www.dacoromanica.

ro
www.digibuc.ro

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
SERIA II. - TOMULD VIII.

1885-1886.
SEC TIUNEA II.
DISCURSUla, MENOMI I NOTITE.

---

-------C u 5 stampe.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMNE (LABORATORIT E
42 - STRADA COLTEI - 42
1888.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

CUPRINSULti.
Pag.

Arnintiri: despre Grigorie Alexandrescu. Scris6re &are

de Ion G-hica
Apulum, Alba-Iulia, Belgradil in Transilvania.

V Alecsandri,
1.

Studiil de Gheorghe

Barip4

15

Schite din vita Mitropolitulni Ungro-VlachieI Filaret II-lea, 1792, si ale

altorti persne biserieese cu earl' elti a fostil in relatiunT de a-

prpe, de P. S S. Episcopalti Mekhisedec .....

.......

Notit istorica clespre orasulti Botosanl, de Alexandra Papadopol-Calimachic

777

Raporturl asupra catort-va mnstirT, schiLur i bisericT din ter, presentate Ministermlul Culteloril i alti inv4AmintuluT publicil, de
Gr. G. Tocilescu .

93

151.

Dare de sema despre colectinnea de documente istorice romane aflate

la Wiesbaden. - Cuvintare pentru aniversarea 4110 de 10 Maiti,
tinut de Dimitrie A. Sturd,:a
239
1.

Scrisre antografti de la Michaiii-Vitzul. II. Stgulti luI .$erbaffilVoda Cantacuzino III. Mile descoperirI numismatice romanescI.Cuvintare pentru aniversarea hleI de 10 Mai, tinut de Dzmttme
A. Sturdza
261

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

AMINTIRI DESPRE

GRIGORIE ALEXANDRESCIL
SCRISRE CATRE V. ALECSAND RI
DE

ION GHICA
Membru ald Academiel Romne.

Sedinfa din 22 Martie 188G.

Londra, 15 Ghenarie 1886.

Scumpe amice,

De cte orl am venitti in Londra, una din intadele mele visite

a fostti pentru Museulti Britanicti, acelti palatil in care se afld adunate manuscriptele cele ma pretise ale lumil Invlate i minunile
artei antice, unde se desfasurd ca inteo panoramd istoria geniuluf
omenesca.

Intr'una din dile, pe dind eram acolo, in sala in care sunt expuse de jurti iinprejurti, pe piedestale si pe pdretl, vestitele marmure
Elgin, si stam admirandti frumsele metope dintre trigrifele frisel
exterire ale PartenonuluI, pe care sunt representate In ronde-bosse
luptele G-recilorti cu CentauriI, audti pe cine-va cd-ini: dice :

Nu te mat' uita la miserabilele astea de pietre ! M intorcti s.

vdti cine m apostrofn, si da cu ochil de Lordulti Ald...., unti
vechiti arnica, turcofilti fanaticti, care IV' urmzd. vorba Inainte in
modul urmdtorti :
Vec,If pietrele astea, cu rapsodiile WI Homer, cu tragediile lul
Sofocle, luI Euripid i cu scrierile lu Platon, luI Aristotele si
Herodot, at' fostti causa c. puterile Europe. nu ati ldsatti pe

Turd la 1821 sd strivscd pe Gred, cnd s'ati resculatil in contra

1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

eSultanulul. Astea a fdeuta pe Byron cu tinerimea din Cambridge,

din Oxford si din tte universitdtile s alerge In ajutoruhl Grecitlorti, sd exalte opiniunea pnti, a sili pe Europa sd ardd flota turt csca la Navarin si s proclame independento MoreeI. ,

Avea dreptate nobilulti Lord. Asa e ! Arta si literatura, menl

de acum treI mil de any, ail luptatti pentru liberarea Greciel aldturI
cu ceI mal eroicl palicarl al Agoanet
Si daca s'o intampla

(Cu vreme Romania s'ardice fruntea sa,

(Pe-a Dimbovitei vale Wirl de s'ar ivi,
(Al luptelor cumplite prtrta0 e iar vorti fi
Alexandrescu

(Trecutuld la Manastirea Dlulul)

In secolula in care trdimil, cnd tte se msrd cu hulgd,r1 de

aura, o panzd a lul Rafael s'a pldtita ma h1ele trecute 75,000
de lire st., aprelpe dou miline (450 de oca de aurti). ApoI Intrebti
cum art put sLl. prd o natiune care a produsti ast-felti de (5menI, care a dat nascere luI Dante, luI Michel Angelo, Tasso si
Petrarca? i cine ar put vre-odatd sd-I tdgdduiascd ratiunea si
dreptulti de a fi? Potcva UnguruluI si a Croatulul a putut s'o
calce, dar n'a pututil s'o nimicsed, nicl s'o oprscd de a se ridica.
Natiunile trdese i se glorified prin menil ce a produs si
prin lucrdrile lor geniale. Val de acele popre care nu ati profetl !
Fie ele catti de marl', catil de puternice ; numere suflarile cu sutele
de miline, cucerscd lumea intrgd, ele sunt condemnate peireI si
uitdrit Urmele biruitorilor se pot sterge, dar ale luI Molire, Racine, Hugo, Cuvier si Lamartine nicl-odatd ! Cht de marl si de puternicl fie unti Moltke, un Bismarck, gloria lor este trectre, pe
cnd a luI Goethe, Humboldt s'a luI Beethoven va rmn eternd.
MaT an capitala nstrd era in picire ; alergaa top in tte prtile, da oral peste mug. Ostirea pe jos si cdlare, insiratti pe strade,
cu arma la pdmintil i cu stgurile in zdbranicil negru, musicI la
tte respantiile, clopotele marl i micI sunati la o sutd de biserici,
de lua audul ; urla orasula de vuetti i tunulti se audio in de-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

partare, trdgandti a jale. Corpurile constituite tte, unulti dupa altul

cu presedintil In frunte, facultatile i sclele cu profesoril:lortl, corporatiile cu baniere, urrnati in cadenta. Lumea alerga pe capete sa
vada cardle Incdrcate cu sute de corne de laurI si de flor, urrnate
de driculti poleit care ducea la ultima locuinta pe unti bdrbatti de
stattl, fostti de clece orl" ministru, acoperitil de sus pand jos cu
cruel, stele si cordeme.
Acum nu de multiA totil pe aceeasl cale si totti catre:acelti .10casil, mergea in tacere i ne bagatil in srna, fard stgurI, fard,tobe
si fard surle, clricui modestti in care erati r6masite1e pamintesd
ale poetulut Alexandrescu. Tacutulit i putinti numerosulg acestil
cortegi facea contrast cu acea marta i sgomotsa petrecere a
fostulut ministru. Mi-am dis c pentru marele poetil era momentui

and rsaria dioa din care incepea a trdi etern in inima si

In memoria Romnilorti.
...Multi Comen1 marl' si burif
Loma' folositorI

Ail fost persecutati

In vremea ce-ail traitt5
g$i frte luclaff

Dupa ce a morn.
Alexandreseu.

(Rspunsulti Cornetel din 1858)

Mf-aduc aminte din copildrie, cand clascdlulti Vaillant, venitti

de mend In trd, cam pe la anula 1831, deschisese o clasa de

limba francesd intr'o odaita in Sfintulti Sava. Adunase chtl-va Meg,
dinteacel earl' maT aveati ceva cunoscinte de acea 1irnb, cdptate pe
icT pe colea de pe la dascaliI Luigi, Coulin, Janeloni si Vanzand.
Clasa se compunea, dupa cat m'ajuta memoria, de :
Costache C. Balacnu,
Nae I. Budistenu,
Ion D. Ghica,
Grigorie Sc. Grddistnu,
Scarlat N. Filipescu,
Costache A. Rosetti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Vaillant ne dicta din : Grandeur et decadence des Romains de

Montesquieu; fdceamti versiunI in prosd, din la Henriade a luI
Voltaire, si ne da de invtam pe dinafard Satire si Epistole d'ale
1111 Boileau.

No1 cestl sase ne credeamti ma": tali in limba francezd dect

top bdetil din Bucuresc1, ba unulil din nof fdcea i versurl. Dei if
spuneamil cd erati cam din toporti lucrate, el totti stdruia sl. ne
impuie urechile citindu-ne odele si satirele sale. Cele romnescI Meepeati maI totti-d'auna A, la Paris Momulnu cu :

.0, ce ma' ct m miril

cutruT (sail cutAreI) haractril.

Rosetache era mail modestil, ne inveselea cu spiritusele cuplete

ce addoga pe WO. dioa la cntecele de modd.
In primdvard Vaillant ma recrutase unti elevti. Se ivise pe banca

din fund, lngd pdrete, unti tinrti - parcd-l vdt"! - infdsuratti

inteunti surtucti cafeni, &hest', frte &hest', prul negru, sprancenele grse imbinate, ochil cdpril i sciinteitorf; musteata II mija pe
buzd. Nu sciti, mica deosebire de varst sa superioritatea ce credea
cd aveamti noI in limba ce venea sd invete si elt", l facea sd se tie
arasna. La sfrsitul clasel, noT eam grmadd si sgomotosT, pe
cnd elt" se strecura binisortz si 10' lua drumult" singurti spre casd.
Acesta era tin6rulti Grigorie Alexandrescu.
Odat Vaillant, dupd ce ne ia d'arandul s-I recitdmil epistola
I'll Boileau cdtre Molire :
lare et fameux esprit dont la fertile veine
'Ignore en ecnvant le travail et le peine

ceI vechI ne incurcdmii top, unul dup altulti, care la versult"

dintai care de la celti de alt.' cloilea, fard ca unul macar s'o putem scte la captditi, se indreptzd dare noulti venit dicendu-I :
Voyons, Monsieur Gregoire, pouvez-vouz me dbiter cela? Allons,
du courage !

Tinrul se rosasce, clipesce de dou trel orl din ochl, Incepe a

recita si o duce pana la sfArsitO, frrt. cea AIM mica esitatiune, MTA
ingdnare i frd o singura gresald, indicandt" cu precisiune punctua-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

i trecndti peste rima Rill a o cduta. Cei-alalli ne uitarnti

unulti la altulti, exprimnd mirare, admiratiune sa gelosie. Nic
odata pnd atuncI nu auOisemil o dictiune mal corectd i mal pldcutd, desi citisemti i recitasemil de o suta de orl acea epistol,
dar pott" lice c numaI atuncl
intelest" spiritulti si eleganta.
La esirea din clasd m'am simit atras cdtra acelti tinOrti, m'am
apropiat de dinsul, i flind cd mergeam toff" pe o cale, ne-amti

tiunea

luatti la vorba pe drum. Mi-a recitat cu entusiasm scene intregl din Anciromaca si din Phedra de Racine. La intrebarea mea,
dac n'a cercatti s scrie romnesce, mi-a respuns citndu-ml Adio la TrgoviOe :
c Culcat p'aste rume sub care adncit
E glom strbun si umbra de eroY...

Dintr'acea li am fostt" amid si iubirea nstrd unulti pentru altulti nu s'a desmintitti nicI odata.
EA sedeamil pe Podul Calii (Calea Craiovei), Alexandrescu lo-

cuea Intr'un beci sub scard la Mitropolie, la unchiult sii, parintele Ieremia. Eramt" vecinI i ne vedeamti in tte
teamil lectiile nstre impreuna.

pregd-

Iancu Vacdrescu, venitg de la mosie de la Motoeni, trdsese in

gasdd la tatd-me, si, intrnd o data in camera mea, ne gsesce
pe Alexandrescu si pe mine invtndu-ne lectia ; e cu Boileau in
mana, ascultamti cum camaraclulti me licea pe din afard l'Art otique. Vachrescu, in mirare de moduli,' cum acelil tnr recita versurile, a petrecutt" 'Mt sra cu nol. Alexandrescu, care, cum sea,
avea o memorie estraordinard, i-a recitatil tte poesiile ce publicase
Inteo mica brosurica in 120:
Oasormcul8 indreptatirt.

Oda la Steta prtt.

Prima vara Amorttliti, etc.

Vacdrescu incntatti l'a luatti in brate i l'a srutat dicendu-1:

Bdete, tu o sa fiT un poetti mare. Alexandrescu mi-a Oisii de
multe orl cd acea sera a fost una din cele mai fericite ale vietei
sale. A face cunoscinta luI Vacdrescu fusese visum copilariei lui.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

A doua srd, adunare numersa in salonulti tatnul mett Intre

1

mosafirl se gAseati: Vaarescu, Efrosin Poteca, Eliad, Popa Grigorie,

fratil Cmpineni si 41 doi, trei, rude si amict Alexandrescu a recitatti scene intregi din Sofocle si Euripid In limba elen ; sciea pe
Anacreon din soirld pan in scrta. Anacreon era poetul favoritti alit Vchrescului care adesea lua versulti din gura lui Alexandrescu, png, ajungea la cte o strofd care IT scApa din memorie,
de unde apoi urma iar Alexandrescu inainte, si serata s'a incheiat,
dupd cum se obicinuia pe atunci, In sofragerie cu unti curcan fript
admiratti de Intrga adunare, blagoslovit de printele Grigorie Poenreanu si salutatti de tinrult poet cu fabula sa care se termina cu :
Printule, in 1oc5 de plat51

.A0 pofti caff-va curcanT ,

(Vu1poht15 predicatord).

De atunci vedeamti pe Alexandrescu mai rartP, II blase Eliad acas la dinsulti In mahalaoa Dudesculul.
In ajunulti sftntuluT Ioan, a venitti de mi-a adusti unit plied mare
pecetluitti, rugndu-m s-lti ptinti, ftirb. s scie nimenT, 'in asternutult Vdcarescului sub capatAitt. Acelti plic continea Oda:
(Tu care aT fost5 din pruncie al5 muselor5 favoritil
c*i ca strmosesc5,-avere Geniulti l'aT mostenit5,
.anfdretii al5 primblvereT

Mai trditt s'a mutatti la Maiorulti Campinnu, uncle se adunati

di si npte Manolache lhleanu, Grigorie Cantacuzino, Iancu Ruset,
Aristia, Costache Brildcescu, ofiteri romni dinteunti regiment-6 cu
Cmpinnu, Capitanii Golesq Stefan si Nicolae, Cpitanii Cretulescl
Costache si Scarlat, apitanulti Teologu, Cpitanul Volnescu II, sub-

locotenentul Rusetache si mai multi tineri de pe atund, cari petreceati citind istoril militare : Campaniile lui Napoleon, memoriile
luT Frederic-eel-mare si scrieri de-ale poetilorti in renume : Lamartine, Hugo, Branger, etc. Alexandrescu inveselea auditorul cu cte

o elegie, o satir, sati o tabula.

Acolo s'a formatti Societatea filarmonic, pentru care Eliad a tra-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

dusti pe Mahomet aRi lui Voltaire, Aristia pe Saul din Alfieri, Alexandrescu pe Alzira, tragedii cu care s'a inauguratti scena romand.
Atuncl s'ad tradusti mai multe din comediile 1u Molire, dintre care
Amfitrion a avuttl unit mare succesti pe scena. InterpretiT acestorti
opere ati fostti :
D-nif Andronescu,
Curie,

lamandi,
Mihaileanu,
Caragiali,

Lascarescu,
D-nele Calm:1m,

Ralita Mihaileanu,
Efrosina Vlasto (Efrosina Popescu).

Contactulil cu tineri ofiteri a facutil pe Alexandrescu s dorsca

a deveni camaradulil lor de arme. Recomandatti spatarulul ca buntl
scriitord, elti a fostti admisti in mica m)stra armat de atund ca

Iunker atasatti la Djurstva Ond cand Irit'o 4i efulti sa, dandul

sa copieze o prepsa otnosenie, prosa pe care autorulti el se astepta
s'o vala trecuta la nemurire in litere gotice cu florI, s'a, speriata
de icna noulul Iunker si l'a trimisil la granita la Focsanf, sa studieze sciinta caligrafica, dndu-i importanta misiune de-a intreba
de pasaportil pe toll cti voia sa trca santulti care desprtea partea orasulul moldovenescti de cea rnuntenscd, si sa taie la rabojil
oile care veneati dintr'ung malt"' In cel-alalt al Milcovula Neputndu-se impaca cu acsta slujba, de si fusese inaltatti la rangulti
de sub-locotenentfl, Alexandrescu si-a datti demisiunea ca sa se pta
consacra cu totulti literelord.
Iata cum descriea poetulil punctulti de pazd ce i se incredintase :
.Spre apusil curge o apd intre cloud tri" hotard,
cFrati a cdrord neunire a avutti sfdrsitil amarti,

.Pe o margine e zimbruld, iar pe alta und vulturd

.Care nicT nu maT visezd la al Tibruldi murmurri,
.Care sub o noud form i numire ce-a luatd
(Ca multi', canteculd, purtarea si ndravul si-a schimbatil,
(Eptstola catre D. I. A.)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

P'atuncI e eram la Paris si tata-meti, care avea o mare afectiune pentru Alexandrescu, ilii luase acasa la dInsulti, uncle a seOhl mal" multi" anI, in camera dedesubtul aceleia ce ocupaI acum
dol anI In otelulti Brofft peste drum de Teatru. Intr'acea camera
a scristi cele maI multe din meditatil: Fericirea, Multumirea dedicata fetiteI VoInesculul II (acum Contesa de Rochemonteux), Viata
cmpenscd dedicata luI Grigorie Cantacuzino, proprietarul mosiel
Floresci, unde a petrecutd o -yard ; Epistola cdtre Voltaire i altele.
Acolo a scristi Anuld 1840 :
.Sg. st".panimil durerea care pe mug supune
,S6 WeptAmil in pace alii srteT ajutorri

A scristi _Illiquid noptii:

,...Frumsa Primvar acuma se grabesce
'La caru21 s5. inhame pe zefira uoff,
134asce i in urmag verdt se ivesce
*,1 cerulri se desbrac5. de viforoiT nort*

Acolo a scristi fabulele: Toporuld si Pddurea , Ginele 0 Cdteii,

Bould si Vitelltlii, Lupuld moralistd, Valpea liberald, Lebdcla i pail,
Corbului etc.

CAnd m'am. intorsil In tr, pe la anul 1841, am gsitil pe

Alexandrescu totil la Djurstva, in mahalaoa GorganI, uncle ilti la-

dar de asta data nu ca Iunker, nu ca copistil, ci ca pensionar, sub chee si cu paza de soldat cu pusca la usa. Ltd cum
meritase elti aceste onorurI. General-Consululti gasise in inalta-I
sasemti ;

judecata ca In fabula Lebdcla si paiii Corbulai, Vulpea Viclna semna aidoma cu guvernulti ce representa, ca puil CorbuluI erati nevinovatif de RomnI si Lebada omulii care da sfaturl bune, si ceruse pedpsa cutezatorulul autor.
tA. ()list]

.C5. lupiI, uril, leil, vorbescti de stApamre,

.Cb", lupultl e cutare ce Judea., dispoie
(Si ia dup om pelea ca lupul dup5. le,

,C6 lehda e omul ce d poviituire

,Acelorg care umbld pe calea de peire.. *
Alexandi escu
(Eptstola cAtrA Voinescu II)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Asa era p'atunci; o vorM rea la palatti, o simpld bdnuiala a

consulului te ducea nejudecatti si deadreptulg la puscdrie sag celg
puling la vre-o mandstire, fard a ti se permite sd ve0 alta figurd
arnica cleat pe a pdzitorului. Sea' cd, voindti sd v6dg pe Alexandrescu la spdtdrie, unde era inchisg, mi-a trebuitg s alergg o s'ptmnd, sd m cdciulescg pe la tte autoritdtile civile si militare, de
la dorobantg pnd la Vorniculg celg mare, pand s dobndescg o
scrisre cu trel ischturi, in puterea cdreia ung ofiterg mi-a deschisti usa oclel prisonierului. Tin6rul ofiterti care m'a intovdrd-

sit, simpatisa, sunt sigurg, mal multg cu prisonierii, precum *II

numea cu emfasd, deal cu acer care dedese in pazd. Cnd am
esitg din camera lui Alexandrescu, nu maI era nimeni prin curte ;
se intunecase i plecase tog amploiatif; tinrul ofitert mi-a propusg sd mO, clued sd vl i pe Nicu Bdlcescu, cdci i iunkerulg
Bdlcescu era inchisg acolo de mal multe luni, pentru cd spusese
unorg sergenti din regimentulil sg, c Mircea, Michaig i tefang,
fusese nisce domni viteji; In anulg de gratie 1841, nu era iertatg
de a rspdndi asemenea vorbe. Totg atunci Colonelulg Cdmpineanu,
inchisg vre-o doi ani la Mdrgineni, fusese transferatg in inchisrea
de la Plumbuita ; Manolache Bdleanu era surghiunitti la Bolinting;
Marin Serghiescu (nationalu) la Ocna de sare la Telega, iar Bolliac
mat' norocitg respira aerti curatg de munte, surghiumtg la schitulg
PoIana-Mrului, unde ung cucernicg cAlugrg rusg fl citea in tte
diminetile molitfele Sfntului Vasile.

Politia, dupd ce si-a satisfdcut pe depling curiositatea, citindg

trei luni, li si npte tte hdrtiile i cdrticelele lui Alexandrescu, a
declaratti tatd-meg, dandu-i cheia oddei, O. nu mal pune peceti pe
us, i cd avea ordin sd libereze pe prisonierg. '
A doua i m'am dusg de l'am luatg de la inchisre sd-lg aducg acasd, dar a stdruitg sd se mute la. Otelulg Conduri, unde a
inchiriatg o odae. Ins dupd vre-o trel sag patru luni, plecndg eg
la Iasi, s'a mutatg iar la tatd-meg, unde a sequtg pand la 1844.
Cnd m'am dusg ,de Yarn vlutti la inchisre, avea ung vrafg
de hrtif pe masd, pline de stersturi si de crud, in tte pdrtile.
2

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

10

Cnd scria avea mania de se citea i totil stergea i Indrepta; dobndise patima asta, citind adesea versul lul Boileau :
.Si j'cris quatre mots, j'en effacerai from.

Ace la vrafg de hrtii era traductiunea MeropeT, cu care se ocupase in inchisre, ca sd-i treed de uritti. Ce s'a fi fdcutti acea traducere?

In vara anulul 1842, profitna de vacantele Academiel din Iasi',

venisemil n Bucuresci. Unult1 din concesionaril ocnelor de sare,
r6posatult1 Otetelesanu, care pe atunci imi era cam rudd, ne invitA pe Alexandrescu i pe mine sd-lil intovdrdsimit la Baia de Aramd. Se propunea companiel sd cumpere acea mosie, pentru esploatarea metalului ; ocasiunea era favorabild; puteam fdrd mare chel-

tuiald sa ne satisfacema o dorintd veche ce aveamii, de a visita

mdndstirile de peste 01111 inteacea cAldtorie am merstl din mdndstire in mAndstire si din schitti in schitil de la Cozia pn la Tismana; ne-amti coboritil la Turnu-Severinil s'apdi ne-amt Intorsti,
urmndil obdrsia muntilord din stnd in stnd, cdltorindil cnd pe

jostl, cnd Ware, din gura Bahnel In Dundre pnd in valea Oltu14 la Turnu Rosu. Alexandrescu a descristi o parte din acea cdltorie Intent-it memorialit in pelerinagiulti la Cozia a scrisa Umbra
li Mircea :
....Mircea, irdi" fspunde dealul, Mircea, Oltum repetz ,

cAcestii sunetil, acest nume Nalurile primescti,

cUnul altuia fig spune, Dunrea se 'nsciintz
.,$'ale eT spumate unde c'aitr mare l pornesc

.Lumea e in asteptare
turnurde cele nalte
.Ca fantome de marl' secolf, pe eroff lorti jlescil
,S'ale valurilor mandre generata spumegate
.Zidula vechi ahl mnstira in cadent IR isbescil
.

(Umbra lul Mircea la Cum).

La Tismana a scris Rasetrituld lunel ; la Drgdsanl Mormintele,

si mal multe alte poesil pline de cugetdri mdrete ca aspiratiunile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

11

sufletuliff sti, si de tablouri descriptive, vesele si inflorite ca frumsele locur ce visita si ca sburddrile inimel sale.
Ludata fie memoria merelul poetti a crul pana a sciutti sa Invieze umbrele glorise ale eroiculul nostru trecutti s'a impodobitti
vechile traditiun1 legendare ale istoriel nationale, imbrcandu-le in
strlucitele colori ale bogatei sale imaginatiunl !
La anulti 1842 Alexandrescu a fostti numitti impiegat la postelnicie, la masa jalbilorti. Serviciulti cu care l Insarcinase sefulti
sti, era de a citi tte petitiunile adresate Domnului, de-a face pentru fie-care cate und estractti si de-a le adresa autoritatilorti respective cu apostila domnsca. Voda Bibescu, multumith de modula cum
IsI indeplinia datoria, a voitil sa-lt alba pe lnga dinsulit l lua
la Breaza unde petrecea lunile de vara.
Desi *in mare favre la curtea lui Voda Bibescu, dar nici intriga,
nici lingusirea nu s'a pututti apropia vre-odata de dinsultt Vorbea
tare fara all ascunde gndurile i credintele.
Odatd, aflndu-m cu unchiu-meti la Cmpina, m'am dust sa-lt

vdti la Breaza. Dmna Bibescu, aflandit eh' eramti in odae la Alexandrescu, a trimisti de m'a poftitti la masa. Pranzulti a fostti veselti; Alexandrescu, bine dispusti, a povestitti o multime de istorire
Oranesd in care vestitulti Carcalechi, diaristulti curtil, juca rolul

principal. Dmna, care-lti asculta cu placere si ridea multii la acele povestirl, li ice : Sa vil s
nanci in tte c,lilele cu nol.
Apol, Intorcndu-se catra Voda cu until tout' poruncitorti :
Numesce-lti poetti alit curtil.
Alexandrescu, fara sa astepte care era sa fie hotarirea dennnsca,
rspunde : Sa manncti, frte bine, merge, dar sit fiti poetti de
poruncla, vd, ca Maria Ta n'al cititti o satinit ce am facutti
4<acum vre-o call-va anl until poetti de curte de atunci, pe care-lti

povatuiam cu versurile :
cIa-ti ndragii de atlas
tDe-ti fit stgulil la Parnas;

apol ce facti cii cu acele versuri dind voiti imbraca nadragf de

atlas ?

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

12

Mal tdrliil a fost numitti directorti la departamentulti CredinteI,

pe and moiiJe mndstiriloril inchinate si neinchinate se arenduiail
cum da Domnulti, postil importanttl i ambitionata de top ace l. care
eduta sd faed averi mari. Em, care 1-a ocupata atdti ani, a esit de
acolo sdrac precum intrase.
In anul 1853 se auc,lea de rdsboitt Alexandrescu ea si Nicu Bdcescu ati avutil totti-d'auna credinta ed Romania nurnaI prin arme

se putea ridica la rangulti ce i se cuvine. Era vorba ea o armatd

auxiliard frances, s vie sd ocupe valea Dundril de josil, iar flota
englezd sd cuprindd Marea Ngrd, se suna si de venirea lul Magheru cu proserisil Romani, i tinerimea incepuse a bate din pintent Atunci Alexandrescu a scristi : Cnteculii soklatului:
Pe cmpulti RommeT
Trompeta cnd resund
La glasulli datoriei
Osttrea se adun . . .

Totti atunci a salutatil pe Halcinski cu un lungti adio in versuri.

De ce n'a voit srta sd ptd vedea i ci pe Romni urednda

ca vijlie printre glnte i mitralie clealul Grivitei, infigndil in crestetil gloriosula lord stgti, i pe vitzul i fiorosulg Osman-Pasa

inchindnd sabia lui unui tnr colonelti romnil !

La 1859, dupd suirea lui Vodd-Cuza in scaunulti domnescil al
Principatelor-Unite, Alexandresru a ocupattl postula de ministru interimar la Culte. Modestia care-hl earacterisa, nu i-a perrnisti s
primsed a fi numit la acelii interim ea titular-LI Mal in urmd,
la 1860, a fostil trimisti la Focsani ea membru la comisia centrald.
Acolo a fostfi lovit de o bcld nemilostivd, care l'a tinutti aprpe
un sfertti de secula mortil intre eel vil.
De copilti, Alexandrescu eunoseea poetil grecl vechi si moderni
la vdrsta de spte-spre-Oece ani crtise pe toff clasieg franeezi si;
scia pe dinafard, tot ce era maretti i frumostl in literaturd.
Cine era si de uncle venise acehl bdiaW tu ela lul Vaillant, si

uncle studiase ci pdn'aluncl in ce scl i cu care dascd1i1 ? Stu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

13

diase acolo unde ail studiatg menil de felulg lui, menil de genig : la scla irlimei i a spiritului, sub directiunea dorintel si a
plceril de a sci si de-a admira. Scig numal cd in poclul easel la
Mitropolie stag aruncate vre-o mie de volume, clae peste grdmadd,
neclasate, necatalogate. Acolo se inchidea Alexandrescu de citea.
Multe re pldcute am petrecutti ioi impreund, In mijlocul acelorg
in-folio, citindg cnd vietile menilorg ilustri de Plutarch, cnd vietile sfintilorg in Cazanie, cnd pe Tucidid sad pe Xenofon !
Alexandrescu era ndscutg In Trgoviste, In patria Vdcdrescilorg,

a lui Mad si a lui CArlova. J)Ina care a presidatg la nascerea lui

l'a Inzestratg cu Imbelsugare cu o mare memorie i u darulg armoniel. Poesiile lui se deosibescii prin marl* ealitdti de stilg, de
cugetare si de simtire care-hl pung intre fruntasil poesieI romne.
Meditatiile ail ung sborg Mang care le ridicd alturl cu acele
ale lui Lamartine.
Satirele lui sunt Marinate cu impunsturi de felulg lui Boileau.
Fabulele, care formezd o parte insemnatd si originald din scrierile
lui Alexandrescu, multe, precum Lebada i Puii Cwbului, Padurea
Toporulg, Vulpea liberal i altele, le-ar fi subsemnatg insusi La
Fontaine.

A dice de dinsulg c a fostg poetg si poetg de ung talentg superiorg, nu este destulg. Elg a fostg ung sufletg mare si nobild,
o inimd curatd si genersd, veselg si glumetti; 11 plitcea societatea
alsd, si dacd cte o data diuta singurdtatea era mail mult ca o alinare la amrciunile vietiI, de aceea si scrierile lui dintr'acele mo-

mente resipird o stare de intristare rnelancolicd a sufletului sg.

Era de scla aceea care considerd darulg poesiei ca ung deposit sacru, pe care omuli inzestratii de sus este datord sd-lg pstreze curatti, neatinsg de patimile i sldbiciunile omenescI, asa c
ell" privea de sus in liniste senind splendrea adevrului .si frumosuluI care luminzd binele si lovesce viciuli i nernernicia; In
mndra si majestsa sa indignatiune, condeiul sg stigmatisa injosirea, cinismulg i lipsa de probitate, precum o vedemg in unele
din poesiile sale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

14

Vita lul a fostti o vif. de lupta gi de martirti; a luptata pe

fag, cu eurajti, la lumina mare, pentru libertate In contra despotismulul, pentru dreptate in contra abusulul i napastuiriI, pstrndti
totti-d'auna zaldKa i devotamptu1t1 linereteT. A luptatil MIA alt,

ambitiune cleat aceea de a fi foIositorti fri sdJJ. Condeiulti s

originalti i plintl de spiritil yi de grape nu s'a inspiratil decat de
pulsatiunile marl $i patriotice ale suiletuluI s.
Generaia veche a admiratti &it fubire scrierile lul Alexandrescu,
le-a avutii ca unti catechismu 16 virtute gi de patriotismu ; i mulp

pte ca ati pasit pe ealga -cea. dreptA crle 1m. s nu-sl recum5sca.
abaterile In vre-o satira sati In vre-a fabuld d'ale luI Alexandrescu
Tinerilorti RomnI a generatiunil care se ridicd le CACii : Fill patriop si modegtI ca Alexandrescu, si cnd voitl s scill cum se glorifie faptele cele marl, citip Odele i Elgii1e lul; cnd, voip sa
scip cum se ride de -ambitiogif de randil si cum se biciuesce) vitiu10,
citip 8atirele Fhbulele lu Alexandreseu. Doted ,de uhti talentti
mare -el4 gi-a iubiiI ral s'a respeotatil pe sine si a 1W1 me
nlria nstra operele spiritului $i alOdnimeI sale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

APULUM, ALBA-IULIA, BELGRADU

IN

TRANSILVANIA.
guDal
DE

GEORGE BARITIII
Membru ald Academiel romne

$edinta deZa 2 Ari lie 1886

1

Apulum, Alba-Iulia, Belgrad sunt trel numirl ale aceleiasI cetatI

fortificate din marele principatil, alt TransilvanieL In decursult acestuI studiti scurtti Si, cum am lice, fragmentarti von& afla, ea
aceeasl cetate mal este cunoscuta locuitorilort trel sub alte patru
numirI, Alba Caro lna, Weissenbwrg, Gyula-Fejrvcir i Kroly-Fejrvr.

I. Inainte de a intra In tratarea materiel ce mI-am alesti astadata, am fostil silitil sa premit diversele nomenclaturl ale aceleIas1 localitall, pentru ca sa WA evita orl cine confusiunea ce se
nasce In tte Wile poliglote si cu atatil maI vartost In geografia
si topografia TransilvanieI din multimea nomenclaturilort care se
dail In casurI nenumrate acelorasl localitap, regiunI, districte,
muntI, val, rlurI s. a., precum observasemt. Inainte cu cap-va aril
Intr'unil altii studit alii met de aceeasI natura (1).
Scopulti met IDA, la loculti acesta este cu totul altult : Ina voit
permite adeca, cu voia domnilor colegI din Academia romn, s
relevzt dupd putinta, imp ortanta istorica a unel cetatI fundate maI

Intait de catre impratult Traianti, Inltata sub domnia RomeI la

rangult aprpe alaturea cu capitala DacieI, Sarmisegetusa sat Ulpia
(1) A se:ved Analele Societatel Academice dm 1871-2 0 Transdvama 1872, cum 0 geograflile trel Ardlulul sense jnainte de anuld 1867,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

16

Traiang, darg mal fericitg decat aceea In acelg Inte lest', cg udne
Ulpia Traiang, cgluta frte de multg In ruine, a fgcutti locg numa,
la vre-o lece sate si cgtune pe teritoriulg se'il, din contra Apulum,
prefacutti si. elg de repetite off In ruine In cursil ca de cincI-spreoece vcuff, totti de atatea off s'a restauratg din nog, totti ca municipiii fortificatg mal bine sag ma"' re'g, pang In lioa de astg.-0,

cand sub o numire cand sub alta,

Insg.

asa, C. cu numele luI

sunt legate prin bite timpurile si epocele serif hingI de evenimente

care ail decisg In casurI nenume'rate asupra srtel' tuturorg locuitorilorg VreI, a cgreI capitalg fusese acst cetate de la 1542 pang
la venirea TransilvanieI sub domnia ilustreI dinastiI de Habsburg.

Regiunea. - Cgltorulti string care, venindg cu trenulti de cgtre

Arad si trecndil pe langg mosiile d-lorg. Mocioni de la Bulciu si
Capalnasti, va intra in Transilvania pe la Zam, care Inainte fusese domeniti alg altuI proprietarg romanti anume Vasilie Nopcea,
inaintandg totil preste frumsele sesurI ale Muresulul, cand va trece
podulii la satulg rda, s scie ca a intratg pe teritoriulg stravechel
cetAtI romane, care se intindea din trmil Muresulul pe distanta Intrgg pang sub murif fortificatiunilorg de astlf si pe totg teritoriulg catg cuprincle orasulg locuitg de provincial'', iarg dupg unil
archeologI periferia acelul municipig cuprindea preste un miliarit
sati 5 stadil romane O.
StrainiI carI 41 iati ostenla de a caltori prin alte Ors', visitndg
si Transilvania In mal multe prP ale el si facnd comp aratiuneI
afla o multime de regiunI ale el totti atatti de frumse si Incantgtre, ca $ i cele maI minunate part"' ale Elvetiel. Intelegemti aceste
frumusell cu aplicare la darurile nature'', nu $ i la cele produse
de manl omenescI. Punctulg pe care-lg alesese Traiang 1a Muresti
pentru intemeiarea unul municipig si a unel colonil latine este unulti din cele maI frumse ale treI. In fa-VI. curge Muresulti care,

dacd de la punctulg acesta aril fl regulatg, aril put purta pe

spatele sale si vapre mal mid, precum Ora luntri sag caice
Incarcate cu sare. De a lungulti riuluI sesti largti din cele mal fer-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

17

tile; imediatti de Mug cetate se Incepli muntii apuseni, care se

Ina 41 gradatti pe distantA de cte-va miliare pnd In regiunile cele

bogate In mine de aurli, de argintli, de metale nenobile si de minerale diverse.

Aid a fost4 situatii Apulum, alli crui nume s'a mai conservat
ast-li in graiulti poporului numal prin numirea ce d elli riului
Ampoiu (latinesce Apullus) ce curge printre munti de ctre ordselull" Zlatna pang In sesti, unde se varsd In Muresli. Pe acestli rig
se Crede cg l'a Intelesti si Ovidiu cnd a scristi :
Danubiusque rapax et Dacicus orbe remoto Apullus.

Ma se pare cA Ovidiu si pte cu elti alti Romani din timpul

lui Octavianti Augustli apucase a-si cstiga si unele cunoscinte
topografice din Dacia central, cci adea riulli Ampoiu nici de cum
nu se numr Intre riurile mai marl' si principale ale Transilvaniei
cum sunt Muresulli, Oltu lli, denf Somesuri, Crisulli, du Trnave,

Ariesulli, Streiulli, si totusl Ovidiu il numesce ca si cum arti fi

voitii sh-i dea nu scili ce importantg.
.Apulum sub domnia Roma.- Archeologil nostri ali cu totulti alte
probe tari si numerse despre esistenta Infloritre a municipiului

si a coloniei latine Apulum cleat arti

fi unti simplu versurelti

alti lui Ovidiu. Francesulli de Gerando, care inainte cu vre-o 45 de
ani se asezase In Transilvania si se csatorise In familia Grafilorti
Teleki, dup ce Meuse studii archeologice si etnografice destulli de
serise In noua sa
patrie, in opulti se"li Intitulatt La Trassilvanie
i
lice, In, partea I, . 1, c attea restuff (monumente) de ale Romel
nu potti produce nicil Galia, nici Hispania, nici chiar Italia Cate ali
rmasli In Dacia.
Ladislati (Vlad) KOvari, unulli din cel mai seriosl archeologi maghiari, In cartea sa intitulat Monumentele de architecturd ale Transilvaniei (1) Incepe introductiunea sa cu acst sententA :
Transilvania este unit museli bogatli, Ins necunoscuttil.
Acst sententa se pte aplica cu totti dreptulli si la ruinele co(1) Erdly pitszett emlkei irta lidvri Lszle. 30 fametszvnnyel. Erdly rgisgei misodik

bovitett hadsa. Koloszvrtt 1866. Kiadja Stem L Muzeum egyleti konyvrus. 8, pp. 331.
3

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

18

loniel Apulum, pe care astg41 se Ve'dti asezate alte localitAtI. Cu

tte acestea din miile de monumente, inscriptiunl si alte resturi" ale
gloriel sale ail scdpatti numal attea din perire, cte ne sunt de

ajunsil ca s probrn ma pe sus de orI ce ndoia1, el Apulum,

attil ca municipi catil si ca colonie, a fostil situattl la Muresti
tocmal pe teritoriulti descrisil mal In sus. 0 corabie incgrcatg numa cu monumente si inscriptiunI adunate, din ordinuli ImpratuWI Carol VI in anulti 1723, cu mare diligentg, si grije de care
contele Ariosti, s'a cufundatil la Seghedin spre dauna mare a sciintel;
dupg ce Insg contele Ariosti adunase monumente nespusti de multe,

o parte mare din acelea tottl a ajunsti la Viena, unde se potti ved
asezate In perelii- bibliotecet De almintrele Ariosti apucase a decopia celtl putin inscriptiunile (1). De atuncl s'ati desteptatil abia pi
clf-va brbatl dintre fiii patrid, cart s'aa pusil pe studil archeologice, pe adunare de monumente i inscriptiunl. Mult mal Inainte,
adecg pe la 1549 adunase si Verantiu, In dilele Imp6ratulul Ferdinand, vre-o 200 de inscriptiunl antice din Transilvania. Imp6rtsa
Maria Teresia pusese pe br. Hohenhausen ca sg adune din acst
trg nu numa i. inscriptiunl ci si alte obiecte antice de valre istoricg. De aci inainte colectiunile cte a urmat de la Seivert incce
png la archeologil din dilele nstre, precum parochulti evangelicti
Ackner, comitele losifti Kemny, br. dr. I. F. Neigebaur prusianulti(2),
profesorulti C. Torma, apoI museultz din Clusti, inceputurile de co-

lectiuni la Deva si la Temisra, incg si la Blajti, tte acestea sunt

pe cale de a Immulti materialulti istoricti peste totil, a revrsa lumina doritg i preste cele d'Intaiil vcurI ale viee coloniilor latine
In Dacia, Intre care Apulum ocupa unit loctl din cele mal de frunte.
Sus-citatult Neigebaur a concentratti In cartea sa tte inscriptiunile din Dacia pe cte a pututil pune mna pang In anulti 1850.
Pang cnd se va mal alla ung alt archeologd, care sd nu-pl pregete a publica intr'unti singur opti nc i monumentele cte s'a
maI descoperit In Dacia si anume In Transilvania, pentru ca amiciI
(1) Inscrizioni antiche trovate e raccoltate a le rovute della Transilvanta l'anno MDCCXXIII.
-(2) Dr. I F. Neigebaur, Kronstadt 1851 .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

19

cercetgrilor istorice sg se ptA folosi de ele mal usoril si sg nu fie

silig a perde timpulti vietel cglgtorindil de la unti museil la altult,
colectiunea lul Neigebaur, la care a recursti chiar si unit Mommsen,
remne si pentru noT o prea bung calgusg. Asia darn.
Despre existenta colonieT Apulum pe teritoriulti unde se vede
situat ast6-01 si Alba-Iulia, mgrturisescti inscriptiunile culese de
Neigebaur pe paginele 124 pang la 166. A le reproduce si la locult' acesta pe bite credti cd ar fi de prisosti, dupg ce colectiunea
desti citat pte fi consultat de cgtre orT-cine.
C. colonia Apulum a fostil tot-odatg si Municipium, care s'a bucuratti de drepturl marl" si frumse, despre acsta mgrturisescti pang
acuma inscriptiunile sculptate pe monumente de marmorg, inregi-

strate la Neigebaur sub N-ril 132 , 44; 153, 209; 159, 256. Pe
acestea dou din urmg, adecg 153, 209 si 159, 256 Apulum e
adecg Municipium Septimum Apulum.
Tifite acestea monumente cu inscriptiuni. s'ati aflatti pe teritoriulti

numit c MVN. SEPT. APVI.,

dintre Mursti si Alba-Iulia.

In cat pentru positiunea politica a acestel colonif In provincia Dacia si In stat, ne spunti totil inscriptiunile, cg ea avea functionari
de rangti dupg norma capitaleT si a celorti maT renumite colonif din
imperiii, precum Duumviri, Decuriones, Aediles, Quaestores etc. Asa se descoperird Intre altele cte-va monumente cu inscriptiunT,
precum de exemplu :
C. Iul. Valens II. Vir. CoL Apul.
C. Pomp. Fuscus II Vir. Col. Apul.
P. Achim Bufinus. Dec. Mun. et. Patronus Coll. Fabrum Col. ApuL
C. Sinnius Anicetus. Dec. Col Sar. Patron. Col. Fabr. Mun. Sept. Apul.
T. Laelius Q(uaestor). Col. Apul.

Garnisna saa cu termen militaria romana Praesidium in Colonia A-

pulum. Fang acum s'ati adeverit din inscriptiunT, ca In partea DacieT unde a fostti Apulum se afla sub domnia Romel garnisne din
dou legiunT. Legio V. Macedonica et Legio XIII Gemina, precum si
unele Alae (de cglgrime) si Cohortes auxiliarie din tprue strdine de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

20

ale asa numitilort Socii 0. mat' din urmd alte legiunl curatt romane, dupd, cum cerea Imprejurdrile; dar inscriptiunile care mdrturisesct despre numitele du legiunl Intregl (cas.te 10 mii si maI

multi' Inteo legiune) sunt nenumrate. Se vede cd In Apulum ail

statt mg tot!" cohorri (bataline ?) din legiunea XII/ gemina, cdcl
despre acsta se vdif la Neigebaur Inteo singurd grupd sse inscriptiunl aflate tott In ruinele de la Apulum.
Addogm la inscriptiuni de pre monumente multimea mare de
cdrmicill romane lnsemnate cu Leg. XIII G, sat vre-o cohorte de ale

el, din care o parte bund scels total din ruinele de la Apulum ne
convinge si mal mult cd la acst colonie at stat 1;lecimi. de anY
trupe din legiunea XIII gemina, cum si din Alae (escadrne?) si cohort! auxiliarie, din care cate-va erati aldturate la acea legiune.
Iosefti Vass, cdlugrt piaristt, fostt profesort la Clust, In cartea
sa titulatd Transilvania sub Roman1 (1), dupd mai mulp autorl citatf

de elt la p. 122-124, patru aripe (Alae) de clreti si vre-o nous

(9) cohort auxiliare de pedestrime at fostil aldturate totti la leg. XIII.
Intre acestea se vdt si una Ala civium Romanorum, 1 siliana,

una Cohors III civium Romanorum, prin urmare adevrati cetdtenI

al Rome!, si Cohors II et IV Hispanorum ex Legione VI Hispanorum.

Precum In ruinele altort colonil din Dacia centrald, asa In cele

de la Apulum si pang sus in rnuntil apuseni spre Auraria se afl
si urmele de profesionistl mititarl, care Isi aveat Colegiile i. Patronii
lull, precum era collegium Fabrorum (fauril si geometrii), Denclrophorerum (architectl, lemnari, sat, cum le mal lict, dulgherl si brda0),
Centonariorum., sail ceea ce numimt astd.-0 custorI, croitori, cdl-

tunari etc., liferantl de vestminte pentru arrnatd.

Nume de comandantl superiorI, precum Legati et Praefecti, cum

si call-va mai dupd acestia s'at aflatt pand In 1863 In numrt de

(1) Erdly a Romaiak alatt. Kutjtik nyoman. Irta Vass lozsef, kegyes szerzetbell Aldor, gymnasiumi tanar, s a magyar tudomnyos akaderma levelezo tagja. Kolozsvartt 1863 Carte scrisd
cu mare diligentd sr eruchtiune, ea 1nsd abundd In concluslunl logice imposibile la care s'ad
redusd ura sa ce purta contra absolutismulul austriacd de inamtea duahsmulul si une oil ura
contra Romanilord.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

21

44, din care vre-o 14 ad fostd Legati sail Praefecti Leg. XIII Gem.
Cultulii religiosii exercitatil 0 representatii in colonia 0 in Municipiula

Apulum. - Este cunoscutd, el, orl unde ad strdbautti Romanil cu armele lor si ail Intemeiatil colonil, ail dusti cu sine divinitdtile si cultuld lord, pentru care ail Inltattl temple mrete, ad fostil Insd multil

maI tolerantI deca ca prin introducerea cultulul, lor sd vosca

a extermina de a dreptuld religiunile altord popre, de si, in prea
multe casuri, maI absurde si dect multe superstitiunI eline $ i romane. Se pare Insa cd RomaniI s'ail IncrOutti multi" In pompa relativd frte mare cu care se executa la el' ritulil prescristi pentru
cte-va divinital, precum si In Imprejurarea, cd oficiele principale
bisericescI, cum s'ar lice in limba christiand, erad Intrunite In ace1eas1 persne de rang Ina lid profand, precum cu consulatuld si
maI targlid cu persna imperatorilord (Pontifex Maximus etc.); alteorI le schimbad aceleasI persne, astd-OI consules, preste unil an
pontifices etc.
Dupd archeologiI ardelenI si uniI strinY, cu totiI vre-o spte insl,

citatI de care sus numitul scriitoril Ios. Vass (pag. 130-131),

In Dacia s'ail aflattl pand acuma urme sigure de cultulti urmdtorilord Dii consentes sad Dii majorum gentium :
Jupiter, Neptunus, Vulcanus, Apollo, Mars, Mercurius, Juno, Minerva, Vesta,
Ceres, Diana, Venus.

Dintre divinitalle de a doua clasd. sail Dii minorum gentium, semiqleI si genii, prin care s'ad personificatii ideI si pasiunI, se afld
tottl In acea parte a DacieI adecd In Transilvania urme frte multe
si se totil maI descopere neIncetatil maI In tte patile treY, iard
cele consemnate la Bartalis, Ackner, Neigebaur si Carol Torma apropie numruld de patru-lecl, ca inscriptiunI, ca statue, altare si
sub alte forme. Din tte acelea s'ail descoperitii maI multe chiar
In Apulum. Asa de ex. : In biblioteca episcopieI romano-catolice din
Alba-Iulia (fostti Apulum), Intre alte obiecte archeologice romane, se

potti ved patru reliefe relative la cultuld divinitael Mithras sail

Srele, fie-care cu inscriptiunea DEO INVICTO MITRAE. In ctii

pentru cultuld luI Mithras se fdil in miculd mused de la Deva

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

22

die-va obiecte descoperite de curndii i frte interesante, care ne

ajut. s pdtrundemil In ctti-va chiar In misteriele acelul cult.
Ace lea divinitAti de diverse categorii avndu-si fie-care cultul torn,
urma flresce ca sd aYh i ministri at cultului. In Apulum s'ati aflatti

inscriptiuni pe monumente pentru pontifices, Augures, Flamines,

adecd ministril eel mal de frunte a! cultuluI politeistti, de undo se
'Ate judeca i ma! bine marea importantd a acelei colonii. Asa vedem trecuti In colectiunile archeologice :
C. Iulius Metrobitanus, sacer Dei ejusdem (Aesculapii) Pontifex QQ. H. vir
Col. Apul.

L. Ael. Lupus EQ. R. Pontif. et II Viral. (Coloniae Apulensis )

Q. B. F. C. Num. Certus. EQ. Rom. Augur. Col. Apul.
Ael. lulianus. Aug. Col. Apul.
r. Aelius. P. F. Fab. Augur. Dec. Mun. Apul.
Cl. .Rufus. Dec. Col. et Flam. Mun. Apul.
M. Munatius cum Balbino. Quaestionum Causarumque Iudex.
Flam. Dial. Mun. Col. Apul.
P. Ael. luhan. EQ. R. Flam. et H. Viral. Col. Apul.

Cte nume si titule de a! ministrilorti cultului politeistti arti mal

esi la lumind, dacd ar fi cu putintd a se desgropa vre odata mdcar unele parti mal ridicate ale necropolelort. (cimiterielorti) acestel
si ale altorti colonil de ale Rome! In Dacia.
Din aceste optti i din alte 13 monumente de ale capilor cultului religiosti al Rome! aflate In ruinele altorti colonil, precum Sarmiz, Paralisum, Salinae, Napoca, Colonia Dac. etc. Invtdm, cd. aceia erati ales! sa denum41 mai tot din familii de frunte de ale
Rome! si ct cei ma! multi erail investiff tot-odat i cu functiuni

i militare importante. Din numrulg i rangul inalt al cetera' scosi la lumina din ruinele de la Apulum cutezdm tot-odata
a 1ncheia cu cea mai mare probabilitate, cd acea colonie a. fost
frte intinsd, Impoporat preste tot cu elemente latine, care tineati
tare la cUltultI religios ah Rome!, pentru cri. In casil contrari nu
se pricepe, cum locuitoril ar fi fost In stare sd inalte attea temple, basilice i oratorie si cum se intretinea atati pop! si sacrificuli
at! trebue sa presupunemti c a fostti in colonil ca i Apulum,
civile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

g8

unde In fruntea cultulul ail stata Pontifices, Augures, Flamines etc.

C. locuitoril care tineaa la acela culta si vorbiaa limba LatiuluI

s'aa Inmultita In proportiunl considerabile Indata In primele decade
ale colonisarel, ne convingem Inca si din alte date sigure istorice
pe care nu le pte trage nimenI la indoiala. Indata dupd prefacerea
Daciel In provincie romana, Inca sub Traiana, s'aa. asternuta Intr'Insa
cele maI minunate drumurl ; In muntil de la Apulum spre apusa

s'ail lucrata cu adevrata sete de aura prin multe mil de eimenI la

minele cele bogate ; agricultura, industria si comerciulti aa luata ca
prin farmed' una avInta necunoscutti pang. In acea epoca, si s'a
continuata cu acestea asa, In earn dupg una periodti re-care tra
s'a pututa numi cu totti dreptula Dacia felix. Inmultindu-se tare poporatiunea, guvernula s'a v'qutti Indemnata a intemeia curanda
tota pe valea Mursuluy frte aprpe de Apulum colonia Hydata,
In regiunea In care se vklil asta.- numal sate ca Gioagiula cu ape
minerale folosite de Romani, si alte cate-va comune tte romnescl.
Cumpgnindti bine datele acestea istorice $ i altele multe care n'at

locti In acestti studi frte scurta, nu se va mal mira nimenl ob_

servnda, ca larga vale a Muresulu i. pe ambele 041 si muntii situatI de a lungulti, de a drpta Muresulul pang dincolo unde se
Incepa sesurile Aradulul si ale Banatulul, all poporatiune In partea
lorti cea mal mare numal romanscg, iara elementele neromane a-

par pe teritoriul acela numal ca nisce oase saa insule mid.

Apulum f Colonia Nova -La Neigebaur se vede, sub nr. 126, 9, copia unel inscriptiuni din qilele Imp ratului Decius (249-251 d. Chr.)
In care Apulum se numesce Colonia nova. Unit' archeology, cu Bartalis IA

frunte, sunt de parere, ca In dilele lul Caracalla (211-217) Gun strabatnda In Dacia, ar ti prefcuta si Apulum In ruine, cg Insg Decius
Para fi restaurata, de unde apol i s'ara fi data titlula de Colonia nova.
Se pte si asa ceva, numal cat aparatoril acestel opiniunl pang acuma

n'aa temeiurI de ajunst pentru ca s ne convinga. Fie lns cum

va fi, at:Ma remne adeveritti pe deplina, cg Apulum, fiinda situata
la una locti alesti cu mare Intelepciune si prevedere, a fosta si a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

24

perseveratti a fi una din coloniile cele mat de frunte ale Romel. Ea

a pututit fi devastat de care Gott si de alp barbart, cum si prefdcutd In ruine, precum s'a IntImplatti, se mat IntImpl i pInd In
lilele nstre Inteunti modil sa altul cu multe comune mari, cu cetdp
si fortificatiuni; dar locul, Impregiurimea, imp ortanta strategicd In
capulti valet muntilor metalict, cum si cea economicA i comerciald
de Lang. Muresti nu at' fostti Gotil si nu va fi nicl o putere omenscg.

in stare sa i-o schimbe vreodata. Numele Apulum a disprut din

graiultz locuitorilorti, dard descendentit aceIe colonil ati remasti i all per-

severat pe acelasi teritoriti ca prin o minune dumne4escd in numrti

frte considerabile, cu aceeasi limbd a colonief modificatd numai in
catva prin influinta firscd ce ati pututti avea asupra el 1600 de

ant trecup de la primele invasiunl si migratiunl barbare, in care

periodit lungli ati dispArutil de pre acelast teritoriti nenumrate alte
popre cu nume i fad nume, ne lsndti nict cea mat neinsemnatd urma de existenta lor, nicl" din limbile lor, Diet In fapte memorabile i cu attti mat putin monumente scrise sati mcar altele
formate din metale ort din altti materialti solid, cu escepPune numat de la secolulii 01 13-lea inclice, de cnd totii se mat vdti ceto i fortificatiunt asezate pe ruinele edificielorti monumentale ale
Romanilorti.
Pe lungulti perioda de anT 900 computap: de la 300 pang la 1200

in istoria Dacia maT domnesce pnd ast-41 o tristA Intunecime,

prin care strabate numat ict colea cte o rald de lumin, care si
ea adesea ne seduce sub forma de traditiune, de cntecti misteriosti,
sail de cae o mind, a aret origine este frte problematicd pentru

adevratulti istoricit decisa a se apra din resputert de coniecturt

si hipotese vistlire. In ct pentru partea Daciet cunoscutd In geo-

grafia modernd sub nume de Transilvania sail Ardl, ung. Erd ly,
germ. Siebenbargen , archeologit nepreocupap de tendente strine
de problema istoriculul a reusittt On acum a scte la lumind $ i
a constata unil mare adevrti, cl adeca : Mal tte oraple i ceteqile
mai mari fi md icT, fortificate sail deschise, situate in Transilvania,
sunt puse pe ruinele cetauilor, municipieloriti, castrelorti stative, turnu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

25

riloril fi fortificafiunilorg ziclite de ctitre coloniftii fi legionarii Bonze li

iard la altele s'aii intrebuinfatit chiar $ materialtdit de ziclil, petri f i

ctirtimip sase din edificiele monionentale ale coloniilorii Rometi.

Intocmai. aa, s'a intimplatt 0 cu ruinele municipiuluT Apulum,

cu acea diferent mare, ca cel care aa intemeiatti acolo candva Cetatea

alba, numitg In limba slavd Belgrad, iara mal apol" Alba-Iulia, ne

intelegndil nimic sat frte putin din cerintele i operele civilisatiunel antice ale lumel romane, In loct de a conserva Inca !. edificiele publice 0 anume templele 0 basilicele, a le pune in serviciula

christianismulul, dacd cumva ail fosta christianT, a mg virtosa

le-aa ruinata, unil din fanatismu, altii din nesciint barbarg, precum se mal Intimplg pe alocurea pang in dioa de astddi.
H. De uncle-0 luase Apulum numele de Belgrad fi de Alba-Iulia?
La Intrebarea acsta nu scie da nimenT nicl unti rspunsti care s,g,

merite a fi luata In considerafune de care istoricii serio0. Una

singur lucru ila scie telt a. lumea, cg adecg poprele s'aii dedata
a numi Cetate alba bite cetaile fortificate i din Intimplare varuite
cu vara, prin urmare albe ; de aicI vine cg poprele slave numesca,
fie-care dupg dialectele lora, multe cetati Belgrad, Bolgrad, Bielograd etc.; tota ap. In latinitatea evului media adoptatg ca lirnbg
diplomaticg a Ungariel avem Alba regalis, odinirg loci' de Incoronare 0 de alte solemnitgti marl' ; Belgrad din Serbia se numesce
Alba graeca, iarg cela din Transilvania Alba-Iulia. Mai avema 0 comune numite Biserica alba.
Darg de unde s'a numitii Apulum Iulia? Scriitorii maghiarY ling

la o traditiune &M., tota aa de copilgrscg ca 0 a luf Drago0

cu cgtelup. numitd Moldova, cd adecd ducele maghiara anume Giula,
pe care Maghiarilora le place a-lt1 traduce cu lat. Iulius, veninda in
Ardla, aril fi data peste ruinele de la Apulum, preste care crescuse
pgdure dsg, pe care pun"enda sg o taie, a zidita acolo cetate nelug,
pe care a. numit'o pe unguresce Gyulafejrvar =Alba Julia. Bonfiniu
null pregetase a. releva i chi ac.sta. fabula (Decade I libro XI)

pentru ca sg albg ce pune In locula vre-unul documenta istorica

4

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

26

ce-i lipsia cu totult In casulti acesta. De aci Incolo fabula se propag

mereti ping ce fu discutat si In Archiv des Vereins far Siebenbrgische

Landeskunde (Neue Folge II). Mai In scurtti, pnd astdi nu scie ni-

meni de unde-si luase Apulum numele de Julia. Acstd nesciintd

Insd nu ne va tine in locil pentru ca sd nu sctemti cate ceva

0 din monografia Albel Iu Eel, cu attti mai virtost, cd acstd cetate a fostil In cursti de mal multe vcurl nu numal capitala celui
mg mare comitatti (judett, districtti) alt Transilvaniel, ci si resedinta until episcopit romano-catolicti latinti, Investitt cu multe si

mail prerogative cum si resedinta until* mitropolit de ritti greet

orientalti, prin urmare locti de luptd religisd cu atatti mai' tragicd
0. fatald intre cele dus riturl latinti si greet, spre dauna cea mal
cumplitd a Orel si mal alesti a poporulul romnescti din Ardlil si
din Ungaria. Mai tdrdiii Alba Julia ajunsese a fi si capitala Orel si
resedinta domnitorilort, precum vomti ved mal la vale.
Date istorice din fi despre AlbaJulia.- Istoria episcopiel latine, numite In limba oficisd Episcopia Transilvaniel, se afld scrisd bine

rti, publicat In limba maghiard pe la anulti 1864..

Istoria mitropoliel greco-orientale romnescl din Transilvania mal
este Ind. in lgdnii, pnd ce se va afla cine-va, cnd-va, mdcar
pe la finea acestu i. secohl, ca, ridicnd'o de acolo, sd-I dea picire
sndtse.
In anulil 1242 Alba-Iulia fusese devastat de cdtre Mari cu atta

glbtdcie, In ctti bietuld canonict Rogerius de la Oradea mare,

scdpatti ca prin urechile acului preste muntl si codri pang la Alba,
ail aflatti acolo num.)." ruine si oseminte de rnenI.
In anulti 1277 Sash', cari pe atuncl trdiati In hostilitate mare cu
episcopult si cu capitulult de canonici, comandati de comitele lorti
Alard, nvlindil in 21 Februarie asupra Albei Iuliel pe timpult serviciului dumnedeescti, at omorItti pe preoti si pe multime de poport devastndt tott-odat localitatea.

Aceste dou evenimente ne dati s pricepemt, cd Alba-Iulia In

vculti aliI 13-lea Ina nu apucase a se bucura de nu sciti ce fortificatiuni ca sd pelt fi apratd cu re-si care succest. Se vede

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

27

insd c. aceeasl localitate mal tarditi totti a fostti In ctva fortificatd, pentru cd, dupd ce aristocratil ardeleni rebeliserd contra regelu Matia Corvinti, acesta In 1469 a datti ordinti ca muri

cetatei

sd fie ddrimati. Dupg. rdsboiulti cel slbaticti civilti din 1514 sub
comanda cdpitanului secuiti (maghiarti) George Dozsa, sub cuvinta
cg. pop oratiunea rura1 g. sd fie tinutd In fried i respectti, din ordinul molaticulul rege Viad, murii cettei s'a rstauratti asa de
bine in. call la anul 1550 ati pututt sustin impresurarea cu 20 mil
de ostasl ai lui Martinuzzi, carele bdtuse cetatea cu scopti ea s
soit de acolo pe nefericita regin Isabella. Dupg. aceea Alba-Iulia
mai fusese bombardat de repetite ori si stricatd rti, In ctti principale Gebriel Bethlen s'a v4Litti. Indemnatti a o repara pe la 1627,
Insd numai In msura in care a voitt aristocratia Ord, cdreia nuplcea ca principele s locuiascd in vre-o cetate fortificat bine.
Urmarea acelei leneviri a feudalilorti a fost, c d. ex. : Michaiti
vodd Vitzulti, In 1 Novembre 1599, a pututil intra cu triumfti in
Alba-Iulia frd nici o resistent din partea cui-va, iard apoi In '10
Iuliti 1600 a convocatti totil acolo dieta, care a depusti jurm/ntulti de supunere homagiald in numele trei.
Totti din causa negrijel brbatilorti de statti pentru o fortificare Seribs s'a Inlimplatti cd in anul 1658, cnd cu nebuniile lui George

Rkoczi II, Ttaril ail ocupatti frd mare greutate Alba-Iulia i ati
devastat'o tdtgresce cu sabie i cu focti ; iard In 1661 Ali Pasa eu

Turcii si a dat'o din noti pradd barbarilorti. Cetatea s'a mai reparatil In Cava sub domnia lui Mihail Apafi; departe Ins de
a fi adus la nivela fortificatiunilorti din acea epocd, ea a rmasti
totti cu bastilele ruinate i cu santurile ddrimate, asa cat" pe la
1703 nu s'a pututi1 apra nici mdcar in contra curutilorti lui Franciscti Rdkoczi.
Fortdrfa cle a Alba-Inlia, ap cum fusese ea qezat .pe inaltimea
de catre apus, a fostql zidittl i scsti din fundamentele strelvechiului
Despre acsta mrturisesc chronicaril ar.Apulum ali Bomanilorg

deleni din vculti aid _17-lea, si dupd dnii cunoscutul istoric

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

28

Volfgangus (Lupulit) Bethlen In torail V 011 istoriel sale scrise latinesce. Fortgrta Julia avuse figura pgtratg, adecg ca i Castra de
odinird, iar In vculti ali 16-lea Impratult Ferdinand I a pusi

sd o Irnpresre cu santurI sai valurl afunde, darg n'a apucati a le

termina, si abia sub Gabriellipethlen s'a mal continuat cu sgparea
lord, Insg totil fArd resultat definitiv. Nu se scie de uncle all von,

restauratoril cetatel sg derive apa In santurile fdcute sus pe dlurI

afarg numal dacg cum-va volt fi reflectat la vechiulti aquaeductii
&Ill Romani long cu scopti de:a-ld restaura si pe acela.Cetatea Julia avuse nurnal clu portl,luna de cgtra re'sdrit numitg a S. George, de asupra cdreia se vede asezaffi o ptrg monumentald, pe care erat Infatosaff Romulus si Remus cum sug
la lup6icd. Smn. frte, c i acea ptrg fusese scsg re-cnd tot
din ruinele vechiulul Apulum spusg d'asupra porteI fcute de uni
alti poporti. A doua p6rtg era pusd spre apusi In fatg cu comuna
civild care odini6rg era situatg In acea regiune. Acstg prtg se numia a MI Michaild Archanghelulul.
III. Alba-lulia prefeicutd in Alba-Carolina.

Dupg scterea Turcilord din propria Ungarie, clinsil, In urma trac-

tatuldf de la Carlovit, Incg tot ma tinurg Banatulil png la anulti

1716. In aceeasI epoc rnaioritatea ungurimel cguta mijlcele cele
ma cutezate pentru ea sg scuture domnia easel' de Habsburg. Partida lu T6klyi si a WI pakoezi nicI-odatg n'a Incetati a lucra spre
acelti scopti In Ungaria i Transilvania; t, dupg cum credi di, nu
va Inceta nicl odinird, de ar sci -mdcare. cg face va-banque pentru
totil-d'auna. Rdsboiuhl antidinastic inceput In anul 1704 se curmase abia cu mare greutate slupg opti any, In 1712. Atuncl curtea imperialg. din Viena Incep a cguta seriosi la mijlce spre a-el asigura
domnia Transilvanief, care ea In sine-sI a fostil consideratg totil-d'auna ca o cetate vastg si formidabilg. Intre alte nAsurl luate, s'a decisti
zidirea unel cetglI fortificate cu atta sciintg i artg, precum nu se

ma alla nic una pe teritoriula acestul principati. Se invoirg ca cetatea &mg sg se ridice acolo unde era Alba-Julia. Spre a se da

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

29

planulul caracterti legalil s'a convocat dieta Orel, care in anul

1713 decise in principi fortificarea, votnd spre acelasI scop si
suma de 54 mil florinl, cum si materialulti de lemndrie din partea 16rel.

Intre acestea genialul generalti Eugeni duce de Savoia si terrea Turcilor preparase planuld cetdtel fortificate conform doctrinelorti de fortificatiune din acea epocd, iar0, cu executarea fu insdrcinatii inginerulii german Weiss. G-eneralulul Steinville, comandantulul suprem OA trupelorti din Transilvania, dupd aceea si acelor
din Oltenia, i s'a Incredintatti inspectiunea si controla preste lucrrl.

Subi conducerea acestord bdrball militarl se luard Inainte de

bite mal alesti dou6 rnsuff radicale. Fortificatiunea veche Iulia
fu ddrImatd din fundament, ca, dacd se pte, s nu i se mal cunscd nicl locul unde fusese. In acelasl timp comuna civild (orasulti, opidulti), situatd pnd atuncl spre apust, fu prefdcutd In ruine

si locuitorfi fortatI a se strmuta in regiunea de cdtre rsdritti si

a-sI face case pe locuff destul de bltse, acolo unde se afid situat si in lilele m5stre ordselulti cunoscutti sub nume de Belgrad
sati Alba-Iulia,:locuit de colonistil recrutatI succesive din vre-o
cincl rase de menl, Romnl, S'rbl, Maghiarl, Germany si Jidovl mai

multi cleat orl unde In Ardhl; asa in catti de aci se pte esplica
si lipsa de simpatil si cohesiune Intre locuitoril acelel comune ordsene.
Edificiile cum amti glice istorice, ca biserica catedrald romano-catolied, resedinfa si alte putine ati ee'masti cruf ate ; resedinfa ins a

mitropolitulul gr.-or. romnd, cu tte apertenentele sale, a fost

nimicitd din causd a linia Diud, de fortificatiune avea O. trcd dreptti
prin acea resedint, precum s'a si Intimplatt. Ca desdaunare s'ati
scosti ochil clerulul romnescti cu cte-va miiseire, cu care s'a ziditil
Inteo margine a orasulul nog o bisericutd si cte-va chilil cdlugdrescl frte strImte, dupd ce $ i din acea sumd micd o parte de banI
se defraudase. Clerul ins avuse marl temeiurI ca s tad, la acea
catastrofd care-lil atinsese frte de aprpe. De o parte tocma In aceI
anl Impratul Meuse clerulul donatiune de dou6 mosil ale statulul,
din alt cdrorti venitti s-0 fac airea reedint, mnds tire, seminarig
pentru clericl, fondurI pentru coperirea nenumratelorti sale lipse ,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

30

de and parte acela0 der se putea consola cu impregiurarea, cg dacg

i s'a dgrImatti mitropolia, cel puling a scgpatti de robia calvinscd,
care tocma In Alba-Iulia fusese mare 0. tare, In catil tocma acolo
protopopti romnescl aduceati In sindele lorti pe episcopil (superintendentil) calvirif cu lectica pe umeri lor ca pe paraliticl, pen-

tru ca sg ocupe scaunul presideale i sg conducg e lucrgrile sinodulul, iar nu mitropolitil ca capi canonici i natural a sinodulul. Dard, In fine, CIA i cum era sd se opuna clerulli romnescii,
care png atuncl fusese supusil la gnele cele mal fanatice, adesea
dejositAl i maltratatil cu bdtgli i cu inchisorl de catre fiintele cele
mal abiecte, nesuferittl a-0 infiinta scle nationale i ilia chiar pe

pruncil preotilorti ai trimete la invtIturl" mal !mile t i apol cu

cine avea sg facg acelti clerti? Cu unti Eugen i cu unti Steinvtlle
i Inca tocma In epoca pre cnd ajunsese i Valachia mica sub
domnia habsburgicg.
In 4 Novembre 1715, adeca in lioa onomasticg a Imperatulul Carol VI (Carolus Boromeus), generalulil Steinville, inconjuratti de frun-

ta0 Ora i In presenta membrilorti guvernulu, a pusti cu pompg

mare ptra din fundamentii sag ptra din unghiti, pe care era
sculptatti acestil chronosticon latinescti :
LVCe saCra CaroLI sIMILes ALba aCCIpIt ortVs.
In soLIDa prIMVs ponItUr arCe Lapis.

Prti le constitutive principale ale cetgleY, afard de mur cel cumplitl, sunt spte bastine, casematte puse cu multg prevedere, vanur afunde prin pregiurti, mine i galeril, cum 0 dou6 portl" mrete.
Fundamentele zidulul din afarg ati argime de 12 urme i sunt In-

nalte de 33 urme.
De cgtre midgdi, pe laturea din afarg a until bastionti, In an ul
1730, s'ati mal pusti o ptr de marmord en acstg inscriptiune lating:
SVb Deo et IMperante CaroLo seXto LapIs
Iste bono sIgno optatVs posItVs.

Pe una din monetele commemorative puse in fundamentil s'a

Inscristi :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

31

IVLIa nata fVI CaroLVs vIM robVr et aVxIt.

IVLIa sI LIbeat nVnC CaroLIna VoCer.

Asa dar Alba-Iulia a Inceputti a se numi, dirt acel anI inainte ,

Alba-Carolina unguresce Krolyfejrvr, nemt. Karlsburg, In locti de
Weissenburg ca mal inainte ; iard pop oratiunea rurald romansc
n clice tottz Belgrad ca in curile domnieI bulgaro-romanescI. Cetatea Intrg0,, asa precum vedem astd-cyi, s'a terminat abia In

anulti 1738 adecd dupd 23 de anI de la ddrimarea celel vechl.

Cate monumente'si inscripliunl va fi adunatti de ex. contele Ariosti din ruinele IulieI, la care se folosise materialulti din vechiulti
Apuhim, acsta o va fi sciutti numal dinsulti si cel care rail ajutat In lucrarea sa pang la an. 1723, cancl le-a inaintat la Viena
din ordinultz Imp6ratulul, precum atinserdmil in partea I a stucliuWI nostru. Nol insa credemti cg neasemdnat mg multe at rmasil
InmormIntate pentru tot-d'auna sub zidurile Ingltate preste acelea
pand la terminarea fortificatiunilorti de ast41I. Numal drumurile
Romel si aquaeductele, ale cdror urme se maI vdil si In regiunea
acestel cetatI, nu le-a pututti Incarca nimenI nicl pe card nicl pe
luntri, pentru ca sd le sceltd din Ord. De altmintrea se maI conservg si pand In Oilele nstre unti numrtz frumos de anticithfl
romane anume in biblioteca episeopieI romano-catolice din acea

cetate trecutg prin atatea catastrofe In prea lunguld period de

1780 de aril numratl de la prima descglecare a coloniilor romane.
Dacd insg din strvechiulil Apulum el ee'mastz monumente atatti
de putine In compargiune cu mrimea si cu lustrulti aceleY coloniI
eminente, Ora In care s'att ridicatti pe teritoriulti eI una alta ce-

tate, se pte considera desdaunatg In cat-va prin alte monumente

perpetuate In istoria TransilvanieI si prin maI multe evenimente
care a fost decisive pentru existenta acesteI tri. Din acelea Insemnardmil cate-va mal In sus. S'arti fl pututti numra Inlecitil
maI multe petrecute totti In Alba-Iulia numitd si Alba-Carolina; dup.

ce Insa cele maI multe dinteinsele stag In legdtura strins cu istoria WO, sag ma): exact, ele adz Cate o parte esentialg dintr'insa,
ca sa nu fimit aicY prea lungI, presupunemil cd doritoriulti de a le

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

32

cunsce va consulta istoria specialg, a trel, prin urmare mal atingemil acilea numal cate-va ca de incheere.
In Alba-Iulia s'a tinutti sub regele Andrei III in 1291 memorabila dietg transilvand, la care ati participatil i RomaniI ca natiune
regnicolarg, precum sung terminulti juridicil din evulti medi.
In biserica catedrald catoticg din Alba, reparata pe la a. 1444
din prglile castigate dupd nimicirea stel lul Mezzet Pasa, se aflg
astrucate rdmdsitele pgmintescl ale marelul ero, voivodti al -Transilvaniel, ap of guvernator aid Ungariel _roan Corvin de Hunedra,
rang el fiiul s6i1 iubit junele Ladislati, cdrul vrjmai tdiasera capul, apol Ioan Corvin fiiul regelul Matia cunoscutti $ i sub

nume de Miles Junior. Totti n acea bisericg, de a stanga, isl afid

repausulti etern regina nefericitg. Isabella si Ioan Sigismund, mal
incce principi Stef. Bocskai, Gabriel Bethlen, George Rakoczi, Inca
si alte persne istorice ale Orel.

Episcopia catolica, care se infiintase In vcul al 13-lea si se

desfiintase prin reformatiune in alti 16-lea, in a. 1715, adecg dintr'o data cu inceperea zidirel la noua cetate, s'a restaurat de cgtre imp6ratuld Carol VI, dotatd fiindti cu domeni mare, din ale
cdrul veniturl maI top episcopi call a stdtutti pang. acum, ImbrWag firesce $ i de curtea imperiald, a infiintatti multe-institute de

culturd, seminari de clerid, scle catolice, bibliotece, tipografil,

observatoriti astronomic i altele multe nu numal in resedintd, ci
si pe la parochil in trd, pe unde lipsia bisericI si scle. De aicl
a urmat, cd in biserica romano-catolicg, a are): credinciosl pe la
1700 abia erati in OM tra vr'o cind-lecl de,mil, astd-ll numrul lor

ajunge la 300 de mil, adeca cam tot atatia cat sunt i calvinil
in Transilvania, cu aceea diferenta din punct de vedere al nationalitAteI, cd calvinil sunt top maghiarI, din contra romano-catolici

sunt unti amestec de nationalitall, maghiarl, mulj germanI, ma

toti armenil, cechi s. a.
In a. 1849 cetatea Alba-Iulia, proveOutd cu garnisond puling., in
parte mare compus din soldatl romanl ardelenI i bngtenI, cum
si din cate-va companiI de germanl., a sufaritil bombardgri din par-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

83

tea insurgentilorti comandatI la Inceputti (In Aprilie) de cdtre generalul Bem, iarg mal trcli de cgtre celonelulti germanti renegatil
anume Stein, prin care in 23 Iuniti 1849 s'ail aprinsti biserica,
tumult' el, resedinta episcopscg, iarg locuitoril rornnI, earl ail patru
bisericl josil In orasil, unde se Intepeniserg insurgentii, ail fostti supusi la cruciimi slbatice, la torturi si omoruri (1).
In Augusta a. c. 1886 Asociatiunea transilvang pentru literatura
si cultura romng a -01-16 adunarea sa generalg a doue-Oecl si ssea in Alba-Iulia, uncle mai tinuse una in 1866.

Sunt frte putine aceste informatiuni scse din trecutulti deprtatil alil coloniei Apulum si tot asa putine despre Alba-Iulia
numitg mai MINIM Alba-Carolina; ImY permitti Ins a observa, cg
e nu avuiti de scopti a impgrtgsi unele ca acestea pentru istoricii

consumatl cari n'ati nici o trebuint c sg le afle de la mine, ci cil

am si ast-dat Inaintea ochilorti mei spiritualI mai vIrtosti pe acea generatiune jung, care, silit de Imprejurgri, ascultg istoria Orel
sale in soile strdine, dela profesori In multe privinte preocupatl.
Ianuarie 1886.

(1) Despre evenimentele bellice de la Alba-Iuha petrecute in a, 1849 a se ved cRomanen

der oesterreichischen Monarchie', Wien 1850, cum si cate-va documente i raporturT pubhcate
in tObservatoriuld din &bud 1884, anume raportuld lul Ioan Axente i ald lul Simon Balint,
apol until memoriu ald preotulul Thalson, in <Transilvania" din 1885.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

SCHITE DIN VIET&

MITROPOLITULUI UNGRO-ITLACHIEI FILARET II-LEA 1792
1

ALE ALTOR PERS6NE BISERICESCI CU CARI nil A FOST

IN RELATIUNI DE APRPE
DE

P. S. S. Episcopulli MELCHISEDEC.
Membru al Academiel Romne.

'edinfa de la 14 Martie 1887.

Vculti ala 18-lea politicesce a fostil o epoca plina de amarAciuni

pentru RomaniI din Muntenia 0 Moldova. Ne mai putndti suferi jugulti cell"' apstorti alt." domniei turcesci, Romani): din aceste WY

doriati a se put alipi de vre unulti din Staturile mari crestine,

vecine cu dnsil , Rusia sail Austria. De aid alianta la Inceputul
vcului a Moldovenilor cu Petru celti Mare contra Turcid, alianta
la care In ascuns ati sirnpatisatil si Brncovnulti-Voda si altil din
Tra muntenscg.. Rusia si Austria cunosceati aceste dispositiuni.
ale Romnilorti. ; adese-ori ele se aliati contra Turcid , sail isolatti
11 da rdsboiti. Turcia Ins mai totti-d'auna a esitti invingtre, ori
prin armele sale, oil.' prin ajutorulti diplomatiei Statelorti mail ale
Europe!, carI voia a prelungi ctti de multti esistenta imperiului
turcescti. Turcia unti timpti indelungatti a privitti pe Romni ca
pe nisce haini. si In tte modurile I-a asupritti. Le-a trimisti domni

staid.' dintre Grecil de la Fanarti, cari sa-I smersca , sa-i Inspgimnte si sa-i tina In supunere si ascultare de imperiulti Sultanilorti. Romnii totti sperati in ajutorulti din afar alt.]. Austriel

si alti Rusid. Aceste puteri nutriati pe taina aceste sperante ale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

36

Romnilorg, Indemnndu-T , cnd la comploturI asupra clomnilorg

fanariop, cand la rescle asupra Turcilor, si combatere Impreung

cu ostirile austriace si ruses& Austria chiar a fostil pusti mAna pe
Banatulil Craiovei, pe carele l'a stapftnitti de la anulti 1718 pang
la 1727, adicg, 9 ant Aceste hgrPele politice si diplomatice se pgreati

cd s'ag sfirsitii In fine pe la anulg 1769. In acestil ang Rusia, declarndti rgsboill Turciel, a ocupatil Principatele, si Romnil se Inteleserd cu capil ostirilorg, ca sa cra la imprdtsa Rusiei, de a-I
primi si pe dInsii intre ,poprele supuse marelul imperig. De aceea
fu trimise din partea Munteniel si a Moldovel dou delegatiunl, compuse dintre membril clerulul si dintre boeril fruntasI, ca sd depung,
Imprgtesel omagiele si jurginIntulti de supunere din partea trilorti.
In fruntea delegatiunif din Muntenia a fostil Mitropolitulti Grigorie.

Cu ttg acsta falmsg, si pompesg, supunere a triloril romne ,

facut la Petersburg inaintea Impratesel Ecaterinel si a tot Synclitulul rusescil , In anulti 1774 Iulie 21 s'a Incheiatil pacea dela
Cuciuc-Cainargi, dupg care Principatele romne ail rmasil totg subt

Turcia, dar sub protecPa Rusiel. In tractatulil de pace s'ai1 pusti,

In adevrg, mal multe conditimal favorabile autonomiei Romniloril,
In urma cdrora Sultanulti, prin anume hatiserifti recunosc si asigurg drepturile politice ale Romnilorti. Turcia Incep re-cum a
arta ttg, buna sa vointg WM. Romani si a-i. trata Inteunil modg

carele sg le atraga iubirea si devotamentult cgtr dInsa. Le dd

domni buni si Intelepp, la Moklova pe Grigorie Ghica si In Muntenia pe Alexandru Ipsilantil, pre carele documentele istorice fig
laudg frte mult pentru administratia cea intelpt si patrioticg In
tte ramurile serviciilorg publice. Acsta In adevrg alipl pe Romani
mai multg de Turcia, si-i desbr Intru cat-va de a spera mntuire
de la Austria si de la Rusia, mai alesti vqendu-le neputincise In
politicele loril vis--vis de Turcia. Romnil Incepura a se felri de

politicele acestor state mail vecine , si a se teme de dinsele, si

chiar a persecuta pre aceia dintre el, pre calif cu dreptil sag nedreptg II bgnuiail cii simpatil catr Rusia sail cdtrg, Austria. Epoca
domniei lui Alexandru Ipsilantti , precum vom ved mai josil, so

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

37

descrie de contimporanI cu culorile cele maI strAlucite. Fotino 4ice

despre Ipsilantil asa : Alexandru Vodd a domnitti 7 anl In pace si
In linisce. In acestil rstimpti comertulti a crescutii, locuitoril s'ail
ccuprinsti, si tta tra a gustatit cu fericire, sub unti guvernil bunti
si drephl, dulcta pdcil. Domnia acsta A fostil ca o epocd si unti

secolti de auril pentru tra acsta, care dupd attea imprejurdr1

grele, fuse supusd la attea greutd11. (Istor. Dac. part. IV epoca IV,

cap. I pag. 172). Insa intrigele politice de afard nu ldsa In pace nici
pre Turd, nid pre Romnl. Vorn amintl numaI, cd nu tarOi dupd
pacea de la Cuciuc-Calnargi, Austria rdpl cu viclesugti din corpubl
Moldavid cte-va tinuturl de la nordti (Bucovina), alipindu-le la imperiulti st1, si prin intrigl Mat a fi decapitat de Turd domnitorulil
Grigorie Ghica ca unt.1 haint, pentru cd el se silia a desmeticl pe
Turcia si a p face sg, vadd cd a fostil inselatd de Austria la cedarea
Bucovina Rusia a tdcutti! Romnil asa deal ati perdu-Eli Inca de pe

atund simpatiele lorti si cdtra una si cdtrd alta din puterile marl
vecine si s'ati fostti alipitil maI tare de Turcia - politicesee. Le
prestat insd si aicI multe lupte pentru esistenta loril politicd!
Cu tte tristele imprejurdrI politice, ce s'ati petrecutt In Principatele romne In vculti alii 18-lea , acestil vcil are si o paging,
luminsd In istoria culturd si a desvoltdriI nstre intelectuale si
nationale, maI ales in cultura limbeI rornne.
cla grecscd, care cu deosebire s'a desvoltatti in Principatele
romne sub domnia Fanariotilorti condus de bdrbatl renumitl prin

cultura lor, formatl In sclele cele mail ale apusuluI , unde se

strmutase cultura de la rsdritti, a pusii in contactti pe RomnI
cu literaturile cele marl si de modelil ale clasigitAtil eline si latine,
le-a sporiffl si intinsil cunoscintele lor profane si teologice , a
format dascll alesl, a desteptat titre el mndria nationald si do-

rinta de all cultiva si rmbog611 limba cu dig de tail felulti, cu

scrierl istorice despre trecutulti Ord, ail av pentru cultulii lor
diving tte cdrtile In limbo romanscd, precum se afl ele la alte
popre ortodoxe, la GrecI si la Slavont c1:5la grcd a datti Romaniloril multi' insemnali EpiscopI, MitropolitI si EgumenI pe la ma,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

38

ndstiri, carl ail facutti onre Bisericel romne prin sciinta , rIvna
si cuviosia lor, aplicate tte In folosulti romnismuldi. Vomti cita
d. e. pre Episcopil Damaschin, Climent, Inochentie, Grigorie, Partenie.
Chesarie , Filaretti ; iar a Virfti al lorti pe Mitropolitulil Grigorie

(1760- 1787), de carele am amintitil mal susti. Acestil Mrbatti,

de natiune romn, frte erudit i profundti cunosctorti de limba
elin, i cu o viatg. cuvis i plin de ravna. pentru rklicarea bisericel nationale, era ca un centru Imprejurulti cruia se aduna &RA
inteligenta profana si bisericsc6. Mitropolia era o sc(516 de cuviosie
st de invttitur ; el tinea pe langA. sine dascM, 6men1 InvlatI adunatl de prin diferite locurl: si ucenicf.de asemenea InvtatI si doritorf a se InvOta. Intre ucenicil Mitropolitulul Grigorie vomil In-

semna pe Cosma episcopulil de Buzil si ma apol Mitropolitt

pe Chesarie i pe Filaretti Episcopil de Rmnicti. TJcenicil Mitropoli-

tulul Grigorie, sub conducerea lu i impreun cu dnsul, traduceail din elinesce cArp bisericescl de totil felul, carI nu erati nc
traduse In romnesce, sail revisuiati pre cele anterire, si le tipAriati in tipografia mitropolieI sail a RmniculuI, orl a Buzulul.

Vom cita aid unele dintre crtile tipdrite

i corese de Mitropoli-

tulti Grigorie : Evan gelia (1760), Trio dulti (1761), Apostolult, InvtturI pentru ispovedanie (1764) , Cazania , Cuvintele sf. Simeon
Tesaloniculil (1765), Mineiu (1766), Psaltire (1767), Penticostari,
Triodil (1768), Liturgie, Penticostariti (1780), etc. etc.
Dar cea ma Insemnat lucrarp a MI Grigorie Mitropolitulti este

tralucerea celoril dou-spre-dece Minee din limba grdt In cea roman. Pan atuncI erail traduse, totti In vculti 18-lea, puma): serviciele srbtorilorti anuale, nti romnesce amestecat cu slavonesce, apoI numal romnesce. Ele compuneati dou crti marl sub
numire de A.Anthologiii, sati florl alese , si sunt Ora astkli In
Intrebuintare pe la multe biserid, mal cu sm pe la bisericele de
trd, unde nu se face serviciul divinil In tte dilele, ci numaY Duminicele si srbatorile. in cele 1 9, Minee, traduse de Mitropolitulti
Grigorie cu ucenicil WI, se cuprindil, pe lng serviciile srbtorilora,
pi

cele ale sfintiloril din bite dilele anuluI. Ele cuprindil imnurile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

39

si cetirile de la Vecernie , de la Utrenie si Liturgie , precum si sinaxarele sail prescurtarl din biografiele sfinti1ort1.
Acsta a fost o lucrare colosalit, ce formza 12 volumurI mar!
in folio, 0 s'a tiparitti tte, precum vomii ved, In tipografia EpiscopieI de Rmnicil, de Episcopii Chesarie si Filaretti, caril in0I
ati fostii ucenicI 0 favoritI al MitropolituluI Grigorie.
Nu numal invtaura a progresatti in clerulti Inaltti in vculti ail
18-lea, dar qi vita calugrsca prin mantistirI a produsti Bisericel

si. trel persne distinse prin cuviosie si devotamentil evangelic.

Acolo se pregatiati prin ascultare si Indeletnicire la cele sufletescI
0 trupescI trebuinte omenescl brbatil carl in urma aveati sa fie
ales! la conducerea trebiloit bisericescI i a conlucra cu alp' patriot! la ridicarea i aprarea treI. Din manastirile cele marI luad
Mitropolitif si Episcopil pre monachil cel vrednicI si maI ta1ento0,
11 esercitati si-I dascaliati InO, apol' II ridicag la diferite servicil
bisericescl : egumenate, episcopit etc. In Muntenia, ca locti deosebitd alti vieN monachicescl se proslavia Inca de mal Inainte manstirea Cozia. Citmil aicl descrierea acestel mnstifi, dupre cum
o gasiniti Inteo Costnografie , scris in romnesce In anulti 1766 ,

0 pre care o amil gsitil In biblioteca rposatului Episcopti Dionisie aid Buzulut Ajungncl la Principatele romnescI Transalpina (Muntenia) i Moldavia, face maI intaiil cte o mica descriere
geografica a lord, si anume, vorbindti despre partea despre munte
a 'Pre! muntenescI, vorhesce despre rnanstirI asa :
4Partea muntelul este forte impodobit cu 45meni 0 cu sfinte mnstifl minunate , pe carl nu le vointi putea trece cele ce sunt
mal de fruntei cum e Tismna In judetulti Mehedintilorti, zidit pe

o para. frte Malta de la pamintd , cum se pte socoti ca o cetate ; numaI pe o cale te sul si iarasl pe acsta te cohort nu asa
fies-cum; are inluntru izvoit de apd curgtre 0 ese din munte
si trece prin cetatea manstireI; a-La-La este apa de mult, ctil um-,
bla. o rt de mrd In. WA vremea; si de acolo picandti dreptti in

josti se face ca nisce pica-tuff de pli.e. Este zidit acst sfnta

manastire din temelie de sfntulil Nicodirn , carele i ast.-0 se o-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

4o

dihilsde hcolo'," ni este cit e Luitl, gar prin minn i serhige

adevrdie 6 hinSce de -UV ta estb fitInuitti 'in monastire. (1)
Duilg dcstd este sfanth si kestita avra a sfintd l dumfiededscii

manastiri Cozit, unde se cingtesce hraMul sfintdi Troite. AeSta

sfaiita inankstire este pe apa ituIu, maY in gaSti de Epistopia

Rmniculd, dale ca Ue 4 ciir, eSte zidita de rpoSatulil Ihttu fericike Mircea Yoh, cel t6trnti, clarele a Sosti frnaSita Tatarilotti
din tl.a. ci Stapanitrea Sbia MafieI Sale. Pusa

s'te tactual. IA

malul Oltuli, ctt. 'Bate hpa In zidit, and Mai adaoge, MAO Intre
mina dar are loci"' frte u-iTids i vesel;'' atata este de cu evlavie, call 'nu ti se. otarasce nicl-odata asa socotosc c. nimeni nu
va indra2M SA died, a vdutil intealta parte loc Mai cuVios
si trial cu eirlavie viciiT calugaresd (afail de sfanta Gora). (CM 0
Maiga Sa y6pSattilti intru fericir i rredn1611 de pomenire Ngoe
Voevodii celd ce zidit cu a sa khe1tuia1. manastirea din Targoviste i mnastirea de se chiama irgesulti, (care este frte mi-

nunata Mine% ()ice n ltopisetele sale, facendti vorva de lailda pen-

tru manaSfirea sa catra pr Inteieptulti Solomonii, de dice ImOratului Solomne! cu marimea nu, ddr cu frfimusetea te-am Intrecut eii) dice, Vdut'ati ochiI nostri pe sfnta mailastire dozia;
fdut'ain, Oice, i m'am bucutatil ; mi S'ati bucurat sufletuld ,
mi pettit frumusetea sati dioplirea pietrelor, ci pentru intemdiarea
pi cuviinta kicului,. ba are loci"' de Tirana imprejurul imanhstirei ,
call pat` Sa-sT mundsca hrana talugatasiI cu mnile lor ; sunt
pomi i isvre frumse i cismele cu ape dulci; fsadesc i ri1,
mat6,r el gte frte intre m1mt1 , dar pamtntuldi I cresc verddtele mal timpurii de call Intealte prfi, i zapada cade mai putiha
si nu sta, ca Incaldesce brea apel, i curnd se iea. Stint schiturl
Imprejurl manstird, in tare locuesc cdlughrii dupg placuffi lort.
Pte SA se inumscii adAtd parte ced mai mich, din locul fag!-

-)

(1) M0e1e sfintulul Nicodim de miulta nu me erau In Txsmna. Cllu;gril credead a ele
sunt ascunse unae-va in digniskre. Dar, precum s'a dovedlig In uring, ele In timpuld unel
resminte a fost furate i duse pe ascuns in Serbia i mezate, bite() mIngstire de la Ipec,
unde se aflg. i acum. (Ve4I vita. Sf Nicodirn, publicatg de Episcopulti Iosifa Bobulescu, 1883
p. 74, seqq.).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

41

duintii, Mrd Indoialg. Are mare lauda acstl sfnta m6n6stire pentru InvtAturile bune ce ail fost IntrInsa. Esit'ati cAll-va Archierei, Mitropoliff si Episcopl, si altil multt s'ail proslvitil pentru ostavulti (1) celti bung si obiceiurile calugaresci", care s'a Inmultitti
prin ostenelele sfintilor pAring aduandu-le si s6dindu-le de prin
locurile cele ma i. alese, cum e : de la Ierusalim si de la S-ta Gora,
si de la crestinsca monarchie a Moscului. Frte este vesel d. si cuvisA acst, sfnta nandstire In WO. vremea, atta pentru desfatdciunea loculuY, cdt si pentru sederea archiereilor, carii, lsndu-st scaunele s'ail sglgsluittl IntrInsa panA la sfarsitul vietiI, cum
ail fostil farintele Varlaamil, Teodosie Mitropolitil , si acum prea
sfintia sa printele G-rigorie, lsandtl de a sa bun voie scaunulil
EpiscopieT Rmniculul la ltti 1764, s'ati sld.sluitti la Cozia, de unde

s'a si Inltatti la scaunuld Archieriel, facndti mare pohvald dintel. Bisericl si Indreptare printiloril, mngere scarbitilorii, pravil
calugriloril, slava tineriloril si podba btrnilor, cuviinta locuitorilortt Lsarail in locul sfintiell sale Episcopil cu alegerea totti
sfatul pre iubitul uceniculti sfintiel sale parintele nostru Kir Partenie Episcopulti Rmnicukif Noulul Severin, iar6s1" dintru acst sfnt

mg.nstire, flind Impodobit din copilrie cu schima cAtugriel; fosVail Intru acea vreme egumen pgrintele Kiriu Kir Sofronie Archi-

mAndrit Invtat si pedepsitil de sine cu multe ostenele aicea si

In Ora Mosculul la sclele Imprftescl, carele nu asa fie-cum ail
luattl egumenia, ci din trpM In trpt suindu-se, s'ail Rust' cu alegerea Soborulul.
Urmz, apol amintirea de alte mndstirl : Bistrita, Hurezil, Arnota, Govora si altele ; apol amintesce de mal multe schiturl cu
vietf alese cAlugresci.

Vorbindti despre schitultl Ptrunsa, dice el este schitti bun de

ptr, zugrvit si cu cdrP bune romnescl, date de fericitul ctitor,
printele sdracilorti Climent Episcopul BAmniculul", carele cu belsug
a datd milostenie celortl lipsip, si multe suflete crestinescl ail r6scum(1) Rinduiala, tipicu1d, regulamentuld.
6

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

42

pdrat de la robie din mnile pdgnilorti, pe vremea cnd a ivat

Turcil acsta parte de locti de sub stdpnirea Nemtiloril; fost-ati Mt-eacea vreme inteacsta trA multd jale i plngere, de care In ved sd
ne pazscd Dumneleti ; jefuire bisericilor, robie erWinilorti, pentru care pnd la sange s'ati nevoitti aces tti printe, ardtandu-Se

adevratti pstoril turma sale. Zidit'ati i acestti sfnt ldcasti pen-

tru a sa vednica pomenire ; dar nu prea am vlutti printl a.sezat.1.,

Autorulti acestel descrieri a Muntenia i Moldova a visitat tt

mdndstirile din Muntenia si este unti cdlugr nscut In Moldova;
cdd, descriindti Moldova, vorbesce eu mare jale despre starea el
decdcslutd sub Turd si FanariotI, i gice nsuT despre sine ea s'ati
ndscutti i ail trditti In Moldova : nol suntemti ndscutY IntrInsa
pi ldcuitorT a.
Spiritulti celti bung al monachismulul ortodox. romnescti, In
jumdtatea de pe urmd a vculuT al-CI 18-lea, a cdptatti o noud fort
In devotament i sublimare evangelicd, anume prin venirea i aezarea In Rornnia a unuia din eel maT renumitl sichastri al Bise,
rice)." ortodoxe de fe'sdritti. Acesta este renumituRi staretti Paisie.

El, Impreund cu 60 de ucenid al sT Romnt, GrecT i Rusl, de

Impildrile Turcilor pdrasird Muntele Atonti i venird In Moldova.
Aid fu bine primiti si protegiatY de Mitropolitul Gavriil Calimach
si de Domnulti Grigorie Calimachti, in anul 1763 ; ati dobandit
spre petrecere mndstirea Dragomirna In Bucovina, iar dui:4 luarea

Bucovina de NemP, staretulti, nevoindti a rman sub o SMOnire

de and lege, dupd cererea luf i se (Mu in Moldova mnstirea
Seculti i apoI si Nn4ult. Staretulti Paisie, prin Malta lul yield
monachicescd, deveni o persn admirat si stimatd In tt Romnia, ha si in cele-alalte fri ortodoxe; sub conducerea luT se form
o Malta scld atat de yield 'Malta evangelicd, cat si de sciinta cdrtil. Acolo se indreptati toiT ceT doritorT de cuvio0e 0 de ocupatie
cu cartea. Paisie singurti era iubitorti de invldturd i maT alesti
de limba greed, pe care o invelase de la un cdlugdril romnii.
Elti a timis dintre edlugdriT tinerT pe Gherontie i pe Doroteiti,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

43

ea sd Inv* limba greq6, la Academia de la Bucurescl, care era

tzi iftre.

Curendil s'ati formatti imprejurulti lui Paisie o societate de cdrearl se ocupati cu traducerea cArtilorti din grecesce In romnesce, si In rusesce pentru calugril rusi.
Dintre traduc'toril ronakil vomti insemna pe aceia ahi cdrorti
nume se gsescii si astdOI in multe manuscrise si In tiprituri
turarY,

Archimandritulti Macarie, cuviosultt Ilarion, Ghe\rontie, staretulti Mitropolitulut Grigonie ahi Ungro-VlachieY, cuviosulti Ierodiacon Stefanti, Schimonachulti Isaac, etc.; si mal apol esemplulti lorti a urmatti
Mitropolitulti Grigorie IV-lea, carele Incepuse lndeletnicirile sale lite-

rare sub conducerea stareu1u s Gherontie, si apol impreund cu

dinstda.

Mndstirea NmtuluY devenina prin Paisie o adeferat resedintd,

de cuviosie O., de, cdrturdrie, directia cea build a monachismuluI s'a
rOspnditti prin tifyte mndstirile din intrga Romnie, prin cAlugrl formatl In sNritul luY Paisie. El curend a avutti ucenicl si In
Muntenia, Voiti aminti d. e. pe cuviosula staretti Gheorghie, ucenic
ahi Staretuldl Paisie, carele In anulti 1781, venindti In Muntenia, a
dobnditti de la Mitropolitubl Grigorie bine-cuVintarea de a restabill
schitulti pustiti Cernica si a-hi preface In mandstire dupre asezdmintulti staretulul Paisie. Abnegatia evangelicd i cuviosia lul se
pStrzd pand astAll In memoria bucurescenilorti celorti bdtrnl. Stanetulii Gheorghie a Introdusil regulele staretulul Paisie si In mndstirea Clddrusanil, pe care mal In urmd. Mitropolitulti Filarettl

o a pusti totti sub administratia lul.

Dupd acstd privire generald asupra staril politice si bisericescY
a Munteniel din jumdtatea de pe urm a vculul 18-lea, sd trecemti
la dol. EpiscopI InsemnatI aY RmniculuY din acea epocd. Acestia
sunt EpiscopiY Chesarie i Fijaret, amndol de natiune romnd, pi
frte strnsti legatl Intre dni prin vita i activitatea lor, i amndoI ucenicY al prea demnuldi i neuitatuluI archipdstorti Mitro-

pobtul

Grigorie II-lea alti Ungro-Vlachiel. EY amndoY, Inainte de a

fi Episcopl, ati fostii mal inti ArchimandriP al Mitropoliel si sub

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

44

Mitropolitula Grigorie. El amndol a fosta (5meni Inv'etatI In limba

elind, 0 actiyI pgrtasI la traducerea 0 tipdrirea edrtilora romdne
biSericesol. Date amdrunte de vita lorti anterird ne lipsesett land

acum. Chesarie In anulti 1773 fa Inaintatti din Archimandrita la

trpta de Episcopti alti, RdniniculuI, in locult Episcoputal Partenie.
Trebue sd obserydmii aid, ed episcopia de Ramnic a ayuta o
partieUlard norbeire de a aye in fruntea ei o serie de Episeopl,
dikins1 prin stiintd si prin rdynd de a rddica biserica si limba rornnescd. Astd. kerie de EpiscopI alesI se Ineepe dela I Antima
'Mire-110A, earele- cad i intaiti a Infiintat tipografia in Epopia
Ranmiculul" {1704 Dupd dinsulti tirmezd fin deosebite timpurt :
DamaSchin, Inochentie, Climent, Grigorie, Partenie, la earl In urmd
s'a adaosa Chesarie $ii Filaret; em earl' acum ne oeirpdmil.
Chegarie, devenindii Ipiscopil Rdinniculul, a organisata bine tipografia st s';q *watt" de rail:Ai-At chrtile bisericescl. Intre pers6nele lee lucrati In tipografie se pomenesca : Ierodiaconult Episcopiel Anatolie; un frte iscusitti ealigrafti ) elti preseria pentru ti,
pografie de pe originalele tradueerilort romat1es4 ornduia sirulil
cuprinderel cdrtilorti; Monachula Rafaila din mndstirea Hurezh',
carele era Ihsrcinattl ea torectura tipriturilorti, sea cum se dicea b.tuncl, era diortositoriti ; s'a mal adaosti in urind Ibrdanti
biv yel gramaticil Capadochianulii, carele ayea Insdrcinarea de a aldtura din noti traducerea, romnd cu cea greed, $ i a o mal Indrepta;

si In fine Ieromonachult Ioachimii de la Mitropolie, ca director

alit tipografiel.

Dup. ee Mitropolitula Grigorie a isprdyitti traducerea Mineeloril,

In anulii 1776, Episcopula Chesarie, Impreund cu Cosma Episc6-

pula de Bugii, at propusa Mitropolitulul ea sd-l' Primescd i pe

dinsil a fi pdrtas1 cii ostenla si cu eheltuiala la tiptirirea Mineelorti hnf lhnba romnd. Mitropolitulti a primitti .si. a Idsata asupra Iul Chesarie teal sarcina de a tipdri Mineelei CheSarie primi
cu bucurie acst bine-voitre Insdrcinare a Mitropolitulul, si nu
cruta, nicl cheltuiald nicl ostenld de a o esecuta cu. tta eonsciinpositatea. A pus sciinta sa Iii serviciula luerdril ace0.ia,. Im-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

45

podobindg sati ilustranda fte-care carte cu ate o prefata, ,In carea

se cuprindtl notiunl mitologice , istorice dpspre InceputpKi fie-c0.rel lunl., despre serbatorile paganescl ale Aqrn4nilori1 ,0 ale .F4inilwri y QM ale Iudeilor; despre superstiliile remase la RmanI
de la stramosil Aomanl paganL, precum si despre sOrbatorilej crestine , face istoriculil poporulul romaniii mentipnza evenimente
,istorice privitre la istoria Trel-romanesd, esprima si Insufla pentimente Morale de pietate crestina si 1de respectA coq ,insti-134tiunile bisericel nstre ortodue4 Aoestl prefete sunt atat fl(4 iak
0Tuctiikei, mal alesti psite din condeiulti unuli Episco0 romanii, ea
nal n'amti pututtl a ne opri, de a, da, atei un qtraott)i din flercare
din aceste precuvintarl, uneorl chiar bucatI marl, mai alesti agolo
unde se yrbesce de istoria poporulul si a Wet Nomane, a Umbel
i a literatueI bisericescl. Si la acsta amti fostil Indemnatti gi de
Impregiurarea, el aceste 02641 sunt mal necunoscute Inv'etatilorti nos-

tri de astadIi cad cel mat multI nicl catadixescil a pune mana pe
o carte lpisericesca, 0 multi' din el se falescil a spune ca Rid i nu
pail ceti litera cirilic, cu carea sunt tiprite Artile nstre bisericescl.

Tiparirea Mineelor4 s'a Inceputti de Chesarie de la luna Oaombrie, De aceea si nol vomit incepe analisa nstra cu acesM lung.
Mineiutil pe luna Oetombrie 1776.i

Chesarie In prefata acestul Mineiii ne spune, cg, ideea de a talmaci mineele in romanesce si traducerea lor este a Mitropolitulul
Grigorie, a caruia Inv6tatura., ravna si ostenla OA le aestrie ou deamruntulil, precum vom vede maI josti. Chesarie ma Intdi face
-43 scurtA ochire asupra cultulul divint'i alti Bisericel ortpcloxe, Moepndti de la timpurile Apostolilort, si anume : hi timpuhl Aposto-

lilorti cultulti divinil 'se marginea In scurte rugaciuni si In-Olaurl

Imprumatate din Santa Scriptura, si In radicarea panel, care tinea
loculti liturgiel de astdi. Dupa ce s'a latitti la lume si a ajunsti
-domnitre credintg crestina,1 atuncl urmasiiI Apstolilorti, Archiereil

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

46

dascgliI Bisericel din 'We itrile; ai desvoltatil InvOtaturile lorg

desire crediirra, cresting si ag Imboggtitg )cuitul -diving ea multe
rugaciluil si srvci bisericescif.
"Me acestea ail fostg scriso mal Wait ih limba grcV, ,mal pu
urmg s?all tradusg In limba slavong de lumingtril nnlarilorg slaw
Vone, ce a tritii In deosebite timpurl si lourL Romnil, nbaunoscend limba greg, s'ati iservittit mult timpg ils Biserica lort ou
ogyfile slavone, fiindg In relatiunii mal de aprpe .4u popirele slaw
vone. Da.v la urmg, ajunge'ndg acestg limbg a fi cu ttotalti notatelesg la BonagnI, pstoril Bisericel romLuescli adpa eu sciinta
teratel slavone Isati grecescI, -s'a sgrguitil Iii totg thipulti a tra-,
duce cgrtile bisericescl In limba romanscg, preoum se Odil deja
multe servicil bisericescl In lintba nstrg, Lipsg Mare se simte In
timpulg de fall. ?de cele 12 Minee care cuprindg dilnicele servicil
bisericescl ale tuturorg sfinfilorg de preste anti, care pang acum
"si

nVi foth traduse lii limba nOstrg ci numai asa numitele mince
obstescl, In care se ouprindil _serviciele serbatorilonl coloril marl,
iarg pentru sAnitil de tbte dilele In ,ele rnI sunt cleat 1111711ai ateva servici obstescl pentru to sfintil, (1J e. pentru Mucenicl, pentrd
cdviosI, etcf) care so repetescg necontenitg mal In -Lae dilele, una
ai -aceeasI servire, Cu schimbarea numelul Sntului dilel.'
Onrea traduceriI i tiptirirel Mineeloril In limba romng, Episcopul Chesarie o d MitropolituluI Grigorie, ale cgrul sciinta sirdvng
Chesarie le descrie cu mult laudg, comuniandu-ne i Pateva notite
despre viata si activitatea acesttil Insemnatil Mitropolitti romang, Reiiproducemt aid chiar cuvintele lul Chesarie din prefata Mineiulul pe
Octombrie :
Acstg lipsg. de Mime vOdendu-o fpgstoriulti Ungro-Vlachiel, pre
carele vcul de acum si-ld socotesce sie de eirnste, i patria sa se Mlesce cu eh) pa cu o podbg, pre sfintia sa pgrintele Mitropolitult Kiriu Kir
Grigorie, carele neamalg trggendu-sl din, Tra-romnscii, i liFndt intru

salig adgpatil de limba cea grecscg, te a isvoritti Mite slujbele (bisericesc1), tri tatil dupg tiv'elgtura limbeI sg se pi5td socdti asemenea
eu eel dintaiti pgstorI.-al Bisericel grecescl, i ve'dndii pre patriotil

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

47

ut
s6.1 lipsip de siujbele stintilorO celotil din tte dilele, 03,4
suferl acst lipsire de folosil, ci vr6ridti ca s. mpodobesc6 biserica romnse si pre fiii sl eel duhovnicesel, cu ruggciunile sfin'flora celorti din tte dilele mal tare sa-I IngrdSed, n'aq socotit
nic't ostenld la tlmacirei nicl" eheltuial, la tiprirei Ci la talrneire,
cand se putea usura de grijele duhvnieesd, insusl silindu-set si prut'a stil ucenicI dupre datorie ajutandu-so; iar la cheltuial trisusl
Inercandu-se. Fost'ati rugatti de nol amandot EpiscopiI edt stipusl

Sfintiel Sale (1), ica s ne lngreueze si pre nol, ea In tipograffile

Episcopiel av5stre s. miscmil mcar degetele la grautatea cu carea
se Inercase cele ingreuiate de vrstl si de ostenele duhoVnices0
umerile Sfintiei Sale. Si cu rugleiunI plecndit eea ferbirae ravn a
sa, s'a datil la Episcopia RniniculuT a se tiprl luna lu -Oetoth-,

i cele ce urmzA., duph acsta alte dou lunh. ApoT Spline

motivulti pentru ce a preferitO a Ineepe tiprirea eu luna luT Octomvrie, anume pentru cd. In acst lun Inalta Prt a bine-voitti
a intarl vechile privilegiI ale te-reI, i spre recunoscitt W sfintil
ce se serbzd In acst lun, i earn' a bine-voitt lt InSufla inalteI PortI aceste marl' favordri asupra NOMA patrii romaneseT.
La finele cartil se spune, c, tiprirea criT s'a fcutti eu tag.
vrie,

sarguinta MitropolituluI Grigorie, carele din noti a revdutti si coresti

tlmacirea ee era filcut maI dinainte dupre originalul grecescti; iar
asezarea cuvintelorti romanescI s'a fcutO sub directiunea MonachuluI Rafailil -din mnstirea HureziTi sub directiunea tipografuluI
principalt, cucerniguluI Intre preop Popa Constantin Michailo PopovicI tipografulti liamnicula
Lund Noembrig (1778),

In prfata llfineiuluT pe luna luI _Noembrig, carele s'a tiprit In

armlti 1778, Chesarie face o repede ochire asdPra istoriel Romni
(1) Pe atunci in Muntenia eraa numal doua Episcopil ; a liamniculuT si a BuzpuluL La 1776,
and =le Chesarie prefata, era la Buzea Eptscopa Cosma,.carele dupa mrtea luI Grigorie s'a
ridicata Ia Mitropolia Ungro-Arlachiel. 4iscopia de Argqa s'a infiintata abia h anula 1793.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

48

lor din Dacia, istorie, pe carea, o Imparte In trei. epoce Mal mail
sail maI mid. Epoca Intaia cuprinde periodulA Daciel inainte de
cucerirea a prin Romani, apol periodulti de la cucerire pang la descglecarea WI Radu Voda Negru. Acstg epoca o numesce ell" Epoca reisbaelorii. A doua epocg cuprinde timpul de la Radu Negru
pang la Mateiti Basarabil, si o numesce Epoca Zicliri1 Mneistirilorg. A treia epocg se Intinde de la Mateiil Basarabil pang In f;lilele WI Chesarie, si o numesce Epoca talmeicirii ceirOloii dupg slavonie pe limba romansch. Acst tlmcire, dice Chesarie, s'a Inceputt'i In dilele lul Mateiti Basarabti, s'a sporitil sub Serbanil Basarabd, iarg Ia cea desgvarsit podbg a venitti sub Constantiml
Basarabil Brancovnul, prin osardia luI Kir Damaschinti Episcopulil

de Ramnicti. ApoI venindil la domnia de atuncI a luI Alexandru

Ipsilantil, o represinta ca Inceputulil uneI noue epoce, a 4-a epocg
de norocire pentru natia romng. Reproducemti aid chiar cuvintele
cu earl' Chesarie proslgvesce domnia luI Ipsilantii, si vede In ea Inceputulti "uneI ere de prosperitate pentru Romani'.
Fgra niel o sfialg poll numi epochg a patra, adicd viac Insemnatil, viaculti de acum alti re'reI romanescI, care l'a facutti Insem-

nat si In viacurile viitre pomenitil domnia pr luminatuluI nostru Domnti Alexandru Ipsilantil Voevodil : cdcl numaI In dilele
MgrieI Sale s'ail Invrednicitil tara a castiga In scrisil de la pr puternica Impratie asezdmInturI pentru a sa oblduire. Pentru care,
precum a se aseza s'ail strduitti Maria sa, aseminea a se urma
cu folosti de obste pururea a privighiatti Intelepciunea sa. AceeasI
Intelepciune ail Intocmitil oranduialg mngstirilorti, urmnd cannelorti vietel" cgluggrescl. Ati rklicat dajdile preotilortl, dupg porunca DomnuluI ce este scrisg la cartea Levitilorti. Si pentru ca s
plinscg cuvIntula PsalmistuluI, pre sgracil si pre v'duva va ajuta.
Dandil pildg cu a sa bogat dare, ail pusil In mijlocti cutie, la carea
din picgturile prisosului dandti fleste-carele, sg adaoge call unti izvoril curggtoril de charurI si rcoritor, de eel Insetap din lips.
Iarg cea maI vrednica de pomenire fapt socotesc a fi acsta, ca
starea ajdilorti ce era InflintatA Intru nestatornicie, Maria sal dupg

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

49

co gill grata dobt t Asezata sumg,

potAVitti tren'lla, 6 iota
n'ad
ma
sag 6 cirtg.
8tramutatii,i i aceSffi in Weill' rietatdinie.
Irish acestea de obste. Iarg deosebita viacula Domniel Sdle Tati Insemnta Craiova, carea, ea una ce e intgia lgeuita de d'tit t6te Partile Terel-r6mnescf, mgear c una viaca a peti.ecuta t.tb putrd
lul Dichevalti Ceg, rgsboiniog, mgcar cg s'a odihnita Mir'unti viadi
de aril' 60 sub bblddirea BaSarabilora BanoVeti, te ad Tosta abeza

de Rilmlen sg obladuscg. en titlu de Bgnie, png and s'ail

supusii celul intaia Domna Radulti Voevoda co se dice 'Negri; ing-

ear O. Watt ininultita subta esa dupg vreml stgpAhirea veeinei

Au Striel. in8d. nu pomenesce ch celti de aeuth viaca, indungiuratti
cu linite i cu pace, trial mult de ata in loctrile eld ce se lintstesca prin cetg.11 si cu resbie. Lgeuttoril. Craiover eel ce nU puteati

s-0 stapanscg vigele, amen si la prisosula lora tu, ge stipVi de

stapanitort Boerimea ce se uitg pentru departare , se cerctza nevdndu-se, i se miluiaSce neafetandu-se. Deci ea Intru acesta Viac.

cu linite petrecnda, fiind indemnata de sfintia sa pgrintele Mitropolitula Orel, ravnitorula patrieI i eparchiel maiceI SAle eel trupescl
si fiicei duhoVnicescl (1), adaoga tlmeirea si tipgrirea lund luI Nooemvrie.
Ca ostenitorl la tipgrire se insmng doT tipografl : Ppa C6nstaritin i Dimitrie Michal Popoviel. Iarg ca Diortdsitoil si 16c-

mitorl. la Indreptarea cuvintelora limbe romAnesd Ierbdiaeonulti

Anatolie si monachula. Rafaila. Tipgrirea s'a inceputa la l Agusta ti s'a sfarsita la 5 Octombre anula 1778.

Mieiul pe luna Decembre 1779.

In prefata Episeopula Chesarie face o Micg dare ag sMA deSpr
istoricula chronologiel, din timpurile cele ma vechI i pia'd. la era
chrestind; carea se incepe de la NaScerda ommdul Christo, chie rse
f

Ep archi el Make! Sale ce1( trupeScT, Chesarie vrett, g spunk al

Mitropohtuld Origorie era originariti din Eparchia Ramnicultd, sad Oltenia, pre care eld o &rifle/ rin tiprtrirea Mineelord la Rammed.
(t) FTIu acestm cutrinte,;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

50

serhza la 25 ale luneI lui Decembre. Era _chresting este stabilita dupre calculele chronografulul Dionisie celti

Tipgrirea s'a Inceputti la 6 Februarii si s'a sfarsiti la 2 Maiti.

AceiasI tipograf i ostenitorI, ca i mal susti. Anatolie spune
despre sine, ch a prescris ma! nti dupre isvdele tlmacitorilorti
de la Mitropolie.
Mineiutti lune l

Ianthwie 1779.

Prefata acestul Mineii este o dovadg de intinsele cunoscinte is-.

torice ale WI, Chesarie, de Inaltuli luI sinrti nationali, de spiritulti
pragmatici i filosoficti, cu carele eli. privesce evenimentele istorice

si prefacerile, carom este supusg natura i cu ea omenirea. De

aceea noI vom reproduce aicI maT tad acsta prefatg, ca. uni monumenti neperitoriti alti mareluT sufletti alti Episcopulul Chesarie.
Dupg ce aratg derivatia numiril lune! de la Oeulti Janus, carele va
sg Oka porkwill, cdc! de la acst lung se deschide, se Incepe anulti. In acsta lung, la anulti not' Romani!. schimbad oficiele pur
blice i Impartiati Aireggtoriele, Mare le Constantint'4 facndu,se ntiul Imparatil crestini, ati adusi In crestingtate i datina romand.
a anulul noi la 1-iti Ianuarii, dating, carea de atuncI se pstrzg
si la noI Romani!. ApoI, oprindu-se la Romani', tratez despre o_

rignea lori In moduli urmatorti :

al cnci vOqi principaturile Trel-romnesd, ca din vechime
schimbg direggtoriele la inceperea luI Ianuarie, ani noti numinclu-li

praznuindu-li, Intorcti ochil me! Inapo! la viacurile trecute si

deabea pomenite, creqli cu gnduli ceea ,ce citesci prin istoril, pi

pi

ma! vartosti pe istoriculi Dion, pre carele iii Intresce Meletie Geografuli, cap. 24, scriindi pentru Misia, unde curati vadsce, cit
Traiani Impgratulg, dupg ce ai supusti pre DachI cu prderea luI
Dichevali, ati trecutti multime de Ramlen1 in partile acestea, Mcandu-T. pre unil. prostl lcuitorI, pre altil stapanI lacuitorilori. De
unde se face nu fgrg de cuvnti simberasma (1), di principaturile
(1) Eutiripaaila : conclusie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

51

romnescl, ta nisce apiki (1) ale Rmlenilorti , tirmza de la aducere si ale lord obiceiuri. lard can vdii si pre istoriculd Bo, ca
arata, pre marele Constandind Impratuld, ca ar fi avut lucurl
ostasescY, Inteaceste- locurf, la care si Meletie G-eografuld, scriindd
pentru ,Misia de susti, arata pre acestti sfntii impratti tabarat co

ostile aprpe de Silistra, nu m sfiescti a da socotela, ca Marele

Constantin, calcndti ale acestul locti pr, sa insusl nti ati
adusti obiceiurile Rmlenilorti, aii le-ad lirtaritti gasindu-le, ca und

impratil alti Rmulul celui nod. Ci off de la Traian sad de la

Marele 3onstantin:4 de se trag u urmarea aceste obiceitirl, nu
fabli fflonic hie, Insa e dintru acst6a descoperti lucrurT minunate.
Aflu linia nmulul romnescti din tvechiti tragndu-se din slavitd
nM alti Romanilord (Valachl numindu-se dup limba slovensea), a
cgrora slava a stralucit Impreuna, unde Sf-ati Intins si sdrele 'ra-

dele. Decl aesta luna a lu Ianuarie este ca o planit, carea prt

in sine pohvalele batriei nstre, este ca o planita, Intru care se
vdd pe and o data radele patriel, este ca un sfesnic carele si pusti
subtd obrocti, prin crapaturl si prin MarginY ivesce lumina intru
care se slavia odata cele vechi viacurl ale Patriel. 0 viacurl, viacurl ! ce Invechescl lucrurile si prefacl starile. Pravila vechie dintali" este data in term lumea, ca sl, nasca ,si sil. mra, ca sil. ia incepere si sfArsitd tte lucrurile. Stapanuld ald tuturord Wad voitti
sa, fie MCI und lucru statatorid. Tte ate ve0 si te minune0, prin
prefacere ati ca se ducd la pierdart, sad la resl-care schimbare. Vedl
aceld srej lipsesce; luna patimesce si scade, stelele cadti; pogra-te de
la cele din cerid te IMO. la aerti, acesta se preface in totti csuld,

vine de se face vint, norti, i plie; pogra-te la ape, dinteacele mar garle ce le nurnimd no pururea curgtbre, unele cu toi.

tulti s'ad uscatti, altele ad schimbatd matcele si drumurile, insusI

okeanuld, lucrul fire): eel' marl i tainicd, acil de furturif se inalta,
acil se smeresce, i cnd lipsescd furtunele nu lipsescd de la dinsulti vrsarile si cele Inapol curgeff (2); cresce si se micsorza In
'
(2) Fluxuld i refluxuld.
(1) Anooda : colonic.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

52

tte dilele pe alocurea, In cAtti pte cine-vast s hotdrasca cum

cd este odatd sd se usuce i s se aduca intru nefiintd, cu totulti.
Insust i pdmintulti, de vet cduta, care-hi dovedescil nemiscatti si

intru sine statornic, In unele locurt cade si de duhti ascuns se

cutremurd, In alte locurt de ape se afuncld, sail de focti se arde.
Ded cnd aceste mart trupurt si viacinice (Vest-cum dupd vederea
nstrd, sunt orinduite spre prefacere si pierdare, ce socotescl pen-

tru cetdtl, stpnirl si impratit, carele atata sunt de muritre pi

stricdcise, in ct sunt si aceia, caril le-att intocinitti; i precum
la ment sunt tinerete, urmzd vrsta bdrbdtscd, bdtrnetele pi
mrtea, asa i acestea a incepere, crescere, stare, indltare, i bite le
are pentru acsta ca sd i cadd. Unti cutrernurti din dilele lu Tiberie
12 sldvite orase ale Asiet le-att surpatti ; unti cutremurti n dilele
Marelut Constandinti 12 sate ale Cambaniel le-ad Inghititd. Unti rdsboiti alti Atilet mat multti de o sutd de orase le-at prefdcutti in pulbere, Thivele cele vechl ale Egiptuldi de-abia aulirea le pomenesce.
Cele o sut de orase ale Critulut abia cinevast le crede. Orasulti CdrchidonuluT, alti Corinthulut, alti Athinel, alti Spartiel, i alte sldvite
orase, ce vechl le-ad ve"dutti i s'ati minunatta, nof audindu-le pi
neve'lndu-le, ne minundmti, ne spdtmIntmti, cd nu gsimii Iic
semnele lorti. Sate aniti disti pand acum i orase, Ins i Impardtit Intregt i stdpanirt numite se prvdlesc inteacea 110 a pierddrel. Infloria odat Anadolulti, Asiria, Egipetul si India : era pu-

ternice la arme, era iscusite la minte. Grecit era intru minune la

Infetturd. Srta acsta s'ati mutatti la Europa, astptd i cdderea
et, did fl vei i inltarea. Si pentru ca sti credl cele trecute ce nu
vedt, vedt cele de acum ce le credl. Polonia cea ca o nemrginitd,
iath micsurat i Imprtitd. Iezuvitit, ce duhovnicia, si pre taind 1m-

pdrti, din ornduiala lor rdicaL Sfetia din republicd In despotie rdicatd si in monarchie. Bavaria in multe felurI brduitd, pi
alte stpnirl prefcute In nou obldduirl. Mat inti necredute, iard
acum vdute. si pipdite. De uncle se vede, ch marele acela mesterti
si ziditorti, are pentru lucrurile omenescl multe feluri de chipurf,
pi

dupre pldcere, unde socotesce le si potrivesce, si prorna Dumne-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

63

Oeiasca, alergAndg cu umbletg fr. sunet, cu glsuire fara de au4ire, (lice unuia sa se scble i altuia sa ctl, unuia sa imparatiasca, altuia sa se supuie, unuia sa se ascunqa, altuia sa se ivesca.
Asemenea si obladuirea Terel-romnescl, fiind i mal multg
supus subt nestatornica pravila a lucrurilorg omenesci, flindg
curgerea et prin ripe $ i petre ascunse, avndg trmurile el fara
limanurI, s'at asemnatg stapnirea ei cu paliriile (1), adica cu apele cele ce de dimintA pnd la o vreme curgg In susg, fail de
la o vreme 1st intorcil curgerea lorg In jos. Se asmn i cu
curgerea marel pe la Vizantia , pre care vntulg austrulul cand
bate, It pricinusce curgerea Inteo parte, si cdnd de la mla-npte
bate, intlirce curgerea inapoI. Intru acestg felt' de grabnice mutarl
s'ati aruncatg srta Teref-romnescl. Cnd era ceI dintait lcuitort
cu nume de Dachl, eI biruind pre RAmlent le lud dajde , dupre
cum iar Meletie scrie pentru Misia, i trecndg dincce haznelele
le tinea ca in nisce visteril In locurile apel Argentiel (pte fi Ar-

gesulg), iar de la Traian s'at supus Dachif platindg ei dajde

la RmlenI, iara biruitoril supusl. Intru acst supunere rmlensca
s'ag obladuitti pana la Radulg Negru (?) ita 1080, sag dupd alt1
istorici 1313. De atuncea Banul Craiovel supuindu-se luI RaduVoda, si ung trupg facndu-se tag principatulg Terel-romnescl,
se obladuia eu forma de autonomie de despotismos, si de alegere
la diadochie a Domniel, intre flit i rudele Domnului sag dupre intmplare lntre boiarl cu sfatg .s,i priimiata de obste a clirosulul

a boiarilorg. Acsta forma s'ag urmat 'Nina la Laiota Basaraba

Domnul, lt 1454. La acesta s'ag supusg tra stralucitrei si pr
puternicel Portl, pltindg ,dajde pi obladuindu-se cu privilegiurile
sale. Care obladuire la multe Domnil s'ag pazitg i ra s'a multmitg. Iara de la o vreme In multe reformi s'ag schimbatg, si de
la Constanding Voda BasarabaBrancovnulg cu totul s-'ag prefcutg,
precum este de top sciutg. .Acum iaras1 o suflare de vent cu linipte,

o prefacere a dreptel celuI pre inaltg at' adus curgerea oblduirei

(1) flaVE3(5ovn

: Fluxu16 i ref1uxu16 mrel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

54

terel

la matca sa, a opritti vnturile, a potolit Wurile crai.d

strimba arma oblduireI, si ne Wanda corabia sd ajungd la limanti,

n multe Tandurl o cufunda si o sprgea, de-abia schpadg
b6111

pulii cdrmuitoriulti. Tra-romanscit sled asemnatil adum u pa-

serea ce se numesce Finix carele cu ale Sale aripl aprinOnd fddi,

se aprinde t i arde pre sinesl, si fdtendu-se cu totu1 cenuO, ar
din pulberea tenusel se nasce i cresce. Ma si ea (Tera-komanescd)
cu lucrurile rdsboiulul, si de singurd InsASI intre dinSa, Si de' altil
arc,lendu-se s'ati adustio mririle sale in cenus Si in pulbere. $i prin
incenusata starea e trtigna ochiuM Tniiostivite oh pre Ptrrii6A
nstre imprdliV adoa rd s'a nscutti si s'ati intocmitti n fbrmA
oblduirel, cu carea% se ocrotia Intaki. A castigatti bogaiele mH
ale imprtiel, druindu-se cu privileghiurile sale. Clirosul bisericesc s'a rdieat in cinste, aSedndu-se scaunulti Mitropoliel la
sederea scaunulul Chesariel CapadochieY (1). Boerimea e inaltd cIti
linia familiel. Parnintenil se protimisesc dupd cuvintulti praVileI
eel politicesci. Striinil se miluescil dupre datoria firel Si h creStindttil, Negustoria se sporesce avnd curgerea slobodd. Dajnicil
se adaogd, nebtinuindu-se de adhogirl de dajdl. To1 parech In MITTtdmire rugandu-se ca s caute din ceriil Domnulit asupra terel a-

cestia ce este ca o vie, sdditd de mdna sa cea dumnedescd, lucratd si ploatrt din darurile sale cele cerescl, ca s o ferescd de
grindinl ce strica rodurile une-orl si asupra coptulul. Fie Dmne
mila ta spre nol, precum am ndajduitti spre tine.
Luna lu Februarig 1779.
inteo prefatd lungd Episcopulti Chesaxie aratd1 mat IntAi isto-

rieuj

lad

acestia, de cnd ea s'a introdusii la Romani, si de-

(1) 13d.nd IL anuld 1776, Mitropolituld ngro-Vlachiei avea litre ierarchil BisermeT rsdrituluI ranguld de precdderp, ce-ld avuse ockmrd. Mitropolitld Mg:re, i titIu de prea miorabitii
ft exarcii alu plaginelor4 (laturdorti). Acum, cregdndu-se c ranguld Mdropo1le1 Angire nu
era destuld de demnd pentru MItropolia Ungro-Vlachiel, Patriarchuld Sofronie rddicd. Marcpolta la ranguld Mitropoliel Chesarier CcIpaclochier. (Vecil actuld patriarchald, In Condica Sfntd

Deasemmea : Istor. biser. Lesvmdax p. 419-429).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

55

riva numirea el de la rugAciunele i jertvele numite Februa, ce fdceall Romanil In acsta lund pentru cel r6posall. Fiind-ca la Gre014 se"rbdteirea cea maI mare din atstd lund este IntImpinarea
Domnului, cand clreptulti Simeon a primitti In bratele sale pe prunculti Christos la 40 de cjile dela nascerea sa, de aceea Chesarie maI
tpt precTrintarea pa o ocupd cu istoria dreptuluI Simeon si cu legendat luI despre promisiunea ce a avutti dela Duchula sAntti de a
uu muri pdnd ce nu va ved cu ochiI pe Mesia celti prelisti de Pro-

rod la care ocasie eld a si pronuntatil irnnul sciuttl

t acum

slobodesdi pre robulti tti, stpane , cd at't ve"dut ochiI mel mantuirea ta, etc. Se adauge i cronologie a patriarchilorti din legea
veche clela Adam pang. la Avraam,, spre a se ardta vita lor tea Indelungatd; apoI face socotla aniloril dela impratun Ptolomett pang.
la IntImpinarea. DomnuluT, si a IntregeI vietI a luI Simeon, pe care

o crede a fl de 360 de anl.,

Inte9 notit4 spune cd la personagiulti redactiunif s'a maI adaosti
Dumpialul Iorda4 biv vel .gramaticil Capadochianul-6 carele a In-

dreptattl tlmdcirea acestul Mineia dn limba elinscd. Tiprirea s'a

in,ceput la 9 Augustii i s'a sfirsitil la septembre 30.

Mineiulft lunei 1,0 Martie 1779.

Chesarie Incepe prefata sa cu o descriere poetied a hinel lui

Martie :

Cnd ochiula Ceriulul, lumingtoriultf lumei, srele cel simtitoriii, vine asupra zodiei Berbecelul in. luna lui Martie, ce veselie

nu pricinuesce? Viderea nu se saturd de privirea verdeteI, audirea

se destpt& si se plea la musica paserilorti, ceea ce cu armonie
rsund In dumbrvile cele aurite de flori si de verdeturT, Si tte
simtirile omuluI simtti cu bucurie unti dun de vi, ce le miscd
spre a loril energie. Apol face istoriculil luneI luI Martie, de cine

si cand s'a stabilitti : - de la tRomulti celt1 MUM impratil aid

Rmulul, i s'a ndmita de la Mars Oulti rdsboiuluI. Trece apol
la crestindtate, si spune cd n acst lund s'ati stivArsitii cele mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

56

mail evenimente ce se pomenescil In Bib lie si In tag istoria crestingttiI, crearea lumel, potopula, izbavirea Israilteniloril din robia
Egiptulul, bine-vestirea sfintel Fec Ire, patimele si mrtea Domnulul
Christos. AdaogQ mg multe legende crestine, nitre earl' si legenda

busuioculul, carele crescea pe locul Golgotel, unde s'a rastignitil

Domnulil, si prin care s'a pstratil In memoria crestinilorti loculil
unde s'a fcutil mantuirea lumeI, pang ce acelil loc a ajunsti In
mnile crestinilorit De aceia busuiocuhl se Intrebuintza pang,
astg41 la osfestanie. 0 minunatg lung a lul. Martie, esclamg la
urnig. Chesarie, plin de dulcta vzdulnildf, incununatg cu flori de
bucurie, argtatre de minunl, descoperitre de talne dumnec,leescl !

Pre dnsa Ramlenii eel neluminatl o cinstea cu rarnurl si cu florl;

lard strgnepotif lord (din linia cgrora si nol he tragem4 dupg ce
s'ati luminatti, 1-ati Incununatil lilele cu floe de pomenirile sfintilora.

Tiparirea acesteI cgrp." s'a Inceput la 15 Octombrie si s'a dal.sitil la Decembrie 5._ La personagiulti de maf Inainte alti tipografleI
se vede adaosti ca Ingrijitorti sail directorti alt'i tipografiel Kir Ioachim Ieromonachuhl din sf. Mitropolie.

Cu Mineiul de pe luna acsta s'a isprvita si activitatea si vita

demnulul Episcopti Chesarie; cad la sfarsitulti prefeteI cetimil acstg
insemnare tipgritg : 1780 Ianuarie In 9, Intru o qli Jo): catr srd,
s'ail mutatil din vita acsta la viacinicele lgcasurl acestil pling de
Myna' sfntg parinte, ce este mai sus numitil (Chesarie), care eu
mare dragoste fiind aprinsg spre falosulg de obyte, s'ail apucatil a da In

tiparia mineele pe lunI, cu mult cheltuiala sa. Cine va ceti aid,

sg. qica : Dumneqeil s-lil iarte ! Mrtea lul a fostA grabnicg si
neasteptatg. In momentele cele de pe- urrnd, chemandil pre Archie-

reula Filaretti, carele se vede cg trgia la Rarnnicti si lucra Impreung cu Chesarie la traclucerea si publicarea cartilorti romane bisericescI, l'a insgrcinatil s continue editarea Mineeloril pang la fine,

ceea ce Filaretti, precum vomit ved, a Implinitg cu OM esactitatea si osdrdia, Inlocuindua Intru tte $ i continuandil opera
predecesorulul sai.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

57

Potino ne spune, cd In Tra-romnscd Episcopil se pineal prin

scirea Domnulni, cu alegerea MitropolituluT si a boerilor (Istor.
Dac, partea VI, epoca IV, cap. III, p. 165). Alegerea obstscd si
1ncuviintarea domnscd a cd1;lutii pe Filaretti Archiereubl Miralichiel,
amicul lu Chesarie, i Condica sfecntei a Mitropoliel ne spune, cd psiflarea lui Filaretti la Episcopie s'a facutti la 3 Martie, ;Aid, aprpe dou

lunI dupd mrtea lu Chesarie, care timpti a trecutti pentru sevrsirea formelor bisericescl. Filaret dar se bucura de favdrea si a
domnulu Alexandru Ipsiant, i a Mitropolitulu Grigorie si a boerilorti divanistl.
In Condica sfeinta a Mitropoliel din Bucuresd gsim acstd Insemnare ,despre alegere i rddicarea luI Filaret la scaunulti Episcopiel de Ramnicti :

De vreme ce sfnta Episcopie a rmas far de abi el adevratti 'Astoria, dndu-s obstsca datorie fericitulti Kyr Chesarie, cu
porunca Pr sfintitulul Archiepiscopil a Tarigradulu i a -Weil
lum patriarchti Kyrio Kyr Sofronie, i cu voia pr luminatuluT si
blagocestivulul Domnti a UM Ungro-Vlachie loan Alexandru Ipsilanta Voevodii, i cu blagoslovenie pr sfintii Sale Printelul Mitropolitului. Orb.' Kyr Grigorie, amil Intrat In sfnta Mitropolie a
Bucuresciloril, unde se prznuesce hramulti Sfintilorg slvii1or i
intocma cu ApostoliI Impratilor Constantinti si Elena, ca s facemil alegere pentru 'Astoria la acsta Episc., si am pusil Inti
pe cuviosula Archimandrit a sfmteI mndstiri. Multi]." Kyr Grigorie (1), al doilea pe cuviosul Archimandrit a sfintel mdnst. Bistritif Kyr Stefan si al treilea pe sfmtia sa fratele Myreon Kyr Fila-

rett, care s'ail ales mal dstoinic si mal de folos a fi pdstoriii i Episcop la acstd Eparchie, drept acsta Ii s'ati scris si
numele lora Inteacst condicd.

Urmzd apoI isalitura Mitropolituldi Grigorie In limba grcd, apol"

(1) Acestd Archimandritd Grigorie Delnu nea pstratd inteund manuscrisd, scrisd de
eld Insust In anuld 1781, .Didachiele sad predicele renumituluT Mitropoht Antund Ivirnuld
rostite de eld romnesce In Mitropoha Bucurescaord. Manuscrisuld l'arn gsitd ed i l'arn
depusd la Academe spre tiparire, cea e s'a i realisatd tn anuld trecutd 1886.
8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

58

isaliturile a 8 ArchiereY, Intre car' si a Episcopulul de Buzai Coma,

tae totil grecesce. (Ve4I Biser. Ortod. rom. Sept. 1885 p. 659).
Totil din Condica Wank% se vede, cd Mainte de alegerea lul Filaretti
la Episcopia Rmniculul, se ivise In Bucuresci Indoiala, dacd n'ard fi

contra cannrlorti ca pre Filaret, carele avea deja tillu de Mitropolitil alti Myrelor-LikieI,
pogre la rangulti de Episcopti. Cu acstd. Intrebare Domnul Alexandru Ipsilantti s'a adresattl la Patriarchal
ecumenicti Sofronie, i acela respunde asa Mitropolitulul Grigorie
Fiind cd, ni s'a raportatt de catre bine-cinstitorial $i prea
pi prea crestinesculti Domnitoriti altI Ungro-Vlachiel Domnuld
Alexandru, fiul nostru celti In Christos Dumnedett prea iubit i

mult dorit, cd Episcopia Rmniculul cea supusd Mitropoliel tale,

a rmasti Mil de stpanti si se chiamd prin votulil comun i alegerea canonicd, spre primirea acestel regulate succesial, Mitropolituhl
titulariti alti Myreloril, D. Filaret, ca celti ce este vrednicti si Invtatil
in conducerea poporuldi; i am fost Intrebatil de cdtre Inltimea
Sa, dacd este posibila ca din Mitropolit titulariti s se strmute la o
Episcopie,

i noT rspunendil scriem pe larg indltimel Sale $i

dmti voie peptru o asemenea strmutare. Deci scriind, poruncimil

pr sfintieT tale ca sI facI o asemenea strdmutare i s stabilescI pre
titularuhl Mitropolitt altI Myrelorti D. Filaret, archiere $i episcopti
actualg, legalti $i canonicti altI Episcopiel cei vdduve a Rmnicu-

IA etc.) 1780 Mart. 3 (ibid. p. 657-59).

Asupra origineI $i nationalitdtil EpiscopuluI Filaretil nu sunt
pand acum esite la ivl date sigure. Din o corespondentd grecscd
intre Patriarchal Neofitil $i Filaretti, ct Mitropolit altt UngroVlachiei, Prea sfintia sa Archiereul Ghenaclie Enticeanulti, carele po-

sede acea corespondent, conchide cd Filaretti arti fi fost de origind

Greed. Reproclucem i not pasage din acele scrisorl, precum ni lc
predd Prea sflnia sa Ghenadie in rovista Btser. Ort. rom. anule V.
p. 318. Patriarchuhl Neofitti scrie luT Filarett : Ne-annl adus aminte din scrisorile vstre de relatiunile mstre cele vechi, $i Ne-am
representatil ca inaintea ochilorti actele dintre noi, cand eramil petrecndil pe langd pururea amintitul bdtranul nostru, prea ferici-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

5"5

tulti Partenie al Tarnovulul.

Filarett. fl rspunde : Trebue

st recunscemti, Ina ail prea sfantulq meti Domnii si St Apan, ct
multi IV schimbd ideile cu demnitatile inalte, insd nobleta si liberalitatea tnalt prea sfintieY Vstre cel impodobite de Dumneljeti, cu
tte ca dupre vrednicie s'a ornatti cu trpta celei mai inalte demnitti crestine, a rmasti in aceeasi positiune, si Mcndti ca un
Archipstoriil al lui Christos, I aduce aminte si se aratl cu condescendenta cea mal mare. Pentru acsta si nici a fostti posibil ca s
se 'strg 5. din sfanta Vstra memorie umila mea persna, cu WM.
lungimea tirnpului i cu tt g. mretia demnithtei, ci v6 aducep Inca
aminte si acum i rechemall acele relatiuni vechi, cari iml vermin
si mie a qice : Si ce pte fi pentru mine mai mare, mai plcutt
qi

mal fericitA ?

Din aceste dou pasage eti IncA nu m potil convinge ca. Filaretti n'a fost romant. Se pte ca Partenie Mitropolitul Tarnovului sit fi traitti In Bcurescl, ca multI l archierei grecI, destituiti ori paretisip de la eparchiele lorti din Turcia, earl veneail
apoi i riati in Romania, ahpind pe lngit dniT pentru serviciti

tineri monachl ori i mireni nu numal dintre Greci, dar i dintre

Romani, precum a pututb srr fie Filaretti, carele dup mrtea stareWWI ski grec a continuat studiile si cariera sa bisericesca in
tra. Admitndti ca ci aril fl fostti de origina greet', precum afirrntr
prea sfintitul Ghenadie Endcnulti, nu puternti sit nu recunscemil ca
el pe deplin sl-a. insusitti limba, sentimentele i trebuintele nationale, romanesci, si a lucrat in Mtg vita sa ca celti mai emi-

nentil Romanti, precum oclinirit neuitatula Episcop al Ramni2

cului i Mitropolit Antim Ivirnulti.
Filaretti, devenind Episcopti al Ramnicului, a desvoltata acolo
WA activitatea sa literar. Tipografia o a mentinutti in aceeasi stare
si cu acelas1 personalti ca i sub Chesarie.
Cea maI insemnat lucrare a 1111 Filaretti in literatura bisericsch
este continuarea tipitriril Mineelora. if iilpe luna Aprilie se inepuse mnc trindti Chesarie, anUme de la 9 Decembrie, dar s'a
sMsitti la 9,9 Ianuarie, cand Chesarie era mortti. De aicl se vede

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

6G

iarAsi cd Filarettt era la Rmnicti, si politicesce era ales Episcopil, de si Inert nu se isprvise lucrgrile pentru confirmarea

lul bisericseg. Lucrarea luI Filaretil se Incepe de la prefata lunei

lui Aprilie. El 'Inca ilustrzg. Mineele sale cu prefete aragtre
de eruditia lui si bisericesch si profang.
Luna Aprilie o Incepe cu jalea sa pentru mrtea lul Chesarie, In
modul urmtoriti : De afostii alt dat luna lul Aprilie cea mal
pricinuitilre de veselie, pentru cad' fiincl cea de alii doilea a primaverel,
Intru carea Inltndu-se srele, Isl adaogg cgldura, si Indmn
,

tag firea spre rodirea celor de I-mina ziditorului Wile seminte ;

dar pentru cgcl nu s'a Invrednicit cununil ceI care i s'ar fi Impletitil
de Intelepciunea lumingtorulul ce ati apusil de la noi, Oicemii, prea
iubituluI nostru Intru Christos frate, si cu tAtg InvtAtura Irnpodobitil,
fericitului Episcopti Kyr Chesarie, acum nu i se cuvine a se Impodobi cu strgine flori, ci cu jale se cade a-s1 arka mghnirea, ne

primindil inanggiare, pentru cad i s'a luatil mirele, prin carele a-

stepta a i se alcAltui cununa IncepturiI, precum si la cele-lalte

luni, si pentru care i se cuvinea a se bucura. Dar fiindil-c la acestii lucru aill tlmcitulul Mineelorg, i la Indemnarea tipgrituldi
lorti, nu numaI la unil sfatil um fostil din Inceputil, ci si la osgrdie cu asemeneasi ravng, si mat' vdrtosil poftindu-ne fericitul,
si la cele dupre urnag csuri ale sffirsitulul vietei prin Insusl ro-

stulii sal, ea s nu contenim luerulti, ci dupg putere a ne sili,

spre sgvrsirea aceldi deobste folositoril, si bisericei lynpodobitori
lucru ; pentru aceea, Implininda frtsca poruncg si svdrsindti ravna
pstorscg, precum fericitulil a suferit iutimea gerulul, a ostenele-

lor trecutelorti luni de iarng, asa si poi nu fugimil de ptiliciunea

scirelui a lunelorii eelor de yard, ci prin ajutorulil Domnulul ne
vomit sifi a suferi arsura qileI. Msg. fericitul In lunele cele trecute materie bogatg all pus Intru predoslovil, Irnpodobindu-le cu
istoril de numele lunelord de la cine si pentru ce pricing sunt
puse, si al:AIL-Wiz intru dinsele ce blue s'ail sviirsit si ce folosil
de la ziditorulti lurneI intru dinsele lumea ail dobnditil. Filaretil
spune mai departe, cg dacd aril .fi vrutil si el s urmeze esem-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

61

plulil lui Chesarie, aril fi pututt sa spung, ca luna lui Aprilie la

Elini se numia Thargilion, i causa pentru ce se numia asa ; ca
Gaul o numescil Avril, pte ca de la bnpOratulil Avrilian ; ca
Aprilie se deriva de la verbul aperire (a dischide), de unde i Gre:
cii In, limba apla o nurnesc votc,.;. Dar crede ca este mai bine a
se lasa ca sa se caute aceste lucrurI In car-tile profane, iara nol
sa ne Indeletnicirn mat' multii a cunsce pre ziditorulti din zidirile sale cele vdute, etc.
Personalulil tipografiei si sub Filaretii a continuatt a fi acelasl
ea si sub Chesarie.

MineiulA pe luna lui Ina, 1780.

Tiparirea acestui Minei s'a Inceputii la 1-ia Februariii i s'a ispravitti la 24 Martie. In prefga Filaret, imitncl pre Chesarie,

arata c. numele acesteI lunI este romanii, si se deriva sail de la

Maiores, pentru c ar fi fost dediCata In cinstea senatorilor si a
altor meni marl (maiores) al cetatil RomeI, sail de pe numele
mumeI deuluI Mercur, carea se numiaa./Wt Spune, ca la 1-a di
a luneI acesteia Romanif prznuiail tArnosirea templului ce Meuse
Sabinil In onrea_deilorii numiti Lares; iarg jupdaesele jartfiail bunel lord dee
In casa mareluI loril Archiere, la care ocasiune nu participa nid unti brbat, ba si idoliI de partea barbatsea se Invaliati. La&ale hind serbail pe Lemures sail Remures,

pfg

pre care II credeati duhuri fdatre de ril, sa suflete neastamprate ale mortilor, earl veniati a supra pre ceI vil, si se credea , c prin acsta serbare re-cum II exorcza sail astimpara.. La .221) ale lunei se facea ceremonia numita Regifugium
spre amintire de isgonirea luI Tarquini cel mndru din Roma.
Venindii la. epoca cresting , spune cg serbgtrea cea mal mare
din acsta luna este serbarea sfintiloril Imprati Constantinil si
Elei_____21,_lpatronil legit crestinesci si Inceptoril impratiel miStre
ceI pravoslavnice ; eg desi acsta 0i se prasnuesce si In alte ri
crestine, dar nicgirea nu se serbezg asa de luminatti ca in Tra-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

cd

romanscd, caci numal did se Inchipuesce sttipanirea crestinesca

mal luminat decal in tte laturile, i mal alesti acum in auritulir
viacul nostru ce curge, induoittt i ntreitt se cade nou a ne bu-

cura pentru luna lui Mal, pentru ca nou acum tott Mai ne este
vita si petrecerea, fiincld-ca avem patroni si crotitori Parinte
Fitt, adictt pre pr sfintitultI nos tru pastoriti, si pre pr luminatulti
nostru Domnd, carii linti crucea lui Christosti, si obladuescti tra
cu bunt chibzuire si cu tad pravoslavia. Dornnul revars mill Imprtitescl; imbogatesce saraci, raclica din gunoiti nmuri, mangae scarbiti,
ocrotesce sermani, i tte cele-lalte daruri ce s'att Impartasitti atilt

de la Impratulti cerescd, cat si de la celti pamintescti milostivul

nostru frnpratti le revarsa In Ord, i ca un sre ne incallesce
pre top. Pastoriuld iaras1 cu plia darurilorti duhovnicesci riurza
top lcuitoniY, i povatuesce tte oile sale spre pasunea sufletsca

nu numal cu cuvintuld prin invtaturi duchovnicescl, ci si prin

inveratori adapa totti norodulti, si prin carp ce se tipadascati
resc de totti folosulti sufletesc si de mare podeiba a Bisericel,
precum si cu aceste Ninee. Ci ma): vartosil cu rsui fapta si cu
pilda vietel sale cel sfinte, a careeft lumina o vdil fii cei ce nu
clintesc ochil la sre si proslavescd pre parintele cel ceresc. Si
linistea ce avemd, si ori-ce bine alt dobandimti, nu se cade a socoti. ea se pricinuesce de alt undeva, fara numal din vistieria bunatatiloril acestor dol obladuitorl
Si de este adevrat cuvIntulti Evangheliei, di din roar se cunsce pomul, pte fiestecarele din buna urmare a oblacluitoriloril politici a pricepe inalta
intelepciune a Domnulul, si din tocmit chibzuire a purtatorilord
de grija a Bisericel - podbele sufletescl ale marelul pristoriului
nostru, a cdruia odrasla i raposatula petrinte Chesarie aft fosta, care
cu ate roduri sufletesci a indulcitti gtlejuld eparchiotilortr sl socotimti a nu putea a se tinnui nicl de Insusi zavistnicil buntittilorti.

Vorbesce apol cu intristare, cti 'Ana astgli ad rmast intre

Romani resturi din basnele paganescl, ce era(' lipite de luna luI
Maid, precum La 1-iti Maid esti la prirnblari pe la grachni, uncle

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

63

se ttivrdescti pe rba, creglend . cO, prin acsta vor fi sAn5,tosi tatt

vara. To-VI rmasitd din pagantitate este si obiceiuhl, c in llua
Sf. Gheorghie isI impodobesc pragurile usilord i stalpii portilora cu

rbi, verde. Mai este o serbAtre rusins, ce o numesc ,Ropotin., ce o serbztt Marti In a treia septhinfin dupti Pasci, si o
numesc i serbatre a draculul, and babele facA, cum e,licti ele,
in pofida dracului testuri (tavale de lutt).
Mineidg pe luna Iunift, 1780.

TiOrirea s'a inceputti la 26 Martie i s'a isprvitil la 16 Maitl.

In prefatd, Filaret arata ca. numele acestei luni unil il deriv.1 de
la qicerea latinA Iuniores (eel mai tineri), eh adicti ar fi fost dedicatti senatorilorti celor mai tineri, precum Matti ar fi fost dedicaUt senatorilord celorri maT btrni ; alii o deriva, de la ijeea
Iuno_t, sora sa 'sotia lul Jupiter ; Filaret preferg, derivatia cea
dintail. La Elinl acsta lunti se numia Ekatonveon, care Insmn

sutrt de boI, pentru c in acst luna, care la Elinl Incepea

anul, eI jertfiati o suta de boI, prin care multAmiati prin anticipatie pentru belsugul anulut Venind la epoca crestind., qice,
lunt sfmtil Apostoli s'aa imprstiatti In tt lucA, In acst
mea spre a predica Evangelia, i Mainte de acsta s'a ntrit
o

prin post si rugAciune. De aceea si Biserica crestinti a ornduit

a se posti In acstti lun postulii sfintilortt Apostoli ; si inchee, artand. Insemntitatea posturilor stabilite de bisericti pentru perfectionarea moralil a crestinilor, i indmna pre toil a le pAzi cu
religiositate.

Mineiurri pe luna lui Immfl, 1780.

S'a inceput la 18 Mai si s'a sfrit tipruirea la 18 Hie. In

prefatit Filaret spune, c. impratubl roman Marc Aureli a nukmita acesttt lund. cu numele luI Iuli Cesariul, carele s'a nscut in
acsttt lunt, i a reformatti Calendariula Romanilor. Spune, cti
Romanil in acstii lunt't avea mal multe serhtitorl, anume : la 6 lea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

64

luI Iu li serba amintirea de mantuirea Rome! prin muma lul Coriolan; la 12 Iu HA serbati cu mare pom$ diva nascereI luI Iu lie
Cesariulti; la 24 se kcea masd mare Archiereilorti sail pontificilorti
roman! ; la 28 jertfia ctI-va can!, spre a opri caldura cea mare

a lune!, pentru care dilele acelea se numiati Canicule, iard unil le

numiati ale leuluI, fiindti-c in aciele dile sbrele se afl in zodia
leuluI. Treandti la epoca crestind, Filaretti se opresce la serbarea
S-tulul Prorocti Ilie, ce se prsnuesce la 20 ale acesteI lunI, si amintesce trsurile principale, cu care se descrie acestti prorocti In
Biblie ; spune cd In acst lung. a Incetattl potopulti si s'a opritti
corabia lift Noe pe muntil Araratit
lard pentru RomnI spune, cd este Insemnat acst lun prin
aceea, cd in ea s'ati adusti In trd mstele S-tuluI Dimitrie Basarabov, carele a izbdvitti tra de ciumg., si alti doilea cd in acstd
lun cs'a stinsti flacdra rdsboiuluI Intre Inalta Prtg, si Intre Imprglia RusieI.
Aducerea mstelorti S-tuluI Dimitrie Basarabov in BucurescI,

de care amintesce aid' Episcopuld Filaretti, a fost contimporand

cu Episcopil Chesarie si Filaret, anume In timpul rdsboiuluI RusieI cu Peorta (1769-1774); dupd. ce a cuceritil Rusciucul, generalulti Salticov a ocupatti totti teritoriulti de pe malulti Dundrel
pnd la Cernovoda, intre care si satulti Basarabov, carele este aprpe de Rusciuc pe termulti rlului. Lom, unde se aflati din vechime, de pe timpurile regiloril bulgaro-romnt GeneralulA rusti a
luat acele sfinte mste cu dreptulti de cuceritorig si void sd le
trimit in Rusia. Sosind in Bucuresel cu sfintele mste, un negutatoriti anume Hagi Dimitrie, fiindti in relatiunI de aprpe cu generalulti, l'a rugatil s ddruscd acele sfinte mste Teref-romnescI,
ca o despdgubire pentru prdile si jafurile ce a suferit ea in timpulti rdsboiulul.
(Veql Sinaxariutti de la 27 Octorn. In Mineele din mnst. Nmlului. Edilia 1846.)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Mineiultic pe luna Augusta, 1780.

Tipdrirea lui s'a inceputti la Iu lie 23, si s'a isprdvitti la 24 Septembriti. In prefatd Filaret ne spune, cd acsta lund I trage numirea de la Inipratul Romanilorti Octavian August; dar la nol.
Crestinii este potrivitd acstd numire si n acea privire, cd in acst lund se serbzd dou auguste sati prea strlucite praznice crestinescl : unul la 6 ale luneL prosldvita Schimbare-la-fat a DomnuluY, cnd s'a manifestatti slava ha' cea dumnedescd S-tilorg
Aposton pe muntele Taboruldi alit doilea, la 15 ale luneT, Adormirea Sfmtel Fecirei Marief, dup carea ea s'a indltat cu trupuld
la ceri.
Mineiul pe luna Septembriii.

In esemplarele ce le-amg avut la Indemnd lipseati frontispiciul i prefata; dar de sigur c i acest Mineiti a avutti prefat,d,
ca i t6te cele-alalte.
Spre dovadd ne raportranti la editia fcutd In anulti 1805, la
Buda, de doctorul i profesorulil Ioan Molnar cu cheltuiala Episcopuluf de Arges Iosif. Mineiul acesta are prefata ca i -bite cele
anterire i dupd ace1as1 rnodel, precum amti vdutti n urm. De

i nu putem decide cine este autorulti e, Filaretti set altul, tofu% &mil aict cuprinderea eL Observmtt totti-odatd di sub acstd
precuvintare nu se pune subscrierea autorului, ca la cele-alalte Mime tipdrite la Rmnicil, earl tte la precuvintr ail subscrierea
autorilora : Chesarie or Filaret.
Luna acesta, se dice in prefata de la Buda, lund care este a
sptea de la Martie, la EvreI, inainte de robia Vavilonului, se oicea Athanim; iar clupd robia Vavilonuldi, Tier. In acestd lund Evreii,
dupd aducerea rodurilorti, faceati prasniculti corturilorii spre amin-

tirea de petrecerea cea de 40 de an n pustie. La EvreT rnal" era

Insemnatd acstd lund, ccY in curgerea eT a primit Moisi a doua
9

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

66

r tablele legel pe muntele Sinaei ; In ea s'a inceputt" la Sinaia

facerea cortulul Mrturiel ; In ea odat In an preotulil celil mare
intra in sfnta sfmtelor, aducndii jertfa pentru sine si pentru
poport" ; In ea s'a sfintitil ternpluM lui Solomon si s'a strmutatil
in elt" sicriul legesi ; de la ea se Incepea periodul iubileulul de

49 anl, sa cele 7 sptmni de anI.

RomaniI a numitt" luna acsta September, adica a sptea de. la
Martie, cnd Cesariun Augustil a stabilitti inceperea indictionulul,
carele era In legaturd cu adunarea dajdielort" de la supusl. Macedonienil numeat acsta luna Gorpios, iar Atenienil Memactiri6n,
pentru cI in curgerea ei svarsiat" el shbtrea numita Memactiria,
In cinstea deului Dios (Jupiter), pe care-lti credeati el c amesteca pi turbura pamIntulti.
Vorbindti despre indictionul, carele se incepe de la Septembric,
spune ct noI serbamti indictionul, nu pentru ca s'a legiuitt" de
August(' Cesariulti, ci pentru ca in acsta hula si Domnhl Christos
a intratt" In sinagoga si a cetitt" cuvintele prorocului Isaia, earl' s'a
'

implinit intru dinsubl

Serbarea indictionului s'a stabilit de intaiulti sinodt" de la Ni-

cea, carele a voit prin acsta a stabill era crestina de la triumcrestinatatiI asupra paganismului, prin victoria marelui Constantin(' asupra tiranului Maxentie, cel din urma imOratift pagan('
fulti

am Romanilort". De la acsta luna si de la intiult" sinod de la

Nicea a inceput treptat a se orandu'i sOrbtorile crestinesci pi
serviciile bisericescI In cinstea sfintilor, car): ail proslavitii Biserica
crestin prin faptele, Invtaturile si suferintele lorii pentru numele
lul Christos si pentru credinta crestina, i carora treptatil sfintil
factorl de cntari si canne le-aa intocmitil slujbele bisericescl.
Aduce apol temeiuri din scriptura si din c,uvintele S-tului Ioan Damaschinti despre marea insernnatate ce are in Biserica crestin . cinstirea, sfintilor si cum trebue cinstit pomenirea lor, pentru ca ea s
fie in adevftt" spre cinstea si proslavirea lui Dumnedet" carele I-a
prostvitil pre dinsil.

La finde acesteI precuvintari este o 4nsciinlare a Episcopului

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

67

Iosif al ArgesuluI, in care, dupd ce laudtt pe doctorulti Ioan Mol-

nar, profesoruM din Academia Clujului, carele a intreprinsii retipdrirea la Buda a Mineelorri reposatilor Episcopi Chesarie ni Fileretri, Iosif dice : Fiind-cd, multe gresale s'ad intimplatil la tiprirea

d'inti, Yarn sfdtuitil (pe Molnar) ca rna inti s Led indreptarea acestora, si asa sd fie lucrul ostenelel sale desdviirsit, si
ascultndu-ne ne-a rugat ca cu orI-ce mijlocti vornti socoti sd se
stivarsscd acst mare trebuintd iars1 aice, de unde si tAlmdcirea
si hpdrirea d'intaid s'a fticutti. Si asa noi, cu voia si blagoslovenia
Preaosfintitului nostru stdp anti Mitropolituldi Ungro-Vlachiel Kyriu Kyr

Dosithel puind in lucrare prin rnenI cu sciinta amandurora limbiloril, elinescl si rornnesd, si inaf multa prin ostenla until prea
cuviosil pdrinte, ce ati stdtutil si ucenicti al acelorti dol fericill
Archierel, s'ad indreptatii gresalele cele mal marl, cat s'a pututti,
att cele din almdcire, cht si cele din tiprire
i s'ati pus la
sfarsitult1 lor gresalele pi indreptdrile.
La finele Mineiultei de la Rmnicti Ierocliaconulti Anatolie (1) spune

despre sine, cd aSU Episcopulti Filaret a indreptata ttilmticirea

acestuI Mineit I; lard elt1 a prescrisq, a tocmitti $ i a asezatti sluj-

bele praznicelorit imprdtesq si ale sfintilorti, avnai corector pre

Monachuld Rafailti de la Hurez. Dupd acsta, intru o not lung,
Directoruld tipograflei Ieromonachulil 4oachimti, cerndti scusd de
la publiculti cititorid, pentru grqalele ce s'ard fi strecurat fr

voe in acstd intinsd lucrare, spune c lucrarea acesta a. durat

trel anI ; c s'a inceputti cu luna 1111 Octombriti si s'a sifirsitti cu
Septembriti ; e la tipdrirea acestor Minee, ce sunt cele dintal
in limba romnescd , Anatolie i el a luat o parte activd

ca ajutor la indreptarea tlmciriT, ca prescriitor si asezdtor

(1.) Cum el Ier3diaconuld Anato'ie era unti arturand alesd p3 acele turipurT gi caligrafd
distmsd, dovedesc3 und manuscrisil mare in folio, g-osd d3 unti latd de mild., i cupringenda
mal multe matenT. Scrisrea este forte frums, ngrd i roie. La Inceputd are und desemn
frumos. Anatolie este subscils grecesce, in calitate de Ierodiacond ald Episcopiel RimmculuT, qi data este latinesce : MDCCLXXVIII Este t pecetea lui, care represintd. o corn6.,
numele Anatolia i dita .1777. Manuscrisuld se afli in Biblioteca repos. E,nscopd Dionisie .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

68

slujbelorg; iard Ioachimil ca ostenitorg liva si nptea la diorthosirea (coregerea) tipdriturilorti.

Cu luua luI Septembrie s'ati Incheiatil tote cele 12 Minee pentru
prima ord traduse si tiphrite in limba romnd. Meritulti traduceril,
precum amil v6lut, este alti Mitropolitulul Grigorie, carele eld singura, flindti forte iscusit in limba grcd, le-a tradus romnesce,
ajutata de ugenicil sl, totl menI distinsl prin InvlAtur, iard tiprirea si revisuirea s'atl fdcuta de Episcopil Chesarie si Filaretti :
anume Chesarie a tipdritti Mince le pe lunele : Octombrit, Noernbrill, Decembriti, Ianuari, Februariti, Martiti, si pe cnd se tipdria
Mineiulti pe Aprilig el a murittt Opera a continuat'o Filaretil, cu
aceeasl ravnd si sciintd, publicndg in curgerea anulul 1780 tte
Mineele remase, anume : pe lunele Apriliti, Mali'', Iuni, Iuli, Au
gust si Septembrill
Isprvirea tipitriril Mince lorti de Filaratti a fostll unti evenimentil
de bucurie si.cu nerdbdare asteptatti in vita religisd a poporului

romnil din tote pdrtile. De aceea top s'ati grdbitti, din tte trile
romnescl, a si le procura pentru podba si Inlesnirea cultului di' vinti bisericescti, avndfi in ele serviciile religiose nu numal ale
serbdtoriloril anuale, dar si ale fie-cdrel qi le in curgerea anulul. Mdnstirile, Episcopiile, boeril pentru bisericile lorti si tort ctitoril
bisericilorti din Muntenia, Moldova, Ardeala sl-ati indreptata privi-

rile lorti la Rmnict, de unde si-ati procuratti aceste cdrtl pretise

si care pang, astadl se pstrzd in multe bisericl si se servescti ind,
eu ele, desi a trecut o sutd de aril' de la edarea lorti. Ele ati servita de modeM la editiele fdcute in urnad la Buda in Ungaria, si
in Mndstirea NmtuluI in Moldova. Limba lorti a remasa mat intact pang astadl, ca modelil de simplitate si popularitate.
Atat Chesarie cat si Filaret ad fostti ucenicl al Mitropolitului
Grigorie , de aceea 'nitre dinsil eratl vechl legdturl amicale pe tdramulti sciinteI; de aceea vedem, cd Filaretti, Wed ca Archimandritti
alil Mitropoliel, in anula 1775, a tipdritii in tipografia Episcopulul
Chesarie de la Rmnicti Omiliariul, sag cuvintele S-tulul Macarie
celti Mare am Egiptulul. ApoI, dup ce in anul 1776 fu rdicat la

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

69

trpta de Mitropolitil titular al Mira-likieI, a publicat, In anult'l 1777,

ceaslovulti in tipografia Mitropoliei din BucurescI. Apoi, asociindu-

se cu Chesarie Episcopuhl Ramniculul, ati editatti In acelasi' anti In

Bucurescl, Mineiu/ii obstescti, sa nthologul cuprindtoriii de
serviciile bisericescl la tte serbdtorile anuale din cele 12 lunt Din
aceea ce ne spune el insusI (Filaret) in prefetele Mineelorti sale,
cd a conlucratal la tiptirirea lort't si sub Chesarie, si cd la mrtea
lul Chesarie elti era la dnsulti, de si mrtea aceluia a fostti grabnicd, deducemd ca Filaretti, ca Archiereil titularti, trdia ma multti

in Episcopia de Rmnicti cu Chesarie, ca un vicarig si ajuttorti

ah aceluia.
Filaretti, continudndti episcopatulti s'elti la RAmnicti, a continuatil
si activitatea sa hi tiptirirea si publicarea cdrtilortt bisericescl. Dupd
isprdvirea Mineelorii, in anuhl 1781, a publicatti Cazania, adica cuvinte de cetita n bisericd, la serh1tor i Dumined ; In anulg
1782 Molitvenicula, sail carte de rughciunile preotescl la deosebite
servicil religise, publice si private ; Iii anult1 1784 Cuvintele
S-tulta Thapdorti Studitula, traduse din limba simpld grecescd, de asemenea Catavasieriuli Psaltirea; Cazania din noti, i Evangetia; la
1785 Pentieostariula, carele cuprinde serviciele bisericescl ale cincidecimel, de la Pasci pnd la Dumineca tuturorti Sfintilortl. La 1786,
o noua difie de Minee; Triodula , sa serviciulti bisericescii ahl
Stiliana, tradusa
postuldi mare; la 1787, Liturgia, Slujba

din grecesce, etc. (VegI Catalogul Iarca, edit. 1873 p. 15,17).

Filaretti, pentru InvOlgura lul, pentru darult'i cuvintulul, pentru
zeluh se'a pstoralg si pentru ostenelele sale la cultivarea si Imbogdtirea linheT romane, se bucura de o stimd obstscd intre contimpuranil sel Ca dovacld la acsta, voiti cita pasage din scrisrea
MareluI.Visternicti ah Terel si Dikeofilax ah PatrirchieI Ianachi Vdcdrescu, carele In anul 1787, isprdvind cea d'intethl gramatic1 a
limbel romdnescl, o trimite maI nti spre observare i criticare
EpiscopuluI Filarettl. Vdcdrescu Incepe asa scrisrea sa :
Pre, cinstitulul, sfir4ituluT, iubitorulul de Dumnedeti Episcop a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

70

sfintel Episcopil Ramniculifi si Craiovel, Exarchil NouluI Severind,

Kyr Filareta.
(Si la cine altii se cuvine, scrie Vacarescu, a se arata meste-

suguhl cuvintuldi , dectit la indreptatoriulit de cuvintulil adevrulul? i la ce an se pte cerca metalul auruluT i argintulul, decat la ptra cea cercatre ? Dumnedeesca provedinta, carea te-ait
povatuitil spre rvna acestii Invrednicirl, de a fi adica IndreptAtorig

de cuvintulil adevrulu s, te-a-6 gtit ma Inainte, ca pre unit

vasiI primitorM de acestri mg pre susit de totil cuvintulii fleeced,
dart, irnpodobindu-te i en sciinta cuvIntuluT firescit; si saO pentru
cacl eraT Impodobitit cu sci3pla cuvintarel firescl , te-ag facutil, indreptatoriil si cuvintareT eel preste fire, saO pentru c te-ail alest
a fi indreptatoria cuvintarif eel preste fire, te-att impodobn si cu
sciinta cuvintulul firescil; acum esti: indreptatoriil si alit until euvIntil si ald altuia. ApoT, vorbindil de Intreprinderea sa de a cornpune o gramatidi romn de carea pna acum era lipsita limba n6stra, inchee : Cnd urmza ca i acsta gramatica sa-sl ia inceputul
sil din Mehedintl i RomanatT (1), iarsI din eparchia sfu4nief tale, de
unde ag Inceputil a se zemisli, air a nu firea, ail perdania el (2), ce mat'
remne s fact' tlt, cleat la iubitoriulil de cuvIntil si ferieitula

tat sufletil s o harazescil., Vacarescu face o privire istorich aSupra istorieT Romanilorit din Dacia, si a limbeT lorO, carea prin amestecula cu poprele streine, mar' alesti slave, s'a prostitil si a remasq necultivata. In curgere de 1583 de anl; apol" iarsI a inceputti
a se cultiva de la anulii 1688, cnd s'a tradusii i tiprit Biblia

de atre erbanii Cantacuzino. Dar to'tusT cele-alalte carp bisericescl

era tota in limba slavona pana In \dilele fericiilor Ierarchf aT
RamniculuT Damaschin, Chesarie i Filaret. Adresandu-se iarasT la

Filaret dice : Intelepte Parinte ! An ostenittt si aura obosit

(1) Loculd natald ald Vcdreseulul.

(2) Vdedreseu spune, in prwirea sa istoncd, a colomillp romane a fostd wzate de Traland In Oltenia i in Transilvan'a , cd In Oltenia s'a Ineeputd limba romd.nd, cd acolo s'a coruptd i amestecatd cu elemente streme; totd de acolo tirebuia s lash* mast intaid i cartea
romnscd, i gramatica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

in

strduindu-m6, nu ca sd fac Gramaticd, ci numai bgdr1 de .smd

asupra Gramaticil a limbel nstre. Un dumneckesc parinte

dascal bisericesc m'ail supusti intru acstd trudd, cu a m6 face
Intimplareaj
vinovatil cand nu voi face unit bine ce as putea
norocul de multe ori" face aceea ce nu pile fact timpulti si
vremea. Unde puteamtl gsi duhovnicti ierarcht, ea sd judece In
talnd si nu de fat ? Si acela plin de inv'eldturd sd pt. judeca
Gramatica, i acela Episcopti Rnihiculu, Eparchiel de unde s'a
pierdut a fi Gramaticd, care sa vosca s-Y. dea inceperea de acolo,
acela destoinic a-mi indrept gresalele? Acela indreptdtori la cte
am trecutti cu vederea ? Unde puteam,gsi vrme a unui Mitropolit Archiepiscop alti ereI, iubitoriti de a vedea lucruri de folos patriell Uncle puteamil gsi prinip sirguitori de cele de folosti
patriei? Unde puteam gsi frap boeri, caril s nu-mI judece indrdsnla, ci sd-mi laude rvna? De aceea i fericeseti momenturile, ce
aducti attea indestuldri nendajduite in vrme. Si de aceea aduand acstd ostenld a. mea in mlnele sfinteniel tale, a until judocdtoriti, intocmai urmdtori numelui propri (1), i Impodobitil
cu -bite cele ce sint trebuincise spre infgosarea aces tel cdrp, m

rog Intru Christosti, fil sirguitori, a fi acstd Incepere de Invidturd, iard nu priveliste dt trecere de vreme. Vdcarescu spune,
cd se ocupd. cu facerea unui Lexiyon romanesc, pre carele, dacd
Ott nu se va_Invrednici a-l isprdvi si da la lumind, va ldsa acstd
sareind fiilorti sel trupescl si gramaticesrq, ca o clironomie a dragostel, rvneY si silintei sale pentru binele, cinstea i folosulti simbatriotilorti si a patriei. 4 1787 Ian. Al sfintentel tale Intru Christosil
fii smerit i gata slugd, Ianake Vdcdresculti Dikeofflax alti Bisenoel eel marl a RsdrituluI si marele vistieri alti printipatului Valachiet Cu mana mea.
(Copie de pe acstd scrisre s'a gAsitti intre chrtiile reposatuluI
Archimandrit Isaia Giuscd. egumenul mdndstirei Socola).
Gramatica lu Vdcdrescu s'a si tipritil la Rmnic in acelasi:
(1) Filareta InsmnA inbdor de vertide.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

12

anti 1787. De uncle se fntelege, c Filaretti el-a fdcutti observdrile

sale, le-a comunicatti luI Vdairescu, i a fostti gata de a o da In
tiparig, precurn s'a si realisat.
Notiunile ce le-am adunata pang, acum privescti partea cea bund
a Episcopului Filaretti. Acldogimii la urrnd i un documentt, carele ne descrie frte ral pre acest Episcopti, ca pre unti ornti neonestti, intrigantti politicti fln, carele isI trimitea spiona seI in tte
[art& nu numaI u rd ci i In alte eri, precum In Austria, In
Rusia, in Turcia, spre a urmdri acolo planurile politice pliviten'e
la Romania, i a profita de ele In interesula seti de a se face Episcopti si apoI Mitropolitil; 4 cd el totti din asemenea motive ar
fi otrdvitti pre amicula sea Chesarie, pentru care tt tra i cu
deosebire Oltenil ar fi declaratti DomnitoriuluI, cd, de-ln va pune
Episcopil la Ramnica, va fi twist]. cu petre.
Documentulti acesta, atat de negru pentru memoria luI Filaretti,
si carele are trebuint a fi cernutti prin o critica sdndts pentru
esagerdrile sale asupra luI Filaretti, este publicatti in tomulti al
XIII-lea al Analelorti Societatii istorice i archeologice de la Odessa,

eclat in anulti 1883. Documentult este o scrisre in limba latind

cu traducere russcd, trimisd prin Graful Rurniantov Kniazului
Potemkin in anulti 1783 de unti cdlugarti ungurnti, carele fusese
primitti in clerulti MuntenieI, i pentru invtdtura luI fusese ridicat
la demnitatea de Exarchti alti Mitropoliei de Bucuresci i dascdlti
de teologie. Elti se pusese in relatiuni intime cu Filaretti ; acesta
if incredirftase diferite misiurii politice prin Rusia, prin Austria, si
la Constantinopole, dar in fine Filaretti fig disgratid, i acela acum
fu silit a prtisi Tra-romansed, a trece In Rusia si acolo a-el
existenta, propuindu-se ca aductoriti de coloni01 pentru Guvernia Chersonuldi, din deosebite tri limitrofe. In
scriscrea sa, acestil ealugra iT vars tot(' veninulti asupra Episcopului Filaretti. NoT o reproducemil aid intrg :
cduta protectia

. 'Pre siralucile Principe ! Cklbudit la piciorele stelucire! vostre, nzuescil la

protectia vostrii, ea sii-mT Fie Stedlucirea lrsird ajutoriil, scutil si acoperemintti.

Eti m'am nscutti in Ungaria, suntri de nemil ungurenti , acolo rn'am educat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Am invfatil n Ungaria , in Germania filosofia si teologia. In Valachia, da

Mitropoha din BucureseT, m'am tunsti monachti, m'am filcutti egumenti i ierokirix, adic. dascalti de teologie, exarchil , adic inspeclor principalti. In a-

nulti 1781, Noembral 2, am fost trimisti de Episcopulil Hare'. al RilmniculuT In Germania (Austria), spre a m informa : re cu adevratil are sil fie
rtisboiti , si in timpult1 rsboiuluT Valachia va reinn in stpanirea CesariuluT
sa va fi republic ? Chtii ste este inarmata, Cate cettT inttirite, 615 proviantil,
si in ce locil are casa AustrieT ? (Spuindu-Mi , c dac Valachia va reman
in stpanirea AustrieI, dacti are indeajunsii num'rti de ste si provisiunf, atunci
noI de timpuriti s nzuirn la protectiunea AustrieT), i cu acestil scopil m'am
dusti si am parcursil totil tra CesarmluT, intorcOndu-m in BucurescT, tote
le-am ar4tatti EpiscopuluI Filaret, i i-am datil scrisorile de respunsil de la

toVi aceia crora Episcopulti le scrisese. De acea Episcopulti Filaret m'a ascunsil de Caragia si de Consululil rusescti Lascarev. E socotiamti c cu etMona mea am adusti folosti Valachief, i cg ea fr fric trebuia s se alipsc la stpanirea Cesarmliff. Dar s'a intimplatil luT Filaret s aiba (2) cu
princesa BrAncoveanu, fapt pre carea public o scie tt Valachia, si in astfelil de incurcriturd fiindti Filaret, toth planul seti mi l'a comunicatti , adicA
ca eh cu acest scrisre sari cu cartea de milosteme (care carte este fals ge
nscocitA , Ca cum eti asti av fraT i surorI In robie la Turd_ ad en din
nnla hit Duinnedeti nu am frat:f i surorT hi robie, precum stie Archimandri.

tulti Damaschin) (1), s in ducil in Rusia prin Rusia-alb la Petersburg, din Petersburg prin granOle russc i ttrascil. in Poloma, lar din Polonia in Valachia, i in acst citorie, cerndti milosteme, s m informezil unde voril fi

trimisT aceT trel general rusesd, si cafe corpurT de ste are fie-care generalt,
SI in ce numrti, i ca s m informezil cu subblitate si de tote cele-lalte arClef s m intorcil la Episcopulil Filaret, pentru care elti m va trimite la Prta
Otoman, ca s, primescil de la Sultanulti o respldtire estra-ordinar pentru
;

ostenla mea Din parlea sa, Filaret a aigilduitil c. va strui a nn se da din

llama principatuliff Valachti (Voloscago) o sutil de pungI, adicg treI-c,lecT si pa-

tru mii de ruble, precum ati datil in anil trecutl la doT Archimandriti Dositheig i Dorotheal (2), (cariI amandoT at-mm sunt egumeni in BucurescI, unulfi
din el* in mntistirea Srindariti, altulti in mnstirea S-tuld Ioan Boteziltoriult,
(1) Acesta Archimandritd se vede , c

i eld era unid pribga din Ardl, eld petrecea

In o mAngstire russca: Magar-Liubensk, i cu invoirea guvernulux rusesol se dusese in Tran-

silvania Acestd Damaschind, precum se vede mal departe, era cunoscutil in Valachia qi eia
arnica cu autoiuld scrisorel Prin d s'a data i acst5. scrisre KniazuluT Potemkin ; tottl
elil a tradus'o din latmesce in rusesce.
(2) Dositheill In anulti 1787 din Egumenti aid mnstiril Sf. Ioanti fu reclicata la tipta ee
Episcopti aid Buzeulul de Mitropolitulti Cosma sub domnia lui Nicolae Mavroglieni. Acesta
10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

fi
si aceT archimandriff ail fost spionT in Rusia); unu'5 din eT mi-a spust, c ar
fi captatti in Rusia cruce ! 51 tu, mI-a chs em, pentru ce nu te duel in Rusia 9
Intre allele MI-a chs Filaret : cand am ajunsti lii locult EpiscopuluT Chesarie
(pre carele Filaret l'a otrilvitil) nu te volt uita , pre acelt Episcopli Chesarie
Domnitoriult i Mitropolitul voia salt faca Mitropolitt de BucurescI, Wit
ucida cu petre din causa
Valachia s'a rfidicatti contra luI Filaret i voia
csa Episcopulti Chesarie murise pe neasteptate, i c Filaret l'a ucisil, ca s.
ocupe loculti reposatuluI Chesarie. Totti Banatult Craiovei a strigatil si a dechiaratt DomnitoriuluT Alexandru Vod . in scrist daca Filaret se va face Episcopt de Ramnicti, noI ilti vomti ucid u petre In acist turburare irrif (hsese
Filaret : o st: te tritnitt in Constantinopole cu scrisorT la prielemT meT Turd,
si ca prietena luT Filaret 'Area sti-T soliciteze luT de la Sultanulti firmanii ,
adica ucazt, in carele sa se chc : Filaret pentru serviciele facute pant. acum
PorVI sa fie Episcopt alti RamniculuT. i cand et am adusti din Tarigradt
acel firman al Sultanuliff i l'arn datti in manile luI Filaret, catti de bine
mT-a pltitti elti ostenla mea , si recunoscti, ca am rfirnasti mullamitti de rspltirea luT. De acestti firmant tfita Valachia s'a mirat, cAcT nicT o-dat nu
se Meuse Episcopil cu firmant sat ucazii de la Sultanulti, afar de Domnitorti
si de Patriarcht; iar pre EpiscopI ff face Mitropohtulti ii incunoscuntza pre

ci singur Filaret s'a facutil Episcopt prin firmanti sa ucazt de

la Sultanulti pentru servicnle luI Turcilor. Et iii sfarsitti din tote acestea am
cunoscutt, ca Episcopulti Filaret nu voesce a se afierosi Austriel sat RusieI
sat a nazui la ajutorul acestor staturI, ci voesce numai a preda sangele
Domnitoril ;

crestinescfi Turcilorti prin mine. Last cele-alalte ce mi s'ati Oisti (de elt) la solia
mea in Rusia, cum mt invfita s m conduct affi, Filaret si amintitiT maT sust
cel doT ArchimandritT, cuff, precum s'a scrist mal mist, fusese spionT in Ru-

sia (adica Dositheit Archimandritult din BucurescI de la rnanastirea S-tuluI

loanti Botezatoruld si Archimandritult Dorotheiti de la mnastirea Sarindariult),
ci volt dechiara numaT aceea, c se Jura inaintea mea Filaret si amintiiii ArchimandriV ca nicT-o-data nu trebue a crede pe Rusia , fiind-c insasi Impariitsa RusieT a fagaduitti MitropolituluT Grigorre i Principilort romanl, ca Omit
la sfarsitul imperiului rusescii va aptra Valachia. Ar fi trebuitti s se crcla,

c cuvintult imptratescil este neschimbatil, dar fund-ca acum Valachia iarsT s'a daft Turcilor, lard acum cla Valachia CesariuluT, contra fagacluinteT sale, i alte ponosluirT, despre care nu voesc a malt' vorbi i scrie. La acsta solie a mea in Rusia a participatt si insusI Mitropolitult Grigorie, si a
este Dositherd Fulutis, carele la179- fu ridicatil la Mitropolia Orel Dorotberd, din egumend
ald SrindaruluY, la anuld 1791, fu riclicatil de Mdropolituld Cosrna la trepta de Arclnered
tatulard cu ranguld de Mitropolit aid Traranupolci

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

75

afirmatti tote , si toli ati conchisii , ca" este maT bine a teal sub Turd, decht
sub Rusia sail sub Cesariulti. Si in adevrti, Dornnitorului, Mitropohtului, lui
Filaret, Archimandritiloril Dositheiti i Dorotheiti Qi unora dmtre }Atari, mg
bine le este a trl sub TureY, dar ceialalY de la mare piM6. la micti, cu deosebire aceia, canT ati servitil Rusiei cu credint in reshelulil trecutti, suspink
plangti i orT inctro se die pretutindenea este mrtea si a0,ptrt isbvire prin

Rusia, precum astepta Israilti isbilvire din Egipetti.

La ace,t solie eti am fostil isbitti ca de trEisnetil si alma am r6masti cu

vit, dar Filaret s'a mirat i mi-a dish : Ce ti s'a ntrnplal asa de ndprasnieti eil Y-am rspunsil, c nu sci ce mi s'a intimplatil. In adevrti eti
am primitti acest solie contra Rusiel si am esitti din Valachia, dar cu intentiunea, ca s nu facil Rusiei nici unti rti, ci ca s scapti din mnile lui
Filaretti, dar ajungndil la granitele Moldovei i PolonieT, am multumitil lui Dumneqe, Cal m'a isbvitil de Filaret vincytoruhl sngelui erestinescil i de-odatii am trimisil indrriptil pre diferiti servitori credmcioi aT mel, pe tea.
in Valachia i sti-mY adune pre acei omen:4 cariT ati urmatil sfatului meti, st

pre earii eil i-am amtatil, pan, la sse sute de familiT, i cnd senhoni meT
ail 010111 pre acei OmenT i i-aii adusti la unimintil c vorti merge cu mine
in Rusia, uniT dintre ei erail din Valachia veniti pe eheltuiala mea la granitele Moldaviel si Polomei, pentru care cii am traitti pe acele granite mai muliti
de unil anti, adunnd5 OmenI pnin servitoni meT, ca eu dinsiT s vial in Rusia
servescil RusieT, la ce volt' fi destinat; si de aceea am pilrsitil eti povetele lui Filaretti, adic nu m'am dus prm Belorusia (Rusia a2b6) i n'am
voit sbl m depilrtezil de Damaschin Archimandritulti de Lmhensk si de egumenulil Teodosie de la SilAstria Sofronieva , i ca s nu in vcIti i s vorbeset' eu dinsiT, el m'am dusti in Rusia prm Nou-Mirgorod, de acolo in Kremenciug. AicT eti m'am presentatti la guhernatorulti Iazikov si I-am datti suplied despre urmrttrele

1. Ca sg.-mi dea pgmintti 1ugi rulti Dnipru pentru sse sute de famihi
2. SA-mi dea unti convoiti, cu carele pe ascunsil s'd aducti cate c'ati-va rneni
de la granita Moldovei la granitele RusieT, pnin Poloma, en servitoril mei, care
convoiti s apere pe menii mei de LesT, pentru cii. ell am fdutil multi 6menT la granitele turcesei i moldovenesci, canT ati esitti din Rusia dupa cele
intimplate cu generalul Chorvat (1), si multT din acei fugarT , vVendil &A. ell

nu voescil sii primese nicI pre unuhl dintre diniY pti nu m voiti invredsii. vcIil pre Strillucirea VOstr si sii vorbescti pentru acest1 menT, si despre altele ce nu amintescil aicT.
3. Ca sh serie gubernatorul de Kremenciug la residentulti ruseseti, carele

nic

(I) Ve414inalele Tom. VIII,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

76

se allil in Varsava, dad'a nu pote nsult s'd dea convoiti pentru aducerea mai
susti scrisilorri menI in Rusia, adic 5. ca residentulti s struiascil a se da scri-

sore in Ucrania pentru libera trecere a amintitilor meni in Rusia din Valachia i Turcia, sai ca gubeinatoruhl s m recomnde Iu Xaverie de la Liu-

bomirsk Brigadirul regimentulul ungurescil, prm carele s'ar aduce in Rusia

amintitii ornenT, pentru c de la granitele rrioldovenescI sr turcesci, pin la
granitele rusesci este teritoriul Lmbomirescilorti, prin carele trebue sr. trc6 Reel omen'''.

4. Ca srt-mi dea ucazii deschisil, cT anT va fi liber de datorii Caltra statil

acelti prrfintil, pr carele liti vorti da mie i mernlor mai susil scrii, i duprt
trecerea anilorti liberi, ce dare cire sttti se va impune acelui p5mintil, sag servicitt, sa vorti fi meni impraesci. i acest ucaz deschisti s se dea in manile mele , ca prin servitorii mei sa-la trimitil a se cell celorri sse sute de 6meni, ca srt crci c eti nuzi amagescil.
5. Pana ce servitorii meI vorti ajunge la granita moldovensc . in taira, Oat
ce li se va celi ucazulil si se voril aduce rnena in Rusia, guvernatorulii sa-my
dea pasport ca s vinti la Petersburg la Stflucirea Vostrd, ca s v esplict cele
scrise i multe allele care awl nu s'ail scristi. Aceste secrete eti nu le-am descoperitil clomnului gubernator Iazicov, afarti de cele cinci punie ; ci i-am spusti
numai, cum a scristi inn-wrung episcopulil Filaret, cri am nevoe si certt milostenie in Rusia, dar din luna lui Februariil pang acum n'am primitti nici o
resolutie de la domnulti gubernator Iazicov, i informandu-ra crt Archirnandritulti liamaschin se al b'. in mndstirea Liuhensk, am luatti pasportil de la domnulil gubernatorti i am venial in mnstirea Liubensk, uncle contra povatui-

re)" lui Filaret (ca s nu rnse duc si A, nu vorbesc cu Damaschin) eu tote aceste secrete le-am descoperitil dulrovnicesce la milrturisirea Archimandritului
Damaschin in timpulti rnarelui postil, fr'd mci o sil si fric, si am rugatil pre
Archimandritul Damaschin sii. traduch in limba rusescri tote cele scrise de
mine in hmba latina.

Spre mai bun incredintare cd et" voescti a servi Rusiei ca credintti, clovedesc prin aceea, c eu inainte de acsta am servitti Rusiei in curgere de opal
ani, chnd cu pericolubl de a-mi perde cmstea, post alti, vita i cu cheltuiald
am isbAvitil nisce orneni rui clin manile Turdoril pen tru care am fostil t.inutti in arestil septe huff , cum pre acei omenT ru Filaret frigduise a-i preda
Turciloril, i eti cu aiutorulti lui Duinnedeti i-am liberatti. Pre unti diacona
green anurne Sofrome din Mitrofania, Filaret noplea l'a daft' 'urciloril prin
meni inarmati de af spitriei, si 1 a trimisil la gramta turcsert, scrundil c'd
pa acestil diaconti, desi este Greet', este din ninnrulti spionilorit Tusesci cali
ail fugnil, i c acestil diaconil aril fi descoperitil Rusilorti bami ascun,4 de
Turd, pre earl Rusil T-ati lam:if din mnristirea Geisek. Acestil servic aln

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

77

men este cunoscutil 0 se ya adeveri de marturI yiT, de aceT pre cad( en T-am
liberatil La urmil cu lacrmT cdqincin la picirele StrlucireT Vostre, te rogn
ca pre norocul5 celorn nenorociVf ! ca pre hmanulti celorn neyoetl! ca pre
m5ngerea celorn intnstatT ! ca pre scniparea i ajutoruln streimlorn ! a nu m
inymovli, c e ostenescil pre Strlucrrea Vostr cu acst scrisre a mea.
Cu tt supunerea v rog a m recornanda MaiestNeT Sale ImprteseT, ca
sub protecpa MaresttiT Sale s. potil a-mi imphni serviciuln la care limn II destmat i pre carele fin void put purta cu aceT menT, pre call am s-T aduel in Rusia, dupre qtarea i ranguln men. Ring s. scrietY Domnului Gubernatorn de Kremencmg ca s-mT dea pasportn pentru vemreamea la Strlucirea VOstr.
AW StrlucireT Vstre milostivuluI men Domnil

prea supu01 robn

Subiectus perpetuusque jdelts serous Alextus Exarcha Walachiae Iegumeuus
et Theolegiae professor Mitropoltae Bucurestensi.
1783 Mai5 2.

Lsiincl la o parte nemultumirile personale ale cAlugrulul ungurntit Alexie asupra Episcopulut Filaret, care a putut proven).
din neimplinirea dorint,elor sale pentru serviciele ce spune cd a
facutti luT Filaret in miSiunea sa de spion in Austria si la Constantinopole, pentru a-lS ajuta sd se filed Episcop la Ramnicti,
constatm unti lucru din tte spusele cdlugrulul Alexie, c Epis-

copul Filaret era si unti ahil politic

rafinatti diplomattl ; cd,

politica 1111 era aceeasl ca si a Mitropolituldi Grigorie, si negresit
i

si a altortt patriotl insemnali, anume de a pstra si a intdei legdturile politice ale Orel cu impermla turcescti. Fusese o vreme cand
Romani!, si din Moldova si din Valachia, ar fl preferatti a se anexa
la una din puterile vecine, la Austria sat) Rusia ; dar, vOdndil el

in curgere de mal mult timp, c fdgdduintele ce li se da si de

Austria si de Rusia nu sunt sincere , et s'aft strinsti mai tare de
i aprati interesele politice ale Turciel, ca pe ale lortt propril. De aceea vedem pe Episcopulii Filaret, carele era organtt
activ ald politiceI Mitropolituldi, negresit a Domnitoruldf, trimiprat spioni prin Austria si Rusia, ca sd scie cum mal bine sd se
pelta pdzi si pe sine si ia, i pc Turcia de submintirile politice
ale marilorti staturl vecine. Filaret a pututti sd, se servsett, conTurcia,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

78

tra dusmanilorti personall, de intrevenirea Sultanului la suirea sa

pe scaunulti Episcopie Rmiiicului, postil la care, precum am vdutti, Ott avea marl dusmani, carl ndscocise asupral grave calomnif.
Esemple de felulti acesta s'ati mai IntImplata In trile romne.
Volt aminti unti esemplu din Moldova, Intimplatti cu doi-spre-dece

an ma n urmti decat

alti

lui Filaret, anume : In anulti

179'22

Episcopulti de Husi facovil fu rddicattt la Mitropolia Moldovei prin

firmanil venitti de la Sultanulii catre Domnitorulti de atunci Alexandru Moruz, pentru motivulG c Iacov, ca Episcopti de HusT,

rescumprase unti numrti de Turci din captivitatea Rusilorti.

La acusdrile de immoralitate aduse de autorult scrisoril cdtre
Kniazulti Potemkin, voiti observa numal atta, cd n tte timpurile la
ocasiunea vacantelorti la Mitropolie si Episcopil, ati fostti mai multi

aspirang. Cei maY cu putine merite se temeati fOrte de cei meritosi, i spre a-I Impedeca de a nu le esi Inainte, ndscoceati cele
mat' scdrbse calomnii, pe care maI alesti cel simpli le credeati deabindle. Meritele lui Filaret a desteptatti invidia multora din aspirantY .si
indemnatti a ndscoci calomnil asupr-I. Cdlugdrulti
Alexie, carele isf d attea titluri i de sciinVi si de servicil aduse
trei, incd piite sit fi fost unulti din aspiranti, sat:1 celti putinti unulti din eel simpli i lesne credtori. In tot casulti elti era frte
desgustatil, si de aceea a pdrdsitti tra si s'a pusti in serviciulti
Rusiei, d6' a aduna colonisti pentru provinciile sudice ale Rusiet,
numai sh-s1 p(Std acolo asigura esistenta i o positiune onorabild.
Ceea ce este sigurti , sunt faptele patriotice ale Episcopului Filaret, pre care le-amti vdutil in urmtt , cat a fostil elti pe scaunulti episcopalti alti Rmnicului : muncd pentru Irnbogdtirea literaturei nstre bisericesci, ca biserica nstrd sti nu fie In acstd

privint mai jos decat alte biserici ortodoxe, grcd i slavond,

ei ca Romnil in cultul lor divin s nu mal albd nevoie de alte
limbl necunoscute. Acsta a fost tinta si directia data clerului invtatti alti Romniei de Mitropolitii cel marl, ca Teodosie, Antim,
Grigorie, i urmatd de episcopii cei demni, ca Damaschinti, Grigorie, Partenie i Chesarie, asa a urmatti si de acelas1 spiritti ro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

7q

mnescti a fostti Insufletitti i Filaret. Meritele lu Filaret a fost.

apretiate i in sferele inalte ale Wei; cdci n anulil 1792, murindti
Mitropolitul Cosma, Domnitorulti de atunci Constantin Sulu,

impreund cu sfatulti treI, a rdicatil pre Filaret la trepta de Mitropolit alO Ungro-VlachieI.

Ddmti aid unti resumat de actele publice ce s'ati sdvrsitti la

strrnutarea Episcopulul Filaretti de la Rmnicti la Mitropolia Ungro-Vlachiel, dupre cum ele se afld in Condica sfntei a Mitropoliei
din Bucuresci, spre a se ved totd-odatd ce forme se pdziati atunci
la alegerea Mitropolitilor in Muntenia.
Dupd. mrtea MitropolituluI trel Cosma, intimplat la 2 Septembrie anulti 1792, Domnitorulu Michailti Sulu, adundndd Divang din
cleruld nalt i boerif trel, ati alesti In unanimitate pre Episcopul Filaret, apol prin scrisrea domnscd de la 6 Septembre cdtre
Patriarchulti ecumenic Neofit, Domnitorul cere ealosis patriarchicescti cdtre Mitropolitulti Stavrupoliel Grigorie, carele s proclame
si s instaleze pre Filaret la scaunulti Mitropoliel. Domnulti dice
In scristirea sa cdtre Patriarchulti despre alegerea lui Filaret si
despre calittile lui : tFiindd cd pre sfnta Mitropolie de sub domnesculti i stpdnesculti nostru tronti a remas vduvd de duhov-

nicesculti el pstori, sfrsinclu-sl acum vita fericitulti Mitropolitd

al Ungro-Vlachiel D. Cosma, la 2 ale curenteI diminta, si tog' cel
de aid, ca dintr'o gurd., att cel din sfmtitulti cler, Cat i ceI din
ordinea politic ne-ad propusti, c iubitorulti de Dumnege sfmti-

tub) Episcopd al Rmnicului, D. Filaret, este vrednic de succesiunea acestel pr sfmte Mitropolii, mdrturisind to Vf cu und glasti
rugnclu-ne cu o socotint nestrtimutatd pentru asezarea teof1.',lei sale la pdstorirea cea de cdpetenie local; de altd parte cunosand si poi demnitatea persemeI respectabile a teofiliel sale presi c este
cum si calittile sufletescI si spirituale ale lui
cel mai btrn dintre Episcopl . . . etc., amd aclmisti pre teofilia
sa la tronulti MitropolieI Ungro-Vlahiei. Apol cere la Patriarchie
recunscerea tut Filaret, si insrcinarea Mitropolitulul Stavrupoliel
de a-lti instala.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

80

Patriachulil respunde Domnulul prin scrisrea de la 13 Septembre,

prir . carea imputernicesce, cu sinodul patriarchicescil, pre Mitropolitulii Stavrupoliel a instala pre Filaret la Mitropolie. Pre Filaret

numesce confrate pr iubit, vrednicil, probatil, cuviosil intru

bite. Patriarchubl totil atuncl a scisil MitropolituluI Grigorie al
StavrupolieT, carele trgia n Bucurescl, ca sg proclame pre Filaret
MitropolitO, i impreung cu ceia-lalti EpiscopI din tra, adungndu-se
In biserica MitropolieT, sit tied forma de alegere bisericsca, carea
represintg un felt'," de votare sa balotagiil Intre c41-va candidati
pus" de form si care in limba bisericsca se chiamg psifiare si
ipopsifiare sat" aruncare de soli, din care totti-d'a-una ese candidatulii hotaritil de mal Inainte. La acst ocasiune candidatil pus"
de forma ail fost : Mitropolituill Lidie Grigorie i Dosithei Filitis Episcopul de Buzil. Acsta operatie se face prin unii prescriptil
verbahl trecutO in Condica sfnta , subscrisil de Archiereil cart
ail Watt"' parte la ipopsifiare, sub presedinta Archiereulul delegati
Inadinsil de Patriarchi la instalarea noulu Mitropolit (1).
Reproducemi aic" prescriptul verbalil incheiatil la ipopsifiarea
l

MitropolituluI Filaret :
. Remitindil vduvg Mitropolia Ungro-Vlachiel, flindil-cg celi ce a

fost Ong acum Archiereil, D. Cosma, $1-a stArsitil vita, din ordinul Inaltd. pr sfintituluT Patriarchg ecumenicii, D. D. Neofit,
cu consimtemintuhl pr cucerniculuT si pre ingltatulul nostru Domnitori Ioani Mihail Sulu Voevodil, ami intratil in templubl stratel Mitropolil a Bucuresciloril, InsemnatO cu amintirea sfintilora staid-

Won si intocma cu Apostolii Imprati Constantinil si Elena, spre a

face sort" pentru cel ce are sg primscg acest tron vduvil. Si in
adevril nti am pusO pe InaltO pr sfinitu1 Mitropolit alil Lidel",
D. Grigorie, alp doilea pre iubitoriffil de Dumneleil Episc opubl Bu(1) Acst tpopsifiare se pstrzI la noT 1 astAcIt, dar constd namaI Intru aceea, cd In
sra dinaintea 4ileI destmate pentru chirotonia unuI nod Archired, cdtI-va Arcluerel, convocatI de Mitropolituld, se adund In hiserica MitropoheT, i la flnele VecermeI, dupd o nic
ceremome special Insericscd, se Inchee unit prescriptd verbalti n Condica siiintd, in carele
se trece numele candidatuluI alesd de Smodd i recunoscutd de Rege, 1 i se face cunoscutd
cd a doua 41 are sa fie clurotomtrt Arch iered.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

oel

zu luI, D. Dosithei, i alt treilea pre iubitorulti de Dumnedeti V-

piscopulk Rmniculdi, D. Filaret, carele a fostO preferito celoralp pentru pdstorirea acestel Mitropolil. De aceea s'a trecutO si
numele lorti In presenta Condica sfeintet. 1792 Sept. 23. SubscrisI :
Grigorie al Stavrupoliel, Antim alO Pogonianel, Meletie alo Thebaidel, Dosithei0 alO Buzulul, NicodimO alt IliopoleI, i Ioan VgcArescul Dikeofilaxul Biserice ce marl' si Mare Spdtari. Prescriptul verbal i subscrierile sunt in lirnha grcd. Dupd acsta Archiereil aid mentionall si cu Mare le Sptari domnescti Vdcdrescu a
datO lul Filaret urmdtorula actO pentru recunscerea luI in demnitatea de Mitropolit, tota in limba greased :
- Fiindti-cg si dupa alegerea comund a intregel. obstil, sfintite si
politicescl, i cu consimtemintulti pr ingtatuluI, pr cucerniculul
si pr ineuviintatulul Domnitori i crmuitoriti alti ttel UngroVlachieI D. D. Ioanti Michail Constantin Sutu Voevochl, Ina lt
pr sfmtia Vstrti, atI fost ales i proclamat pentru totil-dea-una
(pe yield) Mitropolit acestel Mitropolil vcluve a Ungro-Vlachiei, fiindti-cg. fostulti D. Cosma s'a mutatil cdtr. Domnulti; Inalt pr sfintitulti nostru Domn si stpnti si Patriarchi ecumenicti D. D. Neofitti, cu sfnftili de pe Ring dinsul Sinod, conformndu-se cu
vechiulii obicei atO loculuI, a primit acstd alegere comund, si
cu ecclos patriarchicesc si epistold sinodald imI poruncesce mie
celuI mal mica, ca, impreund cu fratil sfintiti ArchiereI, afidtori
aid, sd facem obicTnuiii, sfintitil i bisericescil sorti. (psifi), si st

rclicti pre Ina ltti pr sfmtia Vstrd la Scaunul cel vcluvil all
Ungro-Vlachiel ;

decI, supuindu-m' porunciI chiriachicescI, ceI

date mie, implinesc acestil ordinti sfnt, dorindti Man pr sfintieI Vstre din adnculti sufletuluI : multi anI Stdpne. 1792, Sept. 24.
Urmzd aceleasl subscrierI ca i la psifiare. (Revist. Biser. ort.

rom. an. IX luna Octombr. p. 757-767).

Aceste recunscerI i psifierl sat votrl bisericescl erati numal
simple forrnalitdp de a doua mna. Filaret era deja Mitropolitti indata clupd mrtea predecesoruluI

cddi In Condica sfanta gdsimd, cd el ca Mitropolitti al O Ungro-VlachieI, la 8 Septembrie, conseta.' ,

11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

82

firma psifiarea sail votarea bisericsca a Archimandritului Nectatie,

carele se- alesese ca succesor alit ski la Episcopia Rmnicului.
(Condica sftintd, In aceeasi revist, luna Noemb. p. 841).
Din activitatea carturaresca a Mitropolituldi Filaret cunscerna,

ea Oil In anul 1792 a retiparita la Rmnica Inca o carte, Gazania. Pre sfintitula Ghenadie in notitele biografice despre Episcopula
si Mitropolitula Filaret , publicate in revista Bis. Ort. rom. pe anulti 1881, lunile Februaria si Aprilie , ne spune Intre altele ca. a
gsita in Archiva Mitropoliel din Bucuresci un manuscrisit grecesc
intitulata : EtaXon acw,06pon incsroXibv iroXvrmiw (Adunare de diferite epis-

tole politice). in acea colectiune se afla una numra Insemnata de

scrisori ale Mitropolitulni Filaret catre Patriarchii Bisericei Ortodoxe, catra membrif Sinodului Patriarchiei de Constantinopole, catra
diferite persoine, scrisori prin care Filaret anunta suirea sa pe Scannula Mitropoliel Ungro-Vlachiei; deaseminea, ct in acea colectiune
se afla o surna de felicitri adresate de acele persline lui Filaret cu
ocasiunea rdicarii lui la Mitropolie. Dupre documentele Mitropoliei,
pr sfmtitula Ghenadie ne mai spune despre Mitropolitul Filaret :
1. ca a intarita un acta de imprumutare alit lui Nichifor egurne-

nula de la mandstirea Dlulului, data unui paharnica Grigorie.

1 Mitropolitula Filaret, In anula 1792, priminda tnguirea staretului Gheorghie, c fratil adunap in mandstirea Cernica traiail In mare

saracie si strimtre, si cererea lui de a i se da sub administratie si

manastirea CaldarusaniT, carea era avuta, Mitropolitula i-a aprobata
cererea, si de atunci staretul Gheorghie deveni superiorii amandurora acestora manastiri, petrecnda cnd la o manstire, and la alta.
3. Patriarchul de Ierusalima, la 15 Oct. 1792, adica indatrt dupa
instalarea lui Filaret, felicitndu-la cu Mitropolia Ungro-Vlachiei, Ili)

rga ca s aiba interesa pentru averile din lra ale sfntului MormInta ; jail Mitropolitula if rspunde in acsta cestiune : ansciinteza pe Fericirea Vstra prin umila mea 6crisre, ca din copildrie nutresca una respect frte mare si datorit in moda inevitabila
catra pr sfntula si datatoriula de vita Morminta ala Domnului,
pentru care nicl In viitoria nu voia inceta de a conlucra ceea ce pen-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

8A

tru mine este o datorie, si a lupta, cata Iml va sta prin putinta pentru
trebuintele cele Impunatre ale mandstirilora S-tuluI Morminta de aiel.

4. Patriarchula ecurnenica. Neofita , artanda Domnulul A. Moruza lipsa si saracia sclel patriarchale din Constantinopole, Domnitorula pe de-o parte vine In ajutorula selel. din Constantinopole,
hotarinda a i se da anuala din carvasaraua domnsca cate 250 161,
iara pe de alta. parte pune In vedere si Mitropolitulul Filaret de a
ajuta acea scla. Mitropolitula trimite acelel scolI unit ajutora de
1600 lei.
Regretarna Insa din sufleta, ca Pre sfmlitula Ghenadie Enaceanu,
carele cela dintaia din clerula romana si-a data' ostenla a serie
biografla Mitropolitutul Filaret, prevenita prin ideile cele us6re ce

sunt astadI la noi de moda asupra clerulul grecesca mal alesa si

a Domnilora Fanarioti, desi recunsce meritele lite&Lrie i sciinta
lut Filaret ca Episcopa la Ramnica, In folosula romanisrnului, totusl facndu-sI idee, ca ela a fosta Greet de origine, afiirma ca. rdicarea kit la Mitropolie a fosta o nenorocire pentru biserica trel;
cit alegerea lui a-WA la Episcopata aria si la Mitropolie ara fi fosta
impus WO de Domnil Fanarioll.; cit el, Mitropolita fanariot,
ara fi ajutat esploatarea de catra GrecI a manastirilora Inchinate;
ca, aril 11 spoliata tra de venituri spre a ajuta scale grecescl din
Constantinopole ; ea acest Mitropolita fanariotil, Impreuna cu al
Episcopf, esiti din aluatula bizantina, aria fi egrecisata biserica

treI romanesei cu totula, etc. Sperand, ea cu timpula pr sfrntitula/Enacnu singura va reveni asupra erorilora si a pripitel
sale judecap despre memoria i faptele unuia dintre eel mal Insemnaff ierarchI ai trecutului bisericeI nstre nationale romane, sit spunema noI acum ceea ce mal scima despre Mitropolitula Filaret.

In anula 1793 Mitropolitula Filaret a propusa. DomnitoriuluI

Alexandru Moruza hirotonirea In Archierea titulara a Archimandritulul MitropolieI Grigorie. Domnul cere de la Patriarchie titlu
noulut Archierea i ecdos ctril. Mitropolitul Filaret pentru chirotonire. Patriarchula, prin scrisrea sa de la 15 Martie, respunde
Domnitoriultg ; iara prin alt scrisre, data la Aprilie 27, trimite

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

84

ecdosis de chirotonire Mitropolitului Filaret. In amndou aceste

scrisoff Patriarchulti numesce pre G-rigorie cbdrbatil insemnat, Impodobitii cu bune moravuff 1 cu bund educatie. Tit lu Archieriel
ce-y da Patriarchul este de icEpiscopti aJ Chariupoliel, ce a fostil
re-cnd strdlucit, etc. Actul ipopsifidrei. in Condica sfntei are

cte-va lacune, anume : nu este trecut numele bisericel unde s'a

facutti ipopsifiarea, flind ldsat locQ desert ; deasemenea nu sunt
artate nicl numele Archiereilor ipopsifiatori. Insd, dupd actele solemne ce preceda acestel chirotonii, de care am mentionat, nu
suntem in drept0 a presupune, cd acstd chirotonie nu s'ar fi efec-

tuat, dacd nu de Filaret, de succesorul s.

Archipitstoria Mitropolitului Filaret. a fost scurtd, numal de
un an ; cdef In luna Septembrie, anul 1793, Filaret a depus
demisia in mnile Domnului Moruz, cernd voie a se retrage In
vieta privald i rugandua a pune In loculo Iu o persnd vrednicd de a conduce biserica t6rei. Ela declard In demisie, cd se retrage

de bund voie, si din causa deselor ble ce-la suprd.

Acstd declaratiune a WI este adeveritd si de doi Archierei si contra-semnat de Archimandritul0 Grigorie.

Reproducem aicT acstd demisiune, precum ea se afld scristi in
Condica sgtntit :

. Vcl'nd, cd din oi In li puterile mele disparti din causa deselor ble, ce d-es mi se intimpld, i cunosc'ndii greutatea unel
ingrijirl duhovnicesci ctit este de mare si grea de purtatii, si apoi
dorind ca s1. petrecti restul putinelor mele Oile aid' in liniste, m
retrag din scaunulA me acesta al Mitropoliel Ungro-Vlachiel de
bunt voie, nesilit, i din socotinta mea proprie, depunndil sorti1 (Iftypouc,) In rnnile pr nu1atulu, pr cucernicului si pr blttnduluT nostru Domnitori, pentru ca sd algd pre acela, pentru carele Domnult1 va lumina consciinta domnscd, si carele s fie vrednic a relua cttrmele acestel cordbii duhovnicesci. Si spre sciintd
am datt presentulti me paretis (dimisiune), subscrist de build
voie, precum am fisil , si nesilit. 1.793 Septemb. Atata demi-siunea cd.t i subscrierea Mitropolitului sunt In limba grcd.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

85

Domnitoriulti Moruzti cedg stgruintelora lu Filaret, si primindu-i

In fine dernisia, pe de o parte a convocatti divanulti Ore, ca s
algg altti Mitropolitti, i acela la 5 Septembriti a alesti la scaunulti Mitropoliel" pe Dositheiti Episcopulti Buzului (Filitis), pre cai l'a confirmatti; iara pe de altg parte
rele Domnitoriulti n aceia
a trimis demisia Mitropolitului Filaret Patriarchului Neofitti, l'a anuntatti despre alegerea 1u Dositheiii la Mitropolie si a ceruta ecdos patriarchicescti pentru strgmutarea 1u de la Episcopia de Bu-

zai la Mitropolia Orel. Patriarchul trimite ecdosula sti MitropolituluY Filaret prin scrisrea de la 5 Octobr. In acstg scrisre
Patriarchulti, arnintindil de scrisrea Domnitoriulul, (lice : eDomnitoriul a fosta provoaatti de cAldursele tale ruggmintI a te elibera de durerile nevindecabile, care nu sunt propril pgstoriel pe
viitorti a tunnel eel cuvintatre a lul Christosti. Intiltimea sa a
primitti demisiunea ta cea de bung voie, a scristi bisericel si a trimist' aid la bisericg propria ta petitiune catre Ingltimea sa si demisiunea sigilaig, mijlocind ca A, se trimit ecdosula canonicti bisericesc pentru asezarea legalg a celui ce are a primi In modii
demnti toiagulti pgstoralil al Mitropoliel de acolo. Venindti apoi
la alegerea noului Mitropolit Dositheiti, l numesce confrate alti
s
, barbatti mal b6trnd decgt aliT, infrumsetatti cu virtutea, eclucatil in pietate, invtat si mrturisita vrednicti de cgtre
top, atatti eel din ordinea clericalg, CAM si de cgtrg sistema boerscg

si politicescg. Apol imputernicindti pre Filaret de a instala pre

Dositheiti, Oice : epermitemti i dgma tie voie bisericsa si depunema In manile sfintiei tale si sortii nostri canonid, i poruncimti
ca, luAndti pre Archiereii afigtorl acolo, si cu voia domnescd, s
fad psifulti canonicti In pr sfnta Mitropolie de acolo , si cu protocolti sfintitil, pre carele l vel scrie in condica sfintei Mitropolil
de acolo, si dintre cel esitl canonicesce la sort]: vel preferi dintre
altil pre nurnitulti iubitoriulti de Dumne(leti Episcopulti Buzeulul,
confratele nostru iubit, D. Dositheiti, strgmuttindu-lu la scaunulti
pre sfmtei Mitropolii a Ungro-Vlachiei, In 616 s fie si sg se 4icg,
si de catre toll sg se recunsca pre sfintitti Mitropolit alti Ungro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

86

Vlachiel, avndt1 $i loculti Chesariel Capadochiei. Deci sciiindil aces-

tea Imputernicirnti pre sfintia ta, ca sa faci strmutarea urma$ulul

tti In mod canonicti, pentru care ill trimitemti si canonicesculti
nostru eccios patriarchalti $i sinodaltiz. 1793 Octob. 5.
La 11 Octob. Mitropolitul Filaret a savarsitti actulti canonic
de stramutare a noulul Mitropolitti Dosithei, Impreun cu 9 Archierel, precum arata protocolulti sail prescriptula incheiatil la acea
ocasiune in biserica Mitropoliel, subgcristi de Filaret, in calitate
de fost Mitropolitil al Ungro-Arlachiel $i de ceialaltI Archierei,
de asemenea In limba grca. Tote actele privit6re la demisia lui
Filaret $i akgerea lui Dosithei se pastrza in Gondica MitropoEel numita sfeinta, si sunt reproduse de pr sfintitulti Enaceanu In
revista Bis. Ort. rom. luna Noemb. a. 1885.
Pr sfintitulti Ghenadie Enaceanu , In schita sa de biografie a
Mitropolituldi Filaret, spre a dovedi, ca. Filaret in adevrti era
cu saniltatea sdruncinata de bola, citza din colectiunea de scrisorY
amintit in urna, pasage din dou scrisorl ale hit Filaret, una
catra Patriarchul Neofitti, $i alta catre Domnitoriul Moruz. In cea
din-LAM, artndti Patriarchulul" causa demisiunii sale, Filaret spune,

c ocupatiunile depuse Inca din tinerete in favrea bisencel $i a

societatil i-ail nimicitti puterile corpului $i a fricutd incapabilii
de a mai purta greutatea de Atlant a pstoriel acestel Mitropolii a
Ungro-Vlachiel, $i tot-o-data anunt pre Patriarchti, ca Domnitoriulti
Moruz , dupei repefite rugaminri, din partea sa , i-a primitti demisiu-

nea, acord'andui de a trai in tra, retrasti, $i sub auspiciele Domnitoriului. In a doua scrisre Filaret se scuza catra noulti Domnitori Moruz, ca din causa de bola nu pte e$i spre intimpinarea
WI, la sosirea sa In tra, $i ca de aceea a delegatti din partea sa pe
Episcopulti de Buzti. Dositheiti, carele are Insarcinarea de a felicita
pre Domnitori la venirea sa la tronulti te'rel (1). Pr sfintitulti E-

naceanu nu crede di sntatea sdruncinata a lui Filaret a fost

singurul $i Indeajunsti motivil al demisiondril lul , ci presupune
(1) lu)on FitaFpun iracno)S0 nult7cAcliv N. 18. p. 32-34.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

87

si ele la oeine, fara nic un temeiti istoric, re-care tainica reactiune a boerilor tre i. contra fanariotismulul, pre carele l representa n tra, Mitropolitul Filaret, carele ar 11 avut de tesa a
archipastoriel sale : desnationalisarea bisericei rornnesci!! (1)
Asa dar Mitropolitulti Filaret s'a retras in vita privat, 1 cu

tte ca nu se cunoscil pftna acum date despre vita luI privat,

nici despre timpul mortil lul, el si-a savdrsit vita aid in terd,
in retragerea sa, precum anrii v64ut mai susil esprimata dorinta lul
catre Domnitoriul- Moruz. Pe la anul 1795 tria Inca Mitropolitul Filaret , cad* In acel an el a retiparitil la Ramnica cartea
de Cuvinte ale Sf. Macarie Egiptnul. Despre anulti moriI i locul
inmorminUril lui Filaret, 'Ana acum nu se scie nimica. Portretul
Mitropolitului Filaret se pastrza la Mitropolia de Bucuresci.
In partea despre amda-di a Bucurescilorti este un dad si sub el
un ses care prta numele de Filaretti. Totii acolo 'Ana nu de
mult era o cismeh, care se numia Cismoa Mitropolitulul Filaret.

Ea consta din o casa mare de piatra cu dou rndurl. In rndul

de desubt era cismua, iara d'asupra era until foisor sa sala de petrecere. Apa cea bun a cismelef lul Filaret aduna acolo vara spre
racorire multime de lume din Bucuresci, mat alesti srbatorile. Acea vestita cismea, deveninda in fine nepracticabil, fu stricata impreuna cu casa de asupra ei. Desi intre anti 1754-1760 fusese inca
un Mitropolitti totii cu numele Filaret, totusi e cred c cismua
si dlulc cu numele Filaret, amintesc numele lui Filaret alci II-lea
cu carele noT ne-am ocupat in acsta scricre.
Regretmti ca la stricarea cismelei Mitropolitului Filaret nu s'a

luatti msurl a se pastra macar inscriptiunile si sculpturile cu cari,

dupa cum m'am informatil, cismua era bogatil impodobitg.
Diliri aci o descriere a acestei cismele, dupa cum mi-a represeutat-o bOtranul eoloiiel Papazoglu, cunoscutulii nostru archeo-

log, in viirst de 75 anl, si carele in tineretele sale o a apucat

in tta splendrea ei.
,1) Vecp ravist. Bis Ort rom luna Apr. 1831, p. 459.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

88

D-ht Papazoglu crede c localitatea ce peort acum nurnele de Fifaretif, cu Multi WI, a fostt" cumpraill de MitropolVti Filaret,

carele avea acolo via sa, si, toe urni'd o a druittil Afftrppolielt? si a)
cesm
o a stipmti ri. a secularisarea. averik?rt; biseriresel, ii
apula 1g6b. Iati acum dyscrierea ce a filcutti d-,1)(1 Papasqgki imelei kitropolituldi Filaret Cismua avea dpu etam. Ju etagiulti de
sust" era unt" saloiT mare, impre-Oratti cu spfalol, cn. perfin`ii rosi
si Co ciucurl albi e bumbacil
In rnijloc/ul salopulni, o Triasa
mare de stejqrhe incuniurauit ,cu scaune. Acolo se recrea Mitrop910 In tirnpt.1 de yard duPd prdndil, in dilele de s'erlgitorI, uncle se
aciunati de asernenea la conversatiI boeril eipriasI a Mitroppliel :
GolesciI, COunenil, FlcoeniI, Jieni,, Bujorenii, Dudescil, etc. , earl
conversall i pFtreceaa timpultii Impreung, cu Mitropplitul trel. In
1

diva pasnicuui S-tilor impratI Constantin(' si Elena? hramulil

AfitropoIi9k, Mitropolitul da mash' mare, la care invita p top. boeril, atilt ceI In activitate (haled), cdt si ceI n retraere (paid); asemenea pe copsubl straini, precum i starostil comerqantiloril si
lqustriasilorii : lipscanI, cojocarl (blnarl)? toptangiI, tdcanl, curelarl, paPugiI, islicarl, etc. Salonall se sprijinea pe 12 stalpI
ptra cu capitele si cu sculpturl de flort Acoperemintul era in,
vlitti" cu olane. In salon-LI se suia pe o scar large, pe din afara,
acoperi0..

Sub salonil, ni etagiult" de jost", era cismeual cu 12 tevi de a-

lama, prin carT curgea in abundenth apa de sub malul Filaret,

in sghiaburI de marmur; iar d'asupra fiercareI din aceste tevl era"
reliefurl sculptate In marmura, representndti cu o arta, frurns
cele 12 zoclil ale anuluI; iar d'asupra lorti, pe O marmur mare
se vedea marca archiepiscopala, cu inscriptiune in limba romna,
descriindti funclarea acrstul frumosil monument(' (1). Pavimentula
cismelel era asternutil cu marmmA si cu sghebulete r zigzagurf
(1) D-la Papazoglu nu are cord de pe acea InscriMiune, dar ml-a spusil ea" crede a se fi
taStranda acele maymure ca itygcriptiulni i sapkturi k te-carT perShe, cari le-ar fi fo.LU
asiguratO Jo. drmarea acelier qime1e. ntrefLirida pe acele persne m'a asigurata ea nu aa
niel ? cunoscmta de dinsele.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

pentru scurgerea apei, care esinda afara din cismea. se scurgea in

balta invecinata, Invascuta cu stuhii. Din acsta balta, prin una
deosebita canalt, apa se strecura spre strada Serban-Voda (Podula
Beiliculul) si continuanda pe langa bisericuta Manu, esia in Caramidarl, Zarzavagil (legumari), sub delult1 Vac rescilor, i de acolo
se strecura in Dambovita.*
Din relatia data de Eforia Spita]elora din Bucuresci, in anula

1870, sub titlul de Note si documente relative la Asilula Elena

Dmna, se vede c. Mitropolitula Filaret, in anula 1792, si-a facut testamentula sa, prin care a lsata o avere colosala pentru
intretinerea si educatiunea copiilora orfani, avere cornpus din mai
multe mosii mal multe hanuff si locurf in Bucuresci, dar ca, prin
nestatornicia lucrurilora de atund si prin rua credinta a epitropilord, tte acele averi s'aa instrainata i chiar testamentula Mitropolitului a perita fara urma. Din telta acea avere lasaia orfanilora a
scapata din intimplare numal hanult, carele s'a cumprata in urma
de guvernil si a zidita In locula lui teatrula actuahl. Reproducema
aid Intocmal relatia amintit a Epitropiei SpitaJelor despre mijlcele cu earl' s'a fun data scla de fete orfane, numita Asilula Elena
Dmna, relatie in care se vrbesce despre &map. Mitropolitului
Filaret alt. II-lea :
Ca si alte institutfuni de bine-facere in Romania, a esistat asemenea institutiunea pentru crescerea i educatiunea copiilorti orfain, si daca mult .timpa nu s'aa vOuta puse in practica dorintele i legaturile persnelorii filantropice, sa dispositiunile legilor
de p timp, acsta a provenitil parte din causa feluritelora fase
prin care a trecut Romania, parte din apatia guvernelora ce s'a
succesa.

Deja la Miele secolulul trecuta, Pre Sfmtia sa Mitropolitula Filaret, unula din eel' mai filantropi barbati ai epocel, si a caruia
vit a fostti unit ,sirti de fapte pise si de devcrtiune, a lsata prin
testamentula sell din anult 1792 o avere colosala spre intretinerea
pi educatiunea copiilora orfani. Insa ac8td avere, compusa din mal
fnulte mosii, mai multe locuri i hanurI fn Pucuresei, s'a Instrdi-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

190

1.klatg q4a laeRtinatinneaj.etuDipit We. eerceldr4 fitetttolt6g,liken.-

tul ntt mai esist in Archiva StattiM, .i se-1414'11J alifil0t36.4

chiu sustrask4i itipt da persbnale interesate deftb -0g-tRiitiOW11,101x/rfaniloraqn falestula .11:gpiptliptlittn ,1 IP I-11(' '11 ffl ii 0 Uttbli
slIainutbtet.)hartillt iatingeltiref,debbuilikuilet kisatk cr# MittOpbrlittilb.
fEilaret,GiesisMiinu Okra 9de Astdil nana at mg i(prolceigiii-ierbarlti [dig
sfatuhit nilliitimigtvatrivarndirvainttio doatnie/ tegulan'IMIara,9itral
iconstatg. 'JOB gilvebnillti a zuittAttatii haInalb lul") FilariA,?ottvg.0( e.
efanilttad spro a, conAtral iteatrulti[Aino caleauMogosetAi 199iv) Jf

Ain raptztufii

fahl bintrolulul iii jfll at 11414860/0-

te d-111 Ministru al fmancelorg , insetatti -1-4-0-VlAiitOtittOoMAI

N,e, 214 acel 9.n, prin carele face darea de smd a conturilorti
ttitturoril
caselorti ce se afld In revisiunea controluldi pand la 1 Ia.,
nuarie 1858,, se cetesce urmatrea nota la reservele easel de, Nile=
faco4 ; Dimpreund cu lei 11,4,000, destinati pentru cltidirea de
institutii iiientru copil sirrnaa, 'cu acestt prilej si spre Impaca-rea
qnvetului, insemnizd cd acstA cassa s'a ntipustitg (prdsitg) eutluarea: hanului ce avea si de la care tragea unti folost anual peste
29,,Q00 14 pe l cdruia locg s'a eldditg teatrult, i pentru care,
Dri,n, legiuirea obstesceY adundrt dintaiil se hotdresce a se despd-,
gubl cu suma de galbenI 10,000, cu' care sd se campere o mosie,

in. cat sa dea venitulti co lua de la hang ; insd prin o altd chibzuire a obstescil adunarl din anul 1843, sq mrginesce acista nu-

mai de a i se cumpra unit altii locti pentru cladirea unul institutil

pentru copif sirmani, cand va veni in, stare cassa a face o asemenea
zidire; prin urmare, numai and i s'ar g. da venitulti, de 17 ani., de
cand i s'a luat, in sumd de 340,000, si cu ceea ce mal are adunati din venitul hanului , ar put fi In stare a se face clalirea
cuvenit, dupd, cum era vorba, spre indeplinirea dorintel ddnuitorulul, reposatult Mitropolit Filaret
In mai multe rinduri s'a ridicatil vocea in favrea copiilor or(aril ; si chiar din sinulti adundril generale s'ag ivitt reclamatiunl
In contra lipsei de crescere a acestor copil, In contra stril lor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

91

deplorabile 0 in contra delapidarlilora ee s'att facutal

u averea

MitgopoltuluT Yilaret. 2. (p. 41-43).

Jelinak din adancul sufletului ca laj nal inulte testarnente 0 donafunT. ale marilora si genelloqilorti pDeb$o1 destinate pentru
gtnifrala aj Biorfluie a avutti _seirta ii3 s t am entuluf MitropolitanT Vilaret, pperanati cj lubrutile be vo indrepta i da
11i1101q

jriii1e .generOse jj devotate binelui publica Jrnt veal ilipsl dirr nemulA nostrui 0. au debsebite stmnta cea bund de Ierarchl alest aT
BisericeI roiralne nu se va pende Bic): a data de pe campia dullovggesca gee, roditOre a inbitet xiOstre peril -I-, RonAniel Ortiwdpxo Catolice dek Rbeiritft

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

o I ISTORICA
DESPRE

ORASIJIAT BOTOSANi
LE

ALEXANDRU PATADNL-CAL1MACHr
Membra ahx Academe Romane.

i'edinfa din 17 lifartie 1887.

Botopnii (1) este' si a fosttl din vechirne unulti din oraele de

frunte ale Moldovel, pentru positiunea sa i comerciulti sti. Dupd
Iast, Botosanii venea alil doilea ora0 mare ali Moldovel, i dupd Galati alft &ilea ora0 comerciali. Geografulti Malte-Brun, care scriea pe
la 1810, dice : lBotochani, ville trs-commercante (2). Cesar Bo Iliac
scriea la 1856, cd Botosani i. sunt tune ville trs importante, et

par sa population, qui est de 20,000 habitans, et par son commerce avec la Bucovine et la Gallicie (3). Inginerulti-geografti francesii Beauplan, cdpitanti artileriel polone sub Regii Sigismund lIT
si Ladislav IV, in charta Ucrainel, publicat d. de ehl la inceputulti
secolului XVII (Carte de l' tleraine), insmnd Botosanil ca orasil mare
al Moldovel. Istoriculti Dionisie Fotino, la 1800, dice : Botosanil
este unii orasa care dupd insemndtatea sa este alt.' doilea dupd
(1) Actele 1 inscriptule vech1 saga Botafacni, ROTILUMIM (Archiva istor. a Rolla-11ml tom. I,

part. II, pag. 21) Ung act4 de vindare scrls slavonesce, de la vaavuld, oltuzulq

i par-

garg taxgulul Sired din 24 Septembre 1610, scrie Botcyan, BOTRUMH (Archiva istor. tom. III,
pag. 20). In acte vechl se glsesce qi forma BotofenI, Ro-rowerm. ( Ureche, Letop mold.)
(c) Gographie Universe Ile, tom, IV, pag 361, edit Paris 1853.
(31 Csar Bo Mac, Topographie de la Roumame, pag 35. Paris, 1856

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

94

IaT, si al doilea orasn comerciala dupg Galati* (1). Asa scriea si

geografulti Daniil Filipidi la 1790 (2). Doctorulii Constantinil Vdrnav scriea la 1836 : Botochan in districtu ejusdem nominis oppidum, post Iassum amplissimum, - i cg Botosanil cmagnum exercent
quaestunt (3). Geografulti Ioanti Christof Wagner, scriindti la 1683,
()ice cg Botosanit este o localitate renumitg in Moldova : 4 Botuszani ist auch ein vornehmer Ort in der ilfoldau (4). AStg.01 populatia

Botosanilorti se urcg la peste 40,000 de locuitorl. Positiunea sa,

activitatea sa comercialg i agricolg, it dail infglisarea unei localittI
cu mare viitorti.
In vechime Botosanil se Ocea Teirgu,Bottis, cum dovedesce vechea

sa pecete municipal ce ni s'a pastratti pe o carte a targovetilorti

de BotosanI, din 5 August 1670, despre judecata vornicilorti de
Botosard Gheorghitg logofgtuli1 i Dumitrasco visternieul, precurmdtdre prigonirli dintre Apostolil Traista i Ggldruse, pentru unti
locti de casa ce a fostti a WI' Traist In mijlocult trgului, - carte
care se pgstrzd In originalt1 In Archiva statuluI din Bucuresci. Pe acea

carte peCetea targului Botosani are marcg unti pgunil cu cda Intins, si imprejurti, dupg o cruce, inscriptia cu litere slavonesci
asa. : t rieg-wr Trhrg EOTMH. adeca : pecetea treiguflui] Boteisfani] (5).

Iat acsta pecete :

(t) (Purcetv'o;, la-.-.opim TA; Dmr.ias. tom. III plg 576-580 Viena 1819.
(2) rEwypect,:ov Trj; l'oup.ouv(m, pag. 156 Lips. Sacson. 1816.

(3) C. a Vernav, Rudimentum physiogiaphiae Moldaviae, pag 10, Budae 1836

(4) Dehneatio provinciarum Pannoniae ex Imperil nuclei in Oriente. pag. 38 edit Augspurch 1b84.

(5) Aeesta acta ald Botosanilora s'a r ublicaia in Archzva istoricd, tom 1, part II, pag. 21,
Bucurescl 1863. Pecetea o reproduca eS astdt pria fotografie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

95

Marca judetuluI BotosaniI este o cs, Inchipuindti boggia fnetelorti acestul judegi ; iar marca rasulul Botosanil este, cum mil
is mal susg, unti U cu cda intins.
Nu scimil care este epoca fondatiunil orasuluI Botosanil ; insd dupd
letopisetele nstre i dupd acte vechl,. inceputurile sale sunt frte
depdrtate, de cela puling cincl secoll. Cronicarulti Grigorie Ureche,
referindu-se la letopisetuliti eeli vechi moklovenescii, care cuprindea
viata i faptele Domnilorti Moldovel de la Dragos-Vodd pnd la Pe-

tru Schiopuhl (1), dice : escrie letopisetulii nostru, c anii 6947

Noenwrie 28, intrat-a in trd stea tdtdrascd, de a prddatti si a arsti
pand la Botopni, i a arstt pi targulft Botocnii (2). Anil 6947 sunt 1439.
Alexandru celti bunti Domnulti Moldovel, la Inceputult domniel
sale (1401), a organisatti ierarchia bisericesca si politiciscd a Writ,
cum ne Incredintzd cronicarulg Grigorie Ureche (3). Cronicarulti
Stefanil Logofdtultl, reprocluOndti cuvintele lul Ureche despre organisarea ierarchiel bisericescl moldovenescI sub Alexandru celti bunti,
adaogd : Dat-all eparchiel sntel Mitropolil aceste tinuturl : Sucva,
Nratulti, trgulti Iasil cu tinutulti i Orheiulti, Hrldulti cu Botopnii

i arligatura
pe la 1401.

(4)

Iat fiinta targului Botopnii doveditd

S'a (Asti de uniI cd Botosanil sl-arg trage numele de la Chanulii

Ttarilorti Batus-chan, care a nvfitil si a prdatil, la 1240, PoIonia, Moldova, Valachia, Transilvania, Silezia, Croatia, Serbia si
Bulgaria dundrnd, si care 0-aril fi stabilitti resedinta 8a aicea la
Botosanl (5). Dar nu se pte admite acsta. Ceea ce este positivii,
si ceea ce se intresce, dupd vechia sa pecete municipald, este ed.
Botosanil 11-00 luatg numele de la una Bot, Botos sat Botqan,

care a fostil, de bung srnd, cehl Inti proprietarti aRi acestei lo(I) D. Cantemir, Chronicon Ronano-Moldo-Vlahdor, tom. Il. pag 376 la.g 1836.
(2) Letopis. Moldov Tom. I, pag 110, ed. Ia.1 i852
(4) Letop Moldov tom. I, pag. 103.

(4) Cromea luT Stefand Logofatuld este pubheat In nompeta Carpattlorti din Mariie
1871, No 899-904%
(5) Frundescu, Dictionard topografiea, pag 59, Bueuresci 1872 -A Gorjan, Elemente de
Geografie, pag 34, Bucuresel 1880.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

96

calitati si Intemeetoruld acestul targ : treigu Botq. Istoricul si Dom-

nul Moldovel Dimitrie Cantemir dite, vorbind despre Inceputurile

Moldovel, cd. nu este niel unti nume boeresc In Moldova care s
nu-sl ab numele ski Imprumutatti satulul pe care l'a fdcutti el
MCA flindu-T ddruitti de Domnil vechl al Oril pentru vitejia sati
slujbele sale (1). In Moldova a esistatti vechia familie Botq, EOT%111
sati Botcyan, BoT7.waii, de pe la Iuga Voevodti, si de mal Mainte.

Botopnii lI are numele si inceputul de la acsta familie : teirgu

lui Botq. JJn uricil de la Stefanil cel mare, din 6996 (1487) Octombrie 16, care se pdstrza In originalil In actele episcopiel de
Roman, si prin care Stefan cel mare cumprd ma! multe mosil
de la osebite persne si le druesce Mitropoliel de Roman, dice :
si asijderea venl Inaintea mistr si Inaintea a nostri moldovenescI
boerl, Niagsa fica lul Bdila de la Racova, nepta lu BoU (o17.w),
de a sa bund-voie, de nime nevoit, i niel silit, i vinda a sa
drptd otcind de la alb. s dreptil urie, un satti pe Moldava, la

Cmpulti pruluI, anume partea luI Botq, unde fu mosulil eI Bot4, insusl Domniel mele, pentru 60 zloil tdtdrescI, i a pl1tit
Domnia mea totl ceI mal susil scrisl ban!, 60 zlotl la mna NeagseI
ficel lul Bdila de la Racova, Inaintea mistra, i naintea a nostri bojar! (2). Acest uric al luI Stefanti cel mare dice : Neagsa fica
luI Bdila de la Racova, nepta lu Botei$': tharwe Iowa Emma WT
PAKOCA, NECOATA EOTMA. Aice cuvIntulA nepoata Insemnzd fica fiu-

lui sa fica ficel, cum se dovedesce mal jos cnd uriculti dice :
uncle fu mo5sula ei Botap, slavonesce rAt GNA AEA eu 160T7ALI ; cuvintul AEA vrea sa died, bunici, mos, adecd tatAl tatluI sag alti
mamel. Aceste ldmurirl din uriculti de la 1487, dovedesc vechimea familiel Botek in Moldova.

Acst familie Botiy, Bot4an, care a ldsatti numele s targu-

luI Botopni, a fost o familie de frunte in Moldova. Wilma lul

Ieremia Movild Voevodil (1595) era nscutd Bottyan i avea un frate
(1) Descriptio Moldaviae, cap. XIII, pag 107
(2) Acestil importantd documentd s'a pubhcatd, In textd slavonescd li cu traducere romdnscd, de Ep. Melchisedec, in Chronica Itomanului, tom I, pag. 133-145, Bucurescl 1874.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

0
pe boerul Botapn, care la 1610 a fostt pus in lpg de Stefan
Vodg Tomsa, adusil la domnie de Turd' si de Ttarl, In locul DomnuluI legitim alt.' Vrif Constantin Movilg Voevodtl, fiul luI Ieremia Movilg Voevodti (1).

La -edstele trguldi Botosanif este satul Botopnca, atuna comunel Stncestl, care se dicea si Manolegi (2). Acest nume Boto;swam 1st are de siguril obrsia In Botoprii si In familia Botq sail
Botopn.
Etimologicesce numele de Botq este vechi moldovenesc ; Botq,
Bo Tzw, vrea s dia, In Moldova, vita de vie stidita de unra anti.

Familia Botq era, cum se vede, din Maramurgs. Istoriculti Samoil Budina Labacens, In istoria cuceririi cettii Sziget, capitala
Maramurgsului, (3) la marginile MoldoveI, de cgtre Sultanul Sulei-

man, la 29 August 1566, ne spune cg intre vitejil cari a cgdutt

luptndu-se contra pgnilord era si Petru Botos Voevodul pedestrimel maramorgsene : eDecima nona Augusti, die lunae, qui D.
Barthaomaeum praecedit, Turcae magnam civitatem Szighet ceperunt suamque in potestatem redegerunt. Ibi multi ex nostris, fortes viri, qui intra in arcem aufugere, eque hostium manibus evadere nequiverunt, desiderabantur. Turcae enim ipsos velocitate
antevertebant. Quapropter, qui mature se in arcem recipere non
potuerunt, forig omnes trucidati sunt. Inter quos erat Martinus
Bosniack, Petrus Botos, peditum ductor seu Vayvoda, aliique com,
plures strenui(4).
,
Ili-gull-I BotosaniI a fostil prgdata si arsti de multe ori, cum la
(1) Charles de Joppecourt, Histoire sommaire de choses plus mmorables advenues aux
derniers troubles de Moldavie, Paris 1620, In Papi, Tesaurii de monumente istorice, tom. II,
pag. 24. Bucurescl 1863.
(2) Frun4escu, Dietionarti, pag 59.
(3) Szigeth ou Sigeth, ville de Hongrie, chef-heu du Comitat de Marmaros (Dezobry et Bachelet, Did. &Aral de biographie, d'histoire, de mythologie et gographie, tom. II, pag. 2572,
Paris 1806.
(4) Historia Szighethi totms Sclavomae fortissimi propugnacull a Solymanno Turcarum
Imperatore anno MDLXVI capti christianisque erepti, per M Samuelem Budinam Labocen-

sem lam ohm in Latinum conversa nunc vero ad novam editionem schardianam denuo
recognita et emendata. Pubhcatl 'in loanins Georgn Schwandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, pag. 730. Vondibona 1746.
13

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

98

1439 de Thtarl, la 1505 de Po lonI (1), la 1509 de PolonY (2) la

1529 de Po loll): (3); la 1650 de TAtarI si de Cazad (4). La 1500
el suferl mult, din causa btAliel ce Mau aicea Stefan celt mare
in contra lul Albreht Regele Poloniel.
Targuliti Botosanii fcea parte In vechime din finutulii H4rlulul.
De aceea cronica cea veche a Moldova', scris de calugarti de la
manstirea Putna Intre miff. 1466-1552, si tradusa in limba polon la 1556 in Iasi, nu numesce intre cele 24 de tinuturi din earl
se alcatuea atuncI Moldova, tinutul Botosanil, ci tinutulft Harlart (5).
In qilele DomnuluI MoldoveI Petru Schiopulil (1570-1581 si 1584-

1591) Botosanil fcea parte tout din tinutul Heirlaului, cum dovedesce preciosula Catast& de cisle de tirani de la toate tinuturi,

pi

pop, scrisii intregt cu rnna acestul

Domn, si care se pstrza in original In archiva Academiel RoCurteni i ve4tayi pi neamisi pi

mne. Catastihulu qice : tinutulic HrlaTc cu ocolulic Botetsani (olioA

EoTA.wati). Descrierea Moldova de Miron Costin, in versurI po .

lone, scrish la 1684, nu pune intre cele 19 tinuturI din earl se alcatuea acum Moldova tinutul Botosanil, ci Oice : ttinutul HarlaTc
cu targurile Cotnar

ni

Potoffini (6). Vod, Dimitrie Cantemir, In Des-

crierea Moldova, pe Care a scris'o la 1710, nu asz intre cele 23

de tinuturi ale MoldoveI din Oilele sale, tinutul Botosanii, ci c;lice

si ci :

ttetrgulii Harlag, trguliZ Cotnarg 0 teirgula Botosenii, tu tinutulii Harltiului (7). Chrisovuld lui Grigorie Ghica Voevod, din 28

Septembre 7238 (adec 1730) datt luI Toader Calmsulii Vomicult' de Cmpulunga, pentru satul StncestiI, clice satura &MiceOA de la ocolulg Botosenilorii ; dar chrisovulil lul Constantin Mihai

Racovit Voevod din 28 Iulie 7259 (adec. 1751), darn luI Iana(1) Letop. Moldov tom. , pag 47.
(2) Ibid., I, pag. 150.
(3) Ibid., I, pag. 160.
(4) Ibid., I, pag. 293- 294.
(5) Archiva Istoriel a RomAniel, tom. III, pag. 14.
(6) Ibid., tom. I, part. I, pag. 172.
(7) Descrierea MoldoveT, cap. IV, pag. 34, edit. IasI 1851
tom. I, pag. 225. 141 1833.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Chronic. Romino-Moldo-Vlah.

99

chie Calimah, fiulti cglui de mat sus care fusese terzeman mare
la Constantinopole, tot pentru acesta satti Stncescil, dice : satid
Stancesci de la tinutulii, Botosenilorti (1), .5i Divanulti Velitilora boerl
al Moldovel, in rspunsurile date G-eneraluluI rusti Baron Elmpt, la
1769 despre starea Moldovel si despre cele 22 de tinuturl ale el,
dice : tinut1li Botosenii din tinutul4 Harldului, are unii tOrgii Botosenii(92). Tinutulti Botosanii s'a infiintatti decl Intre anii 1730 si
1751. rinututil Hrl totti rmdsese si dupd acsta, de si micsoratti. 0 carte domnsed de la Grigorie Calimah Voevod, din 17
Iunie 7270, adecd 1762, pentru mosia Hiliseulti de susti, este adre-

satd. ast-fel. : Credinciosil boerul Domniel mele D-ta Iordacbi Canano biv vel medelnicer, Ispravniat de tinutulti Hirleirt(3). Filipidi,

la 1790, si Fotino, la 1800, descriinda Moldova si tinuturile el, numesa' si tirautulil Botoan i tinutulti Mirka Fotino dice : tinutulti

Botosenii este mica, si venitul sti este al Dmnel.; elti are un

ora eu acelasY nume (Botosanii) care vine Oa doilea n rang dupti
Ia$ si este resedinta ispravnicilorti, i este orasil de comerciii ali doilea

dupti Galati (4). La 1811 gsimil trecute tinuturile Hrl i Botosani in rnduiala Obstestel Adundri. a Moldovei pentru preotii de pe
la sate in ce c1iip4 set urmaze, din 24 Iunie 1811 (5). Sub portretul
lui Scarlatti Calimahti Voevodti, din fruntea Condicei sale civile (editiunea grecscd tipdritd la 1816 in Iasi.", in tipografia din mndstirea TreI-sfetitele) se vede pecetea cea mare a domniel MoldoveI In
(I) VedI aceste chrisve In Columna luI Traian No 10-12 Octobre Decembre 1882,
pag 6:10 -632.
(2) Archiva RomanscA, tom. I, pag 143 edit. II. Iasl 1860.
(3) Uricarulti, tom VIII, pag 8--9 - Canano (Kamm) familie vechie de boefl marl In Moldova, de ongine itahan a. venit.5. prin Tarigiadil La 1762 maI gsim si pe Constanttnii Callan mare paharnict, sub Grigoire Calimah Voevod (Letop. Mold. III, 327), lar maI Ina1nte Mare StolnicO la 1757 In Divanulti luI Constantind Mihaid Cehan RacovitO Voevodil
(linear. IV, 11) AcestO Constantung Canano a fostti si Ispravnicil de Sucva, cum dovedesce
cartea luI Grigone Cahmah Voevod din 22 Noembne 1763 prin care-I poruncesce sO judece
o pricin dintre Episcopia de RomanO, Toaderd Iduhus si alt0 (Indice de documentele aflate
In Archiva StatuluT, part II, No 1815 pag 52 BucurescI 1876) Se scne Canano i Canandii
Kamm, KISHAFIZS (Letop. Mold III, 327), dar foi ma cananda este moderna, , corectO este Canam

CUM SP vede In tte actele vechI (Uricar. I, 128. VIII. 8-9)

(4) ClonavOg gazop. -61; Daxiag, tom. III, pag 576 -580,-(Datnntalis, rum. Touv.ouvias, pag. 156.

(5) Uncar. tom. W. pag. na

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

100

juruht cdreia stail marcile celoril 16 fnutur MoldovenescI de atuncl,

si intre aceste linuturY infimpindmil finutul Botomnii $i finutul
ffeirl. Tinutulti Harldil a avuta fiintd pand la 12 Februarie 1834,
di In care vestitulil Hrl, odinird resedintd domnscd, Sedes Principum, cum se esprimd Miron Costinti, si unde sta Curti le domnescl zidite de Stefanil celil mare la 1487, si restaurate ia 1624
de Radu Vodd, i odinird cetate (1), MO de tail din insemndtatea sa, i Botosanii aii luat tt iurisdictiunea i totil tinutulti
HArMuluT (2). Insemndtatea positiuniI tdrguluI Botoani i Insem-

ndtatea negotulul sil a determinatil acstd reform administrativd, si a venit In partea Botosanilorti. Acst d. importantd a Botosanilorti o gdsimil din qilele strdvechl ale istoriel nstre : Un
uric alii DomnuluI Moldova Petru Schiopul, datil din Ia, la 8 Ianuarie 1579, scrisil lesesce si adresatil Neguptorilor mari i mid
de la Liow fi din cele-lalte prfi ale Crdiel Lepsd, In privinta iarmarcelorti si a vdmiI aselate in Moldova, dice : Domnia mea
am convocatil pe top negutatoril nostri MoMovenesd i pe boieriI
de trd, intrebandu-1 despre starea cea dintru inceputil a comerciulu nostru internationalil, si nhail rspunsii, cum cd celii mai
vechift iarmarodi in Moldova a fostil acel care se fine in Botopni .

Acest uricil se pstrza n originalti In archiva orsenscd de la

Lemberg. Polonulil Zubrzyski fiti mentionzd, sub anulil 1579, In
a sa Chronica a Leopolel (3), si d-In Hasdeii l'a publicatil la Iasi',
la 1862, cu traducere romnscd si cu note, in tbia sa periodicd
(1) Curtile domnesa din cetatea Httridului (Ion Neculce, Letop Moldov tom. II,"pag. 202).
t2) Vecp Incheierea obstescel adunrT a MoldoveT din 12 Februarie 1834, In Manualul Ad-

ministrativil a Pnncipatulul Moldovel, tom. I, pag. 70-79. lasl 1855.

AceT ce dorescd s6 vat4 cu dea-mgruntuld Imprtirea fcut tinutuillora MoldoveT la 1833-1834, s. consulte urmtrele dou chrt1 Mute atunc1 de Guvernulti Moldovel :
a) Charta Moldovel,dupl Imprtirea facutl la 1833. Originalul.

1)) Tablo paraleld pentru a slujr de alturare la dislocarea tinuturilonl sr a octilelora

Puncipatulul Moldovel. 1833. Origmaluld.
Ambele aceste chrt1 se plstrzk In archwele AcademieT Romne, druite de d-lb Dirnitn
A. Sturdza de la Schera (Anale(e Academia Romdne, Sena II, tom I, sesmnea anulul 1879,
pag. 96-97. Bucurescl 1880).
k3) Kromka Masts. Lwowa, pag 204. Lwow 1844.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

101

de atund Din Moldova. Domnia-sa l'a mal publicat si In Archiva

istoria a RomnieI (1).
Aceste tte : Chronica Logofatulul Stefan, sub anulti 1401, letopisetula vechiti MoIdovene-scti sub anulti 1439 si uricul luI Petru

Schiopulti Voevodii din 1579, - dovedescil, fr indoiald, c targulti BotosaniI i Insemntatea comerciuluI s derz din vremile
cele de demult ale Moldova
Pentru importanta sa, administratiunea Botosanilor era 'lucredintat unul Vornicic (Vorniculii de Botosani), jar administratiunea
municipal i mutrile de proprietll erati Incredintate qoltuzului dc
Botosenl si cu 12 prgarl, cum dovedescil acte vechl.
In rspunsurile date de boeriI Moldovel la 1769 generaluluI rust
baron Elmpt, despre starea MoldoveI, se qice : La trgurile Cernautil, Botosenii, Roman, Focsani, Galai, Chisindult, la aceste
sunt negufdtorf used*, unif cu mrfl, alliI Leg neguttorie cu miere,
bol" de zalhan, bol de negotil, zalhenale, unt, seti, crd si celelalte, si pltescil fiesce-carele rnduitele dri pe aceste, dup hotrIrea
din Con dica Visteriel, (2). Dupa vechile chrisve, Botosanil ad di
de targil Miercurea, i optic iarmarce pe an : la 1 Ianuarie, la
2 Februarle, la 18 Maiti, la 15 Iu lie, la 6 August, la 18 Septembre,
la 14 Octobre si la 6 Decembre (3). Dezobry si Bache let scri :
Botoczany. Commerce de vins avec l'Allemagne. Foires trs-importantes (4).

Pe la 1418, In Ole le lui Alexandru cel bunt, a pribegitt In

Moldova mal multe mil de familil ArmenescI, nrn ndeletnic i
comerciantii, fugIndt din patria lorti Armenia de ru111 Persilorti,

carI o calcase si o pustiise. 0 carte dornnsc, scris romnesce

la 20 Septembre 7034, adea 1526, de la Stefan Voevoda celti
tInr, Domnult1 MoldoveI, Oice

cflpmEHin

spindgi Ae cTri,mow8A

AOrinliEi MAE nTp7.1,18A f1llEKONAp8 EOM. LIM 6811 TYMA K8pc7 +T7A +
(1) Din Moldova, pag. 17-26, Ia1 1862.- Archiva istoricel, tom. I, part. I, peg. 172-174
(2) Archiva RomAnscd, tom. I, pag 144.
(3) larmardcele i targurile din Moldova, la Calendaruld pentru RomnT, pag LVIII Iaql 1853

(4) Dictionnaire &Aral de biographie et d'histoire, tom. I, pag 341. Paris 1866.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

102

n7'iurr8" Hovrp8 Alomommem.... adeca : Arrnenii primitY de stra-

mosula Domniel mele batranula Alexandru Voda cela buna, tand

cuxsti inted in piimintulic nostru Ilfoldovenescii.... (1). Fuga Armeni-

lora a provenitti si din causa turburariloril lora interne. Patriarchatula Armenesca s'a desbinatil schimbandu-se unele dogme, natiunea se rescula din causa desbinaril facute de calugdr1 si de
preop, si imprstiindu-se in mai multe partI, ail venitil In mare
numrt In Galitia cu Episcopula lora rmasil credinciosa dogmelora vechi, si din acestl pribegi vr'o trei niii de farnilii aa trecuta
si s'ail asegata In Moldova cu negotult (2). Arrnenii a fostil primig, cu bine, aselandu-se In orasele Sucva, Hotina, Botopni, Dorohoi, Vas NY, Galati si Iasi; s'ati dedata mg alesti comerciului, agriculturei si prsilei de vite, s'i a fosta folositori patriei loft
adoptive. Li se acordase chiar dreptula, la inceputa, de a av administratiuni municipale separate, adeca ,,5ioltuei Armenesci, dupa
ideile pentru slobozii (colonii) cari precumpanea atunci in politica
tern' (3). G-heorghe Reichersdorff, arnbasadorult Imparatulul Ferdinand la curtea Domnulul Moldovel Petru Rarm lice cir ulmire,

in raportult care Suveranula sea despre Moldova, raporta care

l'a si publicatapn Viena la 1541 sub forma de Ckorografia ilfoldovei, urmatrele : In Moldova locuescil Impreuna, sub ascultarea
Domnului Moldovel, popre de osebite nationalitati si religil, precum Rutenl, Poloni, S8rbi, Armeni, Bulgari si TatarT, si In fine,

multi Sasi din Transilvania, Mrti ca in acstei varietate de rituri 0

dogme sei se certe intre sine (4). Voda. Dimitrie Cantemira 4icea la
(1) Acsta carte s'a puhlicata Intrga de Ep. Melchisedek In a sa Chronica Hufiloril In Suplementa, pag. 20-28 Bucurescl, 1869.
(2) (DaircrciSrig awypatpAy -r-71; P'oup.ouvfag, pag. 56-57 Lips. 1816.-1. T. Parisot, Armnie, In
Encyclopdie moderne, tom. IV, pag. 313. Paris 1854.
(3) Pray, Dissertationes historico-criticae, pag. 170. Vindohon. 1775. - Wolf, Beschreibung

der Moldau, tom. II, pag 60. apud Hajded. Istoria - toleranteI religise In Romania, pag. 62
Bucurescl 1868.

(4) Moldavme quae ohm Daciae pars Chorographia Georgm a Reicherstorf Transylvano
autore Excusum Viennae Pannonme per loannern Smgrenium M.D XLI. - S'aa reeditata In
Intrega cu traducere romnsca de A. Papia Banana, In Tesauril de monumente istorice, torn. III3
pag. 121 143. Bucuresol 1864, cu charta Moldove1 facutO, de lleicherstort ,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

103

1708, despre struinta Armenilorti In Moldova, CA : cArmenil sunt

supusi ca si
negutitori si targoveti, i sunt prin orasele
Moldovei, si platescti asemenea birti la domnie, si bisericile lor

sunt ca si ale Papistasiloril, si nici sunt mai mid nici maI putirril
Impodobite dect ale pravoslavnicilor, si sunt slobodl de all
phz1 legea lorti (1).
Armenii asedatl in targulil Botosanif se dicea .Breasla rmenilorn,
cum dovedesce Condica, lisidilorn visteriei _Moldova pe anulic 1803 (2).

S'a oisti cg biserica armenscg din Iasi ar fi ziditg la 1395, iar

cea veche (cad' sunt douse' aicea) din Botopni, la 1350, adecg Innainte de asa numitg descglecare a lul Dragosti, care a urmatil la
1360; si acstg pretinsg vechime s'a disti ca se dovedesce dupg
inscriptiile de pe acele biseriel (3). Dar pretinsele aceste date de
1395 $ i 1350 din inscriptiile de pe bisericile armenesci din Iasi:
si din Botopni, ati mare nevoe de adeverire.

La 7 Iulie si la 25 Septembrie 1886 visitandil Botosanft, am

observatil biserica armenscg cea veche (cAci mat este una, ziditg
In dilele lui Mihail Sturdza Voevodti), si observgrile mele m'ati
convinsil, cA, vechimea el' este cu frte mult Inceice de pretinsulti
anti de fondatiune 1350 ; acstg bisericg trebue sg fie celil inultO
din secolulti al XVI, cum dovedesce chiar architectura el. Datele
sunt scrise $ i la Iasi si la Botosani prin literele alfabetuluI armenesc,
trebue a se confirma valrea loril si trebue doveditil dacg la reparatiile urmate n'ati fost alterate. Apol Armenil n'ati calendarulti
nostru actualti. El Incept veltulti, computulti, sati calendarulti lord,
de la 552 dupei Cluistos.
Este cunoscutil ca. la 569 Patriarchulti sa Catolicosulti Armenilor Moisi Elivart (Moisi II) a adunatti untl sinodii in orasulti
Tavin sati Tovin pentru regularea calendaruluI armenescti si stabili-

rea dilelorti de srbgtorI, i cg acelti sinodii a statornicitil inceputulti veltulul armenescil, adecg a calendarulul armenescti, de la
(1) Descrierea MoldoveT, cap XVI, pag. 243.

(2) Publicatii de T. Codrescu in Urkarulal, VII, 242-377 si VIII, P42-368.

(3) Prince Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, pag. 52 53, Iassy 1849,
liajded, loc. cit., intemeindu-se pe Principele Sutu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

' 104

11 Iulie 552 (1). De atuncl Armenil socotesct veleatulti lorti de la

acea epocg, adecg de la 11 Julie 552 ; anulti loril 1 este alt.' nostru 552, mal micfl prin urmare decal alt nostru cu 551 de ani,in cgt, dacg pretinsele date de 1350 de pe biserica de la Botooni,
6i 1395 de pe biserica de la Iasi, arti fi adevrate, atunci, dup
calendarulti armenescii, epoca zidiril bisericei cel vechl armenesci
din Botosani ar fi anulti 1901 i epoca zidirel bisericel din Iasi ar
fi anulti. 1946, - anI la cari. niel amti. ajunsil Inca!
Pe lngg
acsta nu se pte crede ca pe o biserica armenscg, zidit in vreml

de paza legei btrne, s'ar fi pututti insemna alt veltti, dect

acel armenescti statornicit de sinodult de la Tovin, mal alesti
cg. veltulti obicinuitt astAll nu era Intrebuintatil pe atunci nici la
nol, cAcI aveamti veltulti cel vechiti bisericescil de la zidirea
lumii. Cum dar Armenii art fi intrebuintatt, in acele vreml, un
veltti care nu era nici in usul lorti, nicT inteal rii, pe atunci ?...
Eruditul preotti armenescti Neruv Kusnerev, egumemil mcingstirei armenesci din Teodosia (Cafa), membru societAtii istorice
archeologice din Odessa, In scrierea sa scris armenesce sub titlu :
Antichitgtile armenesci din peninsula Tavridei, - descrie tte bisericile si mngstirile vechl armenesci din Tavrida si reproduce tte
inscriptiile de pe ele. Pretutindenea se vede numal si numai veltulti armenescti (pe care pgrintele Neruv l esplicg, in parantese
dupg veltulti modern), si nicl intr'un singur locti nu se gsesce
veltulti de ast-01. Asa eltuune : 1184 (adeca 1735), 1275 (adeca
1826), 961 (adeca 1512), 1135 (adeca 1686), 1036 (adecg, 1587),
1198 (adecd 1749), 796 (adech 1347) etc. etc. (1).
Cuvintele din cartea luT Stefanti Iroevodti cel tinr, din 1526,
cum cg. rrne,i a venit in Moldova sub Alexandru Vida celii bung,

(1402-1433) sunt hotritre. Biserica armenscd In BotosanI n'a

putut fi ziditg mal inainte de a venl $ i de-a esista Armenl In trd.
Cartea domnscg de mai susti se pstrzd in originalti in archiva
(1) Lkon Vaisse, Armme, In Encyclopdie moderne, tom. IV, pag. 303, Paris 1854. -1Thicint,

Lettres sur la Turqme, tom. II. pag. 270 In nota i pag. 273. Paris 1854.
(1) 3anuemt MunepaTopeicaru Comccrcaro Osigeenta if CTOptil 11 ItIJOB HOCTOrl, tom X, p. 441 -451,

Odessa 1877.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

105

Statulul, si! Stefan Voevodti cu sfatulti , la 1526: cunoscea mai

bine hicrurile . petrecute in trd cu abea u secaa ,,si jumdtate in-

nainte. TotusI acst bisericA armnsc6 din l3tosani." e veche :

ea datzd positiv dinainte de 1669. In Biblioteca ' regald din Milnich se pd.strez unt nianuscris intitulatti ;Breve relatione dello stato,
principii e progressi della missione Apostolica agli Armehi di Polonia e
Valackia sin' al 1--mo Aprile 1669, per a Padre D- Luigi Maria Pindou.

La pagina 7 se aft, o interesantd notit desire Armena din Moldova. Aicea se dice : tOrasele Moldovel unde se anti biserid armenescl sunt acestea : IaI, resedinta Domnuldi, are dou bisericl
armene; Galata, port de mare, are o biseric. armenescti; Siretura

are o biseric armna; Sucva are' dou biserici armene si o

mg-

ndstire ; Hotinulic are o bisericti armnA ; Botopnif are o biserieti

armenescet. 'Rite aceste biseric armene din Moldova ail vr'o 20 de

preoti, sub Episcopul Jaac, omit de vr'o 50 de `anT, hirotonisitti
de ctre patriarchul actualti D. Jacob (I). Episcopuld Melchisedec
a pust; cu mild dreptate, la indoiald ardtdrile Principelni. N.
Sutu din 4849 despre pretinsa datd de fm-idatiune a bisericel'
Tnenescii din Botosanf 1350, datti despre care distinsulit ornii de
stat si. erudit statisticti fdti MoldoreT a fost infrmat de perseine necompetente In materie (2).
1-.-

Din vremi nepornenite trguifi Boto,,sana eu orolul se, adech gu

impre,itiri mile sale, fticea parte din axtnagiiili Dmne1 Moldovel, apa-

nagi care se alcdtuia 1. din veniturile Botosanilor, 2. din Veniturile trguluT Chisindit 3. din venitul ddrilor Tiganilorti domnesci si 4. din yenitula vmilor. (3). Pentru acsta i per tru im(I) Rasdeil, in Trojan No. 72, pag 292, Bucurescl 1869.
(2) Melchisedrc. Chronica Rornanulul, lom. I, pag 31-36, Buctuescl 1875 Idem, Inscriptiumle bisenceloi Arivenesa din Moldova, In Anakle AcadenneI Romdne, Sena II, torn V,
sect II, pag 64, BucurescI 1882
(3) CantemirO, Descnerea MoldoveT, Cap. IV. - Miron Costm In Descrierea Moldovel
Valachiel, Arhiv Istor a Rom tom I, part I, pag 159, 171. - De Bauer, Mmorrps histoiiiques et gogi aphiques; sur la Valachie, tiphiite pe Ung Carra, Histoire de la Moldavie et
de la Valaclue, pag$ 299, 325 - 327 edit Neuchatel 1781 - Cartea DinneT Casandra CantemirO Voevoda din 6 Ianuarie 1711 cMre Constantin judele, reprodush in Melclusedec, Cro-

nrca Husilor, part. I, pag 80 BucurescI 1869.

14

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

106

pea*. loilu, Ispravniculti f.ftrgulul Botoppl avea tn.; $i rang6 de

Vornia, cum d9vedescti acte vechl i Cronicarulti Mironia. Costinti, in
descrierea Moldovel $i a Valachiel In versuri polone, scrisd de elti la
1684 la Daszow, $i inchinata Regelul PolonieI Ioanti IIJ (1). Dimitrie
Cantemirti, scriind la 1708, dice : Tqul Botovinii, ale cdruia venituri, impreund cu ale peirtiloril lu cele din iniprejurit, le trage la sine
Dnina, pentru a cdrora stringere este ornduitil de cdtre dinsa unti

Camarap ai Dninei (2). Drnlia avea unti Vornicil In capitala

Teril, care administra casa $i apanagiulti el ; acestti Vornicti se
numea Vornidi despre Dnina sail Vorniculii Dnznei (3); a$a la 1700
gsim pe Vasilie Purice Vornica despre Dnina (4) $i la 1711 pe Ilie
Abaza Vornicil despre Dmna (5). Era $i un Ctipitanii despre Dmria,
carele avea stgii de dileirap, adecd unti corpti de caldra$1 de purta
trebile Dninei (6). Cartea Obstestei Adunri a Moldovel din 16 Noembrie 1802, No. 56, pentru asedarea birulul feril, dice : tvenietulti celti din vechl obicinuitti a Mriel Sale Dinnel a Botopnilorii
esi a tiganilorti Gospod., (7). Din veniturile Botoanilori i ale Chi$indului, care erati ale Drnnel, se dase la 1799, miluire unorti m4nstiri sdrace cu chrisovii domnescti, venitulic cantariului, cand s'ati
daft acelorti mndstir1 $i venitula cantariului de la trgurile Galatii si
Foc$anil (8). Pand la 1819 Botosanii era totti apanagiii aiim D6mnd (9),
$i era $i mai incce pand la 1830, cum vomit ved mai josti.
Pentru acsta Botosanii se dice in actele vechl tetrgulil Dninei (10).
Afard de Vorniculii de Botopni, despre care am vorbitti mai susti,

$i de Vel Cdpitanulii d Botooini, care comanda peste una mie de

(1) Arhiva istorici a Romaine!, tom. I, part. I, pag. 171.
(2) Deserierea Mo1dove1, Cap IV, pag 34
(3) Letop. Moldov. torn. III, pag 2 5, 293, 304, :113.
(4) Ibid., tom. II, pag. 289.

(5) Ibid., tom. II, pag. 366.

(6) Ibid., tom. III, pag. 293.

(7) Muriel, tom. I, pag. 2.

(8) Ibid., tom. I, pag. 84.
(9) (1)(oraviK, 'Icrropkt T1].% 6LMICICC tom. III, pag. 577.--(1)auuttal;, ecoypacOv 7ijo Poup.ouvtoG, pag. 156.

(10) Cantemird, Deserierea Moldovel, Cap. XII, pag. 214. Ve41 i Bucmmula Romani; an. II,
Aprilie, pag. 82. Iael 1876.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

107

(intent, avend sub lti cjece sutasI (1), in BotosanI era dol Parcalabl,

Parealab't de 23otoqaM, judecatori carl Ndeca tte pricinile, dar aducea la indeplinire numaI pe cele raid, cad pe cele marl le trimiteag la eercetarea i intarirea Vornicnlul celuf mare alit teril de
sum). la Dorohol, sa la Divanil la Iasi. Voda Cantemirtz scriea la
f708 : In fie-care oras st targ sunt osebip judecator!, ca se judace pe locuitorI ; acestia in vre c cAte-va locuri se chiam ParcalabI, iar intealtele Vornid i Cantara0; Parealabi sunt etite do1,

la Hotint, la Cernautl, la Sueva, la Nmtil si la Soroca, i mal

sunt die dol. la Romani:1, la Botosani (trgul Deanne!), la Orheiti,

la Chisinati, la Lapusna, la Falcil, la Galap, la TecucI, la Tutova

si la Putna ; iar la celelalte targuri mal mici, precum este Bacault,
Targulti-Frumosg, Harlulti si Covurluiult, a numaI cdte un parcalabd ; la Brladti sunt doI Vorniel judecatorI, in locult VorniculiP celal mare de tra de jost, i asemenesunt $ i la Dorohoi,
in locult, Vornicului de tra de susti ; doI la CArnpu-lungti, si
u nu la Vasluiti ; asupra Ocnelortr sunt osebitil doI Camarasl (2).
Mult fapte isforice s'ail petrecut in Botosanl. Voi cita unele
din aceste.

Prin Botosani a resunatil o dinir budurnele biruitre ale luf

Stefang cel Mare

storiciI Sponclan, Nhhovie si Cromer scriti ca la

1498, TurciI ca la 70000 ati trecutil prin Valachia contra RusieI,

pe la sfrsitulti lul Noembrie, i ati pradatil Podolia, Galitia i alte
pr; dar pedpsa lui Dtimneclet i-a ajunsii : cuprinSI de frigil,
inghepl i omt far veste,, maI bine de 40000 aft Inghetatti si
peritt, cel-lalti, scapAndl cu anevoe in Moldova, ail fost lovip si risipip asa de cumplit de Stefanil celd Mare la Botopni, in cat abea
atvremasti din tt armata turcsca 10,000 ca s se intrca acasa (3).

La 7006, adeca la 1498, Stefan celd Mare, vrendil s pedepsesca pe PolonI, pentru calcarile lor, intra in tra Lessca, arde
si prada tot pn la Liov i 'Ana la Lantut, i intorcendu-se
(1) Cantenurd, Descrierea MoldoyeI, cap. VII, pag. 174.
(2) Ibid., cap. XII, pag. 214 - 215.
(3) Apud incai, Cronica, tom. II, pag. 96. Ias1 1833.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

108

radica In robie mal bine de una sut mil de Rusneacl,

si-1 aseza
locuitor1 In Moldova. Dar la 7008, adeca la -1500, in. lupa lui Martie,

Regele PolonieI Albreht, spre a-s1 resbuna la rdndula sea, strInge

o armata puternica, calca Moldova, si prada si stria tota panit-In
Botosant Stefanil, celt Mare alrga -en stea sa, isa Maihtea Ostel'
lesescI si-o bate cumplita letetrgii la'Botomei, In diva de 11 lklartie

1500. Armata polona a fosta aprpe desflintata n acsta lupta

crncena de la Botomil, mare parte a WW1, mare parte ail
luat'o` Moldovenil In robie (1). Dupa .ce Stefana cel Mare a invins pe Lesi la bititaria de la- Boto;sayei, a pust dupil obiceiula sea
pe prisonieff la plug', de ka facuta aice Dimnbra'at .2-Ivie la Botoani, spre pomenire, ca sa nu se mai acolissca LesiT de Moldova,
cum scrie cronicarulti Moldovel Ioanti Neculcea. Asti:I-felt' de dam-

bravi, roi sMite cu prisonieril polon, Injugatl la plug], de Stefan

cela Mare, sunt mai inulte : dumbrava roie de la Boto59a74,, dumbrava
roie la' Cotnaril, clicrn&rav roOe na dosii de Bomang (2). Ele se nu-

mesc D nlriv roii pentru ca s'at udata cu singele Lesilor (3).

Intre Bogdant Voevocla cela orbit" 0-grozavg, fiul lui Stefan cela

Mare, si Regil Poloniel Sigismund I si Alexandru, se incuibase o

dusmanie strasnie. La 1504 Bogdana Voevoda trimise dou solii,
una dupa alta, la Regil Poloniei, cernda de sotie pe sbra lora Elisaveta. Dar curtea PolonieI refuza acsta casatorie pentru di Bogdana Voda nu era de lege Catolica, i pentru ca Elisaveta nu vroea
salla iea de barbata, din causc ca era grozav la fata sl orba de
un ochi. Dupa acesta refuza, Bogdan Voda si-a luata dmna
Moldovenca. i spre
rsbuna; catch' Polonia pe l. IIotin, prada
si arde tat i bate' pe Poloni cu thi furia rasbunarei (4). Dar la
1509 Regele Poloniel Sigismundi I trimete la randult sa asupra
Moldovei p vitzula Nicolae Camenstki palatinula Cracoviel cu
'60,000 de calaretl. Camenstki calca Moldova prin Pocutia, -Colornea
(1) Letop Moldov tom I, pag 141, 143 1 in Apendice V, pag. 23.
(2) Ilnd , tom II, pag. 200 , tom III, pag, 118
(3) Demetrn Cantemyin, Descriptio Moldaviae, cap VI
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 14h-147,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

109

si Sneatni, ajunge la CernAup, las aicea carle si bagagele sale cu

un corp de $5ste, si de aicea se repede cu cavaleria sa, arde, bate

si risipesce trgurl, holde si orase, pradd Harlault, Cntnarii, CerDautulil, Sep encul, Dorohoiul, Botopnii, Tirascautii, Stefnescii,
Hotinul i alte orase si sate si curff domnesci. Bogdan afidnan,
ese i se repede cu stea sa din Sucva, avnd i un corp de

Turci si de 'Mari, si du0 maT multe lupte, Mohlovenil sunt htuiT la 4 Octombrie. Vladislav, Regele Ungariei si al Bohemiei, inter-

vine ca mpciuitor, trimete soli, se face Incetare de arme $ i isbutesce s Impace pe Bogdan Voda cu Regele Sigismund, ambasadoril dirora subscri, la 23 Ianuarie 1510, In Camenita tractatul
de pace (1).
La Boto5sani un mare Hatman alti Polonici, ascuns lute() ca.-

pitrt de fn si prinstj, 'ajunse s. fie pus de viti in crlige la Tarigrad. Acesta este Dimitrie Visnovietki, nurnitil de chronicaril nostril Duniih aro Vinovietchi. La 1560 Dimitrie Visnovietki, sfttuit
de Albert Laski Voevodul Siradiei, nemultdmit acum de Despotti

Nod, socotise s se fac domn Moldovei, folosindu-se de scularea tril contra lui Despoth Voda-ereticul. Boerii cari ducea
rescla era mai ales Barnovil, Veverit, Motoc, Stroicl si Spancioc ; ei aleser cap dintre el, si proclamase domn Moldovel pe
Stefanil Tomsa: care a fost Hatman, - si Stefan Tomsa tbrase la Botwni. Visnovietki se ildica cu ste czacscti si polon
si tbAreSce la Nistru, asteptilnd pe Laski In ajutor ; cali-va boeri MoldoVeril merserti la taWira lui Visnovietki, propuindu-i domnia Moldovel, si duc'endu-1 cArti de la o parte a wril spre Incre-

dintare. Visnovietki trimete, ingamfat, un corpti din armata sa

s bat pe Stefan Tomsa la BotosanI, si sd.-I duct capul. Dar
stea lui Tomsa bate si risipesce pe Polona si pe Cazacii lui Visnovietki. Ne sciind despre acsta Invingere, Visnovietki vinea In urmil

cu restul stel sale, si fiind bolnav, mergea In caret, iar comanda (5stel o incredintase cumnatuldi s Peasovski sa Pisacenski.

Stefan Voda Tomsa sta in Botosani, unde T asezase cuartirulit

(1)

incai, Chronica, II, pag. 116-124.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

110

Armata lui Tomsa bate armata luI Visnovietki la Vercicani din tinutulti BotosaniI, prinde pe Peasovski, si Po Iona ieati lumea In capii.
Visnovietki, ne putnd fugi departe, flindii bolnav, lasa careta si
se ascunde Inteo capita de fang, la marginea targuluI Botosanii.
Gasitti aicea, Visnovietki este prins, legatti si dust In targulti Bo-

tosanil la Stefanti Tomsa, care-l porni indata peKhep Sultanulul,

la Tarigradii, impreun cu Peasovski. Dar pe drum vinea altti domn,
grznicult Alexandru Lapusnnul. menil 1111 Ldpusnnu iea cu

putere din manile 45menilorti lul Tomsa Vodd, pe Visnovietki si

pe Peasovski, si peKhemlit lui Tonga Yodel' ajunge la Tarigrad ca
pqchegt al lui Voclei LcIpignnul.... Sultanulti II pune de vii In
carlige, la Galata, si-I tine in crlige treI eile ; TurciI sageta in el'
ca Inteo prscd, de-I umplura de sage% si asa si-ati dat sufletul (1). Stefan Voda Tomsa plca din Botosani bate, prinde si
omra la Sucva pe Despotti Voda, Ereticul, dar domnesce abea
Cin CI saptamani si fuge in Polonia, cad Alexandru Lapusnnul
ajunge cu putere mare, se urea pe tronulti sti pentru a doua ra,
qi trimete soli in Polonia. Regele LehieI taie capul luI Tomsa Voila...
Prin Botopni, la 1663, Domnulti ValachieI Grigorie Ghica, fugea
In Polonia ; si In BotosanI elti si-a perdut o pereche de desagl
.,

cu galbenl. W cum istorisesce acsta pacoste chronicarul MoldoveI Neculal Muste : La 1662 domnea In Moldova Evstratie Dabija
Voevod, iar In Valachia Grigorie Ghica Voevodti. Turcil declarand rdsboi Neill-Wort, Sultanulti porunci Domnilorti Romani sa

mrga cu ostile lor asupra triI Nerntesd, sa treed. Dunarea la

Rusava si aicea sa se Impreuneze eu Vizirulti care comanda ostile
turcescl, si s bata cetatea Leva. Dar espeditiunea acsta a fost
nenorocita; Nemtit ail bdtutti si pe Turd si pe RomanI, si Domnil

s'ati retrasti In grabd, si se hotrlra sa-si prssca trile si domniile si sa fugd, prin Moldova, In Polonia. Insd Dabija-Voda, Intorsti in Moldova, fu sfatuit de &mina sa, vestita Deanna. Dafina,
(1) Letop. Mold. torn. I, pag. 180-184 ai In Apendme pag. 71 -71, i Istoria Moldova, Manuscrise gsite la mAnastirile Coma ai erbnescl de A. Creescu, la 1866, tom. I, pag. 240,
Bueuresel 1858,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

lit
i de Stamatie postelniculti celii mare, sh. nu fuga. Grigorie Ghica,
intorsti In BucurescI (nesciind de resgndirea tut Dabija Toda),
1t pornesce drima cu WA. casa lut In Transilvania, iar elii trece
in Moldova, merge la Sucva 0 de aicea la Botopnl, de unde lovesce la Prut la Bogdnescl, $i de la Prutti la Nistru, $i fuge in

Po Ionia pe la MovilhO. Din BotosanI, Grigorie Ghica, plecase pana

In diuh, si fiinda negura, camra$ula sOti anume Istoc (ItivroK) s'a
rAthcitti cu o pereche de desagI eu galbenl, si chd'end pe mna
Jorii Vornieulii de Botopni, acesta a luatti banil $i i-a trimisti

lul Dabija-Vodd, Impreun cu chingrasuhl Istoc, dar panh a-I trimete, a despecetluitti desagil, 0 a luatti parte din galbent, dnd
sma lui Dabija-Voda, ch a$a despecetluip i-a gsitti (1).
La Botosant a thbhritil cu (5stea sa, In luna lui Decembrie 4684,
Stefant Petriceico-Voevod, esindti din Po Ionia, unde era refugiat,
viind pentru a doua rh domn In Moldova. Petriceico Vodh intrase In Moldova, av'endti (5ste adunath de Moldovenl, $ i ste aliath
polon $i cazhcesch. Hatmanulti Cazacilorti Kunitki, cu tth puterea
chzacsca, ocupase Botosanil $i stabilise aicea cuartirulti sti generahl Istoricul $i geografulti contimpuranti Johan Christoph Wagner, dice : Botuszani ist auch ein vornehmer Ort in der Moldau

welches der Cossackische Feldherr Knichi 1683 mit seinen Bulckern besezet, adich : Botopnii este o localitate Insemnath In Moldova pe care Hatmanul Cazacilort1 Kunitki, la 1683, a ocupat-o
cu rdele sale (2). De la BotosanI Petriceico-Voda a mersti de a

cuprinsti capitala Ia0I, de unde a trimesti ste sprinten, Le$1,

Moldovent i Cazacl, sub comanda lul Demidetki reimentar Leah, a

lul Varlam armasulti s celti mare, a luI Vasili Baenski nepotulti

sti, a lul Ilie Plesea jicnicer al doilea 0 a luI Nechitele Vorniculti, contra lui Duca Voevodti, domnul Moldovel, pe care l'a
Incunjuratti $1 l'a prinsti, In diva de 25 Decembrie, In curtile sale
(I) Letop. Moldov. tom. III, pag 8-9, st tom. II, pag 214.
(2) Iohann Christoph Wagner Norimbergensts, Dehneatto provmuarum Pannontae ex imperio Turcici m Ottente, pag. 38, Augspurch 1684.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

112

de la mosia sa Domnescil din tinutuld Putnei,

l'a Arirnesil in

robie in Po Ionia, la Liov (1).

La 1691, Regele Poloniel Sobieski calcti Moldova cu o ste puternicA, in alti sselea anti al domnie lu Constantin Cantemir
Voevodt. Drumulti sil a fost pe la Boto,san i prin Cotnarti, pn
la Trgu-frurnosa ; dar de la Targu-frumosti s'a intorsil grab-

pica in tra sa, cA, era vreme rea, si in druni i-a lovit o plie
cu ninsre de i-a tinutt acel viscolt vr'o trei patru dile, de a
muritt stea rna bine de jumtate, inghetat i lesinat de fme.
Era pe la Noembrie (2).

La 1710 Mihai Racovit Voevodt se intelesese in tain cu ImpOratult Rusiel Petru I, In timpul veniril acestuia la Kiev, di
daca Regele Supdiei. Carolii XII, care se Oa atunci la Tighina, adecti

la Bender, va intra in Iasi, Rusil s trimt unti corpti de ste

sprinten la IaY, ca s prind. pe Carolt XII, si cu acst ocasie s
trdi Mihal Vod Racovit, cu casa sa cu totti, la Rust Pregtirile
pentru acsta, Mihal Voda Racovit le facea li Botom aicea se
gtea In tahi, i facea potcve la ca i crute In Botosani. Vod
scosese vorb eh va lipsi din Iasi cdte-va dile ca sh mrgh la o
mosie a sa anume Cndescil pe Siret ; tott-odatit trimisese pe socrult st Dediulti Sptariulti la Cernuti, de2i slujea de mijlocitor
la Muscali, ca, cum va es). din Iasi, s-lti intimpine &tea russe
MAI brigadirt rust sta cu corpult st Inteadinsti la Cernuti ;
stea russch sta pe Cirimus pe Nistru. Totulli era gata. tint lucru
numai fcea pe Vod. Racovit si zbovscd plecarea sa la Botosanl : venise In Iai zapciti ulna Capigi-basa din partea Sultanulul,
pentru banif tributulul. Mihai Vod isbutl in sfrsitti sti deprteze
pe acest turc la G-alati, spuindu- c. acolo l Tor inthnpina
zlotasii cu baniT, - si se gtea de plecare. Dar Brncovenulti Dornnulti Valachiei si cu boerif Moldovent nemulttimitl earl fugise 'in
Valachia, denuntar Turcilortl planurile Domnului Moldovei, si Mihal
(1) Letop Moldov. tom II, pag 11, 34, si tom. III, pag. 24-25 -incai, Cronma, _tom; III,
pag 216, BucurescI 1886.
(2) Letop. Moldov tom II. pag 264.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

1.13

RacovitA fu prins de Alal-bei cu unti corpti de spahil, tocmai cnd ii

sosea scire la Iasi de la socru-s6ti Dediulti sptarulti, c Rush: stati
gata s. trca Cirirnuul. Mihal Vodd, pusti Tn fre, fu dusti la
Bender i apoi la Tarigrad, In inchisrea de la spte-turnuri (1).
Pe intinderea dintre Cotnar i Botopni, lentre Canard et la ville
de Bothocan, s'a desfsuratti la 1616, la sfarsitulti lui August, una

din dramele cele mal cumplite ale istoriel Moldovel si a Poloniel.

Aicea s'a risipita pentru veci casa lu Ieremia Movila Voevod aicea
la Dracsanl (2) s'a robitti de Turd si de 'Marl, comandan de
Skinder-pasa, dup mal multe si crncene btlil, Alexandru sa
Alexandrulu $i Bogdanti Movil Voevodii, muma lor Ilisaveta
;

dmna lu Ieremia Movil Voevodil, principele Samuil Korrecky, cumnatulti lor, si sotia sa domnita Caterina. Aicea s'a pus captil,
prin risipirea easel' lui Ieremia Movil Vod, acelorti lupte grznice
si sangereise dintre Moldovenil partizanil MovHetHor uniti cu Polonil, contra Moldovenilor partizani lu Stefanti Tomsa, uniti cu

Turcii, Ttaril, Muntenil si Transilvnenii, in cari lupte lumea a

peritt cu decimele de mil', in cursti de do anT in Moldova, si in
earl Polonil cddurd attil de multi Inca Kobierzicki, scriindti aceste
tragedil, dice c Moldova devenise mormintula Poloniel : Moldavia
Polonorum tamulum, iar Montalban, scriitorti contimpuran, plnge
satele $i orasele Moldovel, prefcute in cenu$ si infiortorul desertil de morminte.... (3). Aceste tte isvorise din indemnulil dmnei
luT Ieremia Moghil Voevodti, Ilisaveta Dmna (4), care revendica pen(1) Letop. Moldov. tom II, pag. 821-323 - (1)(07.ido; lazop. 7'4; Aztix;, torn III, pag 136.
(2) Letop Mold, torn. I, pag. 234

(3) Charles de Joppecourt, Histotre des troubles de Moldavie, Parrs 1620, in Palma Ilariana, Tesaurii, tom. II, pag. 73-76, st pag. 137-144 - Laurtan, Istor Roman. torn III,
133-134. IasT 1853 - Despre Caterina Korecki, film Domnului Ierenna Movild Mare
Voevail alt Moldova i sulata sotie a Prinopelul Samuil Korecki, reposat la 1618, vedI si cartea scris leseste de Petru Gorczyn, tiprdii in Cracovia la 1618, despre care a scrisa o date
de sm B P. Haider', in jurnalula Buciumulii No. 211 pag 855, Bucurescl 9 Aprihe 1864
pag

(4) Gpm14 Alorum Dowd\ H rornomm Gro IAHC4HfA4 Asa este scrisa pe o Evanghehe carnal
de Ieremia Voevoda st de Dmna sa Ihsaveta nanstiriT Sucevita zultt de acesta domna
(Letop Mold I. 227 - Melchisedec, 0 visita la cate va manstirl anlice in Bucovma, pag 51

Bucurescl 1885).
15

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

114

tru copiil sl, cu armele in mnA, urmandti in persn rdsbiele si

primejdiile, tronulti phrintescti al tatluI lor. Aicea s'a inplinitti vointa srtei : s'a risipit casa luI Ieremia Movil Voevod,
a adutti Korrecki tu manile Turcilorti ; beta Dmna Elisaveta,
mndra $i ambitisa DinnA a lul Ierernia Moghila Voevodil, a c5.dutti n ocara luI Skinder-pasa, si apo, dat dupd un Aga turcti,
a &hail cu el pang la mrtea el in Tarigrad; Bogdanti Vocl fiui
lui Ieremia VocIA a murit in legea turcscd, devenind Capigi-basa
SultanuluI.... Miron Costin gsesce de vina tuturorti acestora pe
Elisaveta Deanna, dicndil : la acsta ocar a sositti casa lul Ieremia VodA, si pte hi pentru rutAtile Dmnel, cA era o fernee rapitdre, precum spun, si de vreme ce si pre cumnatu-sil pre Sirnionti Voca ea l'a otravit (de va fi asa), si de frica lui Dumnedeti

depArtat. De este vr'o osnd stingerea easel' lui Ieremia Vocla,

to-t din faptele Dmnel sale.... (1) Miron Costin e cam nedreptti
cu ceI nenorociti !...

La BotosanI a statti dece dile Grigorie Ghica Domnulti MoldoveI, la 1728, cu frumsa sa ste, aprpe 7000 de ennenI, Weptndti, din porunca Sultanului, pe Mustafa pasa de Hotin, ca s
piece impreuntt asupra luI Adal-G-herel, care se resculase cu o
parte de TAtarl contra Hanului Crimeel, dar schimbandu-se planulti
de operatie, a pornitil de la BotosanI la Ismailti si s'ati intrunitti
cu Seraschierulti Rumeliel Abdula-pasa, contra Ttariloril revoltati,
car!, vd6ndu-se incunjurag de ostile moldovenescl i turcescl, s'ati
supusti (2).

La 1749, In dilele lui Constantin Nicolae Mavrocordatti Voevod,

o mare nenorocire se npustise peste Moldova, $ i maI ales peste

tra de sus. Chronicarulti Moldovel sptarulti Ioan Canta dice :

Cnd a fostil in mijloculti verei 1749, sag din peicatele norodului,
sec din nenorocirea Domnului, a trimesti Dumnedeil urgia sa asupra acestei tr, leicuste, de at' umplutti Ora, prin tte tinuturile,

istovincl tot ; pe uncle se punea ramnea locul negru, ca cnd

(1) Letop. Mold. tom. I, 234.
(2) Letop. Moldov. tom. 111. pag, 156, 151 ; II, pag. 404.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

115

n'ar fi fostii semanatti nimica nici-o-data, sat grdie de era, sat

vie, sat malaiti, sat ppusol, sag pddure de era infrunclitd, rem$i in putina
nea parea cd-I uscata. $i at tinutti cti-va anI
vreme s'at fdcut o mare scumpete, cat ajunsese dimerlia de orzti

tint let, si pe mate locurl, neavndt menii ce mnca, usca elmenil cojl" de copad si le pisa Mcndu-le Mind, si mesteca cu cte

putina Mina, si le facea malait si mnca. Pe alte locurI stringea

ghinda si iards): asemenea facea.... Mi s'a intimplatt si mie (spdtarult Ioanti Canta) de am vlutil cu ochil in cdote-va sate la tinutulil Botosanilor4, fiindil et ornduitti cu slujba domnscd acolo
iarna. Fete le limenilorti semna a fi fierte si nu putea gral de slab'',
carI ajungndil la prima-yard. toll a murit
i ad tinutti acsta
'frnete WM domnia acestuI Domn (1).
La 1767, Duce le de Choiseul numl Consult generalt alt Frandel pe lngd Chanult Tatarilort Macsud-Ghirel, pe vestituld bar.ont

de Tott, militarti si diplomatt francest, de origine Ungurt. Baronulil de Tott a lasatil o carte frte interesantd, In patru volume,
sub titlu Mmoires du Baron de Tott sur les Turcs et les Tartares.
La 10 Julie 1767 baronult de Tott plca din Paris, sde optt qile
la Viena, sse septamni in Varsovia, apol plcd la Camenita Podoliei, trece Nistru pe la Swanitz si, trec6ndt prin Moldova in tra
tatdrsca, ajunge la Bakc-Seral, capitala Tatarilort. Curnd dupa
acsta se turburara relatfile Intre Rusia si Turcia din causa PolonieI. Sultanult desfsur stgulti lit' Mahomed (Sangeac-Serif) si
rninistrult Rusiel, Obrescof, fu inchisti la Sapte-Turnurl, la 25 Septembre 1768. Chanult Macsud Ghirel fu mazilitti de Su Rant, si
fostulti Chant Krim-GhereI se sul din not pe tront ; tog consult:
fura invitati sa plece la CausanI, in Basarabia, spre Intimpinarea
noulul Chant. Una trimisti ahi confederatilort polonI sosl la Causanl, spre a combina cu Chanult, msurile pentru inceperea resbelulut Krim-Gherel, partisant alt Franciel si arnica alt.' baronulul
de Tott, ruga pe acesta s mrgd la satult Dancovto aprpe de
Hotint, ca s ajute pe solul tatarti spre a trata in numele Chanu:

(1) Letop. Moldov, torn. III, pag. 220-221.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

116

lul cu capil confederatiel polone, comitele Crasinski si comitele Pototki Baronulti de Tott trecii decT In Moldova cu solulti Chanulul.
Ela descrie cu acsM ocasie, in memoriile sale, greutA,tile si nevointele dildtoriei (Noembrie 1768). Se mngla, dice, in drumulti
sti, cnd gndea a vorti ajunge la Boto59ani spre a se odihni aicea si
a se aprovisiona de ate le lipsea, din causa grabel cu care plecase de
la CausanY. Baronulti de Tott descrie ast-fehl intrarea sa In Botosanl, si imprejurarile In earl s'ati aflat in acelti anti Botosanii.
Les mauvais chemins que nous rencontrmes auraient achev de

m'en &gaiter sans l'espoir d'arriver bientt A. Botouchan. On m'avait annonc cette ville, rune des plus considrables de la Illoldavie,

comme une terre de promission o je pourrais m'approvisionner

pour le reste de ma route; il tait encore jour quand nous y entrmes ; mais nous la trouvmes totalement abandonne, et les
maisons ouvertes nous permirent d'entrer dans celle qui avait le
plus d'apparence, et que mon conducteur me dit appartenir A un
Boyard. Cette position nous offrait peu de ressources, j'obtins cependant de mon guide d'aller en demander de ma part au Suprieur d'un Couvent voisin (1) : j'attendais son retour avec impatience,
lorsque je vis paratre dans ma cour un carosse A, six chevaux,

c'tait le metre. du logis : il me dit en entrant qu'inform par

mon emissaire du domicile que j'avois lu, et de mes besoins, il
tait venu lui-mme pour ne laisser A, personne la satisfaction d'y
pourvoir. Un dbut aussi honnte ranima nos esprances, et l'arrive des provisions ne nous fit pas languir. Quelqu' important que

fut mon hte, j'apperps dans sa conversation qu'il n'tait pas

l'aigle du canton, et que, cdant par faiblesse de caractre , toutes
les impulsions qu'on lui donnait, le dernier avait toujours raison
auprs de lui. En consquence il me devint facile de lui dmontrer
le danger oti les Boyards s'exposaient, en ne s'opposant pas A. l'abandon des maisons et mme en l'autorisant par leur exemple. Il
venait de m'apprendre que tous les habitans de la ville, au nombre
de sept et huit mille, effrays des mauvais traitements et du marau(1) Acsta era mngstirea Pop601.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

117

dage de quelques Spahis, s'taient refugis clans l'enceinte du Couvent o j'avais envoy; que plusieurs boyards aussi timides que la
multitude, fomentaient ce dsordre sans en prvoir les suites : j'ai
t du nombre, ajouta-t-il, vous m'avez converti, venez rendre le

mme service A mes compagnons. Le plaisir de rapprocher tous

ces malheureux de leurs foyers, qu'aucune vexation ne menapit,
m'tourdit sur le danger de tenter cette bonne ceuvre, je retins mon
hte coucher, et comme ma route m'obligeait de passer devant la
porte du Monastre, les tris des femmes, des enfants, le tumulte
d'une multitude entasse et le tableau de la misre qui l'environnait, achevrent de me determiner suivre mon Boyard. Il m'aida
A percei la foule, jusqu' un perron au haut duquel ses compagnons me regurent et m'introduisirent dans le sallon o ils tenaient
leurs assises. J'avais fait un tel effet sur mon hte, qu'encore plein
de mes arguments, il voulut essayer la conversion de ses camarades ; mais il fut d'abord interrompu par les injures dont on l'accabla, et qui me confirmrent dans l'opinion que cet homme n'tall pas chef de parti. Je crus devoir alors dvelopper mon eloquence, et je vis bientt qu'elle n'aurait pas grand succs ; mon
auditoire tait orageux, le tumulte laissait peu d'accs au calme que
je voulois tablir. J'eus recours alors A, des moyens plus efficaces.
Une terreur panique avait oecasionn ce dsordre ; une terreur plus
relle pourait seule y remdier. Je changeai de ton, je menagai de
porter plainte au Kan, et de lui faire faire une prompte justice.
J'excusai le peuple qui se laisse toujours conduire : j'inculpai de
rebellion ceux qui m'coutaient, et je ne vis plus devant moi que
des gens tremblans et soumis. Parlez done vous-mme A, cette foule

effraye, me dit le plus turbulent des Boyards ; vous les persuaderez mieux que nous ne les persuaderions nous mmes, ils vous
beniront, et loin de nous accuser, vous rendrez tmoignage de notre
bonne volont ; je me dfendis longtemps, je n'aurais mme jamais
accept le dangereux rle qu'on me proposait, si en revenant sur
le perron, pour m'en aller, je n'avais appereu l'impossibilit de percer la foule que l'inquitude agitait fortement depuis mon arrive :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

118

parlez h ces malheureux, me rpte encore le mme Boyard, en

s'avanant sur le devant du perron, pour me servir sans doute de
Collgue sur cette nouvelle tribune aux harangues. Trois Janissaires arms jusqu'aux dents y sigeaient avec toute la margue de
l'islamisme. Leur air d'importance annonait des protecteurs, et
force de mettre h fin cette aventure, je crus qu'il tait A, propos
de commencer par en imposer A ces braves pour tonner la multitude. Que faites-vous ici ? leur dis-je d'un ton ferme. Nous &tendons ces infidles, me rpondit un d'eux. Vous les dfendez,
rpliquai-je, et contre qui ? Chi sont leurs ennemis ? Est-ce le
Grand-Seigneur ou le Kan des Tartares ? dans ce cas vous tes
des rbelles et les seuls moteurs du dsordre qui regne ici. Comp-

tez sur moi pour vous en faire punir. Je n'avais pas fini cette
courte apostrophe, que l'orgueil de mes Turcs avait fait place a la
crainte, ils s'taient levs pour m'couter, ils descendirent les escaliers en se disculpant. Ce premier avantage sur les troupes auxiHakes avait attire l'attention de la foule, dont le silence me parut
d'un bon augure. Je m'avance alors et levant ma voix en Grec,
j'allais obtenir tous les succs de Dmosthne, quand un ivrogne
pergant la foule, et s'rigeant en champion adverse, me tint insolemment ce discours : Que parlez-vous de soumission, de tranquilMe, de culture, tandis que nous mourons de faim ? Apportez-nous
du pain, s'cria ce furieux, voil ce qu'il nous faut; oui du pain,
rpta le peuple en fureur. Voyant alors tout mon edifice renvers,
et nulle ressource pour sortir du pas o je m'tais engage si imprudemment, je prends dans mes poches deux poignes d'argent
que j'avais en diffrente monnaie ; tenez, m'criai-je, en le jettant
sur la foule, voilh du pain, mes enfants; rentrez dans vos habitations, vous y trouverez l'abondance. La scne change aussitt, tout
se culbute pour ramasser les espces, l'ivrogne disparait sous le
poids des assaillants, les benedictions succdent aux injures, et mon
empressement A, me retirer fut gal au zle indiscret qui m'avait
amen. Ma retraite eut cependant tous les honneurs de la guerre,
et je parvins A ma voiture au milieu des applaudissements du peuple

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

119

qui m'avait ouvert un passage, et qui le lendemain regagna ses

foyers (1).

Povestirea baromiluT de Toll, cunoscuth pentru marea sa dragoste si partinire catre Turd si Ttari, care pare a ride de fuga
Botosenenilorti prin manstiri si bdjenil de frica si de rulti invasiel, are totusi meritulti cd ne dd re-care inforrnatil istorice si locale de pre atunci. aid cum vorbescil chronicaril trff despre acea
vreme, sub anulii 1768 : eIn trti era frte cu greg, ca, angriile
si cheltuelile era multe, si banil ce esea nu le ajungea, si trgea
marl supdrri Domnulg si fratele MAO Sale (2); aid inteacele vestl
se oranduise In cate-va locuri ste turcsch pentru paza marginei,
la Hoting, la Bender si la Cram, care o samtt de ste trecea prin
ferd, (Wag mare sugrare Domnului si locuitorilorg, cdci se temea

Imprtia de stea russcd, ce era in tra lesscd, ca s nu

trcd fdr de veste, sd-i vie asuprd-i, ne avndti nici o Olin Prta
Turcscd.... (3) Nu putemg arata cad fried era pe biet,ii crestini,
apuctindg fiesce-care muerile ,,si copiii, i alte ce putea apuca de din
cas, de se inchidea pin maneistiri, reimeiindg casele lorg pe Willa Twrcilorg, de facea ce le era voia.... (4). Aceste tte, pentru ingamfatula

si iubitorula de pagani Unguruhl baronild e Tott, erati lucruri de

glumita si-i da prilejii sa-si oblicsch duhulti si condeiulil !...
La 1788 isbucni resbelulti dintre Rusia si Turcia. Austria aliatd
cu Rusia lud parte contra Turcilorii, Marina, 160,000 de men1 la
Sava i la Dundre sub comanda lui Lascy, $ i trimise un corpti
de 20,000 in Bucovina sub comanda Principelui Coburg. La 9 Februarie se deschiserd operatiunile din mal multe pdrp totil-de-odatd.
Armata principald sub comanda lift' Lascy inaintd prin Sirmiti (Mitrowicz) spre Singidin ; In Corvatia opera Devins. Principele Co(1) Mmotres du baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares, tom. II, pag. 7, 170, 185192, Amsterdam 1784.
(2) Era Domna Moldovel Grigorie Galunahg Voevodd, In a doua domme. Fratele Domnulul
despre care se pomenesce, era Alexandru Cahmahil care la 1795 a fostd reld Domnd MoldoveI.

(3) Letop. Moldov torn. III, pag. 268.

(4) Ibid., torn. III, pag. 272.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

1:20

'burg treca de la Sneatin la Cernaup, de aicea intra in Moldova,

ocupti Botopnii, i se unI cu generalul Solticov care comanda 12,000

de Rusi. In luna lui Aprilie Colonelula Fabri ocupa IaiT, prinde pe

Alexandru Voda Ipsilant, i-la espeduesce la Cernauti. Cantacuzin

strange una corpa. de 6,000 de Romani si Arnaup si se unesce cu

Austriacil contra Turcilora. Dar Nicolae Mavrogheni Domnult Valachiel inarmza pe Munteni in contra Austriacilora, ataca pasurile de

la Turnu-Rosu si de la Bran, si ameninta sa intre In Transilvania. Coburg bate Hotinulil din luna lui Maia pan la fmele luI
Augusta. Intru acestea Turcil treca Dunarea i ocupa Temisana.
Imperatula Iosef care venise la armatd, fu incongiurata de Turd.
si putina lipsi de nu cada In manile lor. Turburata de atatea calamitati, ila apuca o bla grea. In 5 Decembrie l aduser la Viena.
Turcil, catre apropierea iernel, se retraga din Temisana in Serbia,
Pacea se Incheie la Iasi" la 29 Decembrie (st. v.) 1790, si armatele
austro-rusesci desertara Moldova si Valachia (1).
In archivele Ministeriului de esterne din Paris, se pastrza o

scriere, de multa preta pentru noi, a Comitelui de Langeron care

a servita multi alai In armata
Rusiel si care descrie ca martora
0
oculara peripetiile acestora rasMie. Manuscrisula generalului Langeron are urmatorula titlu : Journal des campagnes faites au service de la Russie en 1790 par le Comte de Langeron Gnral en chef.

Pana acum acsta scriere era inedita. A. Odobescu, gasindu-la la

Ministeriula de esterne din Paris, cdpta copie de pe el, i Academia Romana l'a publicata (2). Comitele Langeron dice : Le
Prince de Coburg entra en Moldavie des le mois de Mars 1788.
Le Colonel Fabri, qui commandait son avant-garde, dlogea les Turcs

du Bottischan, en battit un dtachement prs de Larga et s'empara

de Jassy...(3).

0 carte frte interesanta scrisa nemtesce de una contimporana,

pe care am imprumutat-o de la bibliofilult i iubitora de antici(1) A Tieb Laurian, Istoria RomntlorO, pag. 555, 556, 559, Bucuresct 1869.
(2) Hurmuzaki, Documente, Suplementti, tom III, fasc. 1
(3) Loc. cit., pag 89.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

121

maiorti Ernilti Casimir descrie aceste ntirnp1r i aceste

lupte de la Botosani si de prin satele megiesite. Acstg rarg carte
tap,

are titlul uringtorti :

Vollsteindige Geschichte der ietzigen Krieges

zwischen Oesterreich, Ruszland und der Ottomanischen Pforte von 1788,

Wien 1789 (2 tomuri in 80 mica, de pagine 325 si 306, cu mal

multe chrti topografice si stampe). In resumatti autorult contimpuranti dice :
La 10 Martie 1788 d-lti generaltr de cavalerie Principe le de Coburg a primitil la Cerngull scirea cg. Ibrahim-Nasir-pasa era in

marsti cu 500 spahil, 400 ienicerl si 3 tunuri spre BotoganI, si

pentru acsta Principe le de Coburg se hotdri sg ocupe acestti
orasil la 21 Martie, cum 1'a si ocupatil, ca sg. impedice pe Pasa
de a-si urrna mar-suit' sti mal departe spre Hotint, i totti-odata ca
sg alunge pe dusmantr din Botopni. Principe le Coburg ordong ded
coloneluldi Fabry sa piece de la Dorohoi ca sd iea Botopnii. Fabry
lug patru escadreme din regimentulti de husarl Erdcly ce era sub
comanda sa, patru companil din al 2-lea regimentil romnescii
de infanterie de granitg, dou tunurl si 50 de muschetari si plecg
asupra Botopnilorti. Autorul relatzg apoi tte miscgrile si p ositiile cuprinse de colonelul Fabry, frte interesante din punctulti
de vedere topografrcti i strategicti. Apropiindu-se spre Botosani, se
forma din corpulti de ste al lu Fabry, o avant-garda. Marsultr
avant-garde)." era condusil de maiorult Froon, de cgpitanulti de geni Chastelaer si de cgpitanulil Buchel din marele statil major.
Avant-garda apuch inainte, si nu ggs'i nid o impiedicare, pe drumulti mare care duce de la Botosani" la Iasi, protejata de patrule
de recunscere asezate de amandou pgrtile pe Ingltimile dintre
BranWea si meinetstirea Dmnei pn la defileulti de dincolo de Brani.stea la Mra Uriscoi. Pe nliinule din fata acestui deflleti stair vr'o

trel sute de spahil din cel de sub comanda lu Ibrahim-pasa, care

observa marsulti trupeloril nstre. Cdpitanulti Sereni s'a repeditt
cu avant-garda asupra acestora spahii, i cu tte cg e deschisese
unit foc neintrerupt asupra lul, totusi Sereni inainta in cea mai
bung ordine, si ocupa mnlimile, respingnda pe Turd past cu pasti.
lo

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

122

Turci s'at retrast prin satulil Poprcup si dincolo de satfi la stnga

spre drumult Hotinului. Pe acestil drumt stall cap-va eimeni detasap din cavaleria nstrd, spre a opri pe inamic s nu pad apuca
pe la spatele trupelort nstre. Avant-garda ste Imprtescl a formatt pnd aci, pe lngh numita cavalerie detasatd, aripa stngd
intre satul Popau,ti i orapl Botopnil. Restult trupelort nstre

Inainta spre Botopni. Turci a cercatt unti atact asupra aripel

stngi, dar a fostil bdtuti. La 21 Martie aimineta notabilii oraplu`i
Botopni ail merst la colonelulil Fabry, rugndu-lt s iea sub protectia sa oraul. Colonelul a promist cd va intra a doua oi in Botosani. Dar, vqnd cd Turcil ocupase orasul, elt a inaintatt cu 2
bataline de infenterie, dou divisil de husari si cu 2 tunurl, Turci
i-ati *It Mainte, dar ail fostii batup i risipitl, si a doua oi, la 22
Martie, frte de dimintt, trupele austriace sub comanda Colonelului
Fabry, intrard, cu Musica i cu stgurile desfsurate, In Botosani (1).
Acstd naratiune firte interesantd este intovrsita de planulii atacului de la Botopni, (in Moldova, dintre Begimentul4 c.c. de husari,
comandatii de d-lg Cololielii de Fabry fi Pap turcescii Ibrahim-Nasir-

pap, la 22 Martie 1788, - gravatil de von Lackner.

Maiorult Casimir mail posede In colectiunea sa de anticit41 pi
o chartd sat plant a orasului Botosanii, asa cum se afla la 1788,
cu Intrarea Austriacilort In Botosani. Sub plant se citesce : Ansicht
der Stadt Botuschan. Die k. k. Trupen unter Comando des Oberst
Fabr,y riickten mit klingenden Spiele den ,22 Mrz 1788 in diese Stadt

ein; Woraus die Turken nach Iassi flohen, adecd : Planui oraplui
Botopnl. Trupele cesaro-regeri sub comanda Colonelului Fabry intra
cu musice

i en stgurile desfdprate n diva de 22 Martie 1788 in

acestil oragt, din care Turcii fugii la IciO.

Inteunil coltt alti chrtel, josil, se citesce Anton Balzer del., adecd
Anton Balzer a gravatt (2).
(1) Op. cit. tom. II, pag. 59- 68
(2) Balzer era In secol. XVIII o familie de artistl Boheml, car! ad lsatd multe gravurI iseglIte cu numele loid. Tre1 ce1 mal celebri dintre ei ad fost Ioand, Mathias si Anton. Mathias

0 Anton ad gravatd mal alesd peisage (Neues Allgemeines Kunstler-Lexicon, apud Hoefer,
Nouvelle biograjahie umverselle, tom. IV, pag. 331, Paris 1853).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

123

In Oilele anarchiel ce isvorise ln Moldova din intimplrile EterieI grecescl, din 1821, si din prgsirea WA de Domnul MoldoveI
Mihail Sutu, boeriI, nevrndti a se asocia si a face causg comund
cu eteristil, ail pribegitti parte in Rusia i in Bucovina, iar parte
s'ati trasil in Botosanl, unde nu se prea grmdea eteristil, pentru
frica Nemtilorti ce se vorbea s vie ca sg respingg pe eteristl de
la hotarele MoldoveI, In unire cu TurciI; iar altil s'ail trasti la B&rlad si din Brladti in jos, adunndu-se pe la FocsanI In prjma
garhaturiloril (1), asteptnd sg vie ostile turcescI, dup jaloba ce
boieril trimiserg WM. Sultanulil Mahrnud si cgtrg Seraskierultl de
Silistra, spre a Imprstia pe Grecl. Crmuirea Moldovel remase
In mna luI Pendedeka, locotenentul luI Ipsilanti, iar la BotosanT
se gsea ispravnic, numitti de Pendedeka, stolniculil Grigorie Rizu
cu doT comandiri al eteristilorti, apitanil Balasu i Cgpitanti Pantazi Spiru, av'endil sub dinsii ca una suta de Mavrofori cu Arngutl,
pentru paza orasulul.
Boeril Molclovel, nevoindil a face causg comung cu Ipsilanti si
cerndti de la Turd ajutorti i reintrcerea vechiloril drepturI ale
triI, tine* In tinutulti Dorohoiulul, tainice Intalniri, Inteunti catunti alti Zvoristel, de pe hotarti, i puneail la cale sa rdice satele
si s pornscg asupra eteristilorit In acele Intlniri fcea parte
Vornicul Teodor Dais, Vorniculti Ioni Sturza, Spgtarulti Petrachi
Sturza, Vorniculil Gheorghie Cuza si cel-lallI boerI Cuzestl, Cdminarulti Iordachi Rscanulti, Hatmanulti Costachi Cerkez, Serdarulli
Iancu Stavrti, Arhimandritulil Ghenadie Roset, Hatmanulti Rgducanu
Roset, Vistierniculti Alecu Balst, Vorniculti Ioanti Tgutulti si alliI.
Cgminarulti Stefnachi Gherghelti i paharniculil Gavrilti Istrati, pornindu-se de la Zvoriste, ail inceputti a rdica puscasii i locuitoril

cu arme, propsindti totti pe maluld SiretuluI in josti pang s'ad

strinsti ca la 3000 de limenl sub stgurile lorti ce fluturati pe Rind,
fcute din bucff de materie rosie, semnil de rsboi si de mrte.
Insciintndu-se Botodnenii de apropierea luI Gherghelti si a luI
(1) Sdrhat, cuvintd turcesed, vrea s 41(4 etapd, localitate cuprinsd de Turd, d. e. scirhatula
Hottnulul (Letop. Moldov, torn. III, pag 196, 274).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

124

Istrati cu at:La popor, s'ati Inarmat si el, negutitoril cu 6menil

boeresci de prin ogrl, i mergndd la isprilvnicie ail luatt administratia din maim Rizului, isgonindu-lil din targt, i rnduindti

ispravnicti pe Petru Yarnavt, apo a pusil orasult in aprare despre eteristi, IntArindu-lit cu lstraji la tte drumurile; iar eteristii,
vcindii Ora rdicat5., ail perit cu fuga din oras, apucand drumurile OrAsite, In josi, si nu s'a opritti pn la Tutora, incunjurandil punctult Sculenil, pe unde nu putea trece in ceea parte, din
pricina strejelorti lu Pendedeca, ce pedepsea aspru pe oil-care din
GrecI ce vrea sg, fug in Basarabia, vrndri ca sil. stee cu toti
Ltd la rsboiul ce era sa urmeze intre dnii cu Turcil, carl veneati
asupra eteristilort. Stefnachi Gherghel si pharnicul G-avril
Istrati, cu urdia loril de steni, ajungndti cAtre mosia Steince0, a
lbritt In palcurf pe campiile predomnitre sesurilor Siretulul,

si acolo at rnnasti trei ibe asteptandti hrana i povtuirl de mersil

inainte, din Boto)sani, unde erail strinsl boerii din Mite satele. Dar,
ne primind nici o inlesnire de la dinsii pan n sfArsitil, pentru

61 In nedumerirea lor at schirnbatil planuhl in a nu ataca, spre

a nu venl in conflicte necunoscute, 6menil s'ad Imprastiatil la, casele lort, MIA sd facg. vre unt progrest altult decat sloboqirea
Botosanilort, cum amil 1is, i alungarea Eteristilorti din Ora de
sus (1).

In diferite epoce, gzisimt pe mal multi domnl al Moldovel resiandil vara in orasul0 Botosani, si espeduind de' aicea trebile 16NI, cum se dovedesce prin chris6ve si urice vechi date din Botosanl.
In orasul Botosani sunt cdte-va mandstiri sat biserici vechl, pe
earl le-amti visitatti si despre earl voi vorbi pe scurtii.
1. Meindstirea sf. Nicolae Oisa i meine-istirea Popdatii, dup5, numele

mosiei pe care se afid situat, proprietatea acestel mnstirl, astql

a StatuluI, la bariera vechie a Botosanilori, de-a drpta drumulul ce duce astcji la Dorohoi. Biserica e naltg, de ipetr, cu ar(1) Post Manolaclu DrAglucT, Istoria MoldoveT, torn. II,
nicu111 Alecu 13eldunan, Elena, 141 1861.

pag. 117-421, Ia0 18o7.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Vor-

125

curl si boltl, ca tte mandstrile zidite de Stefand celd Mare. Biserica e zugravitg Vita inauntru si era zugravitg cu sfinti si In gall,
in partea ei de susd, cum se zaresce i astcji pe sub varulti cu
care ad mnjit'o nu scit ce mni profane de meni neculti. Deasupra usei bisericei este zugrvita susti schimbarea la fat a Mantuitorului, iar mai josti sfntuld Neculae. Din susti de bisericg este
clopotnita, turnd mare cuadratti, massivd, do ptrd. Acest turnti
se vede ca a fostil zugravitii si eV' cu sfinti, In partea sa de
susd; a fostti impodobitil cu cornise in cele patru partl ale sale,
cum se vede pang' astdi inteo parte; cgramida din care este
ziditg partea superira a turnului era In partea ei dinafarg stagWild verde si rosie. i astaqi se vede o parte cu colorile sale
vii si frumse. O man d. de neghiobl si de rneni neculti i profanatori s'ad apucatti, nu sciti cnd, de ad vgruitti acestd superbd
turnd, despre care' bdtranif din Botosani mi-ail dis, cd atrgea de
departe privirile prin frumusetea sa.
Pe pretele bisericel, algturea de unde a fost usa cea vechie a
bisericei, este inscriptia slavonsca, pe ptrd, a lui Stefand celd
Mare si sfntd, doveditre cg acst mnstire a fostti zidit de eld
la anil 7004 aclecg la 1496. Iatg acsta inscriptie pe care am decalcat'o e insumi de pe pdretele bisericei, si am tradus'o romdnesce :
t H GTG(DilH HO61OMI. 1NIIO /1.11110GTHO FPh
3641111H MOIWIRGKOH. YHII ROIAHHA RO6R0

hI 013M1

hH XPflillh Wh HilAt InK6 Wh 6-ThIX

COID1 mum fIPXIGNIPXY1 H tHOAOTRO

PRH HHK011111 * WATO 03 A

41

r-Ohyi

ASTO (16ThIPBAGG1iTO TC-10466 :

/IX GRIT

GGHTGRPIII.

Adeca :

f 1w Stefa Voevodd cu mila lui Dumneded Domnd trii Mol

do vil, fiuld lui Bogdand Voevodt, a ziditd acestd hramd in numele celui intru sfinti Parintelui nostru Archierarch i factoruld de
minuni Nicolae la anulti 7004, iar ald domniel sale In alti patruqecilea and. Luna Septembrie 30.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

126

Jn bisericd, la drpta, atrnd la pgrete un portret zugrdvita In

oleia li lu Stefana cela Mare, pq Pare este scrisa rornnesce, In
partea dreptd (StefanO cela Mare, Domna
Iroa ala MoldoveI
dare a donnaitil de 14 anula 05$ pa'Ad la 1604 Iu lie 2, air zidita
mnstirea acsta cam se vede la anula. 7004 Septembrie 30. Iar
in partea stangd a portretulul este scrisa (Acest chipa s'a fdcuta
acum la anula 1$27 Februarie 4t.,
Strana, egumenscd, d 4rchiere din acstd bipericd are urmdtreat tnserip.ie romnSaL 4Zrimesce 9 Phrlstse ,Imprate ale tale
&Ara ale tale de la, credinciosa Tobula te' fupchentie Iliopoleos,
proestosa mdflstixit sfnitulul Nicolae, 8Q Augusta 10.
Acsta mdnastire a, avnta ogradd fOrte pare si a fosta Inconjinttd. ziclf ogradK bi.sericeI se lOndea pand unde este astdI
gara II() 4 Botoo si cuprindea maI mult flcl de loc, cu curtilpj beciurile, felurite zidirl pi livada, cum se yede si din istorisirea
Johronulul de tt care ne spune c n pgrada acesteI Indndstirl se
addpostise la 1768 aprpe potosanii Intregt, Aicea eraa i curg domnesel zidite l Stefan4 gelii Mare, ruinele cdrora se cunosceaa nc
:

nu a rautta W. Yechia intrare

mandstire 4 vechia 110 a biBericel, alUnre c4 Par% ill zida,, n part9 drptd, este inscriptia
slavonc a Iji, $t0441-4 COI Nare$ era In yechime pe din sust,
pe unde jmh],a. ii drpmula yeehia, cum se vede si din povestirea
.14

,barottulu'i de) Tott,;( mal 0441 ins6 psa vechip 4 lAsericeI s'a ziOak arm ER vOld prpnele p1, si s'a deschisa usa de, astddl, atunci

cn s'a mutatii drumula mare pe unde merge astddl. Mandstirea

TeopautiI aVare astdi rjic o "i,ngrdditurd.

La 1761 donmea. ventral Intdia 6rd. In Moldova Coristantin MihaI Cehan 11,acovild yoewpdii, care a domnita astd-datd de la. 20
Augusta 1749 pnd In Julie 1753 (2). IMmna sa (Dmna Sultana)
nu ace4 cspill ea intirli la 1 Ianuarie 1753 si f Ingropath In rndndstirea Golia. La 7259 (1751) V9da Constantinil 11.acovitd, ve'dnda
(1 ) Spittarula Gane, in Uricars VIII, P. Tleciurde se cunosc
(2) Letop. Moldov. III, 225, 234.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

nc i astcp.

127

cd nu face copiI, se hotdri sd dea parte din a.verea a 1;1 vrec-o rdnstire, $i iat ce scrie cronicaruld Moldovel, Sptarti l-d Ioana Cantki
Era o bisericti de ptrti Cn Popauti l& Botopni, fticutd de Stefanif
data rt acestd -alit (7259)
Voevoclic delg beitrting. Con Stanfill(' Vodd
tte mo$iile tatdni-sgil 1111 MihaI-Vocla, si a fcut'o mnstire cu
igumend i cu sobord, Inchinand'o la Patriarchia Anflochiel, uncle

este hramuld srantului Nicolae (i). Ginstantinit vaia, Racovit a

ma dat acestei Mndstirl juhatate din Mosia dtdra$ii, ludnd'o
In schimbil de 'la CArnraSuld Stefan). Bosie, care o avea danie de
la Ioand Nicolae Mavro-cordat Voevodil, i ast-feld Intredinda WW1
satuld Tdtdra$ii, din care junidtate era a tdrgulnl" Boto$anii, care
era domnekd, l'a de sfintel innstifi PoputiI Impreund cu cealalt jumdtate care era din loculd- targulul Boto$anil
Vocl Constantind Racovild mal ddrul tota laturicl mndstirii Popdutil 'tad

dejma de pe totd hotartild trgului Botosanil te era aomnecil, $i

la 7261 (1753) Mal Ural $i und iazti e pomenitiild Domnd l'a
cumpOratd de la familia Cahtaduzinescd(3)..
Noi amd dis altd data, In Serisred kespOe Teaciii, cum Domnil
Racovifesd Scdrnita acst pacoste, de a dru ht boerl $i la mdndstirl mosiile d'imprejuruld targuilord kaM erad dOmnescI4 $i cat

re'd $i catd dare inapo i. a fcutil ei trgutilord cu asemenea daniI,

$i cdte judec i Cate ur ail nscufd din acestd tkIrhate dontrarie
cu traditia veche $i cu obiceiurile ri $i a Donnfilorti no$tri cal
marI.... Bietele targurl remneat aprpe turrial tu vatra, neavendti
undd &di! (4).
Mdndstirea Popautii sad a sfointului Nidotae dihe BOtop-VA b,vea) e
lngd. mo$iI $i scutelnicl (5). 0 carte a ob$tesceI adundrI a MoldoveI din 18113, intdrit de Scarlattt CMiri1h lroevnddt oretlesCb cd
acstd mdastire c6hVibhea $i esa, eh tte Aldridstirild din terdp In(1) Letop. Moldov. IlL 181.-Enachi Cpgttlnietnq Let,op M91doy. III, 231.
(2) Chrisovula lui Grigone Chien. VoevodO din 7256 (17485 i chnsoviild luT Constantind
Mihal Cehan Racovi(i Voevocla din 7259 (1751).
(3) Chnsovg de la Constantinti Racovita AToevod din 2 Septembne 7261 (1753).
(4) Al Papadopol-Calimali, Serisre espre Tested., Convorbinle Literare din 1 Atigusta 1885,
(5) Unear. VII, 390.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Jai

chinate i neinchinate, i ca Mitropolia i telte Episcopiile i ca totl

boeril Mari si mic i Visteria Vril, la intretinerea sclei domnesd
din Iasi, care se dicea si Academia Domvsca (1).
Pe la 1819 se randuise Igumen rnnstiri Poputil Archiereul,
Inochentie Riupoleos, are a fcutti la 1820? spre pomenire? strana
desipre care am vorbitti mat susti. Acesta, la 1826, a fost in-

Urn In Egumenia sa si de noubi Domn Ion0. Sturza, dup. anaforaoa Mitropolitulul si a Episcopilorti Moidovel din 22 Martie
1826 (2). Archiereulti Inochentie Iliupoleos a egurnenit nul ani:
aicea, panh. IA la 1836 (3). Elti este ingropat aicea in bisericd, unde
se pAstrza pe o pol0 i portretuld sti, cu portretele mal multorti
alp Egumen1 de Popautl, aduse in bisericd din casele egumeniel.
Egumenul de Popup, ca top egumenil manastirilorti celor mary
domnescl, fcea parte din dbstesc.ile adunrl ale Moldovel. In memorabila Carte a Obstescel Adunrl din 9 Aprilie 147, pentru pronomiile Moldova, g6sim isctlit i pe Egumenuld mnstiril Poputil
Inochentie IlitTo7cos (4)

hi altarulti bisericel de la Poptiutl sunt dou'e" iceme vechl : una

a MalceY Domnuldi sub care este insemnatti grecesce Isp 'IspoN8

gepollottcs ireXo7o1#v7p(8. o4v6'; adea, : mna lul Ierote Ieromonahulti
Peloponesianul, 1752, si o alta" icnA. a sfantulul Iokn boteztorulti, cu aceeasi inscriplie ,si data..
Pe turnulti de pe usa bisericei este scris cu cifre romane,
data unel ultime reparatil, facut de 6,luOril grecl la 1843, asa :
MDCCC/XXXIII.

In fata bisericeI este casa egumensca, de Ord, cu douk, rndurl,

in card se aflA acum casarma de cMarasi.
Starea in care este acst5, m6nstire a lu Stefant cell.% Mare
este vrednia de pltdisil ; pe tinge locuri in ea plourt catapetAsma e
tinuttt din n6untru, n altara, cu scndurele bdtute in cuie ... to(J) Uncar. W, 177-183,
(2) Uricar1 11 215.

(3) C. Vernav, Budimentum physzograpInae Moldaviae, pag. 11, Budae 1836,

(4) Uncar, II, 206

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

129

Ins acst4 mnstire

ne amintesce pe cel mg mare domn add 'era i fapte glorise
ale istorieT. nstre . . . Acst mnstire a avut moi acarete si
vil carI s'ati secularisattl, dar care-I &Al celti putin dreptul de
a vrednicl reparatie i cdutare L.. Cu 36 de anI Inainte, la 1851,
aceste moi, acarete i vi ale mnstiril. Poputil, secularisate la
1863, produceag unt venitti anualti de peste 3000 galbenI. Aceste
proPrietati. sunt : mosia Poputil Incunjurtre mnstiril, cu cotutul dovedesce o des.varsit.l. nepsare;

nele, mosiile Ba.toae si Balosescil, 13 dughene In Botosanl, locurI cu

embaticti, si mal multe vil (1). La catil se ura re ast4, dup6 36 de
aril, veniturile lor, call la 1851 produceail peste 3000 de galbenl.
Reparatia mnstiril Poputill n'artl fi decI o pomand, ci o datoHe de Irnplinitu...
H. Biserica sfeintulu'i Gheorghe. Acsta se aft In mijocult orasulul.
De-asupra usel bisericeI se citesce urmtrea inscriplie slavonesce :
GAGHt1 AGGHOTOKHil roGnom IICTPf1 KOGKOM HOKUM GlIBMI C614 XPY1/1/1 K
MUM GSATil0 KG1IFIKONW46H11Kd r60eng K ROTh1111Hi1 TIME' K KHH OCIIOIP
I6D GT64:011H KOCKOM H GIKIIPIIIH K ktiTO BW8. 1116G611,1I OKTOMKPIrit.

Adec :

t Elena Despotovna, dmna lul Petru Voevod, a zidit acest

hram In numele sMntulu mareluI mucenict Gheorghe in tftrgulti
Botsanilort, In dilele dmnuluI Liu Stefan Voevod. Si l'a sgrar-,
sin la aniI 7049 luna Octombrie (2).
Dmna Elena Despotovna, ctitora acestel bisericI, este a doua sotie a luI Petru Rares Voevod domnulil MoMovel (3). Ea era Sa'rbica,

fiica lul Despot CraiuluI Sarbescil, din nmula Despotilor Grecescl (4). LegturI prin cAsd.toril. 1ntre familiile domnilor sarbesd.
si romAnescl s'ati obiclnuit din vechl : asa la 1274 Craiula Srbilor Milutin a luatti de sotie pe fica cea mal mare a until' domn
CUM scrie istoricul biRomnt 7Cp-trd -ortp.; ro- TirS Maxi.; A
(1) Ve4 1 desire tte aceste contractele i tablourile publicate bi jurnaluld Zimbrultl, No.93
(an. I) din 14 Iume, No. 17 .(an. II) din 27 AugustU si No. 18 din 30 August 1851, Iast
(2) Ani1 7019 este 1540.
(3) Letop. Moldov. tom I, pag. 163.
(4) Ibit., tom. I, pag. 148 si tom. II, pag. 201.
17

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

11130

Zantind Nichifprd Gregoras, ar9 e crate f.1 anternir s f fosfd o

8ca a jut Radu Npgru Yoevodd, sad a h Dragosd Vod. (1? asa
ilmna luI Neagoe Yod4-Pasarabd domnuld ValachieI (1513-1524
4',belicp. i Despatavna sad pesipina, fiica
Mili Dmna, era, k pa
luI Lazdrd GheorghievicI Despotuld $erbiq (2), 0 de aceea ea sp pumesce de comund DespOm sat! pospinq DOmna
Deanna MoldoveI Eleng Despotovnq, ctiora de lq Botopnl, era o
femee yrednicd, indrsnld i Invtatd. Ea punoscea atat de bine
limba slavonscd, in cat scriea scrisorI slavonescI? ci mna e in
trebile domniel, sultanulul Suleiman (4), cdcl in vremile de- maI
nainte, cnd cancelaria domnsch scriea slavonesce, SultaniI cprespundead cu domnil, Moldovel i aI Valachia in limba slavonescd,

cum corespundeat unguresce cu domnil Ungariei. Elena Dmna

Despotovna era frte iscusitd si In mestesuguld cusutuluI, La mdndstirea Putna se pdstrzd und acoperemintd (pocrovep) de nadtasd
galbend inchisd, de 87 cm. in, ltime si 75 cm. in lungime, in dpu
cornurI cu canaff verdl, iar i cele-lalte doue" cu canaff albastri
si cu urmdtrea inscriptiune slavonesce : GliH II0KP0R611,h ciTROPH rum
611111P1 HTPf1 RO6ROVh A,11.161) MGHOTH H MI46 6ro h 1A-1111716 GOli Wh HXTHHGKOH MOIlfIGTHPH 11X6 6GT XP1M

G116HH6 II sCT1H BHA Ex-ro 311114

Adecd :

Acestd pocrovetA R lucrd Drana Elena 4 lu Petru Voevoda

ffica Despotului, i IlI ddd spre desufletie sie la mAndstirea Putna
unde este hramuld Adorrnirel Prea-sfintel Ndscdtref de Dunmeded.
In anil 70444 (5). Inscriptia. acista de la Putna este cusptd cti fire

de aurd de jurd imprejnruld pocrovettN, jar la mijlocif se afld

cusute, cu fird de aurd si de argintd, precum si cu indt,asd rosie
si verde, maI multe pajure cate eu dou4 icapete
cu o crune (0).

5i

intre al)_fte cte

(1) Cantemir, Croniculit Romano-Moldo-Vlahiloiri, tom. II, pag 390-402, II41 1836.
II, pag 81.-Smcai, Cronic. Romn , tom. II, pag 134.
(i) Magazin istoric -pezdru pacia, -tom 1, pag 158.
(4) Detop Moldov. 1, 165, i Constantmd CIpitanu1d, Istokia omnilcra Terei Romatescl
(2) (13t0TEAs qa-.-optcc -;.* Luc:2; tom

In Magazin istoricfi pentru Dacia, tom , pag. 113.

(5) Aded 15:{6
(6) S Fl. Marian, Cate-va inscriptiunT i documente din Bucovina, pag. 6, BucurescY 1885.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

131

Acsta evlavielsd drnn, Elena Despotovna, a avutd und sat.sitd crudd si nernerifald. Petru Raresii, sotult et, murindti la 5 Seplernbrie 154+, Ids'd do hi : Ilia t Stefaii. Mast' Vodd, 1n locd
sa mrgd pet urmel tatdlui get, a foSt 1.4nd ifrarrd si un desfranatti; si fa Maid 151, lAskidd deannia si Ora pe Sma frdtine-

sed Slefand Si rilurrief JAle Elena Dintia, se due la Sultari

Suleiman si se tire!, 1n6ad tumel de Mehmet, Pentru tare Sul,tanulit ild fc?i Pasd de borostol. Tar tefan Von., shindu-se pe
lronui Moidovei, la 15 iunie 1551, domnl liana hi. Septemvrie
155, i Intr'o npte a Mst asasiridtti de boeril Of la rfulora,
Ihrmhdi i ortuld
ASaSinil Proclaniard pe locd donin pe
unulii cli
ei, Pe Joldea, i ati t porriit cu el spre Suceva,
ail venial pand la ,57poie pe apa Miletin, aprpe de Bctosant, hotdranat totd-odatd -sd-1 dea lut Joldea-Vodd de deirnnd pe Dornnita Ruxai'd afa lu Petru Rate0 Voevodd, sora lut Stefdnita
Voad asasinatil de et Dar Joldea-Vodd si trAddloril nu s'ad bumratd indite aild d isbarida lor, cdci alti boerl pribegi in Polonia,
aflandil de SThrsitult1 hit Stekthild Vodd, luAndt ajutor de la Sineavski *oevochil aliie, proclamard domnd pe Petre Stolniculd
d la 1,4usfrh, 6u ii`dinrile de' ile&tintim Vtievbdti (upti.5nrit1lt) si
plecara cV 61 In glahd astpra fut Jcldea Voad care mergea spre
Suceava, sd facd nuntd cu Domnita Ruxanda. Alexandru Vodd Lpunrlult `trim6t inainte pe Vorinituld Motocil cu elste lesscd, si
adesia, pina6ndil calea la Sipdte, ImpreSdrd pee Joldea Vodd, Ild
'bate si-111 prnicle 'yid, If spintecd nksuld, ca sh nu mat p6o. dotant,
skit dd la 6Alugdrie. Alexandhi LdpuSnnubl, suindu-Se pe trond,
hid ae femee pe Dorlinita Ruxanda, pe care trdtcrit o menise lut

YClaed Vodd. Dih poruta lut Lpustnu, vdduva lut Petru Rai-esa, Elena Delmna Despotovna, a fostit sugrumat ! (1).
Deanna Elena Despotovna este Inmormintatd cu solml et Petru
(1) Chronica veche a Moldovel said de cllugArt1 de la Rana, in Archiva Istor. a Romam0, tom III, pag. 12. - Yojciski, Biblioteca Starozytna, tom. VI, pag 65, apud Hajdeu, nota
In Archly Istor. a Roman. tom. 1, pag. 126. - Letop, Moldov. torn. 1, pa& 173 -177. - Ft).
tino, tom. III, pag. 76-77.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

132

ITodg Rarest]. In mandstirea Probota, din judetulii. SuOva,r ,D6mna

cea Inti a liff Petru Rarestl, Maria, -este Ingropata In .mnstirea

Putna, unde urma se fie Ingropatl si Petru Rare

j a doua sa

delmn6, dupg obcei, Insa din Indemnum MjtropolituluX Moldovel:

Grigorie, care a fostii 23 de anl tegumen mOnastiril Probota, Petru Vodg Rares si dmna sa Elena, cu copiil, lord, $a (deed loculii inmormintdrei in acea mandstire Probota, Inticar cci din vechi se
inmorminta Dornni mtineistirea Putna, cum, ,ne Ip,credintza nsus
Mitropohtula Gavriil, prin cartea, sa din 9 Septembrie 7071, adecg,
1562 (1).

pmna Elena Despotovna a Inceputd, cum se vede, zidirea biserice sfntulul Gheorghe din Botosanl In Octombriel 541, cand
trOat soluill e Petru Vodg Raresq, carele a muritil la 1546 (2) ;
dar a starsito In c[ibel lu tefanti Voevodil fiul sii, care a domna de la 1551 panA la 1553 (3). Dupg obiceiul doveditii prin
multe inscriptil de pe bisericl, i spre a inveclnicl data cnd a Inceput-o, Elena Wilma a pus veltulti de 7049 (1541) Octornbrie.
La 1800 acsta bisericA s'a reparata de negupitorii din Botomil,
cum dovedesce inscriptia de pe usa nartexuluI In partea stng si
strana proestosului, Innoitl totii atuncl, care prtg, data de 1800.
6

Biserica Uspeniei adecl a Adormire Maice Domnuldf.

Precum Petru Rarest]. Voevodti avea rvna de a zidi mAnstifil si
biserici ct de multe (4), asa i sotia sa Th5mna Elena Despotovna

avea zelul evlavios s. totti zidsch lkase sfinte. Nu irebue sa

ne pal% astadl, c multimea bisericeloril si a, mandstirilora din secolii trecutl n'a adus nic unit folos pentru cultura Oril", pentru ap6rarea a contra pdgniloril i pentru pAstrarea limbel ro(1)- Archiva Istor a Rornnie1, torn. I, part. II, pag. 22, No. 2)2.
Melchisedek, 0 visit& la cate-v a. mAnastirl si !mend antice din Bucovina, pag. 14-15, BucurescT 1885.

Melchisedek, Notite istorice i archeologice adunate de pe la 48 rranAstirl i bisericT antice,

din Moldova. pag. 153-155, Bucurescr 1885.
(2) Letop. Moldov. torn, I, pag. 172.
(3) Ibid., tom. I, pag. 174

(4) Ibid., tom. I. pag. 172. - Constantind Clpitanula, Istornle Domniel Tril Romanesci,
in Magazind Istoricd pentru Dacia, tom. I; pag. 175.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

183

mnesd. Cetiff titre altele chrisvele lu Petru Rarest pentru manstirea Bistrita din 1546, si pentru mandstirea Bisericanil (1); cetiti
multimea de manuscrise de prin vechile epoce, In limba romnsca,
Letopisetutit celi molddvenescit, scrist de calugaril de la Putna pe
la 14664-1552, traducerile sfintelorti scripturi, d. e. dodicele YoronetRant, Psaltirea diaconulul Coresi i cte altele, eari ne-ati pAstrata limba i istoria, i 'yeti ved c patriotism a presidatt la
zidirea acelort bise'ic i mnstiri, i ce
1te cugethrl de iubire
de tea stint unite cu inceputtilt lort !.. Poetult francest Auguste
Barbier a dist cu dreptate despre zidirile pise din vcurile trecute (2)

La vie! elle n'est plus dans cles lieux az Von prie,

Mais oa rhomme combat le sol avec furie,
Pour en faire couler des torrents de plaisir
Sur tous les corps mortels exhalant un soupir.

0 race de nos jours. chercheurs pleins d'audace,

0 rudes conquerants du temps et de l'espace,
Couvrez le globe entier de vos routes de fer,
Et souS la geule en feu de vos dragons de mer
Maitrisez les assauts de la vague cumante,
Epuisez les venins de la terre fumant
Et muselez la foudre A. nos regards surpris,
C'est votre ceuvre, c'est bien !... Mais moo' sans mpris
Pour les nobles travaux d pieux moyen age.
De loin il peut sembler perdu dans un nuage
Et tout enseveli dans des langes grossiers
De misre ignorante et de faits meurtriers ;
Cependant cette poque en puissance fconde
Ne fut pas sans profit pour la grandeur du monde ...
Acele mandstifi, acele case de rugAciune si de scla, a fostii

Inca unt adapostii la desele invasil si risipurY de prin acele vremi.

De aceea, care de care se Intrecea sa cladsca bisericl si manstirt
Voda Dimitrie Cantemirt scriea la 1708 despre Moldova : Numal

In tinutult Sucevei sunt vr'o 60 de biserid de ptrg, si

(1) Uricar. IV, 421-424.-Foiletonuld Zunbru1u1 No 43, Ias1 1855.
(2) Auguste Barbier, &Ives, pag. 240. Paris 1864

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

In tta

134

Oral de' susii ma multil de 200 mndstiff marl det petta.:41 IS, Molt
doval rnnstir rnar cu Archiniandrip sunt nutuarf patruo tar unaaf
mic cu Egumeni sunt maI MUM de tiou'd sute, si. ma Vrg atk444
si schiturl, pe earl le ail supt stapnire mandstirile (Ace.
ACestea sunt uncle inchinate i allele *bode,- Ace lea suat Whir
nate la Ierusalimil, sad la Sinai, sad ,la -sfntald Munte.4f., (1).
Dmna Elena dad', dupa ce lai 1511 a ziditd ni Botsanl hjsprim
sianticlia Gheor`ghe, a zidit In urma, -Iota aici rine Bqton i AqBta
biserica a Usyenier. Inscriptia slavonsca de pe paretere bisorig0,
sapattl. In petit, pe cara am decalcat-ro si am tradus-)0 oMxtesce,

spune ca acsta biserica s'a idit la 7060,

dmna Elena Despotovna. lata acsta inscriptie :

ne,

aded. la 15)
(I

(113ROAGIII611/1 CORA H H00ROIII6H164111 OMHtI H GlIRIPHIOHI61111 GTO

MI. 06 1.1.8

PORn EON Meer() FI roft XPHODI 6116110 /1,66HOTOKWI TQ01103IM II4TPA AO%
KOMI AIII6P11 11)11HIRI Aecurrn ROM RMIPOKOAHMIIVIL GRIMM. i1P0113K946I1160

HP011116IGA0A/1 01:13M XPfIlli GUI R'h H1111/71 ovonyne IrrhIla ElinAH'Mgt 116IIIOH E RH IIIIKHOAtH AA6P64=1"65GIIKT111/10tA HirTG3 ,34 1111T 61).
H AOEPIX1/1

Adeca :

Cu voia Tatalu i cu ajuwruld Fiului

en plinirea s9.ntulul
Duhd. Iata e rba Dumne1en14 ined Domnuld Iisus qhristsp Elena Despotovna Dmna JuT Petru yoeliodd fkica 1n1 xoFil D9spRtp
Tarulti, cu: de buns voia mea sti cu pppil q.iget1 ana *144 qseqtp
hramd In numele Vspeniei, (Adormirel) prsfintr4 st4p4nej. Watrie
NasctreI de Dumnecled i pururea FaciAral *aria. s'ail pr174wi,tfi
la anuld 7060 .Augustd 15k.
In pridvord este urmatrea inscriptie p ui Mihaid RaF,ov0 Vosvodd, scrisa romnesce la 1725 :
1J
rP164IGT11 G-(Irrit ,R106PHIM '16 06 IIP1311X6111TO PCNI/111g4 4pqeme1i eoTe (IYIKXT'll AO j.1,041AA116 OAOH6 Gown I HeTPx 106110A DiIKiI AH I041H A6GIIOT E06E0A, MI 116T 43A ilgXGT re Hill 6GTO HOITI AO I(i) MIXI11/1 PfMCIIIHR1 I001O

MI /l6T ,30A-r

Adeca :

Acsta sfnta biserica ce se praznuesce horamulti lispenie ste

(1) Descrierea MoldoveT, part. II, cap XVII, pag 261 i part III, cap. III) pag: $01.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

185

ftrelitg de iimnd Elena sotia lui Petrd Voevoda flea hit Ioan Des,
pbtta Woovodil, la let 7060 (1552)- Augustil 15, $i este Innoit de Iw
tihdibl gacovita VOevodil la let 723,3 (1725),
Lai 4819 tlopotnita acestel bisericir a fostti reedificatd. Insuiptia
rroindhsad oiv4 : j Acst d. clopotnitd din temelie s'a fcutil din
noil fU acoperemIntula si totil meremetula cu eheltuiala sfintel
bisericl i eu alfitorofil pravdslavnicilord Crestint prin Silintele epitropilora i a pieotiloril stujitort a sfintel bisericl la anul 1819,
Augusta 150-.

Ic6nele cele mart din bisericd (icnele Imprdtescl) a fosta re1nnoite la 1829. Ele sunt de o picturd frumsd $i viud, dupd stilulti de la Muntele sfdutil a1 scOlel hit Panselinos (1). Ceea ce ne
intereszd hied, este cd. zugravulti acestor lame a, fostil moldovanil,
ba chir bothsennt, i anume (paharniculft) Vasil Mihail, cum
ge VMe Insemnatil eu mdna sa sub fie-care din aceste sfinte icne
cu data. 109. Multi: botosenen1 mi-a spusti cd rail eunoscuta, cdcl

ela n'a muritti asa de multa.

Biserica Uspeniel din Botosant se dice si biserica clomnscli a_ Uspeniel (2) si Piserica Drnnel.

Am gdsitti intre cdrtile din acstd bisericd dou importante :

una. este tiprith la 1745 In tipografia vechei Episcopit moldovenescl d t Rdautt sub titlulti urmtorti : ../kang 011f1E11 GeniTaI Ae 0
i fluIu i
'Duhuhff srantil, tipritu-S'ail atestfi venous dupd rdnduiala celoril grecesct, acum Intal In qilele Prea-luminatulut i Prea-1ndltatului Domnti
l Nico1de Voevodii MaVrocordatti, cu blagoslovenia Prea-osfintitu(Dint% A,a k I 4111,1t erhgliTOYIPC IHM 116,0,6CIMP11,1T1 TP010,"It TatJu

lul Kir Nichiforil Peloponesianulti Mitropolitul a tad Moldova cu

i5ku'dik itpbshitati Kb? Varlitarnti Episcop Raddutukil 4ntru a sa din
t(

(1) laanda kttrtselinos, aghlografd sad WnogiaM gtec blzantind, a traltd In seep? XII in
4:lele Impratulul Andromed I Paleologuld Mantuld Parp.elmos este, cum se espial:A Didroni

Paul Dur nd, Rafaeluld sad Giotto al sae] Inzantme. Dontorg de a studia scla : arta lul
fianselmos potd. consulta : Manuel d'iconographie chittenne grecque et latine avec une Introdudton et dJ notes 15ar M. Dulton, &admit du manuscrtt byzantin, A gutde 4e la pernture
par le Docteur Paul Durand. Parts 1845 pag. I- XLVIII f t 1-483.
(2) It(' k4Y Chrasoleuld lui Alexanclru Moritz Voevodd din 1806, In Uricar, tom. II, pig. 59,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

136

nog facutd tipografie din Bade-tuft% In anif de la zidirea lurnil marA (7254),

iar de la Christos florwe (1745) Megata Septembrie 21*. AcSta ne

dovedesce cd In Rgdguti a bsistat o tipografie vecirie, Mai vedhie
deal de la 1745, de 6re-Ice, cum dice frontispitinl CeaslbkrUldr, tipografia care esista la 1745 In Epikopia de Rgdgut1/41, era da nog
facutti de Varlaamg Episcopulg Bdttutului.
A doua carte este fun Telco, Ilpgrita la 17'31 'Tillie 4 iri, tipogrci
fia sfinta, Episcopii de Beimnicg irt clileM Episcopulul de Egmnicg
Inochentie, Acstg carte- are iMportanta el pentru biserida Uspenil,
I

pentru eg. pe ea, la Inceputil, In sirti de tnaI inulte file, In josulti

lor, este scrisil cu mna nul vechit epitropti alit biseiicel (Teodorg Stihi) a acstg sfntg carte ce se chiamg Triodg s'a cump6rat din venitubl dughenilort si s'a dell la Biserica Alba a
este hramulg Adormire'i Maicei Preciste, ca sg, fie pomang, de Teodoril Stihi. Vrea sg didg, biserica Uspeniel se dicea si. hiserida
alba. In Moldova sunt mal Millie biseticI, si chiar vechia Mitropolie
din Iasi, care se numea biserica albti. N'am pututti gAsI Inch, Care
a fost Inceputult si causa acestel prenumirt
Mal sunt si alte bisericI veclif In BotosariI, dar eu rdulta mg
modernel Originele lor sunt totusl de mult pref pentru istoria
acestul orasti. Acel care se va ocupa ma! ea dinadisul de ea, 'le
va putea cerceta cu folosti, precum si vechile chrislive dombeScI
ce sunt In primria de Botosanl, si carl se datoreSc In Triar Iparte
1

pgstrareI Si zeluluf d-luI Teodor. Pisoski, nepotulti ireposatuluT Tudorachi Pisoski, unulli din epitropil sat vechill, targulul BotosanY,
,
pe la 1844.
In Botosani. a fost din vechime b Sag domntsa care lube o

mare desvoltare. Despre acstg sclg, eft dunosciI urmatrefer chri_

sve domnescI :
1. De Ia 7267 <1759) Decembrie 20, chrisbvti de la. Ioa Teodorti

Calimahii Voevodil, pentru inflintarea unel scoff domnescl In trgulii Botosanil pentru Invttura 'copiilorii, cum a fostg f ma inainte. Se hotgresce lfa dasalului. 200 leI pe an, scutire de bird

si de orI-ce al.! i angaril; dasalul s nu plgtsc deseting si

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

137

go0.14 peO de sup ii pe 50 de ot; sd aibd, pentru slujba sa,

un omit striiing, care sd nu pldtescd nid o dare vistieriel, ci s, fie
numg pentru slujba casez dasciuhi. A.cestil chrisovil titluesce pe
ispravniculti de Potosani Vonici d Botopni (1).
2. De la 1793 Septembrie 30, chrisovti de la Mihailti Constanfind Sutu Voevodil, prin care inchinti biserica Uspeniel la scaa din
Botopni, d,ndti tte veniturile acestel biserid, adecd dughene si
ori-ce aril ma)." axe, pentru intretinerea scole i a bisericei; randuesce epitropl, attii asypra aceX scoll ct t asupra bisericel, doi
neptitorf fruntasX din liotosanT, anume pe Temlorii JIustea i pe
Gligoragi TIvramit.i Dascafil, adecd, dasceillA elineseti i dasallulii de
cartq bisericescd, aclecei slavoniscti, i dasceilaa de carte moldovenscti,

sd se rnduiascg de Epitropia Bcle cei ma4 domnesci din Ia0 ; lefile

dascdlilora sd se pldtscd din cassa sclelor

i spre ajutorti

Arydd Sutu ma ddruesce acestei scoll din Botosani 12 scutelnici (2).

3. Din 1796 Februarie 15, chrisovil de la Alexandru Ioanti Calimah Voevod prin care, dupd cererea Epitropiel bisericel Uspenier $ i a sclell din Botosani, intdresce cele cuprinse in chrisovulti

de mal sus alti lu Vodd Sulu (3).

4. D1n. 1 797 Julie, chrisovti de la Alexandru Ioanti Calimahti Voe .

vodti, prin care se acordd, spre ajutorti, sclei pentru inateitura obOei, din ,Votoani in limba el&'sc

i moldovenscel, sit aiM a scuti

cte, 300 hoX de negotil de varnd si de corndritti, pe fie-care anti,

spre a put ajunge veniturile ei pentru a se cuprinde plata dascdMolt si na se ajutora fi din ucenica, (elevii) cei strata ce neizuescii la
inapturei din alte tinutur.1 (4).

5. N la 1806 Augusta 17, chrisovti de la Alexandru Constanling Aluruz VoevodO, prin care hArdzesce sclel din Botosani 870 lef
pe anti, ca sa se dea dasctailorti elinesc i moldovenesci asezafi
spre finvadturd publicd, peste venituKi bisericei clomnesci a Uspeniet,
(1) Uricar. tom II, pag. 51.
(2) Ibid., tom. II, pag. 53 -66.

(3) Ibid., tom. II, pag. 55-67.

(4) Ibid. tom. II, pag. 57-fP8.
18

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

138

care este legatt la scolile aceste. Si, flind-cd venituhl Botoswajloril

este alti Demme)", s se dea din acestil venitti. alti Dmnei la, scla
din Botosani caje 300 lei pe anti, si sd aibd. p Ina scup saga acsta
din Botosani Inca POQ bol" de negotft) de yama 0 de corndrittil pe
fie-care anti., peste acei 300 acordali a se. scuti, de Voda Alpanclru
Calitnahi (1).

6. Din 1820 Marde 5, chrisov0 die la Mihai10 Grigorie Sulu'

Voevodil, prin care Intaresce tte pvihgiile i veniturile Scfgeiidomrnesci din tetrgata Botwnii; II mal aclaogd 10 scutelnicl, organiszd
epitropia acestei scolf, adeca chipulA alegerei si l Rdministratipi

.cest Donanil, peste hardzirea hi Alaandru

Muruz Voevoa, ca din banif birlu Botganilorti ce este vemtri al
sale, addogndii

luminatel, .Dnane, s se mat dea egg 300 le)" pe tot anulii la acstd
scla. In acsta scla din Botosanl, din biserica Uspeniel, se vdtt trei
profesorl : clasceird pentru limba elinsc(c (cursulti superiort), dascati
pentru limba greased, i dascedfi pentru limba 9noldoveuseli a patriel (2). Acum dascalulit pentru limba, slavonscd era inlocuitil, si

in scla din Botosani si in cea din Iasi, cu dascdlul pentru limba

grecescd modernd.
Sd observama cd, aces-tit chrisovil dovedesce ea pe la, 1820 veni-

tulfc Botopnilorti tottl facea Inc parte din apanagiulti Pmnei.

flind-cd este vorbd despre acestii apanagit, vomtt nota spre se,iinta
celort ce se ocupa. cu istoria vechilorit institutil ale Vril, cd se ghsesce in Archiva Statulu unti jurnalti No. 3 din '31 petomvrie _1827
alil Obstescel Adunarl a Moldovel In care se dice : D-lti Hatt-liana.
Alecu Ghica, d-111 Vistiernictl Iordachi qatargiti, d-la Hafman Rdducanula Roset, 0-1t1. yel,logofatt Teoclorti Bal, i Vistiernicil

Iordachi Aoset s'ati unitit a nu se da yjstiqrio bindit 4 venitala

Botopnilorii, flind-ed acesttl venitti 0 de la aseprea hi,rului din
1804 F,d, din invefhiniea cea ,nepomenita, $ si. din ,istorie7 este canosmtii

ca una apanayia aii Dmnel,

venituly, Tiganilor0 aospod (domnesci)

(1) 'Linear tom II, pag. 59 60

(1) Ibid., tom. II, pag 61- 67

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

139

4 fotti dintra incepittg

in'bechitef legiW

d Or MO.
beirateLip (1).

S. rAmaie dar totil asa, ca nisce

La 1803 targovetil din Botoan at avutti mare cumpttnA si juddcatA : El ati jluitti Domnului Alexandru Muruz Yoevodd, cA mo-

sia cd did Vechi a foStd slobodA, imprejuruld acestu trg, pe care

se hranea tArgovefl i vitele lort, dndu-se danie mAndstiril 8f.
NMae (Poputil) d acold, de Constantint RacovitA Voevodd,
mal Itainte iarg6Ietli aidta foStd suprati de catre mnstire dead
fanetele ce fAceati,
strJamtoritd cu totulti, ati CUprins

riuthaY cu clijrna 6bicInditd, din sdrnAnAturile

ia de la O Vreme Egurrienii

rdhltei case din vatra targului, si oSebitti a strarntatti imasuld ImPrejUrtild tArgulul, I alte mal multe asuprirl. si nedreptAtl. DecY
VotIA 111M-iii a scos'd la Divanti si la total Sfatuld pe Egumenuld manstirif i pe targoveti, a cerCetatd documentele $i chriservele vechi

a datd dreptate targo'vetilorti, Statorhieindti, prin cartea domnscd, chn' 31 Io lie 1803, drepturile lord si ale mAntistirii, si reinSi

duina VbMici7oril de Botopni sA adticd, la Incleplinire acea carte.

Doimulti Mtiruz datti dou as6nenea carp domtiesci, und. mAnAstiriI
sf. Nicolae (Poputil) si alta tArgovetilorti de Botosani (2). Trisd, acestti
prOcesh i aceste prigOnlei S'ati mai Intuit lna tardid, i abea la
1844 8'all curniatt, fiindti aprtorti din partea orasului Botosanii
Mihaild KdgAlnic'enu, Maior i adiutailtd donmescti, eum dovedeScti

actele ce se i3Astrz6, In Primria de Botosani, Acestd procesd a

rmaki vestitd tn istoria Moldovel si neuitatil t viata lui Mihaild
KokAlhice'nt .

bi Archiva Statulul din Iasi se pte vede memoriulti scrisd si

de$Volratti de acestd eminentd barbatti al erii, In audienta DivanIui Domnese

din 13 Octomvrie 1844, cnd s'ad judecatil cu

Ardhiniandrituld Ciril, Egumenulti mAnAstiril Poptttil. Kogalni-

cenu, urmatil de cei-lalti vechili M obstiei tArgovetilorti de BotosanY, Si anume de Serdarulti Costachi Mavroene (Caraieni), de Ser(I) Acest jurnal alg 01)tesceI AdunArI din 1827, s'a publicat in Uricar, torn. VII,
pag 107-108
(2) VedI acst g. carte domnsc. in Linear, IV, 157-16i.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

140

i de urn"' numerosh
darifit Tudorachi Pisoski si de Costachi
publict, se inatosh la DivanuM Domnescii. Domnul poruncise prili
ofist Mare MT Logoftt alt Drept4i i TurisconsultuluI Statulasd tee
de7fath In acestti procesti, la judecata Divanulut Mare Logo Mr' alt
Dreptatii era Logoatult. Al. Mavrocordatt, Iurisconsulth alt Statuldi
-era Comisult Neoulal Docant, care studiase dreptulti la facultatea de

Paris, iar judecdtori VorhicuM Petrachi Rose+ presiderrn si Inernbril :

Vorniculti Iordachi Miclesdu; Vornicult Tudorachi Paladi, Vornicult

Neula Milu, PostelnicUlt Dimitrachi Brant, Postelnieult Gheorghe

Hermiiit i Postelniculti Vasile Veissa. Koganicnu isbu sd 4ndupiece pe Presedintele Divanulul, Vornicult Petrachi Roset, 8ti. dee voe

ca procesulti se fie tractatt In publict, eu, usile deschise.'-Pentru Intdia 4ir1. se judeca asa unit procesir M Moldova. 0 hirne intrgd
venise din tte prtfie s asiste. De si Divanult Domnescit urma,
cum se dice, s rspingd reclamatia targrovetiloril de Botosanl, dar
opinia publia invdpdiata de argumentele, de vioiciunea si de elo-

cuenta luf Kogdfnicnu, a fostt WM de hotdrItre In dreptatea

targovetilort, In cat Egtmenult de Popdull Ciril, ornt de mare
prudentd4 a declaratt la) sfdrsith cd lasd in dreptatea tdrgovetilort

850 fld de parnintii, dum sd vede In hotdrirea Divanuldi Domfiescif (1). Ast-fel trgult Botosanii a isbutitti sd snipe -din multti
Imo partie de boxe,
6 i se cuvinea, aceste 850 Mk! de mosie edam
t
it vaux Inieux perdre un oeil que les deux yeux. Egumenult Cirilti,
uimitt de elocuenta $ i de infAtosarea lui Kogdlnicnu, devefil din
acelti moinentt admIratbrulti si prietenula sett TOte aceste i fostil
bline ; dar MalteT obldduiri i se pdruse c purtarea lui Mihailt
Koglnicnu, maiorri, 5927 iuliutantii domnesca, Art fi fostii turburd-

tre ; ded a doua qi, 14 Octornvrie 1844, unit oficerh cu unit detasamentii de ldncerl pust la ordinele AgAT de orash Tudorachi Ghica,
in-matt de Comisarulti Urzicd, incunjurand casa lui Koglnicnu,
(1) Hotgrirea Divanuld Domnescd s'a publicatd d Primaruld de BottsanT G. Hasnasti,
fruprtmi cu alte acte, Intr'o brosura scbtatg. de eld sub Ttalu,-, Colectie de Regulamente, Qrdonante i alte dispositmnl privitre la administratia ComuneT BotosanT, pag. 6-30, BotoanT, tipografia V. Buzill, 1884.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

141

osuH domnescti de surgunii {esiliti) la mgnastirea

Rasca pentru, timpb de sse lunli Poporubl iesana umpluse ulitele,
11 comunc

pi KogAlnicenn SIEt opunea5

dicndti eg. nu se va supuhe ofisulul

de surgunire, neeunoscendU-se vinovatt4 i ca nu se va dat via,

dar cd. va pleca din tera spre a liniptl obladuirea. Atuncl, Aga Tu,dorachi, omit prudentti, se prefka ca merge scl, cer trivoirea domnesca, dar intorandurse peste o ra, i Kogalnicenu Intimpinda-

duat cai s. cetescI o lartie ee i. se trata, i se luara armele de pe

nlasa, i rredusil prin. acestti Ichipti, a trebuitA sa C supue, si a
fostq du4i Sra inteo brasovnca,r cu o escorta de eavalertie, la
Targu-drumosil, iar a du ti Internat int mnstirea Itasca din
judetulti Suceava pe timpti de Ose lun sub paza a s6se soldatl,
unit sub-ofieera i patru slujitori i ub respunderea Staretulul,, nefiklu-1 permisti a comuniea nicf a vorbl cu inimene, afar numal
cu unti caugar btrnil, fratele geberalulul Duca_. si u Egumenulti manastiril care-la ospeta in fie-care di la masa sa Jn timpti
de sse lunl, cAt a stet inchisti a mnstirea Rca Mihail Koga.lnicnu,, numal Inteo singura di a pututti fi visitat4 ; Prineipil
Cantacuzinescf de la Bltatesel* isbutir sa. insele fneaclormirea pazitotilort4 spre a ved pe amiculti lorgi Dupa trecerea celorti se
lunl de surgunti, Kogalnipnu pleca. In Spania. Ii siluL set1 la
manastirea Basca el a ostil bine tractattij dar camera in care loarea flinch) boltit si) prin zidirea e, umeda si frigursa cu totA
foculti ce facea, a captatil o umflritur si o durere de picire) de
care sufere pi adurn and if frier. In lunile surgunulut sell. la
Rasca, KOgalnicnu, a scrisil cartea sa : Fragments tirs des Chrowipes Moklaves. et Valaques pour servir l'Mstoi/re de+ Pierre le grand,
Charles XII,1 Stanisvlav Leszesznski, DMetre Cantmir et Constantin

Brancovano _par le Major M. Koydnicean, pe pare o tipri in tipografia sa, la. cantora Foi Satescl, in, Ias1 t lassi, au bureau de la
feaille communale 1845 (2 vol. In 8).
Aceste le-am scristi, parte dupa acte publice, si parte cum mis'at dictatti de insusI M. Kogalnicnu, In tmna arrulul 1886, la
Galati..

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

142

Multe fawn de boerI fruntas1 a istorieI nStre intiMphignit la

Botwnl, Art fi o lucrare Ifingd a le Oita pe OW.
Asa de esemplu, gasimil la 1-712 pe vestitulti Maesut lItxto6t)l)nstelnieti; Kornicii

ck

Batopnl, de origine Tdfart (nh grett, curn

credo Ioant Neculce)1 Acesta a foktil pe langa Osti le turees61 Comandate de Mare le Vizirt, Capu-Kehaia aRi lu Dumitr*o Catitemirt Voevodti3 si a fost si Cainiacam Moldovel la 1711 (1). Familia 2tracsut a statt intal la Tarigrad, si de 4Cello a Vehitt lii
Moldova; din acsta icausd bawl Neculce dice ca Masu a Gredt.
J. 1671 un Macsut era slujitor sat bficeril Credit dos't alt lot
Papaipt INicosios, mare Dragomant Alt flotel otomane, si pui'ta eos
respoodenta luI Niposios, ci din partea MareluI Vizir Ahrne-paSa
Kiupruli, eu Francisco Morozini, rvestitult kenOralissimh aRi annatelorti

Irene-Vane ii gubernatort cefdtil Creta, and Morozini, capitularldti,

a predatrl acesta cetate Turcilort, inselat prin

tratbgemUld Ju

(4 Totti la 1671 gdsimti pe Dal Mdesut 4v1 tterit WI Divapult veliiJor boerl, sub Constantitti Duea Voevodt, cqm doVedesee ulna chrisavti al acestuI Drnati din 20 Septembrie 7179
(1U1) pentru jumdtate din Bt1ttlla SaVenil hk Dorohor, vindutti de
NigPSios

Sandu Prodan Rolceanu, pentru Ca sa fiscurnp pe frdtele sai

Vasilie de la Tatar] (3). Vet user sat ntdr rtd
dicba thpCt
celor-lalg eqiffi, care purta grija pentru Capigi-basa si Agalle e
se trimitea d& Vizirt din partea CUrtel Otomrid. UIeiT chic:eat la
gazd

si asistat pe solil turcescI

ar Chdrmlul CrirneeI (4). Maesict

Vorniculii de Bota,mg, de la 1712, trebue s'a fi fdst aceeasi Persnd

care la 1671 'era in slujba Marelul Dragomant ahl Pdrtel Panaioll

Njcosios, iar In urma mare usiert in Divanult Moldovel sub Constantint Duca Voevodti.

La 1730 si la 1751 gsimt la mosia Stancesch, la cStele Botosenilort, pe Teodoeii Calmdfll Vornict de Campu-lung, atiorulti
(1) Letop Moldov. tom H, pag. 151, 127, 374. Despre familia Illacsut vedl Baron de Tott,
Mmoireq, torn. II, pag. 113
(2) 'Aaav kop.vivoi lqakiv7ou, T RE:?< 73-0 74Xwacv, pag 161 162, Constantinopoli 1870

(3) Uricar tom VII, pag. 43-44

(4) Cantemir, Descrierea Moldovel, Cap. VI, pag. 162

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

143

fmiliei (Vlimahrit, familie care a dab) Domn) Moklovet IA niai

multe rndurl, de la 1758k pan la 1819, si pe hang sati Enachi
Cglintahic, feortr ma)" mare al Ucestuia, care, dup. ce a Ricut tucJj stillucite la Lemberg, a ajunsi4 pentru intinsa sa eruditiune,
Mare Dragoman (Terziman) alt) Imperiulul Otomano i apo) Douniti
Moldoyel la 1758 (1). Familia Ca/m(0M, cOreia la Gonstantinopolii
s'a disti Calmah Gipcxxtv,d(ri)i pentru eufonie, este o familie strAveche moldovenset; ea isi" are adanca ai cleprtatti, sa obarsie si

batin4 n finutiqiti Orheiuli, dar a castigatil in urmA tnosil, case

si vA priA mai multe tinuturT, asa i mosia Stncescil la Botdsani.
Chronicarulii MoldoveI SpMaiul Mani" Canta, lice : Acestil Domria

(loardi Xeodonl Calimakii) a fost din paring fecor lu Teodort

almult parele a fostil din mazilii eel" de josti ; patria ha it
toffs "41 1:inittalil Orheiulia (2). Daca Teodoril Calmdsuld a fostil
Vornicti de Campu-hAngil, acsta nu pte fi dovadA c. el era de
obarsia sa ampu-lungenti, cum a presupus redactiunea. Columnel lui Traian, la 182 . CA, tinutulti Orheiuldf a fostti bastina fa'MHO" Calima1iit1 dovedesce nu numal Incredintarea SpAtarulu) Ioan

canta, dar si mormintele autorilor aceste) familiT. In tinutul OrheiuluT, la depArtare de 18 verste, aprpe 19 chilometri, de la ta'r,
gula Orhel, este satulti si mnstirea de cAlugrite Ciuru, pe apa

Clurulul, de pe care sl-a luat numele i satulti i aihnstirea.

Acst manstire frte veche se vede e a fostiI re cand restauratA de IRA protopopti Dimitrie CorePci. In privcloruhl bisericel
sunt dou'e morminte vechi, cu vechile lora inscriptii. Intr'unulti din
acestq morminte odihnesce Monahia Pelagia Dmna lu Ioanii TeOclorii
Gqinia40 roevoda, iar in gel,-,alalt fiica lu Ioant Teodord Calimahti
Voevod, sora Mitropolitulul MoldoveI si Suceve GarriJ Calimaha
si a PomnuluT Moldovel Grigorie Calimah Voevod (3).

La 1758 gsim p

Anclronaki de la Botos;arif care tinea pe o

(1) Letop. Moldov. tom III, pag. 184 --idoeumentele din Coluinna luI Traiang, No. 10-12
pecembne 1884, pag, h30- 632.
(2) Letop (Mold, torn. III, pag 183.

din Octornbxle

(3) Ve(II 3a1n1cha 0,accer.aro 06igeeTaa HoiQpiu R iipesaocTen, tom. 4, pag 323-324, Odessa 1884.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

144

Sor5. a domnulul Moldovel Ioan Teodoril Calimahti. Cronicarulti Con-

,timporan Enachi Cogtilniceanu, care vorbesce despre el, nu ne

spune porecla acestut boerO, ci numal c5. pe Andronachi de la Botosadi tiindg pe o sord a lui Vodtt Ioang Teodorg Calimahg, l'a facutg

(Ioang Teoclorg Calimah4) bang mare la 1758 (1). Asa nil gasimil subscristi pe acestO boer : .fItiApoutud Ben Etui In chrisovulti domnulul

Ioan Teodorti Calimahti Voevod, pentru organisarea scaelorg in

Moldova (2).

La 1662 gsimti Vornicg de Botosani pe Jora, despre care amti

vorbitti si mat susti (3).
La 1769 gAsim Vornicg de Botoan i Ispravnicg tinuturilorg
Botosani, Hetrag pi Dorohoil pe Stolniculg Constanting Kogeilniceanu,

care pentru marea sa vrednicie era ispravnict peste tus-trele aceste tinuturl totti o data (4). StolniculO Constanting Koglniceanu
este strAhunulti erninentuluI barbati Mihail KogAlniceanu ; elti era

un omti frte invtatti, sciea turcesce, grecesce i frantuzesce ; el

a tradus In limba romnsa. Princesa de Elkla a M. Molire si a
scris. istoria lure
arigradaldi. La 1749, sub Constantinti Nicolae
Mavrocordat Voevod, elti era mare ClucerO, si l gsimil sub-

scristi Intre membril MareluI Soborii ah Moldovel care, Joi la 6

Aprilie 1749, Intrunindu-se in biserica Trel-sfetitele din Iasi, dup
convocarea domnuluI Constantin Nicolae Mavrocordatti, a votat
desrobirea tranilorO In Moldova (5),-act mare si generos al
istoriel nstre, glorie neperitre a WI Constantinti Nicolae Mavrocordat. Voevodtl. Stolnicul Constantinti Koglnicnu a fostO si
Vornicti de Cmpulung.
Familia Kogednicnu, esita de pe termurile Koglnicului,

a$ cu-

noscut sub acest nume de Kogtilnicg Inca de geografulti arab.

(1) Letop. Moldov. torn. III, pag 242, 244
(2) Uricar. torn. I, pag. 71.
(3) Letop. Moldov. tom. III, pag. 8.
(4) Archiva llomnsa, torn. I, pag. 143.
(5) Archiva Romansc, torn. I, pag 94-99 si nota de la pag. 98. - Letop. Moldov
torn. III, pag. 219-220, Papadopo1-Calimach6, Desrobirea tranilord In Moldova, In Convorbitt literare din 1 Maid 1887.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

145

Edrisi pe la anil 1099 (1), de origine tatard, ca

i familiile Can-

Temir (Ilan-Timir), Gke-Han (Ce-Flan Racovith), Maesut i allele, o gdsimil de peste tre secoll cu activitatea el" politica, ostd.sscd si

literard in Moldova. In tinutulii FdlciuluI familia Cogeilnicean are

mosil de peste trel secoll. Mosia _Rape le este si astadi a sa. Un
uricti de la Despotil-Vodd din 1563 ddruesce lui Vasili Coglilniceanu
deacii de Visterie mosia Rape le pentru slujba sa credincidsd domnuluI i riT. Acestti uricti este si astdl, ca i mosia Rape le, In
proprietatea luI Mihail Coglnicean. Scrie letopisetuhl Moldovel

Enachi Coglniceanu, biv vtavti de aprodI, cd la 1735 Grigorie

Ghica, numitti Domnti Moldovei, intrandti in capitala lash', la 13 13c-

tombrie 1735, cu Sara-Mehmet-pasa, si fiind-cd Curtea Domnsdi

era pe atunci ars, Grigorie Vodd Ghica a sedutii pand la tocmirea Curtei in casele Mare 1111 Logoftti Sturdza, iar pe Sara-Mehmetpasa l'a gazduitli i casele lui Vasilie CogOlniceanu pitarii, de leinget biserica

Barnovskie (2). In Botosani familia Cogdlniceanu avea legdturl strinse

prin de aprpe inrudiri i prin mosil. La 1803 gdsimil In judelulti

Botosanil proprietara mosiel Odaia din ocolulti Campuld, pe Smaranda Cogetlniceanu, cum dovedesce Condica lin Zilori Visteriei Moldova"

.pe anulti 1803 (3). Acsta Smaranda Cogdlniceanu era solia lift' Ion
Coglniceanu, bunul lui M. Coglniceanu ; ea era ndscutd Bantelp.
La Botosanl gsimt pe Constantin Cogeilniceanu, Vornicti de Botopni. Acesta era fl al lui Vasilie Coglniceanu, care a fostil Vel
Capitang de 1-af`i la 1730, si frate mal micg ahi cronicarului MotdoveI Enaki Coglniceanu. Enaki Coglniceanu a fostil nscutti la
10 Octombrie 1730 si botezatti de Marele Hatmanti Ipsilant. Acest
hatmanti Ipsilanta este Constantin Ipsilant sa Psiolulii, pe care
ilti gsimti mare hatmanti la 1736 in a doua domnie a lul Grigorie
Ghica Voevodii (4), si care in domnia nti a acestui domna a fosta
la 1727, Vel postelnica (5), cum si in domnia a doua a 1111 Mihai
(1) Ioachim Lelewel, Gographie du moyen age, tom. HI et IV, pag. 166-167.
(2) Letop. Moldov. torn. III, pag. 196.
(3) S'a publicatd de T. Codrescu In Uricar, tom. VIII, pag. 313.
(4) Letop. Moldov. tom. II, pag. 425.
(5) Ibid., tom. II, pag. 402.
19

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

,ii6

Papoyitta yveyodO, 19. 1716 (1). Vatmanu1 f4 Constantin,'" PsioNki

apsilantf4 arypa, casp rami in jIasi si a Tarigrad ;

0.1p ave@,11u41 &ate

anurne Manoil Jp0antp, ware intriganht La 17271 In itirna lui

Voda Mlai

a9ovita,, supfirandg-se pe ,Manotig 1:1)SiNntii

dir4 Iasi? 9uln i pe Vateise4 postelnicult onstantinri
iIpsilarAp pl pe fluhi atui Ion Ipsilani Aga, si IA atnizO ginere ppi Diaryandi Razu pheorghie Mnruzif Aetrag6.4(111- ,114 Coristantinopolei pl intriga ra. contra lui Mihai Racovita Vo-eyodg _care
Main,
1'9.1

pI}it

se lepdp,r din domnie, si se nurnli domnii in Octombrie, dup. stapintele Ipsila,pilo, Grigorie Ghica (2), La, 1746 Enachit Kogahlir
ceann, a intratii in shijba, Copilii g1e eascl,. su,I? Constantin Nicolae
Mavrogordati?, p clara cu al1,1, fecton de Omni, (adeca fectori de hoerl,
curni se espriina elil) anume p data cu Andrei Donici, P1,1 anti altii
Domcii pu Costin Catargiu,, cu Mihalaki Jora, u ,A-110Yei Beldimau,
cu Costa.' Negri, pi altif, dup4, .cum insusi ne, spune. La. 1749 De,
cernbrie, Conktantin Mihal ,Racovita Voevodii l'a facutti Col-1[114

ala trelle pir a slujitp sub acest cloning tt4 clomnia sa, $i t and
a fost nurnitul dornnl stramutat dornn in Valachia, a merst
cu eld la BucureM, la 17.0 si aice l'a facutti Comisti &fl doile,
apol l'af facutti Wav de copri in ocul Jul Costaki, fecioralii lui
Giuvaergi Manolatki, i dup6i doi

i1

jumatate ani, schirnbAndu-se iar

Racovita Voevod la domniea Moldovei, Enachi, Koglniceanu s'a

intors cu el in Moldova in Martie L756, $ i atunci Constantint
Mihal Raovit4 yoevodp, l'a facutti, pe drum, la, Focsanl, Vtavil
de aprydl (3).
Pe srta utnei Psaltiji grecesci, WiIATHPION, tiparita in Venetia
la. 1740,, care a osti-i a lui Joau Kogalniceanu, bunuhl lui M. Kogalniceanu, se gasesce scris cu mana Vorniculdi Ilie Kogalniceanu,
tatal luI Mihall Kogalniceanu, urnatrea insemnare :
t
eptembrie 15. Vinerl spre Sambata, la .$ cesuri de npte,
'ad reposat unchiula nostru Gheorghie Kogalniceanu s'a ingro-

Ii

(1) 'Mcoccaiou Kovv rdpitivrou, T& VET& 73iv axoa,y, pag. 340 gonstantmopoh 1870,
(2) `A4cw. Kovv. rthtIvs T zzz z5v aoan+, pag 323-324

(3) Letop. Moldov. tom. III, pag. 168-169 in not&

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

147

pt ia tiserica 1a1pU1at1I6P6 In Est, dih a stNag dorWidfitail

uncle sint Ingropall i maic a Shfta, sblia ca ifUtdi
Stf6ii-P4culul Constantinti Coglnicianti, 0 ate hnturi VOIttniegzestil 0).
Ftmlia Coglhiceanu- eith Yestita si la Colistantihb1361e,lia ;Ma
liele care-s1 dioutuit trodtirile Moldv 61 Va1lid. Ul ngrAaeha vUllictic4
ritgui Ipsitantd erd marele rtntlez2tou4 tinde s
priffiejdfile. In caskluT rpAilantti, Eiak CdelniAan ida onMabrat ca fia .alti easel. Pe Abele 'vremI legAtura i boteM 0111, 'PrtAMsth, A. IAvitd mai pre-susti indd dect Inrudirea naturald,
stratti hiar prIn codicele Calimahti proMulgatil Id i8i7 (25, .
hi
Cogdlniceanu botezatti de Hatmanulil ipsilant era lifbit d6 'OA
acstd familie. De aceed. l Iredemti umbldndt des% qA. ThrVAdt,
L

si chiar Letopisetulti s'ti 11a scristi iti Tarigrada, cuff/ ifisW n spb4.116

drta M-

in fruntea chroniculul sg (3). Pe mill esemplaM a1

ndueli despre' ceisatarA tipdfftl la

cescl Latta-I& Tecp,o),,, (Leg
"113. tipW1767 Februarie, de tipOgrafulti Chiriakidi

fia Patriarchald din Tarigratl (4), care esefnPlaid a fokil prbpMdtate a WI Enachi Cogdlnicnu, Se vide scristi pe AWid, PO'rnanac,
cu maim sa i ubscristi grecesce, urrndtk.ea inselnnad
tAcstd carte mi-a ddruit-o mie Dimitrie CALdtilti JaiLe arath
4pricina Trigarniel inteinsa, dupd cum sU vede. U. let 176g Abri,
3

lie 25 la /tctopoSp6p.t.
(SUbser.) loeivvoc KorrtXvrcCivog ancaccp r.

himitrie Celvaeulg, despre care scrie diced. Enacifi dqh.lnicn, tu

Insemnarea sa, cd i-ati daruitd citatulti esemplar,

de

vnitrie

Balli poreclitii Cdvacul4 Witrtjtptr4 Tax-iN 6 inc5,sitievos topeotos) despre

care *orbesce Sathag (6). Acestti Dimitrid Balli kuiJraraimiN Rya(1) Acsta Psaltire pe scrtele arel punt felurite Insemarl autpgrafe di le /44440
Umbel Cogainiceanu, Incep5ndd de la 1750, se gsesce astacil la cl-ld
Cogglnmany
MI
(2) VedI Codica Calimah, cap. I, 49 i cap. H, 94.
(3) Letop. Molclov. tom. III, pag, 189,
( t) Dupal acst 5". carte v41 'Avapi

oio,o

Bpio, NeoEviA cpaoXoxia, tom. 1, pag. 87

N.o 241; Athenae 1854.

(5) Trtgamte (Tpirp(a) va s'd d.icd u treia casgtorie.-Acsra. carte este n poiesiutla 0111
profesord Erincnu din Ia0.
(6) NeoeUriverh cpaao-ra, pag. 76.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

148

cu14 era mla. cu familia CoglnicenscO. Ciasa lu, Cavacu era. lano
Bisefiefrt St. A\reculat celn sdracii, In 4.4

biblioteca Universittit din IW se gOsesce urnatrea prte manuscris TrjN,yi klele a Ezop 2.' de cap*. Chrwwgrqf in ,38.
*.1

lde mete. Pown,lailui Nicolae ilifavroqordatff. C porunca d-sa4 jypanti

Antonacki _Ramadan, I'd Armasii.
snA scrisi) accsta carte prectfm c vgde (le .fOrea Logofeitiof.

Pe icrta, lacestui rnanuscrisn estg scrisO si subscris, i mama

lut Enachi CogOlnicnu, urmOtrea ,Msemnare; Acstci carte all rumBaratift Znachi Cogeilnicfnu ijp natal) de qprpcp p Tarigraclii (le la Xlie
toghiotat p p-sale pot. Antiohi, in, leat 476Q Aeptembrie
(iibscr), EnacN, pog(dnic(42 biv vOav (1).

Acsta ne qoyedesce flesele duse si, venirt ale cronicarulut Moldoyei Enachi oglniclu la Tarigradn. Ii timpii de patru-spre-qece
ani numai eltil, a facutti de trei or (cet. amn piiitqt,t1 afla pet,r4 ali) wstil drumn, p anurne la 1760, 1768 si 1774. Can4 a scrisn

Letopisejuln sn. in Tarigr4dii, el a stai acolq mat multi ant,.

Mullt din familia Vriiavi ii gnslimn Vornici de Boto,sant i Ispravnict de botosant, Pogffitorn alit _acestel familif este 01 1?octorult4 Vcirnarft, care a scrisn latinesce si a tipOritn la 1.33,p, importanta sa carte Rudimentum physiographfae Moldaviae, pe care amn
citat'o mat 1,1S171. La unuln din pogoritoril acestet vechl famili, anurne Nicu V-(irvara, in Botosanl, Mihail opinicnu a gsitil, la
1840? Testamentula rtimii Moldovei cad vechin? cuprincWoril de tte
articolele, in ordine alfabetica, supuse vamii cu tarifpin vainalq al
fiefrui articolii? $ de toemelele Cpzaclidorg ce aducea in Moldova
blane de Mosc (Moscva) si vinea In Molciova dupd vinfi (2), de trmelele Lipscanilorii cu nittrfuri de Ltpsca, i de townelele Lehliilor ce
trecea stiftiene de Erbichir, ale ctirntiritului i ale Murttistipiei cei
(1) ValT Serbarea scolard de la IaT, pag 269. laT 1885
(2) Voda Canternird scrie - cNegutitorzi Cazacla aducd In Moldova negAurT de prin orafele
edzdeesei ft din Rum. (Descrierea MoldolieT, part. II, cap. yI, pag 170); 1 1p altd locd.
: chi. Moldova pretulti cela mica ala vtaulul trage a sine pe negntitoril CdCantemird
zdeescl. (Ibid. part. I, cap. VI, pag. 56).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

149

asezate la 1761 de Grlgbrie Calimachg Voevod Domnula 1V1o1dovel, - chiar brigMalul du ptfeeted domnescd, deg spre povguirea Vorniclor i Isprvnicilorti de
notosanY. Acestt doctiment de mare 'interest istol'Ic, statistict si
economicii, Mihailii Coglniehu l'a publicatil intregt, la 1845, in
Iasi, in a sa Arelliva Romnsed a, p. 242-262.
o curiosiSi fiind-bd amti pomenit ma sus despre
tate inercuriald de preturi, din 1695, de la BotosanT. In acel an,
1695, sbadra de lying se vindea la Botosani cede unit orli le vadra,
cum Se dovedesb dinted scrisre a WI Dumitrache Vdtavhl Visternicului Goe cdtre fil e Sandu, din 30 Iunie 1695, care se
pdstrzd In original In ArchiVa Statulul (1). Ortd era o monetd de
marl, $i ale Ill iirfel Bra5savenes-ci,

1-1

oramd, cum ne incredintz cronicaruhl MoldoveT Miron Clostin, careld a fostt logofdt mare In Moldova (2), si logofdtul NeculaI

Costint (3). La 1710, sub domnul Nicolae Mavroeordat, 9nertd de

grad a fostil 12 orti, cum oice o carte de judecatd a Vlddicril de

'lust Episcopul Melhisedec scrie cd tdicerea ortd este i akddl
in popor, i Insemnd 10 parale ; si ea judecandii dup insemnarea ce pdnd astddI dd poporul dicereT ortii (dece paraie), putemil
presupune cd valrea ortuluT era de 10 parale (a).
Voda Dirnitrie Cantemirti, scriindii la 1708, dice : Podgornle
Moldova' nu slujesc numaI tientru trebuiiita locuitorilorti, ci tried
pretulg cel mi,c4 aki viraclui trage a sine si pe negutitoril RusescI,
Lesesci, CAzdcesct si ArdeleneseI, ba Inca si pe ceT Unpresei ; si
duet ye totii anula in terile lord multimP de ving(5). Botosanill era,
intre alte artieole, o piatd mare de deposit si de negot de unde
se ducea vinil din Moldova in Polonia, in tra Cdzciscd, Tu 'MIgaria si In Wile Nerntesd(0. Articolele de cdpiteme ce se negotia
L

(1) Arcluva Istor. a RomAmel, tom. I, rrt I, pag 62-63.

(2) Letop. Moldov, , tom. L pag. 17.

(3) Ibid., tom II. pag. 45.

(4) Chronic. Husliorh, part. II, paw. hb, 81, 180
(5) Descherea MoldovbT, cat). Vl, pag 56.
(6) Dezobry et Bachelet, op. laud

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

150

pe piata Botosanilor pentru strindtate erati cereale, vinti, bol" de

negotA, sail, miere, cr, ln, piei, miel, of si cal.
In istoria comerciuluT Romniel, Botosanif se presint ca una
din pietele cele maI importante.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

RAPORTURI
AMNIA CATOR-VA MANASTIRI, SCIIITURI SI BISERICI DIN TEM.
PRESENTATE

MINISTERIULUI CULTELOR

I AL INVTAMINTULUI PUBLICI1
DE

GR. G. TOCILESCU,
Director alli Museulul de Antic 111011.

Membru Corespondentli ahl Academiel Rornine.

A.'edin(a de la 1 Apnhe 1886.

I.
1. Pitefti Bisenca Sf George Biserica Greed. Bisenca Precista-veche din cst. Santulli
Buhga Santulli Beqteleili. Santulli Trivalea. - 2. Illandstirea Vieroquhl - 3. Curtea de
Argeei . Biserica Clipretil. Biserica Olanl (Precista). Bisenca Sf. Nicolae, 4is

i domn-

ecli Bisenca episcopall a Curtil de Arge0 - 4. Rdmnieulii-Valeea : Biserica Cuvisel Paraschiva. Bisenca cu top Sfintil. Bisenca Einscopalli a Rminculul. - 5. MdmYettrea Cozia. - 6. Mtinelstirea Horezu. - 7. Metnetstirea Bistrita. - 8. Ittandstirea Arnota. - 9 Met(Raportuld Nr. 35 din 24 Iuhe 1885).
ndstirea Tismana.

Domnule Ministru,

Imprejurdri diferite m'a impedicatil pind acum sd v presentti o

relatiune asupra escursiunel ce am fdcutti in urma insrcindril

D-vOstre, pe la bisericile si mndstirile din judetele Arges, Rmnicu-Valcii si Gorjti de la 1-15 Augustil anul espiratti.
Ayeamil intenliunea, ca printeun raport amnuntitti s da0 descriptiunea fie cdruia din sfintele lcasurl ce am visitat in partea loril istoricd si arheologicd, cum si reproducerea tuturorti in-

scriptiunilor de pe ziduri, de pe petre, de pe icne, odre, clo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

152

pote etc., reproducerea picturelorti murale, a vinietelorti de prin

manuscripte, descrierea i studierea odrelorti si a altoril obiecte-

de arta ce am gsitti, precum si a manuscriptelor i cartilorti

vechi aflate in fie care mandstire. Pentru o asa lucrare am adunab) tot materialulti necesariti, am si pus'o in eseciitiune, inSa
pind adI nic timpul, nic mijlcele pecuniare nu mi-ah f)ermist' s o duct ping la captti. Ea trece peste cadrulti undi raportti. De aceea m marginescti, prin relatiunea de fag, a 176 arata
numal pe scurtt cele constatate, precum si a enumera :f obiectele,.
manuscriptele i cartile ce am adunatti i depusti In colectiunile
museulul nationalti cu ocasiunea acelel escursittinl, cum asemenea
si inscriptiunile mal insemnate ce am copiatii.
I.

Pite;;t1".

Biserica sf. George.

In Oilele de 2 si 3 Augustii, ain visitatti bisericile vechl din
orasul PitestY, incepndti cu biserica Sf. George sail biserica DOm-

nsca, fundata de Constantinti

erbanti Basarabti si de socia sa

Deanna Maa la anul 1656, dupa cum se onstata din pisania.

ce se citesce In frontispiciti. Din odrele ctitorescl nu mal exista
bid unul, flindti arse, pierdute, sa topite, pentru a se face allele
no dinteinsele. Unti singurti potirti de argint cu partea superia
ornata In filigrane, 0 care prta 6 inscriptiune din anulti 1795
Iuli 25, merita a se mentiona ca obiectil de art. Clopotele sunt
Da ; cell), mare e din anulti 1832, celti mica din anulti' 1847. Pisania cu data, 1,2 s'a, prefacutti In anulti 1869.

Bserico Grees.
La biserica Grecil nu am gsitti nimica interesantii. Pisania
lipsesce. Pe peretele de din afara despre drpta, este bagat Ir zider
o inscriptiune romana din anulti
din care se Arede ca. clopotMIA s'a facutti in acelti anti de catre Hrizea Log ) lu, feciorulti
:722,20,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

153

lui Alexe Logeftula din Pitesti, si de Uttre sotia sa Einea, Din

inscriptiunea de pe clopotula cela sparta resultil, _c4 ela s'a testa
facuta in anula 1747 de Saudu Bucsnescu, si s'a prefkutti i
anula 1858. Pietre cu in,scripAunI morn-I:Wale mai de teta stersei
stall la seaM, in tinda si n curte. Pomelnicula ctitorilora incepe
cu rnegibrii din fainilia, BucOnescu.
Biserica Preasta-veche din csta.

La biserica Precista-veche din csttt, 1,ni am gdsiti) nimica in-

teresant a? pisania lipsesce; din odre cela mai vechia este una
potira de arginta u. nscriptiunea cMihalache Uescu, Frosina U-,
sca cu tota nmula 1.805 si o icna a Maicei Dernnului, care pare

a fl anterird secolului ala XVIII. Clopote sunt dou, cela mare

pert data 1816 ; cela midi 1768.

Schitzii 13i2lzg a.
Schitula Buliga, situat pe un deg la marginea orasului, consist dintr'o biserica, carea prin micimea sa, prin formele gale
arhitectonice si sistemula decorativ, amintesce Biserica Stavropolees din Bucuresci; este zidit k anula 1741, de catre jupan
Martin si jupan Fetru Buliga si cu jlipanesa lut Mesa in dilele
lu1 Costantin Neculae voevod, cum se pte ceti in pisania din
frontispicia, Odre veal: nu are. Din petrele moriMntale ee se vda
in tind, dou punt sterse, ea de a treea e din antilil 1853, iar
cea de a patra din anulti 1753, sub care oodihnesce 6sele robului
lui Dun-inept' jupan Martin Cupet, feciorul jupanului Peiru Buliga i, a jupanesei Ilinil in dilele lui Ion Grigorie Ghica Voevod
in luna lui Mani in 20 de dile n ltul 7261. Interiorulti biserica este intunecosa ; portrete murale la drpta intrril, jupan
Martin Cupet in costum beeresc cu dulamd, tinnda maim pe
:

un opil Vasile, Alilturea, Pktru BuHg, jupansa Elena, ,La stanga

jupanesa Mesa, jupansa Irina, la o parte Diaconul Sima care

a testa Ispravnic.
E singura biserica a orasului pitestf, care pria stilula sOa par20

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

154

Umbra s'ar

a cdrorti
teparb.tiVne trebtescii de aflrp priveghlaie.
Clopotnita carea era la prtd, s'a drimatti impreunk cu zidui'ile Tricunjfirdtre. dopote sunt dou'd : unulti din 1)74 altiibl mal
tbAservAre

3tite a. claAa pilintre Monumentefe nationale,

ti

noM

Behittclii Beqtreleia.
Aldturi cn sdhtulii Buliga ste schitula Bestelei, care dupd pisariia dti frdntiSpiciii et data 1862 Noembrie 2 S'a reparat hit

IlIe luMinktauT nostril Dann A.exandru ln,

ale Prea

Sfintik Salep Printelui 1Vritroponi Mplion de cdtre cuviosul Arhimandrii Policarp Egumenul Mndstirel ihai Alb(
da maI
1s5te sdhiThrile si indndstiriie Inchinate, a rmasti i acestil schit
lislt dd i6td odrele. Portrefele ctiloresa sunt sterse, fdandu-se
ri d tula lord' alinvonult. 6te va petre cu inscriptiuni die tail
strict evd in- tindd, iar n Intrri suni dou din anif 1811 si 1828.
Biserica are trebuintd de coperisti, cdcl" ploud In lduntru, i boltile arnerintd s cadd ; ma trebue o imprejmuire si reparatie la
LI

casele servitorilorii biseiQiL

De altmintrelea, acstd bisericd ar putea trece in sarcina cornundi, dedard&lu-se bisericd comunaid, i budgetulil Statului s'ara
iisurrd cii plata personalului si a diieftuelelord de intrefinere. in
acstd categorie sunt mai mu'ite SchiturT i mdnkstirl rmase fdrd
Itgi cate Va din ele s'au ma1 deshintatd prin budgetuiti eser-

cifiulid /884-185, dupd cererea inssi a 1=16 P'rea intuiui

Miu-bpolit Prrimata.

Schitulii frivalea.
MdA di oiaul Pitesti Se an Schituit

Trivalea, o tisericd
Adud. Mitg- de la 1854-1856 de cdtre Mitropolitulti Niphon, nu

1-141diftd de Wciaea bisericd ddrmaid la cutreinuruki din 182/ si

(fin 61.6 sie rnal Vdil ruine insemnate.
trin intekoui6 {bisericil este Portretulti repausatuluI Mitropot
Cl4ottilb $i odrel6, he totti no4. Cele-lalt biserici din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

155

dece sunl tte - datzd ji urma focului de la 184

e Sfintubl In, Spntulfi IIie
S4T

Pitestl

biseifca Mavr9d9bit

sit

bisqlept

tuldi Nicolae.

DPspfe iocidtit de care a fostti bntuit orr1, citesc uPPIL.61}Or

reie inteunti manuscriptii : rinclukt hirotonicsed, care se afld lin
posesiunea Protoereuldi din Pitesti:
Leat 1848, August 18) 41tercuri Sera la 3 csuri din npte a
luat foc ?rasul Pitepti, 0 t s tot tirgrd, treil mahalal i re)" biserici Shntu Nicolae, Spntu pheorghie si Maica p(reci4R, giAttll plp
n 'mavrodolu, cea mal frumsd bis7ricd dintr'amt oriM WO.
in Sfintul Gheorghiei n'a intrat Tocul, sii nin* n'a vtdinat,
J
invelisul si clopotnitai a ars, iar eelvlalte dou poexidi ,rs qe1 )
;

Oese'versversit,
Cea mai mare parte de peguttorl s'at sitins
,}
fire, arpndu-li-se i prdvaliil7? si riarf i casele? mistuind 1414.
foculni tot n patru csuri ; Inepirtnc a sy. n poriv A:101.14 nwfi
-

un el die aqutor).

(Seinnatl 1Pirotop. Glieorghi7 4pwinm1t.

H.

MAnAstirea Tierquilh.

In lifif a de I Augusttl amtl visitat Mdndstirea Vierosulpi

itu

peste ri1i Dmne la iilon6 ore de Pitesti. 0 ma i. fquseR cji unp

antl inainte, dind am copiattl inscrOiunile.
Ea 1.re numai numele 4p mndstirel cdci afard de pi$eri4, pre

s7 aM In hund star7, ca(s7le din prejurti swat intr'9Aes011pittp,

mind, - In urma cutremurului celui mare si p fygulul", 4ii8 lffa.
Zidirile a trebuitti sa fie Insemnate i frumse, judecdnda dupa
rumele in flint. Casele \erati cu dou elaje ; colne architectonice
bogatt) decorate, leppy# miari p piatrd lurt sari p.citli iG Olcolo
resipitei, bpVle 9e stt"; 'filed In flintdy Ached cd oda4 pe a5cea 1)0*
de deWip se indltaq palate yestite pi, o inidndstire pine patrtlei0PAstddi Vierosulti (de la Aprilie 1884 incoa) yste bis.gico, de
rnr lds?Itd i grip. satuluii Jocuitori mi s'ati 1315)ns4 sa : tyopa
ru vine ye la, bisericd nicl nittca0 Dumineca; cd ela semd ca pwatt

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

156

si la satul Colibasul ; cd. la nadndstire a fostri scl, si ne mal putnal satul plti pe invttorti, - Meth* sunt sili sd se clued
peste cThl la Colibasi, pentru ca sd, invete carte.

I3iserica n'ckre pisanie; hi interior pe pdretele de la intrare In

drpta OEe afld zugrdvitT2 Ivasco Leurdnu vel Logortti, Grigorie IV

AA 8-lea Domnii ahi rei Romanesci. La stanga Albul

Leurdnul vel clucerfi, Alexandru ahi 1 Ghica, alil IX Domn al
terei RomAnesc`i. Atat Ivasco Logortulti eta si AlbulLeUrdnul
sunt personage istorice bine cunoscute, despre earl Vorbesc att
cronicle cdt si documentele din Archivele Statului. Se scie d , celti
d'Intlaa flihdt In pribegie spre Transilvania, a muritil prin muntii
Moldovel si a fost ingropatti in Bistrita din Moldova, cum ne
.
s pune i nscriptumea de pe piatra funerard din acea mdndstire din
Uffica,

anul 1584. Biserica s'a zugrdvita in anulti 1834 de cdtre Voicu,

Petire, d-heorglie zugravii, cum se citesce pe firida din altarti.
La Vieros pe pardosla Bisericei se afld 9 petre tombale cu inscriptiuni slavone si romdne. Dm acestea, cea mai interesantd, FAA e cea rad veche din inscriptiunile Ond i4i cutioscute in Romnia
este ptra de pe mormnti lu Niclad Vodd Basarabii
din anuTil

3d

Din citatiile RA" $incai, Colonica Tom(hzilor tc, I, 328,

acest ptra se chuta la mnstirea Campulti-Limg, und n adevrti ela este zugrdvit ca ctitora, ceea ce n realitate i etia, dupd
cum .-est1).tzi din mk multe hrisve ale acelei mndstirl", aflate In
argivull Statului. Din ce imprejurri ptra in cestiune se gdsesce
fa Vierosu, nu putemtil hei
.iceste pietre
afard e una, carea ste de curendil pus, si
carea acoperd osemintele cfitorilorg ain cele-lalte morminte din bi-

sericd - cred, Domnule Ministru, e ar fi bine, sd se transporte

la Muzeg, pentru cd, ldsate acolo, nu numal cd sunt expuse a li se
sterge in fie care di inscriptiunile de pe ele, dar chiar de a fi luate
si intrebuintate in constructiunil cum s'ati fdcutil cu atdtea monumente epigrafice din mhnstirile si bisericile nstre. Acestd msurd
p cu atdt mal ipriot rechimatd, cu cht biserica incetnda de a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

157

wa fi a Statulul, e ldsatd in grija preotulul satulul, care nicl mdcart' locuesce acolq.

Odatd cu ridicarea acestor 8 pietre, precum si a celoril dela

bolnitd, ar merita sd se ia i dou icne vechI impdrdtescl : Maica
ponnulu i Domnul Hristosti, inlocuindu-se cu allele nol, precum
pi tte agile - cele ma multe grecesci: moderne
earl mucezesc
Inteuriti dulapti din tinda bisericel.
OdOre yechl, nu are, de i biserica poseda pand in 1883 o mitrd,
un sacosti arhieresc, o carjd si alte objecte, pe care fostul ingrijitor, fiind In acelasI timpti i protopopti in Muscel, le-a ridicatti, si nu se scie ce s'ati fdcutti cu ele. In Ministerti trebue sd
se 0,ssai, corespondenta urmatd Pentru acstd cestiune.
Pomelnicula e din. anulti 1825, Mtitulatti : Pomelnicu ctitorilor
Boerilor I.ieurdenl; la snta proscomidie sunt sdpate pe piatrd u.rtrele : Pomelniculti ctitorilor Radu, Ivascu, Alecu, Caplea, Sofia
cu tottl npnul lor, Samoil Arhimandritul, Roman Ieromonah, Magdalina Monahia, Pashale, Jn cu tot nmul lor.
Din qdrp 401 luatti de la acst indnstire numai urmtrele dou,

ptr ini s'a pruttl ma interesante ; ele sunt trecute in inventariul

manuscriptelorti si cdrtilor Muzeului sub No. 1276 $ i 1277 :
1/ Psaltirea Proroculul pdvid tiprita in Ramnicu-ValceI, 179g,
2. Apostol, tipdritti la Buzti, 1704.
Clopote sunt acum numal dou, cel mare prtd o inscriptie rojuihnd din anul a68, in care se dice cd l'a fdcutti Jul:anti Stroe
vel vistiar din LeurdenI, in cetate in Tirgoviste. Celli mal mica
are q inscriptie in caractere gothice. Un clopot mg mare mi s'a
spusti c s'a luat dg la Vierosti i s'a dusti la biserica din satul
MArdcinesp de Lana. Pitestl.

eurtea de Argil.
Bssertea Celprepii.

diva de 5 46iugustil am sosit la Curtea de Argesti.. Am visitat ma nti bisericele mal vechl din oras, incepgndti cu biLea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

158

serica Gtpreytit Ea esti frte micd, de toth srac61 ca cea din (wind
fositit In
biserica a until' sald. Dfn pisanie se vede c6.1 ea dritKi

zid iScutg 6 milostirl Domnitor Cercrl iT(oe)V(0)1 Fi du pA. vpm ?

dpele rltatului Domn Ion Nicolae Sulu yoevoq
s'ah preMcut
1,111

cu blaroslovenia Prea finfluiul:

pisc?p Iosyf Arqesiiul print (=itenla

a Domnului ind4 Ionit Tafiur, cu cheftwa6 a tote" cresti41 care

cu ce s

temvre

r
.L
a milostivit

ca sa fe potnenire vcnic,

181?.,

Vyv-

361.

A4erie

Okr

f1PreK4k1))
i

Die acoio am trecutti la Biserica Olarif Precista, TradilluneT.

' d a desca'1eca,t"u li A. TO, a gsita in
?mar, ch tegru-iro cia c an
ioculu acesteli biserici unit schit de md.", a arra superiird Fa
mrtia k aifo m i a . ipreofuitt si or4anii irdatt aretat Ail mor-

miniuth acestei Saiomie, d'asupra caruea este o cruce cu ]inscrip)

jume,
care are data, dupaI, cum mes asiguratt, din anuiti dl. Am
J
Li f Vveu
u c_ucea siJ am cetitti cele pe dinsa sbpate. usti./se v u In
tiaiele itil lisusii Esiosh incunjuilate de unit cerctl, lar de patru col-WO numelle celoWt pairu tvanghellsit
71

N1.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

159

Apai InscriOunea in 3imna romn. In1 fata : Aclt sfntl,

cruce kdicatu-o robul Jpi bunine1e Tycor Monahla aorni.
P iata din drptd adui, Voicar A1bul1 Vona, Ncsal Ilbul).
Pe faia din stnga n Cosfandin Voevod, i'rancu, Onrisa
t
Statifclitl Ivan, Ilucsarclra, 4iba5 Despapr... restulft p stricat. Nu
pate decii i vorba despre vre o Salomie din anult1 1300, cnd inseriptiunea datz din timpulil lu Costandin Voevodti (Brancovanu sa Crnu).
Cu fate acestea autorul pisaniel din 1869, ce se citesce la intrare in Ifiserica, nu igasesc nict o dificultate pentru a iilc7e astg4

Ac'esta sfint Biserica ce este cu hramul .Adormirei Precistel

care ail fost vedhie de zid din leatul 1300 facuta din ternebie A?

felg

rba lu Dumneieti 8alomia Monahia, iar acu9 la leatul 189 s'a

prenoit cu zidaria precum si s'a zugravit preste toti si s'a ltit
.J
de robu lui Dumnedeil Preotul Dragomire Prrtul Ion Stefanescu etc. etc., si WO, acst lucrare s'a facut in lilele Eviscopului
ikrgesului Neophit Scriban, i ale Domnitoruluit Carol 11. Un
esemplu curiosil de valrea ce trebue s, junem pe unele date din
pisanie. Crucea MonahieT Salomia din timpulil lui Costandinti Voevod, i traditiunea despre Negru Vodd, ca intemeetorulil tuturorti
bisericilor i curtilorti de la Crtea de Argesil i Cmpu-Lung,

at contribuitil s se nasca traditiunea despre unt schitti de maid

ahl Monahiel Salomia din anutil 1300, cnd trdia Negru-Vodd.
Crucea peste cte-va decenii va dispare, cu ansa i numele lul
Constantin Voevod, ce se mkf. citesce Inca. Va rmnea Ms pisania de la intrare, si Noriculti viitor vaA avea inaintea lul o inscriptiune In carea se .Sorbesce_fn moctulil celti mal categoricti
despre Salom-rae' Monahia din anul 1300!

E unti esemplu, care aril trebuijinutti in sm cnd este in discutiune data domniei lui Radu:Negru Voevodil din pisania de la
Cmpu-Lungil, - sa alte datveZTOnologice de pe monumente posterire multil evenimentelorti( la par ) se refera.
Ma interesanta este o alt piatr zidit in tinda ; pe clnsa este
spata in aclncti o cruce cu monogramele lu Christosti si aldtu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

160

rea trestia si bure-

tele din care Mnpatti pe cruce; mal

tuitorulil s'a addjosil se deoseberele cuvinte din-

sal Inca urnat-

voila. sdpatd In aera Greco-Latind:

EWA

teo inscriptie Slaanal dupd, mani-

A,
HI wilt limn
II

,A,OPL

,A,1116 ME EXI6
fIlIPIA6 Al. AT 3P1r6

Care se suplinesce

si se citesce :

[MOM% HUTH A(N) 1116

ME LOXI6 [060]1,0-

PL, i1lIPIIA6, KI. AMT ,3P11-6.

adicd :

Pomenesce sufletulti robulul luI Dumnezeti Theodor Apr Hie 14,

anul N..
1687

Clopotulti celti mare este din anul 1752, cum se citesce pe dinsulti : f111110 1752, celti mica e ail inscriptiune.
Biserica Sf. Nicolae disei qi, Donnscei.

Biserica Domnsca eu hramulti Sfintulul Nicolae se deosibesce

mg cu sm prin planulil sil arhitectonicti. Edificiile religise din
Romania se potti clasa in trel categoril : cele en tipil pdtratti, cu
tipti mixtil (combinatia planului pdtratti cu planul basilicelor an-

tice), si In fine cu tipulti planuldi In form de cruce cu apside

si altara semicerculare pe din lduntru si rotunde sail poligonale pe
din afard. Acestil din urna tipti este cehl traditionalti si ordinarti,
care ne Intampind mal la tte edificiile religise din trd. Primulti
tipti, din contra, atati de obicInuitti In totti orientulti, este frte
rarti In Romania ; abia daca Iltl gdsimil la acstd, bisericd, Sfintul
Nicolae, si la Sfintu Dumitru din Craiova.
Ea este zidit- In cdrmidd aparentd, si din tte privintele aril

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

161

merita sa fie restaurata. Da Lecomte terminanda anulti acesta

biserica Curtea de Argesti, ar put sd se ocupe de biserica Domnsca, care e mal veche cu cela putint dou secole decal biserica
Curtea de Argesa.
Pisanie nu are ; petre vechi:de morminta lipsesca ; fragmente din
ele In formd de crud se vda" incastrate in zidula de imprejmuire ;
In tinda bisericel la intrare spre drpta se afla mormintele familiel
Bratianu. Am salutata cu respectti si veneratiune mormintele care
acoperd rmsitele parintilora ilustrului bdrbat de Stata i regeneratora al Romaniel d-la Ioana Bratianu.
La stanga, rezemata de una stalpa, este o statue Mare de ptra,
representanda o figurd de oral, en face, de tota stirbitd, cu prula
lunga, cu barba, In, capa cu o caciuld naltd, o hain; pe d'asupra
cu o rondela, In forma de manta cu ciucuri. Traditiunea spune c.
este Negru-Voda ; costumula se asmana cu ala 1u Ptadu-Ne4rU de
la mandstirea de Argesa. Mi s'a spusti ca acelti chilai de petal

s'ara fi gdsita Incd de multi.' in zidula bisericii l vechia intrare, ynde

era inmormintata Radu Negru Vodd, acolo adictt unde a

e afla

scaunele impartesci.

Statua n'are Met unti, rola In. interiorula biserice,i; stint/ de pd-

rere cd arti trebui sd se aduca la muzea. In acesta sensti Domnula fosta ministru Chitu deduse Drdina revisorelut de Argesa,
d-la Arsenescu, care pina acum nu l'a esecutatil.
In biserica se pastrza i mstele Sfintel" Filotea. Afluenta dr6)ta-

credinciosilort visitatorl al sfintel, m'a oprita ca sd pota vedi Si

giuvaerele Sfintel, Intro altele si frumosit cercei deserio de d-lu
Odobescu in Revista Remand.

Clopotnita cea veche era la rsdrita de biserica, pe locuii tnde

se ve'da Inca ruinele. Clopotnita cea noua, de langd peed al. do&
clepote. Pe cela marg se citesce urrntrea inseripfiune tomandsch
din 1812:
cAcest clopot est al SfinteI BisericT Domnesti din orasul ArgO,
hrarnul Sfintului Nicolae, unde se afld i sfintele moste hie Mucet-

niteI Filothea, si care Bisericd este zidita de reposatula Intru fdri21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

In
cire Iw Radu 1-ia Vol: Id Negru antiul Domn al terel, carele ad
stdtut la leat , i se vede cd i acest clopot sd fie fdcut i aa
stdtut 'And la leat 1788, cand aa avut rdzboia Porta Otomanicsea, cu cea Kesaricscd, i i s'ail sfrmat urechea de ostail, precum la leatul 1812 In zilele stdpinirel marelul Impdrat a tt Rosia Alexandru Pavlovici s'aa prefdcut de Prea o Sfintia-Sa anteiul
Episcop al Argeplui Kyriu Iosif, mal addoganduse materia prin
purtatorul de grije a zmeritului. Arhimandrit Theodosie Nastavnic
sfintel monastiri Cozanciel in sfinta mnstir de George Volf me.
ot Sibiti.

Pe clopotulti cel mica este urnatrea inscriptiune mg scurtd. :

tAceste duo clopote dupd cum scrie pe cel mare, fiind fdcute de
reposatu Iw Radul Negru Voevod le-a dat la Biserica sa din ora-

pl Argeului; s'a prefcut de Prea o sfintia 'sa Parintele Episcopul Argeulul Chir Iosif la leat 1812.
Mantistirea Curtea de Argep.

Diva de 5 Augusta am consacrat-o mndstireT Curtei de Arge0. Am estampata i copiata tte inscriptiunile din afard i din
lduntruhl bisericeI, In numOra de 20. Dintre petrele mormintale
cunoscute deja din publicatiunea 1111 Reissenberger, cea sub No. VI

a dobinditti una interesti istorica din cele me. Insemnate prin descoperirea unul fragmenta dinteinsa. Cu ocasiunea desgropdril mormintelora ctitoricetI, in

-liva

de' 22 Maia 1883, am gsitti In

in ormintula monachiei Platonila o bucatd din piatra mormintald a

hit' Radu de la Afumati; Inteinsa se enumerd 20 Wahl, ce acesta
eroa ail avuta atata cu Turcil cat i- cu Vladislava Voevod. 0
pagind intrgd de istorie, ce remanea pInd acum mal de tota necunoscutd ! Si flinda-cd e vorba de aceste morminte, voiti indica ce
am aflatil in fie-care din ele. Dail mal Intaia planula situatiunil
lorti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

163

NORD
9.

6.

No. 2.
76

4.
No. 1.
3.

8.

5.

S U D.

La No. 1. sunt treI morminte rnicT, coperite de Cate trel lespe0

de ptrA de Cmpu-Lung, In dimensiune fie-care 0,96 lungime,
0,60 ltime si 0,22 grosime. Din inscriptiunile de pe ele se vede
c. acolo a lost Ingropatl trel copi a lu Neagoe Voevod : Petru mortii In luna Marte 15, Ion mortil In 27 Noemvrie si Angelina In Augustil 3. - fr s. se arate anul more lor. Dndil la
o parte petrele si sgpndil ca de o palm6 am dat peste cte-va se
marl de omil, fiuere de picire, der n'am aflat nic un craniti. MorMinturile fuseserd, de multd umblate, $ i In locul seloril de copil
s'att pus altele. MormIntulil lu Neagoe Vod, No. 2 de pe plan,
are dispositiunea urmn5re : este de tte prtile ziditil lung. 1'95,
lArgime 0,80 si adncime 1'90. La o Inaltime de 0,75c1. d'asupra
funduluI, se aflA 7 bare de felt rnduite transversalii; 0,500' maI

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

164

susti, ate 7 bare; intre aceste dou grile era pusti cosciugult, din
care n'a remasd dect sfrdinhturl putrede i o bucatd mal mare
din scndura de josti; pe dInsa era lipitd o bucatd de stofd. infloratd cu fir, alte legaturf de lustre, de sigurti rOmdsite din haina
Principe lul si din Imbrcmintea din luntru a cosciugulul. 6se s'a
aflat prea putine ; cte-va fragmente de sticle de o fabricatiune
modernd, este tot ce s'a gdsitd In mormIntuld lui Ngoe Vodd ;
d'asupra grileT de susti era de sigurd o podld de lemnd ; acst
dispositiune avea de scopd s apere cosciuguld de contactuld directil cu pdmintuld, pentru a'l asigura o durat mai lungd. Lespedea cu inscriptia e de marmurd compus din dou buctip legate
intre ele prin scbe lipite cu plumbd.
Mormintuld StancheI, fiica luI Neagoe-Vodd, No. 3 de pe pland,

e de zidd, lung. 1'90, lrgime In fundd la est 0,68, la vest 0,55,

iar adncimea 1,05. Aci s'a gdsitd oseminte : fragmente dinteund
cranio, din picire si din sira spindriI, cum si o msea, tte amestecate cu sfrdmaturi: de vase de sticl si lutd; le, candele, pahare, talere de pmintil, bucdp de portelan, un sfesnicti, o bucat
de sidef dintr'o cruce sapat cu literile Christos, si cu bratuld lul
Christos ; in fine mal multe scbe i cercurl de fad.
Momintuld No. 4 este ald luI Radu de la Afumatt Lespedea cu
inscriptiune este de para. de Cmpu-Lungd, cornpus din treI bucp, din care cea de la mijlocd am gasifo in mormintuld Dcmnel. Ruxandra, (No. 5 de pe planti). Literile pdstrzd urme de culre albastr, ceea ce indicd cd inscriptiunea a fost colored
mormintuld are lungimea 1,90, lrgimea 0,70, si adncimea 1,25;
funduld n'a fostd ziditd ; nu amti aflatti oseminte, ci numal cte-va
objecte : o sticla ptratd, untz' capact, o lampd, und piciord de
cruce de sidefd, fragmente de ornamentatie si cdrbunI mulp - ceea
ce indicd urmele unul incendid.
In mormintuld de aldturea, No. 5 ald 'Minna monachia Platonila,
lungimea 2 metre, lrgimea 0,60 si adncimea 0,90, s'a aflatti la
suprafald bucata de ptrd cu inscriptia din lespedea lul Radu de la

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

165

Afuman, un craniil, o maxild, fragmente de sticla si de ptra si

coul de aluna.
In mormintulil No. 6 lungimea 2 metre, largimea 0,80, adancimea 1,05, sub lespedea fara nicl-o inscriptiune imediatil el-ail 6 cranil
si se frte multe ; mormintulti e boltitil ; cosciugulti se vede ca a

fost imbracatil cu stofa de matase cu bandelete de full, formand

o cruce ; s'a gasitti si cate-va bucatl dinteurr policandru.
In mormintulti No. 7 alil unel rude a Mitropolitului Anania, lungimea 1'11.90, largimea 0,65, adancimea 1,30, se afla dou cranil, si unti

urciorusI; cosciugulil sta pe 6 grfle de fleril la o adancime de un

metru. S'a mg gsitil duol papucl (mes1) si o lulea. In fine in mormintul No. 8, alti Riajnel, lungimea 2m 08cm. largimea 0,70, adan-

cimea 0,68, s'a aflat dou cranil si multe se de stransura. Din

objecte nimicil altil decal o bucata de carton sclivisitil. Objectele
culese din morminte s'a datti in pastrarea d-lul Arhitect Lecomte,
spre a le avea in vedere la scrierea monografiel despre Curtea de Argesti. Cele-lalte morminte, flindil dinteo epoca mal re-

centa, nu le-am cercetatil ; mi s'a spus 'WM de da Lecomte,

c sapandu-le in presenta Prea-Sfintiel Sale Episcopului Ghenadie,
n'a gsittl in ele nimicil interesant; numal la unulti din mormintele despre stanga a de() preste multe glnte marl de pusca, si
preste ghiulele,
Am copiatil si inscriptiunile de pe portretele murale - care
scse cu tencuiala lorti cu totil si in cadre, - se pastrza intr'o
magazie. Dupa ele se facti picturele din nod pe peretil bisericii.
Portretele vechl. aril trebui sa fie aduse si espuse in muzulil
National-6, impreuna cu petrele mormintale, In cas cand D-vstra
41 decide inlocuirea petrilor ctitoricescl cu reproductiunY facute
dupa ele. Petrile vechl sunt unele stricate, altele in bucatl. Aril face

unti efectil uritil daca s'ar pune in starea In care se afla In interiorul bisericii.
Clopotele mhristirel s'ail spartil cu ocasiunea arderel clopotnitel.

intarnplata in nptea de 23 spre 24 Aprile 1866, Ele stag josti in

curtea Episcopiei. Celil mare a fostil prefacutil la 1814 prin mes-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

166

terull de la Sibia George Volf, flinda Episeopti Kyr Iosif. Cela mijlocia e din anula i7..5. sub egumenia Arhimandritulul Nikifort, iar
celt midi e din 1814 turnata tota de mesterult Volf, In locula altui
clopota ce se topise la gintdmplarea arderel clopotnitel precum se
cetesce in inscriptiunele de pe clopote.

Tail aci ama gdsitt, spre marea mea mirare - cele dou' dopote ale lul Mircea celd bdtrnil date mdndstirei Cozia. Ele at fostil
aduse, dupg, multe Intervenirl oficiale, de cdtre actualult Episcopti
alit Argesului, contra vointel Kyriarhului de Rmnica, care In ciuda

sa a dispust s se ia si singurula clopott ce mai rmdsese la Cozia, si sd se aducd la Episcopie. In acesta chipa mnstirea Cozia
a rOmast frd nici mat clopota. Sell"' cd. Ministeriula a scrisa Prea
Sfintil sale EpiscopuluT de Rmnict ea s inapoieze clopotula, iar celul de Argesa ea A, lase clopotele Coziene pentru muzeult Statulul.
Cu acst ocasiune DU pot(' Indestula a m plnge D-viistre pen-

tru obiceiult ce aa unil Prea Sling Episcopi de a ridica de pe la

mnstiri si bisericT, icne, crud., stofe, manuscripte, documente si
alte obiecte de interest istorica si artistica, sub cuvnta de a le asicura
o maT blind conservare. In realitate ins ele devint proprietatea esclusivd a celora care le-aa luatti ; dispuna de ele dupd cum creda me.
bine ;

sat le stried prin reparatiuni rti esecutate, sat le druesc

pe la perseme influente, dupd Imprejurdri. Resultatult este, ed nu-

maI muzeult Statului nu trage din aceste preocupatiuni vre unt

profita. Una esemplu, printre multele alte ce ama constatat : La
Schitula Ostrova din judetulti R.-Valcel, se pdstra pand la 1876
trei icne admirabile din timpula lul Neagoe Vodd; una representa

pe Sfintil Simeona si Sava, iar mai josa pre Despina Dmna In

genuche in posturd rugAtre, avndt in fatd-1, pe cele dou ffice
ale sale : Stana si Ruxandra. Pe a doua icnd se vede crucificarea. De o parte Maica Domnului stndt pe unt front' tine pe genunchi pe Domnu Christosa ; de cea-lalt parte, ceva mai josa Despina Dmna, a veanc1i1 in brate pe flulti sa Theodosie; dou mame

care plngt pe fiii fort iubiti. 0 inscriptiune in limba slavd, contine rugaciunea ce Despina Dmna face Fecirel MarieT pentru flula

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

167

i pe sfintuld sd
patronti. AstddI cele dou d'antditi icline se afld in casa Prea SfintuluT Episcopti Ghenadie; cea de a treia am vqut-o la d-l Architectil Lecomte. Directiunea Museului de Antichitdp a rugatti pe
Ministerti inca din 1875, prin raportul No. 35 din 7 Octombrie
acel and, ca sd dea ordine a se tramite cele trel iceme museuluT.
sti.. A treTa icna represintd pe Neagoe Vod

Ministerul va' ffi scrisd de sigur superirel Schitulul Ostrovil, Ins

resultatulti a fost, c atrgndu-se atentiunea asupra valreI artislice a iclinelord. - ele a fostti rdicate i duse la Episcopie, unde
stad i pind astl. - Museuld StatuluI este cu totulti sdracd de
productiunile vechT ale artel Bizantine; nu are mdcard o singurd.
Icnd de o valre artisticd. A le ldsa sd impodobscd casele particularilorti, cnd ele sunt destinate muzeuluT Statulul, sunt convinsti
cd nu vetT. ingddui D-vstrd.
nr.

Ranuticul-lrftled.

La 6 Augustil mud plecatd la Ramniculti-VAlcel. Aci am visitatd maT nti bisericile din orasti.
Bisenca Cuvisa Paraschava.

Biserica CuvidiseT Paraschiva, dupd, cum se aratd in pisania din

Intru d'asupra uE,4eT bisericeT, cu data 1880, s'a inceput din teme-

lie de Ion Pdtrasco Voevod, la anul 1557, iar la anul 1558, fml
sett Mihaid Banul Craiovel ai terminat'o. La anul 1738, Banatul
Craiovei fiind sub stpinirea Imperiulul Austriac, Imperatore flind
Carol al VI-lea si fcnduse rezbel cu Turcil, ail scos nemtiT din
lard, au devastat tot orasul prin foc. La anul 1740 s'ati reparat
de neguttoril KiprovenT. La anul 1768, cu ocasia resbeluluT dintre
Austria si Turcia s'at drdpanat, iar Biserica la anul 1790, s'ati
reparatd de enorias1; la anul 1844, Sterie Iufca biv vel Ceaus ad
zugrdvit'o din noti fdcnd ferestrele. Urmzd apol reparatiunile
fdcute pand. in 1880.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

168

Biserica este micd; tmpla e de zid, pictura din anulti 1879. Portrete la stringa despre intrare : Mihaiti Bravulti in costurn de Dorobantil, dupa cum se represint in litograflile Papazolu; alturea
portretul DrnneT Marita Mldrescu, carea, zidindti cu banii sel turla

din mijlocul bisericei si zugravindti biserica, a devenitti ctitora. La

drpta este portretulri lui Petrascu-Voda totti in costum noti ; iar
alaturea, portretulti lui Biv vel Ceaus Sterie Iufca,
Odre vechl Md. unulti; am v61util aci inteo magazie tampla de
lemnti adus de la monastirea Cozia cu destinatiunea a se pune la

biserica. Insa flinda prea mare s'a renuntatti la ansa ; ea s'a lucratti intre 1840-1847 si era hotarit pentru biserica de la Cozia.
I s'ar putea gsi o intrebuintare.
Pomelniculti flindti interesantil pentru sireaoa Domnilorti 1-am
copiatti.

Biserica cu to0 Sii.

Biserica cu top sfintil. s'a ziclitil cu cheltula ProM Episcopului
de RAmnicti Grigorie, a lui Hagi Costantinti Malahia si a 1111 Teodoril Monahulti, Egumenulti Dobrusei, de la 1762-1764, cum se
cetesce in pisaMa din -Linda* cu data 1,22 Septembre 13, si in inscrip-

tiunea din luntrulti d'asupra portretului Episcopulul Grigorie. Portrete mai sunt : Hagi Costantinti Malahia, In costunati de neguttorti cu scurteica si cu anterIti, tinndti in Diana biserica; alturea
este Ioanti Lahovari, tatlti reposatului Nicu Lahovari, In costunal
modernti, cu gherocti si pantalonl; apol Bica Ioanti Lahovari, nscut. Soctitnulti, cu bonetti in capil ; ea a 1nzestratti biserica cu 889 lei

nol pe an. La intrare lngd us mai sunt zugravill de o parte

Dmna Gheorghila sotia lui Hristache Ioanti si de ceealalt parte
Hristache Ioanti cu bastonti In man' ; acestia aa cheltuitti cu zugrvela (in anulti 1878) tmplei pe unde se afla veche. La femei si In
advona se Oh dou tablouri si ctitorii cari ail fcutti biserica. Se mai
citesce pe parete o inscriptiune din 1872, a unul Dumitrache Bizednul, care las dup mrtea sa si a sotiei sale o cldire de 5 o(Mite facut pe pamintulti biserkii. Cum se vede de aci buMI crestini

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

169

si cu evlavie catra lonsurile Domnulul nu lipsesc in RmnicultiValceI; el' se Intrecti care mal" de care sa Infrumuseteze bisericile

pentru a avea dreptul sa'sl zugravsca portretele pe parett CALI.

mndrie nu trebue se sinit bune-ra Cocna Marita Maldrescu,
vlndu-se figurandti Intre do Domni", unulti vestitti prin eroismult
s't, iar celalalt prin bunatatea caracterulul; pictorulti s'a siiit cat

mat mult sa apropie secolif, caril desparta pe pisa donatre de

asta-d1 de piosil Domn i. de la nele secoluluY alti XVI; si este posibilti ca, dupa scurgerea catorti-va generatiunI, st rrnae prin traditiune acst Inrudire, care va dobandi dreptul in istorie. Cate erorI nu s'a nascutti in chipulti acesta, i Cate trecti papa asta-dT
drept adev'eruff de quibus nollent dubitari.
Episeopia Rmniert.

Biserica actuala a Episcopiel s'a zidit in anul 1856 sub dornnia luT Barbu Dimitrie ti.rbeiti. In pisania din acestti anti se dice
ca : In acest loc si de a fost ma nainte biserica cladita de Ar-

hiepiscopul Eftimie al Severinulul si Michail Episcopul, dar la anul 1735 in vremea reshoiulul Turcilor cu Nrnii, ardAnd s'a facut
adoa-ra de parintele Climent Episcopul, apol d'atuncl 8 i pana la
anul 1847, stricandu-se de vechime, precum i focul Intamplat hi
anul acela prin ma multe orase cum si Inteacesta, mistuind atat
o parte din oras, cum si acsta Episcopie cu tte imprejmuirile ei
si bolnite, a rmas numal nisce zidur ruinate 'Ana la anul 1850,
cand Episcopul Calinic a zidit biserica din temelie si a Inpodobit'o
cu zugraveala adoa-ra.
In interiorul bisericil se Vdti la drpta : portretulti PrincipeluT
Barbu Stirbeiti, la stanga alti lu Caliriic Episcopil al EparhieI Ramnicu-Valcea. Usile sunt frumos sculptate u nucti; pe una se vede
marca tre i. cu inscriptiunea :
EAP.

IIP. l. POilt
22

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

170

iar pe ceealalt, marca Episcopiel : Mitra, avndti in drpta crja,

In stnga cruce, cu inscriptiunea :

HIAIIIHiIL
GEL Pal.

Bolnita -din susti de Episcopie este maf veche. Pisania sapata In

Fkt, Octombre 20, ne spune c : Este
zidita din temelia e pHn osteneala si cu -UM cheltueala Prea SfintiI
Sale Kyr Climent Episcop, precum si biserica cea mare iarasi. de

piatra la intrare din anulti

Sfintia Sa s'a inaltat si cu zugravele s'a Mpodobit in zilele Mara

Sale Io Costandin Neculae Voevod. Inscriptiunea de sub paretele boltiI
la intrare ne arata c. biserica s'a zugrvitti si s'a Inzestratti cu odre
totti de Episcopulti Climentti in anulti 1748, prin zugraviI Popa George,
si Badea Dinco. lame le imparatescI In num'rti de patru sunt totti din

acestti anti. Clopotulti celti mare datza numal din 1848. Aci se afla
dou usI vechl sculptate frumosti, carT ar trebui aduse la Museti.

Pe dlti in via de lnga bolnita este o cruce mare cu inscriptiune slavona din anulti 1656, din care se vede ca ,s'a inaltat de
erban Voevod si de sotia sa Blasa cu blagoslovenia Episcopulul de Rmnic Dionisie.
Costandin

Odre vechl de ale EpiscopieI nu mi s'ad artatti nicl unulti. Din

contra, am vluta maI multe ltT cu vestmintarie i odre aduse
de la Monastirea Cozia. Totti de aci Prea Sfintia Sa Episcopulii a
adusti multe carp si manuscripte ; din acestea cu mult dificultate
am pututti lua pentru Muzti 226 bucap, din earl dou-decl-si-cincI
manuscripte romne, unti manuscript slavonti, dou6 manuscripte
grecescI, 134 carp romnescI tiparite, 16 slavone, 38 grece, restulti

germane si ungare. Ele sunt trecute fie care In parte in inventariulti de manuscripte i cartl ale MuseuluI de la Nr. 797-1014.
Totti atunci am luat si urmatrele chrisve domnescI :
1. Chrisovula pe pergament din anulti 1767 Octombre 23, alti
DomnuluI Alexandru Scarlatti Ghica Voevodti, prin care pentru credincisele slujbe ale boiaruluI Badea tirbei, Marele Vistiarti, T confirma darulti facutti de alp DomnI antecesorl acestuia, consistndti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

171

in o pereche case, uncle sade acum din mahalaoa Golescului din fata
podulul lui Haidam, cu tota locul si cu tte namestiile ce sunt pe

dinsul, ea sa le stdpansat din nma n nma.

2. Chrisovula lul Alexandru Ioanti Ipsilanta. Voevocla, prin care in-

taresce metohului Episcopiel Ramniculti din Bucurescl cu hramula

Sfmtilorti 40 de Mucenici, privilegiula i aF altora Domn1 de mal
naintea acestuia, de a av metohulti, numal el singura dreptula,

de a tin o kerhaned sail fabrica de luminarl de cr alba pentru

sfintele biserici; plus 2 scaune de carne scutite de or ce taxe, cum
si 20 Omen): scutitlcle tte darile catre hazn, (anulti 1797, Octombre 10).
3. Chrisovula lui Costandin G-heorghe Hanger li din anula 1798,

Iu lia 27, confirmanda aceleasi drepturl lisulul metoha.

4. Chrisovula lui Costandina Alexandru Ipsilanta Voevoda din

anult 1803, Augusta In 10, cu acelasi cuprinsa.

5. Chrisovula lul Grigorie Dimitrie Ghica Voevocla din anula 1825

Martie 12 asemenea. Tus-patru aceste din urm documente, sunt

scrise pe hdrtie ; - si sunt trecute n inventariulti de documente
al Museului cu No. 6 sub tifrele 850-854 inclusive.
Prea Sfintia Sa Episcopula a bine voita a-ml da si portretula lul
Efrosina Poteca, care 41 se afl expusa In sectiunea eclesiastica.
La Prea Sfintia Sa am gsita i o copia dupa o respetie de la
schitulti Crasna in plaiulti Novacilora, judetula Gorja, care respetie,
dupa descriptiunea zugravului ce a facuta copia In 1$37, era facuta din vechime cu deosebite stocatorii i zugrveli avnd si aceste dou icne : MaIca Domnului i Sfantu Ion Bogoslov, cu asemenea stocdtorie. Inaltimea acestei Ante cruel este 15 palme, din
capul florilor de sus pan jos sub ctitori ; bratele crucel 11 palme
si o schipa; latimea scaunului crucei drept prin numele ctitorilor
este 6 palme i un pumn, iar icnele cele de langa scaun sunt unite si la inaltime si la latirne. Inaltimea lor este 7 palme, latimea 3 palme i tin pumn. Ctitorii sunt : Mathei Basarabti i Mitropolitulti Stefana. Nu am putut afla daca acest obiecta de art
mai esista la schitula Crasna. V roga, Domnule Ministru, a dispune

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

172

se intrebe despre acsta ingrijitorulti mentionatulul schit : totil

de o datA sh se repete
.. invitatiunea ditra Prea Sfintia Sa Episco-

pulil de Rmnicil ca se trmitA Museultif tte obiectele i Milne ce

a rdicatil de la Mtinastirea Cozia, de re ce ordinuhl Ministerulul

datu anubl trecutri, se vede c n'a avutil nic un resultatir.

V.

Miniistirea Cozia.

La S Augusta am visitata monastirea Cozia, care adi e. transf ormatrt. in penitenciarti.

Biserica pstrzh" forma sa primitiv din timpuld lui Mircea

celti Mtran, fondatorulil et Pisania din afar tl. de d'asupra usel din
anulti 1707, ne spune : tIn slava Sfmtel si de vita fdatrel Troite
s'ad inltat din temelie acsa sfeinU bisericA de Crestinul Domn
al Trel Romnesti Ion Mircea Voevod leatul 6809 GS(OO) si lipsindu-se de podba eT cea d'intaig pentru multimea anilor a

luat iarT acsta infrumusetare precurn se vede, de CO ce s'at

Mdurat in tilele Prea luminatului Domn Io Costandin Basarab Voevod ; Mitropolit Wei Romnesti. Kyr Theodosie i ostenitor Kyr

Anthim Episcopul de Ramnic leatul 7215, In Egumenia Prea cuItviosulul Kyr Mihail.v

Data 6809 corespunde anulul de la Chr. 1301, dind nu domnla

Mircea cel bastranil. Se vede c autorulti ihscriptiunei a fostti Radu
Grecnu, care in scrierile sale pune domnia luT Mircea I-iil la 1300;
si care ca mare arturarti i istoriograftl al lui. Constantinti Brancovnula, a trebuitil se fie consultatti la facerea acestel pisanif.
Inscriptiunea Ins. din 1705 care se citesce i interiorulti bisericei, d'asupra usel uncle sunt portretele, rune fondaea bisericel" la
anulil 6894. GSC31.1,3,) de la Christosil 1386 :
Acstg. sftintA. l Duinned.esct biseric, uncle se pr1znueste hrarnul Prea sfintei. si incepO.treI de vitti Troi.tA iaste zidit din temelie de Blagocestivul rOposatul Domn Ion Mircea Voevod cel btrtin la cursul anilor 6894 care o ail Infrumusetat
launtru cu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

173

tot felul de podoabe, si afard Intdrindu-o cu veniturt pentru chivemisirea et, si pentru multa vreme a trectrtilor ant fostu-st-aa perdut podoabele cea de a zugrvelet. Si t(lendu-o stricat, cinstitul
si de bunul neam, Dumnealut jupan Serban Cantacuzino biv vel
Paharnic, feciorul Sptarulut Drghict, indemnatu-s'at de Dumne zesca rivna de o ail zugrvit precum se vede pentru a DumneaWI, si a reposatilor printilor Dumnealul vecInicd pomenire, in cjidele Prea Luminatulul si Inltatulut Domn Ion Costandin B. Bas.
Voevod fiind Pstor Orel' Prea Sfintitul Mitropolit Kyr Theodosie,
leat 7213. Nastavnic fiind Serafim Ieromonah. L pisah Preda i snvi
ego Ianache Sima Mihaila Zugravi.
Portretele sunt : la drpta, Mircea Voevodil cu inscriptiunea Iw
Mireea Voevod ctitor i jivonacealnic Sfetia Troite lng elti flulti
sll Mihailil Voevodt, ambit In costum de cavalert, cum se vede si
la Curtea de Argest. - La stnga Jupan Drghict Cantacozino Vel
Sptar, jupanita Puna, jupant Serban Cantacozino Vel Paharnic, jupanita Andriana, jupanila Maria.

In interiorult bisericet sunt dou morminte la drpta cum intri;

unul al lut Mircea cel btrnil, peste care se afl o lespede rs
de timpil si strs de (foment; din inscriptiunea ce a fostii spat
pe dinsa, abia daca ochiuhi ispititor si incercatt mat pte citl
un 3, adicA 6000, de sigurt prima tifrd a anulut cnd a reposat
marele Domn Roman. Cinct vcuri intreo menil ati batut si
dileatti cu picirele lespedea, care acoper sele eroubit de la Rovine, s'a stersti numele lul de pe dinsa, si pte si celti din urna
semnit ce a mat rmasti se va sterge in eurandil sub talpele ucigasilorii, cart vin qilnie acolo sa-st eurete corpulii de parasitele ce-Y. ma-

nnc. Nu ins pentru a fi ertleate eu picirele s'a pusii petrele peste

morminte, cilei atunel de ce s'ara mat fl spat numele reposatilor pe

ele? Ci pentru ca s se dea respectula cuvenita celul dial sl-a

pltitil tributula naturet, i pentru ca s, rrnde posterit4il numele
lui. D-vstr, care aveti in sufletil sApatil, iubirea pentru tota ce
alcdtuesce trecutul nmulut romn, nu Yell ingAdui, sunt sigurti,
s, se mat prelungsc acst tractare vandalica a mormintelor,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

174

bine voind a (la ording catre to ingrijitoril mnstirilorg si bisericilorg atatg ale Statulul cat si comunale, ca sa acopere cu rogojinl

petrele cu inscriptif din interiorulg bisericilorg, iar pe cele ce stag

aruncate pe afard sa le puna la adapostg, pina ce se va zidi ung

Museg lapidarg centralt, in care s se grupeze tte dupa localitap si epoce, asa cum se vede in statele civilisate.
Alaturea de Mircea celg hatrant, odihnesce Tudora murna lui
Mihaig Vitzult. Se scie ca ea facndu-se calugarit sub numele
de Teofana a venitii la Manastirea Cozia, in timpulg cand fiulg

s se razboia In Ardlg, si dreptg recunoscinta pentru ingrijirile

ce a primitg aci, las mai multe mosil danie mnstirel. Ca ctitoil ea se Inmormintza alaturea de Mircea. Inscriptiunea de pe
ptra este inca. citeta.. Ea s'a publicatg deja de rposatulg Papi
Ilariang in Tesaurulii de monumente, Vol. 1, impreund si cu actulg
de danie alg ei.
Afara in tinda bisericel este ung scaung facuill de ipsg cu
marca bizantina ; traclitia dice c in acelg locg art fi Incas trat o

inscriptiune cu litere latine. La spatele altarulul se vdg sapate pe

o cardmid trel numf si leatulg ,avo. (7173). In curte mal sunt
cafe va fragmente de inscriptiunl ce am estampatg ; pe una se cefesce : .... flilor sl erban Voevod, iar usa de ptra s'at facut
de Ghenadie Egumen.
Pe paretele interiorg alg paraclisului din foisorg, se cetesce o
alt inscriptiune slavona sapata in ptra, cu_ data , din care se
vede c Egumenulg Eromonahg Amfflofie, a facutg acelg paraclis

in dilele lui Mihnea Voevod, si a Mitropolitului Kir Seraffmt.

Odrele si dou' clopote at' fostg duse la Episcopia de 1-1Amnicil.

Din cartile earl' mi s'ag artatti amte luatg pentru Museg :

1. 0 Evanghelie greco-romand tiparit in Bucurescl la 1693,
legata cu sceirte Imbracate in argintg suflatil cu aurg; pe scrte se
represinta pe langd eel 4 evanghelisti, restignirea si invierea Domnului Christosg, cum si alte scene din vita MntuitoruluT, si Adormirea Maicel Domnulul. Lucrarea este de artil, de pe la finele se-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

175

coluluI al XVII, si de o perfecta, conservare; figurztt In inventariul Museulul sub No. 17 din anulti 1885.

2. 0 condica de milostenie liberat in 1759 de Mitropolitul

Kkvulul, calugarilorti din rnantistirea Cozia ca s string cu dinsa
banl In tot cuprinsula RosieY. Pe 48 file scrise se afl numele
persneloril ce a contribuitti si suma ce a data fie care. Trecuta
In inventariulti mannscripteloril si cartiloril MuseuluI la No. 1278.
3. Psaltirea lul David cu Oka, optti foT manuscripte, secolula
XVIII, in-80, trecut In inventaria la No. 1279.
VI.

Milastirea, Iforezu.

De la Rmnicu-ValceI ama pornitil spre Horezu In diva de 9 Au-

gusta. La mica distal* de orasil, m'am abatutil din drumti ca

sd cetescil si s, estampezt o inscriptiune, de care-ml vorbise Prea

Sfintia Sa Episcopula Melchisedec, c 'ar afla la o fantrina Ora-

sitO in drumula ctre Ocnele marl. In adevra am gasitti ptra

cu inscriptiune, este In limba slav, i s'a radicatil de Alexandru
Blast. Cum se gsesce In locil parsitil, si este expusa tilnic la
intemperil si la stricaciunea trectorilortl, v'e" rogil, d-le Ministru, a
da ordinele cuvenite pentru transportarea el" la BucurescI, spre a
se depune In colectiunea lapidarti a StatuluI.
Manastirea Horezula, fundatiunea luI Costan ding Brncovnulti,
este pte singurula edificia in tra, pe care timpula si restauratoril, maT distrugtorl une oft' dect timpul, Fan crutatti, pasterndu-la aprpe intactil, atatil biserica ct i paraclisulti, trapeza,
bolnita si casele destinate calugarilor si visitatorilora. Aci se pile
ved architectura hanurilora si curtiloril boerescI de pe la finele
secolulul ala XVII.

Cu attil mai mare Insh trebue sa fie grija pentru conservarea

unora asemenea monumente istorice ; din nenorocire acstil grija
lipsesce cu totulti. Mandstirea, panti la 1862 era locuita de calugaff; el ail fostil mutatI la Bistrita si in locu-le s'an stabilita ea-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

176

lugrite. La 1881 mai multi de juindtate din edificig s'a transformatg in spitahi rural; maicele in numrti de 56 a fostil silite s
se stringd cum vorg put cafe dou, treI, In oddile disponibile din
etagiulg de susg dinteo aripd a alificiulul i oddile de josti, car):
sunt pline de urniditate. Neavndg locg unde sd tie lemnele, sag
fie care monahie voinda sh si le aibd la dispositiune chiar dinaintea chilielor, a grdnidditt pand i in galeriile din primula etagig sferturl si jumdtdp de stinjeni de lemne uscate, de dschii
surcele, puse la o lalt cu sad de land, cu rogojini, cu fing, asa
c numai o scnteie arg fi destulg pentru a pune In flacArd, edificiulg intregg. i pericolg de focti este si din causa hogcului celui
mare de la bucatdrie, care e rg construitg, flindg pr strimtg, si
din causa sobelorg stricate, si a cazanelorg In care se arde boiaua
pentru covre, si in fine a incuriei generale care domnesce acolo.
Mandstirea nu este nici mdcart asiguratd. Neajunsuri marl mal resultd si din stabilirea in acelasl edificig a spitalului ruralti : mai
intdi cdlugdFilele stag in strimtre ; aprpe de jumdtate arg trebui

duse in alt parte, daca nu mai bine s'ar muta spitalulg ; apol
neintelegeri sunt tott-d'auna intre personalulg spitalului i cAlugrite.

and am visitatg mndstirea, mare crtd era pentru grddina cu

pme, pe care mediculti, cu tte ordinele categorice ale Ministeriilort de Interne si de Ins tructiune Publicd, o detinea pe sma sa,
fdcndu-sl intr'inp jocg de popice, bae i petrecerl cu lutart Numai

In urma stdruintei mele energice a convenitti s lase grdina la

dispositiunea rodnstirel. lDedice se mal fact cdlugdritelorg la apd,
oprindu-le de a lua apd din fantnd; inteo li makele, dupd`incre-

dintarea ce mi-a dab) maica superilird, a fostii silite s gdtscd

bucate cu apd de ple. Superira mi s'a mai plnsti cd servitoril
spitalului a imbrncitg si necinstitg mai multe cdlugdrite, ea insdsi
a fost insultat de medial; ch in dou randuri pe cdnd se oficia
serviciulg divin, limeni de ai spitalulul ag trasti clopotele spre batcd s'ag lat sd pascd in cimitirg caul economului de la
spitalg, ed. se Ingrpd In cimitirulg reservatg cdlugdritelorg meni

jocurd ;

carI morg in spitalg, pe cnd aiIi trebui s se ingrpe in cimiti-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

177

rulti cornunel, si In fine cd multe inconveniente pentru linerea discipline)." si a moralittil In mndstire, decurgti din acst convietuire
a rnenilord spitalului cu cAlugdritele sub acelasi acoperisti.
Prerea subscrisulul ar fi, d-le Ministru, ca sd se mute spitalull.] In alt parte, fie la tirgulii Orezului, unde a mal fostti, fie
aiurea. Mnstirea pdstrndu-si" pand acum forma primitiv a architecturef sale, aril fi de doritti sd-s1". pastreze si caracterulti WI de
mdnstire. In loculti spitalului s se aducd ding:61.40e ce sunt risipite pe la diferite schituri" si schitulete, si in acestil modti, s se
intemeeze in mndstirea lui Costandinti Brncovnulti o cenobie de
maid, dupd tte regulele si disciplina care domnea alt data prin
locasurile sfinte din tr ; del" maf bine este s avernti 2, 3, Indnstiri" bine infemeiate, bine populate si Intretinute, decdt sute de
ruine cu trel, patru cdlugrf sati calugdrite locuitorf inteinsele.
Biserica, dupd cum se cetesce In pisania spat pe piatr la intrare, s'a sfOrsitil In luna Iuniti 1692, flindil ispravnicti sail executorti alti lucrarii Prvulti Cantacuzino marele Stokiicil. Portretulg
acestuia se vede in tinda bisericil, In partea stang despre us
(partea Raiului) ; lngd elti se afld : portretula lui" Cernica erbanti
biv vel armasti ispravnicil, unti boiarti cu barbd, cu capulti golti,
In antereti Infloratii, cu nasturi la mijloca si la mnecd, Incinsti
cu unil brag verde, si tinndti until bastonti In mnd (insemnulti
pte alti dreghtoriel sale); pe d'asupra antereulul, pus pe urneri
se vede o dulamd imblnith incheiat la gtti. Alturea unti cadru

divisatti In dou; In partea de susti dela drpta spre stnga, sunt

urnatrele portrete : 1. Apostolulti ispravnict Vornica za Deanna, in
costum simplu de antereti verde cu nasturi, incinsti cu brat), si
pe d'asupra cu dulam rosie imbldnitd, capulil golti, In mnd cu unti
bastonti; 2. Badea ispravnicil biv Pirc(dlab); acelasi costumti, Ins
antereulti rosu si dulama verde.
In partea de josti de la drpta spre stnga : 3. Manea vtafulti

zid unti btrnti cu antereti rosu cu nsturei la pept si maned,

si pe d'asupra cu dulamd, care se inchee suso. In maim drptd.
Ott tine unti ghiulti cu sfrd, iar in stOnga tine o linie sail rigla.
23

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

178

4. Vucasin Caragea pietrarul, acelasl costum, Insg .i dulama

rosie, tine cu mna stng instrumentulti pentru rgnduIala pe-

treloril - ;

5. Istratie lemnarul, In acelasi costum, cu antereulti

insg fata I nuculul, tine cu 'liana drpt o bardg, ,;ii cu stnga

un dreptara. AcWia sunt dar mWerii, earl ail lucratti biserica de
la Horezu. Pe Manea vatafulti de zidari, Ilti mai ggsimt si la Bistrita O. la TIrgoviste, si pte cg renumele de care se bucura In
vrernea sa, a contribuit ca imaginatiunea poporang sg-lti mute cu
dou vcuri mai nainte si sa-I atribue biserica de la Curtea de Argesti. In ori ce cast', miticul mesterti Manole din legendg, - WItafil peste nou6 alp mesteri, - se asnand multti cu realulti Manea vtafulti de zidari din epoca Brncovnului, dupg cum a observatti deja d-la Odobescu Inteo comunicatiune oralt ce a fgcutti
Academiel Romne.

Biserica Isi pgstrz dispositiunea sa interirg, cum si picturele

primitive, tImpla si chiar mobilierul aprpe intacte. Portretele

ctitoricesci ce se vdti cu inscriptiunile de d'asupra sunt :

A. d'a drpta :
1. Preda Brncoveanul biv vel Vornic sin David Postelnicu ;
2. Jupanita ego (jupansa luI) Puna fata PapeT vel Logoft ;
3. Ancuta (tiar) fata biv Vel LogoftuluT PapeT;
4. Papa Postelnicul Brancoveanul sin Predi Dvornicul tata lul Costandin V.V.;
5. Matheiti (copil mic);
6. Jupamta ego Stanca Cantacozinsca ;
7. Costandm VV. (copil mic);
8. Barbu (copilandru),
9. David Postelnic tatal PrecleT biv vel Vornic.

B. In stanga :
1. Costandin Cantacuzino biv vel Postelnic al lui Matheiti Voevod. den ce-

putul Domnii lu OA la mrte ;

2. Jupanita ego Ilina fata luT Serban voevod ;
3. DrghicT Cantacuzino biv vel Sptar ; '
4. Costandin Cantacuzino biv vel Stolnic ;
5. Matheiti Cantacuzino biv yel ag ;
6. Mihail Cantacuzino vel Sptar ;
7. Tordache Cantacuzino biv vel Sptar ;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

179

8. Marica Cantacuzino ;
9. Ancuta Cantacuzino;
10. Ilinca Cantacuzino ;
11. Stanca Cantacuzino, muma lu Costandin Voevod ;
12. BilwA Cantacuzino.

C. Pdretele din stnga lateral:

1. Pirvul Cantacuzino biv vel Stolnic sin; Drghici Cantacuzino Vel Sptar
ispravnic eel dintaid al acesteT 1116.nastirT ;

2. Ion Serban Cantacuzino Basarab Voevod feciorul luT Costandin Cantacuzino, biv vel Postelnic, din mila luI Dumneled ad luat Domnia la leatul 7187

si ail domnit un an ;,
3. Ion Costandin Basarab voevod, feciorul luI Serban Voevod din mila lui

Dumne4e a luat domnia la leatul 7163, 0 a domnit anT patru;)

4. Ion Serban Basarab voevod, feciorul Banulul Serban den mila luT Dumnezed ad luat Domnia la leatul 7110 si ad domnit anT 9.,

D. Pdretele din drpta lateralA :

1. Ion Arhimandrit carele ail fost nastavnic, cnd s'a Matt acstd. sfint
Mnastire si a fost de la leatul 7200 si a egumenit anT 30 ;
2. Ion Laiot Basarab Voevod den mila luT Dumnezed ati luat Domnia la
leatul 6902 si ail domnit anT 17.,
3. Ion Neagoe Basarab Voevod den mila luT Dumnezeil ad luat Domnia la
leatul 7017 0 ail domnit anT 9. e feciorul ParvuluT biv vel Vomic Craiovesc.
4. Ion Matheid Basarab Voevod, feciorul Danciului biv veI Vornic din
BrancovenT, den mila luT Dumnezed a luat Domnia la leat 7141, si a domnit
anY 22 ;

E. Pe pdretele din fata paretelui. dela drpta cum intri (desprtirea femeilorti) :
1. Ion Costandin Basarab Voevod sin Papal Postelnicul vnuc PredeT biv
vel Vornic Brncoveanul ; tine biserica impreun. cu Maria Dmna fata NeaguluT Postelnicul sin Antonia Voevod.

Lang Brncovnu In

2. Radu Voevod (copil) tinnd o carte In

3. Matheid Voevod (maT mic) ;

4. Costandin Vcevod ;
5. _Stefan Voevod ;

In fata Dmnel" :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

180

6. Smaranda (mai trued).

7. Safta (mai mare).
8. Ancuta ;
9. adlaa ;

Dupa Delmna. :
10. Stanca.
11. Ilmca.
12. Marta Dmna Moldovel.

Odrele mal insemnate ce am radicatti pentru Muse.' sunt :

1. Icna cea mare a luI Brancovnu, Imbracata in tocil si des-

pre care se dice ca o purta cu sine la drumti si la razboiti.

Este o opera, In adevril de arta picturala, In forma de tripticti ;
subiectele sunt variate si esecutiunea In miniatur a. aprpe perfecta.
D'asupra sunt 33 bbe marl' de margaritarti asec5late in arginbl,
toculti este bine imbracatti cu marochinti si legatti cu fieril legatura
veche a epocei. Lemnul fiindt1 atacatti de earl, trebue s fie injectat cu o substanta proprie. Am depus'o la Museti In sectiunea
eclesiastica., treand'o la inventarin sub No. 18 din 1885.
2. 0 cruce mare de lemml lucrata in sidern pentru Sfinta mas,
pe alocurea cu bucap. rupte ; pe baz se vede in sidefli, marca trei.:
vulturulti cu cruce, srele si luna, si monogramele : 10 K. EE AAA o
II,P trecutd In inventari No. 19 din 1885.

3. 0 cruce mica de aurti cu lemnii sfintll luerata in zmalturI

cu 13 smaragde, si c-u 6 diamante. Pe o fata se represint rstignirea; susil este unti vultura cu literile d'asupra ICO , josti unti animalt' inaripabl eu data 1694; pe margini in lungti se cetesce inscriptiunea sapata In adanea : ICINIFIX KC011OTI1liTIEg HANIMGYINIIVIIM E.06KOHMI;

Pe cea-lalta parte este lemnulti sfint ca un cadru de aurti. Crucea se pastrza In perfect conservares In& unti tocti de arginttl.
Trecuta In inventariuM Museului la No. 20 din 1885.
4. 0 placa de sfita, de argintti suflatti cu auril, care Irepresinta pe sfmtil ImparatI Costandinil si Elena. Inscriptia. sapata In
adanc in dou'e rnduri, ne spune ca s'a inchinatt MailOstirei Horezu de .5erbanti Cantacuzino vel Paharnicti, fml lui Draghici

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

181

Cantacuzino biv vel Spat., i ah Purie

t 4kKHHY1TgGIS ovirmi Allh-

HLOTHPH. UPG3111. NW- MOTO XF411111M 4I1hPH1I,HA0P KOOTHHAHH 11111 GAOHH.

AO IIIGPEuIH MIT BOA MX. GH-h APIII'WHO. If K BI KGA GUT 11111 flA 111a11111.
RH Oh AB MO KV11111KE HOlIAGIHIPG, 11111 GOLVHAOP Ag14 F1HPH1H1 H WPM 1700,

Obiectult s'a trecut In inventariti sub No. 21 din 1885.

5. 0 cruce mica Intr'o corem de argintii suflatil cu aurti, si
lucrata In smalturT, cu lanta de Ott ; se peIrtd. de Archierei cnd
liturghisescil. Pe marginl e sdpatii :
cu mila luT Dumnele Archiereul Yarlaamt) pe partea cea-laltd 1672; trecutd lu inventari
la No. 22.
6. 0 pereche paftale de argintti suflatti cu aurti Impreund cu
cordonula de piele, pe d'asupra cu stofd lucratd cu flr, trecutd. In
inventariti la No. 23.
t misio M ATIO IIPX16PGH EHPAYIHM (adicd. :

Pe lnga acestea am rddicatti 38 manuscripte, din care 24 romane, 6 slave si 8 grecesci ; iar crti tipdrite 393 volume Impartite astil felti : 228 grecescl, 15 slavo'ne, 89 romnesci, 13 latine,
4$ greco-latine si 5 diverse. Ele aunt trecute In inventariult Museului de la No. 470-796. Parte din aceste cdrtI, ati apartinutil 1111

C. Brncovnu, cum se vede atatil din legAturd, cdt si din unele

adnotatiuni autografe ale Principeliff Romn.
Din obiectele femase merit& a Insemna pe cele urmtre :
a) In bisericit.

1. Cutie de arginta lucrat au repouss, cu imaginea Sfintului

Procopie, ale cdruia mste se pdstrzd in Intru, fiind ddruite mdndstirei Horezu la anul 1692 de cdtre Patriarchulti Tarigraduliff
Iacovti. Inscriptiunea stipatd in puncte sund :
t fl'ISGTO GkIXHTO M.0111116 'HAG MY1PO1IXH MUM II HPOKOHIG GIIHTX AM AG
HIIPHHTOAG ifIKOK, Ii HfITPHHPXX11 WIPHITHAX/IgH AO GVITO H MitHLOTHPG nPa-

BIN, /MT 3 G

2. Alta cutie tot de argint, frumos lucratd, cu imaginea Sfintel Minodora, al cdrel capti se pdstrzd Inteinsa. Capulti a fostti
adusti de la Sinope, de cdtre Constantin Brncovnulti si Deanna

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

182

sa Maria, si s'a ddruita mndstirel la anult 1701, cum result din

urmtdrea inscriptiune sapatd. pe cutie :
t iPtiGTO GerfITO Aloriiiis

IiiIGT6 IIMIXA 001ITIII AAVICHHII,111 MO II HOA,OPII1,

KfiPe GAX flAgo As MI MOH, As POEM AXII Acy3KH3-OS 10 KOGVIHAI:111 EAGAN& ROGROA, IlIll As AMMAIM II Agli maim 11113 GAM AtiT Af1 GerHTII IlAhHhOTHP6
XXP63111. ,.3G-0.

3. A treia cutiut de argintil lucrat In florT, cu mstele Sfintului martira Theodora Tyront, avnda pe o placd bdtutd in linte
urmtrea inscriptiune grcd scs in relief : TX 11110V slim* memo MAPTVPOO 000,APPOV TOV TVETT3HOO.

4. 0 candild de arginta pusd la icna imipdrdtscd a Maicil Domnului, In stnga, avnda urrndtrea inscriptiune sapatd In adincti
In circuita :
t rmitm WPM AOHTPX PIOSI ()GUAM AYMIXTfiX fl'ItOTO KAHA,HAG IIIII AM MT
AA BOA II HHII,h, AOMI ituitutOTAPs nes3la HA 011 CO A,O HOASOHliPe. AT 0306-.

AcstA candela a flicuta parte din odrele bolnitei fundate de

Deanna Maria a lui Constantina Brncovnu.
5. Altd candild identica cu precedenta, avnda aceeasi inscriptiune, sdpatd insd In trel rnduri, se pdstrzd inaintea icnei Im .
prdtesci a Dornnulul nostru Isusa Hristosa.

6. 0 cddelnitd de arginta de q forma ats si' rard, nil inscriptiune. Ar trebul inlocuit si depusg. la Museil.
7-10..Patru icne imprAtesci : Maica Domnului, Domnu Hristosil,
Sfintil imprati Constantintl si Elena i &intuit]. Procopie, avndt1
fie care susti cgte o citatiune in limba slavond, iar josa inscriptiunea :
TO) KOOTYTHAJ1H BILCAP41811 kelsBoA '11 ru-K0 '00 MAI\ La icna Domnului

Hristosa se mai ada oga. : Fil At- ,3G-E.

Icnele sunt , deci din anula 1694 si se pstrzd
de bine.

destula

11 -12. Dou sfesnice marl de arginta suflata cu aura, avnda

.
josa stipatd In reliefa inscriptiunea din 1692 :
t 1OBHT0P101 As r-0 'ItO KOGTfIHAJIH E. ROORO,A, KX A011MH11 Gil MIIPIPI M1
A ACOP AiIIIHhOTHPO OelliHRHAOP II tirrhPfmn KOOTYIHAMH ll111 '6A61111 AhHl'h 'ilAtiATO

IlIII 1PIOGT 00/MHHHK Kg GOLtifl AgH jig 'HOGOG. AT. in. 06 .t.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

183

13-14. Doue" tetrapode (iconostase) lucrate in sidef $i bagh,

din timpul lu Brancovnu, cu cte o inscriptiune sapata. In adancil
pe o tablita. de alama, avend sus marca Ord, vulturul, srele
$i him; iar ma jos cuvintele urmatre :
t lil 1gi0T6 OPMOIIGG MIT1HOAA6 Egnm J KPGAHHOG OAHX KOGTHHICO"

H E EfIGHPHE KO n OSO,A, Kg AOHMHil 0PI 1111111316 Itfl

GTH KOOTHHAHH H 6/1611fl fig YINICOG. AT. 03G-11

11

11631) MIHEGTHPO

'11 II

ligH

Ambele sunt In maf multe locurl stricate, cu bucati de sidef

bagh lipsa. Prin uzulti ilnic sunt expuse la o stricaciune imediata.
Ar trebul a$edate in Muse $i s se faca allele nou In locu-le.

15. Un jetil domnesc frumos lucratt In nucil, avndil pe

dinsulti sculptat vulturul cu clou6 capete. Judecandii dupa conservatiunea sa perfecta, nu pte fi anterior Inceputuldi acestul
secolti.

16. Pomelnicul ctitorilor.

In biserica se mai afla patru morminte frumos lucrate, din cart
trel cu inscriptiuni ce s'ad estampat, iar aid patrulea fr inscriptiune. Traditiunea spune c acolo se afla Ingropata Zmaranda, flica
luT Constantin Brancovnulti.
Unula din morminte este al Egumenulul Ioan Archimandritul,
mort la 'Ai.
In tinda e o piatr cu inscriptie din 1870, destinata a acoperl
mormintul lui Ioanichie Archimandritulti, Egumenul mnstire'l
Horezu, romnti, nascut la 1790; $i s'a lucrat acestea acum la
anul 1870.
Ioanichie insa a muritg pe drurn mergndii spre Bistrita, unde
s'a $i inmormintat la 1875.

In fine, mal insemnezil inscriptiunea ce se cetesce pe o piatra

Incastrata afara pe zidul despre miada-di Inteo firida :
Acsta sfinta Biserica fiind zidita de rposatul Costandin voevod
Brancovnul, dupa vreme stricandu-se nvliul, acum in zilele luminatului Vel Ban Grigorie Brncovnul nepotul D-lul Domn, prin
osirdiea $i indemnarea Sfintiei sale Printelul Ermonah Arhiman-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

184

drit Trapezontie, s'a dres i s'a hive 'lit Infrumusetndu-o precurn se

vede. 1827 April...
b) In Vistierie.

17-18. Dou repidit de argint suflate cu aurti, 0.ruite de

Constantin Brncovnult'i In anulti 1697, cum resultri din urmatrea inscriptiune,

Pe o parte :
t Emit KP6AI1HNOG AOMHX 163 ROOTHHAHEI E ROGEO,Ail KX A0iIMIli1 Gil MflPhl
'WM 'IS fIX 10EHT BOAC/AEA &Will TWIG ,AOHAAHG, nymph IIMMT6 MI EN 11tM0'1'6
P6111101, 11 MDP Arl1Wh0THP6 xkP6311 fig 4.110,11,0EHT 036".6

Pe CealaltA parte :
Tx ,Ailrb 01,0f1MHG 11P1111 PX1-11HIXHI4A6 IIPt EXP11T01 Millitliti TtAG 11P6 AXHIIIIN

0111E61116 : Kg MAING.SGRIGKillai IlgTtP6 IIPHHAAHH,A, il AOP &ke/Ma IIIII OOTeHiA6A6 MPG HOE IIPOH AilPgA fPiOOTH 1111P6 egg [./PHillil]T K110011 00[1111T611
11116 TflA]e.

Repidele, nefiinda trebuincise serviciulu) religiosti la m6n6stire,

ar put fi depuse In Museulti Statula

0 anafornit de argintti cu inscriptiunea urmtre din 1697 stipat In dost) Intr'unti rndti circuit&
t GIM1,11 MilPHil AGHTPX ii Gil CIOGILPAIG IlYbEgTilg filliGrh 'ilHilcOPHIII1E. 11111
MITI. MI EASAH1111,f1 it,6Ail GO HTil IIIII KAAH63611IGKil MbilhGTHPCXAG Gli IIMARt1116.

XgP63111. MI Gli WIG 4'11TPX EVIHHKil H0MG1111PG. IbAle 6'. 311A6.111' ,30 e

20. Unti omoforti archierescti cu inscriptiunea cusutd In firti

de aurti.
La unil capOtfi : t !co KOGTIIHAHH E ROGEO,A,E
La celalaltti : t MilPhit A0flAkHil EAtT. 30 A, Neffindil trebuinciosti, ar

put fi depusg la Mused.

21-24. Patru perdele de icnd frurnosti lucrate, avndti cusute
pe fie care vulturulti cu dou capete, iar josil vulturulti cu crucea
In gura cu inscriptiunile :
I-a slisil irrh KOGniimilli IrPltil OAGHil
:

joSt1 :

10 KGIGTHHAH11 EOGEOA.
MilPHI 41,01111/1Hil AtT 03G"E.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

185

Il-a susti : OTWI HPOKHIS

josti ca la No. 1.
III-a sus : WP wr.

josti ca la No. 1.
IV-a susti :

re re.

jos ca la No. 1.
25-28. Patru perdele de la oltar cu aceleasi inscriptiuni ca
la xerdelele de la icna.
,

29. ling epitaf de atlas cu representatiunea obicinuita pe musama, i cu o inscriptiune grca strsa, din care se pte descifra
cuvintele urmatre : avszov =cp.- eueace,roo xat o.. TS o tremov =cats arpoMOTU Koptoo 1(0)10bawl, 1\17ccoapotp.

30. Und epitrahirti de matase cusut cu flit de auril avnd

inscriptiunea : t IC

KOGTHHAHH EfIGHPYIR ECIeROA

l'OGHOKAil MilPiRt AST

SC"

31. Can orarti pentru diacon cusutil cu fir de matase, cu inscriptiunea

IGO KOGTHHAHH ROMA

UMW IIMIPIR% AST E3O.

32. Mal multe talere de cositor pentru mas, cu inscriptiunile :

Pe unele 17,
62. Adica : Dionisie Arhimandritulii
I

Pe altele 17.

. 155. XV EA.
PHOilhAlt HT
XgP

Hurezului Balacescu 1762.

I 84. Adica : Rafail Egumenult1 Hurezulut 1784.
*

Trapeza. Trapeza uncle mancail calugarif serva astdl de magasie

pentru provisiunl. PeretiI sunt zugravitl. In intru, la intrare, se
represinta Sfini Constantinti si Elena, apol Maica Domnulul,
Proorod i Archierel", etc.

Inscriptiunea scrisa cu negrla la intrarea In trapeza sun in

transcriptie :

Acsta prea cuvisa trepezare frumsa, care iaste tuturor dragstoasa ca o maid, minghlis, cand sed fratii la masa, pentru
24

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

186

neultare fdcutd si asa Intocmitd si cu zugrvele imp oclobitd de zmeritul Joan Arhimandrit, nastavnic flind acestil mnstirY Wand s'ati

Z.

fkut leat
Paraclisua In etajulil de susil, d'asupra trapezel, este paraclisulil
cu hramulti Adormirel Ma Icel Domnulul. La intrare In tindd se cetesce urmdtrea inscriptiune, zugrAvit peste alta mal veche ce a
fost strsd :
In anul de la Hristos 1787 Octomvrie, ail venit Turci, Muscalil
si cu Nemtil In lard ca sd se batd i fkand strickiunl, robil multe,
cat si sfintele Bisericl le-al facut grajdurY de cal ce nu s'ail po-

menit, 1867 Iunie in 27.

In ,Intrulil paraclisulul la intrare se cetesce altd inscriptiune iards1
zugrdvitd :
Sfintul i Dumnegeescul acesta paraclis, stiut iaste ca den te-

melie prea luminatul blagocestiv Domn Ioan Constantin Basarabd

Voevod l'a indltat si cu zugrdveald Fab Infrumusetat Intru cinstea
si lauda nasteril Ma left' Dornnului Iisus Hristos, si de pururea feciref; si spre ne mrta pomenire a sa si a tot bun si prea blagorodnic

neamuldf sti, svrsindu-se la al optulea an al Domnii sale fiind

leatul 7205, si Ispravnic flind Kyr Joan Arhimandrit Egumen. Az
ispisah sil paraclis ruku gresni Preda i Marin Zugrafi.
Zugravil flar al a cestuI paraclis a fost Preda si Marin. El atl
fkutil si portretele care se v'clil In paraclis :
a) La drpta : Bunul si Inteleptul Ioan Constantin Basaraba
Voevod; are conind pe capti ; e imbrcatil In dulamd infloratd si
cu ceacsirl rosii. Alturl se afld fii sY Constantinti Voevodil MIA
barbd; Radia Voevodil nia micti.
b) In stnga : iI gospodja ego Maria Dmna In costurnulil timpulul, ai cu condurY n picire, tine biserica impreund cu Constantint Brancovnulti. Lngd ea se represintd aW clou1 fil aI s :
Stefanti Voevodil si Matheiti Voevodtl.
TImpla paraclisuluI, clestulti de frumsd si bine pstratd, ca si
sunt din timpulti luI Brncovnulti.
Fo4.orii. Pe pdretele de langa trapezd, acolo unde este intrarea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

187

la spitalti, se afla o piatra sapata cu urmtrea inscripliune Incadrata In florY :

cAcest foisor $i cu scara clin temelie iaste 11 zidita si precum se
vcle Inp'odobit cu WO. H nevointa $i. cheltulala Sfmtii sale Parinteluf
Kyr I) Dionisie Arh. Balacescu I zilele Prea lurninatuliff II Domn Iw
Costandin Racovita voevod cu blagoslove 11 na Prea Sfintitulut Parinte Kyr Grigorie Episco 11 pul RImniculul leat 'A. Iosif met.er.
-I-

Foiprul se afla In buna stare ; scara e Impodobita cu lei

$i

vulturI afrontan; la uml coltti este until stilpil cu vulturula si capula de boil, susil flind srele $i luna ; iar la -capulii stlIpulul :
marca vulturulti cu dou capete.
Clopotnit. De la paraclis te sul In clopotnit, unde se pastrza
patru clopote.
1. Clopotulti celti mare avnd marca lul Brancovnu : vulturulti cu crucea In gura, iar d'asupra In corna : vulturula cu dou
I

cap ete.

Inscriptiunea de pe langa buza josti suna :

CONSTANTINVS BASARABA ji BRANCOWAN :

D.G. ELECTVSI) VAIVODA ET : PRINCEPS . VALACHIAE I) F:F:A:C: 1698.

Mal susti se cetesce :

GOSS. MICH. FRANZ
ZECHENDER IN WIEN.
ANNO 1696.

Pe clopotil se represinta urmatrefe trel icne :

Maka Domnulul cu Domnu Christos In brate $i cu una crina.
Restignirea Domnulul Christos; mal" josti dou mironosite, 0.
Sfinta Treime.

2. Clopotula mijlocial are inscriptiunea urmatre Intr'unti rinda

circuito

t IIIH frIGGTil AY1 fl Gil KhifhGTIIPG AA G-TH KOGTIIHAIIH figH KPGAIIHtIOGXA ICO
KOGTIIHAl411 filIGYIPYIE EOSY1OM1 G611 YI

/MT 3G.

Mal josti.

t O'scocp1X EptLovccx t.14i.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

188

3. Clopotulti ma mijloci, cu inscriptiunea inteunti cadri1 patratti :

IOHANNES
CKAT CORO
NENS1S. ME

FVSIT.SPES
MEA CHRISTVS
1655.

Mal josti e sapatti circularil :

0 REX GLORIA IESV CHRISTE VENI CVM PACE. NICOLAVS SEBESI BONI HAI IMRE
DISAGNAE BIRO ANNO DOMINI 1655

4. Clopotulti celti mic cu inscriptiunea :

t 11111 II116G111 MI
ICO KOOT81131111

fl Gil M1H'MTHP( MI (rTH KOGTPIHAHEI EH KMAIIIVIOGXA

EfIGflPilE DOGROMI.

VATZSA

15emoiX p:rp.

Bolnita. Lang monastire se afl bolnita fundat de Dmna Masotia luT Constantiml Brncovnula, la anul 1696, cum se
vede din urmtrea pisanie ce se cetesce la intrarea in biseric :
It Ravnind si urmnd in -Lae bundle fapte i blagocestivie Maria
luminata Doamna, Prea Inaltat sociul se 1s Costandin Basaraba
Voevoda, si precum sotul si Domnul e biserica cea mare in cinstea
ria,

marilor Inprata si Sfinii Constandin si Elena den temelie o a

redicat si o a infrumusetat, asa i Mria El in slava de Dumnezed NsatoareT Fecire si Stpinel Ystre a zidit acsta Sfint
Beserecuce bolnit, fcnd'o ca in vecl bun pomenire stremosilor,
mosilor i printilor lor se reme si al lor nernort nume, ispra-

vinduo la al optulea an al Domniil lor la leat dela zidirea lumeI

7205 Meseta Septevrie 20 dni.
Pe pretele din afara la drpta In tinda este portretulii primului
Egumenti alti mnstirel, Archimandritulti Mad ; alturl Pahomie,

egumenuld de mar tNiti, tinndti un ruloa in ram, drptA, pe

care este scrisil cu vopsea inscriptiunea de mal josti :
tt La leatul 1789 fiind rezmirit i nevoe mare in tail de Nemtl
si de Turd au venit un Saraschiar cu ste Turcsch de ail sezut

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

189

In mnastire un an, si multe stricriciunt s'a Mcut Sf. Besericl,

ajuns'a grajdurl de cal, Cat st dasndajduise Rafail Egumen de era
atuncl, chi]) vat mare de a dres cat s'aci, de tot ce era stricat, iar
dup mrtea aceluta, ajungand Egumen Pahomie ffind din Soborul
S. M(nstire) luatag Inteajutor pre Milostivul Dumnezeil : si pre
prea Curata sa Mated, si pre Sfintit Inpratt si s'aii apucat a drege,
si cu ajutortul celor mal sus list aid si isprvit Inpodobind cu zugravld dup cum se vede, In domnia Mrii-Sale Iwn Alixandru
Moruz voivod.

Pe peretele interioril la intrare este la drpta portretul t BunuWI si Crestinulut Iw Costandin Basarab Voevod tinndit biserica
in mnd Impreun cu Dmna sa : Gospodja ego Maria. In stanga
sunt clou portrete : ald lut lIw Anthonie Voevod si alt.' tjuparugut Neagu Postelnicul sin Anthonie voevod si tatl luminatet
Doamnel Marie. 0

D'asupra usel este zugrvit urmtrea inscriptiune, avnal sus

o corem sustinut de clout ingert
t Dentru ale tale aduc Sfintiet Tale Stpin. Acst sfint si
Dumnezetasc BisericA ca o mirs Inpodobit, precum din afar
asa si cu de tte poclbele Inpodobit si pe dinluntru. Intru cinstea
si lauda adormiril Sfintiel Tale Nscatre de Dumneljeti, ca pomenire si el s fie mosilor, printilor, si nou In veci. Si Watt zugrlit la lt '17.
Mai 31. d-ni.
1699
ti Ispravnic ffind Kyr Ian Arhimandrit Egumen. Am. Ispisah'
ruca gresnago Preda i Nicola Zugrafi. Efrem.
In interiorul bisericet nu este altil de Insernnat. Icnele MIprtescl sunt zugrvite de Popa Tudor Zugraf ot Costestt : norm
Tmow Bgrpiew) 65 KOGT611111 lucrare ordinar de pe la fmele secolului
trecutil.

Reveninal asupra stril localulut mnstiret, este absolut trebuint de a se repara : 1. Salonulti Arhondariculut, unde a cAlutil
tavanul si plou Muntru, precurn si camera de alturt; 2. odaile
de josit de la spatele altarulut trebuescii acoperite si reparate;
3. Sobe trebuesc din noti mat pretutindent ; 4. La bisericti e de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

190

lipsa a se face jghiaburl de tinichea de jura imprejura, din causa

ca ploua inaintea bisericel.
Se ma l. simte trebuinta de : 1. trel rinduil de odAjdil cu stiharele lortl, cu epetrahire si cingatorI preotescl;
2. Dou rindurl diaconesci cu orariile loril si cu rucavit,e;
3. 0 cruce mare de Pristolti;
4. Dou bedernite si
5. Castroml de aghiasma.
Ar trebui And, sa se atrao: atentiunea superirel mnPstirel, ca
sa nu mal totereze a se tine lemne, mn o pae prin galeril, si a
se asigura tot-de-odata manstirea contra incendiulul.
VH.

Miingstirea Bistrita.

Mnstirea Bistrita nu maT pstrz a. nimic din arhitectura sa

veche. Inscriptiunea pusa la intrarea despre bolnit a clopotnitel

(scrisa in dou colne) ne spune : <Fiind-ca acst manastire Bistrita se afla In starea cea mat ruinoasa, asa din causa acsta a,
hotarit Maria Sa Domnul G-heorghe Bibescu in anul 1845 dre'marea acestel ruine Impreuna cu Biserica si a se recladi precum exista
In fiint,a. La, 26 Septemvrie anul 1846 s'aii pus temeliile de MM. Lor
Domnu si poamna, In presenta tutulor Ministrilor si BoerimeI. In
anul 1850 si 1851 din pricina evenimentelor a fost intrerupta
acst cladire, dar la anul 1852 Incep-anduse iards1 lucrarea, In
anul 1855 desAvrsinduse sfinta Bisericti la 15 August In ziva Sfmtel Mari): s'a, sfintit prin Eminentia Sa Parintele Mitropolitu D. D.
Niphon In presenta MM. Lor DomnuluI si DemineI Stirbeiti, si In
luna luI Septembria 1856 s'ail predat tte cladirile gata. Proiectele
acestor cldie s'ail alcdtuit si esecutat prin arhitectil cldirilor manstirestl loan Shlater, Scarlat Benis si ajutorul Iu liti Fraivald sub
igumenirea printelul Gavriil arhim. -I-,
Se scie ea Manstirea a fost fundata la inceputulil secoluluT
alit 16-lea de (A-1,re patru frati Basaraescl numitl si Craiovesci :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

191

Barbu, Plrvu, Danci si Radu..Pisania veche de la bisericA nu mal

exista. Este Insd altA inscriptiune de piatr din anul 1683 Incastratd,
in zidti sub clopotnitd, care IT tine loculti. Ea are coprinsult urmdtort :
Sfintd acsta si Dumnezesca indndstire pomeneste a fi ziditd
ntiti si den temelie de Barbu Banul Craiovescu, carele aici si Inge il rescul cM al caluggriii met pe urmd ail luat, iar dupre acela reaoa

vrjmsie a crudulul Mihne 11 Voa. Dracea ce a avut pre dinsul,

den fata parnIntulul a o sterge silind cu tunurT si cu alte cini zidurile I) 'i ail surpat. Ins. Dumnecie cel-ci stricatele drge, slabele
intdrste si asnaddjduirile omenesti In build nddjde si flintd II le

aduce, acela n'at lsat tiranica poht a Mihnel a svrsi de tot, ci

iard, Barbul Banul Intmare si puteare and, iard o at pre li fdcut,
mai. build Inca si mai frurns; si dupre aceaia iard bundtatea $ i
adInca Intelepciune dumneqeiascd atd, H tand si tiind dinirodul Barbulni,

meni marl: si vreadnicl, o FA tinut si-o at pzit, precum si Preda

vel 11 vorn. BrAncoveanul, In tt viata luT at fdcut, si pre unde a
fost Cate-ceva stricat ati dres. Iara I(n) ai cesti maT de pre urmd, II cu

me. mare oslrdie, si maT cu mare cheltuld nepotul sti Costandin

Vel Spdtar, carele dspre tat' trghIndu-se d vechia dun II gd. a
Craiovestilor, cari si Bdsdrbestl se chiarnd, si dspre mum $ i maT

din bdtrina si Inprtsca cas a Canta II cuzenilor, vrnd a rspunde blagorodniei si evlaviel sale, carea cdtre Dumneqeestile lucruri avea, multe ati Intdrit II multe at infrumusetat, si den not at
fcut la acst Dumneqescd si Sfant cas, and si lasand precum
i s'ati cdOut id veac bun II pomenire bunulul si luminatului neamului. sti si lui, svrsind acsta in Oilele unchiului sal lu EVII $erban
Voevod II cel tIndr si fiind Egmnen Parthenie Eromonah, vlt, ot
sotvoreniA SIAT 7192. a ot roj. hvo 1683 mesita Septemvria v
12 dnii.

Despre prddarea Mdndstirei de cdtre Mihnea cell"' rti vorbesce

pe larga cronica anonimd, si autorul Biografiei lul Niphon Patriarhult. Costandin Vel Spdtar, care rparzrt, mnstirea, este viito-

rult Domnt Brncovnult. In bisericd se pdstrzd unti tablo pe

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

192

pnzti repesentndh plecarea Tut' Barbu Craiovescult la mndstire,

ca sd se cAlugrscd ; se vede mal Arita biserica si. casel cele
vechl Inconjurate de zidurl cu crenelurl. Mal sush este Arnota,

mal josh schitulh Musa. Barbu cu barbd alba, Imbrdcath In costumulh timpuluI, tine capula aplecatil pe maim drptd, iar mna
stngd o tine la ureche, Ill semnil de adio pentru tte cele lumescl;
dupd dinsul vine unh tinrh cu dulamd inbldnitd In positiune precatorie, urmath de o ct de alte 18 persne tte In dulame rosii
cu bland, - intr4ga familie a Craiovescilorh-. Pe panzh, se cetesce :
Acstd musama s'ah scos dupd cea veche prin osIrdia SfintieI sale
Pdrintelul Chyr Gavriil Egum. Sf. m,re Bistrita 1830.)
De fratele Gheorge
Zugrav ot Cozia
1830 Octom. 25.
Tabloulti originalh nu se- mal pstrzd.
Pieturile din interiorulil bisericeI sunt tte moderne : La stnga
este portretula muralh al luI Barbu Craiovescu Antiul fundator
al acesta mdnastirI 1498.) Este representath in haind Inbldnitd,

cu anteri si brill; are o barbd albd si tine minile la peptil. Mal

josh in fundh se represinta mndstirea Bistrita. La drepta se afla
portretulil luI a Barbu Dimitrie Stirbeih princepele Domnitor, 1855..
Petrele mormintale s'ah scosh cu ocasiun ea reconstruireI bisericeI
In dreptulti IcneI Domnulul Christos in tind In partea drptd se
vede o piatrd, cioplitd cu inscripfumea de toth strsd. Superiorulh
'

iml spuse cd aci este mormintulli lui Barbu Craiovescul; cd ptra

mormintala a fost inadins din not' cioplit pentru a se sapa inscriptiunea privitre la Barbu, dar cu schirnbarea vremiloril ea a

rmash in astd stare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

193

Afard In curte, rezematd de clopotnit, am gdsitti ptra funerard a WI Prvu Craiovescu In cuprinderea urmtbre :

.r Piii/C
tA /wt.,/
& L.---- H 774 c 7:ii
.1)7 # c e t'Ar S-TY;

er7A1 PA BYA gt
ill(if q AL IffeilSIg
CIffir -it AV A-7-f re-p
RA ICO A101/6 Waggo

41-ti itiro
,773

la

Az"
aidicd :

In luna Aprilie dile [2]8 reposarail robulti luf Dumnezeti jupan

Pdrvula marele Bantl alil Craiovel In dilele blagocestivuluI Ion Moisi
Voevod, In anul 1529
Se scie cd acest. Pirvuld era fratele banulul Barbu Cralovescu,
fiiI boerultfi Neagoe. Ptra, fiind-cd st aruncatd prin curte, ar trebul
adusd la Museti, impreund cu untl stilpti de ptrd, care a fostti la
usa bisericel si prtd, sub decoratia sculpturald inscriptiunea. NUM
11161116P, opera vestituluI mester din timpul luI Constantin Bran-

covnulti. Ornamentele de pe acest stilpti de us de la vechea

bisericd se regdsesc la biserica mdndstirel CurtiI de Argesti si fug
a ne Intri rn credinta el Manole din legendd ar fl anume acest
mester Manole de pe stilpuld de la Bistrita si de pe pdretele de
25

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

194

la manastirea Horezulti. Stilpula este rezemat de zidti la prta manastirei expusil la stricaciune.
Din odrele mandstirei merita. a insemna urmatrele :
1. Icrie le impratesci, earl part' a fi din timpulti lu Brancovnu.

Pe icna Adormirel Maicel Domnului se cetesce inscriptiunea :

t PPHIGT GD HEOH cflg 3grhEHT .git HMA6H111 GOT 1IPHHT6Aal nPxHivi
KVP H6KT4IPI6 1794 A6 IGMH 3UPYRD.

2. 0 cruce de lemnti ferecata in argintti cu inscriptiunea pe manerti :

t GHO KP.Th j G'hTKOPH WOVIMH j h AUIHTfl HOI6PA101111X irortnan HA II 1PIG3Hh
di EH. RIVET 11.,30% [KOVH]fliTh AA1HT4I

Adica :

tt Acsta cruce a facut'o jupan Manta flindti Egumenti Iermonahulti Ilarion din Bistrita in anulti 7,141.?

3. Alta cruce mal mare de argintil cu inscriptiunea sapat in

adancti pe manera in forma. .serpuita :
fILHIGTh Kama GO fig 41)1ifgTh EiVhAHKH 06CI1DHA *II 3HA6A6 Ag ICIT AWIT611

E06KOMI R1 IMO 3P H

4. Cruce ma): mica in lemn imbracat in argintti cu inscriptiunea sapata pe rnnerti :

t HIPEgAh :
1KPGIVA6oggAh :

fIX 06P6K1rh :

flinGTh

ovum.

KPV16 1678

5. 0 cruce in

filigranti cu inscript,iune pe buze

1 CKFITgAgi

AlrhHILHAGIH 1804.

6. Alta cruce cu piedestalula noti fara inscriptiune.

Din aceste 6 crud', cele de sub No. 2 si 3 ar merita s fie
pastrate In sectiunea eclesiastica a Museului, mal cu sma ca la
biserica nic stint trebuincise.
7-8. Dou ripide de argintti suflatti cu aurti identice cu cele de
la manstirea Horezu i cu inscriptiunea :
Pe o parte :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

195

t A,OAMH6 IGgGG XPHGT0yh) HPHMtIJI AG rul H POW Thg KOGTIIHAKI

EPhHKOB.rhilgil. JA MT II AMA fILIGGTfl KIIPG A'flg .PHHIIT H KIGIH GOHHII,H6H
TWIG II AIM GTIPHH BHGTPGIMH II Wh ASTI :
(Anuld e acoperit de mnerulti ripidel btut cu tinte). La a
cloua ripidd se vede In loculti acesta anul ,3t)LIr (7193).
Pe partea din fata :
t AG Ag11/111G3Gg Hh0WhT0fIPG H13111/11tIlle AG Ail POEM -1-hg

II

K00T41HAHHII

EPIAKORtHgll KGA GIIhT AflPgA 'WM T

II JflPO fIg 411HH1T KfIGGH GOHHRHGH
TWIG II illihHhGTHPGH EHGTPHII,G11 : 11 Rh /MTh : 031)11 :

9-10. Dou sfesnice de argint de pe gfinta mas, cu inscriptiune

greed sapatd pe buge, din care se vede cd a fostii ddruite In 1765 de
robil lui Dumnedet : Dimitrie Despa, Zmaralgda si Sultana. Pe Oa
doilea sfesnict dupd inscriptiunea greed se adaogd In romnesce :
MI Of! AgKPfIT AG r60PrG 3111aTflP OHM FhAglIf1HgA 3411kTfIP

11-12. Dou sfesnice marl Imprdtesci de bronzti avnd cte

o placd cu inscriptiunea In limba greed :
t ICOAHHH0 KOHGTfIHTIHCOG 11AHflOfINIMIII1O KOGKOHAilG GACCO OGg ill'OGHTHG

WIG H HG gl'ITORMIXIi1G 1710

Vulturul cu crucea in gurd m i alaturl o stea.

Adicd :

t Ioan Constantin Basaraba Voevod cu mila lui Dumnezet

stpInfi al bite! terel Ungro-Vlahiel, 1710.
13-14. Alte dou sfesnice de argintii suflate cu aur avendil
inscriptiunea urmtre sdpatd josti pe picior :
t MGT GKVIIHHK iAGTG (DhKgT AGH fIATG OK% .11 IIIHWIG IBM AGHTPIIIITG
fINHHTVH. tIG flg (1)00Th M1TG AG KPGIIHIHN IIGHTPg HOilAtHil J Ml GKHTVI WhHhGTHPG EIIWITHLIA HIH Kg KG1ITgAilfl Posnxil /Ix A-MH3Gg . KOGTfIHAH H H EPhHKOW1Ig/1 GA 1101'00hT 111.11A MfIPTIG AHH fl K 11tT : 031mIG . (U50

15. Anafornit de argint suflatd cu aur. In mijloc se represintd MaIca Domnulul cu sceptrula inteo mnd, i u Domnul
Christos. La margin! se cetesce troparula : Bucurd-te ce estl cu
bun dar ddruit de Dumnede Ndscdtre Fecird c den tine
au rsdritid srele direpttil. Christos Dumnedeul nostru. v lad ;
,a. . n. e - (1685).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

196

Iar In dos pe fund e sapata In adandi inscriptiunea acsta :

HHT1FI TWIG KfIG6 41,041ANHG
t KVIG OKIIHTg Kg ilAgATh 011/16PHP8 Att PgHT
ilithElhGTHPIH RHOTPHRIH AS POKgA Thg ROOT Q gH,A,I1H &PhIlKORtHgA EGA WAIT
4kTPX GAgrig 11111 MUM! g HP% GRHEITIII 4/111114111 TflA6 g IDA IIPIH JI AAHTOPIO AS
11110XPI. .tTPg K'VIHI1Wh HOAAGIIIIP( 9511e1 "MHO. RI. Afl KA$T. 03ei

16. 0 cristelnit de argint facuta dintr'o tipsie daruita. de Ngoe

Voevoda, cum resulta din fnscriptiunea in limba slavona de pe
buza vasuluT, cu litere mari :
t GIETKOPIIGS Gig KrherhAHHII:h
GITKOPGHII KOH }woe KOGKOM

Josil pe scaun

rd.)

FII THHOIG Pg3APYIHYI H EhIGTh THROhI

t 'H 6MHOKH OGCOVIHh Ugh AAHTPOHOAHT'h Gg'111-

11116 II K.

&1s cu litere mat midi sub inscriptiunea cea mare :

A HPHAWKH 'GOA Kam 'H AKA 'hitH, MAM H MAGTh GP6KPO 3g WhGh S
AVTP6 KVIHYI HAIL HMT. Wh At AtTO 03PMI (7,164i3). Adica :

Ricutus'a acst cristelnit dintr'o tipsie topita, si a fost tipsia

facuta de In Neagoe Voevoda, si a reinoit'o Theofant fost Mitropolitn alt." SuceveY, si a mal dab.'" o cup i dou pahar& micY, i a
fost argint peste tot 6 litre, veclnica lui pomenire, in leatul M.0
Un chivot, lucrare ordinara, cu inscriptiunea sapat pe partea de jos :
t 11(16Wrh GOMITh gPTC04345PICOH HMG (D'hKgT AS

GOHLIMI CfI WhPHHTGA6 YIPX.

KOGT4IFIAHe II1AWKOHHGICT3TX H3-111 I GOH A/I.Z.WILGTHPI EHGTPIIVI Kg KGATgIglig

AUKHIGTHPI : 1799.

18. In biserica, se pastrza i mstele sfintulul" Grigorie DecapoRuin, inteunti frumosil sicrIti de argint, lung. 1'45, facutii de
Constantin erbanti Basarabt si de sotia sa Dmna Balasa. Amndoul

se represinta In relief pe capac : Dnana in genuchI cu corna pe

capil avndii inaintea ei pe fiul sti iarasi ingenuchiattl. Inscriptiunea d'asupra : co iK EgAIIIIIff Lang ea Constantin erbanti
cu cordna, si cu mantie, In genuchl; inscriptiunea : Tea KOWITHAIIII
IIJhPBH uoA Sicriulti a fostil lucratti In Ungaria si a costatti peste
1500 galbenY. Pe parep Imprejurii sunt lucratT In relief dou-Oeci.
i until(' de gulp", iar pe laturile capaculuT, de fie-care parte, sse

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

197

apostoll. Fie-care figurd este intre dou colonete. Pe o muche a

sicriulur este sterna trer; vulturulti cu crucea, dor grifonl si de o
parte si de alta dor Ingerl, Mar figurzd : Sfintul Grigorie Decapolitult, iar d'asupra Sfintir Constantin si Elena.
19. 0 candeld Mare de argintti, facutd de boeril i neguttoril
Craiover cu ocasiunea aducerer mstelorti Sfintulur Grigorie Deca-

politul5 la Craiova, pentru aprarea orasulur de ciurnd in anulii

1795, cum resultd din inscriptiunea grcd sdpat pe buzele candeler,

ce o ddnul in tralucere :
Acstd. candeld s'a fdcut prin contribuirile boerilor i negutatorilor Craiover si s"as Inchinat de d1nsil stintulur Grigorie Decapolitul, atuncr cand corpul st mirositorti si divin a fost
adusti la CFaiova din causa ciumer fiind anult 1795, cu scopti ca
prin mijlocirea sa, sd se preserve orasult i locuitoril sel.
(Urmz numele boerilorti earl a contri'buit).
20. Tetravangelie ferecatd in argintil poleita cu aura.

Pe placa a II' este sdpatd josti urmAtrea inscriptiune :

t WifIGT1 GE. Th 11IH I 11XII AXMH636g GRa1'6Ale MOTS 06136E11Th II AG POEM
HKHAsti AgllitHe3eg KOOTHHAHHIL EPhIIKOE-Mith BGAh II OffhTfIPIO, Id CO flg
HfITh OKHTIH illihnhOT1P11 &CTN.', II PITPX 11 OfI EVIEHIKh 110/1161111P6 Hi !MTh
13P,111 (.71_91)

1693i '

Din aceste odre, cele de sub No. 7, 8, 15 si 16 ar figura mar

bine in colectiunea Museulur Statulur, nefiindti absolut trebuincise

putndu-se inlocul cu allele noue. Bolnita din Mt nu am pututti

afla de cine a fost zidit. Pisania din tindd scristi cu vopsea, vorbesce numar despre zugrdvla tinder :
t Acest pridvor zugravitus'au den bun gandul Dumneael jupi

pd II nser Andriianel Vornicesel a Dumnlur Serban Cantacuzino II vel

Vornic, i(n) zilele lurninatului Domn loan Costandin B. Basa H rab

voevod, flind Egumen Kyr Stefan Ieromonah :

grafil Iosif Ierornonah Hranite.

Maiti 118 'go i Zo-

Tot in tindd se vdir zugrvip la star-1ga despre usd :

Ser-

ban Cantacuzino vein Vornic si Andriiana Jupdnesa d-lur vel

Vornic.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

198

Usa bisericel este frte frumosa sgpatg si poleit, se vede pe

dinsa un ingerti, iar dedesubt inscriptiunea slavona :
t gPill'd OHRt OITROPH H6P11/10HPIX HTX11/16H RYIGHAH6 II RO AIM 1C0 AA1T6I0
RHOVINIRYI HOGROAH Wh AT ,30g..

Adicg :

Acstg us a fgcut'o IeromonachulA Igumenti Vasilie in dilele luT

Matheiti Basaraba Voevodti in anulti re

Tirnpla de asemenea pare a fi totti din timpulti luI Matheig Vodd,
ca si icnele.
Cum bolnita adl nu servg la nimicil, in bisericutg. nu se maI
face serviciti, mal cu smg cg in mngstire nicI se mal aflg. cgluOA, localulii fiindti ocupatil de scella de sub-oficerI, atat usa cal si
timpla si iclinele ar put fl duse si pstrate in MuseuliA Statului,
ca lucrgrI de artg din secolultl Oil XVII-lea.
In clopotnit se aft patru clopote, ale cgrort inscriptiunl le-am
estampatti; dou, din anula 1497, adicg din anult fundapnel mgngstirel, 'Arta urmgtrea inscriptiune :
R'h HAAG gelleHlg HP1GTI-6 Elt-H H R AEU H RATOtIGTHRiWO IGO NIMAPIROG1OA6
GITROPH GI6 MOHO Rh ArHPIGThPM RH II GTPHIDI XXIII1Hh RiThh LAMA H IMAM
MHPIgli PflA,XA K fiNITIYI RIVET ,36

Adicg : In numele Adormirel Pr Sfintel. Nsctre de Dumnede

si in dHele blagocestivulul Ionti Radula Voevod, ail fcutti acestti
clopotti la Mngstirea Bistrita, jupanti Bang Barbult1 si Pirvulti, Dan-

ciulti, Radu, 4 fratI, in anulti

Iar pe clopotul celti mal mare se cetesce in transcriptiune :
el- Chita-V. Domnulul toat fdptura cg mare e Domnul, cu al cdruI ajutor pre Ring alalte si acest clopot fgcutus'au den cheltuiala
robului sti Constandin Brincoveanul, vel logoft, la Sfinta Mngstire Bistrita, flind. egumen Paisie Arhimandritul si mester Teofil
ermonah. Mta Mart. 15 v lt. 1687
Pomelniculti este facutti pe la inceputulti secoluluI alii XIX-lea.

Pe prima paging dupg prefat se cetesce : Aid se pomenesc

Domnif cel bg.trini de demult ai trei si Doamnele :
Id) Radul Voevod Negrul.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

199

16) Viad V.

16) Ngoe V. i godja ego Despina i sink ego Theodosie Voevod, i Anghelma.

Ioana, i Petra, Stana, Joan, Roxanda.

hi) Bratul Voevod.
16) Radul Voevod.
16) Vlad Voevod.
Li) Moysa Voevod.
16) Vlad Voevod.
16) Vint] lli. Voevod.

16) Petru Voevod.

hi) Petrasco Voevod.

hi) Mircea Voivod i gospodja ego Anna.

16) Petru Voevod i gospodja ego Stana, i dlisti ego Maria i Vo Yea.
16) Alexandru Voevod i gospodja ego Catherina i asti ego Elena, Despina.
I6) Mircea Voevod i s-nk ego Mircea Vod.
16) Vlad Voevod.
16) Mircea Voevod.
16) Milos Voevod.

I6) Petru Voevod i Petru Voevod.

I6) Alexandru Voevod,

16) Mihaili Voevod i gospodja ego Stanca, i g'nk ego Nicola i dIsti ego Florica i mati ego Monahia Theofana.
16) Simeon Voevod.

16) Radul Voevod i gospodja ego Elena, i dsti ego Anca, i s'nk ego Bs 'drab
Voevod i gospodja ego Arghira i snli. ego Alixandru Voevod.
16) Ilias Voevod, i gospojda ego Elena, i snli. ego Radul Voevod.
16) Ahon Voevod i s'nk ego Radul Vod.
16) Matheili Voevod i gospojda ego Elena.
16) Costandin Voevod 1. gospodja ego Bli.lasa Ilina Rale Nicolache.
hi) Grigorie Voevod.
16) Antome Voevod i s-nk ego Neagoe Voevod.
16) Duca Voevod i gospojda ego Anastasia.
16) Serban Voel, od i gospodja ego Maria i snli. ego Gheorghie voevod i dristi
ego Casandra, Maria Costandin ctitorff.

16) Costandin Voevod i gospojda ego Maria, i sTha ego Costandin Voevod i
brat ego Stefan Voevod i Radul Voevod, Matheili Voevod, i astliri ego Stanca,
Maria, Ilinca, Safta, Anca.
Etc. etc.

(UrinzA. irul Domnilorti Ora la Grigorie Ghica Voevoclil, 1822).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

200

Aci se afid si lista Archiereilord re i pomelniculti Egumenilor, boerilorti si negutatorilorii, cari a fdcutti ddnii pe la mndstire. NumaI pomelnicul boerilorti din BrncovenI Ctitoril sfinteI
mAndstirI acestia, ocupd 7 pagine pline de numl. Pomelniculti
Ctitorilor calif den inceput ai zidit i at Inatat sfinta casa acsta,
Ineepe cu Banulti Barbulti Craiovescul, pe edlugrie Pahomie monachulb, Salomia monachia (solia WY. Barbu, care iardsI s'a edlugdrit), Prvul, Danciulti, Radulti, Musa, Neagoe, Tudorti, Neagoe,

Bratulti, Danciu, Radul etc.

In acest pomelnict, ca mal In tte pomelnicele de la indndstirl,
se and elemente prelise chronografice si istorice pentru restabilirea
listel definitive a Domrdlor, pentru cunscerea familiilor domnescI,

cum si a istoriel mandstirilorti. De aceea cred ed ar fi bine sd se

ia dispositiunl a se aduna In Museulti Statulul tte pomelnicele
vechl. de la biseriel si mandstirl, pentru ca reunite s se pad mal
usorti studia i compara intre ele.
Inteo edmdrutd dintr'o aripd a edificiuldi am gdsitti zdcndii In
desordine 120 manuscripte, din call 72 slavone, 4 grecescl si 44 romane, si 267 cdrtl tiprite, din cari 131 slavone, 53 romne,
30 slavo-romne,
50 grecesel, 2 greco-romne i unulti germano,
rus.

Manuscriptele, unele frte prePse, sunt Intr'o stare de mucedld

si stricdciUne nu se pte mal rea. Pe la 1861, Inteunti studi publicat de d-lti Odobescu In Revista Romand, se exprima dorinta
ea sd se aducd In Museti sail la bibliotecd acele manuscripte, cdcI
sunt supuse la o stricdciune qilnica din partea seirecilorti, crceilord si umiditdtiI. A trebuitg 23 de ani: s treed, pentru ea In fine
dorinta Invtatulul archeolog sd se realiseze. AstddI bite acele
manuseripte i cdrtl sunt depuse la Museti si figurzd In inventariul de manuscripte si cArtl de la No. 1-372.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

' 201

V111.

Mduitstirea Arnota.

In diva de 12 Augusta, pe la orele 7 sera, m'am dusa ediare

la mnstirea Arnota. Dupd una suisti de o ord, pe muntele ce se
inaltd In fata mnstiril Bistrita, an ajunsa la Arnota pe intunerica si pe o ple destul de tare. Fiinda ch nu era locti de dormit, a trebuitt s incepa indatd cercetdrile, ca s m pota in-Wee
chiar in acea npte. Case le, ce ocolesca din tte partile curtea,

sunt in desdvirsit ruind; ele ati fosta recldite sub domnia lui
Barbu Dimitrie Stirbeia Voevoda, care alesese acea mdudstire ea
loca de inchisre pentru boeril ceT nesupusi. si habit' domniei.
Pe o ptr pusd in zida la prta mnstirel se cetesce :
Fiind c Mnstirea Arnota s afla i in starea cea mal ruinsd,
M. S. fostul Domn B. Stirbeia, a poruncit II a sa reclddire care
s'aa inceput In anul 1852, si s'a svirsit i predat in luna hi.' SepProiectul s'a alcdtuit si egsecutat de arhitectul Slachter
si Se. Benes. Egumen Printele Kesarie de la Focsanii Valahiei.
temvrie

1856.

Miindstirea se scie cd a fost fundatd din temelie de Matheia

Vodd Basarab. Pisania de la biseried fiinda scrisd cu vopsea, s'a
sters. Dup legenda culsd din gura superiorulul mdndstirei, Pdrintele Severianula Marinescu, Matheiti Voda ar fi edduta inteo

crimd, pentru care trebuia s fie dusa sd se judece la Constantinopole. Ela, aflndil despre srta ce-l astepta, a fugita pe sub
munp pang ce a ajuns n acesta loca; aci pe atunci era una lug
mare si rechit multd. Matheia s'a ascunsa dupd rechitd, asa cd
Turcil ce-la urmdreati de aprpe nu-la a mai pututa gsi. Dupd
aceia em l-a adust martorl i s'a indreptata la Constantinopole
de vina cu care era asuprita. In serant de recunoseintd, Vodd a
hotdrita s flied o milndstire pe locula acesta; a scursti lacula si l'a
umpluta cu bogse (erbuni), zidinda altarula chiar pe locula unde
dinsula scdpase. In pomelniculti mdndstirei tprefcut si inoit in
anil d'inceputul lumel 7214 si de la Chr. 1706 se cetesce numele
26

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Idi

catoriloril carT dela Inceput a ziditil si a inltatti Sflyt casa acsta : Itb Mathel Basaraba voevod i gopjda ego Elena, Danciul,
Stanca, Pahomie monah, Salomia monahia, Parvul, Radul, Neaga,
Preda, Catalina, Speia, Vlsan, Marga, Joan, Radu, Barbu, Ncsa,
Pasca, Datco, VoIca, Ca lea, erban, Harvat, Barbu, Maria, Radu,
Negoit, Mateiu, Radu.
In altil loc cetirn : Dintru intimplarea vremilor, din deasele
si cumplitele rezmirite, si din slbiciunea celor

ce ati fost mal

nainte chivernisitorT la acst sfinth i Dumnezescg monastire, a

remas la mare pustiire si surpare. La care inteleghind prea fericitul Ctitor Dum. Costandin Brancoveanul vel Sptariii si flind la
Dum. baniT ce s'ail rescumpgrat rumMil in zilele luT Costandin
Vodg, a dat talere 200 de s'ail lucrat cat ail fost bani, si la acst Moire a Sfintei manastiff ail fost rinduit Sfintia sa Prea Cuviosul Pgrintele Kir Antonie Arhimandrit, si dupg alte ostenele a
ajutat i Sfintia sa cu talere 85 ; pentru care s'ail scris aid ca in
vecI sg se pomenscg.*
Se maT aflg in pomelnicii lista Domniloril te'reT, aprpe identicg
cu cea de la Bistrita ; apol pomelnicul familiilorii Branco veniT,
Leurdenii, Golescii si a -altorri crestinT, cad ati fcutii dnil la mgnstire. In tinda bisericei se afl zugravit : Ir ilitflT610 Efl0f1PVI1h
RO614OA. tinndil biserica in miinT, impreung cu row-1(mm eo GAHM

Totil aci sunt portretele lu jupan Barbu i jupan Radu, jupanita

Calea si jupan Datco, jupan Danciul vel Vornicri, tatgl WI. Matei Vodg: lngg elt un copilil jupan Vlsan; jupan Preda vel
Sptarti; lrig Ott untl topilii mic i jupanita Stanca, muma luI
Mateiti Vod. Timpla, destulti de frumsg, in lemn poleit si colorat, este bine conservat. De asemenea si icemele, carT sunt, ca
si timpla, din timpulil luT Matei Von., cum se vede din inscriptiunile de pe dinsele. Asa pe icema Sf. Nicolae se cetesce scrisil
cu vpsea albg pe campil aurit : G*Th FIR01111 Gi1P1HI&I0 EiointH nPucoTI
GTPOG 3X1T4114.
T promph Rh tiT 13P111" (i6i5442) La icna Domnulul Chri-

stosil se maT disting Meg cuvintele :

PITIGROG RA 1'0

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

KOH illflOiG

203

K06110,i,

. . .

iar la a Maicel Domnulul : t

mroil H116 ICO X111061 KOIKO,V H mr,KAII 6i1H

11

114MAH16

Plifili

006.

Cate trele aceste icne fiinda stricate pe alocurea, ar trebul inlocuite si depuse in sectiunea eclesiastidi a Museului Nationala,
mal: cu snili di prta. pe dinsele *i numele zugravuluI si data.
Usa bisericeI, frumosti sculptatA. In lemnii de castanti, este iarsI
o piesti de Muset"; a fosta facuta de Costandin BrAncovnulti velti
Logofta ; inainte deci de a se urea la tronti. Inscriptiunea de pe
dinsa sunii : MIT GIM CITKOPH KOCTIIHAIIII ElYIAKOKtIlgil KA "war adicA :

eAcsU usti. a fricuro Costandina Bracovnul vel Logoftb.

Ea a Inlocuitt a usri mal vechie din timpult-i luI Matelil Basarabil, cum se vede din hiscriptinnea :
t CIIII MITfI OWROPH HP6MOHYIX =MOH 06630IA KO AM: Ifb AMMO .

a died : e Acsta usii fcutu-o-aii Iremonahulti Igumeni71 Theofilil In

dilele luI lout' Mateit" . . . .,

Din odre mentionAmti :
1. Catie de argintil cu capaculd lucratil it jour, cu inscriptiunea
sApat In treI rinduri" :
.i- iftlfierh WhH,16 000TgC0fig (1)1,11gT frIIIIOGHTgil MfITGIO 1106110A, Kg ,1,011MITII
011 Kg 64161111 ILIH GI fig AFIT MI GOWN IVIIIHIGTHP6 MI flPHOTH KhH,A,h fig (DOGTh
1111KT 03P-A

A.,6 eTPHKIIA,g06 CO fig HP6(1)1KgT OrAn Kil : Inill'hPflifi H6110Tgil

A0flilAHIH H116HIll KAtT 13130H Ca .

2.

tint' disci,'" de argint cu inscriptiunea in dosa :

t 1146GT ,A,HGKOG (1)1KgTilf1g
AkHXYIIIII ./1Ii 3H116/16

HIPHHT6i1gH HilX0Mie
6rxiefl Hill Mig MIT 041HT611
AlhWILIGTHPH flPHOT AA

HO/WhH AIT i3N r C1169830.

3. 0 cruce lucrat in filigranil de argintil cu inscriptiunea pe

buze din 1780 :
t i1li10Th Caohlfrh
Kpg'16 ell (WUXI'
,X,6 IrgillI611 (1IMIP6T
iliIIMIGTHPH flPHOT41.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

204

4. AM cruce de argint frums cu inscriptitmea stVat pe

cotor in volumen :
06H KPGrh UM 6PANOIMX 113110Pie H COKOnfl II o PHAOIKH o WI, G Tb II AN' HOTHPh

II

IIPHgTil II EinT ,3P0-3

Adica : eAcst. cruce a cumprat'o Ermonachult Grigorie si a

ferecaVo si depus'o la sfinta mnstire Arnota in anultit Z.)

5. 0 cadelnita de argint cu capaculti lucratii A. jour si cu inscripliunea sapata pe partea de josil :
t GID) KilAGAHHII,g 011T1iOPHX V13% 6PAIOHIDC reHropift

RN1101 fi a rwimomm

hi G ThI /WhHhGTHrh flPHOTYI AtT t303

Adic : Acst cdelnit am fcut'o etit Ermonachul Grigorie

din Vrata si am depus'o la sfinta mnstire Arnota, anul

6. 0 cutie mare de argint fcut la 1817 de Banultit Radu Golescu, avndil in luntru sfinte mste; pe legtura a dou din ele se
cetesce c6.te o inscriptiune slavona. Pe toculil cutieI se afl s4aat.
inscriptiunea : t Acst cutie de argint cu sfmtele mste II- in numr
de 27 buct1 marl' si mid' ale Sf. II mnastiri Arnota din Districtul
Vlcea de 41 de anl fiind dosit, acum gsindu-se de Prtr. I! Kesarie
Egumenul, cu cuvenita. orindul II s'atit si adus la locul lor la anul 1858 Ghenarie 30. Cutia a fostil gsit la biserica DmneI
Balasa in Bucurescl, si intre alte mF,4te figurz : o mn. a Sfintei Mucenite Marina si cate-va se din Sfintii Filip si Mihailit
7116(79.

Sinadon.

7. 0 copie de argint pentru luat angora, cu inscriptiunea :

t iltlill0Th liffille- 0 fig (DWINT OVAM Kell WhAVIINIM HeHOTNA 4',0A111114 HileFIIR :

Din aceste obiecte, cele de sub No. 1, 2, 4 si 5 ar put 11 inlocuite cu allele, si ele depuse in Museula Statului.
Din carti. am ales 20 bucatl carI se afl in Muse, trecute la

inventari de la No. 372-392.

Mormintele din tinda bisericel sunt dou6 :
1. Mormintulii WI Matheid Vod. Basarab de marmura alb,
lung. 2 nt. 35, lat. 0,88, de o esecutiune admirabil, opera until

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

205

artist great, judecandil dupa forma literelorti inscriptiunel, ce este

scipatil pe cates1 patru marginele. Se reptesinta n reliefti marca Orel : vulturulil cu cruce, srele si luna de dou laturl, sub ghiarele pasereY una coif. Susfi o corna, avenda de amandou6 partile trofee : za, stgurI cu cruce, toba, trimbit, huciurn, tolba cu
sagep, arcti, ciocanti, halebarda, tun de bronza i dou butie (probabil tunurl de cires1 sa butie cu praf de pusca).

Ar trebul sa se ia unti mulajig dupa acestil morminta i sa se

expuna inteuna din salele Museulut
Inscriptiunea cu Mere frumse, marl de 0,04 cent. suna asta-fehl

t 3AG lieNSFIT : ItIVIO6H HC11I1 aii610 H.aommio

maioAn WPM/1MM 11 1106B0All 36i1/1/1A1 NrPonmaincHIM lanai illINAP"h141111i

TFIGh. mum u,

FI

Arh3110116H11111111

fl

AiThlOG-

H A/1011fIGTHPCOMh MOHOMIT6dh

H GAHORIT6M-1. mmormriKs HOHbMillh HOHLAH11, MHOrime coma-limn 110EliAOHOG61f, HP6GM1INThl1 REIM'Rh CTP1111Hh1H, ,A,PNP6Mth 3FIGTN1111111{11 : 36M1H GRO611

HOFfITHT6/1.11, MG 01 RelI111{Hitth HOIV0TRON1h, H WhGlirh COH11116, THX0A1HPLIC3 rocuo,AGTKOrtg, AnmeGiwr

N0H6 Ca rocnoivli Wh molts 11 MI
H TPH

(MTh PO011006 RM. H A/UMW% GTFIPOOTH.

Care se traduce :
Aci zace Mateiti Basaraba, prin harul lui Dumnedefi odinir
stapantl- si voevoda al 1.ji Romnesci, barbatti pre inteleptti,
pre vitzti i milostivti; alti inultorti biserici si mnastirl intemeetorg si innoitorti, nicY-odatil biruitti in biruinte, alti multor incalearl purtatorti pre vestita de hiruinta, vrajmasilorti infricostoril,
prietenilona ocrotiLora, td On! sale inavutitor, carele cu mare avulle i cu tta imbelsugarea in pace si liniste a domnita dou-decl
si trel anI ; a adormitti intru Domnulti in adancimea anilora, in
multi Domnulul 1654 in cinstite btrnete4.
Se scn c Matei Vodd a fosta mat intaia hilmormintatii ht

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

206

Biserica domnsch din Targoviste, aldturea cu Dmna Elena care

murise cu un an maI Mainte ; dupd un timp re care insd,
sub domnia lui Mihnea Radu, a fost adus la Arnota, cum dorea
dinsulA fiind in viA. Superiorul mndstireI imi spuse, ea acum
20 de ani Episcopubl de Ramnic Calinic, flinda Egumen Resarie
Rddukscu, a desgropat sele lui Matei (capul i fluerele picirelor) i, dupd ce le-a fdcut parastasi), le-a pus iardsi la loc.
2. MormIntul luI Danciult Vornicul, tattild lul Matei, este
mai simplu : o singurd lesp-ede cu inscriptiunea ce o citim si o
completam as t-fel :

t
11111

fultln 3filt C1G6i16

6111,16

1{P6/1,1111(IOGLN/INA

HIP611_111HNIINAl
11111

il 11(1OT]

PG PNAJI BOMP611 fi }KNIMINANIul

ROPHHIMIXII linlTholl'h[HNAN WIIPX1i1

11P11/16.1i]

HANI1P6 MAMMA 411 WW1 iIPAliANANti

f11{0/10 14 GfIN [11111 .1CHITN]Hi1T TPXHNil 4 Mil
TPOII0i1Hrl K6i1I'PfIANAKII
HOPCNi1 fIfThilOP
,3 PH. ITIP (141I0G6N HP% ACIAINUIWIM1X

/MIMI EfiGhPfIG RO6110,A, [Hal MAUI 11;h'

Phil PNMbN6I1111 4TPflil Si fIN 6H ,11,(0i1AH)H
AN11 TPIIANHCfIN HP6 1{P6,A,I41190(GN)'
iwbvin OF1/16
tiA
ANWOMP 1R6i1 KOMI{ flANG GlI1C6i16 .1,6 at
TPflf1CTJ G-Th
c'n IP6
a; .11.FIIPNLIFIT
FIPHOT IMPT, 6 31WIT('11) A.111,1 T611716/10()
KhPHICH
IG)F1

Jupanil Danciul tatra lui Matei Basarab, bolndvindu-se In

Alba-Julia, dmna Stanca a lul Michai Vitzulti, Il Ingrij1 acolo
mal multe luni, si dupd ce muri In a. 1600, ea MI Inmormemtd
lu biserica romnd din acel oras, cheltuindil 20,000 de aspre.
Solia lul Danciu, Stana, drept recunoscintd, druesce Dmnel Stanca
mosia Pireia, cu care dnsa milu pe Oprea Postelniculti pentru
slujha lul cea credincisd cdtre Domn In trd ct i n strdind-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

205

tate (1). Dragomir Vornicula Cretulescula este fratele drnnei Stanca,

sotia lui Michai Vitzula.

In tinda mai sunt Ina dou petre mormintale cu inscriptiunl

sterse.

Timpula nu mi-a permisa s copieza si inscriptiunile de pe cele

done" clopote ale mdildstirei, date de Constantina Brancovnula in
multi 77:0.
La fantana vechid a mnstirel se af1. o ptrd cu urmdtrea inscriptiune : et Aceast f[intind. fund fcutd de bunul [si luminatut] domn strmosul Domniei mele . . . . Itv Mat. Basarab Voevod,

ce au fost oblduitor -WU Rumdnesti si ct. va sind de aril Incoace stand stricatd si inchisd, dintru bun gindul inimil Demnii
mete 1w Costandin Basarab Voevod am voit de o am fcut de iznpavd din temelie ca s fie de mutt ajutor lcuitorilor in sfinta
mdnstire si domnii mele pomand in vcl flind egumen Kir Varlaam Eromonah. Mst. a. dni v lt 7,:r9 .
Mndstirea n'are cAlugdrI, ci numal una ingrijitor care oficizd

serviciula diviii, un paraclisier si unit cantdreta.

Casele din mandstire, cu o mic cheltuiald de la 5-6000 lei,
s'ar put repara, instalandu-se acolo o soild de meserii; reparaliunile 1ns n'ar trebui s ntrtie, cAcl plou prin tte prtile.
La ora 1 din npte, pe o plie care nu mai contenise de cu sra,
i la lumina tortelora , am scoborita pe nisce poteci stncse si
pline de alunecusa, si in revarsatula zorilor abia m'am Intorsa
la mdnstirea Bistrita.
Ix.

MilnAstirea Tismana.

In fine, in Oiva de 14 Augusta, dupri ce m'am oprita o npte

la Tirgu-Jiu. am sosita la mdndstirea Tismana, punctula din urrnd
ala escursiunif ce intreprinsesem.
(1) Chrisovul lu1 Michairi Voctd, doc. Ep. Ramnic5, leg. No. 103, doc. No. 1, in Archwa
Statulal din Bucurescl

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

2b8

Nu cunosc in ra un loc mal pitoresc; frumusetea naturel

Insa contrastza cu miseria in care se afla manastirea. In nisge
deramaturl de cAe distruse prin incendiul in timplatti in anul 1865,
in scorbure umede si fara lumina, locuiail calugarif. UnuI, Costande
Iditu, de treI anT nu se ridicase de josti din causa ologelel ; mi
altul, Rafaelti Ungurenul, httrn de 70 anl, mT spuse ca de la
1865 sta in chiliuta in care se afla, unde tavanulti era cadutt ;
un al treilea, Ignatie Angelescu, zacea de lingre pe o saltea de
pae, inteo despartitura care nu maI semna a loduinta omensca
pi unde abea daca razqe srelul puteati patrunde printeunti ochi
de ferstra cu giamul spart. Si cu tte acestea, in fata acelor
ruine locuite de calugrl, se afla 6 camere destulti de spatise,
insa tte gle i sigilate de catre d-16 Prefect al judetulul. Nu
am pututil afla de ce i cu ce scopti. Superiorulti avea o singura
camarutA In acel corp de case zidite n urma incendiuluT si destinate servi visitatorilor manastirei si celorti carl obicInuesc
a petrece lunile de vara la mndstire. Am datti ordin ca imediatO
camerele sa se deschic,la si sa se aseze in ele calugarit
Este absoluta trebuinta a se face o reparatiune radical acestel
manastirl, cea maT veche pte din ale se afl in Romania.
Biserica a incercatti mat multe prefaceri, cum result din inscriptiunile ce se cetescti pe zid i carI sunt de data recenta. Cea din
Lind suna ast felt] :
t Acsta Sfinta si Dumnezesca Biserica s'a inpodobit cu zugravla precum s vde cu WO. cheltula Dumnel Consiliersa
Stanca Glogoveanca, insa : biserica, oltarul i tinda i amvonul pentru vcInica pomenire a Dumnel si a tot neamultit DumneI, In
zilele Prea LuminatuluI Domn li Scarlat Grigorie Ghica Voevod,
in zilele Prea Stintiei Sale Parintelui Parthenie Episcopul al Rimrilcului NouluI Severin i fiind Egumen la acsta Sfinta 114anstire
Parintele Gherasie Arhimandrit : Mai 3. leat jIj si fiind zugrav Dimittie Diaconul p s.
La intrarea In biserica (nartex) :
t Prin numele Tatalul, si a] Fiului, si cu ajutorul Sfintulul,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

209

Duh amin. Ins e rohul Stdpinului Iisus lIristos k Radul Voevod

am zidit acest ghat i Dumnezeesc Idcas, Adormirea Prea Sfintel
Stapanel nstre de Dumnezeti Nascdtrea i Pururea Feciora Maria,
din temelie pind la sdvarsit sfinta manastire Tismana, trecnd spre
ldcasul cel de Area Deci dup aceea cu voia lui Dumneze e robul lui Dumnezet jupan Nedelco vel Vornic flind la bunul credincios Petru Voevod Sfetnicul Mdrii Sale, ve"ze'nd acest sfint Ideas
nezugrvit, i cu ajutorul lul Dumnezei i adormirea sfintei sale
Maid, i prin rugticiunile sfintului Pdrintelui nostru Nicodim Arhimandritul, am rivnit cu tta inima mea si am zugravit, Infrumusetat cu tta podha Dumnez6uldf celui de sus, &lid rugdciune la
Maria Sa. bun credinciosul 1 Petru Voevod feciorul marelul Mircea
Voevod, mi-a dat voe si carte doinnscd de am sdvarsit in zilele
Egumenului Kyr Joan la leat 7073 Octomvrie 14. Si a fost jupan
Gherghe mdrturie si air* zugrdvit Dobromir ot Tirgoviste.
D'asupra acestet inscriptiT este iards1 saisti err vopsea :
t Cu mila si cu ajutorul lui Dumnezett vznd nol c flind
sfinta manastire zugrdvit de Dumnea-lul jupan Nedelcu vel Vornic,
in zilele lui Petru Voevod de la leat 7073 s frte invechise, m'arn
indemnat et Ion Arhimandritu Egumen cu cheltuiala Sfmtei MAnstiri si cu ajutorul Dumnea-el jupdnesei Stanca Consiliereasa
Glogoveanca, dup. rposarea BoeruluI Duninea-ei Mihail Consilier
Glogoveanul, a dat Dumnea-el aurul i vdpselile, i s'ati infrumusetat precum se vede, ca sd am vecinicd pomenire e si Dumnea-lor,
si s'ad zugrdvit n zilele Prea Inltatului Imprat Kesar al VI. biruitor Carol al Rornanilor la leat 7240 August 5.
Vremea ce singurd face, dupd vrerni iardsi preface, precum
si aid vechirnea i vremi cu intimplare la multe lucruri" a adus
dehulare, timpla Bisericei, icoanele tte si usile Imp'ertesti, zugrdvela cu sfinii pin d'asupra de ferestri, pardoseala pe jos, jeturile
tte, ferestrele frind frte strimte, acestea -bite s'at fcut si ferestrele s'ait mai lrgit, vuclionul induntrul, catihomenul afard i alte
lucruri den not' si zidiri s'ati fcut, in vremea PrinteltT Egumen
Spiridon Arh. Tismenei In veacul cel mat pldcut ce Dumnezeti ne27

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

210

a druit, fiind Domn Stpinitor al Orel George Dimitrie Bibescu

Voevod, care In anul acesta si la acsta mnstire a venit privMd, iar Arhiphstor si Mitropolit D-nu D-nu Neophit la anil de la
Alexie zugravul din Cmpulung.
Hristos 1844.
Inscriptiunl maI vechl nu sunt. E Sigur Irish, ch. la facerea acestora s'a avuth in vedere inscriptiunile anterire scrise In limba slavona. Documentele in adevrti ne arat pe Radu Negru, fratele luI
Mircea cern Baring, ca Ititemeietorti al mnstireI Tismana ; iar
Nedelco Vorniculil e cunoscutti In timpulh domniel luI Petru Vod,
flulh luI Mircea.

Portrete In interioril (nartex) surd :

La stnga : Radu Voevodh In costumulti obicInuit, tin'enda In
mn biserica Impreun cu Mircea Voevodd; lngh, acesta se vede :
1. portretulti jupnesel Stanca Glogovenca Consiliersa; 2. al jupnulul Mihail Glogovnul Consilier, i Intre dniT un copil
cu numele Stefan.
La drpta : jupanuL Necielcu Vel Vornich, tinndil biserica cu jupnsa Anca; jupnti Theodor vel Ban, ng dInsul sotia sa ;
Ion Archimandritti Egumen. In tinda, la intrare, sunt zugrvip :
biv vel Slugear; jupla drpta, jupn Stefan Glogovnulti
nita Maria; jupn Nicolae Glogovnulti chpitan; jupnita ego Sanda.

Inca vre-o patru femel i patru copil cu inscriptiunile de d'asupra

sterse.

La stnga : Gherasie Arhimandritul Nstavnic Sfmtel mnstirI

Tismana, i ati fost Parthenie Episcop al Rmneculul Noulul Severin. La drpta unh boerh, o jupans si dou copile (numl sterse),
Stoica Bengescula vel Consilier.
Usile bisericel sunt frumosti sculptate, representnd susti : unii
ingerd si MaIca DomnuluI, iar maI josh sfintil Petru i Paul, sfintii Nicodim si Antonie. Pe cea din stnga se afl shpat urmtrea
inscriptiune :

et Acsta us s'a thcuth cu tt cheltuiala Dumnea-el. Stanca

Glogoveanca Consiliereasa carea ail Onut Dumnea-lul Mihai Glog.
Con silier.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

211

Pe cealaltd usd : care an fost fata Dumnea-lui Staku Bengescu

Consilier In zilele Sf. Printelui Mihail Igum. si Arh. Tism. vlt 1782.)

Stu lpii ui1or sunt de ptrd, avndti pe dinsil sdpat d'alungulti

de cate patru pdrtile o inscriptiune slavond, ce a fostil poleitd cu

aurti din anulti 1542, din care se vede cd atat usa cat si praguld
s'a acutti de Egumenul Ermonaha Vasilie in lilele lui Ionti Petru
Voevod si ale fiului si Mircea Voevodii.
Dupd cele dou6 morminte din bisericd%, din earl unulO al lui
Brdiloiu din a. 1747, si de pe alt ptr din curtea rnndstirei,
am luatti estampele cuvenite.
Din odre voi t]. enumera mai intai pe cele mai insemnate din
cele re`mase acolo.

1. Epitafiti de atlasil lucre(' cu fir de argintti si de aur, avndti

inscriptiunea acsta :
114f1611-11 OKT"11 1101T6fif1HIC

41:0111gT1g

41,011/111HYI

1111f1Phl

fl HP1 AgitIntinglIgn A011/1Hh ::: 163

1116PRY11-1 KOCKON1 A0/111111. 11-01111

MAUI-164H :: INN Cr) 1 MT' GKHT111

MMiliGTHP11 THOMAIlifl 6'h 41)I6
11110111 Of1A6 AG 110/11tHh : :
KAtT 03P110.

CaD

La o parte este representat in genuchi :

161H 1116PKIII1 KOCKOM KflTfl-

De cealalt parte : AN/um 411f1P1M; Inaintea lui erbanti :

ramie xoeRA iar Inaintea Dmnei Maria : Amain minim II /Wit hula
si fiica lu Serban Cantacuzino.
2. Unti chivotti de argint poleit cu aur representandil biserica ; e lucratti cu mult artd.
Inscriptiunea sdpat pe trei p4T sund :
Kg311 II 11V.

t16GTh MOT IlAh COIHTCH II 1111WIICTIIP14 THGAACH111. (1201KgTgil1g J 61%11/1611gAh

Mg. WhHIGTHPIH 4 311A6/16. 40-51115.

II. 11Pt l'01111111Mi1al II MlhKH 1111). OCOA0116 II HEOPXIAMKOH J HIIKOAIM (1) BlItT. ..3PtrOCZ.

IICTPOHIC Kg IITOT1 11P1111HT 11111 KOATg

1C0 IIHTOHIC I KOICKOA
flPflKIIHK

11111

(1) Cuvintele sub-ululate Bunt apate cu Mere mal marl i aunte.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

212

Pe fund :

GYr PDX rRil 01X011 (1671 )

il(166T GOREITI, 111F6JTI.
APYINIVP116

AG flPylifirli
aAr :
NA 1671.

MESCTRI ZLATARI
IAKOV. I MARKO. OD. CHIPROVAC.

Mek$teril dar caii aft lucrat chivotulti era veniff din Chiprovtl.

3. Un artoforiona de argint cu inscriptia sdpat curentil :

t '11966T 'YIPTO4I9011011 mOT6 (VIII= AG Afmin Teem G(DH 11/MH THOM clailA
HAMMOCK I1IPO61116 'fIPXHA1

Pe capacti este lucrat, au repouss urmtrea inscriptiune grecsp

liGgO XPI0y00

[7.

Domnnl

Hristos.

-I-

1009d,LI

oodowHYJE

TOVORIO

clUXDOldId
AdicA :

Iisus Hristos, pnea dtiitre de vita, pindarula hrtinesce pe

top bine credinciosit 1761.
4. Un sicrias de argint cu mostele sfintuluT Nicodim (degetulti argiator) si ale mucenicilort Ignatie si Theofflacht. Aceste

mste sunt legate cu ate o verig purtnla o inscriptiune greed

cu numele sfintului.
Sicriul e lucrat probabila de aceiasl artistl carY a fcutti artoforionul si n acelasl ana, cum se vede din inscriptiunea sapata
pe fata posterira :
t fP16GT I(1) FIT% TPOR1 OVHA6

i H 6[1A11X1161116 A6116TOI'All 1,011 TOVilgli II 11111

1PX1EINIIIHAPRTh THcAullnallwo II (IrliKOVTOMW

1111KOARMI li 11PXIAIIFIKOIDA Hill KM' n6TPOnie- 6rx,iAem1
il/WPGJTO(11111011111 H11110A11Al'h

II

KA-liT 03PO A :

1671

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

.213

Pe chivot se represinta urrnatrele subiecte din vita lui Nicodim

1. HY11416Pil

DH. HH110/1,H4A11.

2. BOTCHglih .1011T HIIKO,4,Hdrh.

3. XLIPOTOIlld DHT IIHKOMM/11.

4. Nina l'h Id) HT HHKOAHAlli. JhH ilg TPCIaT IIP6H 4:00K Aci se vede re-

presentatii M1T1H1 KPild (1), cu sceptrul In mn, si Lang. el doul

consiliari; mai jos alt1 slujitori, lar Nicodim imbracat In odaj-

e gata s se arunce in flacari impreun cu unti Diaconasti,

discipolti al sti.
dil,

5 VIIIIVT ZOT' MIMS MI mosi Se vede regele la o mas, Stintulti

Nicodirn bine-cuvinteza, i nisce pesci se misca pe talerti.
6 Poy-Limim DI41101H, HHKOA,HATib.
7 HPGOTMIP% IONT'h
:-

(Moartea sfintului Nicodirn).

8. Susti Maica Domnului cu Domnulti Christosti in brate; josil
mnastirea Tismana representata In midi.
Figura sfintului Nicodim :
COMET-A HHKOAIIMh VIIKOr

soe'spIrs

111)6 TIlO HIH 11XMH TH611MIN1.

5. Un sfesnicti de argint cu inscriptiunea slavona pe globulele

sfesnicului, din care se vede ca s'a druitti de Matheit Basarab
si de sotia sa Dmna Elena :
Iacd incriptiunea in textul slavon i in traducere :

t G6H IP66P6HHh114 PWIllpliffith MIPOMIESt ri j Orhfi

QEHT6/111 6/IIH'h H &MPS THEAMIN j wQ G-Tr2 GTOPOAH9 H
OVEH6Hith. MINH nanu WI H1C Whl MHPil WH. hr AVITe6QM E11 il HMO RO6ROA010 6A61010 rox,v-HO il
wi i Gm I Hmorrov 11 Lynne 112K1111. Hniti1x6 Wh MAIM E VINOVIO nimm. Wh ilVr0 GulfirrA:6 Wh thVh1116HM,

i1CANS.,3P

HA II

Adica : Acestil sfesnic de argint darmtus'a Sfintulul locasului

in acelasi timpa lavra Tismana a Prea cuvisei Adormirf a Mai(1) Din erre, in Iced de Sigismund,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

214

ce Domriulu de nol mult pdcAthsil intru pacea DomnuluY Ion Mathei Basarab si Elena Doamna, in cinstea i infrurnusetarea BisericeT

Dumnedeesci, iar pentru nol spre vecinica pomenire min, in anuld intruparii cuvintului 1646 - 71_54.
6. Alt sfesnicti de argint cu patru globule avndil pe pedestalti
inscriptiunea :
t YILIGGTg GOtHIFIGKg (1)11fIgTgMIg iKg111111'. MAX" K6A KOIIHIG (adicA comis) Kg
InTP11114116
36"6"A KP611.16HgA
As GATg
MITlO KI1G1PHR KOGKOA K-11 3P ff 111171 Mg MT MIIIIGTGPG MI T-GAMIHVI GIL
1Kg11111tfIG1 ii,gmHtAg GOIDIRK11 j
(I)11 le AG HOAMIHII :

7 si 8. Dou repidil de argintti poleitti cu aurt, avndii inscriptiunea pe o parte :

t figIGTO flPGIIHAG GhHTI. HAG GOHHTGH AndlliGTHPIH j THGAAMIll Kf1P6 Gill"
(1:0111IgT AG 4 VINHHTVA J AIIIHEIGTHPIH n 111H KV KGATVMAil 11111 (1

I (tYliKg h

$11116A6 AgMlifIfITVArH a ACIAMih ci KOGTHHAHH K K ROGROA.

Pe cea-lalth :
t Kg K-Al'OGAOKGHIM GOHHIII/1 G1M KVP 06COAOGIGni1PXIGHHOKOHh H AMMOHOAHTh 01 ITOKMIX. j 4G6 Kg HOWHIO1 II1H Kg TOfITI 116KOH n HRH
AV11

KVPII IfOGHO IGPOAAOHOX MG 11,il YU KA Alai ILOPT3

(26-8897).

9. 0 candel de argint de la Iconostas, bine lucrat a. avnd sus

inscripthmea :
t 11A Tig AG

4 T11116 THG 1O1MH6 flAggilAG 4HtIIH TfiA6 npv-rwriti

GTH KAHAHAA Ha 1(i) MvIOGH KOGROA

MPH THGAMIHil KAtT 13PH HCZ.

1 0. 0 candel de argintii cu inscriptiunea

KCOPHt KA WM KETOK6KH .

11,111-

-1696.

11-12. Dou tetrapde de stejarti frumostt sculpiate i bine

con,servate, cu inscriptiunea in relief.
Unul :
t fl'ItGT6 THIT1111011A,6 (ErlifigTgG-lig Kg KGATgrAMI HhPHHTGAgH KHP ICOHHh flPh(DHAVIHAPHTh A-RT i3GMA (7234:).

Pe cel-lalt este aceiasT inscriptiune cu deosebire ct se

16.41Hh

OrgAN. THG IMT

#.36/11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

i et :

215

13. Mal notezti Inca tca de tuciti cu sgriptorul Austriac si cii

inscriptiunea In limba romana :

f1ilh3IT0PIOl1 1196111il G(1). Al'h116GTIP14 TIC/MIMI 1_1111 G41). Al'hlieGTIPH BAHIA GOTNI1 fillT01116 xpniun G41)T61 liNIN6GTIP14 BOW.
Gth

MIR0A1111

Mal josti

illfIGTh DRUM :
THP

G1 VIA=

11611TPX G(1201,M1

1iOGIIPAH4 HH HIATMIMI IIN

Tifill11111.

AVIION'h-

GT6(124111

16-

XilillintInI.
14. In fine, o cruce de plumb carea se atribue Sfintului Nico-

PONON

dirn, lucrare Invederatti moderna.

Pe dinsa se afla inscriptiunea urmatre :

Pe o parte : MO

Wit

ro

NH

1{41

XG

icirn

Pe cea-lalta

figilOM

KM%
IiCT

GONTgilgH

HHKOA,HM.

Din acestea, obiectele trecute la No. 1, 2, 5-12 ar put fi aduse

la Muse inlocuindu-se prin altele. De asemenea i irsa de la paraclisulti celti ruinatti Mcuta. In anulil 1782, cum se cetesce in
inscriptiunea de pe dins : Acsta usa. iaste fcuta cu toata cheltula sfintel manastirl de Sf. Parintele Mihail Egumenul i Arhimandritul TismeneL Iunie 25. 1782.) In paraclis se pastrza si
dou sfesnice marl' de argintti, carl ar put Inlocul pe cele din biserica (No. 5 si 6).
Pornelnicultr rnanastirel este prescris dupa cele vechi) in anult 1840, de catre Dionisie Diadoh, ierodiaconulti. In prefata se
oice : Fiind ea din intirnplarile rezmiritilor ce ail fost cu Turcii in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

k6

Viemea apostasiel Intealte jgfuirl de scule ale sfintel Mlingstiff, ce

s'ati luat de Turd ce venise In lard, s'all luat si pomelnicul cel

mare, carele a fost fgcut dupd cel vechiu cu bitg intocmirea de

Sfmtia sa rOposatul printele Proin TiandneI, Stefan Arhimandritul, Intru carele ail fost asedate si daniile fres-cdruea ctitor ce s'ati
milostivit a milui acest dint locas, si fGnd si alt pornelnic mic,
ce se zice Proscomisarion,.... care aflndu-se in sfinta Bisericg la
proscomidie pentru pomenire, si din vreme In vreme trecnd s'a
invechit; de aceea de cuviinid, am socotit, pentru mat bung ordnduld, si ca se nu vie lucru Intru uItare, ca sa se prescrie, si a se
face pe Intocmirea celuI mare ce air fost ca sd se afle in sfinta
bisericg.

Pe alta paging se cetesce :

Pomelnicul Blagocestivilor Domni la mngstirea TismaneI :
Vladislav voevod. Acesta este frate luI Radu V.V. Negru. Acesta

au fcut ingnstirea de la Vodita, inzestranco cu mosil si cu alte

odoard.

Radul Voevod Negru. Acesta a Inceput din temelie mdnstirea

Tismana si ati Inzestrafo cu mosil, dar n'a apucat sg, o isprvscd.
Dan Voevod. Acesta este fecior luI Radu Vodd Negrul; acesta
ail zugrvit mnstirea, si ail adaogat la inzestrare in anul 6894.
Mircea V.V. Acesta Mircea ail fost frate luI Dan V.V., acesta ase-

menea ail adgogat la ctitorie.

Dan V.V. Acest Dan feciorul lui Dan V.V. sin Radu. Acesta ati
adkogat asernenea la ctitorie, cu mosil si alte odre.
Calinichia Doamna.
Vlad voivod.
Basarab voivod.
Radu etc. etc.

Pomelnicula se finesce cu Alexandru Sulu Voevodti, Neculae PavlpvicI Impgratti.

ITrmzd pomelnicultr Mitropolililorti Orel, alti Egumenilortr ManastireI Tismana, alti Boerilorti GlogoenT, BrailoI, CantacuzenI etc.,

altr Egurnenulul MdnastireI Kir Stefanti Arhimandritula, care all

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

217

prefdcut mndstirea dupd. rezmirita Nmtilor la leat 1798 cnd si

Costandina Briloiul laflnduse Ispravnic judetuluI, Inpreund cu
Domnul Clucer Enache Smboteanul, mult ajutor ati dat cu Pos-

lunici i cu satele de prin prejur).

Glopotele sunt In numrti de cincl, unula maI mare si patru
mal mieI, cu inscripPuni din anil 1835 si 1850.
*

Argintdriile si alte ob?ecte ce am adusa de la mandstirea Tismana si earl se afid. trecute In inventariula generala al Museulul
de la No. 26-79 din 1885, sunt cele urmdtre :
1. Potir mare de arginta, avnda interiorula i partea superird
din afard suflat cu aura. Se represint josil 6 sfinp. In reliefa, iar
susa MaIca DomnuluI, Domnula Christosa si alp 4 Sib:1p, si josa
se cetesce urmtrea inscripPune :

IV-MTh HOTHP 60T6 FI 0AMIHT6f1 AillIfhOTHPI) THOM :

(VhIigTh AHH f1P1IIHT1I ililldnOTHPIII A6 Aubcfma fIPX :
TC-TOAHN/I : ,f111rHfI (1781), Cntdresce 1 chilo
HNIA. : TH3iW
360 grame.

2. Pahara de arginta suflata cu aura, cu inscripPunea :

t Gh Gh L11F16 Rh I1N MITh OTOHRil EHOTIIIIIP10/1 IIN
/KNIM11111011 /INH MIIHM fIllhOTh IlhXfIPh MI M. h0THP6
MI THONIffflft

Cntdreste 0,600 gr.

3. Pahara frumosa de arginta suflatti cu aura cu hiscriMiunea

slavonscd :

GITh MHXfII0 H HP1111.0X11 OTOMOV Ak0HfIGTfrh n6A/ui TH(Gin).

Adicd : Acesta pahara l'a fdcuta jupan Arsenie fml lui Mihaia
l'a data sfinteI mnstirl numite Tismana. Cmtdresce 0,420 gr.
0110

1flH1G 011TROPH

XXII11111

fIP061116

4 Una potira de arginta suflatt cu aura, cu inscriptiunea russcd, pe la mijloc, citatie dinteunti tropara ; cntdresce 0,520 gr.
28

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

gi8

5. 0 cupa de argintil suflat cu aurti; picioruld desfacutti; fard

inscriptiune. Cantaresce 0,710 gr. Are trebuinta de a fi lipita.
6. 0 cupa de argint suflata cu auril, fara scaun. Cntaresce
0,400 gr.

7. Unil potirt de plumb stricat.

8. 0 candela mare de argint Impaatsca, cu lant (un carlig
desfacutt, e facuta in, anulil 1781, de Archimandritu Mihail Tetoia-

nul, cum se vede din inscriptiune :

t flqiloTh HM6/flit 60T6 fI G(14111T6fl/IrbtrhOTHPII THOM:

WhIINTh ANN
iIPX :.

fIPIJWITN/I.

MinclifiA :
filirria : -Cntresce 1 kilo

AllilfhOTHPUI

tim. THOM : "remain :

41,6

400 gr.

9. 0 candela mare de argint Impartsca desf4cuta in dou,

stricata la fund ; greutate 1 k. 600 gr.

10. Candela de argint, suflata cu aur, cu lanp, cu 10 pietre

rosit (granate); inscriptiune din anult1 -
c . 119IIGT11 IiiThAllin
11.7116:02

MG) 6PMOWINTI 6r0V41/16Nh

a G(DIIT6I4 /WhWhOTLIPH

THGLMUINII BL /VRT f3PI1). Lipsescii dou pietre, o flre

(bumb) din fund; cantaresce 0,520 gr. Are trebuinta de putina
reparatie.

11. Candela mat mica de argint de forma celet precedente cu

lant, ; lipsesce o ureche si o parte din bordura superira; greutate 0,250 gr.
12. Candela de argintil cu lan4 cu dou petre roft.; lipsesct
patru petre si fundulit ; greutate 0,260 gr. Inscriptiunea :
t 0116 IiiINAFIMI HPFIA.M11 xxrinh 1111110MI OV MgWIGTHPOBOAth TUG/WIWI XP11/11h OVG11611i6 .. IThiGne-

TIG s ite Farr WHIG.

Adica : Acsta candela a depus'o jupan Nicola la manastirea

Tismana, hramulti Adormiret pr Sfintei. Nascatret, In a. 2:.

13. Candela de argintii, cu lantil desfacutti, cu dou petre rosil; ipsesce flrea din fund si 4 petre. Greutate 0,300 gr. Inscriptiunea :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

219

0H6 11f1HAH10 GlITKOPH. PgAHKOH WM-MK H Gg aiXHalilO 610 X11KFIFIN H HPItIOX11 Kg MOHilGTHP'h iI6i1A14

TOHOIIHHil

X XPIIIVh X 06KH0B6H16.

Adicd : lAcstd candeld a facut-o Radivoi Cdpitanult

i C U ju-

petnsa luI Ivana si afa dat-o la nandstirea nurnitd Topolnita, cu

hramulil TMeret Capulut,
14. Candeld rnicd de argintit cu lant, cu inscriptiunea : t il El061)19111 : ROM : g AVI, 'MGM. : XPAN : G : 16P1X : NHKOilge 1842. Greutate 0,135 gr.

15. 0 candeld mic putinil cam turtitd,

cu lanturt, avndit
COR6AMIllig (LIHIM

inscriptiunea
46 N "ASX1111In0il 0Tf1Hli1
frhilhegTXLINH : AO0HO6N 6131111iI010 fhlA AgT LI i110MUM' rhHOGg U 'MANN ThrrhH11 MleX A00H06g firhH:

Greutate 0,160 gr.

16. 0 cittie de argintii cu capaculii et desfdcutt ; suflat cu aurt ;
cu inscriptie din anult 7,4 t frig0Th mow g (1)00Th (1)141{XTC3 AlNANTI1'IN/1 0Pr16
1Ii 1137 GTPLEITII (Ig 0 111M(1)1111NTO MPAIGatlinch iiitinNah(11) 11111{Willh 4. 311116A II
e1010..

MI HP% aniiumirrnin mian Ii Rettiligth 11(130TglHAHHh

ROM KOAt BL /MTh. ,31331' Greutate 0,600 gr.
17. 0 cdtie de argintit suflatd eu aur de forma celel precedente,
cu capacul desfdcut ; lipsescit 8 pldd si unit cuisorit ; cu inscriptiune slavond : t oii EMU% O'hTKOPH =um HP'bKNilh
TR0P1I1111% ell% Iltron coT uniong Adicd. : oAcstd cdtie a fdcut-o jupan Ptirvula dvornictit, flult lut Ngoe din Craiova.
Iar pe piciorult cieT : XNHEIHN GgPENAN H 1XHIN AgHI1NAN

t 0HOK6 =LIMN HuroH.. Micd : aupan Barbulit

si

jupang Danctult, flit jupanulut Ngoe. Acestia sunt frai Craioveset fundatorit mnstirel Bistrita. Greutate 2 k. 015 gr.
18. Unit ibric archierescil de argint, cu dungt suflate cu aura.
Impreund cu lighianultit artattit sub No. 19. Greutate totald 1 k.
870 gr.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

220
,

19. Lighian archieresc cu dungl suflate cu aura la care apartine ibricula de mal susa.
20. Tava mare de arginta pentru litie cu marca trei (Vulturulti)
i cu inscriptiune slavona din care resulta ca s'a facuta de ggoe
Basaran In a, 1511 : et ANATI/A 16Xhit Ka HMO 6 BOHROM
H Tin 06H 3611/111 NITOBMIXHOKOH. CHIA Re Anon) H
HPSAORMO ALIIIAI I IDIGIINIGII HOHROM. GlaBOPHO6.
Pill E/110() E./ illi(T) ,311h.
Adica : Cu mila lui Dumnede Iona Ngoe Voiyoda i domnti
a acestel trl Romanescf, flulti marelul si pr bunulul Basarabti

cela Tintira voivodu, a facuta acsta. tava In a. ,M. Basaraba celti

Tnarti a domnit de la 1478-1483 i a fost taiata de Stefan
cell" Mare, domnul Moldovel. - Greutate 1 k. 370 gr.

21. Una engolpion frumosa de arginta suflatti cu aura cu inscriptiune slavon de pe la a. 1500 :

t OH fIgHfihIPh

HOPIHII6 0HOR6 Nallillifl [HiroH . ] EflP601ri1h.

0'AT-

HPh1101/711.

AfflitIOVAh. PilAirilh, H 011THOPH emir 11710H110THPX TIGMalit , Adica : Acesta panaghiar ati facut flil jupanulul Ngoe : Barbula, Parvula, Danclula, Radula $ i a facuta manastirel

Tismana. - Greutate 1 k. 050 gr.

22. 0 pafth de sidefa captuita cu arginta suflatti prin mijloca
,i la marginI cu aur, cu trel lantisre ; greutate 0,120 gr.
23. Una disci"' de arginta cu scauna pentru proscomidie cu inscriptie : 0T6(IAH 6P0111 MUM MCKIM 1842. Greutate 0,220 gr.
24. Capacula de la una engolpion de arginta suflata cu aura' representanda Adormirea rnalcet Domnulul cu inscriptiune slavona din
timpula WI Mateiti Basaraba : t OHO ro /um 011TBOPH. ND
lailT610 ELO6BOAh H misn ero 6116H1 HA6X6 60Th
XPILIII X0H6H16 6R6. Adica : Acest engolpia l'a facuta Ion
Mateiti Voevod i Drana sa Elena, uncle este hramul Adormirel
Nscattrel de Durnnedeti.- Greutate 0,080 gr.

25. Crastelnita de arginta suflata cu aura, cu inscriptie romana

din anula
t flgEIGTh 11PhOTS1HLth OhliNTUM1V :ila"-.
11:4,75t

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

221

HIH HeRNMI IMPIMMI6 H ZXMINFILM eo (.1MOPH1111

3I1/1646 ICa AINT610 61P1g Roaxo(A) Aing MI GONTfI

iliihNhOTHP THOMANN Rh /IST ,3PH6. - Greutate 0,816 gr.

26. 0 cddelnitd de arginta; lipsesce o ureche i belgiugele de josa
de la ldritusuri: ; inscriptia el din anula r(46 sun : t iitINGTh WhA6MINIth 60Th fI 0(130T6H MbHOTHP TH0A/V-1--1 MTh A6
rnITOHIl 613III0MiX AST

Greutate 0,470 gr.

27. Disca de anaford de arginta poleita cu aura cu inscriptie

slavond, pe alocurea stricatd: t NICOIMil
CarC006Til. H II XNMINHIM Gil

NI cn EKM. x
II

NS6 I IIPIWO-

I! HGHI. H GhI'Y Il RUA.

XII II MA Wh G . . II Ca
MKG Prh TFIG Il /Whin : Adica : Ruga robulul lui Dumnec,leti
logoftul si a jupanitel sale si a druit-o la Sf. brain
jupan
Adormirel Pr Cinstitel Nscdteire de Dumneljeti la Tismana. -

Greutate 0,950 gr.

28. Disca de arginta cu inscriptie din anulti 1761 ; greutate

0,800 gr. Inscriptiunea : t IMPOC4116 IPK. 0111INT l. 0441T6fl
MING : THOM : &MTh illt1(1)0PHI111,11 AtIN NPIJIINT M:h-

Gill MK A. 1761.

WhOT.

29. 0 cddelnitd de, arginta suflatd cu aura. ; cu inscriptie din anulti j

t NtIfIGTh RilASMINIKI OhRfaNTNfIN fINTOM GP-

'AOH1X MN fIN MIT MI TIIGNiiMil Rrh

/I

,31911. Lipse-

sce unti lantil si crucea din vrf. antdresce 0,650 gr.

30. Una pahara mica de argintil suflata cu aura, cu inscriptiune :
Nicodini Egumen
ct HFIKOANAI. 6i11. 00. 1717.. Adi0.
Tism. Greutate 0,115 grame.
:

31. 0 cddelnitd de arginta suflatd cu aura, cu 8 tumuli; una

turna e rupta ; greutatea 1 k. 700 gr. Asupra acestel cddelnite noi
credema cd face alusiune Paulil de _Allepo in scrierea sa The Travels of Macarius, II, p. 325 cAnd dice, cd a vquttl la Tismana o
cddelnit ddruita Sfintului Nicodim la 1390, de Imperatorele Sigismund, avndu turnuri in forma castelului din Buda. Ohiectula

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

222

insa pare a fi de o data mai recentit decal secolul XIV si cbiar

XV si XVI.
32. Unit discti de proscomidie cu scaunii de argintil ; inscriptia

din anul 1781 a Archim. Mih. Tetoianul : (j- fltinGrh HGHOG 60T6 fl GVIHT611 AULNIGTHP THOM. (1)1[HgTh
AHN flPIAINTX/I iiii1WhGTHON 6 MHXdidl

Tnem. : 116TOANNA

AIM

YIPX :

HF M.:

Greutate 0,470 gr.

32 a. Stoa agnituhff d'asupra disculul de argint; greutate 0,180 gr.
33. 0 pafth de sidef imbracata cu argintii; greutate totala 0,300 gr.
33 a. Petohlebit de argint suflata cu aur, desfacut si lipsind mai multe bucati; greutate 1 k. 850 gr.
34. 0 catie de argintti ; greutatea 0,320 gr.
35. ling discti de argint ourita ; greutate 0,200 gr.
: :

36. 0 cruce rusCsca de argintii, greutate-0,170 gr.

37. Discti de argintd, greutate 0,120 gr.
38. Placa de la o evangelie de argintti auritt greutate 0,070 gr.
39. Placa de la un engolpion de arginta suflatti cu aurti, cu inscriptie slavona, din care se vede c e facuta de Musat Clucerul
la anulti 7131
1623
I GUI mum O'h'ITOPH XXLMIlh mnifIT
'WO(I) II INGTflEll Rh ANOWIGTHP X ITIGMil(11) ilA6N);6
A6(0) XPfl(Nt.) X01161116 6-116 fih Atli' ,313a,A, Adica
csta engolpia a facut-o jupan Musatd Clucerul, si a depus-o in
nandstirea la Tismana, unde este bramulil Adormirel Nascatrei
de Durnnedeil, in anuM
Greutate 0,070 gr.
40. Nou paftale de argintti ; greutate 0,180 gr.
41. Opt conine de iceme ; greutate 0,770 gr.
42. Dou paharute de argintti ; greutate 0,100 gr.
43. Unti potirti cu inscriptie slavona, din care resulta ca e facutti
:

de Egumenul Serghie; greutate 0,085. Inscriptiunea :

GIH Hx_
THrh GITELOPH 61M11611% G6P116.. Adica : cAcestti potir
l'a facut egumenulir Serghie.
44. 0 zarva, unti -arf de candela, i o basica de candela ; greu-

tate totala 0,150.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

gga

45. 0 coning mare de icrig la Dornnult Christos, de argirrffi

auritt ; greutate 1 k. 760 gr.
46. Idem la Marca Domnulul; greutate 0,820 gr.
47. Idem din 3 bucall ; greutate 0,950 gr.
48. Opt0 lingprite de argintt cu inscriptiune G r ,30111-1 ; greutate
totala 0,450.

49. Diferite bucall de argintt (fragmente de la objecte); greutate 0,600 gr.

50. 0 crjg de ost sculptatii, fcut ri bucgtl.
51. Dou perechI rucavite, si tre i. bucgt1 de stofg lucratg cu firt
de la o sfita.
Pe langa acestea am mal adusti la Muset :
52. Cincl manuscripte slavone, patru manuscripte romne si 77
volume tipgrite, trecute In inventariult de carp ale MuseuluI de la
No. 493-469-a.
53. 0 evanghelie romnesca, tipgrit in Eplscopia Rimneculul la
1794, cu o imbracarnite de argintg, care a apartinutt la o tetravanghelie manuscripta. Imbrcgmintea represintg pe o fat rstignirea : PYIGHGTIG r/RO, CU cel 4 Evanghelistl si emblernele lort consa-

crate, cum si al

ApostolI. Pe cea-lalta parte, Adormirea Maicel

Domnului 0M1161116 R, cu 12 ProrocT. Sub tabloult principalt se
represintg Ingenuchiatl cu coreme pe capt si in positie rugatre :
ICOH AtIFIPTI

ROGEO,A, ir ONO KEIGNCHII, iar de jurt Imejur pe ambele

fete se cetesce urmatrea inscriptiune :

t HOM6HII EA POTTIIKOAAg I XPGT-CDAIORH II KO= 16311MHP[tI/A RI:16RO, H GHA-

N1 Gm] RHFH1 H G HO-hI HAkh I6H nem ROM Q H P1Ah KOGROMI H MHP1111
KOGOMI II

t HPIHMH H 11A0A6Hie PYIKM GROG Mid A,6GHO HHKOMI Hawn tom GI[TOPH]
Cho TeTPOGVI'Ah MGIJ1 CTJK

ii HH Rrh AtT ,30

Adica : ISpre memoria prea piosului si de Christos iubitorului

Ion Mircea Voevodit si a DraneI sale Knejna si a Dilort 101ii

Ion Petru Voda, i Radulti Voevoda i Mircea voeva. Primesce

Drnne ruga robilort tel Pang, Despa, Nicola, Panga, Iani. S'a facutt acstg tetraevaghelie i luna Octomvrie 11 4ile In anult 7:656.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

P,24

54. Tetravanghelia sfintultil Nicodim, scrisa pt pergamentid cu

mana sa propria In anulti 1405 cum resulta din inscripitunea de
la fine :
CHM G-TOC evr rda, 111111fiG1 11611h 11111{0A,H1llh 11P1 OITPhGIINI BGMFI Pal iltTO
UIGGTO TOCORil rOlielifil 0 HIVIOMINCe EhlThl IIIIGATAAO, iSs- 1 AQRTG GhTHO Er 21

Adica : tAcsta sfint evanghelie a scris'o Popa Nicodimid In

tra ungursca, In anul all) 6-lea alti gonirel sale, In anulti de

691!
la facerea lumil 7.
Volumulid legatt cu scOrte grse de lemnti inabracate In placl de
arginfil care atirna 1 k. 900 gr. se pastrza Inteo cutie legat cu
catifea i cu mal multe figuri de sfinp In smaltti, facuta Inteadinsid
de d-l Ignat Pavlovicl Iacovenco.
Acsta este dara Evanghelia de care vorbesce Paula de Allepo
-00

licndti : (Am vqutti acolo unid antica evangeliarti, scris In Ungro-

Vlahia de propria mina a Sfintulul Nicodim, cu nisce caractere de

o tinge admirabile, In limba slavica pe o frumsa membrana, Impodobita cu argint, si la finea velumulul avendid datuld 6913.
*

Acestea sunt resultatele escursiunei ce am facuta In limpid. de'

15 Ole. Colectiunil MuseuluI s'air Imbogatitti cu unit numrid Insemnatid de obiecte de arta de rnanuscripte si carp, a carora conservare de aci Mainte este asicurata.
Objectele .cu Insemnatate particulard pentru priceperea arteI si
industriei artistice din trecutti, carl a remasti pe la mnstirile
visitate le-am semnalatti pentru ca parte din ele s se aduca. la
Musetd; parte sa s.e privegheze In deaprpe. Inscriptiunile le-am culest' tte fr deosebire, ca nisce materiale istorice de mare prepi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

225

n.
1. .2YRIntIstirea Codmeana. - 2. lifeindstirea Tutana. (Raportuld No 36 din 24 lobe 1885).

In dilele de 29 si 30 August anul trecutti am visitatil manastirile Codmeana si Tutana din judetul Argesti.
X.

IdAnastirea Codmeana.

Mnastirea Codmeana, metoch alti manstireI Cozia, este fundata

de Mircea cel Btran, la anult 1389, cum resulta din urmatrea inscriptiune sapata d'asupra usel bisericel la anulil 1711 :
ef Cu ajutorul lul Dumnedet Intru lauda prasnuireI blagovesteniel prea Curatel" pururea FecireI Mariel s'ail Inaltat din temelie
acsta sfanta beserica de crestinul Domnul Pril rumnesti Iw Mircea Voevod la leat iT79 si neavndii podoaba sfanta besrica s'au
nevoit smeritul Ig. Kir Partenie Eg. Cozian de o au Infrumusetatt
cu timplele cu icne si cu ferestrile si cu usa, si cate sa v'd In-

noite dintru osteneala lul si a celor ce s'au Indurat in dilele luI

Iw Costandin B. B. Voevod; fiind Mitropolit Kir Antim, mesita Avgust 9 dile, veleat WI.
La 1777 s'a maI adaogitii la vechea biserica tinda si clopotnita,
cum resulta din inscriptiunea de d'asupra use'', la intrare In -Linda :

ct Intru slava celuI In Troita proslavit Dumnedeu si Intru cinstea praznuirel BuneI VestirI a Pre Sfintel Stapinel nelstre Nscatre de Dumnede si pururea Fecirel MarieI, radicatu-s'au acst
clopotnita din temelie si s'a si savarsit dupre cum se vde cu Indemnarea prea cuviosulul Archimandrit. Kyr Sofronie de la Sf. M-re

Cozia, si cu nevointa Cuviosulul Kyr Iarion Ermonah igumen Sf.

29

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

226

M-ri" Cotmnii, ma pe urmd s'ab pus igumen la Cozia, cu cheltuiala Mdndstiril in zilele pr luminatului nostru Domn Ion Alexandru Ipsilante Voevod, fiind Mitropolit al Ungro-Vlahiel Kyr Grigorie $i Igumen la Cotmna Kyr Climent Errnonah.
Mt 301-IS

1777.

In fine la 1855 biserica s'a reparat, cum ne aratd inscriptiunea murald urmdtre :
tCu vrerea Tatdlui si a Fiului $i a Sf. Duh, 5 i cu ajutorul Ma left'
lui Dumnedeu sl-ad luat Infrumusetare acstd Sf. biserica dupd cum
se vede in dilele binecredinciosului nostru Domnb Barbu Dim.
StirbeI Voevod, fiind Mitropolit Prea o sfintia sea D. D. Nifon $i
Episcop al Argeplul Pr o sfintia sea D. D. Climent, in dilele Cuviosulul Archimandrit Ipolit, Egumenul Sf M-ri Cozia, prin osardia
$i osteneala cuviosului Ermonah Iosif Egtimen Cotmenil la leat
/ 1855 Sept. 15).

In bisericd nu se vede nici o peatr mormintala. - Pte cd ail

fostb scse afard sab sunt acoperite de pardosla de scanduri fdcuta la 1855. - Nic o picturd murald de interesb istoricb.
Pe ferstra de la spatele altarului este sdpatd in reliefb inscriptiunea : HZ" 711;ivit (7210)
11

Din odre, gair de o candeld de argintb de Ja hramulb BunaVestire, cu inscriptiune din 'a!, $i o cruce in filigranb cu inscriptiune CIII6PHT 1PXI/1/1 111H 1aA. KOM1611 01ARSGTPX 1813, cele-lalte sunt
mal noue, dupd 1842.
Pentru Museb am luatb trel cingeorT, din call una de argintil
ai dou' de sidefb, trecute in inventariulb generalb alb Museului
sub No. 80-82 (din anulb. 1885); 23 carp vechT inventoriate in
catalogii la No. 1087-1097, o ic(5nd de lemml simplu, inventoriatA

la No. 83 alb Museulul $i pomelniculb scrisb la 1781 de Ioanb

Rmnicnulb, trecutb in catalogulb Museului sub No. 1097-a.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

227

Iaca sirul Domnilor dupg acestil pomelnict :

I@ Vladislav Voevod

a Radul
a.

a
a

a
*
*

Dan
Mircea
Dan
Radul
Vladislav
Vladul

a Neagoe
a

Theodosie
Vladislav
Radul

a
a

16) Radul Voevod

i gospodja ego Evod (sic)

I@ Mircea Despa
MilosT Voevod
)
*
Petru
v
a Mircea
s
Vladul

-*
a
a

a
a

2.

Mihail

i gospodja ego Stanca

163 Patrasco Voevod

a
* Simeon
a
* S'rban

Moise

i gospodja ego Anka

I@ Vinti la Voevod

i gospodja ego Rada

I@ Petru Voevod
a Draghicr
*
(sic)
Ptrasco a
*
a
Marco
Mircea
1.

i gospodja ego Kneka (sic)

Voevoda
10) Petru
a
* Radul
*
a Alixandru

i gospodja ego Elena

16) Radul
Voevod
a Ahxandru
* Gavrill
2.

a
*

Ilf

Mater
Luca

(sic)

Srban
a Costandm
a
tefan
*

a
*

Nicolae
Costandin
Grigorie

))

i gospodja ego Ecaterma

Urmzg lista mitropolitilor, care incepe cu Macarie si se fmesce

cu Filaret.
Din alte Insemnrl cuprinse In pornelnica estragii una privitre
la Sofronie Archimandritull ecarele ati incungiuratil mAngstirea cu
zidt si cu chilil si ag fgcutil doao candele de argint avg. 12.
1781 ; si alta la Ilarion Ieromobahil care a fcutil clopotnita

din temelie si at' daft' si un rftnciti de vase de argint.

Clopotritta de la 'Arta mgrigstirel este fcutg in 1857 de Igumenulil Iosif, cum se citesce In inscriptiunea :
S'a facutti din temelie acsta clopotnit, precum se vede prin

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

228

osrdia si tad cheltuiala Cuviosulul Ieromonah Iosif egumenulil

Sfintel MndstirI Cotmna, la anulti 1857.

Case le mAndstirei sunt ruinate. - Cu o mic cheltuiald de la 4

pnd la 5 mi l. lei aril put fl puse In stare ca sd serve la o scla
de meseril. - Astasli se afl in ele scla rurald, unde functionzd
unil Invtkorti vrednic de ttd lauda, d-hl Ion Tomescu. - Dinsulil a reusitii sa formeze o micd colectiune de cdrtl, de minerale
si specil de arbori earl' se gdsesc In localitate, precum si alfabetult
Intregn compusil din cracl naturale tdiete de scolari de prin arbori.
In colectiune se afla un topor de ptrd ordinard si dou ciocane rnici.-Toporulil de colre ngra, mai mare, a fostil gsitil Intr'o rpd. de MO, Drgutestl (comund de care face parte mdndstirea Cotmeana), de care unil copil care umbla cu vacile mai
acum 3 ani ; ciocanele, aflate tot In apropiere, presentA interesulti
e d'asupra gdurel destinate pentru Odd, se afld o scobiturd cu
scopil probabilti de a Intdr1 mal multil Impdnarea cdei de lemnii. D-lil Tomescu le-a ddruit Museuliff; ele sunt trecute In inventa-

riul general sub No. 84-86:

Tot cu ocasiunea acsta, Invtdtorula Grigorie Stoenescu din
Lunca Corbulul, Jud. Arges, MI-a datil unt toporil de ptrd ordinard, care se pstra In casa printscd servindil la spartulil zaharulul si nuciloril.-E trecutil In inventariii la No. 87.
Poporubl nu dd nicI o atentiune acestorii obiecte preistorice ; le
considerd a fl petre gdurite de curcubet, cnd II e sete si bea apd din rill.
XI.

Mangstirea Tutana.

Dup un drum greti fdcutil prin pddurea Codmenel, si apol

pe albia riuletulul Tutana, am ajuns la mdnstirea cu acelasI nume
In qiva de 31 August. Am gsitt o ruind completd. Biserica, construitd In cdrmidd aparent, avea pin la 1839 trel tumuli de zida,
call atunci s'ail datil josii si s'ail %cuff' altele de lemnil. Timpla de
asemenea de zida a fosta inlocuitd, cu alta de lemn, destulil de
simpld; coperisulil vechill de- plumbii, mi se spune cd a fostil luatil de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

229

arendasulti de pe vrem ah moie, i in semn de evlavie pentru cele

sfinte, dinsul a invelitti biserica cu zigla; adi invelisulti este de sindrild.
Biserica era tocmal In reparatiune , nezugravit5., si preotil se

plngeati ea nu ail destui banl ca sa o finsc. Aveati lips si de

clopote, cAci cele vechl sunt sparte. In curte, un rndil de case
ruinate, earl aaposteati scla i primria.
Odre de pretti, nici unul; tte a fostil rapite de calugril
greet; numal 4 icne ImOrtesci atrag atentiunea.
Nic o ptr mormintal, ci numal la intrare In bisericA, urrn5.trea pisanie In limba slavon, din care se vede c fundatorulil
mntistirei a fostil Mihnea-Vodd, in anulti 1583, iar esecutorulti
lucrAril : Mihal banulti, adic viitorulti eroil de la Cluggreni.

Iac textulti inscriptiunei cu traducerea :

t HP6 H3R011.61116M MIA h Ci HOGHill16HI6M G'HY1 H GlErh1116HI611/k OTTO
AlCA MIMI. G6 113 1iO P1R EdIf1A,h1M0 6r0 VC ryi : li ifxr 11/1HXHS KO6KOM WWII)
MAGTI10 orun RIGCOH RAIMIKOH 36i1/1116 Glih E,611HEOMX fl HPrEACDEPil Ari*mM% E.06g0Afl 11130 3KOMX r MOM HY1G( r, TOGI3MITH GHZ) 4 GTHhH MONAGTHP r-mitnIH MilHil H,A,6)1C 6G XPfliii HPHARHAF H fil'OHOGHil Grll,f1 HMI' 'fleilHfIGi6 Y106)01111 11046G GDT ,GII Ibee. W AHH Wh nollem A GiglYMHHO MW41
0611 I JIHI Wh bT ,3LIP1 KPXI' OAHRX 3 MG 61r. A; 30VT 1111GAg 6HAHKTICOH 3 1 II h fl3 PIR h rIGHNIKHK %MUM 11AHXY1H E1H.
H

CU voia Tatlui si cu ajutorulil Fiului si cu svarsirea S-tulut

Dui-Ai Amin. - Iat eti robul StapanuluI met' Isus Hristosil, Ion
Mihnea Voevodti cu mila 1111 Dumnedeil Domnil al Intregel Tri
romnescl, fiulfi mareluT si pr bunului Alexandru Voevod, bine
am voittl domnia mea ca s zidesctr acst sfint mndstire nu_
mit Tutana, unde este hramulti pre cuviosuluI phrintelul nostru Atanasie de la Aton ; i s'a inceputti a se zidl In luna Julie 9 dile Lunt

si s'a savarsitti in luna Septembre 10 dile in anultl 7091, crugulti

srelul 7, luna epact 4, nurnrulti de aur 6, endiction 17, si

eti

robulti si ispravnicil jupanil Mihai bang.,

Cum result din acstA inscriptiune mnstirea cea mare si frums de la Tutana, a creia conservatiune se impune de la sine,
a fost inceput la 9 Iulie 1583, si s'a flnit la 10 Septembre acelasi
an, adicA numal in 60 de dile, prin ingrijirea lul Mihai Vitzultl.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

230

In.
.liandstiren Brancovenii (jud RomanatI) (Raportul5 No 37 din 24 Iu lie 1885).

)(IL

Miiiittirea Brncovenri.

La 22 Augusta anulii treguta am visitatti mandstirea Brancovenif din judetula Romanati, i dintre odrele ce se pdstrzd acolo
am ridicatti cu dare de chitantd, pentru Museula Statuluf, urmtrele

1. Una potira de arginta suflata cu aura, lucrat frte frumosa

cu figuri pe smalta i druita de Mateiti Vod i sofia sa Elena mdndstirel Brncoveni, In anula 1636, cum resultd din inscriptiunea
slavond stipat pe bum. Greutate 1 kilo.
Unfi potira de arginta MIA scaunt, cu inscriptiune rornAnd, cd
s'a fcuta de Const. Brncovnulti vel spdtart la anulti 1686. Greutate 0,130 grame.
2..

3. 0 candeld mare de arginta de la icnele Impdrtesci, stricatd

pe alocurea; greutate 2 kilo 220 grame.
4. Patru candele de arginta mai mici, aceeasi lucrdturd ca cea
de susti; greutate 1 k. 500 gr.
5. 0 cddelnitd de arginta completd; greutate 0,750 gr.
6. Un discil de anaford de argint suflata cu aura cu inscripthine In limba grcd pe buze

I0ANH1.1 MATEA IIAIAPAHA BOHBOTA Greu-

tate de 0,270 grame.

7. 0 cruce de arginta suflatti cu aura, cu du turnurl, cu inscriptiune sdpata pe mnera :
t liGKOK1O6 Gum KInaGTItH Mifflin 6PIR0MIXII f i /min GITAORGKII Eg
AG H TO fIXO,A, 11.11

itikm

PIRMOT11

Adich : A ferecata acstd cruce Danila ermonaha egumenult Sado-

vei in anula 1674, In luna 1111 Augusta,.

8. AM cruce de arginta suflata cu aura, lucratd. in smalturi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

3i.

9. 0 cruce frumsd de argint, lucrata In smalturl si care se

purta atdrnatd.
10. Altd cruce de argint Mil piciorti.
11. Cruce de argintil suflaid cu aura, care se atarnd de gtil, greutate 0,035 grame.
12. 'Mt' engolpion de argintil auritti cu lantti ; greutate 0,095 gr.
13. Ling teasil de argintt auritt1 ; greutate 0,115 gr.
14. 0 cingdtre de pele Imbrdcat In plci grse de argintti aurail, decorate; lipsescti sse placi.
15. Cingdtre mai lat cu pldcile mal marl btute In tinte ; lipsesce
numal o placd.
16. 0 cingdtre de stofd cu o pereche paftale de argintil.

17. Cingdtre de stofd cu o pereche paftale marl de argintti ;

greutate 0,200 grame.
18. 0 pereche paftale mid' de argintti; greutate 0,50 grame.
Pe lngd aceste argintril, am mal depust la Museti, incd :
19. 0 Tetraevanghelie manuscristi, pe hrtie, scrisd din porunca
lui Ion Alexandru Voevodti de cdtre Iermonahulti Onufrie in anult M, Aprilie 15, In mndstirea Sdratov, cum se citesce la postfata Evangheliel. Este ferecatd in argint suflatil cu aur, representndti pe o parte : Invierea, pe cea-altd : Ildstignirea.
Inscriptiunea sdpat in relief pe margini sund :
t 0110 G-111 161-A16 CITRON ICO /1AflT610 EheLPYIEh 0 EOGROAL ri rxcii en) 6A6111 1-1 HOGTPIRAIGTh Eh G-TOG MOIRIGTHPO 63 II EPhKOE'hilli 11/1,6}1{6 COTh XPILII.

Xenelile HP% II WTIH glrigh Hi11116 R'11,6 HPIIGHOOt. ilb1PIX. Rh AVE' 03. P. M. p,.

Adicd :

Acst sfnt Evanghelie a fdcut'o Ion Matei Bdsrabil Voevod

si Dmna sa Elena si a dat'o sfintel mndstirl din Brncoveni, unde
este hramulti Adormirei pr sfintel Dmne nscbire de Dumnedeti
si pururea Feclrel Maria, in anulil -71613446.)

20. Tetraevanghelia slavond tipdritd In timpulti lui Ngoe Basarab, la anulti :(54), ; exemplarti complettl bine conservat, legat in
stofd cu pldcl de argintil, earl represint Rdstignirea lui Christosti
cu cel patru Evanghelisti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

232

21. Evanghelie cu comentarii, slavona, tipdritd la Lemberg In

anula 1636; legatd In catifea cu pldcl de argintg aura') representnda Rastignirea cu cel 4 Evanghelistl, si cu 4 bumbil marl' de
argint auritd ; si
22. $se manuscripte romdne si 134 carp' tiprite, din earl' 41
romne si 81 grecestl, etc., trecute In cataloguld bibliotecel Museulul la No. 1015-1086.
Tte aceste obiecte $ i cdrti inventoriate sunt asezate In Museii
la sectiunile respective.
Am estampata si copiatil In acelas1 timpil tt& inscriptiunile mormintale si parietale din bisericd.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

230

IV.
ildnashrea Bisti qa (jud. Nrntu) 2 Mandstirea 13 isencamr.-

3 Meindstireu Pinydrota.
(Raportultz No. 39 dzn 24 Mlle 1885)

Lta 15 Martie 1885, am visitatg mandstirile Bistrita, Bisericanif

s,i Pangdratil; am culesti i copiatd tte inscriptiunile de pe petre,
odre i clopote, cart vorg fi utilisate in monografia, ce cugetg a publica asupra mandstiriloril din trd.
Voit enumera ad pe cele mal insemnate, peecum i cdrtile si
manuscriptele ce am ridicatg pet-Am Museulg Statulul.
XIII.

31Amitstirea, Bistrita.

Impresiunea ce face cdltoruluI acst mndstire este dintre cele

mal bune. Reparata in. 1875. este bine intretinut si ingrijit de
cdtre superiorulg ei, Archhnandritulg Nichita Dade.
La intrarea in biseric despre 'Arta se afld incastratd pisania
bisericel privitre la Alexandru Lpusnnulti.

Lnga dnsa, altd ptrd care represintd in reheat forte, armele

Moldovel. Ambele petre erag zidite mal sus Superiorulg Dade.
cu ocasiunea reparatiunel din 1875, le-a scosa si le-a asezatg Mat
jos, polemdu-le.
Dispositiunea interiiird a bisericel este din patru despdrtiturI sag
pridvre, cum era odatd la mnstirea Seculg.

In pridvorult 1-ig cu dou usl laterale se and la stanga mormin tulg Episcopultil Metodie, en inscripliunea slavond Me citet
din anulg 1504.
In alfi doilea, la drpta: se afl mormlntulg lul Ivascu Golescu. la
stanga un) altg mormintg.
In alg treilea pridvort la stnga se and ,mormintulg. Deimnei
Ana a lul Alexandru celti Bung CU o lespede de marmurd, avindft
.10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

2a4

pe dinsa o inscripliune slavond. Pe perete se vede zugrAvit un

chip de fernee, cu corema pe cap], d'asupra se citesce :
dotal AOAlift K11P6 0,AJDCHdlpe ./TPX fitleGT MONA M1' IORIMI lIgH 1141011Hl,PX KEW

La drpta este alt morminttt ctitoricescil, cu insriptiune slavond. Josti pe pardosld, -0 lespede sdpatg. In rornnesce.
Zugrdvla pdretiloril este din anulti 1814, In tirnpultt egumenului Zaharie. cum se citesce scristi in altar pe catapitsrnd.
Portretele ce se vkl in privdoru1i ctitorflor sunt :
1. Alexandru Vodd ctitor celli inti ce sd dice bun si sfanti);
2. Anna Deomna.; 3. Romang Voevod), tata ctitorilor ; 4 .Stefanti V.V. fiult lu Alexandru Vodd ; 5. Mast' Voevodii; 6. Petru V.V.; 7. Bogdanil Voevodil ; 8. Stefanti V.V. celt bunti i vitztip; 9. Alexandru voevod fiulti lui Stefan V.V., care a muritti
in dste; 10. Maria Domna.
Din odre meritd a se cita : icna S-tei Anna, care dupd traditiune
s'arti fi trimist de Impratulti bizantinti Paleologu lul Alexandru celti
Bun impreund cu icna Maicei Domnulul de la mndstirea Nmtu.
Din causa timpulunemnulti de ciparosa putredind, icna a fosta
restauratd, pusa pe o tabla de fera, si apol imbrdcata in argint

de Nicolae AN' in 1868.

Cele-lalte odre sunt de totil moderne, fiindcd cele vechi a
fost Imite de cdlugdril gred la 1863.
Afard de bisericii, mal sunt dou paradise : Sf. Nicolae d'asupra
portil celel vechl si Sf. Ion Novi.
Primulti n'are nimicti de observatt ; cel d'al doilea are pe din
afard zugraviti) unt tabloti, care representd pe ctitoril Stefan() Voevodil i Maria Dmna, Petru Raresti si Elena, cum se citesce in
inscriptiunea zugrdvita intr'un singurti randti cu vdpsea alfid :
116TPX : Pi1P6111 : K K 1116011H
ample ,NO11hitH11 . 1849.

K-K . '16A Mi1P6

THKTOPH . 6AM-i1

,A,0i111AHi1 :

De desupt este pisania paraclisului in slavonesce sdpata in pia--

trd, din anult 1498.

In paraclisa se pastrz o icna stricatd din causa vechimel, a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

935

S-tului Ion Novi, si o evanghelie romand tiparit In

argint cu inscriptiunea grc6 sApat, :
A6 H6 HG * TX AXAX * T-X 436-X *
-114-11f3

legat In

AMA j Hrgratig * TH1: AIM *

TPITfl *

(1786)

In clopotnit, care e d'asupra paraclisului, se pastrza 3 clopote

mail, din cari cel mai mare este din anul 1494, si 3 mici cu
inscriptiunl, cari s'aft estampatil odat cu alte 12 estampage Mcute
la acesta. mandstire.
Am ridicahl de aci si depusa la Museil 21 manuscripte slavone,
-3 manuscripte grecesci si 52 volume tiprite, din cari 3 romne

si 49 grecesti, trecute in inventariula de carp si manuscripte ale

Museului sub No. 1098-1161.
Am vduttl la Parintele superioril mai multe cruel i giuvele druite de piosi la S-ta icn, intre altele si diferite monede de aur
si de argintil, turcesci, austriace, olandeze, belgiene. Se afl i o
moned mare de argintit a lui Constantinit Brncovnulti.
Acestea si-ar gsi pte locul mai bine in colectiunea Museului Statului.
Prtrintele Dane a Voita chiar sd mi-le dee, inse neave'nda autori.satiunea, a rrnasii s dispund MinisteriultA cum va 031 de cuviinta.
XIV.

Mitnitstirea BisericalliT.

Asupra istoricului mnstirei, aIi transformata In penitenciara,

s'a publicatri in 1863 o monografie a Archimandritului Parterue,
plind de gresell. Mal cu folost se pte consulta pomelniculit mnstirei, in care se afl o ,Artare pentru mrlstirea Bisericanil
de cine a inceputh a se zidi, si pe ce vrme, si de cine s'a isprvit de zidita i pe ce vrme.
Biserica are o intrare Ingust, d'asupra chreia se citesce pisania
stipat in piatra pe la fmele secolului trecutn. Mal sus lftng tabloula hramului Buna-vestire este scrist . Ft% ArWrh 1784 060A0G16 3XIT1R

Interiorukt nu presint nimica interesant : Pardosla este de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

956

ScAnduri. Cu ocasiunea prefacerel caselor In penitenciar, s'a rcparatil si biserica. Atunci s'a scos -bite petrele cu inscriptiuni, s
dupa cum mi se spuse, parte s'ati intrebuintat tri nould construetiuni, parte s'ail vindut de antreprenoril evrel in Piatra. Una singurA se mal vede MAO usa bisericel, serva de lavitA condemnatilor

si de ptra pentru ascutitulti toprelort. Din inscriptiunea slavona

de pe dinsa abia se Tnal zrescil cateva litere, cart totusI ne spun
ca ptra a acoperitti rmasitele mortuare ale unel cuceme Eftimia.
Ptra art trebul pusa la adapost spre pstrare.
Alta par cu inscriptie din anul 1637 se afl bAtut in zidula
exterior(' al6 trapezel, o said mare sustinuta de nil(' stlp gros
impleticit ca srpele ; singura remsit din sculpturele vechi de la
acesta mnstire.
Din odrele, cart se pstrza In paraclis, notez :
1. 0 cruce de lemn ferecat in argint, cu inscriptiune slavona
sapata pe mailer(' din anulti a', din care se vede c'a fost druita
de Alexandru Ramandi, vel postelnic, si de sotia sa Maria.
2. 0 cruce de lemn ferecat in arginta poleit, cu petre colorate si cu inscriptiune din anuld L9, and a fost cumprata si druit manStirel de cAtre Bitv o1d si cu nepotulil s &Thus(' Mironti.
3. Idem, idem, frumos lucrata si cu inscriptiune din anuld
cand a fost daruita de Pan Ion si sotia luI Maria.
4. Until panaghiar de lemn sculptat artisticti, representand

pe o parte ProorociI, iar pe cea-alt Apostolil, cu axionul : t\Citvine-se cic adevi5ratii tu grecesce. E incadrat in argintil. ferecAtura fiinc1 vechi.

5. Sf. George lucratil In fildes i incadratil in argintO auritt.

AceSte cinci bucall art trebul sA. se conserve in Museul Statulul.
Mat insemnezt inca :
I. Usa de fier de la biserica ; lucrtura vechi de art. cu desenurI de pistil.
'2. 0 rnusama-icn, ;ivndil pe dinsa mat multe representatiuni
cu inscriptiunl lungI in slavonesce si latinesce, intre. altele si trel
chrisve scrise pe dinsa. Ea merit a se aduce la Muse, ins c'u

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

237

mare Ingrijire. pentru c din causa umedelet, vapsua a Inceput

s cad de pe dInsa si compromite tota restulth
Clopotnita este d'asupra bisericit si are dou clopote mat mart
i dou mat mici. Celt' mai mare este spart si nu mat serv la
7265
nimica; are o inscriptiune romn din anula F5-5, in care se dice di,
s'a p) efeicutii in dilele Arhimandritulut Misaila de Gheorghie Mestera.

Ala doilea clopota este din anulti 1784.

In basca din steinga a bisericet am gasitil : 59 manuscripte slavone, trei manuscripte romne si 22 carp' tipririte, din cart 16 slavone si romne. cart s'att depusa in colectiunea Museulut sub
No. 1165-1219.
V.

Mitnitstirea PAD gitratil.

Aci n'am aflata odre sa inscriptiuni.

Parintele Stratonicos Costandin Ieromonah, una octogenar, unchiula P. S. Sale Episcopultit Melchisedec, imi spuse c singura
ptra care a fost, la reparatiunea din 1874 s'a intrebuintatil Ip
zidrie.

Numat tref manuscripte slavone am gAsita, cart le-am depusti

in Musea. sub No. 1162-1164.
Din pomelnicult fcuta la 1793 Septembre 13 sub domnia lu
Constantinti Sutu Voevoda se vdil ca ctitorl : Alexandru Lpusneanu, Wilma Roxanda si fit lorti Bogdanti, Petru, Costanding si
ficele Knjna, Mariica, Theofana, Anghilina, Theodora. Theofana.
Despre fundarea acestei mAnstiri de Care Ldpusnnu vorbesce si
:

Letopisetulti Moldovei.
Urmzl, apot Ieremia Movil, Elisafta Dmna si Maica hil, Ma-

ria si fit lora, Constantin Voevoda, Alexandru V.V., Bogdanti V.V.,

Myron V.V. si maica lui Elisafta si parintele lut). Apot, Ndttbaico
-si socia lut si fit lora. Vartic vel Dvornic.
30*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

238

CUPRINs-nr
I. Ptesc.

Pagina

Biserica Sf. George

Biserica GreciT

.
.

.. ..

Biserica Prectsta-veche chn cstg

Schital Buhga

Schitulfl Bestelerrt . .
Schituili Trivalea
II. 111iintistirea Vierouli

152
152
153
153
154
154
155

III. Curtea de Argep.

Biserica C6presciT.
Biserica OlariT (Precista)
.
.
Biserica Sf. Nicolae lis" st Domnscil

Innstirea Curtea-de-Argeet
IV. .Retnoncula-ValceI.
Biserica Cuytsel Paraschiva.
Biserica cu tot.' SfintiT . .
Episcopia Ramnicri . .
V. Illeintistirea Coria . .
VI. ilfeincIstirea llorezu. .

.......
.

.
.

157
158
160
162
16 7

VII. Jlanastwea Bistrifa

168
169
172
175
190

VIII. _Bizindstirea Arnota

201.

IX. likintistirea Tismana

X. 21Eintistirea Codmeana . .
XI Meinastirea Tutana. .
XII. Mantistirea Bretncoveml.
XIII. 31-einasti) ea Bistrita .

..
Mnstirea Baericarnt

.
.
.

.
.

XV. Ilantistirea Petngeirap

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

207
225
228
230
233
235
237

DARE DE SEMA
DESPRE

COLECTIUNEA DE DOCUMENTE ISTORICE ROME

AFLATE LA WIESBADEN.

CUViNTARE

PENTRU ANIVERSAREA DILET DE 10 MARI

TINUTA DE

DIMITRIE A. STURDZA
Membru alil Academe Humane.

Sedinta din 7 Maiil 1882.

Pi lele, earl reamintescit fapte marl si insemnate, sunt pentru
popre cu dreptti cuvinttl dile de srbtre. Drntl tributulti nostru
de recunoscinta evenimentelortl trecute si aflAmil in amintirea lortit
unti Indemn puternica pentru desvoltarea viitre.
0 ast-felt1 de di este pentru RomAnia pece _Mill : di mare Intre
tte, 'in care aspiraliunl seculare atil devenith o realitate.
Se cuvine decl s o sertdmil ! .5i avernit dreptate O. ne bucu-

rtmti de dInsa, end putine dile senine ail strlucitti in vita poporulul nostru.
Originea poporuluT romanti e ilustrd i puternica , insa luptele
ce Oil a avutti a sustine pentru ins41 esistenta sa ati fostti din cele
mai crancene. Donmia Romaniloril, in colonia fundatd la Dundrea

de josti, nu a durata mai multil de unti secolti ,i jumdtate. Dar

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

240

stindardul Romel a fostil atatil de adanca infipt, hick furtunele

cele mai infricosate nu all fosta in stare a-lti sfasia.
Co Ionia Romand, stabilita la inceputulti secolului al doilea alii
erel nstre, fu curandti isbim, pe la finele secolului al treilea, de
invasiunea cumplita. a poprelorg, earl. se revrsa din Asia in
Europa ca nisce valurI uriase st turbate, schimbandti fata lumel europene.
SituatY mai la rsaritil cleat bite celu-lalte colonil ale Romel

eterne, noi am avutti a suferl mai mult i timp maY indelungat de acest4 potop. S'a strecurat secoll intregI, in cari se
parea ea amil fost distrusi i nimiciT cu desavarsire. De abia se
zaresce ca o lumina trecatre imprtia lui Assan. De abia demopere ochiulti scrutator al istoricului esistenta poporului miming
pe acele timpuri. Vecinii Vi schimbase chiar numele, pe care el

l'a pastrata totdeauna fara Ineetare. Nu putema uita, ea numal

de cati-va anY acel nume ne-a fostii In fine redaffl si recunoscuttl
pretutindenea. Nu putemil uita, ea 'Ana mai deunaql eramil eonfundati cu poprele slavone ce ne Incunjra.
Poporulg romiln Insa a resistat miraculosti la tte aceste grele
incercari. In timpulti cand Bulgaril T perdeati cu desavarsire consciinta originei lorti, Romanti, Duce le Romanilorg, stralucea printre tot.'" principii de la curtea lui Atila. Vijelii seeulare a trecutil
peste noi, lasand adancile lor vestigil, WA' a fi pututti atinge
nici limba romansca, niel datinele stravechi, nici simtemintulii la-

Cand furtuna se notoli, esira iarT RODIA,Dil la ivbi. Ef apar

atunci In tte partite locuite de dinsil, grupati in micl principate,
earl pe la mijloculil secolulul al trei-spce-clecelea - dupa clece
secoli de lupte - se cristalisza spre Dunare n dou state mai marl'.
Nu se stabilise bine acestea, DU se organisase desavarsit Moldova si Valaehia, si numerosl i puternici inimicl Incepura a neli-

nistl aceste lni. Unguril si PoloniI, Turcii si Rusii I facura din

amandou Principatele campulil lorti de btalie, si care de care se
silea sa si le aproprieze ea o prada bine-venita.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

241

Lupte eroice ag sustinutg atuncl din nog strgmosif nostri secolI

In tregi In fata lumil. In acelg -Limp istoria nstrg nu este decht
o lungg tragedie, In care principil nstri cel mO marl si eel' mai
viteji nu s'a pututg bucurd pe depling de o singurg di sening.
In fine ttg. puterea $ i virtutea se prea stinsg. Pe la finele secoluluI trecuta Ingenuchiasemg. Ajunsesemg a fl guvernati de satrapil unei marl Inaprdffi vecine, si -ne adresarng alteia cu cuvinte
umilite ca s ne taie grurnazulg.
Atunci Incep a bate, pe la Inceputult secolului aril nou-spredecelea, ung vintil nog si mntuitortt, $i dupg cincl-spre-dece se-

cle astdi pentru Inthiasi &Ad putemti striga - Virtus romana

rediviva. - Precum amg reinviatti odath, dupg ce a trecutil peste
nol migratiunea gintilorg; asemenea $i astgfil serbging , dup. o
lungg aservire, a doua a Distil inviere. Semne sunt ch ea nu va
fl trectre, ci de-a pururea flitre.
Acestg faptg de mare Insemntate $1-a luatti ung corpti In dioa
de 10 Matti, chel de trei ori In acstasi di se repetesct evenimente,
prin cari Romania s'a Inhltatil cu putere tot mal susti -- aclamnda pe ung Domnti Intelepttl $i vitzti, - proclamndg cu desgvarsire independenta realg - $i asezhndu-se cu onre In cancertulti statelorg europene.
Cum s nu ne bucurgmg de o asemenea di? Cum sti nu dttmg
laudg. A-totil-Puternicului Dumnedeg, cg am pututg lucra cu mg.nile nstre Insele la reInviere'a trei $i a natiunei, - cg mina pututg
reusl a ved singuri lumina cea mare a srelui, a chreia rtishritii
generatiunea, care ne-a precesg, de abia l'a zgrittl.
In acstg qi de serbatre cuvine-se sh ne arnintimg cu gratitudine ct g. labre consciintisti, ce inimh devotatg, $i ce Intelepciune
ptrundtare a adusg prea iubituld nostru Rege la rtidicarea edificiului nationalti. Pioa de 10 Maig este dioa de serbtre a natiunel,
precum este a lui insusl. Animus Regis regna nobilitat et obscurat, -

a fostg devisa marelui Mateig Carving. Trebue sh fimil fericitl $i

mndri, ed. acst devisd se personified astadl In mijlocul nostru
prin ilustri nostri membri- Carol I 0 Elisabeta. Cnd virtutile ce31

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

242

t6tenescI str6lucescti de susti, ele se desvolta din ce In ce mai tare

In Intregulil poporti. Atunci natiunea privesce cu incredere In viitorulti ei.
Fie-mi permis a serba In Academie acsta c;li de 10 Maiti , depuindti am parte-ml In colectiunile eI nou&spre-Oece documente,
dintre cari unele de o mare Insemngate.
Dintre acestea, dou-spre-clece sunt documente domnesei si anume :
Vol de la Vladil alil II Dracu, Meg' datg,
Alt 2-lea 0 3-lea de la Alexandru II, fiult luI Mircea I, MI5 data,
Alt 4-lea de la Vladt III Tepe01, MI% data,
Alt 5-lea de la Neagoe Basarabt, Mfg datg,
Alt 6-lea de la Mateit Basarabt, din 9 Malt 1651,
Alti 7-lea de la Vasilie Lupult, din 13 Octombrie 1652,
Alt 8-lea de la Gheorghe tefant, din 16 Maul 1658,
Alt 9-lea de la Constantint Brncovanu, din 8 Aprilie 1701,
Alti 191-ea de la Constantint Mavrocordatt, din 3 Martie 1749,
Alt 11-lea *i 12-lea de la Grigorie Ghica, din 11 Martie 1749 si 14 August 1752.

Celealalte 7 documente sunt scrisori de la boeril Insemnap al teril,

Incepndti cu 1708.

Tte aceste scrisorl, domnesci si particulare, sunt adresate Pargarilorti din Brasov.

Unti interes capital se MO mai ales de documentele de la

Vladd JI Dracul, de la Alexandru II , de la Vlad III epe i
de la Neagoe Basarabti. Aceste documente sunt monumente precise
ale luptelorti nstre pentru existentd, si dovecif plastice ale dificult-

tilorti celor marl si de tot felul prin earl amti trecut. Continutulti lor meritUt a fi mentionatil la serbarea de astgl, ctici ele ne
arat In modti palpabilil deosebirea dintre timpurile trecute si cele
actuale.

Aceste epistole ale Domnilor muntenesci cdtre prgarii din Bra-

pvti sunt tte scrise In timpuri grele. Turcii se Infipsese In pdmintulti de dincolo de Dunre i ctiutati a-s1 Intinde dorninatiunea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

243

Wind peste Carpap. TurciI se pregriteati a lua Constantinopole. Tran-

silvania si Ungaria tremurag ea nu cumva Turcil sd-s1 Intindd dominatiunea pand peste Carpall.
Scrisrea luI Vladg u i una din scrisorile luI Alexandru II sunt
scrise frd indoiald inaintea bdtalieI de la Varna (1444), atatti de
fatald pentru crestindtate. ScrisoreI din urmd i se pte Insemna
chiar data cu precisiune. Ea trebue sd fie din anulg 1431, cdeI relatzd un faptg istoricti insernnatil - adunarea armateI kg' Sultan
Amurat II dincolo de Dundre sub Feriz Beg, Azbuga, Caraelh Beg
si Balaban Beg. Amandue scrisorile sunt testimonil neperitre c
Romnii a fost totdeauna o sentineld trzd i neadormitd a civilisatinnet
ScrisOrea lui Vladg 11 Dracult are urrndtrea cuprindere, in traducerea pe care o datoresca amiculul i colegului meg B. P. Hasde :
.

1. -

-1- Ioanti Vladg YoevodLI si Domng. Scrie Domnia mea bu-

nilorti prieteni, prgarilorg de Brasovg. i iath am trim:sg la voi pe

sluga Dornniel mele Radu, i ce v va spune, aceea sd credep, acele

sunt adeveratele mele cuvinte si s v veselscd Dumneded.

Ioan Vladg Voevocla Milostie Bojil Gospodin.

Frd Indoiald solulg lui Vladg avea s comunice secrete marl

pargarilorti de Brasov, iar Radu trebuia s fie ung omd de mare
incredere, avend a expune pericolele ce se rddicati pentru poprele crestine megiase Dundrel din partea Turcilorti.
Scrisrea este scris pe hrtie bund a timpulul, fr. semn de fabricd. Ea are o lungime de 21.5 centimetri i o ldtime de 7 centimetri (1). Semndtura domnscd In moduli' usitat, cu cernld rosie, se afld la fmele textuluI. Sigiliulg e in cert. rosie.
Acestg sigilig este frte important'," Elg e rotundti si bine pastratg.

In mijloculg luI se vede un scutg, in lguntrulti cdruia se afl du

capete de profilti, Intrse unulg spre altulg; capetele sunt Impodo-

bite cu corne, compuse dinteung cere, din care se rdied trel

(1) A se ved originJuI slavonil facsunilat5 In anexata Stampa U jos.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

244

florl de crin, a patra fhiid ascunsd Tn dosul uneia din ele. Intre
aceste drr capete se vede un crin cu cinci pdrechl de frun4iOre si la virf cu flrea Jul. Flrea de crinil este cea obicinuitd In
eraldica, compusd din trel fruncje, si ast-fel cum o vedemii pe monetele moldovenesci ale WI Petru Musat. Nu se pte distinge ce
se afld deasupra scutului, cdcl sigiliul e aci puling deterioratil.
Este probabild insd, cd aci era un coif, precum acsta se vede
pe scutul de pe rnonetele lui Vlad I Basarab. Scutuld e Imprejurat

cu o panglicd, ornatd la captubl de cleasupra scutuhrl. Pe panglicd

se afl inscriptiunea urmtre, cu litere monacale frte frumse si

frte distincte : - S IOTIP WLTID: WHIVODFI: - .

Acestil sigil este unicul cunoscut de felul s.
Sigilii de la Domnil din Muntenia cu inscriptiuni latinesci in litere monacale nu sunt cunoscute decdt sse : trel de la Mircea celt
blrdn n archiva Ossolinski din Leopol, dou de la Yladil II Dracul, dintre earl unulil In archiva statulul din Bucurescl si unulti
Tn archiva Ossolinski din Leopol, i acesta ali nostru.
Inscriptiunea unuia din sigiliile lui Mircea e urrndtrea :
SPRM : SPGRCG : TRRPSRLPIPIS : VRIVODR : RC : DOSPIPVS

Inscriptiunile sigiliilor lui Vlad Dracu din Bucuresd

se completzd una prin alta : -

I DO-

i Leopol

WLRD : PILIVS : SI2C(RCa :

TRYIPSRLPIPIS : VRINTODR : GT DOSMINS

Da : FOGRERS :

Ne reservdma a descrie alt datd aceste sigilii. Acurn va fi de

ajuns a atrage atentiunea publiculul asupra importantel particulare a sigiliilor de pe documentul lui Vlad si de pe docurnentele
lul Alexandru II. Ele ai o legdturd intim unele cu allele.
Din scrisorile de la Alexandru II una mai alesi este, precum am
amintit mal sus, de o importanta mare. Ea este un ordin domnesct.
Sigiliile amndoror documentelor sunt oblonge, In cell rosie aco-

perit cu o hdrtie albd pgratd, dispdrutd pe unul din documente,

si anume pe eel(' mai putin importanti. In mijlocul sigiliulul se
vdil dou capete de profilir, intrse unul spre altultt. Capetele prtd.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

245

cte o cornd, compusd dinteung cerc cu trei ascutituri, alg patrulea flindg ascunsg din dosult1 uneia din ele. Intre capete este und cring.
Imprejur se citesce inscriptiunea -t ICNIN W1,624[1'11 B.06ROMI-.

Lucrarea artistica a acestoril sigilil, earl sunt evident(' unulg $i acela$1, e cu multi' inferird artisticei lucrdrY de pe sigiliul lui Vladg
Il Dracu.
Amnd(Su documentele prtd semntura domnscd cu cernld ro-

$ie la stIrsitulil lorg $i sunt scrise pe hrtie grsa fdrd smug de

fabricd.

Unuld are o lungime de 20 centimetri, si o ltime de 7.5 cm. Sigiliulg este pe fata.
Textult e urmdtaulg (1) :
.

2. - t Ioang Alexandru Voevoda $i Domni" a toatd Tra-romnsc,

fiulti WI Mircea Voevod. Scrie Domnia mea lul Dratulg Sumarinov.

Si asa ip poruncesce Domnia mea : pe acelg calf' pe care Val' luatil
de la La lu, iute sd Mil Inapoiesci $i altfelti sd nu cutezi a face dup.
porunca Domniei mele.

Alti doilea document are o lungime de 22 centimetri, $i o %time de 12.5 centimetri. Sigiliulg este pe dosg, uncle se afld si adresa
urrnatre : Brasovenilorg 0 -Wei Terei l3arsei, - cad acestg
document(' era Indoitg ca o scrisre In patru.
Textultl este urmdtorulg (2) :
.

3. - t WA, toll Brasovenif si tara Brsel.

< t Ioang Alexandru Voevoda $i Domnil a tad, Tra-Romnsca

fiulg lui Mircea Marelui Voevod. Scrie Domnia mea Brasovenilor tuturora, pgrgarilorg $i sdracilorg si Terei Bdrsei multd sandtate si bucurie, ca prietenilorg met' si fratilorg. De aceea ag venitil aid fratif vostri
$i ail vdutti cu ochii traiult1 meg, cum stag eg dioa $i noaptea. Decl
sd $tie Gratia Vstrd, cdci stag patru domni marl' cu Wile gata

in Drestur pe Dundre - Feriz Beg si Azbuga si Caracia Beg si

Balaban Beg - , iar altd ste std. la Pyrgos, iar marele Impratil
(1) Originaluld slavond facsimilatd pe aldturata Stampl. Ill jos.
(2) Originaluld stavond in facsimile pe Stampa III sus.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

246

Amurat Beg este trel lile de mersti de la mine. De aceea, fraplor

meY, cu vol pot, iar frd vol nu potil sd stati dinaintea lor. DecY
sd v adunap si sd stap gata, ca In ori-ce 6rd, crind va lice Domnia
mea, In acea rd sd sosip. $i iardsl, cdte v voril spune fratil vostri

sd-I credett $i Dumneqe sd v bucure.

Sigiliile de pe aceste du documente ale luI Alexandru II Vodd
si sigiliulti de la Vladii II Dracu presint o enigni.
Armele teril MuntenescI sunt cunoscute pe monete i pe sigilii.
Cele maI vechi arme sunt acele de pe monetele Jul Vladti I, Radu
Negru, Dant I, Mircea I, mantinute pe monetele tuturorti Domnilor
earl le-a urmatil. Vulturul, cu sa fdrit cruce, se vede pe tte
acestea, ca si pe singurele dti sigilil cunoscute de la Mircea I si
dela Vladti II Draculti.
Mai tarcjiti numai, pe sigiliile luI Vladd Tepes (1), vedem sigiliI eu tipuri cliferite ; in mijlocti du flgur cu mantil, Intre dinsele un arbore (bradil sa chiparost1).
Tipurile descrise in sigiliile de maI susti ale lui Vladti i Alexan-

dru sunt unice pentru acele timpurl. Ele sunt singurele astkil
cunoscute.

Insd. ce represintd aceste tipurl ?

UniI potil sd fie condusi. a crede at de pe aceste sigilif
inspiratti Levinus Hulsius si alp chartografi, and puneati In armele eriloril romne capete de Arapl.
Insd prin examinarea de aprpe a sigiliilorti mentionate se constatd

cd nu avemd a face aci cu capete de Arapi. Dac privirn pe de

alta parte cu atentiune sigiliile unul rndil Intregti de DomnI, observdmil cd capetele de pe sigiliile luI Vladti i Alexandru capta
trup, Insd nu pe deplinil ci numal pe &et ptrare, la sigiliile lui
Vlad Tepesil, si se desvolt pe urni In trupurile intregl ale
(1) A se ved pecetea docum ntuldf facsimilatti pe Stampa II sus, si pecetile marl aninate
reproduse pe Stampa IV ; cea dintta dintre acestea este aninatl la ung chrisov pe pergamento de la Vlada Tepe0 din anula 1439 (6947) Augusta 2, care se p6strg In Archwa
Statulul din Bucuresci; a doul pecete este de la acelasl domna, se afla in colcctiunea Academtel, dar documentula la care a fostd anmara este perduta.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

247

Impratl Constantin') si Elena pe sigiliile posterire. Constantin si Elena sunt patronil TereI Muntenescl.
Care explicare a armelort terel de pe aceste trel sigilil pte decI
fi ma! natural& dect cea urmtre : Du insemne purtag aceste
arme : una vulturulli, cealaltd patronil terel. Acestia maI Inti

erati fdcutI numal cu capetele lor, pe urrnd cu trupula futregg.

Arborele dintre amandoI Imp6ratil i trage originea din crinul,
care a fostil de timpuritt luat ca ung ornament eraldicil usitat
In Ve'rile vecine ca si In alte terl.

E de presupusil c sigiliul statulul era vulturul si cA. sigiliul

particularil al Domnilorti era o imitatiune a efigiilora S-filorn
Imprall de pe monetele bizantine.
Al patrulea documentil este de la Vladti III TepeO, si privesce
fdrd Indoiall iar primejdiile ce amenintaa Romania ca i Transilvania despre Turd. Ela glsuesce ast-fel (1)
:

4 - gt Meal aT nostri bun! prietinT

ii

parinV Judetulii

Pargari din

Brasovil.

,t Din mila lui Dumneqeti Ion Vladil Voevoda si Domnil a ttb. Tra Romanes* fiul Marelul Vlad Voevoda. Seine Domma mea iubitre s'anAtate la
aT nostri drag! vecinT i printl si bunT prietenT, judetuluT din Brasovtl si tuturoril Organloril. i dup aceea atu tritrusil pe alti nostru credinctosil boierti,
anume Tudoril Logofaulil i van Cate cuvinte va spune amide! vstre, iar voT
s. credeti, &de! sunt ale nstre adevrate cuvinte, si Dumneqeil s v inmultscil amT.

Iulie 18.,

Pe dosil este scrisd adresa urrnatre :

tt La al' nostri bun! prieten1 st prinT, judetuluT si prgariloril din Brasov.,

Mg cincilea documentil este de la Neagoe Basarabi.i. Frurnusetea

acestul documentti nu are nevoe de comentaril. Ial textula lul (2):

5. - tt

Prietenilorti DommeT mle Prgariloril BrasovenT. (Ad) esti mn dosil).

Cu mila lui Dumnedell Ion Basaraba Voevoda i Domnt. Scrie Dornma
mea mult s'aittate bumloril prietenT ai DommeT mele, Pargarilor din Brasov. Si
(t) Orionalula slavond In facsimile pe Stampa II sus.
(2) Oilginaluld slavond In facsimile pe Stampa I.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

248

dupg aceea v (lag In scire prietenhlorti vstre, cum cg In afacerea pe care am

tractat'o cu Domnia Vstrg si am vorbitg mai dinainte si am juratg, eil ing ting

de ea si persist in aceea de atuncT si pang ast41. $i asa tinemii, ca s fie o

Orb: ca i ceialalt; i ori catg marf sosesce din tra Turcscg in tra nstr,
fie piperg, fie ingtasg, fie ori ce altg marfg, iar noi nimic nu oprimg si nu
retinem de la voT, ci totulii sg ajungg In manile voastre; i apoT si din
Ora nstrg, fie pesce, fie crg, orI-ce, nimic nu vomg opri de la voT, dupg
cum am vorbitg si dupg cum am juratii. E asa iui i asa stag pang. acum
Iar voi nu still de ce lucratT altfelg, oprindti si scuturile i arcele, si ferulg pi
orl-ce arm, i tote mrfurile. Nu stir' ce facetT i ce doritT. Vreti re sg facetT
o rgzmirit ? Ce vg gnditi, nu still. De aceea dar, ca sg pt fi asa, dup
cum atT juratti si dupg cum atT vorbitti, asa sg fie, dac nu cugetatI a face con-

tra legiI. Voi rspundqf de ceea ce facett, i s ne datT de stire, ca s

timt

noT ce sg. facemg. Iar dacg vg gnditi, ca s fie intre noT traig i lucrurile
dup cum am convenitil $ i am juratg s le tinemti, i s trim ca buni men1
pi vecinT, si menii sg se hensc In vole si In libertate. $1 dupg aceea acelg
omti alg nostru, Dumitru din orasti, elti pi-a cumpratg msce scuturi si a data
arvong, si dupg aceea a trimist pe omulg sgg, anume Constanting, pe acesta vol
sg-lg lsati se-pi sct acele scuturT in hbertate, off cate ar fl ; dar dac nu veti_
lgsa, i cii sg, stig, i vol sg stiff. $i Dumner;leig sg v'e" bucure).
pi

Ala Oselea document, de la Matei Basarabil, dela 9 Mai 1651,

glsuesce In urrnatorul modt :
6.- .Io Matei Basarab Voevod i Gospodinti Bojiefu MilostieTu Gospodarii vsoi
zemle Ungro-Vlahiiscomu.

Prea iubifv2ii qi bunuliet prieten i de aprpe vecinii al iosru domnulii

.2111c1iaila Eveqi, mare judefii (Ira anstitulut oraFs Brasoirti, dortm viget lungd
pi stindtate. Cinstitg cartea Dumni-tale ci ne-ai trimis venitu-ne-au si de toate
pre amgruntul [inte]les-am, de care lucru scriindu-ne Dumne-ta pentru rgndul
postavuliff, cti[m] 06. n'au acum rnesterii postav gata de ce Taste treba noastrg,
ci s fim ingduitoriti Ong la rang noao, atunce s facg postav ; ci acTa cum

am put noT ingdui Ong la Mg noao ? Crez mesteriT bine s'ag Inteles cu
noT cum pn pre la vgsznsenie gospodine sg fie postavul tot gata, cg Taste
vrm sg-I dtn drgbantilor ; dar dca au stiut ei atta zbavg, -cgcl nu ne-au
spus de atunce? sg ne fim cgutat lucrul intralt parte, sti nu avern atta zmenpi

talg. Ci acum iar pohtim pre Dumn-ta, ca pre un bun priTaten i vecin de
aproape, de vrme cr nu ne dau el acum postav s ni sg imple ce Taste trba
noastra, ci ne las de zmental la acIasta vrme ; nurnaT s ne vie Tar rgs-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

246

ptinsu fr zlibav ; Tar noT vom opn lna si vom trimile lna intralt parte,
de ni s va griji lucrul nostril, d6ca eT ne dan dc atta zmc ntealL Sei trdescT in
Christos. Amtn. Pis Mal 9 din 7159.
Jo Mate711 Foevod..
Adresa din afar. slavonesce :

.13unteti nobtru pneten qi ac aprpe vecing, Domnulta Evei Mihai, mare

judetu al einstitului orcqc Brarai, - s se (leap.

Al septelea document(' este de la Vasile Lupu si are data Iasi

13 Octobre 1653. Eli" glasuesce ast-fela :

7. - Io Vasilie Voevoda, bojiTu milostiru gospodaril zemli Moldavscoi. Scriem

DommTa mTa la cinstit priratinul nostru DumnTa-lui MihaT, judetul cel mare de cetatTa BraseuluT, mult sntati. Cdtra. acIasta (Mal stire Dumi-rale pentru rndul cestor
mesten grdinari, canT am pohtut la DumnTa-ta i Dumnia-ta, pre pohta noastr& aT
filcut si aicia la noT I-aY trirms, multrmin Durnitale, si ei ca neste oamenI intalept.1 lucrul sti cu cinste l'au plimt. Acmu au vemt vrrnIa de s'au corsut a
cas.

i 1-am slobozit ; deci pohtim pre Dumrria-ta, cndu vent prinarivara vremla

lucrulul, larsl s6-1 trirniT aicia la noT, Tar noI 'Inca sintrm daturi a plini pohta

ce va hi spre acTast pane de loc $t, sti fle seinititate Domniei, tale
in Chnstos i pace.
Io Vasate Vod.
U Ias vlto 7161, mesita 02tomvr. 13.,
Adresa din atarl :
,La al nostru cinstit prilatun Dumnia-luT MihaT gTudetal cel mare de cetatia
Dumi-tali,

BraseuluT, cu matei Janata te.

Alf" optulea document(' este de la Gheorghe tefant", din 1658

Maiii 16, si glAsuesce ast-fela
8. - c Io Ghiorglui $tefan Voevoda scrilam la al nostru cinstit prfratin Dumna:

luT MihaI

marele grodTat de cinstita cetaate BrasuluI. Mult sntate pohlesc pre

Dumna-ta ; pentru un cal, care cal l'ati fost lsat Daniil 0' au fost slug la Con-

stantin Vod, accnu Taste la noT , dTaci tmplndu-se a-1 trimi'e nainte co o
trab s'an rugat s trirnitern omul nostru s. la calul, dTaci pohtiam pre Durn-

na-ta s. s'a de acel cal pre mna cestuT orn al nostru. Aciasta pohtim pre
Io Oh(orghi Stefan Voeva.
Damna ta s fi sanatos, dela Christos. Amin
Pis ot Felchor let 7166. Mal 17.,
Adresa din afaril :
'La al nostru ernstit priTatin Diunna-lui Maya marele gTodet cu cinste sci se dea.,
32

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

513

Al nemelea documentO, de la Constantinti Brancovanu, cu data

1701 Aprilie 8, glsuesce ast-fel :
9. - et Io Costandin Basarab Voevod Bj. Mist. Gospodin Zemle Vlahiskoe.

et Cinstitul al nostru de binevoitor, i vecin de aproape, Dumn-luT jupnul

Andrias, Marele judet, i alalt tot sfatul cettip Brasovul, sntate si tot binele
poftim Dumn-voastr de la Dumnezeil. Carte ce ne-atI trimis Dumn-voastr,
cu jupnul Pavel Prgariul, omul Dumn-voastr, ne-au venit, den care int.elegnd de bun sntatea Dumn-voastr, ne-au prut bine. Alalte ce ne-aff sells
Dumn-voastr am Inteles, pentru casele Frantesculul ce ne semnatl Dumnvoastrd, cumc cu toat vol:a Dumn-voastr ne-atsf IngAduit a le tine i noi
$ i in urma noastr rmsitele noastre. De aciasta ne-au prut si noao bine, si
am multumit Dumn-voastr, &ad dupd pofta noastr aft facut. t cartea cea

osebit, ce ne-atT trimis Dumn-voastr pentru casele acl, inc ni o au dat

omul Dumn-voastr pentru vinul cel ce s'au fost oprit la Cmpina cu la vaMai, but): 80 si la Rucr buti 12, iat ca dupre cum rie-ati' poftit Dumneavoastr, am poruncit vamasilor ca s lase In pace acle vinuri de vam, ei
de altele ce ne-au mai adus aminte omul Dumn-voastr jupnul Pavel, toate
dupre pofta Dumne-voastril am plinit. 0 de acum inainte intru cle ce vom
put, ca sh artm dragostea vecinttii catr Purnn-voastr vom nevoi. lui
cu acista sfrsind Tarsi mila lui Dumnezeti s fie cu Dumn-voastr. Aprilie
8 dde It. 7209.
De bine voitor Dumn-voastr,
Io Costandan Voevod.,

Adresa din afar :

et Cinstitului al nostru de bine voitor i vecm de aproape, Dumn-luT jupnului Andreas MareIe Judet, si la alalt tot sfatul cettii Brasovul, cu mult sntate A. se el.,

Alti lecelea documentti de la Constantin Mavrocordatti, cu data

1745 August 3, glsuesce ast-feld :
. 10. - c Cinstiti aY nostri prffateni i vecini de aproape, Dumn-ta Herbet marele judet al cinstiteT cettT Brasovul, Inpreun cu tot maistratul, de la milostivul
Dumnezeil sntate Intreag, 0 tot fericitul bine poftim s trimit Dumn-voastr.
Carte ce ne-ati trimis Dumn-voastr ne-au venit, i pentru bun sntitt Dumn-voastr ne-au prut bine. Cele ce ne scrieti Dumn-voastra am inteles, si cat
pentru oiritul oilor lacuiforilor acei prtf earl vor erna aid in tar mai mult nu
avem aid a lungi, de vrrne ce s'au dat rspunsul la trimisul Dumn-voastril si

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

251

de la dansul vetl intelge Dumn-voastra. AcTasta si fitT Dumn-voastra sanatosT.

Av. 3. d. It 7253.
Al Dumn-voastra de bine voitori

i vecin de aproape

Io Costandot Voevoda..
Adresa pe plicul Mcutil dintr'o jumatate de cla de hartie :

Cinstittlor aT nostri priTatenT i vecinT de aproape Dumn-luT Herbet marele

judet al mnstitel cetafT Brasovul, i cu tot Maistratul, cu buna sanatate sa sa d.,

Textul docurnentulul al unspredecelea, de la Grigorie Ghica

Voda, cu data 1.749 Martie 11, este urmatorult1 :
11.- .Io Grigorie Ghica Voevod Bj. Mist. Gospodar Zeml. Vlah.
.1- CinstituluT si al nostru de bine voitoriti, Domine Klosios, judet al cetattI
Brasovuldf, si la atot cinstitul sfat, de la nulostivul Dumnezeu snatate pohtim
Dumn-voastra. Cart ce a trimis ne-au venit i cle ce scrietl am inteles,

pentru BrsnT caril vin de ernza cu oile aicea In Ora. Ce ne pohtitT ca

sti dam porunca sa nu s supere da catr saigiT inpratestf ca s le Ta oile
in sil, ci sa s. tocinsca cu pref s" cumpere numaT oile ce vor av de vnzare. Da acsta vetT sti c inch' pna a nu ne scrie Dumn-voastra cart,
am poruncit la tot,T ispravniciT, ca s. le aib da gnij i sa nu ingadasca ca
s le Ta cinevasT mle in sil, Ci cu buna tocmla, dar si acum de iznoava am
dat porunca ca s aiba purtare d grii i s nu ingaduTasca pe saigiT sa le
Ta oile cu sila i fara de tocmla, iar d. le va face cinevasT din saigil vreo
suparare, s nu-T ingadulascri., ci sa-T turnip.' aic la noT la Divan ca s-sT afle
dreptat, scriind pentru acTasta

pi

vechilul Dumn-luT Kasab Basi AgaT la totT

ca sa se fersca sii nu Ta nimanui oile cu sila, Ci cu pret i cu tocmla. Dar si Dumn-voastr s. datT porunca oamenilor Dumn-voastra Barsnilor ca sa nu tinuTasc oile ce vor fi avand d. vnzare sa le vanza la alp'
negutTtorT maT in urma, pentru ca din porunca inparatsca toff altI negutitor,
sant opritil, nimenT sa nu cumpere oT, pina nu sa va inplini suma oilor cata
Taste a sa cumpara pentru trba inpartsca, i urmand InteacestasT chip niminT dintensii

nu vor aye nei o suprare, Tar de va av vre unul vreo

suparare de catra cinevasT sa vie sa d jalba la Divan si-sI vor afla dreptat.
AcIasta i fitT Dumn-voastra sanatosT.

Mart. 11. 7257.

Al Dumn-voasta rld bine voltorid

lo Grigone Ghica Voevod..

Adressa din afar.:
CinstituluT i aY nostri da bine voitorT, Dumn-lusf Klosios Judeful cetatiT
BrasovuluI si a tot cinstituluT sfat, cu sanatate sa sa dea..

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

252

Ala dolspredecelea docurnenta, tota dela Grigorie Ghica Vod,

de la 1752 Augusta 14, glsuesce ast-fela
12. - (10 Grigone Cauca Voevod Bj Mlst. Gospodar Zernl. Vlah.
st Ciristitulur Maghistrat ar ceratir Brasovulu, aT nostri bunT prietia i veciur
:

d aproape, dett milostivul Dumnezeu shridtate intrgh si tot bindle palm Dum.

Oa sh v drurasch, prittenesch carte Dum. ce ne-air trimis cu acestu om al

Dumn-voastrh anume Bramul de la Sacele am Iuat, si cle ce ne scrietr Dam.
am inteles Ne scrieff intal pentru oient rughndu v ea and vor pogor oarnemr
thrir Dumn-voastr awl in tara noastr, sil ne artithm cu ra asupra lor, ca
sh: ramie s plhtesch oentul precum era mar innamte in zile!e Dommlor celoi
biltranr, sau cilnd nu sh va put intr acestasr chip, sh rme Mea' a plat] precum

au pltit in trecutul an ; cilt pentru acrasta, duph ce am luat serisoar Dmnn-voastr, ne-am mirat de unde au eot vorbile aceste, cum c oamernr Dumnvor mar inchrca la went dupil cum au pltit an...st cum de atr putut
voastrh
Dam a v incredinta la ni1e vorbe desarte ea acest, pentru c Dum : blue
stitY ch nor cele ce le 'ieghim si le hothrdm purure le pzim nestramutat, el
Intr'acest..0 chip purur s T incredintatr c sh vor pilzi ; pentru chi in domnira cera-lalth a noastril pr bine stiff Dum ; ch nor' oteritul ina multu de cM
15 haul' de oae, nier odatil nu l'arn scos, pilnil incat milostivul Dumnezeu ne-au
tmut inthritr in seaunul thrir acestira acum iarsr, duph ce milostnul Dumnezeu ne-au adus cu a doao domme, ghsind Dot-ulna-rue un obicril fr de cale
ce sh Meuse, adech a sh plat oentul la oae chte 10 parale, i cunoschnd Dom
nira-m eh Taste un lucru fr de socotl i cu mare nedreptate, atilt primn-

tenilor cestor de aid, cat si oamenilor Dumn-voastr, earn" pogorila cu orle

awl in tark ne am milostivit Domnira-m si am hothrt mar bine sh, fie cu a
noastr pagubh i sil. s phzesch dreptate, i adevhrul, ea sh-s pltitsch oreritul
de oae &Ate 15 banT vechl, dupd eum si in cera-lalth domme a noastr asemerle s'au urmat. care altul nu ar f fcut acrasta nter ()data. Asijder st pentru vhchrit inch am vmt in ce chip Nrt rugatr Dumn voastril adich ea sh
nu 86 supere oamenir Dumn-voastrh niL4nci,m , la acrasta iarhsT Darn. stitr
pr bine in ce chip au fost ohicru u pentru fchnt ehnd il seot vchritu
ajci in (aril., cum plte thranir asemene plht i oarnenir thrir Dumne voastrh,
in cat atuncr firnd-ch era doao vtichnturi: inteun an, pltira si eT ca i oamentI
thrir noastre de 2 orr. Iar Domnira-m in cera-laltil domme, am rdicat de rilmsese numar un vachnt, rar dud nu a fost trebumth de a sh scoate vhchnt,
nier oamenir Darn. nu s'au suprat nicr odinioar; eAtrnp numar thud mare trebump si scothndu-sil vchintul in tarh, au pltit i er QIchrit, [had c er dobitoacile lor le au totduna awl' in ar, i vara si rarna, de le hrnesc pe
pmdittul thrir , nurnar de vrme ce trimisul aces'a al Dum ne au spus cum ch
F

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

258

ne pofti i Dum. si si eT s

roag, la vrem viic6rituluT s.6 nu pl6tsch i eT

vAcarit, dug cum phlitesc lacuitoriT Ora acestiTa ei ea facem o mi1, s fie cu
deosebit nartii, maT Jos din eiTa ce pliltesc oameniT priT noastre, zidnd ca sd
rilm6e s pltesd de vit ate talere jumatate dar ffind-ca inteacestasT chip
nu ne au fost prin putin til. a hotril, dar ea s'a nu rtimae cerer Dam. pentru
vecinMat i priitesugal Dum : am socotit ki am hotilrilt un lucru care .s.6 fie

de msurk in crtt si eT s rme mulumi,T, adid sa pltsd de via' &Ate un

zlot vechn, sdiznd jumtate dup cum a plMit la vildritul de ast Tarn, si
vitele acest ale lor s aTb a $ i le plti la vrem oerituluT . verT s fie vdrit
in larti cu nartu maT mare dect acesta, veiT s nu fie nicT decum, el tot deuna s aTh a-s plti vitele lor, si erbritul s lipsescd sil nu-1 maT pltescil, precum nicT est-timp n'au pulii, (bud cii au pliitit astil Tamil vtieilrit. La care
hotrare si tml ce am ariltat DomniTa-m cu dnsiT, pentru vecinritate i priitesugul Duin . insusi Irmusul acesla al Dumn-voastr5 s'au mullumit si I-au prut
blue de nn bun aszilmntu ca acesta, care sil til.T Dum. cii de acum Snnainte

Intr'acestasl chip nezmintit sd

pdzi. Ci acum dup ce NeVi lua Dum. carte
acTasta a noastrk vetT da in stire la aceTa care yell socoli de-aT Dum. a fi maT
de ispravil, ca sa fad un zapis asupra asilzrungntuluT acestuTa dupii cum s'au
hot:drat, in (are zapis sii scrie si acIasta cum-ea la vrem NdrituluT s'a nu
Ta niscare-va vile de-ale oamenilor cestor de lara noastrk sii le bage intre vi-

tele lor ca sii le pltesd cu narlu mal mic, fhndcil la thaniT nostra poate
sA s Intmple sii Tas viicaritnl cu nartu maT mare, ca s5. nu ni sii pricinuTascg
visterieT vre-o pagubk legndu-s" intr'acel zaps, ca orT carele va face un lucru

ca acesta ca sii ficlensd. visterfla, sal si Ia Wale dobitoacele aceluTa p srna

Vistierief si Maud zapisul inteacestasT chip, fund leant cu isciuiturile tuturor
acelor ce vel,T socoti Dum a fi maT de ispravi, ni-1 veil trimite Dumn-voastr6.
aicT la noT, Tarii et] trimisul acesta, sau si cu altul, cu cine yeti socoti, ai
atuneT vom da i DomniTa rn carte isciktii. de DomniTa-me, ca sii o alb la
mina lor, ca sii. fie purur pizit i nestrimutat asezimntul acesta: si TarksT

la cele ce ne velI pofti Dum. si ne va da indmn, nu vom hpsi Dommiame a v pan priitesugul cel megiesscu al Durnne-voastr AcTasta si fli Dumnvoastr stinitosT. Avg 14 dn. 1752.
Al Durnt voastra de blue voitorid It bun prienn

Io Grigw le Glum Voevocl..

Adresa din earl).

CinstitaluT M Ighistrat aT ccti4ii Brasivului, bunilor aT nostril' priietinT

vecini de-aproa, e, eu !ulna shaiitate si sii de.

La Brasov.,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

251

Cele-alalte sse documente pe earl le presinta AcaclemieT, stint de

o mai putinA insemMitate, nst mi mai putin interesante.

Ele sunt urmatrele :
1. Scrisre de la Socol Clucerm dttra Brasoveni., din 2 Iu lie 1651.
2 Scris re de la Serbanti Greceanu Stolnicu crttr BrasovenT, din 28 Noemvrie

1708.

3. Scris Ore de la Matem Filipescu dal% BrasovenT, din 21 Iuhe 1712.

4. Scrisre a unui Panaghiotis, din 20 Ellie 1760.

5. 0 porundt turcscd Care Voevodul Muntemei, din 1 Tanuarie

6. 0 scrisre a WI Radu vel AO:, din 30 Maul 1761

1761.

La aceste mai adaog un documentil strint : o scrisre dela

25 August 1685 a Anei Bornemisza, Principesa Transilvaniei, ctit. Martini' Krei, unti administratorti al averei sale.
IatUt textele acteloril romnesci :

Scrislirea luT Socolti Clucerulti chtrg. judetulti Brasovulut

13. - c Purure am a sale cu bucurie la al nostru =stut si ca un prmte Dumne-lui pan Mihai, mare juderd ali cznstitei cetati a Brapvulut etc C6. tr acesta s
vii pohti bumn-ta a $ti di sanillate Mani sale lu Von.", sngtos Task Mrie sa si Ca
paci bunti ; noi inch" dup voe lu Durnnezau am inblat cu santale ; Dumne-tale inc
multimiscu de toat Cinste ci-am avut in celate Dumnelor-vostre , s vom hi sn-

tosi fi-voiu harnic a sluji Dumni- tale in tot vieta me. Alta cinstit carte Dumnetale can mi-iu vinit cu sluga Dumm-tale forte cu cinste o am luat si am intles
tooth.' porunca Dumne-tali, har lu Dumneziu sntiitii Dumne-tale Sensu-mi-i Dumne-ta ca cu inputaciuni, cum dup cinste ci-au faptu nooa RiljnoveniT noil'im oprit
can. Dumne-ta s fu Terttor , eu drt cinstilor nu le multimiscu, ci eu multimiscu

Mani sale craiului st Dumne- tale, c ei siintu daton a sluji solilor cum shijscu
si aI nostri sohlor Mani sale lu crai , Tar pentru caT judwil Dumne-ta a mil Taste
vina, e bine stik Dumne-ta, c arn adus atti dirti ale craiului la Dumne-la ;
Dumni ta ai trimis sensori Dumm tale si oameni Dumm-tale la Ifjnoveni , ei ea
niste oameni tan in cap, nici carte Mani sale lu crani n'au bgat in sm, nici
a Dumm-tale ; actin' Tar al trimis sluga Dumni-tale intro ramie au fost. Copii au
oprit rnarha, T-au ascunsu, dar in cc as hi mai filcut si la cine as hi mai grit
daca nu treci cuvntul Dumni-tale, acuin iu am fcut pri voe Dumni-tale si am
dat caii la sluga Dumm-tali, Tar ei di nu-m vor da ficuorii Rumnului mieu si
marha lui, mai afla-void bucati de ale lor aicia in tra nostr, numal sa nu
zuc apoi Ca' Tasti inceputul de la noi, c lu pohtescu s avem pace cu toti, Tar
et sntu inceptin de vrajbA, t apoi iar in cap a afla pri Mrie sa erg, Tar despre

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

255

rhunni-ta sAntu gata a sluji Dumni-tale in toot vieta m. SA fb Dumne-ta santos cu tot cinstit casa Dumnt-tal dela Christ )s Amin.
bib 2 dtle vit. 7159.
Al.Dumw-tale ca un fecor si gata a sluji Dumm-tal.

Socol Clive ,
Adresa din afard :
(1. La al nostril cinstit si ca un Oriole Dumne-luT pan 1111hal. mare judef al
cznstitei cetati, a Braqovalui, etc. dela Christos. Amin.,

Scrisrea luT
.

erban Grecnulii Stolniculil

14. - CinstituluT si al nostru bun prriatin Dumn-luT jupan Bartes Seuler

judetul cinstiiT cetAti BrosovuluT, Dumi-tale &Ala Dumnezeu mulat saniitate inpreun cu toatA cinstit familiTa Dural-tale rog.
ct Cu acTast putinA scrisoare dupil priitinsch datorie a cercetarif pr buniT
si fericitiT sdnAtAtiT Dunu-tale, vi a m ruga si a supra dragoste Dumi-tale, pentru cA avAnd tocml cu un mester carAtas cl aciT dAn Brasov, ca s ne fac
o c'ru nempscA, puindu-sT Inert si soroc pAnA in &Rd vreme sA o fac, care
soroc veT ti Dumn-ta cA au si trecut, c asa am avut intre nol asAzmAnt,
adecA pAri in 2 luni. Septemvrie i Octomvne, Tar acum iatA trecu i Noemvrie ; pentru care lucru vrtztind cA s face atta zAbavA, TatA am tnmis i cest

om al nostru intr'adinsu Odd aciT ea s vazA ce mal face acel mester, doarA
s tine dA cuvAnt, doar o va fi ispivit. DA srt va fi isprvit sii o aducrt, ce
pentru aciasta pruteneste mA rog Durni-tale, dA sii va fi isprvit pren hung.
vointa Dumi-tale i cu ajitorTul Dumi-tale, sii s aducA pAnd la hotar, si de acolo
o vom aduce noi pren oameniT nostri, dd care si eu gata slug voi rrimAn Dunn-tale i foarte voi multurni harului celui priettnescu al Dumi-tale. AcTasta
mila luT Dumnezeti s'al fie purur cu Dumne-ta.

Noem. 28 dde, It 7217.

Al Durni-tale bun priTatin

i slug&

Serban Grecnal Vel Stolnic..

Adresa din afari :

(Cinstitului st al nostru advrat si bun priTatm Dumn-luI jupan Bartes Seuler, marele judet al cinstitiT cetAti BrasovuluT, cu cmste i multA sAnAlate sii
sA de..
Sigiltufil blue conservatil ca iniia1ele III r deasupra until scutil.

Scrisrea 1'11 Mateitl Filipesculi.

15.-t Cinstitulul sr alesului intru vredructe bun priTatin si de bine voitor, Durnn-lui japan Hanos Mauch's, marele judet a cinstiteT cetiltT al BrasovuluT, de la atot
putrnicul si mult milostivul Dumnezeti mult si bunA sinAtate si tot bindle fencit

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

g56

Dumi-tdle pohtitn, inpreund cu loatd. einstita fami1ia Dutni-tale. Cinstita carte urni-tale ne -au vernt i de-a Dumi-tale bun sndtate Intelegand ne-am bucurat forte ;
ostenind i Dumn ta cu pohtd a 0i de nol : liar acelui mull milostivnic Dumnezeu
sdratosi ne aflm. De cdte ne scrisesT Dumn-ta incd am inteles, pentru faindul
Rurnnilor nostril carT sint pen Sdcele i pentru acel Bumn boar cu boT find
plugari, pe cum si latT s'apoT am serfs Dumi-tale, asijder i pentru acel lane
zidarr Tar/ pe Mitzi am scris Dumi-tale, iar pentru Rumni T-aT dat Durnn-ta, Ins.
unii fiind cu slujbe baci pstorl inteacolo pe la vite acum neputdridu-sd se-au fdcut vorbd ca plinindu-sT vrm slujbei s. ni-sd (16, lard pe 2 clndu-I cum ne-au
spus otnul nostru care am trunis la Dumn-ta scrisorile, de can foarte am mulOmit dragostel ceT herbinte a prfitesuluT Dumitale cari ai ardtat i acum mat'
vrtos si maT nainte intru &Ate am pohtit pe Dumn-ta , numaT veT ti Dumn ta
pecum ve7 i intelge cum-c a scpat, de cari until pecum T-a fost scdparea
cum veT intelge Dumn-ta de nu sd va fi petrecut 'lard acii va fi vend, altul inert
zdravdn artndu-sd orn bun care ce va fi gndind au tme ce-T va fi zis, Tara acil

fugind va fi vernt, ci numai Yard' mai cu prilej s vor cerca i aceTa si alalpT
pi top: deca de Dumn-ta si de cinstrtul sfat nu ne Ant opriti, Tar acum de ast
data vom mai astepta ; care dar al Dumi-tale priitesug caldu bi cu mare clragoste conoscnd intmplndu-s i Dumn-luT unchiul nostru Mthai Cantacuzino vel Spat.
pi inpreunndu-ne am spus, care sr Dumn-lor Mc avnd cdt-va ubagr Rumani

ai Dumn-lor acolo cu al* Dumn lu unchIulul nostru Costandin Cantacuzino

Stolincu, omul nostru nu spus cum nu sdnt opritT, spuindu Durnn 1111 foarte
bine l'-au prut, &del de upste Taste acst trb si foarte au conoscut al Dumitale bun priitesug
dragoste care noT am propovilduit, care u Mrii sale lu
Vod bine va sd-T par* cum am mai sells Dumita-le, conoscAnd dirept al Dumiu

(tale) prntesug, care de voi trt s stiT Dumn-ta c despre toT md voi silt a-1 mai
intemeTa, ludnd a Dumi-tale bund voint sr prfilesug. Pentru zidari de awl care
am fost pohtit pe Dumn ta, Yard pecum Durnn-ta ne Krises povest am inteles,
care Yard mai pohtim pe Durnn-ta cum s'ar pute mai curdnd sa ni-1 trimiti foarte
trebuindu-ne i vom multurni Dumi-tale foarte. Sr Meg pohtim pe Dumn-ta pentru un mester pletrari care s stre mestesugul bun foarte, Tar sd-ne trimrtI Damn-ta ca sd ne lucrze ni?t lucru, i Yard vom fi Dumi-tale foarte multdmitor, c
mcar e si altd dat tot sd aduci aici de ace): mesterT de acsT , Yard acum aid
snt ddstui, dar bunT puini t carii snt ceI bunT lucrzd la trebtli MdriI sale
lu Vod, ci foarte pohtim pe Drunn-la s ne facT Dumne-ta si aciast pohl, Tar
bun platd vor av
Dumitale foarte vom multurm Bozmarimil ne-au venit bine,
cari multdmim Drunt-tale foarte si cu mare dragoste l'am prnmit, care doar cu vreun acel va vom asemna a Dutni-tale dar. Ficlorul nostru ne spuse o pohtil a Dumi-tale, care noi am fl socotit de alt ceva s ne fil pohtit Dumn-ta, dar pr de
tutin , care am fi filcut acum pohLa Duan-lale, (Al, cum zisern, nu Taste ceva mare
L

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

657

lucru, dar acum indat nu s putu, pentru care pricin aductorTul crtiT, arAst
prilatin al nostru, va spune burnt-tale, Yar peste cte-va zile vom trimite i va
face pohta Dumi-tale, care si de acurn cu ce am put ne vom sili a face Dnmi-tale
einste i slujba intru ce ne-aT pohti, pecum si Dumn-ta ne adeverezT, cum c"
de ce am maT pohti pe Dumn-ta neaprat cu drag te vel arta. Care am conoscut
pi cunoastem dragost Dumi-tale i urmar c vche batrnscl care av ce maT
denainte cinstitT i rdposatI judet1 cu stremoW mosiT printiT nostril' si cu noT.
Care Dumnezeu eu mult viTat i fericit s te trTascg. pe Dumn-ta i s te
bucurT tot de bud priTatinT i voitorT de bine. De acTasta Tara dar avem a maT
scrie Dumi-tale i acTast priitense scrisoare s afle pe Dumn-ta intru mult
buri sntate. Iuhe 21 quie, let 7220.
Al Durru-tale bun priTatm i de bine voitor

Matei Filipescul.*
Adresa din afar :
t Cmstituld, infrumuOtatuluT cu dstoTnicie si alesuld intru vrednicie al nostru bun priTatin 0 de bine voitor Dumn-luT jupan Hanos Mancs marele judet
al =satel cettT a BrasovuluT cu cinste pi cu mult sntate s s d.
Sigiliulli bine conservatti, cu inscriptia t Alf1T614 t 41)11(11116ORN.

ScrisOrea 1u Panaghiotis.
16. - ct Cinstitilor s'aT nostri bunT prilatinT 0 de aproape vecinI, direptul
Costromat i Durn. varne-TocaIa, cu dragoste si cu mult sntate ne inchinm
Dumn-vostre.

e0 prietinsc carte ce nT-aff trimis Dumn-voastr cu Simion, ne-au vinit pi

cle ce scriV Dumn-voastr am vzut, si numal de ct in dasul acel am trimis'o la,_ Dumn-luT ispravnicul, i ce rspunsu ne va veni inteacel cTas vom
trimite la Dumn-voastr ; dar numaT Tat c v instiintm pe Dumn-voastr
. . silit Dumnlor-vostre s-1 prindet si
&A bine ar li pentru Ioan AIbw.
s-1 punetT la mare inchisooar ca sti nu scape, e scpand s nu mrg la COhari eiTalalti i va face pi urm maT multe rgottT, &a.* noT asa am simtit de
aicT ; ci Dumnlor-voastre silit ca s prinzA, c dca s va prinde bine va fi. Alt
.

ne rug-am Dumnlor-voastre pentru tlhariT i pentru dal de ce aff trimisu la

Brasov in ce chip va curge judecata lor, ne ruggin Dumnlor-voastre s ne inOlintat1 ea s stim pentru paguba nstr a vmiT cine o s implinse. Adasta
L mda luI Dumnezu s fi apurur cu Durnnlor-vstre de ajutorTil. AT DuinnvOstr de bine voitorT si de apropi vecid. lulie 20 (file It 7268.
Havotwonl;
p:

Adresa din afar :

tt Cinstiitor i aT nostri de bine voitorT i de aproape vecini Dumn-luT Dum33

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Cas

he-luT dreptuluT Costromat i Dumn luT Dumn-luT vatnesti TocaT cu dragoste

cu multa fericita sanatate s ,sa d.

La Brasov.,

Porunch turcscd cdtre Voevodulti Munteniet Traducere

conternporand cu originalulti.
.Var)igrad.
17. - (Tie Cad efend de la GTurgTuv i tie Voivod de la BucurestI. viind acest
luminatil ferman al InpratiT mele, avand craTul MamtuluT sol aci la Tarigrad cu
sazamantul, i viind aciT la poarta InpartiT mele cu o carte pecethut a cralnluT nemtescd, dand jalba pecum ea din raIaoa noastra care are sazamant In BumrestT, anume Costandin loan Bind Flore Pop, care este dator la un negustor din
tinutul nemtescd, anume Conrat Capel de la Ahna, avand sa Ta cu zapisul luT
banT talere 794, banT 90. Cu toata zalava banilor, care ad zabovitd maT mult
din zi adec de la anul 1761 si pan acuma banfi nu au dat; i vazand inparatila mIa pecum ca este lucru cu pacat nednd baniT de atata vreme, tu Voivod de la BucurestT dinpreun cu Cad efend de la GTurgluv sa le luatI sama
si sag' judecafi cu dreptate dupa pravile si s facetI baniT taxil dupa cumti arata
ei zapisul luT7 i fcand vechil pe acest negustor anume GliTorghie Fdgurelu, sa-1
dIa baniT sa-T duca la cel maT sus numitil , care are sa Ya, iar fcand vre-o
pricina a nu da band, se-1 trimitetT dup cumil scrie fermanul Inparatil mele,
ca A, vie aici la poarta inparatiT mele, ca sa-s Ta judecata drTapta. Iar intealt chip
BA nu facetT, afar din poranca firmanuluT inprtil mele, ci s cautatY s-1 gesit/ dup cumil maT susil am numitil, iar nefcand ascultare dup poranca fertnanuluT Inprtil" mele apoT va vet21 pedipsi.

Ghenarie 1. 1767.,

Scrisrea JuT Radu (Grecnu ?) vel Aga..

18.- (-I- La alit imam pre iubitti gi bunil prietenic qi vecilitt de aprpe, Domnurfi Miisuil, judep aii cinstituliet oralg Brapv, domed, dela Dunine(leti pace q?,
seine-date Domnies tale. SA verT pohti Dumne-ta a intreba si de bun sntate a MArieT sale Domnu nostril, Taste MariTasa san6tos i vsel ; asijder i noT inca ne aflm

pre MO spatele Marie sale cu Mina sanataate. Alta fac stire Dumni-tale, ca aT fost
pohtit Dumn-ta pentru postav, ca s dam Dumm-tale stire s luom de la Dumn-ta ;

sa $ti Dumn-ta c preste o saptmn void merge si eu la MriTa sa la Vod ci

volt' grai Marie sale maT bine sa luom de la Dumn-ta ; ci cum voI grai Marie-

sale asa voT trimite pre Istfan de-t va duce raspunsu Dumni-tale. Iar pentru
rndul ramatorilor trimite Dumn-ta oameniT Dumni-tale alc la nol, ci-i vom
trimite cu oameniT nostri la ramatorT de vor luoa catY le va tribui i ne vom
tocmi ce le va fI pretul; noT pintru dragostea Dumni-tale si pentru preetenila vom

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

61

lsa si mal jos. De alta pohtescu pre Dumnd-ta, s5. poruncesti Dumni-ta la mesterd

Dumni-tale de aciTa cad" lucrz d fac tipsfr sa-m fac un toc d tipsiI bunu
d'a" crednit, si sg.--m scriT Dumn-ta cndu va fi gata si ce-I fi pretul vom trimite banfT sail sg. va II si gata si cndu ver trimite oameniT Dumni-tale la rmg.-

toil trimite Dumn-ta si tocul de tipsiT, si ce va fi chilluTala noT vom da la

oarnenii Dumni-tale ; de acTasta pohtescu pre Dumn-ta. AcTasta a noastr pupn
scrisore s afle pre Dumn-ta sill-161os si vsel inpreunA cu tot cinstit casa Dum-

ni-tale de la Hs. amm.

Pis Mai 30 dni.
Bun prilatin al Duinnn-tale

Radul vel AO .
Adresa din afarg slavonesce :
ct La aril nostru pr iubitii .si bunrt prieteng 0 vecin de aprpe, Dommulit

Mad, judetula cinstituluT crap Brapvii, &rile* dela Dumnedeti pace fi sdnatate Domnia tale.,

Sfirsescti acst expunere In speranta cti, precum am vlutti

multe lucrurI marl si frumse luanda unil sboril puternicti, ne va
fl datti a ved colectiunile astOI atat de importante ale AcademieI
cercetate, studiate si publicate , si ast-fela sigilata si prin Academie noua stare de lucrurl, rA.dicata prin c,lioa cea mare de 10 Maiti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Analele Academiei Romdne

Seria L Tom.IV

I.

r-4-4., .............".

..1

,,,....

,-...

-r-

-r,blmo. Teinie

1-Of lrrrM

,...-,

1b).1144,4 CIO?

--1' 447 41
L., I

...I.

7-7 -1.

--74.7

,-....e.

i-qtYc.t. Ce.4 Viojgi fkatigla-1 . lire1b.,111046111.441e1.411, MOO e' 00,11 6 ()arts netflaTE.AE -TAT-Ito
...--z
.
,--- ...A... f i
4...-.,,....,
Z f 1 i..uc4r1,*0 ono' 6 4411+ 170irt" V -fretin16m(1112111 .1( I i a (74S-4Titi rrri . At d r1114(2,ti 47h( 10 MN
`n-tVc4

?4 4-7'

,j, A4t4 61

roAtiOrdati LITT
(4(1% -.1.1 - - - '
,...........4

tyttisemitrif4ri - lee ErittlApf A 1

0,.;

,....44.-.A.

Vrvi-11 tart.

'

pi 0)4602p,

..___/....., ,,
it td (-904 P;c44fe / fOhrtied A ITA-triqp1
C.-Jet-eV/4'411
.---7.

Ors . i

d..in44. 44gCLE

al

.--/

me

tirtorreo, ;-;41-441.1-4,-.1rIZEA4t4, 11,-Itie 611'41

--Ay
,

rttitf4Cert$tiirt;2 4 c-ta.,4,-pkit ittocAAar411,4NetArt, ttl.thICAA61e4

tri7 4,7i74 4W-ri fr14. 4'4 i Mlle O reirrti

fri i;r14crlf On tell

iu rittitirt
irn

(Of I SW:if AnArtrittt-i rtfi-ini10^4'

A."..

Fri; Altets.

Mt-

NA,
6Ae

,,

(Dirt; -ocv alftittte

te4,1e-n-atItrnall t...$1-rroAkt-,11)0(1-1141,1

,4444(E4A,4441, .11A tl rrvi 14) el' AtIC1101114, el-Ate/et

,.......4.--7:

,,4..(...mrt

,....,....

iome

ylvrtrocirre
4ene7e 4(a4i.:14.11 4seleglInE st ri.i ,....,....
......-Ns:L.;

1,,,gs

rurv,,Arne, FRA,t4etrINIAtittert-F4-iqt.ttieth-rkme- rAtt An 11 (Aetrrte rS'e?rt4 me

/04

tlio.iledtmisr dfiarivt .

et diOritsi

6 iicaiNIAAH
CA" rrie '1-6
.

ZA led '1;8-44 ( e o Otvri no aye' flo-trtin-tetirn4 vs , ti avt-fri vim& ;-;m4 h4,Irrr,0-16. 4

..,,,!_,"
J ---f
r4.IAA V/
Mel liNiti, 11410ditAeMONvilrill At e 4 INI Ali ir; AA el me - 6,117\4 e rig, p . .rr 4 m
-

Hefitilf0CMAT4tItlet-tArst tit (AeAti, AtYqi, ie-414-sMil, 1-14.44tiali(ema ,4.1,65.4.srrotAtie

-I

..

--A-

,e......../

..........

.
I 1 CA( (.6e HANIhrtetly-41Apr e Mario ri CA OFd rut I-1 frdr113 . cArd 11 NI A 1b Ws r14. IT 4
6.6,---....,..., ,

,,,.......

.......f.

01,01, c-a 91444.

--.1

,/.7

7.4

....."-Ah.

c-14- \I 9 GriA.- ti et (13 SI. It linitttAf .re. 4/.1T1 0.10,NIrisi II, 4m A .

-

......-....

re

6- Tilt rn 14 ' C W1E-P4 VA% r (4 r 41/06. it orrrt 4 hri HiA rrt 4/C0 6411 CACitstrOisrtrfre

...-^-7

....)...

t)vl frt ti 1?fl 1.1 ti my At thf CAdre N 0

Ni-714)11F t'- apt

et+lme,

,
.

......--1

c4Arf iyriT .-rtiiiT pi . 4s.,4

i-t7f4+ a,

axe (67177-7"------

___... -

4n-idol

,itli 764

ri (-Li cA 6g4hrtrtle

IT
4tr:I

If

radar lith G Ringers% 1317/1?5el

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Analele Acadennei Romne

u.

Seria II. Tom W.

4.

,41

1144

CY

Af

--rrr

en,

4.1
(-

11,11, .41o

("A riff

.22

" 71 A'O -is- .,,?' , ,-... .....0.-

41 gi,
r

, c.,

,-,..,-

at, 6

r C7 (Z

/
Afti CIO 6 'id

. r

4f.

,...A.T.,

.., (2 L....
.vcc1

-1. ,-!:
10,

((IN'

c._ tv (F.

,,...

C.--..-",,

4:nrAir ri A , n. it ^IF TA/kg A 4.7 + i

/ ;
cif I tAi st/tM. me. vie

"113 e pains., I rl, 131201c

&feted:. C4 7 'DAM 'tit -0

4,

rlitillt CB 0/4.1,,,'

Cs- 0

64

-7 /

Jr

...-C.N.
.,..,
". 1...111' nw
-,
ri. fail 111MO.
Qrrt*-Ai;

co...

An

rN

'N.

,..,

C.--j

'
I ,r 7

C--,
C-cg. , ,
n ' r..--.4
# eg re 4 u.i, ,.., en - ,e, ,411471, :2 criy4 s 1.4 do Ao ti Al n-ii.

ij '': -/''')e...11.,

o1
/
L-1 0 if i Q -1t1 i eta q;:alt IC7S glLited,,,,, j.Z

' Is MS Ct na CA1,n44

4 A , r---

iV HI

1 rl 4-

.a.

rii41;

(-%

r? 4(

a2

adE
.----

154

cAa

ii r etta

41-1

AH

.
0 H ri
(4-

.72

Mt( 144 E-

t--Th

iiJ EThe r< ti

4p

616"\
-

,.t

AA

,-.-4,.....

--, --"'

r 11-4

Zrrql1

Tr

, ---:-..---'

AA 'iii

A.A II

1Er'& f

--,

ti

--,

ry

F A E.

te"
146. H 4 CA 8-1-v 25" rf-r
7

Pi

4.A.,

...II-4

gr-Tr

Ak

tsc.

.,-.<Th

,....; it-r.

C Ad(

moo

AA.

1-n

tit ti

rE

("C.)

1 C-

4-,

Ai 4

psr.___,.

StaNan lith. G limber g. Drairesu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Angel, ACt4 de ime, Romallt

IlL

S aria IL Tom IV.

Allf

411

127Zi-e-4

o-24.N AAfaW 2c
t-..

,,---,....

AA

rricer1r 6

EisAH

AA

It a 1 (col

iII

$4rd

It 1

loco H -(#4112A4

1,

' *44 Ael

11

1.1

C(

1.1("iilpfilad ( flaotirly,4 cr,A r E /4

1ZA.=

it!

E.( 7 Cf'"'

k----,..--t.
fie '' i 0 fAiiie.Wpizzof tin 0 p.1-17 f-Ii-u f rareMHSrtud

....

i i Hr 40

o glerff iiiiO4,,,toyirrtirrrEA:_ifiatif'd

C.--->
M En rif t-i6pyX Ell Lii4Er t-rit4. 1
Njzijogirrre,.12;,--7.-.
,, f`l 6f..
'
---1,n o
.---3.
n
-77-4C1
/7 ,
' r.>
.4
4
'
Truve,16,40,111.41,,,AT-rrit
TTO N errtax . fit, _ r tyli4 14- to e A HfC.A.ltietot4t it.4I
o Er 11 -V(.1
O
CL
t
rrr
CA
c----,
\ c----,
raof
re;,,...
Z
f:\
r4( - ti' ietrlYkEA ti r lAti-X1EX \ovricaotit"1 I TIT OH (I i r r H Id r d r:....ift.E
- ficA g XV
t+ 1 0'474 + E( fi.E
.,..

ni -r-

....,.

r. /7

....

AL-MAilt.41411.6
(

...1 ...7'..X. " 9a -A

..-... ....--4a.

it( r a
1

et

as

at e ti I IN 1-1/1( a

NE201(DIFAS

"
oat
-

ri>
6 HE- raw
filnAale(Vgederl4Ati.140*-2X
..,...,

41-0,1
1--,

4 Ft 0

.--? e

Hi

..1

ro

.Z

rr ifC Al Att a ca H e (I<

21Y1COny:i+
--,

./C la

D-i

rrriti

qt-11911Trrl.101/-113E(17;7(

il

if W(11

vu A4

at-I.vtii- riX t I tIrt (11;7( 'Hciatf tri

2 rrC d 14 Ni . titH.

,e1 r-

__a- -a_

...

r...,,/_../.%
,i_ 1..

,.._,1 \ .......-4-7.4.

H(A.40rX C rn

c,

^4 ve 4 g

fN

iti

1111=211132ffli

ff-

'f 491 ti (lie 1 Ica (Ica (H r-4

04

a e5

e.

..&(4

(-I

16,4

10-1(AV.

K 2e

14

/-70 r A(

tf (I c

vr

(
;

(11.0,r(,
try' If Tr d

"

H2,11

I4.4 Ai

-ira

co

0 cH Airr4-1/1 ri;1(71 .

e"--A

-Ertl /Kw.

----_-__..40,_

/www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

(01

Ft

ft - f 0 f. , A, ry

- ''',(

cika if Tilt)
fir riff
co Oil(' (.4-tilaZqttOttt

,11

rm
4_

31-cravi

ik

Analek Academiel Romane

-

Seria IL Tom IV.

IV

ii\

'

`,)'

.1'''
,,,1p..! J.
12

'
,.

1,,i

'.4.,.
.

6...r-_,

..e. -'''.1.

l':

r-:-.,
>

-g

-.1,...a ,_

.*.t...4..
pri..-_

*-- '

-.

n -

14-.*
,,

\\-,

ir

,, ,,`

'

144^

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

I.

SCRISRE AUTOGRAFA DELA MICHA1 VITZULII.

11.

STGULO LUI

ERBAN11 VODA CANTACUZ1NO.

111. NUE DESCOPER1RI NUMISMATICE ROMNESCI.

CUViNTARE

PENTRU ANIVERSAREA DILET DE 10 MAIO

TINUTA DE

DINITRIE A. STURDZA
Membru ahi Academiel Romne.

fedinfa dela 3 Maiil 1885.

Patria nstr a avutil atAtea (ji le negre si furtunse, Inat se cuvine s ne bucurdrn si s ne veselim de lilele cele luminse
senine.

Inteacestea se oglindescti virtutea i viitorulti poporulut Reamintindu-ne luptele grele ce arn luptat, resultatele adeseorl neastep.
tate ce arn dobanditti - ne purificArn simtemintele, ne inltAing
cugetd.rile, ne otelimti inirnile.

0 asemenea Ii luminsa si senind se apropie : cea maY strAlucit. dintre tte - lioa de pece Main'. Ea este srbatrea srbgorilorti, ckl. In acea i s'a realisatti visul secular al poporuluY
nostru.

Sm1nta cea sanAls a purtat rdele sale, iar generatiunile a

cdrora munc6 a datti resultate atat de marl vorti fi pururea binecuvintate cu dragoste i recunoscint.
Aveamti, nu e mult timpti de atund, o positiune neInsemnat6,
jiu eramt stpanl nici pe tra, nicT pe destinele nstre, ne Intre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

262

bamti astddl dacd vomit trece dioa de mane. Acum suntemil o trd
respectatd, a cdreia viitort e asiguratt si care a devenitt unit factort In afacerile europene.
Acestd situatiune s'a resfrInt necesarmente asupra Intregel nstre

activit4. Cu cmpulti actiunel s'a ldrgitt si campuld nostru de

vedere, s'ati Immultitti i mijlcele pentru a ajunge la rtelulti dorittl.
Nu avemil dect sa ne uitmti la biblioteca si la colectiunile mistre,
la publicatiunile nstre anuale, pentru a ne convinge, ca nici Academia nu a rmasit strdinti de acsta mare desvoltare In mijlocult
cdrela ne afldmit.
Se cuvine deci ca i noI Academicianil s ne Indltdm inimile
cu apropierea dilel de 10 Mait, mal ale'st cd In capult acesteI institatiunI de culturd nationald sta Maiesttitile Lott Regele si Regina,
si

cd acea di de 10 Mai prt tu fruntea e numele lui Carol I,

fundatorult si Intemeietorult Regatulul romnt.

Am credutt cd nu potti mal bine O. contribuescrt la serbarea

acestel marl' dile, dect expuindit Domniilorti Vstre maI multe des-

coperirI, carI nu sunt de o importantd. secundard pentru istoria

nstr.

Yoi da o relatiune despre unit documentt frte important de

la Michait Vodd Vitzult, despre und stindardil al luI erbansti Vodd
Cantacuzino si despre cdte-va cestiunl privitre la numismatica RomanieI.
I

Serisre autografi dela 'We haid

Voda

Iltzu1t1 (1598).

Docurnentult dela Michait Vitzult, despre care am sd v Intretint este o scrisre autografd a rnareluI DOITInti. Ea este cu totulti ne-

cunoscutd. In stare de perfect conservare, ea e scrisd pe o bucatd

de hartie, fdr semn de fabricd, lunga de 21 cm., tnaltd de 14 cm.,
si se compune din trel rindurl scrise de Insdsi mna mareluI (haunt.
Sub aceste rIndurI se afld pus cu cernld sigiliult dormiesct celit
mica.

Cuprinsulil acestel scrisorl este :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

263

t por8-m. imputH Ti litE e7:up13II

Him iiim8A 110CTO

ElpE

nanropuf 110-

CTC111111i8A AE 4E EA rpm.

gt Rogu-rna Mariei tale sg, crezi pre ornul nostru, pre Gligorie
Postlnicul de ce va grdi. (1)
Pe sigilid se afl Intr'unti scut vulturulti traditional cu corpuld
spre stnga, cu capulti Intorsti spre drpta si cu crucea In cioc0 ;
In dreptulil capului se vOdii In drpta srele, In stnga luna; iar deasupra scutultfi Incungiurat de un cerdi este asezatd o coremd.
hire acestri cercii din lguntru si un alil doilea cerc din afard se
citesce inscripliunea urmdtre :
ICa iIIIIVIIA 1106BOAA M. E. oGnomm.
Despre autenticitatea acestei scrisorf nu pte fi niel o Indoiald.
Hartia si sigiliul sunt hotrItre.
Compardnda trsurile scrisoril cu semngturile luI Michaiti Vodd

de pe chrisve, si mal cu srnd cu rindurile autografe scrise pe

chrisovula de la 1 Fevruarie 1596 (7104) privitorti la satulti Su larulti (publicat In Bevista pentru istorie, areheol. ,fi Wog., IV, 542-

cu facsimile), nu rmdne nici o Indoiald cg acest bilet estc

autentict.
Pe dosul hrtiel se aflg Insemnata de o mnd string, Ins de
prin acelasI timpil, anul 1598. Din cele ce voi relata va reesi
dart si lmuritii cg data acsta este in adevr data documentului
544,

nostru.
.
Dupd, cuprinsul el se vede, cg acsta este o scrisre de acre-

ditare data lui ,tGligorie Postlnicul, pentru a se presenta cu ea

la o persemd frte Ina ltd., pe care Michait o Intitulzg Maria Ta.

Michaiil a dat acstd scrisre autografg, pentru ca sg Intdrsc

printeinsa spusele trirnisului sti Inaintea aceluia la care l'a trimisit
Scim din documente autentice ale timpului, cd Michait Vitzul
a trimisti mai multe misiuni diplomatice in Transilvania s'i in Austria, spre a tracta cu Batorescil ;..i. cu. Impratul0 Rudolf.
(1) A se vecl origmalula reproclusd In facsimile heliografica pe Stampa anexat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

264

Despre multe din aceste misiunl ne vorbesce Wolffgang Bethlen

(Historia de rebus Transsylvanicis). Unele Ins sad I-ati rmasti chiar
luI necunoscute, sa le-a trecutti cu vederea, nesocotinclu-le de-

stulti de insemnate spre a le aminti In scrierea sa atatt de bocratd In amnunte.

In acstd din urmd categorie este si misiunea lu Gligorie Balogh,

care a fost trimisti in anulti 1598 dimpreun eu Ioant Marcu Dobrouniky la Impratulti Austriei si la Archiducii Maximilian si Matei.
In colectiunea de Documente a MI Eudoxiu Hurmuzachi (III, 311

si 427) se afld clem documente privitre la acest misiune.

IntMulti document este o scrisOre de acreditare datd de Michaiti

Vodd $i scrisd In Targoviste la 8 Novembre 1598 in limba ungurscd. In acsta scrisre Michaiti dice, cd a trimesti pe omulti s
de incredere, pe Gligorie Balogh, si impreund cu elti pe Ioant Marcu
Dobrouniky, la Impratulti Rudolf $i la Archiducele Maximilian pentru anumite i importante cestiuni ale sale. Trimisulti Gligorie Balogh

era instircinatti st tracteze,- cestiunile verbal, pentru care scopti

Michai rgd in scrlsrea sa de acreditare pe Principil numip, s
crd cuvintele ce le voril spune prin \Titi grai trimisil sl".
Giigorie Balogh, dup nume, a fosta Ungur, si este frte probabil cti scrisbrea de acreditare a fost scris unguresce chiar de elt,
spre a se pgstra secretula misiuna
Alti doilea document relativa la aceiasI misiune este relaliunea
lui Ioan Darah (Documente, III, 427-433) despre cele vdute de
el in timpti de 5 lull!, petrecute langd Michaiti Vodd, de la 10 Julie
pand la 10 Decembre 1599. Ioan Darah (sail Darahi) a fost trimisti la Michaiti de unit membru altI familiel imperiale. In relatiu-

nea sa el nu spune de cine a fost trimis, dar e probabil c

elti era omul Archiducelu! Maximiliaii, fratele ImpratuluI Rudolf. Dovedile despre acsta sunt urmdtrele :

a) Dupd propria sa relatiune, Darah a plecat de la Satmar la

9 Julie $i a ajuns la Michaiti Vodd la Ploiesci la 10 ale aceleia$1
lull!. Este Insd peste putint A. fie venit de la Satmar pang la
Ploiesci intr'o 1i ; de aceea data plec6ro probabilrnente e insem-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

281

nata dupa calendarula gregorian iar a sosire dupa cel iulian.

In acest moda Darah ar fi pornitti In 9 Iu lie s. n. (28 Iunie s. v.)
si art' fi ajunsa la 21 Julie s. n. (10 Iu lie st. v.), calatoria duranda
13 le. Darah a stat in relatiunl de aprpe cu Michahl Domnulti
il insarcina sa-1 scrie scrisorT catra Imp6ratulti si catra altil. El
urmza. pe Michai in expeditia lu in Transilvania si, vorbindti despre ostirea lu, lice copiae nostrae), adeca : ostirile nstre.
b) Adresandu-se cittr cel care l'a trimesti, Darah dice : Magnifice Domine si cMagnifica Dominatio Vestra, Tar mal jog' II dice

de vr'o (.160 cr Majestas Vestra. - De aci se vede, ct a fostti

trimisa de un mernbru aid familieT imperiale, cac altua nu i-ar
fl qisti Maiestate ; i ea nu a fost trimisa de Insusl Impratula,
cdrula nu 1-ara fi disti Magnifice Domine.

c) Despre Impratula, despre Archiducele Mateia i despre Principele Transilvaniel, Darah vorbesce ca despre a treTa persna.
d) Archiducele Maximilian se afl in nordula Ungariel cu armata.
Cu tte c. e greti de constatat, unde anume se afla elti la 9 Iulie ;
totust result din acsta relatiune c se afla In cetatea Satmaruldi,

de unde a trimisa pe Darah in Tra Romansca (1).

Darah spune, in relatiunea asupra misiuneT sale, ca. cam pe la
inceputul lul Augusta (1599) ati sosit de la Praga Grigorie Baclogh si Ioan Ragusanula, trimisT de Michaia la Maiestatea sa, si
cca Michai, bucurandu-se de scris'orile pe earl' i le-aa adus de
la Maiestatea sa Sacratissima si de la Serenissimula Archiduce Ma teiti, a sarutata pecetile amandorora cu capula descoperit.
Arnandear aceste documente se refera la aceiasl misiune diplomatica si deosebirea care se afla nitre ele In privinta numelu tovarsulul lu Gligorie Balogh nu pte turbura intru nimica acest
adevra. Ioan Marcu Dobrouniky este numita in scrisrea luI Michai cu numele s adevrat, Tar Darah fig numesce Ioan Ragusanula, dupa origina luT din orasulti Ragusa.
Tota la acsta misiune se refera si scrisrea autografa a luT Mi(1) La 17 Octohre 1598 se afla In Cossovia, de unde sum Chanulul Tatardord Humnuzuki,
Documente, III, 303.
34

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

266

chaiti Voda despre care vorbesdi astdt. Michai avea, ca top principit din acea epoc, mulp strint in serviciulti s. Gligorie Balogh
era unul din acestia, si din biletul autografti se vede ca. Michaiii
boerise pe Balogh, fcndu-lti postelnic.
Nu putemil sci cu sigurant cAtr, cine adresz. Michai acest
bilet, dicndil : Maria Ta.

Scrisrea ungursa de la 8 Novembre 1598 e adresat probabil archiducelut Matei, fiindil-ch IntrInsa se vorbesce despre Impratulil si despre archiducele Maximilian ca despre a treia persn,
si flindti-cd, dup. cum spune Darah in relapunea sa, Michaitt primise

prin solit si rspunsurt de la Impratulti si de la Archiducele Matall. Asupra acestut punctil rmane totust o indoial 6. din causa cl
In titlu se adreszA catre mat mulp, dicendti Reverendissimi ac
Magnifici Domini etc.
Biletul autografd romanesct" all" hit Michait a pututt" fi adresatti

In special Principelul Transilvaniel. Este Ins cu putinta, ca elti

s fie fostil datil lut Grigorie Balogh pentru a-la presinta tutulorti
acelorti inalte persline, la cart era trirnis pentru a tracta, precum
dice, anumitele si importantele cestiunta le sale. Prin urmare mat
probabilti este, c acst scrisre represint creditivele intime ale
Postelniculut Gligorie Balogh card Impratulti Rudolf II, card archiducele Mateig $ i cdtr Principele Transilvaniet.
Acestii document"' este MIA Indoial unulti din cele mat pretise

din timpulti marelut era".

II. Stgul lut Serban TWA Cantaeuziuo (1683).
Documentufil alt.' doilea ce presint Academia In fotografie nu este
de totti completil, si-mt reservil a revent asupra Jul. Cu tte acestea

chiar acest fragment.' este de unti mare interest'.

In museulil regescti din Dresda se pstrz multe obiecte provenindti de la asediula Vienet de catr Turd' la anult" 1683.
Intre acestea se afl si un stindard romnesca. El a apart"nut trupelort" hit erbanti. Vodt" Cantacuzino, cart erati asezate sub

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

967

zidurile VieneI langA stea turcscA, si a fost cuceritti cu alte lucruri de ale Turcilor.
Acest stindard, a cdru fotografie fragmentarA o datorescti amicului si colegulul me Vasile Alecsandri, prt pe dnsa pe Domnul Christosti secl'endti pe un tron ImprAtesc, iind cu stnga
pe brate Evanghelia deschisA, In care se vdil, In 5 rInduri duble
cuvintele urmAtre

: mill Atimc- Aro J OACIII6 I RIG I

I

MIA I MOO J oit _WW1 MILT

I

iar cu drpta intinsA bine-

cuvintnd. Deasupra dreptel pe unti cmpti cu arabescurl, care

are si trel stele cu cafe sse raze, stA urmAtrea inscriptiune. Deasupt'a Intkiel stele, langa care se zAresce monograma lui Iisus Christos pe dosti
stA : f EHTC-XIM IIPtHTL, - Intre ntia
si a doua stea : GL LIIPX 111GRII.
SA dorim ca acest versetti - Vitejia drptA sA biruiascA - sA
urmeze tot-deauna stindardulti nostru.
III. None descoperirl numismatice romitnesd.

PilnA ce voi put da o relatiune completA i amAruntA despre

starea actualA a numismaticel romnescI, nu m'e" potti opri de a ve"
face cunoscute unele descoperirl mal recente.
1. - Cea mai importantA achisitiune ce am fAcutti in timpulti din
urm este un grossus de la Stefanti itsvauti, care lipsea panA
acum In seria Domnilorti representati In numismatica nstrA.
Acest ban, de o conservatlune Indestulti de bunA, este de ar-

gint si are cu totul aspectul grosilor lui Sigismund Bathory al

TransilvapieI, car)" sunt Indestul de rari cnd prta inscriptiunea
de Princeps Transilvaniae, Moldaviae, Walachiae.
Iata descrierea grosului lui FlAsvan :
Av. STEPH * BOIBOD * MOL.DOB. (Stephanus Voivoda Moldaviae). In

mijloc bustul Incoronat al lui Stefan Rdsvan, cu pArulti

scurt si cu barbA, la gtti si peptti cu loricA.
Rev. Intre delu6 rosete cu cinci frunze until scut rAtund, deasupra capul de boa. De desubt In sse randuri I GROIN ARGT I

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

268

". (Grossus argenteus triplex PrinRI PRINC MO (MARIA* *1595*

j
I

cipatus Moldaviae. 1595). Intre cifrele 59 si cele deku6 stelute unt

scutO, In care o spadd cu vrfult In jost si cu cte unt pdtrart

de lima In drpta si in stnga.
Este de observatt ca In legendele aceste literele latine alternzd cu

cele slavone tBoiBod MoldoB In loct de VoiVod Moldo V si

MoSdaBia In loct de MoLda Via .

2.-A doua descoperire numismaticd este dol bdnup de la Stefami edit mare.

Monetele pe cari le atribuescil luf Stefant celt mare sunt cunoscute din publicatiunile mele anterire. Rand acum era cunescute
tipuri de aceeasi mdrime cu cte-va variante.
Am avutt lericirea a spori acst serie prin dol bdnuti inedip,
ca tipti ai ca mrime. Acesti bnup, frte bine conservati, a
unult jumatate i altulii a patra parte mdrimea i greutatea celortl cunoscup pand acum.
Mint aci seria Intrgd a monetelort lui Stefanii celiti mare cunoscute

pand acum :
a) Groli Intregi.
1. Av. t 5120PaTTZ SPOLDAVI intre doug cercuri cordonate ; in mijlocti
mill cavil de boil, intre crne o stea
cu cold rale, in drpta semmluna, in

stnga o roset cu cinci frunqle.

Bev, t spatuaws vomvo MI-Are dou cercuri cordonate ; in mijlocti

unil scutrm in care o cruce patriarcal
gse brate.

cu

AI. - Col. A. R.
2. Av. t SPOPCOR SPOLDAVI Tipuu ca la No. 1, insg Intre dou cercuri
de perle.
Rev. t STUTIPVS vomv Tipulii ca la No. 1, WA intre doug cercuri
de perle.
111.

- Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

269

8. Av. t ST/OPHTA SI/UMW intre dou cercurT de perle ; in naijlocii unii

capii de boil, intre crne o stea cu
cincT rade, in drpta semilima, in stnga

o roseta cu cinc1 frunde.

Rev. f STHUMWS VOIHVO intre. dou cercurT de perle; in nAlocti unti
scutil, in care o cruce patriarcal cu

Ssebrate.

IR. - Col. A. R.
Varianta a No. 3.

4.

IR. - Col. A. R.
5. Av. t snovan s-ROLDriv- Tipulil ca la No. 1.
Rev. t STRUM/VS VOIHVO Tipulti ea la No. 1.

/R. - Col. A, R.
6. Av. t ST2Olan 51/011D2V Tipulil ea la No. 3.
.Rev. -{- STHEMWS VOIEW Tipulil ca la No. 3

IR. - Col. A. R.
Varianta a No. 6.

7.

IR. - Col. A. R.
8. Av. t ST/012HTH SPOLDTIV Tipul ca la No. 1.
Rev. f STHEMWS VOIEW Tipuli ca la No. 1.

IR. - Col. A. R.
9. Av. t snommtw STglliDnv Tipuli ca la No. 3.
.,c

STRETIPVS VOTHV Tipulii ca la No. 3.

Al. - Col. A. R.
10. Av.

V:

SPOTOPTI 5120LATIV Tipuli ca la No. 3.

Rev. .,:

sTammis VOIRV Tipulti ea la No. 3.

Al. - Col. A. R.

11. Av. * 5120PHTR SPOLDFIV Tipulti ca la No. 3.

Rev. t STRHMWS VOW Tipulti ca la No. 3.

Col. A. R.
12. Av. t 512012(eta) ST/OLD31 Tipulti ca la No. 3.
t S(tef)F1PVS VOIEW Tipulti ca la No. 3.
Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

270

13. Av. t Sitonamn 512OLDH Tipu lti ca la No. 3.

t swam VOXE( Tipul ca la No. 3.
Col. A. R.
,

14. Av. t SrtOPEVITH SPOLEMV intre denfe" cercurt de perle ; hi mijl'octi mill

capti de boil ; intre crne o stea cu

cincT rade; in drpta o rosefa cu cincI
frunde, in stanga semiluna.
Rev. t STEMTIMTS "VOIEW Tipulil ca la No. 3.
-

/R. - Col. A. R.
15. Av. -I. W012E(1134 MOLD-AV Tipulil ca la No. 14.

Bev. * STEWIPVS Armav Tipulti ca la No. 3.

IR. - Col. A. R.
16. Av.
Rev.

SI2012(et)71 SDOLDRV Tipul ca la No. 14.

STEUIIIWS VOIEW Tipul ca la No. 3.

/11 - Col. A. R.
b) jumfitate de grosi.
17. Av. In mijloculti until cerc de perle unti capil de boil ; intre coarne o
stea cu cincI raqe ; in drpta semiluna, in stanga o roser cu cincY
frump.

Rev. In mijloculti unuI cercti de perle unii scutti cu o cruce patriarcala

cu Ose brate ; in campil sus o roset cu cincI frunie, in drpta
semiluna, in stanga o roset cu cincT mole.

IR - Col. A. R.
18.

Variant.
JR

Col. A. R.

c) Unii ptrar de grosii.

19 Av. tint capil de bog ; intre crne o stea ; in drpta semiluna, in stanga
o roset6 cu cinci frunde.
Rev. Unil scut eu o cruce patriarcal cu sse brate.

IR. - Col. A. R.

3. - De o mare importantA pentru numismatica romnesc este

eria de monete de la Alexandra edit Bunt, nu numaT prin multimea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

271

si diferinta de tipt ce presinta, ci i prin irnprejurarea, ca atat In

argin.tt cat si in aramg, posedmt bucatile intregl, jurnMtile, patrarele $i optimile de yalorl.
Colectiunea de monete a d-lul Doboczky din Pesta cuprinde o
serie minunat de monete de ale lul Alexandru celt Bunt, dar colectiunea Acatlerniel este MIA indoial mal importantA $i prin diyersitatea modululul $i a metaluldf, $i prin multimea tipurilor.
Iatb. seria monetelor lul: Alexandru celt Bunt :
a) Groli intregi (1,800 grame)

1. Av. t MP HLEOCTII2DRI intre dou cercurT de perle , in mijlocii unti

capil de bourti, 'nitre crne o stea cu
cina rade ; in cmp la drpta o roset cu cincT frunde, la stnga semiluna.

Rcv. t WD : SPOLDFIVIEWSIS intre dou cercurl de perle ; In mijlocti

unti scutii, desprlatti de-a lungulti in

dou6 prtI, in drpta treI grindI transversa/e, in stanga se corne asezate

una peste alta In dou rinduff verticale
de 3 si de 3 : de-asupra scutuld unti
capti de bourti.
Al. - Colectnmile AcactemieI, MuseuluI din Berlin, Londra, Doboczky.

2. Av. t sraaa ,.. HLEETIPDRI Tipulti ca la No. 1.

Rev. t WD :. SI2OLDFIVIOPSIS Tipulti ca la No. 1.

Al. - Col. A. R.
S. Av. t MOM. FILEUTIDDRI ca la No. 1, Ins/ in campti la drepta o roseta", la stanga semiluna.

Bev t WD .. SPOLDFIVIEMIS ca la Nor 1.

Al. - Colect. Doboczky.

4. Av. t MOPE( rlIAXTIRDRI ca la No. 3.

Bev. t WD SPOLDRVIEWSIS ca la No. 1, insa In campti la stanga scutuluI M (pte Moldavia).

Al. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

272

5 Av. t SWIM rIlifaXRI/DRI Tipulti ca la No. 3.

Rev. t WD ST2OLDFIVIEMSIS Tipulti ca la No. 1, ins in cftrnpil la stfinga

scutului .q.,

/R. - Col. A. R.
6. Av. t snora FILEOCTIDDRI Tipul ca la No. 1.
Rev. t WD ST2OLDHVITIPSIS Tipul ca la No. 1, ins g. in anvil la drpta
o cheie.
IR. - Col. A. R., Doboczky, Petersburg.
7. Av. t MOPE( FILEOCTIPDRI Tipul ca la No. 1.
Bev. t WD SPOLDHATIEMSIS Tipul ca la No. 1, insa in cftmpti la stanga
o cruce.

111. - Col. A. R.
8. Av. t MO)E( FIDEOCHI/DRI Tipulti ca la No. 3.
Bev. t WD MOLDTIVIEMSIS Tipulti ca la No. 1, ins in campti la drpta
o cunun'd cu maI multe frun4e, la stanga

o cruce.

)R. - Col. A R
9. Av. f Mom( MiaXTEZDRI Tipul ca la No. 1.
Rev. t WO SPOLDTIVICURSIS intre dou cercurI de perle; in mijlocti unti
scutti, desprtitti de-a lungulti in doupArti,

in drpta 3 grmdl transversale,

in stanga 7 corne wzate una peste

alta in clOu rindurI verticale de 4 ,1
3 ; in cmpti de-asupra scutuluI o roserd cu 5 frunze.
/R. - Col. Doboczky.
10. Av. t 5120Pa FILEOUIPDRI Tipulti ca la No. 1.
Rev. t WO SPOLDFIVIEMSIS Tipulti ca la No.
stAnga T

1,

Ins6 in cfl.mp la

/R. - Col. A. R.
11. Av. t SPOrta ILEOCTIPDRI Tipul ca la No. 1.

Rev. WO 512OLDFIVIartSIS Tipulil ca la No. 1, ins 6. in campti la stnga rj

A. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

293

12. Av. t snona. HLEOCRI2DRI Tipul ca la No 1.

Rev. t WD SPOLDHVIEMSI r Tipu Hi ea la No. 1, insrt in cAmpti la
stnga rj

Al.

- Col. A. R.

13. Av. t snona 3411E00312DRI Tpuli ca la No. 1.

Rev. t WD SPOLDHVIEMSIS TipuR ca la No. 9, insg in ampti la
grpta H.
Al. - Col. A. R. si Doboczky.

14. Av. 41 SPOPY BLEOCFMDM Tipuhl ca la No. 1.

Rev. 1, WD SPOLDTIVIOSIS TipuRi ca la No. 13.

At..

- Col. A. R.

15. Av. t ST2OPEL HIMXTIPDRI Tipulii ca la No. 1.

Rev. t WD. SPOLDTIVIRPSIS Tipulii ea la No. 9, insA in cmpti deasupra scutule unii con mnchis, spre
drpta in ctimpri in drpta T.
/R. - Col. A. R. si Doboczky.
M. Av. t S-12012(1, HIMXT4PDRV

rIpul ca la No. 1.

Rev. t WD. SPOLDHVIEWSS Tipul ca la No. 9, insg. in ctimpii de-asupra scutuld unii con inchisil, spre
drpta.

/R. Col. Doboczky.

17. Av t MOP. num:inpm Tipuli ca la No. 1.

Rev, t WD. SPOLDHVIEMS1S. Tipul ca la No. 9, ins in stitnga si in
drpta T. (Deasupra scutulul exemplarulti e gguritti).
At Col. A. R.

18 Av S HLENRPDEM intre du cercuri de perle , lu nnjtocil unn capil

de bourt, intre corne o stea cu cinci
raqe, in campti la drpta o roseta cu
eind frunqe, din gura bouruldi iese
spre stnga o flre de crinti, deasupra
cAreia semiluna.
35

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

2t4

_Rev. S SI2OL1TIVRIPS !titre du cercuil de perl ; in mijlocii unri swift,

desOrtitil de-a lungulti in dou pgrp,

in drpta tra grimg transversale, in

stanga (Ma florT de crinil una sub alta ;
in ctunpil la drpta si in stnga si susil

cate o flre de crinil.

Al. - Col. Doboczky.

19. Av. S BLEWMDM Tipulti ca la No. 15.

Rev. s mOLDnvIns Tipul ca la No. 15 cu mcT difern4e.
Al. - Col. Doboczky.
20. Av. S TILEWIPDOR Tipuli ca la No. 15.
Rev. S SPOLDEMEMS Tipuli ca la N. 15 cu mie1 diferinte.
Al. - Col. Doboczky.

21. Av. S nuomonv Tipul ca la No. 15.

Bev. S SI20LDRVIEM3 Tipul ca la No. 15 cu micT diferinp.

JR. - Col. Doboczky.

b) Jumfitate de groli (1,080 grame).
22. Av. t SIZOPENTI .. BLEWMDRI intre (Ma cercurI de perle; in mijlocil

unti capii de bouril, intre crne o stea

cu 5 rale, in ampil la drpta semiluna,
la stanga o rosetii cu 3 frun4e.
Rev. t WD SI20LDFIVIEMS1 intre du cercurT de perle ; in mijloct. unii
scutil, despArtitri de-alungul In du
Orfi, in drepta 3 grinIT transversale,
in stnga 5 corne asezate una peste
alta in 2 rindurT verticale de 3 si 2 ;
in cAmpli_deasupra scutuldf P.

/R. - Col. A. R.

23. Av t S-1201242(TH :. FiLeXTMDRI Tipuh

a la No. 22.

Bev. t OWD ST20PTIVIEWSI Tipulti ca la No. 22, insii in campti deasuAL

pra scutulul L

- Col. A. R.

24. Av. t mona. FILEO(M2DRI Tipult1 ca la No. 22.

Rev. WD. SPOLDRVIEMSIS. Tipul ca la No. 22, Irish in 6,1110 deasupra
,

scutuluT o rosetti cu 5 frunde.

/R. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

276

25.

Varianti a No. 24
AL - Col. A. R.

26.

Varianta a No. 24.

/R. - Col. A. R.
27.

Varianta a No. 24.

Al. - Col. A. R.
28.

Varianta a No. 24.

Al. - CoL A. R.
c) A frets parte de grott (0,590 grame).

29. Av. Intr'un cercil de perle une capti de bouri, intre crne o stea cu
cinci rade, in cmpe la drpta o rosetil cu 5 frunde, la stnga
semiluna.

Rev. 0 cruce cu patru brate egale, in cmp5 intre brate - o corng o stea cu 5 rade, - semiluna -o corn5.
Al. - Col. A. R.
d) A patra parte de groe.
30.

Ca No. 29.

AL - Col. A. B.

31. Av. Tipul ca la No. 29.

Bev. 0 cruce cu patru brate egale, in cmpe intre brate - ? -o stea
cu 5 rade - semiluna -o corn.
Al. - Col. A. R.
32 Av. Intr'unil cercii de perle unit cape de bourti, Intre crne o stea cu
5 rade, in cmp la drpta o rosetd cu 5 frunde, la stnga semiluna.

Rev. Inteune cercil de perle unit scute, despartitil de-a lungule in 2 partY
in drpta treT grindY transversale, in stnga 5 corne asezate una

peste alta in 2 rindurT orizontale de 2 si 2 si 1; in campil deasupra scutului unit cape de boil la drpta o rosetd cu 5 frunde,
la stnga semiluna.

Al. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

276

33. Av. Tipul ca la No. 32.

Bev. Tipulti ca la No. 32, insil intermit cercti rasucitti.

At. - Col. A R.
34. Av. Trpulit ca la No 32
Rev. Tipulit ca la No. 32, Ins'a in campa la drr,pta 4.
M. - Col. Doboczky.

35. Av. Tipulit ca la No. 32

Rev. Intermit cercil de perle unit scutti, desparlItil de-a lungulti In 2 Ort,T,

in drpta 3 grind! transversale, In stanga 5 corOne asezate una

peste alta In 2 rinduet verticale de 3 si 2 , In campti deasupra
seutulul o roseta cu 5 frunde, la drpta si la stanga scutulra ?

M. - Col. A. R.
36. Av.

Tipulti ca la No. 32.

Bev. Tnteunti cercit de perle unit scutit, destrar(il de-a lungulti in 2 OW,
in drpta 3 grind): transversale, in stanga 6 corne asezate una

sub alta In 2 rindurT de 3 sr 3, In campit deasupra scutuhri V,

in stanga o roseta cu 5 frunde.
M. - Col. A. R.

37. Av. Tipulit ca la No 32.

Rev. Inteunti cercti de perle unit swirl, despirrtrttr de-a lungula in 2 parV,
iii drpta 3 grimy transversale, in slanga 7 corne una sub alta

in 2 rindurT verticale de 4 si 3, In campti deasupra scutuluT o

cornA, in stanga P.
AI.

- Col. A R.

38. Av. Tipul ca la No. 32.

Bev. Intermit cercit de perle unit scutil, desprulail de-a lungulit in 2 041,
in drepta 3 grindI transversale, n stanga 7 confine una sub alta

in 2 rindurY verticale, de 4 si 3, In campti in stanga L.

Col. A. B.
M.

39. Av. Inteun cerc de perle unti capit de bourit, intre crne o stea cu
5 rade, in campii la drpta o roset6 cu 6 frump, la stanga semarina, din gura bouruhil iese spre stanga o flre de crinil cu
treT frunde.

Rev. Intermit cercil de perle unit scutti, desOrtitii de-a lungulit in 2 OW.
in dripta 3 grindT transversale, in stanga 3 Hoff de crier en cte 3
frunde, in armpit susit, la drpta si la slanga, cate o flore de criniL

M. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

277

e)

Mouede de aroma, moduli' de groxii Is:tree:6

40. Av t (mone)74 ILEOCTIDDRI rjpul ca la No

1.

Rev. t WD SPOLDTIVIEMSIS Tipulil ea la No. 1.

M. - Col. A. R.
41.

Legendele si Tipurile ca la No. 7.

ZE - Col. A. B.
42. Av. Legenda si Tipul ca la No. 40.
Rev. Legenda si r[1pUl ca la No. 40, insN, in etimpti la stnga scutuluI o
rose16 cu 5 frunde.

/E. - Col. A. R.

43 Av Legenda si tipulti ea la No. 38.

Bev. Legenda si Iipul ea la No 38, ins'a in campil la stanga scutuluT T.

M. - Col. A R.
44. Av. Legenda si Tipul ca la No. 40.
Rev. Legenda ea la No. 40 Tipulti ca la No. 9
/E. - Col. A. R.

45. Av Legenda si Tipulti ca la No. 40.

Rev. Legenda si Tipulii ca la No. 40, ins'A in cmpil la stanga scutuluT
semiluna.

1E. - Col, A R
46 Av. Legenda

Tipul ea la No. 40.

i
Tipulti
ca la No. 40, insa in campil la stauga o cununti.
Rev. Legenda
pi

M. - Col. A. R.
f) Monede de aranui, modul de jumilitute de grosfi.
47. Av. t SROPEI. maomvpla intre doug cercurT de perle, in millocii uut

capil de bour, intre corne o stea cu

Rev. Legenda i tpul

5 rade, in cfmipil la drepta o rosea cu

5 frunde, la stanga semiluna.
ea la No. 24.

1E. - Col. A. H.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

270

48. Av.

-- - -

Bev.

_-

FITIOORV intre (1614 cercur1 cordonate ; h

VI f--- - intre

1E.

49. Ap.

scut, desprtitti de a lungulti i'n dnu

partI, in drpta trei grind! transversale,
in sOnga d6u6 flrlde crint.
CoL A. R.

- - - emu/

Rev.-

rnijlocrt unti

capti de bour, intre crne o stea cu

elm! rade, In dripta semiluna.
dnfe' cercuri de perle ; In mijloct unti

- intre dtf cercurT de perle; ti mijlocti un

capti de bouril, Intre crne o stea cu
nine! rade, in drpta o roset cu cinc!

S SPOLDRVIEW

frunde, In stanga semiluna.

Intre d(5116 cercur! de perle; ta mijlocri unti
scuttl, desprtittl de-a lungultl in (1611S6

prt!, tri drepta tre! grindi transversale,

/E

in stanga o flre de crintl.

Col A. R.

50. Av. - - FILEOCT112DeR Tipulti ca la No. 48.

Rev. Legenda i Tipul ca la No 48.

.1E - Col. A. R.
51. Av.

- - -E(X -

Tipulil ca la No. 49.

Bev. Legenda i tipul ca la No. 48.

2E. - Col. A. R.
g) Monede de aranni. modul midi.
52. Av. In mijlocult1 unu1 cercti de perle, un eap0 de bourti, intre crne
o stea cu elm! rade, In drepta o rosetrt u cinc! frunde, In stanga
semiluna.

Rev. In mijloculti unuI cercil de perle, unti scutti imprtitti de-a lungulti

in doa, In drpta treI grind! transversale, In stnga spte corne una sub alta in di5u6 rindur! verticale de 4 si 3, in campil ,
la drepta 11.

2E. - Col. A. R. si DobocAy.

53.

Tipulti ca la No. 52 cu mid diferinte.

2E. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

2,0

54.

Tipul ca la No 49 cu mic diferinte.

7E. - Col. Doboczky.

55. AO. In mijlocul undi cercil de perle, unti capii de bouril, intre crne
o stea cu cincT rade, in drpta semiluna, in strtnga o roset6 cu
cincl" frunde.

Riv. In muloculti undf cercii de perle, um."' scuti imprLatri de-a lungulil

in du, in drpta spte corne una sub alta In &RA rindurf

verticale de 4 si 3, In stnga tresi grindT transversale.

7E. - Col. A. R.
56.

Tipul ca la No. 52, ins6 In Bev. MLA II

7E. - Col. A. R.

57.

Tipulti ca la No. 52, 'MO, In Rev. cina corne In loeil de spte.

2E. - Col. A. R.
58.

Tipulti ca la 53, insa in Rev, in cmpil de-asupra scutuldl o roseti.

7E. - Col. A. R.
N. Av. Tipul ca la No 52.
Rev. Inteunti cercil simplu ung scutti, impbirlitil de-a lungul in &IA, in
drpta dou grindT transversale, in stnga 6 corne una sub alta
In dou rindurT verticale de 3 si 3, in campil de-asupra scutuluT
o corn..

7E. - Col. A. R.
60.

Tipul ca la No. 52, Irish' In Rev. sus in ,campil .

7E. - Col. A. R.

61.

Tipul ca la No. 52, ns. in Rev, in carnpil

. . .

o rosetrt.

7E. - Col. A. R. i Doboczky.

62.

Tipul ca la No. 50. ins in Rev, in cmpli la drpta D, susil o roseIrt.

7E. - Col. A. R.
63. Av. Tipulil ca la No. 52.
Bev Tipul ca la No. 52, ns. in cmpti la stAnga o cruce.

7E. - Col. A. R.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

280

64.

65.

TipuI ca la No. 56 cu diferinte.

Col. A. R.

Tipulti ca la No. 56 ins5, in Rev. ese corene In loc de spte.

- Col. A. R.
66.

Tipulti ca la No. 37.

7. - Col. A. R.
67.

Tipulil

ca la No. 57, ins treI corOne in locti de Opte.

2. - Col. A. R.
68. Av. Tipulti ca la No. 55.
Rev. In mijlocuh undi cercil de perle, unti scut imprtitil de-a lungulti
in du, in drpta detfe florI de crintl, wzate una in capul alteia, in stfinga treI gra4I transversale, in cAmpit are o cornii.
M.
69.

- Col. A. R.

Tipul ca la No. 68 cu
- Col. A. R

micT diferinte.

70. Av. Tipulti ca la No. 52.

Rev. In muloculti unuI cercil de perle un scut5 imp.rtit de-a lungulti
in du, in drpta treI grinryi transversale, In stftnga crucea patrjarcal dubla. In camp5 ?,

- Col. A. R.
71, Av. Tipulti ca la No. 52
Pen. In muloculti unuT cercil simplu, unil scum Imp', Irtitti de-a lungulil in

dou, in drepta ?, in stnga 3 grimy transversale

- Col. A. R.

4. -- Sfirsindu ImI vet! da voe s. serbez si e dioa acsta

minunatil de 10 Maifl, nu puma! prin acstA enumerare de monumente din timpurile cele frumse ale istoriel patriel", ci depunnd,
ca la alte asemenea ImprejurArI, in tesaurul Academie! documente

privitre la istoria nstal nationala, documente scApate de vijeliile

timpurilorti si cari se vor pstra in tot-deauna de Academie ca
un deposit pretios al nat'iunel.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

281

Ve" rogil dec sL. primill In onrea OileI de 10 Maiil :

1. Scrisrea autografd a lul Michaii Vitzu data la maim Postel-

niculu Grigorie Balogh ;

2. 195 monete romnescI si anume :

Petra Muat0
Alexandra celil Bunt(
I1ia0 VodA
.
..
.

1.

2
3.
4.
5.

Bogdan0 tatAlil .

Stefan celd Mare

0.
7.
8.
9.

- -- ----- 29
5
2

.
.

Stefinit VocIA .
Stefant Locust&

.
.

.
.

Resvand Vodi

Sigismund Bathory

ARAMA

ARGINT11

NUMELE DOMNILORU

.
.

10

29
19
2
1

42

23

69

- --

- -

34

.14

5
2

66

23

66

14

Total

12

34

94

113
2
5

--

25

126

195

23

12

8
1

Irn pare r ch, nu pott s. depunil in Academia si stindardula

romnesca din Dresda. Voiti chuta cel putin sh. phstrhmb In archivele nstre unti &Seim) exactti si completh al acestei venerabile relicif.

36

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

/tinkle Academiey Romiine, T. VIII s. 2 (1M- p7).

fir

..

A.,,I

..:

A.

1. k;:,11...,,./.i ,;
'

1$

,,, er',

..' fiisy,..1
'',1'
,_

,.

.' * '''

,....: ,,,. ,
-

.- r
' F.:

1,

't

1;i

..,

'

.,

,. if'

,.

,
'1-

: .:

-44\1:,

0,,Ift,''..:- '

'_.

..

,t

...
.
,

- -

' /1 '. ,:-. .,

'

., A-7'.

' -r, - '

; ..
,

A'

1-r (/..41/).1. Y.
-

...

'

),

' .1 ,r

'44,4

A, 6 ey

.i
.

..,'

(rA

...

7'1"

,L

.4. '':'

`-ri-'sit....7.1.1T-

:.4],

,..

:-

' ld''

,.....,./

rY;yi Asir-

,1

'

'

.,

;'

., I:. ,

.- l ei.`

'

.,
'!i

'

.1 *

,, -

l',.

,..
,

...

'

'..;

1' rt.,

'

v)

",

,4

171'

4'

.1

.,

'

'
-

I -.1.

'
.

ef,
4

, ",

.1

'.

11

...

f;,14.'e,

'i'

.J

7! 4.
.

,,,

' :I- T

',
.,

'

,,,

'

.,

..r--tr . -

'

'.

e
,

4.

P'

-1,

It

;,.

'
.

i41

'

'

.
I

"

''

4.}

',.

'

. ?, I ' ',

'

'

.. .

www.dacoromanica.ro
Scriselre autograf a lui
Michaia VoclA Ilitzula (159g).
www.digibuc.ro

-,

'

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro