Sociologia romaneasca ocupa un loc important printer disciplinele stiintifice, ea dezvoltandu-se in

perioada interbelica nu numai ca teorie si ci ca practica, prin activitatea lui . Care a reusit si sa aduca
practica mult mai aproape de teorie, fiind capabil sa adune un numar insemnat de oameni de stiinta sis
a realizeze o serie de anchete collective.
Sociologia a patruns spre sfarsitul secolului trecut cu ajutorul unor istorici precum Xenopo, Titu
Maiorescu sau Doctorul Zorins. Inainte de primul razboi mondial se creeaza catedre de sociologie in
universitatile din Iasi, apoi Bucuresti, fiind mai apoi introdusa in programul liceelor. Datorita lui Gusti
socilogia trece intr-o alta etapa avansata a dezvoltarii sale, devenind un factor al vietii intelectuale
romanesti contemporane. Ea este considerate acum nu numai lastarul romanesc al stiintei concepute de
Comte si Spencer sis i rezultatul incercarilor de moderniza tara.
La inceput, Sociologia romaneasca era stransa legata de conceptii filosofice, avandu-I ca precursori pe
Conta Vasile si A.D> Xenopol. In filosofia determinista a lui COnta , fatalitatea domina fenomenel e
sociale, dovada furnizata de studiul statis al faptelor sociale despre care conta afirma ca probeaza in cel
mai convingator mod existent fatalitatii in domeniul faptelor sociale.
A.D Xenopo utilieaza distinctia intre fapte coexistente si successive pentru apropune o noua clasificare a
stiintelor: stiinte teoretice ( fenomene coexistente) privitoare la a) materie, fizica, chimie,
b)spirit;psihologie logica sociologie static, stinte istorice( fen. Successive) privitoare la
a)materie:geologie, paleontology, B)spirit:istorie sau sociologie dinamica.
Un alt istoric este Iorga, cel care afirma ca istoria trebuie sa abordeze faptele particulare, iar sociiologia,
aspectul lor general.
Un autor roman ace se situeaza in aceasi sfera de idei este G. Scraba pentru care obiectul sociologie este
stabilirea armoniei dintre societate si individ, obiectul ei fiind viitorul social.
Spre deosebire de autorii prezentatti anterior, Spiru Haret este singurul care incearca sa abordeze
sociologia dintr-o perspectiva matematica. Activitatea lui consta in efortul de a aplica mecanica rationala
la studiul fenomenelor sociale. Din pacate, activitatea luiHaret nu a fost continuata in mod systematic,
Al. Alexandrescu incercand sa abordeze unele dintre ideile lui, dar fara baza matematica.
N. Petrescu considera ca sociologia este o stiinta a generalului, care abordeaza doar anumite parti ale
socialului, studiind societatea in intregimea ei. Mihai Ralea este autorul unui studio interesant despre
ideea de revolutie in doctrinele socialiste.
Pe langa tipul e sociologie studiat de marii academicieni, in Romania isi face aparitia o sociologie
concreta a evolutiei si structurii sociale, cultivate de criticii literari printer care Russo, Eminescu,
Maiorescu etc. Lucrarile care sustin acest tip de sociologie, cele maiimportante sunte cele ale lui
Dobrogeanu Gherea- Neiobagia si Burghezia romana si Neoliberalismul de Zeletin. Prima trateaza
situatoia taranimii romane intre reformele agrare din 1864 si 1919 formuland teorii legate de evolutia
situatiei taranimii. In cea de-a doua se infatiseara un tablou al evolutiei si misiunii burhjeziei romanesti
in istoria moderna a tarii.
Manoilescu si Patrascanu prezinta in perspectiva comunista analiza structurii sociale a populatiei
romanesti si a problemelor ei in trei volume.
Sociologia romaneasca si planul ei theoretic de abordare a socialului il impulsioneaza pe Gusti sa creeze
o scoala de gandire sociologica, prin intermediul careia sociologia a fost recunoscuta ca stiinta in cultura
romaneasca. Gusti este influentat in activitatea sa de sociology de Wundt unde isi da doctoratul. Gusti
nu si-a putut prezenta foarte detaliat toate ideile datorita numeroaselor functii pe care le detinea
datorita calitatilor sale exceptionale de animator si organizator.
Gusti si scoala sociologica de la Bucuresti au dat o alta orientare socilogiei romanesti prin valoare
atribuita monografiei sociologice. Dupa Gusti, Sociologia este stiinta realitatii sociale. Dupa cum spune
Gusti, aceasta realitate sociala nu este suspendata in cer , ci formeaza un system complex de manifestari
paralele ale diferitelor unitati sociale pe cale le influenteaza vointa sociala. Rezultatul este unul triplu:
unitati, relatii si procese sociale.
Activitatea sociale poate fi analizata in funcite de doua categorii de referinte sau cadre de existenta si
anume categoria naturalului( subdivizata in cosmologic si biologic) si categoria socialului( pishic si
istoric). Manifestarile sociale pot fi si ele la randul lor categorizate: reglemetative( politis si juridic) si
Constitutive( economic si spiritual).
Scoala lui gusti a intrerpins cercetari monografice in diferite sate ale Romaniei, luandu-se in considerare
si satele si orasele din jurul lor pentru ca problemele vietii sociale rurale nu pot fi solutionate decat prin
coordi=orarea satului cu orasul. Studiile lui Gusti nu sunt facute doar pentru a perfection stiintele sociale
ci si pentru a pune in vedere o mai buna cunoastere a structurii sociale reale a tarii. Monografiile au
ajutat la intelegerea mult mai buna a problemelor actuale ale Romaniei, suprapopularea Agricola,
conditii de viata nesatisfacatoare ale taranilor cu putin pamant, risipa de vieti umane, datorata
mortalitatii infantile ridicate din anumite regiuni, etc.
Gusti a incercat sa aplice constatarile pe care le-a facut cu prilejul monografiilor. Planul presupunea
stimularea consiliilor locale de a trezi in in tanara generatie , in medici, agronomi si in toti intelectualii,
functionarii scopul de a moderniza Romania prin stadii de munca de organizare in sate. Activitatea scolii
este unul dintre cele mai importante entitaticare ajuta la spijinirea taranilor spre a se instrui si de a
participa la initiative locale.
Prin cecetarile intreprinse , Gusti a dorit sa dea o definire a satului romanesc ca baza a sociologiei
nationale romanesti, Guti tinzand spre transformarea sociologiei in stiinta a Statului. Reusita lui Gusti
incununeaza eforturile lui Ion Ionescu de la Brad, Vasile lascar.Lucrarile lui Gusti au trezit interesul
sociologilor dintr-un numar mare de tari: Luko Gabor- cu trema pe u si o, Banyai cu accent pe a Imre,
Gaston Richard