Sunteți pe pagina 1din 3

Este binecunoscut faptul ca familia este o tema a artei din toate timpurile.

Ea defineste o societate
intr-un anumit stadiu de civilizatie,dar marcheaza profund destinul fiecarui individ. In opinia mea,
familia reprezinta poate cea mai importanta legatura creata intre oameni si nu numai, o pot defini si
prin o reunire a varstelor dar si un potetial conflict intre generatii ce sta sa izbugneasca in orice
moment.
Literatura urmareste cu precadere traseul parcurs de om de la familia in care se naste pana la familia
pe care si-o intemeiaza,fixandu-si astfel statutul social.

Una dintre operele literaturii romanesti in care putem regasi tema familiei este binecunoscutul si
foarte apreciatul, Roman "Mara" de Ioan Slavici. Este "cel mai bun roman al nostru, inainte de „Ion",
conform afirmatiei lui Serban Cioculescu si "aproape o capodopera", in viziunea lui George Calinescu,
deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare
forta de construire a ansamblului.

Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, "romanul Marei", al carei
destin constituie axa fundamentala a epicii, fiind si "prima femeie-capitalist din literatura noastra"
(Nicolae Manolescu). Pe ea n-o intereseaza averea, ci banii, care ii aduc respect si impacare
sufleteasca. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa
fie chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipand un adevarat exemplu de moralitate.

O parte din tema romanului este constituita de fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei
specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova
si aproape de Arad. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-
lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale mestesugaresti, cu o anumita
psihologie, proprie burgheziei aflate in ascensiune.

Romanul este structurat in 21 de capitole, purtand titluri semnificative pentru continutul acestora:
"Saracutii mamei", "Maica Aegidia", "Furtuna cea mare", "Ispita", "Primavara", "Blestemul casei",
"Norocul casei", "Pace si liniste" etc.

Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul
iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl. Relatarea actiunii se face
din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a III-a, Slavici fiind omniscient si
omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat
cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce
convietuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri.

Romanul incepe prin prezentarea personajului principal, Mara Barzovanu, "o precupeata" din Radna
si prin descrierea locurilor unde urmeaza sa se petreaca actiunea. Mara ramasese vaduva cu doi copii,
"saracutii de ei", dar era inca tanara, voinica, harnica si nu se plangea de noroc. Barbatul sau,
Barzovanu, fusese "mai mult carpaci decat cizmar" si-si petrecuse viata stand mai ales "la birt decat
acasa", lasandu-Ie copiilor o livada de "vreo doua sute de pruni", o vie si casa, care era a Marei,
primita ca zestre cand se maritase.

Radna este situata pe malul drept al Muresului, iar peste rau, pe malul stang, se afla Lipova, de unde,
pana la Arad se fac numai "doua ceasuri". Pe coasta dealului se afla manastirea minoritatilor "Maria
Radna", iar biserica romaneasca este numai la Lipova. Mara face negot, "vinde ce poate si cumpara ce
gaseste", duce de la Radna "ceea nu gasesti la Lipova ori la Arad" si aduce de la Arad "ceea ce nu
gasesti la Radna ori la Lipova.". Marti dimineata isi asaza "satra si cosurile pline in targ la Radna, joi
trece Muresul si-si intinde marfa la Lipova, iar vineri noaptea pleaca la Arad, "in piata cea mare",
unde se aduna lume multa, din sapte tinuturi. Adesea, Mara mai castiga si dreptul de a-si pune masa
si cosurile la capul podului, pe unde trecea toata lumea, cu sau fara treaba. Ea respecta, instinctiv, un
principiu esential al economiei capitaliste, prefera sa dea tot ce are de vanzare pe "castig putin",
decat sa-i "cloceasca" marfa si sa se intoarca acasa cu ea.

Ca sa nu-i lase singuri, Mara ii poarta dupa ea pe cei doi copii, Persida si Trica, prin targuri, de aceea ei
sunt caracterizati de mama: "nepieptanati si nespalati si obraznici, saracutii mamei", dar ii iubeste
mult si este foarte mandra de ei: "Tot n-are nimeni copii ca mine!".

Mara isi tinea banii stransi pana acum repartizati in trei ciorapi: "unul pentru zilele de batranete si
pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu trecea nici o zi fara ca ea sa
nu puna in fiecare macar cate un creitar. Avea ambitia ca sa-si vada fata preoteasca, iar pe Trica ajuns
staroste in breasla cojocarilor. Dupa ceva mai mult timp in care a cugetat, o duce pe Persida la vestita
manastire Maria Radna si data in grija maicii Aegidia pentru o educatie aleasa, iar pe Trica il angajeaza
ucenic "pe patru ani" la Bocioaca, starostele cojocarilor din Lipova dupa niste inciente neplacute la
scoala une studiase anterior .

Copiii s-au facut mari si, odata cu ei "au crescut si ciorapii". Frumusetea si farmecul Persidei il
fascineaza pe Natl, feciorul lui Hubar, macelar la Lipova. Natl fusese ucenic, de doi ani ajunsese calfa,
iar acum, asa cum erau randuielile breslei, trebuia sa mai faca "doi ani de calatorie" ca sa ajunga
patron. Persida se indragosteste, la randul ei de Natl si refuza cu fermitate sa se marite cu teologul
Codreanu, spre marea supararea a Marei, care voia s-o vada preoteasa. Pentru dragostea ei, Persida
sfideaza cu hotarare si brutalitate prejudecatile vremii, intre care aceea ca Natl era neamt si avea alta
religie. Ioan Slavici consacra pagini memorabile iubirii aprinse dintre cei doi tineri. "Dragostea Persidei
este de un dramatism rascolitor. Nimeni pana la Slavici n-a descris dragostea in tot ceea ce are mai
dramatic, grav, cu atata adancime si vigoare realista, cu atata poezie", afirma Pompiliu Mareea. Cand
implineste optsprezece ani, Persida se casatoreste, in taina, cu Natl si fug impreuna la Viena une ceva
timp traiesc o viata decenta. Intorsi la Lipova, tanara familie deschide un birt, pe
care-l va conduce mai ales Persida, deoarece Natl incepuse sa bea, sa joace carti si sa trandaveasca,
ba chiar isi batu sotia, atunci cand ii reproseaza ca prietenii de bautura nu plateau si ca socotelile pe
care Ie facuse insumau bani foarte multi. Persida pierduse mult din infatisarea aleasa si gingasa pe
care o capatase la manastire, se facuse mai voinica si mai puternica din cauza ca muncea din greu
toata ziua. Schimbarea se produsese si in sufletul ei, contactul permanent cu slugile si clientii din
carciuma o inasprisera, "nu se mai rusina cand auzea vorbe proaste, nu se simtea jignita cand i se
zicea vreo vorba aspra". Fata are mustrari de constiinta pentru cununia lor facuta fara binecuvantarea
parintilor, avand complice pe preotul Codreanu care facuse slujba pentru ca nu putuse rezista
rugamintilor Persidei.

Dupa ce Persida naste un copil, Mara si parintii lui Natl se impaca, dar, nu mult dupa aceea, batranul
Hubar este ucis de fiul sau nelegitim, Bandi. Hubar-macelarul avusese o legatura amoroasa ascunsa
cu Reghina, care fusese servitoare la Radna. Femeie voinica si frumoasa, ea il nascuse pe Bandi dar
ramasese paralizata de o mana si de un picior, i se strambase gura si se smintise, asa ca nimeni nu
putuse afla cine era tatal. Maicile ii tineau la manastire si ii hraneau pe amandoi, din mila crestina.
Reghina muri cand baiatul implinise opt ani, iar cand crescuse, Mara il ia de ajutor ca sa-i care cosurile
si sa-i fie de folos la treburi. Bandi semana din ce in ce mai mult cu Natl si toti si-au dat seama ca
iubitul misterios al Reghinei fusese Hubar-macelarul.

Paralel cu destinul Persidei, Slavici relateaza viata lui Trica. Angajat uncenic la Bocioaca, starostele
cojocarilor, Trica este cuminte si harnic, ajunge calfa, dar refuza sa devina ginerele stapanului, desi
acesta si-ar fi dorit sa-l insoare cu singura lui fiica. Trica rezista cu stoicism si la avansurile pe care i le
facea sotia patronului, Marta, si vrea numai sa devina mester cojocar pentru a avea o viata
independenta.
Mara refuza sa-i plateasca lui Trica stagiul militar si baiatul pleaca pe frontul din Italia, este ranit in
sold de o tandara de bomba" si internat intr-un spital. Intors acasa, Mara vede ca flacaul se
schimbase, avea obrazul ras si o mustacioara rasucita, nimic din infatisarea lui nu mai amintea de
"prostalanul motolog din care putea orisicine sa faca ce vrea", in postul Pastelui, "amandoi cumnatii
au fost scosi maiestri", Trica devine "maiestru" cojocar, iar Natl "maiestru" macelar.

Finalul romanului ilustreaza intalnirea dintre Bandi si Hubar, care recunoaste, in sfarsit, ca este tatal
lui. in clipa aceea, Bandi "il lovi cu pumnul in piept, apoi cuprins de un fel de turbare, se napusti
asupra lui si-l musca in gatlej". Persida il gasi pe Hubar prabusit in mijlocul casei, cu ochii inchisi, iar pe
Bandi apasand pieptul tatalui sau si razand.

Ioan Slavici surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosfera specifica a spatiului ardelenesc, in toate
laturile vietii omenesti. Cu o impresionanta forta a detaliului, autorul construieste imagini sugestive
privind etnografia, obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor de etnii diferite, care convietuiesc in
acelasi spatiu etic ce-i cuprinde si-i supune pe toti: "Colectivitatea face legea pe care individul e tinut
sa o respecte". (Nicolae Manolescu)

Astfel, prin toate cele rezumate mai sus, reiese faptul ca in Mara, pe langa cele trei povesti de viata
sunt puse in evidenta familiile.In opera lui Slavici este surprinsa atat familia Marei cat si familia
Persidei.
Cel mai mult m-a impresionat ambitia si spiritul de luptatoarea a Marei.Desi ramasa vaduva cu doi
copi ,Trica si Persida ,Mara face multe sacrificii pentru binele copiilor ei.” Mara este dovada care
confirma ca si femeile pot,ca si ele reusesc sa se descurce fara ajutorul altor persoane!”.Mara prezinta
imaginea unei femei grijuli cu multe responsabilitati.
Atunci cand Persida il intalneste pe Natl ,cunoaste dragostea adevarata .Insa nici aceasta nu va avea o
familie atat de fericita ,la fel ca si Mara ,Persida va avea multe de infruntat alaturi de Natl.Astfel
Persida nu este altceva decat o Mara in devenire.
Citind acest roman am realizat cat de importanta este familia dar si cate griji si probleme poate avea o
mama.