Criminali in serie

1. Crima n serie. Crima n serie reprezint uciderea de victime disparate n timp, de la zile la sptmni sau luni, ntre ele. Aceste pauze de timp ntre omoruri sunt denumite i ca perioade de calmare. n terminologia psihiatric, un criminal n serie poate fi clasificat fie ca psihotic sau psihopatic, depinznd de informa iile e!aminate ca i de faptele crimei. "in e!perien a lui #ernon $.%e&erth, totui, criminalul este rareori psihotic 'De la psihoza 1. stare patologic constnd n tulburri profunde ale activitii psihice. 2) Tulburare a sistemului nervos manifestat prin apariia involuntar n contiin a unor idei sau temeri obsedante.(. )i sunt de o&icei psihopa i ' De la psihopatie 1. denumire generic pentru bolile psihice. 2. stare morbid prin tulburri de afectivitate! de comportament sau de caracter. (se!uali care au o criminalitate profund i sunt, n mod cert, n legtur cu realitatea. n cazul unui uciga psihotic, acesta poate sugera c el ucide din cauz c psihoza lui l mpinge s ucid, iar n cazul unui uciga psihopat, n special un criminal n serie, #ernon $.%er&erth sugereaz pe &aza studiilor *+, i a e!perien ei personale, c el ucide pentru c i place s ucid. Criminalii n serie au fost descrii ca inteligen i, fermectori, mecheri, ncnttori i, n general, artoi. )i sunt indivizi mo&ili, capa&ili s cltoreasc -ilometrii ntregi n cutarea victimei potrivite, care s fie vulnera&il i uor de controlat. #ictimele lor pot fi femei, copii, vaga&onzi, homose!uali i prostituate. Criminalii n serie sunt e!trem de manipulativi i sunt deseori capa&ili s vor&easc victimelor lor, mai ales pe terenul lor, descris ca zona de confort. un loc unde ei i pot controla victimele. "e multe ori ei folosesc un truc ca s rmn singuri cu victimele lor, i perfec ioneaz continuu acest truc i au o iscusin stranie n recunoaterea poten ialelor victime. /n criminal n serie, n ciuda aparen elor e!terioare, este un individ nesigur. )l nu are nici o putere pn nu are victima su& controlul su. )l se simte n siguran n acea superioritate temporal.

0ul i criminali n serie au o fascina ie pentru procedurile poli iei. unii chiar au lucrat ca ofi eri de poli ie sau gardieni pu&lici i i folosesc aceast e!perien ca s evite identificarea. )i sunt cunoscu i ca nite o&inui i ai poli iei i trag cu urechea la conversa iile de pe marginea cazului. /nii dintre ei chiar s1au strecurat singuri n investiga ie. /nii criminali n serie se ntorc la locul crimei sau la locul unde a fost descoperit cadavrul, fie ca s evalueze investiga ia, fie ca s tachineze poli ia cu indicii suplimentare. Acetia se &ucur de pu&licitatea crimelor lor din acelai motiv. )i urmresc pro&a&il ndeaproape evenimentele n ziare i au acea satisfac ie contient c au nvins poli ia. Crimele n serie sunt considerate de unii psihologi ca reprezentnd ultima e!tensie a violen ei. "in punct de vedere ra ional, crimele n serie sunt acte complet ira ionale. 2otui, criminalul n serie simte o mare plcere n e!ercitarea puterii i a controlului asupra victimei, incluznd puterea vie ii i a mor ii, actul se!ual fiind secundar. )l este e!citat de cruzimea actului su i, frecvent, va tortura victima pn la moarte. Criminalul poate nregistra pe casete, ipetele de durere ale victimei sale, pe care le poate folosi pentru a1i spori fantezia atunci cnd nu are o victim cu care s se 3oace, sau poate folosi aceste nregistrri pentru a teroriza viitoarele victime. 4rice mutilare a victimei va fi fcut fie ca s ocheze autorit ile, fie ca s fac neidentifica&ile rmi ele cadavrului. Cu toate c mul i criminali n serie au fost cunoscu i c au ntre inut rela ii se!uale normale cu o femeie ini ial n via a lor, ei chiar nu au nici un fel de rela ii satisfctoare cu cineva. )i sunt ntr1o stare de automul umire pn la un punct, de unde nimic nu mai conteaz 'Trombi"a# $rancisc! fost cstorit! apoi vduv! autor a % omoruri cu mobil se&ual! comise de a lungul a ' ani de zile ntr un mediu relativ restrns comunitate steasc! zon de deal! munte ! cioban primitiv! fr instruc"ie #i educa"ie! tensionat pulsional se&ual! rspunde biociclic dicteului criminal! faptele fiind favorizate de consumul de alcool. (tacul criminal! viol #i sugrumare )fr *af) este precedat de componente ale comportamentului animalic+ pnd pe crri singuratice! surprinderea femeilor n locuri izolate! apari"ie brusc #i atac surpriz).

0ul i criminali n serie au declarat c au fost a&uza i n copilrie, de o&icei, de mam sau de un printe5&unic. 0ul i agresori au declarat c su& influen a alcoolului sau a drogurilor, n timpul crimelor, au trit stri ireale, fr a putea percepe gravitatea i cruzimea actelor lor i fr a putea avea o e!plica ie logic a faptelor lor. 0ul i agresori au fost identifica i su& influen a alcoolului i drogurilor, n momentul crimei, ceea ce are tendin a de a le e!agera fanteziile sadice. 4muciderile unui criminal n serie au tendin a s creasc pe msur ce trece timpul. Apare evident faptul c ei tre&uie s ucid mult mai des pentru a1i satisface plcerea pe care o o& in svrind acest act. 0ul i criminali n serie au fost prini accidental, pe msur ce deveneau mai ndrzne i n urmririle lor i mai indiferen i fa de risc. Acest tip de criminal nu se oprete niciodat din ucis, pn nu este prins i ncarcerat n nchisoare pe via . 6u e!ist nici un tratament pentru a vindeca un psihopat se!ual sadic care devine un criminal n serie. 2. Explicatia mobilului de natura psihanalitica in motivatia criminalului in serie. 4piniind pentu definirea crimei in serie ca 7reprezentand uciderea de victime diferite, in timp, de la zile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale imprevizi&ile ale dicteului sau genetic activate con3unctural, vom considera ca. a( 8rocesul repetat este posi&il a fi e!plicat la criminalii in serie prin defectarea instinctualitatii de tip se!ual in sensul formarii unui mecanism repetitiv '&io1 instinctual(, hormonal constitutional, care preseaza ciclic, determinand tensional orientarea se!uala in directia violului cu suprimarea vietii si pe care episodic, psihopatul se!ual, desi o constientizeaza critic, nu o poate controla, deturna sau stapani 'motiv pentru care faptele sale sunt savarsite cu intentie directa, prevederea rezultatelor socialmente periculoase, facandu1l deplin responsa&il(. ,n spri3inul acestor realitati constatate gasim e!celenta e!emplificarea a autorilor americani 9o&ert :. 9essler si 2om ;hachtman care in lucrarea lor se refera la mesa3ul disperat al criminalului in serie <illiams =eirenes, student al /niversitatii din Chicago, care cu ru3ul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda.

78entru numele lui "umnezeu, arestati1ma pana nu ma apuca din nou. 6u ma pot a&tine> Cat tragism> &( ,ntelegerea motivatiei criminale si mai ales orientarea predictiva 'din pacate nu si cu certitudine previzi&ila( este totusi e!trem de utila in identificarea si capturarea urgenta a criminalilor in serie inainte ca acestia sa o comita din nou. "e aici importanta de e!ceptie a identificarii amprentei psihocomportamentale in &aza careia se desprinde stiinta si arta in materie caci, o mare parte a efortului tre&uie canalizat spre intelegerea motivatiei criminalului pentru ca, 7cei care nu ucid pentru &ani se deose&esc fundamental de ceilalti asasini, ucigasii si violatorii nu cauta profitul, ei cauta dimpotriva, un fel de placere perversa. c( /n serial -iller este permanent motivat 'se afla su& presiune tensionala orientata se!ual( de frustratie repetitiva, el ramane mereu in deficit pentru ca, de fiecare data, crima cea mai recent finalizata nu reuseste sa1, satisfaca in intregime fantasmele 'acest 7deficit retensioneaza relatia individului in sfera se!ual motivationala, in sensul ca, din acel moment acesta proiecteaza o noua fapta, 3ocul fantasmelor fiind orientat catre o&tinerea, de aceasta data ? in proiectia sa ? a satisfacerii depline(. )!emplu. 7@a nai&a, am omorat1o prea repede. 6ici nu am avut timp sa profit. 2re&uia sa o torturez mai mult, altfel ar fi tre&uit sa fac, tre&uia sa o sodomizezAetc. Cultivat de asemenea ganduri, ucigasul isi anticipeaza de3a urmatoarea victima, care de aceasta data va fi perfecta, nimic altceva, ca si fapt constatat de noi, decat perpetua si mereu iluzoria proiectie a faptuitorului, de a1si apropia realitatea criminala de propriile1 i fantasme. ,n sustinerea acestei idei este prezentat urmatorul e!emplu. Jack Spintectorul: Timp de trei luni! ntre sfr#itul lunii august #i pn la nceputul lunii noiembrie 1'''! zona ,hitechapel din cartierul de est al -ondrei a fost martora unei seriii de crime odioase.nc nerezolvate.(sasinatele se caracterizau printr o slbticie nemaintlnit/fiecare dintre cele cinci victime .toate prostituate.au fost atacate pe la spate #i tuturor li s a tiat beregata/ n patru cazuri! corpurile au fost supuse unei asemenea mutilri #i disec"ii! cum numai o minte bolnav sau un maniac se&ual putea s #i imagineze. Durata acestui mister! care s a transformat probabil n seria celor mai

faimoase crime din lume! a dat na#tere unei biografii foarte ample. 0rima victim a fost 1ar2 (nn 3chols )zis 0oll2)! care a pierit pe 41 august1'''! ntr o vineri! pe 5uc67s 8o9. 8aportul poli"iei din ziua urmtoare preciza+:3u se cunoa#te o crim mai brutal #i mai feroce ca aceasta:. 0e ' septembrie! a urmat ;<ntunecata (nnie: =hapman de >? de ani! care a fost asasinat cu cruzime pe @anbur2 Atreeet. B crim dubl s a nregistrat duminic! 4C septembrie. 0rimul cadavru a fost gsit n *urul orei unu noaptea! de un cru"a# ce se afla cu treburile lui n 5erners Atreet+:=adavrul apar"inea unei femei #i avea o tietur foarte adnc n *urul gtului! de la o ureche la cealalt:. ( fost identificat ulterior ca fiind ;-ungana -iz: Atride. <n col"ul de sud vest al lui 1itre ADuare s a gsit al doilea cadavru! cel al =atherinei Eddo9es+ :<n acest caz! victima era att de desfigurat! nct identificarea a fost foarte dificil/ abdomenul i fusese practi smuls #i o parte din intestine scoase #i nf#urate n *urul gtuluiF Bmorul era opera unei mini de profesionist...: Gltima crim #i cea mai ngrozitoare.pentru c Apintectorul a avut timp suficient la dispozi"ie .a avut loc la H noiembrie+ 1ar2 Iane Jell2 a fost ucis n propria ei camer din 1iller7s=ourt. Ktul i fusese sec"ionat de *ur mpre*ur cu un cu"it! despr"ind aproape capul de trup. (bdomenul i fusese spintecat #i deschis par"ial! bra"ul drept #i snii tia"i! ca #i capul ce atrna de trup "inndu se numai de piele! nasul retezat! pielea de pe frunte *upuit! gambele deta#ate de picioare #i rzuite de carne. (bdomenul fusese tiat cu un cu"it ;adnc! n cruci#:! mruntaiele din partea inferioar #i ficatul smulse. interiorul corpului #i pr"i din coaste lipseau! dar ficatul! se spune! fusese plasat ntre picioarele bietei victime. =riminalul a#ezase pe o mas carnea de pe coapse #i de pe gambe! mpreun cu snii #i nasul! iar una din mini o nfipsese n stomac.: ',llustrated 8olice 6eBs( 3. Clasi icare tipurilor de asasini in serie: "in analize psihologice aprofundate s1a sta&ilit c asasinii n serie intr n patru mari categorii sau 7genuri.#izionarii, 0isionarii, =edonitii i Cuttorii de 8utere. !i"ionarii

Aceast categorie include criminalii care ac ioneaz ca rspuns la unele 7voci sau alter ego1uri i unde 7instruc iunile primite servesc la 3ustificarea i legitimarea actului crimei. "e e!eplu, convingerea lui =er&ert 0ullin ? ratificat de voci i de ceea ce el denumea 7mesa3e telepatice 7 ? era c, prin vrsare de snge, el i numai el putea evita un seism catastrofal care ar fi distrus California. "in cauza naturii psihopatice a comportamentului vizionarului, el ar apar ine unei categorii mai uor de indentificat printre concet enii comparativ sntoi la minte. #isionarii ) vor&a de ucigaii care 7cur , care accept o responsa&ilitate autoimpus de a m&unt i calitatea vie ii i de a descotorosi societatea de 7elementele sale indezira&ile. #ictimele 7vizionarilor pot avea aproape orice ocupa ie, orice religie i orice credin politic, dei n cele mai multe cazuri, grupurile int sunt alese pentru c ele constituie o&iectul condamnrii societ ii ? practicantele prostitu iei, homose!ualii i minorit ile rasiale. "e e!emplu, +illC %laze, un nord american cu snge de indian n vine, credea c toate femeile indiene tre&uie violate i ucise. Carroll Cole e!ecuta 7femeile li&ertine. $edoni%tii Constituie o categorie comple!, care include genul de ucigai pentru care, n sens larg, 7plcerea este rsplata asasinatului. ;e cunosc trei su&grupuri ale acestei cateforii . Cei care ucid din placere D /cigaii din emo ie D /cigaii pentru ctig.

Cuttorii de putere 4 complica ie comun persoanelor cu un nivel sla& al respectului de sine este dorin a de a de ine controlul asupra vie ii i mor ii altora ntr1un asemenea grad, nct se a3unge ca aceasta s serveasc drept mo&il intrinsec al crimei. Adesea e dificil ca ucigaii pentru putere s fie deose&i i de grupul mai larg al ucigailor din voluptate, pentru care domina ia este, deasemenea, un motiv puternic. &. 'ro il de personalitate si mod de operare la serial killer(ul de tip or)ani"at *de re)ula psihopat sexual + crime comise cu premeditare,

1 capacitate de adaptare si improvitatie e!celente 'de regula avand un E, peste medie(D 1 poseda 3oc actoricesc 'in copilarie a fost copil pro&lema, o&raznic, agresiv, cu preocupari se!uale precoce etc.(D 1 cauta compania altora, in grup este in largul sauD 1 manifesta atitudini provocatoare, sfidatoare, de regula are servicii care cer calificare, dar pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicativeD 1 nu interiorizeaza comple!e de inferioritate 'su&apreciaza sau sfideaza politia si e!pertii psihologi, crezandu1se superior, inteligent si a&il(D 1 dezvolta simptomatologie de tip paranoic. seducator, persuasiv, creeaza legende credi&ileD 1 de regula are relatii multiple dar putin dura&ile, cultivate in zona hedonist perversa, chiar masochist pe suport se!ual eroticD 1 in relatiile interpersonale este dispretuitor 'toti sunt niste incapa&ili si se coalizeaza impotriva sa, el este singurul competent si are solutii la toate ? laudaros si mitoman, dispune de posi&ilitatea de miscare avand o masina &ine ingri3ita(D 1 se adapteaza usor circumstantelor situationaleD 1 isi e!teriorizeaza usor trairile si sentimenteleD 1 se profileaza ca personalitate de tip 7pinotelian, insensi&ila, egocentrica, imorala si agresiv1e!cita&ila 'fara simtul onoarei, rusinii si sentimentului de mila, remuscare(. 1 capa&il de a1si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme 'trusa premeditarii mai totdeauna prezenta ? plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, &asma de acoperit fata, arma, cutit, etc.(D 1 campul faptei e!prima o logica, un mod de operare structurat, organizat, repeta&il, gandit, premeditate, menit a asigura succes, satisfactieD 1 in mod o&isnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntariiD

1 in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns, sau distrus'com&ustie, macerare, etc.(D 1 isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crimaD 1 sterge urmele in campul faptei 'amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, dez&raca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaza, ascunde cadavrul, etc.(D 1 urmareste in mass1media efectele crimei 'lasa uneori &ilete la locul faptei, modifica locul faptei ? locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul ? activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor ? catharsis1ul vanatorului(D 1 stras legat de fetisuri ? &i3uteriile, o&iectele cosmetice ? sant oferite antura3ului feminin apropiat ? amante, prietene, sora, mama, etc.D 1 violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide 'in crimele cu mo&il se!ual(, motivatia fiind ca psihopatul se!ual 'de regula semiimpotent( cand isi loveste, stranguleaza, inteapa, martirizeaza victima, traieste sentimentul depasirii impotentei, nemaintrand frustratia incapacitatii de a o posedaD 1 in mi!tura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a riposta, ii e!acer&eaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimeiD 1 deseori crima apare si pe fondul unor traume personale e!acer&ate. concedieri, a&andonare de catre iu&ita, etc.D 1 de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia se!uala, atunci cand comite violul, participand la actul se!ual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agonizandaD 1 suprimarea vietii vicimelor se face lent, apare tortura cu suculente manevre de tip pervers se!ual 'se! oral, anal. etc.(D 1 impotrivirea victimei declanseaza raptusul &rusc afectiv1violent cu lovituri mortale.

-. 'ro il de personalitate si mod de operare la serial killer(ul de tip de"or)ani"at *de re)ula psihotic + crime comise spontan. imprevi"ibile. cu atac surpri"a, 1 capacitate de adaptare si improvizatie saraca 'de regula avand un E, su& medie(D 1 stangaci, poate intra in panica sau chiar &loca3 'paralizie( comportamental, starnind imediat suspiciunile antura3ului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologicD 1 de regula se deplaseaza pe 3os distante lungi de mers sau apeleaza la mi3loace de transportD 1 incapa&il de a1si perfectiona modul de operare in timp, actioneaza stereotipD 1 daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangri3it, cu interior dezordonat 'e!presia personalitatii dezorganizate a autorului(D 1 face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slu3&eleD 1 traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta rudaD 1 activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt su& semnul eseculuiD 1 sla& scolarizat, instruit si educat, introvertit 'cuminte, docil(D 1 traieste in izolare, crima aparand mai degra&a ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizatD 1 nu este in stare de empatie si de e!teriorizare ver&ala a emotiilor permanent refulate 'de aici si incapacitatea sa de a fi permea&il psihoterapiilor de corectie, fiind incapa&il de e!ercitii defulatorii prin e!teriorizarea ver&ala a framantarilor, tensiunilor si trairilor(D 1 uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaza asupra sa o imagine de sine deforma&ila 'handicap, mizerie fizica, indecenta economica(, fapt care1l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revoltaD 1 campul faptei este neiteligi&il, pare lipsit de logica si incoerentaD 1 nu1si premediteaza 'organizeaza( actiunile, atacul este &rusc, spontanD 1 victima este aleasa la intamplare, de regula din ha&itatul imediat, de foarte multe ori victima se si aparaD

1 criminalul depersonalizeaza victima 'o ignora sau o dispretuieste(, ii acopera fata, i1o mutileaza, o distrugeD 1 pe cadavru apar semnificatii cu sim&olica se!uala ? agresarea, mutilarea zonelor se!ualeD 1 de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei 'la el 7trusa de viol fiind a&senta ( iar daca totusi vine cu ea, o a&andoneaza in campul fapteiD 1 lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se man3este pe haine, a&andoneaza arma crimei, isi insuseste o&iecte &anale cu semnificatie &izara sau infantila, pe care le a&andoneaza ulterior'e!presia mintii sale dezorganizate(D 1 haosul comportamental se traduce prin e!presia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, 7haosul sau mentalD 1 cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni fara logica aparenta, dispuse preponderent in zonele se!uale. mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de o&iecte, etc.D 1 locul faptei 'descoperirea cadavrului( si locul crimei 'locul suprimarii vietii( de regula coincidD 1 poate pastra &ucati, segmente de cadavru sau im&racaminte a victimei'posesii &izare(D 1 hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate negli3ent in de&arale, magazii sau sunt lasate la vedereD 1 isi violeaza victima dupa ce ii suprima viataD 1 suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in zona craniana sau sugrumari cu forta &ratelorD 1 nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea anchetei 3udiciare sau reflectarea in mass1media. /. 0denti icarea. Capturarea. 'robatiunea. *1e unde poate proveni23, 4ipul or)ani"at + indici orientativi. 1 poate proveni din familii de tip permisiv 'traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii este permis 1 superficialitate(D

1 provin din randul &anuitilor care comunica usor, dezinhi&ati, fara &ariere, cu un &un coeficient empatic, duplicitar si cameleonic 'cu antecedente in infractiuni marunte(D 1 provin din randul &anuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelorD 1 poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal a&sent si incantonat in e!ercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concu&ini sau divortati, etc.D 4ipul de"or)ani"at + indici orientativi. 1 poate trai in familii indecente economic, tatal 'ca autoritate(avand slu3&e nesigure 1 poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinteD 1 poate fi identificat din randul persoanelor izolate, cu e!periente personale si de cuplu esuateD 1 poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca. furturi marunte, distrugeri, etc. ,dentificarea si pro&atiunea se fundamenteaza pe cercetarea la fata locului, investigatii, perchezitii si 3ocuri operative. 1 se cauta elementele caracteristice trusei de viol. legaturi, plasturi, cagule, catuse, spraCuri paralizante, arme, etc.D 1 se cauta si se cer e!plicatii 3ustificative asupra unui o&iect cu valoare sim&olica 'fetisuri(, &i3uterii, vestimentatii, len3erie, len3erie, posete, cosmetice, peruci, etc.D 1 se investigheaza cercul de prieteni, rude 'mame, surori, amante, sotii(, cerandu1 se e!plicatii ale provenientei unor &unuri primite cu titlu de cadou sau vandute 'ceas, &i3uterii, cosmetice, etc.(D 1 se cauta caiete, 3urnale, carti, articole sau fotografii de cupluD 1 se intra in memoria calculatoarelor, golindu1se informatia ? auditiva, vizuala. etc.D 1 se cauta scotocindu1se, sacosele, gentile de voia3, geamantaneleD 1 se identifica o&iecte de provenienta critica. ceas de dama, ru3, peruca, agende, &i3uterii, etc.D

1 in e!perienta personala ? ;troe, 8uia, 8ascu, etc., e!ploatand un lu! de corpuri delicte apartinand victimelor, toate fiind gasite similar e!plicatiilor la care ne referimD 1 se identifica articole de im&racaminte uzuala. &lugi, haine sport, fi&re vegetale, pete 'sange, sperma, sputa, fecale, etc( si man3ituriD 1 se ridica &ilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.D