Bîrgăoanu (Crăciun) Georgiana, Lucrare de Absolvire, Conversie PIPP

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro
LUCRARE DE ABSOLVIRE
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Liliana Mâță
Absolvent:
Bîrgăoanu Georgiana (căs. Crăciun)
Bacău
2022
ROMÂNIA
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Tel./ fax ++40-234-588884
Corelația dintre randamentul școlar și mediul familial la

elevii din învățământul primar
Absolvent:
Bacău
2022
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Tel./ fax ++40-234-588884
Declaraţie
Subsemnatul/Subsemnata ___________________________________________, prin

prezenta declar pe proprie răspundere că lucrarea de licenţă/lucrarea de absolvire/disertaţia cu titlul
__________________________________________________________________
este rezultatul muncii mele de cercetare, este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată
parţial sau integral la o altă instituţie de învăţământ superior din România sau străinătate.
De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate de
mine în lucrare, cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului.
Bacău, Data
Absolvent
_________________________
(semnătura în original)
CUPRINS
ARGUMENT ..................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. ROLUL MEDIULUI FAMILIAL ASUPRA PERFORMANȚELOR
ȘCOLARILOR MICI ....................................................................................................................7
1.1. Mediul – factor de bază al educabilității .......................................................................7
1.2. Influența mediului familial asupra dezvoltării personalității elevilor .............................9
1.3. Studii bazate pe investigarea corelației dintre randamentul școlar și mediul familial ... 11
CAPITOLUL 2. ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA

RANDAMENTUL ȘCOLAR .....................................................................................................14
2.1. Delimitări conceptuale ............................................................................................... 14
2.2. Cauze și factori ai randamentului școlar ..................................................................... 16
2.3. Relația dintre randamentul școlar și diferiți factori...................................................... 22
CAPITOLUL 3. CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI

DINTRE RANDAMENTUL ȘCOLAR ȘI MEDIUL FAMILIAL LA ELEVII DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ....................................................................................................24
3.1. Obiectivul și ipotezele cercetării ................................................................................. 24
3.2. Metodologia cercetării ................................................................................................ 25
3.2.1. Grupul de cercetare .............................................................................................. 25
3.2.2. Metode și instrumente de cercetare ......................................................................25
3.2.3. Procedura cercetării ............................................................................................. 26
3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării ..........................................27
CONCLUZII .................................................................................................................................31
OPISUL TABELELOR, FIGURILOR, DIAGRAMELOR ȘI HISTOGRAMELOR .....33
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................38
Anexe
Raport plagiarism detector
4
ARGUMENT
Ṣcoala reprezintă principala instituţie de educare a tinerei generaţii, dar, alături de aceasta,
un rol foarte important îl are familia, care reprezintă primul mediu educativ şi, totodată, acel mediu
fără de care acţiunile şcolare nu ar avea succes. În ultimul timp, s-a constatat că educaţia primită
în familie, formarea iniţială are o foarte mare influenţă asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii
copilului. Familia reprezintă primul loc unde începe educaţia. Se poate spune că fiecare copil este
oglinda universului său familial. Părinţii servesc drept ghizi, modele pentru copiii lor. Pe fondul
protecţiei asigurate de cadrul familial, copilul se poate concentra mai mult asupra sarcinilor
şcolare, iar rezultatele la învăţătură vor fi mulţumitoare.
Am ales tema lucării de absolvire „Corelația dintre randamentul școlar și mediul familial
la elevii din învățământul primar” deoarece implicarea familiei are o puternică influență atât în
adaptarea școlară, cât și în reușita și obținerea de performanțe școlare ale copilului. Atunci când
părinții se implică în educația copiilor lor, aceștia obțin rezultate școlare bune și tratează procesul
educațional cu mai multă seriozitate.
Scopul meu a fost acela de a identifica care este corelația dintre randamentul școlar și
mediul familial la elevii din învățământul primar, respectiv în ce mod mediul familial poate
influența reușitele școlare ale copiilor. În lucrarea realizată am încercat să surprind faptul că
implicarea părinţior în educaţia copiilor lor are un rezultat pozitiv asupra reușitei școlare ale
acestora. Astăzi, educaţia familială prinde din ce în ce mai mult contur şi mai multă atenţie din
partea părinţilor care par a se interesa mult mai mult de educaţia copiilor lor
Lucrarea este structurată pe două capitole teoretice și un capitol aplicativ. În primul capitol
intitulat „Rolul mediului familial asupra performanțelor școlarilor mici” am detaliat mediul ca
factor de bază al educabilității, influența mediului familial asupra dezvolării personalității elevilor,
precum și analiza mai multor studii bazate pe investigarea corelației dintre randamentul școlar și
mediul familial.
Cel de-al doilea capitol „Abordări pshopedagogice actuale cu privire la randamentul
școlar”- se raportează la descrierea termenului de randament școlar din perspectiva mai multor
autori, cauzele și factorii care stau la baza randamentului școlar, precum și relația randamnetului
școlar cu diferiți factori.
Capitolul al III-lea prezintă rezultatele culese pe baza unui chestionar aplicat persoanelor
care au copii în ciclul primar având ca scop identificarea modului în care mediul familial poate
5
influența randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Lucrarea se încheie printr-o serie
de concluzii generale.
6
CAPITOLUL 1
ROLUL MEDIULUI FAMILIAL ASUPRA PERFORMANȚELOR ȘCOLARILOR MICI
1.1. Mediul – factor de bază al educabilității
Educabilitatea reprezintă o „caracteristică esențială a personalităţii umane, care desemnează

capacitatea de dezvoltare pedagogică progresivă permanentă şi continuă” (Cristea, 2002, p. 34).
Progresele înregistrate în domeniul cercetărilor biologice și psihologice pe la jumătatea secolului
trecut au determinat majoritatea psihopedagogilor să-și concentreze atenția asupra factorilor care
contribuie la formarea și dezvoltarea ființei umane, la devenirea ei din stadiul de ființă biologică,
în cel de ființă socială: ereditatea, mediul, educația (Surdu, 1995, p.33).
Potrivit lui Dumitru și Ungureanu (2005, p. 28), primul factor al devenirii ființei umane,
ereditatea este „caracteristica biologică a ființelor ce desemnează complexul de predispoziții care
se transmit de la ascendenți la descendenți prin intermediul mecanismelor genetice.” În cele ce
urmează mă voi axa pe mai mult cel de al doilea factor al devenirii ființei umane, respectiv mediul.
„Mediul este ansamblul condițiilor naturale, materiale şi sociale ce alcătuiesc cadrul de
existență al omului şi care îi oferă acestuia o diversitate de posibilităţi de dezvoltare
psihoindividuală”. (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 30). Cei mai mulți dintre autori au constatat
care este structura mediului și ce componente structurale au o influneță mai deosebită asupra
personalități umane și cum acționează mediul asupra devenirii ființei umane. Structura mediului
este reprezentată astfel: în funcţie de momentul de referinţă din viaţa omului, înainte sau după
nașterea omului, în acest caz este vorba de influenţe ale mediului intern şi influenţe ale mediului
extern.
Potrivit lui Nicola 1992 (apud Dumitru și Ungureanu 2005, p. 34) mediul fizic-reprezintă
cadrul natural în care individul îşi desfăşoară viaţa şi cuprinde ansamblul condiţiilor bioclimatice
(relief, climă, floră, faună), care îi influenţează dezvoltarea şi maturizarea biologică (înălţime,
culoarea pielii), dar şi modul de a trăi (meserii, vestimentaţie, alimentaţie specifică).
Din punct de vedere al devenirii fiinţei umane, mediul social este definit ca ansamblu de
influenţe ce decurg din interacţiunea individului cu totalitatea condiţiilor economice, politice şi
culturale, care îşi pun amprenta asupra dezvoltării psihice.
Influenţele exercitate de mediul social asupra omului sunt: directe, prin: schemele de
conduită oferite de ceilalţi membrii ai colectivităţii căreia îi aparţine. Indirecte, prin membrii ai
familiei care joacă rolul de factor-mediu între acesta şi realitatea socială şi care, la rândul lor, sunt
influenţaţi în comportamentul lor de cultura grupului căruia îi aparţin.
Comportamentul omului reflectă cultura socială care se inserează la nivelul gândirii şi
acţiunilor sale şi prin aceasta, se asigură totodată transmisia ei de la o generaţie la alta. După H.
Hannoun (apud Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34) cultura socială ca produs al mediului social
este în anumite structuri ale personalităţii are patru componente:
 Componenta tehnologică
Arată că fiecare grup social este caracterizat printr-o tehnică şi tehnologie la care toţi indivizii se
adaptează (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34).
 Componenta rituală
Este reprezentată de nivelul habitus-ului social care impune comportamente specifice educabililor.
Membrii săi respectă un anumit ritual, iar dacă persoana se abate, va fi marginalizată din grup.
 Componenta mitică
Miturile sunt moduri comune de a gândi mai mult sau mai puţin stereotip şi caracteristice grupului
(Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34).
 Componenta limbajului
Limba ca mijloc de comunicare între membrii grupului reprezintă caracteristica asemănării lor şi
le dă sentimentul apartenenţei la un anumit mediu social.
Mediul social acţionează asupra dezvoltării psihoindividuale a omului prin grupul social care
determină o obişnuinţă comună. În funcţie de impactul şi conţinutul lor, precum şi de gradul lor
de organizare, influenţele mediului social sunt: organizate și spontane. Influenţele cu specific
organizat, instituţionalizat din mediul social sunt exercitate de familie şi şcoală, dar şi de diverse
instituţii socio-culturale, mass-media etc. (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34).
Educaţia reprezintă un factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a persoanei. Surdu
(1995, p. 46) arată că: „Educaţia depistează dispoziţiile ereditare, le diferenţiază, le modifică, le
grăbeşte funcţionarea, le suplimentează forţa, făcând din ele calităţi”. Totodată, „influenţele
mediului, neorganizate, sunt direcţionate de educaţie, oferindu-le omului în forma pedagogică,
pentru a le face durabile şi consecvente.”
8
1.2. Influența mediului familial asupra dezvoltării personalității elevilor
Familia reprezintă o unitate socială, urmărind să asigure satisfacerea unei game foarte
complexe de trebuințe şi aspiraţii ale membrilor săi. Familia joacă un rol esențial în promovarea
valorilor spirituale.
În perspectiva cea mai largă, familia constituie un factor de adaptare, un instrument de reglare
şi echilibrare a relaţiilor cu mediul fizic şi social. Formarea personalităţii este un proces care se
continuă pe tot parcursul vieţii, dar bazele sale se pun înainte ca şcoala sau alte instituţii educative
să se implice în acest sens. Când copilul începe să meargă la şcoală, el a învăţat deja din cadrul
familiei, interrelaţionând cu ceilalţi membri, cum să reacţioneze la unele cerinţe sau situaţii impuse
de societate, cum să se controleze sau cum să nu-şi lase frâu liber dorinţelor. Prima formă de
socializare a copilului, şi cea mai simplă, de altfel, constă, aşadar, în totalitatea normelor de
conduită pe care societatea le transmite noilor generaţii prin intermediul familiei (Dimitriu, 1973,
p.31).
În procesul de educaţie, rolul modelelor este foarte important. Baza formării personalităţii nu
se realizează prin cărţi, şcoală sau prin autoritatea tatălui faţă de copil, ci se consolidează în urma
construirii relaţiilor din copilărie între membrii familiei şi impactul acestora asupra
comportamentului copilului, în urma modului în care ceilalţi membri ai familiei îşi exprimă
sentimentele, preocupările, preferinţele. Punerea bazelor personalităţii în cadrul familiei este
determinată de nevoia copilului de a se ataşa afectiv de persoana adultă. Personalitatea se creează
diferit, datorită faptului că fiecare experimentează anumite lucruri în primii ani de viaţă, lucruri
unice, personalizate, care se imprimă şi se mulează propriei personalităţi. Trăsăturile caracteristice
persoanelor dintr-o anumită comunitate socială, dintr-o anumită ţară, îşi au originea în familie,
explicând diferenţele culturale ale personalităţii, privind de la nivelul naţiunilor (Dimitriu, 1973,
p.31).
Într-o familie apar situaţii a căror număr, complexitate şi varietate, comportamente specifice,
pe care aceste situaţii le solicită, precum şi varietatea de aspecte pe care le îmbracă relaţiile dintre
membrii ei sunt imposibil de definit. Nici un alt mediu nu oferă o asemenea diversitate de relaţii
într-o unitate socială atât de restrânsă: „familia formează un eşantion foarte reprezentativ al
societăţii, ale cărei influenţe copilul le resimte chiar din prima zi de viaţă” (Dimitriu, 1973, p.31).
Asemeni societăţii, familia reuneşte mai multe generaţii, ceea ce poate duce la o confruntare de
opinii, de mentalităţi, de principii, de interese, dar, în acelaşi timp, în cercul familial se resimte o
solidaritate profundă, care uneşte toţi membrii ei pe un fond complex de simpatie şi armonie.
Copilul are capacitatea de a capta şi fixa imagini şi impresii, de a trăi situaţii reale cu o
intensitate ce o depăşeşte cu mult pe cea a adultului. În cazul copilului, această receptivitate intensă
9
se datorează faptului că, este la vârsta la care el achiziţionează informaţii despre realitatea care-l
înconjoară, iar conştiinţa sa este departe de a fi saturată. Receptivitatea infantilă se reflectă prin
profunzimea şi prin durabilitatea impresiilor pe care copilul le absoarbe din ambianţa directă.
Personalitatea este în cea mai mare parte un mod de a reacţiona la stimulii externi: „oamenii poartă
întreaga viaţă, imprimată în straturile profunde ale personalităţii, schema socio-afectivă pe care au
absorbit-o în momentul contactului conştient cu lumea”(Pavelcu V., 1970, p.89). Cheia modului
de a vedea, de a simţi, de a interrelaţiona cu ceilalţi membri ai societăţii este determinată de
particularităţile mediului originar şi de particularităţile convieţuirii cu cei care au format familia.
Acolo este locul unde copiii au construit prototipuri pentru toate relaţiile fundamentale, cum ar fi
relaţia de supraordonare sau subordonare, de complementaritate, de reciprocitate, acolo se
descoperă comportamentele sociale elementare, cum ar fi apărarea drepturilor proprii, cât şi
respectarea drepturilor altora.
Familia nu oferă numai premisele socializării. Ea oferă copilului şi posibilităţi de a se defini
şi preciza pe sine, folosindu-se de jocul comparaţiilor, al imitaţiilor, al rivalităţilor, de a-şi însuşi
modele la care individualitatea sa în formare se poate referi în mod constant, având posibilitatea
de a-şi descoperi propria poziţie în universul social. Grupul familial joacă, deci, acelaşi rol şi în
cucerirea coerenţei personale.
Jocul continuu de acţiuni şi reacţiuni care are loc în mediul familial contribuie şi la socializarea
şi la individualizarea copilului, la constituirea principalelor resorturi care determină specificul
dinamic al personalităţii. Deşi scoala aduce un important aport informaţional copilului şi are un
rol esenţial în educaţia acestuia, pilonul principal în formarea lui rămâne familia. Ideal ar fi să
existe o continuitate între şcoală şi familie, astfel încât cele două să ofere copilului un mediu
echilibrat în care să se dezvolte.
10
1.3. Studii bazate pe investigarea corelației dintre randamentul școlar și mediul familial
În literatura de specialitate s-au realizat numeroase cercetări bazate pe investigarea corelației

dintre randamentul școlar și mediul familial. O astfel de cercetare a fost realizată de Chistruga-
Sînchevici (2007) în lucrarea Analiza influenței mediului școlar și familial asupra atingerii
performanțelor școlare de către elevi: Studiu de politici educaționale bazat pe rezultatele PISA
2015, aceasta a avut ca scop evaluarea gradului de influență a mediului de învățare, a condițiilor
din instituțiile de învățământ și a celor din mediul familial asupra atingerii performanțelor școlare
de către elevi prin prisma datelor PISA 2015. În urma cercetării a rezultat că: elevii din Republica
Moldova apreciază mediul școlar preponderent în termeni pozitivi, menționând că își fac cu
ușurință prieteni la școală, sunt simpatizați de colegii de școală și nu se simt singuri sau străini în
cadrul instituției de învățământ. În același timp, în funcție de reușita școlară, cei cu performanțe
mai slabe se simt străini într-o măsură mai mare decât cei cu performanțe bune și foarte bune.
Apreciind atitudinile și comportamentul profesorilor în cadrul procesului instructiv, elevii cu nivel
de reușită mai slab sprijină într-o măsură mai mică afirmațiile că profesorul prezintă interes ca
fiecare elev să învețe, sunt dispuși să le acorde ajutor suplimentar, să le dea sfaturi cu referire la
atingerea obiectivelor de învățare.
Familia, în special părinții, au un rol fundamental în influențarea rezultatelor școlare. Elevii
cu nivelul de competențe cel mai slab sunt cel mai puțin asigurați în familia de origine cu diverse
facilități și bunuri – un birou pentru a studia, o cameră proprie, un loc liniștit pentru a studia,
computer, acces la internet, literatură etc. Astfel, inegalitatea socioeconomică afectează
posibilitățile copiilor de a evolua și de a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare. Proporția
elevilor cu nivel redus de competențe și care nu dispun acasă de diferite bunuri/utilități (televizor,
mașină, baie sau duș, instrumente muzicale, telefon mobil, computer) este mai mare decât a celora
cu competențe medii și mari. Acest aspect scoate în 34 evidență informarea insuficientă a părinţilor
cu privire la necesităţile copiilor la diferite etape de dezvoltare a lor, dar și neputința de a le acoperi
nevoile.
Indicele ESCS influențează semnificativ performanțele școlare ale elevilor, cei dezavantajați
socioeconomic au înregistrat performanțe școlare mai reduse la fiecare din cele trei domenii –
citire, matematică și științe. De asemenea, proporția elevilor dezavantajați socio-economic care au
repetat clasa este dublă faţă de cea a elevilor avantajați. Reuşita şcolară depinde în mare măsură
de suportul material de care beneficiază elevii și de statutul socioeconomic al familiei. Astfel,
elevii care nu beneficiază de condiții de creștere și dezvoltare adecvate au o probabilitate mult mai
mare de a accede cu greu spre poziţii mai înalte în societate.
11
O altă cercetare privin corelația dintre randamentul școlar și mediul familial a fost realizată
de Dămean și Roth (2009, pp. 130-140) care și-au propus să identifice și să evalueze modalitățile
eficiente de influenţare a aspectelor sociale ale succesului şcolar. Rezultatele preliminare ale
anchetei-pilot sunt consistente cu rezultatele altor cercetări similare (Bowen și Bowen, 1999),
siguranța cartierului fiind un predictor mai bun pentru succesul școlar decât siguranţa şcolii.
Ipoteza de la care am pornit este confirmată de rezultatele studiului: un grad ridicat de siguranţă
în şcoala și în cartierul (zona) în care locuiesc elevii are un efect pozitiv asupra performanţei lor
şcolare. Datele arată că există o relaţie semnificativă între microsistemele în care trăiesc tinerii și
succesul şcolar al acestora. Elevii care se simt în siguranţă în zona în care locuiesc, respectiv şcoala
în care învaţă, obţin rezultate mai bune: fetele, în mai mare măsură decât băieţii, elevii români și
maghiari, în mai mare măsură decât elevii rromi, elevii care nu primesc bursă socială, în mai mare
măsură decât cei care primesc bursă socială, elevii din mediul urban, în mai mare măsură decât
elevii din mediul rural.
Țoc (2016, pp. 189-215) în lucrarea Familie, şcoală şi succes şcolar în învăţământul liceal
românesc, utilizează date obţinute din testările internaţionale PISA pentru a analiza factori
explicativi pentru performanţa şcolară a elevilor de 15 ani din România. Studiul aduce o contribuţie
în dezbaterea din sociologia educaţiei referitoare la rolul resurselor familiale comparativ cu cele
şcolare în determinarea rezultatelor educaţionale. Concluziile studiului sunt următoarele: În cazul
României performanţa şcolară măsurată prin rezultatele obţinute la testările PISA este influenţată
mai degrabă de mediul familial de provenienţă şi mai puţin de resursele şcolare. Relaţia este una
pozitivă, astfel cu cât mediul de provenienţă are caracteristici mai apropiate de ceea ce numim un
statut privilegiat în societatea românească, cu atât şansa de a obţine rezultate bune la testele de
citire, matematică şi ştiinţe de către elevii de clasa a IX-a este mai mare. Dintre caracteristicile ce
ţin de familie, cel mai important efect l-a avut statusul ocupaţional al părinţilor, urmat de efectul
capitalului cultural, măsurat prin bunurile culturale deţinute în familie.
Dintre resursele şcolare, calitatea resurselor educaţionale din şcoală are de asemenea un efect
asupra rezultatelor obţinute la teste, însă mai mic decât factorii ce ţin de familie. A avea un status
ocupaţional scăzut poate însemna pentru o familie insuficienţa veniturilor şi un nivel educaţional
mai degrabă scăzut. De asemenea, prestigiul ocupaţional reprezintă un aspect important al
statusului, percepţiile sociale fiind influenţate de poziţiile ocupaţionale ale acestora, în funcţie de
tipul de societate. În acelaşi timp, nivelul de şcolaritate al părinţilor, operaţionalizat prin numărul
de ani finalizaţi în învăţământ, nu a avut un efect semnificativ din punct de vedere statistic asupra
performanţelor şcolare.
Scopul principal al cercetării realizate de Grevista & Vlora (2019, pp.17-38) a fost de a
investiga relația și potențialele influențe cu privire la dimensiunile: funcționarea familiei, relația
12
părinte-profesor și diferite abordări de implicare a părinților pentru a îmbunătăți rezultatele
performanței elevilor. Performanța elevilor a fost examinată la principalele discipline ale
curriculumului, și anume: Limba albaneză și matematică. Datele sondajului au confirmat o
performanță ridicată la elevii de clasa a IV-a. În ceea ce privește relația dintre performanța elevilor
și educația părinților, rezultatele au arătat o corelație nesemnificativă între cele două. În consecinţă,
există suficiente dovezi care să sugereze că nivelul de educație al mamei și al tatălui nu
influențează performanța elevilor. Cercetarea a indicat un rezultat îngrijorător privind relația
profesor-părinte, care ar trebui luată în considerare în eventuale studii de cercetare. Prin urmare,
s-a recomandat ca colaborarea dintre școli și familii să fie planificată pentru a atinge nivelul dorit
de interacțiune în vederea îmbunătățirii performanței elevilor. Tárraga García, García
Fernández, Ruiz-Gallardo (2018) au urmărit să identifice dacă implicarea familială influențează
performanțele școlare ale copiilor din ciclul primar. Rezultatele relevă faptul că, în afară de doi
dintre factorii luați în considerare, implicarea căminului-familie în ansamblu nu are o legătură
semnificativă cu rezultatele școlare. Acești doi factori sunt accesul la resursele educaționale
informale și angajarea părinților. Implicarea familiei legată de accesul copiilor la resursele
educaționale informale este semnificativ legată de o mai bună performanță școlară. Acei elevi cu
ambii părinți lucrează cel mai bine, iar cei cu niciunul nu lucrează, cel mai rău.
Studiul realizat de Cui, Zhang și Leung, (2021, pp. 113-133) a avut la bază investigarea
comportamentului de implicare educațională a părinților în copilăria timpurie și dacă atitudinile
acestora față de educație pot spori rezultatele la matematică ale copiilor din clasa a IV-a, prin
influența intereselor de învățare ale copiilor. După cum s-a presupus, după controlul pentru
variabilele de gen, statutul de imigrare și resursele de învățare ale familiei, atât implicarea
părinților în activitățile de învățare, cât și atitudinile părinților față de educație au avut efecte
semnificative pozitive asupra copiilor și a performanța la matematică din clasa a IV-a. S-a
descoperit însă și o variație în ceea ce privește influențele atitudinilor parentale în cele două
eșantioane.
13
CAPITOLUL 2
ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA RANDAMENTUL

ȘCOLAR
2.1. Delimitări conceptuale
„Randamentul școlar este dat de nivelul de pregătire teoretică și acțională a elevilor,

reflectând o anumită concordanță a acestor concretizări cu conținutul circumscris de programele
școlare” (Cucoș, 2014, p. 419). „Randamentul școlar definește ansamblul performanțelor școlare
realizate de o anumită populație școlară într-un timp și spațiu pedagogic determinat (an, ciclu,
treaptă, disciplină de învățământ). Analiza randamentului şcolar presupune implicarea unor
concepte operaţionale care vizează evaluarea eficienţei pedagogice a activităţii
didactice/educative: nivelul de cunoştinţe, comportamentul elevului, succesul şcolar, calitatea
procesului de învăţământ” (Cristea, 1998, p. 256).
„Termenul de randament școlar este utilizat în mare frecvență în corelație cu: eficacitate,
eficiență și progres. Datorită faptului că orice activitate face să apară o relație între elementele de
intrare (input) și rezultate (output) precum și între acestea și procesul realizat, termenul
desemnează rezultatele obținute. Este, deci, sinonim cu cel de „ieșire”, „efectul” cu cel de
activități, cu mențiunea că are semnificații diferite în funcție de situația determinantă” (Radu,
2009, p. 76)
„Unii autori consideră termenul de randament școlar sinonim cu cel de „productivitate”,
ceea ce implică „stabilirea unei relații între cantitatea de resurse folosite și cantitatea de produse
obținute”. Productivitatea unui proces devine mai înaltă „dacă se obține aceeași cantitate de
produse cu un volum mai redus de resurse”. În multe împrejurări, randamentul școlar se definește
prin rezultatele raportate la obiectivele propuse. În acest caz, unii autori propun să fie utilizat
termenul de „performanță”, exprimând „rezultate optime într-un timp optim”. Performanța este
expresia nivelului de realizare a unei sarcini de învățare. Deci, randamentul (eficiența) se
interpretează în raport cu resursele, eficacitatea - în raport cu finalitatea (obiectivele). Apreciem
distincția ca fiind justificată și utilă, fără să o putem considera, încă, o accepțiune consacrată”
(Radu, 2009, pp. 76-77).
„Randamentul școlar se referă la nivelul de pregătire teoretică și practică a elevilor și se
măsoară prin estimarea raportului dintre achiziții și prevederile programelor școlare (Jude apud.
Curelaru, 2002; Cucoș, 2008). Chiar dacă randamentul școlar ar trebui să fie reflectat și de
evaluarea personalității elevilor sub toate dimensiunile ei, s-a observat că există o preocupare mai
14
mare pentru evaluarea aspectelor intelectuale, concretizate în mediile școlare, în defavoarea celor
legate de alte capacități psihice, de calitățile profesionale și moralestetice, de spiritul de inițiativă,
de creativitate, interese sau aspirații (Bontaș, 1998). Însă, indiferent de domeniile de dezvoltare pe
care insistă mai mult sistemul educațional, scopul final al acestuia este de a forma competențe în
vederea obținerii performanței” (Curelaru, 2014, pp. 167-168).
În concluzie, randamentul școlar este caracterizat prin rezultatele obținute de elevi, cu
referire la obiectivele propuse în actul învățării fiind dat de nivelul de pregătire teoretică și practică
într-un timp și spațiu determinat și are ca scop formarea competențelor în vederea realizării
performanței.
15
2.2. Cauze și factori ai randamentului școlar
Factorii determinanți ai randamentului școlar care au fost menționați de cei mai mulți autori
(Nicola, 2003; Jigău, 1998; Stan, 2013; Gherasim și Butnaru, 2013) sunt delimitați în următoarele
categorii (Curelaru, 2014, p.174): factori interni (individuali), cum ar fi: factori biologici, factori
cognitivi, factori afectiv-motivaționali. De asemenea, există și factori externi (contextuali) și
anume: factori socio-familiali, contextul educațional global, organizarea procesului de învățare și
climatul social al clasei.
Principalele variabile care evidențiază factorii randamentului școlar amintiți anterior se
referă la ( Jigău, 1998, pp. 8-9):
Caracteristicile individuale ale elevilor
De natură obiectivă: starea de sănătate; rangul de fratrie; nivelul dezvoltării psiho-
intelectuale.
De natură subiectivă (factori motivaționali): motivații și interese: importanța acordării
instruirii, interese pentru diverse activități de tip intelectual; nivelul aspirațiilor școlare; aspirațiile
profesionale; atitudinea față de instituția școlară: gradul de încredere în capacitatea acesteia de a
conduce la un statut social conform espectanței; imaginea de sine: modul de autoevaluare, gradul
de încredere în reușită la concursul de admitere, gradul de încredere în propriul succes profesional
și social.
Starea de sănătate: precaritatea stării de sănătate nu influențează rezultatele școlare în
sensul diminuării acestora.
Rangul de fratrie: ponderea cea mai mare de fratrie din rândul elevilor se întâlnește în
comunitățile din mediul rural, acest factor este unul de risc pentru dezvoltarea intelectuală și fizică
, deficiențele de creștere și dezvoltare se pot transmite asupra rezultatelor școlare ale elevilor.
Nivelul dezvoltării intelectuale: rezultatele școlare sunt dependente de nivelul de
dezvoltare psiho-intelectuală, influența acestuia fiind favorizată de prezența altor variabile –
motivații, aspirații, interese etc. (factori de natură individuală, dar care pot fi stimulați, potențați,
la rândul lor, de mediul familial și școlar), precum și de caracteristicile mediului comunitar larg
(Jigău, 1998, p. 8).
Motivații și interese: importanța acordată instruirii: aceasta are un rol în diferențierea
rezultatelor școlare. Copiii au motive diferite pentru care învață, dacă unii învață doar pentru a lua
note bune la materiile pe care le plac, alții învață pentru a lua note bune la materiile pentru examen
sau chiar la toate materiile chiar dacă nu sunt interesante. Importanța acordată instruirii este
dependentă de alți factori, cum ar fi: mediul de proveniență al elevilor, interesele, preocupările lor
16
principale fiind mult influențate de tipul comunității din care provin. Elevii din mediul rural au
alte interese pentru a învăța, cum ar fi: să fie buni la sport, să se descurce mai bine la diferite treburi
gospodărești sau pur și simplu, să se relaxeze sau să se distreze cât mai mult timp. Nu doar
importanța acordată instruirii are o influență semnificativă asupra reușitei, ci și cea îndreptată spre
o serie de activități de tip intelectual: elevii care dau mai multă atenție în timpul lor liber, lecturii,
vizionării unor spectacole de bună calitate, vizitelor la muzee sau expozițiilor în detrimentul
simplului joc și distracțiilor ușoare, se constată că au rezultate școlare mai bune. În acest caz, copiii
din mediul rural sunt defavorizați, posibilitățile de alegeri fiindu-le limitate (Jigău, 1998, pp. 9).
Nivelul aspirațiilor școlare: dacă nivelul aspirațiilor școlare își pune amprenta asupra
performanțelor elevilor, acesta este în relație de dependență cu contextul comunitar larg, dar și cu
alți factori, printre care nivelul educațional și statutul profesional al părinților sau condițiile de
instruire în familie. Din rândul elevilor cu performanțe școlare înalte, aproape 70% își doresc să-
și continue studiile într-un institut de învățământ superior, pe când, cei care au rezultate școlare
slabe, doresc să-și continue studiile în proporție de 30 %, în cazul acestora, e posibil ca opțiunile
respective să rămână numai la nivel de aspirații fără a putea fi materializate. În strânsă legătură cu
aspirațiile școlare, se află aspirațiile profesionale care manifestă aceeași tendință de acțiune asupra
performanței, fiind în dependență cu contextul comunitar din care aparțin subiecții. Imaginea de
sine: o imagine de sine pozitivă, favorabilă despre sine, încrederea în propriile capacități pot genera
obținerea unor performanțe școlare superioare (Jigău, 1998, pp. 51-77).
Indicatorii socio-economici și alte caracteristici ale familiei (mediul familial): rezidența,
nivelul de instruire al părinților, tipul și „dimensiunea” familiei, bunurile și echipamentele
posedate, interesul părinților pentru studiile copilului și nivelul de aspirații privind formarea
profesională pot influența într-o măsură sau alta randamentul școlar al elevilor.
Caracteristicile mediului familial pot fi: de natură obiectivă și de natură subiectivă. (Jigău,
1998, pp. 78-79)
De natură obiectivă:
• Mediul de proveniență al părinților (urban sau rural);
• Mediul de instruire;
• Profesia părinților;
• Starea materială a familiei: ocupația actuală a părinților ( încadrat în activitate, șomer,
pensionar) si venitul familiei ( apreciere generală);
• Dimensiunea familiei;
• Condițiile de viață, de studiu și de odihnă în familie: condițiile de locuit, posibilitățile de lectură
pe care le oferă familia și alimentația copilului;
• Tipul familiei: normală, dezorganizată sau reorganizată.
17
De natură subiectivă:
• Climatul afectiv din familie: relațiile dintre părinți, relațiile părinți-copii (comportamentul
părinților față de aceștia);
• Interesul și preocuparea părinților pentru instruirea copiilor: atitudinea față de studiile copiilor
(importanța acordată acestora), preocuparea pentru pregătirea școlară curentă, facilitarea
instruirii prin meditații particulare, relația familie-școală;
• Interesul manifestat de părinți pentru formarea copilului în afara școlii: preocuparea părinților
pentru organizarea timpului liber al copiilor, preocuparea pentru îndrumarea lecturii;
• Aspirațiile părinților cu privire la școlarizarea copiilor (nivelul de învățământ cu care doresc
să-și finalizeze studiile);
• Nivelul aspirațiilor vizând viitoarea profesie, (Jigău, 1998, p. 78).
Mediul de proveniență al părinților: elevii ai căror părinți provin din mediul urban au rezultate
școlare de nivel mediu si superior față de elevii care provin din mediul rural. Tipul comunității
potențează, în general, acțiunea întregii serii de factori care determină reușita școlară a elevului.
Atât nivelul de instruire cât și statutul profesional al părinților au o influență considerabilă asupra
reușitei școlare a copiilor. Copiii ai căror părinți au nivel de studii și statul profesional superioare
au rezultate mai bune față de copiii ai căror părinți au studii inferioare. Starea materială a familiei:
elevii care provin din familii în care unul dintre părinți este fără ocupație, pensionat pe caz de
boală sau decedat și celălalt părinte întreține familia din punct de vedere material au rezultate
școlare inferioare (cei mai mulți) și de nivel mediu. Această situație defavorizantă din familie nu
afectează doar rezultatele școlare ale copilului ci au influență în mod general asupra acestuia.
Dimensiunea familiei: rezultatele școlare sunt mult mai bune în familiile în care numărul copiilor
este mai mic. Condițiile de viață, studiu și de odihnă în familie: condițiile de locuit (existența unei
camere separate pentru copil sau cel puțin unui spațiu individual de lucru) precum și posibilitățile
de lectură pe care le oferă familia (de exemplu: o bibliotecă bine dotată) sunt factori determinanți
în raport cu reușita/eșecul școlar al copiilor. Elevii care dispun de o cameră separată de lucru și
care dețin o bibliotecă proprie au performanțe mult mai mari decât cei care nu beneficiază de aceste
lucruri. De asemenea, aceste condiții sunt determinate de ceilalți factori ai reușitei școlare amintiți
anterior. Copiii din familii cu un statul profesional ridicat, cu stare materială bună, cu nivel
educațional superior și în special mediul de proveniență urban au un nivel mai ridicat al
performanțelor școlare. Tipul familiei: cazurile elevilor din familii dezorganizate sau reorganizate
se înregistrează, la nivelul elevilor, din grupuri de randament mediu și slab (Jigău, 1998, pp. 79).
Climatul afectiv din familie: nici permisivismul exagerat și nici autoritatea excesivă a
părinților nu sunt de natură să favorizeze performanțele școlare ale copiilor. Atitudinea față de
studiile copiilor și preocuparea pentru pregătirea școlară curentă, acești factori, individual, sunt
18
considerați că au o influență semnificativă asupra performanțelor școlare ale elevilor. Importanța
acordată de părinți instruirii copiilor și relația familiei cu școala: părinții au o legătură mai strânsă
cu școala în special la vârstele mai mici, pe măsura înaintării în vârstă a copiilor, părinții tind să
nu-i mai controleze sau să-i ajute în ceea ce privește școala. Pe parcursul derulării anilor de
școlarizare, părinții încep să acorde mai multă importanță rezultatelor obținute de către copii numai
la disciplinele la care vor susține examene (în clasa a VIII-a respectiv a XII-a). Nivelul de aspirații
școlare și profesionale al familiei privind descendenții: marea majoritate a copiilor care provin
din familii cu un nivel superior de aspirații școlare și profesionale privind descendenții
înregistrează și rezultate academice superioare; părinții care au un nivel înalt de aspirații sunt cei
care și-au desăvârșit instruirea într-un institut de învățământ superior și care, totodată, doresc o
formă similară de educație și instruire pentru proprii copii ( Jigău, 1998, pp. 78-95).
Grupul școlar și grupul de prieteni: un alt factor care influențează randamentul școlar al
elevilor este cel legat de integrarea copiilor în grupul școlar.
Caracteristici (Jigău, 1998, pp. 100-101):
 Atitudinea față de grupul care formează clasa, integrarea în grupul școlar;
 Importanța acordată de cei mai apropiați prieteni (din școală sau din afara școlii) instruirii;
 Preocupările cele mai frecvente ale acestora în timpul liber.
Atitudinea față de grupul școlar (clasa): atitudinea pe care o au copiii față de clasă are o
influență destul de importantă asupra rezultatelor școlare, excepție făcând clasele abia construite,
cum ar fi clasa a IX-a. Preocupările copiilor în timpul liber: cu cât activitățile din timpul liber sunt
mai dominante academic, cu atât performanțele sunt mai mari. Iar se demonstrează că în mediul
rural ponderea de activități academice din timpul liber este mai scăzută față de cea din mediul
urban unde, pe lista de priorități ale activităților din timpul liber se numără lectura. În mediul rural
volumul de timp liber al copiilor este mult mai redus deoarece acesta este diminuat de activitățile
gospodărești pe care le desfășoară. Importanța și interesul acordate instruirii de cei mai apropiați
prieteni: cu cât membrii grupului de prieteni acordă o importanță mai mare instruirii cu atât
performanțele celor în cauză sunt mai mari (Jigău, 1998, p. 100).
Resursele școlare de care dispune instituția de învățământ au o influență semnificativă
asupra rezultatelor școlare ale elevilor. Aici se poate evidenția: calitatea echipamentelor școlare
și a programelor (numărul de cărți/elev în biblioteca școlii, prezența/absența laboratoarelor de
științe, tipul de arhitectură școlară, numărul elevilor care urmează un program de recuperare,
gruparea elevilor pe niveluri de reușită); caracteristicile corpului profesoral (studiile, inclusiv
durata celor post-secundare și vechimea în învățământ, nivelul de instruire al familiei din care
provine, mobilitatea geografică, originea socială a copiilor la care preferă să predea, vârsta, statutul
socio-economic).
19
Mihaela Jigău în lucrarea „Factorii reușitei școlare”(1998) propune mai multe perspective
și tipuri de abordări în ceea ce privește tema lucrării. Aceștia sunt îndeosebi: „concepția input-
output, procesuală, organizațională, evaluativă și experimentală.” (Jigău apud Averch, Caroll,
Donaldson, 1976).
„Abordările de tip input-output, (Jigău apud Kiesling, 1969; Cain și Watts, 1968;
Hanushek, 1970; Mayeske, 1969) consideră sistemul de învățământ ca o „cutie neagră”.
Cercetările de tip input-output caută să identifice relațiile pozitive existente între caracteristicile
resurselor la intrarea în sistemul educațional și rezultatele școlare ale elevilor la ieșirea din cadrul
acestuia” ( Jigău, 1998, p. 8).
În concepția procesuală, accentul cade pe ceea ce se petrece în interiorul „cutiei negre”,
important fiind procesul de instruire, „resursele fiind considerate ca predeterminate”. Abordarea
de tip organizațional este cea care insistă asupra modalității de răspuns al școlii (văzută ca
instituție, organizație dominant inerțială, rigidă) la comanda socială ( care este permanent în
schimbare). Școala are dificultatea de a răspunde simultan la multitudinea de obiective și sarcini
ce-i sunt impuse, de aceea, capacitatea acesteia în a îndeplini elastic cererea socială este mai
redusă. Concepția evaluativă este axată pe „aprecierea eficacității intervențiilor educaționale de
amploare, văzută în concordanță cu politica socială generală” (Jigău, 1998, p. 11). Abordările de
tip experimental se centrează pe cercetarea efectelor intervențiilor educative directe asupra
elevului în context școlar. Se poate observa dinamica reală a procesului învățării, a adaptării
școlare, a efectelor educației asupra elevului.
Cercetările privind factorii reușitei școlare decelează o serie de variabile de structură și
altele de practică, acestea fiind sistematic corelate cu rezultatele elevilor. Din categoria variabilelor
de structură fac parte autogestiunea așezământului școlar, managementul, stabilirea personalului,
conținutul și organizarea programelor de studii, imaginea școlii, organizarea timpului consacrat
achiziționării cunoștințelor, sprijinul acordat școlii de către autorități. Iar în ceea ce privește
variabilele de practică, se menționează: sincronizarea eforturilor pedagogice ale cadrelor didactice,
atmosfera școlară pozitivă, sentimentul de comunicare, claritatea obiectivelor.
Printre factorii care influențează rezultatele școlare sunt factorii de bază (statutul socio-
economic al familiei, rata veniturilor, instruirea și ocupația părinților, caracterul urban/rural al
comunității), dar și factorii de grup ( aspirațiile educaționale, atitudinile și motivațiile colegilor,
ponderea elevilor din clasă care intenționează să continue studiile după terminarea celor obligatorii
etc.)” (Jigău, 1998, p. 10).
În concluzie, variabilele care sunt superioare atât caracteristicilor mediului familial cât și
caracteristicilor școlare sunt particularitățile individuale ale elevilor. Factorii determinanți cu o
influență mai mare asupra randamentului școlar în ceea ce privește caracteristicile elevilor sunt:
20
imaginea de sine a elevilor, importanța acordată instruirii, atitudinea față de școală și nivelul
aspirațiilor școlare. În ceea ce privește mediul familial, cei mai semnificativi factori care determină
randamentul școlar sunt cei legați de nivelul de instruire al părinților, dotarea locuinței cu o
bibliotecă bogată, nivelul de aspirații școlare și profesionale privind descendenții, importanța
acordată de părinți instruirii și organizării timpului liber al copilului, toate aceste variabile se află
în strânsă legătură cu mediul de rezidență. Aceștia fiind indicatorii socio-economici – mediul
comunitar larg și nivelul de instruire. De aceea, se înregistrează rezultate școlare superioare la
elevii din mediul urban față de cei din mediul rural. Pe primul loc situându-se nivelul de instruire
al familiei, dar acțiunea acestor variabile nu este una lineară, desfășurându-se pe parcursul anilor
de studiu, ci se diminuează pe măsură ce copilul înaintează spre niveluri superioare de învățământ.
Privind variabilele școlare, cele referitoare la cheltuieli, echipamente, programe nu sunt atât de
responsabile pentru obținerea unor rezultate școlare bune cum sunt cele referitoare la
caracteristicile corpului profesoral (pe care Cherkaoui,1979), îl consideră ca centru al factorilor
reușitei școlare.
21
2.3. Relația dintre randamentul școlar și diferiți factori
Pentru un copil, primul educator este familia. Şi mai ales, dintre toţi membrii familiei,
mama este cea mai direct şi cu efecte mai mari implicată în procesul complex de educare a
copilului mic: „ea îi trasmite afecţiunea deplină, gingăşia, tandreţea, însuşiri pe care nu le posedă
într-un grad atât de mare decât mamă iubitoare, fericită de copilul din braţele sale” ( Popescu I.,
1982, p. 4). Ulterior, intervine aportul educativ al şcolii. O educaţie completă, înţeleasă atât în sens
afectiv, cât şi în sens instructiv, nu o pot oferi decât familia şi şcoala împreună. Astfel, raportul
corect dintre familie şi şcoală, colaborarea dintre ele au un rol foarte important. Familiile trebuie
să fie implicate în îmbunătăţirea învăţării acasă, precum şi în şcoală. Familiile pot întări învăţarea
acasă, prin implicarea în şcolile în care studiază copiii, încurajându-i pe aceştia să participe la lecţii
şi susţinându-le interesul pentru discipline interesante.
Adina Băran Pescaru (2004, p.31), în lucrarea Parteneriat în educaţie, familie-şcoală
comunitate, subliniază modurile diferite în care au fost conceptualizate şi operaţionalizate
legăturile familie-şcoală. Pentru unii, centrarea pe acest tip de cercetare a constat în descrierea
programelor şi a practicilor care să determine creşterea implicării părinţilor în activităţile legate
de şcoală, făcându-se conexiuni între practică şi rezultate. Alţi autori se centrează pe interacţiunile
părinţilor cu educatorii, pentru a pune în evidenţă dimensiunile puterii şi ale ideologiei.
Plecând de la persoanele care au lucrat cu părinţii şi cu profesorii, Mircea Agabrian (2006,
p.56) sugerează în lucrarea Şcoala, familia, comunitatea o serie de activităţi pe care părinţii ar
trebui să le realizeze cu copiii lor:
„ să elaboreze un program zilnic pentru teme, care să fie verificat regulat; să existe un loc
liniştit de studiu, fără televizor sau radio. Să se descurajeze convorbirile telefonice în timpul
lucrului. Părinţii să încurajeze eforturile copilului şi să fie disponibili să le răspundă la întrebări,
precum şi să discute cu ei ceea ce şi-au însuşit.
 să citească împreună cu copilul. Părinţii trebuie să-l ducă pe acesta la bibliotecă şi să-l
ajute să-şi găsească cărţi potrivite. Când părinţii le citesc copiilor sau citesc împreună cu ei
performanţele acestora se îmbunătăţesc.
 Să folosească televizorul cu moderaţie. Să stabilească un anumit program la televizor şi
chiar să-l ajute să aleagă programele, să le urmărească împreună şi să le discute.
 Să păstreze legătura cu şcoala. Să ştie ce învaţă copilul, care-i sunt temele şi cum le
rezolvă. Şă-şi stabilească un program în care să meargă la şcoală şi să discute cu profesorii.
 Să-i laude pe copii şi să le aprecieze efortul . Să-i încurajeze să persevereze, să cultive o
atmosferă caldă, dar în acelaşi timp să stabilească standarde referitoare la modul de rezolvare a
22
temelor. Părinţii joacă un rol dominant în influenţarea încrederii şi motivaţiei copilului de a deveni
un om de succes. Ar trebui să-i încurajeze nu doar să-şi îmbunătăţească temele, ci şi să-i introducă
într-un program de îmbunătăţire a activităţilor lor. ”
Aceste raportări se pot realiza sun forma unor „întâlniri colective sau a unor întâlniri
interindividuale” (Stănciulescu, 1997, p.175). Întâlnirile colective se pot desfășura în cadrul formal
al negocierilor dintre administraţia şcolară şi asociaţiile părinţilor, al „ lecţiilor deschise” pentru
părinţi sau al atelierelor de lucrări practice. În plan informal, întâlnirile colective se pot desfăşura
în cadrul unor excursii, vizite, ieşiri ale elevilor la diferite activităţi sportive, serbări sau aniversări.
Întâlnirile interindividuale se desfăşoară în cadrul formal al unor întâlniri programate la
propunerea profesorului sau a părintelui ori în cadrul informal al întâlnirilor, mai mult sau mai
puţin întâmplătoare, la ieşirea din şcoală sau în diferite spaţii publice, al vizitelor la domiciliu.
Rolurile parentale sunt realizate în cadrul familiei şi al relaţiilor de tip şcoală – familie.
Principalele roluri privind dezvoltarea familială sunt: creşterea, învăţarea şi modelarea. În
interiorul structurii extinse familie-şcoală, părinţii trebuie să îndeplinească roluri de învăţare, de
acţiune, de sprijinire şi de luare a deciziilor. În mod normal, părinţii folosesc aceste roluri variate
în contex, accentuându-le pe unele, în funcţie de situaţia din familie sau de relaţia şcoală-familie.
Rolurile cadrelor didactice includ: cele centrate pe familie, cele de sprijin, educare şi îndrumare.
Rolurile care vizează implicarea familiei în activităţile şcolii şi ale clasei le conţin şi pe cele de
îngrijire, susţinere, ghidare şi luare a deciziilor. Nivelul succesului este influenţat de gradul în care
strategiile sunt relaţionate cu nevoile şi interesele părinţilor şi cu situaţiile unice, speciale ale
şcolilor şi profesorilor.
Vizitele la domiciliu, conferinţele, centrele pentru părinţi, sistemele de telecomunicaţii,
implicarea în clasă, participarea în luarea de decizii, programele de educaţie a părinţilor şi a
adulţilor, activităţile de învăţare acasă, reţeaua familie-şcoală constituie unele din multiplele
strategii care i-au angajat efectiv pe părinţi şi profesori în performarea de roluri suportive şi de
colaborare.
23
CAPITOLUL 3
CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI DINTRE

RANDAMENTUL ȘCOLAR ȘI MEDIUL FAMILIAL LA ELEVII DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
3.1. Obiectivul și ipotezele cercetării
Obiectivul general al acestei cercetări constă în identificarea corelației dintre mediul

familial și randamentul școlar la elevii din învățământul primar.
Ipotezele cercetării
Ipoteză generală:
Mediul familial influențează randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Ipoteze specifice:
Ipoteza specifică 1:
Există o corelație semnificativă între domeniul suprasistem și randamentul școlar al
elevilor din ciclul primar.
Există o relație semnificativă între domeniul macrosistem și randamentul școlar al elevilor
din învățământul primar.
Există o corelație între domeniul microsistem și reușitele școlare ale elevilor din ciclul
primar.
Sistemul mediului intern al familiei influențează randamentul școlar al elevilor din
învățământul primar.
Există o corelație semnificativă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al
elevilor din învățământul primar.
Variabilele cercetării
Variabile independente: genul (masculin și feminin), mediul de proveniență (urban și
rural), clasa.
24
Variabila dependentă este reprezentată de randamentul școlar operaționalizat prin
rezultatele școlare ale elevilor pe ultimul semestru (calificativul).
3.2. Metodologia cercetării
3.2.1. Grupul de cercetare
În cadrul acestei cercetări au participat 70 de persoane, dintre care 59 (84,3%) de genul

feminin și 11 persoane (15,7%) de genul masculin (Figura nr. 1).
Mediul din care provin respondenții este atât mediul rural, cât și mediul urban după cum
urmează: 36 (51,4%) de persoane din mediul rural și 34 (48,6%) din mediul urban (Figura nr. 2).
Din totalul de 70 de răspunsuri doar 65 de respondeți au copiii în învățământul primar după
cum urmează: 10 în clasa pregătitoare, 12 în clasa I, 16 în clasa a II-a, 13 în clasa a III-a și 14 în
clasa a IV-a. 5 dintre părinți au copiii la gimnaziu și liceu (Figura nr. 3).
În ceea ce privește variabila dependentă reprezentată prin calificativul de pe ultimul
semestru, am regăsit următoarele răspunsuri din partea celor 70 de respondenți: insuficient-2
(2,9%), suficient-1 (1,4%), bine-16 (23,2%) și foarte bine-52 (75,4%) (Figura nr. 4).
3.2.2. Metode și instrumente de cercetare
Tipul de cercetare folosit a fost unul bazat pe interacțiunea cu populația, iar această
interacțiune s-a realiza prin intermediul unei anchete pe bază de chestionar, administrându-se în
format online.
Cosmovici (1996, p 34) definește chestionarul ca fiind „un sistem de întrebări elaborat în
așa fel încât să obținem date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grul social”. În ceea ce
privește chestionarul de cercetare, Chelcea (2007, p. 212) susține că este „o tehnică și
corespunzător un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și,
eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii
de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce
urmează a fi înregistrate în scris.”
Chestionarul aplicat conține două părți:
 partea introductivă în care am prezentat scopul cercetării, obiectivul principal al cercetării și
am oferit indicații importante privind modul de completare al chestionarului;
 întrebările propriu-zise.
În conceperea întrebărilor am avut în vedere următoarele aspecte:
25
 am contural tema clar și precis tema cercetării;
 am formulat întrebările ținând cont de tema și ipotezele cercetării, folosind un limbaj accesibil;
 am ținut cont de particularitățile eșantionului.
Pentru a măsura mediul familial am tradus și am aplicat Chestionarul mediului familial
(Survey of Family Environment: SFE-J). Chestionarul cuprinde 30 de itemi cu variante de răspuns
de la „1=nemuțumit” la „5=foarte mulțumit” și este structurat pe 5 subscale/domenii (Anexa 1):
 Domeniul suprasistem este compus din trei itemi, respectiv: 7, 8 și 9. Coeficientul alfa
Cronbach obţinut este =0,56 (Anexa 2)
Exemplu de item: 7. „Ne face plăcere să ne implicăm în activități religioase.”
 Domeniul macrosistem este compus din șase itemi, respectiv: 1, 2, 3, 4, 5 și 6. Coeficientul
alfa Cronbach obţinut este =0,85 (Anexa 3)
Exemplu de item: 1. „Ne face plăcere să mergem în plimbări împreună”.
 Domeniul microsistem este compus din șapte itemi, respectiv: 10, 11, 12, 13, 14, 15 și 16.
Coeficientul alfa Cronbach obţinut este =0,88 (Anexa 4)
Exemplu de item: 10. „Interacționăm cu rudele care nu locuiesc împreună cu noi”.
 Domeniul sistem mediul intern al familiei este compus din unsprezece itemi, respectiv: 17,
18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 și 27. Coeficientul alfa Cronbach obținut este =0,94 (Anexa
5)
Exemplu de item: 17. „Avem legături afective între membrii familiei”.
 Domeniul cronostistem este compus din trei itemi, respectiv: 28, 29 și 30. Coeficientul alfa
Cronbach obţinut este =0,88 (Anexa 6)
Exemplu de item: 28. „Suntem capabili să ne adaptăm la evenimentele viitoare”.
3.2.3. Procedura cercetării
Instrumentul a fost administrat în perioada aprilie a anului curent, părinții au completat în

mod voluntar, asigurându-se confidențialitatea prelucării datelor. Datele culese prin chestionar on-
line au fost introduse în programul SPSS, fiind prelucrate astfel:
a) Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului
suprasistem și randamentul școlar (ipoteza specifică 1);
b) Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului suprasistem în funcție de
calificativele elevilor (ipoteza specifică 1);
c) Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea relației între scorurile domeniului
macrosistem și randamentul școlar (ipoteza specifică 2);
26
d) Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului macrosistem în funcție de
calificativele elevilor (ipoteza specifică 2);
e) Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului
microsistem și reușitele școlare (ipoteza specifică 3);
f) Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului microsistem în funcție de
reușitele școlare (ipoteza specifică 3);
g) Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului
mediul intern al familiei și randamentul școlar (ipoteza specifică 4);
h) Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului mediul intern al familiei în
funcție de randamentul școlar al copiilor (ipoteza specifică 4);
i) Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului
cronosistem și randamentul școlar al elevilor din învățământul primar(ipoteza specifică 5);
j) Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului cronosistem în funcție de
randamentul școlar al elevilor din învățământul primar(ipoteza specifică 5).
3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării
Ipoteza specifică 1: Există o corelație semnificativă între domeniul suprasistem și

randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Pentru a verifica această ipoteză am calculat mai întâi coeficientul de corelaţie Spearman
între domeniul suprasistem şi randamentul școlar iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way
pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul suprasistem în funcţie de calificativul
obţinut de copil.
Există o corelație pozitiv semnificativă între domeniul suprasistem și randamentul școlar
al elevilor din ciclul primar (=0,193, p<0.05), prin urmare, odată ce mediul extern al familiei este
mai bun, cresc și șansele copiilor de a avea calificative mai bune (Anexa 7).
Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există diferenţe semnificative în funcţie
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte domeniul suprasistem, [F (3, 290) = 4,527, p 
0.05 ] (tabelul 1), detalierea tabelului 1 în anexa 8. Pentru a vedea între care dintre grupuri
diferenţele sunt semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe
semnificative între copiii care au calificativul bine și copiii cu media foarte bine (t=0,306, p<0.05)
în ceea ce privește domeniul suprasistem. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în mediul extern al
familiei influențează randamentul școlar al copiilor (Anexa 8).
27
Ipoteza specifică 2: Există o relație semnificativă între domeniul macrosistem și
randamentul școlar al elevilor din învățământul primar.
între domeniul macrosistem şi randamentul școlar, iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way
pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul macrosistem în funcţie de calificativul
obţinut de copil.
Există o corelație pozitivă între domeniul macrosistem și randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar (=0,515, p<0.05), prin urmare cu cât mediul cultural în care trăiește familia
este mai bun, cu atât și randamentul școlar al copilului este mai mare. (Anexa 9)
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte domeniul macrosistem, [F (3, 290) = 36.945, p
 0.05 ] (tabelul 2), detalierea tabelului 2 în anexa 10. Pentru a vedea între care dintre grupuri
semnificative între copiii cu calificativul insuficient și copiii cu calificativul suficient în ceea ce
privește domeniul macrosistem (t=0,987, p<0.05), există diferențe semnificative între copiii cu
calificativul insuficient și foarte bine, în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=0,738, p<0.05),
există diferențe semnificative între elevii care au calificativul suficient și elevii cu un calificativ
bine în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=11,631, p<0.05), există diferențe între elevii care
au obținut calificativul suficient și elevii care au obținut calificativul foarte bine în ceea ce privește
domeniul macrosistem (t=17,269, p<0.05), de asemenea există o diferență semnificativă între
elevii care au calificativul bine și cei care au calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul
macrosistem (t=0,562, p<0.05). Prin urmare, cu cât copilul trăiește într-o cultură pozitivă, cu atât
mai mult calificativul copilului va fi mai bun. (Anexa 10)
Ipoteza specifică 3: Există o corelație între domeniul microsistem și reușitele școlare ale
elevilor din ciclul primar.
între domeniul microsistem şi reușitele școlare ale elevilor din ciclul primar, iar apoi am aplicat
metoda ANOVA One-Way pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul
microsistem în funcţie de calificativul obţinut de copil.
Există o corelație pozitivă între domeniul microsistem și reușitele școlare ale copiilor din
ciclul primar (=0,297, p<0.05), prin urmare odată cu integrarea familiei într-un sistem crește și
reușita școlară a copilului din ciclul primar. (Anexa 11)
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte domeniul microsistem, [F (3, 290) = 10.002, p
28
semnificative între copiii cu calificativul suficient și cei cu un calificativ foarte bine în ceea ce
privește domeniul microsistem (t=10.070, p<0.05), există diferențe semnificative între copiii cu
un calificativ bine și cei cu media foarte bine în ceea ce privește domeniul microsistem (t=0.385,
p<0.05). Prin urmare, cu cât copilul trăiește într-o familie integrată social, cu atât mai mult
calificativul copilului va fi mai bun. (Anexa 12)
Ipoteza specifică 4: Sistemul mediului intern al familiei influențează randamentul școlar

al elevilor din învățământul primar.
între sitemul mediului intern al familiei şi randamentul școlar al elevilor din învățământul primar,
iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte
mediul intern al familiei în funcţie de calificativul obţinut de copil.
Există o corelație pozitivă între mediul intern al familiei și randamentul școlar al copiilor
din învățământul primar (=0,425, p<0.05), așadar cu cât mediul intern al familiei este bun, cu atât
crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar. (Anexa 13)
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte mediul intern al familei, [F (3, 290) = 17.107, p
semnificative între copiii cu calificativul insuficient și copiii cu calificativul bine în ceea ce
privește mediul intern al familiei (t=0.505, p 0.05), există diferențe semnificative între copiii care
au primit calificativul insuficient și cei care au primit calificativul foarte bine în ceea ce privește
mediul intern al familiei (t=10.203, p0.05), de asemenea există diferențe semnificative între elevii
care au obținut calificativul bine și cei care au obținut calificativul foarte bine (t=0.414, p 0.05).
Așadar, cu cât copiii trăiesc într-un mediul intern familial bun, cu atât mai mult rezultatele școlare
ale acestora vor fi mai mari. (Anexa 14)
Ipoteza specifică 5: Există o corelație semnificativă între domeniul cronosistem și

între domeniul cronosistem şi randamentul școlar al elevilor din învățământul primar, iar apoi am
aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul
cronosistem în funcţie de calificativul obţinut de copil.
29
Există o corelație pozitivă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar (=0.424, p<0.05), așadar odată ce în familie cresc percepțiile despre viitor,
crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar. (Anexa 15)
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte mediul intern al familei, [F (3, 290) = 29.663, p
semnificative între copiii cu calificativul insuficient și cei cu un calificativ bine în ceea ce privește
domeniul cronosistem (t=0.945, p  0.05), există diferențe semnificative între copiii care au obținut
calificativul insuficient și cei care au calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul
cronosistem (t=14.469, p  0.05), există diferențe între elevii cu un calificativ de foarte bine și
elevii cu un calificativ de suficient în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=0.959, p  0.05),
există diferențe semnificative între elevii care au calificativul de bine și cei care au calificativul
foarte bine în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=0.501, p  0.05). Așadar, cu cât copilul
trăiește într-o familie în care există aspirații de viitor, cu atât și randamentul școlar al copiilor este
mai mare. (Anexa 16)
30
CONCLUZII
Lucrarea de față a plecat de la premisa că mediul familial are efecte pozitive asupra
rezultatelor școlare ale copiilor din învățământul primar. M-a interesat să aflu în ce măsură mediul
extern al familiei, mediul cultural al familiei, integrarea familiei în societate, mediul intern al
familiei și percepțiile despre viitor ale familiei pot influența randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar.
Rezultatele obținute confirmă ipotezele lansate. Astfel, cu cât copilul trăiește într-un mediu
extern favorabil dezvoltării sale, cu atât mai mult cresc șansele ca perfomanțele școlare să fie mai
bune. De asemenea, cu cât mediul cultural al familiei este mai bun, cu atât mai mult randamentul
școlar al copilului va fi mai bun. Totodată, cu cât familia din care provine copilul este integrată în
societatea din care face parte, cu atât mai mult performanțele copilului din învățământul primar
vor fi mai ridicate. De asemenea și mediul intern al familiei, dar și percepțiile despre viitor
influențează pozitiv reușita școlară a copilului. Populația pe care a fost aplicat instrumentul a fost
alcătuită din 70 de persoane, atât bărbați cât și femei care au copii în învățământul primar.
Pe baza rezultatelor obținute în urma studiului am formulat următoarele concluzii:
- Există o corelație între domeniul suprasistem și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Prin urmare, odată ce mediul extern al familiei este mai bun, cresc și șansele copiilor de a avea
calificative mai bune.
- Există o corelație pozitivă între domeniul macrosistem și randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar. Prin urmare cu cât mediul cultural în care trăiește familia este mai bun,
cu atât și randamentul școlar al copilului este mai mare.
- Există o corelație pozitiv semnificativă între domeniul microsistem și reușitele școlare ale
copiilor din ciclul primar. Prin urmare odată cu integrarea familiei într-un sistem crește și
reușita școlară a copilului din ciclul primar.
- Există o corelație pozitivă între mediul intern al familiei și randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar. Așadar cu cât mediul intern al familiei este bun, cu atât crește și
randamentul școlar a copilului din învățământul primar.
- Există o corelație pozitivă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al copiilor din
învățământul primar. Prin urmare, odată ce în familie cresc percepțiile despre viitor, crește și
randamentul școlar a copilului din învățământul primar.
În concluzie, pot aprecia că mediul familial are o influență deosebită asupra rezultatelor
școlare ale copiilor din învățământul primar. Reuşita şcolară depinde în mare măsură de
31
suportul material de care beneficiază elevii și de statutul socioeconomic al familiei. Astfel,
elevii care nu beneficiază de condiții de creștere și dezvoltare adecvate au o probabilitate mult
mai mare de a accede cu greu spre poziţii mai înalte în societate.
32
OPISUL TABELELOR, FIGURILOR, DIAGRAMELOR ȘI HISTOGRAMELOR
Figura nr. 1
Figura nr. 2
Figura nr. 3
Figura nr. 4
34
Tabelul 1
ANOVA
suprasistem
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
(Combined) 4,950 3 1,650 4,527 ,004
Unweighted ,000 1 ,000 ,000 ,990
Between Groups
Linear Term Weighted 1,763 1 1,763 4,837 ,029
Deviation 3,187 2 1,594 4,372 ,013
Within Groups 104,603 287 ,364
Total 109,553 290
Tabelul 2
ANOVA
macrosistem
(Combined) 28,434 3 9,478 36,945 ,000
Unweighted 8,484 1 8,484 33,072 ,000
Between Groups
Deviation 6,557 2 3,278 12,779 ,000
Total 102,060 290
35
Tabelul 3
ANOVA
microsistem
(Combined) 11,517 3 3,839 10,002 ,000
Unweighted 2,764 1 2,764 7,201 ,008
Between Groups
Deviation 2,800 2 1,400 3,648 ,027
Total 121,669 290
Tabelul 4
ANOVA
mediul_intern
(Combined) 15,669 3 5,223 17,107 ,000
Unweighted 6,268 1 6,268 20,530 ,000
Between Groups
Deviation 1,030 2 ,515 1,687 ,187
Total 103,290 290
36
Tabelul 5
ANOVA
cronosistem
(Combined) 29,777 3 9,926 29,663 ,000
Unweighted 17,111 1 17,111 51,137 ,000
Between Groups
Deviation ,014 2 ,007 ,020 ,980
Total 125,812 290
37
BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian, M.,( 2006) Şcoală, familie, comunitate, Editura Institutul European.

2. Băran-Pescaru, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie, familie-şcoală-comunitate, Editura
Aramis, Bucureşti.
3. Cristea, S., (1998), Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
4. Cucoș, C-tin., (2014), Pedagogie (Ediția a III-a, revăzută și adăugită ), Editura Polirom,
Iași.
5. Curelaru, V., (2014), Conceptul de sine și performanța școlară, Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași.
6. Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Editura Economică, București.
7. Chistruga-Sînchevici, I., (2007). Analiza influenței mediului școlar și familial asupra
atingerii performanțelor școlare de către elevi: Studiu de politici educaționale bazat pe
rezultatele PISA 2015. Chișinău: Fundația Soros Moldova.
8. Cui, Y., Zhang, D., Leung, F. KS (2021). The Influence of Parental Educational
Involvement in Early Childhood on 4th Grade Students' Mathematics Achievement. Early
Education and Development, vol. 32, nr. 1, pp. 113-133.
9. Dămen, D., Roth, M., (2009). Dimensiuni sociale ale succesului şcolar: rolul şcolii şi
comunităţii în performanţa şcolară a elevilor. Calitatea vieţii, vol XX, nr. 1–2, pp. 130–
140.
10. Dimitriu C., ( 1973), Constelaţia familiei şi deformările ei, E.D.P., Bucureşti.
11. Dimitriu Tiron E.,( 2000), Elemente de socio-psiho-terapie, Editura Gh. Asachi, Iaşi
12. Dumitru, I., Ungureanu, C., (2005), Pedagogie si elemente de psihologia educatiei, Cartea
Universitara, Bucuresti.
13. H. Hannoun, Comprendre de l”education.
14. Jigău, M., (1998), Factorii reușitei școlare, Editura Grafoart, București.
15. Grevista S. S., & Vlora, S., (2019). Factors That Influence the Level of the Academic
Performance of the Students. Journal of Social Studies Education Research, vol 10, nr. 3,
pp. 17-38.
16. Nicola (1992), Pedagogie, E.D.P., Bucuresti.
17. Pavelcu V., (1970), Invitaţie la cunoaşterea de sine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
18. Popescu, I.,(1982), Prietenii noştri de la catedră, E.D.P., Bucureşti.
19. Radu, Ion. T., (2009), Evaluare în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
20. Stănciulescu, E.,(1997) Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom.
21. Surdu (1995), Prelegeri de pedagogie generala. O viziune sociopedagogica, E.D.P,
Bucuresti.
22. Tárraga García, V., García, F., Beatriz; Ruiz-Gallardo, J. R., (2018). Home-based family
involvement and academic achievement: a case study in primary education.
23. Țoc, S., (2016). Familie, şcoală şi succes şcolar în învăţământul liceal românesc. Calitatea
vieţii, vol XXVII, nr. 3, pp. 189–215.
24. Vasile, D. L., (2007), Introducere în psihologia familiei și psihosexologie, Ediția a III-a,
Editura Fundației „România de mâine”, București.
39
Anexa 1
Chestionarul mediului familial
(adaptat după Survey of Family Environment: SFE-J)
Bună ziua,
Numele meu este Bîrgăoanu Georgiana (căs. Crăciun) și sunt studentă la programul de conversie
profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar, de la Facultatea de Litere din
cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Aș dori să aflu opiniile dumneavoastră în legătură cu mediul familial și modul în care acesta
influențează randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Cercetarea face parte din
lucrarea mea de absolvire, iar răspunsurile pe care le voi obține vor fi confidențiale.
Scala de evaluare pentru fiecare item:
Numerotați răspunsurile de la fiecare item cu variantele pe care le considerați potrivite:
1 = foarte nemulțumit;
2 = nemulțumit;
3 = indiferent;
4 = mulțumit;
5 = foarte mulțumit.
Vă mulțumesc pentru timpul alocat!
1. Ne face plăcere să mergem în plimbări împreună.

2. Mergem la muncă entuziaști.
3. Copiii au parte de îngrijire/educație adecvate.
4. Avem parte de servicii medicale, de sănătate și de îngrijiri.
5. Respectăm regulile din societate.
6. Folosim mass-media (TV, ziare, reviste etc.)
7. Ne face plăcere să ne implicăm în activități religioase.
8. Protejăm mediul înconjurător.
9. Apreciem cultura țării.
10. Interacționăm cu rudele care nu locuiesc împreună cu noi.
11. Primim suport emoțional de la rudele cu care nu locuim.
12. Ne face plăcere să interacționăm cu prietenii.
13. Primim suport emoțional de la prieteni.
14. Interacționăm cu vecinii.
15. Participăm cu plăcere la activități comunitare.
16. Ne simțim bine în cartierul/orașul/localitatea în care locuim.
17. Avem legături afective între membrii familiei.
18. Ne simțim bine în locuința noastră.
19. Organizăm frecvent întâlniri în familie pentru a discuta și rezolva probleme și îngrijorări.
20. Gestionăm bine bugetul de familie.
21. Ne bucurăm de timpul petrecut împreună acasă.
22. Respectăm regulile de familie.
23. Cooperăm în educarea copiilor.
24. Cooperăm în treburile casnice.
25. Cooperăm când ceilalți membrii ai familiei au probleme de sănătate.
26. Avem în vedere alimentația corespunzătoare a membrilor familiei.
27. Oferim o importanță deosebită sănătății fizice și mentale a elevilor.
28. Suntem capabili să ne adaptăm la evenimentele viitoare.
29. Suntem capabili să ne dezvoltăm personal și profesional pentru viitor.
30. Suntem capabili să avem speranță pentru un viitor bun.
41
Anexa 2
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala suprasistem.
Item-Total Statistics
Scale Mean if Scale Variance if Corrected Item- Squared Cronbach's
Reliability Statistics
Item Deleted Item Deleted Total Correlation Multiple Alpha if Item
Cronbach's Cronbach's Alpha Based N of Items Correlation Deleted
Alpha on Standardized Items
suprasis1 8,6429 2,059 ,291 ,089 ,649
,567 ,594 3 suprasis2 8,3000 2,155 ,470 ,275 ,324
suprasis3 8,0286 2,637 ,415 ,243 ,441
Anexa 3
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala macrosistem.
Cronbach's Cronbach's N of Items
Scale Mean if Scale Variance if Corrected Item- Squared Cronbach's
Alpha Alpha Based on
Item Deleted Item Deleted Total Correlation Multiple Alpha if Item
Standardized
Correlation Deleted
Items
macrosis1 21,3286 12,253 ,737 ,694 ,812
,853 ,863 6
macrosis2 21,7286 12,230 ,694 ,499 ,818
macrosis3 21,4000 12,359 ,734 ,683 ,813
macrosis4 21,9000 12,294 ,481 ,257 ,870
macrosis5 21,4714 12,659 ,701 ,576 ,819
macrosis6 21,5286 13,035 ,570 ,358 ,841
Anexa 4
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala microsistem.
Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha N of Items
Based on Item-Total Statistics
Standardized Scale Mean if Scale Variance if Corrected Item- Squared Cronbach's

Items Item Deleted Item Deleted Total Correlation Multiple Alpha if Item
,883 ,885 7 Correlation Deleted

microsis1 25,4857 19,007 ,736 ,593 ,858
microsis2 25,5000 18,891 ,698 ,558 ,862
microsis3 25,2286 19,599 ,699 ,532 ,863
microsis4 25,3571 19,363 ,751 ,642 ,857
microsis5 25,6000 18,968 ,668 ,502 ,867
microsis6 25,5286 19,818 ,609 ,500 ,874
microsis7 25,4143 19,695 ,560 ,379 ,881
43
Scale Mean if Scale Corrected Squared Cronbach's
Anexa 5 Item Deleted Variance if Item-Total Multiple Alpha if Item
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala sistem mediul intern al Item Deleted Correlation Correlation Deleted
familiei. sist_med_intern1 44,1143 50,277 ,775 ,723 ,944

sist_med_intern2 44,1429 49,516 ,805 ,778 ,943
sist_med_intern3 44,6714 49,209 ,635 ,486 ,950
sist_med_intern4 44,4714 49,209 ,767 ,684 ,944
Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on N of Items
sist_med_intern5 44,1714 49,072 ,825 ,783 ,942
Standardized Items
sist_med_intern6 44,4000 48,533 ,825 ,759 ,942
,949 ,950 11 sist_med_intern7 44,1286 49,331 ,824 ,818 ,942
sist_med_intern8 44,3429 47,997 ,795 ,784 ,943
sist_med_intern9 44,0714 50,328 ,756 ,732 ,944
sist_med_intern10 44,3429 48,576 ,776 ,739 ,944
sist_med_intern11 44,1429 50,211 ,738 ,746 ,945
44
Anexa 6
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala cronosistem.
Reliability Statistics Scale Mean if Scale Variance Corrected Item- Squared Cronbach's
Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on N of Items Item Deleted if Item Deleted Total Multiple Alpha if Item
Standardized Items Correlation Correlation Deleted
,880 ,884 3 cronosist1 8,8000 2,481 ,806 ,650 ,798

cronosist2 8,6857 2,653 ,750 ,573 ,847
cronosist3 8,8286 2,144 ,765 ,593 ,844
Anexa 7
Corelația neparametrică Spearman între domeniul suprasistem și rezultatele școlare
Correlations
Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) suprasistem
Spearman's rho Media generală a Correlation Coefficient 1,000 ,193
copilului din ultimul Sig. (2-tailed) . ,109
semestru (calificativul) N 70 70
suprasistem Correlation Coefficient ,193 1,000
Sig. (2-tailed) ,109 .
N 70 70
45
Anexa 8
Metoda Anova One-Way de comparare a mediilor la variabila suprasistem în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
suprasistem
N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for Mean Minimum Maximum
Lower Bound Upper Bound
insuficient 9 4,3590 ,35336 ,12003 4,0801 4,6379 4,00 4,67
suficient 4 4,0000 ,00000 ,00000 4,0000 4,0000 4,00 4,00
bine 63 4,0369 ,64252 ,08095 3,8751 4,1987 3,00 5,00
foarte bine 216 4,3436 ,60299 ,04106 4,2627 4,4246 1,33 5,00
Total 291 4,2730 ,61428 ,03599 4,2022 4,3439 1,33 5,00
Test of Homogeneity of Variances

suprasistem
Levene Statistic df1 df2 Sig.
4,979 3 287 ,002
ANOVA
suprasistem
Sum of df Mean Square F Sig.
Squares
Between Groups (Combined) 4,950 3 1,650 4,527 ,004
Linear Term Unweighted ,000 1 ,000 ,000 ,990
Weighted 1,763 1 1,763 4,837 ,029
Deviation 3,187 2 1,594 4,372 ,013
46
Total 109,553 290
Post Hoc Tests
Multiple Comparisons
Dependent Variable: suprasistem
Bonferroni
(I) Media generală a copilului din (J) Media generală a Mean Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
ultimul semestru (calificativul) copilului din ultimul Difference (I-J) Lower Bound Upper Bound
semestru (calificativul)
insuficient suficient ,35897 ,36493 1,000 -,6105 1,3285
bine ,32208 ,21872 ,852 -,2590 ,9032
foarte bine ,01534 ,20915 1,000 -,5403 ,5710
suficient insuficient -,35897 ,36493 1,000 -1,3285 ,6105
bine -,03690 ,31129 1,000 -,8639 ,7901
foarte bine -,34364 ,30464 1,000 -1,1530 ,4657
bine insuficient -,32208 ,21872 ,852 -,9032 ,2590
suficient ,03690 ,31129 1,000 -,7901 ,8639
*
foarte bine -,30674 ,08646 ,003 -,5364 -,0770
foarte bine insuficient -,01534 ,20915 1,000 -,5710 ,5403
suficient ,34364 ,30464 1,000 -,4657 1,1530
*
bine ,30674 ,08646 ,003 ,0770 ,5364
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.
47
Means Plots
Anexa 9
Corelația neparametrică Spearman între domeniul macrosistem și rezultatele școlare
Correlations
Media generală macrosistem
a copilului din
ultimul semestru
(calificativul)
Correlation Coefficient 1,000 ,515**
Spearman's rho
Sig. (2-tailed) . ,000
48
Media generală a copilului
din ultimul semestru N 291 291
(calificativul)
Correlation Coefficient ,515** 1,000
macrosistem Sig. (2-tailed) ,000 .
N 291 291
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Anexa 10
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila macrosistem în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
macrosistem
insuficient 9 3,8205 ,17668 ,06001 3,6811 3,9600 3,67 4,00
suficient 4 2,8333 ,00000 ,00000 2,8333 2,8333 2,83 2,83
bine 63 3,9965 ,53404 ,06728 3,8620 4,1310 3,00 5,00
foarte bine 216 4,5592 ,50941 ,03469 4,4909 4,6276 1,00 5,00
Total 291 4,3919 ,59290 ,03474 4,3235 4,4603 1,00 5,00

macrosistem
49
2,688 3 287 ,047
Post Hoc Tests
Dependent Variable: macrosistem
Bonferroni
ultimul semestru (calificativul) copilului din ultimul Difference (I-J)
insuficient suficient ,98718* ,30616 ,008 ,1738 1,8006
bine -,17601 ,18350 1,000 -,6635 ,3115
foarte bine -,73873* ,17547 ,000 -1,2049 -,2726
suficient insuficient -,98718* ,30616 ,008 -1,8006 -,1738
bine -1,16319* ,26116 ,000 -1,8570 -,4694
foarte bine -1,72591* ,25559 ,000 -2,4049 -1,0469
bine insuficient ,17601 ,18350 1,000 -,3115 ,6635
suficient 1,16319* ,26116 ,000 ,4694 1,8570
foarte bine -,56272* ,07254 ,000 -,7554 -,3700
50
foarte bine insuficient ,73873* ,17547 ,000 ,2726 1,2049
suficient 1,72591* ,25559 ,000 1,0469 2,4049
bine ,56272* ,07254 ,000 ,3700 ,7554
Means Plots
51
Anexa 11
Corelația neparametrică Spearman între domeniul microsistem și reușitele școlare
Correlations
Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) microsistem
Media generală a copilului Correlation Coefficient 1,000 ,297**

din ultimul semestru Sig. (2-tailed) . ,000
(calificativul) N 291 291
Spearman's rho
**
Correlation Coefficient ,297 1,000
microsistem Sig. (2-tailed) ,000 .
N 291 291
Anexa 12
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila microsistem în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
microsistem
insuficient 9 4,0000 ,00000 ,00000 4,0000 4,0000 4,00 4,00
suficient 4 3,4286 ,00000 ,00000 3,4286 3,4286 3,43 3,43
bine 63 4,0505 ,71630 ,09025 3,8701 4,2309 2,71 5,00
foarte bine 216 4,4356 ,60411 ,04114 4,3546 4,5167 1,29 5,00
52
Total 291 4,3256 ,64736 ,03793 4,2509 4,4002 1,29 5,00
microsistem
9,917 3 287 ,000
Post Hoc Tests
Dependent Variable: microsistem
Bonferroni
(I) Media generală a copilului din ultimul (J) Media generală a Mean Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
semestru (calificativul) copilului din ultimul Difference (I-J)
insuficient suficient ,57143 ,37448 ,769 -,4234 1,5663
bine -,05049 ,22445 1,000 -,6468 ,5458
foarte bine -,43564 ,21463 ,260 -1,0058 ,1346
suficient insuficient -,57143 ,37448 ,769 -1,5663 ,4234
bine -,62192 ,31944 ,315 -1,4706 ,2267
foarte bine -1,00707* ,31262 ,009 -1,8376 -,1765
bine insuficient ,05049 ,22445 1,000 -,5458 ,6468
53
suficient ,62192 ,31944 ,315 -,2267 1,4706
foarte bine -,38515* ,08872 ,000 -,6209 -,1494
foarte bine insuficient ,43564 ,21463 ,260 -,1346 1,0058
suficient 1,00707* ,31262 ,009 ,1765 1,8376
bine ,38515* ,08872 ,000 ,1494 ,6209
Means Plots
54
Anexa 13
Corelația neparametrică Spearman între mediul intern al familiei și randamentul școlar
Correlations
Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) mediul_intern

Spearman's rho
**
mediul_intern Sig. (2-tailed) ,000 .
N 291 291
Anexa 14
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila mediul intern al familiei în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
mediul_intern
insuficient 9 3,6014 ,14455 ,04910 3,4873 3,7155 3,45 3,73
suficient 4 4,3636 ,00000 ,00000 4,3636 4,3636 4,36 4,36
bine 63 4,2072 ,57788 ,07281 4,0617 4,3528 3,00 5,00
foarte bine 216 4,6218 ,55766 ,03797 4,5469 4,6966 1,00 5,00
55
Total 291 4,4982 ,59646 ,03495 4,4294 4,5670 1,00 5,00

mediul_intern
3,950 3 287 ,009
Post Hoc Tests
Dependent Variable: mediul_intern
Bonferroni
insuficient suficient -,76224 ,33400 ,139 -1,6496 ,1251
bine -,60582* ,20018 ,016 -1,1376 -,0740
foarte bine -1,02035* ,19142 ,000 -1,5289 -,5118
suficient insuficient ,76224 ,33400 ,139 -,1251 1,6496
bine ,15642 ,28491 1,000 -,6005 ,9133
56
foarte bine -,25811 ,27882 1,000 -,9989 ,4826
bine insuficient ,60582* ,20018 ,016 ,0740 1,1376
suficient -,15642 ,28491 1,000 -,9133 ,6005
foarte bine -,41453* ,07913 ,000 -,6248 -,2043
foarte bine insuficient 1,02035* ,19142 ,000 ,5118 1,5289
suficient ,25811 ,27882 1,000 -,4826 ,9989
bine ,41453* ,07913 ,000 ,2043 ,6248
Means Plots
57
Anexa 15
Corelația neparametrică Spearman între domeniul cronosistem și randamentul școlar
Correlations
Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) cronosistem

Spearman's rho
**
cronosistem Sig. (2-tailed) ,000 .
N 291 291
Anexa 16
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila cronosistem în funcție de calificativul elevului
Descriptives
cronosistem
insuficient 9 3,1795 ,17668 ,06001 3,0400 3,3189 3,00 3,33
suficient 4 3,6667 ,00000 ,00000 3,6667 3,6667 3,67 3,67
bine 63 4,1249 ,71923 ,09062 3,9438 4,3061 2,66 5,00
foarte bine 216 4,6265 ,54485 ,03710 4,5534 4,6996 1,00 5,00
Total 291 4,4618 ,65829 ,03857 4,3859 4,5377 1,00 5,00
58
cronosistem
7,653 3 287 ,000
Post Hoc Teste

Dependent Variable: cronosistem
Bonferroni
insuficient suficient -,48718 ,34966 ,988 -1,4161 ,4418
bine -,94546* ,20957 ,000 -1,5022 -,3887
foarte bine -1,44699* ,20040 ,000 -1,9794 -,9146
suficient insuficient ,48718 ,34966 ,988 -,4418 1,4161
bine -,45828 ,29827 ,753 -1,2507 ,3341
foarte bine -,95981* ,29190 ,007 -1,7353 -,1843
bine insuficient ,94546* ,20957 ,000 ,3887 1,5022
suficient ,45828 ,29827 ,753 -,3341 1,2507
59
foarte bine -,50154* ,08284 ,000 -,7216 -,2814
foarte bine insuficient 1,44699* ,20040 ,000 ,9146 1,9794
suficient ,95981* ,29190 ,007 ,1843 1,7353
bine ,50154* ,08284 ,000 ,2814 ,7216
Means Plots
60
Plagiarism Detector - Originality Report
Plagiarism Detector copy registered to: Universitatea din Bacău Romania

Plagiarism Detector Project: [ http://plagiarism-detector.com ] Application core verrsion: 700
Originality report details:

Generation Time and Date: 10/06/2022 10:29:39
Document Name: Birgaoanu (Craciun) Georgiana absolvire.docx
Document Location: C:\Users\Lily\Downloads\Birgaoanu (Craciun) Georgiana absolvire.docx
Document Words Count: 12355
Important Hint: to understand what exactly is meant by any report value - you can click "Help Image" . It will navigate you to the most detailed explanation at our web site.
Plagiarism Detection Chart:
Referenced 0% / Linked 0%
Original - 87% / 13% - Plagiarism
Processed Resources List: [click below to open] Processed Ok: 277 Failed: 1013
[Toggle Resources List]

Plagiarism\Reference\Original Distribution Graph:
Hot Flags: [beta]

Wikipedia: Google Books: Ghostwriting Services (210 records): Counter Anti-Cheating:
[not detected] [not detected] [not detected] [not detected]
Chars#: 2430 Words#: 391 http://www.asociatia-profesorilor.ro/factorii-care-influenteaza-dezvoltarea-copilului.html
Chars#: 2026 Words#: 312 https://ivypanda.com/essays/anova-test-application-analysis/
Chars#: 1877 Words#: 336 https://educatie-si-formare.webnode.ro/
[Toggle Other Sources]
Detailed Document Analysis:

ROMÂNIA
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU Facultatea de Litere Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40-234-588884 www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro LUCRARE DE ABSOLVIRE
Coordonator științific: Conf. univ. dr. Liliana Mâță Absolvent: Bîrgăoanu Georgiana (căs. Crăciun) Bacău 2022 ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Chars#: 348 Words#: 46 https://studiisicercetari.ub.ro/studii-si-cercetari-stiintifice-seria-filologie-41-2019
Tel./ fax ++40-234-588884
Corelația dintre randamentul școlar și mediul familial la elevii din învățământul primar
Absolvent:
Bacău
2022
Cuprins
ARGUMENT4
CAPITOLUL 1. ROLUL MEDIULUI FAMILIAL ASUPRA
PERFORMANȚELOR ȘCOLARILOR MICI6
Mediul – factor de bază al educabilității6
1.2. Influența mediului familial asupra dezvoltării personalității elevilor8
1.3. Studii bazate pe investigarea corelației dintre
randamentul școlar și mediul familial10
CAPITOLUL 2. ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA RANDAMENTUL ȘCOLAR13
2.1. Delimitări conceptuale13
2.2. Cauze și factori ai
randamentului școlar15
2.3. Relația dintre randamentul școlar și diferiți factori21
CAPITOLUL 3. CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI DINTRE RANDAMENTUL ȘCOLAR ȘI
MEDIUL FAMILIAL LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR23
3.1. Obiectivul și ipotezele cercetării23
3.2. Metodologia cercetării24
3.2.1. Grupul de cercetare24
3.2.2. Metode și instrumente de cercetare24
3.2.3. Procedura cercetării25
3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării26
CONCLUZII30
OPISUL TABELELOR, FIGURILOR, DIAGRAMELOR ȘI HISTOGRAMELOR32
BIBLIOGRAFIE37
Anexe
ARGUMENT
Ṣcoala reprezintă principala instituţie de educare a tinerei generaţii, dar, alături de aceasta, un rol foarte important îl
are familia, care reprezintă primul mediu educativ şi, totodată, acel mediu fără de care acţiunile şcolare nu ar avea succes
Chars#: 1877 Words#: 336 https://educatie-si-formare.webnode.ro
. În ultimul timp, s-a constatat că educaţia primită în familie, formarea iniţială are o foarte mare influenţă asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii copilului. Familia reprezintă primul loc unde începe educaţia.
Se poate spune că fiecare copil este oglinda universului său familial. Părinţii servesc drept ghizi, modele pentru copiii lor. Pe fondul protecţiei asigurate de cadrul familial, copilul se poate concentra mai mult
asupra sarcinilor şcolare, iar rezultatele la învăţătură vor fi mulţumitoare.
Am ales tema lucării de absolvire „Corelația dintre randamentul școlar și mediul familial la elevii din învățământul primar” deoarece
implicarea familiei are o puternică influență atât în adaptarea școlară, cât și în reușita și obținerea de performanțe școlare ale copilului. Atunci când părinții se implică în educația copiilor lor, aceștia obțin
rezultate școlare bune și tratează procesul educațional cu mai multă seriozitate. Scopul meu a fost acela de a identifica care este corelația dintre randamentul școlar și mediul familial la elevii din învățământul
primar, respectiv în ce mod mediul familial poate influența reușitele școlare ale copiilor. În lucrarea realizată am încercat să surprind faptul că implicarea părinţior în educaţia copiilor lor are un rezultat pozitiv
asupra reușitei școlare ale acestora. Astăzi, educaţia familială prinde din ce în ce mai mult contur şi mai multă atenţie din partea părinţilor care par a se interesa mult mai mult de educaţia copiilor lor
Lucrarea
este structurată pe două capitole teoretice și un capitol aplicativ. În primul capitol intitulat „Rolul mediului familial asupra performanțelor școlarilor mici” am detaliat mediul ca factor de bază al educabilității,
influența mediului familial asupra dezvolării personalității elevilor, precum și analiza mai multor studii bazate pe investigarea corelației dintre randamentul școlar și mediul familial. Cel de-al doilea capitol
„Abordări pshopedagogice actuale cu privire la randamentul școlar”- se raportează la descrierea termenului de randament școlar din perspectiva mai multor autori, cauzele și factorii care stau la baza
randamentului școlar, precum și relația randamnetului școlar cu diferiți factori. Capitolul al III-lea prezintă rezultatele culese pe baza unui chestionar aplicat persoanelor care au copii în ciclul primar având ca
scop identificarea modului în care mediul familial poate influența randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Lucrarea se încheie printr-o serie de concluzii generale.
CAPITOLUL 1
ROLUL
MEDIULUI FAMILIAL ASUPRA PERFORMANȚELOR ȘCOLARILOR MICI
Mediul – factor de bază al educabilității
Educabilitatea reprezintă o „caracteristică esențială a personalităţii umane, care desemnează
capacitatea de dezvoltare pedagogică progresivă permanentă şi continuă” (Cristea, 2002, p. 34). Progresele înregistrate în domeniul cercetărilor biologice și psihologice pe la jumătatea secolului trecut au
determinat majoritatea psihopedagogilor să-și concentreze atenția asupra factorilor care contribuie la formarea și dezvoltarea ființei umane, la devenirea ei din stadiul de ființă biologică, în cel de ființă socială:
ereditatea, mediul, educația (Surdu, 1995, p.33).
Potrivit lui Dumitru și Ungureanu (2005, p. 28), primul factor al devenirii ființei umane, ereditatea este „caracteristica biologică a ființelor ce desemnează
complexul de predispoziții care se transmit de la ascendenți la descendenți prin intermediul mecanismelor genetice.” În cele ce urmează mă voi axa pe mai mult cel de al doilea factor al devenirii ființei umane,
respectiv mediul. „Mediul este ansamblul condițiilor
naturale, materiale şi sociale ce alcătuiesc cadrul de existență al omului şi care îi oferă acestuia o diversitate de posibilităţi de dezvoltare
psihoindividuală”. (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 30). Cei mai mulți dintre autori au constatat care este structura mediului și ce componente structurale au o influneță mai deosebită asupra personalități
umane și cum acționează mediul asupra devenirii ființei umane. Structura mediului este reprezentată astfel: în
funcţie de momentul de referinţă din viaţa omului, înainte sau după nașterea omului, în acest caz este vorba de influenţe ale mediului intern şi influenţe ale mediului extern
. Potrivit lui Nicola 1992 (apud Dumitru și Ungureanu 2005, p. 34) mediul fizic-reprezintă cadrul natural în care individul îşi desfăşoară
viaţa şi cuprinde ansamblul condiţiilor bioclimatice (relief, climă, floră, faună), care îi influenţează dezvoltarea şi maturizarea biologică (înălţime, culoarea pielii), dar şi modul de a trăi (meserii, vestimentaţie,
alimentaţie specifică). Din punct de vedere al devenirii fiinţei umane, mediul social este definit ca ansamblu de influenţe ce decurg din interacţiunea individului cu totalitatea condiţiilor economice, politice şi
culturale, care îşi pun amprenta asupra dezvoltării psihice. Influenţele exercitate de mediul social asupra omului sunt: directe, prin: schemele de conduită oferite de ceilalţi membrii ai colectivităţii căreia îi
aparţine. Indirecte, prin membrii ai familiei care joacă rolul de factor-mediu între acesta şi realitatea socială şi care, la rândul lor, sunt
influenţaţi în comportamentul lor de cultura grupului căruia îi aparţin. Comportamentul omului reflectă cultura socială care se inserează la nivelul gândirii şi acţiunilor sale şi prin aceasta, se asigură totodată
transmisia ei de la o generaţie la alta. După H. Hannoun (apud Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34) cultura socială ca produs al mediului social este în anumite structuri ale personalităţii are patru
componente: Componenta tehnologică Arată că fiecare grup social este caracterizat printr-o tehnică şi tehnologie la care toţi indivizii se
adaptează (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34).

Componenta rituală Este reprezentată de nivelul habitus-ului social care
impune comportamente specifice educabililor. Membrii săi respectă un anumit ritual, iar dacă persoana se abate, va fi marginalizată din grup. Componenta mitică Miturile sunt moduri comune de a gândi mai
mult sau mai puţin stereotip şi caracteristice grupului (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34). Componenta limbajului Limba ca mijloc de comunicare între membrii grupului reprezintă caracteristica asemănării
lor şi le dă sentimentul apartenenţei la un anumit mediu social. Mediul social acţionează asupra dezvoltării psihoindividuale a omului prin grupul social care determină o obişnuinţă comună. În funcţie de
impactul şi conţinutul lor, precum şi de gradul lor de organizare, influenţele mediului social sunt: organizate și spontane. Influenţele cu specific organizat, instituţionalizat din mediul social sunt exercitate de
familie şi şcoală, dar şi de diverse instituţii socio-culturale, mass-media etc. (Dumitru și Ungureanu, 2005, p. 34). Educaţia reprezintă un factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a
persoanei. Surdu (1995, p. 46) arată că: „Educaţia depistează dispoziţiile

ereditare, le diferenţiază, le modifică, le grăbeşte funcţionarea, le suplimentează forţa, făcând din ele calităţi”. Totodată, „influenţele mediului, neorganizate, sunt direcţionate de educaţie, oferindu-le omului în
forma pedagogică, pentru a le face durabile şi
Chars#: 56 Words#: 9 http://www.referateok.ro/referate/3877_1274360562.pdf
consecvente.”
Influența mediului familial asupra dezvoltării personalității elevilor
Familia reprezintă o unitate socială, urmărind să asigure satisfacerea unei game foarte complexe de trebuințe şi aspiraţii ale
membrilor săi. Familia joacă un rol esențial în promovarea valorilor spirituale. În perspectiva cea mai largă, familia constituie un factor de adaptare, un instrument de reglare şi echilibrare a relaţiilor cu mediul
fizic şi social. Formarea personalităţii este un proces care se continuă pe tot parcursul vieţii, dar bazele sale se pun înainte ca şcoala sau alte instituţii educative să se implice în acest sens. Când copilul
începe să meargă la şcoală, el a învăţat deja din cadrul familiei, interrelaţionând cu ceilalţi membri, cum să reacţioneze la unele cerinţe sau situaţii impuse de societate, cum să se controleze sau cum să nu-şi
lase frâu liber dorinţelor. Prima formă de socializare a copilului, şi cea mai simplă, de altfel, constă, aşadar, în totalitatea normelor de conduită pe care societatea le transmite noilor generaţii prin intermediul
familiei (Dimitriu, 1973, p.31).
În procesul de educaţie, rolul modelelor este foarte important. Baza formării personalităţii nu se realizează prin cărţi, şcoală sau prin autoritatea tatălui faţă de copil, ci se
consolidează în urma construirii relaţiilor din copilărie între membrii familiei şi impactul acestora asupra comportamentului copilului, în urma modului în care ceilalţi membri ai familiei îşi exprimă sentimentele,
preocupările, preferinţele. Punerea bazelor personalităţii în cadrul familiei este determinată de nevoia copilului de a se ataşa afectiv de persoana adultă. Personalitatea se creează diferit, datorită faptului că
fiecare experimentează anumite lucruri în primii ani de viaţă, lucruri unice, personalizate, care se imprimă şi se mulează propriei personalităţi. Trăsăturile caracteristice persoanelor dintr-o anumită comunitate
socială, dintr-o anumită ţară, îşi au originea în familie, explicând diferenţele culturale ale personalităţii, privind de la nivelul naţiunilor (Dimitriu, 1973, p.31).
Într-o familie apar situaţii a căror număr, complexitate
şi varietate, comportamente specifice, pe care aceste situaţii le solicită, precum şi varietatea de aspecte pe care le îmbracă relaţiile dintre membrii ei sunt imposibil de definit. Nici un alt mediu nu oferă o
asemenea diversitate de relaţii într-o unitate socială atât de restrânsă: „familia formează un eşantion foarte reprezentativ al societăţii, ale cărei influenţe copilul le resimte chiar din prima zi de viaţă” (Dimitriu,
1973, p.31). Asemeni societăţii, familia reuneşte mai multe generaţii, ceea ce poate duce la o confruntare de opinii, de mentalităţi, de principii, de interese, dar, în acelaşi timp, în cercul familial se resimte o
solidaritate profundă, care uneşte toţi membrii ei pe un fond complex de simpatie şi armonie. Copilul are capacitatea de a capta şi fixa imagini şi impresii, de a trăi situaţii reale cu o intensitate ce o depăşeşte
cu mult pe cea a adultului. În cazul copilului, această receptivitate intensă se datorează faptului că, este la vârsta la care el achiziţionează informaţii despre realitatea care-l înconjoară, iar conştiinţa sa este
departe de a fi saturată. Receptivitatea infantilă se reflectă prin profunzimea şi prin durabilitatea impresiilor pe care copilul le absoarbe din ambianţa directă. Personalitatea este în cea mai mare parte un mod
de a reacţiona la stimulii externi: „oamenii poartă întreaga viaţă, imprimată în straturile profunde ale personalităţii, schema socio-afectivă pe care au absorbit-o în momentul contactului conştient cu
lumea”(Pavelcu V., 1970, p.89).
Cheia modului de a vedea, de a simţi, de a interrelaţiona cu ceilalţi membri ai societăţii este determinată de particularităţile mediului originar şi de particularităţile convieţuirii cu cei care au format familia.
Acolo este locul unde copiii au construit prototipuri pentru toate relaţiile fundamentale, cum ar fi relaţia de supraordonare sau subordonare, de complementaritate, de reciprocitate, acolo se descoperă
comportamentele sociale elementare, cum ar
Chars#: 643 Words#: 106 http://eduform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-dezvoltarea-capacitatii-instituti...
fi apărarea drepturilor proprii, cât şi respectarea drepturilor altora. Familia nu oferă numai premisele socializării. Ea oferă copilului şi posibilităţi
de a se defini şi preciza pe sine, folosindu-se de jocul comparaţiilor, al imitaţiilor, al rivalităţilor, de a-şi însuşi modele la care individualitatea sa în formare se poate referi în mod constant, având posibilitatea
de a-şi descoperi propria poziţie în universul social. Grupul familial
Chars#: 643 Words#: 106 http://eduform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-dezvoltarea-capacitatii-instituti...
joacă, deci, acelaşi rol şi în cucerirea coerenţei personale. Jocul continuu de acţiuni şi reacţiuni care are loc în mediul familial contribuie şi la socializarea şi la individualizarea copilului, la constituirea
principalelor resorturi care determină specificul dinamic al personalităţii. Deşi scoala aduce un important aport informaţional copilului şi are un rol esenţial în educaţia acestuia, pilonul principal în formarea lui
rămâne familia. Ideal ar fi să existe o continuitate între şcoală şi familie, astfel încât cele două să ofere copilului un mediu echilibrat în care să se dezvolte.
Studii bazate pe investigarea corelației dintre
randamentul școlar și mediul familial
În literatura de specialitate s-au realizat numeroase cercetări bazate pe investigarea corelației dintre randamentul școlar și mediul familial. O astfel de cercetare a fost
realizată de Chistruga-Sînchevici (2007) în lucrarea Analiza influenței mediului școlar și familial asupra atingerii performanțelor școlare de către elevi: Studiu de politici educaționale bazat pe rezultatele PISA
2015, aceasta a avut ca scop evaluarea gradului de influență a mediului de învățare, a condițiilor din instituțiile de învățământ și a celor din mediul familial asupra atingerii performanțelor școlare de către elevi
prin prisma datelor PISA 2015. În urma cercetării a rezultat că: elevii din Republica Moldova apreciază mediul școlar preponderent în termeni pozitivi, menționând că își fac cu ușurință prieteni la școală, sunt
simpatizați de colegii de școală și nu se simt singuri sau străini în cadrul instituției de învățământ. În același timp, în funcție de reușita școlară, cei cu performanțe mai slabe se simt străini într-o măsură mai
mare decât cei cu performanțe bune și foarte bune. Apreciind atitudinile și comportamentul profesorilor în cadrul procesului instructiv, elevii cu nivel de reușită mai slab sprijină într-o măsură mai mică
afirmațiile că profesorul prezintă interes ca fiecare elev să învețe, sunt dispuși să le acorde ajutor suplimentar, să le dea sfaturi cu referire la atingerea obiectivelor de învățare. Familia, în special părinții, au un
rol fundamental în influențarea rezultatelor școlare. Elevii cu nivelul de competențe cel mai slab sunt cel mai puțin asigurați în familia de origine cu diverse facilități și bunuri – un birou pentru a studia, o cameră
proprie, un loc liniștit pentru a studia, computer, acces la internet, literatură etc. Astfel, inegalitatea socioeconomică afectează posibilitățile copiilor de a evolua și de a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare.
Proporția elevilor cu nivel redus de competențe și care nu dispun acasă de diferite bunuri/utilități (televizor, mașină, baie sau duș, instrumente muzicale, telefon mobil, computer) este mai mare decât a celora
cu competențe medii și mari. Acest aspect scoate în 34 evidență informarea insuficientă a părinţilor cu privire la necesităţile copiilor la diferite etape de dezvoltare a lor, dar și neputința de a le acoperi nevoile.
Indicele ESCS influențează semnificativ performanțele școlare ale elevilor, cei dezavantajați socioeconomic au înregistrat performanțe școlare mai reduse la fiecare din cele trei domenii – citire, matematică și
științe. De asemenea, proporția elevilor dezavantajați socio-economic care au repetat clasa este dublă faţă de cea a elevilor avantajați. Reuşita şcolară depinde în mare măsură de suportul material de care
beneficiază elevii și de statutul socioeconomic al familiei. Astfel, elevii care nu beneficiază de condiții de creștere și dezvoltare adecvate au o probabilitate mult mai mare de a accede cu greu spre poziţii mai
înalte în societate.
O altă cercetare privin corelația dintre randamentul școlar și mediul familial a fost realizată de Dămean și Roth (2009, pp. 130-140) care și-au propus să identifice și să evalueze modalitățile
eficiente de influenţare a aspectelor sociale ale succesului şcolar. Rezultatele preliminare ale anchetei-pilot sunt consistente cu rezultatele altor cercetări similare (Bowen și Bowen, 1999), siguranța cartierului
fiind un predictor mai bun pentru succesul școlar decât siguranţa şcolii. Ipoteza de la care am pornit este confirmată de rezultatele studiului: un grad ridicat de siguranţă în şcoala și în cartierul (zona) în care
locuiesc elevii are un efect pozitiv asupra performanţei lor şcolare. Datele arată că există o relaţie semnificativă între microsistemele în care trăiesc tinerii și succesul şcolar al acestora. Elevii care se simt în
siguranţă în zona în care locuiesc, respectiv şcoala în care învaţă, obţin rezultate mai bune: fetele, în mai mare măsură decât băieţii, elevii români și maghiari, în mai mare măsură decât elevii rromi, elevii care
nu primesc bursă socială, în mai mare măsură decât cei care primesc bursă socială, elevii din mediul urban, în mai mare măsură decât elevii din mediul rural.
Țoc (2016, pp. 189-215) în lucrarea Familie,
şcoală şi succes şcolar în învăţământul liceal românesc, utilizează date obţinute din testările internaţionale PISA pentru a analiza factori explicativi pentru performanţa şcolară a elevilor de 15 ani din România.
Studiul aduce o contribuţie în dezbaterea din sociologia educaţiei referitoare la rolul resurselor familiale comparativ cu cele şcolare în determinarea rezultatelor educaţionale. Concluziile studiului sunt
următoarele: În cazul României performanţa şcolară măsurată prin rezultatele obţinute la testările PISA este influenţată mai degrabă de mediul familial de provenienţă şi mai puţin de resursele şcolare. Relaţia
este una pozitivă, astfel cu cât mediul de provenienţă are caracteristici mai apropiate de ceea ce numim un statut privilegiat în societatea românească, cu atât şansa de a obţine rezultate bune la testele de
citire, matematică şi ştiinţe de către elevii de clasa a IX-a este mai mare. Dintre caracteristicile ce ţin de familie, cel mai important efect l-a avut statusul ocupaţional al părinţilor, urmat de efectul capitalului
cultural, măsurat prin bunurile culturale deţinute în familie.
Dintre resursele şcolare, calitatea resurselor educaţionale din şcoală are de asemenea un efect asupra rezultatelor obţinute la teste, însă mai mic
decât factorii ce ţin de familie. A avea un status ocupaţional scăzut poate însemna pentru o familie insuficienţa veniturilor şi un nivel educaţional mai degrabă scăzut. De asemenea, prestigiul ocupaţional
reprezintă un aspect important al statusului, percepţiile sociale fiind influenţate de poziţiile ocupaţionale ale acestora, în funcţie de tipul de societate. În acelaşi timp, nivelul de şcolaritate al părinţilor,
operaţionalizat prin numărul de ani finalizaţi în învăţământ, nu a avut un efect semnificativ din punct de vedere statistic asupra performanţelor şcolare.
Scopul principal al cercetării realizate de Grevista & Vlora
(2019, pp.17-38) a fost de a investiga relația și potențialele influențe cu privire la dimensiunile: funcționarea familiei, relația părinte-profesor și diferite abordări de implicare a părinților pentru a îmbunătăți
rezultatele performanței elevilor. Performanța elevilor a fost examinată la principalele discipline ale curriculumului, și anume: Limba albaneză și matematică. Datele sondajului au confirmat o performanță
ridicată la elevii de clasa a IV-a. În ceea ce privește relația dintre performanța elevilor și educația părinților, rezultatele au arătat o corelație nesemnificativă între cele două. În consecinţă, există suficiente
dovezi care să sugereze că nivelul de educație al mamei și al tatălui nu influențează performanța elevilor. Cercetarea a indicat un rezultat îngrijorător privind relația profesor-părinte, care ar trebui luată în
considerare în eventuale studii de cercetare. Prin urmare, s-a recomandat ca colaborarea dintre școli și familii să fie planificată pentru a atinge nivelul dorit de interacțiune în vederea îmbunătățirii performanței
elevilor. Tárraga García, García Fernández, Ruiz-Gallardo (2018) au urmărit să identifice dacă implicarea familială influențează performanțele școlare ale copiilor din ciclul primar. Rezultatele relevă faptul că,
în afară de doi dintre factorii luați în considerare, implicarea căminului-familie în ansamblu nu are o legătură semnificativă cu rezultatele școlare. Acești doi factori sunt accesul la resursele educaționale
informale și angajarea părinților. Implicarea familiei legată de accesul copiilor la resursele educaționale informale este semnificativ legată de o mai bună performanță școlară. Acei elevi cu ambii părinți lucrează
cel mai bine, iar cei cu niciunul nu lucrează, cel mai rău. Studiul realizat de Cui, Zhang și Leung, (2021, pp. 113-133) a avut la bază investigarea comportamentului de implicare educațională a părinților în
copilăria timpurie și dacă atitudinile acestora față de educație pot spori rezultatele la matematică ale copiilor din clasa a IV-a, prin influența intereselor de învățare ale copiilor. După cum s-a presupus, după
controlul pentru variabilele de gen, statutul de imigrare și resursele de învățare ale familiei, atât implicarea părinților în activitățile de învățare, cât și atitudinile părinților față de educație au avut efecte
semnificative pozitive asupra copiilor și a performanța la matematică din clasa a IV-a. S-a descoperit însă și o variație în ceea ce privește influențele atitudinilor parentale în cele două eșantioane.
CAPITOLUL
2
ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA RANDAMENTUL ȘCOLAR
2.1. Delimitări conceptuale „Randamentul școlar este dat de nivelul de pregătire teoretică și acțională a elevilor,
reflectând o anumită concordanță a acestor concretizări cu conținutul circumscris de programele școlare” (Cucoș, 2014, p. 419). „Randamentul școlar definește ansamblul performanțelor școlare realizate de o
anumită populație școlară într-un timp și spațiu pedagogic determinat (an, ciclu, treaptă, disciplină de învățământ). Analiza randamentului şcolar presupune implicarea unor concepte operaţionale care vizează
evaluarea eficienţei pedagogice a activităţii didactice/educative: nivelul de cunoştinţe, comportamentul elevului, succesul şcolar, calitatea procesului de învăţământ” (Cristea, 1998, p. 256). „Termenul de
randament școlar este utilizat în mare frecvență în corelație cu: eficacitate, eficiență și progres. Datorită faptului că orice activitate face să apară o relație între elementele de intrare (input) și rezultate (output)
precum și între acestea și procesul realizat, termenul desemnează rezultatele obținute. Este, deci, sinonim cu cel de „ieșire”, „efectul” cu cel de activități, cu mențiunea că are semnificații diferite în funcție de
situația determinantă” (Radu, 2009, p. 76) „Unii autori consideră termenul de randament școlar sinonim cu cel de „productivitate”, ceea ce implică „stabilirea unei relații între cantitatea de resurse folosite și
cantitatea de produse obținute”. Productivitatea unui proces devine mai înaltă „dacă se obține aceeași cantitate de produse cu un volum mai redus de resurse”. În multe împrejurări, randamentul școlar se
definește prin rezultatele raportate la obiectivele propuse. În acest caz, unii autori propun să fie utilizat termenul de „performanță”, exprimând „rezultate optime într-un timp optim”. Performanța este expresia
nivelului de realizare a unei sarcini de învățare. Deci, randamentul (eficiența) se interpretează în raport cu resursele, eficacitatea - în raport cu finalitatea (obiectivele). Apreciem distincția ca fiind justificată și
utilă, fără să o putem considera, încă, o accepțiune consacrată” (Radu, 2009, pp. 76-77). „Randamentul școlar se referă la nivelul de pregătire teoretică și practică a elevilor și se măsoară prin estimarea
raportului dintre achiziții și prevederile programelor școlare (Jude apud. Curelaru, 2002; Cucoș, 2008). Chiar dacă randamentul școlar ar trebui să fie reflectat și de evaluarea personalității elevilor sub toate
dimensiunile ei, s-a observat că există o preocupare mai mare pentru evaluarea aspectelor intelectuale, concretizate în mediile școlare, în defavoarea celor legate de alte capacități psihice, de calitățile
profesionale și moralestetice, de spiritul de inițiativă, de creativitate, interese sau aspirații (Bontaș, 1998). Însă, indiferent de domeniile de dezvoltare pe care insistă mai mult sistemul educațional, scopul final
al acestuia este de a forma competențe în vederea obținerii performanței” (Curelaru, 2014, pp. 167-168). În concluzie, randamentul școlar este caracterizat prin rezultatele obținute de elevi, cu referire la
obiectivele propuse în actul învățării fiind dat de nivelul de pregătire teoretică și practică într-un timp și spațiu determinat și are ca scop formarea competențelor în vederea realizării performanței. 2.2. Cauze și
factori ai randamentului școlar
Factorii determinanți ai randamentului școlar care au fost menționați de cei mai mulți autori (Nicola, 2003; Jigău, 1998; Stan, 2013; Gherasim și Butnaru, 2013) sunt delimitați în
următoarele categorii (Curelaru, 2014, p.174): factori interni (individuali), cum ar fi: factori biologici, factori cognitivi, factori afectiv-motivaționali. De asemenea, există și factori externi (contextuali) și anume:
factori socio-familiali, contextul educațional global, organizarea procesului de învățare și climatul social al clasei. Principalele variabile care evidențiază factorii randamentului școlar amintiți anterior se referă la
( Jigău, 1998, pp. 8-9): Caracteristicile individuale ale elevilor De natură obiectivă: starea de sănătate; rangul de fratrie; nivelul dezvoltării psiho-intelectuale. De natură subiectivă (factori motivaționali): motivații
și interese: importanța acordării instruirii, interese pentru diverse activități de tip intelectual; nivelul aspirațiilor școlare; aspirațiile profesionale; atitudinea față de instituția școlară: gradul de încredere în
capacitatea acesteia de a conduce la un statut social conform espectanței; imaginea de sine: modul de autoevaluare, gradul de încredere în reușită la concursul de admitere, gradul de încredere în propriul
succes profesional și social. Starea de sănătate: precaritatea stării de sănătate nu influențează rezultatele școlare în sensul diminuării acestora. Rangul de fratrie: ponderea cea mai mare de fratrie din rândul
elevilor se întâlnește în comunitățile din mediul rural, acest factor este unul de risc pentru dezvoltarea intelectuală și fizică , deficiențele de creștere și dezvoltare se pot transmite asupra rezultatelor școlare ale
elevilor. Nivelul dezvoltării intelectuale: rezultatele școlare sunt dependente de nivelul de dezvoltare psiho-intelectuală, influența acestuia fiind favorizată de prezența altor variabile – motivații, aspirații, interese
etc. (factori de natură individuală, dar care pot fi stimulați, potențați, la rândul lor, de mediul familial și școlar), precum și de caracteristicile mediului comunitar larg (Jigău, 1998, p. 8).
Motivații și interese:
importanța acordată instruirii: aceasta are un rol în diferențierea rezultatelor școlare. Copiii au motive diferite pentru care învață, dacă unii învață doar pentru a lua note bune la materiile pe care le plac, alții
învață pentru a lua note bune la materiile pentru examen sau chiar la toate materiile chiar dacă nu sunt interesante. Importanța acordată instruirii este dependentă de alți factori, cum ar fi: mediul de
proveniență al elevilor, interesele, preocupările lor principale fiind mult influențate de tipul comunității din care provin. Elevii din mediul rural au alte interese pentru a învăța, cum ar fi: să fie buni la sport, să se
descurce mai bine la diferite treburi gospodărești sau pur și simplu, să se relaxeze sau să se distreze cât mai mult timp. Nu doar importanța acordată instruirii are o influență semnificativă asupra reușitei, ci și
cea îndreptată spre o serie de activități de tip intelectual: elevii care dau mai multă atenție în timpul lor liber, lecturii, vizionării unor spectacole de bună calitate, vizitelor la muzee sau expozițiilor în detrimentul
simplului joc și distracțiilor ușoare, se constată că au rezultate școlare mai bune. În acest caz, copiii din mediul rural sunt defavorizați, posibilitățile de alegeri fiindu-le limitate (Jigău, 1998, pp. 9).
Nivelul
aspirațiilor școlare: dacă nivelul aspirațiilor școlare își pune amprenta asupra performanțelor elevilor, acesta este în relație de dependență cu contextul comunitar larg, dar și cu alți factori, printre care nivelul
educațional și statutul profesional al părinților sau condițiile de instruire în familie. Din rândul elevilor cu performanțe școlare înalte, aproape 70% își doresc să-și continue studiile într-un institut de învățământ
superior, pe când, cei care au rezultate școlare slabe, doresc să-și continue studiile în proporție de 30 %, în cazul acestora, e posibil ca opțiunile respective să rămână numai la nivel de aspirații fără a putea fi
materializate. În strânsă legătură cu aspirațiile școlare, se află aspirațiile profesionale care manifestă aceeași tendință de acțiune asupra performanței, fiind în dependență cu contextul comunitar din care
aparțin subiecții. Imaginea de sine: o imagine de sine pozitivă, favorabilă despre sine, încrederea în propriile capacități pot genera obținerea unor performanțe școlare superioare (Jigău, 1998, pp. 51-77).
Indicatorii socio-economici și alte caracteristici ale familiei (mediul familial): rezidența, nivelul de instruire al părinților, tipul și „dimensiunea” familiei, bunurile și echipamentele posedate, interesul părinților
pentru studiile copilului și nivelul de aspirații privind formarea profesională pot influența într-o măsură sau alta randamentul școlar al elevilor. Caracteristicile mediului familial pot fi: de natură obiectivă și de
natură subiectivă. (Jigău, 1998, pp. 78-79) De natură obiectivă:
Mediul de proveniență al părinților (urban sau rural); Mediul de instruire; Profesia părinților; Starea materială a familiei: ocupația actuală a
părinților ( încadrat în activitate, șomer, pensionar) si venitul familiei ( apreciere generală);
Dimensiunea familiei; Condițiile de viață, de studiu și de odihnă în familie: condițiile de locuit, posibilitățile de lectură
pe care le oferă familia și alimentația copilului; Tipul familiei: normală, dezorganizată sau reorganizată.
De natură subiectivă: Climatul afectiv din familie: relațiile dintre părinți, relațiile părinți-copii
(comportamentul părinților față de aceștia); Interesul și preocuparea părinților pentru instruirea copiilor: atitudinea față de studiile copiilor (importanța acordată acestora), preocuparea pentru pregătirea școlară
curentă, facilitarea instruirii prin meditații particulare, relația familie-școală; Interesul manifestat de părinți pentru formarea copilului în afara școlii: preocuparea părinților pentru organizarea timpului liber al
copiilor, preocuparea pentru îndrumarea lecturii;
Aspirațiile părinților cu privire la școlarizarea copiilor (nivelul de învățământ cu care doresc să-și finalizeze studiile); Nivelul aspirațiilor vizând viitoarea profesie,
(Jigău, 1998, p. 78).
Mediul de proveniență al părinților: elevii ai căror părinți provin din mediul urban au rezultate școlare de nivel mediu si superior față de elevii care provin din mediul rural. Tipul comunității
potențează, în general, acțiunea întregii serii de factori care determină reușita școlară a elevului. Atât nivelul de instruire cât și statutul profesional al părinților au o influență considerabilă asupra reușitei
școlare a copiilor. Copiii ai căror părinți au nivel de studii și statul profesional superioare au rezultate mai bune față de copiii ai căror părinți au studii inferioare. Starea materială a familiei: elevii care provin din
familii în care unul dintre părinți este fără ocupație, pensionat pe caz de boală sau decedat și celălalt părinte întreține familia din punct de vedere material au rezultate școlare inferioare (cei mai mulți) și de
nivel mediu. Această situație defavorizantă din familie nu afectează doar rezultatele școlare ale copilului ci au influență în mod general asupra acestuia. Dimensiunea familiei: rezultatele școlare sunt mult mai
bune în familiile în care numărul copiilor este mai mic. Condițiile de viață, studiu și de odihnă în familie: condițiile de locuit (existența unei camere separate pentru copil sau cel puțin unui spațiu individual de
lucru) precum și posibilitățile de lectură pe care le oferă familia (de exemplu: o bibliotecă bine dotată) sunt factori determinanți în raport cu reușita/eșecul școlar al copiilor. Elevii care dispun de o cameră
separată de lucru și care dețin o bibliotecă proprie au performanțe mult mai mari decât cei care nu beneficiază de aceste lucruri. De asemenea, aceste condiții sunt determinate de ceilalți factori ai reușitei
școlare amintiți anterior. Copiii din familii cu un statul profesional ridicat, cu stare materială bună, cu nivel educațional superior și în special mediul de proveniență urban au un nivel mai ridicat al performanțelor
școlare. Tipul familiei: cazurile elevilor din familii dezorganizate sau reorganizate se înregistrează, la nivelul elevilor, din grupuri de randament mediu și slab (Jigău, 1998, pp. 79).
Climatul afectiv din familie:
nici permisivismul exagerat și nici autoritatea excesivă a părinților nu sunt de natură să favorizeze performanțele școlare ale copiilor. Atitudinea față de studiile copiilor și preocuparea pentru pregătirea școlară
curentă, acești factori, individual, sunt considerați că au o influență semnificativă asupra performanțelor școlare ale elevilor. Importanța acordată de părinți instruirii copiilor și relația familiei cu școala: părinții au
o legătură mai strânsă cu școala în special la vârstele mai mici, pe măsura înaintării în vârstă a copiilor, părinții tind să nu-i mai controleze sau să-i ajute în ceea ce privește școala. Pe parcursul derulării anilor
de școlarizare, părinții încep să acorde mai multă importanță rezultatelor obținute de către copii numai la disciplinele la care vor susține examene (în clasa a VIII-a respectiv a XII-a). Nivelul de aspirații școlare
și profesionale al familiei privind descendenții: marea majoritate a copiilor care provin din familii cu un nivel superior de aspirații școlare și profesionale privind descendenții înregistrează și rezultate academice
superioare; părinții care au un nivel înalt de aspirații sunt cei care și-au desăvârșit instruirea într-un institut de învățământ superior și care, totodată, doresc o formă similară de educație și instruire pentru proprii
copii ( Jigău, 1998, pp. 78-95). Grupul școlar și grupul de prieteni: un alt factor care influențează randamentul școlar al elevilor este cel legat de integrarea copiilor în grupul școlar.
Caracteristici (Jigău, 1998,
pp. 100-101): Atitudinea față de grupul care formează clasa, integrarea în grupul școlar; Importanța acordată de cei mai apropiați prieteni (din școală sau din afara școlii) instruirii; Preocupările cele mai
frecvente ale acestora în timpul liber. Atitudinea față de grupul școlar (clasa): atitudinea pe care o au copiii față de clasă are o influență destul de importantă asupra rezultatelor școlare, excepție făcând clasele
abia construite, cum ar fi clasa a IX-a. Preocupările copiilor în timpul liber: cu cât activitățile din timpul liber sunt mai dominante academic, cu atât performanțele sunt mai mari. Iar se demonstrează că în mediul
rural ponderea de activități academice din timpul liber este mai scăzută față de cea din mediul urban unde, pe lista de priorități ale activităților din timpul liber se numără lectura. În mediul rural volumul de timp
liber al copiilor este mult mai redus deoarece acesta este diminuat de activitățile gospodărești pe care le desfășoară. Importanța și interesul acordate instruirii de cei mai apropiați prieteni: cu cât membrii
grupului de prieteni acordă o importanță mai mare instruirii cu atât performanțele celor în cauză sunt mai mari (Jigău, 1998, p. 100).
Resursele școlare de care dispune instituția de învățământ au o influență
semnificativă asupra rezultatelor școlare ale elevilor. Aici se poate evidenția: calitatea echipamentelor școlare și a programelor (numărul de cărți/elev în biblioteca școlii, prezența/absența laboratoarelor de
științe, tipul de arhitectură școlară, numărul elevilor care urmează un program de recuperare, gruparea elevilor pe niveluri de reușită); caracteristicile corpului profesoral (studiile, inclusiv durata celor post-
secundare și vechimea în învățământ, nivelul de instruire al familiei din care provine, mobilitatea geografică, originea socială a copiilor la care preferă să predea, vârsta, statutul socio-economic). Mihaela Jigău
în lucrarea „Factorii reușitei școlare”(1998) propune mai multe perspective și tipuri de abordări în ceea ce privește tema lucrării. Aceștia sunt îndeosebi: „concepția input-output, procesuală, organizațională,
evaluativă și experimentală.” (Jigău apud Averch, Caroll, Donaldson, 1976). „Abordările de tip input-output, (Jigău apud Kiesling, 1969; Cain și Watts, 1968; Hanushek, 1970; Mayeske, 1969) consideră
sistemul de învățământ ca o „cutie neagră”. Cercetările de tip input-output caută să identifice relațiile pozitive existente între caracteristicile resurselor la intrarea în sistemul educațional și rezultatele școlare ale
elevilor la ieșirea din cadrul acestuia” ( Jigău, 1998, p. 8). În concepția procesuală, accentul cade pe ceea ce se petrece în interiorul „cutiei negre”, important fiind procesul de instruire, „resursele fiind
considerate ca predeterminate”. Abordarea de tip organizațional este cea care insistă asupra modalității de răspuns al școlii (văzută ca instituție, organizație dominant inerțială, rigidă) la comanda socială ( care
este permanent în schimbare). Școala are dificultatea de a răspunde simultan la multitudinea de obiective și sarcini ce-i sunt impuse, de aceea, capacitatea acesteia în a îndeplini elastic cererea socială este
mai redusă. Concepția evaluativă este axată pe „aprecierea eficacității intervențiilor educaționale de amploare, văzută în concordanță cu politica socială generală” (Jigău, 1998, p. 11). Abordările de tip
experimental se centrează pe cercetarea efectelor intervențiilor educative directe asupra elevului în context școlar. Se poate observa dinamica reală a procesului învățării, a adaptării școlare, a efectelor
educației asupra elevului. Cercetările privind factorii reușitei școlare decelează o serie de variabile de structură și altele de practică, acestea fiind sistematic corelate cu rezultatele elevilor. Din categoria
variabilelor de structură fac parte autogestiunea așezământului școlar, managementul, stabilirea personalului, conținutul și organizarea programelor de studii, imaginea școlii, organizarea timpului consacrat
achiziționării cunoștințelor, sprijinul acordat școlii de către autorități. Iar în ceea ce privește variabilele de practică, se menționează: sincronizarea eforturilor pedagogice ale cadrelor didactice, atmosfera școlară
pozitivă, sentimentul de comunicare, claritatea obiectivelor. Printre factorii care influențează rezultatele școlare sunt factorii de bază (statutul socio-economic al familiei, rata veniturilor, instruirea și ocupația
părinților, caracterul urban/rural al comunității), dar și factorii de grup ( aspirațiile educaționale, atitudinile și motivațiile colegilor, ponderea elevilor din clasă care intenționează să continue studiile după
terminarea celor obligatorii etc.)” (Jigău, 1998, p. 10). În concluzie, variabilele care sunt superioare atât caracteristicilor mediului familial cât și caracteristicilor școlare sunt particularitățile individuale ale elevilor.
Factorii determinanți cu o influență mai mare asupra randamentului școlar în ceea ce privește caracteristicile elevilor sunt: imaginea de sine a elevilor, importanța acordată instruirii, atitudinea față de școală și
nivelul aspirațiilor școlare. În ceea ce privește mediul familial, cei mai semnificativi factori care determină randamentul școlar sunt cei legați de nivelul de instruire al părinților, dotarea locuinței cu o bibliotecă
bogată, nivelul de aspirații școlare și profesionale privind descendenții, importanța acordată de părinți instruirii și organizării timpului liber al copilului, toate aceste variabile se află în strânsă legătură cu mediul
de rezidență. Aceștia fiind indicatorii socio-economici – mediul comunitar larg și nivelul de instruire. De aceea, se înregistrează rezultate școlare superioare la elevii din mediul urban față de cei din mediul rural.
Pe primul loc situându-se nivelul de instruire al familiei, dar acțiunea acestor variabile nu este una lineară, desfășurându-se pe parcursul anilor de studiu, ci se diminuează pe măsură ce copilul înaintează spre
niveluri superioare de învățământ. Privind variabilele școlare, cele referitoare la cheltuieli, echipamente, programe nu sunt atât de responsabile pentru obținerea unor rezultate școlare bune cum sunt cele
referitoare la caracteristicile corpului profesoral (pe care Cherkaoui,1979), îl consideră ca centru al factorilor reușitei școlare.
2.3. Relația dintre randamentul școlar și diferiți factori
Pentru
un copil, primul educator este familia. Şi mai ales, dintre toţi membrii familiei, mama este cea mai direct şi cu efecte mai mari implicată în procesul complex de educare a copilului mic: „ea îi trasmite
afecţiunea deplină, gingăşia, tandreţea, însuşiri pe care nu le posedă într-un grad atât de mare decât mamă iubitoare, fericită de copilul din braţele sale” ( Popescu I., 1982, p. 4). Ulterior, intervine aportul
educativ al şcolii. O educaţie completă, înţeleasă atât în sens afectiv, cât şi în sens instructiv, nu o pot oferi decât familia şi şcoala împreună. Astfel, raportul corect dintre familie şi şcoală, colaborarea dintre
ele au un rol foarte important. Familiile trebuie să fie implicate în îmbunătăţirea învăţării acasă, precum şi în şcoală. Familiile pot întări învăţarea acasă, prin implicarea în şcolile în care studiază copiii,
încurajându-i pe aceştia să participe la
Chars#: 168 Words#: 27 https://zdocs.ro/doc/vatra-satului-cu-traditiile-obiceiurilem-q18227eyn01v
lecţii şi susţinându-le interesul pentru discipline interesante. Adina Băran Pescaru (2004, p.31), în lucrarea Parteneriat în educaţie, familie-şcoală comunitate, subliniază modurile diferite în care au fost
conceptualizate şi operaţionalizate legăturile familie-şcoală. Pentru unii, centrarea pe acest tip de cercetare a constat în descrierea programelor şi a practicilor care să determine creşterea implicării părinţilor în
activităţile legate de şcoală, făcându-se conexiuni între practică şi rezultate. Alţi autori se centrează pe interacţiunile părinţilor cu educatorii, pentru a pune în evidenţă dimensiunile puterii şi ale ideologiei.
Plecând de la persoanele care au lucrat cu părinţii şi cu profesorii, Mircea Agabrian (2006, p.56) sugerează în lucrarea Şcoala, familia, comunitatea o serie de activităţi pe care părinţii ar trebui să le
realizeze cu copiii lor: „ să elaboreze un program zilnic pentru teme, care să fie verificat regulat; să existe un loc liniştit de studiu, fără televizor sau radio. Să se descurajeze convorbirile telefonice în timpul
lucrului
. Părinţii să încurajeze eforturile copilului şi să fie disponibili să le răspundă la întrebări, precum şi să discute cu ei ceea ce şi-au însuşit. să citească împreună cu copilul. Părinţii trebuie să-l ducă pe acesta la
bibliotecă şi să-l ajute să-şi găsească cărţi potrivite. Când părinţii le citesc copiilor sau citesc împreună cu ei performanţele acestora se îmbunătăţesc. Să folosească televizorul cu moderaţie. Să stabilească un
anumit program la televizor şi chiar să-l ajute să aleagă programele, să le urmărească împreună şi să le discute. Să păstreze legătura cu şcoala. Să ştie ce învaţă copilul, care-i sunt temele şi cum le rezolvă.
Şă-şi stabilească un program în care să meargă la şcoală şi să discute cu profesorii. Să-i laude pe copii şi să le aprecieze efortul . Să-i încurajeze să persevereze, să
cultive o atmosferă caldă, dar în acelaşi timp să stabilească standarde referitoare la modul de rezolvare a temelor. Părinţii joacă un rol dominant în influenţarea încrederii şi motivaţiei copilului de a deveni un
om de succes. Ar trebui să-i încurajeze nu doar să-şi îmbunătăţească temele, ci şi să-i introducă într-un program de
îmbunătăţire a activităţilor lor. ”

Aceste raportări se pot realiza sun forma unor „întâlniri colective sau a unor întâlniri interindividuale” (Stănciulescu, 1997, p.175). Întâlnirile colective se pot desfășura
în cadrul formal al negocierilor dintre administraţia şcolară şi asociaţiile părinţilor, al „ lecţiilor deschise” pentru părinţi sau al atelierelor de lucrări practice. În plan informal, întâlnirile colective se pot desfăşura
în cadrul unor excursii, vizite, ieşiri ale elevilor la diferite activităţi sportive, serbări sau aniversări. Întâlnirile interindividuale se desfăşoară în cadrul formal al unor întâlniri programate la propunerea
profesorului sau a părintelui ori în cadrul informal al întâlnirilor, mai mult sau mai puţin întâmplătoare, la ieşirea din şcoală sau
Chars#: 493 Words#: 79 http://www.asociatia-profesorilor.ro/importanta-parteneriatelor-scoala-familie.html
Chars#: 493 Words#: 79 http://www.esential-edu.ro/index.php/proiecte-educative-2015-2016/educatie-fara-frontiere/item/6086-...
în diferite spaţii publice, al vizitelor la domiciliu. Rolurile parentale sunt realizate în cadrul familiei şi
al relaţiilor de tip şcoală – familie. Principalele roluri privind dezvoltarea familială sunt: creşterea, învăţarea şi modelarea. În interiorul structurii extinse familie-şcoală, părinţii trebuie să îndeplinească roluri de
învăţare, de acţiune, de sprijinire şi de luare a deciziilor. În mod normal, părinţii folosesc aceste roluri variate în contex, accentuându-le pe unele, în funcţie de situaţia din familie sau de relaţia şcoală-familie.
Rolurile cadrelor didactice includ: cele centrate pe familie, cele de sprijin, educare şi îndrumare. Rolurile care vizează implicarea familiei în activităţile şcolii şi ale clasei le conţin şi pe cele de
îngrijire, susţinere, ghidare şi luare a deciziilor. Nivelul succesului este influenţat de gradul în care strategiile sunt relaţionate cu nevoile şi interesele părinţilor şi cu situaţiile unice, speciale ale şcolilor şi
profesorilor. Vizitele la domiciliu, conferinţele, centrele pentru părinţi, sistemele de telecomunicaţii, implicarea în clasă, participarea în luarea de decizii, programele de educaţie a părinţilor şi a adulţilor,
activităţile de învăţare acasă, reţeaua familie-şcoală constituie unele din multiplele strategii care i-au angajat efectiv pe părinţi şi profesori în performarea de roluri suportive şi de colaborare.
CAPITOLUL 3
CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI DINTRE RANDAMENTUL ȘCOLAR ȘI MEDIUL FAMILIAL LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
3.1. Obiectivul și ipotezele cercetării
Obiectivul general al acestei cercetări constă în identificarea corelației dintre mediul familial și randamentul școlar la elevii din învățământul primar. Ipotezele cercetării
Ipoteză generală:
Mediul familial
influențează randamentul școlar al elevilor din ciclul primar. Ipoteze specifice:
Ipoteza specifică 1: Există o corelație semnificativă între domeniul suprasistem și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Există o relație semnificativă între domeniul macrosistem și randamentul școlar al elevilor din învățământul primar.
Există o corelație între domeniul microsistem și
reușitele școlare ale elevilor din ciclul primar.
Sistemul mediului intern al familiei influențează randamentul școlar al elevilor din învățământul primar. Ipoteza specifică 5:
Există o corelație
semnificativă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al elevilor din învățământul primar. Variabilele cercetării
Variabile independente: genul (masculin și feminin), mediul de proveniență (urban și
rural), clasa. Variabila dependentă este reprezentată de randamentul școlar operaționalizat prin rezultatele școlare ale elevilor pe ultimul semestru (calificativul).
3.2. Metodologia cercetării
3.2.1. Grupul de
cercetare
În cadrul acestei cercetări au participat 70 de persoane, dintre care 59 (84,3%) de genul feminin și 11 persoane (15,7%) de genul masculin (Figura nr. 1).
Mediul din care provin respondenții este atât
mediul rural, cât și mediul urban după cum urmează: 36 (51,4%) de persoane din mediul rural și 34 (48,6%) din mediul urban (Figura nr. 2).
Din totalul de 70 de răspunsuri doar 65 de respondeți au copiii în
învățământul primar după cum urmează: 10 în clasa pregătitoare, 12 în clasa I, 16 în clasa a II-a, 13 în clasa a III-a și 14 în clasa a IV-a. 5 dintre părinți au copiii la gimnaziu și liceu (Figura nr. 3).
În ceea ce
privește variabila dependentă reprezentată prin calificativul de pe ultimul semestru, am regăsit următoarele răspunsuri din partea celor 70 de respondenți: insuficient-2 (2,9%), suficient-1 (1,4%), bine-16
(23,2%) și foarte bine-52 (75,4%) (Figura nr. 4). 3.2.2. Metode și instrumente de cercetare
Tipul de cercetare folosit a fost unul bazat pe interacțiunea cu populația, iar această interacțiune s-a realiza prin
intermediul unei anchete pe bază de chestionar, administrându-se în format online.
Cosmovici (1996, p 34) definește chestionarul ca fiind „un sistem de întrebări elaborat în așa fel încât să obținem date cât
mai exacte cu privire la o persoană sau un grul social”. În ceea ce privește chestionarul de cercetare, Chelcea (2007, p. 212) susține că este „o tehnică și corespunzător un instrument de investigare constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”
Chestionarul aplicat conține două părți: partea introductivă în care am prezentat scopul cercetării, obiectivul principal al cercetării și am
oferit indicații importante privind modul de completare al chestionarului;
întrebările propriu-zise. În conceperea întrebărilor am avut în vedere următoarele aspecte:
am contural tema clar și precis tema
cercetării;
am formulat întrebările ținând cont de tema și ipotezele cercetării, folosind un limbaj accesibil;
am ținut cont de particularitățile eșantionului. Pentru a măsura mediul familial am tradus și am aplicat
Chestionarul mediului familial (Survey of Family Environment: SFE-J). Chestionarul cuprinde 30 de itemi cu variante de răspuns de la „1=nemuțumit” la „5=foarte mulțumit” și este structurat pe 5
subscale/domenii (Anexa 1):
Domeniul suprasistem este compus din trei itemi, respectiv: 7, 8 și 9. Coeficientul alfa Cronbach obţinut este =0,56 (Anexa 2)
Exemplu de item: 7. „Ne face plăcere să ne implicăm
în activități religioase.”
Domeniul macrosistem este compus din șase itemi, respectiv: 1, 2, 3, 4, 5 și 6. Coeficientul alfa Cronbach obţinut este =0,85 (Anexa 3)
Exemplu de item: 1. „Ne face plăcere să mergem
în plimbări împreună”.
Domeniul microsistem este compus din șapte itemi, respectiv: 10, 11, 12, 13, 14, 15 și 16. Coeficientul alfa Cronbach obţinut este =0,88 (Anexa 4)
Exemplu de item: 10. „Interacționăm
cu rudele care nu locuiesc împreună cu noi”.
Domeniul sistem mediul intern al familiei este compus din unsprezece itemi, respectiv: 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 și 27. Coeficientul alfa Cronbach
obținut este =0,94 (Anexa 5)
Exemplu de item: 17. „Avem legături afective între membrii familiei”.
Domeniul cronostistem este compus din trei itemi, respectiv: 28, 29 și 30. Coeficientul alfa Cronbach obţinut
este =0,88 (Anexa 6)
Exemplu de item: 28. „Suntem capabili să ne adaptăm la evenimentele viitoare”.
3.2.3. Procedura cercetării Instrumentul a fost administrat în perioada aprilie a anului curent, părinții au
completat în mod voluntar, asigurându-se confidențialitatea prelucării datelor. Datele culese prin chestionar on-line au fost introduse în programul SPSS, fiind prelucrate astfel:
Coeficientul de corelaţie
Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului suprasistem și randamentul școlar (ipoteza specifică 1);
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului suprasistem în funcție
de calificativele elevilor (ipoteza specifică 1);
Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea relației între scorurile domeniului macrosistem și randamentul școlar (ipoteza specifică 2);
Metoda ANOVA
One-Way de comparare a mediilor domeniului macrosistem în funcție de calificativele elevilor (ipoteza specifică 2);
Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului
microsistem și reușitele școlare (ipoteza specifică 3);
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului microsistem în funcție de reușitele școlare (ipoteza specifică 3);
Coeficientul de corelaţie
Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului mediul intern al familiei și randamentul școlar (ipoteza specifică 4);
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului mediul intern
al familiei în funcție de randamentul școlar al copiilor (ipoteza specifică 4);
Coeficientul de corelaţie Spearman pentru verificarea corelaţiei între scorurile domeniului cronosistem și randamentul școlar al
elevilor din învățământul primar(ipoteza specifică 5);
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor domeniului cronosistem în funcție de randamentul școlar al elevilor din învățământul primar(ipoteza
specifică 5).
3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării
Ipoteza specifică 1: Există o corelație semnificativă între domeniul suprasistem și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Pentru a verifica această ipoteză am calculat mai întâi coeficientul de corelaţie Spearman între domeniul suprasistem şi randamentul școlar iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea
diferenţelor
în ceea ce priveşte domeniul suprasistem în funcţie de calificativul obţinut de copil. Există o corelație pozitiv semnificativă între domeniul suprasistem și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar (=0,193,
p<0.05), prin urmare, odată ce mediul extern al familiei este mai bun, cresc și șansele copiilor de a avea calificative mai bune (Anexa 7). Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există diferenţe
semnificative în funcţie
Chars#: 1587 Words#: 275 https://edict.ro/eficacitatea-unui-program-de-interventie-psihologica-in-dezvoltarea-socio-emotional...
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte domeniul suprasistem, [F (3, 290) = 4,527, p 0.05 ] (tabelul 1), detalierea tabelului 1 în anexa 8. Pentru a vedea între care dintre grupuri diferenţele sunt
semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative între copiii care au calificativul bine și copiii cu media foarte bine (t=0,306, p<0.05) în ceea ce privește domeniul
suprasistem. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în mediul extern al familiei influențează randamentul școlar al copiilor (Anexa 8).
Ipoteza specifică 2: Există o relație semnificativă între domeniul macrosistem și
Pentru a verifica această ipoteză am calculat mai întâi coeficientul de corelaţie Spearman între domeniul macrosistem şi randamentul școlar, iar apoi am
aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul macrosistem în funcţie de calificativul obţinut de copil. Există o corelație pozitivă între domeniul macrosistem și
randamentul școlar al copiilor din învățământul primar (=0,515, p<0.05), prin urmare cu cât mediul cultural în care trăiește familia este mai bun, cu atât și randamentul școlar al copilului este mai mare. (Anexa
9)
Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există diferenţe semnificative în funcţie de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte domeniul macrosistem, [F (3, 290) = 36.945, p 0.05 ] (tabelul 2),
detalierea tabelului 2 în anexa 10. Pentru a vedea între care dintre grupuri diferenţele sunt semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative între copiii cu
calificativul insuficient și copiii cu calificativul suficient în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=0,987, p<0.05), există diferențe semnificative între copiii cu calificativul insuficient și foarte bine, în ceea ce
privește domeniul macrosistem (t=0,738, p<0.05), există diferențe semnificative între elevii care au calificativul suficient și elevii cu un calificativ bine în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=11,631,
p<0.05), există diferențe între elevii care au obținut calificativul suficient și elevii care au obținut calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=17,269, p<0.05), de asemenea există o
diferență semnificativă între elevii care au calificativul bine și cei care au calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul macrosistem (t=0,562, p<0.05). Prin urmare, cu cât copilul trăiește într-o cultură
pozitivă, cu atât mai mult calificativul copilului va fi mai bun. (Anexa 10)
Ipoteza specifică 3: Există o corelație între domeniul microsistem și reușitele școlare ale elevilor din ciclul primar.
Pentru a verifica
această ipoteză am calculat mai întâi coeficientul de corelaţie Spearman între domeniul microsistem şi reușitele școlare ale elevilor din ciclul primar, iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way pentru
verificarea diferenţelor
în ceea ce priveşte domeniul microsistem în funcţie de calificativul obţinut de copil. Există o corelație pozitivă între domeniul microsistem și reușitele școlare ale copiilor din ciclul primar (=0,297, p<0.05), prin
urmare odată cu integrarea familiei într-un sistem crește și reușita școlară a copilului din ciclul primar. (Anexa 11) Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există diferenţe semnificative în funcţie de
calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte
domeniul microsistem, [F (3, 290) = 10.002, p 0.05 ] (tabelul 3), detalierea tabelului 3 în anexa 12. Pentru a vedea între care dintre grupuri diferenţele sunt semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele
arată că există diferențe semnificative între copiii cu calificativul suficient și cei cu un calificativ foarte bine în ceea ce privește domeniul microsistem (t=10.070, p<0.05), există diferențe semnificative între copiii
cu un calificativ bine și cei cu media foarte bine în ceea ce privește domeniul microsistem (t=0.385, p<0.05). Prin urmare, cu cât copilul trăiește într-o familie integrată social, cu atât mai mult calificativul
copilului va fi mai bun. (Anexa 12)
Ipoteza specifică 4: Sistemul mediului intern al familiei influențează randamentul școlar al elevilor din învățământul primar. Pentru a verifica această ipoteză am calculat mai
întâi coeficientul de corelaţie Spearman între sitemul mediului intern al familiei şi randamentul școlar al elevilor din învățământul primar, iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea
diferenţelor
în ceea ce priveşte mediul intern al familiei în funcţie de calificativul obţinut de copil. Există o corelație pozitivă între mediul intern al familiei și randamentul școlar al copiilor din învățământul primar (=0,425,
p<0.05), așadar cu cât mediul intern al familiei este bun, cu atât crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar. (Anexa 13) Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există diferenţe
semnificative în funcţie
de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte mediul intern al familei, [F (3, 290) = 17.107, p 0.05 ] (tabelul 4), detalierea tabelului 4 în anexa 14. Pentru a vedea între care dintre grupuri diferenţele sunt
semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că
există diferențe semnificative între copiii cu calificativul insuficient și copiii cu calificativul bine în ceea ce privește mediul intern al familiei (t=0.505, p 0.05), există diferențe semnificative între copiii care au
primit calificativul insuficient și cei care au primit calificativul foarte bine în ceea ce privește mediul intern al familiei (t=10.203, p0.05), de asemenea există diferențe semnificative între
Chars#: 834 Words#: 139 https://legislatie.just.ro/public/detaliidocument/210379
Chars#: 834 Words#: 139 https://www.la-psiholog.ro/cabinet-individual-de-psihologie-dragomir-magdalena/expertiza-psihologica...
Chars#: 834 Words#: 139 https://www.descopera.ro/stiinta/19989041-harta-simturilor-noastre-poate-identifica-originile-dureri...

elevii care au obținut calificativul bine și cei care au obținut calificativul foarte bine (t=0.414, p 0.05). Așadar, cu cât copiii trăiesc într-un mediul intern familial bun, cu atât mai mult rezultatele școlare ale
acestora vor fi mai mari. (Anexa 14)
Ipoteza specifică 5: Există o corelație semnificativă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al elevilor din învățământul primar.
Pentru a verifica această ipoteză
am calculat mai întâi coeficientul de corelaţie Spearman între domeniul cronosistem şi randamentul școlar al elevilor din învățământul primar, iar apoi am aplicat metoda ANOVA One-Way pentru verificarea
diferenţelor în ceea ce priveşte domeniul cronosistem în funcţie de calificativul obţinut de copil. Există o corelație pozitivă între domeniul cronosistem și randamentul școlar al copiilor din învățământul primar
(=0.424, p<0.05), așadar odată ce în familie cresc percepțiile despre viitor, crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar. (Anexa 15)
Rezultatele la testul ANOVA One-Way arată că există
diferenţe semnificative în funcţie de calificativul obţinut de elev în ceea ce priveşte mediul intern al familei, [F (3, 290) = 29.663, p 0.05 ] (tabelul 5), detalierea tabelului 4 în anexa 16. Pentru a vedea între care
dintre grupuri diferenţele sunt semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată
că există diferențe semnificative între copiii cu calificativul insuficient și cei cu un calificativ bine în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=0.945, p 0.05), există diferențe semnificative între copiii care au
obținut calificativul insuficient și cei care au calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=14.469, p 0.05), există diferențe între elevii cu un calificativ de foarte bine și elevii cu un
calificativ de suficient în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=0.959, p 0.05), există diferențe semnificative între
Chars#: 834 Words#: 139 https://www.la-psiholog.ro/cabinet-individual-de-psihologie-dragomir-magdalena/expertiza-psihologica...
Chars#: 834 Words#: 139 https://www.descopera.ro/stiinta/19989041-harta-simturilor-noastre-poate-identifica-originile-dureri...
Chars#: 834 Words#: 139 https://www.descopera.ro/stiinta/19989041-harta...

elevii care au calificativul de bine și cei care au calificativul foarte bine în ceea ce privește domeniul cronosistem (t=0.501, p 0.05). Așadar, cu cât copilul trăiește într-o familie în care există aspirații de viitor, cu
atât și randamentul școlar al copiilor este mai mare. (Anexa 16)
CONCLUZII
Lucrarea de față a plecat de la premisa că mediul familial are efecte pozitive asupra rezultatelor școlare ale copiilor din
învățământul primar. M-a interesat să aflu în ce măsură mediul extern al familiei, mediul cultural al familiei, integrarea familiei în societate, mediul intern al familiei și percepțiile despre viitor ale familiei pot
influența randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Rezultatele obținute confirmă ipotezele lansate. Astfel, cu cât copilul trăiește într-un mediu extern favorabil dezvoltării sale, cu atât mai mult
cresc șansele ca perfomanțele școlare să fie mai bune. De asemenea, cu cât mediul cultural al familiei este mai bun, cu atât mai mult randamentul școlar al copilului va fi mai bun. Totodată, cu cât familia din
care provine copilul este integrată în societatea din care face parte, cu atât mai mult performanțele copilului din învățământul primar vor fi mai ridicate. De asemenea și mediul intern al familiei, dar și percepțiile
despre viitor influențează pozitiv reușita școlară a copilului. Populația pe care a fost aplicat instrumentul a fost alcătuită din 70 de persoane, atât bărbați cât și femei care au copii în învățământul primar. Pe
baza rezultatelor obținute în urma studiului am formulat următoarele concluzii:
Există o corelație între domeniul suprasistem și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar. Prin urmare, odată ce mediul
extern al familiei este mai bun, cresc și șansele copiilor de a avea calificative mai bune. Există o corelație pozitivă între domeniul macrosistem și randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Prin
urmare cu cât mediul cultural în care trăiește familia este mai bun, cu atât și randamentul școlar al copilului este mai mare.
Există o corelație pozitiv semnificativă între domeniul microsistem și reușitele școlare
ale copiilor din ciclul primar. Prin urmare odată cu integrarea familiei într-un sistem crește și reușita școlară a copilului din ciclul primar.
Există o corelație pozitivă între mediul intern al familiei și randamentul
școlar al copiilor din învățământul primar. Așadar cu cât mediul intern al familiei este bun, cu atât crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar.
Există o corelație pozitivă între domeniul
cronosistem și randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Prin urmare, odată ce în familie cresc percepțiile despre viitor, crește și randamentul școlar a copilului din învățământul primar.
În
concluzie, pot aprecia că mediul familial are o influență deosebită asupra rezultatelor școlare ale copiilor din învățământul primar. Reuşita şcolară depinde în mare măsură de suportul material de care
beneficiază elevii și de statutul socioeconomic al familiei. Astfel, elevii care nu beneficiază de condiții de creștere și dezvoltare adecvate au o probabilitate mult mai mare de a accede cu greu spre poziţii mai
înalte în societate.
OPISUL TABELELOR, FIGURILOR, DIAGRAMELOR ȘI HISTOGRAMELOR
Figura nr. 1
Figura nr. 2
Figura nr. 3
Figura nr. 4
Tabelul 1
ANOVA
suprasistem
Sum of Squares
df
Mean
Square
F
Sig.
Between Groups
(Combined)
4,950
3
1,650
4,527
,004
Linear Term
Unweighted
,000
1
,000
,000
,990
Weighted
1,763
1
1,763
4,837
,029
Deviation
3,187
2
1,594
4,372
,013
Within Groups
104,603
287
,364
Total
109,553
290
Tabelul 2
ANOVA
macrosistem
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
Between Groups
(Combined)
28,434
3
9,478
36,945
,000
Linear Term
Unweighted
8,484
1
8,484
33,072
,000
Weighted
21,877
1
21,877
85,277
,000
Deviation
6,557
2
3,278
12,779
,000
Within Groups
73,626
287
,257
Total
102,060
290
Tabelul 3
ANOVA
microsistem
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
Between Groups
(Combined)
11,517
3
3,839
10,002
,000
Linear Term
Unweighted
2,764
1
2,764
7,201
,008
Weighted
8,717
1
8,717
22,711
,000
Deviation
2,800
2
1,400
3,648
,027
Within Groups
110,152
287
,384
Total
121,669
290
Tabelul 4
ANOVA
mediul_intern
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
Between Groups
(Combined)
15,669
3
5,223
17,107
,000
Linear Term
Unweighted
6,268
1
6,268
20,530
,000
Weighted
14,639
1
14,639
47,949
,000
Deviation
1,030
2
,515
1,687
,187
Within Groups
87,622
287
,305
Total
103,290
290
Tabelul 5
ANOVA
cronosistem
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
Between Groups
(Combined)
29,777
3
9,926
29,663
,000
Linear Term
Unweighted
17,111
1
17,111
51,137
,000
Weighted
29,763
1
29,763
88,947
,000
Deviation
,014
2
,007
,020
,980
Within Groups
96,035
287
,335
Total
125,812
290
BIBLIOGRAFIE
Agabrian, M.,( 2006) Şcoală, familie, comunitate, Editura Institutul European.
Băran-Pescaru, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie, familie-şcoală-comunitate,
Editura Aramis, Bucureşti.
Cristea, S., (1998), Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Cucoș, C-tin., (2014), Pedagogie (Ediția a III-a, revăzută și adăugită ), Editura
Polirom, Iași.
Curelaru, V., (2014), Conceptul de sine și performanța școlară, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași.
Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Editura Economică,
București.
Chistruga-Sînchevici, I., (2007). Analiza influenței mediului școlar și familial asupra atingerii performanțelor școlare de către elevi: Studiu de politici educaționale bazat pe rezultatele PISA 2015.
Chișinău: Fundația Soros Moldova.
Cui, Y., Zhang, D., Leung, F. KS (2021). The Influence of Parental Educational Involvement in Early Childhood on 4th Grade Students' Mathematics Achievement. Early
Education and Development, vol. 32, nr. 1, pp. 113-133.
Dămen, D., Roth, M., (2009). Dimensiuni sociale ale succesului şcolar: rolul şcolii şi comunităţii în performanţa şcolară a elevilor. Calitatea vieţii, vol XX,
nr. 1–2, pp. 130–140.
Dimitriu C., ( 1973), Constelaţia familiei şi deformările ei, E.D.P., Bucureşti.
Dimitriu Tiron E.,( 2000), Elemente de socio-psiho-terapie, Editura Gh. Asachi, Iaşi
Dumitru, I., Ungureanu, C.,
(2005), Pedagogie si elemente de psihologia educatiei, Cartea Universitara, Bucuresti.
H. Hannoun, Comprendre de l”education.
Jigău, M., (1998), Factorii reușitei școlare, Editura Grafoart, București.
Grevista
S. S., & Vlora, S., (2019). Factors That Influence the Level of the Academic Performance of the Students. Journal of Social Studies Education Research, vol 10, nr. 3, pp. 17-38.
Nicola
(1992), Pedagogie, E.D.P., Bucuresti.
Pavelcu V., (1970), Invitaţie la cunoaşterea de sine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Popescu, I.,(1982), Prietenii noştri de la catedră, E.D.P., Bucureşti.
Radu, Ion. T., (2009),
Evaluare în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Stănciulescu, E.,(1997) Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom.
Surdu (1995), Prelegeri de pedagogie generala. O viziune
sociopedagogica, E.D.P, Bucuresti.
Tárraga García, V., García, F., Beatriz; Ruiz-Gallardo, J. R., (2018). Home-based family involvement and academic achievement: a case study in primary education. Țoc, S.,
(2016). Familie, şcoală şi succes şcolar în învăţământul liceal românesc. Calitatea vieţii, vol XXVII, nr. 3, pp. 189–215.
Vasile, D. L., (2007), Introducere în psihologia familiei și psihosexologie, Ediția a III-a,
Editura Fundației „România de mâine”, București.
Anexa 1
Chestionarul mediului familial
(adaptat după Survey of Family Environment: SFE-J)
Bună ziua,
Numele meu este Bîrgăoanu Georgiana (căs.
Crăciun) și sunt studentă la programul de conversie profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar, de la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Aș dori să aflu
opiniile dumneavoastră în legătură cu mediul familial și modul în care acesta influențează randamentul școlar al copiilor din învățământul primar. Cercetarea face parte din lucrarea mea de absolvire, iar
răspunsurile pe care le voi obține vor fi confidențiale. Scala de evaluare pentru fiecare item: Numerotați răspunsurile de la fiecare item cu variantele pe care le considerați potrivite: 1 = foarte nemulțumit; 2 =
nemulțumit; 3 = indiferent; 4 = mulțumit;
5 = foarte mulțumit.
Vă mulțumesc pentru timpul alocat!
Ne face plăcere să mergem în plimbări împreună.
Mergem la muncă entuziaști.
Copiii au parte de
îngrijire/educație adecvate.
Avem parte de servicii medicale, de sănătate și de îngrijiri.
Respectăm regulile din societate.
Folosim mass-media (TV, ziare, reviste etc.)
Ne face plăcere să ne implicăm în activități
religioase.
Protejăm mediul înconjurător.
Apreciem cultura țării.
Interacționăm cu rudele care nu locuiesc împreună cu noi.
Primim suport emoțional de la rudele cu care nu locuim.
Ne face plăcere să
interacționăm cu prietenii. Primim suport emoțional de la prieteni.
Interacționăm cu vecinii. Participăm cu plăcere la activități comunitare.
Ne simțim bine în cartierul/orașul/localitatea în care locuim.
Avem
legături afective între membrii familiei. Ne simțim bine în locuința noastră. Organizăm frecvent întâlniri în familie pentru a discuta și rezolva probleme și îngrijorări.
Gestionăm bine bugetul de familie. Ne
bucurăm de timpul petrecut împreună acasă.
Respectăm regulile de familie.
Cooperăm în educarea copiilor.
Cooperăm în treburile casnice.
Cooperăm când ceilalți membrii ai familiei au probleme de sănătate.
Avem în vedere alimentația corespunzătoare a membrilor familiei.
Oferim o importanță deosebită sănătății fizice și mentale a elevilor.
Suntem capabili să ne adaptăm la evenimentele viitoare.
Suntem capabili
să ne dezvoltăm personal și profesional pentru viitor.
Suntem capabili să avem speranță pentru un viitor bun. Anexa 2
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala suprasistem.
Cronbach's
Alpha
Cronbach's Alpha Based on Standardized Items
N of Items
,567
,594
3
Scale Mean if Item Deleted
Scale Variance if Item Deleted
Corrected Item-Total Correlation
Squared Multiple
Correlation
Cronbach's Alpha if Item Deleted
suprasis1
8,6429
2,059
,291
,089
,649
suprasis2
8,3000
2,155
,470
,275
,324
suprasis3
8,0286
2,637
,415
,243
,441
Anexa 3
Coeficientul alfa Cronbach pentru
scala macrosistem.
Squared Multiple Correlation
macrosis1
21,3286
12,253
,737
,694
,812
macrosis2
21,7286
12,230
,694
,499
,818
macrosis3
21,4000
12,359
,734
,683
,813
macrosis4
21,9000
12,294
,481
,257
,870
macrosis5
21,4714
12,659
,701
,576
,819
macrosis6
21,5286
13,035
,570
,358
,841
Cronbach's Alpha
N of Items
,853
,863
6
Anexa 4
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala
microsistem.
Cronbach's Alpha
N of Items
,883
,885
7
microsis1
25,4857
19,007
,736
,593
,858
microsis2
25,5000
18,891
,698
,558
,862
microsis3
25,2286
19,599
,699
,532
,863
microsis4
25,3571
19,363
,751
,642
,857
microsis5
25,6000
18,968
,668
,502
,867
microsis6
25,5286
19,818
,609
,500
,874
microsis7
25,4143
19,695
,560
,379
,881
Anexa 5
Coeficientul alfa
Cronbach pentru scala sistem mediul intern al familiei.
Cronbach's Alpha
N of Items
,949
,950
11
Scale Mean if Item
Deleted
sist_med_intern1
44,1143
50,277
,775
,723
,944
sist_med_intern2
44,1429
49,516
,805
,778
,943
sist_med_intern3
44,6714
49,209
,635
,486
,950
sist_med_intern4
44,4714
49,209
,767
,684
,944
sist_med_intern5
44,1714
49,072
,825
,783
,942
sist_med_intern6
44,4000
48,533
,825
,759
,942
sist_med_intern7
44,1286
49,331
,824
,818
,942
sist_med_intern8
44,3429
47,997
,795
,784
,943
sist_med_intern9
44,0714
50,328
,756
,732
,944
sist_med_intern10
44,3429
48,576
,776
,739
,944
sist_med_intern11
44,1429
50,211
,738
,746
,945
Anexa 6
Coeficientul alfa Cronbach pentru scala cronosistem.
Cronbach's Alpha
Cronbach's Alpha Based on Standardized
Items
N of Items
,880
,884
3
cronosist1
8,8000
2,481
,806
,650
,798
cronosist2
8,6857
2,653
,750
,573
,847
cronosist3
8,8286
2,144
,765
,593
,844
Anexa 7
Corelația neparametrică Spearman între domeniul suprasistem și rezultatele
școlare
Correlations
Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul)
suprasistem
Spearman's rho
Correlation Coefficient
1,000
,193
Sig. (2-tailed)
.
,109
N
70
70
suprasistem
,193
1,000
Sig. (2-tailed)
,109
.
N
70
70
Anexa 8
Metoda Anova One-Way de comparare a mediilor la variabila suprasistem în funcție de
calificativul elevului
Oneway
Descriptives
suprasistem
N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for Mean Minimum Maximum Lower Bound Upp
Chars#: 2026 Words#: 312 https://ivypanda.com/essays/anova-test-application-analysis
Chars#: 1529 Words#: 234 http://www.autrj.com/gallery/21-aut-may-4130.pdf
Chars#: 493 Words#: 75 https://www.numerade.com/ask/question/i-want-to-know-if-education-affects-hours-of-work-per-week-usi...
er Bound
insuficient
9
4,3590
,35336
,12003
4,0801
4,6379
4,00
4,67
suficient
4
4,0000
,00000
,00000
4,0000
4,0000
4,00
4,00
bine
63
4,0369
,64252
,08095
3,8751
4,1987
3,00
5,00
foarte bine
216
4,3436
,60299
,04106
4,2627
4,4246
1,33
5,00
Total
291
4,2730
,61428
,03599
4,2022
4,3439
1,33
5,00
suprasistem
Levene Statistic
df1
df2
Sig.
4,979
3
287
,002
ANOVA
suprasistem
Sum of Squares df Mean Square F Sig. Between Grou
Chars#: 447 Words#: 69 https://studyresearchpapers.com/one-way-anova

ps
(Combined)
4,950
3
1,650
4,527
,004
Linear Term
Unweighted
,000
1
,000
,000
,990
Weighted
1,763
1
1,763
4,837
,029
Deviation
3,187
2
1,594
4,372
,013
Within Groups
104,603
287
,364
Total
109,553
290
Post Hoc Tests
Dependent Variable: suprasistem Bonferroni
(I) Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul)
(J) Media generală a copilului din ultimul semestru
(calificativul)
Mean
Difference (I-J) Std. Error Sig. 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Boun
d
insuficient
suficient
,35897
,36493
1,000
-,6105
1,3285
bine
,32208
,21872
,852
-,2590
,9032
foarte bine
,01534
,20915
1,000
-,5403
,5710
suficient
insuficient
-,35897
,36493
1,000
-1,3285
,6105
bine
-,03690
,31129
1,000
-,8639
,7901
foarte bine
-,34364
,30464
1,000
-1,1530
,4657
bine
insuficient
-,32208
,21872
,852
-,9032
,2590
suficient
,03690
,31129
1,000
-,7901
,8639
foarte bine
-,30674*
,08646
,003
-,5364
-,0770
foarte bine
insuficient
-,01534
,20915
1,000
-,5710
,5403
suficient
,34364
,30464
1,000
-,4657
1,1530
bine
,30674*
,08646
,003
,0770
,5364
*. The mean difference
is significant at the 0.05 level. Means Plots Anexa 9 Corelația neparametrică Spearman între domeniul macrosistem și rezultatele școlare Correlations Media generală a copilului din ultimul semestru
(calificativul) macrosistem Spearman's rho Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) Correlation Coefficient 1,000 ,515** Sig. (2-tailed) . ,000 N 291 291 macrosistem Correlation
Coefficient ,515** 1,000 Sig. (2-tailed) ,000 . N 291 291 **. Correlation is significant at the
Chars#: 1456 Words#: 203 https://faqs.tips/post/what-is-meaning-of-quotcorrelation-is-significant-at-the-005-and-001-levelsqu...
0.01 level (2-tailed).

Anexa 10
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila macrosistem în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
macrosistem
N
Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for Mean Minimum Maximum Lower Bound Upper Boun
d
insuficient
9
3,8205
,17668
,06001
3,6811
3,9600
3,67
4,00
suficient
4
2,8333
,00000
,00000
2,8333
2,8333
2,83
2,83
bine
63
3,9965
,53404
,06728
3,8620
4,1310
3,00
5,00
foarte bine
216
4,5592
,50941
,03469
4,4909
4,6276
1,00
5,00
Total
291
4,3919
,59290
,03474
4,3235
4,4603
1,00
5,00
macrosistem
Levene Statistic
df1
df2
Sig.
2,688
3
287
,047
Post Hoc Tests
Multiple
Comparisons
Dependent Variable: macrosistem Bonferroni
(J) Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul)
Mean Difference (I-J)
Std. Error
Sig.
95% Confidence Interval
Lower Bound
Upper Bound
insuficient
suficient
,98718*
,30616
,008
,1738
1,8006
bine
-,17601
,18350
1,000
-,6635
,3115
foarte bine
-,73873*
,17547
,000
-1,2049
-,2726
suficient
insuficient
-,98718*
,30616
,008
-1,8006
-,1738
bine
-1,16319*
,26116
,000
-1,8570
-,4694
foarte bine
-1,72591*
,25559
,000
-2,4049
-1,0469
bine
insuficient
,17601
,18350
1,000
-,3115
,6635
suficient
1,16319*
,26116
,000
,4694
1,8570
foarte bine
-,56272*
,07254
,000
-,7554
-,3700
foarte bine
insuficient
,73873*
,17547
,000
,2726
1,2049
suficient
1,72591*
,25559
,000
1,0469
2,4049
bine
,56272*
,07254
,000
,3700
,7554
*.
The mean difference is significant at the 0.05

level.
Means Plots
Anexa 11
Corelația neparametrică Spearman între domeniul microsistem și reușitele școlare
Correlations
microsistem
Spearman's rho
1,000
,297**
Sig. (2-tailed)
.
,000
N
291
291
microsistem
,297**
1,000
Sig. (2-tailed)
,000
.
N
291
291
Anexa 12
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila microsistem în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
microsistem
er Bound
insuficient
9
4,0000
,00000
,00000
4,0000
4,0000
4,00
4,00
suficient
4
3,4286
,00000
,00000
3,4286
3,4286
3,43
3,43
bine
63
4,0505
,71630
,09025
3,8701
4,2309
2,71
5,00
foarte bine
216
4,4356
,60411
,04114
4,3546
4,5167
1,29
5,00
Total
291
4,3256
,64736
,03793
4,2509
4,4002
1,29
5,00
microsistem
Levene Statistic
df1
df2
Sig.
9,917
3
287
,000
Post Hoc Tests
Dependent Variable: microsistem Bonferroni
Mean
d
insuficient
suficient
,57143
,37448
,769
-,4234
1,5663
bine
-,05049
,22445
1,000
-,6468
,5458
foarte bine
-,43564
,21463
,260
-1,0058
,1346
suficient
insuficient
-,57143
,37448
,769
-1,5663
,4234
bine
-,62192
,31944
,315
-1,4706
,2267
foarte bine
-1,00707*
,31262
,009
-1,8376
-,1765
bine
insuficient
,05049
,22445
1,000
-,5458
,6468
suficient
,62192
,31944
,315
-,2267
1,4706
foarte bine
-,38515*
,08872
,000
-,6209
-,1494
foarte bine
insuficient
,43564
,21463
,260
-,1346
1,0058
suficient
1,00707*
,31262
,009
,1765
1,8376
bine
,38515*
,08872
,000
,1494
,6209
is significant at the 0.05 level. Means Plots Anexa 13 Corelația neparametrică Spearman între mediul intern al familiei și randamentul școlar Correlations Media generală a copilului din ultimul semestru
(calificativul) mediul_intern Spearman's rho Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) Correlation Coefficient 1,000 ,425** Sig. (2-tailed) . ,000 N 291 291 mediul_intern Correlation
Coefficient ,425** 1,000 Sig. (2-tailed) ,000 . N 291 291 **. Correlation is significant at the

Anexa 14
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila mediul intern al familiei în funcție de calificativul elevului
Oneway
Descriptives
mediul_intern
er Bound
insuficient
9
3,6014
,14455
,04910
3,4873
3,7155
3,45
3,73
suficient
4
4,3636
,00000
,00000
4,3636
4,3636
4,36
4,36
bine
63
4,2072
,57788
,07281
4,0617
4,3528
3,00
5,00
foarte bine
216
4,6218
,55766
,03797
4,5469
4,6966
1,00
5,00
Total
291
4,4982
,59646
,03495
4,4294
4,5670
1,00
5,00
mediul_intern
Levene Statistic
df1
df2
Sig.
3,950
3
287
,009
Post Hoc Tests
Dependent Variable: mediul_intern Bonferroni
Mean
d
insuficient
suficient
-,76224
,33400
,139
-1,6496
,1251
bine
-,60582*
,20018
,016
-1,1376
-,0740
foarte bine
-1,02035*
,19142
,000
-1,5289
-,5118
suficient
insuficient
,76224
,33400
,139
-,1251
1,6496
bine
,15642
,28491
1,000
-,6005
,9133
foarte bine
-,25811
,27882
1,000
-,9989
,4826
bine
insuficient
,60582*
,20018
,016
,0740
1,1376
suficient
-,15642
,28491
1,000
-,9133
,6005
foarte bine
-,41453*
,07913
,000
-,6248
-,2043
foarte bine
insuficient
1,02035*
,19142
,000
,5118
1,5289
suficient
,25811
,27882
1,000
-,4826
,9989
bine
,41453*
,07913
,000
,2043
,6248
is significant at the 0.05 level. Means Plots Anexa 15 Corelația neparametrică Spearman între domeniul cronosistem și randamentul școlar Correlations Media generală a copilului din ultimul semestru
(calificativul) cronosistem Spearman's rho Media generală a copilului din ultimul semestru (calificativul) Correlation Coefficient 1,000 ,424** Sig. (2-tailed) . ,000 N 291 291 cronosistem Correlation Coefficient
,424** 1,000 Sig. (2-tailed) ,000 . N 291 291 **. Correlation is significant at the

Anexa 16
Metoda ANOVA One-Way de comparare a mediilor la variabila cronosistem în funcție de calificativul elevului
Descriptives
cronosistem
er Bound
insuficient
9
3,1795
,17668
,06001
3,0400
3,3189
3,00
3,33
suficient
4
3,6667
,00000
,00000
3,6667
3,6667
3,67
3,67
bine
63
4,1249
,71923
,09062
3,9438
4,3061
2,66
5,00
foarte bine
216
4,6265
,54485
,03710
4,5534
4,6996
1,00
5,00
Total
291
4,4618
,65829
,03857
4,3859
4,5377
1,00
5,00
cronosistem
Levene Statistic
df1
df2
Sig.
7,653
3
287
,000
Post Hoc Teste
Dependent Variable: cronosistem Bonferroni
Mean
d
insuficient
suficient
-,48718
,34966
,988
-1,4161
,4418
bine
-,94546*
,20957
,000
-1,5022
-,3887
foarte bine
-1,44699*
,20040
,000
-1,9794
-,9146
suficient
insuficient
,48718
,34966
,988
-,4418
1,4161
bine
-,45828
,29827
,753
-1,2507
,3341
foarte bine
-,95981*
,29190
,007
-1,7353
-,1843
bine
insuficient
,94546*
,20957
,000
,3887
1,5022
suficient
,45828
,29827
,753
-,3341
1,2507
foarte bine
-,50154*
,08284
,000
-,7216
-,2814
foarte bine
insuficient
1,44699*
,20040
,000
,9146
1,9794
suficient
,95981*
,29190
,007
,1843
1,7353
bine
,50154*
,08284
,000
,2814
,7216
*. The mean difference is significant at the 0.05 level

.
Means Plots
2
Plagiarism Detector - Originality Report

Plagiarism Detector Project: [ http://plagiarism-detector.com ]

Bîrgăoanu (Crăciun) Georgiana, Lucrare de Absolvire, Conversie PIPP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bîrgăoanu (Crăciun) Georgiana, Lucrare de Absolvire, Conversie PIPP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Corelația dintre randamentul școlar și mediul familial la

Subsemnatul/Subsemnata ___________________________________________, prin

1.2. Influența mediului familial asupra dezvoltării personalității elevilor .............................9

CAPITOLUL 2. ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA

2.2. Cauze și factori ai randamentului școlar ..................................................................... 16

2.3. Relația dintre randamentul școlar și diferiți factori...................................................... 22

CAPITOLUL 3. CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI

3.2. Metodologia cercetării ................................................................................................ 25

3.2.1. Grupul de cercetare .............................................................................................. 25

3.2.2. Metode și instrumente de cercetare ......................................................................25

3.2.3. Procedura cercetării ............................................................................................. 26

3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării ..........................................27

ROLUL MEDIULUI FAMILIAL ASUPRA PERFORMANȚELOR ȘCOLARILOR MICI

1.1. Mediul – factor de bază al educabilității

Educabilitatea reprezintă o „caracteristică esențială a personalităţii umane, care desemnează

În literatura de specialitate s-au realizat numeroase cercetări bazate pe investigarea corelației

ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE ACTUALE CU PRIVIRE LA RANDAMENTUL

2.1. Delimitări conceptuale

„Randamentul școlar este dat de nivelul de pregătire teoretică și acțională a elevilor,

CERCETARE CONSTATATIVĂ DE IDENTIFICARE A CORELAȚIEI DINTRE

3.1. Obiectivul și ipotezele cercetării

Obiectivul general al acestei cercetări constă în identificarea corelației dintre mediul

3.2. Metodologia cercetării

3.2.1. Grupul de cercetare

În cadrul acestei cercetări au participat 70 de persoane, dintre care 59 (84,3%) de genul

3.2.2. Metode și instrumente de cercetare

3.2.3. Procedura cercetării

Instrumentul a fost administrat în perioada aprilie a anului curent, părinții au completat în

3.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Ipoteza specifică 1: Există o corelație semnificativă între domeniul suprasistem și

Ipoteza specifică 4: Sistemul mediului intern al familiei influențează randamentul școlar

Ipoteza specifică 5: Există o corelație semnificativă între domeniul cronosistem și

Total 109,553 290

Total 102,060 290

Total 121,669 290

Total 103,290 290

Total 125,812 290

1. Agabrian, M.,( 2006) Şcoală, familie, comunitate, Editura Institutul European.

(adaptat după Survey of Family Environment: SFE-J)

Scala de evaluare pentru fiecare item:

Numerotați răspunsurile de la fiecare item cu variantele pe care le considerați potrivite:

Vă mulțumesc pentru timpul alocat!

1. Ne face plăcere să mergem în plimbări împreună.

Standardized Scale Mean if Scale Variance if Corrected Item- Squared Cronbach's

,883 ,885 7 Correlation Deleted

familiei. sist_med_intern1 44,1143 50,277 ,775 ,723 ,944

Standardized Items Correlation Correlation Deleted

,880 ,884 3 cronosist1 8,8000 2,481 ,806 ,650 ,798

Test of Homogeneity of Variances

Total 109,553 290

Post Hoc Tests

Test of Homogeneity of Variances

Post Hoc Tests

Dependent Variable: macrosistem

insuficient suficient ,98718* ,30616 ,008 ,1738 1,8006

bine -,17601 ,18350 1,000 -,6635 ,3115

foarte bine -,73873* ,17547 ,000 -1,2049 -,2726

suficient insuficient -,98718* ,30616 ,008 -1,8006 -,1738

bine -1,16319* ,26116 ,000 -1,8570 -,4694

foarte bine -1,72591* ,25559 ,000 -2,4049 -1,0469

bine insuficient ,17601 ,18350 1,000 -,3115 ,6635

suficient 1,16319* ,26116 ,000 ,4694 1,8570