STUDENT : Colonescu Danut GRUPA : Engleza-Romana

ETHOSUL FOLCLORIC - SISTEM DESCHIS

Vasile Tudor Cretu

Deschiderea spre real si istoric a asigurat sistemului folcloric durabilitate si

functionalitate.Pentru ca raspunzand mereu dezideratelor omului ,ethosul folcloric nu a ramas
imuabil,refractor inoirilor.Acest proces restructurant poate fi urmarit prin cercetarea unui
constituent esential al sistemului:obiceiul.

Astfel apare intrebarea daca sistemul este o structura inchisa si definitiv refractara
primenirilor ideatrice cum sa subliniat de mai multe ori ? Un raspuns afirmativ ne obliga sa
consideram ca obiceiul ramane o practica arhetipala , carea comunitatea i s-ar supune doar
mecanic nu si rational. Freud prin lucrarea sa ,,Totem si tabu’’ incearca sa explice geneza si
functionalitatea obiceiului prin cauze de natura psihica .

Claude Levi Strauss preluind una dintre ideile lui Levy-Brull si polemizand cu Freud
incearca sa dovedeasca contrariile celor spuse de Freud.De aici se ajunge la concluzia ca toate
ritualurile si ceremoniile societati tribale au un singur traseu : dinspre norma spre individ nu si
invers .

Insa intre ritualul arhaic si obiceiul folcloric nu se poate pune semnul identitati,asa cum
acelasi semn nu se poate pune cand vorbim de culturile ,,salbatice’’ si culturile folclorice . Cele
din urma dezvoltand sensuri si atitudinii proprii,iar la nivel categorial au pregatit si realizat ,
jonctiunea dintre sacru si profan , dintre afect si intelect , acest lucru fiind aratat chiar de Mircea
Eliade .Pentru a sustine aceste idei,se alege exemplul coregrafic comentat si folsit in lucrarea sa
de Greimas: dansul folcloric .

Astfel se face referire la hora duminicala si la dansurile ceremoniale ale mediilor folclorice
. In investigatiile de teren sa incercat obtinerea de informatii despre functia , locul de desfasurare
si insemnatatea dansului in viata comunitatilor rurale .In acest sens va voi relata , precizarea unui
batran cu privire la perenitatea si functia initiatica a dansului :

,,Dintre toate cate is pe lumea asta ,toate imbatranesc . Numa jocul ramane tanar .El nu
imbatraneste niciodata .Noi toti trecem prin el. Si oameni si muieri. Dar numai tineri.Jocul nu
primeste mosi.Jocului ii place tot cei tanar. Deaia ori cei face , el nu imbatraneste niciodata . Tot
asa ramane tanar . ‘’
STUDENT : Colonescu Danut GRUPA : Engleza-Romana

Asadar dansul echivaleaza cu un rit de trecere dintr-o stare in alta,din varsta pubertati in
cea a adolescentei . Un alt detaliu semnificativ este locul , dansul nu se desfasura oriunde , doar
langa un izvor sau in jurul unei fantani asezate la rascruci de drumuri .La romani banateni ,spune
Griselini , dansul se desfasura pe pamant sfintit , adica in curtea biserici unde mai inainte de
toate toti aduceau bucate , care erau consumate in comunitate . Chiar si astazi curtea biserici a
ramas locul de desfasurare a dansului , mai ales in unele sate din Banat .

Obiceiul prin actualizare , pe langa multiplele lui functii rituale si sociale , mentine una
esentiala aceea de limbaj complex menit sa organizeze logic viata comunitati . Multe dintre
manifestarile folclorice (obiceiuri , practici folclorice , ceremonii , productii epice), in contact cu
realul , au inregistrat un acut proces de desacralizare si demagizare . Acest proces neatragand
dupa sine disparitia sau desemantizarea respectivelor realitati culturale . Interesanta si complexa
este si problema mosteniri unor rituri si simboluri din ethosul universal . Patrunderea unor
,,universalii’’ si ,,impamantenirea ‘’ lor ,,acceptarea lor’’ in spatiul culturilor nationale semnifica
rodul firesc al unor contacte istorice de-a lungul veacurilor