www.dacoromanica.

ro
www.digibuc.ro

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
SERIA II. - TOMULD VIII.

1885-1886.
SEC TIUNEA II.
DISCURSUla, MENOMI I NOTITE.

---

-------C u 5 stampe.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMNE (LABORATORIT E
42 - STRADA COLTEI - 42
1888.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

CUPRINSULti.
Pag.

Arnintiri: despre Grigorie Alexandrescu. Scris6re &are

de Ion G-hica
Apulum, Alba-Iulia, Belgradil in Transilvania.

V Alecsandri,
1.

Studiil de Gheorghe

Barip4

15

Schite din vita Mitropolitulni Ungro-VlachieI Filaret II-lea, 1792, si ale

altorti persne biserieese cu earl' elti a fostil in relatiunT de a-

prpe, de P. S S. Episcopalti Mekhisedec .....

.......

Notit istorica clespre orasulti Botosanl, de Alexandra Papadopol-Calimachic

777

Raporturl asupra catort-va mnstirT, schiLur i bisericT din ter, presentate Ministermlul Culteloril i alti inv4AmintuluT publicil, de
Gr. G. Tocilescu .

93

151.

Dare de sema despre colectinnea de documente istorice romane aflate

la Wiesbaden. - Cuvintare pentru aniversarea 4110 de 10 Maiti,
tinut de Dimitrie A. Sturd,:a
239
1.

Scrisre antografti de la Michaiii-Vitzul. II. Stgulti luI .$erbaffilVoda Cantacuzino III. Mile descoperirI numismatice romanescI.Cuvintare pentru aniversarea hleI de 10 Mai, tinut de Dzmttme
A. Sturdza
261

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

AMINTIRI DESPRE

GRIGORIE ALEXANDRESCIL
SCRISRE CATRE V. ALECSAND RI
DE

ION GHICA
Membru ald Academiel Romne.

Sedinfa din 22 Martie 188G.

Londra, 15 Ghenarie 1886.

Scumpe amice,

De cte orl am venitti in Londra, una din intadele mele visite

a fostti pentru Museulti Britanicti, acelti palatil in care se afld adunate manuscriptele cele ma pretise ale lumil Invlate i minunile
artei antice, unde se desfasurd ca inteo panoramd istoria geniuluf
omenesca.

Intr'una din dile, pe dind eram acolo, in sala in care sunt expuse de jurti iinprejurti, pe piedestale si pe pdretl, vestitele marmure
Elgin, si stam admirandti frumsele metope dintre trigrifele frisel
exterire ale PartenonuluI, pe care sunt representate In ronde-bosse
luptele G-recilorti cu CentauriI, audti pe cine-va cd-ini: dice :

Nu te mat' uita la miserabilele astea de pietre ! M intorcti s.

vdti cine m apostrofn, si da cu ochil de Lordulti Ald...., unti
vechiti arnica, turcofilti fanaticti, care IV' urmzd. vorba Inainte in
modul urmdtorti :
Vec,If pietrele astea, cu rapsodiile WI Homer, cu tragediile lul
Sofocle, luI Euripid i cu scrierile lu Platon, luI Aristotele si
Herodot, at' fostti causa c. puterile Europe. nu ati ldsatti pe

Turd la 1821 sd strivscd pe Gred, cnd s'ati resculatil in contra

1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

eSultanulul. Astea a fdeuta pe Byron cu tinerimea din Cambridge,

din Oxford si din tte universitdtile s alerge In ajutoruhl Grecitlorti, sd exalte opiniunea pnti, a sili pe Europa sd ardd flota turt csca la Navarin si s proclame independento MoreeI. ,

Avea dreptate nobilulti Lord. Asa e ! Arta si literatura, menl

de acum treI mil de any, ail luptatti pentru liberarea Greciel aldturI
cu ceI mal eroicl palicarl al Agoanet
Si daca s'o intampla

(Cu vreme Romania s'ardice fruntea sa,

(Pe-a Dimbovitei vale Wirl de s'ar ivi,
(Al luptelor cumplite prtrta0 e iar vorti fi
Alexandrescu

(Trecutuld la Manastirea Dlulul)

In secolula in care trdimil, cnd tte se msrd cu hulgd,r1 de

aura, o panzd a lul Rafael s'a pldtita ma h1ele trecute 75,000
de lire st., aprelpe dou miline (450 de oca de aurti). ApoI Intrebti
cum art put sLl. prd o natiune care a produsti ast-felti de (5menI, care a dat nascere luI Dante, luI Michel Angelo, Tasso si
Petrarca? i cine ar put vre-odatd sd-I tdgdduiascd ratiunea si
dreptulti de a fi? Potcva UnguruluI si a Croatulul a putut s'o
calce, dar n'a pututil s'o nimicsed, nicl s'o oprscd de a se ridica.
Natiunile trdese i se glorified prin menil ce a produs si
prin lucrdrile lor geniale. Val de acele popre care nu ati profetl !
Fie ele catti de marl', catil de puternice ; numere suflarile cu sutele
de miline, cucerscd lumea intrgd, ele sunt condemnate peireI si
uitdrit Urmele biruitorilor se pot sterge, dar ale luI Molire, Racine, Hugo, Cuvier si Lamartine nicl-odatd ! Cht de marl si de puternicl fie unti Moltke, un Bismarck, gloria lor este trectre, pe
cnd a luI Goethe, Humboldt s'a luI Beethoven va rmn eternd.
MaT an capitala nstrd era in picire ; alergaa top in tte prtile, da oral peste mug. Ostirea pe jos si cdlare, insiratti pe strade,
cu arma la pdmintil i cu stgurile in zdbranicil negru, musicI la
tte respantiile, clopotele marl i micI sunati la o sutd de biserici,
de lua audul ; urla orasula de vuetti i tunulti se audio in de-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

partare, trdgandti a jale. Corpurile constituite tte, unulti dupa altul

cu presedintil In frunte, facultatile i sclele cu profesoril:lortl, corporatiile cu baniere, urrnati in cadenta. Lumea alerga pe capete sa
vada cardle Incdrcate cu sute de corne de laurI si de flor, urrnate
de driculti poleit care ducea la ultima locuinta pe unti bdrbatti de
stattl, fostti de clece orl" ministru, acoperitil de sus pand jos cu
cruel, stele si cordeme.
Acum nu de multiA totil pe aceeasl cale si totti catre:acelti .10casil, mergea in tacere i ne bagatil in srna, fard stgurI, fard,tobe
si fard surle, clricui modestti in care erati r6masite1e pamintesd
ale poetulut Alexandrescu. Tacutulit i putinti numerosulg acestil
cortegi facea contrast cu acea marta i sgomotsa petrecere a
fostulut ministru. Mi-am dis c pentru marele poetil era momentui

and rsaria dioa din care incepea a trdi etern in inima si

In memoria Romnilorti.
...Multi Comen1 marl' si burif
Loma' folositorI

Ail fost persecutati

In vremea ce-ail traitt5
g$i frte luclaff

Dupa ce a morn.
Alexandreseu.

(Rspunsulti Cornetel din 1858)

Mf-aduc aminte din copildrie, cand clascdlulti Vaillant, venitti

de mend In trd, cam pe la anula 1831, deschisese o clasa de

limba francesd intr'o odaita in Sfintulti Sava. Adunase chtl-va Meg,
dinteacel earl' maT aveati ceva cunoscinte de acea 1irnb, cdptate pe
icT pe colea de pe la dascaliI Luigi, Coulin, Janeloni si Vanzand.
Clasa se compunea, dupa cat m'ajuta memoria, de :
Costache C. Balacnu,
Nae I. Budistenu,
Ion D. Ghica,
Grigorie Sc. Grddistnu,
Scarlat N. Filipescu,
Costache A. Rosetti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Vaillant ne dicta din : Grandeur et decadence des Romains de

Montesquieu; fdceamti versiunI in prosd, din la Henriade a luI
Voltaire, si ne da de invtam pe dinafard Satire si Epistole d'ale
1111 Boileau.

No1 cestl sase ne credeamti ma": tali in limba francezd dect

top bdetil din Bucuresc1, ba unulil din nof fdcea i versurl. Dei if
spuneamil cd erati cam din toporti lucrate, el totti stdruia sl. ne
impuie urechile citindu-ne odele si satirele sale. Cele romnescI Meepeati maI totti-d'auna A, la Paris Momulnu cu :

.0, ce ma' ct m miril

cutruT (sail cutAreI) haractril.

Rosetache era mail modestil, ne inveselea cu spiritusele cuplete

ce addoga pe WO. dioa la cntecele de modd.
In primdvard Vaillant ma recrutase unti elevti. Se ivise pe banca

din fund, lngd pdrete, unti tinrti - parcd-l vdt"! - infdsuratti

inteunti surtucti cafeni, &hest', frte &hest', prul negru, sprancenele grse imbinate, ochil cdpril i sciinteitorf; musteata II mija pe
buzd. Nu sciti, mica deosebire de varst sa superioritatea ce credea
cd aveamti noI in limba ce venea sd invete si elt", l facea sd se tie
arasna. La sfrsitul clasel, noT eam grmadd si sgomotosT, pe
cnd elt" se strecura binisortz si 10' lua drumult" singurti spre casd.
Acesta era tin6rulti Grigorie Alexandrescu.
Odat Vaillant, dupd ce ne ia d'arandul s-I recitdmil epistola
I'll Boileau cdtre Molire :
lare et fameux esprit dont la fertile veine
'Ignore en ecnvant le travail et le peine

ceI vechI ne incurcdmii top, unul dup altulti, care la versult"

dintai care de la celti de alt.' cloilea, fard ca unul macar s'o putem scte la captditi, se indreptzd dare noulti venit dicendu-I :
Voyons, Monsieur Gregoire, pouvez-vouz me dbiter cela? Allons,
du courage !

Tinrul se rosasce, clipesce de dou trel orl din ochl, Incepe a

recita si o duce pana la sfArsitO, frrt. cea AIM mica esitatiune, MTA
ingdnare i frd o singura gresald, indicandt" cu precisiune punctua-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

i trecndti peste rima Rill a o cduta. Cei-alalli ne uitarnti

unulti la altulti, exprimnd mirare, admiratiune sa gelosie. Nic
odata pnd atuncI nu auOisemil o dictiune mal corectd i mal pldcutd, desi citisemti i recitasemil de o suta de orl acea epistol,
dar pott" lice c numaI atuncl
intelest" spiritulti si eleganta.
La esirea din clasd m'am simit atras cdtra acelti tinOrti, m'am
apropiat de dinsul, i flind cd mergeam toff" pe o cale, ne-amti

tiunea

luatti la vorba pe drum. Mi-a recitat cu entusiasm scene intregl din Anciromaca si din Phedra de Racine. La intrebarea mea,
dac n'a cercatti s scrie romnesce, mi-a respuns citndu-ml Adio la TrgoviOe :
c Culcat p'aste rume sub care adncit
E glom strbun si umbra de eroY...

Dintr'acea li am fostt" amid si iubirea nstrd unulti pentru altulti nu s'a desmintitti nicI odata.
EA sedeamil pe Podul Calii (Calea Craiovei), Alexandrescu lo-

cuea Intr'un beci sub scard la Mitropolie, la unchiult sii, parintele Ieremia. Eramt" vecinI i ne vedeamti in tte
teamil lectiile nstre impreuna.

pregd-

Iancu Vacdrescu, venitg de la mosie de la Motoeni, trdsese in

gasdd la tatd-me, si, intrnd o data in camera mea, ne gsesce
pe Alexandrescu si pe mine invtndu-ne lectia ; e cu Boileau in
mana, ascultamti cum camaraclulti me licea pe din afard l'Art otique. Vachrescu, in mirare de moduli,' cum acelil tnr recita versurile, a petrecutt" 'Mt sra cu nol. Alexandrescu, care, cum sea,
avea o memorie estraordinard, i-a recitatil tte poesiile ce publicase
Inteo mica brosurica in 120:
Oasormcul8 indreptatirt.

Oda la Steta prtt.

Prima vara Amorttliti, etc.

Vacdrescu incntatti l'a luatti in brate i l'a srutat dicendu-1:

Bdete, tu o sa fiT un poetti mare. Alexandrescu mi-a Oisii de
multe orl cd acea sera a fost una din cele mai fericite ale vietei
sale. A face cunoscinta luI Vacdrescu fusese visum copilariei lui.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

A doua srd, adunare numersa in salonulti tatnul mett Intre

1

mosafirl se gAseati: Vaarescu, Efrosin Poteca, Eliad, Popa Grigorie,

fratil Cmpineni si 41 doi, trei, rude si amict Alexandrescu a recitatti scene intregi din Sofocle si Euripid In limba elen ; sciea pe
Anacreon din soirld pan in scrta. Anacreon era poetul favoritti alit Vchrescului care adesea lua versulti din gura lui Alexandrescu, png, ajungea la cte o strofd care IT scApa din memorie,
de unde apoi urma iar Alexandrescu inainte, si serata s'a incheiat,
dupd cum se obicinuia pe atunci, In sofragerie cu unti curcan fript
admiratti de Intrga adunare, blagoslovit de printele Grigorie Poenreanu si salutatti de tinrult poet cu fabula sa care se termina cu :
Printule, in 1oc5 de plat51

.A0 pofti caff-va curcanT ,

(Vu1poht15 predicatord).

De atunci vedeamti pe Alexandrescu mai rartP, II blase Eliad acas la dinsulti In mahalaoa Dudesculul.
In ajunulti sftntuluT Ioan, a venitti de mi-a adusti unit plied mare
pecetluitti, rugndu-m s-lti ptinti, ftirb. s scie nimenT, 'in asternutult Vdcarescului sub capatAitt. Acelti plic continea Oda:
(Tu care aT fost5 din pruncie al5 muselor5 favoritil
c*i ca strmosesc5,-avere Geniulti l'aT mostenit5,
.anfdretii al5 primblvereT

Mai trditt s'a mutatti la Maiorulti Campinnu, uncle se adunati

di si npte Manolache lhleanu, Grigorie Cantacuzino, Iancu Ruset,
Aristia, Costache Brildcescu, ofiteri romni dinteunti regiment-6 cu
Cmpinnu, Capitanii Golesq Stefan si Nicolae, Cpitanii Cretulescl
Costache si Scarlat, apitanulti Teologu, Cpitanul Volnescu II, sub-

locotenentul Rusetache si mai multi tineri de pe atund, cari petreceati citind istoril militare : Campaniile lui Napoleon, memoriile
luT Frederic-eel-mare si scrieri de-ale poetilorti in renume : Lamartine, Hugo, Branger, etc. Alexandrescu inveselea auditorul cu cte

o elegie, o satir, sati o tabula.

Acolo s'a formatti Societatea filarmonic, pentru care Eliad a tra-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

dusti pe Mahomet aRi lui Voltaire, Aristia pe Saul din Alfieri, Alexandrescu pe Alzira, tragedii cu care s'a inauguratti scena romand.
Atuncl s'ad tradusti mai multe din comediile 1u Molire, dintre care
Amfitrion a avuttl unit mare succesti pe scena. InterpretiT acestorti
opere ati fostti :
D-nif Andronescu,
Curie,

lamandi,
Mihaileanu,
Caragiali,

Lascarescu,
D-nele Calm:1m,

Ralita Mihaileanu,
Efrosina Vlasto (Efrosina Popescu).

Contactulil cu tineri ofiteri a facutil pe Alexandrescu s dorsca

a deveni camaradulil lor de arme. Recomandatti spatarulul ca buntl
scriitord, elti a fostti admisti in mica m)stra armat de atund ca

Iunker atasatti la Djurstva Ond cand Irit'o 4i efulti sa, dandul

sa copieze o prepsa otnosenie, prosa pe care autorulti el se astepta
s'o vala trecuta la nemurire in litere gotice cu florI, s'a, speriata
de icna noulul Iunker si l'a trimisil la granita la Focsanf, sa studieze sciinta caligrafica, dndu-i importanta misiune de-a intreba
de pasaportil pe toll cti voia sa trca santulti care desprtea partea orasulul moldovenescti de cea rnuntenscd, si sa taie la rabojil
oile care veneati dintr'ung malt"' In cel-alalt al Milcovula Neputndu-se impaca cu acsta slujba, de si fusese inaltatti la rangulti
de sub-locotenentfl, Alexandrescu si-a datti demisiunea ca sa se pta
consacra cu totulti literelord.
Iata cum descriea poetulil punctulti de pazd ce i se incredintase :
.Spre apusil curge o apd intre cloud tri" hotard,
cFrati a cdrord neunire a avutti sfdrsitil amarti,

.Pe o margine e zimbruld, iar pe alta und vulturd

.Care nicT nu maT visezd la al Tibruldi murmurri,
.Care sub o noud form i numire ce-a luatd
(Ca multi', canteculd, purtarea si ndravul si-a schimbatil,
(Eptstola catre D. I. A.)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

P'atuncI e eram la Paris si tata-meti, care avea o mare afectiune pentru Alexandrescu, ilii luase acasa la dInsulti, uncle a seOhl mal" multi" anI, in camera dedesubtul aceleia ce ocupaI acum
dol anI In otelulti Brofft peste drum de Teatru. Intr'acea camera
a scristi cele maI multe din meditatil: Fericirea, Multumirea dedicata fetiteI VoInesculul II (acum Contesa de Rochemonteux), Viata
cmpenscd dedicata luI Grigorie Cantacuzino, proprietarul mosiel
Floresci, unde a petrecutd o -yard ; Epistola cdtre Voltaire i altele.
Acolo a scristi Anuld 1840 :
.Sg. st".panimil durerea care pe mug supune
,S6 WeptAmil in pace alii srteT ajutorri

A scristi _Illiquid noptii:

,...Frumsa Primvar acuma se grabesce
'La caru21 s5. inhame pe zefira uoff,
134asce i in urmag verdt se ivesce
*,1 cerulri se desbrac5. de viforoiT nort*

Acolo a scristi fabulele: Toporuld si Pddurea , Ginele 0 Cdteii,

Bould si Vitelltlii, Lupuld moralistd, Valpea liberald, Lebdcla i pail,
Corbului etc.

CAnd m'am. intorsil In tr, pe la anul 1841, am gsitil pe

Alexandrescu totil la Djurstva, in mahalaoa GorganI, uncle ilti la-

dar de asta data nu ca Iunker, nu ca copistil, ci ca pensionar, sub chee si cu paza de soldat cu pusca la usa. Ltd cum
meritase elti aceste onorurI. General-Consululti gasise in inalta-I
sasemti ;

judecata ca In fabula Lebdcla si paiii Corbulai, Vulpea Viclna semna aidoma cu guvernulti ce representa, ca puil CorbuluI erati nevinovatif de RomnI si Lebada omulii care da sfaturl bune, si ceruse pedpsa cutezatorulul autor.
tA. ()list]

.C5. lupiI, uril, leil, vorbescti de stApamre,

.Cb", lupultl e cutare ce Judea., dispoie
(Si ia dup om pelea ca lupul dup5. le,

,C6 lehda e omul ce d poviituire

,Acelorg care umbld pe calea de peire.. *
Alexandi escu
(Eptstola cAtrA Voinescu II)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Asa era p'atunci; o vorM rea la palatti, o simpld bdnuiala a

consulului te ducea nejudecatti si deadreptulg la puscdrie sag celg
puling la vre-o mandstire, fard a ti se permite sd ve0 alta figurd
arnica cleat pe a pdzitorului. Sea' cd, voindti sd v6dg pe Alexandrescu la spdtdrie, unde era inchisg, mi-a trebuitg s alergg o s'ptmnd, sd m cdciulescg pe la tte autoritdtile civile si militare, de
la dorobantg pnd la Vorniculg celg mare, pand s dobndescg o
scrisre cu trel ischturi, in puterea cdreia ung ofiterg mi-a deschisti usa oclel prisonierului. Tin6rul ofiterti care m'a intovdrd-

sit, simpatisa, sunt sigurg, mal multg cu prisonierii, precum *II

numea cu emfasd, deal cu acer care dedese in pazd. Cnd am
esitg din camera lui Alexandrescu, nu maI era nimeni prin curte ;
se intunecase i plecase tog amploiatif; tinrul ofitert mi-a propusg sd mO, clued sd vl i pe Nicu Bdlcescu, cdci i iunkerulg
Bdlcescu era inchisg acolo de mal multe luni, pentru cd spusese
unorg sergenti din regimentulil sg, c Mircea, Michaig i tefang,
fusese nisce domni viteji; In anulg de gratie 1841, nu era iertatg
de a rspdndi asemenea vorbe. Totg atunci Colonelulg Cdmpineanu,
inchisg vre-o doi ani la Mdrgineni, fusese transferatg in inchisrea
de la Plumbuita ; Manolache Bdleanu era surghiunitti la Bolinting;
Marin Serghiescu (nationalu) la Ocna de sare la Telega, iar Bolliac
mat' norocitg respira aerti curatg de munte, surghiumtg la schitulg
PoIana-Mrului, unde ung cucernicg cAlugrg rusg fl citea in tte
diminetile molitfele Sfntului Vasile.

Politia, dupd ce si-a satisfdcut pe depling curiositatea, citindg

trei luni, li si npte tte hdrtiile i cdrticelele lui Alexandrescu, a
declaratti tatd-meg, dandu-i cheia oddei, O. nu mal pune peceti pe
us, i cd avea ordin sd libereze pe prisonierg. '
A doua i m'am dusg de l'am luatg de la inchisre sd-lg aducg acasd, dar a stdruitg sd se mute la. Otelulg Conduri, unde a
inchiriatg o odae. Ins dupd vre-o trel sag patru luni, plecndg eg
la Iasi, s'a mutatg iar la tatd-meg, unde a sequtg pand la 1844.
Cnd m'am dusg ,de Yarn vlutti la inchisre, avea ung vrafg
de hrtif pe masd, pline de stersturi si de crud, in tte pdrtile.
2

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

10

Cnd scria avea mania de se citea i totil stergea i Indrepta; dobndise patima asta, citind adesea versul lul Boileau :
.Si j'cris quatre mots, j'en effacerai from.

Ace la vrafg de hrtii era traductiunea MeropeT, cu care se ocupase in inchisre, ca sd-i treed de uritti. Ce s'a fi fdcutti acea traducere?

In vara anulul 1842, profitna de vacantele Academiel din Iasi',

venisemil n Bucuresci. Unult1 din concesionaril ocnelor de sare,
r6posatult1 Otetelesanu, care pe atunci imi era cam rudd, ne invitA pe Alexandrescu i pe mine sd-lil intovdrdsimit la Baia de Aramd. Se propunea companiel sd cumpere acea mosie, pentru esploatarea metalului ; ocasiunea era favorabild; puteam fdrd mare chel-

tuiald sa ne satisfacema o dorintd veche ce aveamii, de a visita

mdndstirile de peste 01111 inteacea cAldtorie am merstl din mdndstire in mAndstire si din schitti in schitil de la Cozia pn la Tismana; ne-amti coboritil la Turnu-Severinil s'apdi ne-amt Intorsti,
urmndil obdrsia muntilord din stnd in stnd, cdltorindil cnd pe

jostl, cnd Ware, din gura Bahnel In Dundre pnd in valea Oltu14 la Turnu Rosu. Alexandrescu a descristi o parte din acea cdltorie Intent-it memorialit in pelerinagiulti la Cozia a scrisa Umbra
li Mircea :
....Mircea, irdi" fspunde dealul, Mircea, Oltum repetz ,

cAcestii sunetil, acest nume Nalurile primescti,

cUnul altuia fig spune, Dunrea se 'nsciintz
.,$'ale eT spumate unde c'aitr mare l pornesc

.Lumea e in asteptare
turnurde cele nalte
.Ca fantome de marl' secolf, pe eroff lorti jlescil
,S'ale valurilor mandre generata spumegate
.Zidula vechi ahl mnstira in cadent IR isbescil
.

(Umbra lul Mircea la Cum).

La Tismana a scris Rasetrituld lunel ; la Drgdsanl Mormintele,

si mal multe alte poesil pline de cugetdri mdrete ca aspiratiunile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

11

sufletuliff sti, si de tablouri descriptive, vesele si inflorite ca frumsele locur ce visita si ca sburddrile inimel sale.
Ludata fie memoria merelul poetti a crul pana a sciutti sa Invieze umbrele glorise ale eroiculul nostru trecutti s'a impodobitti
vechile traditiun1 legendare ale istoriel nationale, imbrcandu-le in
strlucitele colori ale bogatei sale imaginatiunl !
La anulti 1842 Alexandrescu a fostti numitti impiegat la postelnicie, la masa jalbilorti. Serviciulti cu care l Insarcinase sefulti
sti, era de a citi tte petitiunile adresate Domnului, de-a face pentru fie-care cate und estractti si de-a le adresa autoritatilorti respective cu apostila domnsca. Voda Bibescu, multumith de modula cum
IsI indeplinia datoria, a voitil sa-lt alba pe lnga dinsulit l lua
la Breaza unde petrecea lunile de vara.
Desi *in mare favre la curtea lui Voda Bibescu, dar nici intriga,
nici lingusirea nu s'a pututti apropia vre-odata de dinsultt Vorbea
tare fara all ascunde gndurile i credintele.
Odatd, aflndu-m cu unchiu-meti la Cmpina, m'am dust sa-lt

vdti la Breaza. Dmna Bibescu, aflandit eh' eramti in odae la Alexandrescu, a trimisti de m'a poftitti la masa. Pranzulti a fostti veselti; Alexandrescu, bine dispusti, a povestitti o multime de istorire
Oranesd in care vestitulti Carcalechi, diaristulti curtil, juca rolul

principal. Dmna, care-lti asculta cu placere si ridea multii la acele povestirl, li ice : Sa vil s
nanci in tte c,lilele cu nol.
Apol, Intorcndu-se catra Voda cu until tout' poruncitorti :
Numesce-lti poetti alit curtil.
Alexandrescu, fara sa astepte care era sa fie hotarirea dennnsca,
rspunde : Sa manncti, frte bine, merge, dar sit fiti poetti de
poruncla, vd, ca Maria Ta n'al cititti o satinit ce am facutti
4<acum vre-o call-va anl until poetti de curte de atunci, pe care-lti

povatuiam cu versurile :
cIa-ti ndragii de atlas
tDe-ti fit stgulil la Parnas;

apol ce facti cii cu acele versuri dind voiti imbraca nadragf de

atlas ?

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

12

Mal tdrliil a fost numitti directorti la departamentulti CredinteI,

pe and moiiJe mndstiriloril inchinate si neinchinate se arenduiail
cum da Domnulti, postil importanttl i ambitionata de top ace l. care
eduta sd faed averi mari. Em, care 1-a ocupata atdti ani, a esit de
acolo sdrac precum intrase.
In anul 1853 se auc,lea de rdsboitt Alexandrescu ea si Nicu Bdcescu ati avutil totti-d'auna credinta ed Romania nurnaI prin arme

se putea ridica la rangulti ce i se cuvine. Era vorba ea o armatd

auxiliard frances, s vie sd ocupe valea Dundril de josil, iar flota
englezd sd cuprindd Marea Ngrd, se suna si de venirea lul Magheru cu proserisil Romani, i tinerimea incepuse a bate din pintent Atunci Alexandrescu a scristi : Cnteculii soklatului:
Pe cmpulti RommeT
Trompeta cnd resund
La glasulli datoriei
Osttrea se adun . . .

Totti atunci a salutatil pe Halcinski cu un lungti adio in versuri.

De ce n'a voit srta sd ptd vedea i ci pe Romni urednda

ca vijlie printre glnte i mitralie clealul Grivitei, infigndil in crestetil gloriosula lord stgti, i pe vitzul i fiorosulg Osman-Pasa

inchindnd sabia lui unui tnr colonelti romnil !

La 1859, dupd suirea lui Vodd-Cuza in scaunulti domnescil al
Principatelor-Unite, Alexandresru a ocupattl postula de ministru interimar la Culte. Modestia care-hl earacterisa, nu i-a perrnisti s
primsed a fi numit la acelii interim ea titular-LI Mal in urmd,
la 1860, a fostil trimisti la Focsani ea membru la comisia centrald.
Acolo a fostfi lovit de o bcld nemilostivd, care l'a tinutti aprpe
un sfertti de secula mortil intre eel vil.
De copilti, Alexandrescu eunoseea poetil grecl vechi si moderni
la vdrsta de spte-spre-Oece ani crtise pe toff clasieg franeezi si;
scia pe dinafard, tot ce era maretti i frumostl in literaturd.
Cine era si de uncle venise acehl bdiaW tu ela lul Vaillant, si

uncle studiase ci pdn'aluncl in ce scl i cu care dascd1i1 ? Stu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

13

diase acolo unde ail studiatg menil de felulg lui, menil de genig : la scla irlimei i a spiritului, sub directiunea dorintel si a
plceril de a sci si de-a admira. Scig numal cd in poclul easel la
Mitropolie stag aruncate vre-o mie de volume, clae peste grdmadd,
neclasate, necatalogate. Acolo se inchidea Alexandrescu de citea.
Multe re pldcute am petrecutti ioi impreund, In mijlocul acelorg
in-folio, citindg cnd vietile menilorg ilustri de Plutarch, cnd vietile sfintilorg in Cazanie, cnd pe Tucidid sad pe Xenofon !
Alexandrescu era ndscutg In Trgoviste, In patria Vdcdrescilorg,

a lui Mad si a lui CArlova. J)Ina care a presidatg la nascerea lui

l'a Inzestratg cu Imbelsugare cu o mare memorie i u darulg armoniel. Poesiile lui se deosibescii prin marl* ealitdti de stilg, de
cugetare si de simtire care-hl pung intre fruntasil poesieI romne.
Meditatiile ail ung sborg Mang care le ridicd alturl cu acele
ale lui Lamartine.
Satirele lui sunt Marinate cu impunsturi de felulg lui Boileau.
Fabulele, care formezd o parte insemnatd si originald din scrierile
lui Alexandrescu, multe, precum Lebada i Puii Cwbului, Padurea
Toporulg, Vulpea liberal i altele, le-ar fi subsemnatg insusi La
Fontaine.

A dice de dinsulg c a fostg poetg si poetg de ung talentg superiorg, nu este destulg. Elg a fostg ung sufletg mare si nobild,
o inimd curatd si genersd, veselg si glumetti; 11 plitcea societatea
alsd, si dacd cte o data diuta singurdtatea era mail mult ca o alinare la amrciunile vietiI, de aceea si scrierile lui dintr'acele mo-

mente resipird o stare de intristare rnelancolicd a sufletului sg.

Era de scla aceea care considerd darulg poesiei ca ung deposit sacru, pe care omuli inzestratii de sus este datord sd-lg pstreze curatti, neatinsg de patimile i sldbiciunile omenescI, asa c
ell" privea de sus in liniste senind splendrea adevrului .si frumosuluI care luminzd binele si lovesce viciuli i nernernicia; In
mndra si majestsa sa indignatiune, condeiul sg stigmatisa injosirea, cinismulg i lipsa de probitate, precum o vedemg in unele
din poesiile sale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

14

Vita lul a fostti o vif. de lupta gi de martirti; a luptata pe

fag, cu eurajti, la lumina mare, pentru libertate In contra despotismulul, pentru dreptate in contra abusulul i napastuiriI, pstrndti
totti-d'auna zaldKa i devotamptu1t1 linereteT. A luptatil MIA alt,

ambitiune cleat aceea de a fi foIositorti fri sdJJ. Condeiulti s

originalti i plintl de spiritil yi de grape nu s'a inspiratil decat de
pulsatiunile marl $i patriotice ale suiletuluI s.
Generaia veche a admiratti &it fubire scrierile lul Alexandrescu,
le-a avutii ca unti catechismu 16 virtute gi de patriotismu ; i mulp

pte ca ati pasit pe ealga -cea. dreptA crle 1m. s nu-sl recum5sca.
abaterile In vre-o satira sati In vre-a fabuld d'ale luI Alexandrescu
Tinerilorti RomnI a generatiunil care se ridicd le CACii : Fill patriop si modegtI ca Alexandrescu, si cnd voitl s scill cum se glorifie faptele cele marl, citip Odele i Elgii1e lul; cnd, voip sa
scip cum se ride de -ambitiogif de randil si cum se biciuesce) vitiu10,
citip 8atirele Fhbulele lu Alexandreseu. Doted ,de uhti talentti
mare -el4 gi-a iubiiI ral s'a respeotatil pe sine si a 1W1 me
nlria nstra operele spiritului $i alOdnimeI sale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

APULUM, ALBA-IULIA, BELGRADU

IN

TRANSILVANIA.
guDal
DE

GEORGE BARITIII
Membru ald Academiel romne

$edinta deZa 2 Ari lie 1886

1

Apulum, Alba-Iulia, Belgrad sunt trel numirl ale aceleiasI cetatI

fortificate din marele principatil, alt TransilvanieL In decursult acestuI studiti scurtti Si, cum am lice, fragmentarti von& afla, ea
aceeasl cetate mal este cunoscuta locuitorilort trel sub alte patru
numirI, Alba Caro lna, Weissenbwrg, Gyula-Fejrvcir i Kroly-Fejrvr.

I. Inainte de a intra In tratarea materiel ce mI-am alesti astadata, am fostil silitil sa premit diversele nomenclaturl ale aceleIas1 localitall, pentru ca sa WA evita orl cine confusiunea ce se
nasce In tte Wile poliglote si cu atatil maI vartost In geografia
si topografia TransilvanieI din multimea nomenclaturilort care se
dail In casurI nenumrate acelorasl localitap, regiunI, districte,
muntI, val, rlurI s. a., precum observasemt. Inainte cu cap-va aril
Intr'unil altii studit alii met de aceeasI natura (1).
Scopulti met IDA, la loculti acesta este cu totul altult : Ina voit
permite adeca, cu voia domnilor colegI din Academia romn, s
relevzt dupd putinta, imp ortanta istorica a unel cetatI fundate maI

Intait de catre impratult Traianti, Inltata sub domnia RomeI la

rangult aprpe alaturea cu capitala DacieI, Sarmisegetusa sat Ulpia
(1) A se:ved Analele Societatel Academice dm 1871-2 0 Transdvama 1872, cum 0 geograflile trel Ardlulul sense jnainte de anuld 1867,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

16

Traiang, darg mal fericitg decat aceea In acelg Inte lest', cg udne
Ulpia Traiang, cgluta frte de multg In ruine, a fgcutti locg numa,
la vre-o lece sate si cgtune pe teritoriulg se'il, din contra Apulum,
prefacutti si. elg de repetite off In ruine In cursil ca de cincI-spreoece vcuff, totti de atatea off s'a restauratg din nog, totti ca municipiii fortificatg mal bine sag ma"' re'g, pang In lioa de astg.-0,

cand sub o numire cand sub alta,

Insg.

asa, C. cu numele luI

sunt legate prin bite timpurile si epocele serif hingI de evenimente

care ail decisg In casurI nenume'rate asupra srtel' tuturorg locuitorilorg VreI, a cgreI capitalg fusese acst cetate de la 1542 pang
la venirea TransilvanieI sub domnia ilustreI dinastiI de Habsburg.

Regiunea. - Cgltorulti string care, venindg cu trenulti de cgtre

Arad si trecndil pe langg mosiile d-lorg. Mocioni de la Bulciu si
Capalnasti, va intra in Transilvania pe la Zam, care Inainte fusese domeniti alg altuI proprietarg romanti anume Vasilie Nopcea,
inaintandg totil preste frumsele sesurI ale Muresulul, cand va trece
podulii la satulg rda, s scie ca a intratg pe teritoriulg stravechel
cetAtI romane, care se intindea din trmil Muresulul pe distanta Intrgg pang sub murif fortificatiunilorg de astlf si pe totg teritoriulg catg cuprincle orasulg locuitg de provincial'', iarg dupg unil
archeologI periferia acelul municipig cuprindea preste un miliarit
sati 5 stadil romane O.
StrainiI carI 41 iati ostenla de a caltori prin alte Ors', visitndg
si Transilvania In mal multe prP ale el si facnd comp aratiuneI
afla o multime de regiunI ale el totti atatti de frumse si Incantgtre, ca $ i cele maI minunate part"' ale Elvetiel. Intelegemti aceste
frumusell cu aplicare la darurile nature'', nu $ i la cele produse
de manl omenescI. Punctulg pe care-lg alesese Traiang 1a Muresti
pentru intemeiarea unul municipig si a unel colonil latine este unulti din cele maI frumse ale treI. In fa-VI. curge Muresulti care,

dacd de la punctulg acesta aril fl regulatg, aril put purta pe

spatele sale si vapre mal mid, precum Ora luntri sag caice
Incarcate cu sare. De a lungulti riuluI sesti largti din cele mal fer-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

17

tile; imediatti de Mug cetate se Incepli muntii apuseni, care se

Ina 41 gradatti pe distantA de cte-va miliare pnd In regiunile cele

bogate In mine de aurli, de argintli, de metale nenobile si de minerale diverse.

Aid a fost4 situatii Apulum, alli crui nume s'a mai conservat
ast-li in graiulti poporului numal prin numirea ce d elli riului
Ampoiu (latinesce Apullus) ce curge printre munti de ctre ordselull" Zlatna pang In sesti, unde se varsd In Muresli. Pe acestli rig
se Crede cg l'a Intelesti si Ovidiu cnd a scristi :
Danubiusque rapax et Dacicus orbe remoto Apullus.

Ma se pare cA Ovidiu si pte cu elti alti Romani din timpul

lui Octavianti Augustli apucase a-si cstiga si unele cunoscinte
topografice din Dacia central, cci adea riulli Ampoiu nici de cum
nu se numr Intre riurile mai marl' si principale ale Transilvaniei
cum sunt Muresulli, Oltu lli, denf Somesuri, Crisulli, du Trnave,

Ariesulli, Streiulli, si totusl Ovidiu il numesce ca si cum arti fi

voitii sh-i dea nu scili ce importantg.
.Apulum sub domnia Roma.- Archeologil nostri ali cu totulti alte
probe tari si numerse despre esistenta Infloritre a municipiului

si a coloniei latine Apulum cleat arti

fi unti simplu versurelti

alti lui Ovidiu. Francesulli de Gerando, care inainte cu vre-o 45 de
ani se asezase In Transilvania si se csatorise In familia Grafilorti
Teleki, dup ce Meuse studii archeologice si etnografice destulli de
serise In noua sa
patrie, in opulti se"li Intitulatt La Trassilvanie
i
lice, In, partea I, . 1, c attea restuff (monumente) de ale Romel
nu potti produce nicil Galia, nici Hispania, nici chiar Italia Cate ali
rmasli In Dacia.
Ladislati (Vlad) KOvari, unulli din cel mai seriosl archeologi maghiari, In cartea sa intitulat Monumentele de architecturd ale Transilvaniei (1) Incepe introductiunea sa cu acst sententA :
Transilvania este unit museli bogatli, Ins necunoscuttil.
Acst sententa se pte aplica cu totti dreptulli si la ruinele co(1) Erdly pitszett emlkei irta lidvri Lszle. 30 fametszvnnyel. Erdly rgisgei misodik

bovitett hadsa. Koloszvrtt 1866. Kiadja Stem L Muzeum egyleti konyvrus. 8, pp. 331.
3

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

18

loniel Apulum, pe care astg41 se Ve'dti asezate alte localitAtI. Cu

tte acestea din miile de monumente, inscriptiunl si alte resturi" ale
gloriel sale ail scdpatti numal attea din perire, cte ne sunt de

ajunsil ca s probrn ma pe sus de orI ce ndoia1, el Apulum,

attil ca municipi catil si ca colonie, a fostil situattl la Muresti
tocmal pe teritoriulti descrisil mal In sus. 0 corabie incgrcatg numa cu monumente si inscriptiunI adunate, din ordinuli ImpratuWI Carol VI in anulti 1723, cu mare diligentg, si grije de care
contele Ariosti, s'a cufundatil la Seghedin spre dauna mare a sciintel;
dupg ce Insg contele Ariosti adunase monumente nespusti de multe,

o parte mare din acelea tottl a ajunsti la Viena, unde se potti ved
asezate In perelii- bibliotecet De almintrele Ariosti apucase a decopia celtl putin inscriptiunile (1). De atuncl s'ati desteptatil abia pi
clf-va brbatl dintre fiii patrid, cart s'aa pusil pe studil archeologice, pe adunare de monumente i inscriptiunl. Mult mal Inainte,
adecg pe la 1549 adunase si Verantiu, In dilele Imp6ratulul Ferdinand, vre-o 200 de inscriptiunl antice din Transilvania. Imp6rtsa
Maria Teresia pusese pe br. Hohenhausen ca sg adune din acst
trg nu numa i. inscriptiunl ci si alte obiecte antice de valre istoricg. De aci inainte colectiunile cte a urmat de la Seivert incce
png la archeologil din dilele nstre, precum parochulti evangelicti
Ackner, comitele losifti Kemny, br. dr. I. F. Neigebaur prusianulti(2),
profesorulti C. Torma, apoI museultz din Clusti, inceputurile de co-

lectiuni la Deva si la Temisra, incg si la Blajti, tte acestea sunt

pe cale de a Immulti materialulti istoricti peste totil, a revrsa lumina doritg i preste cele d'Intaiil vcurI ale viee coloniilor latine
In Dacia, Intre care Apulum ocupa unit loctl din cele mal de frunte.
Sus-citatult Neigebaur a concentratti In cartea sa tte inscriptiunile din Dacia pe cte a pututil pune mna pang In anulti 1850.
Pang cnd se va mal alla ung alt archeologd, care sd nu-pl pregete a publica intr'unti singur opti nc i monumentele cte s'a
maI descoperit In Dacia si anume In Transilvania, pentru ca amiciI
(1) Inscrizioni antiche trovate e raccoltate a le rovute della Transilvanta l'anno MDCCXXIII.
-(2) Dr. I F. Neigebaur, Kronstadt 1851 .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

19

cercetgrilor istorice sg se ptA folosi de ele mal usoril si sg nu fie

silig a perde timpulti vietel cglgtorindil de la unti museil la altult,
colectiunea lul Neigebaur, la care a recursti chiar si unit Mommsen,
remne si pentru noT o prea bung calgusg. Asia darn.
Despre existenta colonieT Apulum pe teritoriulti unde se vede
situat ast6-01 si Alba-Iulia, mgrturisescti inscriptiunile culese de
Neigebaur pe paginele 124 pang la 166. A le reproduce si la locult' acesta pe bite credti cd ar fi de prisosti, dupg ce colectiunea
desti citat pte fi consultat de cgtre orT-cine.
C. colonia Apulum a fostil tot-odatg si Municipium, care s'a bucuratti de drepturl marl" si frumse, despre acsta mgrturisescti pang
acuma inscriptiunile sculptate pe monumente de marmorg, inregi-

strate la Neigebaur sub N-ril 132 , 44; 153, 209; 159, 256. Pe
acestea dou din urmg, adecg 153, 209 si 159, 256 Apulum e
adecg Municipium Septimum Apulum.
Tifite acestea monumente cu inscriptiuni. s'ati aflatti pe teritoriulti

numit c MVN. SEPT. APVI.,

dintre Mursti si Alba-Iulia.

In cat pentru positiunea politica a acestel colonif In provincia Dacia si In stat, ne spunti totil inscriptiunile, cg ea avea functionari
de rangti dupg norma capitaleT si a celorti maT renumite colonif din
imperiii, precum Duumviri, Decuriones, Aediles, Quaestores etc. Asa se descoperird Intre altele cte-va monumente cu inscriptiunT,
precum de exemplu :
C. Iul. Valens II. Vir. CoL Apul.
C. Pomp. Fuscus II Vir. Col. Apul.
P. Achim Bufinus. Dec. Mun. et. Patronus Coll. Fabrum Col. ApuL
C. Sinnius Anicetus. Dec. Col Sar. Patron. Col. Fabr. Mun. Sept. Apul.
T. Laelius Q(uaestor). Col. Apul.

Garnisna saa cu termen militaria romana Praesidium in Colonia A-

pulum. Fang acum s'ati adeverit din inscriptiunT, ca In partea DacieT unde a fostti Apulum se afla sub domnia Romel garnisne din
dou legiunT. Legio V. Macedonica et Legio XIII Gemina, precum si
unele Alae (de cglgrime) si Cohortes auxiliarie din tprue strdine de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

20

ale asa numitilort Socii 0. mat' din urmd alte legiunl curatt romane, dupd, cum cerea Imprejurdrile; dar inscriptiunile care mdrturisesct despre numitele du legiunl Intregl (cas.te 10 mii si maI

multi' Inteo legiune) sunt nenumrate. Se vede cd In Apulum ail

statt mg tot!" cohorri (bataline ?) din legiunea XII/ gemina, cdcl
despre acsta se vdif la Neigebaur Inteo singurd grupd sse inscriptiunl aflate tott In ruinele de la Apulum.
Addogm la inscriptiuni de pre monumente multimea mare de
cdrmicill romane lnsemnate cu Leg. XIII G, sat vre-o cohorte de ale

el, din care o parte bund scels total din ruinele de la Apulum ne
convinge si mal mult cd la acst colonie at stat 1;lecimi. de anY
trupe din legiunea XIII gemina, cum si din Alae (escadrne?) si cohort! auxiliarie, din care cate-va erati aldturate la acea legiune.
Iosefti Vass, cdlugrt piaristt, fostt profesort la Clust, In cartea
sa titulatd Transilvania sub Roman1 (1), dupd mai mulp autorl citatf

de elt la p. 122-124, patru aripe (Alae) de clreti si vre-o nous

(9) cohort auxiliare de pedestrime at fostil aldturate totti la leg. XIII.
Intre acestea se vdt si una Ala civium Romanorum, 1 siliana,

una Cohors III civium Romanorum, prin urmare adevrati cetdtenI

al Rome!, si Cohors II et IV Hispanorum ex Legione VI Hispanorum.

Precum In ruinele altort colonil din Dacia centrald, asa In cele

de la Apulum si pang sus in rnuntil apuseni spre Auraria se afl
si urmele de profesionistl mititarl, care Isi aveat Colegiile i. Patronii
lull, precum era collegium Fabrorum (fauril si geometrii), Denclrophorerum (architectl, lemnari, sat, cum le mal lict, dulgherl si brda0),
Centonariorum., sail ceea ce numimt astd.-0 custorI, croitori, cdl-

tunari etc., liferantl de vestminte pentru arrnatd.

Nume de comandantl superiorI, precum Legati et Praefecti, cum

si call-va mai dupd acestia s'at aflatt pand In 1863 In numrt de

(1) Erdly a Romaiak alatt. Kutjtik nyoman. Irta Vass lozsef, kegyes szerzetbell Aldor, gymnasiumi tanar, s a magyar tudomnyos akaderma levelezo tagja. Kolozsvartt 1863 Carte scrisd
cu mare diligentd sr eruchtiune, ea 1nsd abundd In concluslunl logice imposibile la care s'ad
redusd ura sa ce purta contra absolutismulul austriacd de inamtea duahsmulul si une oil ura
contra Romanilord.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

21

44, din care vre-o 14 ad fostd Legati sail Praefecti Leg. XIII Gem.
Cultulii religiosii exercitatil 0 representatii in colonia 0 in Municipiula

Apulum. - Este cunoscutd, el, orl unde ad strdbautti Romanil cu armele lor si ail Intemeiatil colonil, ail dusti cu sine divinitdtile si cultuld lord, pentru care ail Inltattl temple mrete, ad fostil Insd multil

maI tolerantI deca ca prin introducerea cultulul, lor sd vosca

a extermina de a dreptuld religiunile altord popre, de si, in prea
multe casuri, maI absurde si dect multe superstitiunI eline $ i romane. Se pare Insa cd RomaniI s'ail IncrOutti multi" In pompa relativd frte mare cu care se executa la el' ritulil prescristi pentru
cte-va divinital, precum si In Imprejurarea, cd oficiele principale
bisericescI, cum s'ar lice in limba christiand, erad Intrunite In ace1eas1 persne de rang Ina lid profand, precum cu consulatuld si
maI targlid cu persna imperatorilord (Pontifex Maximus etc.); alteorI le schimbad aceleasI persne, astd-OI consules, preste unil an
pontifices etc.
Dupd archeologiI ardelenI si uniI strinY, cu totiI vre-o spte insl,

citatI de care sus numitul scriitoril Ios. Vass (pag. 130-131),

In Dacia s'ail aflattl pand acuma urme sigure de cultulti urmdtorilord Dii consentes sad Dii majorum gentium :
Jupiter, Neptunus, Vulcanus, Apollo, Mars, Mercurius, Juno, Minerva, Vesta,
Ceres, Diana, Venus.

Dintre divinitalle de a doua clasd. sail Dii minorum gentium, semiqleI si genii, prin care s'ad personificatii ideI si pasiunI, se afld
tottl In acea parte a DacieI adecd In Transilvania urme frte multe
si se totil maI descopere neIncetatil maI In tte patile treY, iard
cele consemnate la Bartalis, Ackner, Neigebaur si Carol Torma apropie numruld de patru-lecl, ca inscriptiunI, ca statue, altare si
sub alte forme. Din tte acelea s'ail descoperitii maI multe chiar
In Apulum. Asa de ex. : In biblioteca episcopieI romano-catolice din
Alba-Iulia (fostti Apulum), Intre alte obiecte archeologice romane, se

potti ved patru reliefe relative la cultuld divinitael Mithras sail

Srele, fie-care cu inscriptiunea DEO INVICTO MITRAE. In ctii

pentru cultuld luI Mithras se fdil in miculd mused de la Deva

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

22

die-va obiecte descoperite de curndii i frte interesante, care ne

ajut. s pdtrundemil In ctti-va chiar In misteriele acelul cult.
Ace lea divinitAti de diverse categorii avndu-si fie-care cultul torn,
urma flresce ca sd aYh i ministri at cultului. In Apulum s'ati aflatti

inscriptiuni pe monumente pentru pontifices, Augures, Flamines,

adecd ministril eel mal de frunte a! cultuluI politeistti, de undo se
'Ate judeca i ma! bine marea importantd a acelei colonii. Asa vedem trecuti In colectiunile archeologice :
C. Iulius Metrobitanus, sacer Dei ejusdem (Aesculapii) Pontifex QQ. H. vir
Col. Apul.

L. Ael. Lupus EQ. R. Pontif. et II Viral. (Coloniae Apulensis )

Q. B. F. C. Num. Certus. EQ. Rom. Augur. Col. Apul.
Ael. lulianus. Aug. Col. Apul.
r. Aelius. P. F. Fab. Augur. Dec. Mun. Apul.
Cl. .Rufus. Dec. Col. et Flam. Mun. Apul.
M. Munatius cum Balbino. Quaestionum Causarumque Iudex.
Flam. Dial. Mun. Col. Apul.
P. Ael. luhan. EQ. R. Flam. et H. Viral. Col. Apul.

Cte nume si titule de a! ministrilorti cultului politeistti arti mal

esi la lumind, dacd ar fi cu putintd a se desgropa vre odata mdcar unele parti mal ridicate ale necropolelort. (cimiterielorti) acestel
si ale altorti colonil de ale Rome! In Dacia.
Din aceste optti i din alte 13 monumente de ale capilor cultului religiosti al Rome! aflate In ruinele altorti colonil, precum Sarmiz, Paralisum, Salinae, Napoca, Colonia Dac. etc. Invtdm, cd. aceia erati ales! sa denum41 mai tot din familii de frunte de ale
Rome! si ct cei ma! multi erail investiff tot-odat i cu functiuni

i militare importante. Din numrulg i rangul inalt al cetera' scosi la lumina din ruinele de la Apulum cutezdm tot-odata
a 1ncheia cu cea mai mare probabilitate, cd acea colonie a. fost
frte intinsd, Impoporat preste tot cu elemente latine, care tineati
tare la cUltultI religios ah Rome!, pentru cri. In casil contrari nu
se pricepe, cum locuitoril ar fi fost In stare sd inalte attea temple, basilice i oratorie si cum se intretinea atati pop! si sacrificuli
at! trebue sa presupunemti c a fostti in colonil ca i Apulum,
civile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

g8

unde In fruntea cultulul ail stata Pontifices, Augures, Flamines etc.

C. locuitoril care tineaa la acela culta si vorbiaa limba LatiuluI

s'aa Inmultita In proportiunl considerabile Indata In primele decade
ale colonisarel, ne convingem Inca si din alte date sigure istorice
pe care nu le pte trage nimenI la indoiala. Indata dupd prefacerea
Daciel In provincie romana, Inca sub Traiana, s'aa. asternuta Intr'Insa
cele maI minunate drumurl ; In muntil de la Apulum spre apusa

s'ail lucrata cu adevrata sete de aura prin multe mil de eimenI la

minele cele bogate ; agricultura, industria si comerciulti aa luata ca
prin farmed' una avInta necunoscutti pang. In acea epoca, si s'a
continuata cu acestea asa, In earn dupg una periodti re-care tra
s'a pututa numi cu totti dreptula Dacia felix. Inmultindu-se tare poporatiunea, guvernula s'a v'qutti Indemnata a intemeia curanda
tota pe valea Mursuluy frte aprpe de Apulum colonia Hydata,
In regiunea In care se vklil asta.- numal sate ca Gioagiula cu ape
minerale folosite de Romani, si alte cate-va comune tte romnescl.
Cumpgnindti bine datele acestea istorice $ i altele multe care n'at

locti In acestti studi frte scurta, nu se va mal mira nimenl ob_

servnda, ca larga vale a Muresulu i. pe ambele 041 si muntii situatI de a lungulti, de a drpta Muresulul pang dincolo unde se
Incepa sesurile Aradulul si ale Banatulul, all poporatiune In partea
lorti cea mal mare numal romanscg, iara elementele neromane a-

par pe teritoriul acela numal ca nisce oase saa insule mid.

Apulum f Colonia Nova -La Neigebaur se vede, sub nr. 126, 9, copia unel inscriptiuni din qilele Imp ratului Decius (249-251 d. Chr.)
In care Apulum se numesce Colonia nova. Unit' archeology, cu Bartalis IA

frunte, sunt de parere, ca In dilele lul Caracalla (211-217) Gun strabatnda In Dacia, ar ti prefcuta si Apulum In ruine, cg Insg Decius
Para fi restaurata, de unde apol i s'ara fi data titlula de Colonia nova.
Se pte si asa ceva, numal cat aparatoril acestel opiniunl pang acuma

n'aa temeiurI de ajunst pentru ca s ne convinga. Fie lns cum

va fi, at:Ma remne adeveritti pe deplina, cg Apulum, fiinda situata
la una locti alesti cu mare Intelepciune si prevedere, a fosta si a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

24

perseveratti a fi una din coloniile cele mat de frunte ale Romel. Ea

a pututit fi devastat de care Gott si de alp barbart, cum si prefdcutd In ruine, precum s'a IntImplatti, se mat IntImpl i pInd In
lilele nstre Inteunti modil sa altul cu multe comune mari, cu cetdp
si fortificatiuni; dar locul, Impregiurimea, imp ortanta strategicd In
capulti valet muntilor metalict, cum si cea economicA i comerciald
de Lang. Muresti nu at' fostti Gotil si nu va fi nicl o putere omenscg.

in stare sa i-o schimbe vreodata. Numele Apulum a disprut din

graiultz locuitorilorti, dard descendentit aceIe colonil ati remasti i all per-

severat pe acelasi teritoriti ca prin o minune dumne4escd in numrti

frte considerabile, cu aceeasi limbd a colonief modificatd numai in
catva prin influinta firscd ce ati pututti avea asupra el 1600 de

ant trecup de la primele invasiunl si migratiunl barbare, in care

periodit lungli ati dispArutil de pre acelast teritoriti nenumrate alte
popre cu nume i fad nume, ne lsndti nict cea mat neinsemnatd urma de existenta lor, nicl" din limbile lor, Diet In fapte memorabile i cu attti mat putin monumente scrise sati mcar altele
formate din metale ort din altti materialti solid, cu escepPune numat de la secolulii 01 13-lea inclice, de cnd totii se mat vdti ceto i fortificatiunt asezate pe ruinele edificielorti monumentale ale
Romanilorti.
Pe lungulti perioda de anT 900 computap: de la 300 pang la 1200

in istoria Dacia maT domnesce pnd ast-41 o tristA Intunecime,

prin care strabate numat ict colea cte o rald de lumin, care si
ea adesea ne seduce sub forma de traditiune, de cntecti misteriosti,
sail de cae o mind, a aret origine este frte problematicd pentru

adevratulti istoricit decisa a se apra din resputert de coniecturt

si hipotese vistlire. In ct pentru partea Daciet cunoscutd In geo-

grafia modernd sub nume de Transilvania sail Ardl, ung. Erd ly,
germ. Siebenbargen , archeologit nepreocupap de tendente strine
de problema istoriculul a reusittt On acum a scte la lumind $ i
a constata unil mare adevrti, cl adeca : Mal tte oraple i ceteqile
mai mari fi md icT, fortificate sail deschise, situate in Transilvania,
sunt puse pe ruinele cetauilor, municipieloriti, castrelorti stative, turnu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

25

riloril fi fortificafiunilorg ziclite de ctitre coloniftii fi legionarii Bonze li

iard la altele s'aii intrebuinfatit chiar $ materialtdit de ziclil, petri f i

ctirtimip sase din edificiele monionentale ale coloniilorii Rometi.

Intocmai. aa, s'a intimplatt 0 cu ruinele municipiuluT Apulum,

cu acea diferent mare, ca cel care aa intemeiatti acolo candva Cetatea

alba, numitg In limba slavd Belgrad, iara mal apol" Alba-Iulia, ne

intelegndil nimic sat frte putin din cerintele i operele civilisatiunel antice ale lumel romane, In loct de a conserva Inca !. edificiele publice 0 anume templele 0 basilicele, a le pune in serviciula

christianismulul, dacd cumva ail fosta christianT, a mg virtosa

le-aa ruinata, unil din fanatismu, altii din nesciint barbarg, precum se mal Intimplg pe alocurea pang in dioa de astddi.
H. De uncle-0 luase Apulum numele de Belgrad fi de Alba-Iulia?
La Intrebarea acsta nu scie da nimenT nicl unti rspunsti care s,g,

merite a fi luata In considerafune de care istoricii serio0. Una

singur lucru ila scie telt a. lumea, cg adecg poprele s'aii dedata
a numi Cetate alba bite cetaile fortificate i din Intimplare varuite
cu vara, prin urmare albe ; de aicI vine cg poprele slave numesca,
fie-care dupg dialectele lora, multe cetati Belgrad, Bolgrad, Bielograd etc.; tota ap. In latinitatea evului media adoptatg ca lirnbg
diplomaticg a Ungariel avem Alba regalis, odinirg loci' de Incoronare 0 de alte solemnitgti marl' ; Belgrad din Serbia se numesce
Alba graeca, iarg cela din Transilvania Alba-Iulia. Mai avema 0 comune numite Biserica alba.
Darg de unde s'a numitii Apulum Iulia? Scriitorii maghiarY ling

la o traditiune &M., tota aa de copilgrscg ca 0 a luf Drago0

cu cgtelup. numitd Moldova, cd adecd ducele maghiara anume Giula,
pe care Maghiarilora le place a-lt1 traduce cu lat. Iulius, veninda in
Ardla, aril fi data peste ruinele de la Apulum, preste care crescuse
pgdure dsg, pe care pun"enda sg o taie, a zidita acolo cetate nelug,
pe care a. numit'o pe unguresce Gyulafejrvar =Alba Julia. Bonfiniu
null pregetase a. releva i chi ac.sta. fabula (Decade I libro XI)

pentru ca sg albg ce pune In locula vre-unul documenta istorica

4

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

26

ce-i lipsia cu totult In casulti acesta. De aci Incolo fabula se propag

mereti ping ce fu discutat si In Archiv des Vereins far Siebenbrgische

Landeskunde (Neue Folge II). Mai In scurtti, pnd astdi nu scie ni-

meni de unde-si luase Apulum numele de Julia. Acstd nesciintd

Insd nu ne va tine in locil pentru ca sd nu sctemti cate ceva

0 din monografia Albel Iu Eel, cu attti mai virtost, cd acstd cetate a fostil In cursti de mal multe vcurl nu numal capitala celui
mg mare comitatti (judett, districtti) alt Transilvaniel, ci si resedinta until episcopit romano-catolicti latinti, Investitt cu multe si

mail prerogative cum si resedinta until* mitropolit de ritti greet

orientalti, prin urmare locti de luptd religisd cu atatti mai' tragicd
0. fatald intre cele dus riturl latinti si greet, spre dauna cea mal
cumplitd a Orel si mal alesti a poporulul romnescti din Ardlil si
din Ungaria. Mai tdrdiii Alba Julia ajunsese a fi si capitala Orel si
resedinta domnitorilort, precum vomti ved mal la vale.
Date istorice din fi despre AlbaJulia.- Istoria episcopiel latine, numite In limba oficisd Episcopia Transilvaniel, se afld scrisd bine

rti, publicat In limba maghiard pe la anulti 1864..

Istoria mitropoliel greco-orientale romnescl din Transilvania mal
este Ind. in lgdnii, pnd ce se va afla cine-va, cnd-va, mdcar
pe la finea acestu i. secohl, ca, ridicnd'o de acolo, sd-I dea picire
sndtse.
In anulil 1242 Alba-Iulia fusese devastat de cdtre Mari cu atta

glbtdcie, In ctti bietuld canonict Rogerius de la Oradea mare,

scdpatti ca prin urechile acului preste muntl si codri pang la Alba,
ail aflatti acolo num.)." ruine si oseminte de rnenI.
In anulti 1277 Sash', cari pe atuncl trdiati In hostilitate mare cu
episcopult si cu capitulult de canonici, comandati de comitele lorti
Alard, nvlindil in 21 Februarie asupra Albei Iuliel pe timpult serviciului dumnedeescti, at omorItti pe preoti si pe multime de poport devastndt tott-odat localitatea.

Aceste dou evenimente ne dati s pricepemt, cd Alba-Iulia In

vculti aliI 13-lea Ina nu apucase a se bucura de nu sciti ce fortificatiuni ca sd pelt fi apratd cu re-si care succest. Se vede

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

27

insd c. aceeasl localitate mal tarditi totti a fostti In ctva fortificatd, pentru cd, dupd ce aristocratil ardeleni rebeliserd contra regelu Matia Corvinti, acesta In 1469 a datti ordinti ca muri

cetatei

sd fie ddrimati. Dupg. rdsboiulti cel slbaticti civilti din 1514 sub
comanda cdpitanului secuiti (maghiarti) George Dozsa, sub cuvinta
cg. pop oratiunea rura1 g. sd fie tinutd In fried i respectti, din ordinul molaticulul rege Viad, murii cettei s'a rstauratti asa de
bine in. call la anul 1550 ati pututt sustin impresurarea cu 20 mil
de ostasl ai lui Martinuzzi, carele bdtuse cetatea cu scopti ea s
soit de acolo pe nefericita regin Isabella. Dupg. aceea Alba-Iulia
mai fusese bombardat de repetite ori si stricatd rti, In ctti principale Gebriel Bethlen s'a v4Litti. Indemnatti a o repara pe la 1627,
Insd numai In msura in care a voitt aristocratia Ord, cdreia nuplcea ca principele s locuiascd in vre-o cetate fortificat bine.
Urmarea acelei leneviri a feudalilorti a fost, c d. ex. : Michaiti
vodd Vitzulti, In 1 Novembre 1599, a pututil intra cu triumfti in
Alba-Iulia frd nici o resistent din partea cui-va, iard apoi In '10
Iuliti 1600 a convocatti totil acolo dieta, care a depusti jurm/ntulti de supunere homagiald in numele trei.
Totti din causa negrijel brbatilorti de statti pentru o fortificare Seribs s'a Inlimplatti cd in anul 1658, cnd cu nebuniile lui George

Rkoczi II, Ttaril ail ocupatti frd mare greutate Alba-Iulia i ati
devastat'o tdtgresce cu sabie i cu focti ; iard In 1661 Ali Pasa eu

Turcii si a dat'o din noti pradd barbarilorti. Cetatea s'a mai reparatil In Cava sub domnia lui Mihail Apafi; departe Ins de
a fi adus la nivela fortificatiunilorti din acea epocd, ea a rmasti
totti cu bastilele ruinate i cu santurile ddrimate, asa cat" pe la
1703 nu s'a pututi1 apra nici mdcar in contra curutilorti lui Franciscti Rdkoczi.
Fortdrfa cle a Alba-Inlia, ap cum fusese ea qezat .pe inaltimea
de catre apus, a fostql zidittl i scsti din fundamentele strelvechiului
Despre acsta mrturisesc chronicaril ar.Apulum ali Bomanilorg

deleni din vculti aid _17-lea, si dupd dnii cunoscutul istoric

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

28

Volfgangus (Lupulit) Bethlen In torail V 011 istoriel sale scrise latinesce. Fortgrta Julia avuse figura pgtratg, adecg ca i Castra de
odinird, iar In vculti ali 16-lea Impratult Ferdinand I a pusi

sd o Irnpresre cu santurI sai valurl afunde, darg n'a apucati a le

termina, si abia sub Gabriellipethlen s'a mal continuat cu sgparea
lord, Insg totil fArd resultat definitiv. Nu se scie de uncle all von,

restauratoril cetatel sg derive apa In santurile fdcute sus pe dlurI

afarg numal dacg cum-va volt fi reflectat la vechiulti aquaeductii
&Ill Romani long cu scopti de:a-ld restaura si pe acela.Cetatea Julia avuse nurnal clu portl,luna de cgtra re'sdrit numitg a S. George, de asupra cdreia se vede asezaffi o ptrg monumentald, pe care erat Infatosaff Romulus si Remus cum sug
la lup6icd. Smn. frte, c i acea ptrg fusese scsg re-cnd tot
din ruinele vechiulul Apulum spusg d'asupra porteI fcute de uni
alti poporti. A doua p6rtg era pusd spre apusi In fatg cu comuna
civild care odini6rg era situatg In acea regiune. Acstg prtg se numia a MI Michaild Archanghelulul.
III. Alba-lulia prefeicutd in Alba-Carolina.

Dupg scterea Turcilord din propria Ungarie, clinsil, In urma trac-

tatuldf de la Carlovit, Incg tot ma tinurg Banatulil png la anulti

1716. In aceeasI epoc rnaioritatea ungurimel cguta mijlcele cele
ma cutezate pentru ea sg scuture domnia easel' de Habsburg. Partida lu T6klyi si a WI pakoezi nicI-odatg n'a Incetati a lucra spre
acelti scopti In Ungaria i Transilvania; t, dupg cum credi di, nu
va Inceta nicl odinird, de ar sci -mdcare. cg face va-banque pentru
totil-d'auna. Rdsboiuhl antidinastic inceput In anul 1704 se curmase abia cu mare greutate slupg opti any, In 1712. Atuncl curtea imperialg. din Viena Incep a cguta seriosi la mijlce spre a-el asigura
domnia Transilvanief, care ea In sine-sI a fostil consideratg totil-d'auna ca o cetate vastg si formidabilg. Intre alte nAsurl luate, s'a decisti
zidirea unel cetglI fortificate cu atta sciintg i artg, precum nu se

ma alla nic una pe teritoriula acestul principati. Se invoirg ca cetatea &mg sg se ridice acolo unde era Alba-Julia. Spre a se da

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

29

planulul caracterti legalil s'a convocat dieta Orel, care in anul

1713 decise in principi fortificarea, votnd spre acelasI scop si
suma de 54 mil florinl, cum si materialulti de lemndrie din partea 16rel.

Intre acestea genialul generalti Eugeni duce de Savoia si terrea Turcilor preparase planuld cetdtel fortificate conform doctrinelorti de fortificatiune din acea epocd, iar0, cu executarea fu insdrcinatii inginerulii german Weiss. G-eneralulul Steinville, comandantulul suprem OA trupelorti din Transilvania, dupd aceea si acelor
din Oltenia, i s'a Incredintatti inspectiunea si controla preste lucrrl.

Subi conducerea acestord bdrball militarl se luard Inainte de

bite mal alesti dou6 rnsuff radicale. Fortificatiunea veche Iulia
fu ddrImatd din fundament, ca, dacd se pte, s nu i se mal cunscd nicl locul unde fusese. In acelasl timp comuna civild (orasulti, opidulti), situatd pnd atuncl spre apust, fu prefdcutd In ruine

si locuitorfi fortatI a se strmuta in regiunea de cdtre rsdritti si

a-sI face case pe locuff destul de bltse, acolo unde se afid situat si in lilele m5stre ordselulti cunoscutti sub nume de Belgrad
sati Alba-Iulia,:locuit de colonistil recrutatI succesive din vre-o
cincl rase de menl, Romnl, S'rbl, Maghiarl, Germany si Jidovl mai

multi cleat orl unde In Ardhl; asa in catti de aci se pte esplica
si lipsa de simpatil si cohesiune Intre locuitoril acelel comune ordsene.
Edificiile cum amti glice istorice, ca biserica catedrald romano-catolied, resedinfa si alte putine ati ee'masti cruf ate ; resedinfa ins a

mitropolitulul gr.-or. romnd, cu tte apertenentele sale, a fost

nimicitd din causd a linia Diud, de fortificatiune avea O. trcd dreptti
prin acea resedint, precum s'a si Intimplatt. Ca desdaunare s'ati
scosti ochil clerulul romnescti cu cte-va miiseire, cu care s'a ziditil
Inteo margine a orasulul nog o bisericutd si cte-va chilil cdlugdrescl frte strImte, dupd ce $ i din acea sumd micd o parte de banI
se defraudase. Clerul ins avuse marl temeiurI ca s tad, la acea
catastrofd care-lil atinsese frte de aprpe. De o parte tocma In aceI
anl Impratul Meuse clerulul donatiune de dou6 mosil ale statulul,
din alt cdrorti venitti s-0 fac airea reedint, mnds tire, seminarig
pentru clericl, fondurI pentru coperirea nenumratelorti sale lipse ,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

30

de and parte acela0 der se putea consola cu impregiurarea, cg dacg

i s'a dgrImatti mitropolia, cel puling a scgpatti de robia calvinscd,
care tocma In Alba-Iulia fusese mare 0. tare, In catil tocma acolo
protopopti romnescl aduceati In sindele lorti pe episcopil (superintendentil) calvirif cu lectica pe umeri lor ca pe paraliticl, pen-

tru ca sg ocupe scaunul presideale i sg conducg e lucrgrile sinodulul, iar nu mitropolitil ca capi canonici i natural a sinodulul. Dard, In fine, CIA i cum era sd se opuna clerulli romnescii,
care png atuncl fusese supusil la gnele cele mal fanatice, adesea
dejositAl i maltratatil cu bdtgli i cu inchisorl de catre fiintele cele
mal abiecte, nesuferittl a-0 infiinta scle nationale i ilia chiar pe

pruncil preotilorti ai trimete la invtIturl" mal !mile t i apol cu

cine avea sg facg acelti clerti? Cu unti Eugen i cu unti Steinvtlle
i Inca tocma In epoca pre cnd ajunsese i Valachia mica sub
domnia habsburgicg.
In 4 Novembre 1715, adeca in lioa onomasticg a Imperatulul Carol VI (Carolus Boromeus), generalulil Steinville, inconjuratti de frun-

ta0 Ora i In presenta membrilorti guvernulu, a pusti cu pompg

mare ptra din fundamentii sag ptra din unghiti, pe care era
sculptatti acestil chronosticon latinescti :
LVCe saCra CaroLI sIMILes ALba aCCIpIt ortVs.
In soLIDa prIMVs ponItUr arCe Lapis.

Prti le constitutive principale ale cetgleY, afard de mur cel cumplitl, sunt spte bastine, casematte puse cu multg prevedere, vanur afunde prin pregiurti, mine i galeril, cum 0 dou6 portl" mrete.
Fundamentele zidulul din afarg ati argime de 12 urme i sunt In-

nalte de 33 urme.
De cgtre midgdi, pe laturea din afarg a until bastionti, In an ul
1730, s'ati mal pusti o ptr de marmord en acstg inscriptiune lating:
SVb Deo et IMperante CaroLo seXto LapIs
Iste bono sIgno optatVs posItVs.

Pe una din monetele commemorative puse in fundamentil s'a

Inscristi :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

31

IVLIa nata fVI CaroLVs vIM robVr et aVxIt.

IVLIa sI LIbeat nVnC CaroLIna VoCer.

Asa dar Alba-Iulia a Inceputti a se numi, dirt acel anI inainte ,

Alba-Carolina unguresce Krolyfejrvr, nemt. Karlsburg, In locti de
Weissenburg ca mal inainte ; iard pop oratiunea rurald romansc
n clice tottz Belgrad ca in curile domnieI bulgaro-romanescI. Cetatea Intrg0,, asa precum vedem astd-cyi, s'a terminat abia In

anulti 1738 adecd dupd 23 de anI de la ddrimarea celel vechl.

Cate monumente'si inscripliunl va fi adunatti de ex. contele Ariosti din ruinele IulieI, la care se folosise materialulti din vechiulti
Apuhim, acsta o va fi sciutti numal dinsulti si cel care rail ajutat In lucrarea sa pang la an. 1723, cancl le-a inaintat la Viena
din ordinultz Imp6ratulul, precum atinserdmil in partea I a stucliuWI nostru. Nol insa credemti cg neasemdnat mg multe at rmasil
InmormIntate pentru tot-d'auna sub zidurile Ingltate preste acelea
pand la terminarea fortificatiunilorti de ast41I. Numal drumurile
Romel si aquaeductele, ale cdror urme se maI vdil si In regiunea
acestel cetatI, nu le-a pututti Incarca nimenI nicl pe card nicl pe
luntri, pentru ca sd le sceltd din Ord. De altmintrea se maI conservg si pand In Oilele nstre unti numrtz frumos de anticithfl
romane anume in biblioteca episeopieI romano-catolice din acea

cetate trecutg prin atatea catastrofe In prea lunguld period de

1780 de aril numratl de la prima descglecare a coloniilor romane.
Dacd insg din strvechiulil Apulum el ee'mastz monumente atatti
de putine In compargiune cu mrimea si cu lustrulti aceleY coloniI
eminente, Ora In care s'att ridicatti pe teritoriulti eI una alta ce-

tate, se pte considera desdaunatg In cat-va prin alte monumente

perpetuate In istoria TransilvanieI si prin maI multe evenimente
care a fost decisive pentru existenta acesteI tri. Din acelea Insemnardmil cate-va mal In sus. S'arti fl pututti numra Inlecitil
maI multe petrecute totti In Alba-Iulia numitd si Alba-Carolina; dup.

ce Insa cele maI multe dinteinsele stag In legdtura strins cu istoria WO, sag ma): exact, ele adz Cate o parte esentialg dintr'insa,
ca sa nu fimit aicY prea lungI, presupunemil cd doritoriulti de a le

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

32

cunsce va consulta istoria specialg, a trel, prin urmare mal atingemil acilea numal cate-va ca de incheere.
In Alba-Iulia s'a tinutti sub regele Andrei III in 1291 memorabila dietg transilvand, la care ati participatil i RomaniI ca natiune
regnicolarg, precum sung terminulti juridicil din evulti medi.
In biserica catedrald catoticg din Alba, reparata pe la a. 1444
din prglile castigate dupd nimicirea stel lul Mezzet Pasa, se aflg
astrucate rdmdsitele pgmintescl ale marelul ero, voivodti al -Transilvaniel, ap of guvernator aid Ungariel _roan Corvin de Hunedra,
rang el fiiul s6i1 iubit junele Ladislati, cdrul vrjmai tdiasera capul, apol Ioan Corvin fiiul regelul Matia cunoscutti $ i sub

nume de Miles Junior. Totti n acea bisericg, de a stanga, isl afid

repausulti etern regina nefericitg. Isabella si Ioan Sigismund, mal
incce principi Stef. Bocskai, Gabriel Bethlen, George Rakoczi, Inca
si alte persne istorice ale Orel.

Episcopia catolica, care se infiintase In vcul al 13-lea si se

desfiintase prin reformatiune in alti 16-lea, in a. 1715, adecg dintr'o data cu inceperea zidirel la noua cetate, s'a restaurat de cgtre imp6ratuld Carol VI, dotatd fiindti cu domeni mare, din ale
cdrul veniturl maI top episcopi call a stdtutti pang. acum, ImbrWag firesce $ i de curtea imperiald, a infiintatti multe-institute de

culturd, seminari de clerid, scle catolice, bibliotece, tipografil,

observatoriti astronomic i altele multe nu numal in resedintd, ci
si pe la parochil in trd, pe unde lipsia bisericI si scle. De aicl
a urmat, cd in biserica romano-catolicg, a are): credinciosl pe la
1700 abia erati in OM tra vr'o cind-lecl de,mil, astd-ll numrul lor

ajunge la 300 de mil, adeca cam tot atatia cat sunt i calvinil
in Transilvania, cu aceea diferenta din punct de vedere al nationalitAteI, cd calvinil sunt top maghiarI, din contra romano-catolici

sunt unti amestec de nationalitall, maghiarl, mulj germanI, ma

toti armenil, cechi s. a.
In a. 1849 cetatea Alba-Iulia, proveOutd cu garnisond puling., in
parte mare compus din soldatl romanl ardelenI i bngtenI, cum
si din cate-va companiI de germanl., a sufaritil bombardgri din par-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

83

tea insurgentilorti comandatI la Inceputti (In Aprilie) de cdtre generalul Bem, iarg mal trcli de cgtre celonelulti germanti renegatil
anume Stein, prin care in 23 Iuniti 1849 s'ail aprinsti biserica,
tumult' el, resedinta episcopscg, iarg locuitoril rornnI, earl ail patru
bisericl josil In orasil, unde se Intepeniserg insurgentii, ail fostti supusi la cruciimi slbatice, la torturi si omoruri (1).
In Augusta a. c. 1886 Asociatiunea transilvang pentru literatura
si cultura romng a -01-16 adunarea sa generalg a doue-Oecl si ssea in Alba-Iulia, uncle mai tinuse una in 1866.

Sunt frte putine aceste informatiuni scse din trecutulti deprtatil alil coloniei Apulum si tot asa putine despre Alba-Iulia
numitg mai MINIM Alba-Carolina; ImY permitti Ins a observa, cg
e nu avuiti de scopti a impgrtgsi unele ca acestea pentru istoricii

consumatl cari n'ati nici o trebuint c sg le afle de la mine, ci cil

am si ast-dat Inaintea ochilorti mei spiritualI mai vIrtosti pe acea generatiune jung, care, silit de Imprejurgri, ascultg istoria Orel
sale in soile strdine, dela profesori In multe privinte preocupatl.
Ianuarie 1886.

(1) Despre evenimentele bellice de la Alba-Iuha petrecute in a, 1849 a se ved cRomanen

der oesterreichischen Monarchie', Wien 1850, cum si cate-va documente i raporturT pubhcate
in tObservatoriuld din &bud 1884, anume raportuld lul Ioan Axente i ald lul Simon Balint,
apol until memoriu ald preotulul Thalson, in <Transilvania" din 1885.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

SCHITE DIN VIET&

MITROPOLITULUI UNGRO-ITLACHIEI FILARET II-LEA 1792
1

ALE ALTOR PERS6NE BISERICESCI CU CARI nil A FOST

IN RELATIUNI DE APRPE
DE

P. S. S. Episcopulli MELCHISEDEC.
Membru al Academiel Romne.

'edinfa de la 14 Martie 1887.

Vculti ala 18-lea politicesce a fostil o epoca plina de amarAciuni

pentru RomaniI din Muntenia 0 Moldova. Ne mai putndti suferi jugulti cell"' apstorti alt." domniei turcesci, Romani): din aceste WY

doriati a se put alipi de vre unulti din Staturile mari crestine,

vecine cu dnsil , Rusia sail Austria. De aid alianta la Inceputul
vcului a Moldovenilor cu Petru celti Mare contra Turcid, alianta
la care In ascuns ati sirnpatisatil si Brncovnulti-Voda si altil din
Tra muntenscg.. Rusia si Austria cunosceati aceste dispositiuni.
ale Romnilorti. ; adese-ori ele se aliati contra Turcid , sail isolatti
11 da rdsboiti. Turcia Ins mai totti-d'auna a esitti invingtre, ori
prin armele sale, oil.' prin ajutorulti diplomatiei Statelorti mail ale
Europe!, carI voia a prelungi ctti de multti esistenta imperiului
turcescti. Turcia unti timpti indelungatti a privitti pe Romni ca
pe nisce haini. si In tte modurile I-a asupritti. Le-a trimisti domni

staid.' dintre Grecil de la Fanarti, cari sa-I smersca , sa-i Inspgimnte si sa-i tina In supunere si ascultare de imperiulti Sultanilorti. Romnii totti sperati in ajutorulti din afar alt.]. Austriel

si alti Rusid. Aceste puteri nutriati pe taina aceste sperante ale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

36

Romnilorg, Indemnndu-T , cnd la comploturI asupra clomnilorg

fanariop, cand la rescle asupra Turcilor, si combatere Impreung

cu ostirile austriace si ruses& Austria chiar a fostil pusti mAna pe
Banatulil Craiovei, pe carele l'a stapftnitti de la anulti 1718 pang
la 1727, adicg, 9 ant Aceste hgrPele politice si diplomatice se pgreati

cd s'ag sfirsitii In fine pe la anulg 1769. In acestil ang Rusia, declarndti rgsboill Turciel, a ocupatil Principatele, si Romnil se Inteleserd cu capil ostirilorg, ca sa cra la imprdtsa Rusiei, de a-I
primi si pe dInsii intre ,poprele supuse marelul imperig. De aceea
fu trimise din partea Munteniel si a Moldovel dou delegatiunl, compuse dintre membril clerulul si dintre boeril fruntasI, ca sd depung,
Imprgtesel omagiele si jurginIntulti de supunere din partea trilorti.
In fruntea delegatiunif din Muntenia a fostil Mitropolitulti Grigorie.

Cu ttg acsta falmsg, si pompesg, supunere a triloril romne ,

facut la Petersburg inaintea Impratesel Ecaterinel si a tot Synclitulul rusescil , In anulti 1774 Iulie 21 s'a Incheiatil pacea dela
Cuciuc-Cainargi, dupg care Principatele romne ail rmasil totg subt

Turcia, dar sub protecPa Rusiel. In tractatulil de pace s'ai1 pusti,

In adevrg, mal multe conditimal favorabile autonomiei Romniloril,
In urma cdrora Sultanulti, prin anume hatiserifti recunosc si asigurg drepturile politice ale Romnilorti. Turcia Incep re-cum a
arta ttg, buna sa vointg WM. Romani si a-i. trata Inteunil modg

carele sg le atraga iubirea si devotamentult cgtr dInsa. Le dd

domni buni si Intelepp, la Moklova pe Grigorie Ghica si In Muntenia pe Alexandru Ipsilantil, pre carele documentele istorice fig
laudg frte mult pentru administratia cea intelpt si patrioticg In
tte ramurile serviciilorg publice. Acsta In adevrg alipl pe Romani
mai multg de Turcia, si-i desbr Intru cat-va de a spera mntuire
de la Austria si de la Rusia, mai alesti vqendu-le neputincise In
politicele loril vis--vis de Turcia. Romnil Incepura a se felri de

politicele acestor state mail vecine , si a se teme de dinsele, si

chiar a persecuta pre aceia dintre el, pre calif cu dreptil sag nedreptg II bgnuiail cii simpatil catr Rusia sail cdtrg, Austria. Epoca
domniei lui Alexandru Ipsilantti , precum vom ved mai josil, so

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

37

descrie de contimporanI cu culorile cele maI strAlucite. Fotino 4ice

despre Ipsilantil asa : Alexandru Vodd a domnitti 7 anl In pace si
In linisce. In acestil rstimpti comertulti a crescutii, locuitoril s'ail
ccuprinsti, si tta tra a gustatit cu fericire, sub unti guvernil bunti
si drephl, dulcta pdcil. Domnia acsta A fostil ca o epocd si unti

secolti de auril pentru tra acsta, care dupd attea imprejurdr1

grele, fuse supusd la attea greutd11. (Istor. Dac. part. IV epoca IV,

cap. I pag. 172). Insa intrigele politice de afard nu ldsa In pace nici
pre Turd, nid pre Romnl. Vorn amintl numaI, cd nu tarOi dupd
pacea de la Cuciuc-Calnargi, Austria rdpl cu viclesugti din corpubl
Moldavid cte-va tinuturl de la nordti (Bucovina), alipindu-le la imperiulti st1, si prin intrigl Mat a fi decapitat de Turd domnitorulil
Grigorie Ghica ca unt.1 haint, pentru cd el se silia a desmeticl pe
Turcia si a p face sg, vadd cd a fostil inselatd de Austria la cedarea
Bucovina Rusia a tdcutti! Romnil asa deal ati perdu-Eli Inca de pe

atund simpatiele lorti si cdtra una si cdtrd alta din puterile marl
vecine si s'ati fostti alipitil maI tare de Turcia - politicesee. Le
prestat insd si aicI multe lupte pentru esistenta loril politicd!
Cu tte tristele imprejurdrI politice, ce s'ati petrecutt In Principatele romne In vculti alii 18-lea , acestil vcil are si o paging,
luminsd In istoria culturd si a desvoltdriI nstre intelectuale si
nationale, maI ales in cultura limbeI rornne.
cla grecscd, care cu deosebire s'a desvoltatti in Principatele
romne sub domnia Fanariotilorti condus de bdrbatl renumitl prin

cultura lor, formatl In sclele cele mail ale apusuluI , unde se

strmutase cultura de la rsdritti, a pusii in contactti pe RomnI
cu literaturile cele marl si de modelil ale clasigitAtil eline si latine,
le-a sporiffl si intinsil cunoscintele lor profane si teologice , a
format dascll alesl, a desteptat titre el mndria nationald si do-

rinta de all cultiva si rmbog611 limba cu dig de tail felulti, cu

scrierl istorice despre trecutulti Ord, ail av pentru cultulii lor
diving tte cdrtile In limbo romanscd, precum se afl ele la alte
popre ortodoxe, la GrecI si la Slavont c1:5la grcd a datti Romaniloril multi' insemnali EpiscopI, MitropolitI si EgumenI pe la ma,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

38

ndstiri, carl ail facutti onre Bisericel romne prin sciinta , rIvna
si cuviosia lor, aplicate tte In folosulti romnismuldi. Vomti cita
d. e. pre Episcopil Damaschin, Climent, Inochentie, Grigorie, Partenie.
Chesarie , Filaretti ; iar a Virfti al lorti pe Mitropolitulil Grigorie

(1760- 1787), de carele am amintitil mal susti. Acestil Mrbatti,

de natiune romn, frte erudit i profundti cunosctorti de limba
elin, i cu o viatg. cuvis i plin de ravna. pentru rklicarea bisericel nationale, era ca un centru Imprejurulti cruia se aduna &RA
inteligenta profana si bisericsc6. Mitropolia era o sc(516 de cuviosie
st de invttitur ; el tinea pe langA. sine dascM, 6men1 InvlatI adunatl de prin diferite locurl: si ucenicf.de asemenea InvtatI si doritorf a se InvOta. Intre ucenicil Mitropolitulul Grigorie vomil In-

semna pe Cosma episcopulil de Buzil si ma apol Mitropolitt

pe Chesarie i pe Filaretti Episcopil de Rmnicti. TJcenicil Mitropoli-

tulul Grigorie, sub conducerea lu i impreun cu dnsul, traduceail din elinesce cArp bisericescl de totil felul, carI nu erati nc
traduse In romnesce, sail revisuiati pre cele anterire, si le tipAriati in tipografia mitropolieI sail a RmniculuI, orl a Buzulul.

Vom cita aid unele dintre crtile tipdrite

i corese de Mitropoli-

tulti Grigorie : Evan gelia (1760), Trio dulti (1761), Apostolult, InvtturI pentru ispovedanie (1764) , Cazania , Cuvintele sf. Simeon
Tesaloniculil (1765), Mineiu (1766), Psaltire (1767), Penticostari,
Triodil (1768), Liturgie, Penticostariti (1780), etc. etc.
Dar cea ma Insemnat lucrarp a MI Grigorie Mitropolitulti este

tralucerea celoril dou-spre-dece Minee din limba grdt In cea roman. Pan atuncI erail traduse, totti In vculti 18-lea, puma): serviciele srbtorilorti anuale, nti romnesce amestecat cu slavonesce, apoI numal romnesce. Ele compuneati dou crti marl sub
numire de A.Anthologiii, sati florl alese , si sunt Ora astkli In
Intrebuintare pe la multe biserid, mal cu sm pe la bisericele de
trd, unde nu se face serviciul divinil In tte dilele, ci numaY Duminicele si srbatorile. in cele 1 9, Minee, traduse de Mitropolitulti
Grigorie cu ucenicil WI, se cuprindil, pe lng serviciile srbtorilora,
pi

cele ale sfintiloril din bite dilele anuluI. Ele cuprindil imnurile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

39

si cetirile de la Vecernie , de la Utrenie si Liturgie , precum si sinaxarele sail prescurtarl din biografiele sfinti1ort1.
Acsta a fost o lucrare colosalit, ce formza 12 volumurI mar!
in folio, 0 s'a tiparitti tte, precum vomii ved, In tipografia EpiscopieI de Rmnicil, de Episcopii Chesarie si Filaretti, caril in0I
ati fostii ucenicI 0 favoritI al MitropolituluI Grigorie.
Nu numal invtaura a progresatti in clerulti Inaltti in vculti ail
18-lea, dar qi vita calugrsca prin mantistirI a produsti Bisericel

si. trel persne distinse prin cuviosie si devotamentil evangelic.

Acolo se pregatiati prin ascultare si Indeletnicire la cele sufletescI
0 trupescI trebuinte omenescl brbatil carl in urma aveati sa fie
ales! la conducerea trebiloit bisericescI i a conlucra cu alp' patriot! la ridicarea i aprarea treI. Din manastirile cele marI luad
Mitropolitif si Episcopil pre monachil cel vrednicI si maI ta1ento0,
11 esercitati si-I dascaliati InO, apol' II ridicag la diferite servicil
bisericescl : egumenate, episcopit etc. In Muntenia, ca locti deosebitd alti vieN monachicescl se proslavia Inca de mal Inainte manstirea Cozia. Citmil aicl descrierea acestel mnstifi, dupre cum
o gasiniti Inteo Costnografie , scris in romnesce In anulti 1766 ,

0 pre care o amil gsitil In biblioteca rposatului Episcopti Dionisie aid Buzulut Ajungncl la Principatele romnescI Transalpina (Muntenia) i Moldavia, face maI intaiil cte o mica descriere
geografica a lord, si anume, vorbindti despre partea despre munte
a 'Pre! muntenescI, vorhesce despre rnanstirI asa :
4Partea muntelul este forte impodobit cu 45meni 0 cu sfinte mnstifl minunate , pe carl nu le vointi putea trece cele ce sunt
mal de fruntei cum e Tismna In judetulti Mehedintilorti, zidit pe

o para. frte Malta de la pamintd , cum se pte socoti ca o cetate ; numaI pe o cale te sul si iarasl pe acsta te cohort nu asa
fies-cum; are inluntru izvoit de apd curgtre 0 ese din munte
si trece prin cetatea manstireI; a-La-La este apa de mult, ctil um-,
bla. o rt de mrd In. WA vremea; si de acolo picandti dreptti in

josti se face ca nisce pica-tuff de pli.e. Este zidit acst sfnta

manastire din temelie de sfntulil Nicodirn , carele i ast.-0 se o-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

4o

dihilsde hcolo'," ni este cit e Luitl, gar prin minn i serhige

adevrdie 6 hinSce de -UV ta estb fitInuitti 'in monastire. (1)
Duilg dcstd este sfanth si kestita avra a sfintd l dumfiededscii

manastiri Cozit, unde se cingtesce hraMul sfintdi Troite. AeSta

sfaiita inankstire este pe apa ituIu, maY in gaSti de Epistopia

Rmniculd, dale ca Ue 4 ciir, eSte zidita de rpoSatulil Ihttu fericike Mircea Yoh, cel t6trnti, clarele a Sosti frnaSita Tatarilotti
din tl.a. ci Stapanitrea Sbia MafieI Sale. Pusa

s'te tactual. IA

malul Oltuli, ctt. 'Bate hpa In zidit, and Mai adaoge, MAO Intre
mina dar are loci"' frte u-iTids i vesel;'' atata este de cu evlavie, call 'nu ti se. otarasce nicl-odata asa socotosc c. nimeni nu
va indra2M SA died, a vdutil intealta parte loc Mai cuVios
si trial cu eirlavie viciiT calugaresd (afail de sfanta Gora). (CM 0
Maiga Sa y6pSattilti intru fericir i rredn1611 de pomenire Ngoe
Voevodii celd ce zidit cu a sa khe1tuia1. manastirea din Targoviste i mnastirea de se chiama irgesulti, (care este frte mi-

nunata Mine% ()ice n ltopisetele sale, facendti vorva de lailda pen-

tru manaSfirea sa catra pr Inteieptulti Solomonii, de dice ImOratului Solomne! cu marimea nu, ddr cu frfimusetea te-am Intrecut eii) dice, Vdut'ati ochiI nostri pe sfnta mailastire dozia;
fdut'ain, Oice, i m'am bucutatil ; mi S'ati bucurat sufletuld ,
mi pettit frumusetea sati dioplirea pietrelor, ci pentru intemdiarea
pi cuviinta kicului,. ba are loci"' de Tirana imprejurul imanhstirei ,
call pat` Sa-sT mundsca hrana talugatasiI cu mnile lor ; sunt
pomi i isvre frumse i cismele cu ape dulci; fsadesc i ri1,
mat6,r el gte frte intre m1mt1 , dar pamtntuldi I cresc verddtele mal timpurii de call Intealte prfi, i zapada cade mai putiha
si nu sta, ca Incaldesce brea apel, i curnd se iea. Stint schiturl
Imprejurl manstird, in tare locuesc cdlughrii dupg placuffi lort.
Pte SA se inumscii adAtd parte ced mai mich, din locul fag!-

-)

(1) M0e1e sfintulul Nicodim de miulta nu me erau In Txsmna. Cllu;gril credead a ele
sunt ascunse unae-va in digniskre. Dar, precum s'a dovedlig In uring, ele In timpuld unel
resminte a fost furate i duse pe ascuns in Serbia i mezate, bite() mIngstire de la Ipec,
unde se aflg. i acum. (Ve4I vita. Sf Nicodirn, publicatg de Episcopulti Iosifa Bobulescu, 1883
p. 74, seqq.).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

41

duintii, Mrd Indoialg. Are mare lauda acstl sfnta m6n6stire pentru InvtAturile bune ce ail fost IntrInsa. Esit'ati cAll-va Archierei, Mitropoliff si Episcopl, si altil multt s'ail proslvitil pentru ostavulti (1) celti bung si obiceiurile calugaresci", care s'a Inmultitti
prin ostenelele sfintilor pAring aduandu-le si s6dindu-le de prin
locurile cele ma i. alese, cum e : de la Ierusalim si de la S-ta Gora,
si de la crestinsca monarchie a Moscului. Frte este vesel d. si cuvisA acst, sfnta nandstire In WO. vremea, atta pentru desfatdciunea loculuY, cdt si pentru sederea archiereilor, carii, lsndu-st scaunele s'ail sglgsluittl IntrInsa panA la sfarsitul vietiI, cum
ail fostil farintele Varlaamil, Teodosie Mitropolitil , si acum prea
sfintia sa printele G-rigorie, lsandtl de a sa bun voie scaunulil
EpiscopieT Rmniculul la ltti 1764, s'ati sld.sluitti la Cozia, de unde

s'a si Inltatti la scaunuld Archieriel, facndti mare pohvald dintel. Bisericl si Indreptare printiloril, mngere scarbitilorii, pravil
calugriloril, slava tineriloril si podba btrnilor, cuviinta locuitorilortt Lsarail in locul sfintiell sale Episcopil cu alegerea totti
sfatul pre iubitul uceniculti sfintiel sale parintele nostru Kir Partenie Episcopulti Rmnicukif Noulul Severin, iar6s1" dintru acst sfnt

mg.nstire, flind Impodobit din copilrie cu schima cAtugriel; fosVail Intru acea vreme egumen pgrintele Kiriu Kir Sofronie Archi-

mAndrit Invtat si pedepsitil de sine cu multe ostenele aicea si

In Ora Mosculul la sclele Imprftescl, carele nu asa fie-cum ail
luattl egumenia, ci din trpM In trpt suindu-se, s'ail Rust' cu alegerea Soborulul.
Urmz, apol amintirea de alte mndstirl : Bistrita, Hurezil, Arnota, Govora si altele ; apol amintesce de mal multe schiturl cu
vietf alese cAlugresci.

Vorbindti despre schitultl Ptrunsa, dice el este schitti bun de

ptr, zugrvit si cu cdrP bune romnescl, date de fericitul ctitor,
printele sdracilorti Climent Episcopul BAmniculul", carele cu belsug
a datd milostenie celortl lipsip, si multe suflete crestinescl ail r6scum(1) Rinduiala, tipicu1d, regulamentuld.
6

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

42

pdrat de la robie din mnile pdgnilorti, pe vremea cnd a ivat

Turcil acsta parte de locti de sub stdpnirea Nemtiloril; fost-ati Mt-eacea vreme inteacsta trA multd jale i plngere, de care In ved sd
ne pazscd Dumneleti ; jefuire bisericilor, robie erWinilorti, pentru care pnd la sange s'ati nevoitti aces tti printe, ardtandu-Se

adevratti pstoril turma sale. Zidit'ati i acestti sfnt ldcasti pen-

tru a sa vednica pomenire ; dar nu prea am vlutti printl a.sezat.1.,

Autorulti acestel descrieri a Muntenia i Moldova a visitat tt

mdndstirile din Muntenia si este unti cdlugr nscut In Moldova;
cdd, descriindti Moldova, vorbesce eu mare jale despre starea el
decdcslutd sub Turd si FanariotI, i gice nsuT despre sine ea s'ati
ndscutti i ail trditti In Moldova : nol suntemti ndscutY IntrInsa
pi ldcuitorT a.
Spiritulti celti bung al monachismulul ortodox. romnescti, In
jumdtatea de pe urmd a vculuT al-CI 18-lea, a cdptatti o noud fort
In devotament i sublimare evangelicd, anume prin venirea i aezarea In Rornnia a unuia din eel maT renumitl sichastri al Bise,
rice)." ortodoxe de fe'sdritti. Acesta este renumituRi staretti Paisie.

El, Impreund cu 60 de ucenid al sT Romnt, GrecT i Rusl, de

Impildrile Turcilor pdrasird Muntele Atonti i venird In Moldova.
Aid fu bine primiti si protegiatY de Mitropolitul Gavriil Calimach
si de Domnulti Grigorie Calimachti, in anul 1763 ; ati dobandit
spre petrecere mndstirea Dragomirna In Bucovina, iar dui:4 luarea

Bucovina de NemP, staretulti, nevoindti a rman sub o SMOnire

de and lege, dupd cererea luf i se (Mu in Moldova mnstirea
Seculti i apoI si Nn4ult. Staretulti Paisie, prin Malta lul yield
monachicescd, deveni o persn admirat si stimatd In tt Romnia, ha si in cele-alalte fri ortodoxe; sub conducerea luT se form
o Malta scld atat de yield 'Malta evangelicd, cat si de sciinta cdrtil. Acolo se indreptati toiT ceT doritorT de cuvio0e 0 de ocupatie
cu cartea. Paisie singurti era iubitorti de invldturd i maT alesti
de limba greed, pe care o invelase de la un cdlugdril romnii.
Elti a timis dintre edlugdriT tinerT pe Gherontie i pe Doroteiti,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

43

ea sd Inv* limba greq6, la Academia de la Bucurescl, care era

tzi iftre.

Curendil s'ati formatti imprejurulti lui Paisie o societate de cdrearl se ocupati cu traducerea cArtilorti din grecesce In romnesce, si In rusesce pentru calugril rusi.
Dintre traduc'toril ronakil vomti insemna pe aceia ahi cdrorti
nume se gsescii si astdOI in multe manuscrise si In tiprituri
turarY,

Archimandritulti Macarie, cuviosultt Ilarion, Ghe\rontie, staretulti Mitropolitulut Grigonie ahi Ungro-VlachieY, cuviosulti Ierodiacon Stefanti, Schimonachulti Isaac, etc.; si mal apol esemplulti lorti a urmatti
Mitropolitulti Grigorie IV-lea, carele Incepuse lndeletnicirile sale lite-

rare sub conducerea stareu1u s Gherontie, si apol impreund cu

dinstda.

Mndstirea NmtuluY devenina prin Paisie o adeferat resedintd,

de cuviosie O., de, cdrturdrie, directia cea build a monachismuluI s'a
rOspnditti prin tifyte mndstirile din intrga Romnie, prin cAlugrl formatl In sNritul luY Paisie. El curend a avutti ucenicl si In
Muntenia, Voiti aminti d. e. pe cuviosula staretti Gheorghie, ucenic
ahi Staretuldl Paisie, carele In anulti 1781, venindti In Muntenia, a
dobnditti de la Mitropolitubl Grigorie bine-cuVintarea de a restabill
schitulti pustiti Cernica si a-hi preface In mandstire dupre asezdmintulti staretulul Paisie. Abnegatia evangelicd i cuviosia lul se
pStrzd pand astAll In memoria bucurescenilorti celorti bdtrnl. Stanetulii Gheorghie a Introdusil regulele staretulul Paisie si In mndstirea Clddrusanil, pe care mal In urmd. Mitropolitulti Filarettl

o a pusti totti sub administratia lul.

Dupd acstd privire generald asupra staril politice si bisericescY
a Munteniel din jumdtatea de pe urm a vculul 18-lea, sd trecemti
la dol. EpiscopI InsemnatI aY RmniculuY din acea epocd. Acestia
sunt EpiscopiY Chesarie i Fijaret, amndol de natiune romnd, pi
frte strnsti legatl Intre dni prin vita i activitatea lor, i amndoI ucenicY al prea demnuldi i neuitatuluI archipdstorti Mitro-

pobtul

Grigorie II-lea alti Ungro-Vlachiel. EY amndoY, Inainte de a

fi Episcopl, ati fostii mal inti ArchimandriP al Mitropoliel si sub

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

44

Mitropolitula Grigorie. El amndol a fosta (5meni Inv'etatI In limba

elind, 0 actiyI pgrtasI la traducerea 0 tipdrirea edrtilora romdne
biSericesol. Date amdrunte de vita lorti anterird ne lipsesett land

acum. Chesarie In anulti 1773 fa Inaintatti din Archimandrita la

trpta de Episcopti alti, RdniniculuI, in locult Episcoputal Partenie.
Trebue sd obserydmii aid, ed episcopia de Ramnic a ayuta o
partieUlard norbeire de a aye in fruntea ei o serie de Episeopl,
dikins1 prin stiintd si prin rdynd de a rddica biserica si limba rornnescd. Astd. kerie de EpiscopI alesI se Ineepe dela I Antima
'Mire-110A, earele- cad i intaiti a Infiintat tipografia in Epopia
Ranmiculul" {1704 Dupd dinsulti tirmezd fin deosebite timpurt :
DamaSchin, Inochentie, Climent, Grigorie, Partenie, la earl In urmd
s'a adaosa Chesarie $ii Filaret; em earl' acum ne oeirpdmil.
Chegarie, devenindii Ipiscopil Rdinniculul, a organisata bine tipografia st s';q *watt" de rail:Ai-At chrtile bisericescl. Intre pers6nele lee lucrati In tipografie se pomenesca : Ierodiaconult Episcopiel Anatolie; un frte iscusitti ealigrafti ) elti preseria pentru ti,
pografie de pe originalele tradueerilort romat1es4 ornduia sirulil
cuprinderel cdrtilorti; Monachula Rafaila din mndstirea Hurezh',
carele era Ihsrcinattl ea torectura tipriturilorti, sea cum se dicea b.tuncl, era diortositoriti ; s'a mal adaosti in urind Ibrdanti
biv yel gramaticil Capadochianulii, carele ayea Insdrcinarea de a aldtura din noti traducerea, romnd cu cea greed, $ i a o mal Indrepta;

si In fine Ieromonachult Ioachimii de la Mitropolie, ca director

alit tipografiel.

Dup. ee Mitropolitula Grigorie a isprdyitti traducerea Mineeloril,

In anulii 1776, Episcopula Chesarie, Impreund cu Cosma Episc6-

pula de Bugii, at propusa Mitropolitulul ea sd-l' Primescd i pe

dinsil a fi pdrtas1 cii ostenla si cu eheltuiala la tiptirirea Mineelorti hnf lhnba romnd. Mitropolitulti a primitti .si. a Idsata asupra Iul Chesarie teal sarcina de a tipdri Mineelei CheSarie primi
cu bucurie acst bine-voitre Insdrcinare a Mitropolitulul, si nu
cruta, nicl cheltuiald nicl ostenld de a o esecuta cu. tta eonsciinpositatea. A pus sciinta sa Iii serviciula luerdril ace0.ia,. Im-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

45

podobindg sati ilustranda fte-care carte cu ate o prefata, ,In carea

se cuprindtl notiunl mitologice , istorice dpspre InceputpKi fie-c0.rel lunl., despre serbatorile paganescl ale Aqrn4nilori1 ,0 ale .F4inilwri y QM ale Iudeilor; despre superstiliile remase la RmanI
de la stramosil Aomanl paganL, precum si despre sOrbatorilej crestine , face istoriculil poporulul romaniii mentipnza evenimente
,istorice privitre la istoria Trel-romanesd, esprima si Insufla pentimente Morale de pietate crestina si 1de respectA coq ,insti-134tiunile bisericel nstre ortodue4 Aoestl prefete sunt atat fl(4 iak
0Tuctiikei, mal alesti psite din condeiulti unuli Episco0 romanii, ea
nal n'amti pututtl a ne opri, de a, da, atei un qtraott)i din flercare
din aceste precuvintarl, uneorl chiar bucatI marl, mai alesti agolo
unde se yrbesce de istoria poporulul si a Wet Nomane, a Umbel
i a literatueI bisericescl. Si la acsta amti fostil Indemnatti gi de
Impregiurarea, el aceste 02641 sunt mal necunoscute Inv'etatilorti nos-

tri de astadIi cad cel mat multI nicl catadixescil a pune mana pe
o carte lpisericesca, 0 multi' din el se falescil a spune ca Rid i nu
pail ceti litera cirilic, cu carea sunt tiprite Artile nstre bisericescl.

Tiparirea Mineelor4 s'a Inceputti de Chesarie de la luna Oaombrie, De aceea si nol vomit incepe analisa nstra cu acesM lung.
Mineiutil pe luna Oetombrie 1776.i

Chesarie In prefata acestul Mineiii ne spune, cg, ideea de a talmaci mineele in romanesce si traducerea lor este a Mitropolitulul
Grigorie, a caruia Inv6tatura., ravna si ostenla OA le aestrie ou deamruntulil, precum vom vede maI josti. Chesarie ma Intdi face
-43 scurtA ochire asupra cultulul divint'i alti Bisericel ortpcloxe, Moepndti de la timpurile Apostolilort, si anume : hi timpuhl Aposto-

lilorti cultulti divinil 'se marginea In scurte rugaciuni si In-Olaurl

Imprumatate din Santa Scriptura, si In radicarea panel, care tinea
loculti liturgiel de astdi. Dupa ce s'a latitti la lume si a ajunsti
-domnitre credintg crestina,1 atuncl urmasiiI Apstolilorti, Archiereil

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

46

dascgliI Bisericel din 'We itrile; ai desvoltatil InvOtaturile lorg

desire crediirra, cresting si ag Imboggtitg )cuitul -diving ea multe
rugaciluil si srvci bisericescif.
"Me acestea ail fostg scriso mal Wait ih limba grcV, ,mal pu
urmg s?all tradusg In limba slavong de lumingtril nnlarilorg slaw
Vone, ce a tritii In deosebite timpurl si lourL Romnil, nbaunoscend limba greg, s'ati iservittit mult timpg ils Biserica lort ou
ogyfile slavone, fiindg In relatiunii mal de aprpe .4u popirele slaw
vone. Da.v la urmg, ajunge'ndg acestg limbg a fi cu ttotalti notatelesg la BonagnI, pstoril Bisericel romLuescli adpa eu sciinta
teratel slavone Isati grecescI, -s'a sgrguitil Iii totg thipulti a tra-,
duce cgrtile bisericescl In limba romanscg, preoum se Odil deja
multe servicil bisericescl In lintba nstrg, Lipsg Mare se simte In
timpulg de fall. ?de cele 12 Minee care cuprindg dilnicele servicil
bisericescl ale tuturorg sfinfilorg de preste anti, care pang acum
"si

nVi foth traduse lii limba nOstrg ci numai asa numitele mince
obstescl, In care se ouprindil _serviciele serbatorilonl coloril marl,
iarg pentru sAnitil de tbte dilele In ,ele rnI sunt cleat 1111711ai ateva servici obstescl pentru to sfintil, (1J e. pentru Mucenicl, pentrd
cdviosI, etcf) care so repetescg necontenitg mal In -Lae dilele, una
ai -aceeasI servire, Cu schimbarea numelul Sntului dilel.'
Onrea traduceriI i tiptirirel Mineeloril In limba romng, Episcopul Chesarie o d MitropolituluI Grigorie, ale cgrul sciinta sirdvng
Chesarie le descrie cu mult laudg, comuniandu-ne i Pateva notite
despre viata si activitatea acesttil Insemnatil Mitropolitti romang, Reiiproducemt aid chiar cuvintele lul Chesarie din prefata Mineiulul pe
Octombrie :
Acstg lipsg. de Mime vOdendu-o fpgstoriulti Ungro-Vlachiel, pre
carele vcul de acum si-ld socotesce sie de eirnste, i patria sa se Mlesce cu eh) pa cu o podbg, pre sfintia sa pgrintele Mitropolitult Kiriu Kir
Grigorie, carele neamalg trggendu-sl din, Tra-romnscii, i liFndt intru

salig adgpatil de limba cea grecscg, te a isvoritti Mite slujbele (bisericesc1), tri tatil dupg tiv'elgtura limbeI sg se pi5td socdti asemenea
eu eel dintaiti pgstorI.-al Bisericel grecescl, i ve'dndii pre patriotil

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

47

ut
s6.1 lipsip de siujbele stintilorO celotil din tte dilele, 03,4
suferl acst lipsire de folosil, ci vr6ridti ca s. mpodobesc6 biserica romnse si pre fiii sl eel duhovnicesel, cu ruggciunile sfin'flora celorti din tte dilele mal tare sa-I IngrdSed, n'aq socotit
nic't ostenld la tlmacirei nicl" eheltuial, la tiprirei Ci la talrneire,
cand se putea usura de grijele duhvnieesd, insusl silindu-set si prut'a stil ucenicI dupre datorie ajutandu-so; iar la cheltuial trisusl
Inercandu-se. Fost'ati rugatti de nol amandot EpiscopiI edt stipusl

Sfintiel Sale (1), ica s ne lngreueze si pre nol, ea In tipograffile

Episcopiel av5stre s. miscmil mcar degetele la grautatea cu carea
se Inercase cele ingreuiate de vrstl si de ostenele duhoVnices0
umerile Sfintiei Sale. Si cu rugleiunI plecndit eea ferbirae ravn a
sa, s'a datil la Episcopia RniniculuT a se tiprl luna lu -Oetoth-,

i cele ce urmzA., duph acsta alte dou lunh. ApoT Spline

motivulti pentru ce a preferitO a Ineepe tiprirea eu luna luT Octomvrie, anume pentru cd. In acst lun Inalta Prt a bine-voitti
a intarl vechile privilegiI ale te-reI, i spre recunoscitt W sfintil
ce se serbzd In acst lun, i earn' a bine-voitt lt InSufla inalteI PortI aceste marl' favordri asupra NOMA patrii romaneseT.
La finele cartil se spune, c, tiprirea criT s'a fcutti eu tag.
vrie,

sarguinta MitropolituluI Grigorie, carele din noti a revdutti si coresti

tlmacirea ee era filcut maI dinainte dupre originalul grecescti; iar
asezarea cuvintelorti romanescI s'a fcutO sub directiunea MonachuluI Rafailil -din mnstirea HureziTi sub directiunea tipografuluI
principalt, cucerniguluI Intre preop Popa Constantin Michailo PopovicI tipografulti liamnicula
Lund Noembrig (1778),

In prfata llfineiuluT pe luna luI _Noembrig, carele s'a tiprit In

armlti 1778, Chesarie face o repede ochire asdPra istoriel Romni
(1) Pe atunci in Muntenia eraa numal doua Episcopil ; a liamniculuT si a BuzpuluL La 1776,
and =le Chesarie prefata, era la Buzea Eptscopa Cosma,.carele dupa mrtea luI Grigorie s'a
ridicata Ia Mitropolia Ungro-Arlachiel. 4iscopia de Argqa s'a infiintata abia h anula 1793.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

48

lor din Dacia, istorie, pe carea, o Imparte In trei. epoce Mal mail
sail maI mid. Epoca Intaia cuprinde periodulA Daciel inainte de
cucerirea a prin Romani, apol periodulti de la cucerire pang la descglecarea WI Radu Voda Negru. Acstg epoca o numesce ell" Epoca reisbaelorii. A doua epocg cuprinde timpul de la Radu Negru
pang la Mateiti Basarabil, si o numesce Epoca Zicliri1 Mneistirilorg. A treia epocg se Intinde de la Mateiil Basarabil pang In f;lilele WI Chesarie, si o numesce Epoca talmeicirii ceirOloii dupg slavonie pe limba romansch. Acst tlmcire, dice Chesarie, s'a Inceputt'i In dilele lul Mateiti Basarabti, s'a sporitil sub Serbanil Basarabd, iarg Ia cea desgvarsit podbg a venitti sub Constantiml
Basarabil Brancovnul, prin osardia luI Kir Damaschinti Episcopulil

de Ramnicti. ApoI venindil la domnia de atuncI a luI Alexandru

Ipsilantil, o represinta ca Inceputulil uneI noue epoce, a 4-a epocg
de norocire pentru natia romng. Reproducemti aid chiar cuvintele
cu earl' Chesarie proslgvesce domnia luI Ipsilantii, si vede In ea Inceputulti "uneI ere de prosperitate pentru Romani'.
Fgra niel o sfialg poll numi epochg a patra, adicd viac Insemnatil, viaculti de acum alti re'reI romanescI, care l'a facutti Insem-

nat si In viacurile viitre pomenitil domnia pr luminatuluI nostru Domnti Alexandru Ipsilantil Voevodil : cdcl numaI In dilele
MgrieI Sale s'ail Invrednicitil tara a castiga In scrisil de la pr puternica Impratie asezdmInturI pentru a sa oblduire. Pentru care,
precum a se aseza s'ail strduitti Maria sa, aseminea a se urma
cu folosti de obste pururea a privighiatti Intelepciunea sa. AceeasI
Intelepciune ail Intocmitil oranduialg mngstirilorti, urmnd cannelorti vietel" cgluggrescl. Ati rklicat dajdile preotilortl, dupg porunca DomnuluI ce este scrisg la cartea Levitilorti. Si pentru ca s
plinscg cuvIntula PsalmistuluI, pre sgracil si pre v'duva va ajuta.
Dandil pildg cu a sa bogat dare, ail pusil In mijlocti cutie, la carea
din picgturile prisosului dandti fleste-carele, sg adaoge call unti izvoril curggtoril de charurI si rcoritor, de eel Insetap din lips.
Iarg cea maI vrednica de pomenire fapt socotesc a fi acsta, ca
starea ajdilorti ce era InflintatA Intru nestatornicie, Maria sal dupg

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

49

co gill grata dobt t Asezata sumg,

potAVitti tren'lla, 6 iota
n'ad
ma
sag 6 cirtg.
8tramutatii,i i aceSffi in Weill' rietatdinie.
Irish acestea de obste. Iarg deosebita viacula Domniel Sdle Tati Insemnta Craiova, carea, ea una ce e intgia lgeuita de d'tit t6te Partile Terel-r6mnescf, mgear c una viaca a peti.ecuta t.tb putrd
lul Dichevalti Ceg, rgsboiniog, mgcar cg s'a odihnita Mir'unti viadi
de aril' 60 sub bblddirea BaSarabilora BanoVeti, te ad Tosta abeza

de Rilmlen sg obladuscg. en titlu de Bgnie, png and s'ail

supusii celul intaia Domna Radulti Voevoda co se dice 'Negri; ing-

ear O. Watt ininultita subta esa dupg vreml stgpAhirea veeinei

Au Striel. in8d. nu pomenesce ch celti de aeuth viaca, indungiuratti
cu linite i cu pace, trial mult de ata in loctrile eld ce se lintstesca prin cetg.11 si cu resbie. Lgeuttoril. Craiover eel ce nU puteati

s-0 stapanscg vigele, amen si la prisosula lora tu, ge stipVi de

stapanitort Boerimea ce se uitg pentru departare , se cerctza nevdndu-se, i se miluiaSce neafetandu-se. Deci ea Intru acesta Viac.

cu linite petrecnda, fiind indemnata de sfintia sa pgrintele Mitropolitula Orel, ravnitorula patrieI i eparchiel maiceI SAle eel trupescl
si fiicei duhoVnicescl (1), adaoga tlmeirea si tipgrirea lund luI Nooemvrie.
Ca ostenitorl la tipgrire se insmng doT tipografl : Ppa C6nstaritin i Dimitrie Michal Popoviel. Iarg ca Diortdsitoil si 16c-

mitorl. la Indreptarea cuvintelora limbe romAnesd Ierbdiaeonulti

Anatolie si monachula. Rafaila. Tipgrirea s'a inceputa la l Agusta ti s'a sfarsita la 5 Octombre anula 1778.

Mieiul pe luna Decembre 1779.

In prefata Episeopula Chesarie face o Micg dare ag sMA deSpr
istoricula chronologiel, din timpurile cele ma vechI i pia'd. la era
chrestind; carea se incepe de la NaScerda ommdul Christo, chie rse
f

Ep archi el Make! Sale ce1( trupeScT, Chesarie vrett, g spunk al

Mitropohtuld Origorie era originariti din Eparchia Ramnicultd, sad Oltenia, pre care eld o &rifle/ rin tiprtrirea Mineelord la Rammed.
(t) FTIu acestm cutrinte,;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

50

serhza la 25 ale luneI lui Decembre. Era _chresting este stabilita dupre calculele chronografulul Dionisie celti

Tipgrirea s'a Inceputti la 6 Februarii si s'a sfarsiti la 2 Maiti.

AceiasI tipograf i ostenitorI, ca i mal susti. Anatolie spune
despre sine, ch a prescris ma! nti dupre isvdele tlmacitorilorti
de la Mitropolie.
Mineiutti lune l

Ianthwie 1779.

Prefata acestul Mineii este o dovadg de intinsele cunoscinte is-.

torice ale WI, Chesarie, de Inaltuli luI sinrti nationali, de spiritulti
pragmatici i filosoficti, cu carele eli. privesce evenimentele istorice

si prefacerile, carom este supusg natura i cu ea omenirea. De

aceea noI vom reproduce aicI maT tad acsta prefatg, ca. uni monumenti neperitoriti alti mareluT sufletti alti Episcopulul Chesarie.
Dupg ce aratg derivatia numiril lune! de la Oeulti Janus, carele va
sg Oka porkwill, cdc! de la acst lung se deschide, se Incepe anulti. In acsta lung, la anulti not' Romani!. schimbad oficiele pur
blice i Impartiati Aireggtoriele, Mare le Constantint'4 facndu,se ntiul Imparatil crestini, ati adusi In crestingtate i datina romand.
a anulul noi la 1-iti Ianuarii, dating, carea de atuncI se pstrzg
si la noI Romani!. ApoI, oprindu-se la Romani', tratez despre o_

rignea lori In moduli urmatorti :

al cnci vOqi principaturile Trel-romnesd, ca din vechime
schimbg direggtoriele la inceperea luI Ianuarie, ani noti numinclu-li

praznuindu-li, Intorcti ochil me! Inapo! la viacurile trecute si

deabea pomenite, creqli cu gnduli ceea ,ce citesci prin istoril, pi

pi

ma! vartosti pe istoriculi Dion, pre carele iii Intresce Meletie Geografuli, cap. 24, scriindi pentru Misia, unde curati vadsce, cit
Traiani Impgratulg, dupg ce ai supusti pre DachI cu prderea luI
Dichevali, ati trecutti multime de Ramlen1 in partile acestea, Mcandu-T. pre unil. prostl lcuitorI, pre altil stapanI lacuitorilori. De
unde se face nu fgrg de cuvnti simberasma (1), di principaturile
(1) Eutiripaaila : conclusie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

51

romnescl, ta nisce apiki (1) ale Rmlenilorti , tirmza de la aducere si ale lord obiceiuri. lard can vdii si pre istoriculd Bo, ca
arata, pre marele Constandind Impratuld, ca ar fi avut lucurl
ostasescY, Inteaceste- locurf, la care si Meletie G-eografuld, scriindd
pentru ,Misia de susti, arata pre acestti sfntii impratti tabarat co

ostile aprpe de Silistra, nu m sfiescti a da socotela, ca Marele

Constantin, calcndti ale acestul locti pr, sa insusl nti ati
adusti obiceiurile Rmlenilorti, aii le-ad lirtaritti gasindu-le, ca und

impratil alti Rmulul celui nod. Ci off de la Traian sad de la

Marele 3onstantin:4 de se trag u urmarea aceste obiceitirl, nu
fabli fflonic hie, Insa e dintru acst6a descoperti lucrurT minunate.
Aflu linia nmulul romnescti din tvechiti tragndu-se din slavitd
nM alti Romanilord (Valachl numindu-se dup limba slovensea), a
cgrora slava a stralucit Impreuna, unde Sf-ati Intins si sdrele 'ra-

dele. Decl aesta luna a lu Ianuarie este ca o planit, carea prt

in sine pohvalele batriei nstre, este ca o planita, Intru care se
vdd pe and o data radele patriel, este ca un sfesnic carele si pusti
subtd obrocti, prin crapaturl si prin MarginY ivesce lumina intru
care se slavia odata cele vechi viacurl ale Patriel. 0 viacurl, viacurl ! ce Invechescl lucrurile si prefacl starile. Pravila vechie dintali" este data in term lumea, ca sl, nasca ,si sil. mra, ca sil. ia incepere si sfArsitd tte lucrurile. Stapanuld ald tuturord Wad voitti
sa, fie MCI und lucru statatorid. Tte ate ve0 si te minune0, prin
prefacere ati ca se ducd la pierdart, sad la resl-care schimbare. Vedl
aceld srej lipsesce; luna patimesce si scade, stelele cadti; pogra-te de
la cele din cerid te IMO. la aerti, acesta se preface in totti csuld,

vine de se face vint, norti, i plie; pogra-te la ape, dinteacele mar garle ce le nurnimd no pururea curgtbre, unele cu toi.

tulti s'ad uscatti, altele ad schimbatd matcele si drumurile, insusI

okeanuld, lucrul fire): eel' marl i tainicd, acil de furturif se inalta,
acil se smeresce, i cnd lipsescd furtunele nu lipsescd de la dinsulti vrsarile si cele Inapol curgeff (2); cresce si se micsorza In
'
(2) Fluxuld i refluxuld.
(1) Anooda : colonic.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

52

tte dilele pe alocurea, In cAtti pte cine-vast s hotdrasca cum

cd este odatd sd se usuce i s se aduca intru nefiintd, cu totulti.
Insust i pdmintulti, de vet cduta, care-hi dovedescil nemiscatti si

intru sine statornic, In unele locurt cade si de duhti ascuns se

cutremurd, In alte locurt de ape se afuncld, sail de focti se arde.
Ded cnd aceste mart trupurt si viacinice (Vest-cum dupd vederea
nstrd, sunt orinduite spre prefacere si pierdare, ce socotescl pen-

tru cetdtl, stpnirl si impratit, carele atata sunt de muritre pi

stricdcise, in ct sunt si aceia, caril le-att intocinitti; i precum
la ment sunt tinerete, urmzd vrsta bdrbdtscd, bdtrnetele pi
mrtea, asa i acestea a incepere, crescere, stare, indltare, i bite le
are pentru acsta ca sd i cadd. Unti cutrernurti din dilele lu Tiberie
12 sldvite orase ale Asiet le-att surpatti ; unti cutremurti n dilele
Marelut Constandinti 12 sate ale Cambaniel le-ad Inghititd. Unti rdsboiti alti Atilet mat multti de o sutd de orase le-at prefdcutti in pulbere, Thivele cele vechl ale Egiptuldi de-abia aulirea le pomenesce.
Cele o sut de orase ale Critulut abia cinevast le crede. Orasulti CdrchidonuluT, alti Corinthulut, alti Athinel, alti Spartiel, i alte sldvite
orase, ce vechl le-ad ve"dutti i s'ati minunatta, nof audindu-le pi
neve'lndu-le, ne minundmti, ne spdtmIntmti, cd nu gsimii Iic
semnele lorti. Sate aniti disti pand acum i orase, Ins i Impardtit Intregt i stdpanirt numite se prvdlesc inteacea 110 a pierddrel. Infloria odat Anadolulti, Asiria, Egipetul si India : era pu-

ternice la arme, era iscusite la minte. Grecit era intru minune la

Infetturd. Srta acsta s'ati mutatti la Europa, astptd i cdderea
et, did fl vei i inltarea. Si pentru ca sti credl cele trecute ce nu
vedt, vedt cele de acum ce le credl. Polonia cea ca o nemrginitd,
iath micsurat i Imprtitd. Iezuvitit, ce duhovnicia, si pre taind 1m-

pdrti, din ornduiala lor rdicaL Sfetia din republicd In despotie rdicatd si in monarchie. Bavaria in multe felurI brduitd, pi
alte stpnirl prefcute In nou obldduirl. Mat inti necredute, iard
acum vdute. si pipdite. De uncle se vede, ch marele acela mesterti
si ziditorti, are pentru lucrurile omenescl multe feluri de chipurf,
pi

dupre pldcere, unde socotesce le si potrivesce, si prorna Dumne-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

63

Oeiasca, alergAndg cu umbletg fr. sunet, cu glsuire fara de au4ire, (lice unuia sa se scble i altuia sa ctl, unuia sa imparatiasca, altuia sa se supuie, unuia sa se ascunqa, altuia sa se ivesca.
Asemenea si obladuirea Terel-romnescl, fiind i mal multg
supus subt nestatornica pravila a lucrurilorg omenesci, flindg
curgerea et prin ripe $ i petre ascunse, avndg trmurile el fara
limanurI, s'at asemnatg stapnirea ei cu paliriile (1), adica cu apele cele ce de dimintA pnd la o vreme curgg In susg, fail de
la o vreme 1st intorcil curgerea lorg In jos. Se asmn i cu
curgerea marel pe la Vizantia , pre care vntulg austrulul cand
bate, It pricinusce curgerea Inteo parte, si cdnd de la mla-npte
bate, intlirce curgerea inapoI. Intru acestg felt' de grabnice mutarl
s'ati aruncatg srta Teref-romnescl. Cnd era ceI dintait lcuitort
cu nume de Dachl, eI biruind pre RAmlent le lud dajde , dupre
cum iar Meletie scrie pentru Misia, i trecndg dincce haznelele
le tinea ca in nisce visteril In locurile apel Argentiel (pte fi Ar-

gesulg), iar de la Traian s'at supus Dachif platindg ei dajde

la RmlenI, iara biruitoril supusl. Intru acst supunere rmlensca
s'ag obladuitti pana la Radulg Negru (?) ita 1080, sag dupd alt1
istorici 1313. De atuncea Banul Craiovel supuindu-se luI RaduVoda, si ung trupg facndu-se tag principatulg Terel-romnescl,
se obladuia eu forma de autonomie de despotismos, si de alegere
la diadochie a Domniel, intre flit i rudele Domnului sag dupre intmplare lntre boiarl cu sfatg .s,i priimiata de obste a clirosulul

a boiarilorg. Acsta forma s'ag urmat 'Nina la Laiota Basaraba

Domnul, lt 1454. La acesta s'ag supusg tra stralucitrei si pr
puternicel Portl, pltindg ,dajde pi obladuindu-se cu privilegiurile
sale. Care obladuire la multe Domnil s'ag pazitg i ra s'a multmitg. Iara de la o vreme In multe reformi s'ag schimbatg, si de
la Constanding Voda BasarabaBrancovnulg cu totul s-'ag prefcutg,
precum este de top sciutg. .Acum iaras1 o suflare de vent cu linipte,

o prefacere a dreptel celuI pre inaltg at' adus curgerea oblduirei

(1) flaVE3(5ovn

: Fluxu16 i ref1uxu16 mrel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

54

terel

la matca sa, a opritti vnturile, a potolit Wurile crai.d

strimba arma oblduireI, si ne Wanda corabia sd ajungd la limanti,

n multe Tandurl o cufunda si o sprgea, de-abia schpadg
b6111

pulii cdrmuitoriulti. Tra-romanscit sled asemnatil adum u pa-

serea ce se numesce Finix carele cu ale Sale aripl aprinOnd fddi,

se aprinde t i arde pre sinesl, si fdtendu-se cu totu1 cenuO, ar
din pulberea tenusel se nasce i cresce. Ma si ea (Tera-komanescd)
cu lucrurile rdsboiulul, si de singurd InsASI intre dinSa, Si de' altil
arc,lendu-se s'ati adustio mririle sale in cenus Si in pulbere. $i prin
incenusata starea e trtigna ochiuM Tniiostivite oh pre Ptrrii6A
nstre imprdliV adoa rd s'a nscutti si s'ati intocmitti n fbrmA
oblduirel, cu carea% se ocrotia Intaki. A castigatti bogaiele mH
ale imprtiel, druindu-se cu privileghiurile sale. Clirosul bisericesc s'a rdieat in cinste, aSedndu-se scaunulti Mitropoliel la
sederea scaunulul Chesariel CapadochieY (1). Boerimea e inaltd cIti
linia familiel. Parnintenil se protimisesc dupd cuvintulti praVileI
eel politicesci. Striinil se miluescil dupre datoria firel Si h creStindttil, Negustoria se sporesce avnd curgerea slobodd. Dajnicil
se adaogd, nebtinuindu-se de adhogirl de dajdl. To1 parech In MITTtdmire rugandu-se ca s caute din ceriil Domnulit asupra terel a-

cestia ce este ca o vie, sdditd de mdna sa cea dumnedescd, lucratd si ploatrt din darurile sale cele cerescl, ca s o ferescd de
grindinl ce strica rodurile une-orl si asupra coptulul. Fie Dmne
mila ta spre nol, precum am ndajduitti spre tine.
Luna lu Februarig 1779.
inteo prefatd lungd Episcopulti Chesaxie aratd1 mat IntAi isto-

rieuj

lad

acestia, de cnd ea s'a introdusii la Romani, si de-

(1) 13d.nd IL anuld 1776, Mitropolituld ngro-Vlachiei avea litre ierarchil BisermeT rsdrituluI ranguld de precdderp, ce-ld avuse ockmrd. Mitropolitld Mg:re, i titIu de prea miorabitii
ft exarcii alu plaginelor4 (laturdorti). Acum, cregdndu-se c ranguld Mdropo1le1 Angire nu
era destuld de demnd pentru MItropolia Ungro-Vlachiel, Patriarchuld Sofronie rddicd. Marcpolta la ranguld Mitropoliel Chesarier CcIpaclochier. (Vecil actuld patriarchald, In Condica Sfntd

Deasemmea : Istor. biser. Lesvmdax p. 419-429).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

55

riva numirea el de la rugAciunele i jertvele numite Februa, ce fdceall Romanil In acsta lund pentru cel r6posall. Fiind-ca la Gre014 se"rbdteirea cea maI mare din atstd lund este IntImpinarea
Domnului, cand clreptulti Simeon a primitti In bratele sale pe prunculti Christos la 40 de cjile dela nascerea sa, de aceea Chesarie maI
tpt precTrintarea pa o ocupd cu istoria dreptuluI Simeon si cu legendat luI despre promisiunea ce a avutti dela Duchula sAntti de a
uu muri pdnd ce nu va ved cu ochiI pe Mesia celti prelisti de Pro-

rod la care ocasie eld a si pronuntatil irnnul sciuttl

t acum

slobodesdi pre robulti tti, stpane , cd at't ve"dut ochiI mel mantuirea ta, etc. Se adauge i cronologie a patriarchilorti din legea
veche clela Adam pang. la Avraam,, spre a se ardta vita lor tea Indelungatd; apoI face socotla aniloril dela impratun Ptolomett pang.
la IntImpinarea. DomnuluT, si a IntregeI vietI a luI Simeon, pe care

o crede a fl de 360 de anl.,

Inte9 notit4 spune cd la personagiulti redactiunif s'a maI adaosti
Dumpialul Iorda4 biv vel .gramaticil Capadochianul-6 carele a In-

dreptattl tlmdcirea acestul Mineia dn limba elinscd. Tiprirea s'a

in,ceput la 9 Augustii i s'a sfirsitil la septembre 30.

Mineiulft lunei 1,0 Martie 1779.

Chesarie Incepe prefata sa cu o descriere poetied a hinel lui

Martie :

Cnd ochiula Ceriulul, lumingtoriultf lumei, srele cel simtitoriii, vine asupra zodiei Berbecelul in. luna lui Martie, ce veselie

nu pricinuesce? Viderea nu se saturd de privirea verdeteI, audirea

se destpt& si se plea la musica paserilorti, ceea ce cu armonie
rsund In dumbrvile cele aurite de flori si de verdeturT, Si tte
simtirile omuluI simtti cu bucurie unti dun de vi, ce le miscd
spre a loril energie. Apol face istoriculil luneI luI Martie, de cine

si cand s'a stabilitti : - de la tRomulti celt1 MUM impratil aid

Rmulul, i s'a ndmita de la Mars Oulti rdsboiuluI. Trece apol
la crestindtate, si spune cd n acst lund s'ati stivArsitii cele mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

56

mail evenimente ce se pomenescil In Bib lie si In tag istoria crestingttiI, crearea lumel, potopula, izbavirea Israilteniloril din robia
Egiptulul, bine-vestirea sfintel Fec Ire, patimele si mrtea Domnulul
Christos. AdaogQ mg multe legende crestine, nitre earl' si legenda

busuioculul, carele crescea pe locul Golgotel, unde s'a rastignitil

Domnulil, si prin care s'a pstratil In memoria crestinilorti loculil
unde s'a fcutil mantuirea lumeI, pang ce acelil loc a ajunsti In
mnile crestinilorit De aceia busuiocuhl se Intrebuintza pang,
astg41 la osfestanie. 0 minunatg lung a lul. Martie, esclamg la
urnig. Chesarie, plin de dulcta vzdulnildf, incununatg cu flori de
bucurie, argtatre de minunl, descoperitre de talne dumnec,leescl !

Pre dnsa Ramlenii eel neluminatl o cinstea cu rarnurl si cu florl;

lard strgnepotif lord (din linia cgrora si nol he tragem4 dupg ce
s'ati luminatti, 1-ati Incununatil lilele cu floe de pomenirile sfintilora.

Tiparirea acesteI cgrp." s'a Inceput la 15 Octombrie si s'a dal.sitil la Decembrie 5._ La personagiulti de maf Inainte alti tipografleI
se vede adaosti ca Ingrijitorti sail directorti alt'i tipografiel Kir Ioachim Ieromonachuhl din sf. Mitropolie.

Cu Mineiul de pe luna acsta s'a isprvita si activitatea si vita

demnulul Episcopti Chesarie; cad la sfarsitulti prefeteI cetimil acstg
insemnare tipgritg : 1780 Ianuarie In 9, Intru o qli Jo): catr srd,
s'ail mutatil din vita acsta la viacinicele lgcasurl acestil pling de
Myna' sfntg parinte, ce este mai sus numitil (Chesarie), care eu
mare dragoste fiind aprinsg spre falosulg de obyte, s'ail apucatil a da In

tiparia mineele pe lunI, cu mult cheltuiala sa. Cine va ceti aid,

sg. qica : Dumneqeil s-lil iarte ! Mrtea lul a fostA grabnicg si
neasteptatg. In momentele cele de pe- urrnd, chemandil pre Archie-

reula Filaretti, carele se vede cg trgia la Rarnnicti si lucra Impreung cu Chesarie la traclucerea si publicarea cartilorti romane bisericescI, l'a insgrcinatil s continue editarea Mineeloril pang la fine,

ceea ce Filaretti, precum vomit ved, a Implinitg cu OM esactitatea si osdrdia, Inlocuindua Intru tte $ i continuandil opera
predecesorulul sai.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

57

Potino ne spune, cd In Tra-romnscd Episcopil se pineal prin

scirea Domnulni, cu alegerea MitropolituluT si a boerilor (Istor.
Dac, partea VI, epoca IV, cap. III, p. 165). Alegerea obstscd si
1ncuviintarea domnscd a cd1;lutii pe Filaretti Archiereubl Miralichiel,
amicul lu Chesarie, i Condica sfecntei a Mitropoliel ne spune, cd psiflarea lui Filaretti la Episcopie s'a facutti la 3 Martie, ;Aid, aprpe dou

lunI dupd mrtea lu Chesarie, care timpti a trecutti pentru sevrsirea formelor bisericescl. Filaret dar se bucura de favdrea si a
domnulu Alexandru Ipsiant, i a Mitropolitulu Grigorie si a boerilorti divanistl.
In Condica sfeinta a Mitropoliel din Bucuresd gsim acstd Insemnare ,despre alegere i rddicarea luI Filaret la scaunulti Episcopiel de Ramnicti :

De vreme ce sfnta Episcopie a rmas far de abi el adevratti 'Astoria, dndu-s obstsca datorie fericitulti Kyr Chesarie, cu
porunca Pr sfintitulul Archiepiscopil a Tarigradulu i a -Weil
lum patriarchti Kyrio Kyr Sofronie, i cu voia pr luminatuluT si
blagocestivulul Domnti a UM Ungro-Vlachie loan Alexandru Ipsilanta Voevodii, i cu blagoslovenie pr sfintii Sale Printelul Mitropolitului. Orb.' Kyr Grigorie, amil Intrat In sfnta Mitropolie a
Bucuresciloril, unde se prznuesce hramulti Sfintilorg slvii1or i
intocma cu ApostoliI Impratilor Constantinti si Elena, ca s facemil alegere pentru 'Astoria la acsta Episc., si am pusil Inti
pe cuviosula Archimandrit a sfmteI mndstiri. Multi]." Kyr Grigorie (1), al doilea pe cuviosul Archimandrit a sfintel mdnst. Bistritif Kyr Stefan si al treilea pe sfmtia sa fratele Myreon Kyr Fila-

rett, care s'ail ales mal dstoinic si mal de folos a fi pdstoriii i Episcop la acstd Eparchie, drept acsta Ii s'ati scris si
numele lora Inteacst condicd.

Urmzd apoI isalitura Mitropolituldi Grigorie In limba grcd, apol"

(1) Acestd Archimandritd Grigorie Delnu nea pstratd inteund manuscrisd, scrisd de
eld Insust In anuld 1781, .Didachiele sad predicele renumituluT Mitropoht Antund Ivirnuld
rostite de eld romnesce In Mitropoha Bucurescaord. Manuscrisuld l'arn gsitd ed i l'arn
depusd la Academe spre tiparire, cea e s'a i realisatd tn anuld trecutd 1886.
8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

58

isaliturile a 8 ArchiereY, Intre car' si a Episcopulul de Buzai Coma,

tae totil grecesce. (Ve4I Biser. Ortod. rom. Sept. 1885 p. 659).
Totil din Condica Wank% se vede, cd Mainte de alegerea lul Filaretti
la Episcopia Rmniculul, se ivise In Bucuresci Indoiala, dacd n'ard fi

contra cannrlorti ca pre Filaret, carele avea deja tillu de Mitropolitil alti Myrelor-LikieI,
pogre la rangulti de Episcopti. Cu acstd. Intrebare Domnul Alexandru Ipsilantti s'a adresattl la Patriarchal
ecumenicti Sofronie, i acela respunde asa Mitropolitulul Grigorie
Fiind cd, ni s'a raportatt de catre bine-cinstitorial $i prea
pi prea crestinesculti Domnitoriti altI Ungro-Vlachiel Domnuld
Alexandru, fiul nostru celti In Christos Dumnedett prea iubit i

mult dorit, cd Episcopia Rmniculul cea supusd Mitropoliel tale,

a rmasti Mil de stpanti si se chiamd prin votulil comun i alegerea canonicd, spre primirea acestel regulate succesial, Mitropolituhl
titulariti alti Myreloril, D. Filaret, ca celti ce este vrednicti si Invtatil
in conducerea poporuldi; i am fost Intrebatil de cdtre Inltimea
Sa, dacd este posibila ca din Mitropolit titulariti s se strmute la o
Episcopie,

i noT rspunendil scriem pe larg indltimel Sale $i

dmti voie peptru o asemenea strmutare. Deci scriind, poruncimil

pr sfintieT tale ca sI facI o asemenea strdmutare i s stabilescI pre
titularuhl Mitropolitt altI Myrelorti D. Filaret, archiere $i episcopti
actualg, legalti $i canonicti altI Episcopiel cei vdduve a Rmnicu-

IA etc.) 1780 Mart. 3 (ibid. p. 657-59).

Asupra origineI $i nationalitdtil EpiscopuluI Filaretil nu sunt
pand acum esite la ivl date sigure. Din o corespondentd grecscd
intre Patriarchal Neofitil $i Filaretti, ct Mitropolit altt UngroVlachiei, Prea sfintia sa Archiereul Ghenaclie Enticeanulti, carele po-

sede acea corespondent, conchide cd Filaretti arti fi fost de origind

Greed. Reproclucem i not pasage din acele scrisorl, precum ni lc
predd Prea sflnia sa Ghenadie in rovista Btser. Ort. rom. anule V.
p. 318. Patriarchuhl Neofitti scrie luT Filarett : Ne-annl adus aminte din scrisorile vstre de relatiunile mstre cele vechi, $i Ne-am
representatil ca inaintea ochilorti actele dintre noi, cand eramil petrecndil pe langd pururea amintitul bdtranul nostru, prea ferici-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

5"5

tulti Partenie al Tarnovulul.

Filarett. fl rspunde : Trebue

st recunscemti, Ina ail prea sfantulq meti Domnii si St Apan, ct
multi IV schimbd ideile cu demnitatile inalte, insd nobleta si liberalitatea tnalt prea sfintieY Vstre cel impodobite de Dumneljeti, cu
tte ca dupre vrednicie s'a ornatti cu trpta celei mai inalte demnitti crestine, a rmasti in aceeasi positiune, si Mcndti ca un
Archipstoriil al lui Christos, I aduce aminte si se aratl cu condescendenta cea mal mare. Pentru acsta si nici a fostti posibil ca s
se 'strg 5. din sfanta Vstra memorie umila mea persna, cu WM.
lungimea tirnpului i cu tt g. mretia demnithtei, ci v6 aducep Inca
aminte si acum i rechemall acele relatiuni vechi, cari iml vermin
si mie a qice : Si ce pte fi pentru mine mai mare, mai plcutt
qi

mal fericitA ?

Din aceste dou pasage eti IncA nu m potil convinge ca. Filaretti n'a fost romant. Se pte ca Partenie Mitropolitul Tarnovului sit fi traitti In Bcurescl, ca multI l archierei grecI, destituiti ori paretisip de la eparchiele lorti din Turcia, earl veneail
apoi i riati in Romania, ahpind pe lngit dniT pentru serviciti

tineri monachl ori i mireni nu numal dintre Greci, dar i dintre

Romani, precum a pututb srr fie Filaretti, carele dup mrtea stareWWI ski grec a continuat studiile si cariera sa bisericesca in
tra. Admitndti ca ci aril fl fostti de origina greet', precum afirrntr
prea sfintitul Ghenadie Endcnulti, nu puternti sit nu recunscemil ca
el pe deplin sl-a. insusitti limba, sentimentele i trebuintele nationale, romanesci, si a lucrat in Mtg vita sa ca celti mai emi-

nentil Romanti, precum oclinirit neuitatula Episcop al Ramni2

cului i Mitropolit Antim Ivirnulti.
Filaretti, devenind Episcopti al Ramnicului, a desvoltata acolo
WA activitatea sa literar. Tipografia o a mentinutti in aceeasi stare
si cu acelas1 personalti ca i sub Chesarie.
Cea maI insemnat lucrare a 1111 Filaretti in literatura bisericsch
este continuarea tipitriril Mineelora. if iilpe luna Aprilie se inepuse mnc trindti Chesarie, anUme de la 9 Decembrie, dar s'a
sMsitti la 9,9 Ianuarie, cand Chesarie era mortti. De aicl se vede

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

6G

iarAsi cd Filarettt era la Rmnicti, si politicesce era ales Episcopil, de si Inert nu se isprvise lucrgrile pentru confirmarea

lul bisericseg. Lucrarea luI Filaretil se Incepe de la prefata lunei

lui Aprilie. El 'Inca ilustrzg. Mineele sale cu prefete aragtre
de eruditia lui si bisericesch si profang.
Luna Aprilie o Incepe cu jalea sa pentru mrtea lul Chesarie, In
modul urmtoriti : De afostii alt dat luna lul Aprilie cea mal
pricinuitilre de veselie, pentru cad' fiincl cea de alii doilea a primaverel,
Intru carea Inltndu-se srele, Isl adaogg cgldura, si Indmn
,

tag firea spre rodirea celor de I-mina ziditorului Wile seminte ;

dar pentru cgcl nu s'a Invrednicit cununil ceI care i s'ar fi Impletitil
de Intelepciunea lumingtorulul ce ati apusil de la noi, Oicemii, prea
iubituluI nostru Intru Christos frate, si cu tAtg InvtAtura Irnpodobitil,
fericitului Episcopti Kyr Chesarie, acum nu i se cuvine a se Impodobi cu strgine flori, ci cu jale se cade a-s1 arka mghnirea, ne

primindil inanggiare, pentru cad i s'a luatil mirele, prin carele a-

stepta a i se alcAltui cununa IncepturiI, precum si la cele-lalte

luni, si pentru care i se cuvinea a se bucura. Dar fiindil-c la acestii lucru aill tlmcitulul Mineelorg, i la Indemnarea tipgrituldi
lorti, nu numaI la unil sfatil um fostil din Inceputil, ci si la osgrdie cu asemeneasi ravng, si mat' vdrtosil poftindu-ne fericitul,
si la cele dupre urnag csuri ale sffirsitulul vietei prin Insusl ro-

stulii sal, ea s nu contenim luerulti, ci dupg putere a ne sili,

spre sgvrsirea aceldi deobste folositoril, si bisericei lynpodobitori
lucru ; pentru aceea, Implininda frtsca poruncg si svdrsindti ravna
pstorscg, precum fericitulil a suferit iutimea gerulul, a ostenele-

lor trecutelorti luni de iarng, asa si poi nu fugimil de ptiliciunea

scirelui a lunelorii eelor de yard, ci prin ajutorulil Domnulul ne
vomit sifi a suferi arsura qileI. Msg. fericitul In lunele cele trecute materie bogatg all pus Intru predoslovil, Irnpodobindu-le cu
istoril de numele lunelord de la cine si pentru ce pricing sunt
puse, si al:AIL-Wiz intru dinsele ce blue s'ail sviirsit si ce folosil
de la ziditorulti lurneI intru dinsele lumea ail dobnditil. Filaretil
spune mai departe, cg dacd aril .fi vrutil si el s urmeze esem-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

61

plulil lui Chesarie, aril fi pututt sa spung, ca luna lui Aprilie la

Elini se numia Thargilion, i causa pentru ce se numia asa ; ca
Gaul o numescil Avril, pte ca de la bnpOratulil Avrilian ; ca
Aprilie se deriva de la verbul aperire (a dischide), de unde i Gre:
cii In, limba apla o nurnesc votc,.;. Dar crede ca este mai bine a
se lasa ca sa se caute aceste lucrurI In car-tile profane, iara nol
sa ne Indeletnicirn mat' multii a cunsce pre ziditorulti din zidirile sale cele vdute, etc.
Personalulil tipografiei si sub Filaretii a continuatt a fi acelasl
ea si sub Chesarie.

MineiulA pe luna lui Ina, 1780.

Tiparirea acestui Minei s'a Inceputii la 1-ia Februariii i s'a ispravitti la 24 Martie. In prefga Filaret, imitncl pre Chesarie,

arata c. numele acesteI lunI este romanii, si se deriva sail de la

Maiores, pentru c ar fi fost dediCata In cinstea senatorilor si a
altor meni marl (maiores) al cetatil RomeI, sail de pe numele
mumeI deuluI Mercur, carea se numiaa./Wt Spune, ca la 1-a di
a luneI acesteia Romanif prznuiail tArnosirea templului ce Meuse
Sabinil In onrea_deilorii numiti Lares; iarg jupdaesele jartfiail bunel lord dee
In casa mareluI loril Archiere, la care ocasiune nu participa nid unti brbat, ba si idoliI de partea barbatsea se Invaliati. La&ale hind serbail pe Lemures sail Remures,

pfg

pre care II credeati duhuri fdatre de ril, sa suflete neastamprate ale mortilor, earl veniati a supra pre ceI vil, si se credea , c prin acsta serbare re-cum II exorcza sail astimpara.. La .221) ale lunei se facea ceremonia numita Regifugium
spre amintire de isgonirea luI Tarquini cel mndru din Roma.
Venindii la. epoca cresting , spune cg serbgtrea cea mal mare
din acsta luna este serbarea sfintiloril Imprati Constantinil si
Elei_____21,_lpatronil legit crestinesci si Inceptoril impratiel miStre
ceI pravoslavnice ; eg desi acsta 0i se prasnuesce si In alte ri
crestine, dar nicgirea nu se serbezg asa de luminatti ca in Tra-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

cd

romanscd, caci numal did se Inchipuesce sttipanirea crestinesca

mal luminat decal in tte laturile, i mal alesti acum in auritulir
viacul nostru ce curge, induoittt i ntreitt se cade nou a ne bu-

cura pentru luna lui Mal, pentru ca nou acum tott Mai ne este
vita si petrecerea, fiincld-ca avem patroni si crotitori Parinte
Fitt, adictt pre pr sfintitultI nos tru pastoriti, si pre pr luminatulti
nostru Domnd, carii linti crucea lui Christosti, si obladuescti tra
cu bunt chibzuire si cu tad pravoslavia. Dornnul revars mill Imprtitescl; imbogatesce saraci, raclica din gunoiti nmuri, mangae scarbiti,
ocrotesce sermani, i tte cele-lalte daruri ce s'att Impartasitti atilt

de la Impratulti cerescd, cat si de la celti pamintescti milostivul

nostru frnpratti le revarsa In Ord, i ca un sre ne incallesce
pre top. Pastoriuld iaras1 cu plia darurilorti duhovnicesci riurza
top lcuitoniY, i povatuesce tte oile sale spre pasunea sufletsca

nu numal cu cuvintuld prin invtaturi duchovnicescl, ci si prin

inveratori adapa totti norodulti, si prin carp ce se tipadascati
resc de totti folosulti sufletesc si de mare podeiba a Bisericel,
precum si cu aceste Ninee. Ci ma): vartosil cu rsui fapta si cu
pilda vietel sale cel sfinte, a careeft lumina o vdil fii cei ce nu
clintesc ochil la sre si proslavescd pre parintele cel ceresc. Si
linistea ce avemd, si ori-ce bine alt dobandimti, nu se cade a socoti. ea se pricinuesce de alt undeva, fara numal din vistieria bunatatiloril acestor dol obladuitorl
Si de este adevrat cuvIntulti Evangheliei, di din roar se cunsce pomul, pte fiestecarele din buna urmare a oblacluitoriloril politici a pricepe inalta
intelepciune a Domnulul, si din tocmit chibzuire a purtatorilord
de grija a Bisericel - podbele sufletescl ale marelul pristoriului
nostru, a cdruia odrasla i raposatula petrinte Chesarie aft fosta, care
cu ate roduri sufletesci a indulcitti gtlejuld eparchiotilortr sl socotimti a nu putea a se tinnui nicl de Insusi zavistnicil buntittilorti.

Vorbesce apol cu intristare, cti 'Ana astgli ad rmast intre

Romani resturi din basnele paganescl, ce era(' lipite de luna luI
Maid, precum La 1-iti Maid esti la prirnblari pe la grachni, uncle

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

63

se ttivrdescti pe rba, creglend . cO, prin acsta vor fi sAn5,tosi tatt

vara. To-VI rmasitd din pagantitate este si obiceiuhl, c in llua
Sf. Gheorghie isI impodobesc pragurile usilord i stalpii portilora cu

rbi, verde. Mai este o serbAtre rusins, ce o numesc ,Ropotin., ce o serbztt Marti In a treia septhinfin dupti Pasci, si o
numesc i serbatre a draculul, and babele facA, cum e,licti ele,
in pofida dracului testuri (tavale de lutt).
Mineidg pe luna Iunift, 1780.

TiOrirea s'a inceputti la 26 Martie i s'a isprvitil la 16 Maitl.

In prefatd, Filaret arata ca. numele acestei luni unil il deriv.1 de
la qicerea latinA Iuniores (eel mai tineri), eh adicti ar fi fost dedicatti senatorilorti celor mai tineri, precum Matti ar fi fost dedicaUt senatorilord celorri maT btrni ; alii o deriva, de la ijeea
Iuno_t, sora sa 'sotia lul Jupiter ; Filaret preferg, derivatia cea
dintail. La Elinl acsta lunti se numia Ekatonveon, care Insmn

sutrt de boI, pentru c in acst luna, care la Elinl Incepea

anul, eI jertfiati o suta de boI, prin care multAmiati prin anticipatie pentru belsugul anulut Venind la epoca crestind., qice,
lunt sfmtil Apostoli s'aa imprstiatti In tt lucA, In acst
mea spre a predica Evangelia, i Mainte de acsta s'a ntrit
o

prin post si rugAciune. De aceea si Biserica crestinti a ornduit

a se posti In acstti lun postulii sfintilortt Apostoli ; si inchee, artand. Insemntitatea posturilor stabilite de bisericti pentru perfectionarea moralil a crestinilor, i indmna pre toil a le pAzi cu
religiositate.

Mineiurri pe luna lui Immfl, 1780.

S'a inceput la 18 Mai si s'a sfrit tipruirea la 18 Hie. In

prefatit Filaret spune, c. impratubl roman Marc Aureli a nukmita acesttt lund. cu numele luI Iuli Cesariul, carele s'a nscut in
acsttt lunt, i a reformatti Calendariula Romanilor. Spune, cti
Romanil in acstii lunt't avea mal multe serhtitorl, anume : la 6 lea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

64

luI Iu li serba amintirea de mantuirea Rome! prin muma lul Coriolan; la 12 Iu HA serbati cu mare pom$ diva nascereI luI Iu lie
Cesariulti; la 24 se kcea masd mare Archiereilorti sail pontificilorti
roman! ; la 28 jertfia ctI-va can!, spre a opri caldura cea mare

a lune!, pentru care dilele acelea se numiati Canicule, iard unil le

numiati ale leuluI, fiindti-c in aciele dile sbrele se afl in zodia
leuluI. Treandti la epoca crestind, Filaretti se opresce la serbarea
S-tulul Prorocti Ilie, ce se prsnuesce la 20 ale acesteI lunI, si amintesce trsurile principale, cu care se descrie acestti prorocti In
Biblie ; spune cd In acst lung. a Incetattl potopulti si s'a opritti
corabia lift Noe pe muntil Araratit
lard pentru RomnI spune, cd este Insemnat acst lun prin
aceea, cd in ea s'ati adusti In trd mstele S-tuluI Dimitrie Basarabov, carele a izbdvitti tra de ciumg., si alti doilea cd in acstd
lun cs'a stinsti flacdra rdsboiuluI Intre Inalta Prtg, si Intre Imprglia RusieI.
Aducerea mstelorti S-tuluI Dimitrie Basarabov in BucurescI,

de care amintesce aid' Episcopuld Filaretti, a fost contimporand

cu Episcopil Chesarie si Filaret, anume In timpul rdsboiuluI RusieI cu Peorta (1769-1774); dupd. ce a cuceritil Rusciucul, generalulti Salticov a ocupatti totti teritoriulti de pe malulti Dundrel
pnd la Cernovoda, intre care si satulti Basarabov, carele este aprpe de Rusciuc pe termulti rlului. Lom, unde se aflati din vechime, de pe timpurile regiloril bulgaro-romnt GeneralulA rusti a
luat acele sfinte mste cu dreptulti de cuceritorig si void sd le
trimit in Rusia. Sosind in Bucuresel cu sfintele mste, un negutatoriti anume Hagi Dimitrie, fiindti in relatiunI de aprpe cu generalulti, l'a rugatil s ddruscd acele sfinte mste Teref-romnescI,
ca o despdgubire pentru prdile si jafurile ce a suferit ea in timpulti rdsboiulul.
(Veql Sinaxariutti de la 27 Octorn. In Mineele din mnst. Nmlului. Edilia 1846.)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Mineiultic pe luna Augusta, 1780.

Tipdrirea lui s'a inceputti la Iu lie 23, si s'a isprdvitti la 24 Septembriti. In prefatd Filaret ne spune, cd acsta lund I trage numirea de la Inipratul Romanilorti Octavian August; dar la nol.
Crestinii este potrivitd acstd numire si n acea privire, cd in acst lund se serbzd dou auguste sati prea strlucite praznice crestinescl : unul la 6 ale luneL prosldvita Schimbare-la-fat a DomnuluY, cnd s'a manifestatti slava ha' cea dumnedescd S-tilorg
Aposton pe muntele Taboruldi alit doilea, la 15 ale luneT, Adormirea Sfmtel Fecirei Marief, dup carea ea s'a indltat cu trupuld
la ceri.
Mineiul pe luna Septembriii.

In esemplarele ce le-amg avut la Indemnd lipseati frontispiciul i prefata; dar de sigur c i acest Mineiti a avutti prefat,d,
ca i t6te cele-alalte.
Spre dovadd ne raportranti la editia fcutd In anulti 1805, la
Buda, de doctorul i profesorulil Ioan Molnar cu cheltuiala Episcopuluf de Arges Iosif. Mineiul acesta are prefata ca i -bite cele
anterire i dupd ace1as1 rnodel, precum amti vdutti n urm. De

i nu putem decide cine este autorulti e, Filaretti set altul, tofu% &mil aict cuprinderea eL Observmtt totti-odatd di sub acstd
precuvintare nu se pune subscrierea autorului, ca la cele-alalte Mime tipdrite la Rmnicil, earl tte la precuvintr ail subscrierea
autorilora : Chesarie or Filaret.
Luna acesta, se dice in prefata de la Buda, lund care este a
sptea de la Martie, la EvreI, inainte de robia Vavilonului, se oicea Athanim; iar clupd robia Vavilonuldi, Tier. In acestd lund Evreii,
dupd aducerea rodurilorti, faceati prasniculti corturilorii spre amin-

tirea de petrecerea cea de 40 de an n pustie. La EvreT rnal" era

Insemnatd acstd lund, ccY in curgerea eT a primit Moisi a doua
9

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

66

r tablele legel pe muntele Sinaei ; In ea s'a inceputt" la Sinaia

facerea cortulul Mrturiel ; In ea odat In an preotulil celil mare
intra in sfnta sfmtelor, aducndii jertfa pentru sine si pentru
poport" ; In ea s'a sfintitil ternpluM lui Solomon si s'a strmutatil
in elt" sicriul legesi ; de la ea se Incepea periodul iubileulul de

49 anl, sa cele 7 sptmni de anI.

RomaniI a numitt" luna acsta September, adica a sptea de. la
Martie, cnd Cesariun Augustil a stabilitti inceperea indictionulul,
carele era In legaturd cu adunarea dajdielort" de la supusl. Macedonienil numeat acsta luna Gorpios, iar Atenienil Memactiri6n,
pentru cI in curgerea ei svarsiat" el shbtrea numita Memactiria,
In cinstea deului Dios (Jupiter), pe care-lti credeati el c amesteca pi turbura pamIntulti.
Vorbindti despre indictionul, carele se incepe de la Septembric,
spune ct noI serbamti indictionul, nu pentru ca s'a legiuitt" de
August(' Cesariulti, ci pentru ca in acsta hula si Domnhl Christos
a intratt" In sinagoga si a cetitt" cuvintele prorocului Isaia, earl' s'a
'

implinit intru dinsubl

Serbarea indictionului s'a stabilit de intaiulti sinodt" de la Ni-

cea, carele a voit prin acsta a stabill era crestina de la triumcrestinatatiI asupra paganismului, prin victoria marelui Constantin(' asupra tiranului Maxentie, cel din urma imOratift pagan('
fulti

am Romanilort". De la acsta luna si de la intiult" sinod de la

Nicea a inceput treptat a se orandu'i sOrbtorile crestinesci pi
serviciile bisericescI In cinstea sfintilor, car): ail proslavitii Biserica
crestin prin faptele, Invtaturile si suferintele lorii pentru numele
lul Christos si pentru credinta crestina, i carora treptatil sfintil
factorl de cntari si canne le-aa intocmitil slujbele bisericescl.
Aduce apol temeiuri din scriptura si din c,uvintele S-tului Ioan Damaschinti despre marea insernnatate ce are in Biserica crestin . cinstirea, sfintilor si cum trebue cinstit pomenirea lor, pentru ca ea s
fie in adevftt" spre cinstea si proslavirea lui Dumnedet" carele I-a
prostvitil pre dinsil.

La finde acesteI precuvintari este o 4nsciinlare a Episcopului

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

67

Iosif al ArgesuluI, in care, dupd ce laudtt pe doctorulti Ioan Mol-

nar, profesoruM din Academia Clujului, carele a intreprinsii retipdrirea la Buda a Mineelorri reposatilor Episcopi Chesarie ni Fileretri, Iosif dice : Fiind-cd, multe gresale s'ad intimplatil la tiprirea

d'inti, Yarn sfdtuitil (pe Molnar) ca rna inti s Led indreptarea acestora, si asa sd fie lucrul ostenelel sale desdviirsit, si
ascultndu-ne ne-a rugat ca cu orI-ce mijlocti vornti socoti sd se
stivarsscd acst mare trebuintd iars1 aice, de unde si tAlmdcirea
si hpdrirea d'intaid s'a fticutti. Si asa noi, cu voia si blagoslovenia
Preaosfintitului nostru stdp anti Mitropolituldi Ungro-Vlachiel Kyriu Kyr

Dosithel puind in lucrare prin rnenI cu sciinta amandurora limbiloril, elinescl si rornnesd, si inaf multa prin ostenla until prea
cuviosil pdrinte, ce ati stdtutil si ucenicti al acelorti dol fericill
Archierel, s'ad indreptatii gresalele cele mal marl, cat s'a pututti,
att cele din almdcire, cht si cele din tiprire
i s'ati pus la
sfarsitult1 lor gresalele pi indreptdrile.
La finele Mineiultei de la Rmnicti Ierocliaconulti Anatolie (1) spune

despre sine, cd aSU Episcopulti Filaret a indreptata ttilmticirea

acestuI Mineit I; lard elt1 a prescrisq, a tocmitti $ i a asezatti sluj-

bele praznicelorit imprdtesq si ale sfintilorti, avnai corector pre

Monachuld Rafailti de la Hurez. Dupd acsta, intru o not lung,
Directoruld tipograflei Ieromonachulil 4oachimti, cerndti scusd de
la publiculti cititorid, pentru grqalele ce s'ard fi strecurat fr

voe in acstd intinsd lucrare, spune c lucrarea acesta a. durat

trel anI ; c s'a inceputti cu luna 1111 Octombriti si s'a sifirsitti cu
Septembriti ; e la tipdrirea acestor Minee, ce sunt cele dintal
in limba romnescd , Anatolie i el a luat o parte activd

ca ajutor la indreptarea tlmciriT, ca prescriitor si asezdtor

(1.) Cum el Ier3diaconuld Anato'ie era unti arturand alesd p3 acele turipurT gi caligrafd
distmsd, dovedesc3 und manuscrisil mare in folio, g-osd d3 unti latd de mild., i cupringenda
mal multe matenT. Scrisrea este forte frums, ngrd i roie. La Inceputd are und desemn
frumos. Anatolie este subscils grecesce, in calitate de Ierodiacond ald Episcopiel RimmculuT, qi data este latinesce : MDCCLXXVIII Este t pecetea lui, care represintd. o corn6.,
numele Anatolia i dita .1777. Manuscrisuld se afli in Biblioteca repos. E,nscopd Dionisie .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

68

slujbelorg; iard Ioachimil ca ostenitorg liva si nptea la diorthosirea (coregerea) tipdriturilorti.

Cu luua luI Septembrie s'ati Incheiatil tote cele 12 Minee pentru
prima ord traduse si tiphrite in limba romnd. Meritulti traduceril,
precum amil v6lut, este alti Mitropolitulul Grigorie, carele eld singura, flindti forte iscusit in limba grcd, le-a tradus romnesce,
ajutata de ugenicil sl, totl menI distinsl prin InvlAtur, iard tiprirea si revisuirea s'atl fdcuta de Episcopil Chesarie si Filaretti :
anume Chesarie a tipdritti Mince le pe lunele : Octombrit, Noernbrill, Decembriti, Ianuari, Februariti, Martiti, si pe cnd se tipdria
Mineiulti pe Aprilig el a murittt Opera a continuat'o Filaretil, cu
aceeasl ravnd si sciintd, publicndg in curgerea anulul 1780 tte
Mineele remase, anume : pe lunele Apriliti, Mali'', Iuni, Iuli, Au
gust si Septembrill
Isprvirea tipitriril Mince lorti de Filaratti a fostll unti evenimentil
de bucurie si.cu nerdbdare asteptatti in vita religisd a poporului

romnil din tote pdrtile. De aceea top s'ati grdbitti, din tte trile
romnescl, a si le procura pentru podba si Inlesnirea cultului di' vinti bisericescti, avndfi in ele serviciile religiose nu numal ale
serbdtoriloril anuale, dar si ale fie-cdrel qi le in curgerea anulul. Mdnstirile, Episcopiile, boeril pentru bisericile lorti si tort ctitoril
bisericilorti din Muntenia, Moldova, Ardeala sl-ati indreptata privi-

rile lorti la Rmnict, de unde si-ati procuratti aceste cdrtl pretise

si care pang, astadl se pstrzd in multe bisericl si se servescti ind,
eu ele, desi a trecut o sutd de aril' de la edarea lorti. Ele ati servita de modeM la editiele fdcute in urnad la Buda in Ungaria, si
in Mndstirea NmtuluI in Moldova. Limba lorti a remasa mat intact pang astadl, ca modelil de simplitate si popularitate.
Atat Chesarie cat si Filaret ad fostti ucenicl al Mitropolitului
Grigorie , de aceea 'nitre dinsil eratl vechl legdturl amicale pe tdramulti sciinteI; de aceea vedem, cd Filaretti, Wed ca Archimandritti
alil Mitropoliel, in anula 1775, a tipdritii in tipografia Episcopulul
Chesarie de la Rmnicti Omiliariul, sag cuvintele S-tulul Macarie
celti Mare am Egiptulul. ApoI, dup ce in anul 1776 fu rdicat la

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

69

trpta de Mitropolitil titular al Mira-likieI, a publicat, In anult'l 1777,

ceaslovulti in tipografia Mitropoliei din BucurescI. Apoi, asociindu-

se cu Chesarie Episcopuhl Ramniculul, ati editatti In acelasi' anti In

Bucurescl, Mineiu/ii obstescti, sa nthologul cuprindtoriii de
serviciile bisericescl la tte serbdtorile anuale din cele 12 lunt Din
aceea ce ne spune el insusI (Filaret) in prefetele Mineelorti sale,
cd a conlucratal la tiptirirea lort't si sub Chesarie, si cd la mrtea
lul Chesarie elti era la dnsulti, de si mrtea aceluia a fostti grabnicd, deducemd ca Filaretti, ca Archiereil titularti, trdia ma multti

in Episcopia de Rmnicti cu Chesarie, ca un vicarig si ajuttorti

ah aceluia.
Filaretti, continudndti episcopatulti s'elti la RAmnicti, a continuatil
si activitatea sa hi tiptirirea si publicarea cdrtilortt bisericescl. Dupd
isprdvirea Mineelorii, in anuhl 1781, a publicatti Cazania, adica cuvinte de cetita n bisericd, la serh1tor i Dumined ; In anulg
1782 Molitvenicula, sail carte de rughciunile preotescl la deosebite
servicil religise, publice si private ; Iii anult1 1784 Cuvintele
S-tulta Thapdorti Studitula, traduse din limba simpld grecescd, de asemenea Catavasieriuli Psaltirea; Cazania din noti, i Evangetia; la
1785 Pentieostariula, carele cuprinde serviciele bisericescl ale cincidecimel, de la Pasci pnd la Dumineca tuturorti Sfintilortl. La 1786,
o noua difie de Minee; Triodula , sa serviciulti bisericescii ahl
Stiliana, tradusa
postuldi mare; la 1787, Liturgia, Slujba

din grecesce, etc. (VegI Catalogul Iarca, edit. 1873 p. 15,17).

Filaretti, pentru InvOlgura lul, pentru darult'i cuvintulul, pentru
zeluh se'a pstoralg si pentru ostenelele sale la cultivarea si Imbogdtirea linheT romane, se bucura de o stimd obstscd intre contimpuranil sel Ca dovacld la acsta, voiti cita pasage din scrisrea
MareluI.Visternicti ah Terel si Dikeofilax ah PatrirchieI Ianachi Vdcdrescu, carele In anul 1787, isprdvind cea d'intethl gramatic1 a
limbel romdnescl, o trimite maI nti spre observare i criticare
EpiscopuluI Filarettl. Vdcdrescu Incepe asa scrisrea sa :
Pre, cinstitulul, sfir4ituluT, iubitorulul de Dumnedeti Episcop a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

70

sfintel Episcopil Ramniculifi si Craiovel, Exarchil NouluI Severind,

Kyr Filareta.
(Si la cine altii se cuvine, scrie Vacarescu, a se arata meste-

suguhl cuvintuldi , dectit la indreptatoriulit de cuvintulil adevrulul? i la ce an se pte cerca metalul auruluT i argintulul, decat la ptra cea cercatre ? Dumnedeesca provedinta, carea te-ait
povatuitil spre rvna acestii Invrednicirl, de a fi adica IndreptAtorig

de cuvintulil adevrulu s, te-a-6 gtit ma Inainte, ca pre unit

vasiI primitorM de acestri mg pre susit de totil cuvintulii fleeced,
dart, irnpodobindu-te i en sciinta cuvIntuluT firescit; si saO pentru
cacl eraT Impodobitit cu sci3pla cuvintarel firescl , te-ag facutil, indreptatoriil si cuvintareT eel preste fire, saO pentru c te-ail alest
a fi indreptatoria cuvintarif eel preste fire, te-att impodobn si cu
sciinta cuvintulul firescil; acum esti: indreptatoriil si alit until euvIntil si ald altuia. ApoT, vorbindil de Intreprinderea sa de a cornpune o gramatidi romn de carea pna acum era lipsita limba n6stra, inchee : Cnd urmza ca i acsta gramatica sa-sl ia inceputul
sil din Mehedintl i RomanatT (1), iarsI din eparchia sfu4nief tale, de
unde ag Inceputil a se zemisli, air a nu firea, ail perdania el (2), ce mat'
remne s fact' tlt, cleat la iubitoriulil de cuvIntil si ferieitula

tat sufletil s o harazescil., Vacarescu face o privire istorich aSupra istorieT Romanilorit din Dacia, si a limbeT lorO, carea prin amestecula cu poprele streine, mar' alesti slave, s'a prostitil si a remasq necultivata. In curgere de 1583 de anl; apol" iarsI a inceputti
a se cultiva de la anulii 1688, cnd s'a tradusii i tiprit Biblia

de atre erbanii Cantacuzino. Dar to'tusT cele-alalte carp bisericescl

era tota in limba slavona pana In \dilele fericiilor Ierarchf aT
RamniculuT Damaschin, Chesarie i Filaret. Adresandu-se iarasT la

Filaret dice : Intelepte Parinte ! An ostenittt si aura obosit

(1) Loculd natald ald Vcdreseulul.

(2) Vdedreseu spune, in prwirea sa istoncd, a colomillp romane a fostd wzate de Traland In Oltenia i in Transilvan'a , cd In Oltenia s'a Ineeputd limba romd.nd, cd acolo s'a coruptd i amestecatd cu elemente streme; totd de acolo tirebuia s lash* mast intaid i cartea
romnscd, i gramatica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

in

strduindu-m6, nu ca sd fac Gramaticd, ci numai bgdr1 de .smd

asupra Gramaticil a limbel nstre. Un dumneckesc parinte

dascal bisericesc m'ail supusti intru acstd trudd, cu a m6 face
Intimplareaj
vinovatil cand nu voi face unit bine ce as putea
norocul de multe ori" face aceea ce nu pile fact timpulti si
vremea. Unde puteamtl gsi duhovnicti ierarcht, ea sd judece In
talnd si nu de fat ? Si acela plin de inv'eldturd sd pt. judeca
Gramatica, i acela Episcopti Rnihiculu, Eparchiel de unde s'a
pierdut a fi Gramaticd, care sa vosca s-Y. dea inceperea de acolo,
acela destoinic a-mi indrept gresalele? Acela indreptdtori la cte
am trecutti cu vederea ? Unde puteam,gsi vrme a unui Mitropolit Archiepiscop alti ereI, iubitoriti de a vedea lucruri de folos patriell Uncle puteamil gsi prinip sirguitori de cele de folosti
patriei? Unde puteam gsi frap boeri, caril s nu-mI judece indrdsnla, ci sd-mi laude rvna? De aceea i fericeseti momenturile, ce
aducti attea indestuldri nendajduite in vrme. Si de aceea aduand acstd ostenld a. mea in mlnele sfinteniel tale, a until judocdtoriti, intocmai urmdtori numelui propri (1), i Impodobitil
cu -bite cele ce sint trebuincise spre infgosarea aces tel cdrp, m

rog Intru Christosti, fil sirguitori, a fi acstd Incepere de Invidturd, iard nu priveliste dt trecere de vreme. Vdcarescu spune,
cd se ocupd. cu facerea unui Lexiyon romanesc, pre carele, dacd
Ott nu se va_Invrednici a-l isprdvi si da la lumind, va ldsa acstd
sareind fiilorti sel trupescl si gramaticesrq, ca o clironomie a dragostel, rvneY si silintei sale pentru binele, cinstea i folosulti simbatriotilorti si a patriei. 4 1787 Ian. Al sfintentel tale Intru Christosil
fii smerit i gata slugd, Ianake Vdcdresculti Dikeofflax alti Bisenoel eel marl a RsdrituluI si marele vistieri alti printipatului Valachiet Cu mana mea.
(Copie de pe acstd scrisre s'a gAsitti intre chrtiile reposatuluI
Archimandrit Isaia Giuscd. egumenul mdndstirei Socola).
Gramatica lu Vdcdrescu s'a si tipritil la Rmnic in acelasi:
(1) Filareta InsmnA inbdor de vertide.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

12

anti 1787. De uncle se fntelege, c Filaretti el-a fdcutti observdrile

sale, le-a comunicatti luI Vdairescu, i a fostti gata de a o da In
tiparig, precurn s'a si realisat.
Notiunile ce le-am adunata pang, acum privescti partea cea bund
a Episcopului Filaretti. Acldogimii la urrnd i un documentt, carele ne descrie frte ral pre acest Episcopti, ca pre unti ornti neonestti, intrigantti politicti fln, carele isI trimitea spiona seI in tte
[art& nu numaI u rd ci i In alte eri, precum In Austria, In
Rusia, in Turcia, spre a urmdri acolo planurile politice pliviten'e
la Romania, i a profita de ele In interesula seti de a se face Episcopti si apoI Mitropolitil; 4 cd el totti din asemenea motive ar
fi otrdvitti pre amicula sea Chesarie, pentru care tt tra i cu
deosebire Oltenil ar fi declaratti DomnitoriuluI, cd, de-ln va pune
Episcopil la Ramnica, va fi twist]. cu petre.
Documentulti acesta, atat de negru pentru memoria luI Filaretti,
si carele are trebuint a fi cernutti prin o critica sdndts pentru
esagerdrile sale asupra luI Filaretti, este publicatti in tomulti al
XIII-lea al Analelorti Societatii istorice i archeologice de la Odessa,

eclat in anulti 1883. Documentult este o scrisre in limba latind

cu traducere russcd, trimisd prin Graful Rurniantov Kniazului
Potemkin in anulti 1783 de unti cdlugarti ungurnti, carele fusese
primitti in clerulti MuntenieI, i pentru invtdtura luI fusese ridicat
la demnitatea de Exarchti alti Mitropoliei de Bucuresci i dascdlti
de teologie. Elti se pusese in relatiuni intime cu Filaretti ; acesta
if incredirftase diferite misiurii politice prin Rusia, prin Austria, si
la Constantinopole, dar in fine Filaretti fig disgratid, i acela acum
fu silit a prtisi Tra-romansed, a trece In Rusia si acolo a-el
existenta, propuindu-se ca aductoriti de coloni01 pentru Guvernia Chersonuldi, din deosebite tri limitrofe. In
scriscrea sa, acestil ealugra iT vars tot(' veninulti asupra Episcopului Filaretti. NoT o reproducemil aid intrg :
cduta protectia

. 'Pre siralucile Principe ! Cklbudit la piciorele stelucire! vostre, nzuescil la

protectia vostrii, ea sii-mT Fie Stedlucirea lrsird ajutoriil, scutil si acoperemintti.

Eti m'am nscutti in Ungaria, suntri de nemil ungurenti , acolo rn'am educat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Am invfatil n Ungaria , in Germania filosofia si teologia. In Valachia, da

Mitropoha din BucureseT, m'am tunsti monachti, m'am filcutti egumenti i ierokirix, adic. dascalti de teologie, exarchil , adic inspeclor principalti. In a-

nulti 1781, Noembral 2, am fost trimisti de Episcopulil Hare'. al RilmniculuT In Germania (Austria), spre a m informa : re cu adevratil are sil fie
rtisboiti , si in timpult1 rsboiuluT Valachia va reinn in stpanirea CesariuluT
sa va fi republic ? Chtii ste este inarmata, Cate cettT inttirite, 615 proviantil,
si in ce locil are casa AustrieT ? (Spuindu-Mi , c dac Valachia va reman
in stpanirea AustrieI, dacti are indeajunsii num'rti de ste si provisiunf, atunci
noI de timpuriti s nzuirn la protectiunea AustrieT), i cu acestil scopil m'am
dusti si am parcursil totil tra CesarmluT, intorcOndu-m in BucurescT, tote
le-am ar4tatti EpiscopuluI Filaret, i i-am datil scrisorile de respunsil de la

toVi aceia crora Episcopulti le scrisese. De acea Episcopulti Filaret m'a ascunsil de Caragia si de Consululil rusescti Lascarev. E socotiamti c cu etMona mea am adusti folosti Valachief, i cg ea fr fric trebuia s se alipsc la stpanirea Cesarmliff. Dar s'a intimplatil luT Filaret s aiba (2) cu
princesa BrAncoveanu, fapt pre carea public o scie tt Valachia, si in astfelil de incurcriturd fiindti Filaret, toth planul seti mi l'a comunicatti , adicA
ca eh cu acest scrisre sari cu cartea de milosteme (care carte este fals ge
nscocitA , Ca cum eti asti av fraT i surorI In robie la Turd_ ad en din
nnla hit Duinnedeti nu am frat:f i surorT hi robie, precum stie Archimandri.

tulti Damaschin) (1), s in ducil in Rusia prin Rusia-alb la Petersburg, din Petersburg prin granOle russc i ttrascil. in Poloma, lar din Polonia in Valachia, i in acst citorie, cerndti milosteme, s m informezil unde voril fi

trimisT aceT trel general rusesd, si cafe corpurT de ste are fie-care generalt,
SI in ce numrti, i ca s m informezil cu subblitate si de tote cele-lalte arClef s m intorcil la Episcopulil Filaret, pentru care elti m va trimite la Prta
Otoman, ca s, primescil de la Sultanulti o respldtire estra-ordinar pentru
;

ostenla mea Din parlea sa, Filaret a aigilduitil c. va strui a nn se da din

llama principatuliff Valachti (Voloscago) o sutil de pungI, adicg treI-c,lecT si pa-

tru mii de ruble, precum ati datil in anil trecutl la doT Archimandriti Dositheig i Dorotheal (2), (cariI amandoT at-mm sunt egumeni in BucurescI, unulfi
din el* in mntistirea Srindariti, altulti in mnstirea S-tuld Ioan Boteziltoriult,
(1) Acesta Archimandritd se vede , c

i eld era unid pribga din Ardl, eld petrecea

In o mAngstire russca: Magar-Liubensk, i cu invoirea guvernulux rusesol se dusese in Tran-

silvania Acestd Damaschind, precum se vede mal departe, era cunoscutil in Valachia qi eia
arnica cu autoiuld scrisorel Prin d s'a data i acst5. scrisre KniazuluT Potemkin ; tottl
elil a tradus'o din latmesce in rusesce.
(2) Dositheill In anulti 1787 din Egumenti aid mnstiril Sf. Ioanti fu reclicata la tipta ee
Episcopti aid Buzeulul de Mitropolitulti Cosma sub domnia lui Nicolae Mavroglieni. Acesta
10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

fi
si aceT archimandriff ail fost spionT in Rusia); unu'5 din eT mi-a spust, c ar
fi captatti in Rusia cruce ! 51 tu, mI-a chs em, pentru ce nu te duel in Rusia 9
Intre allele MI-a chs Filaret : cand am ajunsti lii locult EpiscopuluT Chesarie
(pre carele Filaret l'a otrilvitil) nu te volt uita , pre acelt Episcopli Chesarie
Domnitoriult i Mitropolitul voia salt faca Mitropolitt de BucurescI, Wit
ucida cu petre din causa
Valachia s'a rfidicatti contra luI Filaret i voia
csa Episcopulti Chesarie murise pe neasteptate, i c Filaret l'a ucisil, ca s.
ocupe loculti reposatuluI Chesarie. Totti Banatult Craiovei a strigatil si a dechiaratt DomnitoriuluT Alexandru Vod . in scrist daca Filaret se va face Episcopt de Ramnicti, noI ilti vomti ucid u petre In acist turburare irrif (hsese
Filaret : o st: te tritnitt in Constantinopole cu scrisorT la prielemT meT Turd,
si ca prietena luT Filaret 'Area sti-T soliciteze luT de la Sultanulti firmanii ,
adica ucazt, in carele sa se chc : Filaret pentru serviciele facute pant. acum
PorVI sa fie Episcopt alti RamniculuT. i cand et am adusti din Tarigradt
acel firman al Sultanuliff i l'arn datti in manile luI Filaret, catti de bine
mT-a pltitti elti ostenla mea , si recunoscti, ca am rfirnasti mullamitti de rspltirea luT. De acestti firmant tfita Valachia s'a mirat, cAcT nicT o-dat nu
se Meuse Episcopil cu firmant sat ucazii de la Sultanulti, afar de Domnitorti
si de Patriarcht; iar pre EpiscopI ff face Mitropohtulti ii incunoscuntza pre

ci singur Filaret s'a facutil Episcopt prin firmanti sa ucazt de

la Sultanulti pentru servicnle luI Turcilor. Et iii sfarsitti din tote acestea am
cunoscutt, ca Episcopulti Filaret nu voesce a se afierosi Austriel sat RusieI
sat a nazui la ajutorul acestor staturI, ci voesce numai a preda sangele
Domnitoril ;

crestinescfi Turcilorti prin mine. Last cele-alalte ce mi s'ati Oisti (de elt) la solia
mea in Rusia, cum mt invfita s m conduct affi, Filaret si amintitiT maT sust
cel doT ArchimandritT, cuff, precum s'a scrist mal mist, fusese spionT in Ru-

sia (adica Dositheit Archimandritult din BucurescI de la rnanastirea S-tuluI

loanti Botezatoruld si Archimandritult Dorotheiti de la mnastirea Sarindariult),
ci volt dechiara numaT aceea, c se Jura inaintea mea Filaret si amintiiii ArchimandriV ca nicT-o-data nu trebue a crede pe Rusia , fiind-c insasi Impariitsa RusieT a fagaduitti MitropolituluT Grigorre i Principilort romanl, ca Omit
la sfarsitul imperiului rusescii va aptra Valachia. Ar fi trebuitti s se crcla,

c cuvintult imptratescil este neschimbatil, dar fund-ca acum Valachia iarsT s'a daft Turcilor, lard acum cla Valachia CesariuluT, contra fagacluinteT sale, i alte ponosluirT, despre care nu voesc a malt' vorbi i scrie. La acsta solie a mea in Rusia a participatt si insusI Mitropolitult Grigorie, si a
este Dositherd Fulutis, carele la179- fu ridicatil la Mitropolia Orel Dorotberd, din egumend
ald SrindaruluY, la anuld 1791, fu riclicatil de Mdropolituld Cosrna la trepta de Arclnered
tatulard cu ranguld de Mitropolit aid Traranupolci

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

75

afirmatti tote , si toli ati conchisii , ca" este maT bine a teal sub Turd, decht
sub Rusia sail sub Cesariulti. Si in adevrti, Dornnitorului, Mitropohtului, lui
Filaret, Archimandritiloril Dositheiti i Dorotheiti Qi unora dmtre }Atari, mg
bine le este a trl sub TureY, dar ceialalY de la mare piM6. la micti, cu deosebire aceia, canT ati servitil Rusiei cu credint in reshelulil trecutti, suspink
plangti i orT inctro se die pretutindenea este mrtea si a0,ptrt isbvire prin

Rusia, precum astepta Israilti isbilvire din Egipetti.

La ace,t solie eti am fostil isbitti ca de trEisnetil si alma am r6masti cu

vit, dar Filaret s'a mirat i mi-a dish : Ce ti s'a ntrnplal asa de ndprasnieti eil Y-am rspunsil, c nu sci ce mi s'a intimplatil. In adevrti eti
am primitti acest solie contra Rusiel si am esitti din Valachia, dar cu intentiunea, ca s nu facil Rusiei nici unti rti, ci ca s scapti din mnile lui
Filaretti, dar ajungndil la granitele Moldovei i PolonieT, am multumitil lui Dumneqe, Cal m'a isbvitil de Filaret vincytoruhl sngelui erestinescil i de-odatii am trimisil indrriptil pre diferiti servitori credmcioi aT mel, pe tea.
in Valachia i sti-mY adune pre acei omen:4 cariT ati urmatil sfatului meti, st

pre earii eil i-am amtatil, pan, la sse sute de familiT, i cnd senhoni meT
ail 010111 pre acei OmenT i i-aii adusti la unimintil c vorti merge cu mine
in Rusia, uniT dintre ei erail din Valachia veniti pe eheltuiala mea la granitele Moldaviel si Polomei, pentru care cii am traitti pe acele granite mai muliti
de unil anti, adunnd5 OmenI pnin servitoni meT, ca eu dinsiT s vial in Rusia
servescil RusieT, la ce volt' fi destinat; si de aceea am pilrsitil eti povetele lui Filaretti, adic nu m'am dus prm Belorusia (Rusia a2b6) i n'am
voit sbl m depilrtezil de Damaschin Archimandritulti de Lmhensk si de egumenulil Teodosie de la SilAstria Sofronieva , i ca s nu in vcIti i s vorbeset' eu dinsiT, el m'am dusti in Rusia prm Nou-Mirgorod, de acolo in Kremenciug. AicT eti m'am presentatti la guhernatorulti Iazikov si I-am datti suplied despre urmrttrele

1. Ca sg.-mi dea pgmintti 1ugi rulti Dnipru pentru sse sute de famihi
2. SA-mi dea unti convoiti, cu carele pe ascunsil s'd aducti cate c'ati-va rneni
de la granita Moldovei la granitele RusieT, pnin Poloma, en servitoril mei, care
convoiti s apere pe menii mei de LesT, pentru cii. ell am fdutil multi 6menT la granitele turcesei i moldovenesci, canT ati esitti din Rusia dupa cele
intimplate cu generalul Chorvat (1), si multT din acei fugarT , vVendil &A. ell

nu voescil sii primese nicI pre unuhl dintre diniY pti nu m voiti invredsii. vcIil pre Strillucirea VOstr si sii vorbescti pentru acest1 menT, si despre altele ce nu amintescil aicT.
3. Ca sh serie gubernatorul de Kremenciug la residentulti ruseseti, carele

nic

(I) Ve414inalele Tom. VIII,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

76

se allil in Varsava, dad'a nu pote nsult s'd dea convoiti pentru aducerea mai
susti scrisilorri menI in Rusia, adic 5. ca residentulti s struiascil a se da scri-

sore in Ucrania pentru libera trecere a amintitilor meni in Rusia din Valachia i Turcia, sai ca gubeinatoruhl s m recomnde Iu Xaverie de la Liu-

bomirsk Brigadirul regimentulul ungurescil, prm carele s'ar aduce in Rusia

amintitii ornenT, pentru c de la granitele rrioldovenescI sr turcesci, pin la
granitele rusesci este teritoriul Lmbomirescilorti, prin carele trebue sr. trc6 Reel omen'''.

4. Ca srt-mi dea ucazii deschisil, cT anT va fi liber de datorii Caltra statil

acelti prrfintil, pr carele liti vorti da mie i mernlor mai susil scrii, i duprt
trecerea anilorti liberi, ce dare cire sttti se va impune acelui p5mintil, sag servicitt, sa vorti fi meni impraesci. i acest ucaz deschisti s se dea in manile mele , ca prin servitorii mei sa-la trimitil a se cell celorri sse sute de 6meni, ca srt crci c eti nuzi amagescil.
5. Pana ce servitorii meI vorti ajunge la granita moldovensc . in taira, Oat
ce li se va celi ucazulil si se voril aduce rnena in Rusia, guvernatorulii sa-my
dea pasport ca s vinti la Petersburg la Stflucirea Vostrd, ca s v esplict cele
scrise i multe allele care awl nu s'ail scristi. Aceste secrete eti nu le-am descoperitil clomnului gubernator Iazicov, afarti de cele cinci punie ; ci i-am spusti
numai, cum a scristi inn-wrung episcopulil Filaret, cri am nevoe si certt milostenie in Rusia, dar din luna lui Februariil pang acum n'am primitti nici o
resolutie de la domnulti gubernator Iazicov, i informandu-ra crt Archirnandritulti liamaschin se al b'. in mndstirea Liuhensk, am luatti pasportil de la domnulil gubernatorti i am venial in mnstirea Liubensk, uncle contra povatui-

re)" lui Filaret (ca s nu rnse duc si A, nu vorbesc cu Damaschin) eu tote aceste secrete le-am descoperitil dulrovnicesce la milrturisirea Archimandritului
Damaschin in timpulti rnarelui postil, fr'd mci o sil si fric, si am rugatil pre
Archimandritul Damaschin sii. traduch in limba rusescri tote cele scrise de
mine in hmba latina.

Spre mai bun incredintare cd et" voescti a servi Rusiei ca credintti, clovedesc prin aceea, c eu inainte de acsta am servitti Rusiei in curgere de opal
ani, chnd cu pericolubl de a-mi perde cmstea, post alti, vita i cu cheltuiald
am isbAvitil nisce orneni rui clin manile Turdoril pen tru care am fostil t.inutti in arestil septe huff , cum pre acei omenT ru Filaret frigduise a-i preda
Turciloril, i eti cu aiutorulti lui Duinnedeti i-am liberatti. Pre unti diacona
green anurne Sofrome din Mitrofania, Filaret noplea l'a daft' 'urciloril prin
meni inarmati de af spitriei, si 1 a trimisil la gramta turcsert, scrundil c'd
pa acestil diaconti, desi este Greet', este din ninnrulti spionilorit Tusesci cali
ail fugnil, i c acestil diaconil aril fi descoperitil Rusilorti bami ascun,4 de
Turd, pre earl Rusil T-ati lam:if din mnristirea Geisek. Acestil servic aln

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

77

men este cunoscutil 0 se ya adeveri de marturI yiT, de aceT pre cad( en T-am
liberatil La urmil cu lacrmT cdqincin la picirele StrlucireT Vostre, te rogn
ca pre norocul5 celorn nenorociVf ! ca pre hmanulti celorn neyoetl! ca pre
m5ngerea celorn intnstatT ! ca pre scniparea i ajutoruln streimlorn ! a nu m
inymovli, c e ostenescil pre Strlucrrea Vostr cu acst scrisre a mea.
Cu tt supunerea v rog a m recornanda MaiestNeT Sale ImprteseT, ca
sub protecpa MaresttiT Sale s. potil a-mi imphni serviciuln la care limn II destmat i pre carele fin void put purta cu aceT menT, pre call am s-T aduel in Rusia, dupre qtarea i ranguln men. Ring s. scrietY Domnului Gubernatorn de Kremencmg ca s-mT dea pasportn pentru vemreamea la Strlucirea VOstr.
AW StrlucireT Vstre milostivuluI men Domnil

prea supu01 robn

Subiectus perpetuusque jdelts serous Alextus Exarcha Walachiae Iegumeuus
et Theolegiae professor Mitropoltae Bucurestensi.
1783 Mai5 2.

Lsiincl la o parte nemultumirile personale ale cAlugrulul ungurntit Alexie asupra Episcopulut Filaret, care a putut proven).
din neimplinirea dorint,elor sale pentru serviciele ce spune cd a
facutti luT Filaret in miSiunea sa de spion in Austria si la Constantinopole, pentru a-lS ajuta sd se filed Episcop la Ramnicti,
constatm unti lucru din tte spusele cdlugrulul Alexie, c Epis-

copul Filaret era si unti ahil politic

rafinatti diplomattl ; cd,

politica 1111 era aceeasl ca si a Mitropolituldi Grigorie, si negresit
i

si a altortt patriotl insemnali, anume de a pstra si a intdei legdturile politice ale Orel cu impermla turcescti. Fusese o vreme cand
Romani!, si din Moldova si din Valachia, ar fl preferatti a se anexa
la una din puterile vecine, la Austria sat) Rusia ; dar, vOdndil el

in curgere de mal mult timp, c fdgdduintele ce li se da si de

Austria si de Rusia nu sunt sincere , et s'aft strinsti mai tare de
i aprati interesele politice ale Turciel, ca pe ale lortt propril. De aceea vedem pe Episcopulii Filaret, carele era organtt
activ ald politiceI Mitropolituldi, negresit a Domnitoruldf, trimiprat spioni prin Austria si Rusia, ca sd scie cum mal bine sd se
pelta pdzi si pe sine si ia, i pc Turcia de submintirile politice
ale marilorti staturl vecine. Filaret a pututti sd, se servsett, conTurcia,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

78

tra dusmanilorti personall, de intrevenirea Sultanului la suirea sa

pe scaunulti Episcopie Rmiiicului, postil la care, precum am vdutti, Ott avea marl dusmani, carl ndscocise asupral grave calomnif.
Esemple de felulti acesta s'ati mai IntImplata In trile romne.
Volt aminti unti esemplu din Moldova, Intimplatti cu doi-spre-dece

an ma n urmti decat

alti

lui Filaret, anume : In anulti

179'22

Episcopulti de Husi facovil fu rddicattt la Mitropolia Moldovei prin

firmanil venitti de la Sultanulii catre Domnitorulti de atunci Alexandru Moruz, pentru motivulG c Iacov, ca Episcopti de HusT,

rescumprase unti numrti de Turci din captivitatea Rusilorti.

La acusdrile de immoralitate aduse de autorult scrisoril cdtre
Kniazulti Potemkin, voiti observa numal atta, cd n tte timpurile la
ocasiunea vacantelorti la Mitropolie si Episcopil, ati fostti mai multi

aspirang. Cei maY cu putine merite se temeati fOrte de cei meritosi, i spre a-I Impedeca de a nu le esi Inainte, ndscoceati cele
mat' scdrbse calomnii, pe care maI alesti cel simpli le credeati deabindle. Meritele lui Filaret a desteptatti invidia multora din aspirantY .si
indemnatti a ndscoci calomnil asupr-I. Cdlugdrulti
Alexie, carele isf d attea titluri i de sciinVi si de servicil aduse
trei, incd piite sit fi fost unulti din aspiranti, sat:1 celti putinti unulti din eel simpli i lesne credtori. In tot casulti elti era frte
desgustatil, si de aceea a pdrdsitti tra si s'a pusti in serviciulti
Rusiei, d6' a aduna colonisti pentru provinciile sudice ale Rusiet,
numai sh-s1 p(Std acolo asigura esistenta i o positiune onorabild.
Ceea ce este sigurti , sunt faptele patriotice ale Episcopului Filaret, pre care le-amti vdutil in urmtt , cat a fostil elti pe scaunulti episcopalti alti Rmnicului : muncd pentru Irnbogdtirea literaturei nstre bisericesci, ca biserica nstrd sti nu fie In acstd

privint mai jos decat alte biserici ortodoxe, grcd i slavond,

ei ca Romnil in cultul lor divin s nu mal albd nevoie de alte
limbl necunoscute. Acsta a fost tinta si directia data clerului invtatti alti Romniei de Mitropolitii cel marl, ca Teodosie, Antim,
Grigorie, i urmatd de episcopii cei demni, ca Damaschinti, Grigorie, Partenie i Chesarie, asa a urmatti si de acelas1 spiritti ro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

7q

mnescti a fostti Insufletitti i Filaret. Meritele lu Filaret a fost.

apretiate i in sferele inalte ale Wei; cdci n anulil 1792, murindti
Mitropolitul Cosma, Domnitorulti de atunci Constantin Sulu,

impreund cu sfatulti treI, a rdicatil pre Filaret la trepta de Mitropolit alO Ungro-VlachieI.

Ddmti aid unti resumat de actele publice ce s'ati sdvrsitti la

strrnutarea Episcopulul Filaretti de la Rmnicti la Mitropolia Ungro-Vlachiel, dupre cum ele se afld in Condica sfntei a Mitropoliei
din Bucuresci, spre a se ved totd-odatd ce forme se pdziati atunci
la alegerea Mitropolitilor in Muntenia.
Dupd. mrtea MitropolituluI trel Cosma, intimplat la 2 Septembrie anulti 1792, Domnitorulu Michailti Sulu, adundndd Divang din
cleruld nalt i boerif trel, ati alesti In unanimitate pre Episcopul Filaret, apol prin scrisrea domnscd de la 6 Septembre cdtre
Patriarchulti ecumenic Neofit, Domnitorul cere ealosis patriarchicescti cdtre Mitropolitulti Stavrupoliel Grigorie, carele s proclame
si s instaleze pre Filaret la scaunulti Mitropoliel. Domnulti dice
In scristirea sa cdtre Patriarchulti despre alegerea lui Filaret si
despre calittile lui : tFiindd cd pre sfnta Mitropolie de sub domnesculti i stpdnesculti nostru tronti a remas vduvd de duhov-

nicesculti el pstori, sfrsinclu-sl acum vita fericitulti Mitropolitd

al Ungro-Vlachiel D. Cosma, la 2 ale curenteI diminta, si tog' cel
de aid, ca dintr'o gurd., att cel din sfmtitulti cler, Cat i ceI din
ordinea politic ne-ad propusti, c iubitorulti de Dumnege sfmti-

tub) Episcopd al Rmnicului, D. Filaret, este vrednic de succesiunea acestel pr sfmte Mitropolii, mdrturisind to Vf cu und glasti
rugnclu-ne cu o socotint nestrtimutatd pentru asezarea teof1.',lei sale la pdstorirea cea de cdpetenie local; de altd parte cunosand si poi demnitatea persemeI respectabile a teofiliel sale presi c este
cum si calittile sufletescI si spirituale ale lui
cel mai btrn dintre Episcopl . . . etc., amd aclmisti pre teofilia
sa la tronulti MitropolieI Ungro-Vlahiei. Apol cere la Patriarchie
recunscerea tut Filaret, si insrcinarea Mitropolitulul Stavrupoliel
de a-lti instala.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

80

Patriachulil respunde Domnulul prin scrisrea de la 13 Septembre,

prir . carea imputernicesce, cu sinodul patriarchicescil, pre Mitropolitulii Stavrupoliel a instala pre Filaret la Mitropolie. Pre Filaret

numesce confrate pr iubit, vrednicil, probatil, cuviosil intru

bite. Patriarchubl totil atuncl a scisil MitropolituluI Grigorie al
StavrupolieT, carele trgia n Bucurescl, ca sg proclame pre Filaret
MitropolitO, i impreung cu ceia-lalti EpiscopI din tra, adungndu-se
In biserica MitropolieT, sit tied forma de alegere bisericsca, carea
represintg un felt'," de votare sa balotagiil Intre c41-va candidati
pus" de form si care in limba bisericsca se chiamg psifiare si
ipopsifiare sat" aruncare de soli, din care totti-d'a-una ese candidatulii hotaritil de mal Inainte. La acst ocasiune candidatil pus"
de forma ail fost : Mitropolituill Lidie Grigorie i Dosithei Filitis Episcopul de Buzil. Acsta operatie se face prin unii prescriptil
verbahl trecutO in Condica sfnta , subscrisil de Archiereil cart
ail Watt"' parte la ipopsifiare, sub presedinta Archiereulul delegati
Inadinsil de Patriarchi la instalarea noulu Mitropolit (1).
Reproducemi aic" prescriptul verbalil incheiatil la ipopsifiarea
l

MitropolituluI Filaret :
. Remitindil vduvg Mitropolia Ungro-Vlachiel, flindil-cg celi ce a

fost Ong acum Archiereil, D. Cosma, $1-a stArsitil vita, din ordinul Inaltd. pr sfintituluT Patriarchg ecumenicii, D. D. Neofit,
cu consimtemintuhl pr cucerniculuT si pre ingltatulul nostru Domnitori Ioani Mihail Sulu Voevodil, ami intratil in templubl stratel Mitropolil a Bucuresciloril, InsemnatO cu amintirea sfintilora staid-

Won si intocma cu Apostolii Imprati Constantinil si Elena, spre a

face sort" pentru cel ce are sg primscg acest tron vduvil. Si in
adevril nti am pusO pe InaltO pr sfinitu1 Mitropolit alil Lidel",
D. Grigorie, alp doilea pre iubitoriffil de Dumneleil Episc opubl Bu(1) Acst tpopsifiare se pstrzI la noT 1 astAcIt, dar constd namaI Intru aceea, cd In
sra dinaintea 4ileI destmate pentru chirotonia unuI nod Archired, cdtI-va Arcluerel, convocatI de Mitropolituld, se adund In hiserica MitropoheT, i la flnele VecermeI, dupd o nic
ceremome special Insericscd, se Inchee unit prescriptd verbalti n Condica siiintd, in carele
se trece numele candidatuluI alesd de Smodd i recunoscutd de Rege, 1 i se face cunoscutd
cd a doua 41 are sa fie clurotomtrt Arch iered.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

oel

zu luI, D. Dosithei, i alt treilea pre iubitorulti de Dumnedeti V-

piscopulk Rmniculdi, D. Filaret, carele a fostO preferito celoralp pentru pdstorirea acestel Mitropolil. De aceea s'a trecutO si
numele lorti In presenta Condica sfeintet. 1792 Sept. 23. SubscrisI :
Grigorie al Stavrupoliel, Antim alO Pogonianel, Meletie alo Thebaidel, Dosithei0 alO Buzulul, NicodimO alt IliopoleI, i Ioan VgcArescul Dikeofilaxul Biserice ce marl' si Mare Spdtari. Prescriptul verbal i subscrierile sunt in lirnha grcd. Dupd acsta Archiereil aid mentionall si cu Mare le Sptari domnescti Vdcdrescu a
datO lul Filaret urmdtorula actO pentru recunscerea luI in demnitatea de Mitropolit, tota in limba greased :
- Fiindti-cg si dupa alegerea comund a intregel. obstil, sfintite si
politicescl, i cu consimtemintulti pr ingtatuluI, pr cucerniculul
si pr ineuviintatulul Domnitori i crmuitoriti alti ttel UngroVlachieI D. D. Ioanti Michail Constantin Sutu Voevochl, Ina lt
pr sfmtia Vstrti, atI fost ales i proclamat pentru totil-dea-una
(pe yield) Mitropolit acestel Mitropolil vcluve a Ungro-Vlachiei, fiindti-cg. fostulti D. Cosma s'a mutatil cdtr. Domnulti; Inalt pr sfintitulti nostru Domn si stpnti si Patriarchi ecumenicti D. D. Neofitti, cu sfnftili de pe Ring dinsul Sinod, conformndu-se cu
vechiulii obicei atO loculuI, a primit acstd alegere comund, si
cu ecclos patriarchicesc si epistold sinodald imI poruncesce mie
celuI mal mica, ca, impreund cu fratil sfintiti ArchiereI, afidtori
aid, sd facem obicTnuiii, sfintitil i bisericescil sorti. (psifi), si st

rclicti pre Ina ltti pr sfmtia Vstrd la Scaunul cel vcluvil all
Ungro-Vlachiel ;

decI, supuindu-m' porunciI chiriachicescI, ceI

date mie, implinesc acestil ordinti sfnt, dorindti Man pr sfintieI Vstre din adnculti sufletuluI : multi anI Stdpne. 1792, Sept. 24.
Urmzd aceleasl subscrierI ca i la psifiare. (Revist. Biser. ort.

rom. an. IX luna Octombr. p. 757-767).

Aceste recunscerI i psifierl sat votrl bisericescl erati numal
simple forrnalitdp de a doua mna. Filaret era deja Mitropolitti indata clupd mrtea predecesoruluI

cddi In Condica sfanta gdsimd, cd el ca Mitropolitti al O Ungro-VlachieI, la 8 Septembrie, conseta.' ,

11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

82

firma psifiarea sail votarea bisericsca a Archimandritului Nectatie,

carele se- alesese ca succesor alit ski la Episcopia Rmnicului.
(Condica sftintd, In aceeasi revist, luna Noemb. p. 841).
Din activitatea carturaresca a Mitropolituldi Filaret cunscerna,

ea Oil In anul 1792 a retiparita la Rmnica Inca o carte, Gazania. Pre sfintitula Ghenadie in notitele biografice despre Episcopula
si Mitropolitula Filaret , publicate in revista Bis. Ort. rom. pe anulti 1881, lunile Februaria si Aprilie , ne spune Intre altele ca. a
gsita in Archiva Mitropoliel din Bucuresci un manuscrisit grecesc
intitulata : EtaXon acw,06pon incsroXibv iroXvrmiw (Adunare de diferite epis-

tole politice). in acea colectiune se afla una numra Insemnata de

scrisori ale Mitropolitulni Filaret catre Patriarchii Bisericei Ortodoxe, catra membrif Sinodului Patriarchiei de Constantinopole, catra
diferite persoine, scrisori prin care Filaret anunta suirea sa pe Scannula Mitropoliel Ungro-Vlachiei; deaseminea, ct in acea colectiune
se afla o surna de felicitri adresate de acele persline lui Filaret cu
ocasiunea rdicarii lui la Mitropolie. Dupre documentele Mitropoliei,
pr sfmtitula Ghenadie ne mai spune despre Mitropolitul Filaret :
1. ca a intarita un acta de imprumutare alit lui Nichifor egurne-

nula de la mandstirea Dlulului, data unui paharnica Grigorie.

1 Mitropolitula Filaret, In anula 1792, priminda tnguirea staretului Gheorghie, c fratil adunap in mandstirea Cernica traiail In mare

saracie si strimtre, si cererea lui de a i se da sub administratie si

manastirea CaldarusaniT, carea era avuta, Mitropolitula i-a aprobata
cererea, si de atunci staretul Gheorghie deveni superiorii amandurora acestora manastiri, petrecnda cnd la o manstire, and la alta.
3. Patriarchul de Ierusalima, la 15 Oct. 1792, adica indatrt dupa
instalarea lui Filaret, felicitndu-la cu Mitropolia Ungro-Vlachiei, Ili)

rga ca s aiba interesa pentru averile din lra ale sfntului MormInta ; jail Mitropolitula if rspunde in acsta cestiune : ansciinteza pe Fericirea Vstra prin umila mea 6crisre, ca din copildrie nutresca una respect frte mare si datorit in moda inevitabila
catra pr sfntula si datatoriula de vita Morminta ala Domnului,
pentru care nicl In viitoria nu voia inceta de a conlucra ceea ce pen-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

8A

tru mine este o datorie, si a lupta, cata Iml va sta prin putinta pentru
trebuintele cele Impunatre ale mandstirilora S-tuluI Morminta de aiel.

4. Patriarchula ecurnenica. Neofita , artanda Domnulul A. Moruza lipsa si saracia sclel patriarchale din Constantinopole, Domnitorula pe de-o parte vine In ajutorula selel. din Constantinopole,
hotarinda a i se da anuala din carvasaraua domnsca cate 250 161,
iara pe de alta. parte pune In vedere si Mitropolitulul Filaret de a
ajuta acea scla. Mitropolitula trimite acelel scolI unit ajutora de
1600 lei.
Regretarna Insa din sufleta, ca Pre sfmlitula Ghenadie Enaceanu,
carele cela dintaia din clerula romana si-a data' ostenla a serie
biografla Mitropolitutul Filaret, prevenita prin ideile cele us6re ce

sunt astadI la noi de moda asupra clerulul grecesca mal alesa si

a Domnilora Fanarioti, desi recunsce meritele lite&Lrie i sciinta
lut Filaret ca Episcopa la Ramnica, In folosula romanisrnului, totusl facndu-sI idee, ca ela a fosta Greet de origine, afiirma ca. rdicarea kit la Mitropolie a fosta o nenorocire pentru biserica trel;
cit alegerea lui a-WA la Episcopata aria si la Mitropolie ara fi fosta
impus WO de Domnil Fanarioll.; cit el, Mitropolita fanariot,
ara fi ajutat esploatarea de catra GrecI a manastirilora Inchinate;
ca, aril 11 spoliata tra de venituri spre a ajuta scale grecescl din
Constantinopole ; ea acest Mitropolita fanariotil, Impreuna cu al
Episcopf, esiti din aluatula bizantina, aria fi egrecisata biserica

treI romanesei cu totula, etc. Sperand, ea cu timpula pr sfrntitula/Enacnu singura va reveni asupra erorilora si a pripitel
sale judecap despre memoria i faptele unuia dintre eel mal Insemnaff ierarchI ai trecutului bisericeI nstre nationale romane, sit spunema noI acum ceea ce mal scima despre Mitropolitula Filaret.

In anula 1793 Mitropolitula Filaret a propusa. DomnitoriuluI

Alexandru Moruza hirotonirea In Archierea titulara a Archimandritulul MitropolieI Grigorie. Domnul cere de la Patriarchie titlu
noulut Archierea i ecdos ctril. Mitropolitul Filaret pentru chirotonire. Patriarchula, prin scrisrea sa de la 15 Martie, respunde
Domnitoriultg ; iara prin alt scrisre, data la Aprilie 27, trimite

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

84

ecdosis de chirotonire Mitropolitului Filaret. In amndou aceste

scrisoff Patriarchulti numesce pre G-rigorie cbdrbatil insemnat, Impodobitii cu bune moravuff 1 cu bund educatie. Tit lu Archieriel
ce-y da Patriarchul este de icEpiscopti aJ Chariupoliel, ce a fostil
re-cnd strdlucit, etc. Actul ipopsifidrei. in Condica sfntei are

cte-va lacune, anume : nu este trecut numele bisericel unde s'a

facutti ipopsifiarea, flind ldsat locQ desert ; deasemenea nu sunt
artate nicl numele Archiereilor ipopsifiatori. Insd, dupd actele solemne ce preceda acestel chirotonii, de care am mentionat, nu
suntem in drept0 a presupune, cd acstd chirotonie nu s'ar fi efec-

tuat, dacd nu de Filaret, de succesorul s.

Archipitstoria Mitropolitului Filaret. a fost scurtd, numal de
un an ; cdef In luna Septembrie, anul 1793, Filaret a depus
demisia in mnile Domnului Moruz, cernd voie a se retrage In
vieta privald i rugandua a pune In loculo Iu o persnd vrednicd de a conduce biserica t6rei. Ela declard In demisie, cd se retrage

de bund voie, si din causa deselor ble ce-la suprd.

Acstd declaratiune a WI este adeveritd si de doi Archierei si contra-semnat de Archimandritul0 Grigorie.

Reproducem aicT acstd demisiune, precum ea se afld scristi in
Condica sgtntit :

. Vcl'nd, cd din oi In li puterile mele disparti din causa deselor ble, ce d-es mi se intimpld, i cunosc'ndii greutatea unel
ingrijirl duhovnicesci ctit este de mare si grea de purtatii, si apoi
dorind ca s1. petrecti restul putinelor mele Oile aid' in liniste, m
retrag din scaunulA me acesta al Mitropoliel Ungro-Vlachiel de
bunt voie, nesilit, i din socotinta mea proprie, depunndil sorti1 (Iftypouc,) In rnnile pr nu1atulu, pr cucernicului si pr blttnduluT nostru Domnitori, pentru ca sd algd pre acela, pentru carele Domnult1 va lumina consciinta domnscd, si carele s fie vrednic a relua cttrmele acestel cordbii duhovnicesci. Si spre sciintd
am datt presentulti me paretis (dimisiune), subscrist de build
voie, precum am fisil , si nesilit. 1.793 Septemb. Atata demi-siunea cd.t i subscrierea Mitropolitului sunt In limba grcd.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

85

Domnitoriulti Moruzti cedg stgruintelora lu Filaret, si primindu-i

In fine dernisia, pe de o parte a convocatti divanulti Ore, ca s
algg altti Mitropolitti, i acela la 5 Septembriti a alesti la scaunulti Mitropoliel" pe Dositheiti Episcopulti Buzului (Filitis), pre cai l'a confirmatti; iara pe de altg parte
rele Domnitoriulti n aceia
a trimis demisia Mitropolitului Filaret Patriarchului Neofitti, l'a anuntatti despre alegerea 1u Dositheiii la Mitropolie si a ceruta ecdos patriarchicescti pentru strgmutarea 1u de la Episcopia de Bu-

zai la Mitropolia Orel. Patriarchul trimite ecdosula sti MitropolituluY Filaret prin scrisrea de la 5 Octobr. In acstg scrisre
Patriarchulti, arnintindil de scrisrea Domnitoriulul, (lice : eDomnitoriul a fosta provoaatti de cAldursele tale ruggmintI a te elibera de durerile nevindecabile, care nu sunt propril pgstoriel pe
viitorti a tunnel eel cuvintatre a lul Christosti. Intiltimea sa a
primitti demisiunea ta cea de bung voie, a scristi bisericel si a trimist' aid la bisericg propria ta petitiune catre Ingltimea sa si demisiunea sigilaig, mijlocind ca A, se trimit ecdosula canonicti bisericesc pentru asezarea legalg a celui ce are a primi In modii
demnti toiagulti pgstoralil al Mitropoliel de acolo. Venindti apoi
la alegerea noului Mitropolit Dositheiti, l numesce confrate alti
s
, barbatti mal b6trnd decgt aliT, infrumsetatti cu virtutea, eclucatil in pietate, invtat si mrturisita vrednicti de cgtre
top, atatti eel din ordinea clericalg, CAM si de cgtrg sistema boerscg

si politicescg. Apol imputernicindti pre Filaret de a instala pre

Dositheiti, Oice : epermitemti i dgma tie voie bisericsa si depunema In manile sfintiei tale si sortii nostri canonid, i poruncimti
ca, luAndti pre Archiereii afigtorl acolo, si cu voia domnescd, s
fad psifulti canonicti In pr sfnta Mitropolie de acolo , si cu protocolti sfintitil, pre carele l vel scrie in condica sfintei Mitropolil
de acolo, si dintre cel esitl canonicesce la sort]: vel preferi dintre
altil pre nurnitulti iubitoriulti de Dumne(leti Episcopulti Buzeulul,
confratele nostru iubit, D. Dositheiti, strgmuttindu-lu la scaunulti
pre sfmtei Mitropolii a Ungro-Vlachiei, In 616 s fie si sg se 4icg,
si de catre toll sg se recunsca pre sfintitti Mitropolit alti Ungro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

86

Vlachiel, avndt1 $i loculti Chesariel Capadochiei. Deci sciiindil aces-

tea Imputernicirnti pre sfintia ta, ca sa faci strmutarea urma$ulul

tti In mod canonicti, pentru care ill trimitemti si canonicesculti
nostru eccios patriarchalti $i sinodaltiz. 1793 Octob. 5.
La 11 Octob. Mitropolitul Filaret a savarsitti actulti canonic
de stramutare a noulul Mitropolitti Dosithei, Impreun cu 9 Archierel, precum arata protocolulti sail prescriptula incheiatil la acea
ocasiune in biserica Mitropoliel, subgcristi de Filaret, in calitate
de fost Mitropolitil al Ungro-Arlachiel $i de ceialaltI Archierei,
de asemenea In limba grca. Tote actele privit6re la demisia lui
Filaret $i akgerea lui Dosithei se pastrza in Gondica MitropoEel numita sfeinta, si sunt reproduse de pr sfintitulti Enaceanu In
revista Bis. Ort. rom. luna Noemb. a. 1885.
Pr sfintitulti Ghenadie Enaceanu , In schita sa de biografie a
Mitropolituldi Filaret, spre a dovedi, ca. Filaret in adevrti era
cu saniltatea sdruncinata de bola, citza din colectiunea de scrisorY
amintit in urna, pasage din dou scrisorl ale hit Filaret, una
catra Patriarchul Neofitti, $i alta catre Domnitoriul Moruz. In cea
din-LAM, artndti Patriarchulul" causa demisiunii sale, Filaret spune,

c ocupatiunile depuse Inca din tinerete in favrea bisencel $i a

societatil i-ail nimicitti puterile corpului $i a fricutd incapabilii
de a mai purta greutatea de Atlant a pstoriel acestel Mitropolii a
Ungro-Vlachiel, $i tot-o-data anunt pre Patriarchti, ca Domnitoriulti
Moruz , dupei repefite rugaminri, din partea sa , i-a primitti demisiu-

nea, acord'andui de a trai in tra, retrasti, $i sub auspiciele Domnitoriului. In a doua scrisre Filaret se scuza catra noulti Domnitori Moruz, ca din causa de bola nu pte e$i spre intimpinarea
WI, la sosirea sa In tra, $i ca de aceea a delegatti din partea sa pe
Episcopulti de Buzti. Dositheiti, carele are Insarcinarea de a felicita
pre Domnitori la venirea sa la tronulti te'rel (1). Pr sfintitulti E-

naceanu nu crede di sntatea sdruncinata a lui Filaret a fost

singurul $i Indeajunsti motivil al demisiondril lul , ci presupune
(1) lu)on FitaFpun iracno)S0 nult7cAcliv N. 18. p. 32-34.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

87

si ele la oeine, fara nic un temeiti istoric, re-care tainica reactiune a boerilor tre i. contra fanariotismulul, pre carele l representa n tra, Mitropolitul Filaret, carele ar 11 avut de tesa a
archipastoriel sale : desnationalisarea bisericei rornnesci!! (1)
Asa dar Mitropolitulti Filaret s'a retras in vita privat, 1 cu

tte ca nu se cunoscil pftna acum date despre vita luI privat,

nici despre timpul mortil lul, el si-a savdrsit vita aid in terd,
in retragerea sa, precum anrii v64ut mai susil esprimata dorinta lul
catre Domnitoriul- Moruz. Pe la anul 1795 tria Inca Mitropolitul Filaret , cad* In acel an el a retiparitil la Ramnica cartea
de Cuvinte ale Sf. Macarie Egiptnul. Despre anulti moriI i locul
inmorminUril lui Filaret, 'Ana acum nu se scie nimica. Portretul
Mitropolitului Filaret se pastrza la Mitropolia de Bucuresci.
In partea despre amda-di a Bucurescilorti este un dad si sub el
un ses care prta numele de Filaretti. Totii acolo 'Ana nu de
mult era o cismeh, care se numia Cismoa Mitropolitulul Filaret.

Ea consta din o casa mare de piatra cu dou rndurl. In rndul

de desubt era cismua, iara d'asupra era until foisor sa sala de petrecere. Apa cea bun a cismelef lul Filaret aduna acolo vara spre
racorire multime de lume din Bucuresci, mat alesti srbatorile. Acea vestita cismea, deveninda in fine nepracticabil, fu stricata impreuna cu casa de asupra ei. Desi intre anti 1754-1760 fusese inca
un Mitropolitti totii cu numele Filaret, totusi e cred c cismua
si dlulc cu numele Filaret, amintesc numele lui Filaret alci II-lea
cu carele noT ne-am ocupat in acsta scricre.
Regretmti ca la stricarea cismelei Mitropolitului Filaret nu s'a

luatti msurl a se pastra macar inscriptiunile si sculpturile cu cari,

dupa cum m'am informatil, cismua era bogatil impodobitg.
Diliri aci o descriere a acestei cismele, dupa cum mi-a represeutat-o bOtranul eoloiiel Papazoglu, cunoscutulii nostru archeo-

log, in viirst de 75 anl, si carele in tineretele sale o a apucat

in tta splendrea ei.
,1) Vecp ravist. Bis Ort rom luna Apr. 1831, p. 459.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

88

D-ht Papazoglu crede c localitatea ce peort acum nurnele de Fifaretif, cu Multi WI, a fostt" cumpraill de MitropolVti Filaret,

carele avea acolo via sa, si, toe urni'd o a druittil Afftrppolielt? si a)
cesm
o a stipmti ri. a secularisarea. averik?rt; biseriresel, ii
apula 1g6b. Iati acum dyscrierea ce a filcutti d-,1)(1 Papasqgki imelei kitropolituldi Filaret Cismua avea dpu etam. Ju etagiulti de
sust" era unt" saloiT mare, impre-Oratti cu spfalol, cn. perfin`ii rosi
si Co ciucurl albi e bumbacil
In rnijloc/ul salopulni, o Triasa
mare de stejqrhe incuniurauit ,cu scaune. Acolo se recrea Mitrop910 In tirnpt.1 de yard duPd prdndil, in dilele de s'erlgitorI, uncle se
aciunati de asernenea la conversatiI boeril eipriasI a Mitroppliel :
GolesciI, COunenil, FlcoeniI, Jieni,, Bujorenii, Dudescil, etc. , earl
conversall i pFtreceaa timpultii Impreung, cu Mitropplitul trel. In
1

diva pasnicuui S-tilor impratI Constantin(' si Elena? hramulil

AfitropoIi9k, Mitropolitul da mash' mare, la care invita p top. boeril, atilt ceI In activitate (haled), cdt si ceI n retraere (paid); asemenea pe copsubl straini, precum i starostil comerqantiloril si
lqustriasilorii : lipscanI, cojocarl (blnarl)? toptangiI, tdcanl, curelarl, paPugiI, islicarl, etc. Salonall se sprijinea pe 12 stalpI
ptra cu capitele si cu sculpturl de flort Acoperemintul era in,
vlitti" cu olane. In salon-LI se suia pe o scar large, pe din afara,
acoperi0..

Sub salonil, ni etagiult" de jost", era cismeual cu 12 tevi de a-

lama, prin carT curgea in abundenth apa de sub malul Filaret,

in sghiaburI de marmur; iar d'asupra fiercareI din aceste tevl era"
reliefurl sculptate In marmura, representndti cu o arta, frurns
cele 12 zoclil ale anuluI; iar d'asupra lorti, pe O marmur mare
se vedea marca archiepiscopala, cu inscriptiune in limba romna,
descriindti funclarea acrstul frumosil monument(' (1). Pavimentula
cismelel era asternutil cu marmmA si cu sghebulete r zigzagurf
(1) D-la Papazoglu nu are cord de pe acea InscriMiune, dar ml-a spusil ea" crede a se fi
taStranda acele maymure ca itygcriptiulni i sapkturi k te-carT perShe, cari le-ar fi fo.LU
asiguratO Jo. drmarea acelier qime1e. ntrefLirida pe acele persne m'a asigurata ea nu aa
niel ? cunoscmta de dinsele.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

pentru scurgerea apei, care esinda afara din cismea. se scurgea in

balta invecinata, Invascuta cu stuhii. Din acsta balta, prin una
deosebita canalt, apa se strecura spre strada Serban-Voda (Podula
Beiliculul) si continuanda pe langa bisericuta Manu, esia in Caramidarl, Zarzavagil (legumari), sub delult1 Vac rescilor, i de acolo
se strecura in Dambovita.*
Din relatia data de Eforia Spita]elora din Bucuresci, in anula

1870, sub titlul de Note si documente relative la Asilula Elena

Dmna, se vede c. Mitropolitula Filaret, in anula 1792, si-a facut testamentula sa, prin care a lsata o avere colosala pentru
intretinerea si educatiunea copiilora orfani, avere cornpus din mai
multe mosii mal multe hanuff si locurf in Bucuresci, dar ca, prin
nestatornicia lucrurilora de atund si prin rua credinta a epitropilord, tte acele averi s'aa instrainata i chiar testamentula Mitropolitului a perita fara urma. Din telta acea avere lasaia orfanilora a
scapata din intimplare numal hanult, carele s'a cumprata in urma
de guvernil si a zidita In locula lui teatrula actuahl. Reproducema
aid Intocmal relatia amintit a Epitropiei SpitaJelor despre mijlcele cu earl' s'a fun data scla de fete orfane, numita Asilula Elena
Dmna, relatie in care se vrbesce despre &map. Mitropolitului
Filaret alt. II-lea :
Ca si alte institutfuni de bine-facere in Romania, a esistat asemenea institutiunea pentru crescerea i educatiunea copiilorti orfain, si daca mult .timpa nu s'aa vOuta puse in practica dorintele i legaturile persnelorii filantropice, sa dispositiunile legilor
de p timp, acsta a provenitil parte din causa feluritelora fase
prin care a trecut Romania, parte din apatia guvernelora ce s'a
succesa.

Deja la Miele secolulul trecuta, Pre Sfmtia sa Mitropolitula Filaret, unula din eel' mai filantropi barbati ai epocel, si a caruia
vit a fostti unit ,sirti de fapte pise si de devcrtiune, a lsata prin
testamentula sell din anult 1792 o avere colosala spre intretinerea
pi educatiunea copiilora orfani. Insa ac8td avere, compusa din mal
fnulte mosii, mai multe locuri i hanurI fn Pucuresei, s'a Instrdi-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

190

1.klatg q4a laeRtinatinneaj.etuDipit We. eerceldr4 fitetttolt6g,liken.-

tul ntt mai esist in Archiva StattiM, .i se-1414'11J alifil0t36.4

chiu sustrask4i itipt da persbnale interesate deftb -0g-tRiitiOW11,101x/rfaniloraqn falestula .11:gpiptliptlittn ,1 IP I-11(' '11 ffl ii 0 Uttbli
slIainutbtet.)hartillt iatingeltiref,debbuilikuilet kisatk cr# MittOpbrlittilb.
fEilaret,GiesisMiinu Okra 9de Astdil nana at mg i(prolceigiii-ierbarlti [dig
sfatuhit nilliitimigtvatrivarndirvainttio doatnie/ tegulan'IMIara,9itral
iconstatg. 'JOB gilvebnillti a zuittAttatii haInalb lul") FilariA,?ottvg.0( e.
efanilttad spro a, conAtral iteatrulti[Aino caleauMogosetAi 199iv) Jf

Ain raptztufii

fahl bintrolulul iii jfll at 11414860/0-

te d-111 Ministru al fmancelorg , insetatti -1-4-0-VlAiitOtittOoMAI

N,e, 214 acel 9.n, prin carele face darea de smd a conturilorti
ttitturoril
caselorti ce se afld In revisiunea controluldi pand la 1 Ia.,
nuarie 1858,, se cetesce urmatrea nota la reservele easel de, Nile=
faco4 ; Dimpreund cu lei 11,4,000, destinati pentru cltidirea de
institutii iiientru copil sirrnaa, 'cu acestt prilej si spre Impaca-rea
qnvetului, insemnizd cd acstA cassa s'a ntipustitg (prdsitg) eutluarea: hanului ce avea si de la care tragea unti folost anual peste
29,,Q00 14 pe l cdruia locg s'a eldditg teatrult, i pentru care,
Dri,n, legiuirea obstesceY adundrt dintaiil se hotdresce a se despd-,
gubl cu suma de galbenI 10,000, cu' care sd se campere o mosie,

in. cat sa dea venitulti co lua de la hang ; insd prin o altd chibzuire a obstescil adunarl din anul 1843, sq mrginesce acista nu-

mai de a i se cumpra unit altii locti pentru cladirea unul institutil

pentru copif sirmani, cand va veni in, stare cassa a face o asemenea
zidire; prin urmare, numai and i s'ar g. da venitulti, de 17 ani., de
cand i s'a luat, in sumd de 340,000, si cu ceea ce mal are adunati din venitul hanului , ar put fi In stare a se face clalirea
cuvenit, dupd, cum era vorba, spre indeplinirea dorintel ddnuitorulul, reposatult Mitropolit Filaret
In mai multe rinduri s'a ridicatil vocea in favrea copiilor or(aril ; si chiar din sinulti adundril generale s'ag ivitt reclamatiunl
In contra lipsei de crescere a acestor copil, In contra stril lor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

91

deplorabile 0 in contra delapidarlilora ee s'att facutal

u averea

MitgopoltuluT Yilaret. 2. (p. 41-43).

Jelinak din adancul sufletului ca laj nal inulte testarnente 0 donafunT. ale marilora si genelloqilorti pDeb$o1 destinate pentru
gtnifrala aj Biorfluie a avutti _seirta ii3 s t am entuluf MitropolitanT Vilaret, pperanati cj lubrutile be vo indrepta i da
11i1101q

jriii1e .generOse jj devotate binelui publica Jrnt veal ilipsl dirr nemulA nostrui 0. au debsebite stmnta cea bund de Ierarchl alest aT
BisericeI roiralne nu se va pende Bic): a data de pe campia dullovggesca gee, roditOre a inbitet xiOstre peril -I-, RonAniel Ortiwdpxo Catolice dek Rbeiritft

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

o I ISTORICA
DESPRE

ORASIJIAT BOTOSANi
LE

ALEXANDRU PATADNL-CAL1MACHr
Membra ahx Academe Romane.

i'edinfa din 17 lifartie 1887.

Botopnii (1) este' si a fosttl din vechirne unulti din oraele de

frunte ale Moldovel, pentru positiunea sa i comerciulti sti. Dupd
Iast, Botosanii venea alil doilea ora0 mare ali Moldovel, i dupd Galati alft &ilea ora0 comerciali. Geografulti Malte-Brun, care scriea pe
la 1810, dice : lBotochani, ville trs-commercante (2). Cesar Bo Iliac
scriea la 1856, cd Botosani i. sunt tune ville trs importante, et

par sa population, qui est de 20,000 habitans, et par son commerce avec la Bucovine et la Gallicie (3). Inginerulti-geografti francesii Beauplan, cdpitanti artileriel polone sub Regii Sigismund lIT
si Ladislav IV, in charta Ucrainel, publicat d. de ehl la inceputulti
secolului XVII (Carte de l' tleraine), insmnd Botosanil ca orasil mare
al Moldovel. Istoriculti Dionisie Fotino, la 1800, dice : Botosanil
este unii orasa care dupd insemndtatea sa este alt.' doilea dupd
(1) Actele 1 inscriptule vech1 saga Botafacni, ROTILUMIM (Archiva istor. a Rolla-11ml tom. I,

part. II, pag. 21) Ung act4 de vindare scrls slavonesce, de la vaavuld, oltuzulq

i par-

garg taxgulul Sired din 24 Septembre 1610, scrie Botcyan, BOTRUMH (Archiva istor. tom. III,
pag. 20). In acte vechl se glsesce qi forma BotofenI, Ro-rowerm. ( Ureche, Letop mold.)
(c) Gographie Universe Ile, tom, IV, pag 361, edit Paris 1853.
(31 Csar Bo Mac, Topographie de la Roumame, pag 35. Paris, 1856

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

94

IaT, si al doilea orasn comerciala dupg Galati* (1). Asa scriea si

geografulti Daniil Filipidi la 1790 (2). Doctorulii Constantinil Vdrnav scriea la 1836 : Botochan in districtu ejusdem nominis oppidum, post Iassum amplissimum, - i cg Botosanil cmagnum exercent
quaestunt (3). Geografulti Ioanti Christof Wagner, scriindti la 1683,
()ice cg Botosanit este o localitate renumitg in Moldova : 4 Botuszani ist auch ein vornehmer Ort in der ilfoldau (4). AStg.01 populatia

Botosanilorti se urcg la peste 40,000 de locuitorl. Positiunea sa,

activitatea sa comercialg i agricolg, it dail infglisarea unei localittI
cu mare viitorti.
In vechime Botosanil se Ocea Teirgu,Bottis, cum dovedesce vechea

sa pecete municipal ce ni s'a pastratti pe o carte a targovetilorti

de BotosanI, din 5 August 1670, despre judecata vornicilorti de
Botosard Gheorghitg logofgtuli1 i Dumitrasco visternieul, precurmdtdre prigonirli dintre Apostolil Traista i Ggldruse, pentru unti
locti de casa ce a fostti a WI' Traist In mijlocult trgului, - carte
care se pgstrzd In originalt1 In Archiva statuluI din Bucuresci. Pe acea

carte peCetea targului Botosani are marcg unti pgunil cu cda Intins, si imprejurti, dupg o cruce, inscriptia cu litere slavonesci
asa. : t rieg-wr Trhrg EOTMH. adeca : pecetea treiguflui] Boteisfani] (5).

Iat acsta pecete :

(t) (Purcetv'o;, la-.-.opim TA; Dmr.ias. tom. III plg 576-580 Viena 1819.
(2) rEwypect,:ov Trj; l'oup.ouv(m, pag. 156 Lips. Sacson. 1816.

(3) C. a Vernav, Rudimentum physiogiaphiae Moldaviae, pag 10, Budae 1836

(4) Dehneatio provinciarum Pannoniae ex Imperil nuclei in Oriente. pag. 38 edit Augspurch 1b84.

(5) Aeesta acta ald Botosanilora s'a r ublicaia in Archzva istoricd, tom 1, part II, pag. 21,
Bucurescl 1863. Pecetea o reproduca eS astdt pria fotografie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

95

Marca judetuluI BotosaniI este o cs, Inchipuindti boggia fnetelorti acestul judegi ; iar marca rasulul Botosanil este, cum mil
is mal susg, unti U cu cda intins.
Nu scimil care este epoca fondatiunil orasuluI Botosanil ; insd dupd
letopisetele nstre i dupd acte vechl,. inceputurile sale sunt frte
depdrtate, de cela puling cincl secoll. Cronicarulti Grigorie Ureche,
referindu-se la letopisetuliti eeli vechi moklovenescii, care cuprindea
viata i faptele Domnilorti Moldovel de la Dragos-Vodd pnd la Pe-

tru Schiopuhl (1), dice : escrie letopisetulii nostru, c anii 6947

Noenwrie 28, intrat-a in trd stea tdtdrascd, de a prddatti si a arsti
pand la Botopni, i a arstt pi targulft Botocnii (2). Anil 6947 sunt 1439.
Alexandru celti bunti Domnulti Moldovel, la Inceputult domniel
sale (1401), a organisatti ierarchia bisericesca si politiciscd a Writ,
cum ne Incredintzd cronicarulg Grigorie Ureche (3). Cronicarulti
Stefanil Logofdtultl, reprocluOndti cuvintele lul Ureche despre organisarea ierarchiel bisericescl moldovenescI sub Alexandru celti bunti,
adaogd : Dat-all eparchiel sntel Mitropolil aceste tinuturl : Sucva,
Nratulti, trgulti Iasil cu tinutulti i Orheiulti, Hrldulti cu Botopnii

i arligatura
pe la 1401.

(4)

Iat fiinta targului Botopnii doveditd

S'a (Asti de uniI cd Botosanil sl-arg trage numele de la Chanulii

Ttarilorti Batus-chan, care a nvfitil si a prdatil, la 1240, PoIonia, Moldova, Valachia, Transilvania, Silezia, Croatia, Serbia si
Bulgaria dundrnd, si care 0-aril fi stabilitti resedinta 8a aicea la
Botosanl (5). Dar nu se pte admite acsta. Ceea ce este positivii,
si ceea ce se intresce, dupd vechia sa pecete municipald, este ed.
Botosanil 11-00 luatg numele de la una Bot, Botos sat Botqan,

care a fostil, de bung srnd, cehl Inti proprietarti aRi acestei lo(I) D. Cantemir, Chronicon Ronano-Moldo-Vlahdor, tom. Il. pag 376 la.g 1836.
(2) Letopis. Moldov Tom. I, pag 110, ed. Ia.1 i852
(4) Letop Moldov tom. I, pag. 103.

(4) Cromea luT Stefand Logofatuld este pubheat In nompeta Carpattlorti din Mariie
1871, No 899-904%
(5) Frundescu, Dictionard topografiea, pag 59, Bueuresci 1872 -A Gorjan, Elemente de
Geografie, pag 34, Bucuresel 1880.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

96

calitati si Intemeetoruld acestul targ : treigu Botq. Istoricul si Dom-

nul Moldovel Dimitrie Cantemir dite, vorbind despre Inceputurile

Moldovel, cd. nu este niel unti nume boeresc In Moldova care s
nu-sl ab numele ski Imprumutatti satulul pe care l'a fdcutti el
MCA flindu-T ddruitti de Domnil vechl al Oril pentru vitejia sati
slujbele sale (1). In Moldova a esistatti vechia familie Botq, EOT%111
sati Botcyan, BoT7.waii, de pe la Iuga Voevodti, si de mal Mainte.

Botopnii lI are numele si inceputul de la acsta familie : teirgu

lui Botq. JJn uricil de la Stefanil cel mare, din 6996 (1487) Octombrie 16, care se pdstrza In originalil In actele episcopiel de
Roman, si prin care Stefan cel mare cumprd ma! multe mosil
de la osebite persne si le druesce Mitropoliel de Roman, dice :
si asijderea venl Inaintea mistr si Inaintea a nostri moldovenescI
boerl, Niagsa fica lul Bdila de la Racova, nepta lu BoU (o17.w),
de a sa bund-voie, de nime nevoit, i niel silit, i vinda a sa
drptd otcind de la alb. s dreptil urie, un satti pe Moldava, la

Cmpulti pruluI, anume partea luI Botq, unde fu mosulil eI Bot4, insusl Domniel mele, pentru 60 zloil tdtdrescI, i a pl1tit
Domnia mea totl ceI mal susil scrisl ban!, 60 zlotl la mna NeagseI
ficel lul Bdila de la Racova, Inaintea mistra, i naintea a nostri bojar! (2). Acest uric al luI Stefanti cel mare dice : Neagsa fica
luI Bdila de la Racova, nepta lu Botei$': tharwe Iowa Emma WT
PAKOCA, NECOATA EOTMA. Aice cuvIntulA nepoata Insemnzd fica fiu-

lui sa fica ficel, cum se dovedesce mal jos cnd uriculti dice :
uncle fu mo5sula ei Botap, slavonesce rAt GNA AEA eu 160T7ALI ; cuvintul AEA vrea sa died, bunici, mos, adecd tatAl tatluI sag alti
mamel. Aceste ldmurirl din uriculti de la 1487, dovedesc vechimea familiel Botek in Moldova.

Acst familie Botiy, Bot4an, care a ldsatti numele s targu-

luI Botopni, a fost o familie de frunte in Moldova. Wilma lul

Ieremia Movild Voevodil (1595) era nscutd Bottyan i avea un frate
(1) Descriptio Moldaviae, cap. XIII, pag 107
(2) Acestil importantd documentd s'a pubhcatd, In textd slavonescd li cu traducere romdnscd, de Ep. Melchisedec, in Chronica Itomanului, tom I, pag. 133-145, Bucurescl 1874.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

0
pe boerul Botapn, care la 1610 a fostt pus in lpg de Stefan
Vodg Tomsa, adusil la domnie de Turd' si de Ttarl, In locul DomnuluI legitim alt.' Vrif Constantin Movilg Voevodtl, fiul luI Ieremia Movilg Voevodti (1).

La -edstele trguldi Botosanif este satul Botopnca, atuna comunel Stncestl, care se dicea si Manolegi (2). Acest nume Boto;swam 1st are de siguril obrsia In Botoprii si In familia Botq sail
Botopn.
Etimologicesce numele de Botq este vechi moldovenesc ; Botq,
Bo Tzw, vrea s dia, In Moldova, vita de vie stidita de unra anti.

Familia Botq era, cum se vede, din Maramurgs. Istoriculti Samoil Budina Labacens, In istoria cuceririi cettii Sziget, capitala
Maramurgsului, (3) la marginile MoldoveI, de cgtre Sultanul Sulei-

man, la 29 August 1566, ne spune cg intre vitejil cari a cgdutt

luptndu-se contra pgnilord era si Petru Botos Voevodul pedestrimel maramorgsene : eDecima nona Augusti, die lunae, qui D.
Barthaomaeum praecedit, Turcae magnam civitatem Szighet ceperunt suamque in potestatem redegerunt. Ibi multi ex nostris, fortes viri, qui intra in arcem aufugere, eque hostium manibus evadere nequiverunt, desiderabantur. Turcae enim ipsos velocitate
antevertebant. Quapropter, qui mature se in arcem recipere non
potuerunt, forig omnes trucidati sunt. Inter quos erat Martinus
Bosniack, Petrus Botos, peditum ductor seu Vayvoda, aliique com,
plures strenui(4).
,
Ili-gull-I BotosaniI a fostil prgdata si arsti de multe ori, cum la
(1) Charles de Joppecourt, Histoire sommaire de choses plus mmorables advenues aux
derniers troubles de Moldavie, Paris 1620, In Papi, Tesaurii de monumente istorice, tom. II,
pag. 24. Bucurescl 1863.
(2) Frun4escu, Dietionarti, pag 59.
(3) Szigeth ou Sigeth, ville de Hongrie, chef-heu du Comitat de Marmaros (Dezobry et Bachelet, Did. &Aral de biographie, d'histoire, de mythologie et gographie, tom. II, pag. 2572,
Paris 1806.
(4) Historia Szighethi totms Sclavomae fortissimi propugnacull a Solymanno Turcarum
Imperatore anno MDLXVI capti christianisque erepti, per M Samuelem Budinam Labocen-

sem lam ohm in Latinum conversa nunc vero ad novam editionem schardianam denuo
recognita et emendata. Pubhcatl 'in loanins Georgn Schwandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, pag. 730. Vondibona 1746.
13

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

98

1439 de Thtarl, la 1505 de Po lonI (1), la 1509 de PolonY (2) la

1529 de Po loll): (3); la 1650 de TAtarI si de Cazad (4). La 1500
el suferl mult, din causa btAliel ce Mau aicea Stefan celt mare
in contra lul Albreht Regele Poloniel.
Targuliti Botosanii fcea parte In vechime din finutulii H4rlulul.
De aceea cronica cea veche a Moldova', scris de calugarti de la
manstirea Putna Intre miff. 1466-1552, si tradusa in limba polon la 1556 in Iasi, nu numesce intre cele 24 de tinuturi din earl
se alcatuea atuncI Moldova, tinutul Botosanil, ci tinutulft Harlart (5).
In qilele DomnuluI MoldoveI Petru Schiopulil (1570-1581 si 1584-

1591) Botosanil fcea parte tout din tinutul Heirlaului, cum dovedesce preciosula Catast& de cisle de tirani de la toate tinuturi,

pi

pop, scrisii intregt cu rnna acestul

Domn, si care se pstrza in original In archiva Academiel RoCurteni i ve4tayi pi neamisi pi

mne. Catastihulu qice : tinutulic HrlaTc cu ocolulic Botetsani (olioA

EoTA.wati). Descrierea Moldova de Miron Costin, in versurI po .

lone, scrish la 1684, nu pune intre cele 19 tinuturI din earl se alcatuea acum Moldova tinutul Botosanil, ci Oice : ttinutul HarlaTc
cu targurile Cotnar

ni

Potoffini (6). Vod, Dimitrie Cantemir, In Des-

crierea Moldova, pe Care a scris'o la 1710, nu asz intre cele 23

de tinuturi ale MoldoveI din Oilele sale, tinutul Botosanii, ci c;lice

si ci :

ttetrgulii Harlag, trguliZ Cotnarg 0 teirgula Botosenii, tu tinutulii Harltiului (7). Chrisovuld lui Grigorie Ghica Voevod, din 28

Septembre 7238 (adec 1730) datt luI Toader Calmsulii Vomicult' de Cmpulunga, pentru satul StncestiI, clice satura &MiceOA de la ocolulg Botosenilorii ; dar chrisovulil lul Constantin Mihai

Racovit Voevod din 28 Iulie 7259 (adec. 1751), darn luI Iana(1) Letop. Moldov tom. , pag 47.
(2) Ibid., I, pag. 150.
(3) Ibid., I, pag. 160.
(4) Ibid., I, pag. 293- 294.
(5) Archiva Istoriel a RomAniel, tom. III, pag. 14.
(6) Ibid., tom. I, part. I, pag. 172.
(7) Descrierea MoldoveT, cap. IV, pag. 34, edit. IasI 1851
tom. I, pag. 225. 141 1833.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Chronic. Romino-Moldo-Vlah.

99

chie Calimah, fiulti cglui de mat sus care fusese terzeman mare
la Constantinopole, tot pentru acesta satti Stncescil, dice : satid
Stancesci de la tinutulii, Botosenilorti (1), .5i Divanulti Velitilora boerl
al Moldovel, in rspunsurile date G-eneraluluI rusti Baron Elmpt, la
1769 despre starea Moldovel si despre cele 22 de tinuturl ale el,
dice : tinut1li Botosenii din tinutul4 Harldului, are unii tOrgii Botosenii(92). Tinutulti Botosanii s'a infiintatti decl Intre anii 1730 si
1751. rinututil Hrl totti rmdsese si dupd acsta, de si micsoratti. 0 carte domnsed de la Grigorie Calimah Voevod, din 17
Iunie 7270, adecd 1762, pentru mosia Hiliseulti de susti, este adre-

satd. ast-fel. : Credinciosil boerul Domniel mele D-ta Iordacbi Canano biv vel medelnicer, Ispravniat de tinutulti Hirleirt(3). Filipidi,

la 1790, si Fotino, la 1800, descriinda Moldova si tinuturile el, numesa' si tirautulil Botoan i tinutulti Mirka Fotino dice : tinutulti

Botosenii este mica, si venitul sti este al Dmnel.; elti are un

ora eu acelasY nume (Botosanii) care vine Oa doilea n rang dupti
Ia$ si este resedinta ispravnicilorti, i este orasil de comerciii ali doilea

dupti Galati (4). La 1811 gsimil trecute tinuturile Hrl i Botosani in rnduiala Obstestel Adundri. a Moldovei pentru preotii de pe
la sate in ce c1iip4 set urmaze, din 24 Iunie 1811 (5). Sub portretul
lui Scarlatti Calimahti Voevodti, din fruntea Condicei sale civile (editiunea grecscd tipdritd la 1816 in Iasi.", in tipografia din mndstirea TreI-sfetitele) se vede pecetea cea mare a domniel MoldoveI In
(I) VedI aceste chrisve In Columna luI Traian No 10-12 Octobre Decembre 1882,
pag 6:10 -632.
(2) Archiva RomanscA, tom. I, pag 143 edit. II. Iasl 1860.
(3) Uricarulti, tom VIII, pag 8--9 - Canano (Kamm) familie vechie de boefl marl In Moldova, de ongine itahan a. venit.5. prin Tarigiadil La 1762 maI gsim si pe Constanttnii Callan mare paharnict, sub Grigoire Calimah Voevod (Letop. Mold. III, 327), lar maI Ina1nte Mare StolnicO la 1757 In Divanulti luI Constantind Mihaid Cehan RacovitO Voevodil
(linear. IV, 11) AcestO Constantung Canano a fostti si Ispravnicil de Sucva, cum dovedesce
cartea luI Grigone Cahmah Voevod din 22 Noembne 1763 prin care-I poruncesce sO judece
o pricin dintre Episcopia de RomanO, Toaderd Iduhus si alt0 (Indice de documentele aflate
In Archiva StatuluT, part II, No 1815 pag 52 BucurescI 1876) Se scne Canano i Canandii
Kamm, KISHAFIZS (Letop. Mold III, 327), dar foi ma cananda este moderna, , corectO este Canam

CUM SP vede In tte actele vechI (Uricar. I, 128. VIII. 8-9)

(4) ClonavOg gazop. -61; Daxiag, tom. III, pag 576 -580,-(Datnntalis, rum. Touv.ouvias, pag. 156.

(5) Uncar. tom. W. pag. na

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

100

juruht cdreia stail marcile celoril 16 fnutur MoldovenescI de atuncl,

si intre aceste linuturY infimpindmil finutul Botomnii $i finutul
ffeirl. Tinutulti Harldil a avuta fiintd pand la 12 Februarie 1834,
di In care vestitulil Hrl, odinird resedintd domnscd, Sedes Principum, cum se esprimd Miron Costinti, si unde sta Curti le domnescl zidite de Stefanil celil mare la 1487, si restaurate ia 1624
de Radu Vodd, i odinird cetate (1), MO de tail din insemndtatea sa, i Botosanii aii luat tt iurisdictiunea i totil tinutulti
HArMuluT (2). Insemndtatea positiuniI tdrguluI Botoani i Insem-

ndtatea negotulul sil a determinatil acstd reform administrativd, si a venit In partea Botosanilorti. Acst d. importantd a Botosanilorti o gdsimil din qilele strdvechl ale istoriel nstre : Un
uric alii DomnuluI Moldova Petru Schiopul, datil din Ia, la 8 Ianuarie 1579, scrisil lesesce si adresatil Neguptorilor mari i mid
de la Liow fi din cele-lalte prfi ale Crdiel Lepsd, In privinta iarmarcelorti si a vdmiI aselate in Moldova, dice : Domnia mea
am convocatil pe top negutatoril nostri MoMovenesd i pe boieriI
de trd, intrebandu-1 despre starea cea dintru inceputil a comerciulu nostru internationalil, si nhail rspunsii, cum cd celii mai
vechift iarmarodi in Moldova a fostil acel care se fine in Botopni .

Acest uricil se pstrza n originalti In archiva orsenscd de la

Lemberg. Polonulil Zubrzyski fiti mentionzd, sub anulil 1579, In
a sa Chronica a Leopolel (3), si d-In Hasdeii l'a publicatil la Iasi',
la 1862, cu traducere romnscd si cu note, in tbia sa periodicd
(1) Curtile domnesa din cetatea Httridului (Ion Neculce, Letop Moldov tom. II,"pag. 202).
t2) Vecp Incheierea obstescel adunrT a MoldoveT din 12 Februarie 1834, In Manualul Ad-

ministrativil a Pnncipatulul Moldovel, tom. I, pag. 70-79. lasl 1855.

AceT ce dorescd s6 vat4 cu dea-mgruntuld Imprtirea fcut tinutuillora MoldoveT la 1833-1834, s. consulte urmtrele dou chrt1 Mute atunc1 de Guvernulti Moldovel :
a) Charta Moldovel,dupl Imprtirea facutl la 1833. Originalul.

1)) Tablo paraleld pentru a slujr de alturare la dislocarea tinuturilonl sr a octilelora

Puncipatulul Moldovel. 1833. Origmaluld.
Ambele aceste chrt1 se plstrzk In archwele AcademieT Romne, druite de d-lb Dirnitn
A. Sturdza de la Schera (Anale(e Academia Romdne, Sena II, tom I, sesmnea anulul 1879,
pag. 96-97. Bucurescl 1880).
k3) Kromka Masts. Lwowa, pag 204. Lwow 1844.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

101

de atund Din Moldova. Domnia-sa l'a mal publicat si In Archiva

istoria a RomnieI (1).
Aceste tte : Chronica Logofatulul Stefan, sub anulti 1401, letopisetula vechiti MoIdovene-scti sub anulti 1439 si uricul luI Petru

Schiopulti Voevodii din 1579, - dovedescil, fr indoiald, c targulti BotosaniI i Insemntatea comerciuluI s derz din vremile
cele de demult ale Moldova
Pentru importanta sa, administratiunea Botosanilor era 'lucredintat unul Vornicic (Vorniculii de Botosani), jar administratiunea
municipal i mutrile de proprietll erati Incredintate qoltuzului dc
Botosenl si cu 12 prgarl, cum dovedescil acte vechl.
In rspunsurile date de boeriI Moldovel la 1769 generaluluI rust
baron Elmpt, despre starea MoldoveI, se qice : La trgurile Cernautil, Botosenii, Roman, Focsani, Galai, Chisindult, la aceste
sunt negufdtorf used*, unif cu mrfl, alliI Leg neguttorie cu miere,
bol" de zalhan, bol de negotil, zalhenale, unt, seti, crd si celelalte, si pltescil fiesce-carele rnduitele dri pe aceste, dup hotrIrea
din Con dica Visteriel, (2). Dupa vechile chrisve, Botosanil ad di
de targil Miercurea, i optic iarmarce pe an : la 1 Ianuarie, la
2 Februarle, la 18 Maiti, la 15 Iu lie, la 6 August, la 18 Septembre,
la 14 Octobre si la 6 Decembre (3). Dezobry si Bache let scri :
Botoczany. Commerce de vins avec l'Allemagne. Foires trs-importantes (4).

Pe la 1418, In Ole le lui Alexandru cel bunt, a pribegitt In

Moldova mal multe mil de familil ArmenescI, nrn ndeletnic i
comerciantii, fugIndt din patria lorti Armenia de ru111 Persilorti,

carI o calcase si o pustiise. 0 carte dornnsc, scris romnesce

la 20 Septembre 7034, adea 1526, de la Stefan Voevoda celti
tInr, Domnult1 MoldoveI, Oice

cflpmEHin

spindgi Ae cTri,mow8A

AOrinliEi MAE nTp7.1,18A f1llEKONAp8 EOM. LIM 6811 TYMA K8pc7 +T7A +
(1) Din Moldova, pag. 17-26, Ia1 1862.- Archiva istoricel, tom. I, part. I, peg. 172-174
(2) Archiva RomAnscd, tom. I, pag 144.
(3) larmardcele i targurile din Moldova, la Calendaruld pentru RomnT, pag LVIII Iaql 1853

(4) Dictionnaire &Aral de biographie et d'histoire, tom. I, pag 341. Paris 1866.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

102

n7'iurr8" Hovrp8 Alomommem.... adeca : Arrnenii primitY de stra-

mosula Domniel mele batranula Alexandru Voda cela buna, tand

cuxsti inted in piimintulic nostru Ilfoldovenescii.... (1). Fuga Armeni-

lora a provenitti si din causa turburariloril lora interne. Patriarchatula Armenesca s'a desbinatil schimbandu-se unele dogme, natiunea se rescula din causa desbinaril facute de calugdr1 si de
preop, si imprstiindu-se in mai multe partI, ail venitil In mare
numrt In Galitia cu Episcopula lora rmasil credinciosa dogmelora vechi, si din acestl pribegi vr'o trei niii de farnilii aa trecuta
si s'ail asegata In Moldova cu negotult (2). Arrnenii a fostil primig, cu bine, aselandu-se In orasele Sucva, Hotina, Botopni, Dorohoi, Vas NY, Galati si Iasi; s'ati dedata mg alesti comerciului, agriculturei si prsilei de vite, s'i a fosta folositori patriei loft
adoptive. Li se acordase chiar dreptula, la inceputa, de a av administratiuni municipale separate, adeca ,,5ioltuei Armenesci, dupa
ideile pentru slobozii (colonii) cari precumpanea atunci in politica
tern' (3). G-heorghe Reichersdorff, arnbasadorult Imparatulul Ferdinand la curtea Domnulul Moldovel Petru Rarm lice cir ulmire,

in raportult care Suveranula sea despre Moldova, raporta care

l'a si publicatapn Viena la 1541 sub forma de Ckorografia ilfoldovei, urmatrele : In Moldova locuescil Impreuna, sub ascultarea
Domnului Moldovel, popre de osebite nationalitati si religil, precum Rutenl, Poloni, S8rbi, Armeni, Bulgari si TatarT, si In fine,

multi Sasi din Transilvania, Mrti ca in acstei varietate de rituri 0

dogme sei se certe intre sine (4). Voda. Dimitrie Cantemira 4icea la
(1) Acsta carte s'a puhlicata Intrga de Ep. Melchisedek In a sa Chronica Hufiloril In Suplementa, pag. 20-28 Bucurescl, 1869.
(2) (DaircrciSrig awypatpAy -r-71; P'oup.ouvfag, pag. 56-57 Lips. 1816.-1. T. Parisot, Armnie, In
Encyclopdie moderne, tom. IV, pag. 313. Paris 1854.
(3) Pray, Dissertationes historico-criticae, pag. 170. Vindohon. 1775. - Wolf, Beschreibung

der Moldau, tom. II, pag 60. apud Hajded. Istoria - toleranteI religise In Romania, pag. 62
Bucurescl 1868.

(4) Moldavme quae ohm Daciae pars Chorographia Georgm a Reicherstorf Transylvano
autore Excusum Viennae Pannonme per loannern Smgrenium M.D XLI. - S'aa reeditata In
Intrega cu traducere romnsca de A. Papia Banana, In Tesauril de monumente istorice, torn. III3
pag. 121 143. Bucuresol 1864, cu charta Moldove1 facutO, de lleicherstort ,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

103

1708, despre struinta Armenilorti In Moldova, CA : cArmenil sunt

supusi ca si
negutitori si targoveti, i sunt prin orasele
Moldovei, si platescti asemenea birti la domnie, si bisericile lor

sunt ca si ale Papistasiloril, si nici sunt mai mid nici maI putirril
Impodobite dect ale pravoslavnicilor, si sunt slobodl de all
phz1 legea lorti (1).
Armenii asedatl in targulil Botosanif se dicea .Breasla rmenilorn,
cum dovedesce Condica, lisidilorn visteriei _Moldova pe anulic 1803 (2).

S'a oisti cg biserica armenscg din Iasi ar fi ziditg la 1395, iar

cea veche (cad' sunt douse' aicea) din Botopni, la 1350, adecg Innainte de asa numitg descglecare a lul Dragosti, care a urmatil la
1360; si acstg pretinsg vechime s'a disti ca se dovedesce dupg
inscriptiile de pe acele biseriel (3). Dar pretinsele aceste date de
1395 $ i 1350 din inscriptiile de pe bisericile armenesci din Iasi:
si din Botopni, ati mare nevoe de adeverire.

La 7 Iulie si la 25 Septembrie 1886 visitandil Botosanft, am

observatil biserica armenscg cea veche (cAci mat este una, ziditg
In dilele lui Mihail Sturdza Voevodti), si observgrile mele m'ati
convinsil, cA, vechimea el' este cu frte mult Inceice de pretinsulti
anti de fondatiune 1350 ; acstg bisericg trebue sg fie celil inultO
din secolulti al XVI, cum dovedesce chiar architectura el. Datele
sunt scrise $ i la Iasi si la Botosani prin literele alfabetuluI armenesc,
trebue a se confirma valrea loril si trebue doveditil dacg la reparatiile urmate n'ati fost alterate. Apol Armenil n'ati calendarulti
nostru actualti. El Incept veltulti, computulti, sati calendarulti lord,
de la 552 dupei Cluistos.
Este cunoscutil ca. la 569 Patriarchulti sa Catolicosulti Armenilor Moisi Elivart (Moisi II) a adunatti untl sinodii in orasulti
Tavin sati Tovin pentru regularea calendaruluI armenescti si stabili-

rea dilelorti de srbgtorI, i cg acelti sinodii a statornicitil inceputulti veltulul armenescil, adecg a calendarulul armenescti, de la
(1) Descrierea MoldoveT, cap XVI, pag. 243.

(2) Publicatii de T. Codrescu in Urkarulal, VII, 242-377 si VIII, P42-368.

(3) Prince Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, pag. 52 53, Iassy 1849,
liajded, loc. cit., intemeindu-se pe Principele Sutu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

' 104

11 Iulie 552 (1). De atuncl Armenil socotesct veleatulti lorti de la

acea epocg, adecg de la 11 Julie 552 ; anulti loril 1 este alt.' nostru 552, mal micfl prin urmare decal alt nostru cu 551 de ani,in cgt, dacg pretinsele date de 1350 de pe biserica de la Botooni,
6i 1395 de pe biserica de la Iasi, arti fi adevrate, atunci, dup
calendarulti armenescii, epoca zidiril bisericei cel vechl armenesci
din Botosani ar fi anulti 1901 i epoca zidirel bisericel din Iasi ar
fi anulti. 1946, - anI la cari. niel amti. ajunsil Inca!
Pe lngg
acsta nu se pte crede ca pe o biserica armenscg, zidit in vreml

de paza legei btrne, s'ar fi pututti insemna alt veltti, dect

acel armenescti statornicit de sinodult de la Tovin, mal alesti
cg. veltulti obicinuitt astAll nu era Intrebuintatil pe atunci nici la
nol, cAcI aveamti veltulti cel vechiti bisericescil de la zidirea
lumii. Cum dar Armenii art fi intrebuintatt, in acele vreml, un
veltti care nu era nici in usul lorti, nicT inteal rii, pe atunci ?...
Eruditul preotti armenescti Neruv Kusnerev, egumemil mcingstirei armenesci din Teodosia (Cafa), membru societAtii istorice
archeologice din Odessa, In scrierea sa scris armenesce sub titlu :
Antichitgtile armenesci din peninsula Tavridei, - descrie tte bisericile si mngstirile vechl armenesci din Tavrida si reproduce tte
inscriptiile de pe ele. Pretutindenea se vede numal si numai veltulti armenescti (pe care pgrintele Neruv l esplicg, in parantese
dupg veltulti modern), si nicl intr'un singur locti nu se gsesce
veltulti de ast-01. Asa eltuune : 1184 (adeca 1735), 1275 (adeca
1826), 961 (adeca 1512), 1135 (adeca 1686), 1036 (adecg, 1587),
1198 (adecd 1749), 796 (adech 1347) etc. etc. (1).
Cuvintele din cartea luT Stefanti Iroevodti cel tinr, din 1526,
cum cg. rrne,i a venit in Moldova sub Alexandru Vida celii bung,

(1402-1433) sunt hotritre. Biserica armenscd In BotosanI n'a

putut fi ziditg mal inainte de a venl $ i de-a esista Armenl In trd.
Cartea domnscg de mai susti se pstrzd in originalti in archiva
(1) Lkon Vaisse, Armme, In Encyclopdie moderne, tom. IV, pag. 303, Paris 1854. -1Thicint,

Lettres sur la Turqme, tom. II. pag. 270 In nota i pag. 273. Paris 1854.
(1) 3anuemt MunepaTopeicaru Comccrcaro Osigeenta if CTOptil 11 ItIJOB HOCTOrl, tom X, p. 441 -451,

Odessa 1877.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

105

Statulul, si! Stefan Voevodti cu sfatulti , la 1526: cunoscea mai

bine hicrurile . petrecute in trd cu abea u secaa ,,si jumdtate in-

nainte. TotusI acst bisericA armnsc6 din l3tosani." e veche :

ea datzd positiv dinainte de 1669. In Biblioteca ' regald din Milnich se pd.strez unt nianuscris intitulatti ;Breve relatione dello stato,
principii e progressi della missione Apostolica agli Armehi di Polonia e
Valackia sin' al 1--mo Aprile 1669, per a Padre D- Luigi Maria Pindou.

La pagina 7 se aft, o interesantd notit desire Armena din Moldova. Aicea se dice : tOrasele Moldovel unde se anti biserid armenescl sunt acestea : IaI, resedinta Domnuldi, are dou bisericl
armene; Galata, port de mare, are o biseric. armenescti; Siretura

are o biseric armna; Sucva are' dou biserici armene si o

mg-

ndstire ; Hotinulic are o bisericti armnA ; Botopnif are o biserieti

armenescet. 'Rite aceste biseric armene din Moldova ail vr'o 20 de

preoti, sub Episcopul Jaac, omit de vr'o 50 de `anT, hirotonisitti
de ctre patriarchul actualti D. Jacob (I). Episcopuld Melchisedec
a pust; cu mild dreptate, la indoiald ardtdrile Principelni. N.
Sutu din 4849 despre pretinsa datd de fm-idatiune a bisericel'
Tnenescii din Botosanf 1350, datti despre care distinsulit ornii de
stat si. erudit statisticti fdti MoldoreT a fost infrmat de perseine necompetente In materie (2).
1-.-

Din vremi nepornenite trguifi Boto,,sana eu orolul se, adech gu

impre,itiri mile sale, fticea parte din axtnagiiili Dmne1 Moldovel, apa-

nagi care se alcdtuia 1. din veniturile Botosanilor, 2. din Veniturile trguluT Chisindit 3. din venitul ddrilor Tiganilorti domnesci si 4. din yenitula vmilor. (3). Pentru acsta i per tru im(I) Rasdeil, in Trojan No. 72, pag 292, Bucurescl 1869.
(2) Melchisedrc. Chronica Rornanulul, lom. I, pag 31-36, Buctuescl 1875 Idem, Inscriptiumle bisenceloi Arivenesa din Moldova, In Anakle AcadenneI Romdne, Sena II, torn V,
sect II, pag 64, BucurescI 1882
(3) CantemirO, Descnerea MoldoveT, Cap. IV. - Miron Costm In Descrierea Moldovel
Valachiel, Arhiv Istor a Rom tom I, part I, pag 159, 171. - De Bauer, Mmorrps histoiiiques et gogi aphiques; sur la Valachie, tiphiite pe Ung Carra, Histoire de la Moldavie et
de la Valaclue, pag$ 299, 325 - 327 edit Neuchatel 1781 - Cartea DinneT Casandra CantemirO Voevoda din 6 Ianuarie 1711 cMre Constantin judele, reprodush in Melclusedec, Cro-

nrca Husilor, part. I, pag 80 BucurescI 1869.

14

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

106

pea*. loilu, Ispravniculti f.ftrgulul Botoppl avea tn.; $i rang6 de

Vornia, cum d9vedescti acte vechl i Cronicarulti Mironia. Costinti, in
descrierea Moldovel $i a Valachiel In versuri polone, scrisd de elti la
1684 la Daszow, $i inchinata Regelul PolonieI Ioanti IIJ (1). Dimitrie
Cantemirti, scriind la 1708, dice : Tqul Botovinii, ale cdruia venituri, impreund cu ale peirtiloril lu cele din iniprejurit, le trage la sine
Dnina, pentru a cdrora stringere este ornduitil de cdtre dinsa unti

Camarap ai Dninei (2). Drnlia avea unti Vornicil In capitala

Teril, care administra casa $i apanagiulti el ; acestti Vornicti se
numea Vornidi despre Dnina sail Vorniculii Dnznei (3); a$a la 1700
gsim pe Vasilie Purice Vornica despre Dnina (4) $i la 1711 pe Ilie
Abaza Vornicil despre Dmna (5). Era $i un Ctipitanii despre Dmria,
carele avea stgii de dileirap, adecd unti corpti de caldra$1 de purta
trebile Dninei (6). Cartea Obstestei Adunri a Moldovel din 16 Noembrie 1802, No. 56, pentru asedarea birulul feril, dice : tvenietulti celti din vechl obicinuitti a Mriel Sale Dinnel a Botopnilorii
esi a tiganilorti Gospod., (7). Din veniturile Botoanilori i ale Chi$indului, care erati ale Drnnel, se dase la 1799, miluire unorti m4nstiri sdrace cu chrisovii domnescti, venitulic cantariului, cand s'ati
daft acelorti mndstir1 $i venitula cantariului de la trgurile Galatii si
Foc$anil (8). Pand la 1819 Botosanii era totti apanagiii aiim D6mnd (9),
$i era $i mai incce pand la 1830, cum vomit ved mai josti.
Pentru acsta Botosanii se dice in actele vechl tetrgulil Dninei (10).
Afard de Vorniculii de Botopni, despre care am vorbitti mai susti,

$i de Vel Cdpitanulii d Botooini, care comanda peste una mie de

(1) Arhiva istorici a Romaine!, tom. I, part. I, pag. 171.
(2) Deserierea Mo1dove1, Cap IV, pag 34
(3) Letop. Moldov. torn. III, pag 2 5, 293, 304, :113.
(4) Ibid., tom. II, pag. 289.

(5) Ibid., tom. II, pag. 366.

(6) Ibid., tom. III, pag. 293.

(7) Muriel, tom. I, pag. 2.

(8) Ibid., tom. I, pag. 84.
(9) (1)(oraviK, 'Icrropkt T1].% 6LMICICC tom. III, pag. 577.--(1)auuttal;, ecoypacOv 7ijo Poup.ouvtoG, pag. 156.

(10) Cantemird, Deserierea Moldovel, Cap. XII, pag. 214. Ve41 i Bucmmula Romani; an. II,
Aprilie, pag. 82. Iael 1876.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

107

(intent, avend sub lti cjece sutasI (1), in BotosanI era dol Parcalabl,

Parealab't de 23otoqaM, judecatori carl Ndeca tte pricinile, dar aducea la indeplinire numaI pe cele raid, cad pe cele marl le trimiteag la eercetarea i intarirea Vornicnlul celuf mare alit teril de
sum). la Dorohol, sa la Divanil la Iasi. Voda Cantemirtz scriea la
f708 : In fie-care oras st targ sunt osebip judecator!, ca se judace pe locuitorI ; acestia in vre c cAte-va locuri se chiam ParcalabI, iar intealtele Vornid i Cantara0; Parealabi sunt etite do1,

la Hotint, la Cernautl, la Sueva, la Nmtil si la Soroca, i mal

sunt die dol. la Romani:1, la Botosani (trgul Deanne!), la Orheiti,

la Chisinati, la Lapusna, la Falcil, la Galap, la TecucI, la Tutova

si la Putna ; iar la celelalte targuri mal mici, precum este Bacault,
Targulti-Frumosg, Harlulti si Covurluiult, a numaI cdte un parcalabd ; la Brladti sunt doI Vorniel judecatorI, in locult VorniculiP celal mare de tra de jost, i asemenesunt $ i la Dorohoi,
in locult, Vornicului de tra de susti ; doI la CArnpu-lungti, si
u nu la Vasluiti ; asupra Ocnelortr sunt osebitil doI Camarasl (2).
Mult fapte isforice s'ail petrecut in Botosanl. Voi cita unele
din aceste.

Prin Botosani a resunatil o dinir budurnele biruitre ale luf

Stefang cel Mare

storiciI Sponclan, Nhhovie si Cromer scriti ca la

1498, TurciI ca la 70000 ati trecutil prin Valachia contra RusieI,

pe la sfrsitulti lul Noembrie, i ati pradatil Podolia, Galitia i alte
pr; dar pedpsa lui Dtimneclet i-a ajunsii : cuprinSI de frigil,
inghepl i omt far veste,, maI bine de 40000 aft Inghetatti si
peritt, cel-lalti, scapAndl cu anevoe in Moldova, ail fost lovip si risipip asa de cumplit de Stefanil celd Mare la Botopni, in cat abea
atvremasti din tt armata turcsca 10,000 ca s se intrca acasa (3).

La 7006, adeca la 1498, Stefan celd Mare, vrendil s pedepsesca pe PolonI, pentru calcarile lor, intra in tra Lessca, arde
si prada tot pn la Liov i 'Ana la Lantut, i intorcendu-se
(1) Cantenurd, Descrierea MoldoyeI, cap. VII, pag. 174.
(2) Ibid., cap. XII, pag. 214 - 215.
(3) Apud incai, Cronica, tom. II, pag. 96. Ias1 1833.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

108

radica In robie mal bine de una sut mil de Rusneacl,

si-1 aseza
locuitor1 In Moldova. Dar la 7008, adeca la -1500, in. lupa lui Martie,

Regele PolonieI Albreht, spre a-s1 resbuna la rdndula sea, strInge

o armata puternica, calca Moldova, si prada si stria tota panit-In
Botosant Stefanil, celt Mare alrga -en stea sa, isa Maihtea Ostel'
lesescI si-o bate cumplita letetrgii la'Botomei, In diva de 11 lklartie

1500. Armata polona a fosta aprpe desflintata n acsta lupta

crncena de la Botomil, mare parte a WW1, mare parte ail
luat'o` Moldovenil In robie (1). Dupa .ce Stefana cel Mare a invins pe Lesi la bititaria de la- Boto;sayei, a pust dupil obiceiula sea
pe prisonieff la plug', de ka facuta aice Dimnbra'at .2-Ivie la Botoani, spre pomenire, ca sa nu se mai acolissca LesiT de Moldova,
cum scrie cronicarulti Moldovel Ioanti Neculcea. Asti:I-felt' de dam-

bravi, roi sMite cu prisonieril polon, Injugatl la plug], de Stefan

cela Mare, sunt mai inulte : dumbrava roie de la Boto59a74,, dumbrava
roie la' Cotnaril, clicrn&rav roOe na dosii de Bomang (2). Ele se nu-

mesc D nlriv roii pentru ca s'at udata cu singele Lesilor (3).

Intre Bogdant Voevocla cela orbit" 0-grozavg, fiul lui Stefan cela

Mare, si Regil Poloniel Sigismund I si Alexandru, se incuibase o

dusmanie strasnie. La 1504 Bogdana Voevoda trimise dou solii,
una dupa alta, la Regil Poloniei, cernda de sotie pe sbra lora Elisaveta. Dar curtea PolonieI refuza acsta casatorie pentru di Bogdana Voda nu era de lege Catolica, i pentru ca Elisaveta nu vroea
salla iea de barbata, din causc ca era grozav la fata sl orba de
un ochi. Dupa acesta refuza, Bogdan Voda si-a luata dmna
Moldovenca. i spre
rsbuna; catch' Polonia pe l. IIotin, prada
si arde tat i bate' pe Poloni cu thi furia rasbunarei (4). Dar la
1509 Regele Poloniel Sigismundi I trimete la randult sa asupra
Moldovei p vitzula Nicolae Camenstki palatinula Cracoviel cu
'60,000 de calaretl. Camenstki calca Moldova prin Pocutia, -Colornea
(1) Letop Moldov tom I, pag 141, 143 1 in Apendice V, pag. 23.
(2) Ilnd , tom II, pag. 200 , tom III, pag, 118
(3) Demetrn Cantemyin, Descriptio Moldaviae, cap VI
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 14h-147,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

109

si Sneatni, ajunge la CernAup, las aicea carle si bagagele sale cu

un corp de $5ste, si de aicea se repede cu cavaleria sa, arde, bate

si risipesce trgurl, holde si orase, pradd Harlault, Cntnarii, CerDautulil, Sep encul, Dorohoiul, Botopnii, Tirascautii, Stefnescii,
Hotinul i alte orase si sate si curff domnesci. Bogdan afidnan,
ese i se repede cu stea sa din Sucva, avnd i un corp de

Turci si de 'Mari, si du0 maT multe lupte, Mohlovenil sunt htuiT la 4 Octombrie. Vladislav, Regele Ungariei si al Bohemiei, inter-

vine ca mpciuitor, trimete soli, se face Incetare de arme $ i isbutesce s Impace pe Bogdan Voda cu Regele Sigismund, ambasadoril dirora subscri, la 23 Ianuarie 1510, In Camenita tractatul
de pace (1).
La Boto5sani un mare Hatman alti Polonici, ascuns lute() ca.-

pitrt de fn si prinstj, 'ajunse s. fie pus de viti in crlige la Tarigrad. Acesta este Dimitrie Visnovietki, nurnitil de chronicaril nostril Duniih aro Vinovietchi. La 1560 Dimitrie Visnovietki, sfttuit
de Albert Laski Voevodul Siradiei, nemultdmit acum de Despotti

Nod, socotise s se fac domn Moldovei, folosindu-se de scularea tril contra lui Despoth Voda-ereticul. Boerii cari ducea
rescla era mai ales Barnovil, Veverit, Motoc, Stroicl si Spancioc ; ei aleser cap dintre el, si proclamase domn Moldovel pe
Stefanil Tomsa: care a fost Hatman, - si Stefan Tomsa tbrase la Botwni. Visnovietki se ildica cu ste czacscti si polon
si tbAreSce la Nistru, asteptilnd pe Laski In ajutor ; cali-va boeri MoldoVeril merserti la taWira lui Visnovietki, propuindu-i domnia Moldovel, si duc'endu-1 cArti de la o parte a wril spre Incre-

dintare. Visnovietki trimete, ingamfat, un corpti din armata sa

s bat pe Stefan Tomsa la BotosanI, si sd.-I duct capul. Dar
stea lui Tomsa bate si risipesce pe Polona si pe Cazacii lui Visnovietki. Ne sciind despre acsta Invingere, Visnovietki vinea In urmil

cu restul stel sale, si fiind bolnav, mergea In caret, iar comanda (5stel o incredintase cumnatuldi s Peasovski sa Pisacenski.

Stefan Voda Tomsa sta in Botosani, unde T asezase cuartirulit

(1)

incai, Chronica, II, pag. 116-124.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

110

Armata lui Tomsa bate armata luI Visnovietki la Vercicani din tinutulti BotosaniI, prinde pe Peasovski, si Po Iona ieati lumea In capii.
Visnovietki, ne putnd fugi departe, flindii bolnav, lasa careta si
se ascunde Inteo capita de fang, la marginea targuluI Botosanii.
Gasitti aicea, Visnovietki este prins, legatti si dust In targulti Bo-

tosanil la Stefanti Tomsa, care-l porni indata peKhep Sultanulul,

la Tarigradii, impreun cu Peasovski. Dar pe drum vinea altti domn,
grznicult Alexandru Lapusnnul. menil 1111 Ldpusnnu iea cu

putere din manile 45menilorti lul Tomsa Vodd, pe Visnovietki si

pe Peasovski, si peKhemlit lui Tonga Yodel' ajunge la Tarigrad ca
pqchegt al lui Voclei LcIpignnul.... Sultanulti II pune de vii In
carlige, la Galata, si-I tine in crlige treI eile ; TurciI sageta in el'
ca Inteo prscd, de-I umplura de sage% si asa si-ati dat sufletul (1). Stefan Voda Tomsa plca din Botosani bate, prinde si
omra la Sucva pe Despotti Voda, Ereticul, dar domnesce abea
Cin CI saptamani si fuge in Polonia, cad Alexandru Lapusnnul
ajunge cu putere mare, se urea pe tronulti sti pentru a doua ra,
qi trimete soli in Polonia. Regele LehieI taie capul luI Tomsa Voila...
Prin Botopni, la 1663, Domnulti ValachieI Grigorie Ghica, fugea
In Polonia ; si In BotosanI elti si-a perdut o pereche de desagl
.,

cu galbenl. W cum istorisesce acsta pacoste chronicarul MoldoveI Neculal Muste : La 1662 domnea In Moldova Evstratie Dabija
Voevod, iar In Valachia Grigorie Ghica Voevodti. Turcil declarand rdsboi Neill-Wort, Sultanulti porunci Domnilorti Romani sa

mrga cu ostile lor asupra triI Nerntesd, sa treed. Dunarea la

Rusava si aicea sa se Impreuneze eu Vizirulti care comanda ostile
turcescl, si s bata cetatea Leva. Dar espeditiunea acsta a fost
nenorocita; Nemtit ail bdtutti si pe Turd si pe RomanI, si Domnil

s'ati retrasti In grabd, si se hotrlra sa-si prssca trile si domniile si sa fugd, prin Moldova, In Polonia. Insd Dabija-Voda, Intorsti in Moldova, fu sfatuit de &mina sa, vestita Deanna. Dafina,
(1) Letop. Mold. torn. I, pag. 180-184 ai In Apendme pag. 71 -71, i Istoria Moldova, Manuscrise gsite la mAnastirile Coma ai erbnescl de A. Creescu, la 1866, tom. I, pag. 240,
Bueuresel 1858,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

lit
i de Stamatie postelniculti celii mare, sh. nu fuga. Grigorie Ghica,
intorsti In BucurescI (nesciind de resgndirea tut Dabija Toda),
1t pornesce drima cu WA. casa lut In Transilvania, iar elii trece
in Moldova, merge la Sucva 0 de aicea la Botopnl, de unde lovesce la Prut la Bogdnescl, $i de la Prutti la Nistru, $i fuge in

Po Ionia pe la MovilhO. Din BotosanI, Grigorie Ghica, plecase pana

In diuh, si fiinda negura, camra$ula sOti anume Istoc (ItivroK) s'a
rAthcitti cu o pereche de desagI eu galbenl, si chd'end pe mna
Jorii Vornieulii de Botopni, acesta a luatti banil $i i-a trimisti

lul Dabija-Vodd, Impreun cu chingrasuhl Istoc, dar panh a-I trimete, a despecetluitti desagil, 0 a luatti parte din galbent, dnd
sma lui Dabija-Voda, ch a$a despecetluip i-a gsitti (1).
La Botosant a thbhritil cu (5stea sa, In luna lui Decembrie 4684,
Stefant Petriceico-Voevod, esindti din Po Ionia, unde era refugiat,
viind pentru a doua rh domn In Moldova. Petriceico Vodh intrase In Moldova, av'endti (5ste adunath de Moldovenl, $ i ste aliath
polon $i cazhcesch. Hatmanulti Cazacilorti Kunitki, cu tth puterea
chzacsca, ocupase Botosanil $i stabilise aicea cuartirulti sti generahl Istoricul $i geografulti contimpuranti Johan Christoph Wagner, dice : Botuszani ist auch ein vornehmer Ort in der Moldau

welches der Cossackische Feldherr Knichi 1683 mit seinen Bulckern besezet, adich : Botopnii este o localitate Insemnath In Moldova pe care Hatmanul Cazacilort1 Kunitki, la 1683, a ocupat-o
cu rdele sale (2). De la BotosanI Petriceico-Voda a mersti de a

cuprinsti capitala Ia0I, de unde a trimesti ste sprinten, Le$1,

Moldovent i Cazacl, sub comanda lul Demidetki reimentar Leah, a

lul Varlam armasulti s celti mare, a luI Vasili Baenski nepotulti

sti, a lul Ilie Plesea jicnicer al doilea 0 a luI Nechitele Vorniculti, contra lui Duca Voevodti, domnul Moldovel, pe care l'a
Incunjuratti $1 l'a prinsti, In diva de 25 Decembrie, In curtile sale
(I) Letop. Moldov. tom. III, pag 8-9, st tom. II, pag 214.
(2) Iohann Christoph Wagner Norimbergensts, Dehneatto provmuarum Pannontae ex imperio Turcici m Ottente, pag. 38, Augspurch 1684.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

112

de la mosia sa Domnescil din tinutuld Putnei,

l'a Arirnesil in

robie in Po Ionia, la Liov (1).

La 1691, Regele Poloniel Sobieski calcti Moldova cu o ste puternicA, in alti sselea anti al domnie lu Constantin Cantemir
Voevodt. Drumulti sil a fost pe la Boto,san i prin Cotnarti, pn
la Trgu-frurnosa ; dar de la Targu-frumosti s'a intorsil grab-

pica in tra sa, cA, era vreme rea, si in druni i-a lovit o plie
cu ninsre de i-a tinutt acel viscolt vr'o trei patru dile, de a
muritt stea rna bine de jumtate, inghetat i lesinat de fme.
Era pe la Noembrie (2).

La 1710 Mihai Racovit Voevodt se intelesese in tain cu ImpOratult Rusiel Petru I, In timpul veniril acestuia la Kiev, di
daca Regele Supdiei. Carolii XII, care se Oa atunci la Tighina, adecti

la Bender, va intra in Iasi, Rusil s trimt unti corpti de ste

sprinten la IaY, ca s prind. pe Carolt XII, si cu acst ocasie s
trdi Mihal Vod Racovit, cu casa sa cu totti, la Rust Pregtirile
pentru acsta, Mihal Voda Racovit le facea li Botom aicea se
gtea In tahi, i facea potcve la ca i crute In Botosani. Vod
scosese vorb eh va lipsi din Iasi cdte-va dile ca sh mrgh la o
mosie a sa anume Cndescil pe Siret ; tott-odatit trimisese pe socrult st Dediulti Sptariulti la Cernuti, de2i slujea de mijlocitor
la Muscali, ca, cum va es). din Iasi, s-lti intimpine &tea russe
MAI brigadirt rust sta cu corpult st Inteadinsti la Cernuti ;
stea russch sta pe Cirimus pe Nistru. Totulli era gata. tint lucru
numai fcea pe Vod. Racovit si zbovscd plecarea sa la Botosanl : venise In Iai zapciti ulna Capigi-basa din partea Sultanulul,
pentru banif tributulul. Mihai Vod isbutl in sfrsitti sti deprteze
pe acest turc la G-alati, spuindu- c. acolo l Tor inthnpina
zlotasii cu baniT, - si se gtea de plecare. Dar Brncovenulti Dornnulti Valachiei si cu boerif Moldovent nemulttimitl earl fugise 'in
Valachia, denuntar Turcilortl planurile Domnului Moldovei, si Mihal
(1) Letop Moldov. tom II, pag 11, 34, si tom. III, pag. 24-25 -incai, Cronma, _tom; III,
pag 216, BucurescI 1886.
(2) Letop. Moldov tom II. pag 264.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

1.13

RacovitA fu prins de Alal-bei cu unti corpti de spahil, tocmai cnd ii

sosea scire la Iasi de la socru-s6ti Dediulti sptarulti, c Rush: stati
gata s. trca Cirirnuul. Mihal Vodd, pusti Tn fre, fu dusti la
Bender i apoi la Tarigrad, In inchisrea de la spte-turnuri (1).
Pe intinderea dintre Cotnar i Botopni, lentre Canard et la ville
de Bothocan, s'a desfsuratti la 1616, la sfarsitulti lui August, una

din dramele cele mal cumplite ale istoriel Moldovel si a Poloniel.

Aicea s'a risipita pentru veci casa lu Ieremia Movila Voevod aicea
la Dracsanl (2) s'a robitti de Turd si de 'Marl, comandan de
Skinder-pasa, dup mal multe si crncene btlil, Alexandru sa
Alexandrulu $i Bogdanti Movil Voevodii, muma lor Ilisaveta
;

dmna lu Ieremia Movil Voevodil, principele Samuil Korrecky, cumnatulti lor, si sotia sa domnita Caterina. Aicea s'a pus captil,
prin risipirea easel' lui Ieremia Movil Vod, acelorti lupte grznice
si sangereise dintre Moldovenil partizanil MovHetHor uniti cu Polonil, contra Moldovenilor partizani lu Stefanti Tomsa, uniti cu

Turcii, Ttaril, Muntenil si Transilvnenii, in cari lupte lumea a

peritt cu decimele de mil', in cursti de do anT in Moldova, si in
earl Polonil cddurd attil de multi Inca Kobierzicki, scriindti aceste
tragedil, dice c Moldova devenise mormintula Poloniel : Moldavia
Polonorum tamulum, iar Montalban, scriitorti contimpuran, plnge
satele $i orasele Moldovel, prefcute in cenu$ si infiortorul desertil de morminte.... (3). Aceste tte isvorise din indemnulil dmnei
luT Ieremia Moghil Voevodti, Ilisaveta Dmna (4), care revendica pen(1) Letop. Moldov. tom II, pag. 821-323 - (1)(07.ido; lazop. 7'4; Aztix;, torn III, pag 136.
(2) Letop Mold, torn. I, pag. 234

(3) Charles de Joppecourt, Histotre des troubles de Moldavie, Parrs 1620, in Palma Ilariana, Tesaurii, tom. II, pag. 73-76, st pag. 137-144 - Laurtan, Istor Roman. torn III,
133-134. IasT 1853 - Despre Caterina Korecki, film Domnului Ierenna Movild Mare
Voevail alt Moldova i sulata sotie a Prinopelul Samuil Korecki, reposat la 1618, vedI si cartea scris leseste de Petru Gorczyn, tiprdii in Cracovia la 1618, despre care a scrisa o date
de sm B P. Haider', in jurnalula Buciumulii No. 211 pag 855, Bucurescl 9 Aprihe 1864
pag

(4) Gpm14 Alorum Dowd\ H rornomm Gro IAHC4HfA4 Asa este scrisa pe o Evanghehe carnal
de Ieremia Voevoda st de Dmna sa Ihsaveta nanstiriT Sucevita zultt de acesta domna
(Letop Mold I. 227 - Melchisedec, 0 visita la cate va manstirl anlice in Bucovma, pag 51

Bucurescl 1885).
15

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

114

tru copiil sl, cu armele in mnA, urmandti in persn rdsbiele si

primejdiile, tronulti phrintescti al tatluI lor. Aicea s'a inplinitti vointa srtei : s'a risipit casa luI Ieremia Movil Voevod,
a adutti Korrecki tu manile Turcilorti ; beta Dmna Elisaveta,
mndra $i ambitisa DinnA a lul Ierernia Moghila Voevodil, a c5.dutti n ocara luI Skinder-pasa, si apo, dat dupd un Aga turcti,
a &hail cu el pang la mrtea el in Tarigrad; Bogdanti Vocl fiui
lui Ieremia VocIA a murit in legea turcscd, devenind Capigi-basa
SultanuluI.... Miron Costin gsesce de vina tuturorti acestora pe
Elisaveta Deanna, dicndil : la acsta ocar a sositti casa lul Ieremia VodA, si pte hi pentru rutAtile Dmnel, cA era o fernee rapitdre, precum spun, si de vreme ce si pre cumnatu-sil pre Sirnionti Voca ea l'a otravit (de va fi asa), si de frica lui Dumnedeti

depArtat. De este vr'o osnd stingerea easel' lui Ieremia Vocla,

to-t din faptele Dmnel sale.... (1) Miron Costin e cam nedreptti
cu ceI nenorociti !...

La BotosanI a statti dece dile Grigorie Ghica Domnulti MoldoveI, la 1728, cu frumsa sa ste, aprpe 7000 de ennenI, Weptndti, din porunca Sultanului, pe Mustafa pasa de Hotin, ca s
piece impreuntt asupra luI Adal-G-herel, care se resculase cu o
parte de TAtarl contra Hanului Crimeel, dar schimbandu-se planulti
de operatie, a pornitil de la BotosanI la Ismailti si s'ati intrunitti
cu Seraschierulti Rumeliel Abdula-pasa, contra Ttariloril revoltati,
car!, vd6ndu-se incunjurag de ostile moldovenescl i turcescl, s'ati
supusti (2).

La 1749, In dilele lui Constantin Nicolae Mavrocordatti Voevod,

o mare nenorocire se npustise peste Moldova, $ i maI ales peste

tra de sus. Chronicarulti Moldovel sptarulti Ioan Canta dice :

Cnd a fostil in mijloculti verei 1749, sag din peicatele norodului,
sec din nenorocirea Domnului, a trimesti Dumnedeil urgia sa asupra acestei tr, leicuste, de at' umplutti Ora, prin tte tinuturile,

istovincl tot ; pe uncle se punea ramnea locul negru, ca cnd

(1) Letop. Mold. tom. I, 234.
(2) Letop. Moldov. tom. 111. pag, 156, 151 ; II, pag. 404.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

115

n'ar fi fostii semanatti nimica nici-o-data, sat grdie de era, sat

vie, sat malaiti, sat ppusol, sag pddure de era infrunclitd, rem$i in putina
nea parea cd-I uscata. $i at tinutti cti-va anI
vreme s'at fdcut o mare scumpete, cat ajunsese dimerlia de orzti

tint let, si pe mate locurl, neavndt menii ce mnca, usca elmenil cojl" de copad si le pisa Mcndu-le Mind, si mesteca cu cte

putina Mina, si le facea malait si mnca. Pe alte locurI stringea

ghinda si iards): asemenea facea.... Mi s'a intimplatt si mie (spdtarult Ioanti Canta) de am vlutil cu ochil in cdote-va sate la tinutulil Botosanilor4, fiindil et ornduitti cu slujba domnscd acolo
iarna. Fete le limenilorti semna a fi fierte si nu putea gral de slab'',
carI ajungndil la prima-yard. toll a murit
i ad tinutti acsta
'frnete WM domnia acestuI Domn (1).
La 1767, Duce le de Choiseul numl Consult generalt alt Frandel pe lngd Chanult Tatarilort Macsud-Ghirel, pe vestituld bar.ont

de Tott, militarti si diplomatt francest, de origine Ungurt. Baronulil de Tott a lasatil o carte frte interesantd, In patru volume,
sub titlu Mmoires du Baron de Tott sur les Turcs et les Tartares.
La 10 Julie 1767 baronult de Tott plca din Paris, sde optt qile
la Viena, sse septamni in Varsovia, apol plcd la Camenita Podoliei, trece Nistru pe la Swanitz si, trec6ndt prin Moldova in tra
tatdrsca, ajunge la Bakc-Seral, capitala Tatarilort. Curnd dupa
acsta se turburara relatfile Intre Rusia si Turcia din causa PolonieI. Sultanult desfsur stgulti lit' Mahomed (Sangeac-Serif) si
rninistrult Rusiel, Obrescof, fu inchisti la Sapte-Turnurl, la 25 Septembre 1768. Chanult Macsud Ghirel fu mazilitti de Su Rant, si
fostulti Chant Krim-GhereI se sul din not pe tront ; tog consult:
fura invitati sa plece la CausanI, in Basarabia, spre Intimpinarea
noulul Chant. Una trimisti ahi confederatilort polonI sosl la Causanl, spre a combina cu Chanult, msurile pentru inceperea resbelulut Krim-Gherel, partisant alt Franciel si arnica alt.' baronulul
de Tott, ruga pe acesta s mrgd la satult Dancovto aprpe de
Hotint, ca s ajute pe solul tatarti spre a trata in numele Chanu:

(1) Letop. Moldov, torn. III, pag. 220-221.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

116

lul cu capil confederatiel polone, comitele Crasinski si comitele Pototki Baronulti de Tott trecii decT In Moldova cu solulti Chanulul.
Ela descrie cu acsM ocasie, in memoriile sale, greutA,tile si nevointele dildtoriei (Noembrie 1768). Se mngla, dice, in drumulti
sti, cnd gndea a vorti ajunge la Boto59ani spre a se odihni aicea si
a se aprovisiona de ate le lipsea, din causa grabel cu care plecase de
la CausanY. Baronulti de Tott descrie ast-fehl intrarea sa In Botosanl, si imprejurarile In earl s'ati aflat in acelti anti Botosanii.
Les mauvais chemins que nous rencontrmes auraient achev de

m'en &gaiter sans l'espoir d'arriver bientt A. Botouchan. On m'avait annonc cette ville, rune des plus considrables de la Illoldavie,

comme une terre de promission o je pourrais m'approvisionner

pour le reste de ma route; il tait encore jour quand nous y entrmes ; mais nous la trouvmes totalement abandonne, et les
maisons ouvertes nous permirent d'entrer dans celle qui avait le
plus d'apparence, et que mon conducteur me dit appartenir A un
Boyard. Cette position nous offrait peu de ressources, j'obtins cependant de mon guide d'aller en demander de ma part au Suprieur d'un Couvent voisin (1) : j'attendais son retour avec impatience,
lorsque je vis paratre dans ma cour un carosse A, six chevaux,

c'tait le metre. du logis : il me dit en entrant qu'inform par

mon emissaire du domicile que j'avois lu, et de mes besoins, il
tait venu lui-mme pour ne laisser A, personne la satisfaction d'y
pourvoir. Un dbut aussi honnte ranima nos esprances, et l'arrive des provisions ne nous fit pas languir. Quelqu' important que

fut mon hte, j'apperps dans sa conversation qu'il n'tait pas

l'aigle du canton, et que, cdant par faiblesse de caractre , toutes
les impulsions qu'on lui donnait, le dernier avait toujours raison
auprs de lui. En consquence il me devint facile de lui dmontrer
le danger oti les Boyards s'exposaient, en ne s'opposant pas A. l'abandon des maisons et mme en l'autorisant par leur exemple. Il
venait de m'apprendre que tous les habitans de la ville, au nombre
de sept et huit mille, effrays des mauvais traitements et du marau(1) Acsta era mngstirea Pop601.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

117

dage de quelques Spahis, s'taient refugis clans l'enceinte du Couvent o j'avais envoy; que plusieurs boyards aussi timides que la
multitude, fomentaient ce dsordre sans en prvoir les suites : j'ai
t du nombre, ajouta-t-il, vous m'avez converti, venez rendre le

mme service A mes compagnons. Le plaisir de rapprocher tous

ces malheureux de leurs foyers, qu'aucune vexation ne menapit,
m'tourdit sur le danger de tenter cette bonne ceuvre, je retins mon
hte coucher, et comme ma route m'obligeait de passer devant la
porte du Monastre, les tris des femmes, des enfants, le tumulte
d'une multitude entasse et le tableau de la misre qui l'environnait, achevrent de me determiner suivre mon Boyard. Il m'aida
A percei la foule, jusqu' un perron au haut duquel ses compagnons me regurent et m'introduisirent dans le sallon o ils tenaient
leurs assises. J'avais fait un tel effet sur mon hte, qu'encore plein
de mes arguments, il voulut essayer la conversion de ses camarades ; mais il fut d'abord interrompu par les injures dont on l'accabla, et qui me confirmrent dans l'opinion que cet homme n'tall pas chef de parti. Je crus devoir alors dvelopper mon eloquence, et je vis bientt qu'elle n'aurait pas grand succs ; mon
auditoire tait orageux, le tumulte laissait peu d'accs au calme que
je voulois tablir. J'eus recours alors A, des moyens plus efficaces.
Une terreur panique avait oecasionn ce dsordre ; une terreur plus
relle pourait seule y remdier. Je changeai de ton, je menagai de
porter plainte au Kan, et de lui faire faire une prompte justice.
J'excusai le peuple qui se laisse toujours conduire : j'inculpai de
rebellion ceux qui m'coutaient, et je ne vis plus devant moi que
des gens tremblans et soumis. Parlez done vous-mme A, cette foule

effraye, me dit le plus turbulent des Boyards ; vous les persuaderez mieux que nous ne les persuaderions nous mmes, ils vous
beniront, et loin de nous accuser, vous rendrez tmoignage de notre
bonne volont ; je me dfendis longtemps, je n'aurais mme jamais
accept le dangereux rle qu'on me proposait, si en revenant sur
le perron, pour m'en aller, je n'avais appereu l'impossibilit de percer la foule que l'inquitude agitait fortement depuis mon arrive :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

118

parlez h ces malheureux, me rpte encore le mme Boyard, en

s'avanant sur le devant du perron, pour me servir sans doute de
Collgue sur cette nouvelle tribune aux harangues. Trois Janissaires arms jusqu'aux dents y sigeaient avec toute la margue de
l'islamisme. Leur air d'importance annonait des protecteurs, et
force de mettre h fin cette aventure, je crus qu'il tait A, propos
de commencer par en imposer A ces braves pour tonner la multitude. Que faites-vous ici ? leur dis-je d'un ton ferme. Nous &tendons ces infidles, me rpondit un d'eux. Vous les dfendez,
rpliquai-je, et contre qui ? Chi sont leurs ennemis ? Est-ce le
Grand-Seigneur ou le Kan des Tartares ? dans ce cas vous tes
des rbelles et les seuls moteurs du dsordre qui regne ici. Comp-

tez sur moi pour vous en faire punir. Je n'avais pas fini cette
courte apostrophe, que l'orgueil de mes Turcs avait fait place a la
crainte, ils s'taient levs pour m'couter, ils descendirent les escaliers en se disculpant. Ce premier avantage sur les troupes auxiHakes avait attire l'attention de la foule, dont le silence me parut
d'un bon augure. Je m'avance alors et levant ma voix en Grec,
j'allais obtenir tous les succs de Dmosthne, quand un ivrogne
pergant la foule, et s'rigeant en champion adverse, me tint insolemment ce discours : Que parlez-vous de soumission, de tranquilMe, de culture, tandis que nous mourons de faim ? Apportez-nous
du pain, s'cria ce furieux, voil ce qu'il nous faut; oui du pain,
rpta le peuple en fureur. Voyant alors tout mon edifice renvers,
et nulle ressource pour sortir du pas o je m'tais engage si imprudemment, je prends dans mes poches deux poignes d'argent
que j'avais en diffrente monnaie ; tenez, m'criai-je, en le jettant
sur la foule, voilh du pain, mes enfants; rentrez dans vos habitations, vous y trouverez l'abondance. La scne change aussitt, tout
se culbute pour ramasser les espces, l'ivrogne disparait sous le
poids des assaillants, les benedictions succdent aux injures, et mon
empressement A, me retirer fut gal au zle indiscret qui m'avait
amen. Ma retraite eut cependant tous les honneurs de la guerre,
et je parvins A ma voiture au milieu des applaudissements du peuple

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

119

qui m'avait ouvert un passage, et qui le lendemain regagna ses

foyers (1).

Povestirea baromiluT de Toll, cunoscuth pentru marea sa dragoste si partinire catre Turd si Ttari, care pare a ride de fuga
Botosenenilorti prin manstiri si bdjenil de frica si de rulti invasiel, are totusi meritulti cd ne dd re-care inforrnatil istorice si locale de pre atunci. aid cum vorbescil chronicaril trff despre acea
vreme, sub anulii 1768 : eIn trti era frte cu greg, ca, angriile
si cheltuelile era multe, si banil ce esea nu le ajungea, si trgea
marl supdrri Domnulg si fratele MAO Sale (2); aid inteacele vestl
se oranduise In cate-va locuri ste turcsch pentru paza marginei,
la Hoting, la Bender si la Cram, care o samtt de ste trecea prin
ferd, (Wag mare sugrare Domnului si locuitorilorg, cdci se temea

Imprtia de stea russcd, ce era in tra lesscd, ca s nu

trcd fdr de veste, sd-i vie asuprd-i, ne avndti nici o Olin Prta
Turcscd.... (3) Nu putemg arata cad fried era pe biet,ii crestini,
apuctindg fiesce-care muerile ,,si copiii, i alte ce putea apuca de din
cas, de se inchidea pin maneistiri, reimeiindg casele lorg pe Willa Twrcilorg, de facea ce le era voia.... (4). Aceste tte, pentru ingamfatula

si iubitorula de pagani Unguruhl baronild e Tott, erati lucruri de

glumita si-i da prilejii sa-si oblicsch duhulti si condeiulil !...
La 1788 isbucni resbelulti dintre Rusia si Turcia. Austria aliatd
cu Rusia lud parte contra Turcilorii, Marina, 160,000 de men1 la
Sava i la Dundre sub comanda lui Lascy, $ i trimise un corpti
de 20,000 in Bucovina sub comanda Principelui Coburg. La 9 Februarie se deschiserd operatiunile din mal multe pdrp totil-de-odatd.
Armata principald sub comanda lift' Lascy inaintd prin Sirmiti (Mitrowicz) spre Singidin ; In Corvatia opera Devins. Principele Co(1) Mmotres du baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares, tom. II, pag. 7, 170, 185192, Amsterdam 1784.
(2) Era Domna Moldovel Grigorie Galunahg Voevodd, In a doua domme. Fratele Domnulul
despre care se pomenesce, era Alexandru Cahmahil care la 1795 a fostd reld Domnd MoldoveI.

(3) Letop. Moldov torn. III, pag. 268.

(4) Ibid., torn. III, pag. 272.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

1:20

'burg treca de la Sneatin la Cernaup, de aicea intra in Moldova,

ocupti Botopnii, i se unI cu generalul Solticov care comanda 12,000

de Rusi. In luna lui Aprilie Colonelula Fabri ocupa IaiT, prinde pe

Alexandru Voda Ipsilant, i-la espeduesce la Cernauti. Cantacuzin

strange una corpa. de 6,000 de Romani si Arnaup si se unesce cu

Austriacil contra Turcilora. Dar Nicolae Mavrogheni Domnult Valachiel inarmza pe Munteni in contra Austriacilora, ataca pasurile de

la Turnu-Rosu si de la Bran, si ameninta sa intre In Transilvania. Coburg bate Hotinulil din luna lui Maia pan la fmele luI
Augusta. Intru acestea Turcil treca Dunarea i ocupa Temisana.
Imperatula Iosef care venise la armatd, fu incongiurata de Turd.
si putina lipsi de nu cada In manile lor. Turburata de atatea calamitati, ila apuca o bla grea. In 5 Decembrie l aduser la Viena.
Turcil, catre apropierea iernel, se retraga din Temisana in Serbia,
Pacea se Incheie la Iasi" la 29 Decembrie (st. v.) 1790, si armatele
austro-rusesci desertara Moldova si Valachia (1).
In archivele Ministeriului de esterne din Paris, se pastrza o

scriere, de multa preta pentru noi, a Comitelui de Langeron care

a servita multi alai In armata
Rusiel si care descrie ca martora
0
oculara peripetiile acestora rasMie. Manuscrisula generalului Langeron are urmatorula titlu : Journal des campagnes faites au service de la Russie en 1790 par le Comte de Langeron Gnral en chef.

Pana acum acsta scriere era inedita. A. Odobescu, gasindu-la la

Ministeriula de esterne din Paris, cdpta copie de pe el, i Academia Romana l'a publicata (2). Comitele Langeron dice : Le
Prince de Coburg entra en Moldavie des le mois de Mars 1788.
Le Colonel Fabri, qui commandait son avant-garde, dlogea les Turcs

du Bottischan, en battit un dtachement prs de Larga et s'empara

de Jassy...(3).

0 carte frte interesanta scrisa nemtesce de una contimporana,

pe care am imprumutat-o de la bibliofilult i iubitora de antici(1) A Tieb Laurian, Istoria RomntlorO, pag. 555, 556, 559, Bucuresct 1869.
(2) Hurmuzaki, Documente, Suplementti, tom III, fasc. 1
(3) Loc. cit., pag 89.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

121

maiorti Ernilti Casimir descrie aceste ntirnp1r i aceste

lupte de la Botosani si de prin satele megiesite. Acstg rarg carte
tap,

are titlul uringtorti :

Vollsteindige Geschichte der ietzigen Krieges

zwischen Oesterreich, Ruszland und der Ottomanischen Pforte von 1788,

Wien 1789 (2 tomuri in 80 mica, de pagine 325 si 306, cu mal

multe chrti topografice si stampe). In resumatti autorult contimpuranti dice :
La 10 Martie 1788 d-lti generaltr de cavalerie Principe le de Coburg a primitil la Cerngull scirea cg. Ibrahim-Nasir-pasa era in

marsti cu 500 spahil, 400 ienicerl si 3 tunuri spre BotoganI, si

pentru acsta Principe le de Coburg se hotdri sg ocupe acestti
orasil la 21 Martie, cum 1'a si ocupatil, ca sg. impedice pe Pasa
de a-si urrna mar-suit' sti mal departe spre Hotint, i totti-odata ca
sg alunge pe dusmantr din Botopni. Principe le Coburg ordong ded
coloneluldi Fabry sa piece de la Dorohoi ca sd iea Botopnii. Fabry
lug patru escadreme din regimentulti de husarl Erdcly ce era sub
comanda sa, patru companil din al 2-lea regimentil romnescii
de infanterie de granitg, dou tunurl si 50 de muschetari si plecg
asupra Botopnilorti. Autorul relatzg apoi tte miscgrile si p ositiile cuprinse de colonelul Fabry, frte interesante din punctulti
de vedere topografrcti i strategicti. Apropiindu-se spre Botosani, se
forma din corpulti de ste al lu Fabry, o avant-garda. Marsultr
avant-garde)." era condusil de maiorult Froon, de cgpitanulti de geni Chastelaer si de cgpitanulil Buchel din marele statil major.
Avant-garda apuch inainte, si nu ggs'i nid o impiedicare, pe drumulti mare care duce de la Botosani" la Iasi, protejata de patrule
de recunscere asezate de amandou pgrtile pe Ingltimile dintre
BranWea si meinetstirea Dmnei pn la defileulti de dincolo de Brani.stea la Mra Uriscoi. Pe nliinule din fata acestui deflleti stair vr'o

trel sute de spahil din cel de sub comanda lu Ibrahim-pasa, care

observa marsulti trupeloril nstre. Cdpitanulti Sereni s'a repeditt
cu avant-garda asupra acestora spahii, i cu tte cg e deschisese
unit foc neintrerupt asupra lul, totusi Sereni inainta in cea mai
bung ordine, si ocupa mnlimile, respingnda pe Turd past cu pasti.
lo

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

122

Turci s'at retrast prin satulil Poprcup si dincolo de satfi la stnga

spre drumult Hotinului. Pe acestil drumt stall cap-va eimeni detasap din cavaleria nstrd, spre a opri pe inamic s nu pad apuca
pe la spatele trupelort nstre. Avant-garda ste Imprtescl a formatt pnd aci, pe lngh numita cavalerie detasatd, aripa stngd
intre satul Popau,ti i orapl Botopnil. Restult trupelort nstre

Inainta spre Botopni. Turci a cercatt unti atact asupra aripel

stngi, dar a fostil bdtuti. La 21 Martie aimineta notabilii oraplu`i
Botopni ail merst la colonelulil Fabry, rugndu-lt s iea sub protectia sa oraul. Colonelul a promist cd va intra a doua oi in Botosani. Dar, vqnd cd Turcil ocupase orasul, elt a inaintatt cu 2
bataline de infenterie, dou divisil de husari si cu 2 tunurl, Turci
i-ati *It Mainte, dar ail fostii batup i risipitl, si a doua oi, la 22
Martie, frte de dimintt, trupele austriace sub comanda Colonelului
Fabry, intrard, cu Musica i cu stgurile desfsurate, In Botosani (1).
Acstd naratiune firte interesantd este intovrsita de planulii atacului de la Botopni, (in Moldova, dintre Begimentul4 c.c. de husari,
comandatii de d-lg Cololielii de Fabry fi Pap turcescii Ibrahim-Nasir-

pap, la 22 Martie 1788, - gravatil de von Lackner.

Maiorult Casimir mail posede In colectiunea sa de anticit41 pi
o chartd sat plant a orasului Botosanii, asa cum se afla la 1788,
cu Intrarea Austriacilort In Botosani. Sub plant se citesce : Ansicht
der Stadt Botuschan. Die k. k. Trupen unter Comando des Oberst
Fabr,y riickten mit klingenden Spiele den ,22 Mrz 1788 in diese Stadt

ein; Woraus die Turken nach Iassi flohen, adecd : Planui oraplui
Botopnl. Trupele cesaro-regeri sub comanda Colonelului Fabry intra
cu musice

i en stgurile desfdprate n diva de 22 Martie 1788 in

acestil oragt, din care Turcii fugii la IciO.

Inteunil coltt alti chrtel, josil, se citesce Anton Balzer del., adecd
Anton Balzer a gravatt (2).
(1) Op. cit. tom. II, pag. 59- 68
(2) Balzer era In secol. XVIII o familie de artistl Boheml, car! ad lsatd multe gravurI iseglIte cu numele loid. Tre1 ce1 mal celebri dintre ei ad fost Ioand, Mathias si Anton. Mathias

0 Anton ad gravatd mal alesd peisage (Neues Allgemeines Kunstler-Lexicon, apud Hoefer,
Nouvelle biograjahie umverselle, tom. IV, pag. 331, Paris 1853).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

123

In Oilele anarchiel ce isvorise ln Moldova din intimplrile EterieI grecescl, din 1821, si din prgsirea WA de Domnul MoldoveI
Mihail Sutu, boeriI, nevrndti a se asocia si a face causg comund
cu eteristil, ail pribegitti parte in Rusia i in Bucovina, iar parte
s'ati trasil in Botosanl, unde nu se prea grmdea eteristil, pentru
frica Nemtilorti ce se vorbea s vie ca sg respingg pe eteristl de
la hotarele MoldoveI, In unire cu TurciI; iar altil s'ail trasti la B&rlad si din Brladti in jos, adunndu-se pe la FocsanI In prjma
garhaturiloril (1), asteptnd sg vie ostile turcescI, dup jaloba ce
boieril trimiserg WM. Sultanulil Mahrnud si cgtrg Seraskierultl de
Silistra, spre a Imprstia pe Grecl. Crmuirea Moldovel remase
In mna luI Pendedeka, locotenentul luI Ipsilanti, iar la BotosanT
se gsea ispravnic, numitti de Pendedeka, stolniculil Grigorie Rizu
cu doT comandiri al eteristilorti, apitanil Balasu i Cgpitanti Pantazi Spiru, av'endil sub dinsii ca una suta de Mavrofori cu Arngutl,
pentru paza orasulul.
Boeril Molclovel, nevoindil a face causg comung cu Ipsilanti si
cerndti de la Turd ajutorti i reintrcerea vechiloril drepturI ale
triI, tine* In tinutulti Dorohoiulul, tainice Intalniri, Inteunti catunti alti Zvoristel, de pe hotarti, i puneail la cale sa rdice satele
si s pornscg asupra eteristilorit In acele Intlniri fcea parte
Vornicul Teodor Dais, Vorniculti Ioni Sturza, Spgtarulti Petrachi
Sturza, Vorniculil Gheorghie Cuza si cel-lallI boerI Cuzestl, Cdminarulti Iordachi Rscanulti, Hatmanulti Costachi Cerkez, Serdarulli
Iancu Stavrti, Arhimandritulil Ghenadie Roset, Hatmanulti Rgducanu
Roset, Vistierniculti Alecu Balst, Vorniculti Ioanti Tgutulti si alliI.
Cgminarulti Stefnachi Gherghelti i paharniculil Gavrilti Istrati, pornindu-se de la Zvoriste, ail inceputti a rdica puscasii i locuitoril

cu arme, propsindti totti pe maluld SiretuluI in josti pang s'ad

strinsti ca la 3000 de limenl sub stgurile lorti ce fluturati pe Rind,
fcute din bucff de materie rosie, semnil de rsboi si de mrte.
Insciintndu-se Botodnenii de apropierea luI Gherghelti si a luI
(1) Sdrhat, cuvintd turcesed, vrea s 41(4 etapd, localitate cuprinsd de Turd, d. e. scirhatula
Hottnulul (Letop. Moldov, torn. III, pag 196, 274).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

124

Istrati cu at:La popor, s'ati Inarmat si el, negutitoril cu 6menil

boeresci de prin ogrl, i mergndd la isprilvnicie ail luatt administratia din maim Rizului, isgonindu-lil din targt, i rnduindti

ispravnicti pe Petru Yarnavt, apo a pusil orasult in aprare despre eteristi, IntArindu-lit cu lstraji la tte drumurile; iar eteristii,
vcindii Ora rdicat5., ail perit cu fuga din oras, apucand drumurile OrAsite, In josi, si nu s'a opritti pn la Tutora, incunjurandil punctult Sculenil, pe unde nu putea trece in ceea parte, din
pricina strejelorti lu Pendedeca, ce pedepsea aspru pe oil-care din
GrecI ce vrea sg, fug in Basarabia, vrndri ca sil. stee cu toti
Ltd la rsboiul ce era sa urmeze intre dnii cu Turcil, carl veneati
asupra eteristilort. Stefnachi Gherghel si pharnicul G-avril
Istrati, cu urdia loril de steni, ajungndti cAtre mosia Steince0, a
lbritt In palcurf pe campiile predomnitre sesurilor Siretulul,

si acolo at rnnasti trei ibe asteptandti hrana i povtuirl de mersil

inainte, din Boto)sani, unde erail strinsl boerii din Mite satele. Dar,
ne primind nici o inlesnire de la dinsii pan n sfArsitil, pentru

61 In nedumerirea lor at schirnbatil planuhl in a nu ataca, spre

a nu venl in conflicte necunoscute, 6menil s'ad Imprastiatil la, casele lort, MIA sd facg. vre unt progrest altult decat sloboqirea
Botosanilort, cum amil 1is, i alungarea Eteristilorti din Ora de
sus (1).

In diferite epoce, gzisimt pe mal multi domnl al Moldovel resiandil vara in orasul0 Botosani, si espeduind de' aicea trebile 16NI, cum se dovedesce prin chris6ve si urice vechi date din Botosanl.
In orasul Botosani sunt cdte-va mandstiri sat biserici vechl, pe
earl le-amti visitatti si despre earl voi vorbi pe scurtii.
1. Meindstirea sf. Nicolae Oisa i meine-istirea Popdatii, dup5, numele

mosiei pe care se afid situat, proprietatea acestel mnstirl, astql

a StatuluI, la bariera vechie a Botosanilori, de-a drpta drumulul ce duce astcji la Dorohoi. Biserica e naltg, de ipetr, cu ar(1) Post Manolaclu DrAglucT, Istoria MoldoveT, torn. II,
nicu111 Alecu 13eldunan, Elena, 141 1861.

pag. 117-421, Ia0 18o7.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Vor-

125

curl si boltl, ca tte mandstrile zidite de Stefand celd Mare. Biserica e zugravitg Vita inauntru si era zugravitg cu sfinti si In gall,
in partea ei de susd, cum se zaresce i astcji pe sub varulti cu
care ad mnjit'o nu scit ce mni profane de meni neculti. Deasupra usei bisericei este zugrvita susti schimbarea la fat a Mantuitorului, iar mai josti sfntuld Neculae. Din susti de bisericg este
clopotnita, turnd mare cuadratti, massivd, do ptrd. Acest turnti
se vede ca a fostil zugravitii si eV' cu sfinti, In partea sa de
susd; a fostti impodobitil cu cornise in cele patru partl ale sale,
cum se vede pang' astdi inteo parte; cgramida din care este
ziditg partea superira a turnului era In partea ei dinafarg stagWild verde si rosie. i astaqi se vede o parte cu colorile sale
vii si frumse. O man d. de neghiobl si de rneni neculti i profanatori s'ad apucatti, nu sciti cnd, de ad vgruitti acestd superbd
turnd, despre care' bdtranif din Botosani mi-ail dis, cd atrgea de
departe privirile prin frumusetea sa.
Pe pretele bisericel, algturea de unde a fost usa cea vechie a
bisericei, este inscriptia slavonsca, pe ptrd, a lui Stefand celd
Mare si sfntd, doveditre cg acst mnstire a fostti zidit de eld
la anil 7004 aclecg la 1496. Iatg acsta inscriptie pe care am decalcat'o e insumi de pe pdretele bisericei, si am tradus'o romdnesce :
t H GTG(DilH HO61OMI. 1NIIO /1.11110GTHO FPh
3641111H MOIWIRGKOH. YHII ROIAHHA RO6R0

hI 013M1

hH XPflillh Wh HilAt InK6 Wh 6-ThIX

COID1 mum fIPXIGNIPXY1 H tHOAOTRO

PRH HHK011111 * WATO 03 A

41

r-Ohyi

ASTO (16ThIPBAGG1iTO TC-10466 :

/IX GRIT

GGHTGRPIII.

Adeca :

f 1w Stefa Voevodd cu mila lui Dumneded Domnd trii Mol

do vil, fiuld lui Bogdand Voevodt, a ziditd acestd hramd in numele celui intru sfinti Parintelui nostru Archierarch i factoruld de
minuni Nicolae la anulti 7004, iar ald domniel sale In alti patruqecilea and. Luna Septembrie 30.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

126

Jn bisericd, la drpta, atrnd la pgrete un portret zugrdvita In

oleia li lu Stefana cela Mare, pq Pare este scrisa rornnesce, In
partea dreptd (StefanO cela Mare, Domna
Iroa ala MoldoveI
dare a donnaitil de 14 anula 05$ pa'Ad la 1604 Iu lie 2, air zidita
mnstirea acsta cam se vede la anula. 7004 Septembrie 30. Iar
in partea stangd a portretulul este scrisa (Acest chipa s'a fdcuta
acum la anula 1$27 Februarie 4t.,
Strana, egumenscd, d 4rchiere din acstd bipericd are urmdtreat tnserip.ie romnSaL 4Zrimesce 9 Phrlstse ,Imprate ale tale
&Ara ale tale de la, credinciosa Tobula te' fupchentie Iliopoleos,
proestosa mdflstixit sfnitulul Nicolae, 8Q Augusta 10.
Acsta mdnastire a, avnta ogradd fOrte pare si a fosta Inconjinttd. ziclf ogradK bi.sericeI se lOndea pand unde este astdI
gara II() 4 Botoo si cuprindea maI mult flcl de loc, cu curtilpj beciurile, felurite zidirl pi livada, cum se yede si din istorisirea
Johronulul de tt care ne spune c n pgrada acesteI Indndstirl se
addpostise la 1768 aprpe potosanii Intregt, Aicea eraa i curg domnesel zidite l Stefan4 gelii Mare, ruinele cdrora se cunosceaa nc
:

nu a rautta W. Yechia intrare

mandstire 4 vechia 110 a biBericel, alUnre c4 Par% ill zida,, n part9 drptd, este inscriptia
slavonc a Iji, $t0441-4 COI Nare$ era In yechime pe din sust,
pe unde jmh],a. ii drpmula yeehia, cum se vede si din povestirea
.14

,barottulu'i de) Tott,;( mal 0441 ins6 psa vechip 4 lAsericeI s'a ziOak arm ER vOld prpnele p1, si s'a deschisa usa de, astddl, atunci

cn s'a mutatii drumula mare pe unde merge astddl. Mandstirea

TeopautiI aVare astdi rjic o "i,ngrdditurd.

La 1761 donmea. ventral Intdia 6rd. In Moldova Coristantin MihaI Cehan 11,acovild yoewpdii, care a domnita astd-datd de la. 20
Augusta 1749 pnd In Julie 1753 (2). IMmna sa (Dmna Sultana)
nu ace4 cspill ea intirli la 1 Ianuarie 1753 si f Ingropath In rndndstirea Golia. La 7259 (1751) V9da Constantinil 11.acovitd, ve'dnda
(1 ) Spittarula Gane, in Uricars VIII, P. Tleciurde se cunosc
(2) Letop. Moldov. III, 225, 234.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

nc i astcp.

127

cd nu face copiI, se hotdri sd dea parte din a.verea a 1;1 vrec-o rdnstire, $i iat ce scrie cronicaruld Moldovel, Sptarti l-d Ioana Cantki
Era o bisericti de ptrti Cn Popauti l& Botopni, fticutd de Stefanif
data rt acestd -alit (7259)
Voevoclic delg beitrting. Con Stanfill(' Vodd
tte mo$iile tatdni-sgil 1111 MihaI-Vocla, si a fcut'o mnstire cu
igumend i cu sobord, Inchinand'o la Patriarchia Anflochiel, uncle

este hramuld srantului Nicolae (i). Ginstantinit vaia, Racovit a

ma dat acestei Mndstirl juhatate din Mosia dtdra$ii, ludnd'o
In schimbil de 'la CArnraSuld Stefan). Bosie, care o avea danie de
la Ioand Nicolae Mavro-cordat Voevodil, i ast-feld Intredinda WW1
satuld Tdtdra$ii, din care junidtate era a tdrgulnl" Boto$anii, care
era domnekd, l'a de sfintel innstifi PoputiI Impreund cu cealalt jumdtate care era din loculd- targulul Boto$anil
Vocl Constantind Racovild mal ddrul tota laturicl mndstirii Popdutil 'tad

dejma de pe totd hotartild trgului Botosanil te era aomnecil, $i

la 7261 (1753) Mal Ural $i und iazti e pomenitiild Domnd l'a
cumpOratd de la familia Cahtaduzinescd(3)..
Noi amd dis altd data, In Serisred kespOe Teaciii, cum Domnil
Racovifesd Scdrnita acst pacoste, de a dru ht boerl $i la mdndstirl mosiile d'imprejuruld targuilord kaM erad dOmnescI4 $i cat

re'd $i catd dare inapo i. a fcutil ei trgutilord cu asemenea daniI,

$i cdte judec i Cate ur ail nscufd din acestd tkIrhate dontrarie
cu traditia veche $i cu obiceiurile ri $i a Donnfilorti no$tri cal
marI.... Bietele targurl remneat aprpe turrial tu vatra, neavendti
undd &di! (4).
Mdndstirea Popautii sad a sfointului Nidotae dihe BOtop-VA b,vea) e
lngd. mo$iI $i scutelnicl (5). 0 carte a ob$tesceI adundrI a MoldoveI din 18113, intdrit de Scarlattt CMiri1h lroevnddt oretlesCb cd
acstd mdastire c6hVibhea $i esa, eh tte Aldridstirild din terdp In(1) Letop. Moldov. IlL 181.-Enachi Cpgttlnietnq Let,op M91doy. III, 231.
(2) Chrisovula lui Grigone Chien. VoevodO din 7256 (17485 i chnsoviild luT Constantind
Mihal Cehan Racovi(i Voevocla din 7259 (1751).
(3) Chnsovg de la Constantinti Racovita AToevod din 2 Septembne 7261 (1753).
(4) Al Papadopol-Calimali, Serisre espre Tested., Convorbinle Literare din 1 Atigusta 1885,
(5) Unear. VII, 390.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Jai

chinate i neinchinate, i ca Mitropolia i telte Episcopiile i ca totl

boeril Mari si mic i Visteria Vril, la intretinerea sclei domnesd
din Iasi, care se dicea si Academia Domvsca (1).
Pe la 1819 se randuise Igumen rnnstiri Poputil Archiereul,
Inochentie Riupoleos, are a fcutti la 1820? spre pomenire? strana
desipre care am vorbitti mat susti. Acesta, la 1826, a fost in-

Urn In Egumenia sa si de noubi Domn Ion0. Sturza, dup. anaforaoa Mitropolitulul si a Episcopilorti Moidovel din 22 Martie
1826 (2). Archiereulti Inochentie Iliupoleos a egurnenit nul ani:
aicea, panh. IA la 1836 (3). Elti este ingropat aicea in biseric