Henri H.

Stahl sociolog rural roman Romania a fost printre primele tari in care sociologia s-a dezvoltat la inceputul secolului XX.Prima scoala sociologica de la noi a fost Scoala Sociologica de la Bucuresti.Aceasta a fost printre primele scoli de sociologie din lume si prima scoala sociologica de cercetari monografice.Intemeietorul scolii a fost Dimitrie Gusti (1880-1955),care a lucrat alaturi de Henri Stahl , Victor Ion Popa ,G Focsa. Unul dintre elevii lui Dimitri Gusti a fost Henri Stahl (1901 -1991),unul dintre cei mai importanti sociologi romani din secolul XX.Stahl a preluat activitatea Scolii de sociologie in ceea ce priveste studiile de teren in satele din Romania ,realizand primele documentare sociologie din tara (a fost printre primii realizatori de film documentar social din lume). Henri H. Stahl (1901-1991), antropolog cultural ,etnolog, istoric social ,memoralist,sociolog rural roman, reprezentant de seama al Scolii Sociologice Romanesti. A fost unul dintre teoreticienii acestei scoli si ,implicit,unul dintre cei care au fundamentat teoretic metoda monografica.Astfel, in Tehnica monografiei sociologice (1934) el prezenta etapele ,regurile si rezultatele cercetarii monografice: luarea contactului cu informatorii (localnicii care au mai multe informatii) pe baza regulii neamestecului in faptele sociale si a observarii directe; inregistrarea observatiei(descrierea, numararea si masurarea ,inregistrarea mecanica ,schita si desenul,colectionarea de documente ) studiul complexelor de fapte ,exemplificari. Ilustrarea acestui manual de la paginile 21, 47 , 61 ,63 ,65 si 83 sunt realizate in timpul cercetarilor coordonate de H.Stahl ,explicatia fiecarei pagini fiind cea originala. Opera sa cuprinde lucrari reprezentative pentru sociologia rurala precum : Cultura satelor; cum trebuie ea neleas, 1935,Monografia unui sat. Cum se alctuiete, 1937 ; Sociologia satului devlma romnesc, 1946.Contribuii la studiul satelor devlmae romneti, 3 vol., 1950 - 1965, reeditat, premiul Academiei n 1966,Amintiri i gnduri din vechea coal a monografiilor sociologice, 1981,Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, postum, autor Zoltan Rostas . n anii '30 colaboreaz strns cu Dimitrie Gusti, ca asistent la catedra de sociologie. Tot n aceast perioad a fost director al Fundaiilor Culturale Regale. Public numeroase lucrri tiinifice, cu precdere din domeniul sociologiei rurale, dar i de metode de investigaie sociologic sau sociologia oraelor.

Dup rzboi, urmeaz o perioad dificil. Este nevoit s lucreze ca desenator tehnic la Institutul de Urbanism, apoi este scos la pensie n 1956. Abia n 1966, odat cu relaxarea presiunii ideologice, este rechemat n nvmnt. n aceste condiii Stahl va putea s-i urmreasc din nou preocuprile sale i prin urmare va trece din nou la organizarea cercetrilor monografice. Drept rezultat public lucrri importante de sociologie i sociologie istoric. n 1969 el este ales membru al Academiei de tiine Sociale i Politice i membru al Academiei Romne. Cele trei volume consacrate satelor devalmase romanesti exprima o preocupare statornica a lui Henri H. Stahl de a folosi n chip egal rezultatele celor doua mari stiinte cu caracter general, sociologia si istoria. Cu acest studiu al satelor devalmase romanesti autorul vrea sa atinga cat mai multe sectoare ale vietii satului romanesc. ntr-un studiu scris spre sfarsitul vietii , autorul pune n paralel gandirea a doi nvatati apropiati lui , Nicolae Iorga si Dimitrie Gusti , ncercand sa arate cum pe masura ce studiile celor doi avansau , punctele lor de vedere se apropiau . Mai concis am putea spune : nu poti face bine sociologie fara a cunoaste istoria si nu poti face istorie fara sa cunosti sociologia. Cu ajutorul monografiei , Henri Stahl a reusit sa rastoarne conceptia despre sat existenta pana atunci , conceptie conform careia satele romanesti ar fi de tip genealogic ( ar deriva dintr.o familie originara), folosind o devalmasie pe spita de neam . Henri Stahl observa ca de fapt aveam de-a face cu o devalmasie care nu are nimic familial n ea, caci o ntreaga regiune cunostea o organizare sociala care se asemana mai mult cu Statul decat cu familia . Stahl arata mai departe ca aceste teorii agrimensural determinate presupun existenta unor organizari qvasi-statale. Nascute prin confederarea satelor unei regiuni. Mai departe Stahl da o definitie satului roman : Este o forma de convietuire sociala, pe un trup de mosie , a unui grup biologic nchis , deseori legat prin rudenie de ceata, traind n gospodarii familiale , asociate ntr-o obste care , prin hotararile luate la adunarile ei generale , are dreptul de a se amesteca n viata particulara a fiecarei gospodarii , potrivit regulilor juridice ale devalmasiei si conform mecanismului psihic al obstei pe baza de traditii difuze . Aceasta forma de convietuire sociala este valabila pentru satele razesesti (libere) cat si pentru cele clacasesti . Stahl formuleaza si o tipologie a satelor romanesti tinand seama de doua criterii : natura econimica a ocupatiilor si de formele de organizare sociala. Dupa primul criteriu distingem sate pastorale, sate agricole dar si tipuri de sate mixte. Satul de tip pastoral nu este nsa un sat n care nu se practica decat exclusiv cresterea de vite , dupa cum nici satul agricol nu este un sat care nu cunoaste decat agricultura . Conform concluziilor lui Henri Stahl , ntr-un sat pastoral obstea este cea care reglementeaza colectiv cresterea de vite , lasand agricultura la liberul plac al fiecarui satean n parte. Terenurile acestui tip de sat sunt constituite n special din padure si islaz. Obstea reglementeaza activitatea agricola a oamenilor n cazul satelor agricole, predominand tarinile de pamant ce tind sa

acopere totalul suprafetei satesti, n timp ce islazul si padurile se micsoreaza . n cazul satului mixt pastoral-agricol, obstea ofera o reglementare a activitatilor agricole a gospodariilor componente , fixand portiunile din teritoriul satului n care toti membri au un drept egal. Diviziunea muncii n interiorul satului e simpla , toate gospodariile facand aceeasi munca , n acelasi ritm. Dupa ce-l de-al doilea creteriu de clasificare al satelor, diviziunea sociala a muncii, Henri Stahl enunta urmatoarele categorii de sate ipotetice existente : - satul unui grup de tarani liberi - satul unui grup de tarani liberi ce admit n interiorul obstei straini ce platesc dijma - satul boieresc n care din vechime obstea satenilor s-a aflat n mana unui stapanitor, - satul colonie recent nfiintat de un boier - satul cu dubla devalmasie, una boiereasca si una taraneasca - satul n care grupa boiereasca s-a contopit cu obstea taraneasca Stahl a studiat si organizarea tehnica a unui sat feudal . n centrul satului se gasea un grup de gospodari asezat n asa-zisa vatra a satului, n jurul vetrei satului aflandu-se patrimoniul satului format din : - o zona de padure si islaz si vasta ntindere de pamant nedestelenit; - n afara terenurilor colective stransa ca o centura n jurul vetrie satului de gaseau culturi de plante - ultima zona este alcatuita din locul din jurul casei si terenuri agricole avand un uz agricol specific (livezi , podgorii). n capitolul Teorii si probleme n legatura cu satul devalmas romanesc al primului volum al lucrarii Contributii la studiul satelor devalmase romanesti , Henri Stahl prezinta modul n care s-a dezvoltat agricultura romaneasca n raport cu agricultura europeeana si face o situatie a satelor romanesti , ncercand sa gaseasca numarul populatiilor de tarani liberi si tarani clacasi . Stahl sustine ca nu este nici o diferenta majora ntre dezvoltarea capitalismului n agricultura romaneasca si ntreg fenomenul european . El sustine ca exista diferente de la o tara la alta ce se datoreaza conditiilor locale geografice si succesiuni fazelor de dezvoltare ale productiei. Prin activitatea pe care a desfasurat-o in slujba culturii romanesti, dar si in slujba sociologiei acest mare sociolog rural care s-a aplecat sa cunoasca satul traditional romanesc este mereu amintit ca fiind unul dintre fondatorii muzeului Taranului Roman ,primul muzeu de acest fel din lume si care si astazi este de referinta pe plan mondial.