba iti zic , ca nu- i cunosti..Din rît ( in jos in sat, ) m-o cerut doi, acolo..
aiesta ni..Iuănu lui Sîmniuăn, fratele lui Sîmni, no o fost aicea unu , la Dudu, aiesta o fost
zugrav, siaiesta atata m-o cerut si atata o fost de.. ( nu am mai inteles cuvantul, dar parea ca
baatul nu se dadea batut)
E: si am cati ani aveai , pana in 20 ?
J: pana, eram mai tanara..da n-am ..si parintii..atata o fost de acord sa ma duc dupa el,da n-
am
...nu mi-o trebuit, nu mi- o trebuit sa ma amrit, aia o fost tăt baiu, si ase ca..apoi io nu ma
duc,
ca nu ma marit, si asta o fost tăt baiu
E: si pe atunci , cam pe la cat se maritau fetele?
J: dupa cum ii ptica la fata baiatu, daca ii placea baiatu No ,a se nila nunti, sa ma duc la
nunti,
iti spui ca n-am pre fost.Ca daca nu-o cazut bine de baiat , io num-am dus la nunta cu el No
E: mereu la nunta impreuna, daca aveau draguti?
J: mereu , sigur, ca inainte sa faceau nuntile acasa. ..nuntile inainte si apoi pana la..
E: deci mereu ase ca iubit iubit?
J: da, sigur , si apoi nu..pana la ..ase ce mai să-nsăra( se insera) era tineretu la nunta, pe
urma ,
tineretu se imprastie si se duceau parintii, batranii oamenii care eram temati( chemati)
merem la nunta. Si tineretu mere acasa
E; ca nu-i lasa sa stea seara?
J: nu (nrepeta de trei ori), no si ase o fost .
E: cand venea sa ceara fata, ziceau ce le da la fata, sau il intrebau pe tata
 95

J: ba da ba da parintii fetei ziceu* no atata pot sa iti dau , am bucata aia de pamant de
acolo ,
ti-o dau tie, daca avea vaca, uăi ( oi) ii dau..,
E: si la baiat?
J: merei tu de nora, merei tu de nora..iti ducei gazdusagu de la parintii tai, la el acasa, no si
atunci el se inmultea cu gazdusagu
E: si atunci el defapt nu dadea nimic
J: pai ce sa iti deie?, ti-o dat parintii barbat. Si cand esti nanasa mare, inacarci carul cu
reinci,
si in fund s epuneu verinci, una, doua tri, ca patu, sus.Si perini, si se puneu nansii in car
E: asta era in carul nanasilor, nu in carul cu zestre?
J, nu, nu ca nanasilor, nanasa găta( aranja) carul,(imi poveste de cum vine cum vine la
nanasi ,
apoi la mire si dupa fata) degeaba, ca ase mereu, batranii pana tarziu , si tinerii plecau acasa
Apoi la miezu noptii strica mnireasa, si o facea cu conci ( impletitura din doua cozi, invartita
pe un bat plat de lemn, care se acopera cu naframa) nu ca amu, cu coc, o implete, si o jucau
pe bani,. Si sta pănă in zîuă, si apoi de la uspăț, und era, si cu mireasa aia noua, vineu pe
calea
primara ,
E; asta ce inseamna?
J: mereu de la uspat, unde era nunta*, tinerii batraniid e la camin de la scoala, unde erau,
vineu la mire acasa, iara Tăți, ceterasii si ficiorii care mai erau, si jucau, si se ma distrau si
aici
la mire, pana mai tarziu, mereu acasa, se hodineu, apoi vineu iara la mire si jucau, si s
eveseleu, .Atunci se faceu nuntile pă la ..duminca oaspetele, apoi pana pe luni sara, tăt
ospete
si petreciuri erau
E: si cumm de nu le faceu de sambata?
J: apoi..aruncia ase se faceu..
E: si dumneata nu te -ai dus la vreo nunta asa?
J:nu, nu am fost la nunti decat la soramea( imi arata cu ce rochia s-a imbracat) si ase n-am
avut nici io pretine, ase colege sa ma poci sama duc, sa viu , sa umblu ase nini bagabinda.
Ase ca m-am dezvatat de tăte afacerile, si de amere.. si am stat mai mult pe acasa.Nici de
rusalii, poate trece boul ( se impana boul, care e mai mult o vaca) tăte s-o intors pe dos...
mai
bine nu ma duc..( povesti despre impanatul boului )
E: si baieitii veneau toata seara?
 96

J: nu, nu veneau, ca mergeu pe santier,numa sambata sara, sau duminca sara, si daca iti
era
drag de el, si iti placeau povestile mai vineu, vedeu purtarile, daca nu..
E; si fetele nu se puteu duce la ei in povesti , cum vineu ei la fete?
J: nopi nu mereu, nu..si inainte mai mere sti tu..cu sezatorile. Se faceu sezatori, mai mereu
lucru deasta..
E: si sttau si fete si baieti la o lalta, si faceu cate ceva?
J: e , e
E: Ai zis ca ai avut cativa baieti, asta ce insemna?
J: pai am povestit cu ei, da numa ase pe departe, nu ase de aproape , ca nu mi-o fost de ei,
nu
mi-o fost dragi... Povestea lumea, aia povesteste cu baiatul a lui cutare, cu a lui cutare, no
amu
s-a marita dupa ahala, da de unde, ca nici povestea povestilor..nici nu ma duceam in directia
aia, cum ii aia de thiuitura ( chiuitura) nu stiu cum horeste..pe unde mi drag , ma duc , pe
unde nu, nici nu calc, no pai..
E: dar oamenii din sat, isi dadeau sama cum, ca la doi is impreuna?
J;pai isi dadea seama ca..daca mai mere, la joc , apoi ..imi face semne, dapoi io nu ma prea
uitam cîtă ficior care nu-mi placea, sa ma duc a joc cu el, ma uitam in alta parte, si ma lua
altul si apoi juca,. Cu altu , nu cu ala, ca nu-mi mai place ala, nu merem dupa el..la joc se
uitau..vineu fomei tat rota sa pneu pă banci, pă scaune si se utam care cu cine joca.care
cum
is de dragi, care cumNo aia s-o ds afara cu el, amu aia fac ceva afara
E: si se pupau pe vremea dumitale?
J; acolo afara, nu fata de batrani.( suna un ceas din ala ce suna la ore fixe, imi spune de el,
de
gripa)
E; si se intamplau cand erai dumneata tanara, ?
J:nu, mai inainte..mai inainte o fost alea, ca dupa ahaia s-o gatat.Ca s-o gatat canepa, si n-o
mai avut fetele cu ce mere la lucru,să torcă sa faca sa dreaga, apoi mereu ficiorii acolo inn
sezatori , si le luau fusele, si fetele emreu dupa ele in tinda si apoi le prindeu, le dragiteu, nu
la
da fusele, mereu sa gate de tors, apoi mereu inapoie, si ficiorul iara inapoie, ii lua fusu la
alta,
iara mai mereu..
Eu: le tăt ciondaneu..
J: ee, ca sa nu pota sa lucre
 97

E. si ei nu faceu nimic?
J:ei sedeu si se uitau la ele, povesteu cat povesteu, cand le lua fusu, si baietii le aduceu
acasa,
Da acolo era casa..o femeie unde se facea..nu puteu face nimica daca eram acasa
E: si pentru ce se faceu sezatori? Nu ar fi putut sa faca si singure acasa?
J: pai mai auzeau o minciuna o poveste.. si dupa ce s-o imprăștiei, s-o gatat, apoi n-o mai
mărs nimeni nicairea, fiecare si-o facut acasa, s-o tesut ,
( intervine fratele, a lucrat 45 de ani la cj,are 76 de ani)

3 Interviu Grigore, 76
I: cand eram eu baiat.. socoteste.. amu am 76, de la 76, era vreo 18,20 de ai, atuncia era in
felu
urmator, erau sezatori si merem mai multi baieti, si acolo erau fete mai multe, si cu care mai
discutai,,
E: discutati cand ?
I: la joc, sigur, si si la fata ii era drag baiatu, ca eram intelesi dinainte.. no ca..si acuma stiem
ca merem..Si pe cand se discuta cu o fata serios, cu care sa se ieie in casatorie acolo merei
la
ea acasa
E: numa atuncia?
I:da, ma mereu in sezatori la fete in povesti, da mai mereu acasa la fete, si fata mai iesea in
tinda , caase sa zice la noi, si povesteu, da nu neaparat ca ii era si drag, da cele mai multe
erau
in sezatori, ca acolo mereu mai multi baieti,Si bininteles ca acolo, la casa respectiva, parintii
erau acolo, si cu ei erau.. si erau fete care nu le lasau sa margain sezatori.Ziceu ca baietii
care
vor sa vie, sa vie acasa, si cand ne petrecea cand iesem afara,apoi dadea timp, daca nu o
chema inauntru..deaia zic..atuncia cand am fost io tanar nu prea era lumina in sat, merem
greu, cu catarige din alea in picioare, ca nu putei mere altcumva. Apoi cat ne chinuiem pna la
facem, cat ne chinuiam pana invatam sa merem pe ele, c ape bicigleta, nu putei sa meri, ca
cadei.No si apoi cautam si locuri unde era mai aprope, sa nu merem de-a randu satului. Si
atuncia erau baieti si fete ( multi in sat) apoi daca io am fost la scola doua clase de cate 35
de
elevi, doua clase deodata cu mine, acuma nici nu mai stiu daca is aiciea in sat vreo 10 de
vasta
me.si
E: dumneata te-ai dus vreodata sa ceri vreo fata de nevasta?
 98

I: nu, ca sti cum s-o intamplat? De firea me am mers la fete, nu zic ca n0am mers , si am
pățît
de am mers si am stat pre mult afara si o venit taicaso si zice marioara nu-iprea mult?
E; da cam cat ati stat
I..apoi , mai mult de juma de ora, si era si parinti din astia mai severi, care nu te lasau sa
stai..nu ca acuma, acuma vezi ca n-ar nimeni treaba si era rusine atuncia sa ma mai duc, ca
nu
eram ase iesiti..apoi p-urma la 17 anim-am dus de acasa,
Am mars las scola, m am dus pe urma..m-am angajat si m-o trimăs in Hunedoara , merem si
acolo, acolo era joc, si era de p-aici, din zona nosta, depa satele astea, merem s acolo, si
erau
fete, erau servitoare,, si vineu la joc acolo, pe urma am mers in armata, si cand am venit, am
mărs in cluj, ( povesteste unde a stat , unde a lucrat si acolo erau femei servitoare din batin.
Deci prin 65, )
E, si de ce mereu asa multe?
I: sa isi faca bani..si cam de la varsta mea s-o inceput cu scolile astea profesionale,
demerem
la scola si no.. si s-o mai imprastiet Si noi avemo sora in Braniste, ea o fost asisitenta.Ea o
fost
in Focsani servitoare nu stiu cati ani,si p-urma o venit si o mers in Bistrita
E, dar dece mereu tăți in Focsani?
I: era , o fost si din batin dusi, da acolo era mai multi evrei, no si aia era bogati pe vremea aia
si apoi p-urma, daca merge doua tri fete, ii duceu si la altii de alor..
E: ca si cum se duc acuma dincolo
I: exact..ca io si zîc de multe ori, ca ase o inceput de cand o venit democratia , de o mers la
straini, ca si cum am măars noi atunci, apoi care unde o putut.Care s-o dus si-o fact o
meserie
, ca de nu să intampla cu colectivizarea poate nici io nu merem.Cand s-o facut colectivizarea
o
fost musai sa ma duc, ca nu ..mai nimic..tăt am dat la colectiv, tat ne-o luat.Ase o fost
E: si daca a venit colectivul, se mai casatoreau dupa ca -s gazde, ca is de anustiu cui?
I: s-o mai mai casatorit..sa si atuncia..si inainte nu se tinea cont ca ai avut pamant sau nu.Ca
de exemple , tata o fost sarac, si mama o fost bogata, si tăt s-o luat la o lalta.
E: s-o luat a le-o fost drag unu de altul?
I: pai numa așă, ca mama s-o casatorit la 16 ai ca n-o avut tata. Pă mine m-o facut la 17 ani,
io
am fost cel mai mare dintre frati.si ase am ajuns, asta o fost inainte cand.. si atuncia puin am
 99

mars ase pă ulita, ca eram mic, eram tat dus , la vaci la uăi, nu pre eram acasa. Si la noi pă
vremurile alea, vara nu aducem vacile acasa, nici vacile, nimic, tăt acolo departe( imi explica
unde ii era pamantul) apoi mai putin.. Apoi iara-ti spun..acolo mergem, in casa respectiva
unde erau parintii mai domoli
E: deci nu unde era fata mai faina?
I: nu,nu ( rade) no deaia zic, acolo nu mi era..sti..erau parinti mai severi, erau care nu ne era
ruisne, lasa..treaba nostra.si Merem, si mai jucam si acolo, darz
E. si de fete fugite de acasa stiti? Erau?
I: deastea o mai fost, da no fost ca acuma, sa marga sa steie tăt timpul, ani de zile, si dupa
aia(
sa se casatoreasca) ca tocmai asta imi spunea o data ticut-o, ca cel mai mare pacat ii sa stai
asa, necasatorit
E: dar atunci, dupa cat timp sa casatoreu
I:Pai care discutau, si atuncia era cate unu mai slabanog ca mere si o cere de nevasta si
cununau lastarea civila să zicem, la consiliu, si apoi mai statea catva si nu se palcea si iara
să
strica
E: da, dar cununat la primarie, fata era deja trecuta pe numele lui
I: da, da baga divort, si atuncia o fost, si o fost fete,care , cum i si acuma, faceu copil si
atuncia,,Ddracu nu dorme bag sama..
E: dar daca dumneata ai fi cerut-o pe una, am duca cat timp se facea nunta?
I: rapid, nu dupa ani, de exemplu, daca o cerei la Anul nou, ca is legile astea pana la post se
face nunta, nu era sa ramaie dupa Pasti
E: dar dece se faceu ase repede?
I: apoi ase să face..si nu era asă..nunti serioase..să faceu duminca , joia, nunta mai
saracuta.Nu
era cu atata bautura si atata mancare. Nu era, ca atunciao fost razboiu, o fost ăsta.. io cam
pîn
63, 64 atuncia o fost anii cam cand sa mainsor io , sti? Si apoi in 62 s-o colectivizat toată
tara,
apoi iara o inceput alte.. si apoi s-o imprastiat atunci, Spun..care pana atunci, care erau..
atata
dura.Ca discuta cu fata sa zic o jumatte de an, da daca o cerei de nevasta incîșlegi, cum să
zicea pe la noi, ca astea is caslegi, din anu nou , pana la lasarea de săc
(povesti despre faculatate cluj, )
Si mai spun ceva..atunci nu era lumea ase invatata.Ca nu prea megem de acasa.Era destui,
 100

cand merege in aramata, cum nu era curent p=aici, eram cu lampa , si s-aprindea becurile la
oras zicea cîte unu, ia ca rasare soarele. No // sa sti ca o fost viata gre..nu avem de unde sa
cumparam nimnica (nimic) eram..sa face paine din malai, din asta..nu stiu daca n-o prinssi
micata, numa ea ii mai tanara
E; de unde -i mamai , nu a fost colectiv deloc
I, ofost viata grea, nu merem la oras, merem mai mult la Gherla ( cre nu cred ca era oras pe
atunci) pe jos, cand am mers la Cluj, tat pe jos merem
E:pana la cluj?
I: nu, pana la gherla.Cand am venit din armata, in ianuarie am fost in concediu.Si o fost o
zapada, si o trebuit sa merem. Ma duc inapoi, pe zapada aia, nici urma nu era ..Dapoi
acuma,
pana in Țop ii facut asfalt, si de acolo poti sa vi,Si cobori la Mintiu, si vineu oamenii cu
desaga la targ, si apoi sa aduce sare in spate de acolo de la nires( ppovetsi despre cum
veneau,)
E: dar s-o schimbat ceva in sat, dupa ce o venit colectivul?
I: aia tăt ase o mers, acuma s-o schimbat, dupa ce o lecat tineretu, si apoi nu mai..
E: dar tineretu cumva, nu din cauza colectivului s-o dus?
I : da, o ramas mai putini..cum is si acuma.. aiestia mai tineri care au uăi o mai ramas aiciea,
tăti is..pe drumpoti mereu toata ziuaca nimeni nu-i Era in sarbatori , la fantaa din ulita, femei
barbati, grupuri grupuri, si povesteu
Sau vara cand merem la camp , era plin campul,se duceu unii la altii la adunat de fan, la
secera, la sapa, cum ea sacera.. ( a fost instalator), povesti la facut paie din malai)
De asta nu ti -amspus, merem latureni, vezi, de asta nu ti-am spus, merem la joc acolo,
E: si fetele veneu aicea?
I mai vineu si ele, da vara numa, noi merem si iarna, noi merem..
E; si dece numa la ceaba?
I pai ei erau mai. ( asemanatori,descrie fetele)
E: eu credeam ca batic isi luau fetele numa dupa ce să marita
I: nu, ca cutcancele isi luau si inainte, ( imi arata cum se imbrobodeu . la spate cumva, alte
porturi)
Vezi ase era si pr timpuri, ca era..da rapid să strica, chiar daca sa peță, -âăsta, mereu
batranii..
E: la petit?
I: da, da totusi io trebuie sa vorbesc cu fata ca daca -i de acord sa merem
 101

E: si erau care mereu ase, pe nepusa masa?

I: nu nu nu prea era atuncia. Autunci domne feri...ce te poveste, oioi. Nu-i ca.. amu..nici
habar
n-au, să dec
E: da, da se duc tăt intelesi
I: intelesi ei, da nu parintii.
E: si cam cum se cerea fata? Se cere zestre?
I: apoi cam ofere tata fetei.. ce -i pote da
E: si daca nu le conveneu , puteu pleca?
I: apoi mai sunt, da nu se prea intmapla deasta, ca daca era intelegerea baiatului cu fata
ramanea asa..Dupa ce o venit Cap,-ul, gata , nu s-o mai cerut pamant, no pai atuncia să
cere o
pereche de boi, sau cai daca aveu, sau oi, sau porci..
E: si daca era o fata saraca?
I: de la ea nu cere. Si mere la nunta, nu puneu numa bani.Dadea.. un purcel zicea, cand mi-
a
fata scroafa, un miel.. si pote nu-i mai dadeu veci..nu era ase luxoasa
( cum la mami nu era colectiv, imi psne ca deaia a luat-o tati., si i-am zis ca acolo s stie din
bunici si trabuici a cui si care o fost pamantuL)
I: si aici s-o stiut,Io am avut 17 ani and s-o fcaut Cap-UL, si unde am avut pmantul ,io am
stiut unde ni pamantul, si oamenii din sat stiu care a cui pamant ii, si aram cu caii, sau cu
vacile,Eu eram inainte plugului, si bunica in spate.Ca tata mere la dej. Noi tăt timpul am avut
cai, si am avut si vaci, si asa aram, mai si capatam cand nu eram atent..Si apoi pornem de
aicila 3 dimineataC a pe aici la nires, une am zis ca era sare, era un noroi.
Eu, si is drumuri de cand a venit comunsimul( vb despre politica, despre licenta)
E: de la cat se zicea ca fetele is batrane?
I: de la 23, 24 in sus se zicea ca is batrane..atuncia ..rapid.. era multe treburi care s-aranja
cu
parintii.Trebe să să marita dupa ahaia, si era de tanara,... incepe de la 16 ani..
E; deci ziceu parintii cu cine sa li se insoare baiatul sau fata?
I da
E; si daca el nu vroia sa o ia pe cine -i ziceau parintii?
I: pai era inteleasa treaba, să intelegeu parintii intre ei , sa nu ma intelegi gresit. Parintii lui
fata .. si atunci.. multi s-o casatorit ( asa) Io cred ca nici leleta R. Nu s-o casatorit dupa B de
bunavoie
 102

( imi zice despre unul iacob, despre caremi-a zis si aștaintervievata, pe care nu l-au lasat
parintii sa se castaoreasca cu cine o a vrut, pentru ca ea nu lucra
E; si asa era?
I: da.. tăt deuna o fost mai tantosa asta, numa acuma-i batrana.Era mai saraca, sti? Si
parintii
luI Icabob o fost mai bogati..Chiar io am pățît, ca vorba vine... am mai fost io, ca el avea tri
surori la baia mare, si sora aia mai mare, mai merem io pa la ea, sti? Si o data am stat cam
mult, si o iesit tatas-o din casa, si o luat-o la rost, si mi-o fost rusine,si num-am mai dus altu,
ca tare o zbierta la noi. Era si departe, ca merem pana acolo in rat
E: si daca ati zis ca melentina asta era mai saraca, a LUI LELEA RAFILA, erau mai bogati, ?
caerau noua frati ( fata cu care l-a obligat mama pe baiat sa se insoare)
I: da , da o fost mai bogati o fost ei 9 frati, vorba aia, sa ai pamant.. o avut, ei o avut..
-----
Maria O, 80 ani fost pe la Petrosani
E; dapai badea G , nu era de aici?
I: ba da, el o fost la Petrosani, ca o lucrat la mina.. atunci pe vremea colectivului..da ei fost..o
familie mai saraca., si acolo er a unteș ( unchi ) de al ei..dapoi nu stiu cu s-o aranajat, ca
apoi
o venit e aiciea,si o fost.. ca el , sa zicea, avea ceva scola tehnica, din asta de.. agricltura..
E: si mama ei, pe marea batrana?
I: ea era mai saraca, si o ramas.. maa o murit, si o ramas tri frati, no s apoi, sotus-o o fst
frate
cu badea Sandor, si atuncia inainte dupa razboi, si asta..ca aicea la sfat tigani o fost primar
si
asta, si apoi o fus in armata, si l=odus de s-o angajat la militie, si apoi el o fost in gherla la
penintenciar, si apoi o venit si o cerut-o de nevasta pe ea, ca era singura, si asta..o fost cam
sever la penintenciar......
I: jOni iimai zicea, ca ai bade ioana, mult ai mai umblat dupa nevasta, si ea o fost dupa casa
E; da el era gazda?
I: hoioioi, ei foarte mult pamant au, de nu mai sti nimeni , joni ( geoni )ii spune cateodata.
Umbla pe sate sa caute femeie bogata.. io is mai tanar cu 7 an a dumnealui, si io eram
copil.Da tare tantos la joc era, tat sus umbla cu capul.. no..
E: si lelea Mare era saraca? Era o familie mai..( imi explica unde sta, sta langa un var de a
lui,
care si el plecat lapetrosani, si-a gasit o slovaca de prin salaj,) Iuan s-o nascut la Petrosani,
nu
 103

s-o nascut aici (Iuăn acesta are vreo 66 de ani) acolo o lucrat la mina.
Despre o femeie ce avea dragaut mai mic cu un ca ea, si fiindu-i ruda, nu o lsau parintii sa
se
casatoreasca
E: a zis ca era unpic mai mic ca ea.Dumneaei ii din 42
I: stiu, ca is mai mare c-un ca ea .Da cealalta varianta: baietii erau mai in urma..noi..fetele
totdeuna erau mai rapide crescute.Si la joc , si la stea sti?
Mai aveam 20 si ceva de minute inregistrate, dar din greseala l-am sters.Nici nu-mi mai
amintesc ce -min zicea
 104

4 Interviu , Maria C, 74

Oncea Maria, 74 ani . pensionara – a lucrat 15 ani in Bucuresti,

Facea ceva placinta si avea aluat pregatit cand am ajuns . M- a poftit in casa, m -a servit cu
placinta apoi s -a urcat in pat,, s- a invelit putin pe picioare, si m -a intrebat razand, cat timp
am.
Eu: No, as vrea sa -mi spui, cum erau horele, unde erau...
M: la sura, horele erau la sura ,( isi aranjeaza patura pe picioare ) si timpurile alea care o fost
atuncia cu noi ,o fost un pic diferite si nu tare.. ca erau multi copii la casa .. nu stiu cum o fost
vremea aia .. familiile aveau multi copii, care cum creste ( accent pe ultima silaba ) trebuie
sa se duca sluga.. unu la Ghisea, unu la Sarmaghita, deci.. nu stateam ..aaa.. mai ales ca
foarte putine familii aveau gospodarie consistenta...gandesti,ca cel mai multi eram
saraci.Care
aveau asa., sa zic, oi si vaci, atunci erau prinsi copiii ..intr – o datorie, trebuie sa se duca la
pascut , era armata la care trebuie sa se duca feciorii..
Eu : si atunci ramaneu fara baieti si fete in sat...
R: fetile mereu asa slujnice, era o metodica ..( se gandeste ) dar era... cred ca si mama
poveste, sa duc cate doi trei ani la Bucuresti, La Focsani ( doamna din celalalt interviu a fost
tot asa plecata si ea la Focsani ), mergeau asa , si stateau acolo doi trei ani, ca sa isi faca
bani
de zestre , de imbracaminte( tot pentru bani de imbracaminte, mi – a spus R in primul
interviu,) .. de zestre sa se marite ca atunci nu se puteau marita fetele cu punga .. ma duc cu
punga ..( rade, uimita )
Eu: cu punga ce insemna ?
M: cu punga.. acuma ca se marita fetele.. isi ia punga si se duce..Atuncia nu, ca trebuia sa
aiba
lada cu zestre , si erau strîgături, acea era nunta ...cum miresea mergea inainte cu nanasii,
si
venea caru cu zestrea, si acolo erau ... cu mireasa erau druste, fete, fete.. druste
Eu : drustele ce erau ?
M: chematoare.. erau ..aa.. nu putea sa fie nunta fara chematoare ( spus cu accent care nu
stiu
cum sa il scriu ) mireasa avea aaaa... dar defapt toate eram, nu eram numa neamuri ... toate
fetele eram ( druste 0
 105

Daca nu merea mireasa din casa in casa la chemat, inainte de nunta, atunci isi punea doua
fete, patru fete, mergeau tăt cate doua , si mireasa daca merea , isi lua cu ea o fata, si
merea
din casa in casa , tat satu ,la chemat.. sa cheme la ospat . Dar mai inapoie s -o demodat..
merea numa drustele
Eu: si astea nu erau pe vremea dumitale?
M: ba da , tat asa era.. numa ca io am sarit pragu asta, (ofteaza) Cand io am fost de 17 ani..
eram fata batrana..trebuia sa ma marit si ..intelegerea cu parintii ... defapt cam pe la toate
casele , parintii faceau intelegerea asta. Nu prea conta... păi mă.. fata ta ii ase.. hai cu ficioru
meu, sau cu..asa..
Eu : nu prea conta ce vroiau ei..
M: da.. Noi . ziceai.. eu am gredina aicea si tu ii faci casa pe gradina, si i – o pus la-olalta..
asa era..rareori unde.. daca fata cumva isi ..( pauza) avea dragut .. daca.. Nu se prea
nimerea
sa se marite chiar cu dragutu.. ca stiu di ce.?. trebuia sa se marite.. ( se gandeste )asta era
atunci cu mine... Io am ramas ase uimita cand am vazut chestiile astea .. dara stiu ca s-a
maritat... inca traieste fomeia asta.. acolo sta( se gandeste ) iesita din sat..in sus , la rujii.
Acolo in sus..
O fost mireasa cu cununa pe cap, in ziua ospatului o batut o tatus- o cu jdiciul ala ce mana
vacile, ca nu o vrut sa marga la cununie cu ala. ...cu mirile ala. Si-o batut – o si o mars la
cununie. Si dupa... ca el, mirele repectiv, lucra la mina, si trebuia sa se marite cu asta, astia
carelucrau la mina, feciorii aveau bani multi. Si parintii staruieu sa marga sa se marite cu
cutarica, ca apoi si -aface casa.Si si-o facut .Si fata avea dragut, tat de aici din sat, frumos(
spune admirativ)Da..uita-te ca..
Eu: dar de ce nu a mers el atunci sa o ceara mai repede?
M: dar nu putea.. ca parintiii hotarau aicea.. nu puteau..Si inca o fost povestea in sat, ca si
dragu ei, de aicea, s -a dus la mina, dupa aia.Si zicea „”las, ca se intalneste Birica cu.. cum i
zicea la ficior ( nu mai stie) acolo..Da ce? Mai erau conditii de a te intalnii cu nu stiu cine? .Si
ala, s-a casatoriit cu o fata din Top, dar tat acolo, pe la mina.. ca dara minele in Romania o
fost multe.. si ..acolo staruieu parintii.Si le bateu pe fete sa se marite.Tu cu ala ca are
pamant
mult, tu cu ala ca -i la mina, tu ca ala ca – i din ..de nu stiu unde.. si asa hotarau, nu prea...
Si i o am crescut mai izolata...
Eu: dar dumneata unde ai screcut, in ce parte de sat?
M: da uita- te..in partea aia cata...
 106

Eu: valea magurii?

M: asa.. chiar in capat , in capat. Si la noi o fost situatia complicata. Mama s-a casatorit
tanara, tata nu -i din satul asta , ca i de peste deal.Si o venit aicea in sat ca o stat de sluga..
amu sluga sti ce inseamna..angajat intr -o casa sa lucri pentru bani. Tata o venit aiciea,
sluga.
El nu o avut numa o sora mai mare ca el cu zece ani,dar, stie ( accent pe e ) cred, ca sa
cante
la cetera aia de mijloc. Dupa vioara( pîca pîca )Aicea ni, unde ai auzit .. unde ii Pîinea, ca- i
casa respectiva.. o fost ficiorul ala cred ca singur la parinti, . Si daca o fost singur la parinti ,
dadea sa -l faca ceterras, ca atuncia era mare prestigiu sa .. numa cine isi da aere, sau mînă
sa
-l faca ceteras.Ca nu prea erau nascuti.. sti.. care is nascuti, aia prind ei de pe unde
trec.Asta
trebuie sa invete.Si daca nu era si tata sa faca pîca pîca acolo, nu reu..a sa , incadreze
melodia
in joc, in ritm. Si cu ocazia prilejului asta o stat tata in sat.Mama o avut frati doi,cu altu
tata.Ca o murit ala in razboi ( primul?)si mama buna o ramas cu doi copii. Si s -o castaorit cu
un om aici care mai avea copii.Mama o fost sora vitrega, nu avut sora ei, nici cu ăsta , nici cu
aia..sti? Si o fost asa..mai ..nici nu stiu.. ca fara surori.. fara frati
Situatia era de ase natura, ca trebuie sa se duca si alte famiii ...si alte familii lasau acasa
copiii
cu batranii, cu cine nemauri, si sa ducea si sta in bucuresti cate un an doi , s astranga bani,
sa
isi faca casa
Eu. Deci si mama dumiatele s- a dus..
M: mama mamii. Mama o ramas singura in sat.Si cum s -o intalnit ei.. mama si cu tata.. nici
nu stiu cum s -o intalnit.. asta n-am...Dar pana a urma cum o fost casatoria lor.. s-o hotarat
ca
se casatoresc, si i-o venit chemare la razboi.. atunci ducea o generatie si pana in armata..ca
ase o fost razboiele.Tăt razboi, iara un pic iara razboi..Si cum o facut ei, nu am fost
martora...da mama o ramas gravida si tata s-o dus in razboi.. pana la armata.O venit tata
acasa
din razboi cu pauza , cata era un pic, mama o fost nascuta ..La 16 ani, mama o avut un copil,
si numa bine ca sa intamplat.. cat o stat tata pe acasa, o fost incalcitura pe la stat, pe nu stiu
unde,ca dupa razboi, nu is lucrurile puse la rand, Si s -a dus ca l-o fost chemat in armata,
tata
Mama iara o ramas gravida, si pe cand s-o gatat razboiele si armata si mama o avut patru
copii..Necununati.. bine aia o fost.. dar nu era metodica satului asta .Asa o fost istoria lui
 107

mama
Si situatia a fost de ase natura ..aa..io patru clase am invatat aiciea in sat..asa...(enumera )
si
cand am terminat clasa a patra , mama m-o dus si m-o angajat la stapan.Ca trebuie sa ne
facem casa, ca acolo unde am locuit numai incapem, eram multi..si casele se construieu
atunci
imens de greu.Sa va cruciti cum se traie atunci..o fost venita comunsitii ..deci, mai inainte
de comunsiti , lumea era cum ii acuma.Aveai bucatica de pamant, de padure, de ..ase..apoi
mult , putin erai resposabil de el si si -l intretinea dupa minte si dupa putere. Cand o venit
comunismul..hopa.. o unit tăte hotarele si apoi i-o bagat pe tăți amestecat acolo, si apoi
...satana nu o fost moarta nici atuncia..Aia fara rusine , o acaparat puterea, si s-o bagat si o
tat
cules..cum s-ar zice , graul, si la oameni le-o dat neghina..O fost..cumplit o fost..
Dupa ce, ca io in 45 m -am nascut, cand avenit pacea, ca in 45 s -a instaurat pacea, s-a
gatat
razboiu.. da o venit cumunsitii si i-o dezmostenit. Si ca sa iti faci o casa, stiu ca i-o dat la tata,
bonul ala .. de unde era , iti da bon pentru lemne, din padure. Da noi am avut padurea
noastra ,
daca o confiscat-o acolo, nu o mai fost a nosta. Ne -o dat 8 bucati de lemne , sa construiesti
o
casa.Si era .. ca dupa razboi,(pauza) abia traieu oamenii, abia aveau cu ce sa traiasca. Si
apoi
am terminat clasa a patra. Cati ani aveam , cand am fost pe a patra , daca la 7 ani m- am
dus la
scoala?
Eu : 11, 12 ani..
M ;12 ?
Eu: 11, 12 ani, cam asa.
M: 11,, ase..ase. Si acolo am avut raspundere ( ca slujnica ).O trebuit sa grijesc copiil. O
trebuit sa fac aia, aia aia...Cate odata mai veneam acasa ..rar..
Eu: dar unde te -o fost trimis ?
M: la gherla si cand merem acasa veneam cu mama....am venit si eu acasa la
parinti...mergeam cu mama sa scoatem pietri să facem casă ( rade )..Ca așe o fost
Si apoi stiu ca m -am mai dus o data si pă cand am venit, o fost gata casa de facut
Eu: dupa asta ai ramas aici, sau te -ai tot dus?
M; iara m -am dus.. m am dus ca aici nu era sursa de..de.. venit. Avem zece oi..( parca
intrebatoare ) trebuie sa dam cota .Dupa oi , trebie sa dam cota de branza, cota de lana, si
 108

ramne mai nimic.Atuncia imbracamintea era absolut lucata numa de mana.Canepa si lana
.Nu
se gasea. Nu era , nu era. Si io am trait ase..intr-un cerc al meu ( pronunta cuvitele fara
acentul pe care il avea pana atunci , renunta la el, mai ales cand vorbeste despre religie )
Tata
m -o invatat de zece Porunci, si cum trebe sa -l iubim..si o zis ase: Noi daca nu -l vedem pe
Dumnezeu , cum sa -i aratam dragostea noastra? Decat daca iertam..Si se iertam acolo din
inima.Ca Dumnezeu vede acolo in ascuns..in inima. Si trebuie iertat , acolo sa nu ramana
amintiri....pata. Io am fost atenta.. cu birindea asta m-am dus in lume.. si tat ase si mama,
ianinte sa ma duca acolo la stapan, era la unguras biserica Romana-catolica ( oare de ce nu
a
dus -o la biserica din sat ?), ca si acuma e, si m-o dus la impartasanie..intr -o zi.. nu o fost
ăăă..ca acolo biserica functioneaza zilnic . Intr-o zi, m -o dus, m -am spovedit . m-am
impartasit, si vinind acasa,mama zicea : sa te rogi la Dumnezeu sa te grijeasca(,ca m-o dus
slujnica, )ca io nu am puterea sa te grijesc .. pentru ca am tare multe.. erau si multi copii, era
doi dupa mine, costi si alalatu, si era si casa de faut.Si zice: eu nu pot sa te grijesc nici
cum,dar roga-te lui Dumnezeu sa te grijeasca , si mai batea ca.. pana la unguras si inapoi
am
mers pe jos , am venit pe jos.. am tot povestit ..Mama cu copilu.. ca dara copil eram la 12
ani..
La care tat mereu zicea; baga de sama la ce te gandesti astazi, ca ai fost la imaprtasanie,
astazi sa bagi de sama.. dar io ma tat gandeam; da dece numa astazi? Pai da eu vreau sa
fiu cu
Dumnezeu , nu numa cat traiesc.. vreau sa fiu in vesnicie. Dar eu nu am intrebat -o pe mama
,
dece astazi,eu eram cu bagare de seama.. si tata o zis ca trebe sa ieeti acolo une vede
Dumnezeu, si s a-l iubim pentru ca Dumnezeu ne-a facut din dragsote , nu trebe sa cerem
noi
ceva, sa ne deie, si apoi il iubim. Nu nu nu, D ne -a facut din dragoste, trebe iubit,si aiciea co
bagarea de sama.. io zicea ca cu D nu trebe sa fiu numa astazi, cum m- am impartasit ,si nu
numa pana mori..
Si am avut un reper al meu; nu am prea intrat io in vartilogul , a ficiorilor, a fetelor, a
lumii...veneam rar acasa, merem la joc, jucam, ma uitam dupa feciori cuminti, tat cu feciori
mari vorbem, nu cu din astia mici
Eu : Si jocurile astea unde erau?
M: erau la sura.. apoi la o sura Dumineca asta, la o sura aialalta,
Eu; si iti amintetsi cand s-o oprit din a se mai face jocurile?
 109

M; dapoi s -o oprit ..dupa mine..dupa... in cat sa zic? Pentru ca s-au infiintat scolile
profesionale , si s -au dus si feciorii la profesionale,si fetele in industrie,si o ramas
satu..pac.O ramas , sa zic Pastele, craciunu, si rusaliile reper de sarbatoare, in rest nu s-o
mai
facut ase..
Eu: deci numai de paste , de craciun, si de rusalii, se mai faceau?
M; absolut .( repeta) Da comunismul aiesta,mult rau o facut romaniei, deaia ca la noi, nu -i ca
la nimeni, O luat respectul de Dumnezeu, o desfiintat pe Dumnezeu... sa sie el..Ne -o dat
ceausescu de mancare...
Da nu numa cu paine traieste omul.. spune Isus, si acuma se vede.. acuma suportam noi
consecinta comunismului .. cum nu mai au oamneii bun simt ...( repeta incet ) si ma gandesc
fatuca de atatea ori, si cu durere de inima, atunci era lume mai multa pana sa intre tinerii ..
generatia in scoli ase.. Dar sa traie altfel.. adunatura asta era acolo ..cu visele ei.. cu atata
bucurie , voie buna,
Sa adunau acolo ziua si se vedeau . ne pietanam si ..era o frumusete
Eu; fetele se pietanau una pe alta?
M; da, isi lasau paru ase prins intr -o ropitea ca ungurii, numa ase, mai in jos prin coada, nu
de.. dumineca.. si costumele astea care le ai vazut cum se imbraca acuma de rusalii ( nota
mea, au doua feluri de costume, unul care ii traditional, taranesc le spun ele, si altul care
seamana cu portul unguresc) si era.. io ase simteam, cat ca veneam rara acasa,d ar
simteam ..
o duceau ..o armonie intre tineret, o dulceata, o frumusete.. si erau..
Eu; si duminicile, unde se intalneu fetele sa isi faca paru?
M; la joc, la joc merea fiecare si apoi ne strangeam care cum.. tu cu aia, tu cu aia.. merem ,
ne
pietanam de noi , iara ne putem flori, asa.. tat ca ingerii umblam.. ca miresele
Eu : si mergeau si fete , baieti mici, sau doar ceimari?
M: pai era si adunatura de copii, mai rar, unde erau numa copii, dar mai rar. Am fost, am
participat si eu o data la un joc deiesta .Daca am lipsit , sti ca.. rar.. hai sa zic.. de sarbatori/
eram acasa .Atunci nu erau mijloace de trasnport , si apoi.. si daca ar si fost, eu aveam
bani ?
Aveam suta de lei pe luna , sa -i dau la transport , sa viu sa ma duc inapoi? Plus ca , acolo
unde lucram erau treburile mele si duminica, nu erau nuam de luni pana sambata.. si da.. pe
sarite am prins din ..din ele
Eu:mi ai spus ca vorbei si cu baieti mai ..cuminti. Cum adica erau cuminti?
 110

M: Cuminti? Da.. uite asa. Erau etapa aia prosteasca , deodata cu mine, dar nu mi – o
placut.Ca si sotul ii deasta , deodata cu mine.. da avea un frate mai mare. Acuma o murit.
Si imi statea ochii numa dupa aia mai mari.. Ucenicu asta care sta aiciea ..cu zece ani, amu
imi spune, cu zece ani era mai mare ca mine.Da imi statea ochii dupa el, adica dupa mari ,
care gandesc, care vorbesc.Eu nu am putut sa accept in sinea mea .. ne intalneam cu fetele
rara. Ne bucuram, vorbeam, dar nu intimitati,ca .. ase..
La casatorie sa ma gandesc, nu am avut timo, ca eram ase sa zic ..prinsa in datorii, si
vroiam o libertate .. vroaim sa fiu ase,, fata , fara griji, fara..libera .La care nu am avut parte,
ca.. ma gandeam.. cand te mariti, esti gata Trebe sa stai acolo unde te pune, si era metodia
prosteasc aatuncia..Doamne.. io m -am ingrozit auzand pe mama vorbind cu prietenele ei ,
sau paote ca pe tătă omenirea era prostia asta ca trebe sa te culci cu barbatu ase ,ele
plangeau
una cata alta , si cum trebe sa șie așă. Ăă si faceau copii, si le era greu ca nu aveau cu ce -i
creste, si le era greu ca nu aveau cu ce trai..Pe mine atata .. m- o spaimantat treaba asta.
Ca io
tat ma gandeam cum.. mama m-o avut pe mine fata , dapi i-am fost ca o sora a ei, daca nu o
avut nici frati nici sora buni, .. si mi povestea durerile: ca vai de mine amu iara ..iara o
raamas gravida..Stiem eu ca ase sa fac copii, dar nu stiem ca esti obligata , ca pentru mine..
pentru mine credeam ca -i un beneol asta.. Nu intelegem asuprirea la care ele sunt supuse .
Si pe mine nu ma spaimanta ca mai aveam un copil, ca mie imi erau dragi,io ma bucuram de
ei. Dar greutatea era pe parinti,si imi povestea mama: „”vai de mine, amu iara trebe sa fac un
copil „” si așă si așa.. La care am ramas așă.,prietenoasa, deschisa: Da de ce ( spune ;da di
șe)
ca mie.. ma bucuram.. „”dapoi tu nu vezi cat ii de greu ?”” ase ase
Daca mi -o spus am vazut..am inteles, si la care , pi a intrebat -o ase :” dise faci? Dice te
culci, cu tata ca sa iasa copii? Dara culca-te fara ca sa iasa copii”” cum s-ar spune .Apoi
zice”” nu vreu io, ca tatat-o vrea” Iara am raams si ma gandeam : Eu ma marit cu un tata
care nu vrea..pai cum adica? La cata greutate esti inhamat.. si aia trebe si daca nu vrei.. si
imi
povestea mama ca predica popa in biserica , ca i pacat sa te feresti si sa nu ramai gravida.
Predica de la amvon , din biserica, eu daca a fost.. am lipsit.. stiu credinta, ca de la
evanghelie
de la biserica stiem ce spune isus , da nu am participat la toate ..astea.. ca era de sarbatori,
na.. cand ii de sarbatori, ii predica aia, ii .. evanghelia aia. Ase ase.Dar eu m am spaimantat
siam ramas ase.. pana cand m- am alipit de evanghelie, si am vazut ca defapt astea nu le
cere isus. Noo, si am vazut in cata mizerie colcaleste lumea, in desfranare.. si desfranrea nu
i numa
 111

intr-o directie, sa sa zici daca bea esti desfranat, si daca lucri in prostie esti desfranat si daca
dormi in prostie esti drsfranat , si alealalte toate.. si daca lucri in prostie esti desfranat.Deci
toate lucrurile sa aiba , un discernamant, si fara lumina lui cristos .. io daca nu aveam pe isus
cristos , nu as fi putut sa stabilesc ce erau si ce e bine.Io nu as fi rezistat .. nu stiu unde as fi
ajuns, sau cum m -as fi descurcat, daca nu era evanghelia lui Hristos , Io nu pot, nu as putea
sa
neg si sa las..in directia asta: ca stiu eu ce mi place si stiu eu ce -i bine. No , mie ..pentru
mine
o fost lumina, si nu am putut sa zic ca nu vad , daca am vazut .Si apoi mai ii un proverb ca
sa
inveti din pataniile altora . Si pe mine m-o narcat atat de mult suferinta, poate ca m-o durut
mai mult decat cei din cauza, poate ..nu zic. Da io o vedem pe mama tare suferinda
( repeta )
si ma alipeam de credinta in isus hristos, nu ma lasa,
Si nu zici tu, ca o venit fratele lui sotu meu de acuma, cu tatas- o lui , la noi intr -o dumineca
sara , la parintii mei acasa. Ca sa ma marit.Chiar aveam 17 ani, era fomeie batrana .
Eu: deci tata lui badea Indrei, si cu el?
M: nu cu el. Ca cu frates-o ala mare. Si ala era cu armata facuta, si corespondam.Si cat o
fost
in armata ne-am scris scrisori . Imi....( pauze, parca nu stie cum sa spuna ) imi era... mai
mare
avea znaga asta cu fumuta.El fuma. Si ascateori ne intalnem ..unde ne intalnem, ca nu eram
cine stie ce... ne intalnem.Ii luam tigara si i-o sfaramam asa ni.Si ii zicem ca nu-mi place, ca
pute a tigari .Imi erau urate atat de tare tigarile ca tata o fost un fumator si tata viata l=o tinut
in boala asta de tusa . ca el o avut asma, si nu suporta fumul de tigara deloc. Atata imi era
de
urat fumu si tigara. Si tat mereu ii ziceam sa nu fumuze.La care el niciodata nu m-o lasat
neraspus, ; dapi decat sa ma las de tigari, mai bine ma las de tine, No, nu zice eu nimica,
numa
m- a gndit : Bine bine.
Dupa ce o liberat din armata, o venit la noi a peti, dapoi io...m -am gandit du-te cu tigarile.Da
stiti ce o faut ?O venit la noi atuncia, si gata tigara in mana nu o maipus, in gura nu o mai
pus . Si o zis tatas-o, : No bine , zice, noi ne -am inteles, ca oamenii in casa , cum se inteleg
cand se casatoresc copitii, dar . zice. Nu am intrebat fata ,daca vrea sau u vrea.
Dar mama de colo, ;Dara amu ce sa astepte? Ca tate fetele sa marita .. si trebue sa te mariti
cand te cere oarecine, nu cand ..ase( in sensuca sa te mariti cand esti ceruta, nu sa astepti
mai
 112

multe cereri nota mea )

Eu; dar pana la el , nu te ami cerut nimeni?
M; pana la el, nu. Atunci am avut prima cerinta. Si apoi ne am dus acolo ca trebuie sa
mergem la analiza la Dej , ca ase sa facea atuncia. Si mirele meu nu mai punea tigara in
gura.
La noi o avut loc un romana, si no, venea la noi cu mere mirele la mireasa sara.Ca asa era
datina satului atuncia.. se fregventa... ficiorii mere sara la fete .. Si nu mere numa unu,
mereu
ami multi,si nu mere numa intr-o casa , ca venea si la mine, si la Marea si la Lucreta, si la
aurica..Mmereu ca ases a mere. Ca sa facea sara devreme, si nu se culcau oamenii la
cinci.Si
mai ales ca sa torcea, se tasea, se coseea, Asta sa facea noptea, iarna, ca vara cu lucru
campului ne absorbe la alte treburi.
Eu; Deci, la toata lume amergeu baietii asa ?
M.: da . da , tat satu.Apoi inca nepovestem fetele intre noi cu noi,: ca aseara o fost asta , si
cand vine la mine, ajunge s la tine, sau mere si la aia, Ca ase era..ase era
mersu satului.
Si cum venea.. no bine daca eu acuma am facut logodna, co sotul, nu o mai venit alti ficiori,
numa el . Si tata fiind fumator: zicea hai ie si tu o tigara. Da el : nu, nu ieu. Nu ieu
Si tata zicea: hai alsa , nu te la ea, las=o in pace.. ce daca? Ie..
Si el zice: nu. Nu deaia,nu mi trebe mie..
Si eu ma gndeam: ei da ce ai trage din ea ( rade )dar nu am vorbit, si pe urma eu nu am mai
vorbit de tgara deloc, ca pentru mine deja era zidu zidit. S -a zidit in timp si aici nu s-o mai
puttu darama
Si ca si satu, aiestea lu Coceanu, pe care acuma cred ca -i mai cunsoti decandesti la noi, o
fost 11 frati.Acuma sigur ca si neamurile, ca si.. parintii, catau un loc unde sa se casatoresca
,
sa aiva loc , sa aiba casa.La Ciurlau , acolo unde ii ..( se gandeste , spune categoric, ) la
ciulau , ca numa cuirlaul ala ii in sat., pe valea mgurii se mere la ciurlau .Acolo o fost fata
singura la parinri, eram de-o seama noi, si cu aesta, am mers la scoala. Si era singura la
parinti, si era tare bine, ca aicea erau 11 frtai, si numa bine era loc de un ficior acolo.Asa..
Hee. Cand o vazut parintii ei, a fetei, poate ca si ea, ca io ma marit cu asta , s -o dat peste
cap, s -o dus la nemauri , s-o povestit, si o susotit: tu cel mai bine ii sa vie Simion la noi, ca
noi aiciea ni, ii un loc de un fiicor, ii loc de ase,, dece sa o ieie pe aia, ca daca o ie pe aia
trebe
sa isi faca casa, si facut de căsi erau o greutate mare, nu oăricum
 113

Si , mai era metodica: sa castaoreu doi, intai faceau un copil , doi, trei si apoi incepeu sa isi
faca casa.Io n-am fost sa ma impăc... Da fa-ti ma mai intai casa, si gata -o si dupa ahaia te
apuca so fa copii. Nu cu unu in leagan , unu jos, unu in burta, faci tu moltar si greutate
mareera atunci de facut casa. E da, si sas sta, cum era si la coceanul, cate doua tri nurori
intr-o casa acolo.. toti la un loc, patru nurori, cu batranii ,intr-o casa, Dara nu se putea,
trebuie
sa isifaci ceva, sa te duci sa iti faci. Si o intervenit aicea. Dar adevarul ca adevar alaintim,
adevar adevarat: io nu m-am putut ratoi si apune.. C a zice in 10 porunci, sa iti cinstesti
parintii. Io am impricat ca trebuie sa -i ascult . Nu am putut sa ma revolt, si sa ma opun .ase
ca trebuie sa ascult.. dar am apelat la intimitate la Dumnezeu. Si cum am vazut ca ei o facut
sandramaua , si ca io trebe sa ma duc asă, am inceput sa ma rog : Domne nu ma lasa!
Ca imi era frica de el.. imi era frica dece? Fumator fumatori, meserie ce? Umbla la oi..
Si ..si sa ma apuc sa fac copii? Imi era frica de el..Si atuncia am intrat in intimitate cu
Dumnezeu si am inceput si m a-m rugat: doamne nu ma lasa! Dar sti cum o fost rugaciunea
asta de lipicioasa? Am putut sa lucrez, sa vorbesc cu cutarica, sa ma duc , sa viu, ca sufletul
meu era in continuu lipit, doamne nu ma lasa! ( repeta) Si ma minunam io de mine, cum nu
mi se intrerupe rugaciunea asta , prin cate imprejurari treceam, lucram , ma mai intreba
mamace ai facut aia, tesem
Eu :in timp ce faceai si astea?
M: e. Si totusi rugaciunea functiona ase de lucid fara intrerupere.Si o trecut vreo doua
saptamani , ca acuma trebuie sa facem demersurile astea , sa merem sa ne bagamin
matricula
si dupa aia trebuie sa stam zece zile, sa vada daca nu ne razgandim si apoi sa ne cunune.
Si
intr-o zi vine Melentina, ca ai auzit de ea, si sti cine ii, aia, ii maritata dupa un frate de alor.
Vine zice : „”no ce faceti ? „”lucram.. „”vai hodinite stati.”” „”Chiar „” Dar rugaciunea mea
functiona.: Doamne nu ma lasa!
„”vai ca nu stit ce valuri is”” „” dapoi fie , ca la fiecare ii dat un va sa-l poarte” „” ca sa
vedeti, ca o venit a lui fluturu si neamurile alea si alea, si o stat de socramea, dara de
Cocenoia,de mama lor, ca sa -l deie pe Simion la Ciurlau de ginere, ca asa ca-i bine , ca -i la
ea.
Ioi, cand am auzit, am simtit mana lui Dumnezeu cum il ie si -l duce acolo.
Eu: si pana la rma s-o insurat cu fata asta?
M: s-o insurat cu aia , si atunci am simiti ca dumnezeu exista si ii mai puternic decat
orisice.M -am alipit atat e intimitatea asta cu dumnezeu ,ca as putea sa spun ca nici nu am
 114

participat la.. rotogolele estea care se invart pîn lume, si ce pățăsc oamenii, ce li sa...
fiecare ,
zic ,cu crucea lui si io am avut interiorul meu format cu Dumnezu.
Si apoi ce sa mai gasesti om de a lui Dumnezeu. Io am zis ca daca a fi. bine, da daca nu -i.
Io nu am putut sa ma leg.. am avut dragut de aici din sat.
Eu: dar daca dumneata aveai dragut, si iiti placea de el, si lui de dumneata, nu v -ati fi putut
casatori?
M: da , acuma aicea vreu sa spun. Il cunosti pe batausu, ca numa ala ii. Ala mi- o fost
dragut.
Avea comportamnetul deosebit, acuma esti si tu in tineret. Si cunosti persoane vulgare.. zic
la
ce vorbesc, si rad ca ase le trazneste capu .. Da mai eeste cate unuare analizeaza care stie
sa
vorbeasca si frumos si cand trebuie . Si ase l -am vazut io. Cum vineau aia, atunci ficiori
multi in casa, sigur ca aiesta era inainte de fi io sa ma logodesc. Vineu, cum zic, multi. Si
spunea fiecare ce avea in..nuca. Si mai poveste si ala, dar era mai retras , nu ase orice sa
vorbeasca, vorbe mai rar.
Eu: si draguti erati ca va intalneati, va si pupati, sau..
M: eu nu pot sa zic ca nu ne-am si pupat , dar nu am avut ( nu se stie cum sa i spuna ) ca tat
ma uit acuma, ca i televizorul asta. Si nu m -am potrivit cu nici..parca io nu pentru lumea asta
am fost nascuta.Simteam alta bucurie cand ne intalneam, simteam alt fel..parca mai mult
vorbeam tacand, nu ne spuneam nimic, dar stiam tot. Si avea. Finete , nu era vulgar. Ai
vazut
si tu, ca printre tineret umbli, sunt larcareti din astia, care te trag , te calc, te trage de cap,
vorbesc ieist..Si io m am indragostit de el ase.. de fineata lui( repeta) Bine, nu credeam tare..
si am avut si o frica in mine: mama avea o prietena, si sa povestea ele amndoua cum o bate
barbatus- o ala, sia vea 4, 5 copii, si ii povestea la mama cat o bate si tat ii drag.
Si eu ramanem atata de ..ai de mine.. ca dragosteai oarba. O fi ea oarba, da doamne ,
deschide
– mi ochii.. cum poti sa iubesti, care te bate, te jupoaie, Nu ti buhat greutaile copiilor aia, mai
lasa si pe la noi, cand mereu unde mereu. Imi mine s-o bagat o spaima. Si io cum eram? Ma
tat intrebam oare mi drag, ca i bun, ori il vad bun ca mi drag. Tat stam aiciea la intrebarile
astea, ca imi era frica s ama agat de una sau de alta..Bine o fost la 16 ani .. Prietenie
copilareascam dar cred ca asta ii ceam mai sincera. Si parintii lor .. ca amu povestea
parintilot
mei o sti. Parintii lui erau bastinasi , si aveau pamant p-acolo si p -acolo, deci erau cu o stare
mai.. substantiala, decat tata ca o fost sluga si decat mama ca o fost nu stiu a cui.. sti?
 115

Dar mai era si mandria ,pentru ei, ca datina satului..si cum merge lumea..io ales parintii fata..
cu asta sa insoara cand s -a nsura.Bine ca nu i -o spus -o lui, nici la botez, nici.. dar panetru
parinti asta o fost .. pe urma era ca povestea in sat o fost iesita ase: ca da, pe el perintii il
lasa, si o neagra tiganca sa isi ieie, daca lui ii place, il lasa. Dar defapt nu era deloc adevarat,
ca ase numa povestea in sat zicea. Ase o vrut dumnezeu. El o avut un frate de osama cu
mine.
Si ala mie imi povestea cum il cearta parintii in casa si cum i-o spus sa nu Țmai povestesti cu
fata respectica, ca nu te lasam sa te casatoresti cu ea. Ca tu trebe sa te castaoresti unde
zicem
noi , si lasa fata in pace si ase,,Ț la care , nu stiu cat ma lasa, cat nu , da merem la joc si
asta
era semnul ca are draguta, ca o juca, si cand seara cu tati baietii venea si el, dar mai era
inca
o chichita la mijloc: asta alui samoila, vosi a lui samoila,ala cetersau, tu nu l -ai prins , ca era
bolnav , cand a-ti venit voi. Si ala vroia sa cante la vioara, ca deaia era.... Spuma satului..
deeci era ..ceva.Si tat avea nevoie de tata , sa facatata acolo tacataca, a el sa poata incadra
melodia de joc.
Si mai venea la noi , el ,cu vioara, el sa harcaiasca acolo, si tata pacaiasca. Si venea si asta
laltu( fratele iubitului ei) si acolo in casa, sa intalneu amandoi ,ca era foarte normal si bine
Vosi aiesta, ceteresu, zice, : tu sa nu- i spui lui ca tii -am spus io. Ca sa nu facem intre frati
raca. Nu i -am spus, dar ii spuneam; am auzit ca mata te sfadeste , am auzit ca tatat -o nu te
lasa , si la care el ; da mama nu are treaba cu tine, tata nu are treaba cu tine..
Bine, dar eu stiem ca -i asa
Eu; dar tat satu stie ca dumneata ii era draguta, daca te juca
M: dara ma juca ( rade) sigur ca stie
Eu si pe alte fete nu juca, sau doar pe dumneata?
M: la joc cum ii?( imi arata gesticuland cu mainile pe pat, patul este ringul ) Cam fiecare
fata . apoi ca ii dragut , ca -i pentru nemauri pregatita, il joaca, sa zic ase: dragutu meu pe
draguta lui altu, ca el o joaca pe draguta lui asta laltu. Se facea schimb de marfa la joc . ca
dara nu puteai sa joci tat cu draguta de cand incepe jocu pana cand se gata. Faceau asa
schimb . Si asta se simtea.. sti ca dragostea nu se vorbeste, ca se simte. Sa intelegea, sa
stie,
(repeta) Si bine, pe el il sfadea, io nu i-am spus niciodata ca imispune frates-o, asa si ..intr –
o
zi, sa supara frate-so rau, ca tat lucrrile..ee ca zicea frate-so acta mine ca ..zice: tu, tu ar
trebui sa iti fie tie rusine, si s anu vorbesti cu el nimica. Pentru ca pe el oricat il sfadeste
 116

mama si tata, nu zice nimica da la tine tat vine. Si, Sti ce o zis mama cu tata? Ca daca tu faci
vreun copil cu el, te intidem in pivnita si tu nu mai vezi sorele cu ochii. Noo bine, eramla 16
ani , coptila, numa la asta nu ma gandeam.. uma limbuta, ce crezi ca eram asa.. eram o
rasfatata, o razgaieta cred ca. Cand mi -o zisasa, i-amm zis: du -te ma, dara io daca fac un
copil, nu i-l fac la frate-to , ma , ca mi-l fac mie! La care , adevarul adevarat,nu avem
noi..in...simplitatea si in .. nu intra chestia asta, de a avea copiii, de a ne incalcii.. nu...nu am..
Cred ca asta o fost motivu de care m- am indragostit . C aveau o finete..
Eu: dar erau care faceau ceva inainte sa se castaoreasca?
M: pai erau destule... si sa stie intre fete, si erau si deastea degradate, asa s-o nascut
probabil..
si , se stie, dar nu tăte, ca nu tăte fetele is la fel. Da ase , ca sa sa faca ceva si sa nu se
stie..nu s
eputea in sat. Nu se putea ca tat sa stie. Bine,, io nu am avut gandu asta, nici de a-l fura, nici
de al obliga .Ca erau fete care procedau asăă, Ca atunci erau obligati sa se casatoreasca cu
fata.Era.. asta era bine impamantenit in sat. Chiar uita -te , aicie ao fost doua surori, doua
surori , la biserica, si ao avut ambele fete. Si ce o facut una? Fata lui asta, o ramas gravida
de
unu de aicea,de tata lui Marinela.. sa zic. Si sorasa asta -lalta stie ca fata lui tărațosa era
gravida de Indrei .O avut o fata si s-o dus si -o maritat -o.. O maritat sorasa fata ( apasa pe
sorasa ) cu cutarica , ca sa nu o ieie pe asta gravida. Desi asta, cand o pornit pe drmul asta,
cu
gandul asta o pornit... că lucră la mina si avea bani.. si o gandit ase: pui mana pe el, ca
atuncia pe mine ma scoate din Batin, si ma duce acolo la mina, si is cu banii in mana.Si cand
colea, aialalta o umblat( ca apoi nici nu o mai vorbit ele ca surori.. da ca sora ,sa faci asa
ceva..
Eu : dar cu asta cu copilu ce s -o intamplat?
M; cu asta cu copilu? L-o facut , o crescut mai marisor, si pe urma s-o maritat cu cineva de
pîn dealu Malinului. Si aia, sorasa care a maritat pe fata cu Indrei, o facut -o pe
Elvira care -i aicea, alui gorea de peste vale, si dupa ce o facut -o , o murt, masa lui elvira.Si
povesteu fomeile ca dara zicem i-o facut vraji, s-o dus pe la vraji cutarica.. Si eu stam si
analizam ase: Acuma fiecare murim, cand si cum nu stim, da io stam si analiam, daca
dumnezeu lucra asa, nu o trebuit sa se duca asta nicaieri, sa faca nimica, ca dumnezeu o
vazut,
Ce procedeu oribil, sa faca doua surori .. sa ma duc io sa -l ieu pe cutarica cu cate tu ai un
copil, fata lui soramea.. ca merg strainii mai merg ..da.. eram mica, si auzeam lumea vorbind,
ca o fost si i-o facut..
 117

Eu; si unde sa duceau sa le faca?

M: da pe mine ma intrebi? Si cand erammica... numa ca eu eram incremenita ase.. ramanem
asa.. da nu trebuit sa se duca nicaieri si sa spuie ea la nimeni, ca D o vazut faptul asta, si nu
io placut lui dmnezeu..apoi ca aratare, ca pedeapsa, ca ase o fost scris.. io nu am putut sa
modific.. dar am zis: urat, din partea alui doua surori. Dar era metodica in sat, asă. De
exemplu, Soricuta asta ni..sorica, deiaicea( vecina-mea)nu o vrut-o nici cum masa lui gorea
de nora,si ea o facut un copil si, dupa ahaia a trebuit samo ieie..Avea copilu facut
Eu: as a-i si acuma, parca
M: depinde, ca acuma se marita pe telefoane ( rade)

5 Interviu Maria O, 80

Maria O, 80 ani, 80 de ani, pensionara ( cu pensie de veteran, casnica, ceva lucratoare la o

industrie
de conserve in tinerete, ii place croitoria.Nu ma asteptam sa fie asa invarsta, pentru ca nu
pare
Duminica am luat interviul, m-a astepta pe canapea, nu m-a servit ea cu nimic, insa fata ei
mi-a oferit un pahar cu suc. In fundal pe inregistrare seaude muzica populara de la tv, ce- mi
sune si muzca , dau o atmosfera interesanta
Nu prea stia ce sa imi spuna si cu ce inceapa- parca era cam retinuta,( nu stia ca o
inregistrez)
a fost un pic mai dificil decat la celelalte.
M: nu era ca amu, sa se intalneasca pe drum oări ase.. in casa, apoi fetele ieseu dupa ei
afara
Eu: ieseau la care le era dragut , sau ..?
M: pai si care nu, ca să- i.. trebuie sa -i petreci pe tăți, ca apoi no..sa nu se supere
Eu: e, deci vineau mai multi baieti..
M : vineau mai multi ( lungeste multi ca intr – un strigat ) ca atuncia nu erau televizore , nu
era nemnic.Apoi se strangeau acolo, apoi tat povesteu.. noi torcem
Eu: dar ei nu faceau nimica?
M: ei numa stau si povesteu, erau si cate cinci, erau mai multi..
Eu: si trebuia sa stai de gazda la toti
M: apoi statei, dapi amu nu staiei .. dar nu statei.. ii petrecei sa nu-i muste cainele .. zisei no
haidati sa nu va muste cainele.Nopi cu care m-ai stateai.. ca trebuie sa si joci . Apoi daca
mergi dumineca la joc , si nu il petreci, nu te juca .. ca no atuncia așe o fost..la joc
(m am mutat aprope de ea,)
 118

Atuncia trebuie sa meri, daca merei a joc, trebuie sa joci nu sa staia colo sa te uiti .Mie tare
drag mi-o fost jocu
Eu : dar te jucau numa baietii care veneau serile la dumneata?
M: ma jucau si altii, eram .. aveam si neamuri, rude care ne jucau si ahaia.Ma jucau, ca daca
am jucat ase bine, tăți ma jucau.
Eu: si jocurile astea nu le faceati?
M: apoi.( se gandeste ) Erau facute,... ai fost ieri la inmormantare?Nu ai fost.. Chiar acolo
unde o fost mormanatrea ieri, chiar acolo ..io acolo am apucat mai mult, cat am fost.. Da ce
am fetit?Tri ai...( in sensul ca s a dus la joc ca fata doar trei ani )Ca la opșpe ai m-am maritat.
Eu: dar de la cati ani putei merge la hora?
M; dupa ce am gatat scola.Clasa a septea, ca atuncia se face 7 in loc de 8 oări de 10..Atunci
numa 7 se faceau la noi in sat.No.. Si apoi de aicea, cu 7 clase, pai mereu..Cum o fost
domnu
Ilca , il sti.. pe domnul Dolha nu il sti, ca ăla o murit de mult, Si apoi o mai fost de la noi, da
pe ahăia nu -i mai sti, ca aia o fost dusi... Domnu Topan, viorel , ăla inca il sti.. Ăla inca așe o
facut ..Pai o facut.. ( adica cate 7 clase, toti astia erau profi si educatori ) aicea nu se faceau
numa septe clase, da vineau de pe la Cutca, de la Ceaba, de la Valea ungurasului ,vineu
aicea
si invatau, ca numa patru clase se faceau la ei in sat si vineu aicia la noi,
Eu: si horele numa mai mult acolo le – ai prins, adica acolo mai in sus de Coperativa?
M: acolo, acolo da o mai fost inca si mai in sus, Cam pe unde sta..aiesta..Dîrleocu , din sus
iara era o ograda, n-aveau copii,iara era joc.
Eu: si se facea numa duminca sau si in alte zile?
M: si in sorbatori se faceau, si duminca. Si apoi se faceau si sara cateodata.Da pe mine nu
mo lasat tata si mama sa merem la .. nu ne lasa Ma si cîntam cateodata( rade )
Eu: dar erau altfel decat alea de duminca ?
M: apoi.. ( se balbaie) era joc sara, da nu ca vai de mine să mă duc pîntru feciori.. pentru
jocu
numa
Eu : dar erau caremergeu numa pentru ficiori?
M; o fost in tătă forma ca si acuma ( rade )Așe o fost lumea, si atunci.. no.. dapoi..
Eu: cam cine mere la hora? Mereu copii mai mici sau doar fete si baieti mari?
M: apoi numa fete mai mari, ca nu le le ( incepe sa zica altceva) ca sti cum umblau dascalii
prin scoala cand era ceva joc, ase dupa copii, sa nu steie la joc, sa margă acasa sa inveță..
anume.. așeo fost atuncia, Nu stiu di ce (zambet )
 119

Eu: dar veneu si invatorii la joc ?sau..

M: nu veneu ( repeta)erau numa baieti si fete, mai venea si cate o batrana, ase ni, cate o
femeie... ca si i-o m-am dus cand o fost ai mei...m -am dus sara..
Eu: dar daca erau mai batrane ce faceau?
M: merem si ma uitam, stam acolo si ma uitam cum joaca.Mai jucam si io cateodata ase ni..
Erau si oameni batrani, no..
Apoi cand veneau la noi pe ulita , ase zicem ca vin pe ulita, apoi ieseam dupa ei,povestei
acolo o tîră si vine in casa nu stam.Cu care nu vroiem sa stau sa povestesc , ziceam no hai
dute sa nu te muste cainii, ca avem caini, ca avem oăi, Ca să să potă duce, zicem ca stau
pănă
meri sa nu te muste cainii, si scapam, ca sa nu le șie rusine, sti? No.. si apoi..
Eu: si o fost are ti -o fost dragi?
M: apoi sa iti spun ceva.. sti cum o fost atuncia? Atuncia o fost ase; ca trebe sa asculti s de
parinti, no ca ar și bine așă să te măriți. Io chiar, după omu aiesta care m-am maritat, chiar
tata o zis sa ma marit ca aiesta nu m-a bate, ca aiesta a si... așăă
Eu: eu nu l – am prins pe badea..
M: apoi nu.. ca daca nu ai fost pe aicia sti, mai aprope de noi, ii mort de 16 ani, erai mica,
amu daca erai mai prin vecini poate ca il stiei, da așe s
Si apoi, daca o zis tata , ee ca apoi tat ziceau fomei, niste nemauri de alui, ca no, ce zc, ma
duc, oări nu ma duc dupa el,Apoi io am zis, cum zice tata. Daca tata zice sa ma duc, ma duc.
Eu: da si elvinea acasa la dumneata cum veneau ceilalti?
M: ba vinea, asa ni, da ase dupa ahaia( dupa ce s- au logodit ) si ma juca de jucat, venea
dupa
ahaia, dar o fost mai mare ca mine cu șasă ai.No si appoi,..pai m-am dus, apoi ii drept ca mi-
o
fost greu.
Ca daca no. Nu o avut, o fost mai multi frati, apoi.. o trebuit sa ne facem noi casa si ce ne-o
trebuit. Daca o fost mai multi, nu l-o ajutat.. nu o putut sa-i ajute pe tăți . apoi no.. Si ne -am
facut noi cum am putut
Eu: dar erau multi la acre le spuneu parintii pe cine sa ia?
M; apoi mai erau așă.. care cum, erau si ase care sa casatoreu cu cine le-o fost drag, care
cum
( intra fata Mariei)
Eu: ai spus ca dupce ce ai terminat scoala ai inceput sa mergi la hora, nu se putea duce mai
repede de..
M: de 7 .. am fost de 14 ani.. cand am gatat sola am fost de 14 ai,
 120

Eu: si mai repede nu se mergea la hora?

M: ba mai merem cateodata, merem dar nu m-o lasat, merem dar jucam așe .. mai așe,, a
erau
niste copii, apoi deodata cu mine o fost ahăia.. si apoi ziceu fomeile cătă mine, tuu coptila,
hai meri cu ficioru aiesta la joc, era unu a lui Pacala, daca il sti, vine labiserica acolo la
catolici, Pacaluta, il sti pe ahala? Badea ioan, ala.. atre fain juca.Si era aiestalalt a lui
Paulina,
barbat, si ala juca fain..
Eu: nu o murit?
M: nu , nu, da Pacaluta o fost deodata cu mine, numa ca tătdeauna ficiorii să apuca mai..ca
fetele. Mai tarziu.. Apoi aiesta a lui ciulau , Vosi, nu o murit, aetsa era din 40, io am fost din
39. Aiesta inca juca fain.Si cu aiesta merem la joc.No ca mi placea.
Eu: si nu o ajuns sa iti fie nici unu drag , daca jucai cu atatia?
M: nu, ( rade). Numa care o fost a meu, numa jocu mi-o fost drag, mai aera unu, care..si ala
ma juca intr-una ca le place ca ma duc si vorovem cu ei, nu le era groza de mine.Care o tinut
pe marea asta.. asta di la..Abut, de aicea..de alui BUCSA, ala inca o fost ( dansator) ala o
murit..Bine, merem..merem si in sezatori, mereu in sezatori, la desfacate de cucuruzi..
Eu: si desfacau si baietii?
M; da, si fete si ficiori, apoi cand gatau.. nu mereu o sara, mereu doua tri, pana gatau, de il
rupeu malaiu așă cu panujii si sara mergeu in sura la desfacat, si apoi cand gatau, apoi cu
panujele din alea, le bagau pe sub rotii la fete , pe sub haine, pe unde apucau, da -i poc,
apooi
care mai apuccau mai fugeu, care nu, ramaneu, apoi le infundau cu panujele din alea..
( rade)
Atuncia nu erau televizoare..nu erau radio
Eu: dar in sezatori va lasau sa mergeti daca ati zis ca la joc seara nu va prea lasa?
M: nu ca merem, dar nu merem numa aici ni. In vecini, Unde sede a lui Jertfa, pe coasta in
sus.. Marcel. , acolo merem, era una melentna, daca o sti.. acolo merem la ei, acolo merem
ase
o fost.. Apoi cand era pe la 23 april , apoi să tat faceu Păpălugăra, pă la San Georz, cand
era
sangerozu..
Eu: acuma se face la nires.
M: se face la nires? Se facea papalugar, si apoi Goțoi, si apoi, umbla in sat cu un costiug, să
șe
dau bani, si ouă atuncia, no..
Eu : numa baietii umblau ase?
 121

M:numa baietii, dar era facut si fomeie si barbat, si tigan si tiganca.. era imbracat in tiganca,
da tăt ficior era. Si daca nu le dadeai apoi avea o matura cu mol.. no bine, astea o fost amu,
mai inapoi, numa tăt de demult o fost
Apoi stropeau căsile daca nu le dadeai nimic.Era musai sale dai, cate un oău ori cate doua
nu
era mare ceia... apoi erau care poate ca nu aveau, sau cine stie cum Apoi ase era.
Apoi merem dara, la hora merem cum sa nu , oi oi oi..
Eu. So horele astea cum erau, se jucau numa intre neamuri, sau l acre le era draguta?
M: jucau si strainii, ca daca jucai bine, , te jucau tăți
Eu: si nu jucau numa cu o fata , tota seara?
M: nu dara, dara ne.. daca erau zece fiocri, cu tăți jucai cate un joc, dar erau mai multi de
zece, oioi ..Jucai cu cine te chema la joc,
Eu: dar fetele nu puteau chema si ele la joc, nu?
M: nu, si daca nu le chema, stateau acolo tătae la o lalata, rezemate de pereti
Eu; eu am auzit ca se faceau hore si in casa, dumneata ai prins numa așe prin suri?
M: apoi eram..pă...Badea niculae, pe ciuma.. nu il sti, pe diacu aci la biserica, . ai auzit da nu
l-ai apucat . avea armonica, apooi ne zicea la copii, la joc de copii s efcea atuncia, apoi prin
căsi.. erau casi vechi, care erau parasite, apoi merem acolo si .. oări care rau facute si nu
erau
gata. Merem la Ciulau, era o casa de cătă..atunci nu era facut caminul scoala. La scoala se
facea balu
Eu: la ciulau, dar jocurile care le-ai prins dumneata erau de -astea prin curti..
M: e, dara stea de copii erau in căși., la casi batrane ori care erau facute si nu erau gata, de
copii.. pe la craciun de sarbatori, se facea joc de copii..
Dapoi si cand au fost pe la Samoila, pe la mihai, tăt căsi o fost, numa le faceam afara in
ograda, in curte. Cand plua jucam in sura
Eu: si incapea lumea?
M: incapeau , icapeu, ca dara mai.. faceau tăt unde era mai larg in orgada si sura si astea
si ..
Asa.
Eu: si se impleteu pe la joc?
M; se impleteu dara
Eu: si aveau vreme si de dans si de impletit?
M: dapoi cand sta jocu , pana se hodea ceterasu, una doua se impleteu..Atuncia erau acte
30
 122

poate 40 muulte fete si ficiori, nu ca amu, una doua erau multi, ca erau mulri copii, 7 8 intr –
familie, nu erau dusi de aici , si no, una doua si faceau paru.
Eu: si iti mai aduci aminte cam cand nu s-o mai facut hore la sura?
M: apoi amu numa, nu demult .. de vreo 10 ani.. oari mai mult, cam de vreo 30, 40 poate ca..
appoi se jucau la camin( dupa) de mult, ii de vreo 40 de ani
Eu: dar la camin se juca tăt populara?
M: tat populara, dapoi mai faceau cateodata si discoteci de astea, așăă.. mai jucau si asa.
Cu
orga si lumina, dar astea o fost mai inapoie, cand o fost livi aiesta diacu, cand era fiocr el,
atuncia se faceu cu deastea.Tat auzeam ca i cu orga si lumina, si tăt auzeam si io , Apoi o
data cu leleta Anuta asta o venit si o mers acolo, cu asta a lui costan, si appoi am mers sa
vedem ca ce joc ii ala cu orga si lumina, daca am gatat cu ăăă dupa ce gatam cu procii si cu
astea, am zis , hai sa merem sa vedem ce i aia orga si lumina, Apoi vedem ca se sting
becurile si iara sa aprind si apoi aia o fost. Si am vazut cum se joaca si dupa aia am venit
acasa
Atuncia cantau din fluier, cu cetera, Aduceu de pe la Valea Rea niste tigani care stieu zice
apoi o fost si lanoi ceterasi, o fost Borzoi, păla ..nici păala nu l-ai apucat oare?
Apoi era joc, apoi se juca si Voltzer
Eu: ala nu ea populara?
M: ba da, tat populara era, nu joc romanesc, nu joc roamnesc ca atuncia cand merg repede,
tat
7 pasi se cheama, Mereu, jucau ase voltzerul, si să inschimbau. Si mere alta zice ca asta -i
buna ducatoare, vie alta, nu stiu cum zicea, asta -i buna, duca -sa,vie alta puie-sa. Apoi s
emai
si insschimbau, ca apoi faceau ca feciorii.. aiadinainte sarea la alallat si asa. Ca apoi erau
fete
cu ficiorii, isi faceau.. erau sfaditi, erau draguti,si apoi ca s ai ajunga la ei,ori la el apoi să
părîndau, si apooi se jucau,daca avea el..o juca
Eu: si jocurile astea de unde le-ati invatat?
M; pai ase o fost inainte. M-am invatat a juca pe langa o bota, (rade) si pe langa bota si cand
era la jite acolo pe imas , da dupa aiam-am dus la miei, acolo pe Lab, si din jos de drum era
pruni, pai miei erau pe drum si eu pe langa pruu ahăla mă invatem atata, pana cand , vreo
doi
ai, nu s-o mai facut alt fan acolo pe langa prunul ahala, Atata l-am batucit anume. M am
invatat, apoi tat ma uitam la picioare la fete cand jucau, ca cum fac , de coptila, de cand am
fost de zece an tat ase ma uitamla ele, no
 123

Eu: dar daca te ai maritat?

M: pai am mai jucat si daca m-am maritat,
E: deci tat te ai mai dus..
M: pai m-am dus, meremla vecernie Duminca , cu copilu de mana, cu ioan, cu aiesta care
mi- murit, Veneam acasa si mergem la joc, iara
Eu , si daca erai maritata, numa cu barbatu dumiatlejucai?
M: da cu barbatu meu, el era la oăi. Io jucam cucine imi pica
Eu: si nu se suparau nevestele?
M; nu, nu..si atuncia erau ficiori, ca daca m -am maritat tanara, nu stiu cum sa iti spui, tata
tanara am fost, da candl -am facut pe ioan am fost de 20 de ani..
Eu: si cand te- ai maritata dumneata, asa la 17 18 ani era normal, sau si mai tarziu?
M; pai si mai tarziu sa maritau, dapoi daca treceu de 20 , 20 ziceau ca is fete batrane, tat se
maritau ele, se maritau dupa aia, isi gaseau dupa ele.. mai ramanea si cate un fiocior mai
vechi , no
Eu: si la joc, fetele nu puteu sa cheme ele, sau daca le placea de careva?
M: pai fiociorii le cheama la joc, ee si amu de duci si dansezi( cu ăla care ti drag, ) ca ti
rusine, ti rusine sa nu te duci, un joc trece, si mai rau.. no ase o fost, merem..
Eu; si de imbracat , cum va imbracati?
M: in haine, din alea ase.. cu rochii
Eu : din alea de rusalii? Sau ...
M: nu nu nu, ca asa cum is imbracate la bou, din alea..haine am avut io
Eu: si ase se imbracau toata duminica?
M: da , da aveam mai multe nu numa una. Mai ma imbracam si cu zadii, ca am avut o
cumnata care o venit la noi si apoi o avut zadii,catrinte din alea. Si apoi ma imbracam si cu
din alea.. de vreo doua tri oari m-am imbracat..dapoi altu..no. sa vi o data sa iti dau o rochie
pe la rusalii sa te imbraci, o data..
Mi o fost tare drag ( jocu) nici d mancare nu -mi trebuie duminica, anume, ma hraneam din
joc ( rade) ase am fst no, ce sa fac?
Eu: si baietii si fetele inafara de joc si claca , unde se mai intalneau, dumneata ai zis ca tata
a
zis sa va casatoriti...
M: ee, dumnealui
Eu: si dupa cat timp v-ati castaoritm, si ati vorbit mult timp pana v-ati mamritat? Ai vorbit
mult cu el?
 124

M: da vorovit...poate o luna de zile, dupa aia ne -am luat

Eu: si ase era in general in sat, erau care stateau mai mult?
M: apoi is, erau bugate care stăie si nu le lua , stăieu, si ii facea cate un copil, si mereu in
armata si vineu si nu o luau, erau si asa..
Eu: si astea se mai maritau ?
M: se mai maritau.. iara cum sa nu
Eu: si defapt cand vorbeati, ce insemna, venea elacasa?
M: apoi dupa aia.. daca.. nu mai vinea( altii )mere de exemplu, no sa zic, ii placea de fata
cutare apoi trimite neamurile : no meri la ăla , vezi nu ne a da fata la pețît vezi domne,
trimiteu pe batrani
Eu: da dece nu vinea el dupa fata,?
M; pai veneau, dar intîie să peteu asă .. batranii, trimiteu inainte preaviz( rade)
Eu; si ase era peste tot, nu venea baiatu sa zica...
M: mai mereu, vineau ase pe ulita doi tri, oari mai multi, mereu tat pe rand, se bagau . adia
se bagau tati in casa si cand ieseu, la care ii era draga fata ramaneu mai inapoi( rade)
Eu: in secret intr-un fel, sa nu vada vecinii
M: pai nu ca.. singuri, no .. pana ce te dăiei, apoi ii era rusine singur.. ase mai mereu
maimulti, mereu mai multi dara
Eu: si cum se intampla sa le placa de o fata, la joc, cand veneu acasa. Sau mai apucati
altcandva sa va intalniti?
M: cam asă cam asa, pai nu ca nu avea nimeni vreme Nu umblau fetele pe drum sara ca
amu,
Si tata meu era la oăi, mere la oi sara.Dumica sara apoi no, cateodata stam la joc mai mult,
pai mere la oi si nu eram sosita acasa, sti? Si apoi cand venea acasa, in haia zi, zicea cata
mine, ce ai stat atat la joc.Apoi ii ziceam ca am stat ca o mai zis ceterasu, deaia am stat
Eu: dar inseamna ca se termina jocu pana se insera?
M: ee daa. Se gata cand era sara,
Eu: si iarna?
M: apoi si airna maiera ase.. dapi tata se era, Pe la Ciocoi prin sura era jocu iarna, si pe la
sociu , la daleocu din sus .juca si in casa acolo la socoiu, ca nu erau numa doi oameni..apoi
acolo
Eu: si oamenii astia vroieu sa li s efaca jocu in casa?
M: e, pai aveau zile de lucru. Mereu ..faceau fiocorii si fetele zile, cate o jumtate de zi de
capalit sau de oarice, pentru ca stateu .. pentru casa jocului i se zice , e Io stiu ca am .. io
 125

pentru mine nu am fost ca coda(?) pentru fratemeu,pentru gorea merem la capalit oari
secerat , pentru casa jocului, e .Si pe ceteras noi ii platem, dadeam cate di lei, naframuta era
acolo in sîn, si acolo cate doi lei, si de fiecare se strange.
Apoi se facea si joc romanesc, la ăla joc mai si tiuieu ( chiuiau ) in joc , stii chiueiu fetele si
fiocorii daca, de exemplu eram doi la o lalta si dupa aia se lasau, nu mai stăie cu ea, apoi
tiuieu hîd, cine stie ce le ziceau ca no..
Eu : si ase se stie prin sat ca ei erau draguti?
M: e asă asă, da se ma stie ca se mai stirga din costa , cum striga amu pe la anul nou, si
atuncia strigau Ț ca drept ii mă ca la ăla si la ala ii draga aia si aia?Ț atuncia strigau , ase
calumea, nu..
Eu: dapi state acareva sa -i asculte ?
M: stăie , bine.. apoi ce s astai, ca erau tăți fiocorii in costa , si apoi, strigau, stieu unu de
halalat care unde umbla si ce face
Ne țîpa si tata, nu ne lasa sa ascultam, apoi pana mulge vaca, stam pe tarnat si ascultam..ca
sa
nu aud, ca se zicea a si-o lasat izmenele nu stiu si un fel si altu
Eu: si era adevarat?
M: da, adevarat, numa ase strigau in batjocura.. tata, sa nua zim prostii. Pînă mulea
vaca..Apoi
mai erau si adevarat, ca se zicea ca dormeu in pat si le furau cu tat cu pat, oari cum era..
durmeu in pod.
Eu: si erau baieti care furau fetele?
M: apoi o data s-o auzit, dapoi demult de atunci..Vara durmeu in podu suri, apoi mai mereu
pe scara in sus, mie cum mi s-o urnit? Chiar am dormit ...apoi m -am culcat in pod cu dochita
nosta, si nu stiu cum o fosst de o venit nu stiu cine la noi. Si o zis cata mama , da amrea cu
dochita unde is ? ele s-o culcat.. dapoi unde? Zice s-o culcat in pod amu, si o zis cata ficiori
ba sama, margand acasa, ca noi suntem in pod.Si ovenit la noi, scara am zvralit -o de la pod
jos , cand ne am suit, Da bugat ii, ca o venit sa se suie in pod la noi, s=o suit peusa de la
sura,
sti? Si ce stiu cum dracu o fost, ca-o tras ahaia, sosi S-o desfacut sosii de la usa, si atunci o
picat o caramida de acolo. Si apoi aiestia la fuga, ficiori
Eu: da nu ati apucat sa vedeti care o fost?
M :am auzit dupa aia ca cine o fost.. no apoi... ma tem ca iacaob a lui toloba, si mai acreva o
fost, ca mi -o zis dupa ahaia cineva ca o fugit si ce o patit .Apoi in haia zi, o fost sarbatoarea
... o sarbatoare ase cum ii .. si apoi ni, cu dochita nostra , dupa lut, acolo dub rapa la Sandor,
 126

cu cotarca , s am adus lut.Ca nu vina tata de la oi,si am facut ..am inpins aha inpoie si am
gabat lut acolo, da tat o vazut Appoi i-am spus la mama, ia ca nu stiu cine o enit, si o vrut sa
se sue in pod si o scos sosii de la usa (rade)
Eu: da ai inceput sa -mi zici ca pe careva o furat-o
M: ee. Apoi una zice ca o durnit in pat , afara intr0un pat si de acolo o luat-o cu patul si o
scos-o in drum, da numao scos-o dar nu i-o fcaut nimic, O durit, nu simit nimica si o scos-o
in drum
Eu: dar fruat asa , sale duca , sa se insoare..
M: apoi o furat pe asta ni..O sora de alui Marta lui Pica, o furat-o tats-o lui Indreiucu ala din
tigla, ils sti pe ala care o tine pe Sia lui Nanglu?Masa lui liviuta, bunasa adica.O furat-o
tataso lui Indreiucu, si ala o avut cal, si o pus-o pe cal si o dus -o pana acolo in Tigla, cum
mergi la
Valea rea ( departe ) acolo aveau casa atunci
Eu; dar o furat-o ca nu vroieu parintii ei?
M: dapoi o fost tanara, nu o avut numa 16 ai, si -o dus-o si s-o castorit, no, Maie era ca nu-i
lasa parintii la-olalta si apoi ..si maricica asta ce sa marita.. ce i cu bonta acuma O zis ca s-o
facut cu conci, ,si o fugit cu el, ca o zis ca – gravida, ca sao lase sa se marite
Eu: si era/
M: da era..ase o facut..sa o lase sa marga cu el, daca i-o fost drag..
Eu: da dece se bagau atuncia asa mlt parintii?
M: pai atuncia ase era ..pentru ca vezi domne..sa meri dupa ala ca are pamant mult, ca le
tebuie sa fie gazde, sa aiba pamant. Mai erau si oameni saraci carenu aveau pamat, dar
ei..era
unu gazda si unu sarac,, nu le placea.. ca sa iaba mult pamant
Eu: deci mai mult se casatoreucei cu pamant cu altii cu pamant ..dra daca dupa o fost
comunism si colectivizare, ce mai conta?
M;e da, dar o fost cand o fost ca numa.. io cand m – am maritat nu fost colectiv, o fost
feircare isi lucra pamantul lui, in 61 si – o facut colectivul
Eu: dar mai erau de exemplu fete fara care se casatoreu cu baieti cu pamant?
M: pai mai mai erau si ase, si ii lasa parintii..ce sa faci... minerii aveau bani,,si parintii vroeiu..
Asa o gandit si tata meu,ca sa duce la mine( barbatu-o ) ee dapoi nu s -o dus, si apoi care o
mers la mine o ieist din sat, acolo s-o castigat mai bine..cum merg acuma in tari straine..
atuncia nu aveai pe ce iti face, numa cum pui in spate sau ce aeai si merei la gherla sa iti
faci
baniEu: dar dumneata nu ai apucat sa mergi slujnica , cum au mers altele?
 127

M: nu am apucat ca m am maritat, da erau acre s-o dus de mici, da io nu m- am dus ca tata

..poate ca merem daca mereu fete care o fost deodata cu mine. Tata meu o avut un frate in
focsani.no ca daca noi am avut oi , copiii o trebuit sa lucre acolo cu parintii..Tata era baci,
gorea, fratemu era pacurar, una dam in strunga, si una cu vacile toate am avut ocupatie.
Eu: dar mai mult , mergeau fetele care ..mai no
M: mmm no.. dar nu ne -o lasat tata sa merem slujnice, ca am vrut sa ma duc o data la Dej ,
tata o zis nu meri nicaierea ca amm fost io bugat sluga. Nu mai vreau sa mai mereti si voi.
Dapoi am avut ce lucra acasa, ca am lucrat bugat, ca no.. de dimineata pana sara
Dapoi erau altii fara pamant, fara nimic..apoi le era musai sa marga sa isi faca.. vineu faine si
grase, ca nu era atata lucru ca aici..Acolo aveu ce manca, spala vase, spalau, nu mereu pe
camp cum merem noi, O fost multe, si Dochita lui tolobelu o fost slujnica ( sora primei
persoane careia i-am luat interviu)
Eu: si alte povesti din astea de ce s-o intamplat prin sat ,iti mai amintesti?
M: pai de explu tatas-o lui toder lui tilda, i-o facut la masa un copil,la viloria, o sti pe viloria?
Nu o sti.. si apoi nu o luat-o. Si apoi s-o auzit dupa aia, ca mai i-o mai facut la una copil,
Eu: dapoi cum puteu dovedi ca -i a lui?
M: apoi aiesta alui o fost, ca l- o facut la Viloria,, sora lui anica asta lui gavrila.Si cand o
auzit ca o ma ramas gravida una de el, apoi atucia o luat-o dupa doi anide zile, pe prima, pe
aia cu copilu, a lui i-o fost..
Si se zzicea ca chiue in joc, ase facea, apoi juca pe alealate fete , si fomeia la care i-o facut
copilu, staie cu copilu in brate , ca...
Eu: la joc?
M: e, la joc la joc, ca era aici ni...la samoila, si apoi copilu era ase no, cam d e 2 ani, se juca
pe acol, si el chiuie..da -l in guta ca mie tat urat mi -o fost
Eu: si dumneata , nu ai avut nici un dragut pana sa te mariti?
M: io n-am avut, ase..cu tati eram..
Eu; si de placaut, nu ito placut nici unu..
M: apoi nu mi-o fost vremea sa mi fie..Nu ca nu am avut vreme, pana soseste vreme la feste
care..o vrut sa ma mai marite, dupa aiesta lui Login si dupa inca unu.. de alui.. de acolo din
rat
, dar si ahala o murit.., dapoi am fost tanara..si ase am fost tanara ..de 18 an...
Eu : o vrut , adica baietiiaia o vrut sa te ieie, nu caparintii o vrut sa te dea neaparat..
M: dadada, aseo fost .. ei erau mai mari, erau de insurat..eu eram tanara..da ce.. si atuncia
am
fost tanara( cand s – maritat) Inca cand am mers la sange, la dej trebuie sa mergi la vizita
 128

medicala, apoi ma intreba ca de cati ai is, apoi am zis ca de 18, apoi cate o doamna ma
sfadea.Zice, da ce iti trebe s ate mariti ase tanara? Nu ai timp, nu ai ase? Apoi nu le- am mai
spus de cati ai is..le am spus ca is de 20 trecuta
Dapoi ase sa maritau 17, 18 19..
Si leleta anuta asta, o fost de vreo 16 ani si 3 luni cand s-o maritat,, dar ii si obliga aprintii de
cate oari, chiar daca nu iti era drag..dara ni, pe leleta Mare a lui fluturelu, dara nu i-o fst drag
indrei.. badet-o indrei..nu i-o fost draga , da ase o zis parintii sa marga sa ieie
Eu: deci lui nu i ofost draga?
M: la indrei, la indrei..nu i-o fost draga, si apoi dinaintea parintilor, o trebuit sa marga sa o
ieie ..dupa ahaia i -o scos nasu parintii,, dupa ce o luat-o si o facut cum o vrut parintii, dupa
aia nu i -o mai trebuit nici la parinti, la socrasa, nu i-o mai placut de ea, i-o țîpat de aica de
unde ostat lelea victorie, i-o tipat acolo in lunca..si o mers la masa ei, unde o statmarea de
fata. Acolo o mers si Indrei cu ea. Si apoi si -o facut casa asta aicea. Nu i-o fost draga, dapoi
o
idragit-o dupa aia, ca ce sa fi facut...era harnica..Parintii puneu oătii pe parinti, ca aprintii is
harnici..oari lucra, oari castiga oari au pamant..ase o fost.. ca no ar si buna, ar si buna fata
aia..poti zice ca ar si buna, in ziua de azi, nu-i pot pune doi lao lalta...
Eu: mereu si tata baietilor sa peteasca?
M: mereu dara a peti, mereu parintii, si discutau cu parintii. Nu cu fataEi intre ei,
Eu : si daca se maritau cu cineva care nu vroiau si ele aveau dragut, nu se inselau?
M: Unu cu altu? Pai mai erau dara..matusa silvie..pai amu o fost maritata, si bag sama nu i-o
fost drag barbatu..Nu i-o fost , apoi la joc mai umbla cu dragutu, oar cu unu sau cu altu..Da
nu
numa ea, poate ca mai multe erau ase..sa maritau ca le fortau aprintii, dala joc mai...scapau
cu
dragutii.Caparau bataie bugata..dapoi numai stieu tati, numa chear cand le prinde,dapoino..
Eu: sarcile
M: sarcile fetele eee( rad) decand ii lumea, tat ase o fost ca si amu, numa atuncia nu s-o mai
nici spus, nu o fost Tv, acuma is fel de fel..da si atuncia o fost tat ase
Eu: dapoi prin sat tăt sa stie..
M: se stie sa stie . sa stie dara..ca aia o facut copil cu ala.. ca si atunci tat bitani din astia
faceu ee pai faceu si nu le luau, no, de facut le face.Ca cum o facut,,asta, diana pai nu le
luau..nici no, ca mai erau care umblau cu mai multi nu numa cu unu, si nu stie ca acui ii.. sa
amrga sa o ieie.Nici asta ( diana) nu sa sti ca acui ii..asa o fost si atuncia, ca i facea copil, ca
mereu cu hurta la ele, care erau ase mai de lume, staieu la toti si se intampla..si isi creste
 129

copilu, apoi la cand se maritau si ele, ca le mai luau si cu copil, ca pe marea lui Scurtu.. a lui
liviutu.Cat ii de bine era sa fi fata ..sa fetesti
Eu: si eau care mergeu sa isi caute prin alta parte?
M: mereu dara..mereu da prea putini mereu atunci din sat sa isi caute prin ale parti.Ce isi
gaseu cand mereude erau dusi ca sluji pe la animale, apoi ce mai gaseu pe acolo. Amu de
un
timp s-o mai instrainat, Mai veneu latureni la joc,ase sa zicea..De la cutca de la top , de la
ceapa, veneau la joc. Si si-o mai si gasit si de aicea,, o sora de a lui Marea lui Livi lui Bacu o
fost maritata in top, si una de alui Tacu, sora cu badet-o toder, s-omaimaritat si ase..
Eu: iti amintetsi de fete care chiar nu vrut sa se marite cu barbatul, le o batut sau ceva?
M: o fost, o fost bugate. Era una, florica lui Burghelu..aia..ihm.. si aia, o maritat -o tats-o in
sila dupa Burghelu, si ase o fost de faina..a faina o fost si batrana, si batrana era faina.. o
sti?
Apoi o mers dupa piticu ala
Apoi lelea aurora, a lui Precup, a lui Mortea, no o avut o sora maimare, o murit, badea ala , o
mers sa ieie pe lelea Aurora, ca asta i-o fost draga.Tata-o o zis ca i-o zis ase, nu ca aiallata
o
fost de maritat, aia mai mare, oamu o vrut sa o marite pe aia prima, apoi pe cealalta..le o luat
la rand, Cand o mers sa o ieie, badea precup, nu pe Dumneai, ca o vrut sa o ieie pe sorasa,
pe
haialalta. O zis nu, ca aurora ii la rand, pe asta o dau, daca o vrei pe asta bine, daca , nu.no
o
luat -o oamu pe asta
Eu: si nu mai bine astepta sa o ieie altul pe prima si el sa se insoare cu cea care i-o fost
draga?
M: apoi nu, ca nu o avut mama ele, si tatas-o o fost in razboi.Si cand o venit acasa,masa .
fomeia o fost murit, si o ramas copii, si apooi el o avut grija de fete, nu cumva sa se intample
ceva..daca ofost fara mama..Aiamai mare, elvira, apoi o vrut sa o ieie barbatul lui elvira pe
marea, aia lui Borhanelu.Si apoi tatas-o o zis nu ca elvira ii maritat.Si s-o cununat la sfat, si
tat nu o mai luat -o, si o stat cununat la sfat un an de zile( sfat se pare ca -iprimarie)Dupa aia
o
luat-o ca nu o avut ce face
Eu: dar incepei sa mi spui de Florica, lui Burghelu
M: e pai no..o maritat-o tats-o dupa Burghelu, ei i-o fost dragut unu de pe vale, Plăiannu-l
stii..Si o fost ficior fain ca drept tat la dumneaei mergea, ca tat pela noiprin ograda trecea si
aiaicea, intr-un drept cu..peste drum..acolea o sezut la casa asta veche.si vineala ea..trece
pe
 130

lanoi prin ograda si mere.Mama iesă afara, ca avem o catea, tata era la oi _ mai Plaiane,
iara ai
fost la florica?_ iara, no bine..
Eu: pai putea mere numa asa singur? Si mama ei stie?
M:pai stie..pana nu o dat sa o marite cu ahala
Eu: Dapoi de ce nu o maritat-o cu asta , de care i-o fost drag?
M: fain o fost..fain,si si ea o fost faina..apoi ..nu o fost facuta armata inca ,si apoi o apucatsi o
maritat-o tatas-o dup ahala
Eu: da nu se puteu casatori, si apoi sa mearga in armata?
M: da o batut-o de o mers dupa Burghelu..si se puteu si ase sa se marite, da nu -i lasa, S o
mai
si maritat inainte de a face armata, si fratemeu, gorea.. ca sa nu se marite fetele doi ai cat
erau
ei in armata
Apoi asta fugit, de el la Sărmătin, aicea,peste dealurile astea in colo.Apoi tatas-o Radea, o
mers pe vale,acolo la Ficiorul ala, sa vada ca nu =i acolo, ca o azuti ca -i acolo..Painu o fost
acolo, pai oameni astia, o fost oameni de treaba, vai zice, cum sa fie, doamne fereste
Eu: da maritata o fugit?
M: maritata dara, si o fugit de el,..era ase..bautori.. si o avut pamant,si jie si multe.. da o
gandit sa nu o deie dupa Plaianca , ca ala nu -i gazda, da si ala o aut pamant..ase se
uitau..o
fost un om fain, nu jumatate de ouam
Nu ca Tosnaroie, sa ieie o brazda lunga.. Tat unchesu asta care o facut -o pe florica sa se
marite, l-o facut pe fiocorus-o , niculae sa o ieie pe Tosnaroia,ca avea brazda lunga..ca avea
pamanat, si apoi o luat-o
Eu: sipe tanti Florica.. o adus-o ?
M: o mers..o fost tatas-o dupa ea si o adus -o.. apoi o stat acolo, o avut multi copii, si o facut
si in sat,el,Burghelu..tat fete o fost si alea, ca si astea tăt fete o fost, a lui matusa florica
Ne poveste badea Sandor ca o data i-o fost draguta Jeni a lui cotor ( si prima intervievata imi
spune de ea) ca dumnelui era la vaci.Jeni s-o dus o data sa adua avcile in jos, Dumnealui sa
o
prinda,zice am prins-o si am tîpat-o jos,si apoi ea s-o apucat de cantat, si de zbierat, da el in
batjocura..Si amu se haraie cu ea, si iispunea ca nu ai vrut sa vi dupa mine, ai zis ca ma spui
la
tata-o
Eu: dar ea nu s-o maritat deloc..
 131

M: nu( spune lung uu) nu s-o maritat, nu vrut sa se marite, no Da i-o picat si ei ficiori , da nu
o vrut. S-o temut de barbati.. vezi ca nu o vrut, ca nici frates-o..ase le-o dat dumnezo,
lucra..atata lucra amandoi, ca si cand ar avea nus tiu cati copii..dara pensie are si el destula..
Eu: si povesti de vraji ca sa le fie dragi, dumneata ai auzit?
M: apoi se zicea ca le pune in jinars ( tuica) le punea l abieti, cand era ospat, atunci aveau
fetele oăieguta, ca erau druste, zice aca le o pus cando fost ..,mi si greata sa zic, cand o fost
bolnave, in jinars indulcit, ca sa nu se cunsosca, si sa le indrageasca..Am auzit si io
Eu: si se intampla?
M: pai s- o mai intamplat, No, ca sa le indrageasca,,dapoi,,astea bozgone, dapoi ase..nu am
auzit,,
Si de matusa irina cu vosi, da si de matusa anisie , care s ezice ca i-a facut la badea.El era
atuncia venit sluga de pe la unguras, si i -a spus șla mamasa, ca el vrea sa s einsoare, dapoi
era
prea mic, si u l-o lasat
Si cu matusa irina s-o auzit

6 Interviu Maria V, 69

Maria V, 69 ani pensionara, m- a asteptat duminica la ea, dar eu am mers luni.A ieisit sa ma
intampine la poarta, am intat in casa, ne-am asezat pe scaune , si am vorbit. O ora si 16 min
MV: parintii, da .si pe mine tat parintii .. ca eu am fost in Sighet
Eu: deci si dumneata ai fost dusa?
Mv; io am fost dusa de la 14 ani de acasa. Prima data in Focsani, m-o adus mama acasa, ca
o
fost si soramea Dumnezeu sa o ierte, aia care o murit, Anisia, si anisia o fost acolo..si ne -o
adus mama acasa, pe amandoua
E: ati mers ca slujnice..?
Mv: eee ca slujnice si ..dapoi eu am stiut ce is alea..( baiiet, relatii) la 14 ai..si acolo am fost
beteaga prima data, cu ciclu Nu am stiut, si ma cantam , si feri doamne
E: dar sora , era aia mai mare?
MV; da. Aia mai mare o fost
E: atunci, ar fi stiut sa va ajute
Rade
 132

MV: no, si de acolo am venit..tata lucra in petrosani, m -o dus iara acolo dupa ce am venit
acasa, tăt servitoare..de acolo cand am venit, m-am dus in sighet, acolo am stat un an si 6
luni
Dar acolo am si lucrat, am lucrat numa schimbul doi, si dimineata grijem de doi copii, si nu
platem mancare, u platem durnit, ca domnii ăia m-o bagat, cosmuță . si apoi de acolo m-am
maritat. Cand am venit de aul nou acasa, gata , deja o fost
E: era planuit de ei, de parintii dumitale ?
Mv: si de ăiasi de aieștia
E: deci au facut totul fara dumneata? Ras
Mv: no bine ( accent pe i lungit ) si păasemne sa fi trimăas ceva scrisoare.. amu nu stiu,
mama cred ca, dumnezo ierte, si o primit domna scrisorea, da nu mi-o dat-o, sî no, io sa viu
acasa, de sarbatori. * Nu te ducetu, ca nu mai vi* ea o citit scrisoarea, si o stiut ca ce ii..
* nu te duce ca nu ma vi* * da nu viu, dece sa nu viu:* * lasă ca i vedea tu ca nu mai vi, ca te
mariti* * da ma marit *
Am avut 20 de ani,no..in februarie no ne o fost nunta si io in octombrie implineam 20
Eu; dar inainte de badea Liviu, nu ai mai avut pe nimeni..dar nici el nu v-o fost dragut daca
ziceti ca v-au casatorit
Mv: ba da ..ca l0am si cunoscut
Eu: nu l-am cunoscut? Nu o fost din batin?
Mv; ba da, dar tat pe la mina o lucrat , pe la bilard..si ce am putut io sa il cunosc.. diferenta
de 8 ai o fost..de unde sa il mai cunsoc eu Si apoi fetele ..atuncia am venit si m-am dus de
anul nou la scoala,acolo se duceau..acolo era jocuri..nu ama vut (dragut )
Eu; nu te -ai impotrivit daca..
MV; apoi ce sa zic? Ca o zis dumnezo sa o ierte mama..zice, *nu te marita tu, stati tăte pe
capul meu*. Ca eram șasă..si nici una..io am fost a doua..aia mai mare nu o fost nici aia
maritata, ca dupa ce m-am maritat eu, s-a maritat ca eu m a-m maritat prima, si apoi s-o
maritat astea..Ca astea tăte s-o maritat in brasov, O fost moldoveni, Si valeria si anica, tăt
moldoveni o fost, si a lui aialaltă care o murit iara, Le o fost dragi moldoveni
Dapoi io nu-am prea.. daca tat servitoare..apoi acolo nu veneau baieti.Aapoi in focsani
mblam
no, ca .. pe strada mare să zicea..apoi era la Castronu, lelea Irina, o fomeie așe mai batrana,
si
aicea unde..are Marea, casa asta din mijloc, si acolo era o batrana si acolo se strangeau
fetele
duminica
Eu: da nu la hora, la povesti?
 133

MV: la povesti, da poate mai si jucau care mai avea cate o camera
Eu ; dar dumneata ai prins horele astea la sura, in curte ?
Mv: si la solomon era..ca stiu cand eram coptila, la aiesta din sus de jeni a lui cotor, apoi
care
mereu si jucau acolo trebuie sa faca zile de lucru
Si intr-un drept cu matusa Mariucă incă, la Sociu, aiciea la SoloM..
Eu ; dar dumneata nu-ai apucat sa mergi, ?
MV; nu am apucat, daca tăt dusă am fost,si nici nu ne lasau sa merem ca no.. si inainte ,
cand
erau uspete , apoi sambata faceu steagu la mire, si baieti si fete faceau.. ca am vazut la
Marea
asta lui hoidan, la lelea mare
Eu; la nunta ei?
Mv; nu am fost, dar sara stiu m- am dus in sus, nu stiu cum o fost , ca apoi sara am vazut
ca...
.se vedea la Pînea, ca nu erau atuncia perdele.. erau perdele deastea facute de sipca.
La impanatul boului.. atuncia lasa boul din mînă feciorii, si trebuia sa lesa să zvarle fata sa il
prinsa. Nu sa-l deie ca amu in mana, si trebuie sa ..de doua trei ori sa să-nvarta cu el, si
acuma se invarte de trei ori, da fecioru ii cu ea.
Eu; ca sa il prinda doar fata singura?
MV pai da sigur, nu se bagau ei sa il dea in mana..amu vezi ca is jite..dar atuncia erau
boi..amu vezi ca sandor cu jitele..amu no..ce sa faci..
Si apoi mereu si jucau.. si tin minte ca zicea mama , dumnezo s-o ierte, ca joi..nu, dumineca,
dupa beserica mereu la joc, mama zice ca de cate ori desculta o mers si jucau
Eu; pana seara?
MV; da, ca si la nunta..vezi ca..si la mine o fost așe, pana ase de cu sara era tinertii , dupa
aia tineretii nu mai aveau ce căta si ramaneu batranii, oamenii insurati.. de aiestea
Eu: si dumneata dupa ce te a-i maritat ai mai mers?
MV: pai m am dus cu el la mina la Bilard si de acolo, cand am venit am avut fata, apoi unde
sa mai meri
Dapoi asa..mai merem , ne mai lasa( nustiu cine) mai merem la ospete asă..apoi..cand iti era
mai mare drag trebuie sa vi acasa rade, dupa ce punei banii
La iuăn a lui borhanu , cand o fost cu aia lui holbatucu, cu anica aia de acasa, o cunosti?
Una
de acasa o fost insurat iuăn .si m-o pus sa -ntin ( inchin ) gaina,
Eu: deci se canta si aicea la batin?
 134

MV; sigur gaina, aia nu o uit veci. Am invatat o pe de rost..acuma nu stiu daca se mai
dau..dar am fotografie ca la soramea mai mica, la Tereza cand am.. banu..la anica cand am
fost la brasov, am zis-o io inainte, si am fost doi nanasi, io inaite si tereza dupa mine, da
numa
io am zis, ea nu o zis,
Eu: si dece sa canta asta?
MV; nu, se chiuie si da gaina, cu tigara in gura si aprindea tigara si asa impanata gaina, si
nanas trebuie sa plateasca gaina,si zicea..dupa aia zicea si nanasa, si nanasa zicea inapoi
Eu; nanasii mei, si al baiatului cu care mamarit?
MV; apoi indiferent ca care da ianpoi..ca care stie.. no..inca la Reghina 78 anilui cotor nu
stiu, nu
ai cunoscut-o tu, acolo din sus de domn parinte.pe mama lor,asta la pia...amu nu is tinereti,
si
nu mai tîn de obicei, amu hai ..ca cat alin,, cat se mai cu boul,, atunci era plin,( repeta) era
plin de fete,
Ca dara chiar inainte inainte, ca stiu ca eram coptila cand merem cu mama..erau rochii cu
tazle si cat era rochia asa puneu peteaua in par, ca sa fie la aceleais nivel..muulte..muulte o
fost inainte, amu daca nu -i mai nimeni,,nu mai ..
Eu: aiciea, nu mai stiu la care la nunta am vazut tat asa, ca aveau steag facut.
MV; si colacari, si la mine o fost colacari. Din partea mirelui, si din partea mniresei, am avut
doi si el doi, si imbracati taraneste.
Eu : imi spunea marea O si de druste,
M ; da, domnisoare de onoare erau, Ea, o tras tare mult la Sîmnion a lui Cocianu. , tatso lui
nicu lui ciorlau, o venit din Focsani pentru el, si el era mnire cu aia lui siorlaucu..apoi,,tot de
alui coceanu s-o bagat, tat in neamul coceanilor, si dupa nu o mai avut pă nimeni..dapoi
no..si
ea o crescut copiii aiestia si.. amu -i cam greu, nu-mai tineret, care is , is dusi, nu mai vin, si
pamanurile tăte raman nelucrate. Da nici nu se mai amerita, ca inainte ave ouămul jite , avea
car avea plug si se ducea si le lucra , semanau grau si ce trebuiau
Eu: din batin erau dusi multi la mina,?
MV; o fost dusi multi, apoila aiesta, la liviu, io murit un frate la mina, tanar, o fost..
Eu : dar dumnealui unde o stat?
MV; dara aicea( in casa in care statea ea) si eu am stat dincolo( peste drum)
umbal o vroba ca, mama are atatea fete si nu are haine sa ne deeie sa ne maritam.. apoi
mama
o incarcat doua sau tri cară
 135

Eu ; la dumneata?
MV: da ca apoi le-o dus in sat , o mers la biserica si le=o dus roata, ca sa vada , ca erau
neveste, a lui marioara lui Pistuca, cine stie cate mai erau acolo pe afar si chiuiei
Si erau perini de pus , era canapeiu, era patul, masa . patru scaune, dulap, perinile in șasă,
șasă
mari si sasa mici, si de o parte si de alta imbracate, cu tasite cusute
Eu; dar daca ati fost atatea fete, aveau multa zestre de faut parintii
MV: dapoi avea, dar soramea anisia s-o invatat si ea, sti? Si mai faceam si noi, ca apoi daca
so bagat mama la razboi, apoi tat mai facem si noi acolo, amu la alealalte nu le-o trebuit..ca
daca s-o fost dusă in lume ..nu le – trebuit, mie ce mi-o dat, no ca..nici una nu s-o mai
maritat in batin...la aia din Top..io dat ce io dat si la aia..
Eu; da cum o ajuns sa se maritein Top?
MV :in Top? Prin matusa dochita pitula Ca aia o fost servitoare si aia la dej, s-o maritat
inaintea mea..ca ea s-o dus si nu o facut nu stiu ce..ce stiu io
s-o auzit o data..la biserica merem, acolo afara la biserica sI no, o venit acasa mama, si s-o
inteles cu tata si s-o dus la Top Si nu os tiut ca unde sta, sti? Da acolo pe langa biserica-o
stat
si apoi i-o vazt o perevhe de poale intine pe sarma, de a ei, si asa..
Eu; deci o fugit ea de acasa?
MV: ie.. ie o fugit de acasa, ca o fost la dej , servitoare cu el, si el o mers si s-o dus acolo ea
Eu; si nu s-o maritat, sau s-o maritat dupa ce -o fugit?
MV:pai nu s-o maritat, nu s-o cunucnat, cand o mars mama si tata
Dara o fost mai batran si a mneu. Si ea mai tanara si ca mine
Eu: era diferenta mare..
MV: pai era..diferenta.. el si amu trieste. O fost ma batran ca a mneu,dar nu stiu cati ani are
..ea ii mai tanara a mine cu , valeria doi si ea 4 ii mai minca ca mine.Si barbatus-o ii mai
mare ca livi... cam 14 -15 ani cred
Eu: si deaia a fugit? Ca asa mare diferenta si ii era rusine sa zica ii -place de el?
MV: da ii place ( cu accent pe ultima silaba( dara si pe ea matusa Dochita o imbarligat -o si
pe aia,
Eu: dar nu o fost fericiti?
MV: o fost, ca si amu au tri ficiori si o fata, are nepoti mari, A lui dorinuca de la Gherla , is
mari, dara lucra. Aiesta acasa are doi copilasi care umbla la gherla la scoala
Eu: deci la Top cand i-o vazut polele atarnate..
MV: da. Asa o gasît-o eee
 136

Eu; s odus -o acasa?

MV: dar dupa cesa o aduca?pai s-o dus s-o vada, sa vada daca ii drept, sa se inteleaga , sa
i cunune , sa nu steie asă, Asa erau batranii pe atunci.. Amu nici nu le mai trebe ( casatorit)
Eu: asa -i , acuma asa -i
MV;: altfel erau atunci..altfel.. amu nici nu respecta tinereti pe batrani..trec pe langa tine.
Acuma ce sa-i spui la unu dute -insoarate cu cutare...inainte era intelegere in casa si putea..
No cum o fost s aicea la noi..aici la socramea.De cate ori o vent aiciea, aiestia alui Caciorelu,
lelea, o batea badea sifuge de acasa cu un copil. Aicea aveam un pat din ala de tras.Cca eu
dormeam in casa dinainte acolo unde i Iacob. Da amu le-am facut.. am facut baie..si acolo
unde imi tin masina si hidroforu
( povesti despre promotii la detergenti)
MV: la mine nu o prea vennit ( baieti acasa) daca am fost tăt dusa, si apoi si cand
veneam..cat stateam .. si ..sa duceua (baietii ) ase unde era sezatoare, unde erau fete, si
apoi care fata vroie sa iasa. Iesea. Iese un fecior si apoi iese fata dupa el, si stateu in casa si
povesteu , Ouări in tinda, cum erau căsîle inainte.
E: erau ca asta de peste drum?
MV; da , ca alui mama , ca lui Flutisca, dar erau si altfel. Ca aiciea de la casa asta din sus
era casa cu paie
E; da?
MV: e, si cu horn ase era..era tinda,,si coloavea cuptor din ala unde facea pita, si iesea fuma
colo de se afuma slanina.Si inainte asa suie slanina, in niste carlige de lemn o agata.Nu o
taie bugati
Eu: poate isi aduceau cate o bucata de acolo , cand le trebuie
MV; dar erau si multi, cum erau aicea la noi, io nu am trait , dumnealui ..in februarie ne-am
luat si dupa o si murit ( socrus-o) soacramea o trait 4 ani, cu ea am trait 4 ani..
Numa 4 ani.. odar o ramas un frate in casa. Care o fost insurat.si apoi l-o lasat si pe acela
fomeia, si s-o dus nu stiu unde.Cand venea, venea baut, apoi in bucatarie avem un pat,,so o
data era gata se aprinda acolo, ca duhanea culcat..ce sa faci.. si mai avea unupe care l-o
lasat nevasta , si l-o adus de acolo mort
E: dar toti ( fratii sotului ) i -o cununat parintii
MV; casatorit si ..inainte ase era..
Eu; darsti sa fi fost fete care s-o maritat cu ce baiat o vrut?
MV: pai erau..Pe a lui Ioănaș l cunosti ? ala din Rît . vine in sat unu cu bicigleta
Eu; da il stiu, cu bicigleta rosie
MV: apoi nu stiu ce culoare are, si ala o stat cu jenica asta unde sta Otu,( putin mai in jos de
casa ei ) acolo o stat si parintii ei, si acolo o stat si ea.Si ea o ramas gravida cu el.S- o dus
tatas-o la coceanul ( tata Baiatului) la masa lui , nici cum nu i-o trebuit . No si apoi pana la
 137

urma s-o luat la o lalta.Dar ăla i-o si murit.Nu stiu, l-o batut, sti-l dracu in cluj. Era mai mare
ca Mariuta mea, cam ase deo data erau fara ala, inca unu..Ea ase s o dus si s-o facut
mireasca( insarcinata)
Eu:dar oricum, nu stie tăt satu?
MV:pai cum sa nu stie, el si asa o recunsocut, nu avea ce sa faca
Eu: dar ar fi putut spune ca nu-i alui
MV: nopai no bine, daca ea nu o mai umblat cu nineni
EU: dar atunci, cum stie lumea ca cineva cumbla cu careva? Ca aacuma vad de pe fb ( ras)
MV; se duceau in sat seara, mereu ei dupa ele, apoi daca le lasau parintii se duceu.
Inainte nu se mai stie, nu se postau, nu era telefoane. Dar oricum se arata la lume , se stie si
se poveste
Eu; se de bozgoane.. faceau fetele sa ieie baietii fete, sau sa leplaca lor de fete?
MV; Elvira asta de peste vale. De a lui Macavei o fost masa, si aica unde stau tiganii astia
din jos de bloc.Acolo o fost casa batraneasca , si ele o fost surori.si asta pesemne( mama
elvirei) pe semne i-o facut vraji la astalalta . Era gravida, si mama lui elvira o facut vraji, sa-i
ieie barbatul la asta lalta .
Eu.: nimeni nu stie cum se ac vrajile astea
MV; nici eu nu stiu sa iti zic cum( rade) Se vorove ca bunasa lui R( intervievata mea)
bunasa aia din rat, Bălăoia ca ea facea. Nu mai traieste, facea vraji, nu stiu la care Acolo prin
Rat. Cu broaste..nu stiu nu stiu iti zic numa cum povesteu, cum merem la lucru in rat no
Eu: dar nu facea doar pentru ea, nu? Facea la oricine ii cerea s a-i faca
MV; poate ca..nu stiu, nu stiu no, sa sa ieie intre ei, habar nu am
Poate erau fete care vroiau sa puna mana pe un fecior care le era drag si ele lui nu,,poate ca
era inainte asa asa o fost inainte
.......................................................................
MV: eu cum nu am stat acasa. Si eu am fost fata si mai grasuta..( nu a avut de obiectata ca
barbatus-o era mai mare ca ea cu 8 ani)
Eu: dar la 19-20 de ani, zicea lumea ca esti fata batrana ?
MV; nu, nu se gandea,, da no, cum am fost mai multe.. si apoi asta o fost..si daca o zis ca sa
ma marit, m-am maritat. Si daca astea s-o dus una dupa alta la brasov..o mers la o matusa ,
si
o lucrat la fabrica..asta..valeria, de acolo ii pensionata, la anica ii mai trebe ceva ai de
pensie,
de asta s a dus aiciea( la FUJIKURA) sa isi faca aii de pensie, si si aia care o murit tat
deacolo
 138

s -o pensionat,
Si barbatii lor, tot moldoveni o fost, si apoi la asta din cluj, ii ungur, da daca s-a luat..
Eu; dar fete furate sti de care va?
MV; De marioara din Tigla de o venit si o luat-o , dar el o murit , si ea s-o maritat cu nu stiu
daca maiv ine in jos ea, da cu badea Iacob a lui Buba ii maritata ea a doua oara, iarasi, si a
stat
unde sta anisia din tigla, barbatul lui anisia ii ficior la marioara
EU; dar are copii si acuma maritata a doua oara?
MV: nu, n-are
EU: da s-a maritat batrana?
MV: nu era ase batrana, dar nici el..
Si de marea asta o furat-oa dica nu..nu o furat-o, o luat-o calare si o dus-o in Tigla. Si tereza
lui todorel incare era cu iuăn a lui Vîscu, sedea doar..si apoi ele doua is vere, cu anisia a lui
ioan a lui vascu ( cu actuala socie a lui ion) si ce stiu ce o dat intre ele, si ea o mers cu
totdorel, si asta cu ioan a lui vascu..si si inainte sa faceau bugate..no bine
Nu numa amu
Eu: dar la lelea tereza ii placea de ioan, sau le palcea la amandoua?
MV; io nu stiu, ca daca ii placea de el, il lua pe el , nu pe todorel.
Eu: dar nu o fugit cu el/?
MV; nu stiu, ca nu am stat sa povestim niciodata
Eu: numa la fete le gaseu parintii cu cine sa se marite, sau le ziceau si la baieti
MV: pai si la baieti.. ca no ar fi bine sa o ieie pe aia, si ii harnica si face manacce. Sa laie sa
opareasca hainele.. si se le vedeau , cand mereu fetele capalit, si la lucuru si no..nu erau
haine
si spalau oparite, pt ca erau tesute.
Si multi barbati mereu la mine si erau mai vazuti decat astia lalati, multi erau la mina, o fost
prima data la barlad, apoi la miercurea ciuc, si acolo era si de alui caciorel , pavel, care avea
a
lui macavei, tăti o fost acolo, o fost insruat c una din Rusi, i -o murit si s-o insurat cu alta din
sus, apoi varsu -o si el o fost insurat cu de aluiX si i o murit nevasta si s-o insurat cu una de
la
soci
(povetsi despre sat fara oameni si case raamase goale)
La fluuru ( casa batranesca) s-acolo era joc, ca -i se zice la fluturu, ca nu vezi ce ograda
mare
are?
 139

Eu: deci nu in jucau casa sau in sura?

MV:in orgrada, si jucau tate cu tăți , fete cu ficiori..apoi daca nu vroie sa joace, sa asundea
dupa vreo fata si o lua pe aia
.si era la ciocoi( enumeratie ) ..si la ciocoi ma tem ca era, ca si la ala ii trebuie zîle de lucru
Eu; deci aia si faceu joc, care aveau pamant mai mult si trebuie lume care sa lucre?
MV:nu..nu stiu,,dara aiciea la Solomon, nu cred ca i trebuie zile de lucru, la sociou si la
fluturu
Eu: da aveau pamant mult de le trebuie atatatienri la lucru?
MV: poate ca nu tăți mereu la lucru, zicea mama ca de cate ori mereu desculte la joc.
duminica dupa biserica si jucau un joc doua, si mereu acasa dupa
EU: dar iarna, unde jucau? Inauntru?
MV; nu..poate in scoala aia veche.. acolo era altnu asta de acuma ..unde o stat
Jidovi..Bunasa
lui Paula o fost slujnica la ei
( povesti despre unulsat are a scris o monografie a batinului) - si lena lui soricu..badet-o gore
era cu ea si cu inca una.Pe asta o ducea acas acand se facea
bal, si ramanea cu lena. Si amandoua se stieu una de alta. Si bag sama ca lena o ramas
groasa,
si a trebuit sa o ieie de neveasta , ca nu o avut ce face
EU; deci le insela
MV: le insela , nu le insela, da statea cu doua
( discutii despre cat de multi copii erau in clasa, ea era Grelus Maria lui Grigore, si mai era o
Grelus maria a ioan, pentru a se difrentia, -discutii despre cum faceau dulceata de prune, si
cat de putin si rau mancau pe atunci)

7 Intreviu Maria Verdele, 82

Maria lui Verdele , 82 ani, pensionara

M a- primit in casa, am stat amandoua pe o canapea. O mai durea piciorul,si din cand in
cand
mai intra fata ei, care o ingrijeste In casa cald, televizorul era pornit.Avea volumul dat foarte
 140

tare, era pe Canal D, Puterea dragostei,

M-as fi asteptat sa imi spune mai multe , dar a fost putin cam retinuta ( unele cuvinte trebuie
citite cu accent pe a doua silaba ,
MV : io-mi a mintesc, era mnirile cu mnireasa, ficioru cu fata cand se imparete
(imperecheau )u, să sa se ieie la o lalata, cand era programata.. si cand planifica nunta, să
faca
nunta,atuncia de la fata... sa aleg.. , isi alege pana la 10 15 fete...
Eu: druste?
MV: drustele, le tema(chema) la ei, atunci sambata, ca apoi duminica era nunta, si apoi le
trimite pîn sat a chema, pe la căs si mirele isi chema ficiori si -i trimite păn sat
Eu: chemau si oameni mai invarsta sau numa tineri?
MV:mere si chema , fetele, daca mere la chemat,a colo venea si zice* no, alfam pe
dumnezău
cu dumneavostra, ca ase sa zice la mireasa, zice (repeta) ala unde mere, no , cum ai venit tu
la
noi, eu ziceam , dumnezau v-aduca in pace.No bine. Te-o rugat mnirele si si minreasa, si ele
ziceau aiciea si fecirorii ziceau ca s -o rugat mnireasa, no ele puneu intaie mnireasa, ca ele
erau de la minreasa..minreasa si mnirile, maine sa veniti la nunta la ei, si dumneavostra,
fetele
ficiorii,si dumneavoastra batranii, pană sara, pana dumineca sara ii tineretu, si de dumineca
noptea, apoi era batranii si apoi in haia dimeneata, apoi s-a duceau, ca apoi venea si mereu
la
cununie, veneu duma minreasa,apoi o duce la mirea acasa,Acolo se face nunta, se facea si
la
mire si la mireasa,Neamurile miresii mereu la mireasa,si neaurile ficiorului mereu si altii
straini la mire
Eu:era in trei zile?
MV:nuu, nu in ziua aia dumineca, dupa ce sa cununau la beserica,se duceu si la mireasa si
la
mire, sara batranii. Tineretu mere numa la mnire, pă la 8 se duceu acasa si veneu batranii,la
uspat , da era..nunta era si la mireasa si la mire.Si dimineata mereu nemaurile si parintii
mireisei, luni dumineata pe calea primara, se duceu la mire, sa vada fata cum ii facuta cu
conci ( cum isi impletesc femeile parul dupa care isi pun batic, naframa si il acopera)
nevasta.Nu le faceu la o lalta cum se fac amu de le faci la camin la olalta, nu..nu..
Mirile facea ospatul la el cu fata, si apoi, aiestea luni dimineata, apoi mereu pă vedere la..pe
calea primara..nu pa vedere, ca pe vaedere o mărs sa se peteasca..( se incurca )
Eu: dar asta se intampla cand te -ai maritat dumneata, sau mai inainte?
 141

MV decand m-am preceput eu..o fost astea da si in timpul meu, si dupa ahaia, pana amu la
revolutia asta ce o venit, de s-o instimbat treburile..tăt ase o fost inainte, tat a se o
fost..mireasa o facut la ea acasa, da pă ea o dus-o si ei , nemauri prieteni, ce o fost, jucau la
ea
, noaptea , batranii, tineretu era la mire, ei acolo pana sara
Eu:cand să luau, fetele si baietiii, cum se intalneu, ?
MV: pai atuncia era ase: mere ficiorii , amu tu -miesti prietena, io-s ficioru, sara viu la tine,
pe ulita, fata -l petrece, cand mere el, sta cat sta, nu sta tăte noptea..mai avem si io cate
unu, ca
uita să marga acasa , ii era somn la tata,Si nu vine numa la cine -i era prietena,ca sa
strangeu
tri patru, veneu tati buluga , era plina casa si la noi.Apoi , altii repede să duceu nu sedeu
mult,
cam jumate de ceas, un ceas, si era si parintii de fata, povesti.. fel de fel de povetsi..Era doi,
atata de trcanosi..cum sa spui..de... tăte le stie, si glume si rasuri, apoi zicea tata, zicea cum
de
n-o venit spindarelu cu glumele lui, ala atatea rasuri face de nu mai stiei ce sa te faci in casa,
no si apoi ase era. Merei si povestei o țîră cu el, il petrecei in casa, iesea hălalat, merei si
dupa
ahăla, sa steie o tara cu tine cu tine in povesti.Si nu vneu numa la mine ca ii eram draga,
umblau cat ii satu, daca venea de cu sara la noi apoi mai mere la altele..
Si apoi erau sezatori, atunci torceam canepa pana-i lume era, da si la astia cu cununia, să
luau
fete cu fiociori, se mai intalegeu parintii; no tu etsi fata bogata, a mneu fiocri ii inca bogat,
intîi s eintelegeu parintii si apoi ajungeu..sa luau si ase ca nu se placeu unu pă hălalat, da
daca
erau de gazde..sa lau bogati.. si mai era cand era o fata saraca, da frumosa, ficioru de
gazda,
apoi o lua pe ahaia, si daca nu le place la parinti, ca -i saraca.
Nu stiu cum o fost atuncia, fetee astea ce-o fost sarace tăte o fost frumoase, si alea ce era
cu
avere multa, si cu pamant, si cu boi si cu vaci si cu tăte minunile, alea nu era nici frumose,
da
nu stie nici juca, nu stie juca.. nu aveau ureche muzicala sa joce dupa ceteră... asa o
fost,,asa
era atunci, si la mine o venit, cum iti spui vineu mai multi, dapoi cand era din ala ce nu-mi
placea cand ieseam dupa el, doua vorbe..ma duc ca mi frig,faceam vant.Unu i-o trebuit sa
ma
 142

marit cu el..du-te in treaba-ți..ca o vorovit cu tata, si i-o i-am spus tata, daca esti de maritat
dute dupa el, da io dupa aiesta nu ma marit pana-i lume.. nu mi trebe pana-i lumea,
Eu: da ce era cu el?
MV: nu -mi placea de el , da era fiocr ase tare, priteneos ase..si no, nu stie prea bine sa
joace,
apoi nu-mi placea de el, apoi dara era , care ti-am zis de spindarelul, ca-i placea la tata sa
vie,
era fluieros de gura.cnd nu venea, zice tata cîtă ceilalti, mă da unde l-ati lasat pe spindarelul
de nul-ati adus, atata radeu de el, cate ponturi face..atata juca de fain,
Eu: ase important era jucatul ăsta?
MV: era ( spus grav ) era atunci pă vremurile alea, pe vremuri era..amu vezi..legtrebe
deastea din buric, din cur sa deie, să să schimosasca, amu cand vad aicea ni (la tv) cate o
muuzica populara, din asta din ardeal, pai gandesti ca numa ase ma ridica , cat is de
batrana,
ma ridica cat de fain se inavartesc , chiar cum ne-nvartem noi..vai ..ăla juca fain..
Eu: da la joc, jucau oricine , cu oricine, sau numa ..
MV:: nu. Cand se incepe jocul, erau fetele ase roata, pe la joc, nu ai fost la camin cand erai
mai mica?
EU: era joc cand eram eu mica?
MV; sigur ca da, n-ai fost? Nici de rusalii cand o fost Giorgiana Lobont, cand mai ieste bal la
scoala.. si de craciun si de pasti se face
Eu: dar nu cu alea vechi..
MV: dar si amu tat din ala se face, cum o fost alin atuncia, o adus formatia aia alui cu care
canta el, si juca ca aicea la noi.. dn ale ataranesti..Pe margina,,pe langa pareti is banci si
sezi
acolo si vine fiociori si te iau, hai la joc cu mine, hai cu mine, care pă care vrea să marga..pa
si lor le palcea, le alege tăt p astea care stim juca bine, si apoi..care nu stie , sarcile,
ramaneu
nechemate la joc..
Eu: dar erau numai tineri la joc ?
MV: apoi se mai bagau si deastia insurati la joc, sa bagau in joc, erau si neveste si cu
barbatii,
aiciea, aicea era casa jocului, aiiea la fluturul, ca era ograda mare si casa mare, apoi cand
ploua, nelasa in casa asta de cătă drum , apoi era mare, si mai era o casa de joc, al sociu, si
mihai, la solomon,, ii zicea, no aiicea in astea ttri locrui o fost..mai era cand nu era ase ni..la
ciicoi in sura, capoi era sura mare la ciocoi, Mai ieseu si afar din sura, pe langa pareti, si
jocul
 143

era in mijloc,ii mare sura si laahala la cioci, si jucam..jucam , era aiesta spindarelu, juca fain,
caoacelu aiesta din rat, craina, tibi, vladisca, no erau multi fiociori care jucau,..
Mai era o moda.. ti-o mai spus-o , nu ti-o mai spus-o , la craciun si la pasti, umbal chematori,
ficiorii, in ziua de pasti, sara, umbla pe la fete a chema, pana nopatea cand canta cocosii, sa
umble pe la tăte fetele,si apoi mamile astea a nostre ne faceu un colac, impletit fain , si cu
flroti pus pe el, si cu ou uns, si il ducem a doua zi de pasti, il ducem la casa jocului.Si nu
plateam bani sarbatorile astea ca duceam colacul, era colac facut din ala cum se face
cozonacul, gol, fara nuca sau rahat, numa ase impletit , aluat dulce,
Eu: si in timpul anului, plateati bani ca va lasau sa jucati acolo?
MV: sigur ca da , plateam ( cetreasii) si pentru casa jocului faceam cate o zi de lucru, pan ce
merem la.. ficiorii la cosat, la fan
Mai erau si doua jocuri o data, mai era aici la sîmnion amu . mai tarziu ..spre sfarsitele
jocului ..
Eu: si cand a fost sfrasitul asta?
MV: apoi cand s-a facut caminul si s-o mutat la camin, sti cum o fost, o venitu colectivul si
dupa revolutia si o acoperit jocurile..așin..alin aiesta ala face la pasti tatdeuna la pasti..
Eu: dar acuma nu mai joaca cum jucau atunci..
MMV: nuu pai amu face balu aiesta el..dapoi cine crezi..tat de ahaia , de 60 70 de an joaca
pe
scena, ca aiestia nu stiu, num a sa să bată de o lalata, nu stiu să joace
( discutii despre mater licenta , ce fac eu, unde ma angajez, despre sora mea)
Apoi ase-s nuntile noastre, jocurile noastre, cum am fost pe vremuri
Io n-am vrut sa ma duc dupa aiesta.. am avut si eu unu mai aproptiet, da, nu l-o lasat matusa
sa, sa vie la noi, sa sa insoare cu mine, ca o zis ca io-s saraca si el ii gazda
Eu: si ase era, gazda?
MV: apoi ase o fost.. el o avut dara mai mult pamant..o ascltata-o pă matusa-sa..apoi daca l-
o
tăt hoherit, tăt i-o zis sa nu vie la noi, vinea numa ase pă ascunsu..pă la joc păa ascunsu ne
evdem,
Eu: deci erai iubiti un pic?
MV:si no..iacob a lui Lodgin ..ele ra deodata cu mine, si..da nu l-o lasat matusa, Pitoia, ase
era o fomeie de lepadata, unde o stata ana lui todorel o stata aia, matusa cu masa lui mas
alui
ana, deaia o dus-o acolo de suflet..unde erea casa a veche,,si apoi era mama cu fata, o avut
 144

numa o fata, oi rea era de gura, fereasca dumnezo, mai ales aia batrana, masa lui aia. Ase
era
de rea de gura, ca se stragea atunci lumea..la Bedes era primaria ( azi nu mai este primarie
in
batin) era acolo aprope .( critic) intre barbati era ea la povesti,
Eu: la cati ani te-ai maritat dumneata?
MV: la 20
Eu: si nu sezicea ca erau la 20 , fete batrane?
MV:nu, sti cum? De la 19 la 23 te ai putut marita , ca nu ti-o zis nimnei faa batrana, apoi de
la 23 in sus, apoi zicea ca etsi mai batrana
E; dar dupa s emai puteau amrita, nu?
MV: semaritau..da nu chiar dupa cine vre, se mai marita dupa cine le pica,, la 20 m -am
maritat la 23 amavut -o pe marea
Da un prten ai?
Eu: nu am ,
MV: da nu
Eu: serios, nu am.
MV; ce vrei sa faci atuncia, sa imbatranesc io , sa nu te va?( maritataprobabil)
Eu: acuma tăte se marita mai tarziu , am vreme de maritat
Mv, da- le pace, nu te lua dupa altele.... trebe sa iti gasesti, nu poti sa stai tat ase. Te pune
pe
invatura, si invata. Si dupa cand ai ajuns la 25 , 26 fidestru ?! la maritate.. sa ajungem sa-l
vedem.. Poate n-aoi ajunge, ca m-a feir dumnezo sa traiesc atata.. da oi trai atata, sa vi cu el
sa
l vad, sa mi-l prezinti
(povesti despre cat triaesc persoanele in varsta, strabunica mea a trait 96 de ani, despre ca
o sa
isi vada nepotii, , apoi despre mine cand eram mica, apoi iarasi depsre nepotii ei.Nepoti mici,
de 5 7 ani . apoi povesti despre puetera dragostei, iarasi despre facultate mea si cum o sa fie
cu interviurile despre caminul unde stau * m-a cam luat ea pe mine la intrebari)
MV: atunci mereu multe fete.. servitoare la Focsani, mere ca le trebuieu bani, ca era aicea
impozitul si astea grele, pana o venit colectivul, code de bucate trebuieu date, de malai de
grau, lelua vaca din poiata daca nu plateu impoozitul, perini, verinci, le duceu la bendes pana
platei..si lelea Rafila asta, o fost multi frati, 8,9 ( ii enumera) 3 ficiori si 5 fete, cum sa nu
amrga,, atunci de a-randul se duceu fetele acolo.. damereu si fome din astea maritate cu
barbatii. Lelea mare cu somanin,au mers la bucuresti..de si – facut casa, si si—o luat
 145

pamanturi de ao ajuns gazde..atunci nu stiau sa ramana acolo si s anu mai vie.. si daca s-o
dus
la mina bietii de ei,,cand o fost sa -i duca in armata, i- o dus la minain Petrosani, si apoi dupa
ce o gatat armata , o ramas acolo, si frtaii aiestia ai mei..cand veneu acasa aveau bani..nu
ca
aiciea.. sogur ca umblau fetele dupa ei
Si ala lui Marea asta lui Danu, si Danu o fost la mina, ase cu armata, si s-o maritat cu ea.. el
o
facut armata acolo, la aia nu le-o placut acolo..le-o palcut oaile, le-o placut ciobania, vezi ca
tăti Cocenii aiestia o fost ciobani.. o fost vreo 11 frati, dar la tăti le-o placut oăile si la copii lor
is cu oaile, din tata in fiu
Eu: dar daca aveau oăi, se zicea ca is gazde?
MV: s-o facut gazde amu , dupa ce s-o facut colectivul..
Eu: si inainte, ce insemna sa fie gazde?
MV: aveau pamant.. si dupa colectiv, le-o luat la tăți huc, si o fost ca astialalti, care n-o avut
pamant, tata lumea o fost g egala
Eu: dar gand se casatoreu, ..?
MV: atunci nu mai.. nu mai era vorba ca cat pamant ii dai la fata, ce ii dai la ficiorl
Eu; da se povestea asa, cand cereu fetele:
MV: inainte de colectiv, da, ca ce zestre ii dai.sila tata i-o dat locul de la fundatura , un hectar
, cand s-o insurat, de zestre, n-ai fost la Fundatura?( povesti despre caini, si cum nu putem
merge pe dealuri ,despre cati ani au oamenii din sat, despre barbatul ei mort de 19 ani, apoi
despre corona virus)
MV: florica o avut pe babdea pleian i-o fost dragut, ce o luat-o pe Uca,o sti lelea tochita a
lui Uca, a lui Pleian, de acolo de pe vale? Ca numa amu o murit, de vreo 8-9 ani..eram la
copila la Cluj, sau la copil, cand m-o sunat marea ( fata ei) de mi 0ai zis ca o murit, 7,8,9 nai
iimoarta Pleicanca, sta acolo de unde sta a lui Ghersuca mai din sus, din jjos de lelea anuta
Tiganca
Si Niculaie o fost frate cu lelea Florica, si cu llea mariuca aia lui Radea, la parintii lor, le
trebuie numa de=astia cu pamant.. O dat-o la Burghelu, apoi nu i-o placut, pe Niculaie l-o dat
la Tochita, ca asta o avut pamant si o fost numa singura ( la parinti) nu o mai avut frtai surori,
o mai avut, da o murit, si o ramas ea singura, si apoi ia..cum striga pe Prvu Niculaie..o sti pe
asta? O sti..cum sa nu..
Eu: mi-o amintesc
 146

MV; cum strigga pe drepte ca vine Niculaie( cand ii luam din perele de pe poc) i de vreo
patru
ai moarta.. da nu, cum sa fie de 4 ani, de 8 ani ii mort goerge( cumnatus-o) si atunci inainte o
murit Bilegan..ii mai mult, nu 4, si dupa s-a dus marea in Portugalia, era ea in Portugalia
cand
a murit bilegan
Bilegan inca juca fain..nu era
Eu; tatas-o lui Liviu
MV: eram de o potriva, saraci, noi n-am avut pamant.. nu , frate cu tatas-o lui Liviu, sta
aiciea langa elvira. Peste vale, ce o fost presedinte la colectiv,si era frate cu lelea marioara
lui
liviu, si boscoia,
Eu; dar daca s-a maritat cu asta , lelea marioara, a avut siea pamant?
MV: nu, pe lelea marioara o luat-o badea liviu, badea liviu o avut pamant , lelea narioara o
fost saraca, da s-o lasat la el, ea o fost sora cu bileganii aiestia, cu ioan, cu tatas-o lui Liviu,
cu mama lui jenica lui ioanas,, sta colounde sta otu,
Si si pe ea, pe jenica, cand o luat-o iacob aiesta, barbatus-o ala era gravida, ca dupa nu
stiu..o
luna de zile o si nascut copilu, si pe copil l-o chemat Ambrozie, si o fost la scola la Cluj, nu
stiu daca a ai auzit, si intr-un camin, cineva l-o tipat pe scari si o murit el, si dua o mai avut
un
copil, un frate, grigore, si ii insurat dupa nepota de alui domna Riscan( invatatoare in sat) in
gherla, ei is in sicilia ,
Eu: si deaia o luat-o badea iacob, ca era gravida?
MV; oluat-o dara , daca o lasat-o gravida, rade ce s afaca atunci, pe si aurica asta, masa lui
fomeia lui Flacau aiesta, si ea o facuta pe fata mai mare, si ea o facut-o de fata, si dupa ce
ofcaut coptila o luat-o flacau pe liscu de nevasta, si i-o fost nanasi iacob asta lui jebu, cu
leleta
dochita, le-o fost nanasi, i- cununatț
Si lele-ta marioara lui livi iara s-o ingreunat cu liviu, si o luat-o liviu..tăte nemaurile;
calindroca, calindroca, pe calindroca, o mai avut o sora, Anisie, acolo o dus -o fata, si aia o
facut fata aia care o dus-o la Zatla, cu badea Iacob a lui Moartea, pelelea Mare os ti... de
unde
sta..unde sta lelea auroroa a lui precup, in casa dincoace, dara vinea..
Eu: dar intentionat ramameu gravide, ca sa le ieie astia?
MV; dara ca sa le ieie sigur, ca ei erau gazde, si ca sa le ieie daca ele erau mai sarace, s-o
 147

facut si inainte bugate, de cand ii lumea o fost lumea tata lume, nu ca amu daca afce un
copil
inca ce -i , inainte parca si mai mult s-o facut ca si amu, bitani, cumsă zicea.. amu nu-i fac ca
se duc cu ei la garla, nu fac copii, de cate orinspune aicea, ca in romania in fiecare zi se
avorteaza 170de copii, Dumnezo sti, ca i ase ca nu-i asa, da se spune,
Eu: da in sat, nu să zicea nmic ca astea raman gravide si ..
MV; pai ce sa zica, mai poveseu de ele si treceu, dupa o luna doua gata venea alt eveiment,
si
uitau de asta si luau altul
EU; si fetele astea cum puteu dovedi ccine ii tata la copil
MV:atuncia cand lasa pe o fata gravida, il cam obligau parintii sa o ieie, aiesta lui moartea..
mortea batranul, nu l-o lasat pe iacob, numa ..sa o ieie pe asta, daca o fost saraca, da i-o
platit
pensie alimentara, da i-o ramas o pata pe fata, neam de nemaul lor nu o fost asa
Eu;si nu ar fi putut fugi cu ei, sau ei cu ele?
MV: badea todorel o stat cu Maricica aia lui ciorlaucu intaie, săauzea ca, pe aia o vrut sa o
ieie,pe masa lui nicu asta lui ciorlau, tereza vorovea cu ioanu lui vascu, badea ioan a lui
vascu
ii de aici e pe Vale ( sunt trei vai, valea magurii si valea bisericii, badea Todorel o fost din rat.
Eu: si pana la urma, cum de nu s-o luat cu cine vorbeau?
MV: ce stiu cum o dat de todorel, si l-o lasat pe aiesta. Si aiesta o luat-o pe varasa, pe lelea
anisie. Ele is vere din frati, ca tatas-o , lui marea asta lui hoidan si a lui Anisia, ofost frati cu
masa lui tereza
Eu: da?
MV: da da
Eu: o gramada de neamuri is in sat
MV: atuncia erau si copii mai multi, sa faceu, si ramaneu aicea in sat, nu se duceu..vezi ca
ase..daca se duc o data uita.. amu nu -i nimeni p-an sat dragu mami, stau aici nu pot iesi de
picioare, stau ase ca ma doare , ca mi se macina osul de la genunchele aiesta, apoi stau in
picioare si ma uit..demineata pana colea dupa 9 , mai vezi cate un om pe drum, dupa ahaia,
se
poate aprinde satu ca nu iese nimeni, nu -i nimeni, pana desara mai mărg iara la Coperativa,
mai vezi unu doi
Eu; aiciea in jos nici nu are nimeni cine veni, a multe case is goale,
MV: mai multe is pustii ca si cu oameni,,apoi aiicea ce is, io singura, anisia singura, pana la
strada , nu-i nimeni, si la voi, apoi ii lena, si tăy gol,e tăt pustii, n-ai ceface
 148

Si leleta Florica o fugit de acasa, ca nu le-o placut de burghelu deloc, si burghleu ase cum o
fost, vezi ca o facut doi copii in sat,bitani, o pravalit la altele, ca la florica i-o facut sase fete,
si la astealalte fete tat fete le-o facut. O pravalit la doua si tat fete o iesit, o gandit ca la altele
le-a face ficiori.daa o fost el de-ala de fete..
Eu, dar le-o avut cu femei maritate?
MV; sigur, una, matusa sa lui Anisia, marea, aia umbla la jite, si burghelu si si ea, pe
dumbrava , umbla la jite, apoi pe acolo s-o legat de ea si o ramas grosa Marea, marea n-o
fost
maritata niciodata, si o ramas ase cu coptila
Si apoi una, aicea unde i asta ni maritata, care o luat casa asta lui valeria si alui kihai, acolo
din casa asta veche de la ea , o fost maritata si o avut...nu stiu, doa fete si aia, si un ficior, si
apoi ei aveau o vaca, oamu ahala, si o vaca avea burghlu, si oprins la olalta, de carau ce
avea,
si o ingrosat-o si pe ahaia.Si apoi daca le vezi, si le pui pe langa coptilele aste , nu zici ca
..atata samana de mine..tati bitanii aiestea samana cu tati
Eu: dar lelea Florica stie ca.. ăsta ..
MV; dapoi cum sa nu stie, o avut o jarda bugata, n-o avut ce face, o catat sa..n ai ce face
ase -i
cum ii, care cum i data. (povesti despre cum o doare picioarul , nu poate sa dorma si la ce se
uita la tv, acces direct, si despre puterea dragostei)
Eu: si nu is maritate( fetele din puterea dragostei), asa ca pot sta si eu pana macar la 31
MV: da, sa nu stai pana la aii aiestia, cum se rad ficiorii de ele, ca o ajuns pana la 31 de ani..
Si baietii is tineri( din emisune, vb despre emisiune, tv era pornit)
Eu; si inainte tot ase se maritau, ? la 17 18, 19?
MV;se marita, care cum da..nu-i zicea nimnei fata batrana pana la 23 de ani, de trecea in
sus..apoi gata..pana la 23 de ani, cine te cere, sau cu cine te impeci, sa te mariti, sa te duci,
Eu; dar dumneata , din a cate-a cerere te- ai maritat? Din a doua sau au mai fost?
MV; numa aiesta, iacob ahala, cu el ne-am inteles sa ne luam la o lalta..ce nu l-o lasat
matusa,
si aiesta pacaluta aiesta..apoi nu m -am dus,,Si omu aiesta( sotul) cum venit la noi m-o
cerut..
Eu; da si dumnealui venea acasa la voi, jucai cu el?
MV; el n-o venit, ca el, daca o venit, asta..
Eu :Colectivizarea?
MV: colectivizarea, in timpul ala atuncia o fost alea lucruri, el s-o dus, o venit din armata si o
venit unu de la politie, aicea la bendes si i-o anuntat care vor sa se inscrie la politie( sau
 149

partid, sa – i faca cadre?) si apoi s-o scris si s-o dus la scoala si o facut scoala si nu pre o
stat
aici, si apoi la scoala i-o trebuit,,le-o dat hartie sa nu ieie fata gazdoie, sa ieie saraca, si apoi
m-o gasit pe mine saraca, si apoi m-am maritat cu el
Eu; da cu cati ani o fost mai mare ca dumneata?
MV; cu cinci, cu cinci ai o fost el mai mare ca mine, m -am amritat inainte de colectiv,
inainte,,atunc erau perioadele sa se faca colectivuri, balamucuri, apoi m-am amritat cu el, si
am trait 49 de ani, pana ce -o murit, apoi pîn bune, pan rele , pan grele pan usoare, aia i am
dus 49 de ani.
Eu; dar va stiati in sat.
MV; ne stiam sigur ca da, l-am cnoscut si i-am cunoscut familia.. ase o fost, am trecut este
toate( povesti despre durere de piciore, despre batranete si medicamente)
Eu; si daca fetele se maritau cu cine le zicea parintii, is aveau dragut in sat, nu isi inselau
sotii?
MV;mai se inselau, mai se intalneu ase e ascuns, pana la urma tat se stie si ajungea la
balamucuri.Pe george..pe tatale lui d Ilca( alt profesor , in sat si din sat) tats-o lui, nu umbla
cu
lelea mare a lui patru/? Cu cuscru asta, cu bunasa lui cosminca, si era si barbatul , se intalne
acolo prin gradina pă la coperativa, si se intalneu, si stie si barbatu.. da i-o dta pace, abdea
gore nu o zis nimica, ca o fost dus deginere acolo, acolo o fost casa ei, gredina ei, uamu i-o
parut bine,,dara aveau copii mari, rade, s-o facut inainte bugate, nu numa amu
Inainte o fost intr-un fel facutele, amu-s intraltu fel, dar nu se vad toate la tv( discutii despre
tv, despre cat calitate buna aveau tv de atunci)

8 Interviu Rafila 72
R : la 19 ani numa

Eu: si inainte fetele din ..de varsta ta cam la cat se maritau?

R : 19 , 20 ani cand se intreceu de varsta asta erau deja batrane.. nu se mai..

Eu: si apoi pe sora dumitale cum de o luat o daca era de 27 de ani?

R: O mai stat cu unu dintre uliciori.. si ala...ăă fratele lu mama o avut o fata.. aia din rît, o

avut fete si el, si fratele lui mama o facut ce o facut de o promis la ahala ca i da casa in rat, ii

da nu stiu ce

Eu: Ca se insoare cu fata?

 150

R: Sa o ieie pe ea, si povesteau cand mergeau pe autobuz ca aurica ( aurica sora lui R ,) se

marita cu ala dintre uliciori.. ca zicea ..aia ..irina zicea ca no pai nu..se marita varamea cu

el.O facut ce o facut si l o luat ea

Eu: si ia dat pana la urma ce i a promis ca i da?

R: dapi casa din rat ii alui si dintre uliciori iara..ca nu lasa ei.. ca si acolo o fost unu care o

fost stiop ..copilul ala, o avut doi frati ce o l o stiopat cand carau ..ca s au stricat carand lemne

si o fost tineri ..mic , dar nu o fost asa in puteri, 12 13 ani, si o facut ceva aprindere la os si o

ramas stiop de un picior. Amu mare o ramas stiop ca so afectat la picior

Eu: Dar parintii lui barbatul lui sora dimitale erau mai cu bani sau..?

R; Nuuu o fost la santier tata so lui ..si .oameni normali, nu o fost nu stiu cum..

Eu; Nu o fost gazdaci nu.. ?

R : Nu, nu

Eu : si ai spus ca sora dumiatale la 27 de ani s a casatorit, si cand a avut copii?

R: i o avut devreme, 28..

Eu: Mi ai spus ca dumneatate ai dus la hore dupa ce ai venit din focsani. Dece mergeau

oamenii la hora?

R: La tineretu..., distractie

Eu : si tot timpul era hora acasa la femeia asta , sau se mai schimbau ,

R:Nu, se schimbau.. era la ciocoi in casa, acolo sus , langa cimitir

Eu , acolo mai in jos de lelea dochita ?

R: si acolo in casa noua facem joc

Eu: dar in casa nu afara?

R: in casa noua, in casa facem jocu

Eu : si incapea multa lume acolo?

R : nu era asa multa lume da era

Eu: si numai tinerii mergeau sau puteau merge si copiii?

R : nu pre..copiii nu pre mereu. Si io m am dus acolo cand vorovem cu barbatu meu

Eu: dar merheai acolo ca sa vorbesti cu el, sau acolo v ati cunoscut si v ati placut?

R: api ne am cunoscut in sat pana nu m am maritat ,,, si .. el umbla dupa mine, si eu nu vroam

sa vovovesc cu el.. ca asa,...ii had ii batran

Eu ; si era?
 151

R: asa era. Da asa o vrut dumnezau si as -o fost

Eu: dar dumnealui cati ani o avut cand v ati casatorit?

R; 29

Eu ; si dumneata ai avut 19?

R: da. Da ...discutai cu ei si vineau acasa.. baietii vineu sara pe ulita, nu mereu fetele la drum

si cand dadea sa sfinteasca sorele ma pazem sa viu acasa ca imi era rusine sa umblu , sa ma

bag in curte cand ii sara, de pe drum

Eu: ca sa nu creada ca ai stat cu el?

R: nu. Nu . asa era obiceiu, ase era samtu, sa siu corecta, sa nu intarzii sa zica mama , sa zica

tata ceva,, nu zicea nimica ..ca eu ma pazeam sa fiu acasa, sa nu sfinteasca soarele sa fiu pe

ulita...

Eu: si parintii dumitale nu au zis nimica ca el era asa ..cu 10 ani mai mare

R: nu mi o spus nici mie cati ani are.. numa zicea mama ca i vechi omul asta , copilul asta,

era vechi.. era batran... dar nu era batran . era consumat, ca o fost la mine, ca o intretinut casa,

o intretinut fratii..si zicea acasa..de cate ori ca”io o trebuit sa cresc copii lui tata,” ca o fost 6

copii ramasi de mama

Eu: si el era mai mare?

R. era mai mare cu vasile... muncea..muncea la mine..

Eu: si cum de s a intors inapoi in batin daca era la mina?

R: so dus acolo, s a angajat, ca sa faca bani, sa poata sa is is faca casa aclo sus pe deal

Eu: deci inainte sa faca casa era alta casa acolo?

R:nu, alta casa era. Si o mers la mina si frateso, vasile , era la facultate la cluj, ca o facut

armata si dupa o mers la facaultate

Eu;si a gatat o?

R: o gatat o, ca o fost sculptor

Eu : si a mai avut frati care au facut facultate ?

R; numa sorasa anuta

Eu; ana de la bucuresti?

R: da

Eu: si ei cumde s au dus la facultate?

R: meseria i-a dus.. meseria i-a facut sa deseneze, sa sculpteze

 152

Eu,: deci, ai vrut sa mi spui ca defapt badea gore i a ajutat pe ei sa stea la facultate

R; da. Si vasile s a inteles ,cand s a stricat comunismu.l cu ei sa primeasca scrisoare sa

renunte la avere, la pamant, sa ramaie in favoarea lui gorea pamantul, averea ...cand s a stricat

colectivul ...a trebuit sa puna fratii la avere si acolo daca au trimis scrisori ca asa a zis vasile,

sa inteles cu el vasile , ion si anuta sa lese la gorea averea din colectiv

( discutii despre neamuri si pamant )

Eu : mai spune mi de hore, veneu si femei batrane, sau numai tineretu?

R: da ,da si batrane veneu, dar nu dansau,veneu sa se uite, sa povesteasca

Eu: si sti de fete care au fugit de acasa, sau le au furat?

R: o fost care o fugit de acasa, cum o fost tereza cu todorel,

Eu: si o fugit de acasa ca.. nu o lasat o..?

R o fugit ca nu o vroito lelea reghina bag sama ..masa lui totorel nu o vrut o pe tereza

Eu;, a deci nu parintii ei nu l vroiau pe el

R nu nu tereza// ca era ceva..

Eu: dar o are sora doar pe tanti dochita?

R nu, nu..o fost multi frati ...si o avut pe tibi frate, toader a lui ilie a lui craina. Si cand

fugeau de acasa fugeau la ceva neam , cu barbatul

Eu: deci nu acasa la celalat?

R nunu , ca fugeau de acasa amandoi

Eu: : parintii lui lelea tereza.. nu i placeau de el ca era sarac, sau?

R: nu, nu a avut teaba cu ei , ca toti o fost bogati.Ca o lucrat la amoara, tata so lui todorel

lucra la moara, ca morar si era un jidan care tinea moara, si jidanii au fost oameni destepti la

carte si la afaceri , la noi tiganii si jidanii fac afaceri si romanii isi rup ciontele cu bolovani

Eu: asa i, dar parintii lui tanti tereza ce erau?

R: si aia erau strunari.. tata lu tereza cand era tovarasie, da inainte de tovarasi avea cai

Eu; ianainte de tovarasie, adica inainte de comunism?

R: da da aveam 7 8 ani, in 50 si ceva, nu eram asa mica. Am fost ca si tine miloasa si

inimoasa

/( discutie despre sorasa )

Eu. Mai spunemi de hora. Nu sti cand s a terminat de tot? Sau dupa s amutat la camin

R S a mutat la camin, dar nu pre o fost asa.. sambata si duminica cum era inainte si..candva sa
 153

facea si joia joc

Eu. Si se imbrcau fetele ...

R ; da se gatau

Eu :in costum popular sau in haine normale?

R . alea erau hainele normale, aia era moda daca sa imbraca ,

Eu; si se imbrau in haine din alea cum se imbraca acuma la bou sau

R; Nu, ca joia nu. Numacand era ospat///Se faceu nunti joia

Eu: dar cand se maritau, se imbracau asa?

R da

Eu si dumneata?

R eu nu. Nu am avut rohia alba , nici haine de bou,....cu bluza alba si rochie de matasa

Eu, dar erau fete care se maritau imbracate ..

R : taranesti? O fost inainte candva...

Eu dar pe vrema dumitale?

R. pai nu mai tin minte.... Am fost la sora lu anisia asta lui painea a lui vascu la care am fost

drusca

Eu, dumneata ai fost drusca?

R si a lui todic rafila, ca si la aceia ii placea la biserica sa mearga,la biserica ca si mine, si

merem in pod acolo apoi cantam la slujba cu dieciiii.. imi placea mult sa ma duc la slujba,

Si amu mi a dat dumnezo slujba la radio

( disctuie despre cum ia stricat frateso semnalul la tv si nu se mai putea uita la postul de radio

, iarasi sorasa si nemaurile)

Eu si mai sti si alte fete care au fuugit de acasa, sau le au furat?

R ; nuuu

Eu, dar de ce fugeau de acasa, ca nu placea la parinti?

R nu., voroveu , la care le era drag de barbati .

Eu, si la cati ani s a maritat lelea tereza?

R: la 18 19 ani s a maritat cred ca, ca ssi eu am fosst drusca la ea.

Eu: dar ea ii mai mica ca dumneata?

R: mai mare cu vreo 2 , 3 ani

Ei; si ai putut fi drusca daca erai mai mica?

 154

R: pai da, dar eram mica, dar cand esti de 17 18 ani esti mare, esti drusca... si s o mai facu tu

sa o nunta dar nu m am dus de drusca ca nu am stiut ca se merge la ospat. O mers la ospat la

... unde ...la gotoiu asa ii ciufu. S a maritat anica lui gotoi dupa alui ciorlau care o murit. Sta in

sat in sus alui ciu\orlau , unde erau grajudurile, acolo ii si casa lui ciurlau. Asa i se zice

Si am mers la ospat la ea, si o fost doua ospete in sat. Si fratemio, grigoras, ala mai mare o

mars la gotoiu la ospat, si m am dus si eu, ca un copil..O pus bani si eu am mers fara bani

Eu; dar nu a pus fratele dumitale?

R: bada , dar nu ne am inteles .m am dus .si dupa am venit la ..unde ii baru

Eu : si ospetele unde se faceu?

R: in curti, in sura si in casi

Eu: no vezi, asa am crezut ca se faceau si jocurile, dar ai zis ca hora se facea in casa

R: da da , se faceu

Eu,: dar ai zis ca se faceau in casa

R pai asa s- au facut,cand se facea la ciorlau, se faacea in casa..

Eu si cat erau camerele alea de mari, incapeau?

R: cati o fost ca mine, incape, erau scaune sau ce erau pe langa pereti si roata mese

Eu; dadeau si mancare si de baut?

R ; da da..

Eu. Si venea.. popa sau invatatorii?

R: nu, ca mereu la biserica , se cununau si mergeau la ginere acasa, sau unde..

Eu: dar nu veneau la hora sa vada cum danseaza tinerii

R: pai nu..nu.

Eu: si numa la hora se puteau intalnii tinerii ..sau puteau sa se casatoreasca fara sa fi mers la

hora?

R: nu, ca se intalneu, se tomneu , vorveu la hora.Dar cand a fost grigore a lui costan sa se

insoare.se insurat sa nu stie nimenea, o fost la,logodna, la popa,si o mers sa isi faca actele la

dej, si au mers peste deal , amnadoi la dej , ca se pote merge peste deal pe la noi , si ajungi la

nires , acolo la biserca. Si pe acolo mereu, si cnd veneau inapoi, in ascuns sa nu stie nimeni ca

au fost sa se cunune la starea civila.. sa isi faca actele

Eu; si dumneata dupa ce te ai maritat , te ai mai dus la hora?

R: eu nu m am mai dus , a aveam copii mici. Da mere barbatumeu

 155

Eu,si daca barbatii erau insurati, ce faceau? Beiau ..

R: jucau

Eu; cu alte fete?

R: cu fomei, cu ce erau, la a meu ii placea jocu..lua la joc..eu stateam acasa cu copilul

Eu, si nu te suparai pe el? (Ras)

R: nu ma suparam, dar ma supram pe alea care se laudau vai ce am jucat cu barbatu to,vai ce

dragu i jocu.

. Anisia lui Uluuc, dar nu o sti pe aia, care sta pe valea ,unde sta soricu, si gorea lui david. O

fost cu aia, cu alui ...uluc..o fost insurat cu aia si o avut pe medena si inca una, doua fete. Aia

care i a doua fata, ii maritata cu alui tita lui coceanu. Thita, sta in sat, acolo undeva..cu a lui

.(A uitata) ce au fost doi frati, liviu si gusti. Liviu si gusti o fost doi meseriasi, faceu casi,

Liviu o avut ficiori doi: unu cu dana lui tica si unu ii cu alui medena.

Asta care ii insurat cu medena sta la cluj, si ii domn, dar domn ca mere la oi

Eu: si erau care se insurau. Oameni din sat mai gazdaci ce se insurau cu fete mai sarace, sau

invers?

R: erau ase ..mai is. .. cum ii Hoidan , hoidan era mare gazda, si marea lui painea o fost tare

departe..( sarcastic)

Eu, dar el statea tot unde sta acuma?

R da da

Eu : si marea statea mai in jos

R: dada. Si ea nu era gadza, o fost saraci, de obicei.

E: si nu avut nimic impotriva parintii daca se casatoreau asa?

R; nu stiu, dar hoidan o fost mai mare gazda. O mers la fete la Cutca( sat veecin) la Sambou

umbla cu calu calare ,

Eu, deci mergea sa isi caute fata?

R: da, mere sa isi caute fomeie

Eu: si mergea aasa sau..

R : nu, mergeau la bal, se uitau dupa fete acolo .. latureni – asa se zicea , si mergea coiutu asa

se zicea, el megea la nunti si zicea ca i de alui hoidan, se dadea mare ca i de alui hoidan din

sat nu a lui coiu

Eu: si pana la urma sa insurat cu marea

 156

R; da , pai nu o gasit pe nimeni, numa pe marea

Eu.: si se casatoeau ca se iubeau, sau ca nu avea ce face pt ca erau prea batrani ?

R: pai trebuia sa se marite, sa se insoare ,sa se aseze la casa lui,ca daca nu te asezi la timpul

tau ..ii gata . ramai batran si fata batrana

Eu, dar el, la cati ani s a insurat?

R: pai..normal ..cum sa insurat barbatu meu, pana in 30

Eu, atunciii batran inseamna ca..

R; asa i dar are norc de sanatatee, are 80 de ani si.. cand merge cu vacile prin sat...

Eu; si toti baietii faceau asa,,intrau in vorba cu fete la hora?

R:pai intrau daca vroiau, daca sa prindeu si le placea unu de altu

Eu ; si fetele puteau sa isi aleaga ele un baiat, sa intre ele in vorba cu el?

R: tu. O fost ase. O Fost aici unu a lui Ciuguta i se zicea, unde o fost casa, unde sta vosi alui

bacu, o fost unde i curtea aia din fata . unde i gradinuta o fost casa, ciugutu si o avut uan ficior

Ficioru o fost.. nu stiu cum se zice.. nu umbla dupa fete, dar era fain si umblau fetele dupa el,

Eu: si pana la urma s a insurat?

R; nu s a insurat ca o avut un priten , tot asa,, in Lab, alui badea sandu din lab.Era george si

asta era ion. Si nici unu nu s a insurat, era obsagos, erau amandoi faini, dar faini

Eu, si dimitale nu ti o placut de ei?

R: nu, ca erau batrani pe langa mine. Da nu ma tentau. Nici bade to gore nu ma tentat dar bag

sama dumnezeu o dat asa. Ca barbatu meu era vechi, cum i a zis mama ca i cam vechi, apoi

nu mi a spsu cand trebe.. nu stiam ca are atatia ani, gandeam ca i mai tanar. Numa’cand ne am

dus la semnatura ..28 29 ani, pfuai de mine...nu am stiut cati ani are

Eu : dar dumneata nu l ai intrebat?

R: nu, cand am vazut actele am vazut.. apoi nu am mai dat inapoie ca socot ca ma duc

inainte, ca si cand mergi prin padure,,te temi, dar te duci

Eu; si cat timp se stateapana se casatoreau, adica vorbeati, si dupa cat timp se casatoreau?

R: 2 3 luni

Eu ; asa putin? Si nu erau care dupa se desparteau..?

R: nu se prea despartesc ca suporta, ca trebesa suporti viata. Daca nu nu suporti nu are rost sa

te insori, sa te mariti, trebe sa rabzi, sa faci jertfa la dumnezeu. Ca daca ganesti ca daca

greseste divortezi.. arunci nu mai te mariti, nu te insori

 157

Eu; si erau care erau obligati de parinti sa se insoare cu ce fata sau baiat vroaiau ei?

R : se maritau cum ziceau parintii dapoi dupa aia , blestemau pa parinti.

Eu: si s a maritat aici in sat vreuna? Cine?

R , nu stiu. Dar daca faci din asta ii blesemi pe aia care,///doamne fereste. Soramea o ramas

fara copii si o avut intentia la anisia( fata lui R ) sa se marite cu vosi lui tica. Dar eu nu am

convenit la treaba asta

Eu, nu suntei neamuri?

R: nu , nu Suntem neamuri

Eu: si ce treaba a avut ea cu copiii dumitale?

R: ca sa i duca de suflet

Eu : dar acuma tot are de suflet unul din copiii lui tica

R are de suflet,da o ferit dumnezeu si n-am convenit ca anisia sa se duca la ea. Ca daca ploua

dece ploua, daca era vreme buna, dece i vreme buna, daca vine acasa de ce vine, daca nu

vine ii bai dece nu vine.Cum zicea la tv daca intreaba de ce m ai intrebat,, daca nu te intreaba ,

dece nu ma intreaba, asa zice la tv pe aia care o dore capu ..asa era soramea, asa era.. asa i si

astazi

O harait pe astalalta si is toate intr o struna, ( si povesti despre necazuri cu ele)

Eu : si cum de ei doi ( sorasa si cumnatuso ) so casatorit daca ea era asa spurcata( o baga cu

capul in vale sotul ei pt ca nu mai invingea cu ea)

R: cine o stiut ca i spurcata? Ca o fost faina , da..sipe iacob l o pus masa sa o ieie pe asta..pe

soramea..ca el vroia sa o ieie pe melentina si la masa lui nu i trebuia pe melentina,, avea numa

unsore si pudre si ei ii trebuia sa munceasca..sa fie mai muncitoare...era fara pamant.mai

saraca

Eu: si de asta nu o vrut o?

R:si de aia nu o vrut Toloboaia nici cum ... si cand o a mers , era la politie la melentina, o

mers si o dus (politia ) dupa ea Si el , din podul poietii o sarit, so ascuns

El sa casatorit.. din armata o venit acasa in concediu doua trei zile...mama sa l o pus sa se

incredintasca cu marea lui pitoaia.Acolo unde ii barul acuma a lui todorel.Si aia era de suflet

acolo,la pitoaia, ca pitoiaia nu o vaut copiii si ea o fost neam cu asta...frateso o fost alui..

fratele lui flacaul, alui Login.Si Marea a fost sora cu barbatul ce o tine pe mori alui comar, si

pe asta o luat o e sulfet a lui pitoaia

 158

Si a venit din armata( cumnatus o) si l a pus masa si cu matusile sa se incredintasca si sa se

cunune, dupa sa divorteze

(dupa ce baga pe foc, vb despre facut cozonaci )

Eu: o data mi ai spus ca a venit badea gore la dumneata, si faceati perne pentru zestre iar sora

din rat, sttaea si nu va ajuta

R: da

Eu: si fetele isi faceau zestre si dinante sa aiba iubit, sau doar cand stiau ca urmeaza sa se

marite?

R: pai amu eram pregatita de maritat si trebuiaa sa scarman pene si scarmanam cu mama si cu

gorea, cu barbatu meu pene. Si ea ( sorasa) ea statea bosumflata, pe canapei, cum erau

canapeiurile inainte ( din alea de lemn )

Eu: si ce alte zestre isi mai faceau fetele?

R: pai am avut zestre ca nici una..ca am avut plapuma si perini, 8 perini mari si mici, alea

arata fain..

Eu si isi faceau si haine de zestre?

R; pai da , tat felu

Eu: erau care nu aveau zestre deloc?

R; nu stiu cum erau.. ca erau cu zestre atuncia cand m am maritat eu, aveau mai multa zestre

,cum o avut si soramea. Cand o venit de la mosocu, aici inapoi ... ca o venit toader la tata sa o

aduca.. de acolo de la mosocu, ca o nu mai vroito mosoaca

Eu; deci nu o vrut o pe sora dumitale

R: da, nu o vrut o p maricica ,soacrasa. Ca i o trebuit numa pe lelea lui ghersuca, si masa lui

era prieetna cu tatas o ei( a lui lelea lui ghersuca) ca erau ca porumbeii, vorbeu peste porta.

Batranii.. ca porumbei.. si i a zis ase toader: „cum a fi, el cu fatasa , si tataso cu masa?”

Eu: pana l urma sa casatorit cu el?

R: nuu, s a maritat cu el maricia.. nu i o ma trebuit maritat.. nu s a insurat toader cu lena

Eu. Deci cu marica sa insurat..

R da da..

Eu. Parca se cam bagau batranii in treburile tinerilor

R; dase bagau, tat timpul se bagau. Numa ca la mine nu s o prea bagat. Sa...

Eu: si nici la alti frati ai dumitale nu s au bagat?

 159

R:nu stiu daca so mai bagat.. s o ( nu mai inteles cuvantul) cu lorintz sa se aseze, sa se

insoare, si el nu o vrut sa faca treaba asta.. el o baut.. si apoi cand bea omul...ii nepasator

Daca se insura , vine in casa( casa parinteasca), si fratele asta( alt frate care fusese la ea in

ziua cand am luat eu interviul ) , fereasca dumnezau. O vrut sa lucreze aicea.. o lucrat aicia

incasa, ca o fost crepati peretii ( dicutii despre frateso si , faza era ca era suparata pe surori, si

in timp ce mi spunea mie povestile asteaa, mai spunea si de intamplarea care a avut o cu

suroriile ei in zilele dinainte sa iiau eu interviul)

Eu: si se intamplau sa se casatoreasca si de religii diferite ?

R: da .. o fost un evreu care.. a lui solomon i se zice.. ala si o luat pe fata de roaman. Si pe el

nu l o dus cu evreii( in lagar )..ii sa se zicea solomon... avea avere multa. Si ei eraau cu

bisnita, veneau cu tat felu de vanzari.. cu corturi

Eu. mergeau si ei la hora?

R. nu mai stiu. Daca mergea.. dar sa insurat cu o roamnaca. Aia nu prea mergea la biserica, a

lui vinerea. Care i amu aurica lui vinerea, care cu a lui.. care sta acolo in caaptul satului. Si

aiesta(solomon evreul, si facea joc acolo, in curte la el

Eu si daca cineva statea in rat de exemplu, cum venea asa departe la hora?

R bine. La ficiori daca le place vin

Erau ficiori la care li se zicea <latureni> Mereu latureni sa isi caute fete, la joc, mereu si

jucau, dar trebuiau sa aiba grija cu cine joaca, ca baietii de acolo... sa sfadeau

De la top cand veneau inapoie, s au ratacit, si nu o mai dat de carare.si oriunde mereu tot de

rapa dadeau..asa se intamplain viata..daca nimereste in urma satanei ala mere cum mere

Eu: si erau care se insurau cu fete sau baieti din alte sate?

R: da da, iuga o fost din top, o fost om de santier , cinstit, omeneste , si are curajul ...ii de o

varsta cu mine, din 48... ii barbat. S o insurat si o venit in batin..

Eu: deci el a venit din top la batin la hora, si asa o cunoscut o pe nevastasa

R: da ase.. are nevasta sa varA in top maritata. Si tat ea are sora maritata acolo. Frate meu o

mers in top sa se insoare..direct ..o mers sa isi caute fata. Ca o vorovit cand o fost ficior cu o

fata singura( la parinti) ca asa is copiiI care nu is acasa. Isi cauta fata singura , sa aiba

gospodaria lui.

Eu: si nu era nimic daca daca barbatul se ducea la casa feta dupa ce se insura?

R: pai nu... ca era asa catat sa mearga de ginere. Si tot de ginere sa dus ion alui mosoi care s a
 160

dus de ginere la petroi

Eu: Si au fost fete ce nasteau inainte sa se marite, sau avau copii din flori?

R: pai amu.. nu.. ca atuncia povesteau fetele cand se apucau cat de cat. Si eu cand aveam 14

ani au vorovit cu mine baieti, cand am fost de 18 ani, iarxa o vorovit , tot ahaia baieti care o

vorbit xcand am fost de 14 ani si de 15 ani, cand mergem la nicula,

Eu dar ce insemna vorbi tdefapt..?

R; cand treci pe drum si intra in vorba cu tine

Eu si cum iti dadea seama ca le place de dumneata?

R; la zambet. Zambesc si un pic de sentiment

( a doua inregistrare )

Eu : dumneata ai sps ca ai stat trei luni pana te ai maritat, erau altele care stateau si ma mult

timp?

R: pai voroveu si 6 an de zile unii cu altii, dar vorbeau, nu se culcau impreuna.. Asa.. asa

vorbeau

Eu :s i se maritau?

R: da, care se maritau, care nu, ...lasa ca asta cu altu de vorba

( discutii despre frati si nemauri si supararile )

R: la marisel.

Eu: si el ( fratele)sa dus tot acolo la hora acolo si a intalnit -ope ea?

R: nu , ca in cluj, o lucrat si acolo s o gasit...

Eu : si la cluj nu era hora , nu ? cum vorbeau ?

R : cand se vedeu..povesteu daca se tineu si sa placeu..

Eu : si ..si la hora stateau si povesteu fetele si baietii , unii cu altii?

R : pai povesteu daca.. eu nu am avut multe povesti ca nu am avut timp sa povestesc..

Eu; dar ai spus ca trei luni ai stat pana te ai maritat, se statea si ami mult?

R: pai mai vorbeu si sase ani de zile uniii cu altii, dar vorbeau, nu se culcau impreuna. Asa

vorbeu

Eu: si pana la urma se maritau?

R: da ( categoric) care se maritau, care nu, lasa ca asta cu altu de vorba.. ( zambeste)asa era

Eu : si erau baieti care vorbeauasa mult timp cu fete si dupa le lasau balta?

R: frate meu o vorbit ani de zile , de tineri cu lenuta lui durca da fratemeu o mers in armata,
 161

si pana o mers in armata, o iesit din armata Vosi a lui Durca si sa insurat cu ea...o luat-o... si o

vororvit cu a lui roman femeie .. a lui tulucu...no.. o vorbit cu reghina .. si si ala o venit din

armata si i -o furat -o la frate mio .

Si fratemio.. s o nacajit si o mers in Țop , ca sa isi gaseasca fomeie...si o gasat femeie faina

..... ( nu am mai inteles cuvantul ) cu ea, ( a ras eu ), dar nu o fost baiu asta..

O mars sa isi scota masea ( fratele) la Mintiu, si cand o venit inapoie , l o luat curentul, pe

culmea dealului.. acolo unde era curentul ala de aer.. si s o infectat maseaua .. si i s-a infectat

capu.. si o avut cancer( nota mea ; defapt, si altii din neamul ei au mai facut cancer )

Eu: si a murit ?

R ;da, da.. la 28ani o murit

Eu: dar s a insurat , nu?

R ; s a insurat. Si o avut tri copii. Copiii o ramas

Eu; dar daca s a insurat fratele dumitale, asta nu insemna ca el trebuia sa vina aici, in casa asta

cu nevasta -sa?

R: nu, ca el o mers de ginere.. si daca o murit fratemio.. asta si o gasit barbat.. de la.. dintr altu

sat .. si ala o fost cu tri frati.. si nu stiu care o fost treaba ca unu o venit de ginere in Top, de

la..( nu isi aminteste ).. din primu sat de la Nicula.. de acolo o venit din top la cumnata -mea,

si o avut o fata cu cumnata mea , si cumnata mea o murit cand i a venit vremea ca a facut si

ea cancer.. la san.. sau la c stiu la ce.. dar o facut.. nu ca sa ie cancerul, de la unu la altu din

boala de cancer.. se face la fiecare

Si fata o vorbit cu un baiat..si o ramas gravida,,,

Eu; si nu s a maritat?

R: nu.. ca afacut avort, ceva prostii.. si la condamnat pe el( pe baiatul care a lasat o gravida)

ca bag sama, aia o fost mai tanara, si o mers la inchisoare.. ca ea o fost minora

Eu: dar asta cand a fost , prin 70, 80?

R: nu.. amu tarziu, dupa 2000

Eu; dar atunci, cam cand te ai maritat dumneata, erau de avortau, sau ramaneu gravide fara sa

se casatoreasca

R: mai ramaneu si cu copii, si se mai si casatoreu, dar nu era casnicie buna. Asa o patit Marea

lui ionica a lui Taratosu..ca s o prostit cu ea, ca o fost bagabond, dupa umbla cu alte femei.ca

asa a fost , blastamat. Doamne feri, daca as sti ca umbla careva dupa mihai ( ginerele)..le
 162

flocaiesc,( ras)

Eu : , dar si el ii de vina (ras )

R: dar daca sti ca are familie... ce te acheti de ei? Barbatii is barbati, dar cainii is caini.. si

cainii umbal asa, si matele

Eu : al meu nu, ca i castrat, numai pe la Darleocu mai merge

R: Darlleocu.. darleocu era un barbat fain..

Eu: si erau bogati ca si hoidan?

R: hoidan o fost, dar darlenii o fost saraci, dar mincinosi.. si ocupa pe nedrept...

Eu: la darleocu?

R :da da. Sub ( nu am mai inteles cuvantul) a avut ceva druhica de pamant . si langa

pamantul lui era un fel dedrum. Dar el hamnis, a luat partea de drum, si m-a criticat ca umblu

cu vacile pe pamantul lui.. ei eu m am dus cu vacile samance iarba, si el o venit sa faca scarba

Eu : asta era..?

R: dupa colectiv

Eu, dar ai spus ca erau saraci, in timpul colectivului, dar daca nimeni nu avea pamant, oricum

toata lumea era la fel ( un pic de pauza )

R : toata lumea era la fel da, mincinosii au avans..

Eu: am inteles , ( rad ) Dar darleocu cu cine a fost insurat, ca eu nu tin minte sa fi fost

R: ba da , o fost insurat cu fata de alui durca , de alui durca , unde sta flacu.. acolo sta durca

.O avut fata . una in nires s=a maritat si o avut ficiori: vascu care o invatat bine si unul o

avut ( nu am inteles boala) s – a imbolnavit si o murit de cancer si.. ase...

Si o avut ficioro.pe unul care era la macelarie la dej,

Eu: dar mai erau asa.. ca lucrau la dej..prin fabrici?

R: pai industria mare .. cand a fost industia mare mai dezvoltata , m -am maritat eu. O venit

gorea de la mine, sa se angajeze ca era combinat

Eu: si dumneata ai vorit cu el , dupa ce a plecat de la mine si a venit sa se angajeze in dej?

R: da. Cand era la mine, nu ne am cnoscut..

Eu: dar asa din sat, il stiai nu?

R: tu. Il stiam, da nu avem curaj sa vorovasc si daca m -ar fi ciupiit de mana ...pentru ca l

am vazut batran

Eu: si era?
 163

R: pai era batran

Eu : dar si arata?

R: da , ( serios, chiar incerca sa ma convinga)

Eu: pai ati avut copii faini

R: da .. da .. asa a dat dumnezo... si la gura ... vorovesc pic mai rau ca si el , ca asa i o fost

soarta.. ca masa vorovea un pic mai rau ... ca ela( nepoasta dupa unul din copii) .. si ea un pic

voroveste mai rau..

Eu: da de unde...

R: un pic un pic, ea sa sti ca seamana...

( isi facea ceva la oalele de la soba )

R: si ala dintre uliciori vorbea cu Aaurica ( sora-sa)si asta... Reghina( vara sa ) umbla sa -l

ieie ea.. da umbla cu bozgone ca ca altfel nu mere... cand intreba cineva pe drum ca „”

vorbesti tu cu ion a lui.. cu ion dintre uliciori”.. „” nu ca varamea” ea stie ca varasa, da la

vreme .. la un pic de vreme, s o auzit ca se insoara cu ea... astea is bozgone... O umblat ahaia

cu bozgone ca se sa marie ea

Eu: dar ion asta , ce avea asa de special de vroia asta asa mult ca sa se marite?

R: pai trebuia sa se aseje la casa ei.. cand a venit Vosi lui aurica, sa se insoare cu ea , o

intrebat pe Gorea dintre uliciori de situatia ei, dupa o stat de vorba cu aurica..., ca el a vrut

sa afle de la gorea de ce nu o mai vrut sa o ieie pe aurica.. el zis ase „” nu o lasat -o de nici o

hiba, „” ca nu o gasit hiba la aurica nimica, dar ase s o nimerit ..

fara sa stie , o mers el sa se insoare cu Reghina .. ca o fost luat... iti dai seama.. astea cum

fac.. cu rau...

Eu: si cum se faceau din alea ( bozgone)?

R: eu nu stiu cum faceau..pai asa era vorba candva .. ca le dadea carnat sa mance , pe care si l

bateau de c*r { } si nu stiu cum ziceau, aveau un fel de descantec...nu am patit deastea..

dar auzeam pe batranii cum era,

Marea lui jebu.. cand sa maritat. Asa ziceau.. ca aia facea deastea... sa ducea la baie si ..de

carnat povestea.. doamne iarta -ma .. prostii, daca asa o fost lumea cu prostii.. prostii vorovesc

Eu: si i a facut din alea la Jebu, ca sa se insoare el cu ea?

R nu stiu ( lung ) da povestea la lume asa umbla... ca i – a placut de el s,i cum erau fomeilea

alea rele de gura ( famila femeii asteia) a lui Păguba .. ca de aia ii zice Paguba , ca era si
 164

zgarcita si era rea de gura

Eu: si mai sti pe altele care faceau din astea?

R: pai eu nu mai stiu, dar ti am zis ca soramea ... am gasit ( nu mai inteleg ce ) si l am tîpat pe

foc,si la doua saptamani zice matusa ..asta ..lu.. nu mai stiu de a cui ii.. is batrana tare .. anica

lui gliga.. zice „”Tu rafila.. au auzit ce o patit aurica ?” „” ce o patit ?”” „” S-o ars la mana

stanga „” „” Pai domne fereste.. ii rau sa te arzi, toate is rele, dar arsura ii mai rea.. domne

fereste ( repeta mai mult pt ea) te miri ca nu o ars si astazi..

( iara povesti despre sorasa din prezent)

Eu : dar ei , erau familie ..asa mai bogata ?

R: nu ca erau Consoieni . oameni daca ai o meserie buna, si facai bani.. si esti si ficior , iti

cumperi masina, iti cumpepri aparatemnet ...

Eu:si cum de nu o luat- o nimeni pe jeni( sora lui baiatul pe care mi l descire) ?

R: pe jeni? Jeni ii mai sucita . Aia sa nu pune mana pe ea nimnei.. apoi care barbat sa

insoara sa nu puna mana pe ea? Asa o vrut ea... ( lung )

Eu; dar o cerut -o careva si nu o vrut sa se marite?

R: da .. ala.. vecinu de langa ea. A lui solomon, evreul..o avut copii multi .. si nu o vrut sa se

marite ca „” ea nu se marita ca nu are vreme „” rade

Eu: si nu o lucrat deloc nicaieri? Tot acasa o stat?

R: da , tat timpu.. ii de o varst

a cu aurica , soramea, si gandesti ca seamana ..

Eu: dar iubit nu avut.. chiar daca o stat nemaritata?

R: nu (lung) .. dar amu sa si gandit sa se marite cu Indrei a lui Coceanu. Atunci dupa ce a

murit rafila, da o venit Marea , a fost mai harnica.. Ea ar fi mers dupa oricine, daca ii cadea

bine..

Si marta .. aia o stat cu socrus o de s a spanzurat barbatus o.. o fost maritata ...

Eu : marta..

R: marta lui valdisca, ca vladisca o fost la oi pe solga..o stat cu socrus -o si barbatus -o so

cerut la inginer sa l mute de la turma ,

Eu : sa fie mai aprope de ea?

R: nu , sa nu fie cu tatas o.. ela pornit din Vidras, sa mearga la Unguras si s o intors

inapoie , ca o o uitat.. ca s a intoes dupa ceva... si i o gasit l o gasit pe tatas o cu femeiesa in

 165

pat.. si el o zis cata inginer sa l mute de la turma ..

O ramas gravida ..cu socrus o, si o intreba lumea de ce ii gravida, ca barbatu so o fost

spanzurat si mort .. o fost mort..

Eu, si din cauza ei si alui taicas – s a spanzurat...?

R: da.. da..

Eu si copilu, care din ei trei ii copilu cu socrus o ?

R :aa aia o fost o fata care o omorat o, o trebuit sa mearga la nchisoare. Si o scos o Domnul

cornea de martor sa o treaca la handicapati, ca nu a fost normala la cap.. si nu a mai facut

inchisoare

Si nu s a mai maritat marta , ca a fost la padure ceva oameni straini , si ea zicea ca de

oamenii era gravida ,

........

Si a mai fost o parte care credeam ca am inregsitrat o, dar se pare ca nu ii

Era vorba tot de vraig din astea pe care mama unei fete , i a facut- o la sotia unui barbat, pt ca

fata ei sa se casatoreasca cu barbatul . Si s a casatorit, dar copii nu au avu

9 Interviu Reghina 79,

Reghina, 78 ani, pensioanara, vaduva de cand o stiu eu, sta singura intr-o casa
batraneasca.Ii
plac cainii, m -a primit in casa,, subliinind ca eu nu am fost niciodata la ea .Casa intunecasa,
cu tîrnat , o camera mai mica in mijloc, si din aceasta ,deschizandu-se in lateral alte doua
camere.Ea s-a asezat langa soba, desi nu cred ca focul mergea, interviul a durat putin nu
mai
mult de 45 de minute, nu prea mi-a dat multe detalii.
Eu: am mai vorbit cu cinci femei, la lelea Mare a lui verdele. A lui coceanu. A lui danu. Cu
Anisia lui badea chifor, am mai vorbit..
R: no..ai fost
Eu; da. Am tot fost..
R; dar pe ce scri, sau faci pe telefon?
Eu; , da, nu scriu, ca telefonul te inregistreaza, si eu doar te ascult, ca nu as apuca sa scriu
asa
redede, si sa nu scriu deloc, uit din ce imi spui.. si cand ma duc acasa, scriu ce -i mai
 166

important din ce mi-ai spus.

R: e, no da despre ce sa iti spui? Rade.
Eu; de jocuri, de cum se casatoreau pe vremea dumitale, de draguti..
R; de deastea, ? ca si lorena( o fata din vecini) o venit atuncia intaie, cand o fost anul intaie
sau doi, o venit ca sa sa-i spui deastea
EU; da?
R; da,da da. adica..asa,,de alea vrei sa iti spui..( se gandeste, m-am mutat mai aprope de
dansa)
EU; dar Lorena, nu era la.. faculatate din aia cu masajul?
R: era.. da nu va intalniti?
Eu; nu,ca eu nu is la aceiasi facultate,, cand am stat la camin, am stat cu doua colege de ale
ei,
da am fost la facultati diferite, si acuma..nu o terminat Lorena?
R; o terminat, o terminat, da , sigur..Amu cred ca vrea sa se casatoreasca..
Eu: da?
R; eu ase cred..ca tăt sta cu baiatu ahala..
Eu; cu Marius?
R; da. il cunosti pe Marius..
E; da, dar nu o stat asa mult cu el, in timpul facultatii nu au prea stat ..numa de cand o gatat
sta
R: ca atunci o trebuit sa invete
E; asa-i , dar ea zicea ca el a inselat-o, si deaia nu au mai vorbit..
R: dar iara s-o impacat.
Eu; am vazut s eu, ca mai tot posteaza ca s-o impacat
R: ee. Apoi no.. sa deie Dumnezo sanatate si noroc, daca ase le -o fost...No sa iti spui
despre
marirat.. cum sa iti spu, ce sa iti spui?
Eu: dumneata , la cati ani te-ai maritat
R: la 22
Eu : la 22?( am fost putin mirata )
R: e, Marea asta lui Verdele la 20 de ai, eu is nascuta in 42, dar ea ii mai batrana ca mine un
pic, ii mai batrana cu un pic..
Si no, atuncia cand se maritau ..m -am maritat in doi februarie, am avut nunta ,
dumineca..atata o nins, fată, niste.. si atuncia, sti? Cu era..( nu ca acuma ) venea cu caruta
cu
 167

caii duma mireasa, si ...

Eu, dumneata nu ai stat tot aici in jos, asa i?
R: nu, pe valea BiSERICII, sti unde -i valea bisericii, ai fost vreodata p-acolo?
E; da..acolo cum mergi la varaas Lui Lorena, nu acolo?
R:da, da acolo, langa ei. No apoi de acolo am venit, aicea (rade, ) intr-o dumineca cu mama
lui ani ( cu bunica lui lorena) intr-o dumineca ne-am casatorit
E: si in acelasi timp amadoua?
R: da da da..ea..noi ne-am bagat la cununie, ea o iesit. Sti de la cununie..ca ase o fost..no..
si
era un batran aicea in sat, care ii placea să margă la tate nuntile, ca atuncia socrile chiieu la
nurori, sti? La mireasa, cand soseu la casa , si le primeu c cate o turta facuta ase.. de le da
in
mana, si cu sticla cu...
Eu; tuica?
R; tuica, da de la inchina , si apoi, o lua si o baga in casa pe mireasa si pe mire si ..s-o facut
in
casa asta (arata cele trei camere) in casa asa s-o facut nuta, aiciea in tătă casa..o fost larg
așa..
aiciea o fost ..nu ca amu, la camin, No si apoi batranul ala, nu stie cum sa umble sa auda
cum
chiuiesc socrele la nurori,
E: cum erau doua nunti?
R: da, ca asta o fost aicea, aialalta o fost unde sta vosicu ala care..
Eu: careii făt ( la biserica)
R; care o fost fat, care o fost inainte, amu nu-i.. No , acolo o dus-o pe mnireasa aialalta..Amu
ce sa faca, povestea acolo la fomei, am auzit si eu dupa aia..că cum să//daca vine aici,
pierde
dincolo, rade
Eu: atuncia, nu puteu s ava filmeze, si asa auzea chiuitul
R: nu nu, no si apoi o venit aici, s-o pierdut dincolo. Pe cand s-o dus, ce sa faca..vai rau ii
mare , vai rau ii pare zicea..
E: dar ce chiuieu socrele?
R: apoi amu..nu mai tîi io minte.. ca no..ca cum zicea. Hai la mama tu domnica, ca ti-am
facut o turta mica, un mare si una mica( . Rade) no, si apoi as aera atuncia ..cu caruta cu cai,
vinea mireasa. Dupa aia vinea un car cu boi, sau alta caruta. Pe care era pus un canapei,
deala ...
E: de zestre?
 168

R: de zestre, sa t-îl arat?

E: , nu, ca stiu, de alea de lemn?
R: e, canapei masa, doua scaune, perini, verinci, pe ele asezate acolo, frumos,
Eu: dar dumneata te-ai maritat inainte de colectiv, sau era dupa?
R: ba era colectiv, si se dadea si zestre atuncia.. si apoi aduceau hainele, le bagau in casa.
Si
apoi ramaneu aicea, ca trebuie sa stam aicea, unde vi la barbat
E; cu socra ai stat aici?
R: cu socra, cu socra, am stat.. am avut si socra si socru, am stat vreo 20 de ai impreuna,
apoi
ei, o mai avut copii, dapoi s-o dus la casile lor, Badea gore, o fosy ficioru lui socramea, o mai
fost unu acolo din jos, unde si o facut asta..liviut din cocosvar, ce – i insurat cu asta de la
cutca, casa aia de unde aduceti apa..Nu de la vosicu,de la alalatalt, din coace
Eu: de la numarul 1?
R; de la numarul trei ( rade)
Eu: e da. ăsta..
R: livi, de acolo..no acolo o mai avut un ficior, da si-o vandut casa lor, si ei s-o dus la gherla
o
fata
Eu; dar cum ajungeu fetele si baietii sa se ieie? Cum se intalneu, daca merei lo joc..
R: merem dara , mere la joc, si ne-intalnem acolo.. Era joc la o casa, nu la camin..ca caminu
n-o fost ... era joc din jios de falacu, la solomon, la sociu..acolo,la casi de astea..sia colo
neintalnem si.. no, mai discutam, dupa ne mai despatem , dupa iara mai discutam, cand ne
intalnem, asa ca fiecare...si no o trecut ase..
E,: te -ai maritat .. el a fost primul care te -a cerut, sau te-o mai cerut si altii ?
R: dapoi m-o mai cerut, da am fost un pic de neam( eu credeam ca inseamna ca erau mai
vazuti in sat, o erau mai vazuti in sat) sti? Si nu m-o lasat parintii sa ma ma duc
E; dupa care ai vrut dumneata?
R: duap care mi-o palcut, noi ne-am placut amandoi, si atunciea el, dupa ce m-am castaorit,
o
mai stat si s-o dus la Petrosani la mina, nu o mai vrut sa steie..si s-o casatorit acolo.. cu o
fata..o murit acuma, nu mai traieste.
Eu; da se intapla des sa se bage parintii in astea, si sa nu-i lase.?
R:e, nu se baga , da mi-o spus..vezi.. ca esti..a, suntem nemauri, si..nu adica.. rudenie..cum
sa
 169

spui..ca amu sti care ii..nu, nu te lasam s ameri dupa el, zice ,ca suntem nemauri si ase lui
tare
i-o placut, si io as fi vrut, dapoi,daca o zis ca ase..ca nu..
Eu; dar erati veri,?
R: dada, si zicea nu..se poate, si am stat cu ăsta
E; eu nu-l stiu deloc pe sotul dumitale
R:nu? No amu, dapoi nu erai? De cati ai esti?
E; 21
R: no pi..trabuie, da nu -l sti tu, un bautori, un bautor,nu -l sti deloc?
Eu: nu- stiu
R: nu-l sti..o fost cam bautori ()rade
Eu: nu chiar deloc nu mil amintesc, si dara cand eram mica, veneam des pe aici la Lorena,
dar
nu , nu l stiu
R: no, da pe fata -mea o sti?
Eu: o stiu pe mama lui Razvan, da defapt tata lui vi copil?
R: ee, si mai mai inca o fata
E: asa mai inalta si mai slaba?
R: da, mai inalta
E: cred ca da, o stiu..am vazut -o o data in statie, cand dumneata ai fost la spital, si o venit la
batin
R: e , no poate ca atuncia, in vara asta inca o fost la spital la mine, in agust, atuncia..
Eu, da. era vara,
R: , ea ii Bucuresti, o fost duminca acasa, si amu s-o dus..si duminica sara o dus o la baiatu
aiesta..asta-i in Dej, iacob, pe el il sti, nu?
Eu: il stiu, de tot vin si au masina aia, rdi?
R: , razvan iacob si adriana, el vine tătă sambata, cand pote,da nu tăta sambata, ca o lucrat,
si
nu o ma venit, ca o venit duminica, tăti tri, rade.
Eu: asa-i si la lucru, ca tot suplimnetare si lucrat sambetele le trebe..
R: da, pana la unu o fost, si apoi n-o mai venit, ca-i obosit si viu maini zice, si apoi cum sa iti
mai spui? Sa faceu si joia nunti..
Eu : dar doar duminca se puteu face?
R: cand erau mai multi..atunci, Dpoi vezi amu, cum is legile astesa nu s-o facut o nunta,
cand
 170

erau mai multi, mai multe perechi, atuncia in airna aia am fost 12 perechi care ne-am
casatorit in iarna ai,multi am fost, multi.. ne-am dus pe jos la unguras, la cunucnie..la
primarie.. la starea civila, ase tăti o data am măars, pe jos am măr, pe jos am venit, intr-o zi
deasta de lucru. Ragusesc repede, ca am probleme cu gatu..
Eu:si cand veneau sa ceara fetele, petitorii cereau fata si cereau si zestre?
R; vienea ficioru cu tata sau cu mama, sau ..da cu tata vineau, sa ceara fata, ficioru. La mine
o
venit socru-mio
E: fara baiat?
R: cu el, amandoi, povesteau..si ziceu noi cerem fata, apoi ca ce-i da dumneata la fata, aia ii
treaba dumnitale, ca atunci o fost colectiv, nu o putut sa-mi deie pamant. No .o fost pamantul
la colectiv..si noua ne trebe fata,
Eu: dar si cu dumnealui ai vrut sa te mariti ca si cu astatlalat dinainte sau..
R: da, nu , nu ca mi-o..ca dupa ce nu am mai vorbit cu astalalat, ,n-am mai vorbit cu el, am
dat
cu asta si am ramas asa..dapoi cum , o fost de aici din sat
Multe fete s-o maritat aici in sat, multe se duceu skujnice, eu n-am fost.. altele o fost, io n-am
mers. Ce sa itimai zic?
Eu,de joc, mergeti la joc, si jucai numa cu baiatul de cre iti placea?
R: danu, ca jucam si cu altii, si cu altii, nu uma cu el, care te chema la joc, el lua pe alta, pe
mine ma lua pe altul
Eu:si jocurile unde le-aiprins dumneata cel mai mult?
R:dapoi pe acolo pe langa..p=an vecini, cu copii care mai erau de varsta mea..apoi ne
strangem la.. era acolo unde sta varasa lui,,era un pic de ulicioara, acolo ne strangem tăti,
apoi
tat ne jucam ne haraiem..
Eu; si la jocurile astea, la hora mergeai?
R: e, pai ba de ne-am dus , cum sa nu.. am fost, apooi.. da cand mergi la Cluj?
Eu: maine dimineata, ca vine si tati si merg cu el
Re, te duce el
E, da; dar de obicei mergeam dimineata cu autobuzul si cu trenul..dar daca merge el
R; , ii mai usor ase, chiar asa..si stai o saptamana doua, si iara vi?
E; nu, ca vin toata saptamana, de vineri is inca acasa, n-am rabdare sa stau mai mult
R: ai fete cu care te intelegi bine, unde stai in camin?
E: da, dar nune-am ales noi s astam, asa s-a nimenit
 171

R: dar nu is de aici?
Eu:. Nu , nu is de la satu mare,
R: dapoi nu conteaza,sa fie fete bune
Eu, nu ca is, is de treaba
R: sa va intelegi bine.. is diferite fete, si apoi te inveti asa, anu asta cu altcineva stai , celalat
an iara cu altele..mai bine.. pe Siomna nu o cunsoti? Care sta aoclo langa varasa lui Lorena?
E: a lui Vacalut?
R: e, o cunosti? Amu ea o gatat
E: da, o stiu, ca ii deodatta cu madalina cu andreaa luiDina
R: ea lucra amu, nu-i lamaster, o intart in servici, tatas-o ii frate cu mine.
O zis ca s-o saturat,,apoi daca..a vedea..iarapoate face..sti?
Eu; da , se poate dara, da si inca doi ani..asa trec..si sta la cluj, si trebe bani, apoi no.
R: la camin ii mai ieftin, ea o stat in chirie, cu asta, cu chirie ii scumpa, II bine ca ai intrat
acolo la camin, ca is mai putini bani..si si acolo ii bine,
Eu: am tăt intrat in fiecar an, si is si camine private..
R:ea sta cu lorena si cu madalina
Eu: toate trei stau amu? Ca inainte lorena statea cu altcineva, cu alte fete , nu cu ele
R: nu? Amu no, io n-am intrebat de mult, poate s-o si mutat, si nu stiu io
Eu: poate
R: sambata o fost acasa, simona, apoi amu, sa sie cuminte, sa invete, p-în aia trebe a
invete..
cand poate.. ca nu sti ce ajunge ..sa nu telesi, ca cere..canoramea amu o facut facultatea,
dupa
ce s-o casatorit la cluj, da nu la zî
Eu: la fara fregventa?
R: e, e, tri ai, mere la cluj, cu inca un coleg care era vecin cu ea. El o ducea, o aduce, ca si el
facea faculattea..si n-o fost greu cu ea, cu dusus is vinitul sti?ca daca s-o intalnit amandoi, si
inca c-o persoana, apoi mereu veneu..io cerut facultate si o trebuit sa faca..
No ce sa faci..ttrecem noi din lume, vezi ca altele se marita repede. Tinere
Eu:dar dumneata cum de te -ai maritat numa la 22?
R: dapoi n-auzi ca n-am vrut..tăt am stat ase la baiatul ala, ca da , de da de m-or lasa
parintii,
s-apoi..daca nu m-o lasat o trebuit sa ma duc dupa ăsta, daca am fost neamuri..si no.. noi
neam placut tare amandoi, de tot..
E; nu vinea si el ladumneata asa cum veneau baietii, in povesti seara?
 172

R: ba da, vinea si el si ase de suparat era, ca stie ca nu ma lasa parintii, sa ma duc dupa el,
da
tăt vinea.
Eu : puteati fugi si v-ati fi casatorit altundeva(rade)
R, no si apoi dupa aia el s-o suparat, si s-o dus la mina, la Petrosani
Eu: era de varsta Dumitale?
R; , nu , un pic era mai mic ca mine, cu vreo doi tri ai, aiesta o fost numa cu un anmai mare
ca mine, ne-am potrivit.Asta o fost sa fie a mneu, nu am avut ce face , numa ase
Cu astea, simona si madalina, v-at intalnit, si in sat, si pe la coparativa, la cluj..si ca tinerii,
amu nu prea is fete in sat
Eu: asa-i, nu is mai deloc, si care is , toate is duse... si cum zici dumneata a in airna aia s-au
maritat doispe fete,...
R; douaspe perechi am fost. Da .. mi se pare ca o pereche nu s-o mai cununat, ca..s-o
despartiti, repeta..am fost la Unguras, si dupa aia , ei n=o mai... n-o mai vorbiit, s-o despartit
Eu; dar si la starea civila..te casatoreste nu? Daca s-au dus , nu erau deja casatoriti?
R: ma tem ca nici acolo nuo fost nimica..cao venit inapoi tare suparati, nu stiu dice, ce-o fost
intre ei, ca păretea aia nu s- o mai cuncunat..
E: dar acuma , is casatoriti cu altcineva?
R; da, s-o casatorit, el o luat alta, acre o zis parintii lui, si ea o ramas , si s-o dus pe la oras, o
raams ase.. baiatul s-o casatorit aici, si o luat pe alta din sat, Nu l-o lasat parintii sa o ieie pe
ea,nu stiu duce..ei erau frati multi,si trebuie sa marga el de ginere la fata aia, ca sa nu fie la
parinti atatia ca erau multi ficiori, sti? Vreo 5 6 baieti, si apoi ca s=o ieiepe asta, sa se duca
de
ginere, o stricat treburile, si n-o mai luat-o pe aia.Aia s-o dus, s-o suparat si s-o dus in lume
Ziceau parintii cu cine sa se casatoreasca, cum ziceau si cătă mine, ca cu asta nu, ca cu
asta..ca daca esti neam, rudenie.. Nu sti ce poti ajunge, te casatoresti si pote dupa te
desparti,
Eu: nu ase se poate cu oricine..
R: multe is de alea, vai..fereasca Dumnezo, decat sa te casatoresti si sa te despartasti,, mai
bine...Acuma ase fac tinerii, decat sa se desăarta, mai bine nu se casatoresc deloc, da
inainte
Eu : era importanta casatoria?
R; era. Era..ii si pacat sa te desparti, sa te cununi si sa te desparti, mai bine stai ase.. si
ianinte..cum le mai ziceau parintii cu cine sa se casatoreasca, poate eracand nici nu le era
drag, stateau ca erau casatoriti
 173

Eu; fete fugite de acasa , sti? Ase, care sa fie in situatia dumiatel , s anu le lasa parintii, da
se
le fie drag de careva
R: trebe sa asculti si de parinti.. si eram rude apropiate..ca nici masa lui n-o vrut ca sa ma
ieie
pentru ca..p-an ce am fost neamuri
Eu: dar si voi stiati ca sunteti, nu?
R: ba da, am stiut , da..daca noi ne-am placut..degeaaba am fost neamuri, Noi ne-am palcut,
si
no.. el tare s-o suparat de tăt si s-o dus, io n-as fi vrut, dapoi..daca as-o fost
Eu: cand te ai maritat dumneata,el era in Batin , sau s-a dus?
R: dapoi nu m-ai tin minte..ca era aici, sau s-o dus, de atunci ii demult..
Marea lui Indrei s-o maritat tarziu, ca el o avut alta femeie, si ea o fost dusa pe la Bucresti,
sio grijit acolo ceva copii, si si-o facut pensie,Acolo stapanii aia i-o facut acte de pensie , cum
o griit copiii, si dupa ce o murit femeia la omu aiesta, apoi o venit de acolo , al el.
Eu ; da erau intelesi dinainte?
R; nu stiu ca erau sa nu erau..da poi nucred.. copii astia o fost mari, cand o murit
masa..Tatso lui diana, ii ficior la Indrei, cu prima nevasta , ii bunic lor si fata ii p-an italia, are
doi copii,
nu cred c-o cunsoti
Eu; ba da, o fata mai mare si un frate mai mic, asa mai blondini
R, da, si umbalu ei cu motocigleta cand viu aicea...fata -i mare.. ca -i ca tine de mare..acolo
stau..deaicea din sat ii tatas-o lor, de aicea din sat. In sus, in sus, in sat este o casa verde
facuta..ca de padurari, (povesti despre casa aia, despre loculala, stie o gramada de detalii
despre nepotii oamenilor)
R: noi a stat ca prieteni, mai vinea la mine..io habar n-avem ca mere la alta ,sau vinea la
mine.Nu eram gelosa, sa zic ase..inainte tati baietii mereu in fiecare sara la cate o fata, se
duceu doi trei, iara vineu, in alta sara, vineu unu sau doi, in alta data stangem lompo sa nu
vie, atunci nu era curent, cu lopo? Si trebuie sa aisa afara fata dupa ei, sa-i petrec..pai iesem
afara pă tarnat, sau unde stam, povestemsi vineam inapoi in casa.El mere in drumul lui..
Eu: dar nu vineau numa baietii la care dumneata le erai draga?
R; poate mereu la alta in sara aia, daca aveau vreme, si nu era culcata, si vedeu lumina, sa
bagau.. amu ies si se intalnesc pe drum, la coperativa..amu nu mai vin acasa,
E: dar lasua atunci parintii fetele sa iasa sara pe drum?
R: nu umblau ase ca amu..nu umblau ase ( povesti despre batranete, despre cum se teme
sa
stea singura , noaptea)
 174

Eram multe noi fete, nu ca amu, si fete si baieti, erau..si merem acolo si ne strangem, tăte la
sura , la porta, si stateam una langa alta, si apoi ei vineu si ne chemau la joc, ca jucau asa in
ograda , in curte sefacea jocul acolo,sau in casa, la Sociu, daca sti..o casa micuta, josa, sia
colo era..si la mihai. Vsiavis de coperativa,,Eu decate ori,,jucam un joc doua si ma ducem
acasa, da..nu mai stau..
E; nu iti placea sa joci?
R; imi placea ..da.. dpoi dupa ce sa stau aici, era praf, uda ..strope pe jos cu galeata cu apa,
sapoi se lega de pantofi..n-o zic, nu stau ca ma duc, (rade si repeta)
E: si cam cat dura jocul asta?
R; cam juma de ora( cred ca defapt se refera la un joc, si intr-o seara erau mai multe)
Nu pana seara, cand se insera, se imprastie, alta datacand se facea la sarbatori bal, se
facea
bal, in scola asta veche, care s-o stricat. Acolo se ai facea bal, da la sarbatori..
E, sti cam cand s-au terminat jocurile astea la sura?
R cat o tinut tineretiim tăt o fost.. ca dupa s-o tăt imprastiet si n-o mai avut cine -l face.. dupa
s-o facut in caminul astalalt,,da era cand dura pana sara tîrziu.. da ea la camin. Nu in curti la
aomeni, nu era curent,,apoi la intuneric.. vezi caera lopa , lopas..
Si vai mol era pe drum..un mol..si unde sa umbli..stat stateai acasa ..staateam in casa.decat
inmolul ala..si nu se vede..mai avem cate o lanterna..

10 Interviu Silvia 80
Silvia 80 ani, ,vaduva, pensionara, locuieste singura.Se tine bine la anii ei.I-am luat

interviul intr-o zi de duminica, probabil isi facuse rozarul ,cu inca o femeie pe care o stiu de la
biserica.Cand am intrat se uitau la stiri.
S: in fiecare Duminca era joc, ..
D: dar dumneata cand te-ai nascut?
S:in 40.. no , in fiecare Duminica tineretu să ducea in sat, la joc dupa ce iesea de la biserica,
se ducea si la biserica atunci. Nu ca acuma.Si acuma să duc tineretu, da.. no.. si acolo, era
...satu mare.Si in sat era turma de porci.iesea cineca cu porcii. Si cand, daca nu eram acasa
cand vineu porcii, era vai de capu nostru.Ne sfade , ne bateu..ne critica parintii.Apoi cand
eram pe acolo pan dambutu aiesta ni, ca avem coda cu petea in coda, impletite..De acoloea
incepem a-mi dezlega peteaua, surtul, ma dezbumbam tăt.Cand ma ducem acasa repede să
tipam hainele de pe noi , sa ne schimbam, era de lucru,Avem jite, avem porci. Si sa sim
acolo
prezenti
E: jocurile unde le-ai cam prins duminica.
 175

S: jocurile sa faceu in curte, nu era camin atuncia.. era..aicea in drept de copoativa, in

gradina
aia mare era o casa ( la solomon, mihai) acolo unde ii.. langa darleaocu, in fata era o casa
batrana acolo, acolo să facea..era doi batrani acolo..La sociiu să zicea. Sa mai faceu si in
alte
curti. Unde hotarau baietii. Ca erau baieti care hotarau jocu.
E: si cam cat dura jocu? Dura pana la 12 sara?
S:sara? Amu pote ca mai erau si deala care stateu.Da jocurile se dyceu cu tătu ( de tot) apoi
pe unde stateu, nu stiu
E: deci tine pînă să insăara?
S: pana să insăra, bineinteles. Si la uspețe (nunti)cand era.Tineretu mere la nunta.Dupa ce
iesea de la cununie, de la biserica pana la amiaza, ce gatau batranii cu ce aveau, dupa
intrau
batranii si tinerii erau acasa .
E: la joc juca oricne cu oricine, sau juca doar pe care ii era draga?
S: amu sigur ca aveu..care aveu pretini,fete ...sunt care aveau..dragut, ca ase se zcea
atunci.Si
uări nu juca el, baiatul, si facea oc cu altii,Nu lasa sa nu joace pe fata.Ca le placea jocul.DA
putini..mai rar care baieti nu stiu sa joace. Badet-o vasilaca n-o stiut juca, da io pantru aia tăt
jucam No si ase o fost vremurile atunci
E: si conta pentru fete, daca baiatul stie sa joace?
S: bineninteles ca conta.DA daca o chema.o invita la joc..si daca nu stie bine juca, sse
ducea,
nu-l refuza.Trebuie să să duca.ca no..respect..
E: Si dumneata atunci, cum de te-ai maritat cu badea vasile , daca nu prea stie sa joace?
S: cu badet-o vasilica. Noi am fost niste oameni mai de mijloc, n-am fost nici saraci saraci
atre.Da nici bogati
E: la cati ani te-ai maritat?
S: la 17..nu 116 , ca inca n-am inplinit 17..si badet-o avea, cum are si amu pamant pe hotar
acolo mult.Il foloseste Hocdar, aiesta cu oile.Tăt ii a lor.Si a noti parinti , era in puetre tata, si
mama era. Si se duce ..le dadea..amu ase s-o impretinit..ca lua pmant in parte de la...
E: asta era inainte de colectiv?
S: inainte, sigur ca da, ..si apoi ei nu isi puteu lucra pamanturile, ca aveau pamant bun,
mult,si-o ramas doi baiti fara parinti., ca le-o murit parintii de tineri, si o ramas o sora de
lor.care n-o fost bine..cam un pic de handicap o avut , si no..ase o fost.S-o impartit
pamanturile dupa ce o venit la noi, apoi si-o impartit fiecare pamantul.Si lucrand acolo, s-o
 176

intăles ei(parintii si viitorul ginere) Niici io n-as fi vrut.Ca daca o fost mai..un pic..cu cinci ani
o fost mai mare ca mine.Da daca n-o jucat, n-o fost așă iestet, ca o fost mai retras ca o fost
fara pairinti, ?Mi-o placut de aiestea care zbora.No pai ase ne-am impretinit, si cand o venit
să
ma teme( cehme) de mireasa,O venit c=o batista si cu aia batista ne-o trimăs parintii..o fost
invoiti bineinteles ca o fost intălesi.Si m-o lamurit si pă mine ca asi bine, ca si așă.M -am
lamurit. Si els-o purtat frumos, o fost foarte cum sa cade si de omenie si m-o respectat. Si ne
am dus la popa sa ne facem credinta. Ase să ducea. Merem numa noi la dfat. Ne am dus la
popa amandoi iara .I-am dat bastista. El mi-o dat una , eu i-am dat alta. Popa ne -o scris
acolo,
si dupa ce ne-o registrat ca am fost cununati am facut credinta.Apoi ne-o anuntat la biserica
doua tri duminici. Tri duminici ne-o strigat la biserica ca cutare să uneste cu cutare, si asta o
fost ..
E; cand vineu sa ceara vineu singuri?
S,: singur, el o avut..sisi cu ei o fost un drate de alui tatas-o. Batran si mai bogat..nu o fost
multumiti ca io am fost mai saraca. Ca s-o bagat in neam mai no..O venit si cand am facut
nunta, dupa ce ne-am cunoscut, am facut nunta..si..
E: si cam dupa cat tip a0ti facut nunta?
S: cam de vreo doua luni? Ase imediat, n-am stat..nu ca amu..ca amu stau pana să
cunsoc..si
dupa nu sa mai cunsoc..si matusa aia alui, careo fost..unchesus-o o fost frate cu tatas-o,
matusa o fost si ea sora cu mamasa, si o venit cand am facut nunta, un pic de nunta intr-o
camera. Am scos tat intr-o acemra cat am avut. Si ne-am invitat neaurile care o venit, si cand
am venit e la biserica, ne-am dus la cununie. Si era, daca ai mai vazut la..amu de u timp nu
se
mai fac nunti la scoala, sa ieie nora cand vin.. si apoi o iesit u o fata de masa pă mana si
apoi
o chiuit acolo , mi-o chiuit ea , cate o stiut ea si cate n-o stiut.O iarna ..de si a doua zi luni,
mam dus bolnava..am facut aprindere de plamane..imbracata in mireasa cu haine cum am
fost..da nu cu haine grose.. o fost fgrig
E: si inainte sa te ceara dumnealui, te-o mai cerut si altii?
S:nu.. pai da am fost tanara.. nici a mnei parinti nu s-o gandit ca sa ne ..da am avut baieti
care
vineu. Si cand eramm.. pana nu o venit de ne o anuntat ca..( vrea sa o ia de nevasta viitorul
sot) vineu la noi.ca ase mereu baietii sara. Doi tri cati erau, cat ne jucau duminica, eram
prieteni. Si ii conducem pana afara, si sanatate
E: dar nu erau numa baiati la care le erai daraga?
 177

S, nu , nu care palcea, mai stateai cu ei, care nu, sara buna, sa-l conduci.... se duceau ca le
palcea sa marga..ieseu cand ieseu,cate doi tri, si care vroia sa steie cu mine, mai ramane
mai
inapoie. Cu ala mai statem doua tri minute, cinci. Minute ..
E, in casa asta ai veit dumneaa de nora, sau aici te-ai nascut?
S: aici? Cum aici.. era Paul de 2 , 3 ani nascut, cand am facut casa, cam de vreo saizeci de
ani facuta, si eu am 80. Acolo. Unde sta iasca, peste vale, aia o fost casa nostra/..cat am fost
acolo taanara , un putere
E; si se casataoreu fete sarace, cu baiati mai bogati?
S: se mai casatoreu, care faceu legatura, mai ales parintii.
E; dapoi parintii vroiau sa isi deie fata si ei eau bogati, dupa unu sarac?
S: le dadeau, pentru ca n-aveu pamat,si erau saraci, si pana la un timp care traiau ase , vai
de
capul lor.Nu se desparteu ca acuma,Cat de dragi is, se iau in dragoste, mintenat ( imediat)
se
despart.Atunci rabdau, suportau tăte greutatile a familiiei, copiii.. vineu..era cand am fost io
casatorita , mai putîni care aveau 2, 3 copii, tăt de la patruin sus. Noi am avut patru copii, altii
de la patru cinci in sus. Apoie dupa ce s-o facut colectivul, mai inapoie, apoi le-o fost dat la
femeile astea care aveau cate 5 copii, le dadea ceva, nustiu ce..ajutor, ca un fel de
alocatie.Da
aocatie numa cine lucra avea alocatie.Era omu asta, ca amu dupa ce ne-am casatorit si s-o
facut colectivul , tăte s-o imprastiet, S-o dus la mina, la petrosani.Apoi de acolo mereu si
vinem , vinem pă la sfat, trebuie sa ma rog de domnii astia de pe la sfat sa ne faca drepturi ..
sa ne deie alocatiepentru copii.Si amu ne cere sa neeliberam de pamant, sa ne avem nici u
fel
de poztie noi, si asa am ajuns si-am facut si ase ne-o trecut viata
E, si dupa colectiv, s=o mai schimat ceva , la cum sa casatoreu fetele cu baietii?
S; dupa colectiv tăt ase s-o tinut un timp bugat.. dara colectivul de cati ani ii.. ii de mult ii de
30 de ani.. ii demult?
E; nu-i facut din 60 colectivul?
S: in 60 si.. nu nu.. ca s-o facut mai repede, ca amu oasta s-o dus in 39 la mina ( probabiș 49
a
vrut sa zica, si era tovarasie ) si o fost facut colectivul
O fost greutati dupa ce s-o stricat colectivul, o trebuit sa venim acasa.. ca noi as ane-am
inteles cu parintii sa vinim sa- i ingrijim, Si nu era.pe vremurile alea de unde sa cumperi
farina, nu era ..cand era colectiv, n-aveu oamenii bucate sa faca ..mai rara care avea. Sa
duca
 178

la mora, sa faca farina. Fcaea malai,,malai manca, ca malai sămana , si trebuie sa-l
manance si
trimitem de acolo, ca avem de la un timp , apoi neo data colo cartele ( de alimnete)
E; da cat timp ai stat la mina?
S: 23 de ani o stat acolo, io n-am stat tat timpul. Vara vinem, ca aveu parintii gredina, 30de
arii, daca era ,,30 de ariide gradina..de la un tmp o imbatranit si dumnealor. O fost bolnavi,
aveau o pensie de boala, leo dat colectivul, ca daca nu putei afce normae, n-avei nici un
salar.Si aveau pensie mica, si trebuie sa viu sa le fac cat de cat, sa le lese macar gredina, ca
nici gradina nu le-o lasa.Si vara vinem aiciea si iarna merem acolo. Ba vinea..ca atuncia
era..nu ca acuma sa meri cu banii sa vie tranctoru cu lemne sa ti-l bage in ograda..trebuie sa
faci gamazi inpadure, rare , faceu rarituri in padure , facea..vinea si afce doua tri gramazi
acolo omu aiesta.Concediu ase si l-o petrecut,Nu s-o dus o data in 23 de ani, nu s-o dus o
data
intr-un conced( iu) sa se recreze , ca oamanii care aveau nevoie. SI apoi vine, ca avea
anmale
si vinea vara la cosît , la fan, aiciea isi petrecea concedul si io mai mult, tăta vara, numa
cand
incepe scola merem acolo.In vacanta tătă vara statem aici.
E; multe femei s au tat fost duse..
S: erau, si apoi s-o dus la Petrosani , o facut inainte de a se face colectivul , poate cu vreun
an
fudatie.ca trebuie sa faca daca vroie sa obtineme gradina asta. Sa facem o fundatie. Am
facut
beciul ala, care i prima data. Ca sa obtinem gradina, a alatfel ne-o lua colectivul si o adadea
la
colectivistii aiestea,oamani saraci, care nu o avut nici pamant bagat in colectiv, si le dadea
gredini, care cerea, ca sa aiba acolo. Noua nu ne-o dat aprte de gradina colectivul, ca asta
am
avut-o de la aprintii lui, noua ( colecivul) asta ne-o lasat-o
E:deci la aia care erau saraci inainte de coletiv, le ddea pamant de gradina sa iba?
S;numa gradina, si in rest mere la norme..si ae o fost vremurile
E si cand cereu fetele in casatorie, se cere zestre?
S: pai le dadea zestre daca aveau pamant, sigur ca da.
E: si baiteii, sau nemaurile, pretindeu de la nora?
S: pai pretindeu care aveau , da ei sa intelegeu as eno, bucata..am acolo..Mama tata. O avut
un
pamant, de la mine no pretins pamant.Ca el o avut . si o venit la noi.de ginere. Nu m-am dus
 179

io. Si nu o avut pamant, si el o venit , ca o intrat in familia nosta ca si cand o fost copilu nost (
nostru) si ..da ase sa dadea pamant. Se imparte.. cati frato avea, mai ales la baieti le dadea
de
pă langa sat, care-i mai bun, la fete cand le marita le da de păn alta parte , pamantruile, mai
departe..
E; si dupa colectiv? Ce s-o maidat?
S: dupa coelctiv? Noi am venit in..oare o fost stricat colectivul in 82?
No atuncia am venit acasa, si atunci s-o facut, dupa colectiv, so-o facut un fel de socitia, nu
stiu cum s-o mai zis la treburile alea.Dupa asociatia aia s-o dat pamant ,la care o putu sa
lucre,
dupa persoana
E: dar ca zestre , dupa coleciv, ce lemai dadea? Sa maritau fara nimic?
S: da bnintales ca sa maritau fara nimnica. Da atunicia de unde sa le dai? Ca avei si mama
si
tata si baiatu, numa aia gredina.Nuaveau pamant deloc, numa ca sa duceu la norme, sa
duceu
cu gramada/ Fetele baitii , la săcerat la capalit, in grup acolo, pă camp. Era un brigadier care
nota pă fiecare cum si cat o fost, atata arii s-o faut. S-oimpartiat păfiecare ariile cati o fost in
grup, si ase s-o lucrat
E: si bricadierii astia erau oameni din batin? Si astia de pe la cap?
S:dara oamani de aiestia din sat fost, nu mai stiu care o fost deaiestia si care erau angajati si
p-ain alte parti. Nu stiu daca iti auci aminte de marea lui verdele o avut.. ala o fost lucrat, o
avut un pic de scola, si o luacrat in cap ca nu stiu ce. Bdea gheroghe sau tata lui marea?
S: gheorghe, si mai o fost de aiesta care s-o priceput acolo
E; si se bagau des parintii in casatoriile tinerilot,
S: care vroie s amarita care nu, nu Trebuie sa asculti de parinti, erai obligat sa asculti de
parinti, chiar daca nu iti placea. Pana cu timpul ..sa mai..care era uăm, care nu era.. nu putei
safaci..
E: si pentru ce-i obligau pairntii sa se castaoreasca?
S:pai sa inmulta.. si care nu iti place.Ca era si cantece facute, de cantareti, cum sa maritau
fetele, ca mama m-ai dat care nu mi-o palcut., si ca o dat-o inn alte sate
E: si se casatoreau, asa in alte sate?
S: sa duceu,,sînt...o fost si pa sate care s=o maritat.Pa la top mai multe, de acolo o venit
aicea
fete. Era mai demulr..o fost parintii nosti. O fost o femeie de la top, , barbatul i-o fost gazda, a
 180

lui mortea si oa dus-o de la top. O avut o gramada de pamat pana nu s-o facut
colectivul.Apoi
avea, el avea cai si deaia de care imblate.. era inainte, fiecare om care avea o tîră (un pic)
de
pamant, isi sămăna grau, apoi facea, si semana graul si-l sămanacu fetile, apoi facea snopi,
clar de grau pe hotar, dupa aia il aduce, cu acrele, ca cu carele să lucra, nu erau tractore
atuncia.Si facea stoc, si cu caii il imblateu. Si de acolo fiecare isi lua partea lui, si cota lui ala
ce avea ...( chetsia de imblatit) nici nu -mi pre aduv iaminte, cadaca tăt am fost la Perosani,
23
de ani..multe s-o intamplat atuncia
Eeu: nasteu fetele inainte să se marite?
S: mai rarm da s-o mai intamplat care o mai..ca tineretu -i tineret oricand o fost..o mai gresit
sio facut, si o mai ramas si cu copiii nemaritate bugati.
E: conta sa fie fete mari cand să maritau
S: conta binteles
E: si daca nu erau fete mari? Le alunga barbatul inapoi la parinti?
S: nu, se impacau, să iertau
( apoi despre cum lumea ii rea, si cum daca stam acasa noi nu ne rugam sa fim cu D, cum
copiii nu asculta. Despre ce fac eu cu ce=a povestit ea, despre cum s-au inchis scolile, cum
poate fi virusul asta afecteaza batranii, despre ai mei, daca mai tinem animale, despre
nistecaini care i-am gasit astavara. Despre cum inainte se faceau sperietori , si puse la margi
de sat sa sperie bolile, si cum n erau medicamente ramaneu bolnavi, In sat au fost care
aveau
picioare strambe, sau spate,sau nu putea vorbi :li se intmapla asta pentru a erau pusi de mici
lamunci grele? , cum se raspandeste virisul. , de cum stau tinerii golanii dintr-o tara. Despre
cineva de aici care credea ca are coronavirus. Despre nepoatasa care lucreaza in anglia.)

11 Interviu Cristiana, 26
26 de ani, lucreaza la magazinul Altex din Dej, paralel, face postliceala de asistente
medicale.Este in ultimul an. Am stat la ea, si a vorbit cu mine in timp ce ma pensa. Sta in
chirie, intr-un apartament pe care il imparte cu o alta fata. Anterior baiatului despre care imi
povesteste, nu a mai avut decat in urma cu 3 , 4 ani o relatie , dar in acest timp, mai vorbise
si iesise cu diferiti baieti, fara sa fie ceva serios.
Eu: nu mi-ai spus niciodata cum l-ai cunoscut pe S
C: l-am cunoscut pe facebook, el mi-a dat cerere, nu stiu ce, si l am acceptat sti? Ca aveam
inainte chestia aia, voiam s avad mentalitatea baietilor sau barbatilor din ziua de astazi.
 181

( intr-o discutie anterioara, ea se cam indoia de fidelitatea lui, si isi pune o pritena sa -i scrie
lui, el necunoscand-o, in momentul in care ea spune adevarul, si il intreaba dece scrie
fetelor , el are acelasi raspus care mi-l da si mie, el are 28- 29)
Si am zis hmm? Bine, hai sa povestesc
E: dar ati avut ceva priten comun, sau ceva?
C: la fb? Da , un fost prieten de al meu, dar nu cred ca il stie , si nici n-am adus vorba..ca am
zis ca e inutil sti? ( se uita sa vada daca i-a mai scris ceva, o intreba ce face) no si.. am zis
ca hai sa raspund, vedem mentalitati de oameni si nu stiu ce, asam-am gandit eu initial ca
totdeuna cand raspund, tot asa fac, s avad ce-i duce capu pe barbati, sti? Si.. prin
octombrie..
E: asa de demult a-ti vorbit?
C: da, io am uitat de el, ca mi-o spsu prin octombrie, un din ala, un salut. I-am pus inapoi, m-
a intrebat ce fac, i-am spus ca bine,
E: el primul?
C: da
E: si nu ti-a si dat ceva like-uri sau ceva?
C: nu cred ca mi-o dat like-uri la poze.. si am ma rog, mi-a zis ce fac, eu cred ca am vazut,
da am uitat ,sigur am uitat..si,dupa mi-a mai scris iarasi prin iarna, cand am inceput iarasi sa
vorbim, cred ca decembrie, ei bine, intre timp sigur s-o fi intalnit cu altele
E: si dupa v-ati vazut?
C: da, ca el tot..am vorbit un pic, si am zis ceva de genul ca vroiam sa merg acasa , si nu
aveam cu ce, si mi-a zis ca daca vreau , ma duce el.Si , i-am zis ca nu, da -i pace, ceva de
genul..cum sa ma duc ca nu-l cunosc? Si sa ma duc cu un strain..domne feri.. cine stie ce-i
poate capul, ca nu-l stiam eu..
Si am mai vorbit nu stiu ce, si am apucat sa vorbim si de inaltime care la mine aparent ii
problema, daca nu-i nu stiu cat de inalt.. ca mi se pareca
E: astea erau inainte sa va vedeti?
C: da, ca gen l-am intrebat ca ce inaltime are ca nu pare foarte inalt, si ..imi zice ca are 164,
165,zi zic ioi, si la care l zice tu cat ai, io 1,56 dar de obicei port tocuri si am un pic mai mult,
si mi zice ceva de genul, ca suntem doi pitici si am vrut sa zic, taci bai ,ca tu etsi da am zis
ca hai sa fiu simtita , si apoi tot a insistat ca ai vrea sa ne cunoastem si din astea sti? I -am
zis ca eu is un pic ocupata, ca nu am timp, o zis ca i ok, ca ma intelege, si zice ca ma admira
ca fac doua chestii in acelasi timp , ca asta-i o chestie de apreciat, ca -i foarte greu in ziua de
astazi, si no..daca nu te ajutaparintii, ii si mai complicat, si apoi , i-am povestit nu stiu ce,
cum am ales sa merg la asistente. De ce am ales asta, asa..si el o zis ca-i interesant, da nu
cred ca are el habar de asta, zic eu..ca nu si dupa ne -am intalnit..Bine..am mers acasa de
Craciun , el mi-o tot scris..si mi a fost ciudat ca are si copil( are un baiteel de vreo 5 sau 6
ani, de care are grija el singur, dupa ce mama copilului l-a parasit) ca no.. cand ii asaa faza
ca cineva are copil, clar ca din moment ce -l iei pe el, il iei si pe copil, ca nu poti sa pui cum
ar veni, copilul in strada ,sti?s i atuncia eu aveam un pic ( l-a lasat cu seen ca vorbea cu
mine) si dupa aia, prima data ne-am vazut , ca atuncia avem io examenul..sti? cu condusul,
undeva in ianurie, si el a zis , hai ca te las sa ocnduci, ca oricum ai nevoie
E: deci asta inseamna ca afost atunci..cand mi-ai si zis de el, nu?
C: da , in ianuarie ne-am vazut prima data, ma rog, noi am vrobit de nus tiu cand, da ne-am
intalnit numa in ianurie, undeva la inceput. Asa , sanu..cred ca mai devreme..ca am avut
 182

examanul in 3, si atuncia la sfarsit de decembrie..asa si..am vazut, am vazut ca tot imi

zambeste gen asa, ca wow ce mult ii plac,Mi am dat sama, sti, atuncia.Eram ..indecisa
oricum, cand l-am vazut ce mic ii, si eu ce rea is,atuncia a venit si cu copilul, ca n-are no, ce
sa faca, si mi-a zis gen , ca-i pare rau, si ca sa-l inteleg.Si acuma no, am zis ca inteleg, ca
nu-i acuma... stii, nu-i usor, asa . si cand am vazut copilasu, ma gandeam doamne ce copl
cuminte si educat are.Asa ii foarte respectuos , sti?
E: dar mama lui, sau parintii lui?
C: a lui S? Pai mamasa o zis ca o lucrat femeie de serviciu la ceva fabrica, la ford,nu ford.
Ma rog aveau astia ceva filiala aiciea , nu mai stiu exact cum i zice, si taicas-o o murit cand
el avea 7 ani, si o zis ca nu l-o prea afectat pt ca no, nu isi aminteste de taicas-o, sti? Si
mama lui nu s-o mai casatorit. Si ma gandeam..are o copilarie trista omul asta, pai no. Cum
taicas-o avea proleme cu bautura, co o zis ca consuma foarte foarte mult alcool..ei aveau un
aparatament pe Deal, a lor, da taicasa a consumat foarte mult alcool, si ..no s-o tat bagat la
din astea cu jocurile de noroc, si o pierdut foarte mult bani, si aveau foarte multe datorii , de
care mamasa nu stia decand cand el a murit?
E: a aflat de ele , dupa ce el a murit?
C: atunci a aflat de datorii, si le-a luat banca apartamentul si o ramas mamasa cu trei copii
sau patru? Are..da, are 3baieti si o fata..o ramas cu patru copii asa pe drum, n-o avut unde
sa mearga , ca aprca ea nu-i de aici, si atuncia s-o dus in chirie, avea doua locuri de munca.
Si a zs ca asa s-au descurcat
E: saracii
C da, foarte greu, no si zis ca fratii lui erau un pic mai mari, ( despre ei)atunci se explica
no..ca nu-i iesit asa in lume, no acuma incerc si eu s ainteleg partea asta, si sa vad
simplitatea la oameni, ca eu is asa ..si ca o chestie de imagine, intelegi? Intr-un fel, zici ca
imi strica mie imaginea..Cred ca creierul meu gandeste un pic asa, si stiu ca nu-i bine,,ca
trebuie sa vezi ceea ce -iel
E: of , nici nu-i urat
C: nu-i urat, da-i mic, nu stie el cum sa se imbrace si asa, ca sa-l avantajeze, da asa nu-
i,,sti? Cum ellucreaza acolo la fabrica aia de mobila, si mai face mobila si el acaasa, atuncia
de obicei el ii imbracat un pic sport..Adica eu nu is cu sportul, eram cand eram in liceu,
acuma is , sti? Un pic mai eleganta ( la fel isi punea problema si o respondenta de a mea,
zuza.Si ea simtea caunul din iubitii ei se imbraca urat, comparativ cu ea, care in opinia ei,
avea un simt aparte pentru cum sa te imbraci)
Si de asta mi separe ca is un pic naspa, ca ma uit si laimagine, si nu-i ok , faza asta
E: defapt, cred casi baietiise uita la imagine
C: clar, l-am intrebat la un moment dat ca, daca nu eram asa frumusica , mai vorbea cu
mine? Si a zis nu, si am fost wtf man,
E; daca nu erai frumusica, nu iti scria deloc
C: nu-mi scria, da pe de o parte, ii foarte foarte respectuos, Imi respecta orice decizie, asta
mi se pare ca el are o stima de sina foarte scazuta ca persoana, si atunci mi s epare ca
accepta foarte multe din partea mea.
E: sau pentru ca e plece, vrea saiti faca pe plac? Sigur daca i-as zice eu ceva, nu ar face
C: e nu,pe dracu..se gandeste.. no ma enerveaza stima de sine, gandeste-te ca daca ti-am
povestit intr-o seara. Da ti-am zis, era naspa afara si el nu o vrut sama lase sa vin pe jos, si
el sa vina repede cuu masina sa ma duca acasa, si ăă eu n-am mai vazut, num-am mai uitat
 183

la telefon, ca l-am bagat in buzunar si nu am vazut mesajul ca el o ajuns la Arta , si

amplecat, si no cand am ajuns acasa , am vazut mesajul, si no, mi-am cerut scuze, apoi
cand ne-am vazut a doua zi, i-am zis ca faptul ca toata ziua umbla dupa fundul meu , as ai-
am zis, rade, nu-mi lasa mie timp sa vad daca vreau sa il caut, daca mi dor de el,daca prostii
de astea, sti? Si el nu mi-a zis atuncia ca s-a enervat, da mi-o zis dupa, sti?( ii era greu sa o
sune, ca ea sa auda telefonul, si sa se uite la mesaje) ca el se gandea sa – mie fie mie bine
si eu nu apreciez ca el o venit dupa mine, ca el vroia sa nu vin eu prin ploie, sa ma ude si sa
racesc,No
E; da,dat cumva asta ii o chetsie draguta ce o poate face, si tu simti ca umbla dupa tine prea
mult
C: nu ca nu-i , da nu stiu, mi se pare ca toata ziua ii dupa mine, sti? Ma enerva
E: dar ,cum ati ajuns sa vorbiti din nou ca stiu ca ai vrut sa puneti punct
C: aa, dupa faza aia ca s-o enervat pe mine,de atuncia eu m -am enervat ca tot timpul ii
dupa mine, si nu-mi lasa timp nici sa respir,,Oricum ne vedeam putin, avea dreptate, ca ne
vedem foarte putin, a atuncia a fost cu examenele.. si no , ne -am vazut o data in saptamana
aia, si el a vrut sa ne vedem si sambata si duminica, dar eu am lucrat full . si el voia sa vina
dupa mine la lucru.Si m-am enervat, ca doar nu intelege ca eu isobosita si vreau sa dorm.
Am lucrat toata ziua, duminca ara eam toata ziua.Dupa aia, mi-a zis el faza aiaca , bine ca
mai bine punem punct, si am zis wrf, adica,am raas un pic socata , ca mi-o zis el s apunem
punct, Ca eu ii zic lui ca -i neserios, da defapt eu is aia neserioasa, si ma gandeam in
gandul meu, ca cred ca are dreptate., si era si de cursuri, nu vroiam sa renunt eu doar ca sa
ma intalnesc cu S ( nota mea, ca si cand cine ar fi el, sa fac asta) si mai era o faza care m-o
enervat, un fel de santaj emotional gen, „ bine ca -i mai importanta scoala decat mine, ca du
te la curusuri, lasa,, si i-am zis atunci, pe mine sa nu ma mai ia cu din alea. Cu nu
functioneaza, isi pierde timpul gen.A zis ca lui nu i se pare santaj, ca el mi-a zis ce crede, si
m-am enervat
E; ii un pic aiurea..da si eu uneori ii mai zicm du-te la sorata, mergi dupa aia , ca ei is mai
importanti ca mine,( ras)
C: da ceva de genul..no si, dupa aia, n-o mai facut faza din astea, sti? Cu santaj, ca ma
enervez foarte repede si imi dau seama ceface, si nu vrea sa recunoasca, cred ca de asta m
-am enervat mai tare, ca nu vrea sa recunoasca. Sti? Si no bine. Intr-un fel ofost si vina mea,
ca vezi domne, nu l-am bagat in seama, sti? Si , si cand il bagam in seama, el repede
venea,sti? Ca i ziceam ca am timp, o ora, o ora jumate, repede venea, isi las atot balta, si
vinea sa ma vada.intelegi?si apooi, ma si enerva un pic, ca am un pic de timp liber , ii zic si
el vrea sa mi-l ocupe, am enerva ca nu puteam sa respir, io pe moment, da am gresit acolo,
ca si el ii om, si si lui i se face dor. Si asa mai departe, nu numa eu toata ziua buna ziua cu
ale mele,Si no el,mi-o zis inca o faza care nu mi-o convenit.Mi o zis ceva de genu, ca cand
vrei ceva trebe sa faci si sacrificii, adica no, sa mai renunt la curusuri si nu stiu ce, sa -mi fac
si timp de el daca vreau.Si m am enervat un pic, am zis lasa, daca mai face , atunci ii pun
pofta in cui, sa -i pun punct, ca ma enerveaza.
Dupa aia, ne-am intalnit atunci joia, si i-am zis ca vreau sa ma lase in pace. Sa mi dau
seama ce si cum,o saptamana s anu -mi mai scrie.Si dupa a venit, in nu stiu ce seara, dupa
ce a venit de la lucru, ca vrea sa ma aduca acasa, ca eram iarasi foarte rau, si am zis bine,
hai du-ma acasa.Si atunci in ziau aia, cand nu stiu ce mi-o venit sa beau trei cafele, si defapt
cred ca tot joa a fost, ca noi ne -am vazut dimineata, si asta a fst joi seara, si ăă ma enervat
foarte tare ca el vroia sa o facem,, si imi era rau( repeta, pronuntand pe silabe) pe el nu-l
interesa de nimica. Si ma tot pipaie, si nu stiu ce , si i-am dat o palma peste pipet, sa se
potoleasca dracu, ca il scot din masina, si no, am zis ca hai sa ne uitam la Cri, daca is tot
asa, si stau, si a zis el bine.dupa un timp, imi zice ceva de genul, ca bine, ca daca nu vrei sa
facem nimic, ai sa mergem acasa. Ma gandeam.. mătii, cum spune asa ceva..asta cred ca
 184

o fost cea mai napa faza, cea mai naspa. Si pă drum iarasi o inceput cu faza din aia..acuma
cand imi amintesc , iarasi imi vine sa nu mai vorbesc cu el, Dumnezo cu el si pa. Cand
pornim de acolo, si dupa ce mi-o zis faza aia, nu l-am bagatin seama, dupa ce i-am dat una,
daca mai vorbeam, cred ca il lua dracu, am tacut si mergem cativa metri cu masina, si dupa
zice el: ca da , asa-i , stomacul tau ii mai important decat mine. Sim-am enervat iara..cand i-
am dat una iara , ase o sunat.. cred ca peste piept.. da si io is nebuna ,as atare, si el a ras si
a zis , da ma lovesti din dragoste,
Si i-am zis ca etsi naspa la faza asta, am vrut sa-i zic ca i prost da nu am zis.. si el dupa aia,
a zis , nu ca , ca a zis in sensul ca ca da, ttrebuie sa fie stomacul meu mai important decat
el, nu
E: la fel suna oricum
C: asa-i? Si i-am zis nu, ca ai fost ironic, si ai fost naspa , si ma santajezi emotional, ca vezi
doamne, sa trec este durerea mea de stomac, ca mie mi rau si hai s ao facem, sti?
Si ma enerveaza intr-un fel, ca zici ca -i obsedat( de sex) de fiecare data camd ne vedem, ii
trebuie neaparat,Ma adica , daca te intalnesti cu o persoana, nu poti sa stai dracu, sa
vorbesti sa vezi ce face,, mie nu mi trebe tot timpul cand vrea el, sti? Si il mai lovesc, il mai
pisc, sa isi vada dracu de treaba, zici ca ii..atuncia cand ii momentul ala, ma rog, si eu arat
foarte bine.Si el asa zice ca nu se poate abtine, lasa-l naibii cu povestle astea cu tot..
E: asa – i , chiar nu se pot abtine
C: lasa-l ma , nu se pot abtine... el a zis ca ei is slabi, asa cu hormonii, asa a zisel, nu
credca stia cum sa se exprime. No si , atuncia i-am zis sa nu -mi mai scrie, sa astepte sa-i
scriu. Asa m -a enervat de tare, ca mi- a zis, hai sa mergem acasa daca nu vrei, ca si cand a
venit numa pentru ( sex) sti? Si asta i ziceam lui..in momentele alea zici ca-i posedat, nu mai
gandeste, sti? Si il lovesc si zici ca -i asa , drogat , vede numa ( sex 😊) si la un moment dat,
am mers la el, o data in weekend
E: te -ai dus la el?
C: da, o singura data am fost
E: si la mamasa?
C: nu, la el acasa, si eu vroiam s amerg sa ma uit la tv, daca tot are acolo tv ( ea nu are) nu
dintr-o data..i-am dat o palma atuncia, si i-am zis< ca ce faci?> < Ca vreau sa.. ca nu mai
pot, > sti?< Si am zis, da lasa-ma in pace omule, ca vreau sa ma uitla film>. Pai te uiti la film,
in timp ce fac , ce fac > imi zice mie, sti? Si il lovesc si il pisc si il imping. Si dupa aia imi zice
ceva de genul> acuma vrei sa te violez>si m-am ridicat, ca no, aprope eram dezbracata, si
cand i-am dat asapeste piept,
E: esti asa agresiva
C: mi se pare ca..imi violeaza, baierele mele, valorile mele, si nu mi place cand trece peste
ele, ca ma enerveaza foarte tare in sensul ca ma percepe numa ca un obiect, are nevoie
atunci de( sex) sidupa se potoleste
E: dece nu incearca si el sa te faca sa vrei?
C: pai tocmai ca incearca sa ma faca, daca il las, da eu nu vreau s ail las, ca daca vreau sa
fac ceva( altceva decat sex) vreau sa o fac, nu ca vi tu, si -mi faci mie,si tu ma tot provoci,
sti?daca adica mi se pare ca el vrand, imi impune si mie sa vreau
E: dar totusi tu vrei defapt
C: pai da , dar nu conteaza, daca nu vreau in momentul ala, vreau sail lase asa, cu mofturile
lui\
 185

E( rad) o s avezi ca asta o sa se mai termine la un momentdat, nu a fi mereu asa.. sa vrea

sa o faceti mereu
C nu pe dracu..i-am zis la un moment dat, ba tu o s avrei tot timpul... ma enervam ca ma
aducea la nivelul de obicet, sicand a zis atuncia, dar vrei sa te violez?
Si i-am zis ca bai, ai indrazi a faci asa ceva, sa trec peste asa..si a zis ca nu, si dipa a ras ca
prostl
E:in gluma
C: in gluma, da. si i-am zis ca asa-i trageam o palma de ar fi facut asa, de zbura pe geam,
nu ma interesa ca era casa lui, oricum cum is cu partea asta cu violurile..

E: dar asta s-a intamplat, dupa ce ai zis ca nu mai vreti sa vorbiti?

C: nu, ca inainte
E: si cum ati ajuns s avorbiti acuma iarasi
C: cred ca i-am scris din obisnuinta, ca eram obisnuita s avorbesc cu el, si parca imi era dor,
sa mi scrie asa diimineata, cand ma treazeam aveam deja de la el neata, cu pupici ,s ti? Si
parca imi era dor de faza aia, si acuma nu o mai face?
E: nu o mai face?
C: nu-mi mai scrie?
E: ca lasa sa vada daca -i scri tu?
C: da ( repeta)
E: si i-ai scris
C:ieri n-am avut..ca a trebuit sa vina cu astea, si nu am apucat sa -i scriu, si astazi, m-o
mauzat ca.nu stiu ce m ma rog a fost o chestie care mi-o amintit de el, si i-am zis ..i-am pus
ca rad si ca interesant ca ma lasa pe mine sa ( se uita in telefon) asteapta sa-iscriu eu. Si i-
am zis ca ma face intr-un fel sau altul sa-mi dau seama daca mi dor .. asta i-am scris eu.. si
el a zis ca ce faci, si ai iesit de lalucru, si pune din alea de ras, si mi-a raspus fix dupa cateva
secunde, si mi-a zis ca el ii acasa, face ceva mobila, m-a intrebat cum a fost lalucru, qasa si
dupa aiami0a zis ca nu ti-am scris , da m-am gandit azi la tine,
E: deci nuti-a scris pana acuma la trei?
C: nu mia scris pana acuma ce i-am scris eu, mi-am amintit de o chestie care mi se parea
amuzanta, si i-am zis , sti? Si i-am zis eu ca -i smcher, si a zis, ma gandeam... adica ca m-
am gandit latine, si ca ma gandeam ca nu mai vrei sa iti scriu, si atunci clar ca nu mi-o scris.
In sensul ca i-o venit sa-mi scrie, da u vrea sa mi scrie
E: asta a fost astazi?
C: da, a fost azi?
E: deci, doar oarecum de azi ati inceput sa vorbiti?
C: hmm,.. da , mi o adus ieri oginda, de luni.. ( era miercuri atunci) i-am scris eu cefaci, ca
eram obisnuita,,i-am scris ceva de genul ca, as vrea sanu-i mai scriu, da inca nu ma pot
abtine, ca is obsinuita ,
 186

--------------------------------------------------------------( a mers la bucatarie, ii povesteam de o

rpietena care aude conversatia dintre doi tipi.unul se plange de iubita lui profitoare. Si de
altele pe care le-a lasat pentru ca nu vroiau sa faca ceva cu el
C:nu stiu..adica, zic ca-i important, da nu vreau cand vrea el, si nu-i neaparat ca tu vrei mai
mult, da poate te-ai obsinuit sa vrei si tu.O data o zis o tipa, care era asa mai mult curvulita,
si a zis ca din moment ce incepi , iti tot trebe
E: da, dar toate fetele incep ,
C: nu stiu no, care i faza, vreau doar cand ma atata el, altfel nu am nimica, si cred ca si
mentalitatea la noi ii s anu fi singur si sa fi intr-o relatie, siasamai departe, si atuncia noi,
intrun fel sau altul, mi se pae ca acceptam, poate si frica asta de a nu ramane singura, ca ce
ziice lumea, ce nu stiu ce

E: dar tu, ai tot fost singura

C: da(lung)
E: si acuma, ce te facee sa nu mai vrei sa fi?
C: nu stiu, ca oricum.. ăă nu-i ca si cum vreau sa expun chestia asta( adica ca ea ii
impreuna cu el,desi ea zice ca nu au o relatie)
E: ca si cand n-ati fi intr-o relatie?
C: da , ceva de genul mi se pare ca ii. Io nici nu vreau sa renunt la el, da habar n-am de ce,
ca .. mi se pare ca vad in el stabilitate, sti? Stabilitate siguranta , chestiilea astea, dar el nu-i
asa si fun, ca -i foarte rezervat. Ca sazic asa, ca no, cum no fost in lume,. Ca nu stiu ce, nu
prea are el, sti? Sa glumeasca, ma rog, ma mai face sarad
E: poate nu-i felullui de a fi asa
C: si ii foarte linsitit, elnici asa glume , nu, sau sa faca misto, cand fac misto de el, de nu stiu
ce faza, bine, cu tenta din asta, mai no, mai kinki?( sexuala) si el repede, voi femele, numai
la sex va ganditi. Si eu ce mai, ca fac misto de tine? Ca mai este cand fac fac as amiso, si el
zica ca nu, ca voi femeile numa la aa va ganditi. Nu nunu, chiar nu, zic sti ca glumescc
No si, mi- a zis la un moment dat, ca eu nu voiam si el era destul..ca as arepede se punea ,
zic ca... ca -i trebe neaparat, si el ma tot provoca, si i-am zis ca nu vreau, sa ma lase in
pace, sti? Ca nu putem sa stam fara sa facem? Si asta m-o provocat..si i-am zis bine, ca
deja vroiam si eu, Da sa vezi, ca ma aduce in punctul ala cand nu mai conteaza ce simt eu,
si zici ok, sti? Ma simt un pic nspa, ca mi-o calcat pe bariere, si ca mi foarte ciuda..El are asa
o privire cand ii trebe, si cum respira, i-am zis ca mi-dau seama ca-i trebe numa dupa cum il
vad respirand ..ii zic ca n-o sa primesti, nu-mi pasa daca te superi sau ceva. Si cand face
fazele astea , ca nu-mi respeca, si ca nu vreau, si sa se opreasca, ca vreau doar sa ma tina
in brate. Nu poate..ma poate tine in brate dupa. Dupa ce se termina
( povesti despre asta)
Auncia ( cand a stat un weekned la ea) i-am gaditi, ii place cum gatesc, asta ii irelevant, i-am
zis,mi-o zis ceva de genul ca stiu ca vrei dupa ce mă tot..acolo, pai dupa ce-mi ai facutataea
si asa, si mai pipait, clar ca omul vrea..mama masii
E: dar astialalti cu care ai mai vorbit..nu te mai pipaiau si chestii?
C: ba da dar, nu stiu, ei s eopreau cand le ziceam saisi vada dracu de ale lor, sti?
E: da si el pare genul care s-ar opri
 187

C: nu.,inainte s ao afcem se oprea din atins daca -i spuneam.is ceva de genul, , ca ma trag
si il lovesc, ca mi s epare ca atunci ii asa de..de prins acolo..cand m-am enervat foarte tare
a fost atunci cand a zis ca stiu ca si tu vrei, hai so facem ca simt ca si tu vrei..hai s-o afcem
un pic
Si i-am zis ca un pic nu exista la el, crezi ca se abtinea el. O data toyt asa a zis ca asa as
vrea s-o bag in tine (😊), si as am am simtit de prost..
E; si cum a stat atunci, pana acuma fara fete?
C: ca o zis o mai fost cu vreo trei sau patru fete, relatii as amai scrute, si a vazut ca nu
merge, si nus-o mai complicat..si a fost cu una de 18 ani, si am zis doamne boy.. ce dracu ii
cu tine
E: erau virgine?
C: i-am zis la un momendat ca , pe alea nu le doare, ca pe mine inca ma doare
Si a zis el.nu ca-i ciudat cum inca te doare .
E: deci a mai avut fete virgine?
C:nu( repeta de cateva ori) pai daca.. ba l-am intrebat la un momnet dat si a zis ca eu is
prima, si ma rog, si chestia ii la el, ca gen se vede ca is doa a lui, din astea are el in minte
nu stiu ce filme
Da aacuma, cand ti-am zis fazele astea, sti care nu-s foarte dragute, imi vine si mai mult sa-l
las,
Mai tare ma enervez cand zice stiu ca vrei,no hai ca stiu ca vrei Imi impune, si atunci ma
enervez foarte tare, si il lovesc, efectiv il lovescDaca vorbesc cu el nu percepe, zicica asa-i
de obsedat, incat nu vede nimic decat (sex)) il lovesc si il imping, si is revine, si ii (fut )una si
dupa aia vine, imi pupa mainile, si incepe iarasi sa ma excite
E: dar dece nu incearca s afaca asta inainte?
C: face si inainte, no si ma enerveaza e mine, ca nu respecta
La un moment dat , sti ,am facut si dupa o putut- sa stea in pat linistit, si sa ma pupe pe
maini pe par, pe funte, peste tot unde apuca, si sa-mi povesteasca .Dupa(sex) nu are nimica
sti?
(imi povesteste cum se lauda el, ca a mers la o tipa cu prietenul lui, si a reusit sa o faca sa
aiba trei orgasme, si sa dureze aprope zece minute)
O venit atuncia la mine, i-am gaitit, si i-am zis clar, speli te rog farfuria , si i-am zis daca te
rog, mi-o speli pe ea mea, la care el da
E: rad, de cate ori crezi ca le-a mai spala?
C: de cate ori vine in coace
E.: da, dar si a ta?
C, da, nu mi pasa..si nu-s normali..i-am zis acuma, da ai vrea sa vorbesti cu altcineva
, ca no, daca io is asa cum
E: dar acuma cum sunteti?
C: nici cum
E: si inaite ati fost cumva.
 188

C: hmm, macar stia ac gen imi place de el, ca mi simpatic.Acuma cand i-am zis faza asta
,nu stie unde sa se situeze,
E. dar daca i scri,va pupati cand va vedeti?
C: ne-am pupat ca.. ma rog, eu n-am vrut sa -l pup cand ne-am vazut ieri, nu o vrut sa mi ia
bani oglinda,( pove despre oglinda) ii faza ca ii barbatul ala cu care iti faci o casa,Dar nu ma
vad acolo inca,sa ma marit si sa-mi fac o caza..da stiu, nu-i musai acuma sa iti faci ( desi mai
incolo spune ca s ar baga in banca s aisiia un aparatamnet) da tocmai , ca nu vreau
acuuma ,,el ii genul ala om serios, si prostii de-alea
E: aveti vreme
C: stiu, parca acuma as vrea sa cunosc mai mlta lume, sti/?
E: i-ai zis si lui asta?
C: nu, nu i-am zis, ca intr-un fel sau altul, ii faza asta ca ..aproape nici n-as vrea sa renunt la
el, ca poate ce o sa ( mai)intalnesc,nu-i ok, sti? Si asta asa.. si nu-mi place la el ca-i mic de
statura, are un pic de burtica, i gen R, si ii chestia aia... ca tu meriti ceva mai bun sti? Am
impresia ca o sa zica lumea faza asta.
E: dar iti pasa as amult ce zice lumea?
C: nu, dar stiu ca o sa ma afecteze, sti? Ca lore, ai putea mai mult...
( vb despre inaltime) si ii chestia cu imaginea, cand il vad asa mic, parca nu vad in el un
barbat, sti?, da dupa aia, Cand apar faptele, sti/? Se schimba lucrurile, ori joaca el al dracu
de bine, ori ii el foarte calm. Ieri de exemplu, cand ma astepta. Mi-a zis ceva de genul
inainte, ca.. sa vin acasa la tine cu oglinda, sau te astept si mergeem amandoi, dupa zice ca
mai bine ma duc acasa, ca dupa iara spui ca umblu dupa fundul tau
E: deci o vvenit de acasa pana la urma?
C: da, o venit de acasa cu suportul si apoi la mine la lucru sa ma ia, si o venit pe deal, si m-o
dus acasa. Is lucruri care le-as putea usporta, si lucruri care nu le-as putea
E: si ce nu ai pputea? Ca i scrut, ca are copil
C: da lung
E: astea nu prea are cum le schimba
C: stiu, si ma gandeam..felul lui de a fi, sa fie un pic mai cult? Sti chestia, ca no cum..inteleg
chestia asta ca a avut asa..si le-o fost rusine sa iasa in lume..atunci nu are cum sa fie asa..
si sa vorbeasca altfel, uneori este cand nu vorbeste nici bine, ma fabdes ca i-o fost rusine sa
iasa in lume si cu copil si singur, si asa mai departe
(povesti despre mama copilului , si relatiile ei extra conjugal. Si cum a ajuns sa aiba copilul)
Si el a zis ca era cu ea( cu mama copilului) ca era cea mai faina de acolo de unde staatea
ea , si toata lumea voia, si gen era a lui , sti? Era mandru. Ma gandeam ca o data iifaza
astta ca eu is faina , si desteapta si nu stiu, si ma are ca un trofeu,imi dau seama ca is si
draga, da cred ca afce orice sa aiba o femeia faina langa..si ma gandeam ca nu are cine stie
ce sentimene pentru mine, are pentru caarat bine, pentru ca is faina, ca is desteapta si ca
ma descruc, si atuncia, sa fie si chestia asta, sti?
E: mie imi pare ca mereu ei aleg fata, nu fata ii alege pe ei, deaia el defapt are fete faine, ai
vazut vreo fata care scrie ea baietilor?
C:mai is situtai in care am scris baiateilor,
 189

E: ai sris?
C: ihm
E: gen ce faci
C: ma aproba
E: si ii cunosteai?
C: nu( lung) numa asa s avd ce -i de capul lor, si dupa l0am lasat balta
E: pe facebook, dar fata in fata? Te -a bagat in seama cu vreunul?
C: fata in fata? Mai is asa cand ma bag in seama, cand vad pe cineva ca se da foarte
interesant si foarte( zice in batjocura)is curioasa sa vad ..hm..oare ce -i cu asta, sti? Cum ii
cu asta de la service, care ti-am zis ca -i nu stiu ce..cu cat stau mai multpă langa el, mai
mult mis epare mai neinteresant
E: ti-am zis( povesti de cat e patetic ii, print-un exemplu a ceea ce i-a zis la lucru, i s epare
ca S i afecteaza imaginea, si ca pentru ca are mai multe scoli postliceale, a ajutat -o sa vada
lucruri mai de ansamblu, legat de sentimentele pentru el- apoi povesti despre pozitii de s0x,
si cum vroia el ca ea sa stea capra, iar ei, i se parea prea exagaerata si de prostituate, si
despre orgasm vaginal0)
Si ce ar insemna dupa tine relatie serioasa?
C: pai relatie serioasa mi se pare mie ca ceva stabil, sti ca te vezi cu el, si numa cu el, si in
sensul ca te muti impreuna, si iti faci planuri..cum isi facea el, ca ma speria la un momnet
dat.Cand zicea ca el se vede facand .. sti rate sa ne luam o casa impreuna. Eu sa-i fac
demnacare, sa doarma cu mine in brate, el efectiv se vede acolo, nu am ce sa -i fac sti?o zis
ca nu l pot sa l opresc sa vada astea..cred ca asta ar fi relaties serioasa..si nu stiu, mie
parca mi rusine cu el, ca nu-i asa...nu stiu cum sa zic.. in sensul ca parca nu se stie imbraca
ca un om care iese in lume, nu stiu exact cum sa pun asta, si ca..vad foarte multe cupluri
care is barbati mici..am vazut astazi, si ma tot socam, tipa era cat tine, si tipul era
mic( pronuntat lung) ma gandeam ce vede la el, ce naspa is iarasi, si bine no, is barbati..era
destul.. ma gandeam ceva semne

12 Interviu C, 20
Crimhilda, 20 de ani, lucreaza la un call center, a cazut admiterea la politie,Eram afara, cam
reticenta, cred din cauza faptului ca o inregistram( nu are o relatie) vorbeste cam evaziv,, isi
schimba felul de a vorbi
EU: zi-mi despre astia care iti scriu de obicei ( pe fb)
C; crezi ca stiu cine imi scrie, crezi ca ma uit la mesaje, le dau seen, sau nici macar nu le
deschid mesajele..pentru ca nu le raspund.. nu -i cunosc..
Eu : dar cum incep?
C:pai dau ador la poza, sau wow, apoi scriu comentarii si dupa mesaje..dar ii ignor
Eu; dar dupa nu continua?
C; nu.. ba da. Dar pana la urma le dau bloc
Eu; dar cum ajung astia defapt in lista ta de prieteni?
C; nu stiu.. habar nu am..cateodata chiar ma intreb de ce le -am dat accept sau cum
cand..nici nu cred ca le-am dat accept eu, cred ca au aparut numa acolo
 190

( alta data, mi a spus ca adeseori da cereri , asa aleotoriu persoanelor din lista de prieteni. Si
in ceea ce priveste datul de like-uri, da like iubitilor altor fete fara sa – i cunoasca .Am
intrbat-o de ce, si nu isi da seama ca o face, sau o face fara motiv. De asemenea , posteaza
poze mai no pe fb..si se justifica prin faptul ca vrea sa vada cat de departe pot merge baietii
care ii dau comm la poze)
Eu: dar se poate
C; nu stiu. Orice ii posibil pe facebook ul asta
Eu: dar ai vb vreodata cu un necunoscut? A dat tu vreodata cerer unui baiat doar pentru ca
iti place de el la profil si ai vorbit?
C; pai nu prea o fac
Eu; dar nicic u Calin asta?
C; nu, nu i am scris , doar i-am acceptat cerera
Eu: si i-ai acceptat-o pentru ca? Ras
C; pai sa vad daca scrie ceva, si a scris ..mi -a trimis in salut din ala, dar i-am dat seen
Si cerera aia alui statea de mult... mai mi a dat cerere si ala care ai zis ca are nevasta si
copil,,dar al aflat ca in timpul ăla nevasta -sa la parasit pentru altul..apoi s-o intors
Eu: le mai accepti la altii , asa de a moca si dupa ,incep sa iti scrie?
C; inainte da, acuma nu
Eu; dece?
C; ca ma enerveaza
Eu; te enerveaza sa iti tot scrie?
C; da, cum sa scri la o necunoscuta tot felu..si nici nu o cunosti..imi da prea multe mesaje si
le dau bloc
Eu; e, dar se intampla des sa le accepti si dupa, imediat sa iti scrie?
C; pai tot timpul ii asa
Eu ; ras, si cam ce scriu de obicei, incearca sa te agate?
C; cred ca da..dar cum poti agata pe fb ..? si cu : Cf , ssau k. Sau esti frumoasa, unu m-o
intrebat daca is casatorita
Eu: dar nu ai oameni doar de aici, nu?
C; nu, is din multe parti, nu doar din dej si cumva vor defapt sa se bage in seama cu mine,
deaia imi dau cerere
Eu; si cati priteni ai?
C; nu stiu, vreo patru mii
Eu; pe toti ii sti?
C; nu , cativa, pe aia din dej
E; c sti persoane care ajung sa aiba o relatie , pornind cu facebookul?
C: relatie relatie nu..da ma gandesc ca lumea iese cu persoane cu care au vorbit pe fb sti?
 191

E: dar tie, sa iti placa de careva de pe fb

C; si sa nu il cunosc?
E; pai daca i-ai cunoaste inseamna ca l-ai sti din alta parte , nu doar de pe fb
C; e nu,,
E;dar cu techi cum ai ajuns sa vorbesti?
C: pai il stiam de la scoala, el era intrat la politie.. mie imi trebuie pe cineva care sa mi zica
cum se intra ce sa fac.. dar il stiam dinainte. El nu stiu daca da
Mai mult vorbim de politie.Cand a intrat la politie, era dara sti..politist aici, mai venea șa bar,
ne mai vedeam cu R , mai vorbeam ,stateam la suc
Eu: si a ajuns sa iti placa de el
C: nu conteaza, rade
Eu; sti r..cum a ajuns de fapt sa vorbeasca cu cata?
C; pai cata i-o tot reactionat la comentarii la poze la roxi
EU; deci asa si-o dat seama ca lui iiplace de ea?
C; nu neaparat, asa o inceput sa vorbeasca, si dupa ei i-o placut de el. Mai mult, ăsta era
intr-o relatie cu C, dar s-au fost despartit intre timp, si cumva ea tot astepta sa vorbeasca el
cu ea, si chestii din astea.Dar cam la finaul verii s-a impacat cu fosta-sa, si pe ea o ata -o pur
si simplu la o parte. Dupa ea avut pe cineva, are defapt,si el tot cumva se baga peste
E; adica?
C; pai i dadea mesaje likuri , chesti pe insta.. si la un moment dat A , a vazut si s -a suparat.
Si era si ii super gelos
E; dar ea il stia pe C?
C; da, a trebuit sa fie Dj la mojorat, si nu au vb, atunci pentru majorat, dar ..nu mai stiu, s-a
intamplat ceva in programul lui, si nu a mai putut fi
Si am asa au vorbit defapt
E: dar gen s-au vazut fata in fata ?
C/, da si o si vorbit cu el
EU; dadar zic si alte chestii infara de majorat si bla bla
C; da, s-o intalnit si la alt majorat, pai cata era dj, si intre timp a mers si a vorbit si cu ea
E; darla cata ii placea de ea ras
C; nu stiu.. au vorbit,,gen,,nu mare chetsie , ce faci si nu stiu ce Deja se cunoasteau, ca erau
deja vorbita
Eu: si dupa?
C; pai cam tot au vorbit pe mess, si dupa s -a intalnit cu andreei
Eu? Si cu el tot pe fb?
C; da, tot asa au vorbit, dar andrei a fost la noi la scoala, nu stiu daca ea ilstia dinainte
 192

Da sti cand am mers la zilele dejului, de erau doi baieti in statie? No unu era el si ne cam
pandeu si dupa cred ca s-au intalnit, si ei i-a placut de el
E: adica?
C; cumva... cred ca defapt andrei ii un fel de inlocuitor pentru cata: adica no..cum cata l0
lasat pentru cori..adica roxi mereu a avut pe cineva adica s-a despartit de unul, a si avut pe
altul..nu a stat ceva timp singura deloc
E: deloc deloc?
C; nu, deloc..are 18 ani, si a avut ..hm.. sipos, sebi andrei, turcu, swen, nisu..6 cam asa.. si
cam de la15 vorbeste cu baeiti
E; si gen serios de la 15 ani?
C: pai primul a fost sebi,,a stat un an si..eu cred ca serios
E: deci cumva zici ca andrei, ii iubitul ei pentru ca Cata s a impacat cu cori asta , si cumva a
dat-o la o parte pe ea?
C; da , dar era si a treia roata la caruta, ea, roxi
E: cu cata
C: da, adica cata ii scria cand cori nu vorbea cu el, apoi cand cori vorbea, repede nu -i mai
scria. Acuma el s-a despariti de ea, de cori, acma de craciun,Si repede i- a scris la roxi..a
treia roata la caruta
Eu: dar i-a ii raspunde?
C: ii raspunde dara.. s -a si dus sa se vaa cu el..
Eu: i timp ce ii cu andrei?
C; da, si ase-o bat, serios, ..ăasta vine din cluj pentru ea , pana aici, sau venea, si cate a
facut de ziua ei.. si ea ii face asta
Eu: dar l- a inselat?
C: nu.a zis ca a stat juma de ora cu el,si el a dat sa o pupe, dar daca ..ei oricum ii place de
cata si sta cu andrei , tot ar fi,,inselat , chiar daca nu direct
Il tine pe andrei sa il aiba, sa nu fie singura
Eu: cum de nu se desparte de andrei, daca cata ii liber?
C: pai , nu-cam singura pe cata..adica ..nu stie daca el vrea ceva serios, sau daca nu s-ar
intoarce la cori.. si daca se desparte de andrei..desi no..oricum ii cu altul, cam ii scrie la cata
des. I ar fi teama sa nu ramana singura
Eu: ti a zis vreo data ce le place la ei, sau la andrei. Sau afceau chetsi are sa -i dea de
inteles ca lor le placea de ea
C; are acel ceva..
Eu..asa i-a zis el ei?
C: nu , mi a zis mie
Eu,de ei.?
C; daca au, acel ceva, dar nici ea nu stie exact, tat ii scrie si ii punea inimioare
 193

Eu: tu cum ti-ai da seama daca la cineva i-ar placea de tine.?

C:pe mine ma intrebi? Nici nu stiu( se gandeste) ba la Vlad
Pe tat bazaie, imi lua telefonul..era ca un copil..ma enerva ca s ail remarc, se tot uita la mine,
imi scria..si cand a auzit ca nu mai stau cu paulm-a dus cu masina, in statie, si masina
oricum era aprope de statie..da no, m-o dus, sa se simta smecher.
Eu: si acuma, cumde nu mai vorbesti cu el?
C; a ma enerveaza, ca tot zicea ca is grasa, ma tachina, ..ma bazaia ca un copil mic
Eu: si alte chest ii nu?
C; m-o intrebat daca imi place ce geanta i- o luat masa la profa de roamana, si a zis ca mi ia
si mie, si i-am zis ca du te ma , dami pace, zi zice nu te mint, vorbesc serios. Si i-am zis , du
te ma, da -mi pace
Era vreo 2 milione cred ca
Eu: dar dece i-a luat la profata de roamana?
C; de 8 martie,
Eu:numa ase ca el venea la ore la pro fata?
C: pai masa o cunoaste pe profa, si ea ii profa..la vad cred
Eu: si dupa?
C: m-o prins de cur, si m-am enervat, si tot zicea ce cur ai, ce cur ai..dupa nu amai fost la
orede romana, doar tineai zile pe snap si nu am mai avut and sa ma vad
La suc si din astea , nu aveam timp.. si no. Si el ii la cluj..si ma enerveaza, dar imi placea
cand merem sa mancam
Eu; dar tie ti- a palcut vreodata de el?
C: nu, ca era pampalau..si acuma m-o scos de la priteni pe fb, dar pe snapp
Eu: dece?
C pai vorbea ot aaopoda, sinu i-am mai dat seen,, nu i am mai raspuns
Si la un un moment dat a zis, * ce amu etsi de nebuna de nu raspunzi, i-am dat seen,
dupa m-o scos de la prieteni
Si atat am ras. Parca era un copil enervant
Eu: si cu vladul celalat?
C: pai pe snap, facem zile, si pe insta vorbim si ma stie de pe fb, defpat si eu il pe fb de
vreo doi
Eu : dar va vedeti?
C: asa spui,,cand sa ma vaad, crezi ca am vreme?
Eu: dar de cand vorbiti?
C:De vreo doua saptamani numa
E: ee, dar el ti a scris primul , sau tu?
 194

C; pai fb mi -a dat like uri la poze, mi- a la multi , ianinte sa vorbim, pr span mi-o dat cerere
si acolo mi-o zis la multi
E: si dupa ti=o scris?
C; da
E; si i-ai si raspuns de prima data?
C: da. Adica ca nu ca eram la lucru, dupa
E; ce faci ,ti-a scris prima data
C; da ( ras)
E-si cu paul? Eu ca stiu numa cand mi-a zis A ca v-ai postat pe fb, nu stiam ca va place unul
de altul
C; care o fost baba ? ras
EU; deci cum ai inceput sa vorbesti cu el?
C; buna intrebare ras.Cred ca a fost inr-o vineri, si eram in autobuz si m-am pus pescaun
langa el, sau el s-o pus langa mine? Si mi- povestit ca nu s-a dus la scoala si ca i omoara
măsa ..si o venit cu autobuzul cu care ar fi iesit de la scoala, sa nu mearga acasa repede
Ca de il vedea masa ca nu vine acasa, il intreba daca s-a dus la scoala, el nu., dar oricum
masaa aflat de la dirigasa..c l-o sunat ea
Eu; si dupa?
C; pai dupa am tot vorbit
Eu: pe fb?
C; dar si la scoala, prin pauze , cand ieseam de la scoala
Eu: sialtundeva?
C: unde altundeva ti se pare ca ies undeva ( ras) de pe fb
Eu; dar si roxi iese, si tot pe fb i se intampla multe
C: ba nu chiar, ca pe andrei il stia de la noi de la scoala
E: da, dar ii diferenta intre ei 3 ani, ea in a 9 , se uita dupa baieti de a 12? Ras
C: rade, nu stiu, cred ca da
Dar ce are daca is faini rade
E: si defapt l- cunoascut in statie?
C: nu..cumva..dar nu au auzit? Ca a zis el, hai sa mergem cu fetele la batin... ea isi
aminteste..eu nu mi mai amintesc..atunci la zilele dejului o fost ceva baieti im statie
E: eu atunci m am urcat pe Deal, voi a-ti coborat in centru
C:.nuu, cand ne -am intos..
E; nu , nu mai stiu.. poate o urmarea
C: pe dracu ras
E: si de atunci a vorbit cu el?
 195

C:pai tăt i-a scris andrei ..ei, si dupa s-au intalinit o data , si andrei i-o furat un pupic la roxi.
Si roxi s-o enervat, si i-o zis,bă ce..nu stiu ce cum sa mi- furi mie un pupic
Dupa se tot tachinau, tot iubirea mea bla bla,, love love, da numa ase in gluma ,sti?
EU: si dupa aia?
C: hop hop toate repede , nu o sa – tina mult
Eu: dece?
C: ca dara la roxi ii place de cata.. si andrei ii posesiv, prea posesiv,
Eu: adica?
C: pai ii prea gelos, mereu trebe sa-i zica si arate ce afce, cu cine merge , orice si tot, si
mereu trimis poze , ca sa i dovedeasca ca i acolo unde zice.
La snap li pornita locatia, si asa stiu amandoi, unul de altul unde is ce fac
(povesti despre cum au iesit amandoua si despre fumat)

C: paul avea o replica care le-ozicea la toate * esti frumoasa , esti draguta, imi place mult de
tine . Nu am simtit asa ceva pentru nimeni
Si am mai citit in cateva conversatii..exact aceleasi cuvinte ( rade)
Eu: si cum te -ai simimtit?
C: am ras, si i-am zis * ma .daca mai vorbesti cu fata, nu mai zî din astea , ca -s cea mai
mare porcarie
Dar o trcut trei ani ..
E: .da , dar si ai stat un an umate cu el
C: 2 ani am stat, teoretic, si ne- am despariti dupa,
mi-a zis, * de ce dracu m-a tot suni, ca il sunam , ca nu- mi raspundea, si i-am zis ca vezi
cum il vezi imediat pe dracu rade , daca mai vorbesti asa
Si a raspuns ca daca maivorbesti asa, ne despartim pa. Si i-am zis bine pa
Eu: si atat?
C; da , dapoi ce sa -i mai zic? I am zis dupa sa ma lase in pace si gata, ca era un mincinos si
nu un fraier.Da motivul o fost altul..ca dece nu vreau..adica i-o trebuit una ca si ana, sa
merg la el,sa ma marit, sa stau in fundul ala de sat
E: si tunu ai fi vrut sa te mariti?
C: nu..ce s ama marit.. ana de exemplu..ii o proasta.. s afac un copil dupa 2 luni..si stia ca
inainte era cu mine, ca ma insela si pe mine..
Era o postare pe fb, ca fetelor, maritati-va cat sunteti tinere, ca dupa va vine mintea l cap si
nu o mai faceti
Eu: dar dece esti asa de faza cu maritatul ( ras)
C: de la 20 de ani/
Eu,nu in genearl, de ce esti asa
 196

C: is asa, sa te mariti de la 20 de ani,nu in general

Eu:..ee
C: oricum nici nu ma prea gandesc..nici la relatie, nici la maritatM bine asa. Mai ies cu
colegii, ami vorbesc cu unu cu altl desi ne serios
Cine s -ar marita,,sau ar vrea sa stea cu cneva la careii trebe copii la 20 de ani..defapt aste
acare vor, numa atat stiu face, si atata asteapta ele de la ele
Si nu m-oi marita de amu,,ca – cum zicea Fiu, ca daca va maritati de acuma, mai tarziu
vine unu, va da o floare si va udati toate (ras)
De exemplu cum o facut Creata.. de 5 luni s-a desparit de al ei, sia Cuma ii logoditacu altul
Eu; nu is cinci luni, da -i pace, sau o trecut 6 luni de asta vara?
C: da , ras..sinici nu il cunoaste..
Eu: dar acuma no ,, ii logodita doar, nu se si marita inca
C; nu conteaza, tot i-o trebuit inel..ii cam profitoare, dar bine face oricum..intr-un fel
( discutie despre cum toate fetele is proaste)
Si ce, cum a zis Domana Buhatel.. ce ei nu au voie sa isi spele , sa puna murtauri, sa
stearga si ei copii , nu cum face daniela sau ale.Ele nasc, si astia nu au nici o
responsabiliatte, ei sa se duca, sa steala bere si ele mereu cu copii, parca doar ele i-au
facut..

Eu : dar poate lor li se pare o treaba de fete , feme doar

C; da sigur...steie atunci cu masa ras
* s. Aintamplat o situatie in care o prietena de a ei , vorbea cu un tp de care nu era foarte
sigura.
Necunoscandu-l ,s-a oferit sa i scrie si sa se bage in seeama pe facebook., pentru a vedea
daca ii raspunde. Mi – a povestit un fel de ce este normal sa faci pe fb, ce este exagera,
atunci cand vrei sa vorbesti cineva
Ea zice, ca ii prea brusc, de tot, sa dai cerere si sa scri dupa.Ininte sa -i dea ea rima mesa.
I a dat like la o poza, nu trebuie sa pari prea disperata cand vorbesti cu cineva, nici sa -i
raspunzi la mesaje imediat. Cand baiatul ii raspundea imediat, ea spunea ca el era
interesat de conversatie. De asemenea, nu -i prea..fain..sa ceri de exemplu o intalnire, dupa
prima zi in care ai inceput sa vorbesti
Cand babaitul a fost de gol, s-a aparat fata de prietena cu care iesea, ca a vorbit cu C,doar
sa vada cat o duce mintea.. sa vada ce pot fetele
Desi era clar ca C vroia o intalnire, si el contiua sa -i scrie, si ssa -i promita prime fete ca nu
iese , si nu vorbeste cu nimeni.
 197

13 Interviu Ramona 18
Ramona, 18 ani, termina liceul filologic in 2020, se gandeste sa dea la facultate.Momentan
sta acasa. Lucreaza din cand i cand la o firma care are nevoie de tineri ospatari , la unele
evimente.
M-a primit in casa, intr-o camera care parea a fi doar de oaspeti.Mirosea foarte tare a
parchet si mobilier nou.Nu prea vorbesc des cu ea, este prietena surorii mele, asa ca ea a
fost subictul de discutie comun.
Eu; am vrut sa merg sa vorbesc si cu Ana maria, dar mi-a zis ca nu mai sta aici, tu stiai ca s-
a mutat cu el?
R: nu, Vali mi-a zis,
Eu: acum, cand i -am zis eu?
R; da
E; vali stie mai multe dspre el, stie ca lucreaza la penintenciar (gherla)
R: aa, mi-o zis asta..are vreo 28, 29 de ani sigur.. stiu ca era pe autobuz Ana, si cu inelul
ăla, cu diamant mare, asa statea,( imita mana intinsa, cu un preuspus inel la care se iota c
admiratie) si ase tat il tinea, si se uita la el..nebuna, tu..
Eu: eu eram o data in Gherla , si il astepta pe M, si langaun profi , aprope de zona unde a zis
ca sta cu ăla, ma intalnes cu ea.Si ce faci ce faci, ea imi zice ca merge acasa la ăsta sa faca
curat..si ..nu m-am gaddit ca chiar sta la el.. eu credeam ca merge asa doar..
R: ee.. atunci inseamna ca chiar sta la gherla, ca si are multe poze amandoi , dintr-un
apartament,
Eu ; cred ca stau de ceva timp impreuna ( in aceaisi casa, ea are 18)
R: doamne iarta ma tu.. da ii pacat de ea..da stai sa vezi ca ea..i=o fost scrisa un prieten de
-ameu, sti? Care are..
E: i-a scris de cand sta cu ăsta?
R: nu, ca in vara.. da nu in vara asta, vara trecuta, si.. era o venit asta sa o vada, ca ăasta
era priten c fostul iubit,si o venit la ea, s-o vada,si abia o putut-o scoate din casa, cand s-o
dus, o gasit -o acolo la coperativa, o luat -o si s-o dus sti? Si ala chiar era frumos, si era
tanar.. dar no, nu era jandarm sau ce ii asta, si cu apartament la gherla..desi.. si asta,
intradevar ca nu are nu stiu cati bani, da se descurca,adica ..deasta..lucreaza gen la IMM, nu
lucreaza ca un angajat obisnuit, ii ceva mai mare, nu sef de tura, ii altceva mai mare.. nu stiu
ce ii, la ceva calculator, cred ca si mai mult ii masa..
Eu; eu o data eram pe drum cu Ale, si mama ei era la poarta , statea ,si astepta pe careva in
povetsi, si ne-am oprit acolo, si mama ei, dar nu a fost prima data cand mi-a mai zis, imi
zicea de baiatus-o de adi, ca nu mi place de el ca ia , are casa si masina.. si tat sa mi—
R: eu am si uitat de coptilu ala.. ii nebuna si masa.. masa sa-i dea ase repede..si parca sa-i
dea in locuri potrivite, bune.. eu cred ca -i prostalu tare...adica , era prostalau inainte..cred
ca -i si virgin
Da n-am mai stat cu ei..de mult..dapoi daca are 22.. erau un pic cam mari
Eu: dar ele, din generatia lor, toate is duse la iubiti, si ea , si bianca si andreea, si au numa
18 ani sau 19..
R:andreea, ? ee.. tu.. si aia ii la nires.. eu is deodata cu larisa, cu sandel..cu larisa ai poti
vorbi
 198

Eu: larisa deja ii maritata, ras, si cred ca l-o avut pe asta si atat
( i-am explicat un pic ce vreau defapt sa -mi fac la licenta)
Cred ca si ana, pe asta , pe fb l-o gasit defapt,
R: si eu pe asta
Eu: pe al tau?( un pic mirata)
R; andrei..dar eu l-am mai vazut cand eram mica.. cand eram intr-a sasea, si l-am vazut prin
scoala, si cand am intrat eu intr-a noua el o terminat, ii cu trei ani mai mare ca mine, o
terminat in 2017.. sau eram eu intr-a noua? Tu, io cred ca eram intratat intr-a noua atunci.. si
el o fost in scoala cu mine, si eu l-am vazut prin scoala, ase, dar el avea pretina atuncia, si
de acolo il cunosteam un pic,..si chestii..si dupa atatia ani, m-o gasit pe instagram
Eu: si el ti-o scris?
R: o reactionat la un story, di ala cu fata mea, dar bine, nu era nustiu ce, dar o vrut sa se
bage in seama cu mine, c-o vrut sa mi scriecu o zi inainte, cand ,,el mi-o dat like la poza, si
dupa i-am dat eu, si mi-o scris de acolo, si o vrut sa -mi scrie din ziua, cand era la lucru,
cand i-am dat like
E, deci tu i-ai dat prima?
R: nu, ca el mi-o dat mie,si dupa aia i-am dat io
Eu: v are nsite teorii de cand sa =i scri la unu, cand sa da, ce sa-i scri, ce se face
R: (rade) are, are de la mine
Eu; tu i-ai dat like , numa pt ca el ti- dat?
R: da , i-am dat like inapoi, siatuncia, gen daca tu raspunzi la like, ii dai like unapoi, el vede
ca esti curioasa, si interesata, si ase, si iti scrie, sti?
Eu: si ti-o scris?
R; da, mi-o scris, si am inceput sa vorbim si sa vorbim, si el in doua zile , mai repede ca
oricine mi-o zis sa ne vedem, da n-am putut, si l-am vazut , dupa vreo patru zile de cand mi-
o scris. Si de acolo o inceput tot
E:si de atunci v-ati tot vazut? Si cu ceilalti
R: cu nisu. Era dragutel , da era prea..linistit, prea.. o inceput sa nu mai vorbeasca..sa se
inchia in el,
E: si cam de asta te desparti de baieti?
R; nu ma despart.. acuma depinde, daca tu nu mai simti, sau daca ăla..tu povestesti ceva si
ala sta ca un mort langa tine, tu tragi de el sa vorbeasca..
E: si in general, cam dece te desparti de baieti, sau care is neintelegerile
R:pai, stai... aia ni.. is foarte posesivi ei, incep sa devina forte stresanti..si isis dea naspa din
multe lucruri si din cauza asta , ei deschid certuri, si certurile alea se aduna se aduna se
aduna, si te saturi, si ti se duc tăte sentimentele si gata, te-ai despartit,
E: interesant
( ne -am jucat la hamste, si ea se uita puterea dragostei, si despre maritat)
R: eu cat mai tarziu (rade)
 199

E: si defpat de ce crezi astea despre Ana, despre Larisa, despre Bia?

R: ca nu -s normale.. ce viitor au ele ca stau acolo? Plus ca, macar de ar fi omu
ala.independent..adica sti ca gen sa aiba bani , sa se descurce, sa aiba un loc de munca
sigur, dar el , nu are chestiile astea
E: zici de Zoro?( iubitul Larisei, a fugit de acasa cu el la 17 ani)
R: da, plus ca ce sa faca acolo serios vorbesc.. n-o inteleg, nici nu stau de mult timp
impreuna, ca chiar stau, de un an si ceva..amu se despart,
E: stau de mai mult cu el, de la 15 aniț
R: nu ru, ca sta de un an jumate, tu nu, ca inainte..stattea..tăt ave atreaba cu asta ni, cu
alex.. si nu stiu, mi se pare ase.. mu stiu..si si cum se comporta cu ea , ca nu se comporta
frumos deloc cu ea, ca am vazut cand am fost la un majorat.. de se despart am..se
enerveaza tare ea..
Eu: dar cum se comporta?
R: urat
E: dar cam ce face, o loveste?
R; nu o.. io nu stiu s-o fi lovit, da vorbeste urat cu ea..da mi-o zis defpat si mie vali ca o lovit-
o o data..da io nu stiu... da se comporta urat cu ea, si o tinea acolo langa el, sa nu marga, sa
nu...ii impune, ase.. no.. nu -i vad un viitor
Sti cum ii daca ele erau seriose. Si invatau..adica de Ana stiu ca o invatat
Eu: atunci dece ii a Pod ( = cea mai naasoala scoala din deJ )
R: E, tu chiar.. da nu si-o luat?..inainte stiu ca invata bine
E: paiinca n-o dat bacul, si a facut profesionala, 11 clase, si acuma face 2 ani de liceu
normal, tot la pod
R: si daca sta cu ăla..merge la socala. Vine acasa..si ala ii acolo, si ea cumva ii un fel ..ca o
sotie si daca a zis ca si merge s a-i faca curat acasa inseamna ca si face chestii de-astea .
da ele isi distrug viitorul..iti dai seama ca ala le distrage tătă atentia. Adica o tine cumva de
nici nu mai are timps a invete, de nu mai are tragere sa invete... adica nu au asteptari mai
mari, sti, de la ele? Parca ei le stopeaza ase. Cumva ase, sti?poate ele n-au alte atsptair mai
mari de la ele cine stie.. adica ma gandesc , ca si ea vre tăt ce -i mai bun pentru ea, sti? Da
cred ca..li lene s ale faca, li lene sa faca cevapt viitorul ei.Si ana ii ase frumosa..
E:ana ii frumosa..
R: si ala ase batran, si chelios, tu..cand ea avea 30 elare 40..si la 30 esti no, faina, tanara.si
al ala un bosorog..dar daca le rezista atata..tu crezi ca le rezista?
E: nu crezi ca rezita?
R: nu cred.
E: cum de nu isi gasesc astia fete de varsta lor, nu niste copile de 18 ani?
R: poate nu isi gasi ceva mai..ăsta.. erau pre urati cand o fost tineri si acuma.. i-o sarit ana
in calle, si i-o raspus, si o pus botu, si aia o fost.Opus si el botu..
E: dar defapt stau la mama lui acasa, sau stau singuri?
R: tot ii diferenta mare de varsta , si asa. Mie, sa ma prinda mami ca vorbesc cu unu de
trizăci de ani , m-ar prinde de par si mi l-ar smulge din capsim-ar inchide in casa..
 200

E; mama ei , ii cumva mandra ca ana sta cu el,

R: cred ca i si greseala aprintilor ei ca nu i-o ..ii o anumita, varsta la care sa lasi o fata s
astea la el..
E: care -i asta?
R: nu stiu, eu sincer sa zic..is coptile care au 14 ani si măarg acasa la barbati, io cand avem
14..pe mine nu ma lasa..nici cand aveam 16..hai..ca de la 17 in colo lasi, daca vezi ca- i ceva
serios..cu baiatu, il cunsoti, vezi ca -i serios..ii traumatizant pentru unii
( discutii despre mama mea posesiva)
Tăte relatiile se creaza prin intermediul faceboojului, insta snap
E; ale tale?
R: nu, tăte in general..serios, tăte să...pe facebook pe instagram..ca acuma , hai sa fim
seriosi.. nu cred ca mergi in alta parte, rar cand mergi si vezi un baiat care iti place , si nu
stiu ce..si si daca mergi intr-o parte si cunosti un baiat acolo, dupa aia, tăt te cunsoti pe
facebook , ca e te cauta, sau pe instagram, ca acuma mai mult ii instagramul sau snap
Vai si cate poze isi face, si catepoze isi pune vali, tu, da io -i zic,n adica, unele is faine, da
altele..Nici n-apuc sa -i raspund ca nu-i faina poza, si ea spune ca deja a pus-o, Isi pune una
, nu stiu cum sta asa(o imita), si de profil inca, ioi, da io -i zic care nu is faine, da nu ma
asculta (rade)Tu, da are 400 si ceva de lik-uri//? Io n am atatea..
E: conteaza ase mult likurile?pe fb sau insta?
R: pe fb are 400, si 500
Eu: chiar?
R: da, uita te si vezi
E: dapoi are si multi prieteni..
R: da ea nu stiu..io cred ca..vai..atata ii de ciudata, ea accepta , pa tăti, si io mi-am pus, nu
stiu, mi-am pus o data ceva , mi -o dat commla postari cu ea, lao postare dat vorbeam cu
andreea, si ma aduaga o gramada de drojderi de pe la ea de pe fb,si acolo imi pare singurul
prieten comun era vali, in rest nimic
E: cred ca vede acolo la sugestii de prieteni, si pac le da adaugat adaugat
R: da, dar cred ca nu trimite la unu had..si stia Cuma vorbeste cu unu? Si tăt vorbesc si
seinteleg bine,
E: si ea tat ase l-o gasit, sau pe altceva?
R: nu , ca el o gasit-o pe ea, serios, pe snap sau pe ceva.. nu mai stiu sigur
……………………………………………………………………………………………………………
………………………….

R: cred ca mai trimite si ea ase.. ma gandesc ca nu trimite la unu had,.Normal, ca -i cauta pe

aia mai frumusei...sti ca acuma vorbeste cu unu?

E: da

R: eu stiu ca tot vorbesc, ea mi-o zis ca tot vorbesc, si ca se inteleg , bine

E: si ea l-o gasit pe fb sau ceva?

 201

R: nu, ca el o gasit -o pe ea. serios, o gasit -o pe snap,sau pe instagram,nu mai stiu sigur

E: is asa curioasa cum agata baietii pe facebook, cum reusesc sa agate pe facebook, fara
sa fie ceva fata in fata?

R: nu stiu, cred ca conteaza cum dau curs conversatiilor, sti? sti, ca daca ii ase povestitor, si
continui si vorbesti cu el, si zice o gramada de chetsii care te ac sa zambesti, deja.. ti se
ridica ..ase..extazul ala

vali ii critica pe astia care -i scriu naspa, si o zis ca , atucia cand.. iti dai seama, ca si sa scrie
corect conteaza, nici.. o zis ca le da bloc cand vede ca scriu gresit..ii nebuna vali, cu astea ii
nebuna dupa astea.. vali chiar ii obsedata dupa chestii deastea,

E: dar nici ea nu scrie mereu corect, degeaba se crede mare specialista in scris corect..as
acateodata sa -mi ..

R: cateodata n-ar chef sa scrie, sa sti cand face ase,si n-are chef si face ase..

E: vorbesti ami mult ase ( la telefon ) decat prin mesaje cu oamenii?

R: amu depinde..

E: cu andrei de exemplu..

R; cu andrei vorbesc amu.. si pe scris , si al telefon, da bine, gen la telefon vorbim maoi
putin ca ba is io cu mami, si ii ase..da sara de obicei, si tăt la fel e mult vorbim si cand
vorbim la telefon,Da la incept, ase cand nu esti obisnuit, ti rusine sa tat vorbesi, si mai usor ii
sa scri, sti? da dupa ce ajungi s ate cunsti, nu mai ai nici o treaba

Amveamniste colege tare rele

E: cu iubiti si ele?

R: da, si au niste relatii tare ciudate, ba se inselau, ba se impacau , ba nu se tot certau

E: si cam ce parere ai de inselat?

R: pai.. mi se pare ca-i cauzat ..adica ii facut din cauza ca omul ala , nu gaseste tat ce-i trebe
la tine, si normal, ar trebui gand nu gaseste tăt ce -i trebe la tine, si simte nevoia de altceva
sa se desparta, si sa se duca sa caute ce are..nevoie..

E: dar daca nu ar sti si tot cauta la infinit. si ti am zis de faza cu Cc care i-a scris la iubitul lui
L?

R: sa risca.. si chiar daca face lucruri dragute,..asteapta de la lucr..da uite, raspunde la

altele..deja ii de-a pixu..si deja daca tu spui ca n-ai iubita. cu un scop, daca n-ai avea nici un
scop, ii zicea, da am iubita, si nu raspud.Sau nu i-as raspunde din prima

E: a zis ca avrut doar sa vada pana unde merge C cu scrisul, cat o duce mintea

R. da, vezi-ti de treaba, astea is povesti..sti , ii o diferenta sa vorbesti cu niste prieteni,

persoane pe care le-ai cunscut in trecut,si cae ti-s pritene, si ii o diiferenta s ale raspunzi la
una care atuncia ti-o scris prima data si ai vazut-o..

E. C a zis ca l-a dat cerere, ea repede s-o dus si i-o dat like la poza de profil, si dupa aia mi-a
zis, si am intrebat-o dece, si a zis ca , * cum sa-i scriu asa, fara s ai dau like, si dupa aia el ia
trimis o poza cu el, si ea i-a dt ador la poza si a zs ca asa ceva nu se face, ca i prea direct,
prea dintr-o data..
 202

R: ia ce stie, oare de la cine le stie, hai sa o intrebam..

E: de la tine?

R: i-am zis si eu chestia asta

E: dar tu de unde sti chestia asta?

R: din experiente, acumulate..nu pot sa zic ca vorbesc cu nu stiu cati, dar am vorbi d=si
eu..iti dai seama, am vorbit..nu neapafat ca sa mi fie iubiti sau asa.. is..

E: tăt pe facebook?

R: si pe facebook si pe insta.. amu sa iti spun..mai mult ii instagramul, sa sti

( discutii despre faptul ca trebuie s ami fac retele de socializare, despre facultate, cred ca am
convins -o sa vina la socio, si i-am spus despre in mare cum erau relatiile batranelor, din ce
mi -au spus despre relatii)

E: parca inainte le era destul sa le placa de cineva un pic , si se si casatoreau

R: si isi formau cumva iubirea pe parcurs.. ce dragut is..trebuia s amai mergi la aia, ce i-o
murit barbatul, si amu isi triaieste iubirea

E: la cine?

R:nu stiu cum o cheama, dar din batin. da i-o murit barbatul, si lui i-o murit femeia, si amu ei
isi triaesc iubirea, ca ei s-o iubit cand erau tineri...da nu i-o lasat sa se casatoreasca. si amu
isi duc lapte unu la altul, apa

E: dar nu stau impreuna?

R: ba da , fac si sex( a zis-o soptit) si is foarte batrani, ca ea merge la Leta, s a-i faca injectie,
sti? si i-a spus la leta ca ei fac sex, si Leta i-o zis la mami( mama ei, a zis de astka doi, ca is
cam scrantiti) si copii lor nu is de acord sa fie impreunaei doi, ca nu-i mai intereseaza, si nu
le mai vin copii acasa. ei doi isi triaesc iubirea.. eu ma gandesc cum i se mai scoala
puța.Mami stie tăt, stie tăt si despre mine..

E: vali zice de Andrei ca si el ii as aposesiv si super gelos ca M, si mi-a zis ca nu stiu cum ii
suporttati s ava faca ase

R:( rade) mie nu-mi zice , fut-o sorelui. da si mei mi-o zis nu stiu cum il suporti pe M,

E; nu stiu ce tot comenetaza ea,, ca deocamdata el nu m-a inselat de 4 ori ca P pe ea

R: chair tu..da ce prostuta o fost ea atunci.. si ce -o suferit saraca, si pe autobuz se canta..o

suferit... dar acuma o trecut peste

E; asa-i ca cred ca din cauza lui, nu mai vrea alta relatie?

R: tu da ea nu era..adica nu vorbe ase, niciodata, mult, sa vorbeascu mult, ca nu..nu-i stilul

ei.. amu cuum s-o cunoscut cu ăsta, ase de mult vorbeste..dar i-am spus ca are efect
fabrica de plante..ca tat vorbeste..e anu stie cum sa deschida un subiect,sau cum sa
vorbeasca ase mul mult mult,

E: da, dar poate se invata vorbind cu el

R. ase o fost si la ea, si iti dai seama ca s-o inchis in ea dupa relatia aia
 203

E: acuma pare ca nu mai vrea nici un iubit

R: pai nu stiu, da eu ii spun ca sa isi faca.. crezi ca ea nu vrea o relatie? ca nu se simte

singura, tu daca n-ai mai fi cu M , nu te -ai simiti?

E:paote..

R; si sa stai o perioada, nu atata timp, dar ea decand s-a despartit de paul n-o mai avut pe
nimeni..de un an tu.. gandeste -te ca nu ti-ar trebui un an pana s aiti gasetsi alt iubit, sti? cat
etsi intr-o relatie, tăt la asta te gandesti, da dupa ce scapi de relatia asta, si vezi ca ti bine, si
te simti mai linsitita si asa,...Si tu cu el te ai obisnuit..

E: nu m-am obisnuit, ca chiar mi drag

R: da , da si te aiobisnuit din moment ce ti drag

E rad.

R: pana la un moment dat ce va saturati?

E; rcezi ca se poate? si care o fost ce-a mai lunga relatie a ta?

R: cu sebi, de un an si ceva aprope doi

E: dupa cum ai reusit sa nu mai vorbesti deloc cu el?

R: n-am reusit,

E: nu?

R: nu gen , n-am mai vorbit, da mai vorbeam ase..da vorbeam ase pe segvente, trece o
perioada sa vada ce fac, io niciodata n-am avut curajul s a-i scriu lui (prima) ca is foarte
orgolioasa, da si era chestia ca daca eu ii scriamprima el credea ca eu vreu sa ne impacam ,
cu un sscop

E: si dece te-ai despartit de el?

R: pentru ca a zis niste chestii foarte urate, si el avea pretentia ca eu sa stau, sa suport, sa
ma duc la majorate si sa stau jos. si am intrat o singura data p telefonul lui, si ultima data , si,
o am gasit acolo o conversatie cu o femeie, in care i-o fost trimisa ceva poza, dansan dla
un majorat cu curu in puța lui, o fost ultima faza.Aia o fost..ne-am despartit.. dar nu-l uiti
nicidoata,,adica eu pe el nu-l uit, pa restul nu..da -i mai greu..Gandeste te acuma, daca sta in
spatele meu, o fost o data o faza, o venit acolo . ne-o adunat pe tăți in AMF, si el s-o pus in
spatele meu

E, el era deodata cu tine?

R: ii, am fost pana in a 8 in aceiasi clasa.. si nici nu ma uitam al el, si stiem fiecare gest si
miscare pe careo face..o fost forte ciudat...parca il vedem..parca avem ochi la spate.. asta
este , toate trec..poate nici eu..daca u ma crizam atata ase tare si nu zicem ase multe lucruri
la nervi, si ii ziceam lucruri urtae la certuri..am avtu probleme cu nervii..adica am avut,
acuma is.. nu pot sa zic ca m-o inselat..ca nu s-o lins cu aia, nu stiu sigur.. erau doar pozele
alea cand dansau, ma enerva ca nu o fost egalitate intre noi, el avea niste asteptaari, dar el
nu facea..nu era ase

( discutii despre iubitii ei si alte persoane care nu si-au luat bacul , despre mami iarasi)

R: andrei , daca nu-i rapsund fix in momentul asta, ar crede ca am emrs afara, bine dupaa
ceia s ecalmeaza, da nu tat timpul,, ii explic, si intelege..
 204

E: dar dece sa tot zica asa.. nu poate avea incredere pur si simplu?

R: nu, sigur.. ai fost vreodata in club?

E: nu, dar nici n-am chef sa ma duc

R: asa o zis si vali..

E: da dar cand iesitit unde mergeti , sa mancati si atat

R: da, mancam si spalam mmasina, si dupa acasa . tu noi niciodata nu merem la baieti, sau
s amerem sa ne futem, sau chestii din astea, sau s afacem prostii. noi niciodata, noi tăt
timpul mergem sa mancam, sa ben suc, merem sa spalam masina..

14 Interviu Tatiana 22
Interviu Tatiana 22 ani, kinetoterapie, vrea sa se angajeze la profi Ne am vazut afara,, imi
povestea i n timp ce ne plimbam

T: da, vorbim de aproape trei ani..trei in 16 februarie

Eu: si cum v-ati cunscut?
T: pai sti.. faza ii ca, inainte sa vorbesc cu el, imi placuse de un baiat de aici, de la noi..
si..inca ceva..aveam 17 ani cand mi -a palcut de tipul dinainte, cu el a fost..no o dragoste din
aia..sti tu..mai de copii mai pura... si el a fost primul baiat de care mi – a placut mai de
-adevarateleaa si el mi-a dat primul sarut.. era ma mic decat mine cu un an..dar nu prea
conta atunci. Si defpat, stiu ca ne placea de mult timp unul de altul, dar parca ne era frica sa
ne spunem ceva..eram oarecum timizi
Eu: si apoi?
T: apoi a fost ca.. nu stiu..fuma. ma cam mintea...atunci simteam ca nu mi oferea destula
atentie, iesea si statea mult cu baietii.. nu stiu de ce dar rar se intampla sa vorbim si sa ne
vedem..oarecum nu ne prea potriveam nici cum la telefon sau pe mes
Eu: deci vorbeati si pe mes, chiar daca era de aici?
T: da, vorbeam..ne vedem mai mult dupa scoala si dimineata inainte sa mergem la
scoala..si el era din cercul meu de cunoscuti si era..mai no.nu stiu ..frumusel pot sa zic?
Doar ca multa lume credea despre el ..ca i cam feminin, si mie nu mi se parea atunci si nici
acum defpat nu as putea zice ca -i asa, doar ca poarta haine foate mulate si unii zic ca se
compora ca un gay..nu stiu.. si cred ca astea , si ce credea lumea despre el, si mai mult
ca..cred ca ii un pic tigan.. toate astea m-au facut sa ma gandesc prea mult,,
Era o vreme cand saream coarda in fiecare seaaa.. stateam si ma gandeam la noi, la tot felul
de chestii, daca -i potrivit, daca il iubesc..imi cam puneam la indoiala ce simteam..oricuma
fost fain in prima luna, si dupa simteam ca sentimentele male scad, ca bu -l mai iubesc
atata..ca no..si mai era inca ceva.. Eram..virgina.. nu prea simteam ca as vrea sa o fac cu el
si el imi cam dadea de inteles ca ar vrea..
Eu: in ce sens dadea de nteles?
T: in sensul ca ii spunea surorii lui ca nu o facem si cred ca era in seara de craciun sau
dupa..eram ..ma simteam aiurea ca el sta la colindat si merge la colindat fara mine, ai mei nu
stiau de el,,si asta era ca un fel de povara oarecum..cred ca in suflet.. si no deci ma
simteam asa ca el era la colindat, si ma crezi ca excat de ce ne am despartit nu mai tin
 205

minte? Stiu ca i am scris o chestie luga in care i spuneam ce ma supara si el ca sa ne

impacam iarasi ,a vrut sa o facem,,si eu nu am vrut, apoi a fost vacanta..nu ne -am
vazut..apoi a avut varicela iarasi nu ne am vazut..
Si in timpul asta eu sufeream, dar cred ca intentionat imi accentuam starea de
sufereinta..desi..
Dupa cam o luna, defapt sa iti zic inca ceva..eu nu is si nu eram genul sa postez tot felul de
chestii pe net, sau poze cu mine sau sa vorbesc cu baieti sa dau cereri , sa ma bag in
seama..cred ca aveam si un pic stima de sine scazuta si am inceput sa vorbesc cu un tip,
avea 24 eu 18.. vorbeam pe mess.. si defapt tipul asta ii el ( zabeste) mi-a inspirat incredere,
avea tot timpul pentru mine, cred ca acontat ca era mai matur, vorbea frumos, pt ca
vorbeam mult pe fb..parca incepeam sa vorbim mai..complex( rade) si no, vorbeam mult ,
ma alinta, ma facea sa ma simt bine. Si ma pupa calumea si parca pana atunci nu fusesem
pupata bine
Si.. cam ..defpat el m -a cam agatat.. defapt am inceput sa vorbim unul cu altul plangadu-ne
de relatiile din care am iesit..ma suna mult, vorbeam o gramada la telefon, a da..si posta
totfelul de chestii pe fb pentru mine..era trist , asculta rep, era arbitru...era ceva nou cred, si il
vedeam ..no..misterios,,atunci.. si acuma cand vad pozele postate atunci cu el si de el..tot
misterios mi se pare , si avea ochi albastrii..oricum nu aveam in cap vreu-un model de baiat,
pur si simplu mi-au placut si atat..
Eu: deci, cum defapt de agata?
T: mai mult prin felul de a vorbi, pentru ca sta mai departe in G, si nu ne vedeam in fiecare
zi..deci mai mult vorbind pe mes..si mi punea tot felul de ..poreckel defpat alinturi si ,,aveam
18 ani..am pus botul.si l-am pus de tot
Eu: dar primul baiat, cum a incercat sa te agate?
T: cred ca cu el nu a fost vorba de ..cucerit ,, de el mi -a placut, si mi- am dat seama .sa
zicem prin vara ca mi place si pana sa fie ceva intre noi a fost noiembrie...eram timizi, nu
prea stia tactici.. oricum..
E: dat cu M, ce a facut sa mearga?
T: cred ca .. ca l vedeam nou, misterios , ma si pupa bine si (rade) am facut-o destul de
repede, desi.. ne ceratm des atunci, defapt si acuma,..dar ramaneam uniti f
Si cred ca imi placea de el pentru ca era mai aproape de preferintele mele.ne placeu piese
asemanatoarea, ii pșaceau poezeiile.. dar sti ceva? Cred ca defapt astea ii erau tacticile sa
ma cucerasca,sa para interesant..sa exagereze anumite chestii care imi plac, si sa -i placa
numai de dragul meu..
Eu: la ce chestii te referi?
T: pai poezile, muzica..adica spun astea dupa ce il cunosc de trei ani, sti? Si ne-am schimbat
super mult, si stiu ca nici eu nu mai is aia de la inceput..nici nu as mai vrea sa fiu, dar el avea
un fel de a fi intentionat care sa mi fie mie pe plac, si acuma normal ca nu mai face chestii
care sa ma atraga spre el..desi as vrea
Si flori si cumparat de chestii, nu scumpe sau ceva,,dar atentii ..intr-un fel ii ca gluma ai de
pe fb, cand sotia ii spune sotului ca iniante sa ne casatorim el facea aia sau aia , si il intreaba
ca in prezent, dece nu o mai face, si el i raspunde ceva de genul ca unde ai mai vazut sa
arunci momeala parca , daca ai prins pestele(rade)
Eu: si esti deranjata?
 206

T: intru-un fel nu neaparat, ma gandesc ca si eu poate faceam chestii ca sa par interesanta,

desi ..nu ma aranjam sau ceva in mod special doar pentru el..poate da, un pic de aranajat,
gen unghii date cu lac nou, sau pensat ,dar ma refer in felul meu de a fi.Nu am vrut sa par
mai interesanta, sau cumva cum nu eram..

Eu: dar totusi, ai zis ca va cerati mult la inceput

T: da.. ai mei nu stiau, inca nu stiu..iti dai seama? Desi cred ca presupun ceva..nu stiu pentru
ca ai me is crizati..fac scene si imi e greu ,dar tare greu sa le zic, pentru ca ...nu stiu....ii greu
de exlicat
No, asta era un motiv, al motiv..defpat motivele de cearta s-au tot schimbat .. atunci la
inceput..imi era si frica un pic, ne ceratm sa ne despartim uneori,era gelos vroia sa ne
mutam impreuna, nu atunci fix in momentul ala, dar ma bomborda intr-na cu chestii din astea
si eu nu eram pregatita
Si imi zicea doar ca defapt nu vreoia sa ma piarda..inca ceva.. comparativ cu atunci si
acuma..atunci era foarte deschis ,ma iubea si imizicea foarte mult ca ma iubeste, si eu eram
aia ..mai retrasa desi si eu il iubeam si acum.. mai ales decand am mers la faculrate..ii mai
inchis..se retrage, nu -i ma asa dragsos..si parca a fost ..ca o lupta intre felul nostru de a
fi..al meu si al lui..sa invatam sa fim..in armonie unul cu altul..Bine no..exageram si eu, ma
simteam nebagata in seama, ne iubita, dar spre deosebire de treaba cu baiatul celalat.. nu
-mi puneam iubirea la indoiala, nu ma gandeam atata,,,nu desfaceam atata tot ce simt, dar
eram un copil,,si stai..defpat nu.. imi analizam indragosteala
Eu: adica..
T :pe atunci credeam ca eii responsabil de fericirea mea, din cauza lui ma simteam sau nu
trista.. exageream..si intru-un fel aveam un fel de iubire in cap,,si ma agitam cand vedeam ca
starea de indragosteala se ducea..si apoi am inceput sa- l vad cum ii el dea devaratea fara
sa fiu oarba de indragosteala, si infine...ideaa ii ca..ma certam mult cu el, si el atunci incerca
sa mi faca pe plac, Si stiu ca mi parea rau ca- l fac sa se simta de nimic prin ceea ce i
ziceam,..
Eu: la ce te referi?
T: nu mai stiu sigur, dar era legat de noi, der elatia naostra de el, si cred ca..no el deschis a
pornit sa fie cu mine, si treptata s a tot inchis, si era asa inchis la un moment dat, ca
simteam ca cer si cersec afectiune si el pur si simplu ma ignora..uneori simt ca l
sufoc..uneori simt si acum ca am nevoie de prea multaatentie si ..stiu ca ar trebui sa idau un
fel de libertate..desi..no deci cu timpul lucruile s -au schimbat
Eu: in mai bine?
T: nu.. cred ca pana la un punct inrau.. in primul an cand am mers la faculate ne uram..de
vorbeam la telefon pur si simplu asa tare ne enervam unuș pe altul ca de fiecare data
terminam si ne inchideam telefonul in nas, si mergeam la el, ai mei nu stiau.. apoi in vara aia
ne am avzut mai..mai putin si in urmatorul an, a fost..ca simteam ca am nevoie sa ma
iubeasca sa fie cu mine, ma simteam neglijata, nu vemea lacluj, nu avea bani, cam pe
temeleastea ne certam..si a a fost bine..apoi.. a intervenit o cheestie,,oarecum motivul
pentru care el nu avea bani, si pentru care era mai retras..si ii nasol..dar nu
tare...daroarecum avea legatura cu familia lui ..si nu mi prea place de ei
Eu: nu iti place?
T” Nu..pentru ca atunci credeam ca no.ei faceau parte din motivul pentru care nu avea bani..
Eu: darasa important ii ca el sa fi avut?
 207

T: nu in sensul de a avea bani sa mi cumpere mie chestii..sau ma scoata in oras,..dar..pentru

ca el la inceput tinea sa aminteasca fiecare eveniment legat de..relatia noastra..prin ceva mic
obiect, am inceput sa fac si eu..si de multe ori luam ceva , parfum haina sau ceva, doar ca
sa mi ia si el ceva inapoi..si nu conta ce..atata aveam nevoie deceva de el..ceva ..care sa
arate a se gandeste la mine..ceva spontan..bine , si sa vina la cluj..nicodata nu venea la
mine la cluj,si plangeam intr-una si mult si pentru ca plangeam atata mi se parea ca ..nu
merge..ca noi nu suntem bine..si mi am amintit ceva.. alt fel de a agata.. cand vorbeam ne
puneam multe emotiocoane la propoztii..ras, inima pupic tot felul, ne ziceam te iubesc din
orice si la orice.. si la un moment dat astea s aub terminat..singura chestie ce o pastram ii
inima data la poza..sti?
Eu: da
T: cam atat..dar.. decand mi a zis defpat motivul..ala de care am zis ca- l facea (rade ) sa nu
fie dsiponibil pentru mine,.. de atunci sa zic cam de mai bine de jumatate de an,m- am mai
temperat si oarecum .am inteles..si un pic mi- am pierdut increderea in el..adica ..sa iti zic
ceva..pana atunci, credeam ca nu mă a putea mpnti niciodata, si credeam asa, pt ca eu
mereu ii ziceam adevaraul si inca i-l zic,Si ti am zis ca era gelos..si ma acuza ca mint si merg
cine stie pe unde, Si abia atunci am inteles defapt ca era asa banuitor pentru ca el
ascundea ..hai sa-i zicem” motivul”. Dar tot de atunci parca suntem mai apropiatti, eu ca
inteleg de ce si nu ma mai supar, si el ca nu-mi mai ascunde motivul deci..Uneori as vrea sa
pot sa -i spun chestii..pe care ma deranjeaza , oarecum...cumva sa nu se supere..sa nu..fie
jignit..pentru ca il cam jignesc
Eu: dar el te jignetse?
T: nu, la orice ii zic cand ne ceratam raspunde no bine sau cu cuvinte scurte ,,si certurile
noastre is mai mult pe mes, vorbim mult pe mes, nu ne vedem asa mult fata in fata cand ne
certam, nici nu prea vorbim,,unerori..si ii trist, ne suntem suficieti unul la altul..si ii un pic
artficial ca suntem asa
Apoi de multe ori cand ne vedem doar telefon si televizor..si am incercat a-i spun..dar cand
o fac..atunci simt ca -i iau libertatea si ca il sufoc. Desi nu ne vedem zilnic si nu suntem
zilnic unul cu altul..dar no..
Eu: si tu ai vrea mai multa intercatiune..ca sa zic asa?
T: da,, mai mult ..sa vorbim, sa mi spuna pareriile lui, sa mi spuna ce simte, sa ma mai critice
uenori, dar nu..ii foarte.. adica nu. Mai putin dispus, cred sa ofere nu stiu cum s ai spun,
Eu: sentimente inapoi..sa se implice?
T: da , sa se implice, sa fie mai cu mine, sa stiu la ce se gandeste
Eu: si v -ati gandit vreodata sa va casatoriti?
T: era la un moment dat , mai ales la inceput cand el isi dorea asta..dar aveam 18 ani..si
acuma lumea la 18 ani parca ii mai..indepedneta decat pot sa zic ca am fost eu..si nu vroiam
atunci, vroiam sa mi termin scoala, sa merg la faculate, si ce maritat cu un baiat pe care abia
il stiai
Apoi,, cred ca de atunci i am tot dat de inteles ca eu nu vreua sa ma marit, ca eu nu vreau
copii.si atunci asa era..Si..acuma , azi..ar fi dragut sa stiu ca el vrea sa se casatoreasca cu
mine..adica stiu ca vrea,, dar nu stiu si dece..sau no .. side copii. Uneori vreau si nu
vreua..nu cred ca vreau pentru ca ma gandesc ca imbatranesc sau ceva,,mereu o parte din
mine, cateodata mai mare si uneori mai mica nu isi odreste.. Pentru ca..is un pic egosita.. imi
dau seama ca ..copii is o resposanbiliate, ca eu ca mama ..sau mie defqpt . mi se intampla
mai multe decat li se intampla lor ca barbati, aprope ca viata lor merge inainte..aproape
neschimbata..pe cand eu? Si..apoi sa am un copil care sa creasca in lumea asta..artificiala?
 208

( se gandeste) si maiis si motive economice, si nu cred ca fac afata la rolul de mama..da imi
plac copii , dar la fel de bine as iubi un caine, sau un copil adoptat
Eu: ce ar fi diferit daca ar fi adopat?
T: nu ar trebui sa mi se strice corpul dupa nastere ( rade) si , as fi oma tusa de treaba cred,
sti felul ala de matusi? Si daca nu ar fi ceva..iesit din mine as putea sa nu..fiu ca mami, si l
-as iubi, is sigura,c a si cand ar fi al meu...
Eu : dar ?
T: dar el nu vrea...masculul din el ma intreaba ,cum cred eu ca el ar creste copilul
altcuiva..si..am zis ca aveam si perioade cand vroiam, dar cred ca toate fetele vor, sa se
simta..sa simta ca au un bebe, sa aiba grija de el .. si vroism asta ăentru ca atatea fete din
..jurul..cunpstinte apropiate ,, au nascut, sau nasc..si mi -s dragi foarte tare copii lor, si apoi
vad cat le este de greu,,si imi trece, oricum..in marea majoritate a timpului nu mi doresc, si
daca inainte nu-mi doream deloc, acuma am facut un compromis, vreau mai incolo
Eu: dar de casatorie? Ai zis ca inainte vorbeati despre asta
T/: da, vorbea el el si o dorea ,dara cum am zis , nu cred ca nu si o doreste dar eu , am facut
iarasi un compromis, is dispusa sa ma casatoresc..doar ca „ motivul „ ne impeidica,si ai mei
tot nu stiu de noi nici azi, deci ii cam greu..desi ( rade) am putea fugi si casatorii in ascuns
Eu: dar crezi ca ei nu ar fi de acord?
T: nu stiu.. cred ca nici nu mi ar pasa daca da.. dar oarecum ma tem ca da.. si asta nu ti am
zis -o deloc..el ii foarte mult cu familia lui, desi no, are o varsta ,ii foarte dependent de alui,
mereu ei au nevoie de ajutor, sau altii din famila lui..si pur si simplu ii..deranjant, pentru ca nu
doar ca is profitori dar mise pare ca nu il lasa sa mearga inainte si sa se departeze..si lui i
se pare ca asa trebuie..sa iti ajuti neamurile..dar no..toate au o limita si el nu isi da seama
inca de asta..no si vreau sa zic ca, daca m- as casatori nu mi- ar placea si oricum deja ma
deranjeaza apropierea asta alui, si daca eu ar trebui sa merg sa stau ..si sa il stiu mereu ca
face alea si lasa familia noastra, desi as fi eu si un caine sau o pisica, balta..ar fi nasol..
Si tot legat de casatorie..nu ma vad facand mancare pentru el, si astepandu-l ca o sotioara
buna..sau sa spal dupa el si el sa stea bine mersi..cum face mama lui de exmplu..si
cateodata l am mai intrebat chestii legate de asta..dar cel mai bine se vde cand defapt esti
cu el intr- o anumita situatie. Si nu..ar astepta chestii cum asteapta de la mama lui
A da, si iti ziceam ca mereuii cu neamuril, daca ai mei nu ar fi de acord, cum el nu prea face ,
cum ti am zis , face chestii pentru mine, atunci cine m -ar ajuta, sau ar fi langa mine.. si nu as
vrea sa nu am pe nimeni si el sa fie intr-una cu ai lui si sa i ajute si sa faca chestii pentru a
lui
Si uneori poate exagerez cand simt alea..dar parca mereu ii tine partea lui sorasa, in
certurile ei cu baratus o, uneori pentru motive care i le arunc si eu, si mie nu mi da
dreptate..si no de ne am casatori ar fi undeva departe de ei, sa fim doar noi doi.. el parca
exista doar vorbind despre neamurile lui si neamurile lui..si poate is un pic..geloasa sau cum
vrei sa i spui..dar is geloasa pe atentia pe care i-oda lasorasa, are si o nepoata, si mi ar
placea ..nu stiu.. sa fie mai al meu, mai cu mine..
Eu: si in viitor, ce crezi ca o sa mia fie?
T: nu stiu, nu prea ma gandesc la viitor..si incerc sa fac toate in prezent, cat am fost la
facultate am fost cu facultatea, si el a fost..langa mine, chiar daca mai putin..acuma ..is si eu
langa el..pentru ca motivul nu=l lasa sa se prea miste
Eu: nu te ai ganditla un alt baiat?o alta variianta, o relatie in care sa fie mai bine?
 209

T:nu..pentru ca desi uneori cand ne certam ..rareori stateam fara sa vroim deloc..si el ii in
mine , inauntruede tot, nu as putaea fi cu altcineva, dupa ce am fost atata cu el, si ni s au
intamplat atatea,si am ajuns eu cel putin la starea asta ..linistita si.. crede ma..ca desi poate
nu am zis-o ca sa it sa iti dai seama, ne- am schimbat foarte mult unul fata de celalalt si
suntem ca marea dupa furtuna
Si de alti baieiti.. crezi ca nu la fel m as indragosti de ei, s ar duce indragosteala aia, sau
crezi ca ar fi cineva perfect , si nu ar avea nicimic care sa nu mi displaca?
Uita-te la iulia ..vezi ca posteaza merue poze pe fb? Si eu , adica no..asa crede toata
lumea..par fericiti, si mai demult a postat ca si cerut -o si ea a zis da
No, cand am fost laa ea sa o pensez, era asa suparata pe el..si defapt si ei is asa..
Eu: asa cum?
T: pai ea era suparata pe el, ca erau doua saptamani, si el nu venea la ea, si s-a dus nu stiu
unde in duminica aia, ca era duminica atunci, si pe ea nu a chemat-o desi putea sa o cheme
Ma intreba intr-una daca o iubeste, ca cineva care ar iubi-o ar fi venit la ea
Si intr-un fel avea dreptate, daca lui ii pasa de ea, ar fi mers sa o vada, ca doar avea masina,
avea timp..dar cred ca lui nu-i place aici,,sau nu stiu,, defapt la iulia nu-i place sa mearaga la
el, si el, si cumav se razbuna pentru ca el nu vine, nemergand nici ea
Eu: nu -i place de ce?
T:de soacra-sa nu -i place, a lui is pensionari, stau acasa, tot timpul is pe acolo, ea nupoate
dormi cat vre .Si zice de el ca -i prea mamos, ca nu s-ar desparti de masa...dapoi asa is toti.
Dar nu cred ca n-o iubeste..stau de aprope doi ani..a da..si mi-a zis ca ea, i-a chemat pe ai
lui sa vinasa o cunoasca pe mamasa, si aia nu au vrut , ca le-o fost cica groaza
Eu, groaza de mama ei?
T: nu, adica,, le era groaza ca daca iulia si els-ar fi desparit, si parintii lor s-ar fi intalanit pe
strada, cum ar mai fi dat ochii cu mama ei. Dar ii o aiureala..
Si tot atunci , mi-o mai zis ca vorbeste cu altii, dra ca sa- i facaa lui in ciuda si s-a si vazut cu
careva care cica mai departe de beclean a venit la ea
Eu: dar ea nu il iubeste deloc? Nu ai zis ca doar a cerut o?
T: il iubeste, dar zice intr-una ca vrea sa isi traiasca viata... sa faca ce vrea, ca nu primul
venit , pirmul servit.Si a mai zis ca nici nu i-a placut de el, ca el s-a tot tinut de ea..si ca nu
deosdeoca oaua
Eu: ce nu face?
T; rade, nu i cauta in corne, nu umbla dupa el, desi..sta de doi ani cu el, nu vrea nimic cu
el..si faza i ca i cere tot felu de chestii..el sa o scoata in oras, sa i cumpere una si alta
EU: si ea nu -i cumpara si lui?
T: cred ca -i cumpara, dar nu telefoane noi ca el, si cine stie ce seturi si prostii, ea doar pare
ca asteapta toate de el, si daca nu-i fericita, nu -pentru ca ei doi nu fac nimic, tot din cauza
lui
Eu: poate ca chiar ii
T: poate , dar no..zi ea poate propune sa faca ceva , sa iasa, nu sa l astepte pe el pentru ca
are masina
E ea dece nu face scoala de soferi?
 210

T: eu stiu? A zis o data ca dupa ce sa o faca, sa -i spune Florin sa vina si Ea, ca doar are
permis...
Eu ; dar el cati ani are?
T; vreo 28, si ea 21 sau 22, dar 21 cred ca are.
Eu : si unde s-au cunoscut?
T: pai ea lucreaza la Fujikura, si de el credeam ca lucreaza, dar doar o lluna a stata colo, si
in timpul ala a vorbit cu ea, dupa s-a angajat la ceva cu lemn. Si iulia zicea ca daca ar fi iubit-
o , nu s-ar fi dus repede din fabrica si ar fistat cu ea, ca doar se vedeau zilnic
Dar si exagereaza uneori, ca dupa a vorbit cu el pe camera, si nu era asa nervoasa peel, ca
si cum ea cand vorbeam noi doua..poate asa exageram uneori..dar nu zic ca greseste doar
el, si a greseste..si vrea, zicea ea, el..sa o duca sa stea acolo..in Cîțcău cred, si ea nu vrea
parca ceva asa serios..sa stea la el..defapt isi face inca o camera langa casa ..dar nici eu
num-as duce defapt..atatatea soacre..si ei vesnic dupa ele
Eu: asa rele is?
T: da , dar nu neaparat, is doar enervante..ca nu isi dau seama ca nu is mai a lor,,si mi-am
amintiti ceva. Iulia i-a sters instagramul de pe telefonunul lu pentru ca se tot uita dupa fete, si
el l-a instalat iara, si i-a zis ca sa se aranajeze si ea ca alea, sa nu se mai uite dupa ele
Eu: poate a fost in gluma..
T; poate Si si A, de exemplu.. sti cum a ajuns sa se marite cu G?
Eu: nu -i mai mare cu vreo 10 ani ca ea?
T: ba da.. no, si ei doi povesteau, el era in italia, ea termina scoala, si statea pe somaj
O lasa asta gravida, si ea isi ascunde sarcina de a ei, dar pana la urma le zice.si cumva
pentru copil s-au castaorit, desi , is sigura ca el a inselat-o cat titmp era in italia
Eu: dar acuma unde ii?
T: lucreaza la cluj, si vine vinerea inapoi acasa, si ea sta cu copii singura si cu soacra sa aici,
si e bine mersi isi ace de cap
Si, si ea ..tot asa o auzi sa zica, ca Gorea nu -i ia aia, leptop sau telefon sau cine stie ce. Si
tot asa..amai facut si al doilea copil, cred ca doar sa se justifice dece nu merge si ea la lucru
O data am intrebat-o ca, daca nu l-ar fi avut pe tudor, primul copil , s ar fi amritat cu Gorea, si
a zis ca nu
Dar..mi mila de ea cumva, si nu numa de ea, de fetele astea cu copii, si is tot singure, si ea
zicea ca Gorea nici nu ia copilul al doilea in brate, sau sa-l schimbe...si uneori cand aveam
timp mai stateam cu bebii, pentru ca,ma gandeam ca i rupta,,si asa i si sora lui A.
s-a maritat de pe la 19, cu el de vreo 25..si dupa atot pierdut sarcini si acuma are un copil,
dar,.. sa vezi,, adica nu ca nu isi iubeste copilul, dar asa vine acasa de rar si sta de putin, ca
uneori eu ma gandesc ca pentru asta sa ai copii? Si is toate asa obosite si stau on stop tot
in sat, tot nu se msica si nu se pot misca, fara permisiunea lor..sau se tot cearta, si in loc sa
stea el acasa cu copilul , in primele treii saptamani, mama lor , a ei si alui A, a stat..nu-i
aiurea?
E: si atunci , de ce s-a mai casatorit cu el?
 211

T:,,pai poate il iubeste,,dar,,si .ce altceva sa mai fi facut, nici bacul nu si l-a luat..stateau
acolo toti in douacamere, inghesuiti, fara una si alta..normal ca..adica as agred eu..s an dus
si ea ca Ale, unde au fost conditiile mai bune

E: dar ea cati ani are?

T; vreo 23, ?!

15 Interviu Zuza 21

Zuza, 21 ani, muncitoare la o fabrica de mobila

Interviul l-am facut intr- o zi de duminica. Nu m-a primit in casa , am stat afara . Inca inainte
sa ne intalni, mi -a avertisat ca are ceva important sa-mi zica .Nu era legat dupa parerea ei
de ceea ce doream eu pt interviu , dar mie mi se pare ca spune multe legat de cum are loc
interactiunea dintre ea si baieti.
Nu a vrut sa o inregistrez cand imi spunea prima parte a povestii a ceea ce i se intamplase
cu o seara inainte .Rezumatul scurt ar fi urmatorul:
Sambata seara iesise la un culb din comuna, recent deschis, unde merg toti tinerii care stau
in sat , dar se pare ca vin si din celelate localiati din apropiere , chiar si de la dej ( cel mai
apropiat oras , aprox 25 de km)
Zuza merge destul de des, si fiind sambata seara, si ne avand carnet sau masina, este
nevoita sa apeleze la diferiti baieti care sa o duca si sa-o aduca acasa.
De ceva timp, o aduc diferiti baieti, ultimul find Dorel , baiatul fostului primar. Dar o mai
aducea si un anumit Ianos( aprox 30 ) , cu care postase ceva poza mai romantica pe Fb
astfel incat sa se poata vedea ca este intr-o relatie. Paralel , vorbea in termen amicali ( dar el
vroia o relatie serioasa ) cu un baiat Lacatus ( aprox 26)dar mai mult pe fb, fara sa se
intalneasca asa des
Incepe pirn a -mi spune ca a facut o prostie si ca intr-un fel ii pare rau , dar totusi era destul
de incantata. La clubul respectiv , Dj -ul din dej, 27 ani, se cam bagase in seama cu ea toata
seara, ( dar ea puse ochii pe el cam de 2, 3 luni) ii facuse cu ochiul, o prinse de fund ,si
oarecum o facuse sa se simta dorita . Are loc un conflict intre alti baieti de la club, ea se
sperie, Dj-ul o proteaja , acesta se ofera sa o duca el acasa, ea accepta dartrebuie sa -il
astepte pe el pana la finalul progrmaului. Ea accepta si spune ca amandoi bausera putin
intre timp , el era a tras pe nas „”. In drum spre casa , facuse „” prostia” de care aparent ii
parea rau .Si ii parea rau pentru ca ea se bagase peste iubita lui, si cred ca defapt ii era mai
frica sa nu ramana insarcinata.A doua zi , si luause o pilula de a doua zi.
Am intrebat-o daca nu simte nevoia s a-i scrie sau sa-il vada , si mi-a raspuns ca nu, ca era
impacata , multumita, de l-ar vedea nu ar sti ce s a-i spuna,Oricum spera sa -l vada dupa
Craciun, pentru ca ,datorita faptului ca inatrziase in seara respectiva, mama ei nu o mai lasa
sa iasa, numind-o degradata .
Ea afrima ca este o femeie emancipata , libera, spana pe propria sexulitate .In legauta cu
aceatsa mica aventura, se simtea mandra ca reusise sa il cucereasca pe Dj, ca el o
„”alesese dintre atatea fete „” care erau in acel club, si de asemea era foarte preocupata de
motivul pentru care acesta o alsese si , si de impactul pe care intalnirea dintre ei doi a avut
-o pentru relatia Dj-ului cu iubita.
Eu: dar daca ar afla iubita-sa si nu va mai vedeti?
 212

Z; si? Ce se intampla? Eu nu o cunosc , ea nu ma cunoaste..si daca nu poate cu aia poate

cu mine.. Ce sa fac..( rade) Si .. s-a creat o atractie fata de mine , din moment ce o putut
face..
Si m – am dus la baie( la club) si el o venit dupa mine, sti?No defpat eu am fost..ca am vazut
ca se duce spre baie si m-am dus si io repede..si intra el dupa mine nu stiu ce , si io eu eram
ceva de genu.Si nu stu cums s-o intorsc si m-o prins de cur si fac io: Baa ..
Eu: asta a fost inainte?
Z: asta o fost inainte si aia mi-o dat de gandit ca gata..aciea se infiripa ceva..Tat timpul mi-o
placut baietii de genul
Eu: sa te prinda?
Z: nu ma..da ase gen..mai salbatici, mai rau..mai mother fuker ceva ..rrr..si chiar aveam
nevoie de asta.. de un ..barbat ca asta ..si asta- i calumea..Ca in momentul in care intalnesti
pe cineva nou cu care nu ai mai avut de a aface si asa, ii mult mai altfel, ii foarte diferit, si
gandeste-te in felul urmator: eu in momentul asta daca s-ar intampla aceiasi chestie da cu
altcineva io nu as mai fi la fel pentru ca pur si simplu m-as fofila toata si as zice nu ca nu stiu
ce, Da pur si simplu nu stiu daca o fost vorba de increderesau daca ofost vorba de dorinta ,
sau daca o fost vorba..de nu stiu.. I don t know..da pur si simplu pot sa zic ca o venit
natural, nui ca si cum ok, ma duc da nu is sigura daca vreau atata de tare
Eu : ihm
Z: si chiar mi am dorit chestia asta .Si stiu ca poate unii o sa ma judece, desi nu o sa mai
spun la nimeni
Eu: si nu iti e frica ca o sa iei ceva boli
Z: da da gandeste – te ca ..cum sa iti explic.. aa.. desi am facut chestia asta, am un..o doza
de responabilitate.Nu -i ca si cum ma duc la U si unul pe care il prind si imi pplace, gata
hai..Intelegi ?
Pentru ca eu sambata trecuta candm m -am dus, tot ase o fost unu, de acolo din U, tot asa
nu stiu ce , vai ce drgauta esti , ma tine de mana..
Eu: Dar asa mi ai zis si de cosmin ca ..si el .. ca asta dadea de inteles ca vrea doar (s*x)
Z: da dar cutu ii prost, deci cutu ii ptost, ii genul ala de caine care latra da nu musca.Asta
(DJ) si o prins prada si o marcata -o, asta nu o stat pe ganduri sa zica ..vai da nu stiu
ce.Cum o prins-o cum o ..puscat-o
Si faza-i ca cu libidinos ca astia ( de ex cosmin) ca vai pisi ce ti -as face si nu stiu ce . astia
is niste caini care latra a nu musca, si candte trezesti cu ei ..te trezesti cu ni..( are un penis)
despre ce vb .. mare si proasta
Eu: dar incepeai s ami zici de celelat..de saptamana trecuta
Z; da.. pur si simplu am fost, am ras, da ..intradevarm -am sarutat cu el..da cum sa iti
explic..aveam un fel de inclestare..adica asa pur si simplu.O mai veit intr-o marti parca...
aicea in batin, da aveam un soi de inclestare . aveam ceva ..deci nu..si el ma tot atingea si
nu stiu ce , dar eu nu.. coprul meu.. nu ma puteam relaxa. Si nu sttiu, nu stiu, am zis ca nu
are rost...gandeste-te ca daca si cu Dj eram la fel, nu ma fofileam.. si ma incleatam asa,ii
ziceam ok , gata nu pot
Dar nu stiu ( cu el ) m-am simtit libera, si nu stiu, oarecum m -am simtit ne judeca...Nu m am
simtiti mama imi vede corpul, mama nu am sani faini, mama nu sunt epilata ..Nu m-o mai
interesat
 213

Eu:si daca nu ai fi epilata te interesa?

Z: ma interesa, dar eu nu fac chestia asta , ma epilez destul de des
Dupa careva secunde pauza
Ce-o zice, am..poate mai am sunca,poate nu is atata de slaba cum ar vrea el, sau el ii mai
slab ca mine,si faptul ca nu m-o judecat,,ca nu mi-o impus anumite chestii,ca nu am avut
restrictii,,
Deci, el a spus in felul urmator: simte-te libera!fa ceea ce vrei, urla zgarie-ma , muscama-ma,
dar nu lasa semne..el asa o zis, dar o zis zgarie ma dar incet, sa nu ramana semn..deci nu
stiu, ii diferit, ii foartee diferit de la un baiat la altul
Eu: dar daca vorbesti cu elpe mes, nu vede iubita-sa ca -i scri?
Z; nu prea vorbim, intelegi?deci noi nu prea vorbim pentru ca io in faza incipuenta, cand l-am
cunoscut ,si asa ..io i-am tot scris: ce face ce nu stiu ce bla bla
Eu: dar de unde ai avut Fb lui?
Z:pur si simplu is un stoker atata de bun incat aflu fb-ul oricaruiom care vreau
Si no, i am dat cerere , mi- aacceptat bla bla, tot am vorbit, tot am vorbit,Numa ca el era
foarte inchis, dar acuma m0am dat seama de ce, pentru ca avea prietena
Si vedea prietensa ca eu ii scriu si el imi raspunde.Eu tatii scriem, ce fai , ce faci ce faci, el
lucreaza in carrefour si ..ii singurul timp inalt de acolo, ii super inalt ii slab ..
Eu: dar dece mai vine pana la unguras? Adica..
Z: face un ban in plus.. o fost in green ( club dn dej ) dar l-o dat afara si l-o bagat pe marinica
in locul lui . Si ne-am intalnit in carrfoaur de vreo doua ori, si o data eam cu mami, si..
Eu: dar de cand i sti?
Z: stai sa ma gandesc, discoteca s-a deschis de vreo 3 luni.. glubul dar inainte o fost
discoteca black and withe, acolo unde mergea astia mai demult..si de cand s-o deschis
clubul, l-o bagat pe el.Deci merge si l carrefour si aici. Si o fata l -am intrebat.. si l am
remarcat defapt pentru ca el oarecum indeplineste stereotipul meu de barbat
Eu: si care -i asta?
Z: ăă astia..baietii asa,, de gasca.. rai, sti? Nu stiu cum sa iti explic, ii un rau da.. asa nu stiu,
protectiv tipul ala de barbat.. care -i maasculin, barbat si atat, nu -i nici cum altfel..
Eu: si cam cati ani are?
Z: 27..el mi-o zis ca re 1564, dar daca te0ai uita la el , nu ai zice ca -i o frumusete. Ca nu i ,
frumos, daca te-ai uita la elai vedea ca nu-o frumusete,
Eu: mi-ar veni s ate intreb, ce ti-o placut la el?
Z: ba nu stiu daca ai zice chetsia asta, da.. nu stiu cum sa iti explic ce ma atrage pe mine la
un baiat , sti?
Eu: dar incepe de la inceput , ce ti -a palcut la mihai ( primul iubit oficial, serios adevarat)
Z: ca era sensibil , delicat ca copilaros, si o fost asa..niste factori care m-o facut sa ma
indraostesc de el
 214

In primul rand faptul cain prima dimineata miroasea atata de binee..si no dupa am observat
ca-idragut si ca-i atent si ca-i iubitor
Eu: dar astea au fost dupa ce a-ti inceut sa vorbiti, dar inainte sa sti astea, ce ti-a placut, cum
s -a remrcat dintreceilalti baieti de la Fujikura? ( fabrica, acolo lucrase inainte )
Z:l- am auzit vorbind o data cu un barbat despre cultura, si m -am gandit, uite ce geniu
neinteles aici, SI zic, stai asa..hm stai ca vine ea..ii pe drum si dupa aia no noi iesim la tigara
si la cafea nu stiu ce, ne -am remarcat unul pe altul, sti? No am inceput sa vorbim,primul
sarut o fost la lucru
Eu: dar de cand a-ti vorbit, a-ti vorbit si pe mes sau doar la lucuru?
Z: nu mai stiu asta , nu -mi mai amintesc, nu mai stiu cand s-a intmaplat asta cu mes-ul si
chestii,
Eu: dar dupa aia oricum a-ti vorbit s pe mess
Z: da.. si m am dus la tigara, nu stiu ce..am inceput sa vb asa in general despre chestii
trestiisi a inceput sa mearga, dupa aia, in urmtoarea dimineata dar asa am fost si aseara, si
mi- am dta seama ca iiok , ca hai sa incer, ca nu stiu ce, ca nu stiu cum si dupa aia ulterior
am continuat sa vorbim..am postat ca suntem intr- reatie si pe fb ( la scurt timp ) si nu stiu..o
prostie de a me aii ca pe mine ma ie valul.. si cand m-o luat valu as e din plin, am uitat sa
mai gandescintelegi? Gata, m-o luat valul
Deci, nu stiu cum sa iti explic revine la dj) am un tip din asta la care aspir foarte mult,
Eu: deci de atunci vorbesti cu el.. de acuma 2 3luni?
Z: da
Eu: nu ai mai zis nimic de el
Z: pentru ca imi piersise interesul, la un moment dat..sti? adica pur si simplu daca tu..nu..
daca eu nu am vazut ca el numai da nimic spre mine sti?
Eu: dar atunci la inceput , cum l-ai remarcat ,facea ceva prin care sa se bage in seama?
Z: el? El s euita la mine, tot asta afce.. sti? Se uita la mine, facea din alea ( ceva semne cu
buzele cred ) si nu zicea nmk vazand ca dansez cu Cutu sau cu celalalt.
Si aseara o fost o chestie si mai si Pentru ca, de cate ori eram undeva in prejurul lui era pe
mine.Daca ma duceamla bar , venea la mine.Venea la mine, s epunea asa, foarte aproape,
eram interzis de aproape,Eu eram aici, el venea si se puea aici, fetele noastre erau
undeva( foarte apropae) Plus ca dupa aia s-o dat jos de la pupitru, mere un pic, dansa pe
acolo hopa il vedeam langa mine.Asta mi-o dat de inteles, stai un pic..ca asta ii ceva cu el.Si
nu inteleg ce l-o facut sa cada , sa ...si o fost o chestie ca..eu am unele miscari
mai..lascive..,mie imiplace sa ma pun in evidenta,Si la un moment dta, in timp cedansam, am
facut o miscare ceva. De genu, si el era..s-o uitat la mine, si afce cata mne..( imita cum dj ul
isi musca buzele ) sima gandeam : hopa ( rade) hai ca aiceas e intampla ceva,,si canta o
piesa ca as vrea cu tine, o noapte as vrea cu tine,si face el ( canta piesa uitandu-se la ea si
numind-o cu degetul)
Si eu eram ceva de genul: cu mine? Si face el da
Si nu am zis nmk..o vazutlumea ca tot .. si tot imi ziceau du-ye spunei la prietenut-o ( dj )
sapuna manele du-te du-te. Si el imi zicea la ureche, tu , nu ma mai lasa astea in pace. Tot
manele le trebe
Eu: si cu celalalt, lacatus?
 215

Z: ii un caine care latra dar nu musca.

Eu: dar cu a-ti terminat- o de tot?
Z: la modul ca el ii un libidinos, si un nesimtit si un prost, si un prost si cum mai vrei tu sa-i
zici elo zis ca „ ai avt o sansa, dar ai ratat-0 pentru ca, tu faci figuri si anuma avioane in cap.
Ce avioane si ce figri am?
Eu : dar acre era sansa de ai ratat-o, cesanse ti a dat el ?
Zu: ca s avem o relatie serioasa.
Eu: i Cuma dica ai ratat-o?
Z: stai sa ne intelegem, ceea ce il determina pe el sainceapa o relatie serioasa, ii actul
sexual.Intelegi? el dupa asta se orienteaza daca isi doreste sua nu o relatie serioasa cu
respectiva persoana.Ceea ce la mine nu funtioneaza...
Eu: adica,dupa el, relatie serioasa inseamna hai sa o facem si dupa vedem daca continuam
sau nu?
Z: exact. Si l am mine nu funtionaza asa.. si i-am spus, baiatul meu, io nu pot sa faca sta
Eu? Dar ti-o propus sa faci asta?
Z: evident, dar nu ca mi-o propus ,deci..mi -o propus la modul direct, da de cate ori mi-o dat
de inteles chestia asta numa, ii ca si cum as venit eu la tine, si ti as da una in cap si as zice
sa si ca si te iubesc..deci cam in felul asta..ii ca si cum io.. nu ai cum ..nu ai cum.., si sansa
care am ratat-o a fost ca nu am vrut.. si in momentul in care am vazut ca el ii un libidinos, io
am inceput sa ma transformAm inceput sa ma transform in tipa aia sfidatoare, rea, si ..in tipa
aia pe care ai vrea sa o ti departe, pentru ca nu ai sanse de a discuta.Si dupa aia, el o
ineput cu mistouri cu nu stiu cu nu stiu
Eu: dara stea erau pe fb
Z: da
Eu” dar va mai si intalneati?
Z: nu, intr-o seara tot asa , nu stiu, ca ti-o trecut dracii sau ceva de genu..Eul-am sunat,
frumos, si i-am explicat: mai baitule, daca noi doi, vrei sa avem o discutie omeneasca si
fireasca, ok, daca tu ai chef de stouri si de din astea, la revedere. ( el raspunde) da ce ? t se
pare ca -s handicapat, pe mine nu ma iei cu asa ceva( repeta) scurt..daca vrei sa disctam ca
o ploua ieri, despre aia discutam.. si zice da sa sti ca nu-s handicapat, si zic eu, ba , da ti se
pare ca te -am facut handicapat?I am zis ca daca vrei sa avem o discutie normala, hai sa
avemo discutie normala, dar nu ma lua pe mine ca am figuri..si cam ase s-a incheiat toata
chestia. Si ela zis hai sa ne vedem cum ar fi fost sambata asta ieri, si i=am zis scuze, nu stiu
daca ne vedem, nu stiu ce,si face el no hai ..si am zis bine, hai ca ne vedem. Am scapat cu
norocu ca-i racit si ca nu poate sa vina ca el se simte rau , si aseara m-a intrebt ce faci, si
i=am zis ca isla discoteca , dar el de acolo, distrcatie
Eu: si atat?
Z: atat, Atat s-o incheiat converstaiunea noastra
E: da, dar mai puteti vorbi totusi..poate se simte..excus, l -ai chemat vreodata la
discotecaaici?
Z: o spus ca nu vrea sa vina , caacolo is toti dusmanii.nu defapt vrea sa-mi zica ca are o
piranda pe acolo si ii frica sa nu o vad io
 216

Ma hai sa fac o comparatie, intre laactus si dj.la el nu sti, mi-o placut zambetul un pic, ca
avea o doza de maturitate
Eu: dar cati ani are?
Z: 27, si ii una cand ii vorbesti unei femeie ca si cand ai lovi-o cu flori si alta ca si cand a
lovi-o cu pietre ii cu totul altceva, la modul ca nu stie cum sa lege cuvintele, ca nu stie cum
sase joace cu ele, sti? Si asta -i o arta// si vb si scriind
Nu pot sa zic ca vai de mine , imi place sa ma vrajesti, da mi place sa sti ce sa -mi spui si
cand s a-mi spui.
Eu: dar cu dj,asta seara a-ti putut vb mai mult timp, sau ai mai stat sa mai povestesti cu el?
Z: da, da ca m-ammai intalnit cu el in carreforur, ultima data cand m-am intalnit am stat si
am vornit 5 minjte sau10, nici nu mai stiu,
E: dar ai fost prma care i -ai scris pe mes, sau?
Z: eu i-am scris
E> si la lacatus?
Z: si la el, dar eu imi iau inima in dinti si le scriu, Nu pot sa stau sa astept si sa ma gandesc
mama,o sa pice stele astazi.. da si inca o cestie care o zis -o aseraa Dj, o fost ceva de genul
El statea aici, eu eram acolo, pe masina, ne fumam tigarile, s-o uitat asepe cer , si o zis uite
o stea cazatoare si zice cred ca asta -i de bine..o fost ase..nu stiu.. dragut.. ii si frumos sa
vezi ca.. stai sa ti-l arat.. nu stiu cum sa iti explic, nu ca mi-o indus o sezatie de incredere,
dar pur si simpl am simtit ca nu mi se poate intampla nimica cu el, ca nu mi se poate
intampla nimica ra, pur si simplu asta am simtit. Si nu ma interesa.. asa sa te gandesi ca u
m-o interesat ca o sa iu ceratat cand o sa ajung acasa,
Eu: dar maica-ta nu o zis nimic?
Z: bada si mi-o facut un scandal monstru, ca unde ai fost , ca dece ai venit la ora asta, a vrei
sa inebunim, ce sa intampla cu tinemai copile, de ce ai ajuns sa te destrabalezi in halul
asta, ce nu stiu ce..mamai vorbeste in necunstinta de cauza. Pentru ca nu ma duc s afac
chestia asta in fiecare seara, sa ne intelegem, ok? Ma duc ma distrez, dansez, dar nu fac
chestia asta in fiecare seara.si gandeste-te ca fie virba intre noi , ultimul meu contact
sexuala fost in vara, nici nu-l poti sa l numesti contact srxual..dupa parerea mea.. mi se pare
ca cuvantul detsrabalt, ii cu totul si cu totul altceva decat ce intelege ea
Chestia asta cu destrabalatul tine de conceptia ei, de cum o fost educata, de cum erau ele
pe vremea aia,intelegi? Si de felul in care lueam s-a schimbat intre timp. Pnetru ca
societatea ii altfel, ne am emancipat, avem mai multa liberatate.. si tatai nu-i suparat, dare a
nu mai vorbeste cu mine.
Uite si chestia asta cu felu in care vorbeste o perosana, hai sa zicem..un barbat..tine foarte
mult de educatie, si de doza de cultura pe care o are.cum sa ti- explic eu pe Dj ca sa-l
intelegi. Dj ii genul de hipster,
Eu: nu cred ca stiu cum ar fi hipster-ul
Z: nu stiu cum sa -l defines dar cauta -l pe net cand mergi acasa.
( imi arata profilul lui de fb)
Nu ma vad maritata. Nu acuma, nu in viitorul apropiat, nici nu m am vazut niciodata.Is o fiinta
mult prea libera ca sa ...care are nevoie de o doza de libertate mult prea mare ca sa.. daca
chestia asta cu prietena dj ului ii o minciuna? Daca ar avea iubita, nu si-ar face o poza cu ea
 217

sa o pui? Daca asta o fost un motiv, la modul ca.. gen relatiile aste atipice, stat impreuna,
facut chetsii impreuna...
Eu: dara sta nu ar insemna casatorit?
Z: io nu stiu cum sa iti explic..ii o mica diferenta intre relatie serioasa si casatorie. Deja.. cand
te casatoresti, ii cu totul si cu totoul altceva, inelegi? Io relatia serioasa si casatoria o vad
diferit.. relatia serioasa nu duce la casatorie neaparat... te poti desparti..
Sau pur si simplu poti sa ramai intr-o relatie de concubinaj toata viata, intelegi?
E: dar dece ar fi asa greu sa te casatoresti, aidca tie..
Z: nu -i neaparat greu,,pentru ca nu- mi greu, adica in momentul in care io as simti ca vine
moentul asta, ar trebui sa am nsite motive intemaiate sa o fac, intelegi? Ar trebui sa nu stiu
cum sa iti explic, nu ca as vrea sa am un zeu lamga mine, care sa le faca pe toate, ar trebui
sa am o doza covingere ca sa faca asta
E: dar cu Mihai vroiei sa te caatoresti ( primul iubit mai serios)
Z: nu stiu cum sa iti zi.. dar cred ca eram indragostita, dar cum sa iti explic..o indragosteala
fara cap.. nu stiu .. uneori chiar simteam ca-mi ard talpile daca nu-l vad, dara cum cand
privesc napoi nu -mi mai vine sa cred ca e simteam chestiile astea ..sti?
Eu: dara sta nu ai putea=o simti cu toti si pana la urma nu ar mai ficeva durabil?
Z:de ceva timp ..de cand ..dupa o anumita perioada de vreme. Aidca nu am avut muulti
baieti, inteleg? Sau nu am avut multi baieti cu care sa am un contact de lunga durata exact,
si nu o fost ceva de genul..te-am intalnit, am facut-o cu tine, si apoi tu in stanga eu in
dreapta.. seara viioare o fac cu altu..singurue mele conatcte au fost 3 la numar, mihai, asta
si celalat, adi,,fratele lui roxi care nici nu oti sa zici ca o fost contact sexual
Eu pe baiatul asta..adi.. era un baiat rau, mi-o palcut baietii de gasca.. simt chestia asta, se
simte in felul lor d e afi se simte in voabularul lor, ii o chestie care vine natura;, nu-ca m as
forta.. adica nu a cu vanesa is alta si in casa is alta
Eu” eu pot sa fiu ase
Z: eu nu pot, puteam inainte dar nu pot acua
Eu pe adi de maimulta vreme, nsa de cand o venit intr-o iarna, no m0am uitat la el. Si am
inceput sa aspir la el.Si tot faceam glume cu roxi ca uite, ce afce cumnata mea (sora
baiatului ii era prietena buna ) si ca nus tiu ce nu stiu cum
Anul asta in vara, cand o venit acasa, am vazut ca trage spre mine,si eram ..venea sa stea
mai mult cu noi, face ce face ca sa creeze motiv de discutie, se baga in seama
Si am zis ok, vazud ca am intrare si fiind entuziasmata ca mama , cine se uita la mine, esti
nebun! Am zis dai in fata si ne0am intalnit intr0o seara pe scarile de la camin m-am smtit
iubita, repeta
Eu” dar cu dj-ul nu?
Z: ba da,,dar nu stiu cum sa iti zic.. poate daca am fi stat maimult , is contienta ca , ar fi fost
mult mai intes si mai cald , si mai..intlegi , dar fiind o perioada destul de scurta de timp in
care noi o trebuit sa ne miscam repede,, pentru ca pe bune suna maica-mea in disperare, o
fost pe repede inainte..nu o fost mecanic, dar defpat as eo fost,canuma hai facem aia si
merge, ca nu avem ce face..dar is totalconvinsa ca daca am fi avut mai mult timp, cu
siguranta s-ar fi intamplat mult mai frumos, mai cald mai paional, intelegi?
E: dar ziceai ca pentru mihai iti ardeau talpile sa -l vezi, dar dupa dj?
 218

Z: dar cum sa iti explic.. mie mi ardeau talpile dupa mihai, pentru ca eu aveam ceva timp cu
el, intelegi? Si noi deja eram..avusesem un contact..nu- ca sicum te -am vazut, te
amplacut,si deja gata mi se aprind talpile dupa tine. Ase eram cand eram mica,,daca
vedeam un timp, mama ce frumos ii , toata ziua ma gandeam la el.aveam ce va timp cu el
dar cu Dj, noi ok ne am vazut prin carreofour dar inafara de a sta nu s-o mai intamplat
nmic...poate nici aseara..daca nu aveam toti factorii aia, privirile, atingerile vorbitul, pe faptul
ca isi musca si lingea buzele .. imi da sezntia ca is dorita si mi place chestia astsa, cand vad
ca is dorita, cand vad ca is.. vruta..imi place
Si can d am avzu t ca vine la mine, si ma lasa ma iasa asa, si amlsa sa- mi pun capu
pieptului lui, am zis.. si faptul ca nu mi place cand vin si fac chestiaasta..sa ma prinda de
cur, dar totae astea m-o impins . la.. si eu am ramas ultima eu cu el ( la disco) deci ultima..