Sunteți pe pagina 1din 92

MlR0l,t

MTRCEA vulciNEscu (1904-1952) a fost filozof, sociolog, economist $i profesor de elicA. Studii universitare de filozofie li de drePt la Bucuresti, continuate pdntr-o sperializare la Paris. Asistent de sociologie $i de etici la catedra profesorului Dimilrie Gusti, a participat la campaniile monografic, impunindu'se ca ,,filozoful" $colii de sociologie de la Bucurelti. Unul dintre teoreticienii ,,tinerei generatii", deosebit de activ la Asocialia ,,Criterion". Referent la Oficiul de stu-

IruICANNSCU

ttl[imul
0uvlnl
Edife ingrijite de Marin Diaconu

dii al Ministerului de Finanle, direcror al Dirqqiei Vlmilor li al Datoriei Publice, unul dintre conducito' rii Asocialiei $tiinlific pentru ,,Enciclopedia Rominiei". DupI 1937 s-a Preocupat de elaborarea unui
octd in mctafzica rcmArcascd li Ltnunsiunea ronlt'
model ontologic al omului romanesg conturat indeosebi prin Omul rcm/lnex, Ispita dacicd, Existcnla con-

neascd a aistenlci.Tn perioada celui de-al doilea rtrzboi mondial a fost inslrcinat c1t gestiunea linanciari a tre-

burilor 1irii. Ca fost subsecretar de stat la Ministerul de Finante (ianuarie 1941--august 19,9) in guvernul lui Ion Antonscu, a fost judecat $i condamnat la opt ani temniltr gre3. A murit in inchisoarea de la Aiud.
Pledoarie de o patetictr sinceritate $i de o solid.il inte-

juridici, amplul cuvintul rostit in aperare de acuzatul Mircea Vulcenescu in cele doui Procese oe
meiere

t,.i
I

------.--

"-

i-au fosl inscnate prevestea la wemea resPectivtr era de injustilii, arbitrar gi crime ce avea se se instaureze' Citindu-l asrdzi, incrcim sentimentul dureros al unei tirzii restabili a adevdrului pentru care s-a Plitit cu singele celor mai nobili fii ai neamului. Este un text intru totul compatabil, prin inlllimea sa morali Ei eleganla argumenlerii, c\ clebra Apdrare a lui Socrate scrisi de Platon.

HUMANITAS
BUCURE$TI, 192

Illtimul cuvtnt il editez duPi un text-dactilografiat ale pi., inJig"u negnr) la un rind, cu modificdri autograle

(co-

i"i rr,ritd" v"r"-en&cu, operate cu creionul ;t,il;;;;""i; at pt" [ ] pentru oasaiele

(pe p"9r"1-d: care n-au tost doui pacitite in fata instantel) $l cu cemeali neaEd' Sint uparatii, n"numerotate) + 65 paoini (numerotate). t"*t" uu f*t *nfruntate cu cele aperuo confrun-,"ii:8fi;.:;;;;JnsiJer"t"a nu e'te necesar6 in ,,orizont" (mi-a fost suficient.se uui*t p*' sub un singur titlu' iar p'inina rceiu nr' 455 -promulgatd in a fost preluatl isaA ;t il'irnj;,rn"i-" tcepaiautorului n-am asemenea' de fr.i-"e" m"i mica indoiala rtesianl); erori de informalie' J.tinurui in "o," mi-au fost p*" t" o-i'p"'4rc,cy deose;

ffiiffi;d,l'iiiiu'ni't

"1\;;;-;;("

APARAREA
t946

;;;fi,;"'.iluuri""t

;;:ilil;i;i"*t" ;;;;ililiiitu,

-'

""'Uil;;;-;e
.*i".*iti"
llgli"

Ioana vulcirnescu $t bita solicitudine de doamnele Margareta solia gi' res-pectiv' fiica ginditorului'

iffi#;ililcu,lumea lui Mircea Vulcdnescu' catre proCirarea cdtre

iffi;dil;ii"
-

ooioiouta il asistentului de eticl' viu r'i''-pi,i;;n lumina a penonalitalii filozo-fului siu' ace'si,ia-t"t weme de citiva ani' (Ia rindul Noica'). ""r?'rn-u cdliuzit ,pr" ,,*rno"ie" de Constantin u fusese '6J"ti" privitoare la articolele prop.rii (tir le-a dat din mefr. t-t al'"p*,fi. E. a.) Mircea Vulcdnescu Peste tot le-am indreptat il-mod ta: -,U*;;tt'a eron ";ori. pdstrat torma din manuscris') Alte ,ii "il J".Ji"-". ia"ntificat (de exemplu' anul promulgdrii le"" ais l.;.1 au fost 9i ele indreptate corespunzdtor torJff "i. corecte. mei ^^'"iil.J."ii . in text, strict necesare' ale editorului' au [ ]' f.,.i -- marcatd prin paranteze drepte de normele ortograseama iran crieieu s-a fhcut iinind fice actuale.

ti-aioit

desctrbe qi orientate de Zaharia Ba-

-'

i"l.r.-afii

;:;;;;;i.

Noti privitoare la edifie


Am reunit in volumul de fald doud texte: Apdrarea Si Ultimul cuvtnt. Apdrarea a fost scrisd in decembrie 1946 pentru procesul care s-a desfEEurat in decembrie 1946-ianuaie 1947 in fala Curlii de Apel Bucuregti, seclia a VIII-a Criminald. Utimul cuvint a fost scris in decembrie 1947-ianuarie 19 gi a fost rostit (aproape integral, timp de patru ore) in fala Curlii de Apel Bucurqti, seclia a IX-a Criminali. Cele doui texte au fost publicate pentru prima oari de Virgil Ierunca in ,,Ethos" (Paris), caietul al IVlea, 1983, p. 9-104. EIe au fost puse sub titlul Utimul cavfzt (cu subtitlul corespunzitor); in realitate, sint douS texte, fiecare cu identitatea lui concretd. in lari, cele dou6 texte au fosd publicate o singurd dati, in serial, in revista ,,Orizont" ce apare la Timigoara (an II, numerele 4-15,26 ianuarie-13 aprilie 1990), dupd ,,Ethos". Pentru edilia de fa76 textul Apdrdrii l-am preluat dupd o copie dactilografiatd in anii '70, aflati in arhiva Mircea Vulcdnescu. Textul nu poarte titlu; i-am dat titlul Apiirarea, spre aJ distinge de cel de-al doilea text, care are un titlu dat de Mircea Vulcinescu insugi. Nu am avut la dispozilie un manuscris sau un text dactilografiat in anii '40, cu sau l?ri modificiri autograle ale autorului. N-am reugit inci sd identific exact soarta manuscrisului sau a dactilogramei originale.

Cooerta:

IOANA DRAGOMIRESCU'MARDARE
asupra tipdririi aclslei lucrari aPa4in Toate dreDturile .

EDITI,RII HUMANITAS
ISBN 973-244322-3

!3dactql

toa! (rfa $ r,lrgil iclotca

Mlrcea Vulcinesctt
Domnule Prqedinte
Pddntele dslPllor de Virgil IERUNCA
Ei

Onoratd Curte,

Ulllmul atuAnl
de Mircea VIJLCANESCU

Trd tqte Pi'nfiu MlrcL Vulcdne'sr


de Mtrcea ELIADE

SEt'tNE" BIBUOGRAF1E

l9t3
PANrs

Ascultind rechizitoriul Procuroruiui General, ca qi actul awt impresia ciudati cd md aflu in fata unui caz dostoievskian. Nu, Onorati Curte, in falh acelui judecitor de instruc1ie din Crimii pi pedeapsii, care, prin acliunea lui penuasivi, uniti cu mustrarea de cuget care lucreazd diniuntru pe acuzat, ajunge se-i smulgi pini la sfirEit mirturisirea crimei sivirEite, ci in fata acelui caz straniu din Fralii Knramazov, in care fratele mai mic ia asupra sa, spre ispdEire, picatele fratelui slu. intr-adevir, nu vi se pare straniu, Onoratd Curte, ci dintr-un dosar de 2fi) de file, in care am expus agtivitatea mea sub trei minigtri, weme de trei aniEi jumitater, aritind d-l procuror toate nddejdile, greutilile $i rezultatele ei -gi acuzatia sd nu spune ci pedeapsa se dd pe rezultate refinn nici un fapt, Curtea si nu-mi admiti probator decit pentru citeva intrebdri, cite una de fiecare martor, din optsprezec, care ar fi putut dovedi tot, dar absolut tot ce am gi si fiu pus si rispund pentru spus in memoriul meu fapte pe care nu le-am Ecut eu, prin deduclie, pentru o auziti, Onorat6 Curte, solidaritate a mea cu toate flaptele printrb care se pentru ,,toate" faptele trecutei guverniri prin ce neexplicabill indurare nualeg spre incadrare
de acuzare, am

-,

r0

MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvint

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

11

mai dou6; dar suficiente acestea se-mi repeasce nu numai viata mea, care in cumpdna dreptilii preluieste cel mai pugiviitorul unor fiin1e ca1in, dar cinstea unui neam nepitat re nu au nici o vind. Ascultind aceasti incriminare, nu mi-am putut stdpini un amestec de mindrie gi de ciudi, pentru ci, orice s-ar zice, pentru un cregtin nu este mai mare cinste care si i se po"ie f""" decit de a fi pus sd pliteascd pentru semenul iiu; dar gi de ciude, pentru cd acst lucru, inflptuit in.zarea liuntrici a lumii nevdzute, sfhrimd, in lumea vdzutd a lucrurilor de aici, unul din talerele acelei drePtili pe care sinteti de care nu e posibili convietuirea pugi s-o apirali gi

flri

piminteascd. incercind si vid daci pot lua asupra mea invinuirea ce mi se pune in sarcini gi pe care o prevedeam, din clipa in care, cu inima indoitd, impe4it intre seniimentul interior al unei tovir4ii internalionale neplicute gi obligalia.in care eram pus sifac fald pentru aPerarea semenilor mei, pe care n-o solicitasem; am acceptat totu5i si fiu subsecretar de stat intr-unul din cele mai grele ceasuri ale istoriei 16rii mele, intr-un moment in care romdnii se bdteau pe strezi cu romAnii, sub ochii streinilor, care nu a$teptau altceva decit si foloseascl pentru ei aceaste sfadd ag dori numai si vi ldmuresc, pesiurt, Ei nu numai Dumneavoastri, care ascultali aci, dar Ei celor caie sint afard, departe, risipili prin gospodiriile lor mirunte, din orag ori de la 1ard, ale ciror interese am avut greaua gi nedorita sarcind sd le apdr prin activitatea mea, intr-un c.eas greu, 5i cirora nu le-am putut da ce-am fEcut, ce-am vrut sd fac gi de seami pini acuma fbcut? ce-am fbcut ce am Pus a rispunde, eu, subsecretar de stat al Ministerului de Finanle, de intreaga politici a mareSalului Antonescu neindriznind si iau asupra mea nicl acst exces oe clnmi voi mirgini si ste si nici acaste cumpliti sarcini -, rordesc despre cele petrecute in sectorul in care am lucrat'

$i daci nu voi putea vorbi de politica generali a guvernului pe care nu o cunosc Ei din care unele lucruri -, voi le-am aflat abia aici, in gedinli, vorbi numai de acea parte a activitilii mele, in care am colaborat cu guvernul maregalului Antonescu, gi anume acee a a politiciiiale economwe. La aceaste politici am lucrat, pe ea am urmdrit-o, cri ingrijorare, dar cu continuitate sagace, aproape patru ani, gi cu ea inleleg sd rdmin solidar, asumindu-mi'intreaga rispundere a rezultatelor ei. Iar daci din cele ce voi spune despre ea, Onorata Curte va reline weo vini, inleleg sd mi-o asum, in sensul in care am spus-o gi in memoriul inaintat procurorului care m-a cercetat: ,,convins cd obligalia de a fac fale pentru semeni, care sti la temelia obligaliunii obgtegti, este o indatorire a noastri fale de noi ingine, prin care ne constituim oameni". Onoratd Curte, me ve$ scuza deci cind rdspunzind __ dJui procuror general, pe propriul siu teren - voi indriz- ci a intreni sd roctesc o apdrare care nu va fi numai a mea, gului sector economic al guvernului, in care nu am fost decit un modest subsecretar de stat. . Dar procurorul general m-a f?icut solidar cu ,oate faptele acestui regim, la care am colaborat, spre a deduce ci eram vinovat gi de fapte pe care nu le-am fZcut cd am - pe dreptul si arit, in apirarea mea, cel putin pe acelea care le-am fdcut, sau la care am luat parte, personal, aldiuri de toti min{trii cu care am lucrat in aca weme. Onorati Curte, sint acv?at cE prin colaborarea mea cu mareEalul Antonescu m-am Ecut solidar cu toate actele lui de guvernare Ei, in consecinld, prin deductie, gi cu acelea pdepsite de art. l, alin. a [din Legea nr- 312/19451- cit, militind pentru hitlerism Ei fascism gi avind rtspunderea politice, am permis intrarea armateldr gennane in tari, si de art.2, alin. a [din aceea5i lege] im horlrir d6cla;;rea rizboiului contra U.R.S.S gi a -ci Naliunilor Unite.

12

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU t3


amendamentele

in ce privegte prima acuzalie (art. 1, alin. a): ,,permiterea intrerii armatelor germane in tard", pe care sint acuzat a fi hotdrit-o eu, legea cere ca elemente ale infracliunii: 1. rispunderea politicd efectivd;
2. militarea pentru hitlerism; 3. permiterea efectivi a intririi armatei germane in tar6.

rominqti

f. in ce priveEte rlspunderea politici efectivS, aperdtorii mei au aritat cA ea nu poate si existe pentru un subsecretar de stat.

in ce priveEte m/ircrea pentru hitlerism: a) sint cel dintii, din aceastd !ard, care, tErd a fi comunist, am expus, la Fundalia ,,Carol I". teza leninisti2, aqa
2.

de stat.

tului de pace, care se discuti la ?aris gi p" guu".oul rom6n de acum gi le-a insu5it . "u." Aceasla este ,,militarea mea". pentru tari, totdeauna pi oricind. gi numa.i pentru ea. tpre o s" rali,re se mai puti salva din situaliile grele pe care nu eu le-am creat. As^ta despre militare. 3. ln ceea ce priveEte situalia permiterii de fapt a intririi armatei germane, rechizitoriul a recunoscut cd irmata ger_ mand era in lari mai dinainte ca eu si fiu numit subsecrEtar

la clauzele economice ale trata_

cum o infdliEa Stalin, gi nu ca propagandist comunist, ci ca sociolog obiectiv, dorind si gtie ai mei adevdrul asupra unor lucruri coplegite dupi cum spuneam gi atunci - de - de propagandi interesati, cqlomnie gi prostie; b) am ftcut, in 1935, cinci luni cronici politicd la ziarul ,,Prezentul"r, condus de riposatul Madgearu - cronicd, care, prin obiectMtatea ei, era citatd deseori la Radio Moscova Ei de Agenlia fASS, inainte de rizboi; c) in anul 1940, dupi izbucnirea rizboiului mondial, am participat la tratarea, la Londra, a unui acord de contrablocadi indreptat impotriva Germaniei Ei am explicat, la Londra, intr-un discun, ci scopul lui era apdrarea independenlei noastre economice impotriva presiunilor germane. Mai mult, am ajutat, la tratativele duse la Londra in acel timp, pentru evacuarea tezaurului B. N. R., in caz de agresiune hitleristi; d) acceptind postul de subsecretar de stat la Finante, in imprejuririle ardtate, nu am facut decit si-mi fac datoria de intelectual $i de slujbaE al statului, dupd cum aceeagi datorie mi-am fbcut-o in vara asta, cind inchisori - intre doui am ajutat ministrului meu, la solicitarea lui, si redacteze

cd intrarea ei s-a fEcut prin aclele conducdtorilor po_ .. . $i lltrcu externe rom6neEti implinite mai inainte ca eu sd fiu mlnrstru Iar in ce priveEte argumentul indirect ce s-ar incerca sd se tragd din aEa-zisa ,,{inanlare a armatei germane", spre a se gisi in ea un sprijin permirerii acestei iitriri, apirdiorul meu a demonstrat ce finanlarea germanl _ cure -o "rm"tei nu. a lbst o finanlare adevErati, ci numai modalitate de_ gnlzaaa a noastri de a prepara o solufie care ameninta si devini catastrofali acestui popor, intri modalitate de iatis_ lacere a nevoilor statului romAn _ germanii acoperind, pind Ia urmd, cu bunuri nemle$ti, roati finanlarea Jrmaiei tor, aga cum se arate pe larg in memoriul meu de la dosar nu poate constitui temeinic un.cap de invinuire. -, Tot apirdtorul meu a dovedit ci lipsa acestei asa_zise ^. finanldri nu a impiedicat armatele nemiesti se in,r.i, ,"rnaceaste armati finanlindu-se singur4, p-ri'n prelevdri dilecl te,.prin jafuri sau prin alte mijloice io.brpl.tiUil" GniL "u lanl, cu suveranitatea ei ori cu siguranla averii cetilenior ei, ce, ca minigtri, eram puEi a apara. _ $i a mai dovedit ci aceasti aga_zisi finantare nu s_a fdcut in.inreresul german, ci in aceli a g.ii mefi. cu.coor'i oe a o limita Ei de a face pe nemli si pliteasci sinzuri con_ travaloarea bunurilor pe care le_au luat din 1ard.

14

MIRCEA vuLcANEScu / ultimul cuvint

ulrimul cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

15

a"taiece s-i fecut atita caz contra politicii .orn'ai*" sold in care s-au acumulat gi u fottului regim tar"if. Ou,. de Germa-nia pentru finanlarea armatei geraparent' ar repre.znta un otport necompensat trluo", di ""4a, ain notaniu'io Germania, este in realitate compensat mircVcreantd in romineEti a" U"nuri de tezaur uo.on "El asupra Rominiei, reprezentind import romaGermaiiei a iesc nephtit de benn ania, a cdrui valoare nu este trecute

S-a mai dovedit, in sfirgit,

ci soldul activ al cliringului

Jno.i"t -

-,

birea Ardealului. (Mirturia generalului Borcescu, Eeful Secliei Marelui Stat Major, cate a organizat aceasti armate, a generalului Mardare Ei a generalului Stinescu, care, politicegte gi militaricegte a folosit-o!) La a treia mobilizare, ministrul de Finanle Neagu s-a opus la Marele Stat Major fiind eu de fa15 dupi cum -, ca aceasti am dovedit cu depozilia generalului Mardare,
mobilizare sd se facd in alte condigii decit cele care asigurau Ierii libertatea de acliune, in cazul iqirii din rdzboi. Iar la C-onsiliul de Minigtri de la Snagov, din 23 august 1944, nu am fost de fa!i; dar, din informagiile dobindite de la ministrul meu, in acel bonsiliu nu s-a decis continuarea rlzboiului, ci inceperea disculiilor pentru incheierea armis-

in cliring. care se Ca, ieri, in fond, privind schimbdrile totale' in 1941 din a luat' ln"iii"ara aceaste inanlare, RomAnia antebelice' il;i;;;; armament -L' calculate la preturi oecn bunuri de 2,5 miliarde lei [la cursul din] 1938 mai mutt propnu a dat Germaniei; iar daci socotim Ei armamentul impotnva intors noastre $i folosit exclusiv pentru nevoile Germaniei in 1944, acest plus de import repreztn-t"-J)']^Tl dinl 1038' ceea ce, la cursul $ din 1938' riuia" i.i flu "u.tul milbane de dolari' ---Si, d. 145 lei, face peste 100 "ur. "tu rimas gi datori in bamai n"-uu pe deasupru, n"tlii lanti totald a schimburilor in R' M'! in ceea ce prit eEte a doua acuzalie, de declara-1ie Ei continuut u ta"Uoiului, avocalii mei s-au ocupat amenunlit de incadrarea juridicd a chestiunii' Nu insist. Crea ce tin si se mai gtie aci este ci: finanfarea armatet iare a luptat Peste granili, in acest timp - nu romdne s-a - - f6cut de Ministerul Finantelor' dc Eu ,-u ficut de germani; iar armamentul ei s-a dat prin lor' sarcina pus in *qti4 Erd piati - adicd s-a "att" economice. conventii ---i" .iftitU, toate actMtatea de finanlare a Ministerului prode Finanle a viZat refacerea unei armate pentru nevor dezropentru Vest, cdtre piii aotinut otu i rdzboi, cu fala

litiului.
in ceea ce privegte acum rezultatele politicii economice la care am mlaborat: 1. Este un neadevir ci teritoriul ldrii a fostjefuit, inainte de 23 august 1944, afar'ade cazuri izolate, gi tocmai acolo
unde ministerul n-a intervenit la timp cu un sistem de finanJare.

In cantitdli, cele trei produse principale de export: cereale, lemn gi petrol, s-au exportat in cantiteli mult mai mici ca in vremurile normale. in schimb, importul bunurilor necesare RomAniei a fost asigurat in cantititi record. $i rezultatul acestor schimburi a fost nu numai satisfacerea nevoilor. 1drii, dar Ei crearea in tari a unei baze de aprovizionare pentru operaliunile aliate de dupi 23 august 1944. Ca exemplu, liwirile de cereale fhcute alialilor in noud luni dupi 23 august 1944 au depigit pe cele Ecute nemlilor in patru ani. Toate afirmaliile de mai sus sint dovedite prin datele oficiale aflate la dosar, filele 165-190, acte pe care Ie posed in original, cu semndturile autoritdlilor respective;

16

MIRCEA WLCANESCU / ulrimul cuvinr

Ulrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 17


acestea nu le spun eu, le_au recunoscut, cum !=TTril" ^., vazut: all l- Adversarii noEtri de la Institutul de Coniuncturi. condus de un comitet din care lac parte ,i"irt;il;tr"il; lXli!t:,_dgi fogri subsecretari de- stat d;;;;t;;;;; (Manuile gi lordan), un fost minisrru de !19-aal Coriert (Lnnstu), doi consilieri economici trimigi azi la Conferinta' Picii (Zilber si Christu), a"i ,or.r".i (E. uemetrescu gi E. Ballan), din care unul (Ballan) dte membru_at (bnsiliului Superior Economic, si attul. conau_ calorut tnstltuaului Statistic (Manuili) fi iei mai distinsi ai partidutui paii"t""""j. comunisr (ZiGr :Tn".r$!i Ei doi subEefi de Srat Major din acel ti,i,p cur, msu$r $etut guvernului de la 23 august ltea+1Ei Eefut ae Stat Major al operaliunilor ldrii impoiri;ce;;"il?;;: neralul Sdnitescu, in procesul generufrf"i Sio"io"J AEi" Secliunea a WII-a); ' 2. Lucrurile acestea le_au recunoscut neutrii, intr_un raport, a cdrui existenti nu ni s.a permi, ._" a""jirlaii""_ uzi ci_ni s-a redus numirul de martori n_a fost oermis a $i pune fieciruia decit cite o singuri intreiare- ---' . - ln acst raport citre guvernul siu, aceasti kqafie neurra aurrna, asupra rezultatelor politicii economida Romi_ niei fali de Germani4 urmitoarele: putut obline de la Germania, in acelii ani, niul miracolului"; 3. I,ucrul acesta l-a recunoscut (gi vedeli ci consemnul e^ur_anim: fogti aliali, adversari, neri-riy i^"$i *nau"dlorui po-polurul german, cind a spus conducitorJlui statului roman, tn ultima lorjntrevedere, in aimp ce acesta ii cerea aur penaru ptata subzistenJelor armatei germane care luota ne pamlntut romanesc: ,,Nu pot pricepe cum Rominia. carj a ro.s. asa g:neJol:d cu singele fiilor sii, a fcst meschinrd cini a rost vorba de liwarea de bunuri economice,,-

2. Rom6nia gi-a procurat, cu ajutorul noitru constant, incepind din 1943, un arrnament cu care a inzestrat o armatd noui, dupi dezastrul de la Don, destinati a face fati la Vest (mdrturiile Borcescu Ei Mardare), armate care era de destinati sd asigure care a asigurat - libertatea - gi$i i-a permis sd realiznze actul de la acliune politicA a prii 23 august [19,14], liberind teritoriul nafional de germani gi executind clauzele militare ale conventiei de armistiliu, contribuind astfel la liberarea Ardealului, aldturi de armatele alialilor. Iar Ministerul de Finante, pentru aceaste finan1are, a zis: ,,Pentru asta, dim!"; 3. in sfirgit; Rominia a oblinu t, pe deasupra, Ei peste opt vagoane cu aur gi devize aur de la nemgi, eea e i-a permis Bincii Nalionale [Romdne] sd-gi dubleze aproape stocul de aur, fali de situalia din aprilie 191, sporindu-se (Ei cu cumpirdturile interne) de la l5 la 24 vagoane aurul din stoc. Aurul,' gtie oricine, fiind putere de cumpirare liberd, 'primitd pe orice piali, este semnul insuqi al independenlei economice. $i, pentru ci dJ procuror a spus ci ceea ce se plitesc sint rezultatele, si-mi dati voie si retin aceste trei rezultate, pentru care sqcere si fiu condamnat, fiind dovedit cd, in afatd de ele, alte fapte proprii nu slttt puse de acuzare tn sarcina mea. Toate aceste rezultate, neasemdnate cu cele realizate nici de statele mari (Anglia a cedat aur Statelor Unite ca si importe armament), s-au realizat de mica Romdnie, care nu avea nici monopolul exportului de cereale 9i nici pe acecare se satsflceau, in prola al exportului de petrol - din alte pdrfi fati de o porlie de peste 3/4 de Germania -, Germanie, aflate nu numai in culmea gloriei militare, dar care avea Ei monopolul intregului tranzit european -, afarl de statele vecine.

iln"Jt;"f;;i;

fU"j"i",ii".X

,,C""";il;;;-" i;;;;";

18

MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint

UItitrlUI

CUViNT

/ MIRCEA

VULCANESCU

19

Doud Politici, deci, clar deosebite: sintem respunu; un" g"n"t"fa, at care s-a aretat ce nu zdtori; ---Liunu o poli*no.ici,la care am lucrat 9i care a fost stramu contrasteaza tici de rezisre4d, gi ale cirei rezultate cu dezastrul insemnat al celei dintii' martor' a Nu stiu de ce, ascultind restabilirea' printr-ur ecornartrti.i -nO""dtorului german asupra contribuliei oeogerman'.spre nomic neqative a Rominiei la rdzboiul ."'iii" o" J."riuu[ia ei politici, mi-a venit in minte o po.o*a a" t"r'egalui tuturot rugilor, Stalin' -in-legdturi lor' "l*i" cu fetul in care liranii preluiesc apdtatea saraclel un-ti t"i pro*ihiar decit viala- o-amenilor' . volnd sa arate Povestei odatl, deci, maregalul Stalin vr. e.mea ln ."niimentul oreluirii vielii omeneEti - cum' in om partluuulul care era inchis in Siberia, in Niatka, apele lYn? o iaPa.h-tr'o tea locului venind prea mari, au inconjurat aouca' o sa Om dupi om, i-au trimis din sat trei t'ecion ci se -i.i.'ii.i"t' pi'"d ce ultimul a venit cu iapa' JVlirat apros-a l"".irr"*ia itli "ameni pentru un cal, marqalul din p"tt"i locului Ei l-a intrebat:. "Cum se ;il;;;; o ;ate. mosule' unaia asta? Se jertt4i trei leclon Penlru numat i"oa?; Si mosul, stepinit de un sentiment care nu era in sint unde tot pste 1lrani regasit ;ii;i. iar' citl weL oar o lume, i-a r6spuns: ,,Feciori facem fiecare iand? Pas de fi o iaP6!" *'L" judeci' peste iua""u tot omul acestui pamint $i aga unut scnttor vorba dupi tot- ieimurile de terani, care, imparatutut,tor francez din wemeilui Napoleon, dddeau leun fils' raremenl leur cheval' mau lamas rcur

Sentimentul acesta l-a

awt bunica mea, Rada,

cind,

dil;;;i-'am

ecu -.

,,voloryticrs

fie*are bu.n Sentimentul acesta ci pentru o lard sdracd care se inlraleste nu este o marlZ, ci un rod il acestei luini' adinc' sentiment e un tu personalitatea lui,

donat actiunile, firi si ne consultdm, pentru c sdrdcia acstui neam si fie apdrati" oricare ar fi fost rezultatele unei aventuri din care nu putea rezulta cum spunea dJ - dar Ei multi jale, procuror pentru neam, Ei multi slavi, gi pe care -, nu noi o frcusem. Desigur, conducitorul unui popor intemeiat pe etica singelui poate inlelege greu etica aceasta a unor oameni pe care rdposatul Nicolae Iorga i-a botezat atit de sugestiv: ,,oamenii pdmintului", a ciror zestre nu se vinde gi care-gi trag numele ,de la mogie, de la riuri gi de la plaiuri", gi care dupd vorba lui Mihai Eminescu Ei-au apirat totdeau-,,neamul"... na mai intii ,,sirdcia" gi ,,nevoile" gi Dar aceash este etica neanului meu gi lui, gi numai lui, am a-i da seami de gestiunea trecdtoare gi nedoritd a trebilor lui, care mi-a fost date in seame, in aceste wemuri grele. De aceea, tu, baciule Vasile, din Birsana Maramuregului, pe care te-am pirisit intr-o noapte din 1939, cind unitatea in care eram mobilizat se disloca spre miazinoapte, spre a face fa{i mobilizirii romdnegti in sprijinul Cehoslo-

acurn 92 de ani, zi de zi, a murit niscind pe tatil meu, pentru cA trecuse cu el in pintece, inot, Oltul revirsat, ducind in ciici viJelul pe careJ apucase in zivoi puhoiul apelor. Sentimentul Ssta l-a avut Si tatel meu cind a robit o viali de om nepltat, sd apere, timp de 41 de ani, flri nici o veleitate, awtul statului romAn, in slujba aceluiagi minister. flrd s-o $i, acela5i sentiment l-am awt eu, cind, pus doresc sI apdr interesele economice Ei financiare ale poporului romdnesc, mi-am incordat toate puterile ca si fac fagi gi si scap tot ce se putea scipa din starea lui de puhoaiele revdnate asupra sa. Mi s-a ldmurit atunci, mie insumi, temeiul pentru care atit eu, cit gi aceEti oameni alituri de care am stat $i cu care m-am inleles, fdri si ne 6 vorbit dinaintg gi care ne-am coor-

20

MIRCEA

vut-cAlescu / uttimul

cuvint

vaciei ameninlate; tu, baciulb Vasile, care mi-ai spus-atunci cuvinte oe car? n-o sd le uit gi care mi-au fost intotdeauna indreotar. cind am awt in mini grijile bunului public; tu' baciuie, al cdrui chip mi-a stat in fati' pe masa mea de lucru- cit am fost subsecretar de stat, $i P care te-am cercetat cind am awt de rezolvat probleme in sind. intotdeauna mele, ca ministru: probleme de meseriei giife resortul cu intretiarea: ,,Ce ti-e inzestrare Efitini, O. finantare, de sigur ci ai sl baciule,'sint tie. b-aciule. de ioate astea?!"i tu, din timde care, nearn *nducitorul acelui iot"l"ni "" "."u istoricuvorba o,i.itJoreisto;ce , dacii, erau ,despe4iti de munli de frica reciprocd", nu a Putut sd i'"i gt

i"

ULTIMUL CUVINT
rostit in aperarea sa
de

i inteleasi...
'$i, ie
chiir

Ei

MIRCEA M. WLCANESCU
tl ziua de 15 iaDuarie l9,l8 tn faF Cu4ii d Apel din Bucurq$ti, SeEia a IX Criminalit, ln procesul oelui del doilea lot al foEtilor mini$td !i subsecregri de stat din guvemarea maresalului Antonescu acuzaF ca au provocat dezaslrul ledi
ln bsza legilor
nr. 3l2tlg45, 455I lgib ti Zgtt lg4:-

aceea, 1ie, baciule, i1i dau astdzi, aici, mai presus gi de aceaste Curte, socoteali.

'

Am zis!

-I

Introducere
Domnule Pregedinte
Ei

Onoratd Curte,

Gnd agr cerut si vid Jurnalul Consiliului de Ministri prin care s-a lprobat sd fiu trimis in judecate $i actele c;re l-au premers ", nu am ficut-o din spirit de gicani; ci, nedu_ merit asupra imprejurdrilor in care se petrecea aceaste incuviinlare, am voit si md limuresc daci prin acel act, care hotdra de soarta mea, s-a urmirit pedepiirea unui vinovat ori jertfirea unei victime. Cinstita Curte va inlelege, poate, nedumerirea mea,
zile mai inainte, socotiseri, Iucru chibzuit pentru ei gi folositor pentru tari, si mi cheme gi sd mi consulte, ca telinician, asupra rispunsurilor de dat, in numele tdrii, ia scaunul cel mare care avea si hotirasci soarta picii 3. Ba chiar, \si insugiserl pirerile modeste izvorite dinlu$ecata mea $i din rivna mea pentru lari. S-ar putea, Onorati Curte, ca asemenea nedumeriri sd nlr trage preagreu la cintarul Dreptelii, reticite printre legi gi paragrafe, dar, ca dascil de etici ce am fost pe'ntru mulie genera(ii destudenli, deprins sd deslugeascd in fala lor ros_ tul celor mai ascunse mobiluri ale fipiurii omeneEi, publi_ ce sau private, nu m-am putut impiedica si inceic si disva.

amintindu'-$i, din cele declarate inaintea ei de un martor, cd aceastd aprobare pomea de la aceiaEi oameni care, cu cite_

t"

24

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

Ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 25


greu s-o faci, cind nu gtii daci vina ce Ii se imputd este aceea de a fi ftcut ceva, sau aceea de a nu fi facut; aceea de a fi fiicut un lucru sau aceea de a nuJ fi fEcut; aceea de a fi flcut un lucru sau mntrariut lui; faptul de al fi fEcut tu sau numai de a fi ldsat pe altul si-l faci, ori numai de aJ fi ajutat, fie ce aveai sau nu puterea s5-l ajuti, ori si-l impiedici sdJ faci; fie c-ai gtiut gi ai voit sd-l faci, ori ai.awt numai nenorocul sd te afli in calea nipastei ce 1i se imputi. O asemenea nedumerire incerc acum, in fala invinuirii
ce

cern planul de realitdli, in fala cirora am fost adus ca si


dau seama.

Pentru cI s-ar ti putut si descopir, incercind si cercetez, ce ceea ce se urmirea nu era decit un tragic sacrificiu silnic (gtiu cI in viala statelor sint uneori imprejurdri cind se cer astfel de jertfe) atunci apirarea mea ar fi trebuit si se reduci la ticerea-Ei intelegitoare, pe care m-au invitat-o de mult cei mai scumpi dascili ai mei sau, dimpotrivi,
s-ar Ii putut sd discern cd ceea ce m-a adus aci era intr-adevir o sete de dreptate, Ei atunci apirarea mea ar fi trebuit si se indirjeasci spre a ajuta p cei menili sd <i imparti, ca

-;

mi

apasd!

si descopere Ei si distingi binele de rdu, fata dreptului de


fata nedreptului. Este, oare, judecata mea o tragedie meniti si imbrace, in haina augusti a Drptelii, o ispiSire simbolici a obgtii, ori o dramd, in care cel impovdrat de acuzdri hre dreptul si ridice capul gi sd ceari celor carel judeci siJ priveasci, mai intii, bine in fati gi sd nu arunce cu piatra asupra lui,

inainte de a se dumiri? Cintirind imprejurErile in care s-a Ecut prima noastri judecatia, acum un an, am inclinat o weme sd cred in cea dintii din acste presupuneri gi am riMat, ticui gi resemnat, in celula mea din Aiud, toate injosirile Ei silniciile, pe care le-am socotit legate de acest rol de victimi desemnati a unei ispi5iri o\tegti. Pind ce,intr-o bund zi, aflind cd lnalta Curte de Casalie a inteles si sfarme judecata cea nedreapti $i sd retrimitd lucrurile spre judecare altei Curti aceasta legiuitn - ci, de vreme ce mi-, se mi-am indreptat pirerea gi mi-am zis cere si md apdr iar, tot dreptatea este ceea ce se urmere$te. Greu lucru este, Onorati Curte, apirarea mea; dupd cum greu lucru mirturisea onoratul domn Procuror general Ei acuzarea. - este Pentru ce, daci este u$or se te aperi cind Etii limpede de ce e$ti acuzat: anume c-ai fecut asta $i asta: este nesfir$it de

Peotru ce actul de acuanre mdrturia penei robite a domnului Procuror general spune un4 pe cind faptele dovedite la instruclie, in cercetdrile incheiale de domnul Procuror al C,abinetelor anchetelor, spun cu totul altceva. $i pentru ci" in suslinerile lor orale, mdrturie a cuvintului lor slobod, domnii procurori spun, iariEi, fiecare altceva, deosebit de celilalt, Ei amindoi lucruri deosebite de cele ce-au spus alti datd, cu privire la acelea5i fapte. ln fala acestei nestatornicii a gindului, care cauti sA te invinuiasci, origicit de greu i-ar veni s-o faci gi oricare ar Ii prelul cu care plitqte aceasti concesiune triste in fata acestor meandre ale unei argumentiri ale cirei teze resar unde nu te agtepli gi in care te pierzi cind incerci in zadar si le reconstitui logic unitatea, presupusi de indMzibilitatea principiali a Ministerului Public mintea celui adus sd se apere goviie in chip firesc, Ei rimii cu sentimentul straniu cd ai intrat intr-o cursi, din care zadarnic te zbati sd scapi, orice ai spune.

ulrimul cuvint / MIRCEA VLILCANESCU 27


din Parlament gi amenintat cu darea in judecati, ca pirta$ la lovitura de stat, care a dat pimint lErinimii. $i mai vid.gi pe al1ii, in urma lor: pe Ion C. Bretianu tatel, mai intii, fauritorul independentei $i al Regatului Ro_ mhn, dat in judecati la 1888, dupi guvernul siu cel mai lung, de 12 ani in Eir 9i, in urma lui, pe Ionel Brdtianu fiul, fturitorul Romdniei Mari, ameninlat sd fie $i el trimis in judecati, acum 30 de ani, la IaEi, de un parlament ales sub ameninlarea baionetelor nemlqti, pentru cd declarase un rizboi socotit pierdut. Ii vdd coborind printre noi gi-mi zic: Cum de a putut si omite actul de acuzare acstea toate? Le-a uitat? Ori Ei-a inchipuit cd ajunge si nu le spuni, pentru ca cei ce nri le gtiu sd-gi inchipuie Ei cd nici n-au existat?

il
Cercetarea actului de acuzare
A. Acwaliilc
generale

incep cu Actul de acuzare, deci, Onorate Cutte, incercind si-mi regisesc un chip adevirat in fala buchetului de invinuiri generale, privitoare la pozilia noastre a tuturora in acest proces, despre care acuzarea spune ca este plTul de acesffel, in care sintem infeli5ati ca o grupare solidard de uneltitori impotriva bunului public, nepregitili gi velei,tari profitori de vremuri tulburi, amdgili de propaganda dibace a strdinilor, pini la a nu mai fi in stare si desluEim chipul Mamei dragi, unili in voinla vinovati de a impinge fara ia dezastru, impotriva werilor unanime ale obEtii gi a destinelor ei. incerc, Onorati Curte, mai intii, se md aflu insingurat in ' fati infrimgdtoarei invinuiri, pe care actul de o -acuzare afirmd, ci poporul o rostqte intiia oard impotriva conducdtorilor sii, care l-au dus la dezastru. $i nu Etiu de ce, fdri sd vreau, vid coborind. alituri de noi, din n-evizut, in aceaste incintd, preflcuti dintr-o dati in inaltd Curte, chipurile venerate din trecut, incepind cu Manolache Costache Epureanu, sfetnicul lui Vodi Cuza; urmind cu betrinul Lascer Catargiu, cel dat in judecati de coalitia adversarilor lui; Mihail Kogllniceanu, sfetnicul acelui Vodi Cuza, pirintele RomAniei modeme, alungat

Caracterul general al gtvemulai

ficut aci? Aflu ci

M-afund in amintire atunci, $i incrc sd mi regisesc fdcind parte, cum zice actul de acuzarg dintr-un guvern ,,cu o structuri indisolubiln", de oameni ,,legati cum zice acelapi act unii de allii, in activitatea lor politici gi guvernamenhla, printr-un scop comun gi printr-o reuniune a tuturor participanlilor la guvernarea Ei orientarea politici, aga ci rdspunderea lor si fie aceea5i, fie ci erau conducitori, complici ori simpli agenli de executie,'. $i ce aflu, in lumina curate a Adevdrutui? $i ce-au aflat gi Domniile voastre din mirturiile carc s-au

aceastd structurA indisoluhili se mmpune din

oameni care au venit $i au plecat, din oameni cari nu s-au cunoscut, nici intre ei, nici cu cel care-i chemase, Caut politicieni gi vid mai ales tehnicieni, oameni price-

puti in meseria lor Ei care n-au fEcut politici weodati; ci au fost smulEi, fiecare de la treaba lui, cei mai mulli in serviciu

28
.

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 29


O dictature militari apolitica, de apirare a tirii intr-un tuturor. Aila mi s-a pdrut a fi regimul in care am primit si fiu subsecretar de stat. A';a devenise acest regim, cel putin din ziua in care generalul Antosilit de sentimentul public revoltat qpntra acelora nescu - gloante doboriseri cele doud simboluri ale rezisale c6ror tenlei romdnegti posibile, din domeniile cultural gi econochemase la el pe comandanlii de mic: Iorga Ei Madgearu mari unitl1i ale armatei Ei le pusese intrebarea daci, fati de cele intimplate, se putea sprijini pe ei, 9i acqtia ii rdspunseISrd oarecare ezitare, pentru cd fuseseri jignili serd - nusufletelor ce se lor de evenimentele petrecute in adincul poate, totu$i, bizui pe dingii. Acest lucru fusese recunoscut $i la inceputul dictaturii antonesciene, cind decretul priri care generalul Antonescu piimise deplinele puteri ale fostului rege Carol al Illea se intemeia, expressis-verbis, fte ,+sta ea de extremd necesitate" in care se gisea 3ara. (A se vedea textul Decretului nr. 3 051 din 5 septembrie 1940.) $i abia la 14 septembrie 1940, dupi egecul incercdrii de colaborare a generalului Antonescu cu partidele politice zise ,,istorice", ea dobindise caracterul fascist al ,,statului nalional legionar", terminat gi el cu rebeliunea de la 21 ianuarie 1941. Caracterul acesta, de stare de necesitate, este recunoscut $i de generalul Sdnitescu, primul ministru de dupi 23 august 1944, adici prirnul ministru al regimului care a rdsturnat dictatura antonesciand. Cdci, in depozilia acestuia, ficutd in procesul generalului Stoenescu, anul trecut, la 'aceastd Seclie, Ei depusi de noi in copie certificati, la dosar, se spune: ,,imprejurlrile formirii guvemului dupi 23 august 1944 au fpst aseminitoare cu acelea care au precedat formarea guvernului de la 27 ianuarie 1941. Atit atunci cit $i in auceas greu, cu concursul

comandat, pinditi de pedepse aspre daci ar fi incercat sd se


sustrage.

N-au fost intrebali nimic. Nu s-a cerut la numire pirerea ministrului asupra colaboratorului siu cel mai aProPiat. Nici la Plecare. Numiriie s-au fbcut, uneori, prin Ordin de zi' Demisii date au stat neprimite luni intregi Ei s-au acceptat cind cei care le ficuseri credeau ci li s-au refuzat' Nu li s-a cerut nici o Pirere. Nu li s-a imPus nici un Program' Este o situaiie ciudatl, priviti in perspectiva sistemului Parlamentare. 'suverndrii Dar regimul era dictatorial 9i teoraicianul democrat domnul Riciu, prim-acuzator public la Tribunalul Poporusale: lui, n-a caracterizat oare acest regim (la p' 75 a lucririi Din moblemek democralicl ca rcgimul guvemSrii unui sinzur bm si rdsPunderea unuia singur?) Un duvem dictatorial, dar nu o dictature fasciste - cum cici aceasta se lichidase prin inzice aciul de acuzate -, ftinn"r"u rebeliunii din ianuarie [1941], o dad cu statul leoionar si cu miscarea ceJ sprijinise, care fusese interzisd' " ci o di"tutuia militare apolitice, de wemuri grele, de felul celor cunoscute in wemurile de grea cumpind ale- istoriei romane, in care ,,mintuirea Republicii" devenea "legea supremi", toati puterea gi rispunler-e1 fii.n! trecute nu in miinile unui pariid o.i ale unei mi$ciri, ci in miinile -unui a5a cum mai fusese o dati, insinsur conduidtor militar tie'6;l4 septembrie 19'10, gi ium redevenise, dupi 27 ianuarie 1941, caracterul regimului politic romAnesc' Martorii audiali aci au confirmat ci Ion Antonescu nu a avut partid gi aEa-ziEii ,,antonescieni" nu sint, in cea mai mare parte, decii tehiicieni, necunosculi de el, alqi pe baza competenlei lor tehnice.

30

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

Uldmul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 31


Se poate vorbi insd gi altfel despre destin, evocindu-se soarta unor altfel de oameni, adugi si pldteasci pentru greEeli care nu sint ale lor, numai pentru ci intimplarea i-a Ecut se poarte, in imprejurdri tragice, pe care nu ei le-au creat, grija de soarta altor4 $tiind totuti, \orba cronicarului, cd ,Jtlu sint vremile sub cirma omului, ci bietul om sub vremi'1 in aceasti indoiti penpectivi, mirturie a merEiei $i a jalei Epturii omeneEti, incerc si situez astdzi, fird uri Ei tire pertinire, situatia regimului in care am fost'chemat se lucrez la 25 ianuarie 1941. Sau, a5a mi s-a pdrut mie ci este.

gust 1944, militarii chemali in guvern nu puteau si refuze aceastd sarcini, considerindu-se in serviciul comandat". Iate recunoa$terea limpede a necesititii, care nu e altceva decit constatarea ce: ,,ceva nu se poate sd nu fie". Ci asemenea regimuri dictatoriale, odate instituite, se viciu congenital dizolvi Ei pier prin lipsa de sfat luminat al dictaturilor de orice fel ori pier prin exagerarea contradicliilor lduntrice pe care au fost aduse sd le impace,

-,

atunci cind aceste regimuri depdEesc in timp rolul lor limitat este un adevdr pe care istoria il confumi oricind, - atunci cind dictatorul e, ca Bonaparte, un om de gechiar niu gi cind dictatura lui imbraci o formi implciuitoare.fald de realitifile pe care wea si le incorseteze. Pentru ci aEa e viata! Ea se wea liberi sd-Ei croiasci, in fiecare imprejurare, formula ei de echilibru intre forlele in joc. $i ea se revoftd atunci cind o foimi care nu i se mai potriveste stlruie se persiste opresiv. Dar acestea sint vicii inerente oricdrei forme de stipinire omeneasci, pe care nu un subsecretar de stat, chemat se facd fald unei sarcini limitate, putea si le impiedice! Sint insl acestea ,,conceplii" ale unui om - cum zice actul de acuzare ,,urmirite voi! cu echipe.pregitite dinainte"? Ori sint situatiuni intimpldtoare, petrecute pe deasupra voinlei omenegti, cirora eEti silit si le faci faJi cu ce poti, poate in gind cu ironia scriitorului francez care punea pe eroul sdu sd spuni, surprins de neprevizutul evenimentelor: ,,Taina acestor lucruri mi depdEegte! Si simulez micar cd le sint organizatorul!" S-a ironizat aci, Onoratd Curte, de cetre unul din ape: ritori, iluzia acestor siluitori de destine, care-Ei inchipuie cd fac istorie Ei ci tin, in slabele lor miini, cumpina wemurilor, inclinind intimpldrile si intre in tiparul werii lor, impotriva tendinlelor firegti ale acestora. (Nimic de zis.)
.

Scopul comun

incerc si deslugesc, atunci, smpul mmun al guvemului din care am facut parte, ca subsecretar de stat, lucrarea
acestor oameni, in concret, atunci cind discutd in delegaliile economice, cdci la consiliile de minigtri nu discuti, ci Qc; cite unul incearci din cind in cind la consilii asculti gi o precizare, urmate indati de o riposti care vine din capul mesei, ca un tunet. AIlu, dimpotrivd, in aceste delegaliuni, in care nu sint decit ei, discutiuni aprinse, conhoverse, teze care se infruntd tdios in problemele tehnice, cifre care se incrucigeazd, tablouri care fluturd in vint. Liber-schimbigti se lupte cu etat(ti. Teoreticiini discutd cu oameni de meserie. Militari se infrunti cu filozofi, cu gospodari. E rivni Ei invergunare intre ei: sd faci bine!

Nu afli disculiuni politice! Acestea sint, toate, rezervate altora! Ci numai un Eir lung, nesfirEit, de probleme gospodirqti. Un scop comun pare totugi a se desluli din acest concert de glasuri disparate. Nu este un scop afiSat, strigat pe strdgini. Dar il poli desluEi ugor, din felul in care glasurile se infierbinti deodati, uneori, cind unul dintre ele pare cd aperd o teze indoielnica.

32

MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI

CUViNt

Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 33

Acest smp nu este, inse, acel de care vorbegte actul de acuzare: voinla unor orbeli de a pregeti o groapa pentru ce au mai scump, din pricina vanitelii lor zadarnice. Ci este preocuparea, pururi ingrijorati, a unor oameni care ved tara cu piciorul intr-o groapi gi se trudesc din fisputeri, punind in cumpdni toatl rivna $i toati priceperea lor speciali, care-i mare, pentru ce pe temeiul ei au fost alqi, ca si de prabuSire. scape ce se mai poate scipa Este un sentiment constant, nu numai in ultimele ceasuri ale guverndrii, dar inci din cele dintii, cind wemurile n-ar! fost mai uEoare. kctura oricirei disculii din gedinle s-au cerut Ei s-au adus aci citeva (de pildi, cea dramaticd din 12 ianuarie

limurelte pe oricine! l94J) parci mai desluEesc, in sforldrilelor, gi o maximi co$i mund, care revine orl de cite ori acgti oameni,au.in fati o sugestie venitd din afari. E o maximd asupra cdreia nu par a se fi inleles dinainte, dar care pare a izvori din adincul in(elepciunii neamului, ale cdrui interese au ajuns a le apdra intr-un ceas greu. Este maxima chibzuitd a gospodarului ce se teme de cui striin: ,,Feregte-m5" Doamne, de prieteni, ci de duEmani md apdr singur!" AceEtia sd fie, Onorati Curte, oarnenii neverificali, victime ale propagandei hitleristi, incapabili si deslugeasci interesele lirii lor de ale altora, de care vorbelte actul de
acuzare2

preocupirile lor, un instinct de apdrare, care dezminte invinuirea seducliunilor uSoare, infil&ate de actul de acuzare ca pricini ale amigirii lor. Am spus ci rninigtrii gi subsecretarii de stat nu fac politicd, in consiliile lor, Ei lucrul s-a recunoscut de doi martori: prof. Petrovici care a fecut parte Ei din guverne poli- diferenla tice Ei care cunoagte - a aretat-o $i aici, acum Ei anul trecut. Nu insist; Ei colonelul Radu Davidescu, militar, care $tie ce este un raport gi care a aretat cd aceste consilii erau un fel de ,,raport colectiv", de felul ,,puntilor", care reunesc pe gefii de servicii in doctrina organizaliunii administrative fayoliene: Eeful-asculti raportul subalternilor despre felul in care i s-au executat dispoziliunile, in fiecare sector, Ei, pe urmi, le dd, la rindul sdu, dispoziliuni, aritind ce a hotirit pentru viitor cu prMre la activitatea lor. Sint insd Ei alte dovezi, luate acestea din inseEi disculiile acestor consilii. Nu am avut la dispozilie, niciodati, textul stenogramelor; dar am luat note dupd cele spuse in aceste consilii, care cuprindeau indrumiri privitoare la actMtatea ministerului
meu. Nu pot se garantez stilul. Dar ideile cuprinse in aceste note le garantez, pentru cd, pe baza lor, am dat ordinele de

Politicieni incercali nu vor fi fost, Onorate Curte, ace$ti oameni care au rdmas si poarte greul Ei sd dea seama de ce au fEcut, cind era atit de uEor si fugd, ori si arunce rispunderea pe allii! Dar este, in actMtatea lor, prea multi indoiald de zlri care amdgesc, prea multi ticere in biruinla aparente, prea multd amintire proaspdti a umilintelor indurate de 1ari, pentru ca activitatea lor si nu lase se apara, in toate

executare. Onorata Curte poate, oricind, si le controleze cu stenogramele Eedinlelor de la datele respective, care s-au depus, toate, la Acuzatorul public al Tribunalului Poporului Ei, din care, unele s-au cerut $i s-au adus aci. De altfel, dacd stilul este omul, unele formule vorbesc singure, chiar daci la persoana a treia. Or, poate tocmai de aceea. Iatd, de pildi, in gedinla Consiliului de Minigtri din 27 februarie 1941, se pune problema indrumdrii negocierilor economice. Citez: ,,Nici un minister nu angajeazd fald de nemli, afari de Mihai Antonescu!"

34

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU 35

La 6 martie, acelagi an, se vede cum sint informati miniEtrii despre chestiunile politice. Citez: ,,Chestiuni de ordin politic. Nu se pot da detalii. Dar sint foarte promilitoare pen.tru

,,Nu e de admis ca mandatarii si depdEeascd mandatul ce li s-a dat. Sd se atrage atenlia comisiei si nu mai dea leclii!" Aceasta era situalia!
Pozi4in mea

viitor".
Trec la alti chestiune acum pi caut, Onorati Curte, sd mi regisesc pe mine gi si-mi aflu chipul adevdrat, in perioada anterioard guvernirii, aceea despre care actul de acuzare spune ci a fost epoca de incubaie a hitlerismului la noi Ei pe care o viznazd, anume anumite paragrafe ale kgii nr. 312, a cdror aplicare mi se cere; de pild5, articolul 1, paragraful a. Mdrturisesc ci mi-e nespus de greu si judec activitatea mea Ei sd vorbesc despre mine, cum ag vorbi despre un mort. Dar fiindci sint nevoit s-o fag o fac totusi! . Onoratd Curte, am fost totdeauna nalionalist, dar nationalist luminat, a$a cum am inva[at acst nationalism de la dascilii mei Nimlae lorga Ei Vasile Piwan, Ei nu nalionalist govin'. Cdci Iorga nu a fost govinist, decit poate - in wemea tinerEii sale! Am socotit totdeauna naliunea ca o unitate de were, intemeiati pe unitatea pimintului, a singelui, a datinilor gi a soartei, meniti si exprime, in felul ei particular, valorile universale. Am incercat si mi apropii de neamul meu ca sd-l cunosc Ai si-mi aflu in el un indreptar pentru singurltatea meh Iiuntrici Ei ca sd-i aflu nevoile, spre aJ ajuta. $i nu am dispreluit niciodatd alte neamuri pentru ci ingelegeau sd triiasci potrivit felului lor de a fi. De aceea, atitudinea mea a fost socotite totdeauna ca o formd de univirsalism. Aqa o gdsesc inregistratd, cel pu1in, in ci4ile cdlitorilor strdini, care fhceau diri de seami asupra curentelor culturale din lara-mea, in perioada ^anilor 1933-1937. (Vezi: Paul Monnd, B ucarest, p. 212)E.

Iar la 20 august, acelaEi an, se vede care era puterea lor in acest sector. Citez: ,,Sint ceasuri cind, dincolo de concepliile tehnice, se iau hotdriri care depind de politica generald. Nu aveli dreptul de la lege, gi chiar de l-ali avea, nuJ respect, pentru ca generalul Antonesch a anunlat altceva". Ce a anunlat generalul Antonescu? Ci cel care guverneazi este el Ei numai el. $i cd nu intelege si impartd cu allii sarcina gwemirii lui. $i, cu un alt prilej, in care MareEalul discutd sfera Ei limitele atribuliunilor lui, neingridite de nici o Constitufie, el spune: ,,Cind veli fi chemagi sd rispundeli de ceea ce ati Ecut, eu sint acela care va rispunde pentru dumneavoastrd toli. De aceea pretind se $tiu tot ce faceli in sectoarele dumneavoastri de activitate. Pentru ci numai eu guvernez in tara asta". (Nu pot se controlez data, fiind de peste un an $i jumetate in inchisoare.) La 12 septembrie 1941, acelaEi gind este intirit lapidar. Citez: ,,Politicd face MareEalul!" Tot la persoana a treia! ln sfirEit, la 23 noiembrie 1941, citre generalul Pantazi, lucrul e spus Ei mai clar. Maregalul a fost surprins ci o mmisie interministeriali gi-a depigit mandatul, Ecind Maregalului imputiri ci nu ar fi destul de energic in conducerea guvernului. Citez:

36

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU 37

Dar, ca formalie sociolog, deschis tuturor experienlelor gi formelor noi de viali, nu m-am speriat nici de incercirile epocii mele de a introduce mai multi ralionalitate in relagiile dintre oameni, nici de socializarea mijloacelo_r de produclie in mmun, intr-o lare in care majoritatea populaliei este compusd din ldrani. $i am scris-o. (Yezi: Buryheziz, proletariat Si ldrdnnnev, scrisi in 1932.) Cu conditia, insd, ca ele sd asigure o\tii cit mai multd fericire, in imprejuririIe concrete. (Vezi: Extedenul populagiei agricole Ei penpectivele gospoddrizi ldrdneEtitv, in Sociologie romdneascd din
1e37.)

Am impert{it acst fel de a gindi, prin vorbd gi prin scris, in numeroase publicaliuni gi conferinte, in acea weme. Dar n-am fost na$ional-socialist, pentru ci intre noi a stat, totdeauna, piatrd de hotar: exclusivismul Ei violenta, cu care nu md putea impeca credinla mea in Dumnezeu. Am protestat de la inceput contra violentelor antisemite din uhiversitdli (comunilat in ,,.,{devdruli, in 192211) Si impotriva a_rderii cirtilor, sivirgiti de hitlerigti, dupi venirea lor Ia putere (depozilia lui Vasile Bincili, in fata Onoratei Curli).

$i dascdl de eticd fiind, la facultate, am opus, in planul etic, activismului disperat al tovari5ilor mei mai tineri de generalie, un istorism resemnat, adici o invitalie fZcuti celor mai buni si renunge la propria lor sete de realizare, spre a face fali chemirilor, pe care li le adreseazi obgtea lor. (Yezi: Tendinlele tinerei generagii gi Istorismul prin resemnare in spiritualitatea tinerei generalii, 1933-1934.12) SlujbaE, fiu Ei nepot de slujba5, nu am avut alt patron decit pe Stat, pe care l-am slujit din toate puterile, ori de cite ori am awt prilej. Asta, ca atitudine generald in fala lumii gi a vietii.
Mi vdd acum, in epoca aceea, despre care actul de acuzare spune ci era timpul in care nomele germanice Eopteau acstui neam, la ureche, cintecri amdgitoarei Lorelei.

Departe de a mi lisa sedus de acest cintec, atregeam atenlia compatriolilor mei asupra primejdiilor acestei vriji. In cronicile mele zilnice de politicd externe, din ,,Prezentul" lui Madgearu, scriam, sub pseudonimul ,,Veritas" (identificat de martorul Paul Sterian in fala Sectiei a Vltr-a, fila 67 din dosar), despre problemele zilei, denunlind comentat elogios de posturile de radio striine democratice, din corul cirora nu lipsea nici Radio Moscova - reinarmdrile nemle$ti, carenta politicii de pacte, agresiunea Italiei in Africa; ori explicind obiectiv temeiul noii Constitutii sovietic. Iati, de pildi, un articol de atunci despre reocuparea malului drept al Rinului de citre Germania, in urma plebis.citului din Saar: dupi ce descrisesem entuziasmul mlectiv care a cuprins mullimile teutone la glasul seducitorului, care pirea cd indeplinqte destinul rasei, terminam evocind melancolia care avea sd cuprindi acste mullimi odatd intoarse acasd, desteptate din waja glasului seducdtor, pe careJ comparam cu acela al vestitei dne, din poezia lui Heine, care prin cinturile ei atrigea in adincurile Rinllui pe barcagiul increzitor, care se ldsase prins de vraii. (Vezi articoiull3 gi mirturia lui Paul Sterian14, din fala-Seciiei a VIII-a, fila67.) Mi mai vid informind, congtiincios Ei obii:ctiv, societatea romaneasce la Fundalia ,,Carol I", ori la Institutul Social Rom6n, asupra economiei sovietice, a sislemului gi a realizirilor ei gi nu asupra economiei hitleristelr. (Vezi depozitia prof. D. Gusti, din fala acestei Onorate Cur1i.) ' Md vdd, pe acelaSi fir, renunlind la cariera mea de cdrturar, spre a rispunde chemdrii ce mi se fbcuse de a fi vameE, intr-o vreme in care dupi declaraliile ministrului - C.onferin$a de Brterne al Romdniei la de Pace din Paris, din 1946: ,,RomAnia a fost mnstant in tabdra adversarilor Germaniei" aplicind sancliunile vamale edictate de Liga

38

MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI clNINt

UIIiMUI CWiNI/MIRCEA

WLCANESCU

39

Natiunilor lmpotriva Italiei fasciste $i colaborind la vinzarea redevenlelor petrolifere ale statului cetre guvemul francez, pentru inzestrarea oEtirii. (Vezi depozitia martorului Eugen Ballan.) Mi vdd, ciliva ani mai titziu, ca director al Datoriei Publicel6, Ecind sfo4dri spre a libera lara de sewitutea datoriilo; externe, sau rrotind pe fali impotriya unei Constitutii noi, care.introducea pedeap,sa morliir/. (Vezi depozilia aceluiagi martor.) Mai tirziu, dupi izbucnirea rizboiului in Apus, mi vid Mitili Constantiinsircinat de ministrul meu de atunci - revista englezi nescu si scriu un articol dea,oltat pentru ,,The Banker", in care si arit jertfele Ecute de lara mea pentru a-gi menline independenla econom-ici in fata teDtaculelor ispititoare ale penetraliei nemlegtl Concluzia acestui artiml trigea semnalul de alarmi clar c6, daci piata englezi se menline in rezewd, in cumpdrdturile ei, fati de mirfurile romAnelti, oricite credite i s-ar acorda din Apus, lara noastre va cddea sub dependen[a economicd a Germaniei hitleriste. (O copie a acestui articol dupe textul certificat aflat in arhiva Ministerului de Finanle este depusi la dosarul de judecati al Secliei a VIII-a, fila 178.) $i, doui luni mai tirziu, in timp ce pe continent se desfdgura bitdlia de la Dunkerque, mi vid trimis la Londra de ministrul meu Ei colaborind la incheierea unui acord comercial de contiabtocadi antihitleristls Ei la negocieri pentru evacuarea tezaurului Bincii Nalionale, in caz de agresiune hitleristi. (Vezi depoziJia martorului D. Iorddn, in faga Secliei a VIII-a, tia72.) Mi vdd, cu acelagi prilej, la Junior Carlton Club din l-ondra la masa rotundi la care lordul Beaconsfield, restitul Disraeli, luase altddati apdrarea intereselor romA-

negti

mici, care lupti de sute de ani si-Ei pistreze fiinla nealterate, a$ezate cum sint, fdrd voia lor, in calea marilor imperialisme ,,in calea riutitilor", cum zice cronicarul moldovean. $i, inton acasi, spre a asista la sfigierea trupului lirii mele, mi vid, mai tirziu, id toamna anului 194O in wemea cind armata germani intra in tard iarigi in strdinitate, de astd datd la Budapesta, luptind, tot ca tehnician, cu sufletul frint de arbitrajul de la Viena, pentru a-i inl6tura efectele rele pentru neam. (Vezi depozilia dr. Georgescu, in fata acstei Onorate Cur1i.) $i iarigi, intors in tare, me vid refuzind, 'in noiembrie 19,10, un loc de subsecretar de stat, oferit de fostul melr minfstru de Finanle, Cancicov, peiltru cd mi se pdrea cd, fa16 de problemele ce se puneau in acea conjuncturi, nu-i puteam fi de folos. in sfirEit, citeva zile inainte de a intra in guvern, md vid ficind apologia lui Virgil Madgearu (9i a lui Nicolae Iorga), ripus de gloanlele indreptate impotriva IOi de hitleriEti in ,Revista de studii sociologice gi muncitorqti", inchinati luile, ce se afld depusl la dosar (fila 213). $i ce atestare mai bund ag putea invoca aci, pentru felul in care mi-am fhcut datoria de intelectual, care n-a trddat niciodatd valorile spiritului in sensul in care-i acuza Benda in aceasti perioadd dinainte de a fi subsecretar de stat, decit mirturia posturni a acestui intelectual de rasd care a fost Virgil Madgearu, care vorbind despre felul in care i-ar pldcea sd fie inflligat posteritdlii spunea asistentului sdu, d-l Alexandru Hallunga, cuvintele pe care acesta le repeti in articolul siu din aceeagi ,,Rwisti de studii sociologice gi muncitorqti", aflati depusd la dosar: ,,Daci vei woi sd scrii weodati ceva despre mine, ia ca

-,

infEtiEind, cu stiala celor 36 de ani ai mei de atunci,

ascultitorilor mei din Occident, soarta tragicl a ldrilor

indreptar ceea ce a scris Mircea Vulcinescu-'fl. (A se vedea articolul la dosar, p. 24 a rwistei.)

40

MIRCEA VULCANESCU / Uhimul cuvint

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 41


2. cd am colaborat la toate actele lui, 3. ci arn militat pentru hitlerism,

Onoratd Curte,

A mai surprins altldati Ei pe allii faptul nemaiobiEnuit ca cineva si Ii suferit, in decursul formatiei sale intelectuale, influenla a doi dascdli atit de adinc deosebili, curn au pentru mine Madgearu gi Nae Ionescu, feri ca totugi !o1t influenta lor sd fi alterat felul sIu propriu de a gindi. Totu$i, acesta este cazul meu 9i nici in fata mbrlii nu vdd .-uE putea lepeda de aceste influenle, infht\indu_mi "lT chipul propriu altfel decit a fost in Adevii. . Veracitatea e cea dintii gi ultima obligalie a unui inte_ lectual! Aqa am crezut totdeauna! $i in acest cuget weau si mor!21 Vdd. toate aceste lucruri Ei-mi zic: unde mi-e militarpa pentru hitlerism? Unde mie ambilia de4arti? Unde sint concesiunile fbcute acelora care inEelaserd nldejdile neamului romdnesc? Unde e altce-r,a decit grija scrupuloasd de lara mea, cu renuntarea la veleitllile fiin1ei mele individuale? Incerc, Onoratd Curte, gi md zbat si discern un adevdr prins in ochiurile plasei alcituit6 din paragrafele actului de acuzare genercl gi nu gisesc altceva decit confirmarea vechii zicale a lui Rabelais, desprejudecata omeneasci: ,,kgile sint ca pinzele de pdianjen; tiunii cei mari trec prin ele, pe cind musculilele s-e prind!"22.

4. cd m-am solidarizat cu toate actele guvemului,


ca o oonsecinli

Ei

zic acest act, 5. mi-am asumat intreaga rispundere a tuturor faptelor

rezultate din aceasti guvemare, deci gi 6. acea a continudrii rdzboiului.

Atit!!
$i nimic mai mult! Nici mai putin! In fata acestei cascade de invinuiri, prin implicafie, stau iardgi uimit gi-mi zic: 1. Da! Este adevdrat ce am frcut parte din guvern, in tippul rdzboiului. Dar nu este adevirat ci am colaborat la toate actele guvernului. Am colaborat numai la unele din actele lui, din sectorul atribuliunilor mele, gi am aretat precis la care anume. in epoca rizboiului, atributiunile mele excludeau, cum am dovedit cu decizia de delegare gi cu mirturia ministrului meu, generalul Stoenescu, contactul direct cu conducerea statului Ei cu Consiliul de Minigtri. Singurul meu rol era si asist p ministrul meu in aceste discutiuni, in care el avea cuvint hotiritor, eu avind numai pe acela al informirii tehnice gi al controlului e. xeculiei ordinilor lui. N-am luat parte la nici un consiliu in care sd se fi hotirit declararea rizboiului. Nici la consiliile de ordine publicd, nici la cele de colaborare civico-militarE; iar la consiliile generale nurnai cind eram chemat, dupi cum am ficut do-depozilia vada cu martorului colonel Radu Davidescu. 2. N-am colaborat la toate actele guvemului. N-am militat ircntru hitlerism! Nu se face dovada acestei militiri, afirmati de actul de acuzare.

B. Acuzagiile
de acuzare.

speciale rostite tmpotriva mea

Trec acum la acuzatiile speciale ce mi se aduc prin actul

Sint numai gase rinduri, in care se retin, ca incontestabile, urmdtoarele fapte: 1. cd am [icut parte din guvern, in timpulcind s-a declarat rdzboiul,

42

MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI

CUViNt

UIIiMUI

CUViNI

/ MIRCEA

VULCANESCU 43

Am f6cut, dimpotrivd, eu, dovezile contrare, deli nu ci m-am solidarizet cu toate actele guvernului Ei deci Ei deduclia, pe cale de consecin(i, cd mi-a5 fi asumat intreaga rispundere a tuturor faptelor rezultate din aceaste guvernare nu este justificati. M-a5 opri! Dar nu md pot irnpiedica si mi intreb: Ce se pedepsegte aci? Solidarizarea mea cu actele altcuiva? Asumarea rispunderii actelor altuia?
Pe ce text? erarn obligat. Nu se face dovada, in sfirgit,

in fala cui? Presupunind ci aE fi fost altceva decit un simplu subsecretar de stat Ei aS fi declarat vreodati aga ceva deEi nu se face nici o dovadd nu vid in ce fel este admisibili de conceput o asemenea asumare, cind nu se pretinde nici ci

-,

am uzurpat atribuliunile mnducitorului statului, nici cd m-am substituit lui in luarea weunei hotiriri din cele ce cideau in sfera atributiunilor sale proprii. Mai ales, cind am dovedit cA contactul meu direct cu el era interceptat de ministrul de resort, care-Ei rezervase (a se vedea decizia de delegare din dosar), lui exclusiv, referatele cdtre mnducitor gi consiliile de miniEtri. Delegalia aceasta este mai restrinsd ca delegatiile ce se dau de obicei Ei care se rnirginesc si spund ci subsecretarul de stat are toate atribuliunile ministrului, afari de cele rezervate lui, prin legi gi regulamente. Aci existe nici o confuzie ministrul, care - ca sd nu -, nu me cuno$tea, si specifice expres cd Iine \i rezewi, personal, relaliile cu conducitorul statului gi cu Consiliul de MiniEtri. Cind a fdcut aceaste restric$e inutild, am zimbit fatd de acst excs de precauliuni. Azi, ins6, il binecuvintez!

Nu ar fi avut nevoie si o spuni, pentru ci chiar in textul Constituliei suspendate din 1938 cirei dispoziliuni - ale continuau totugi sd se aplice prin uz se zicea ci: dqi 1. ,,Guvernul se compune din minigtri gi subsecretari de stat", textul adaugd imediat: 2. ,,Minigtrii (singuri), reuniti laolalti, alcituiesc C-onsiliul de MiniEtri". Deci, nu gi subsecretarii de stat. Totugi, decizia mea de delegare repeti lucrurile clar: Nu numai prezenla la acel Consiliu nu mai era deci a mea personali; dar nici dreptul de a-i referi nu mai era al meu, ci al ministrului meu eu neputind si vorbesc decit atunci cind.domnia sa mi autorizd special, ceea ce am Ei Ecut! Lucrul acesta l-am respectat totdeauna. Veli vedea cd toate notele citre conducdtorul statului, pe care le voi cita, poarte semnltura sa. Chiar atunci cind, ca in cazul adreselor ministerului in chestiunea $. N. G., ele sint precedate de note identice ale mele, premergetoare, adresate de mine domriiei sale gi
aprobate de domnia sa.

Iatd, de pild6, in doiarul $. N. G., nota mea prin care ardt, dupe cercetarea lucrurilor prin organele tehnice ale ministerului, cd nici noua C-onvenlie cu H. G. W. meniti si inlocuiasci pe cea anulati in urma intewenliei ministerului nu satisface exigenlele cerute de aceastd C,onvintie. Ministrul scrie pe ea: ,,,A,prob" Ei nota este transformati in adresd cdtre ministerul de care atirnd intocmirea

Convenliei. Acesta era modul nostru de a lucra! Acest mod, chezigie a increderii ce se stabilise intre mine Ei ministrul meu, nu a fost schimbat tot timpul ministeriatului Stoenescu. $i ministrul a recunoscut aci - in cuno$tinle de cauze cd nu mi-am depe$it atribuliunile.

44

MIRCEA VULCANESCU / ultimul cuvint

ultimut cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

45

Mai tirziu, sub ceilalli minigtri, forma delegaJiei a fost


cea generald, refudndu-mi-se numai actele rezervate in ge-

la cabinetul meu gi se vede din el perfect care erau

neral ministrului, fEri nici o restrictiune speciali. Dar gi aci contactul direct cu conducitorul statului Ei Consiliul de Minigtri mi-ra teiat, pntru ci textul Constituliei din 1938, aplicati prin uz dupi 1940, ficea pe ministru singur rispunzetor fald de conducitorului statului gi excludea pe subsecretarii de stat, de drept, din Consiliile de MiniEtri. (Textele au fost analizate in pledoariile avocalilor.) Lucrurile mergeau pini acolo, in vremea generalului Stoenescu, incit ordinele venite de la Pregedinlie la minister nici nu erau transmise de mine mai departe, f5ri Etiinta titularului. Iate, de pildd, un ordin prinit de la Pregedinlii, in legdturi cu apa-zisa finanlare a armatei nemlegti, singurul trecut pe la cabinetul meir in vremea aceea; cind Pregedintia cum vom vedea dispunea direct de finanla- septembrie - B. N. R. Era la 19 rea ei, prin 1941 $i ministrul lipsea din BucureEti. Ei bine, acst ordin a lesat o dubld urmi in arhiva mea: o dati, o adresi citre Pregedintie, prin care-i ceream si-mi transmiti ordinul in scris'(cdci, in aceeaEi zi in care-mi dase ordin telefonic si cer B. N. R.-ului sd pliteasci nemtilor cota lunari, imi transmisese Ei o circulari ca ministerele sd nu mai execute ordinele telefonice date de PreEedin(ie). Pun atunci mina pe toc Ai scriu: . ,Avind in vedere ordinul D-voastri circular, vi rog sd-mi cornunicali in scris ordinul D-voastre telefonic". in acelaqi timp, pun mina pe telefon Ei, cerind Rimnicul Vilcii, unde se afla, in inspeclie, ministrul meu, ii comunic: ,,Iatd ordinul primit. Ce facem?" $i urma acestei lqe telefonice existd la dosarul ministerului. Am verificat toati seria de ordine date in legituri cu finanlarea armatei nemlqti. Este singurul trecut atunci p

raporturile mele de subordonare gi cu Pregedinlia Ei cu ministrul titular. Voinla, chiar de execufie, era a.lui. Complicitatea mea, daci ar putea fi, n-ar putea fi decit
o complicitate presupusi la o complicitate a lui, gi aceasta presupusd. Dar el nu a fost condamnat pentru aceste fapte. Ba chiar a fost achitat pe ele, de aceasti Seclie, in urma unei apiriri aminunlite, pe acest punct. Acesta este cadrul in care am colaborat in guvemul mareEalului Antonescu, p care nu l-am vdzut, in afara ministerului meu, decit o dati, sub ministeriatul Neagu, $i atunci

trimis de ministrul meu si discut planurile sistematizirii Predealului, in locul lui, care era ocupat altundwa. Relatiile mele personale cu marqalul Antonescu?

Iatdle!
indrdznind si-l intrerup, intr-un Consiliu de Mlndtri in care expusese un lucru inexact, pentru a iestabili adevdrul, mi-am atras din partea lui replica asprd: ,,Cind te.ai niscut dumneata, ca sI indrdznegti sd tai cuvintul din gura mareEalului Antonescu?" Ceea ce remar.c ce, in speF, era just. Faptul nu m-a putut insi impiedica si revin, indati ce furtuna s-a potolit, pentru a spune ceea ce aveam de spus. A md face, in acest caz, coautor al tuturor faptelor guvernului Antonescu gi deci Ei (prin implicatie, nu altfel) al celor incriminate in actul de acuzare: adicd de crimele de la art.2, alin. a, gi 1 alin. a, inseamni, fbri indoiald, sd faci cel pulin ,din 1in1ar, armdsar". Si, pentru ca sintem in domeniul comparaliilor entomologice, adaug ci, dacd nu am fost unul din armisarii inhimali la carul Soarelui, nu voiesc totugi si spun ci - in sectorul care mi s-a dat in seamd am fost ,,musci la arat".

,16 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul

cuvint

Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCiNESCU 47

Nu! Lircrul ar fi inexact, Este adevirat ce am Ei.am recunoscut $i recunosc colaborat la multe acte ale ministerului meu" deci gi ale guvemului din care f5ceam partq din sectorul economic Ei financiar gi ci am fost unul din capetele gindiloare care au contribuit la intocmirea gi executarea sistemului de relalii economice ale tirii cu strilnitatea, in perioada guvernirii anto^ nesciene. (Generalul Stoenesor a spus acest hrcru aci) In acest sector; in care am lucrat, inteleg si-mi asum rdspunderea .tuturor misurilor pe care le-am preconizat eu, pentru care am luptat, ori pe care le-am ex@utat eu. Dar nici aci, micar, nu sint in misuri si-mi asurn rispunderea tuturor mesurilor, pentru ci pot dovedi oricind opozilia rnea categoricS" al cdrei ecou apare ii in disculiile uneia din $edintele ale ciror stenograme s-au cerut aci. Vorbqsc de aceea din 12 ianuarie 1944, in care se aratd opozitia noastri, a ministerelor din sectorul economig la politica dusi in Transnistria, cu care nu m-am solidarizat gi nu inleleg nici azi si mi solidarizez, precum gi la alte misuri pe care nu le-am voit gi faSi de care bune sau rele m-am opus, Ei cu care nu pot coniimti sd fiu Jinut solidar, -chiar dac6 aE fi solidar asupra multor altele. Memoriul citre procurorul anchetator precizeazi cu ce am in(eles si md solidarizez Ei cu ce nu. Un singur lucru mi surprinde, Onorati Curte, in actul acela de acuzare aga ciudat. Daci argumentarea lui e juste gi dacd este adevirat ci m-aE fi solidarizat cu toate actele gwernului gi mi-ag fi asumat rispunderea intrcage a tuturor faptelor acstei guverndri cum zice actul de acuzare ca Ei cum ag fi fost eu insumi un substitut de fapt al fostului conducdtor al statului, atunci nu vid de ce, ca urmare a acestui ,,prisos de cinste:', dar gi a acestei ,,lipse de wednicie", de a fi acuzat nu pe fapte proprii, ci pe fapte ale altora, atunci nu vid de ce zic nu am fost acuzat pen-

'

tru toate capetele de acuzare rostite impotriva acestui regim gi nici de.ce nu mi s-a pus in sarcini tot alfabetul din articoleld 1 gi 2 din kgea nr. 372i ci acr.tzatorii mei mi-au rezervat, parcimoniogi, prin deduclie, numai acuzaliile prevezute in articolele I Ei 2, alin. a? Md trudesc zadarnic de un an, in singurdtatea gindului obignuit si caute lucrurimeu, ca fost dascdl de filozofie lor un rost care a putut fi micar logica acestor acuzalii, daci nu pot descoperi care este adevirul ei?

-,

-,

ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 49 tnleleptul i-a r6spuns: ,,Si pizeascd dreapta acceptiune a termenilor, gi amlo unde, de pe urma vitregiei imprejuririlor, aceaste justi accepliune a terrnenilor s-a tulburat, sd o indrepte!" $i cronicarul acestui principat chinezesc. povestette, mai departe, cum un inaintaE al prinlului in chestiune ar fi greEit odati, cu prilejul sdvirgirii unui act impus de ceremocare pe chinial, cu mai nimic, inlelesul cuvintului ,li" nezelte inseamni ,,lege", ,,normd". $i el adaugi ci, dupi 259 de ani, tot crescind pe nesimtite, din print in prinl, gredrepEeaia a ajuns atit de lati, incit nedreptatea a luat locul tilii in faptele stipinirii gi strdnepolii prinlului vinovat de ea gi-au pierdut Tronul. Nu mai pulin grele de urmiri pot fi grqelile cu privire la accepliunea cuvintelor:

III
incadrarea generald in art. 2, alin. a din Legea nr.3L2lI945
Este o greEeald si se creadd ci vorbele pot suporta orice..
Cd inlelesul lor se poate intinde

in toate sensurile, fbri

aibd consecin{e! prin indeletnicirile lui profesiospune un om care O a fost adus, cind nu era incd invinuit de nale de logician crimi, ba inci gi dupi aceea, si exercite un fel de polilie a inlelesului cuvintelor lolosite de contemporanii sii. Este o eroare, care se poate strecura in mintea cuiva, ca lucrul

si

cind privegte lucrurile intr-o perspectivd ingustd: hb et nunc, dat care se risipegte de indati ce ne gindim la consecinle_le vorbelor pe care le rostim. Pentru ci inlelesurile cuvintelor reprezintd hotare pe care mintea le pune intre /zcrui, tocmai pentru a nu se rdtdci in judecata gi acliunea ei, trecind, in chip nelegitim, de la un lucru la altul. Aceste reflecliuni mi le treze$te felul in care Onoratul Parchet General rdstdlmiceqte textul clar al articolelor lrgii nr.312. in cartea chinezl a rinduielilor gi ceremoniilor: Li-Ki una din cele cinci cirli care alcdtuiesc tezaqrul literaturii std scris ci un tindr prin!, de curind urcat clasice chineze - sdi, din Principatul Lu, s-a dus sl intrepe tronul pirinlilor be pe inleleptul Kong Fuzi (vestitul Confucius al iezuililor): ,,Care este prima indatorire a unui stipinitor de curind urcat pe Scaun?"

unui rizboi" ori de ,,intrarea unei armate striine pe teritoriul lerii tale". intr-adevir, Onoratd Curte, textele a ciror aplicare ni se cere sint niEte texte clare, care prevdd limpede capetele de acuzare impotriva fiecirei categorii de infractori gi nu-i confundd pe unii cu al1ii. Un alfabet intreg se inEiri dupd primele doud numere din seria numerelor cardinale, ca si defineasci faptele celor pe care legea ii socoteste a fi autori ai dezastrului ldrii, in articolul 1, gi autori ai acestui dezastru, prin crime de rizboi, in articolul 2. O nuanlare sublire din articolul 3 deosebelte apoi, dupe natura pedepselor, ceea ce legiuitorul a voit sd caracte-

- a avea rispundere, - a milita, - a permite, - a contribui intr-un fel la, - a pregeti, ori - a desdvirEi ceva, mai ales cind e vorba de ,,continuarea

hotiri,

50

'MIRCEA

VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

51

- al vinii ce - ni se impute. Hfovinovelia autorllui principal loseEte o dati cuvintele: ,,au hotirit", pe lingi doui alte cuvinte: ,declararea" Ei ,,continuarea" re?boiului, aretind astfel limpede, ci actul de hotdrire este acelaEi in amindoui cazurile Ei numai ob'tzctul hotiririi e diferit. Pe ce temeiuri distinge, atunci, domnul Procuror general intre ele, fhcind din cel dintii actul ,,hotdrirei declaririi" un act expres gi solemn al-celui care a avut competentd sal fac6; iar din cel de-al doilea de ,,hotirire - actul a continuerii" un act diluat, inexistent, topit in multipli-, variate de executare a actelor de conticitatea de acliuni nuare a rdzboiului? Pe cine vizeazd d eci Legea, pedepsind pe cel care a hotdrit,declararea" rdzboiului? Domnii procurori au spus-o ldmurit: pe cel care, avind in sfera competenlei sale puterea de a o face Ei, ivindu-se prilejul de a o face, sevir$e{te acest act de alegere intre lucrurile cu putinld Ei hotdrdgte: si fie rizboi. Nici o controversd asupra acestui punct! Pe cine vizeazd lrgea, pedepsind pe cei care au hoterit ,,continuarea" rezboiului? La fel, pe acei care, avind, in sfera mmpetenlei lor, puterea de a iegi din rizboi, ori uzurpind aceaste putere, $i, ivindu-se prilejul de a-l opri, sevir$esc acest act de alegere intre lucrurile cu putinte $i hotiresc se continue rezboiul. Spre a-Ei face insd teoria admisibild, reprezentanlii Ministerului Public au afirmat, in rechizitoriul lor, cd aseme-

tizeze ca infracliuni politice, de ceea ce a caracterizat a fi crime de drept comun. Parcurgind acest alfabet de crime, este destul de ugor de distins pe acelea dintre ele care au putut vi?a pe conducitorul politic, de cele ce au vizat pe colaboratorii lui Ei pe simplii executanli, definili, uneori, categorie cu categorie. Articolul 2, alin. a indeosebi este clar, definind

nea acte de hotdrire a continudrii se deosebesc de cele de hotdrire adeclardrii, pentru cd actele de hotdrire a ,declarIrii" pot sI fie dovedite, chiar daci nu se dovedesc in fapt, pe cind'actele de hotirire a ,,continudrii", nu numai ce nu sint dovedite, dar nici nu pot sd fie dovedite. Aqa zic dom-

niile lor. De ce?


Pentru ci declararea rdzboiului e un fapt unic, instantaneu, pe cind continuarea rlzboiului e o situaSiune durabila,

coniinud, care rezultd automat din actele de execulie niscute din declararea lui sau cere o reinnoire continua a hotiririi, presupusi in fiecaie act de execulie. Hotdrirea continudrii rizboiului nu ar putea fi.astfel un fapt unic, la fel cu hotirirea declaririi lui, ci un fel de direclie generali, implicit5, a voinlei care comite actele de execulie. In consecinld, Irgea trebuind interpretati, aEa ca ea sd zic domniile aibd un sens Ei nu aga ca si nu aibi, textul lor trebuie inleles aEa ca gi cum ar lipsi-din el cuvintul ,,hotirire". I-egea at viza atunci numai voinla de continuare puri Ei simpld a rdzboiului, presupusd de faptul continudrii lui. Hotdrirea de aJ continua ar echivala, ar fi totuna cu simpla voinld de aJ continua. Iar complicii acestei hotdriri ar fi toli aceia care, continuind in fapt rlzboiul, prin exerciliul atribuliunilor lor in stat, gi-au unit ori alipit voinlele lor particulare, implicit, cu voinla hotdritoare. a evita un lucru care sta totu$i limStraniu ocol! -spre pede, la indemina tuturor. Dar acest lucru nu este cu putin16. $i iati de ce: A hotdri, Onorati Curte, inseamne a trage hotare! A trage hotare in virtual. A alege din lumea nevdzutd, multipli gi nedeterminatd a lucrurilor ce pot fi. dar nu sint incd, pe acelea care vor trebui si fie $i care, prin determinarea spiritului tdu, gi prin actul tdu, vor fi.

52

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 53


3. Nu existi hotirire, unde nu existi putere de a porunci Ei de a fi ascultat. Un act prin care cineva decide sd se faci noaptea, zi, gi ziua, noapte nu este un act de hoterire, decit daci cel care are Ei puterea si o facd. zice: ,,Sd se faci zi" Hotirirea implici deci deliberare in sfera competenlei. $i, domnul Procuror general a recunoscut-o aci! Aplicarea acestei idei de hotdrire la declararea rdzboiului este u5oard: declararea rizboiului e deci u5or de detectat C.ontinuarea rizboiului e un fapt automat continuu. Cum poate dvea ioc atunci o hotlrire (act instantaneu) a continuirii unui rdzboi (care este un fapt continuu)?

Voinla omului se constituie din trei acte dbosebite, care se inlinluiesc in trei momente ale actului de a voi: primul moment este deliberarea, sfatul, cumpbnirea motivelor in judecate, care te determind se alegi; ultimul moment al treilea este porunca, decre- hotirirea tul, ordinul de executat, deja Iuatd; intre amindoue st5, ca o limbi de cintar in cumpina - hotirirea. fiinlei: Hotirirea este actul al doilea al voinlei, agezat intre celelalte doud. El urmeazE deliberarea Ei precede execulia. k leagi gi face din ele o unitate. Este momentul unic, in care motivele de a voi se adund in unitatea cugetdtoare a fiinlei, pentru a face aceaste alegere a viitorului de infiptuit, din care va rezulta porunca. Analiza aceasta a actului de voinld e clasicd! O gisim gi la Aristotel gi la Toma din Aquino, ca Ei in tratatele cele mai noi de psihologig de orice tendinld. Confuzia hotiririi nu este posibili nici cu actul de voin1i
in totalitatea lui, nici cu fiecare din celelalte momente. Numai ea este generatoare de responsabilitate, pentru ci numai ea este un act separator de destine, mai concret de separator al Eirului evenimentelor posibile. Unul din apdritori a ironizat, aci, acest destin. Se poate! Dar acest rol al actului hotiririi existd netdgdduit, de weme ce poate face ca intimplerile si ia un curs, in loc si ia

Poate fi! Cind?

Atunci cind apare posibilitatea unei opriri a rizboiului, iqiri din rdzboi. in acel moment, cind apare aceastd posibilitate, continuitatea se opreEte gi apare actul unic al unei noi hotdriri. Mintea, cumpinind atunci intre mntinuare'gi incetare, alege, iar, ceea ce trebuie si fie; dupi cum ale'sese intii. $i hotirirea lui cade sub daci, atunci, alege mntinuarea - a. incidenta textului arlicolului 2, alin. 'Hotirirea continuirii rdzboiului nu poate insd presupune, prin felul in care o prevede legea, decit aceleaEi elemente ca Ei aceea a declardrii lui Ei aceeagi competenti. $i
adicd a unei

altul. $i, aci std temeiul respunderii care punea la grea cumpini gindirea domnului Procuror general! Care sint, in lumina acestor idei, elementele hotdririi? 1. Nu existi hotlrire, unde nu existe posibilitate de a alege, de a face $i de a nu face ceva; 2. Nu existd hotirire, unde nu existi deliberare, reprezentare Ei confruntare a temeiurilor care te inclind spre fiecare alternative de judecate, pentru a le despdrli, alegind;

numai un object schimbat.

Continuarea rdzboiului poate fi un act automat $i continuu; dar ,,hotirirea" continudrii lui nu pciate fi decit un act unic, siv\it in situalia in care puta fi sivirgit, adici intr-un prilgj de a alege intre doud cursuri deosebite ale evenimentelor, din care unul ar fi fost putinfa reintoarcerii la starea de pace gi altul putinta continuirii stdrii de rdzboi. Nu vizeazd, intr-adevir, pe nimeni acest text? Nu vizeazi oare nici o situalie mncretd?

54

MIRCEA VULCANESCU / Ulrinlul cuvinr

ultimul cuvinr / MIRCEA VI.JIIANESCU 55


acei care nu aveau catitatea Ei puterea s-o faci, au hotirit si fie pace, sau si fie rizboi; ori ci ne-am asumat aceaste rispundere, ar insemna sd se pretinde ce sintem ori uzurpatori, ori nebuni. Fost-am noi micar comPlici? pe care Complici nu la voinla de a continua rdzboiul contide a-l ci complici la hotirirea legea o pedepqte nua? a unei hotlriri deja Poate fi actul nostru de execulie luate in momentul in care intervenea actul nostru tehnic de un act de complicitate la luarea lui? execulie

Ba da!

in lumina acestei analizr,

a pretinde cA eu sau unul

din

El ize,azA pe acei care aveau in sfera competengei lor legitime, sau uzurpate, puterea de a hotdri declararea rdzboiului sau iqirea din rizboi. $i se refre la actele sdvir$ite de ei in momentele in care, avind de ales, adici fiindu-le cu putinte si hotirascd iqirea din rizboi, au hotirit totu5i mntinuarea lui. Aceasta este interpretarea logici, coerente $i omogene a textului, care pestreazi cuvintului ,,a hotiri" o singuri acceptiune gi il aplicl in doui situatiuni diferite, Ei ele omogene, dar inverse: trecerca de la pace la rizboi gi de la rdzboi la pace. A5a cum o cere, clar, textul. Procuror . E oare adev5rate, alunci, sustinerea domnului .rnai pe viza nimeni, general ci legea nu ar in acest caz a5a incit interpretul ei sl fie silit s-o interpreteze altfel, din respect pentru presuPusa coerenle a spiritului legiuitorului? Nicidecum! Cei vizali de acest text existS! Sint cei care, avind in sfera mmpetenlei lor legitime aceaste putere: conducitorul statului - dacd se face dovadd cd acesta s-a aflat in situalia posibilitelii ie$irii din rezboi, hotdrind, in aceaste alternative, contiduarea lui; sau cei care, uzurpind aceaste competente, s-au constituit, peste granili, in guvem romdnesc, asumindu-gi rispunderea politici efectivi asupra rominilor aflati peste granite $i uzurpind dreptul de a vorbi in numele Romaniei, impotriva guvernului legal au hotdrit, in faPt, continuarea rdzboiului alituri de Axa. Iati pe cine poate viza textul clar al $r1ii a doua a alineatului a din articolul 2, $i instantele au fEcut aplicarea textului in acest sens. Nu este deci cazul si se pretindi, pentru justificarea unei interpretiri fortate a textului; o absurditate a tezi contrare, care, in realitate, nu existe.

-,

Nu! A spus-o domnul avocat Aznavorian, de ce nu. Nu numai pentru ci acest tucru nu se dovedqtd in fapt' nu pentru nici unul dintre noi; dar pentru ce acest lucru iltul e cel cdre nu se poate dovedi. Cici, dacd complici'tateaimplicd cauzalitatea determinanti intre doue acte de voin(e concureDte, nu s-a mai pomenit $i nu se poate pomeni ca o cauzi si fie posterioard produccrii electului siu. Lucrul acesta nu se Poate, Pentru ce std mintea-n loc! Se sparge insuEi mnceptul de cauz6, care leagi un fapt cum de un antecedent necesar al siu. $i aceaste cauzi e elementut care leagi, una cu alta, voinlele culs-a aritat pabile in complicitate. Se poate vorbi de complicitate Ia sivirgirea unui fapt, atunci tind actele de execuiie fac parte dinsiv\irea faptului incriminat el insuSi; cum e cazul, de pildn, in sivirgirea unei crime de omucidere, in care trebuie. sd pindegti' si alegi arma, sd lovelti. Dar actul de executie nu poate fi un act-de complicitati, atunci cind ceea ce legea pedepsqte in nu este altceva decit luarea botdririi, hotirire care executie. actelor de premerge tuturor chip necesar 'Complicitatea - la hotirirea de a face ori de a continua rdzboiuieste deci cu totul altceva decit Participarea efec-

56

MIRCEA

vut-cAlrscu

/ uttimul cuvinr

UIIiMUI CUVifi / MIRCEA VULCANESCU 57

tivi la continuarea lui, sau decit adeziunea impliciti, ori chiar explicitd, la aceaste continuare, aderarea inpliciti sau expliciti la scopurile lui, ori ajungerea, inlesnirea sau u$urarea acstei continuiri, prin acte de execulie.
Pe acestea, legea nu le pedepseEte! Actul de execulie ar putea fi un act de complicitate in cazul articolului 2, alin. a numai dacd crima pedepsitd de legiuitor ar fi fost faptul continuirii rizboiului, sau voinla de aJ continua, manifestate in acte de execulie, sau faptul negativ de a nu le fi impiedicat atunci cind cineva ar fi putut s-o faci. Dar toate aceste interpreteri omit cd ceea ce pedepsqte articolul 2 nu este faptul continuirii rdzboiului, nici faptul vointei de aJ mntinua, nici faptul de a nu fi ficut nimic impotriva acestei continudri; ci numai faptul ,,hotdririi" de a-l continua, efectuat de acr;l care avea calitatea sdl facd care este un fapt bine definitgi unic. Pentru ca sd existe complicitate -; in cazul artimlului 2, alin. a este deci necesar si se dovedeasci ci: miniEtrii ori subsecretarii de stat antonescieni au participat la actul deliberdrii, care a preccdat pe acela al hotdririi Ei ci, prin actele lor siviqite cu acest prilej, au determinat pe cel in-

dreptdlit a hotiri si hotdrasce continuarea, nu numai


i-au ajutat sd continue.

ci

Dar aceasti dovadi nu s-a ficut, ci, dimpotrivi, s-a recunoscut de Ministerul Public ci nu a existat o hotirire a continuirii inainte de 23 august [1944]; iar martorul general Paul konida, ofiterul de stat major cel mai calificat si cunoascd situalia militari pentru ci a fost geful Secgiei Operatiilor din Marele Stat Major gi inainte Ei dupd 23 august 1944 (adici al Serviciului din MareleStat Major ciruia chiar acuzatorul public al Tribunalului Poporului i-a cerut

limuriri

asupra

intririi trupelor din 1940)

a aretat cA nici nu se putea ieEi din rdzboi inainte de 23 august 1944.

-,

acest martor

Iar in ceea ce priveEte (inerea miniltrilor la curent cu intentiile conducrii statului, depozilia domnului ministru Petrovici gi declaratiile lui Mihai Antone'scu din gedinla Biroului Picii din 25 iunie 194| arati ci numai el Ei maregalul Antonescu, nu numai ci au cunoscut singuri data dechrerii rizboiului; dar au Ei ficut singuri pregitirea lui diplomatici Ei economici. zice Mihai Anto,,M-am ocupat Ei de aprovizionare" hescu, tocmai spre a-gi revendica singur toate rlspunderea acliunii lui (in stenograma gedinlei din 25.VI.1942). Iar de hotiririle militare luate in legituri cu conducerea rizbiului, se constati ci nu a awt cunoEtintd nici el, de weme ce s-a plins formal de acest lucru in Consiliul de Mini$tri. Daci, deci, Mihai Antonescu, consultat 'de obicei de conducitorul statului, nu a fost consultat in acst scop' cu atit mai pulin puteau fi consultali ceilalli min\tri, Ei rnai pulin subsecretarii de stat. A fortioi, cum pot fi declarati complici la hotdrirea continuirii rizboiului mini$trii, care dwedesc cd, in momentul intririi lor in gwem, intentia iegirii din rizboi inmllise in mintea celui care avea in atributiunile lui luarea de asemenea hotiriri, care incepuse deja tratative in acst sens, care dispusese luarea de mdsuri ca si facd efectivi aceasti ieEire Ei care (iegirea din rizboi neputind fi faptul unuia singur) aEtepta numai mornentul potrivit pentru a porunci ca aceaste intentie si fie desivirgiti in fapt. AEa-zisele lor fapte de execulie a mntinuirii rizboiului? Privite in aceasE perspective, ele nu mai sint misuri de excutare a hotiririi continuirii rizboiului, ci acte de preprin irnpogdtire a hotiririi iegirii din rnzboi, chiar dacd sibil Curtea ar admitg principial, teza Ministerului Pula hotirirea implicitd. blic privitoare Voi dovedi acest lucru, in aminunt, in cazul meu! Acuzagia formulate nu rezistd deci la o analizd serioasi.

utrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 59 in misura in care acestea ar'fi suscptibile si fie considerate acte de complicitate Ia crimele prevdzute in actul de acuzare initial. Cu ioate ci fiecare din rechizitoriile domnilor procurori, luate in parte, m-ar fi scutit, deci, de sarcina si nrd apir altfel decit prin tdcere, bizuindu-mi pe nidejdea ci Onorata Curte va rociti Meinoriul meu citre procurorul Cabinetului XII de'Instructie, luminindu-se deplin; totugi, considerind la un loc cele doui tezn dewoltate in rechizitoriu, constat ca prin suprapunerea argumenterii lgr, activitatea mea proprie, de carc actul de acuzare nu pomenqte nirnic, invinuindu-mi numai pentru faPtele altora $i pentru asuinzic marea rispunderii lor, activitatea mea proprie liturati in urmb instructiei, continud a fi rqinuti de domniile lor ca un capdt special de acuzare. $i pentru ci sint, cum am spus, Stan Pifitul, care' socotind lricrul in aoeasta privinp hmurit Ei neinsistind asup19-u m-am vezut totuli condamnat anul trecut de Sectia a VIII-a a Cu4ii Criminale la opt ani temniti grea, cu toate elogijle domnilor procurori (anchetator gi din $dinF)' aceste elocii fiind c;$iderate de Curte numai ca circumstanle larg viogv5tia dupd ea itenuante, dar care nu ar exclude trasd din considerafia de fapt (nemaicenzurabili de Inalta Curte), participind la alcdtuirea unui sistem economic $i frnanciai care permis finantarea armatei germane, ag fi militat pentru hitlerism, contribuind la desnvirEirea intrdrii armatei germane pe teritoriul 3irii, care intrare ar fi foct factorul aeterminint al hotirlrii mareEalului Antonescu de a ataca Rusia sovietici gi, deci, sint vinovat personal de crisint nevoit, agadar, mele din articolul 1, alin. a Ei 2, alin. a au fost faptele mele in care limpede aretind apdr, si md care le-au fost rcfost obiectivele le-au acest sector, care Ei zultatele. Aceasta, spre limpezi rispunsul la intrebarea daci aceste fapte pot fi considerate in vreun fel:
.

IV
Expunerea activitSlii mele
A.
Colabomrea la convenrtih comerciale gi ranltatele ei

Onorati Curte, Domnul procuror,. care s-a ocupat mai indeaproape de faptele fiecdruia dintre noi, a articulat doui activitdti ale mele, asupra cdrora a atras atenlia Onoratei Curfi, in legdturi cu acuzaliil,e ce mi s-au adus prin actul de acuzare: 1. Una este participarea mea la pregdtirea convenliilor
economice cu Germania, in perioada in care am foat subsecretar de stat; 2. A doua este participarea mea la aga-zisa fiilanlare a armatei germane. Cu toate ci domnul procuror a gisit cu cale si caracterizeze cu elogii pe cea dintii $i a recunoscut categoric cd nu-mi poate face o invinuire dintr-a doua, totu$i, domnia sa a invitat apoi Curtea, mai intli sd aprecieze,in ce misuri aceste activite$ ale mele pot face obiectul unei incrimindri pe articolele pentru care actul de acuzare mi-a crut condamnarea, pentru a conchide, la urmd, imperativ, in sensul cd cere totugi aplicarea celor doud texte. Acestea, dupi ce domnul Procuror general, in rechizitoriile domniei sale, conchisese la nwinovdlia de principiu a subsecretarilor de stat, sub rezerva incadririi fieciruia potrivit faptelor care ar reiulta din activitateq lui proprie,

-.

60

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

ulrimul cuvint / MTRCEA VULCANESCU

61

1) fie ca acte de ,,militare pentru hitlerism", cum cere articolul 1, alin. a din kgea nr.31217945; 2) fie ca acte de ,,permitere a intrdrii armatei germane pe teritoriul lerii", de cineva care avea ,,risphnderea politici efectivi" (cum cere acelaEi articol), pe care sint acuzat; 3) fie ca acte de ,,militare pentru pregitirea gi desdvirEirea faptelor de mai sus", cum ar cere articolul 1, alin. b a cirui aplicare nu mi s-a cerut dar in a cirui perspectivi au rationat totugi Ei Seclia a VIII-a a Cu4ii, anul trecut, gi domnul Procuror general, acum; 4) sau fie, micar, ca un act de ,,contributie la permiterea intrerii acstei armate" prin vreun fapt al meu, din partea acelora care ,,au avut rdspunderea politici" dupi 6 septembrie 1940 Ei ,,au militat pntru hitlerism", cum ar cere-o (intemeiata p tratatul de pace in vigoare) partea finali a articolului 2, alin. a din Irgea nr. 291, care contopegte cele doue texte din lrgea nr. 312 (intemeiati, ea, pe Conventia de Armistiliu, azi expiratd), chiar in cazul cind Curtea, respingind aplicarea directi a textelor ultimei legi, ea ar recurge totu{i la textul ei, micar spre a lumina cu el intentiile invariabile de la Armistiliu la Pace, ale legiuitorului Legii nr.31211945., cum ar cere-o aceeaEi coerenll a legiuitoru-

-,

fi posibili, in caz de condamnare, in fala instantelor superioare, menite si se pronunle numai asupra Dreptului. Pentru aceste motive, rog Onorata Curte sd mi ierte ce de avocalii mei insist ca, dupd apdrarea in Drept - rostiti mele, intentiilor lor si o limuresc Ei eu asupra faptelor -, gi rezultatelor acstora, judecate in penpectiva textelor a ciror aplicare s-a cerut in cazul meu. Declar aci ci ma unesc cu toate cele spuse de toli avocatii cu privire la temeiurile de drept Si rog a se lua note de
aceasta.

Procesul acesta este un proces politic. El priveEte actMtatea mea de trei ani gi jumitate, acuzati prin actul de acuzare, implicit, numai prin solidarizarea ei cu activitatea altora. Onorata Curte md va ierta daci, acuzat astfel, prin actul de acuzare, de ceea ce nu am fdcut eu, dar pus in cauzd, in legituri cu aceastd acuzare, de domnii procurori, prin ceea incerca si ce se pretinde de domniile lor ci ag fi Ecut -voi care fost scopurile cu adevdrat: mi-au arit ce am fEcut $i ce pot incadra rezultate au atins acste fapte, gi in ce fel se
acstea toate in raport cu activitatea altora Ei cu incriminirile ce mi s-au adus.

lui, afirmati de domnii procurori; 5) ori, in sfiqit, dacd aceleagi fapte pot constitui elemente de incriminare pentru ,,complicitatea" la ,,hotdrirea de continuare a rizboiului" din partea factorilor politicegte calificali Ei rispunzitori, care ar fi luat, ori ar fi avut de luat, o asmenea hotlrire, in conceplia domnilor procurori. lncinciti posibilitate de acuzarc, ce se resfird din rechizitoriile aparent neimpovlritoare ale domnilor procurori, dar atit de primejdioase in concluzii, incit mi obligi sd insist Ei si cer Onoratei Curli sI mi asculte. Fiindci daci nu le spulber aici ele tiind consideratiuni de fapt, invocarea lor in apdrarea mea nu-mi va mai

Voi examina deci, pe rind: 1. ActMtatea mea in legiturd cu convenliile economice incheiate cu Germania - gi 2. ActMtatea mea in legituri cu a5a-zisa finanlare a armatei gelmane. Convenliile economire S-a aretat Ei dovedit, in cursul acestui proces Ei al cerceGrilor care l-au premers, ci convenliile economice nu s-au incheiat de Ministerul de Finanle, ci de Ministerul Economiei Nalionale, mai intii, gi apoi de Ministerul de Externe

-,

62

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 63


2) a doua era mlaborarea
aga-zisi comerciali privind mai ales schimburile sau eco-

derea lor, punctele ,

care, prin Direclia Amrdurilor, centralizau insi, in vede vedere ale ministerelor interesate in legiturd cu chestiunile care formau obiectul acordurilor ce priveau sectoarele lor. Unele convenliuni s-au incheiai gi de cdtre Pregedinlia C.onsiliului de Minigtri. Sub acest rapo(, ministerele fEceau, mai intii, note, cuprindnd dezideratele lor cu privire la chestiunile in dlsculie, note pe care Ministerul de Externe le colaliona Ei confrunta, hoterind care deziderate pot forma obiect de revendicdri, in ansamblul negocierilor, in mnjunctura diplomaticl
a momentului.

,nomici propriu-zisi
mice,
.

econo-

Prirna era o colaborare prerrizuti ca de mai lungi durati; a doua era o colaborare pe o perioadd limitat5: de obicei Ease luni sau un an (dar Ei oa in cadrul unei inlelegeri

in cunul acestor negocieri,

se

intimpla ca departamen-

tele sd delege expe4i-tehnicieni, care si raporteze direct gi si primeasci instrucliuni direct de la ministere asupra unora din problemele in disculie, de resortul lor. Nici unadin aceste instrucliuni nu se da insi de minister

fhrd incuviin(area Ministerului de Externe. Dispoziliuni formale erau date ci nici un act de acqst fel sau angajament luat de weun departament, fiiri gtirea Ministerului de Exteme, nu leage Statul RomAn. (S-au ardtat.) Se inlelege deci ci rdspunderea globald a acestor negocieri o avea Ministerul de Externe, chiar cind in fapt, ele se negociau de altcineva; ministerele de resort rispunzind numai Fentru propunerile gi actele pregetitoare (studii tehnice.prealabile etc.), efectuate in cadrul atn'butiilor lor. pentru aceste negocieri nu Rispunderea mea poate fi angajatd in alt cadru. Negocierile economice romAno-germane priveau doud sectoare generale de activitate: adici aEa-zisd industriald 1) una,era colaborarea conlucrarea in vederea coordondrii structurale a instituliilor producitoare, afectind mai ales organizarea in sectorul

-,

capitalur'rr

gi al

intreprinderilor;

principiale de durati). Cea dintii se. f6cea prin convenliuni de colaborare intre diferitele instituliuni din 1ard, din streinetate Si stat: uneori direct cu statul (cind era vorba de concesii sau de institutii de stat), alteori numai sub controlul statului, cind era vorba de colaborarea de institulii private (in care statul avea insa interese proprii de apdrat). A doua se flcea de la stat la stat, in cadrul unor convenliuni anuale, revizuibile semestrial, in cadiul unui acord general incheiat in 1939, denumit Amrdul Wohlthat, care se intindea pe o perioadd di: 10 ani, previzind o serie de acorduri speciate in legdturi cu care, in fiecare an, aveau sd se faci convenliuni noi de aplicare a.acestui acord general, pentru perioada ce rdmine. Acordut zis ,,Cancimv" din 4 decembrie 1940, acotdurile din 16 ianuarie 1942,17 itinuarie 1943 gi 9 februarie 1944 sint asemeDea acorduri de aplicare anuali a Acordului din 1939, care legase, inci din timp de pace, economiile ambelor firi. Acordurile din 29 mai 7941, din 12 iulie 1942 gi din 17 iulie 1943. (in iulie 194 nu s-a tDai incheiat acord) erau conventiuni de revizuire semestriald a celor hotdrite prin celelalrc acorduri ardtate. in cadrul lor se cuprindeau tot felul de acorduri particulare, privind diferite chestiuni ano(e, care de\reneau astfel conexe, ansamblul acestor relaliuni codstituind un tot, a cirui aplicare rwenea apoi fiecdrui departament sau institutie de stat sau particulari, potrivit celor hotiirite'

64

MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvinr

uttimul cuvint / MIRCEA VLJLCANESCU 65


Colaborarea industria Id

Dimpotrivd, acordurile cu caracter de colaborare triali nu erau periodice. Ele se negociau de Prqedingie de Ministerul de E:rterne, separat uneori flrd con - adeseori tarea ministerelor interesate care se aflau fala unor fapte implinite, cind-, acordurile veneau la re gi care, cu acel prilej al aplicdrii, ridicau obiecliuni pra felului defectuos in care convenliile ftsesere fbri consultarea lor. Aga au venit in discutia C-onsiliului de Minigtri rile de colaborare ale industriei grele (Malaxa-E Giring Werke, mai tiruiu Rogifer), sau, in discutiile delegafiei economice a guvemului, acordurile de tehnicd cu H. G. W., a $antierelor Navale Galati ($. N. G.), de care a vorbit domnul procuror, ori chestiunea cer lSrii gi reinfiinlirii societelilor exportatoare de cereale cele privitoare la industria petroliferi etc. Este adwdrat cd, mai tirziu, sub inriurirea proaste fecute prin negocierea unor asemenea amrduri direct de Prqedinlie sau de Ministerul de Bcterne, flrd mnsultarea prealabili a departamentelor, s-a renuntat la acest sislem, anulindu-se amrdurile iniliale gregite (cazurile Malaxa, H. G. W. Ei $- N. G.) Ei incheindu-se altele in loc, tot de cdtre PreEedintie sau Ministerul de E:rterne, dar dupi consultarea departamentefor, tinindu-se astfel seama, uneori (dar nu totdeauna), gi de sugestiile lor. In amindoui sectoarele de negocieri, conducerea statului formulase principii clare de conlucrare, in lumina cdrora avea sd se desfigoare activitatba de puncre la punct tehnicii a proiectelor de conventii, de citre fiecare departament, gi in lumina cirora erau judecate apoi Ei criticate ca inadrnisi bile, de citre departamentg @nventiile irrcheiate IEri respectarea lor. Care erari aceste principii gi cum s-au aplicat de Ministerul Finanlelor cele ce-l priveau gi ce rol am avut eu in
aceasta?

Principiile acestei colabordri au foat: l. Nu se colaboreazi decit in domeniile unde dezvoltarea intreprinderilor rornAneEti nu este asigurati in timP de pace, fie din lipsa materiilor primq fie dfur aceea a debugeu-

rilor;

2 Nu se colaboreazi decit daci partenerul striin aduce industriei romineEti: materia primi, utilajul tehnic, priceperea tehnici (specialigti, licenle, brevete), finanfare sau pe care industria romaneascl nu gi le poate comenzi procura din interior; 3. $i nunai daci colaboratorul strdin se angaiaze se formeze personalul tehnic rominesc la dlnsul in intreprinderi; 4. Ntr se alieneazi fondul bogitiilor romine4ti, in sensul ci nu se cedeazi majoritatea acliunilor intreprinderii; 5. Nu se ccdeazi conducerea generali a futrePrinderilor din mlinile rom6neEti. B. Ce rezultate au dat aceste principii? 1. Domnul procuror a citat cazul mlaboririi $. N. G. H. G. W., pentru ci acest caz mi s-a pus special ln sarcini. la acest caz am fo6t acuzat, la C-abinetul de lnstru4ie, ci am participat la asewirea tirii citre germani. Am depus, ia apirarea mea, exclusiv, dosarul chestiunii de la Ministerul Finantelor, in copie. Domnul procrrror, ciare m-a anchetat, a conchis, crcetlndu-!, nu numai ci n-am aservit tara in acst caz' dar cI actiunea mea demnd a dus la anularea contractului de cola-

borare defectuos. Nu este lnsi unicul caz de acest fel. Am aritat domnului procuror anchetator c5 aceeaEi a fost situatia in toate cazu-

rile similare.

pildi, cazul cu conventiile privitoare la Societatea Malaxa, cedati de Ministerul de Externe Grupului H. G. W., in care toti ministrii despre care dom2. AcelaEi a fost, de

.5S MIRCEA VT IIANESCTT/Ulrimut cwirr


2. Schimburile se fac in mod echilibral la preturi fte; fiecare spor de prct dintro parte trbuind conpensat de un spor corespunzitor de cealaltd. Se admit depigiri momentaDe intr-uD $ens sau altul, dar ele trebuie si fie compensate in cursul anului contractual; 3. ln acoperirea exporturilor, se primcsc mirfuri necesare pietei gi investitiunilor statului; unelte agricole, magini, piese de schimb, dar gi rcnte, averi mobiliare gi riscumpirbri de datorii externe; 4. Pritrolul, materialul necesar rizboiului, se exportil pe armament; 5. Efortul net de finanlare, 6cut ln interiol pentru aceste schimburi, se acoperii cu aur gi derrize libere. B. Care au fost rezultatele?
Chestianea pretinsei seciituii a ldrii

UIIiMUI CMNI vagoane

/ MIRCEA VI,JLCANESCU

69

l!{{, in noui luni, pini la capitularea Germaniei, Rom6nia a fumizat alialilor, ofrcial, 63 Ofl) vagoane cereale.
dupi 23 august

Ofl) in 19{1 - 28 16 Ofi) vagoanein 1942 - 12 fiX) vagoane in 1943 - 29 flX) vagoanein 1944. Pentru a ne da seama de situalie, ajunge sd spunem ci

ln ce privepte lemnul, exportul nu a reprezentat nici


lOVo din exporturile normale: sub 10 Ofl) vagoane anual, faln de 50-10 Q(X) vagoane, normal ln ce privelte petrolul, in scidere tendential, din 1936, cind atinsese aproape 7 milioane tone la export, el a continuat si scadd in jurul a 3 milioane tone, cu exceplia unei' crEteri in 1941 la 4 miloane tone ajungind la 1 4fi) Ofl)

RomAnia nu a fost secituite. a) Roninia a exportat in patru ani, in caDtiteti, cu mult nai pulin decit in toti anii anteriori; in afard de petrol, unde sciderea e mai mici RomAnia era, in timpurile normalg o lari exportatoare de: cereale lemn produse animale gi alimentare. In ce privqte cerealele, Rominia exporta, normal, intre 100-3fl) (XX) vagoane anual (am anexat la Memoriul

petrol

prezentat domnului procuror al Cabinetului KI de Instruclie cifrele oficiale ale exportului pe ultimii 15 ani, tqi anii care au urmat crizei dh lY29)ln patru ani (1911-194), Rominia exportd in total
85 0(X) vagoane:

-, intem sporit de la 1944,-fali de un consum , I 700 m0 la 2 5fi) Ofl) tone anual. (A se vedea depozitia directorului general al Petrolului, Andonie, f6cuti in faga Secliei a VIII-a, anul trecut, aflati la dosar.) b) In schimb, Romdnia a importat, pe categorii, materii pnme gi produse industriale foarte importante, ale ciror cantiteli iregistreazi, in aceEti ani, cifre record. (A se vedea tablourile, la dosarul special.) S-a zis ci nemlii n-au dat nimic in schimb, ci au umplut lara du jucdrii gi muzicule. Adevirul este cu totul altul! Cu exceplia produselor coloniale, interceptate de blocad4 aliatd, al ciror import s-a redus la 1/10 din normal, gi a importurilor de lesituri gi pielirie rduse intre Ua 9i 18 - fost foarte insemnate. din normal celelalte importuri au -, sintetic importat a reprezr;ntar 1/3 din imChiar cauciucul porturile ob\nuite de cauciuc natural. C-ocsul, fierul in bare, vehiculele, culorile gi lacurile, pdminturilq, cerarnica au inregistrat cifre record, nemaiatinse in nici un moment al perioadei care a urm at crizei din 1929.
tone

in

70

MIRCEA VULCAT\IESCU / Ultimul cuvinr

ultimul cllvlnr

MIRCEA VUIcANESCU 7r

Astfel, cocsul a atins 38 0(D vagoane in 1942 gi 15 000 vagoane in 1943; vehiculele gi maginile, fiebare pte2 200 vagoane, in care se cuprind: camioane, automobile gi tractoare (pe.ste 4 Ofi)), ma5ini agricole gi industriale etc. In schimb, pretinsele jucirii gi instrumente muzicale nu au totalizat anual nici,l7d vagoane, ca gi instrumentele optic, acestea insd foarte valoroase. Cifrele acestea se raporteaze la totalul schimburilor, nu numai la cele cu Germania, care ocupa insd Europa toatd. in acel timp gi care ocupa, deci, in aceste schimburi, aproac) In ceea ce prive$te valorile importate Ei exportate, soldurile anuale fald cu Germania, dupd o balangd excedentari de 5 miliarde in 1941, situatia s-a rdsturnat, importurile intrecind exporturile cu circa 5(X) milioane mai intii in 1942, pentru a-atinge un surplus de importuri in lel de 21 miliarde in 1943, ceea ce di un sold total, in trei ani, de 16 miliarde lei, cu care importurile depi5esc exporturile. Acestea sint cifrele nominale. Vom vedea mai departe situalia Ei in valori efective, in raport cu o bazd unici. d) Lucrul acsta s-a datorat faptului cd, in aceasti pefioadi, RomAnia a vindut produsele sale la preluri relativ cu mult mai mari decit cele la care a cumpirat produsele qin streinetate. Astfel, preturile mijlocii au sporit cam de cinci ori la export pentru produsele fundamentale, in weme ce la import preturile produselor metalurgice gi materiilor prime, care constituie principalul importurilor, abia s-au dublat fati cu 1938: sporuri mari de preturi la import inregistrindu-se numai'in sectorul buuteriilor, ceasornicelor importate din Ehetia, adici al produselor fhri mare irnportanlS cantitativl. e) Ceea ce este de relwat este ci, cu toati aceastd balan1i, in care inportul a intrecut exportul, Rominia a izbu-

se-$i tiscumpere creante din streinetate li si-$i procure in acelagi timp din streinetate aur gi derrize liber convertibile

tit

in aur de circa 11 vagoane (din care 8| din Germania), du-

b'lindrr-.., astfel, stocut B. N. R. de la 13f la

2\

vagoane

wm?.

aur. Este o situatid unici, nemaiintilniti in nici o altii lare, chiar victorioasd, cum e cazul Angliei, care nu a putut si-gi acopere nevoile decit cedind din aurul Ei portofoliile str6ine, pe care Ie poseda in ahe 1iri, riminind Ei indatorati. Astfel, Romania nu numai ci n-a fost serituita, dar ea a putut se constituie, prin rezervele acumulate pe teritoriul ei, o bazi importanti de aprovizionare a alialilor in rdzboiul dus in Vest, dup[ 23 august 1944. ln 1ari, piinea albi se vindea liber la acea dat6. [,a fel se fdcea, f6rd iarteli, aprovizionarea cu zahdr, sepun etc. Rezultatul acesta nu este un efect intirnpldtor, ci consecinta unor dispoziliuni clare, date de cei in drept se hoterasc5.

Dovadi, instrucfiile date, intre patru ochl, sub'iecretarului de stat al Aprovizionirii. Dovddi, felul in care a fo6t modificat acordul prMtor la vinzarea iedeventelor petroliere cu Fra4ta" dupd 1942, Ea incit cotele de petrol c urnau sd-i fie liwate in.teritoriul aflat sub control german se fie stocate ln tari, Ia dispozilia ulterioari a guvernului francez, spre a fi folositi Ia momentul oportun, in favoarea alialilor. inlelegerea cunoscutd atit fostului ministru al Frantei din Rominia, Truelle, trecut la Aliati, azi dispirut, cit gi cu $tirea ata$atului comercial al Frantei, Sarret, dwenit dupi 3 august 1944lnsircinat de afaceri al Franlei, iar din tard ea a fost cunoscutl de directorul general al Migcdrii Foodurilor din Ministerul Finantelor, de miniEtiii Ei subeecretarii de stat ai acstui minister li ai Ministerului Economiei

72

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvltrr

UIIiMUI CMNI/ MIRCEA

WIJCANESCT'

73

Nalionate, precum Ei de conducerea statului (prepdintele gi vicepregedintele Consitului). Element important de apreciere a intentiilor reale ale factorilor hotiritori, care deznint presupusa hotirire impliciti de continuare a rizboiuluid.

Chcstiunea armamennlai

imprut

stitutului gi a foct citit Ei aprobat de consiliul institutului, din care fac parte, intre al1ii, gi actualul ministru al Justiliei, dJ Lucretiu Pitrigcanu, d-l D. Iordan, fost subscretar de stat la FinanJe dupi 23 august lg&, d-l Ion Christu, fost pre.ledinte al consiliului de administraJie dupd Zl august tp44 gi expert al delegatiei romine in tratativele de la Paris in 1946, Ei de atitia alti econoniiEti de stinga, care nu aveau motive speciale si fie favorabili guvemelor dintre 19117944.

Dar domnul procuror a zis: in schimbul acestui export, c-ali oblinut? Ati oblinut mai ales armament. Armament folosit in rizboiul din Est, pentry nerroi striine, gi care nu trebuia plitit. Altfel zis: boge$ile gnrii le-a1i risipit pentru o cauzi striinE $i cu toate ci acst armament nu s-a pliti! cum a recunoscut gi domnul procuror, fiindci s-a adus pe credit, el a costat totu$i lara noastri in substanti, pentru ci RomAnia a exportat in schimb $i I prestat nemtilor in prn servicii egale cu valoarea soldului de cliring, rdmas descoperit la Banca Naliohali, sold a c5rui valoare se apropie de valoarea importurilor pe credit. Ils la o parte, pentru un moment, chestiunba soldului gi a relaliei lui cu creditul, pe 'care le voi limuri mai pe urmi,
gi

mi ocup de armamenL Nu este adevlrat ce contravaloarea exportului romA-

in copig identificatd in fata

nesc spre Germania s-a acoperit cu armameot. Am depus Onoratei Cu4i care ne-a judecat anul trecut,

instantei de citre unul din membrii Institutului Rominesc de Conjuncturi, paginile referitoare la comertul exterior al RomAniei, an cu an, in perioada ly38-1944. (Vezi filele 1&189 de la dooarul suplimentar, vol. [, al Sectiei a VIII-a gi depozitia martorului Georgescu-Roegen, de anul trecut, in fala aceleiagi seclii.) Acest raport a fost intocmit zic martorul la cererea guvernului romin, in anul 1946, de citre dirctorul in-

Acest institut, care de ce si nu o spunem aci? - s-a sd examineze post cu post tot comertul nostru exterior ln perioada rdzboiului Ei cea imediat anterioari lui, tocmai spre'a verifica politica economici de pretinsi aser.vire a regimurilor dictatoriale (Caiol al ll-lea gi Antonescu), a fEcut o muncd uriagd, nemullumindu-se numai si ventileze, po6t cu post, importurile gi exporturile, dar le-a gi recalculat p toate, la valorile din 193& anterioare penetraliei economice germane, pentru a se convinge daci nu cumva, micar pe calea aceasta subtili, a raportului injust de pre(uri, economia romAneasci nu a fost cumva prejudiciati in schimburile ei cu streinetatea. Ei bine, rezultatul acestei cercetiri, ale cdrei date se gisesc in paginile depuse;i identificate la dosar, afirmn (gi aceasta este - si nu uitdm - o recunoa$tere a unor oameni care nu au motirrc speciale si ne fie farorabili) textual: ,"Astfel, convenJiile Rominiei, aparent defavorabile, au jucat in realitate in favoarea Rominiei"! Alirmalia acestor experti contrazic formal afirmalia domnului procuror, care a vorbit dimpotrivd in gedinli, de conventii aparent favorabile, care in fond ar fi fost defarrorabile RomAniei, flri insi a cita cifre ln precizarea acestei mncluzii, Onorate Curte, raportul Institutului de Crnjuncturi nu a neglijat chestiunea armamentului.

insircinat

74

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

ulrimul cuvinr / MIRCFA VULCANESCU

75

Dimpotrivd! Daci veli examina datele pe care se sprijini concluzia acelui raport, aflate la dosar la pagina 6 (fila'189), ve[i vedea cd autorii lui au awt grijl, ca nigte experli ce au fost, si pund de dparte importurile de arniament gi sd le scadi din cifra importurilor totale, spre a degaja cifra importurilol reale, utile lirii, dupi ei. Din cifrele lor, care se referi la anii 1938-1944, an cu an, noi vom reline aii numai pe cele referitoare la perioada anilor 1941-1944, care singure intereseazi rispunderea noastrd $i daci ve[i privi cu atenlie tabloul veli constata,
poate cu uimire, cd ele sint mult mai favorabile lirii noastre decit acelea ale perio4dei 1938-1940, contra cdrora totuEi nu s-a rostit acuzalia de aservire. Veli binevoi a vedea, totalizind gi flcind diferenlele cogi 68,2 miliarde loanelor care privesc importul total pe cel fird armament 43,6 miliarde cu coloana -,.faii (operalie care privegte exportul total 41,1 miliarde pe care noi am ficut-o in tabloul aflat la dosarul cuprinzind

Memoriul prezentat domnului procuror instructor), ce chiar dacd elimindm cu in perioada anilor 1947-1944 -, totul importul de armament (24,6 miliarde), importurile romdnegti intrec exporturile cu citga 2,5 miliarde lei, valoarea 1938. Adici, dacd punem fali in fale tot importul util $i tot exportul Romdniei, in valori fixe, neinfluenlate de conjunctura de rdzboi, ajungem la constatarea ci Rominia a oblinut, in acest timp, din $reinetate mirfuri utile economic cu 2,5 miliarde mai mult decit a dat, chiar dacl excludem din sornteli tot armamentul primit in aceastd perioadi. Adici exact contrariul de cit a afirmat, fire se se sprijine pe cifre. domnul procuror! Dacd socotim $i tot armamentul, diferenla in favoarea Romdniei este de 27 miliarde lei, valoarea 1938, pentru
aceaste perioade.

Trebuie observat ci cifrele Institutului de Conjuncturd nu cuprind decit armamentul livrat in 1are Si trecut prin controlul vamal rom6nesc, nu gi cel livrat direct pe front, care ar spori aceste cifre. Dar folosul acestui armament a fost contestat in bloc, degi s-a salvat Ei o parte a acestuia. Dar nu insist in aceasti privinli. Insi, chiar cu acest corectiv, rezultatele acsstui calcul sint in realitate mult inferioare situaliei adevdrate, Ei iati de ce: E adevdrat ci armamentul importat in lard in anii 1941 Ei 1942, pind Ia betdlia de la Stalingrad, a fost folosit in ma,re parte gi pierdut pe frontul de Est ca atare el nu poate Ei sd figureze in balanli ca un post in favoarea RomAniei. Dar armamentul importat in 1ari, dupd bdtdlia de la Stalingrad, adicd armamentul plitit incepind din iulie 1941 gi importat incepind din ianuarie 1943, deci in tot timpul anilor 1943 gi 1944 (care figureazi in tablou in coloana anilor respectivi, cu cilia 13 miliarde lei 1938 exact 12,8 miliarde) nu a mai fost trimis peste granile $i-folosit in rezboiul din Rdsirit. Dimpotrivi, acest armament a fost folosit la dotaiea unitdlilor care au luptat impotriva germanilor, in rdzboiul nostru din Vest, de dupi 23 august 1944. Acesta coilstituie deci un armament propriu, folosit pentru nevoile noastre de cooperare cu armatele aliate gi de eliberare a Ardealului de Nord Arga cd aceste aproape 13 miliarde lei 1938, trebuiesc adiugate cifrei de 2,5 miliarde, care reprezinti surplusul valorii importului util economicegte asupra exportului. Ajungem astfel la cif'ra de peste 15 miliarde lei, valoare 1938, care reprezinti surplusul total de import pntru nevoi proprii, peste exportul rom6nesc al anilor 7941-1944. La valoarea $ din 1938 care era de 145 lei -, aceasta .reprezintd un avantaj net pentru lari de 100 milioane dolari [valoare] 1938 (adici o datd Ei jumetate valoarea imprumutului de stabilizare din 1929, care a fost de 60 milioane dolari).

76

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

Ulrimul cuvinr

MIRCEA VULCANESCU 77

Acesta este soldul de substanli favorabil Romdniei, care caracterizeazi, balanla economici a tirii cu striinitatea, in cei patru ani considerali. Inlelegem acum sensul concluziei raportului $i consecinlele pe care acesta le-a awt cu privire la rispunderile noastre in sfera de acliune care ne-a fost proprie gi de ce rezultatul acestei expertize a dus in fapt la spulberaiea acuzaliei ce ni se adusese, ci RomAnia a fost aservite interqselor economice ale Germaniei gi poate, in drept, Ei la desfiinlarea alineatului c al art. 2 din kgea nr. 312/1945, rdmas firi echivalent in l-ngea nr.29717947. Si nu se uite cd rezultatele acstea erau oblinute de mica Rominie, care nu avea: 1) nici monopolul aprovizionirii gennane cu petrol; tot exportul de petrol al Rominiei fiind de circa 3 milioane tone anual, fali de o produclie interni germand anual6 de circa 12 milioane tone petrol sintetic ai de un consum total anual de circa 15 milioane tone. (Aportul Rominiei nu acoperea deci nici un sfert din nevoile Germaniei de petrol); 2) Romdnia nu avea nici monopolul aprovizionlrii cu cereale al Germaniei, care ocupase toatd Europa $i aflase in Risirit baze de aprovizionare cu mult mai importante decit cerealele exportate de Rominia, care, in patru ani, la un loc, n-au atins nici exportul unui singur an normal, cum am vezut. in schimb, Germania delinea: 1) monopolul productiei industriale Ei de armament, in spaliul in care Rominia avea acces in wemea rizboiului; 2) monopolul tranzitului rominesc citre toate lirile Europei, cu exceplia Turciei. C-el care cunoaEte insemndtatea acestor condiliuni relative, in situatia unor negocieri internalionale, iEi dd seama de ce rezultatele oblinute de Rominia, care capiti produse industriale, arme gi aur in afari de petrol, - neliwind, decit furnituri derizorii apar aproape ca neverosimile! $i totusi sint adevdrate.

inlelegem acum ce afirmi raportul Institutului de Conjuniturd, intocmit de adversarii regimului de dinainte de 23 august 1944, cind conchide, in faga evidenlei de nedezminlit a faptelor cI: ,,convenliile economice, aparent defavo^rabile, au jucat, in realitate, in favoarea Rominiei". 2. Inlelegem gi de ce' conducdtor'ul alia[ilor de ieri, Adolf Hitler, spunea gefului Statului Roman, in ultima intrevedere avutd cu el, ci: ,,mntribulia 'economicd a RomAniei cdtre Axi a fost meschini". Declaralia aceasta a fost confirmatd de fostul guvernatdr Angelescu anul trecut in fala Secliei a VIII-a, care a reprodus cuvintele ce i-au fost repetate de Mihai Antonescu, la intoarcerea din Germania, in august 1944. 3. $i maiinlelegem gide ce un raport al unei legalii 4eutre, interceptat de Serviciul nostru Secret, mdrturiiei auto,rit5lilor sale tutelare ci: ,,ceea ce Romdnia a izbutit sd oblind de la nemli in cursul negocierilor sale economice cu Germania line de domeniul miramlului". Adevdrul acesta este recunoscut - in ce prive{te armamentul $i in merturii depusd in procesul generalului - in fala Secliei a IX-a a Cur{ii Crirninale, in ocStoenescu tombrie 1946, de cdtre insugi generalul Sdnitescu, Eeful guvernului de Ia 23 august 19214 gi Eeftil de Stat Major in timpul operaliunilor armatei romdne impotriva Germaniei in 194417945. Este deci un martor deosebit de calificat.si cunoasci realitatea gi care nu poate fi suspectat ce ar avea motive speciale sd fie favorabil nici el acuzatilor de azi. Ei bine, in depozitia sa (pe care am depus-o in copie certificate la dosarul acestor dezbateri; aceit martor declard lextual: .,Campania in contra nemlilor gi ungurilor a purut si fie dusi de lara noastri cu materiatul de rizboi ce ne-a rimas de la predecesorii nogtri; minigtrii db Finanle, de Rizboi, qefii Marelui Stat Major Ei cei de la Armament 9i Munili-

f.

7s. MIRCEA vuLcANEscU i utlimul

cuvint

ultimul cuvinr /

vlncea vulcANEscu

79

uni. Dupd 23 august [1944], tara nu a fost in stare se creeze, nici sd procure nici un fel de armament Ei chiar din cel existent am fost nevoiti si ddm o buni parte". Mirturia sa este, de altfel, coroboiati Ei conlirmati intocmai prin mirturia generalului Socrate Mardare, su\e-

ful Maielui Stat Major din perioada 1943-1945, fircurA


anul trecut in fala Secliei a VIII-a a Curlii (aflald la dosar)' coroboratd Ei cu depozilia generalului Borcescuin fala aceleiagi Curli.

(/den)

arati ci a existat un plan de iegire din rdzboi Domnia intemeiat pe constituirea de mari unitili in interior, menite se asigurelerii libertatea de acliune, luptind citre Vest, la momintul bportun. Ci inzestrarea lor a f6cut obiectul unui plan de dotaie, ci germanii au refuzat, la inceput, si liweze irniament altfel decit pentru front; dar cd pind la urmd l-au dat, a$a ce acest afmament a servit la dotarea unite$lor mobilizaie in interior, in aprilie 1944. Acliunea acestor uniteti dupi mirturia de aci a altui general, a generalului konida'(ilt ofiler de stat major deosebit de calificat, acesta $ef al Secliei Operaliilor Ei dupi 23 august 1944, deci bun cus-a manifestat incepind din august noscitor al situaliei)
sa

7944.

Citez unul singur dintre ei: generalul Socrate Mardare (vezi in dosarul Sectiei a VIII-a, fila 87, depozitia de la 4 octombrie 1946). Extrase: ,,Cunosc ci a existat un plan pentru iegirea noastri din riz6oi, care era strict secret $i Pastrat de $eful Marelui Stat Major, generalul.Qteflea. La acest plan a colaborat generalul iieniscu, in chestiunea forlelor aeriene 9i antiaeriene. in ce privegte avia!ia, planul prevedea ca pe toate. terenurile unde exiitau foile aeriene germane sd existe Ei lorle romine, iar la punctele sensibile vizate de bombardamente sd sporim forleie aeriene romine. Acest plan a dat rezultate.. "' ,,Este adevirat ce am predat dJui genetal Arbore Ei dumnealui a continuat organizarea unor mari unitili care '

'

rdmineau in interior gi care aveau scopul pe care numai ciliva ofi1eri din Marele S.tat Major il cunoEteau: aceste unitili au fost acelea care au intrat in acliune la 23 august. Este adevirat cd germanii, in principiu, ne dideau arma' ment numai pc front gi noi arh stdruit din toate puterilc Ei am oblinut oa se ni se dea armament in interior, pentru motivul ci trupele trebuiesc instruite cu armamentul cu care vor lupta. $i planul de dotare prevedea acest armament care ne-a fost dat". ,,Da! imi aduc aminte ci.a fost o conferinti in primivara lui 1944, cind s-a prezentat dJ Neagu, ministrul de Finan1e, Ei dJ Vulcinescu, subsecretar de stat, la Marele Stat Major Ei am avut o disculiune asupra efectivelor prevdzute . in planul de mobilizare pe anul 1944. Atunci se punea problema sd nu mai trimitem nici un ostag roman din interior $i-mi amintesc chiar cuvintele domniilor lor, cind - fali de asta, dim!"i' au spus: sumele mari ce se cereau "Pentru Un buchet de probe convergente, care toate atesti cd armamentul importat din Germania nu a fost tot irosit in rizboiul din Risirit, ci a fost efectiv folosit in executarea clauzelor militare ale Convenliei de Armistiliu, pentru eliberarea efectivi a Ardealului de Nord. Adici pentru nevoi romAneqti, care nu se pot contesta nici in teza domnului procuror. Dar si nu se creadi cd e vorba aci de un rezultat intimplitor, izvorit din afara voinlelor celor care au luptat ca sd capete acest armament. . Cici iatd ce aflu in insemnirile mele din gedinla Consiliului de Minigtri din 6 septembrie 1941, adici numai cu doui luni de la inceputul rizboiului gi cu o lund $i jumitate inainte de ciderea Odesbi. Citez tot dupi notele mele, garantind sensul exact al celor spuse, cdci in baza acestor note imi transmiteam apoi ordinele. Curtea poate oricind sd. md controleze cu stenogramele care s-au depus la Acuzatorul

80

MIRCEA

vulcANEscu / utrimul

c,uvint

UI(iMUI

CUViNt

MIRCEA VULCANESCU

81

Public al fostului Tlibunal al Poporului, din care unele s-au cerut Ei adus aci. De altfel, daci stilul este omul, nici aci nu este nevoie de altceva pntru aJ recunoa;te. ia mnChestiunea cu armata. ,rArmata. - Pantazi arma- experienti se impune reorganizara Din ducerea. - dat instruc[ii pentru o noui reorganizare. Si S-au tei. impunem naliei sacrificiile necesare pentru a rezolva chestirinea definitiv Ei la Vest, pe calea armelor. Si se tacl gi si se munceasci. * Timpul oportun e cheia Providenlei. Tot materialul din plan s-a comandat. De la francezi s-a dat La fel din lugoslavia..." 105 Ei munilie. S-au pentru Brandt cu explozbil putemic. lovituri ,,Vin - de Si se comande materialul comandat din octdmbrie. Finanlele sd audi gi sI dea banii." 120 Lucrul acesta am incercat sd-l facem inleles qi poporului zice Apostolul romdn, ca prin oglindi, in ghicituri -.cum atunci iind, pe afiEele piin care i s-a cerut contribulia la imprumutul Reintregirii, in fala osta$ului din ultimul plan privind cu mina pe armi intr-o parte, se inlEliSa ch^ipul qnui il doilea ostaE, acesta cu fala intoarsd spre Apus. In acelagi care avia si provoace o intretimp, inscriplia de pe afig adduga sibilin: ,,Vom mai avea bare a Lrgaliei nemlelti nevoie de oEtire!" I-imuream astfel, cum puteaq poPulaliei romAnqti, sensul contribuliei sale, legate de cuvintele auzite in Consiliu. $i aceasta nu a fost o afirmaliede circumstanle, pentru acesta era scopul netegeduit al dupd cum am vezut cd a fost gi aceasta imprumutului, $i destinalia reale a armelor care s-au pletit cu el, dupi cum vizurim. ce ml priCred ci acest lucru'rdspunde complet - in Procuror gi exemplului neferiiit ales de dbmnul ve$te - pentru a-gi ilustra, in replicl, teza greEiti, micarcu general un singur fapt precis. Domnul procuror care a dat ordonan{a de clasare a cunoscut aceste fapte.

Ir

Lucrul acesta l-au blnuit gi nemlii, de weme ce, incd din aprilie 1941, cind li s-a solicitat, prima oari, un credit de armament, acegtia Ei-au manifestat reaua voin15 de a nil da, intrebindu-ne in ce scop il cerem. Acest lucru este atestat prin nota din 16 aprilie 1941, prin care am cerut ministrului meu sd comunice conducerii statului convorbirea avute cu delegatul nostru in aceaste chestiune, tocmai pentru cd avea un cuprins politic, care depiEea sfera mea de atribulii: ,,In ceea ce priveEte creditul pentru armament, domnul Resmerile a comunicat cd reprezentan{ii economici ai delegaliei germane au ardtat ca guvernul german e gata si discute acest credit; dar ci totuEi au intrebat daci contractarea lui n-ar constitui o greEeali din partea statului roman:' ,,In conceplia lor, situalia actuali, in care guvernul romAn a lichidat datoriile vechi, este particular de favorabili pentru ca economia romAneascd si poati mntract6 credite d9 investilii productive, menite si favorizeze ridicarea Ei dezvoltarqa economicd a Rominiei, in locul creditelor neproductive de armament:' $i mai departe: ,,D-l Resmerile nu se poate impiedica sd nu raporteze asupra impresiunei ce i s-a fhcut simlite, cA folosirea creditului pentru utilizarea economicd ar fi mult mai bine vizuti in Germania, pentru care rolul RomAniei in sistemul A;ei ar fi mai clar acela de aprovizionare, decit acela de coopera!iune militardl' ,,In aceste imprejuriri, inliturind, fire$te, ideea cd acest material ar fi comandat pentru a folosi Romdniei impotriva Germaniei, care, in lumina ultimei experienle iugoslave, nu ar mai putea constitui o tentaliune, nu se vede bine la ce ar putea folosi,statului romin." , De altfel, lucrul li se spune clar Ei nemlilor: in stenogrape aceasta am cunoscut-o, ma gedinlei din 25 iulie 1942

82

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimut cuvint

UIIiMUI

CUViNt

MIRCEA VULCANESCU 83

cici ni s-a trimis roneografiati de Externe ara-, ministrul td ci la sugestia ministrului german Luther, care oferise conducdtorului Rominiei compensatiuni in Risirit, pentru ca sa nu se mai revendice Ardealul de Nord, i s-a r6spuns:

,fqezat de veacuri in Carpali, poporul romdn nu e un popor de stepi gi leaginul neamului nostru nu poate fi un obiect de schimb. Nici Mihai Antonescu, nici in trecut gi nici azi, Ei nici MareEalul n-au renunlat la Ardealul de Nord. Aceasta constituie o pozilie ireductibildl' Lucrul acesta l-au simlit cred gi ostaEii cizuli in rizboi peste Nistru cu fala la Rdserit. Ostagii acqtia nu au fost nici ei striini, in sufletul lor, de ndzuinla unanimd a neamului lor citre fudeal. $i daci trupurile lor s-au risipit pe cimpiile Rusiei, sufletele lor erau indreptate toate spre Ardeal (daci ne e permis si parafrazdm o perioadi cunoscutd, cea din 1917). Se vede aci care era substratul nevoilor de finangare ale noului plan de dotare cu armament, care trebuia prefinanlat cu circa 18 luni inainto de a putea fi folosit; pentru ce intenlii se pregitea acest material Ei ce irileles exact avea spre deosebire de armamentul folosit pe front{i nepletit - expresiunea, devenite de stil in rapoarte, de: ,,armamenl propriu". Se vede, deci, ci ceea ce afirmi depozitiile rnartorilor generali Sindtescu, Mardare, Borcescu, Irbnida despre folosirea acestui armament in rizboiul din Apus nu e un rezultat intimpldtor al unei mnjuncturi nea$teptate; ci implinirea unei intenlii premeditate, urmiriti cu sagacitate $i primejdie, incd de mult, care exclude astfel mmplicitatea celui care a fecut aceasti finantare, de la voinla difuzi a continuerii rizboiului, in sensul suslinut de domnul Procuror general, care dupi noi nu se poate susline nici in - s-ar drept. $i aceasta - chiar dacd dovedi, ceea ce nu este

de circumstanli, folosite folosite in tratate spre ajustifica nevoia lui, s-ar fi invocat motive strdine de rostul lui adevdrat. $i ag dori ca Onorata Curte se nu uite cd armamentul comandat se livra in 18 luni de la comandi gi, deci, tot armamentul liwat efectiv din aceste comenzi s-a fhcut dupi 1 ianuarie 1943. El intri deci in totalul indicat ca armament propriu, pe baza tabloului dedus din cifrele lnstitutului de Conjuncturi expus mai sus. $i aE mai dori ca Onorata Curte sd mai refini gi cd armaprin Convenliile ta care plecase in Resefit fusese pusl in de Stat Major: Becker-$teflea Ei Hauffe-Tdtiranu subzistenla armatei germane, aEa incit sA nu constituie o sarcini pentru lare; iar armamentul ce i se liwa pe front era intr-un cont special, care nu intra trecut cum am spus in realitate in sarcina Romdniei, ci numai proordine Ei era lichidabil la pace, in condilii aleatorii. Rog sd mi ierte Onorata Curte ce insist atita; dar domnii procurori generali ne-au facut complici, o datd in bloc, pentru ce am fost in guvern, ca astfel sA presupund cd am ajutat la voinla continuerii rdzboiului, socotiti a fi tot una cu hotirirea continuirii lui, din articolul 2, alin. a. $i ne-au mai fEcut complici gi a doua oard, pe fiecare in parte, Ia acela$i ludtu Ei pe unii inci gi la altceva: la permiterea intrdrii armatei germane in !ari; iar pe mine in special, pentru ci prin faptele mele proprii de participare la convenliile economice cu Germania Ei la aga-zisa finanlare a armatei ei din !ard, ag fi contribuit gi militat la aceasti permitere, fdri a dovedi totuEi nici un fapt in sprijinul ei. Este deci pentru mine un lucru esenlial se aret intenlia cu care am sdvirEit acste fapte, scopul in care le-am sivirEit eu Ei care este intenlia clard in aceaste privinli, cu care mi-am unit voinla proprie, spre a spulbera acuzalia ce mi se aduce.
ce, in cuvinte spre a obline a'cest armament, ori in formulele cazul, de altfel

s4

MIRCEA vULcANEScU / Ulrimul cuvint

ulrimul cuvinr

MIRCEA VULCANESCU 85

De aceea cer scuze Onoratei Curti cA insist atit. Mi se pare insi lucrul atit de evident gi cred intr-atit in puterea veracite$i, incit nu inleleg ium domnii procurori (cu toate obfigatia lor profesionali de a xvz.a, gi cu toatd subtilitatea cu care au $tiut se strecoare un venin atit de ucigitor intr-o piluld atit de aurie) ar putea stirui in ce prive$te activitatea Ministerului de Finanle in general Ei a mea in special, in acuzaliile domniilor lor, cind facem dovada in fapt c5, chiar daci insidioasa Ei atit de subtil primejdioasa d<imniilor lor teorie juridicd ar fi adeviratd, ea nu ne poate fi aplicati in fapt in cazul nostru. Care a fost contribulia mea in concertul mdsurilor care au dus la procurarea acestui armament Ei la oblinerea acestor rezultate? Am dovedit-o domnului procuror al Cabinetului XII Instrucfie, care m-a. instruit, prezentindu-i o serie de rapoarte, in fala cdrora, covirgit, dupd ce le-a examinat cu atenlie mai multe zile, mi-a spus: ,,Ia-le inapoi, imi ajunge unul singur!" $i a pistrat numai dosarul $. N. G., cu privire la care acuzatorul public rostise, hri si cunoasci realitatea, o acuzatie precisd impotriv5-mi. Dar si evocim citeva din aceste note: La 10 aprilie 1941, cind izbucnise pentru intiia oari controversa intre subsecretarul de stat al Economiei Nationale, Dimitriuc, Ei geful Diviziei Econqrice a Ministerului de Externe, Christu, asupra chestiunii dacd importurile de armament pot sau nu si fie un post favorabil in balanla economicd a Romdniei Ei cind conducitorul statului trimi sese chestiunea Ministerului de Finante ca sd cerceteze lucrurile Ei si-i refere asupri-i, am scris intr-o noti citre ministrul meu: Chestiunea daci importul de armament este ori nu avantajos pentru tard este o chestiune de ordin politic, la care un organ tehnic nu poate rdspunde cu ,da" sau ,,ba".-'

Principial,.armamentul nefiind nici bun de mnsum, nici de produclie, importul lui nu este economicegte util (teza celor care afirmd acest lucru este deci adaniratd tehniceEte). Rispunsul daci importul de armament este sau nu util ldrii atimi insd de privirea lucrurilor in ansamblu, in care economicul nu se poate separa de politic. Teza contrare poate fi deci $i ea justi, in misura in care posesiunea armamentului poate compensa politic dezavantajele economice ale pose.siunii lui. Rispunsul atirni, in acest caz, de intrebarea daci armamentul importat constituie o nevoie proprie a statului romin sau nu? Intrebare la care numai conducerea statului, care are toate elementele de apreciere, poate rdspunde. (Citez din memorie.) R6spuns foarte clar, care delimiteazi perfect sfera fiecdrei rEspunderi. Cinci zile mai tirziu, la 15 aprilie 1941, remiteam ministrului meu, spre a fi transmis conducerii statului, raportul delegatului ministerului nostru in tratativele economice cu Germbnia, citat mai sus, in care acesta relata intrevederea avutd cu membrii economici ai lrgaliei germane, in legituri cu creditul de armament, pe care:l ceruse Ministerul Finanlelor, din Germania, spre a-gi degaja o parte din cheltuielile interne, de care am vorbit. Mai tirziu, in noiembrie 1941, cind negocierile pentru credit ajunseserd sd facd sistem cu cererile de acoperire cu aur gi cu apirarea cursului leului fali de urcarea cursului R. M., instrucliunile emanate de la Ministerul Finantelor, cu privire la clauzele financiare, atesti clar spiritul in care se duceau negocierile. Pe atunci, nemlii nu voiau si ne dea aur Ei chiar Banca Nalionali gi PreEedinlia Consiliului considerau pretenlia Ministerului de Finanle de a-l avea ca o utopie Ei s-ar fi .mullumit cu un bon de tezaur al Bdncii Reichului.

86

MIRCEA vuLcANEscU / Ultimul cuvint

UIIi'nUI

CUViNt

MIRCEA VULCANESCU 87

Germania, de partea ei, condiliona acordarea creditului

gi a investiliilor numai contra export suplimentar sau aco-

'

de iriarmare de decontarea nelimitati de R..M. de cetre B. N. R., ceea ce B. N. R. refuza, gi de revizuirea cunului R. M. in favoarea Germaniei. Instrucliunile elaborate de mine, dupi lungi cercetiri cu tehnicienii ministerului gi aprobate de ministrul meu, trimise delegaliei noastre de la Berlin, care raporta asupra stadiului negocierilor, sint categorice. (Gisim iardgi: nota, aprobarea. instrucliunile.) Iatd citeva din ele: Din instrucliJnile date ca rispuns la un raport al Subcomisiei Plililor din 21 noiembrie 1941, extragem: (Romanoleg) 1. Cereli aur: ,,...Cere!i acoperirea - periodic, soldului existent qi, a celui nou cu mirfuri noi, aur Ei devize libere". 2; Cr,reli imprumutul gi refuzali decontarea nelimitate de R. M. Ia B. N. R., cerutd drept contravaloare: ,,...Cere1i. imprumutul de 400 milioane R. M. pentru plllile statului, dupi rezolvarea problemei acoperirii soldului, care aparline B. N. R. Refuzati tragerea desmperitd asupra B. N. R., pentru contravaloare". 3. Refuzati sporul cursului R. M.: ,,...Refuza1i categoric scrisoarea asupra cursului mircii, factor de nesiguranti, care ar provoca reurcarea preturilor interne. La insistenll, ameninlali cu contrascrisoare, cerind reducerea cursului mdrcii, cursul din tirgul liber 6ind zE Ei cerd sprijin politic". 4. In ce privegte finantarea armatei germane, ea ss rezerve conducerii statului, cum s-a spus: ,,...Intocmirea imposibild inaintea stabilirii planului financiar cu Misiunea militard. Se uimdregte, conform inlelegerii vicepre$edintelui la Berlin, o noud comprimare importante privind datele definitive agteptate asupra reducerilor. - Determinarea pldlilor necesare trupelor geimane intirzie. - Decontarea mdrcil<ir in cliring, dupi comprimarea pldlilor pentru trupe

perire aur gi devize libere". $i, din alte instruc{iuni, trimise la 3 ianuarie 1942, extrag: ,,In imposibilitatea de a obline aurul f6ri condilii; Sau este necesar cu conditiune de riscumpdrare potestative R. la adipostul ca condilia de riscumpirare si puni B. N. obligaliei de a restitui aurul automat intr-una din urmetoarele ipoteze... " $i. mai departe: ,,Se va refuza, in acst scop, orice formulS care leagd direct restituirea aurului de situatia soldului sau care leagi se va restituirea aurului de situafia acoperirii B. N. R. -'Ei joace si numai in cazul: cere o formuli in care riscumpirarea care aurul vindut nu ar mai fi de folos B. N. R. - in pentru sprijinirea puterii de cumpirare a monedei, sau in cazul in care aurul vindut nu ar mai fi de folos - R. pentru a inldtura efectele inflatorii rezultate din B. N. emisiunea flcutd pentru nevoile armatei germane". (Piesele se g5sesc, cred, la dosarul generalului Stoenescu, la Sectia a IX-a, acuzat pe acest fapt.) Instructiuni de lupti gi de rezistenli pe linia apiririi marilor interese ale economiei romdnqti, care nu se deosebesc prin nimic de acel.ea date in chestiunea $. N. G., care au motivat elogiile domnului procuror. Aceste instructiuni, note gi rapoarte, bazate Pe nenumerate altele, executate cu migali de toate organele aflate in subordine, sub conducerea mea, arati cit se poate de clar ci, in aceas6 privinle, intre Ministeiul de Finanle gi Banca Nalionald nu era nici o deosebire de pdreri, cu toate cd ministerul era perfect orientat cd cererea de aur pentru B. N. R. miza, in fapt, pe o politici economici cu totul deosebiti de aceea oficiald ah5ati de mnducrea statului, care aderase aparent la politica economici a unui regim care urmirea eliminarea aurului din mecanismul regulator al re-

sS

MIRCEA vlJl-cliNEscu / ultimul cuvinr

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 89


de ce nu mi se poate aduce invinuirea ci, in afara actelor mele tehnice, aE fi aderat gi aplicat cu intenlie alte politici decit aceea care avea si asigure 1drii, la momentul oportun, iegirea dintr-un impas in care nu eu o bdgasem gi in care mi se pirea ci fusese angajate din greseala altora. Existi, Onorati Curte, printre stenogramele aduse in fala Domniei voastre, stenograma unei Eedinle din 12 ianuarie 1944, in care se poarte, intre conducitorul statului gi gefii departamentelor economice, o disculie dramatici asupra mdsurilor de luat, care lumineazi mai bine decit orice spiritul gi intenliile in care s-a desfigurat toate activitatea departamentelor noastre economice. Aq ruga Onorata Curte s-o citeascd. Va vedea acolo ci minigtrii mareEalului Antonescu nu au fost nigte simple ,,marionete", cum zicea domnul Procucdci va vedea pe conducitor fdcinduJe reror general proEuri ci au refuzat sI aducd bunurile din Transnistria in

laliilor economice intemafionale gi inlocuirea lui cu un regim de cliringuri generalizate. . Crnttient, ca tehnician economist, ca pretenlia de a obIine aur reprezenta o voinJd expliciti de aderare la sistemul tirilor cu schimburi libere, de indati ce am fi scipat de constringerile rdzboiului, semnalam personal, la 10 aprilie 1941, ace.st lucru, intr-un raport citre ministrul meu Ei, prin el, conducerii statului, pentru ca cei care aveau rispunderea lucrurilor si nu se in5ele asupra consecingelor cererilor lor: ,,Toati Banca Naliorali continue si gindeasci aur Ei
dolari, dqi noi sintem aliati Germaniei, care tinde spre etalonul marcd pentru Europa; pentru ci tacit presupune cd, dupi pace, tot economia anglo-americani va impune prelurile materiilor prime. Este desigur un punct de vedere ce se poate susJine, dar ,trebuie si ne dim bine seama ci el mizeazd in fond pe alti orientare decit aceea de astizi a statului romAnl' De weme ce semnalasem acest lucru Ei mi se spusese de sefii mej: ,,C.ontinudm!", aveam dreptul si conchid cd cei rispunzdtori de eonducerea politicii economice a Romdniei nu aderaseri decit aparent la noua ordine economici Ei politiie europeani Ei cd gi ei, in fond, manewau cu dibicie sd pdstreze tirii libertatea de acliune pentru alte orizonturi. E aci un fir cilduzitor care limure$te multe taine Ei explici multe contradlclii aparente intre declaraliile oficiale fbcute pe faF, in ochii aliatului, Ei ordinele secrete primite de fiecare dintre'noi, intre patru ochi. Un fir care, privit de-aproape, ar limuri poate gi taina angajirii grosului armatelor romAnelti in cimpiile Rusiei in vara anuldi 1942, dublati insi de ordinul secret de reducere a efectivelor lor la jumitate Ei de dotarea gi instruirea in lare, concomitent, a unui al doilea rind de efective, avind misiunea sd opereze in altd direclie.

Iati

lard: ,,V-a!i opus sd aduceli bunurile din Transnistria", le zice el, la un moment dat. Si, intr-alt loc, vorbind de epoca in care se sdvirgiserl relele din prima parte a rizboiului, el recunoagte ci: ,;A,m cedat unor miniEtri care s-au opus evacuirii intelectualilor ewei din Cernduti". Erau rezistenle deci gi se poate uEor stabili unde. Dar, va vedea gi de ce, luptind din risputeri si faci sd triumfe solulia cea mai folositoare pentru binele general, limurind pe ministrul meu, specialist ori nespecialist, gi, prin el, pe conducitor, asupra tuturor consecinlelor deciziunilor lui (de pilde, atunci cind discutd cu el dreptul de ei gtiu si fie rechizilie al striinilor pe teritoriul tdrii) smeriti gi modegti in fala g1eutdtii sarcinii {e a primi in piept, pentru a apira pe algii,consecinlele unei stdri de ne-

90

MIRCEA VLILCANESCU / UIIiMUI

CUViNt

UIIiMUI

CUViNt

MIRCEA VULCANESCU 91

cesitate pe care n-au creat-o ei, dar cdreia au fost insdrci-

nali si-i faci fa!i. Dace faptul de a-gi fi asumat, in acest spirit, sarcina de a tace fati la nevoi constituie o complicitate culpabili, atunci inleleg si mi-o asum. Imi ingidui insd si amintesc Curlii o poveste pe care, ascultind-o, va judeca dabi poate face vini unor oameni care nu s-au sfiit se-!i puni obrazul gi si riEte fqtelirea lui, numai pentru a apdra pe al1ii. Se zice ci Sf. Nicolae Ei Sf. Cassian, iegind odati impreunl de la slujbd, imbricali in odijdii sfinte, au aflat in fala bisericii un biet om cu carul inndmolit in zloati, in mijlocul drumului, strigind dupd ajutor. $tiindu-se imbricat in straie de cinst6, Sf. Cassian, ca sd nu le minjeasci, s-a sfiit gi a rimas pe marginea drumului. igi zicea ci straiele lui sint sfinlite gi cd ar face picat daci Ei le-ar necinsti. In schimb, Sf. Nicolae, mai inimos, numaicit gi-a sumes minecile gi poalele Ei, intrind in zloati pini la genunchi, fbrn sn-i pese daci-Ei va feEteli straiele, a pus virtos umirul la cdrule, ajutind omului s-o urneasci din mocirld. Lumea care privea la ei se impirlise in pireri gi, privindu-i, griia in fel gi chipuri. t dddeau dreptate Unii la fel cu domnul procuror Sf. Cassian, care-Ei pdstrase hainele curate. Poporul insd, cel nevoia5, care gtie ce preluiegte Ei cinstea obrazelor gi ajutorul siracului, sirbdtoregte pe Sf. Cassian cu sfiali, o date la patru tni,in zfua de 29 fburar, care cade numai in anii bisecli. Pe cind pe Sf. Nicolae, cu toatd hlamida lui terfelitd, il sdrbitoregte, cu mare evlavie Ei cu cinste, la praznicul fiecirui an. Povestea mi se pare destul de vorbitoare, pentru a rispunde singuri intrebirii domnului procuror: Ce au cdutat acwalii de azi in balta din care a venit sI-i pescuiasci ndvo

dul argumentdrii sale, gi cum de au consimlit si li se felteleascd cinstea obrazului?


Chestianea soldului c liringului

Vin acum la ultima chestiune: chestiunea soldului. Mi se reprogeazi anume ci am pistrat Germania debitoare la B. N. R. cu circa 56 milia.rde R. M., in soldul cliringului; atunci cind noi ne indatoram, in acelaEi timp, in Germania, pe cele doui credite: cel economic, din 4 de-cembrie 1940, gi cele militare, din 7942,1943 gi 1944, cu sume echivalente. (Ve7i tabloul mmparativ la dosarul Cabinetului de Instruc!ie.) Ce conchide domnul procuror, de aci? Ci Germania a rdmas descoperiti fald de Rominia cu
valoarea acestui sold? Ci nu i-a dat marfh in schimb?

Nu!
Caci am aretat cd aci este numai o aparenl5, pe care n-au putut-o sustine decit cei care nu gtiau ci RomAnia a ob3inut din Germania, mirfuri de pe credit adicd fErd platd valoare echivalenti. in fond, in valoare reciproci, prestatiile sint aproape echilibrate Ei bilanlul creanlelor reciproce intocmit de B. N. R. in 1945 (anexat la Memoriu) arati o diferenld neinsemnatd, rezultatd din incertiludinea citorva posturi secundare. Am aritat insi cd, in substan(i, RomAnia a importat bunuri pentru folos propriu cu 15 miliarde lei [la valoarea lui] 1938, mai mult decit a exportat. Ce atestd acaste situalie? C5, prin jocul dibaci gi subtil al varialiilor reciproce ale valorilor schimbate, RomAnia a reuEit si importe substantd in valoare de 100 milioane dolari mai mult decit a exPortat

92
gi

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr


acelagi timp, ca Germania

utrimul cuvinr / MIRCEA


Ei

vLJIrANEscu

gr3

si faci, in

si-i mai rimini

a pretins dl Clodius Rominiei, in timpul negocierilor din februarie 1944, la care noi ne-am opus. Am ardtat, in prima mea depozitie la Acuzalorul Public (aflatd la dosarul generalului Stoehe,scu) gi motivele pentru care ne-am opus: 1. Datoria Rom6niei pe credit era o datorie la termen (pe gapte ani); pe cind aceea a Germaniei in cliring era o datorie la vedere. Principiul financiar fiind cA: ,,Qui doit d putea oricind cerb Cerrerme, ne doit rizn"z -hominia maniei acoperire, in aceasti situatie, ISrd ca Germania sd poatd cre contrariul. (De aci; refuzul propunerii Clodius.) Este adeverat cd, in 7944, germanii au blocat soldul, spre a impiedica folosirea lui mai departe d6 B. N. R., in imprumuturi cdtre stat, cum fusese pini atunci. Dar aceastd situalie dura numai pini la sfiqitul anului contractual, cind datoria reapirea la vedere gi ne da dreptul sd cerem acoperirea pe anul urmitor. aparent lEcuti 2. Menlinerea unei datorii la vedere in favoarea Germaniei, degi ea fusese o datd acoperiti cu permitea insi B. N. R. (camdrfuri pe credit de cdtre ea 're era deosebiti de stat, in aceaste impe4ire de roluri) si ceari germanilor amperirea ei tehnici cu aur, refuzind altfel si-Ei continue efortul.

datoare cu o micd diferenld de valoare. Dovada am ficut-o, cercetind variatia reciproca a prelurilor, aretind ce, in weme ce prelurile romdneEti au crescut in medie de trei ori,. fali cu-1938, cele germane au crescut, in sectoarele funda-' mentale, cu mai putin de doui ori. . Cr ar fi voit, atunci, domnul procuror? Sd folosim mdrcile din cliring ca sd stingem datoria pe credit Ei sd rdmini bilantul curat de amindoue pi4ile? Era ugor! Dar sste ciudat ce aceaste pretenlie este tocmai ceea ce

Este o distributie de valori care ne.a folsit mult in cum arn v5cursul acelor negocieri Ei de pe urma cireia zut s-au oblinut 8t vagoane aur gi devize libere de la nemli, ajungindu-se practic la dublarea stocului de aur al de situatie unici in B. N. R. - la 13| la Z\vagoane -, lume, recunoscuti ca atare gi de Consiliul Bincilor Reglementelor [ntemalionale. in sfirEit, punJrea fald in fale: a sotdului cliringului, in care veneau sd se concentrez toate operaliunile pielei, al ceror control scepa, prin acliunea societiJilor germane, guvernului romin, ct crediul, a cdrui maneware era exclusiv in mina statului rorndn, permitea acestuia din urmi ca, prin efectuarea comenzilor lui pe credit, se restabileascd singur situalia reciproci a prestaliilor, in cazul in care piala ar fi dezgchilibrat-o. Cred deci ci, Ei sub acst raport, pozilia noastrd este perfect clari! SituaSia, in fond echilibrati, a rimas cum este, pentru a ldsa in mina ldrii o armi care ar fi putut fi folositd incd in
avantajul ei.

B. Colaborarea la

aSa-zisa finanlare a armatei

germane si rezultatele ei Trec acum la finanlarea armatei germane. Sub acest nume se inleleg, de obicei, mai multe lucruri. Aqa-zisa finanlare a armatei germane cuprinde, in primul rind, un post de lfi) mil[ioane] lunar, pentru misiunea de instruclie a armatei romane. Acest post a fost hotlrit si fie pldtit, din octombrie 1940, de conducerea statului, care a dispus Ei sporirea lui ulterioard la 239 mil[ioane] lunar, in 1943, cind au sporit prelurile.

'

94

MIRCEAVUICANESCUIUIIinUIowinI

UIIiMUI

CUViNI

/ MIRCEA VULCANESCU 95

El nu reprezintd o finanlare propriu-zisi a armatei germane, ci b finanlare a nevoilor de instruclie ale arnatei romlne. De acea, aceaste sumi a fost cuprinsi in bugetul

armatei romine gi s-a pldtit prin creditul special, afectat cheltuielilor armatei romine, ca orice cheltuiali militarl. Finanlarea armatei germane se rcferi insi la avansarea de sume (pentru cheltuieli) puse la dispozilia armatei germane operative, mai intii in trecere prin 1ard, in 1940 gi 1941, apoi operind pe teritoriul ei, in vara anului 1941, al6turi de armata rominl; pe urmi iarigi in trecere, in 1!X2 gi 1943, spre Est, gi, in sfirEit, iarigi luptind pe teritoriul t:kii, in anul 1944. Aceasti aga-zisi a doua finanlare a treut deci prin mai multe faze Ei rolul Ministerului de Finanle a variat, dupd cum se va vedea in fiecare caz Voi expune deci aminunlit rolul acestui minister, ca Ei rolul meu special in aceasti chestiune. Din examinarea lucrurilor, se va vedea ci rolul meu nu poate-fi considerat in nici un fel ca un rol de finanfator al , acestei armate, care si reprezinte weo participare a mea la permiterea intririi ei in 1ari, in sensul art. 1, alin. a. Date fiind scopurile, actele Ei rezultatele actelor mele, acstea nu pot fi considerate nici ca acte de militare pentru hitlerism, nici ca acte de permitere a intrerii armatei geimane pe teritoriul 16rii, condamnabile de art. 1, alin. a, Ei nici micar in sensul de militare penonald, prin acte de execulie, pentru pregetirea sau desdvirEirea permiterii intririi armatei germane pe teritoriul romiiesc, condamnabile de art. 1, alin. b, Ei nici ca acte de contributie la pregitirea sau desivirgirea acestei permiteri, in sensul cerut de art. 2, alin. a din kgea nr. 291, gi, in sfirgit, nici ca acte de complicitate la vreo hotdrire de declangare sau continuare a rlzboiului, in sensul nrt.2, alil. a din l,egea nr. 31211945, despre care, de altfel, domnii procurori afirmi ci nici nu ar fi existat ca act distinct. .

Am aritat, in prima. mea declaratie, ca informator, la Acuzatorul Public, aflatd in dosarul de judecati al ministrului meu, generalul Stoenescu, de ce pretind cd nu a existat finanlarea propriu.zisd a armatei germane, decit poate o perioadi mici de timp, lirnitatd la citeva luni, in 1941. intr-adevir,,,fi nanlarea" implici avansuri descoperite din partea finan[atorului, in weme ce, in cazul armatei germane, toate sumele, puse in lei la dispozilia ei, au fost acoperite in realitate de cetre statul german, el insugi. Acesta a furnizat Romdniei, in bunuri, contravaloarea tuturor sumelor in lei puse la dispozilia armatei germane in 1ard. Privite lucrurile in ansamblu, este deci inexact sd afirmim ci armata germand a fost finantate de Romania:
Armata germand din RomAnia s-a finanlat de Germania. Ceea ce a fdcut RomAnia a fost nurnai ci, sub pretextul unei finanliri aparente a armatei germane, ea a reugit si-gi dupd cum se va vedea finanleze nevoile ei proprii reugind insd, pe deasupra, ca (la adepostul acestei aparenle de finantare a unor nevoi germane, judicios intrelinutd) sd oblini de la nemti acoperirea cu aur a efortului flcut de B. N. R., repet, numai aparent in favoarea Germaniei, dar care in realitate era facut pentru amperirea nevoilor proprii, romAnegti. Acesta este ad.evdrul!

-,

Si ldmurim: Am spus ci finanlarea armatei germane a trecut prin mai multe faze, corespunzind, oarecum, in general, fiecirui
ministeriat sub care am lucrat. Voi deosebi deci: 1. O primn fazi, corespunzind ministeriatului.stoenescu; 2. O a doua fazi, corespunzind sfirgitului ministeriatului Stoenescu Ei inceputului ministeriatului Neagu; 3. O a treia fazd, corespunzind sfirgitului ministeriatului Neagu qi ministeriatului Netta.

96

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 97

Cea dintii fazi cuprinde ea insigi mai multe perioade: a) perioadb trecerii armatelor germane prin !ari, in primivara lui 1941; b) perioada operaliunilor pe teritoriul romAnesc, in vara anului l94l, gi

Din documentul produs de Seclia Operaliunilor din M. St. M. (adresa nr. 7W 693, aflati la fila 13 a dosarului
instalate in numai cele doui divizii iniliale de instructie (mai intii in regiunile Buzdu Ei TimiEoara; dar mai intraserd trecere spre miazizi gi apoi in reconcentrare) un intreg repertoriu de mari unitdli germane, denumite, poate ironic (ca aluzie la instabilitatea politicd a RomAniei fali de Germania), cu nume de operd comici: ,,Bajazzo l" gi ,,Bajazzo ll",,,Rigoletto" (aluzie poate la aria La donna C mo' bile), ,,Pagliacci" etc., etc., pentru a ajunge, gradat, la denumiri cu semnificalii mai apropiate de funcliunea salvatoare de noi, aces. p care probabil ci le-o atribuiau nemlii fate gi tor mari unitdli: ,,Tannhiiuser", ,,Lohengrin" ,,Parsifal".

Mircea Cancicov, de la Acuzatorul Public, conexat), se mnstate ce pind la 21 februarie 1941 intraseri deja in lari nu

c) perioada trecerii operaliilor in afara teritoriului, in


7942. Aceastd a treia perioadi a ministeriatului Stoenescu se continui in fapt gi sub ministeriatul Neagu, constituind a doua fazd, care dureazi pini in momentul refluxului armatei germane in retragere din Rusia, la inceputul lui 1944, cind incepe ultima fazd, care caracteiz.eazi indeosebi mi-

nisteriatul domnului Gheron Netta. in a aEa-zisa finanlare? "e "onstat Cum s:a fdcut? Care a fost rolul Ministerului de Finanle? Care a fost rolul meu personal in ea? Scopul ei, mijloacele ce s-au folosit Ei rezultatele ob!inute?

azal

a) Perioada anterioard venirii la guvern In prima perioadd a ministeriatului Sloenescu, Ministerul Finantelor este cu totul striin de aceastd finanldre. Ea s-a facut prin C. A F. A, de citre B. N. R., pe baza unor convenlii semnate la 17.1.1941, deci inainte de venirea noastre la ministe r . Ea angreneaz6 institulii care - in afari de Casa Colectoare nu erau sub conducerea MinisteruIui de Finanle, in ce priveEte activitatea lor.. La ce folosea gi cum se ficea aceasti finanlare? O constatare importanti, mai intii; la data intrdrii noastre in minister, armata germand operative se gesea deja pe teritoriul Romdniei.

Aceste unitdli, deja intrate in Rominia cind am intrat noi in minister, trebuiau si-gi satisfacd diferitele lor nevoi, ca: transporturi pe C. F. R. gi pe ape, comuniciri telefonice etc. Ei telegrafice, plili de aproviziondri in curs de transport intr-un prim moment, anterior rcnirii noastre la guvem, aceste unitdti (intrate in 1ari, firi ca o convenlie speciald si fi asigurat in prealabil modul lor de finanlare) foloseau ciile ferate, drumurile, telegraful, porturile etc. in baza unor conven[ii speciale incheiate cu autoritetile romane$ti raspective, prin care acstea se angajaserd si le presteze sewiciile necesare, fdrd sd prevadi in chip expres gi mijloacele de plati ale acestor servicii de citre germani. Iar pentru nevoile de aprovizionare, aceste M. U. gerbonul de cremane incepuserl sd foloseasci R. K K S, - aJ folosi ca pregitit de statul german spre dit german -, mijloc de finanlare in statele ocupate $i deja folosit de ei in Franta, Belgia, Olanda gi Norvegia. Acsta era un bon de autofinantare, adici o chitanti cu duputere d9 circulatie fo{atd impuse de ocupant, care

98 MIRCEA vulcANEscu / ultimul


pd practica finanlelor de rizboi

c-uvinr

Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 99


3. B. N. R. mnsimte numai un credit inilial de demaraj, reinnoibil, pentru a face posibild operatia, credit acoperit mai tirziu. in acest sistem, deci, C. A F. A Ei B. N. R. nu finan7eazd, ci pun numai la dispozi[ie nemtilor, in lard, leii cu care se plitesc valorile efectiv prestate de citre ei C A F. A gi predate de aceaste Casi achizitorilor lor, cu platd. Din acegti lei, procurali de'ne41i pe aceaste cale, cea mai mare parte servqte la plata serviciilor fiicute de autorite!ile romanqti, in virtutea convenliilor de care am \orbit. Ele se fac printr-un cont special destinat autoritalii rominegti. Alte sume se pu-n la dispozilie, in acelagi fel, in conturile C.omandamentului Trupelor de Uscat, Intendenlei gi Avialiei germane (1 059, I 061, 1 080 etc.) - a se vedea tablourile C. A F. A, depuse la dosarul instrucliei. Toate aceste sume, cu exceplia creditului de demaraj, sint efectiv acoperite imediat, nu de Rominia, ci de germani; rominii frcind efectiv numai oficiul de centralizare gi distribuire a leilor procurafi prin plata valorilor cedate de cdtre nemli la C. A F. A Pentru a intelege aceastd situalie, pe care noi, repet, am gdsiro in fiinld, trebuie si amintim cd, in acel moment, spre deosebire de ceea ce s-a petrecut mai tirziu, Rominia era debitoare in cliring fali de Germania, adicd Germania furniza curent Rominiei, in cliring bunuri mai multe decit primea, riminind astfel, in favoarea ei, un sold pe care aceasta inlelegea si-l foloseasci pe aceaste cale in pldti de bunuri consumate pe loc Ei de servicii ficute trupelor lor de cetre autoritelile romane. Care era rolul Ministerului de Finante in acest timp? Rolul sdu era exclusiv acela de supraveghere Ei control al efectelor sistemului existent asupra regimului monetar Ei economic (aEa cum cere lrgea Ministerului de Finanle).

pace, pe seama invinsului. Era, in fond, o varietate a fostu-

unna si fie retrasd la

lui bilet al Bdncii Generale pus in circulalie de nem[i in


1916, pe care ne-au silit si-l retragem prin pacea de Ia Bucuregti din 1918. Pus pe nepregetite in fa(a acestei situatii, rninistrul de Finanle predecesor, sesizat de C. A F. A, intervine in de-

cembrie 1940, in virtutea prerogativelor sale de apirare Ei control al.regimului circulaliei monetare din Rominia, gi, ara'tind ci Rominia nu este un stat ocupat gi ci dubla circula$ie monetari o prejudiciazd, cere conducerii statului sd pretindd germanilor si retragi imediat, pe contul lor, aceste bonuri de credite emise de ei (R. K K S.) qi si nu mai emite altele.. Aceasti intervenlie determini, pentru prima oari, nevoia de a se preciza normele de finanlare a armatei germane aflate pe teritoriul rominesc. $i, intr-adevdr, Ministerul Ecbnomiei Nalionale inchede care am vorie, la 17 ianuarie 1941, prima convenlie pe care noi o gisim deja incheiatd,-la venirea noastri bit -, la guvern. Prin aceaste conventie: 1. Nemlii se oblige si retrage, imediat, R. K K S. emise in Rominia, platind detentorilor lor li, gi sd pliteasci in viitor toate bunurile Ei serviciile primite in lari numai cu moneda nalionali a lirii romdnegti. 2. Ca sd-Ei procure acegti lei, ei incheie o convenlie cu C. A. F. A., prin care se angajeazd si puni la dispozitia acestei Case diferite valori acceptate de ea; fie creanle strdine asupra statului romdn, fie alte bunuri, in schimbul cirora C. A. F. d varsi la B. N. R., in mnturile armatei pentru contravaloarea bunurilor primite. germane, lei AceEti lei se pl6tesc, la rindul lor, la C. A F. A de cdtre cei care au nevoie gi oblin bunurile sau creanlele primite de la germanl.

100 in

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul owinr

Ultimul cuvinr / MIRCEA, VULCANESCU i01


pe baintrarea armatei germane, cum cere art. 1, alin. a za ciruia sint dat in judecati sau ci eu ag fi contribuit, sau ag fi putut contribui in vreun fel, la'permiterea intrdrii armatei gerrnane in lare, in aceaste perioade; ori mdcar la

aceastd calitate, singurul lui amestec fusese, inainte de venirea noastri la guvern, acela de control al acoperirilor date de citre nemti la C. .d F.

-,

b) Perioada intii a ministeriatului Stoenescu Dupd venirea noastre h guvern, s-a mai adiugat un rol, izvorit din funcliunea Ministerului de Finanle, de controlor al echilibrului bugetar al regiilor care Eceau sewicij efective nerntilor in virtutea conventiilor anterioare vezut ale (C.F.R., P. T. T., P. C. A etc.) - cum am -,a regii serviciineplititd ciror deficite rezultate din efectuarea lor prestate la nemli s-ar fi risfrint asupra echilibrului bugetar al statului, in care se centralizeazi excedentele gi deficitele tuturor regiilor. In aceasti calitate, Ei numaiin ea, Ministerul de Finanle a intervenit la B. N. R. in aceasti perioadi. Nu cu scopul de a se da nemlilor sume de bani descoperit. Ci cu scopul ca, din zumele de lei adunate in conturile nemtqd la C. A F. A, drept contravaloare a bunurilor cedate de ei acestei Case, si se pldteasci regiilor rominqti toate drepturile ce li se cuveneau, spre a nu rimine deficitare. in afara acestor interventii (ca B. N. R- si pliteasci, din banii cuvenili nemtilor, serviciile Ecute autoritelilor romaMinisterul de ne$ti ale cdror bugete depindeau de el) - de finanlare a Finange nu a dat nici o dispdzi[iune directd armatei germane pini la rdzboi, gi chiar din acste inter: venlii, nici una nu am dat-o, vreodati, eu. Astfel, pe o cerere a nemlilor citre Ministerul Finan1elor, fEcuti in primivara anului 1941, prin care acegtia solicitl ministerului si intervini in legiturd cu aceasti finan1are, ministrul meu a pus rezolu!ia: ,,Germanii si discute cu B. N. R.!", refuzind astfel orice intervenlie directd. Este deci absurd si se afirme ci, prin vreun act al meu de finanlare a armatei germane, am permis, in vreun fel,

pregdtirea acestei intriri sau chiar la desivirgirea ei militante, cum cere art. 1, alin. b, pe care - repet - nu sint totu$i acuzat. Este deci imposibil ca mdcar un act personal al meu sd poati fi socotit o condi[ie determinantd a hotiririi maregalului Antonescu de a declara sau continua rizboiul, sub cuvint cd ag fi finanlat armata germane, intr-o weme in care ea se finanla singuri. Toate inte:-,,en1iile Ministerului de Finanle din acel timp sint cum vizurim in favoarea auto- intervenlii posterioare ritililoi romAnegti, intrlrii armatei germane in lari gi permiterii acqstei intriri. Sint intervenlii facute pentru plata unor servicii prestate acestei armate cu mult inainte de a se fi.dispus plata lor gi care servicii erau de mult efectuate la data cind se ceruse aceasti plati a lor, de minis0er. in sfirEit, aceasti plati se cerea Ei ea pe baza unor Lonvenlii incheiate de altt autoritili decit de Ministerul de Finanle $i tot anterior venirii noastre la guvern (a mea gi a generalului Stoenescu). Iar motivul acestor intervenlii ale Ministerului de Finanle nu era desdvirgirea permiterii intririi armatelor germane pe teritoriul lerii desnvirgitn la acea dati; ci' - deja defavorabile asupra 1erii ale numai evitarea consecinlelor acestei prezenle a trupelor striine intr-un sector aflat efectiv sub controlul Ei rlspunderea ministerului nostru, $i anume: evitarea dezechilibrului bugetar al regiilor autonoarn vime ale statului, ale ciror bugete depindeau - cum 'zut prin jocul excedentelor gi deficitelor lor, de Ministe-, Finanle. Lucrul e cit se poate de clar. rul de In afard d_e aceste intewenlii de control, ministerul nu a avut nici un amestec direct in darea dispoziliunilor de platd, din aceastd primi fazi.

102

MIRCEA VULcANEscU / Ultimul cuvinr

ultimul cuvint / MIRCEAVULCANESCU

103

El a avut insi un alt rol, situat, acesta, in afara mecanismului de pld1i, care a consistat din examinarea functionirii mecanismului insuEi gi din semnalarea citre conducerea statului a nepldcerilor pe care aceasti examinare a funcliondrii sistemului le descoperea pentru economia gi finanlele Rominieil O serie de note atesti cum vom vedea mai jos aceste interven!ii de alt gen. In aprilie 1941, situalia cliringului romAno-german rdsturnindu- se in favoarea Romaniei $i soldul nostru incepind si fie creditor, Ministerul Finan[elor a semnalat Pregedintiei situalia, recomandind mijloacele prin care s-ar putea evita cre$terea acStui spor in viitor. El a imaginat diferite mijloace de lichidare a soldului prin pleli triunghirllare de creaote, in terle state, cu redu&rea cursului mircii de la 60 la 55 lei -, in scop de a incuraja pe debitori si,Ei lichideze astfel datoriile externe. Ministerul a maj mnceput diferite alte mijloace, folosit6are lerii, pntru lichidarea soldului; cum a f6t rescumperarea, la cursuri foarte joase, a tutulor rentelor rominegti din Germania. Aceste rente reprezentau reliwatul sumelor cu care s-a fbcut, intre 1880 gi 1914, inzestrarea tehnici a Romdniei gi au fost rlscumplrate cu mai pulin de o cincime din valoarea lor actuali, cu mai pu[in de 2,5 miliarde lei. Este un act de liberare economici de sub tutela Germiniei, Ecut in aceste imprejuriri. Unele din acste m[loace au eguat, nemtii refuzind si acorde, de pildi, debitorilor romini garanliile cerute de Miniqterul de Finanle, de pildd clauza de ,,portefort" (adice de garantie subsidiard) pentru debitorii care gi-ar fi lichi-. dat datoriile in terle state, fali de eventualcle contestatii ale validitelii lichiderii. Peste tot,.deci, aceeaEi grijd exclusivi a ministerului de interesele rominegti Ei numai de ele.

se

Mai mult decit atit, in aprilie 1941, germanii, cerind si faci.lucriri suplimentare de apdrare antiaeriani a batalurilor societililor petroliere, impotriva unor eventuale
atacuri aeriene englezegti

-, lucrdri, fhcute de societelile petroliere romdnegti, si fie


pldtite in intregime, efectiv, de citre nem$, intrucit aceste lucriri erau cerute de ei, deEi proteclia era f5cuii, deopotrivi. in interesul lor $i al societetilor petroliere. In sfirEit, pentru a se obtine mijloacele necesare finan1irii, acordul lncheiat la 29 mai 1941 de Ministerul Economiei Nalionale, cu aprobarea conducrii statului, a previzut sporirea plafonului cu care cliririgul putea fdmine. momentan descoperit in cursul duratei anuale a acordului de plili; dar cu obligalia debitorului de aJ acoperi pini la sfirgitul anului contractual, de la 50 la 100 milioane R. M. (Vom reveni asupra acestui punct.) Cu acest sistem s-a ajuns cu finantarea armatei germane pini dupi 23 iunie 1941, cind se termini aceasti primi fazd a finanlirii ei, in acest fel.

Ministerul

in valoare de 7fi) milioane lei de Finanle a pretins !i a oblinut ca acste

Faza a

ll-a
Ei

Perioada ministeriqtelor Stoenescu

N6agu

Dupd inceperea rizboiului, riecesitatea de a impiedica jafurile Ei rechiziliile armatei germane pe teritoriul [erii determini conducerea statului si introduci, in fapt, o noui formi de finanlare a nevoilor acesteia, gi anume: mnducitorul statului ordoni, incepind de la sfirEitul lunii iunie, decontarea directd de R. M. de citre B. N. R., contra lei virsati in conturile armatei germane. In acest sistem, in loc ca imputemicitul economic german si mai depund la C. A F. A valori direct utilizabile in 1ard, pe care aceasta si le cedeze in ldri contra lei, pe care

10+ MIRCEA

VUL,CANESCU / Ultimut

flvinr

Ulrimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 105

primind de la acegti importatori leii pe care ulterior se-i puird la dispozilia germanilor, ca pind acum; ci B. N. R. emite .direct leii, punindu-i acestora in cont in lare Ei riminind creditoare de R. M. la Casa Gerriand de Compensalie, (A 'se vedea primele trei plange din graficele depuse la dosar, prin care Se ilustreazi acest mod de finanlare.) 'Este, cum vedem, o extindere, peste plifonul de 1fi) milioane convenit prin dcordul din 29 mai 1941, a siptemului de a emite lei prin decontare descoperitd de R. M., Erd plafon. Nu este nici aceasta propriu-zis o finanlare descoperiG a germanilor, cici aceEtia, cedind R. M. citre B. N. R., ii furnizeazi acesteia contravaloarea leilor pe care-i primegte de la ea. Dar, cum B. N. R. nu folcsegte indati aceste mdrci, ea se gase$te in situalia de a fi fhcut o emisiune de lei, mornentan descoperitd, in sensul statutelor ei, care nu-i permit si ertriti nelimitat lei pe devize strdine, ci numai cu acoperire in aur ori devize liber convertibile in aur, in proporlia statutare de rninimum 25Vo din valoarea emisiunii. Cedind necesitilii, B. N. R. cerei acoperire statu- a tard avea in acel moment marginea necesard face aceste - in emisiuni, onorind ordinele conducerii statului, cursul lunilor iulie-septgmbrie. Din acstea, o parte se transmit direct $i o parte prin Ministerul Finanlelor. Dar cum mdrcile nu se absorb uEor de citre importatori, cu toate inlesnirile adordate prin decontingentarea impor-

se-i verse apoi in conturile armatei germane la B. N. R., imputernicitul armatei germane trage url cc in R. M. asupra Casei Germane de Compensalie (Deusche Verrechnungskasse), pe care-l depune la C. A F. A C. A F. il transmite B. N. R. ca pe oriSicare altd valoare, creditinduse aceasti banci cu valoarea acestor mdrci, in conturile Casei Germhne de Compensatii. B. N. R. nu mai agteaptiinsi ca cumpiritorii romAni de mdrfuri germane si-i solicite mircile, pentru a pliti cu ele in Germania importurile lor,

turilor germane (deoarece nemtii lucread prin reprezentanti, cu credite acordate de Casele germane, credite care-i acelti reprezentanti de obligatia de a depune lei la B. N. R. pentru a obtine pe ei mirci cu care si-gi pldteasci importurile) emisiunea B. N. R. incepe si creascd, cu dublul efect inflator: economie , al sporirii leilor de pe piati (care, neaflind marfl importati in schimb, face si urce preturile), 9i inflator tehnic (prin faptul ci emisiunea fiind f5cute contra merci, B. N. R, este ameninlate si vadd scezindu-i acoperirea statutare sub procentul legal de ?SVo). Ca culme, germanii, avizati, pretind ca B. N. R. se considere R. M. din acoperirea ei, ca dwizi fortg in legituri cu sistemul proiectat de ei al schimburilor triunghiulare europene lichidabile in R. M., Ei cer, in acelaEi sens, rwizuirea cursului R. M. [i1d de leu. In aceasti fazi, Ministerul de Finanle incepe si intervini activ in legdture cu finantarea armatei germane, spre a
scute.sc pe

o frina. Intr-adevir, finanlarea astfel flcute de B. N. R. vine, pe de o parte, in ooncurenld cu nevoile proprii ale Tezaurului de a recurge la Institutul de Emisiune pentru acoperirea nevoilor sale; iar, pe de alti parte, aceastd finantare ameninli si produci pe piala monetarl efecte inflatorii, a ciror evitare cade in atribuliile,Ministerului de Finanle. Iar aceste electe ameninti si atragd, din partea germani, pretenlia revizuirii cursului R. M. fali de leu. Intewenliile ministerului au deci triplul scop: Pe de o parte, sd limiteze, daci nu poate se oprezxrce cu totul, cererile germane de.decontare, supunindu-le unui program dinainte propus conducerii statului gi controlului organelor romane$ti. Iar pe de alti parte, sd faci si se ia mdsuri pentru ca efortul flcut de B. N. R. pentru nemli se fie acoperit: in primul rind pentru tar6, cu marfi importatd, in valoare egali cu cea consumatd de,nemli in interior, cu ajutorul leilor

106

MIRCEA VUITANESCU / UIIiMUI cllViNI

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU

107

decontali, Ei, in al doilea.rind, pentru restabilirea poziliei statutare a B. N. R., in sensul ca efortul de emisiune Ecut de ea sd-i fie acoperit tehnic prin resorbirea soldului de R M. de citre importatori, fie prin amperirea Bincii, in proporlie statutara, de catre nemli, cu aur sau cu devize libere. ln sfirgit, el urmdrelte sd inliture efectul disparititii pr4urilor Ei revizuirea cunului mircii, intemeiati pe ele. l. In acest scop, Ministerul de Finante a propus, incepind incd din primivari, cind se ceruse Ei se oblinrse de nemli sporirea plafonului de decontare de merci d6coperit de la 50 la 1fi) milioane R. M., o serie de misuri concurente, destinate sd absoarbi emisiunea fEcuti pentru nemli gi s-o transforme in emisiune ficuti pentru nevoile noastre proprii, limitind, in acelagi timp, cererile nemteEti Ei mijloacele lor de achizilie pe pialn. (VAe supra.) a) Pentru a limita cumpdrdturile fEcute pe piagi de armata germani, Ministerul de Finante a intervenit mai intii pe lingd conducerea statului pentru a se lua misuri in vederea interzicerii cumpdrdturilor directe ale germanilor, introducindu-se prezentarea obligatorie a cdrtii de identitate rominegti pentru orice cumpirituri superioari unui anumit cuantum; iar pe de alti parte, pentru a se impune ca toate cumpdriturile armatei germane dih lard sd fie ficute sub controlul Intendenlei Armatei RomAne gi si fie socotite ca exporturi, adici si fie decontate din contingentele de export acordate Germaniei in virtutea acordurilor economice ce s-a Ei oblinut. - ceea b) In acelagi timp, ministerul cere ca toate cererile Germaniei si fie concentrate intr-un plan prealabil aprobat de autoritilile romAne gi pentru care nemlii se arate, mai dinainte, felul in care inleleg siJ acopere. (Ase vedea, in acest sens, notele Ministerului de Finandin august gi septembrie 1941, aflate la dosarul ministrule lui meu, generalul Stoenescu, judecat anul trecut la aceastd seclie, acum la Sectia a VIII-a.)

Realizarea acestor misuri constituie principalul obiect de disculie al negocierilor acordurilor de pldli pe anii 794117942 gi 794211943,incbeiate in ianuarie 1942 Ei ianuarie 1943, pentru perioadele octombrie-octombrie, ale fiecdrui an. 2. ln acelagi timp, ministerul cere de la nemti acoperiri pentru efortul ficut. $i anume, el cere: . a) pentru stat, un credit special de inarmare gi inzestrare a instituliilor de stat, deosebit de cel contractat la 4 decembrie 19210; b) pentru B. N. R., acoperirea cu aur a soldului emisiunii descoperite fEcute de B. N. R. (I4de notele citate mai sus, p. 87.) 3. $i pentru cd germanii intirzie in acordarea acestor cereri, avind aprehensiuni si acorde, pe credit, armament livrabil in !ari, de care se tem ce ar putea fi folosit contra lor, gi adoptind teoretic o pozilie fhlig ostild reguldrii socotelilor internaJionale cu aur, Ministerul de Finanle purcede, de acord cu B. N. R., la transformarea, pe nesimlite, a emisiunilor fecute pentru nevoile armatei germane in emisiuni fecute pentru nevoile statului romAn! $i iatd cum: In acelagi timp in care cere germanilor furnituri noi pe credite Ei aur pentru acoperirea statutare a emisiunilor de lei ficute de B. N. R. pentru ei, statul ia cu imprumut de la B. N. R. mdrcile primite de la nemli, inlocuinduJe, in acoperirea bincii, cu bonuri de tezaur gi folosggte, el, aceste mdrci ca si cumpere cu ele bunuri de investitie din Germania, pentru investiliile instituliunilor sale. in acest fel, finantarea descoperitd a armatei germane de cdtre B. N. R. se transformd intr-un imprumut in R. M. fdcut de aceastd bancd statului romin. Acestea sint cele doui credite inteme de mdrci, primite de Ministerul Finanlelor de la B. N. R., gi-anume: creditele

108

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

1@

de 250 gi de 400 milioane R. M. imprumutate de stat de la B. N. R. in 1941 Ei 1942. Situatia lor e anexati memoriului depus de mine la procurorul Cabinetului XII Instruclie. Statul le-a folosit pentru plata diferitelor bunuri de investilie necesare autoritllilor publice. (inzestrarea agriculturii, clinici medicale, drumuri, armament, C. F. R., P. T. T. etc.) Rezultatul concurent al acestor misuri este cd, in acelaEi timp in car6 Ministerul Finantelor cere gi obline de la nemli un credit nou de 600 milioane R. M. sporit apoi la 900 milioane R. M. (mai tirziu la I 050 milioane R. M.) Ei in vreme ce el obline de la nemli mai.intii doud, apoi trei $i pe urme opt vagoane de aur $i devize, spre a acoperi emisiunea fdcutd pentru ei de B. N. R., statul romin consumi in realitate soldul cliringului pentru nevoile sale proprii, punind pe nemli, la sfirsitul anului 1943, in situalia de a fi

cu demisia risundtoare a unui ministru al Economiei Nalionale, speriat ci nu ni se admit indatd cererile; celllalt, cu eliberarea din laglrul in oare era delinut a lui Horia Sima, ca amenin[are fagi de guvernul romdn, daci nu-$i-retrage

efectuat liwdri de bunuri pentru peste 12 miliard R. M., mai mult decit am primit, gi de a fi acoperit, in acela5i timp, tehnicegte o emisiune corespunzitoare unui sold creditor in cliring, f6cuti initial pentru ei, dar care prin jocul concurent al celor trei pirghii ale sistemului - incetase si mai existe in realitate in favoarea lor. Emisiunea fhcuti ini(ial pentru nemli, egali cu soldul creditor al cliringului B. N. R. fali de Germania, era astfel transformatd intr-o emisiune flcuti pentru nevoile proprii ale statului roman; de weme ce acst sold fusese o datd acoperit de nem[i cu mirfuri livrate pe credit, extracliring; feri ca totu$i situalia lor aparente, de drept, de debitori ai cliringului si se schimbe. (A se vedea schema operaliilor in graficele urmitoare depuse la dosar.) Aceasti situalie permitea ministerului si stiruie in cererile lui de acoperiri, Trec, fird si insist asupra caracterului dramatic al negocierilor, care, de doui ori, aveau si duci la tensiuni politice grave intre guvernul roman Si cl german, culminind unul

preten!iunile. Trec gi asupra caracterului pasionant al negocierilor, descrise de mine pe.larg in memodul inaintat procurorului anchetator, dupA.cum trec gi asupra condiliilor neob\nuite ale creditului, din care numai o jumetate trebuia rambursat efectiv in $apte ani, restul fiind lichidabil la pace, in condilii aleatorii. Las la o parte cond(iile in care s-a oblinut dobinde la soldul rdmas descoperit, atunoi cind acsta se epuizase in realitate, precum gi imprejurdrile in care - impotriva tutuam izbutit sd dobindim aurul, fbri a acror agteptirilor - siae qw non cerute de nemti, a de. cepta totu$i condi(ia contirii nelirnitate de R. M. de cdtre B. N. R. Sint acestea desigur pagini de istorie economici, care igi vor gisi cindva istoriograful cari si le puni in lumind, prin prisma acestui proces, Ei tristegea Ei rnirelia lor. Relin numai atit. Ci, in acelagi timp in care Ministerul Finantelor reugea, incepind din noiembrie 1941, si puni friu cererilor germane de decontare descoperiti gi sd-i facd si pliteascd in lei toate arieratele datorate autoriti! or, el izbute4 din a doua jumetate a anului 1942, fiind inci ministru generalul Stoenescu (situalie continuati apoi gi sub ministeriatul Neagu), si faci pe germani sd acopere cu mlrfuri germane toate sumele ce li se puseseri la dispozilie in cliring, descoperit, in perioada verii 1941, transformind astfel fiaanlarea armatei germane intr-o finanlare a nevoilor proprii gi obtinind, pe deasupra, de la nemti, acoperirea cu aur a rinui efort care, in realitate; in urma acestor acoperiri cu bunuri, nu mai era ficut pentru dingii.

110
'

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul clvint

ulrirnul cuvlnt / MIRCEA

vulcANEscu

r11

Care a fost rblul meu in aceastd bitdlie economici? AcelaEi!

N-am dat, in tot acst timp, direct, nici un ordin de finanlare a arnatei nemlesti. Iar de transnis, nu s-au transmis, prin cabinetul meu, in aceaste perioadi, decit trei. Toate, in lipsa ministrului gi cu Etirea lui (cumam vdzut). $i, din ele,nici unul in faza ahterioari rdzboiului. - in schimb, prin decizii, note, rapoarte, discutii cu minigtrii mei Ei cu conducitorul statului (sub supravegherea lor) Ei prin instrucliuni aprobate de rniniEtri, dar idesea plecate de la mine la Cabinet, piin disculii cu expertii germani trimigi si limureasce o situalie care li se pirea iothai ciudatd (Ei actele prezentate de mine Cabinetului )flI Instruclie o ateste origicui) unul din cei care au iniliat, - sintoptime studiat ori sprlinit realizarea aproape a tut;ror misurilor luate in aceasti betelie. Am sustinut pe negociatori, am rezistat la contrapre.ten(ii, am lledat contra celor sceptici gi, cind negociatorul a venit de la Berlin, cu .primele doui vagoane de aur, in Romdnia, in ianrl"rie 1942, m-am dus si-i intimpin penonal, la gari, agteptind o noapte intreagi" pe un frig de -2f C, sosirea trenului introienit, care-l aducea impreund cu roadele luptei noastre. Evoc controversa mea cu dr. Blessing expertul doctorului Schacht, care descoperise situatia gi venea si ne ceari si suspendim investigiile proprii. Am argumentat atunci, contra lui advocaAts diaboli - pentru ci finantar.ea se fEcuse in realitate nevoi nem-, leEti gi am reugit sd impiedic sistarea investiliilor! Era in noiembrie 1941! Este aci o pagind repet pe mi mindresc ci am - care mi - va care treit-o pentru lara riea, face sd mi 1in drept sub povara oriciror Ianluri cu care cineva gi-ar inchipui ci poate sl-mi incovoiascd mindria de a o fi trdit!

Nu gtiu cite bitdlii au c\tigat romAnii in acest rizboi pierdut. Dar gtiu cA ci care au cizut departe pot fi incredinlali ci interesele lor n-au fost tridate de cei rimagi inapoi si le apere faSi de foEtii aliali de ieri.

Faza a III-a
a) Perioada ministeriatului Neagu
.

Vin acum la ultima fazi" caragteristic5 sfiNitului ministeriatului Neagu $i ministeriatuhii Netta.Aci, tabloul se ristoarne dintre dati gi cerul se acoperi cu nori ameninptori. Refluxul armatelor germane invihse in Riserit se abate pepimintul Moldovei, inlocuind perioada de aqalmie a cererilpr germane cu nevoi imperioase ce s cer implinite: pe loc, sub amenintarea revolverului gi, sus, sub 6algnintarea ocupaliunii larii (stenoganrele din 12 ianuarie 9i 25 mai 1944.). lnci inainte de a se produce aaest reflux, nemlii s-au trezit $i au descoperit ce au fost inEelali in a$teptdrile lor anterioare gi picilili, acoperind cu aur un sold fictiv. Violenli in manifestarea lor, ei incep negocierile din toamna anului 1943 sub auspicii foarte sumbre. Acordul anual, a cdrui semnare intirzie din octombrie 1!43 pintr in februarie 1944, ameninli si ne i4puni shrcini grele. Nemlii nu mai vor si audi de acoperirea soldutui la B. N. R. Ei nici de liwdri de aur. Ei cer contingente de export mari, menite sI acopere nu numai balanta dreap6; dar si facd ca Rominia sd le gi restituie tot c au'liwat in plus, anul trecut. Pretind chiar ca gi domnul procuror!. - folosit - ca soldul cliringului, tot, si fie la stingerea creditelor
date de ei gi B. N. R. sd restituie aurul care i s-a dat degeabaMoment dramatic, cici germanii igi sprijini cererile pe

ameninliri strevezii. $i, ca culme, enervat, conducitoiul statului rupe punlile {e inlelegere, alungind din cabinetul siu pe primul delegat german renit sd-l ameninle cu oorparea.

1r2 I4IRCEA VUITANESCU /Ulrimul cuvifl


Ministerul de Finante intervine atunci din nou Ei, cu ingenidzitatea gi sagacitatea lui, ministrul de atunci salveazi situatia, oonoepind un nou sisterl care, aparent, da satisfaclie nemlilor, dar in fond va permite Rominiei si continue a primi aur Ei a primi gi armamentul pentru acoperirea planului de dotare, a cirui implinire grdbiti il apas5, dati fiin! precipitarea evenimentelor, care il fac necesar. In aceasti solu(ie, perfect studiati: 1. soldul nu S) va mai compensa cu cliringul, cu{n cer nemtii; 2. totugi, soldul in cliring e blocat.pentru minister, care nu mai poate imprumuta R M. de la B. N. R., in cursul anului contractual; 3. armamentul va continua si fie liwat pe credit, care este sporit de 1a.9fl) la 1 050 milioane R. M.; . 4..nerroile de finanlare ale armatei germane nu se vor mai amperi de B. N. R., cu care nemtii nu mai vor si aibd de-a face; ci direct de Ministerul de Finanle, care ii va deichide, in acest scop, un credit, in lei, egal cu creditul nou de armafient convertit de ei ministerului. Credit contra credit deci. (Dar rninisterul ia acst credit tot de la B. N. R., aqa ci numai forma e schimbati.); 5. furniturile armatei geimane vor fi toate considerate ca exporturi in contingent; 6. cliringul va functiona echilibrat, dar scdzindu-se diferenla exportati in plus de nemti anul precedent, repartizatd pe toate perioada, aEa ca si reapari soldul la sfirgit; 7. prestaliile se vor controla lunar, efectuindu-se numai pe misuri ce se execute liwarile; 8. B. N. R. nu i se va lua indirdt aurul dat; dar nu va mai primi altul de la nemli (cl putin in aparenld). S-ar pirea cd toate avantajele acordurilor precedente sint pierdute. Nu! O razi, in acest intuneric!;

UIIiMUI

CUYiNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

113

9. Romdnia, cireia i se refuzd aurul pentru acoperirea soldului B. N. R., ca in trecut, geseste o alti iegire. Ea pretinde de la nemli, li obline, asigurarea unui tranzit de export spre !drile cu devize libere (Elvelia gi Suedia), tranzit pe care nemlii il controleaz6, egal cu'E/o dinvaloarea contingentelor acordate lor. Numai astfel, B. N. R. va fi in mdsurd si-Ei efectueze

efortull
10. dar, acest tranzit nemlii trebuie si se oblige sdJ asigure, sub sancliunea sistirii livririlor urmitoare ale cotelor din contingentele care li s-au acordat; 11. germanii dobindesc, in schimb, o favoare, care este insd Ei o obligalie pntru ei. Aceea c6, dacd nu vor, ori nu pot, se ne asigure tranzitul, ei au facultatea sd preia ei cota de export spre lerile cu devize libere, pldtind insd ei, cu devize libere, aceastd cote; 12. spre a nu fi la discrelia lor, in acest caz, ei se obligd si cumpere airaste cote, la prelurile cele mai bune obginute de guvernul romAn in lirile cu devize libere, prin tratative directe. in acest fel, situalia se restabile$te in favoarea econo-

miei romdneEti, prin efortul ingenios al Ministerului de Finante. Este adeverat ca nemlii nu mai acordi nici un sold. Dar, practic, situalia este aceea$i. $i acast lucru singur importd! Cici, spre a-gi obline contingentele de export consim!ite, ei trebuie ori sd ne asigure tranzitul in lirile cu devize ori si plipentru 25/o din contingentul lor libere -, ei aceastd coti cu devize. teasce Acoperirea statutari a B. N. R., pentru efortul fdcut prin Ministerul Finantelor in favoarea armatei germane, este iardEi asiguratd; cu toate ci creditul in lei oblinut de stat de la B. N. R. pentru armata germani este deja acope-

114

MIRCEA

vulcANEscu / ultimul

cuvint

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU

115

rit o date de nemli, prin liwiri,

egale pe credit, de arma-

ment, pentru nevoi proprii, romAneEti. Acesta este acordul semnat in ultimul moment, cu o sdptdmind inainte ca refluxul nemtilor, dupd infringerea de la Uman, si creeze o situalie noud. O sdptiminl sI fi intirziat semnarea lui, Ei nemlii ar fi

refuzat-o! b) Perioada ministeriatului Netta

Am vizut cd, potrivit acordului din 9 februarie 1944, germanii puteau achiziliona bunuri in tari, plitind cu lei provenili din trei conturi diferite: 1. O dati, cu lei provenigi din sumele puse la dispozilia lor de Ministerul Finanlelor, din creditul de 18 miliarde acordat drept contraprestatie romineasci la liwdrile gennane de armament, efectuate in contul creditului echivalent consimlit 3e Germania, gi numai pe mdsuri ce Ministerul romdn al Inzestrdrii asigurd receptionarea acestor lirdri; 2. a doua oari, cu lei aflali in contul de cliring provenili din plitile importatorilor romini din Germania gi destinate plilii exporturilor Ecute in Germania, in contul contingentelor; 3. a treia oard, nemlii puteau cumpdra cu leii provenili din decontarea de cdtre B. N. R a devizelor libere, pe care le-ar fi virsat substituindu-se ca achizitori exporturilor in tranzit pentru valoarea a 25Vo din contingente spre tirile cu devize libere, conform prwederilor amrdului. Este ceea ce ministrul Aprovizionirii spunea, plastic, in declaraliile evocate aci, ci ,,nemtii sug.din trei tite". Incepind din momentul refluxului trupelor germane in retragere spre tari, germanii incep si se afle cu aprovizionarea trupelor lor din lari intr-un serios impas.

Sumele prcvizute in amrd pentru finanlarea armatei germane sint cu totul insuficiente pentru aprovizionarea trupelor lor tot mai numeroase, aEa ci germanii sint nevoili se foloseasci, pentru aprovizionarea acestor trupe, o parte a produselor achizilionate in lederea exportului in Germania Mecanismul acestei lreceri a aprovizionirii armatei germane era relativ simplu, de weme ce aprovizionirile armatei germane se decontau in contul contingentelor de export prevezute in amrduri. Pentru a inlesni aprovizionirile pe teren, Ministerul de Finanle, prevdzdtor, instituise, incd din weme, de acord cu conddcerea statului, un nou sistem de achizilie, cu plata in bonuri puse la dispozilia armatei germane prin ofileri romfi de intendenli, detaEali pe lfugn marile unititi nemle{ti. Acste bonuri se cntralizau de cltre acesti ofiteri de intendentd roniini, trecindu-se in contul exporturilor din contingentele mnsimlite Germaniei prin acord. Bonurile se decontau statului roman de nem1i, pe valoarea lor intreagi, in weme ce statul rornin lichida pe detentori, treptat, IErd ca nemlii sd beneficieze astfel de inlesnirile de credit asigurate pe aceasti cale statului romin. In acest fel, nemlii ajung se epuizeze, repede toate dis-

ponibilitdlile lor din primele doui conturi. In schimb, ei nu asiguraseri incd tranzitul spre lirile cu devize libere al cotei de 25Vo gi nici nu preluaserd aceastd mti asupra lor, lisind B. N. R., sub acest raport, in deficienld. Aplicarea acordului din 9 februarie 1944 se gise$te astfel in impas. Pe de o parte, nemtii pretind sporirea contingentelor necesare armatei lor. Pe de alti parte, Ministerul Economiei Nalionale gi B. N. R, pretind executarea prevederilor acordului privitoare la tranzitul, garantat de nemli, citre lirile cu devize libere. In sfirgit, Ministerul Aprovizionirii refuzi sd asigure simultan gi o crqiere a contingentelor afectate armatei ger-

116

MIRCEA VULCANFJCU / Ultimul qrvinr

ulrimul cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

117

mane $i o acoperire a cotei necesare exportului spre tirile cu devize libere. Acordul din 9 februarie este ameninlat de a nu mai putea fi executat. Ca culme, sub presiunea nevoii, trupele germane, aflate pe teritoriu, incep si jefuiascd. Pentru a face fale situaliei, subsecretarii de stat ai Ecocare se nomiei Nalionale, Aprovizionirii $i Finanlelor se intrunesc intr-o intilnesc azi aci, pe banca acuzdrii conferingd la Ministerul de Finanle, la inceputul lunii mai 19214, intocmind o nota comune, prin care propun, ca sin-

guri solulie pentru finanlarea aprovizionirii suplimentare


a armatei germane, ca Germania sd preia, asupra ei, cota de 25Vo exportabili spre {6rile cu devize libere, al cdror tranzit se angajase sl-l asigure, depunind ea ins{i aceste devize libere, conform prevederilor acordului. cu toate proMinistrul de Finanle admite solulia Ei testdrile vehemente ale germanilor, care se pling cd Rominia le cere si pliteasci cu aur aprovizionarea unor armate care izbute$te se o impund condulupt[ si-i apere teritoriul cerii statului, care la rindul sdu o impune germanilor. Constringi de situalie, germanii incep sd verse regulat in Elvelia aur, in contul statului romin, pentru plata produselor astfel achizilionate. in acelagi timp, Ministerul Finanlelor dispune centraliprin organele Ministerului de Interne a tuturor zarea priddciunilor qi rechiziliilor abuzive ficute de germani, computindu-le, de asemeni, in sarcina contingentelor de export consimlite Germaniei, prin acord. Aceasti solulie ingenioash, care face pe nemli se pld-

tru exportul sdu, aur, iirtr-o [ari neutrd, a fost considerati, prin absurd, de actul de acuz:;re c o invinuire in sarcina ministrului de Finante Netta, ci ar fi acordat nemtilor contingente suplimentare; uitindu-se cA acstea aveau drept contraparte o cantitate suflimentari de aur gi devize libere primite de statul romin gi ci aceste liwdri, pretinse suplimentare, nu erau in realitate contingente suplimentare, ci numai cota de 25 Vo in deize libere, al cirei tranzit se angajaserd siJ asigure, prin acord, pus5 in sarcina nemlilor, contra acestor devize, printro miiastri interpretare, in faroarea Romiiriei, a clauzblor acorduldi din 9 februarie 1944. Ultima depunere de aur, in Ehrc(i4 confirmatl de B. N. R., a avut loc in preziua datei de I august 19.14. Rolul Ministerului de Finanp, in aceasti perioade, conste deci din controlul xecutlrii acordului de la 9 februarie l9zl4 Ei din gisirea unei solulii ingenioase, care sd permitd aplicarea acestuia in avantajul RomAniei, intr-un moment de blocare aparente a conturilor lui, cind se putea strica totul. A&sta este ultimul act al.finanlirii armatei germane, cel mai dureros resimlit de mnducerea politici a acelei gdri, a clrei nemullumire s-a manifestat gi in ultima intrevedere a ei cu conducdtorul statului romin, la inceputul lui august
1944.

Daci Onorata Curte vrea si-gi dea seama de inprejuririle in care a alut loc ultimirl aci al dramei, ea poat6 si se
refere la disculiile drbmatice ale gerlinlei din 12 ianuarie 1944 a Consiliu.lui de Minigtri, cind se discuE sistemul bonurilor de platd; sau la disculiile din gedinta din 25 nai 1944, cind conducerea statului pune in vedere Consiliului ameninlarea cu ocupalia la care este expusi, daci nu se ajunge grabnic la o solu[ie. Ocupalie care daci s-ar fi realizat ar.fi dispirur orice posibilitate a intoarcerii de la 23 august l9zl4!

teasci cu aur aprovizionarea suplimentard a trupelor lor care lupta pe teritoriul romdnesc qi care restabileEte, cu toate gravitatea situaliei, posibilitatea lerii de a primi, pen-

Este aceasta o activitate de aservire?

rrS

MIRCEAVULa{NESCU /UltimulcLint

ultimul cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

r19

Este un act de militare peotru hitlerism? . Este un act de contribulie la pregetirea sau desivirgirea permiterii intririi armatei gerurane pe teritoriul ldrii? FJte un act de complicitate la hotirirea de a continua

rdzboiul?

NU!
Este b activitate curat romaneascS, de apirare exclusivi a intereselor 1drii, intr-un sector limitat, fali de aliafii ei ocazionali de ieri 6cutE cu grija de a menaja lirii maximum de'avantaje, fEri a pierde insi din vedere esenlialul care consti din asigurarea cu orice pret a conditiilor menite sn pennitd lirii iegirea din conflict la timpul potrivit. Daci cei care au colaborat la oblinerea strilucitelor rezultate aretate ai fi sabotat activitatea lor, crede Onorata Curte cd faptul lor ar fi putut aduce ldrii evitarea unui dezastru sau o pagubd mai mici, de cit a adus Eri voia lor?

Ceea ce linem si evidenliem aci este numai faptul ci noi, cei care am apbrat acasi, fa1{ cu fostul aliat de iefi, interesele economice ale celor clzuli departe, nu am inEelat nidejdea lor $i am.luptat gi noi lupta noastre, cu succes pentru lara noastre. $i dacd noi am avut, in cele ce am incercat aci, izbinda, pe care ei nu au avut-o, noi $tim cd le-o datordm totusi pe a noastrd intii lor, gi, de aceea, departe de a ne fili cu ce am fEcut faJd de dingii, inlelegem numai sd le ddm aci socoteali. 'Iarte-ne prilejul judecilii ei Curtea, dacd - folosind ingelegem sd ne facesr aoeastd datorie! C. Incadrarea speciald tn prevedeile art. 1, aiin. a gi 2, alin. a din Legea nr. 312/1945 .

Onorati Curte,
Poate fi considerati activitatea mea in cadrul convenlii lor economice, sau in legituri cu finanlarea armatei germane, ca un act de militare pentru hitlerism sau ca un act de militare pentru pregetirea sau desdviryirea actului de permitere a intririi armatei germane pe teritoriul lerii, ca o contribulie a mea la aceasti permitere prin acte proprii, ori
ca un act de

NICIDECUM!
El ar fi dus numai la ocuparea lirii de germani, ocupare sub ameninlarea cireia am lucrat necontenit gi pe care lara a evitat-o totuEi, cu toatd indrizneala cu care fiptaEii acestor negocieri Si finantiri au aritat-o in pretentiile lor: datoriti felului in care au Etiut si-gi strecoare aceste pretentii,
spre a face totugi si triumfe scopurile proprii ale Jirii lor. Sintem totugi datori si spunem aci, cu toati umilinfa, cd avem sentimentul ca toate rezultatele strilucite pe care le-am oblinut nu se datoresc numai rivnei Ei priceperii gi nici numai ingeniozithlii noastre, a @lor care am dat
Ei

mmplicitate la hotirirea de a continua rEz:boiul?

NU! Militarea, Onoratl Curte, dupi diclionar, inseamnd activitate luptatoare. Acliune dusi in contra unor potrivnici, pentiu a face si triumfe anumitB smpuri gi valori categoric implicate in acliune. Militarea este un act de faptuire unit cu afirmalia indisculah e a unui scop. Un militant poate intreprinde Ei o activitate clandestine. Dar, in clandestinitatea actului militant subzisti afirmalia filigd a scopului. Poate existi deci o activitate clandestine a

impletinduJe cu interesele de moment ale advenarului,.

cigtigat aceas-

betilie economici, atit cit se datoresc felului in care a fost preluiti jertfa celor cdzuti pe cimpul celeilalte bitilii.
tA

120

MIRCEA VUTrANESCU / Ulrimul

c-uvinr

ulrimul cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

12r

unui militant. Nu poate insi sd existe militare clandestinl Tocmai pentru cd actul de militare implicd existenga unei afirmalii categorice a unui smp pentru care militezi. Cind se pretinde, deci, ci cineva militeaze intr-un anumit scop, pentru a se dovedi cd el militeazi intr-un anumit sens, nu ajunge si constali ca faptuie$te intr-un sens anumit din intimplare, sau ci ftptuie$te intr-un sens, dar in alt scop decit cel pentru care fbptuieEte, ori se pretinde ci ftptuie$te. Trebuie si dovedeEti ci lupta ce se di, se di pentru un anume scop $i nu pentru altceva. Numai cel care-gi insu|e$te scopul poate fi socotit militant; ci nu cel care contribuie, intimplStor, la realizarea unui lucru; dupi principiul rezultatelor. Imi amintesc de o imprejurare care limureEte foarte limpede acest fapt: acum weo 17 ani, la Fundalia ,,Carol I", o asocialie din care fbceam parte organizase, intr-un ciclu consacrat marilor personaliteli contemporane, un sirnpozion despre knina. Se Etie ce este un asemenea simpozion! O tezh este inf6tigati auditoriului, nu dogmatic, de un singur vorbitor, ci privitd din mai multe perspective, fiecare prezentati, cu argumentele respective, de citre alt vorbitor. Auditoriul asculti Ei trage singur concluziile. Este o formd de educalie democratici, folositd mai ales in Occident, a cirei aclimati zare se incerca atunci la noi. Unul inEliEa, in acasd dezbatere, pe lrnin, aEa cum il vedea burghezia; altul, aqa cum il vedea social{emocralia; altul, aga cum il ledea tirdnismul; altul, aga cum il vedea
fascismul-

imi revenise sarcina, grea pe atunci, sd infEliEez, pentru intiia oard intr-o dezbatere publicd la Fundalia ,,Carol I", istoria vietii unui om gi esenla unei doctrine, a cirei prezentare era, pe atunci mai ales, un lucru clandestin. (Organizatorii au $i avut atunci de-a face cu autoritetile $i cu presa de

dreapta.)

incercasem.

insi

sd-mi fac datoria de luminare a publi-

cului, expunindu-i obiectiv,,,impogriva propagandei interesate, a calomniei gi a prostiei", cum s-a petrecut unul din, faptele cele mai insemnate ale istoriei contemporane gi care erau intenliile exacte, dupd propriile lor mirturisiri, ale celor care l-au fEcut. Nu gtiu cit am reugit, dar astea imi erau intenliile. Ei bine, la sfirEitul acelei disculiuni, imi amintesc ci s-a ridicat din sali actualul ministru de Justilie, domnul Pitrigcanu, pe atunci simplu militant al partidului comunist, Ei a cerut si vorbeascb gi dinsul. I s-a dat acest cuvint. $i-mi amintesc c5 gi-a inceput pledoaria pentru Lenin,

imi revenise mie sarcina ca sociolog sd de,schid dezbaterea, infll\ind tema disculiei inse$i: teza leninistb. Apiruserd mai multe cir1i, in Apus, despre istoria vielii lui lrnin Ei, de curind, cartea lui Stalin:. hoblemele leninismului, azi atit de cunoscuti, se tipirise in nemleEte in co-

leclia,,Marx-Engels'i.

zicind: Prezcnlarea obiectivd a tezei leniniste Ei infdligarea istoriei lui, oricit de corect ficutd, nu-i tot una iu actul de militare pentru leninism, pe care nuJ poate face decit acela pentru alte care ii-a insuEit scopurile lui. Ci nu acel care motive, fie ele chiar intenlia onorabili de a limuri publicul asupra unor adeviruri afli adus a le expune gi a le - se apdra impotriva a'ltei teze. De aceea - continui Domnia sa este locul unei apiriri a lui Irnin in fala tezelor ce prezintd, nu in perspectiva altui scop, fie el chiar adevdrul, ci in perspectiva scopurilor lui, pe care nu o poate face decit un militant, adici un luptitor care a aderat fl1i5 Ei categoric Ia scopurile leninismului. $i a ficut apoi aceasti inflliEare pasionati, militantd, a tezei sale!

22

IRCEA VULCANESCU / UIImuI cuvinl

ulrimul cuvlnt / MIRCEA

vulcANEscu

123

Am amintit aceasti intimplare, nu atit pentru pitorescul vizut acum din depdrtarea aproape a unui sfert de - cit pentru vcac a evidenlia necesitatea cu care adeziu-, nea expliciti la un sistem de scopuri este cerutd de actul de militare. Chialcind el ar fi clandestin! Nu poate fi socotit act de militare, un act in care mai multe vointe se intilnesc, avind fiecare alt obiect, in sdvirEirea aceloragi fapte. Tot aEa cum nu existi nici complicitate daci nu existd conivenli frauduloasi, adicd unitatea de voinli pentru sevirgirea infracliunii, chiar daci existe acte materiale de coparticipare la sdvirgirea unui delict. Etica cunoaSte fenomenul, astizi clasic, al ,,eterogoniei" sau al ,,politelismului" actul in care doui voinle converg - materiale sub raportul mijloacelor de execulie, dar diverg sub raportul smpurilor urmdrite. Intilnirea in folosirea aceloraEi mijloace, in diversitatea desevir$ite de scopuri. Cum s-ar putea confunda cu o coincidenld de scopuri Ei 'de finalitdti ceva care nu este decit o intovdriEire de moment in savirsirea aceloraEi acte Ei in folosirea aceloragi mijloace determinate de nevoi cu totul deosebite? Cine ar putea mnfunda ,.Unirea in cuget Ei simtiri" cu ,,lntovdrigirea cu diavolul ca sd treci puntea"? La fel, cine ar putea invinui de complicitate la furtul sivirgit de un pompier in tippul stingerii unui incendiu, pe cineva care lar fi linut scara, ajutindu-l astfel sd se urce si stingd focul? Nu, Onorati Curte! SivirEirea de acte materiale nu ajunge aci! Crea ce ar trebui dovedit, pentru a se putea afirma ci existd militare sau complicitate, este existenla unei intenlii indiscutabile Ei luptdtoare in cazul militdrii, in vederea realizirii scopurilor hitlerismului- pentru ca actul se fie socotit militant! Discerndmintul intenliei fiecdruia, in aceastd situalie, este desigur o sarcind subtili, Onoratd Curte, dar este o po-

ei

vari vrednicd de maiestatea suverani a Justiliei. Ea estg de de care domeniul acelei verire morale adevir moral vorbesc francezii, care tilnelte cu veracitate din masa tuturor documentelor, care, in domeniul negocierilor (unde, vorba poetului, limba a fost datd omului tocmai spre a-$i ascunde mai bine gindul gi unde platesti deseori cu un compliment o renun!are de principiu), trebuie totdeauna si invdluie intintiile adevirate sub voalul perspectivelor care pot face ideile acceptabile. Acest adevdr moral existi, in cazul nostru, netigdduit! El izvoriEte nu numai din convergenla tuturor eforturilor, nu cdtre asigurarea tuturor mijloacelor in vederea continuirii rizboiului; ci cdtre apdrarea tdrii de cdtre aliat, ca Ei citre asigurarea libertilii de acliune politici Ei economicd a terii $i chiar de pregetire (fali$n intre noi, clandestind fali de allii) a ieSirii noastre din rizboi. Ea se videEte din coniven3a, care nu are nevoie si fie mdrturisite, dar care !i$ne!te totuli din fiecare act prin care unul zice: ,di-mi" Ei altul: ,,n-am" - h intentia de a apara interesele lirii fald de aliatul de ieri, ca Ei cum ar fi fost adversar, care era chiar adversar in aceste discutii. Dovadi cd coincidenla intimpldtbare de.acliune cu adversarul este numai o intilnire nevolnici de mijloace, ci nu o intilnire voitd de scopuri. An impletit dinadins, aci, tot ce se leagi de intenlie Ei de scopuri in actul de voinli, atit in ce privegte militarea, cit Ei in ce privegte complicitatea, cu toate ci elementul de afirmare categoricd a scopului este necesar in militare, pe cind in complicitate poate lipsi, cu condiJia sd existe totuEi dovada lui netegdduite. [,e-am impletit, spre a nu obosi Curtea, repetinduJe in ftecare caz, convins ci ea va face u$or aceaste despletire, repetind cele spuse aci pentru fiecare cap de acuzare. l-e-am mai impletit Ei pentru ce s-a ceutat dovada militirii gi complicitilii, nu in acte 61iEe de militare, ci deose-

124 MIRCEAVUIfANESCU
bit de acstea,
Ei

/ Ulrimul cuvinr

UhiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

125

chiar impotriva lor, in acte de execu$ie. legituri cu fiecare fapt imputat, daci el cuprinde, micar implicit, intenSia incriminati, sau dacd, dimpotrive, chiar atunci cind ar putea fi presupusd aparent, faptele s gisesc justificat explicit in alte penpective. Ce sint toate limuririle date in fiecare caz, ala cum reies din acte, asupra urmdrilor posibile ale fiecirei misuri propuse de mine, in perspectiva intereselor pur romineEti gi in opozifie cu cele germane, chiar atunci cind actiunile converg, decit grija de a nu se confunda o invoiali fEcuti de nevoie asupra rnijloacelor, cu o coincidenJl esentiali de finalitdti? De ce, cu prilejul unor lucriri de colaborare in mnstruirea aeriani defensivi, subsecietarul de la Finanle propune, impreund cu cel de la Aer, si se numere nemlii din Sard . gi cei de pe aerodroame? De ce cere aur, ardtind ce sensul acstei mesuri este se oblinem emanciparea economici la pace, din sistemul pe carel exclude? De ce propune verificarea prelurilor reciproc in prestaliile de petrol $i armament? De ce se opune demntdrii nelimitate sau urcdrii cursului mdrcii? De ce aratd ci armamentul este bun folositor in raport cu scopul la care este folosit, generind astfel deosebirea, care a devenit apoi de stil, intre armamentul folosit pe front gi cel "propriu"? De ce spune ministrului sdu si nu vorbeasci prea tare, cind acesta cere ca mobilizarea si se faci numai in interior? De ce cere limitarea cumpiriturilof armatei nemle{ti prin Intendenla Romini? in gedinla din 12 ianuarie 1944 ce a $i de ce -,indupi propus plata cu bonuri in loc de bani, spune ci acest fel
Este logic ca, in acest caz, se se caute, in

populalia (care nu cunoa$te bonul, dar banii da) va Eti mai

biie

sd se apere

Toate ace.stea nu spun nimic? Nu sare in ochi scopul comun al acestor mesuri, de a deosebi clar interesul propriu, atunci cind se demascd scopul deosebit al adversarului? Domnul procuror a vorbit elogios, in rechizitoriu, de cape care l-a cdnoscut. zul $. N. G. oare altul cazul in cursul tuturor acestor negoA lost cieri $i activiteli pe care ulterior mi le-a pus in sarcini, dupi ce domnul procuror al Cabinetului XII, care le examinase pe toate; cu fapte proprii, le-a inliturat ca posibilitdli de acuza!ie? Fost-a altul cazul Malaxa-H. Q. W., unde eu am redactat primul proiect al minutei incheierii C.onsiliului, prin caconvenlia ce se la fel ca la $. N. G. re acesta a respins incheiase intii de Pregedinlie? Fost-a altul cazul acliunilor Sociedlii Nalionale de Gaz Metan, scoase din patrimoniul Societalii Malaxa Si trecute statului, la stdruinla mea, ca sd nu intre in patrimoniul Societdlii Mixte Rom6no-Germane, care inchiria Societatea Malaxa? $i cite altele, gi altele! $i toate cazurlle in care am lucrat nu au fost la fel? De ce, atunci, aceste acte de execulie si nu fie interpretate la fel gi si se tragd, din ansamblul unei activitdli, o incadrare care se spulberd la analiza intenliilor Ei realizirilor lieclrui caz in parte? - Iati de ce insist atit gi cer ca, daci - in urma acestei noi Onorata Curte ar inlelege si reSini, din Iorme a acuzdrii activitatea mea, vreun fapt precis incadrabil in textele men(ionate, sil articuleze 16murit Ei si-mi permiti sI repet, in la{a ei, probele ficute la Cabinetul de Instrucfie, pe care

Irgea nu pedepse$te, in definitiv, voinla de a continua rdzboiul, ci numai actul competent de hotirire. Precizarea adusi de l-egea nr. 291 este, de asemeni, clard, aici%. Adevdrul este unul singur, gi el a fost dovedit! Hotdrirea de a declara $i continua rizboiul s,a luat de singurul care avea acest drept: marqalul Antonescu. h luarea acestor hotiriri nu s-a consultat cupimeni, nu a cerut nimdnui sd-l ajute, in afard, poate, a ministrului de Externe, cum este firesc! Binuiesc cd nici cu ministrul sdu de Rdzboi din momentul declaririi nu s-a consultat, deoarece nu l-am vdzut acuzat. Lucru confirmat, de altfel, prin insdEi declaralia fostului ministru de Brterne, pe care am ardtat-o. in ce priveEtg continuarea rdzboiului, se constati din declaralia lui Mihai Antonescu,din 1942, ed angajarea grosului armatelor romine in Rusia, care a fost interpretate de unii ca o hotirire a continudrii rezboiului, dar care nu e nici ea decit un act militar de continuare, s-a fecut tot de Maregal singur, in cadrul unoracorduri de Stat Major chiar fdri consultarea siu de ministrului Externe, care a gi proEi testat fe!i$ impotriva acestei situalii (nu gtiu cu citi indreptilire reald). $i nu numai liri consultarea, dar chiar impotriva pirerii gefului sdu de Stat Major, scos din armatd pentru aceasta, dupi cum s-a aritat aci. Cu atit mai mult s-a fdcut fdrl consultarea minigtrilor ceilalli, $i mai puSin a subsecretarilor de stat. Simpla citire a disculiei din stenograma aflatd la dosar, cu privire la finanlarea armatei romdne dupd cucerirea Odesei, disculie in care ministrul de Finanle se videgte in completi ignoranld a intenliilor conducerii statului, ba . chiar se plinge de asta; precum gi lectura rapoartelor din acea vreme (nota rispuns contra memoriului Blessing), in care ministrul de Finanle expunea situalia finanlelor statu-

lui, intr-un moment in care socotea rizboiul sfirEit, confirmd acelaEi lucru. La acestea se adaugd dovada trasi din faptul ci trecerea armatei romine operative de peste Nistru in subzistenla germani aga ca aprovizionarea ei si nu mai constituie o s-a fecut prin consarcind a finanlelor publice romine$ti (Becker-$teflea gi Hauffe-Tivcnlii militare de Stat Major r aranu)l hlle dovcdesc ca Ministerul Finan(elor a r6mas cu totul in afari dc prr:gdtirt:a gi de sivirgirea luirii unci asemcnea hotiirirj. Iar misurile luaf.: cri priviru la situagia monclari gi l:r ;rdminislrarea tlniinciari s lrrlliunibr ocupate s-au f:lctit tlirect de c()nducerca slatului, c()ntra pirerilor ministrului di,: Finan{c, {:arc s-a opus la schimbarca rublekrr, ca tri la invr:stitiilc si prclevdrile facute acolo. (O dovadi aver! tet in s{cnograma <cclinlei Cin i2 ianu:rrie 1944, undc sc reprcqcazii acest lucru. in disculic, reprczcntan{ilor accstui r.inistcr.) Ai:e1tia au ariit:rt. la tirnp.-- prin raprlartr-'dezvoll:rle --, ci acca administraiic nu sc puleil facc clccit dup.i rcgu!ilc riizhoiului 1i in pcrspcctiva situa{ici dc a [i obligali de a ccca cc prcsuila scarna dc acc:r zr lrninistra{ic. la pacc p,unca, dc pt':1trrnci, cci pulir.r ipotetir:. Jrrcceuparca dc a ll:c: Iali unur slirgit dcl.riruabil al rizhoiului, a cirui prcsuprnurr,: a Iost, r.lr aicmcni, rcpi( )ial il ,--c ird uciiti.rrilttr acctlui rljrlistcr, (Vori ii stcnograma qr:tlinici di:lcga!iti econolnice din prim;-rrarlr lui I944, irt ;arc ii se obiccteazi i:6 vorIrr.s': rie,.r:a(astioli". ih l,:giluri t:ir i:li;rilc trupelor ncnr'rr iii ! in rotiagcr!].) Acuzatia dc complicitatc lii hctirrirca continulrii rirzboruiLri :rdusI conducllorilor h{inistcruiui dc Finanle nu poatc lr deci suslinutl, in nici o ipotczd juridicl. lar in ce prive$te momentul ieqirii din r'azboi din 1944,' s-a ficut dovada cd hotirirea iegirii din rizboi fusese pre-

130

MIRCEA VUITANESCU i Ulrimulovinr

UItiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

131

vizutd inci din 1942,-luindu-se chiar misuri de execulie diplomarica gi militardidin care unele cunoscule Mini;rerului de Finanle Ei la care am participat. (Depozilia generalului Mardare gi a lui Tomoroveanu, privitoare la intrunirea din aprilie 1944 Ia Marele Stat Major.) S-a mai fEcut dovada cd ieEirea aceasta din rizboi nu a fost posibili efectiv inainte de 23 august l9rl4 (depozilia generalului lronida). $i am mai fEcut dovada, in sfirgit, cd, in consEtuirea din 23 august 1944, de la Snagov, in care s-a pretins fere - tot si se fi fbcut dovada ci s-ar fi hoterit continuarea rezboiului, personal nu am asbtat (depozilia colonelului Davidesor). In aceste condiliuni, cred cd gi acuzalia de complicitate

ei in art. 1, alin- b din aceeagi lege, precum Ei in art. 2, alin. a din^lrgea nr.29111947, pentru lipsa aceloraEi elembnte. In acesle condiliuni, se vede ci argumentarea Secliei a VIII-a, care incerca sd tragd din participarea ministrului de Finanle $i a mea la finanlarea armatei germane in perioada

la hotirirea continuerii trebuie respinii categoric, pentru lipsa elementului esenlial al intenliei gi pentru lipsa de dovadd.
A,ga cum trebuie respinsi gi acuzalia de permitere a intrerii armatei germane de citre mine, atit pentru lipsa militirii mele pentru hitlerism, inainte de 6 septembrie l94O (doveditd pe larg in prima parte), a lipsei rdspunderii politice efective (dovediti de maestrul avocat Anibal Teodorescu pentru subsecretarii de stat), a neputinlei de a fi permis eu sivirEirea unui act petrecut anterior venirii mele la guvern (adresa M. St. M., fila 13, dosar Cancicov), Ei pe care nefinanlarea nu l-ar fi putut impiedica, chiar dacd i-ar fi dovedit ci aE fi ficut-o eu; dar Ei mai pulin cind se dove-

n-am fEcut-o! Colaborarea mea la convenliile in legdturi cu ea, avind alt obiect (gi anume, exclusiv, ipdrareiintereselor'romdne$ti de relele mai mari pe care le-ar fi cauzat lirii prezenta acestei armate, prezenfi care nu depindea de finanlarea romAni gi care nu ar fi fost impiedicatd si intre in lipsa acestei finanldri, cum s-a vdzut) incadrarea activitelii mele de subsecretar de stat in art. 1, alin. a din l-egea nl. 312/1945 este inposibild, cum este imposibili Ei incadrarea

degte

ci

anterioard rizboiului, un argument spre a dovedi militarea mea pentru hitlerism, in sensul art. 1, alin. a, sau mecar contribulia mea militanta, la pregitirea sau desivirEirea permiterii intrdrii acestei armate germane pe teritoriul larii intrare care, la rindul ei, ar fi pus pe conducdtorul statului in situalia de a declara rizboiul - este inadmisibild. . A pretinde altceva ar constitui o gravd denaturare a faptelor, cind e dovedit ci nu am dat, personal, niciodati nici un ordin de finanlare Ei nici nu am transmis rreunul in perioada antebelicd, Ei cind, chiar ordinele date de minister, in acest timp, in legdturi cu aceaste pretinsd finan1are, nu sint ordine de finanlare propriu-zisi, ci numai ordine de repartitie cetre autorit6!ile romAneEti a unor sume deja aflate la dispozilia armatei germane, in virtutea unor convenlii semnate anterior venirii noastre la guvern $i pentru plata cetre autoritelile romAnegti a unor servicii deja efectuate in momentul cind se dideau aceste ordine, in virtutea unor conventii incheiate cu acele autoritdli, tot inaintea venirii noastre la guvern Ei IErd consultarea Ministerului de Finan!e. Tot atit de pulin admisibili este afirmalia Secliei a VIII-a ch textul art. 1, alin- a nu ar cere, ca element constitutiv, rispunderea politici, pentru cd alte texte ale l-ngii nr.372 ar pedepsi alte infracliuni, in care nu se cere aceastd rispundere. Acest lucru nu este admisibil logiceEte, citi vreme textul art. 1, alin. a cere explicit existenla acestei rdspunderi. De asemeni, inadmisibild e argumentarea Secliei a cu toat ce recunoa$te ce textul art. 1 din VIII-a care

r32

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint


312 vizeazi expres permiterea initiald a

ulrimul cuvinr / MIRCEA.VULCANESCU

133

Irgea nr.

intrdrii

armatei germane pe teritoriul ldrii (aEa cum o cere textul insugi, care vorbegte de finanlarea ,,armatei germane" in general gi nu a fiecdrui element al ei, Ei aEa cum o cere ratiunea textului, intrarea iniliald a armatei germane putind singuri genera o infracliune politicd cauzatoare a dezasargutrului lerii, prin alienarea libertelii ei de acliune) menteaze ca gi cum aceaste permitere ar constitui o infracliune continud; lucru imposibil, pentru acelea$i motive care s-au expus, cind s-a cercetat actul hotdririi continuerii, cu prilejul cercetirii art. 2, alin. a din acee_aEi lege. Asta in privinla aga-zisei finanlirilz/ Iar in ce priveEte activitatea de control a functiondrii sistemului pdrlilor, aceeaEi acuzalie este, de asemeni, absolut inadmisibild; de vreme ce se dovedeEte cd toate notele, rapoartele etc. ale ministrului meu cdtre conducerea statului gi ale mele cetre ministrul meu, care le-au premers, nu au avut alt obiect decit:

Toate aceste lucruri au fost examinate de domnul procuror anchetator al Cabinetului XII Instructie, pe baza tuturor actelor Pe care le-a avut la dispozilie gi din care a relinut numai rrrna cn i'a pirut suficient ca sd-5i formeze ion ringerea (gi care se afla la dosar) - dind in acest sens.o Ordoninld dJneurmerire, in care recunoaSte toate cele de mai sus, irecum gi partea pe care am avut-o la crearea sistemului i*pu., interneiate, toate, numai pe acte, fdrd sd fi fost nevoie de citarea nici unui martor. N-o rnai citesc. Ea rezumd cele expuse aci pe larg gi reprezinti, chiar lare autoritate de lucru judecat, in privinga faptelor expuse' un element de constatare materialS a celor expuse pind aci'

1.

oprirea, ingridirea

ldri de

Ei controlul acestei autoritilile citrc romineEti;

a5a-zise finan-

2. utilizarea R. M. aflate in soldul B. N..R., provenite de pe urma acestor operalii, pentru nevoile statului romdn, transformind astfel a$a-zisa finanlare a armatei gennane intr-o finanlare a nevoilor proprii; precum gi 3. cererea gi oblinerea din partea nemlilor de acoperiri speciale ale efortului de finanlare ftcut pentru ei, cu mirfuri achizilionate pe credit de la ei de statul romAn,
Ei devize libere de citre B. N. R. emisiunilor Ecute (aparent) in favoarea lor. $i, cind se dovedqlte ce acest sistem de misuri a dat rezultate, transformind o situalie amenihlate se devind catastrofald, intr-o situalie favorabili pentru 1ari, nemaiintilnitd nicdieri in cunul rizboiului, Ei care ..- sub nici un raport nu poate constitui un dezastru pentru 1ari.

precum $l 4. de acoperire cu aur


a

ulrimulwvlnr/MIRCEAWLCANESCU

135

E4plicare a pr ezenlei niele m guvern


Daci, dupd ce am expus acstea toate, domnul procuscrutind intenliile stiruie si md intrebe:
Ce am cdutat in guvern? De ce am intrat? De ce am stat?

deci, ln guvern ca si ajut! Si ajut tara si iasi din impasul in care nu eu o Puaesem. Si ajut'pe cei obidili, care s trudeau siSi duci crucea lor. Era o sarcini relativ u5oare pentru cel ce poarti pungaNesfirgit nai ugoari decit sarcinile pe care gi le-au asu' ' mat allii dintre noi! Dar tocmai de aceea m-am silit din toate puGrile sI nu treaz! Si nu mi las ispitit de somn, sau de amdgiri, Ei si las candela flri untdelemn, ca fecioarele ne-

2 Am stat,

ror

De ce n-am plecat, trintind uEile, cind am'vizut nimic de IEcut?

ci nu-i

Rispund: 1. Am intrat in guvern din ordin, dupi ce am incercat sd trec de la mine acest pahar, pentru ci iomini se bdteau cu romdni, pe strdzi, in fala armatelor strdine, care amenintau si arbitreze conflictul in interesul lor. in clipa aceea, lara eri ristigniti Ei haina fi fusese sfiEiat6; gi cu ea idealul tinerelii mele! Nu gtiu daci Jara a mai trecut de atunci prin aceeqi primejdie. Dar mie mi s-a pirut ceasul acela cel mai inceicat al istoriei ei, pe care-l triisem eu. Nu se asemina, poate, decit cu ceasurile cumplite de cumpini de la inciputul anului 19l8! Am ilrtrat atunci in guvem fari si md ginde,sc la altceva decit la curiJia intenliilor mele rominqtiEi ta putinla de a
face bine. Nu mi-am pus nici probleme de rdspunderi, nici problerne de ideologie; ci mi-am pus inaintc numai gindut de a servl

bune. 3. N-am plecat din guvem cind am sintit cd barca incepe si ia api, pentru ci an considerat ci o datorie Torali ' elementari impiedici pe un om in post si piriseascd o corabie care se ineacSIspitele, credeli-md, nu mi-au lipoit! $tiu reaclia $oarecilor, ln acest caz $i pe a politicienilor. Dar eu n-am foot politician gi niciodati nu mi-am pus corabia numai pe direc[ia vfntului. Am foct, mai curind, neconformist! Dar m-am silit si fiu om de nidejde! Am avut intotdeauna in gind r5spunsul lui Socrate citre discipolul siu, cind acesta ii propune si se drobeze, fugind, proce.sului pe care i-l intentase stdpinirea ateniani: ,,Sint zeci de mijloac-si-li scapi Pielea, daci eEti dispus si zici Ei sd faci oicr-.."% Dar asta n-am fost in starc se fac, cu toate ce, recunosc, am avut gi eu sldbiciuni, on fiind! AE mai adiuga ceva: Un om de nddejde nu poate spune niciodatd ci nu mai este nimic de ficut. Chiar impotriva evidenlei. Motivul acesta, care ne-a fecut pe cei mai multi si primim a fi mini.qtri, lmpotriva dorinlei noastre Ei a inclinirilor noastre sufletesti, gi sd riminem pini la urmi, intr-o weme in care a fi ministru nu aducea nici cinste, nici avantaje materiate, numai din indemnul de a pune umerul pentru allii,

136 MIRCEAVLTIXANESCU/LIIinu|

oryinr

ultimul ovinl / MIRCEA

vulcANEscu

137

:lj$ui

l-a exprimat minunat acel scriitor fraacez, Cbarles p6guy, despre care am rorbit studentilor la C.ercul &ancez al InstiAuSustinian, ln vremea c.lnd eram subsecrcrar de

Pentru ca jalea lumii str o primim in piept, Si dh neroia crunrtr de-a nu le Sti ferit, D-a trage unde-i greul, chiar dac, e cumplil, 9i de-a primi $i rlul intreg preclm e drepts.

Acest Peguy, carc a fost in acclaEi timp Ei lntemeietorul oficiosului 666rrnirf de astizi ,,L'Humanit", pe care l-a scos cu economii Ecute din vremea in care era elerr la gcoali, dar care a fct in acelagi timp gi un erou national al Fraalei, cizut in picioare, pe cimpul de rizboi impotriva Germaniei, in prcziua bitEliei de la Mama acest p6guy, zic, descrie, intr-unul din poenele lui: Potgd Fecioarci, p, c:rle l-am tradus in singuritatea celulei mele din Aiud, iemeiul pentru care omul de nidejde (care lgi propune si rcrveasci" spre deosebire de politician, care pretinde si porunceasci) se hotirdgte si flptuiasc5, chiar atunci cind alegerea lui are a se face, ca gi pentru politician, nu intre bine gi riu, ci intre doud rele, din care unul fi poate aduce ciinla; iar celilalt, numai pireri de riu. In aceste versuri gdsesc o justificare a atitudinii noastre, pentru care cer.ingiduinta se b spun:

t.

Cind trebul sil facem popasul la riscruce,


S-alegem de

clintl piredle

de

rlu,

Cind trebul ca viata sl-$i afle cursul s5u, cheia indoirl a bol$lor in cauce,

Tu singurl, Stlpine pe:al cainclor dsrin, $liai cA pe-o cirare ne altepta impasul, $i cuno$teai p-acca ce ne-a ales{ Cum se alege cedrul gi lemnul unui scrin-

pasul,

$i Du din wednicie, ceci nu avam putere, $i nici din datorie, penrru cI n-o iubim;

Dar aga clm dulgherii compasu-n minl lin, Ditr stea de-a ne pune la mijlog la durere.

Daci, dupi aceste explicalii 31, domnul procuror mi va mai intreba care mi-au fost actele de iniliativi proprie in guvem, in afari de cele ce rezultau din atribufiile mele, cercetate pini acum, voi rispunde cd am awt Ei asemenea acte de iniliativd! $i iatd in ce sens: Avind oarecare ascendent moral asupra tovar4ilor mei de generagie, ajun5i chiar in pocturi mai inalte decit mine in printre care Ei fostul vicepregedinte al ierarhia statali an folosit, cu toati modestia, C.onsiliului de Minigtri -, acest ascendent ca sd fac bine - scriindu-le, din cind in cind, ca sd le atrag atenlia asupra a ceea ce mi se pdrea gregit gi susceptibil de indreptare, in actele lor. I-am indernnat, astfel, si profite de imprejurdrile petrecute in anul 1941, pentru a veni in ajutorul romAnilor de peste hotare: al rominilor din Balcani, intii, sGruind se se obgini de la nemti liberarea prizonierilor iugoslavi de origine romAni gi sd fie ajutali cu alimente $i imbreciminte, ei $i familiile lor. Ia fel, am intervenit pentru romanii din Pind, infometali de ocupalia germani a Greciei. I: fel, pentru cei rimagi in Ardealul de Nord Ei pentru refugiagii venili de acolo; precum $i pentru ro,m6nii de pretutindeni, greu incercali de rdzboi. Am cerut ca orgatrele statului romAn sl-i ajute gi si-i cunoasci. Sd se ocupe de soarta lor. Prilejuri de acest fel fiind deosebit de rare.

138 MIRCEAVUIXANESCU /Ultimul

cuvinr

ulrimul cuvint / MIRCEA VUTCANESCU

139

Pentru asta am fost intrebat in fala mmisiei de epurare a ministerului meu mmisie care nu m-a epurat totu$i

,daci sint inperialist".

Am ajutat, astfel, ^tipiriturile de specialitate ale unor cirturari democrati 32. am stlruit pentru subventionarea
,unor institute academice conduse de profesori democraSi, prigonite de alte sfere. Am inlesnit chiar, personal, unei fundalii subventionate de stat, o solutie financiari pentru asigurarea pensiei fiicei unui vestit luptitor socialist al ldrii mele, pe care starea financiari precare a institutiei o impiedicase s-o primeasce. Am intervenit gi pentru Comunitatea Eweiasce, steru-

lmperialist? De ce? Pentru ci am cerut ca neamul meu sd cunoascd gi sd ajupe te ai sii, aga cum ajuta, pe wemea aceea, multe alte neamuri, trimitind zeci de vagoane de cereale peste graniti, pentru a hrdni populalia greu incercatd de foamete a unor natiuni care ne fuseserd prietene (belgieni, cehi, greci, francezi, iugoslavi Ei allii)? Ori pentru cd, intr-o discutie in care se aritase ci poporul nostru nu inlelege bine rostul prezen{ei noastre in Rdsnrit, gi in care profesorul Petrovici evidentiase deficienla deprinderii noastre de a neglija ce am ficut in cursul istoriei peniru alte neamtrri, am amintit de contributia civilizatorie a llrii mele arcolo? Oare amintirea contribuliei unor: I-ipugneanu, Antioh Dimitrie Cantemir, Simion Movili gi Milescu Spitarul, Ei cirturari citafi cu cinste in istoria culturii neamului vecin; aga cum citim gi noi pe Dosoftei ori pe Antim Ivireanul poate fi socotiti altfel? Nu credAm explicat acest lucru domnului procuror instructor al Cabinetului XII Instructie in memoriul ce i-am depus. Intervenliile mele, in acest timp, nu au avut Rumai acest obiectiv. Am scris, deopotrivi, pentru mulli alli nernji$, mari Ei mici, prieteni gi adversari, de orice neam gi de orice culoare politicd gi care ajunseseri la strimtoare. Cheme-i oriEicum. De o parte din aceste intewentii au atestat aci unele mirturii. Nu le relev. Am interrrenit, de asemeni, sn sprijin cglectivite$, ori simboluri valoroase pentru neanul rominesc, chiar cind nu erau integrate ln regim, ori chiar li ersu o6tile.

ind si-i fie l5sali menbrii sd-gi exercite actMtatea profesio-

nali, micar in folosul statului

gi al mreligionarilor lor,

in

loc sd tie pugi sd lucrreznla zAPadL. $i am discutat gi obSinut, impreund cu al1ii, incadrarea lor in Institutul de Statistice, care tocmai se reorganiza, ca dupd cum Ei a celorlalli membri ai colectivitdlii ronane{ti, iu afirrnat unii dintre martori (vezi depoziSia doctor Georgescu).

Am dovedit, de asemeni, prin depoziJia fostului meu


ministru, generalul Stoenescu, ci nu am fost niciodatd partizan al ghetourilor; ci, dimpotrive, am argumentat pentru ca membrii Comunitdtii Eweielti si poati activa profesionalicegte, aretind ce, chiar in cazul ghetourilor nemle$ti' au resPectat acest buni organizatori acegti nemli 'principiu. Lucrul acesta rezulte $i din txtul stenogramei Consiliului inregistrade Minigtri citit in intregul lui gi nu trunchiat -, persoamulte intre mai rea stenografici a unei convorbiri ne neputind restitui decit sensul general al unei discutiuni, Du exactitatea termenilor folosili. (A se vedea, in acest sens, scrisoarea fostului stenograf al Senatului: prof- H. H. Stahl, recunoscuti in InstanlS de acst martor.) Ecoul ace.stor interventii se afla desigur gi in alte stenograme ale gedinlelor Consiliului de MiniEtri, sub forma ironiilor conducilorului statului fali de ,,filozofii" din guvem

$i de

,,universitarii" neEtiutori de asprimile rdzboiului, care igi inchipuiau ci pot si dea leclii ostaEilor incercali gi oamenilor care aveau de purtat respunderi grele. Atunci, fireEte, tdceam, dar nu liri a reveni iar, de indati ce puteam spune weun cuvint, in legituri cu interesele pe care cram pus sI le apdr, de acrrd cu rniniqtrii mei.

toviri5iri nedorite, cu autorii silniciei de ieri' unitd cu ingrijorarea adinci pentru durerile Pe care un asemenea Pas putea se le insemne Pentru tare. Cind, in 1942, am aflat c6 maresalul Antonescu angajase grosul armatei romine in Rdsdrit, am remas nedumerit' Crezusem rizboiul terminat pentru noi $i o scrisesem ln rapoartele mele gi nu pricepeam bine sensul Ei obiectivele 'acestei angajeri. Fird siweau, am dat pste aPendirul X al Cronicii.lui. Nicolae Clstin, in care acesta povestea dezastrul expediliei armatei Sultanului, pornite din 1564 de la Azov, imPotriva hiniei Astrahanului, in cursul cdreia 250 (trO de oameni s-au risipit in Stepa Nogailor, de nu au ajuns inapoi, la Azov' decit 200 de ingi. Am copiat iextul din cronicl Ei l-am comunicat, dupi obiceiul meu, discret' celor cu rispundere. $i tot atunci, pentru cI Nicolae lorga murise' am oomunicat un articol ai acestuia, scris in mai 1940, in Penpectiva evenimentelor de atutrci: Ce hseomnii pennv noi Esnl,in care marele dascil arati permanenla realitelilor romenEti de aventurl in fala penpectivelor -as rriea sI exaqerez nimic; dar socotesc ci pdrerile Nu marelui iascil, ripus?e hitleritti, care ltia si deosebeasci atit de limpede intre ce este $i c tru este al nostru, au con' tribuit se Taci pe ministrul de Externe al Rominiei de atunci sd arate, in consens cu sentimentele tuturor romAnilor, in Biroul Picii, la 25 iunie 192' motivele peltry @I9, resoindnd susestia hitteriste a unor comPensalii in Reserit de Ia Vie'peritnipierdJrite suferite de tard prin arbitrajul 1942,c2, gi martie la 19 o fScuse ,,pentru cum a reipun", na, poporul'romin, Ardealul de Nord nu poate fi un obiect de ictrimb, ca romdnii n-au renunlat la el 9i ci aceasta este o pozilie ireductibili". (A se vedea steoograma acestei EedinduPe notele ie, cirutn sn fie depusi la dosar, citata, mai sus, mele personale.)

'

mcu in ultisrcle lu! retranqamcntc, ar uci sir iie lirnurill "si a:\uf r.: \cnt!mLnlt l'tr tl.i.: ,:.:1,-' rn:ii i;rlirn'-' 1' rr v'i srr cunoxca reacliile sufict{:"rti cL, cara am pI;mir' loN i.;ri s-a Petre. l;ri, cir iinp anrlbs! in g;vern, in sfcra proiiticri uxte:uc. irtl carc cstc risJ.rumui m**" Gn.J anr intr:ii in quvern n'J c nil$leam pc generirlul Lntc-'ncscu. Eriirn dcr i ingrilorar. r, :i nu qtiarn daci ostul care lc conducca igi rinelusc suflrlul diavolului, ori ficuse i:u.':l numar ga,;t'-ii cci'.;i ,i.-:litii s:l ire.tc.l puntl]a.

$i daci, tn sfirgit. dornnii prnurori, urmirind gindul

MI intreb:.rm aL'cst lucru r:sdurneiit, pentru ci, la intreuedLrea pe car(: 11 iii u,i{-'sern ru rl, lr rlc;t;":ncrca juriminlului, iiu-rni ccrrrsc rliri utl progrem ;i nici nu-mi iJase nici
,-r

dircr.tili.

L-am iruzir insi, tr'rr zlle r,i"ri tir:.iu, vcttrind !a inmor. mintit.iir soiiialr['t r'irz-rr!i r'il'iirtt: in tinrpui rcbcliunii bgi .:t)i:riu. i-i(i ii;i ;': r;it:i:irul i,i]t \\::iii ?,! Gi::r;;;1r,,l, crre nc-a it:rl'.,i arirjlraj,1l j. i.t -\ ri,',.. it'ii(,L.u\l:r:L.:'t-:l;l;:' ":run.l. irnl-'r r:sio:r I i n,-1ili:. ri;ust 1i:rtu:, rr,iuntu ua:li tir: atti:it<. la Be riin: ,,flu '.,a li {)rrri.r :ii ili,-ia\ii! rrart,l: .r ir:rrii. ii!,r i L'.r i{tamul !,!.rluencsr rru"$i vir fi alht tirep-.l,:ic!" L.:ru auril insi' 1i l-al tn(cl,js, alunci, -ominit k'ii. $i

ci l-a inleles gi KiilingerCind am vdzut, in vard, lara intrind in rlzboi, mi-am vAzut sufletul imperlit intre smerenia de a fi prezent la cee4 ce putea fi un act de dreptate pentru lari gi sfiala unei incrcd

142

MIRCEA VUIrANESCU/ Uttimutcirvint

ulrimul ovint / MIRCEA VULCANESCU

143

Clnd lnsi am aflat di, concomitent cu angajarca groeu. lui armalelor in Risirit,
s-a scindat armata

h doui,

o parte

rnminind acasi cu scopul de a fi instruite $i dotati pentru alte ipoteze, am dobfudit crtitudinea cd, intre faga aparenti a lucrurilor, pe care o impusece noroia, gi ideaiul ascuns, pe care omul il p6streaz6 pentru sine, s-a deschis o pripas_ tie, chre avea sI se lergea$ci tot mai mulL Am inceput sd veghez prea de curind, relaliile impiratului Rudolf cu _..Citls9t1, MihaiVoievod, pe cele dinhs 1osi16l ll-lea gi Horea, Ei pe cele dintre Francisc Iosif gi Awam Iancu p"ntru nu-mi sari in ochi un paralelism care pare si h fost o"l permanenld nenorocitd a relatiilor dintre romini, unguri Ei nemli in aceaste parte a lumii. Am urmlrit de atunci lucrurile cu mare ingrijorare, pentru ci mi se pirea ci politica lirii se poarti pe o muchie de culit gi cd libertatea [irii mele e pe muchie. $i, in perspectiva acestei griji, s-au incadrat toate actele mele ulterioare, dintre care unele s-au evocat aci, de citre pgol..Mq refer.la depozilia martorului Tomoroveanu gi la finalul celei fEcute, in fata Secliei a VIII-a, de citre maitorul general Socrate Mardare. Clnd, in 194.3, Divizia a XX-a, din Alba lulia, din care ficeam parte ca militar, s-a risipit in cimpiile din fata Stalingradului, am simtit ce, daci nu-i impdrtigisem eu soarta Ei ce mi-ar fi fost herezid, daci nu ag fi foit subiecretar de stat,- aveam datoria si veghez, cu mai mare strignicie, ca sarcina ce mi se pusese in miini sd nu duci ta risipiiea lucru,rilor scumpe celor cdzuli departe $i a celor pe care-i lisaserd in urma lor, Ce puteam face, Onorati Curte? Si-sabotezmisiunea pe care o aveam, cu riscul ca lara si incapi in miini striine, cum era ameninlati (vezi deciaraliile vicepreEedintelui Consilirilui de MiniEtri, in gedinla iin

25 mai 1944, in care ne comunici ci a fost ameninlat cu . ocupatia de nemti, daci nu cedim noi, acesJia din sctorul econorric. $i, fie zis in treacit N-am cedat!). Si las ca lara si devind un teatru de rezboi.pentru interese striine, fdri ca nimic sd nu se mai aleagi de nddejdea
dezrobirii ei? Ori sd stau gi sd priveghez, mai cu rivni, ca toate lucrurile cu grijd chivemisite pentru acel ceas si nu se risipeasci gi si fie puse in stare de funcliune, spre cel mai mare bine al ldrii mele? Cred c'i nu aveam de ale's, altfel de cum am ales! potrivnici $i nu pentru cd pedeapsa care lovea asliunea ci alegepentru ci socotesc conitituii o scuze legitimd; dar poate scirea mea a fost chibzuiti Ei cuminte: si scap ce se pa, in sfera mea de acliune! Cri care judecd lucrurile altfel, ar trebui sl se gindeascd ce ar fi insemnat o ocuPalie germani pentru noi. Iar cei care au vezut Ardealul de Nord revenit la taramumi, inleleg ce vreau sd sPun. Lucrul il recunoEte indirect Ei actualul ministru de Finanle, d-l Vasile Luca, cind, intr-o cuvintare linuti in anul i944, asupra hobletnelor refacerii romdnegri, spune: ,,Dacd noi vom controla intreprinderile, vom vedea cd rizboiul la noi nu a fecut nici a zecea parte din distrugerile provocate, de exemplu, in Polonia sau in lugoslavia,-in alte fost ocupale de nemti". '. (Vezi ziarul ,,Scinteiari, care "u ia", fila' [?] din dosar.) Evoc, acum, wemea bombardamentelor aeriene din aprilie 1944, in care ministerul fusese bombardat $.i- fiinla hii risipita in disperare. Acestea se petreceau in zilele in care Moldova era evacuatS, zile pe care le-am Petrecut, zl disp.oziliunile $i noapte, in minister, dind, din ceas.in ceas, necesare evacuirii, pe mlsurl ce se iveau situaliile tacticeAm avut satisfaclia atunci si aud, din gura unui adversar politic al regimului, aflat in biroul meu si-mi ceard mijloace

i;

de evacuare, un cuvint care mi-a dat puterea si infrunt multe umilinp in clipele h care ispigeam, la Aiud, condamnarea nedefinitivi. Imi spunea acesta, atunci, cd, in debandada generald a autorititilor civile din Moldova, singurul act prin care lumea a simlit cd rnai existi un stat romanesc Ei ci cineva veghea asupra mullimii a fost grija Ministerului de Finante de a depune, la timp, salariul pe trei luni al fiecirui funclionar, fie cn pleca in bejenie, fie ci riminea pe loc. Am fost atunci, pentru ministrul meu, care rimisese singur cu mine Ei cu doi secretari generali (pentru cd al treilea plecase), simultan: gef de cabinet, dactilografi, casier, aprod pe genunchi, ordine de plat[ pe fituici, ori - scriind, invirtind, sub bombardanent, cu rnina mea, minerul pompei de aerisire a addpostului ministerului, in care se refugiaseri sute de mame gi copii. $i evoc wernea ultimelor ceasuri ale bombardamentului german de dupi 23 august, ceasuri pe care le-am petrecut tot la minister, in continuarg pine in momentul in care, predind Departamentul noului titular instaurat la 23 august, am revenit Ia Direclia de la care plecasem cu trei ani Eijumitate mii inainte. Despre toate aceste evenirnente politice, desigur, noi, subsecretarii, nu aflam din destiinuiri directe, tlcute mai
'inainte de a se petrece.

iunic 1942. am aflat cum s-au pelrecut evenimentele care au dus la rizboi. (Stenograma i-a ceru( sd fie depusd -Onoratei Cur!i.) Erauexpuse acolo, Post-factum, |ntr-o Eedinli oublici, unor notabili printre care parlicipau intimplStor gi ciliva minigrri (ciliva numai), invitali dc cdtrc ministrul de
Externe. Nu le-am putut controla. Dc posibilitatca izbucnirii rizboiului mi-am dat searna .persor;al din stadiul lucririlor de apirare pasivi. Dct;pre tleclar:rrca lui, am afiat a dot:a zi, din ztar. Pregitirea lui se ficusc de citre;ondrrcitcr.si Jc cltrc ministr:ul dc Externg, care au si 'Jcclarat. in qedinia Biroului ")t 1rn1.' it)42. r'?i au purLi:t slngurl privar:r ac(jtci Pacii din prcgirLiri. Rr:slul sc lAcusc tpoleticDe posihilitatca incctlni t peraliunlit>r' dupu ci.lerca Odese i, am arlrrt ilintr-o dise utle intr-L.n Grnsi!:u tlc Minil' tri- in carc. ci:rinJu-sc rcstiiuirca rrnui autont:;trii re{hizi'lionat, ni s-:r rispuns s6 nu insistim, cir, in r;urind, se va dcz' rcchiziliona lotul. Dc rel,-rarca op.rraliunilor, in F-st, am aflat inciCcntal, consraiirtd ci nu sJ n:.ti .lc zrcchizilion'::rzi Dclug;i;" l.ir trului n,r er:r sigura 5i luncliunca trulclsr cc I ar: Jcr'.isit ultcri<;r err numli aceea a uilor 1'rupc dr: ixupaiie qi sigu-

Ele constituiau secrete de stat. Unele, de ordin strict militar, erau ascunse chiar Ei ministrului de Externe, care se plingea in public ci nu fusese consultat asupra lor. Dar aveam totugi un cap gi interpretam, cum puteam, ce puteau insemna unele lucruri. Explicaliile veneau numai cu mult mai tirziu gi trunchiate. Am citat aci citeva. Abia cu un an Si jumetate de la intrarea mea in guvern, intr-o gedinJd a Biroului Pdcii, reunit la Pregedinlie la 25

ran!:. Un fvagrnent de stcncgren'i, allat la dosar" ,:testi' dc: 311fgl. fnsslcirrit* :radarnir:e ale ministerului dc : .i ;r rc ss inrcntionea2:i, pcnlr,.l :t nu fi llr;'rinsi ncprl5irili dc c'oh riia lirncr.'t:r a crcnimt'ntt'!or' DcsfI;urltrca ulicriozrrrl lr cvenlnr-'ntr:l'.rr s''r firrll. clc al(iel, dircciprin ilcl. li c()nvenlirt:ti ale Cornendarrrentului Mi.lita;, c;r r-'.: .ru txclus inte:lcnliune:l Minis(uruiui dc fin*nie. t\ng;rjarca grosuiui trupclt'r in F.asirit am si:niit-o cier abiar cin<i, in pla,lul de dotarc y 194211943' au apdrul tnal
multe zcci dc mii [ier, pentru ieruatul in stepe' A";a s-au risfrin( lucrurilc la noi' Si daci acaste sobe nu s-au lTcuu prin opoziliunca noastr5"jucrul nu s-a datorat atit relei noastre voinle' ceci aveam
<le sobe de

1.t6

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

inaintea noastrd irnaginea frigului pe care trebuiau siJ indure osta5ii pe front, cit considerabilei lipse de vagoane pentru transportul acestei fieririi in.Rdsdrit. Iar de condiliile in care s-a fbcut angajarea grosului armatei in Rusia, n-am aflat decit din protestdrile tardive ale ministrului de Externe, care se plingea ci nu fusese consultat in prealabil cu acel prilej, angajamghtul luat avind un caracter pur militar. Convengiunile incheiate cu acel prilej, deEi priveau punerea armatei romine in subzistenla germand Ei aveau repercusiuni directe asupra finantelor publice, nu le-am cunoscut niciodatd in aminunt. Iar cum s-au petrecut lucrurile cu adevdrat nu am aflat decit acum in urmi, dupi intemnilare, stind de vorbi prin inchisori cu unii din martorii acestor intirnpl5ri, care, de altfel, Ei ei povesteau lucruri contrare. Mai precis am $tiut lucrurile in legituri cu pregdtirile noii armate, din interior, al cirei plan de dotare a trecut pe la Ministerul de Finanle, in wemea ministeriatului Neagu, cu care eram prieten, Ei cu prilejul stabilirii efectivelor cdreia am luat parte, impreuni cu ministrul meu, la discutii cu conducitorii ogtirii, in cabinetul lui Ei la Marele Stat Major. Cu acest prilej s-a petrecut scena la care s.au referit cei doi martori: generalul Mardare $i Tomoroveanu, de care am pomenit. Mai Etiam cd se duc negocieri pentru iqirea din rdzboi. Dar de stadiul lor gtiam numai din ca c toati lumea afla de la posturile de radio; ori din spusele ministrului meu Ei, la urmd, din spusele ministrului de Exteme. Asta e tot ce am $tiut eu. Lucrurile acestea me privesc, IireEte, numai pe mine. Allii nu vor fi Etiut nici atit! Daci, in asemenea condilii, pot fi socotit complice la hotdririle politice ale conducerii statului, nu mai am nimic
de zis.

VI
incheiere
Onorate Curte, termin. Onorata Curte mi va judeca dupd cum va crede de cuviinti si. duod cum va putea, mi va achita sau md va condarina, ca iutor principal, complice, cu sau [Eri circumstanle atenuante, la ani de temnite grea sau de inchisoare altfei zisd Ei la risipirea casei pdrinte$ti, sortita, in gindul tatei, si asigure prin timp soarta gi viala a trel trmle nevlno.vate, $i lidegr;dare civicd, la interdiclia exercitdrii puterii perinte$ti, a dreptului de a line $male etc., etc. ' Attii derit Onorata Curte, aplicindu-mi, cu sau fErd dreot.- resimul de exterminare la care am mai fost supus, vor'piefie, mdi curind sau mai tirziu, pedeapsa Onoratei Curii intr-o pedeapsd mai aspre, potrivit unor intenlii rdmase pentru mine de neinSeles. Nu pentru asta me pling! Sinfin lumea asta riscuri pe cari datoria bdrbiteascd, ca si datoria ostd$eascd, te oblige sa !i le asumi' chiar dacd nu ie noate minsiia nici amintirea foloaselor materiale, c n-au fosi, si nici imintirea mdgulitoare a cinstirii unei fete, pe care inul din domnii procurori ne-a amintit-o drept compentru ca celalalt domn procuror s-o tigdduiascd. pensalie; O itiu si, repet, nu pntru asta mi pling! Uri luciu insd am dreptul si pretind Onoratei Cu4i, atunci cind, chemindu-mdin fala ei, am inleles si rdspund: ,,De fali!"

l.ls

MIRCEA VUICANESCU / Ulrimul cuvint

hotiri
timi

Este dreptul pe care-l am s5-i cer ca, daci vajudeca gi va cd trebuie si isp65esc ceva, revendic dreptul de a pdgi de a

Mirceo Vulcdnescu

muri pentru Adevdr! Adevirul acsta, Onoratd Curte, me trudesc, insd, zadarnic siJ cuprind, incercind si infrunt, unul dupd altul, fiecare dintre capetele actului de acuzare, ori fiecare din articulatiunile argumentirii domnilor procurori: l. Cici nu eu am permis Ei nici n-am ajutat, in nici un fel, unei armate strdine si intre pe teritoriul teiii mela. $i acuzarea asta, rostiti de o judecatS, md doare rdu! 2. $i nici nu am hotirit eu, in weun fel, declararea sau mntinuarea rizboiului qi nici n-am participat Ia luarea acestor hotdriri, pe care le-a purtat pe umerii lui, singur, marqalul Antonescu, ajutat, poate, $i de Mihai Antonescu, in ce priveEte pe unele dintre ele; chiar daci a5 fi participat gi ei! ca tot romanul, in sfera mea de ac(iune, la purtarea acstui rdzboi. Patru ani mi-am cercetat toate actele, cdutind sd aflu, in activitatea mca publici, unul de care m-ag putea cdi. N-am gisit! In asemenea condilii, Onorata Curte poate si hotlrasc5, in privinla mca, crice! Un singur lucru o pot asigura cle pe acum, cind am incd integritatea mea corporali qi a facultililor mele sufleteqti: ci pind in ultimul mcu ceas o si dorm bine! Onoratd Curte, Tcrmin, rugindu-vi si mi icrtali ci am ahuzat de timpul Domniilor voastre qi cd am spus lucrurilor pe nume. Dar, eu cred in Adevir gi Etiu ci nu c putere in lume mai mare decit Adevirul! Sd vd ajute Dumnezeu, domnilor judecdtori, si fili nu judecatori drepli, ci Judecdtori Adevirali!

(xrr)
in no"t ain su.ut"rri' scclia a lx-a criminalii' ;;'i;i; cil;i;; rlt stal cetli rlc rl rioilca lol al tottilor nriniitri ti Subscclelari "i""e'ror i;. cu"ernarco MaieSalului Antones(u, - acuzali c' au pr'('tocrr l?t5/1945,291t19t?' J"l""irr frrii. - in i'aza l,es;lor 312/19{5'

rostit ln anararea !a de Mir.ea vulcenescu in uiua de l5 ianuarie

1948'

Am zis!!

AI]{EXE

REPERESIOGRAFICE

1904,

3 nanie. $a

nSscut,

la BuorEti ca fiu al lui Mihail


.

Vulcdnescr (inspector financiar, originar din Oltenia) $i al Mariei (casnic5, ntrsflti Tonescu, in jud. Ol0, MIRCEA AUREL

WLCANESCU. l9l5-1918. Actividte cercl{easc5, la Bucurelti !i in Moldova refugiului wemehic. 1921, toamna. incepe studiile universitare, inscriindu-s la Facultatea de Litere !i Filozofie $i la Facultatea de Drept din
Bucuregti.

In timpul studenliei participl la intemeierea Asociatiei Studenlilor CrEtini din Rominia, fiind unul dinlre conducetorii spirituali ai acesteia. Crlaborator activ la ,,Buletinul A S. C. R.". Sc formeazi sub inriurirea indeosebi a profesorilor Dimilrie
Gusti Si Nae Ionescu. 1923-1924. Face armata, ca voluntar, la $coala Militarii de Geniu din Bucure$ti 1925, ianuarie. Licenliat al Facultdlii de Litere gi Filozofie din Bucure$li, cu o tezi de sociologie. aprilie. Panicipi Ia prima campanie sociologicS organizaE de prof. D. Gusti la Goicea-Mare (iud. Dolj). Licnliat al Facultdlii de Drept din Bucurqti. 1925, noiembrie. PleacS la Paris, in vederea deslvir$irii studiilor in sociologie, $tiinte economice $i drept Si a pregitirii doclo-

ralului.

154

MIRCEA VULrANESCU / Ulrimul cuvint

UITiMUI CUViNt / MIRCEA


l()311,24 februarie. Constitulia

VULCANESCU I55

' L\creazdla o tezl de doctorat din domeniul $tiintelor econo_ mice.


1q27. I-a- Facultatea de Drept din paris obtine itiploma de studii superioare de doctoral in $tiinte econoirice gipolitice. 1928, iulie. Revine in

edictatl la 20 februarie 1938 qste supusd unui referendum popular. Mircea Vulcinescu este unul dintre cei 277 de ctiteni din Bucire$ti care au votat

Drlgug (1932).

Participi-la campania monografici de la Fundul Moldovei. in anfl unnaton va mai participa la campaniile orsanizate la !r,agu$ (lt9), Runcu (1930), Cornova 1193t! din nou Oficiul de Srudii al Minisre-

Fri.

1E29, mai. Esre incadrat referent la

rului de Finante.

I ocrombrie. Este numit asistent

de sociologie la Catedra de so_ ciologie, etice $i poliric5 a prof. D. cusai:Din fS3,0 w fi asistent de ericl. pini in l9zt4 va fac seminarii $i leqii de erici sistematici $i de istorie a elicii.

1929-1935. Profesor de economie polilici de $i stiinte iuridice la $coala Superioare de Asistenle-Sociali.


193G-1935. Predi cursul de statisricii morall g. a. la $coata Supe-

impot va textului Constituliei. (Prezentarea la vot a fost obligatorie; votarea s-a mcut la sediul instituliei unde ceteleanul isi desfalura activitatea, prin vot deschis.) I940, august-septembrie. Participi, la Craiova, in comisia mixtd romino-bulgarl pentru retrocedarea citre Bulgaria a Cadrilaterului. Tratatul semnat la 7 septembrie 19,10 era insolit 9i de anexa D: Acord fnanciat. octombrie. Despre ripirea Ardealului de Nord pdn Diclalul de la Viena, prezintd la postul nalional de radio Gtndui pentnr jalea Si nddejdea ceasului de acum. Cuvinle pentru frotele rdmas d.epane. (Textul va fi publicat in ,,Dacia", 1941.) I940, noiembrie. incpe sd conduc6, prin delegalie, Casa Autonome de Finanlare $i Amortizare (C. A F. A). Ulterior, este numit preledintele Casei Autonome a Fondului Apdrdrii
Nalionale.
1941,

rioartr de Slarislici.

1932, octombrie. iEi inaugureazi acrivitalea Asocialia de arte, filozofie $i litere ,,Crirerion". in cadrul simpozioan;b; din clurile ,,ldoli" sau ,,Tendinle 1933', a vorbir dqore t erin ri Ieninismuli Filozofa lui Freud; AndrC Gidc, c,iifhtk a vietii terioare; Istorismu! prin rcsemnare fn spiritualitatea tniei ge_

i^nluafie. Dup, indbu$irea rebeliunii legionare, intre in

;l

i_

guvernul condus de Ion Antonescu, ca subsecretar de stat la Ministerul de Finante. Va deline acst post sub trei mini$tri: generalul N. Stoenescu (27 ianruarie l94l - 25 septembrie 1942), Alexandru D. Neagu (25 septembrie 1942 - 3 aprilie 23 august 19,14). 1944) gi cheron Netta (3 aprilie 19,14
1941, 12 iunie. Se infiinleaza Institutul de Cerceteri Economice ,,Prof. Virgil N. Madgearuf'. Prezinti expuneri Ion Reducanu
$i Mirca Vulcinescu.

neragii

E.

a.

193.4, 15 odombrie. incepe sI apar6

$apte numere.

,,Cdterion. Revisra de ane, litere $i nlozofie", redactaltr de Ion Clntacuzino, perru Co_ marnescu, Mircea Eliade, Constdntin Noica, Henri H. Srahl Alexandru-Chrisrian Tell $i Mircea Vulcinescu. au aparui

1941-1944. EditeazS, impreuni cu Constantin Floru Si Constantin Noica, patru cursud universitare ale profesorului Nae Ionescu.

-1935, 2 februarie-. incep

in Jrezntul",
1e35.)

sub semnetura Veritas. (pinn

si lini .Cronica acruali ilii. Extemi.

ia

21 iunie

impreund cu aciali ingrili4te anuarul ,,lzvoare de filozofie. culegere de studii $i rexre" (L942,1943). In vol. al ll-lea ya publica studiul Di?r ensiunea romdneascd a *istenlei.
1942. I se atribuie

19 iunie. Este

numit director la Direqia Vimilor.

gadul de director general.

1937, iulie. Esre numit

diredor al Daroriei public.

Evolulia gradelor lui Mirca Vulcinescu a fost urmitoarea: 1929 referent permanent (Ministerul de Finanle);

1q,14,23 august. Iese din guvcrn, o

II (Ministerul de Finanle); - referenr referent II (Minisrerut Economiei Nalionale, unde - trccuse, pentru o weme, Oficiul de Studii); 1933 referent rirular II (Minisrerul de Finanle)i - direcror 1936 de Finanle); - director II (Ministerul 1941 gr. (Minisrerul de Finanle); 7942 -- dtuector 2 gr. (Ministerul de Finanle); 1942 - dirccror general (Ministerul de Finanle).
1931

1931

19{7, 15 dece;brie.

a iX-a, rejudecarea pr6cesutui lotutui at doilea al foqtilor mi' nistri din gu\trnul condus de Iotr Arton6st. 1948, 15 ianuarie. Roolqte o ampE apllrare, in dedrs de patru
litJjull IItitNl anvtnt' ore, carc h dxrnuscris t'nnili g:ea, degradare ad opr Este condamnat la averii' confiscarea ad termen de opr !i schimbare. nici o interranit d-a ta recrrrs

hepe,

la Cunea de

4F! B"qSq'ory

te

civid

pe

toncl(

romine;ti rlupti ol doileu rihoi mt;ndla!. l')45. 2l aprilic. in ,,Monirorul Olicial" sc pubiic.6 Legea nr. .ll ) lcnnu ulnldir?a li s]n. lionorcJ R h* |,inr\ lidt rllr,Lrnul !.:uir suu de crinie de rtfubrii, promulgati ia 2l apriln, i 945. dat; cu alli fo;ti demnirari, in riinp!i dc\i;t'iiSrii proccsului lui lon Anloncscu. ,22 iunie. ln ,,Monirorul Oficial" se putllici Legea n;,. 455 penrra retllrutnrured cercchiii !i jutitcdii infntclianilor prevdzutc de Lryeo nt. .?12 din 24 apilie lgl5,Vomutgata la 2l iunie 1946. 1(116 "uru t E\te mnsultat de l\,fitisterul de Finan(c in vcderr:a tralativ.lor de pace care se punau la paris. 3O arrgl'sr Este arestat si del.us la \ricircsti, 1946, dc(amhrie - tq47, ianuari. Se desf{oard, in faia Curlii Criminalc B'rcure;ti, se,clia a VIII-a, pr()c('sul ,-.cluj tte-;rl O<iiloa iol Jl f(\tilor miniltri in guvcmIl iui Ion Anronescu. lvlrica ! uitdnc,sru rosicfic o aparar. i,)rrm!J texl Cin lucra_ rea di iai;), !:\(C u:;ii-iarnoat la irri air! :crljnti:i !it:r;r rrrnlisr::inx avcrii_ A;r: drcpr dc rer:uts, sc sublicltc ju(lqr.liea rcculsuiui in fa(a sccliei a II.a a lnaliei Curli de Lhsalie, pcniru l4 februarie
19+7.

Rel ino ca director la Darcria publi!?. incpc si lucrsre la tea de alu;torat probiemdc etonon.:iti

li tlcmitsrsr inlrcgului

dati cu aresraroa iui krn An-

guvcrn.

1952, 28 octombrie. Se stinge din viat

Aiud
ne

'

ln iochisoarea de la

Uldmele cuv.inte ate lui Mircea Vulctrnscu ar fr fost .SI tru

rizbunati!"

A fo6t inm;rmintat in cimitirul


marginea Aiudului.

de P Dealul Robilor' din

1q4(r, 18.21t mai. Esrc aresrar, o

dkd lcga! .Oti4ntat ideotogicctte sprc &eapm radilionaltuttd de bvoarele de gt tdirc ale tecutuhti fur cdttttd sd adtnceascd scnsul pqacerilot hlmii de astfui, a fost silit sii ia d'scqi tn PUi'. cisticii otirudini neconformiste, faP, pentru can a fot' socdil ct'td .foscisa de cei de la stngq cittd ,,comllrtisa dt cei dia &capu burin rcafuat a c&tut sd tnfiitl$ee o qientatc sPbiuaEst4
d@a -realistd
,

ntulotforlelor Scnsatt4 'i tuere la ctdttirea unei Romlhii mari Ii Putcmbc."


neascd a

Ei ortdoxi, aptoPiatii dc

tnlctcgerco romlneascii

thd-

aistenl4

gi o coloborarc a

(Mircea Vulcinescu , Cunietlwt viue)

1947, 18 rugust.

de urmdrte

in ,,Monitorul Ofici al', se p\blid, Legea nr. Dl sanclionare a celor vinovali de crimi de rhtoi san imgniva p&ii qi unnnw, Womulgati la 15 august 19.7.

NOTE

,,Prezentul", cotidian economic, financiar gi sociat, apirut la Bucureqri intre 1935-1938. prim-redactor a fost plurarc Cotaru, iar dintre colaboratori sint de aminlit Virgfl Madgearu, Ernest Ene, N. Ghiulea, Roman Crsin, T. Cristureanu, Ion Rilducanu, Mircea Durma, Andiei $erbulescl (Belu Zlber) 9. a. Mirca Vulcinescu a colaborat, cu peddonimut Veritaj Tu cu numele propriu, de la numtrrul I (2 februarie
1935).

4 la
APARAREA

inoeputul ludi august 196 Miroea Vulcinscu mai ra incil direclor la Dabria Publici. Minisrru al Finanlelor era Alxandru Alexandrini. pEoere

";{'#idi,i?h'lii'il*'ffi

',}i+if"ff#

5 ,Cu

fiii lor, arareori calul, dar niciodati...

lor". (Fr.)

banul

Ultn"fUl CUVtrf
1 Deasupra titlului, Mircea Vulclnescl a notat cu creionut: -Rog a vedea modifictrrile filclte crr cernealr" Unele indreapg erori de sens importanle. De pild.il, (Vest, ln loc de (Est} la pag. [ipsi tn txa; am linur sama de toate modifictrrile autografel. A rdea in.ii cI ln oorecturile mele am
pus

u*r#*****r***,"1l,r

**'*t**W:*!ilii''lli."#f

mntrelfiTfiilffi
;jrffi :,ffi :iil:;,i

ru

:il:.

.;",,;
2

Sht, in total,

liFi (unele sinr chiar rptitui alb celoispus)-. de increzltor era Mircea Vulclnescu in Dreptaiea sa Si cit d grijuliu cu edirorul ediliei d fattr! S intlege cil in acastil edilie am eliminat paranrezele drepte, dar am notat de ficare dare, h sfirgitul fragmentului cuprins inrre [ ] ci acl pasaj n-a fosr cirir in faF Cu4ii.
@lelalte pot

[ ] nu au foet citire hfata Cu4itintrucil a trebuit sil mtr restring la 4 ore. Cete d Ia pag. 53, 54 !i :9 [rspecdv, de la, p. 126,-128, 13r-rZ ain eO4ia oe fali] sint necesare, deoarece coDsl.iluie dezrolt5ri juridic.
C:

.Pasajele insmnate

din grabtr unele virgule de prisoo". Ia1 ritlu,-din fiFA de spaliu deasupra, a ad.iiugat;
1ub

15 pagini

(dadilo obi5nuir,

Ia

doui rlnduri).

Mkcea Vulctrnesc! a fosl arestat prima oarl in mai 1946.

3 in august 1946 Mirca

Vulcinescu a fosr solicitar de Minis_ terul de Flnanle spre a se shbili pozilia delegalici Romaniei Ia u)_ntennla de pace care se deslzsura in acdl iimp la paris. l: sli$irul acleia;i luni, in noaptea de Sf. Alexindru /3O august), Mirca Vulcinescu avease fie arestat a doua pi irl_ tima oari.

11

N-am reugit si identific in ,,Adevirul" din deccmbrie 1922, cind au avut loc migc5ri studenlelti, proteslul lui Mircea Vulcinescu-

4 ln cadrul 5 Probabil

damnar la opt ani lemnile grea.

procsului desE{urat la Seqia a VIII-a a Currii Criminale, in ianuarie 1947 MircRA Vulcinescu a fost coir_

cA Mkcea Vulcinescu are in vedere urmatorul text, publicat de L Raiciu in 1935: ,,...sub diclalture nu Doate fi o bune gesriune financiari. Si acesr lucru nu Oin Luza dicta-lorilor, care personal pot l-i _ gi in majoriratea cazuri_ lor stnl oameni cu totul dezinleresali bdnEle, ci din cau_ za condiliilor Si strucrurii lnsegi a guverniriidioatoriale..

t2 Istorismul resemndii este o conferinle rostita de Mircea Vulcinescu in seara zilei de 8 februarie 1933, la Fundalia Universitari ,,Carol l"; in cadrul dezbaterii cu tema ,,Directivc spiritualc in noua glrnera[ie", in ciclul ,,Tendin(c", or.lc Asr\iialia.jc arte. lilcre li filozofie ..Cri{crion". ,{.:ani,..rl ;nli..' i rir:'lar rr\a.'rtl1, i,,nll,rir:r i f('!l lrrhii/"1I, cll iii!,1

R1i:\: Du:lrgbtemete deiocrilieL Bucurqti, Rt. io\l: ntm, 1945, p.7t74.)

6 _

ce trimilerea:

Mircea Vulcinescu citeaztr o idee clasici a lui Miron Costin lLetopisetul Tdni Motdovei, ap. Xylll, paragraf t2). ln perioada inrerbelici termenul de ,,nalionalist- il desem_ na pe patriot; astfel era folosir de toli g dibrii wemii. Iali, in traducrea Midiilinei Diaconu, pasajut la care se fa,,Pe scurt, nu v5d adewrati <inteleclualb. duoi formula lui Bnda, decir in grupul <Criierion"; acegri Uneri intoni Oin streinltate se tem de un nalionalism sufbcaht ar wea se $i salveze cultura $i libera dezbaGre de idei; -intemalionale acliune3 lor artisticS este mare, iar linuta revistei lor cu fo_ tul remarcabiE. Unul din cei mai iniportanli dinrre ei, Mir_ ca Vulcinescu, este notomistul oriodox.. (paul Morand,

-Scarte noiembrie nr.2721,16 l%2,p.1, Z. l0 Vezi: Mircea lvl Yuknnrso+ Ereedautl pooulatiei asieole n pTpeclyde gospdiaiciydrftegn, in ,,S<ici6togie ro aneai_ ci", an II, nr. 2-3, februarie-manie 1937, p. 93_lm.

Bucarest, Paris, Librairie plon, 1935, p.212.) 9 Vezi: Mircea M. Vulcinescu, Burdl ezk, proletariat si tfudni_ me conidenli ni saiotoglce,in i,Cuvinrut-, ai Vlll,

{ )rJl, r:i'i,t,:;t , rrrriirrl i-r ,ii\r,:ii .'!..t ,i'., ',,,,.,. \:t. t lJu!!:tr!lr, lt.rl"p-l:.i.,llii-'iii)l('ilr:.!ri.l.r;,'.i,,t-.ir,rru! l3 Mircea Vulciincscu sc refcri la Ctortictt dt li tlttd{il (:i|e,t'! publi(:lti in .,Prczcntul", dn l. nr. ?.7, dn 4 maitie 193-5, p l: '1,1 Paul Srcrian { lq)4- lq8,t), poct,eorn,rmisi gi sociolog Srudii de filozofie gi juridicc la Bucurqti gi Ia Paris. A suslinut un doctorat in economie (la Paris) $i un altul in sociologie (la Bucuregti). Referent la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanle; unul dintre intemeietorii lnstitutului de Conjuncturi; director general in Ministerul Finanlelor in wemea clui de-al doilea rizboi mondial. 15 in seara zilei de 23 ianuarie 1934 Mircea Vulcinescu a conferenliat la Institutul Social Roman despre Sbrrnul economic al Rusiei Sovieticel6 Mircea Vulcinescu a fost numit director al Datoriei Publice in iulie 1937. '1938, Constirulia elaborati sub Carol al II17 l-r 24 fcbruaric lc:r a fos1 strpus:l unui rcfcrc-ndum popular. Dcli votul era dcsch is. Mirce:r vulc'- !rc\('u :i frlsl snr!l dintrr cr-lc cilcva su l( da roliilcrri dinBlr.,1!rclfi rlti,-';ru !'olill llrllr\,iv:, r,-i)ns1iru,jt.l. illr'r1(tl II|IIII'i,-.i I'I.'iI':jj,.ii j ltr: r, L.'1',,:I't,I:,

1 i r i.)\iiiii

i,l

162

MIRCEATTULC,.iNESCU /Ultimut orvint

Ulrimul c-uvinr / MIRCEA VULCANESCU 163 ulor $i slab, ea line; pe cind un lucru mai mare o sparge $i tre@ printr-insa". (&rrre vi4iQ gi bctin h floz4lo,l,:'&) O aceagi comparalie s aflI Si la Voltaire. 23 Texrul de la alineatut ,,in lari, piinea albi...'pintr ta ....hotidrea impliciti de continuare a rizboiului" nu a fost citit in instanlL
24 Cine datoreazd la tennen nu dalorcazd nimic (tr .).

implicar inrr{ anume mlsuril in inrregnere3 :r.din-.!5, r_ela$ilor dintre prinlul dezrosaenir retugiar la parijsi unii dintre oamenii politici din lartr, adept al -Resnuratiei. Uir_ cea Vulcilnescu nu s-a sfrii sl-gi eririme Oeschis'opozilia fati de Consritulia carlistt. Se spuni cI regele ar fi iosr iir_ fomat despre votul contra al diiectorului -Datoriei pubtice $i i s.-ar fi sugerat sI nu adople m5suri represive, spre a Esa se phneze ituzia democraliali. Mircea VutcSnescu a fosr incheit h 6 iuinie 19a0. 19 De fapt, conferinla despre care vorb{re, MiJcea Vulclnescu.a

pTtr

18 Acordul comercial romilno+nglez despre care vorbsre

25 Vezi nota

2 de la Apdrure.

ff.

inauguririi Institu_ tului de Cercetiri Ecooomice jrof.-Virg ft. Madgru., MI* Vulcinescu, nryil Madgea;t _ intekZuatut, Y"T in ,,Revista_de studii sociologice m-uncitoreEti-, an VIll, Si
194.1,

rostit-o in

12

iunie

cu pritejul

26 Pasajul incput cu alineatul ,,Pe lingtr toate rceste consideratiuni..." pini la,,...de asemeni, chre, aici" nu a fost citit
in instanle.

28, mai 1941, p.

l-9.

20 Vezi: Al. Hallu n}a,Vugi! Madgearu omul ,coalei,in .Re_ visla-dc studii sociologice $i munciloregti., in VIII, nr. 2g, mai 194t,p.24. Virgil Madgearu se gindea la cronica lui Mircea M. Vulctrnscu, V N. Madgearu: Agraiani*4 capiutis4 im_ perialism, la sudial evoh4iei iuiate ind- Contribulfuni ne{!-,.l v9L,ln 8, 171 pag., B.tatrEti (Econontisdtt), 1936, plblicar{ romineasci", an l, nr. O, iunie -in ,,Sociologie 1936, p. 39-<t. 21 Pasajul de la,,Onorali Cune..." pine la,,...weau sA mor!. nu a fost citir in fala instanlei. 22 C-ampanrea legilor cu pinza de ptrianjen esre cva mai ve_ :h": A*", penrru Zaleucos, legiuitor il locrilor, ne spune Stobaeus, ,,legile sinr la fel ca pinza de piianjen: Oacd rime_ rqtte in ea o muscil sau un linlar, se prinA-e; iar daci e o viespe sau o albinl, o rupe Si zboare; rol astfel daci nime_ relte in leg un serac, e prins; iar daci-i unul bogat sau iscusit la vorbi, le desfa ce gi wpl". (Florilegiun,l3, X.1 . $i penru Solon, ne transmite Diogenes L:ertios, ,,legi_ le seamentr cu pinza de piidnjen: cade intr-insa ceva m-ai

27 Texntl de la alineatul ,,in acesrc condiliuni,.." pini la ,,...a$a-zisei finanliri!" nu a fost citit in insranltr. 28 Mircea Vulcinescu a fost asistentul de etici al profesorului Dimitrie Gusti la Universitatea din Bucurelli. De-a lungul unui ddceniu gi jumetate a f?icut seminarii qi leclii de etici sistematici $i de istorie a eticii. In cadrul acestora a avut adesea prilejul sd dezbati Si se-li aproprie personalitatea filozofici gi prototipul de ideal moral teoretiat Si intrupar
de Socrate.

29

in

octombrie 1943 Mircea Vulcenescu a vorbit despre Charles Peguy la ciminul ,,Sf. Augustin" din Bucuresti. Despre acela5i poet francz Mircea Vulcinescu publicase un articol in urmd cu aproape dou[ decnii in ,,Idea creSUnA" (an I, nr. 2, iunie 1926), $i tot acolo tradusese un ftagme din Tdia dragostei de Sus a loanei dArc.

30 Poezia hitre de confdence face pane din cicltrl Les quatre priires dans la Cathtdtale de Chartes $i are in total $apte
strofe.

DuS cum imi mlnuJisea Margareta loana Vulciinescu, Mirca Vulcinescu a purtat mul$ weme in tinerete textul de confdcnce. DupZ ce copiat de mina lui al poeziei s-au logodit, i-a inminat dinsi acel text, spunindu-i: ,,Acum mi-am gisit fericirea!"

hle

164

MIRCEA VTJI.CANESCU /Ultimul oNinr

32 Spre-exemplu, l-a ajutat pe Anton Dumitriu sI tiDtrreasci m aore.Ua .Caiele de filomfie" R6onna rq8?bii a Iui Mirea Floria[ (Vinurie la procs, despre carc m_i informar
@nvorblre din noiembrie 1990).

" lti:'ff ii:'iffi b"""f; f*f"lff: ff '#Il;;r.o'*


inrro

REFERNIE

EMILCIORANT
apare

Scrisoare citre Elena-Maria-Viorica Vulclnescu


[...] Cu cit EI ginddc mai Dult la tattrl dumitale' c1r atit imi cl $i el era o eroeplie amelitoare, cI tot a$ $i el trebub sI fi inlilurat prin weo minune blestemul nostru al tuturor. Poate sl partr nebunie s, afirmi despre un spirit cu adevilrat universal ctr nu gustas din fructul. blesremat. Totuli, a$i trebuie si fie dci Stiinla lui prodigoasil era lmbinattr cu o aga mare clrrIlie, lncit n-am intilnit niciodatll una asemtrnttoare. Picatul strtrmo$esc' vldit ir noi loli, nu se artrta in el, in el care era aiit de bine legat ln trup $i in care se adiipostea, paradox miraclrlos, un sfrnl iSit dintr-o iooanS- De-ar fi wrbit despre fina11s sau 6espra teologie, din el izvorau o putere Si o lumintr pe care nu-mi ste dat sI le pot denni. Nu weau str fac din tattrl dumitale un sfint, alar era, htr-un fel. Gindqte-te c, el, itrconjurat de autori, nu a nizuit niciodatil sii fie unul, cii voinla de a avea un nume ii pilrea de neconceput, cI in nici o cliptr nu a fost ademenit de glorie, aceastii ispiti a omului cizut gi care roade pe toli muritorii, afartr de ciliva izolali care au regilsit nevinovltia la extremiElile spiritului. Nu cred ce fi fosr weodati nici micar de depane atins de ideea nsdnitoasil de a fi un ,neintels". Nu rivnea la nimeni $i nu ura pe nimeni. Polrimic ideii insEi de a s pune in valoare, el nu se siriduia str fre - era. Intr-o zi cind, intr-un acces de furie imporriva a ceea ce numeam eu pe atunci ,,neantul nostru natal", ii spuneam cil noi nu frrsesem in stare str diim lu-

165

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

ultimul cuvinr / MIRCEA

vulcANEscu

167

mii nici mecar un sfint, imi rdspunse cu blindetea lui obbnuiri care, de data accea, ldsa se strebatd o oarecare ;ehemenle: trebuit sd vezi pe baba pe care am cunosrut_o inn-un ,ot ind"piil_ tat, ai cdrei genunchi ldsaserd urme in pdmintul colibei et de atftea mdtdnii ce ldcuse. Adevdrata sfnlenie-n-are nevoie sd. seLrate gi sd fie rccunoscutd. N-u ne inlelegeam niciodate asupra rolului sortit tirii noastre, cireia, din masochism sau Dumnezeu lrie c, imi pleca sd nu-i recunosc nici un merit $i nici un noroc. pentru mine, data esenliald, conccptul romanesc prin exclenld era acl de,,neno_ roc". el lEceam aluzie, cu orice prilej, cu o sreruinle care tatdlui dumirale nu purea sd-i placi. Am revenir la ami intr_o scflsoare, ultima pe care i-am scris_o, pentru a-i mullumi de un studiu.pe care- mi-l dedicase in care cita multe loculiuni autoh_ $i tone pline de inteles Si de inlelepciune, dar in care _'ii spuneam eu Iesase la o parte pe cea mai importanti, cea mai revelatoa_ re: ,,n-a fost sA fie", Si in care eu vedeam rezumatul, formula, semnut ursitel noastr. In aceast5 dezbatere in care lezele noas_ tre se infruntau, acum, privind in urmd, nu mai sinr asa de sisur ct am_awr drephle. Sd suferi pine la chin din pricina neinsJm_ nltllii istoric a lirii tale e o inlirmirare de liteiaror, un viciu de scrib. Mircea Vulcinescu, nicidecum expus acestor slibiciuni, nu pretuia decit valorile intrinsece: c5 laia lui ori el insuEi exis_ tau sau b-a in ochii celorlalli, asta nu insemna nimic pentru el. $i pentru ci era atit de strain de aceasd mindrie de prbasti calita_ te, veti intelege u$or de c nu l-am vdzut niciodati nici amar, nici crispat. Cum el treia inrcgal frec e clipi, orice lucru despre care vorbea devbnea un univers. Extraordinara lui vitalitati rrans_ figura gi problemele $i peisaiele. [...] Nu Dor se mi-l inchioui ne latil.d-umirale pradi deznidejdii. Oar, pe de alri pane, mii griu si-mi inchipui ci nu i-a cunoecut chinurile. El, atit_de deschis, atit de pregitit se inleleagi totul, nu era lotwi menit, prin firea lui, si conceapd iadui, qi iici mai pulin str coboare in el. ce lin si-li spun e ce, dinre loare spirirele pe care le-am . .9:a 'ca iubit $i admirar, nici unul nu mi_a ldsal, tarlf dumirale, o amintire atit de fortifianta: ajunge s6-mi amintsc de imaginea

lrl

lui, de o rescolitoare limpezime, pntru ca dintr-o dati st glssc un rost nebuniei de a fi li str mi impac ca| lumea de aici.
Pmis, 20

ianuarie

196.

Traducere de MargareUr Ioam VukaDese- Publicati tn .Revista de istorie $ teorie literare", an XXXVI, nr.34, iuliedecembrie 1988, p. 193195, t96.

MIRCEAELI.ADE:
Trepte pentru Mircea Vulcdnescu
[...]Nu gtiai ce sI admiri mai inaii: nesrlvilira lui curiozihre, cultura lui vasttr, solidi, bine aniq atii, sau inteligenta lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-$i trtia credinla Si iscrsinla cu care gi-o rllmeca. Nu cred c-am intilnit alt om inzestrat cu atitea daruri. 9i nici altul care str-l intreaci in modestie. Am cunoscut, desigur, savanli care se incumeg str citeascl in treizeci de limbi, sau sEpinesc in de-amenuntul istoria unei llri sau a unui continent, sau au piltruns toale tainele fizicii Si matematicilor, sau lnleleg nenumirate sisteme filozofice. Dar mintea lui Mircea Vulcinescu era altfel alcituiri. DupA ce-l cunosieai mai bine, lnlelegeai cA dacd ar neblit, ar fi putut $i el invlla treizeci de limbi, sau istoria unui continent, sau matematicile supeioarc. Il intoesa tot. Mai mlult: tnlelegea de Si-li explica ce-l intereseszE cutare sau crtare disciplini, un anumit autor

sau o

anumiti opri.

Dar nu era nimic haotic nici dezarticulat in cultura Iui. Ce invilase de la teologii $i lilozofii pe care-i citise se lega de tot cl invllascrl sociologii, econoni$tii, isloricii, financiarii, oamenii politici. Imensa lui culturi nu era distribuiti in ,oompartimente"; era pefect integate, deli se desfibura pe nivelurile multiple ale cunoa$terii. De aceea era in stare sA profite din lectura unui ,,reduclionist" un freudian, bunSoarI, sau un marxist pemru
cA $Ua

unde si-l situeze- Cum menurisa adesea:

168

MIRCEA VLJIrANESCU / Ultimul cuviirt

UIIiMUI

CUViNt /

MIRCEA VULCANESCU 169

cd',

cretul istoric al acestui popor rominesc-erao viald romdneasli oricum s-ar fi manifestat ea, tot romineasci rdminea. In aceastl credinF se ane izvorul acelui inepuizabil optimism al lui Mircea Vulcinescu: credinla in indestructibilitatea

nu se lSsa imprsionat de ,jargon", nici de ,jdeologie". Asimfla dintr-un autor tot ce-l ajuta sI l4leleagil mai bine un fenomen cultural; adic5, il ajuh sA dscopere aspecte sau str dscifreze sensuri care i-ar fi rlmas altminleri ascunse sau nelSmurire [. . .] Acesl crEtin care se situa, cum am spub, in universul culturilor tradilionale, era deschis falS de orice ino!,atie creatoare, in arti, in sociologie, in economie politice. Mulli dintre cei care l-au cunoscut nu izbuleau sI inlelge cum un cre$tin ca el putea sd inteleage $i si vorbeasci cu arita simparie fe oameni $i sisteme profund antireligioase, ca Man sau Freud. De asemenea, nu inlelegeau cum ii puteau place anume manifestiri extravagante ale plasticii contemporane, sau cum putea asista atit de senin la descompunerea precipitati - anunlind iminenta lor disparilie a instituliilor $i culturii lirinesti. - E(plicalia era totu{i simpli: ca gi Nae lonescu, profesorul gi invdlStorul lui, Mircea Vulcinescu credea in Viati $i privea cu interes $i simpatie orice noue creatie a Vielii, pe orice plan s-ar fi realizat ea: social, politic, cultural. Pentru el, neamul rominesc, organizalia statab cate poartd numele de Romenia, cultura romaneasc5, alit populard cit li savante, cu tot ce cuprinds $i implica ea - toate acqstea aveau, inainte de toate, meritul de a exista, de a fi vii. Ci unele institulii se schimbl ve iginos sau chiar dispar sub ochii no$tri, cA felul de a fi $i a se purta se modiIici !i se urite$te, ci arta populard se hibrideazi $i estetica mahalalei se intinde ca pbcingine*, cd peisajul romanesc ,,tradiuonal" e ameninlat de desfigurare prin insu{i procesul de transformare economic Si social al lerii, pe care Mircea Vulcinescu il cunostea $il acxepta acstea nul speriau, de$l - toate ftrd indoiali il mihneau anumite modificeri precipitate li reforme leri rost. Toate acestea ficeau parte din insu$i procesul Vielii. Aici, pe pimint, lucrurile nu puteau fi altfel, nu puteau impietri asemenea arhetipurilor. Dar aceasti Viale, pentru ci se pldmddise aici, in acest spaliu geografic, !i se exprimase in con-

slructurilor fundamenlale ale vielii etnic Si culturale romanelti. optimism pe care, cred, nu l-a avut nici unul dintre Profelii sau purtitorii de cuvint ai Politicii $i culturii romanesti. Nu voi uita niciodate c mi-a mirturisit Mircea Vulcinescu de mai multe ori, intre 1936 gi 19,1O: ci el nu crede in disparilia neamului rominesc, oricite catastrofe s-ar abate peste noi; ci nici o eventuaE deporlare sau exterminare masivi a romanilor din zi-

lele noastre nu ar insemna distrugerea neamului; ,,pentru ci ($i acum ii citez propriile lui cuvinte) eu cred c5 daci ar nIvA[ alte neamuri gi s-ir aEe zA aici,la rtoi, dupd ctteva secole ar deveni gi ei

romdni!"

[...] Erau ciliva care se intrebau cit de adevdratd en a(fllslS incridire in Viat5 $i cit de ralri putea fi, la un savant genial ca
el, o credinle atit de ,,l5rdneasc5". Se intrebau asta, pentru c5,

ili

spuneau, Mircea Vulcinescu fusese diruit cu toate darurile: era fiumos, avea o sinitate de fier, nu fusese niciodati serac, era inconjural de prieteni Si;dmiralori, nu lusese incorcat de nici o tragedie personali sau familiale; triumfase intotdeauna, $i pe toa-te planurile, chiar daci uneori nu i se diduse locul pe carel meriti (bundoarS, la 35 de ani nu era decit asistentul de etici la Universitatea din Bucure$ti). Dar era destul se-l cuno$ti mai bine ca se{i dai seama ci Mircea Vulcinescu privea toate insu$idle $i succesele lui ca ni$te daruri ale Vielii pe care le ingeduise DJmnezeu, gi ce daci ele i-ar fi fost retrase nu i-ar fi schimbat nici deplina lui incredere in viali, nici marea lui credinle. Toate astea ile pireau de altfel firesti. Cici, spunea, oamenii uitd de obiai ci darurile, ca Qi incrcirile, vin tot de la Dumnezeu. Cind au venit incercirile, Mircea Vulcdnescu le-a primit senin si increzetor; intr-un anumit fel' mislerios, se integrau vielii lui rLligioase. in citeva zile a pierdul tot: avere, glorie' silualie sociaEli academic5, familie, lbertate. Dar a remas acelagi. Nu s-a indoit $i nici n-a tlgiduit; a continuat s5 mdrturiseasci cu seninl fermitate credinta Si increderea lui de totdeauna. aceea5i -care i-au fost mai aproape, vor povesti in de'aminuntul' Al1ii, aiii sau altidati, viala pC carC a triit-o Mircea Vulcinescu in temnile. Cr gtim cu io1ii, ne'e de-ajuns ca sd inlelegem clt de totatd"i-a fosi vktoia. Yictorie impotriva cihilor, desigur, dar mai ales victorie impotriva Mor!ii.

170

MIRCEA VUL,CANESCU / Ulrimul crvint

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

171

Penru cI $tim cum a murit! Iar ultimul lui mesaj Cin remnili, adresat fieclruia din noi, fost acesta: ,,Sil nu ne rizbunali!"...

Chicago, nov. 1967 Tcxt publicar ln ,,Prodromc", nr. 7, 1967.

tredeze adminisirativul' Mi intrebam iar4i daci n-o fac din sldbiciune; cici a$a cugr qste mai u{or se desevir$e.tti gindul altuia decit sd li-l trezelti li hrinesti pe al $u, putea fi un fel de angajare pe linia de mai mica rezistenli gi aceasta de-a stuji, in loc de a te inventa Si a inventa. Dar Milcea Vutcinescu ltia se prezinte cu atit mai cuceritor lucrurile cu cit ele il dezminleau pe el in primul rind. Eram weo 10 tineri intr-o dup5-amiazi la el, in Popa Soare, 9i discutam ce

mie, tocmai spre a nu

fi ispitit si

CONSTANTIN NOICA: Amintiri despre Mircea Vulcdnescu


[...] Era inima $i temeiul in grupul ce-$i spunea ,,generalia tinir5", desi se manifesra in public cel mai putin. Daci Mircea
Eliade era socotit ,,geful" generaliei (dinaintb de abdicarea ei de la puri culturi $i pierderea in dezbinarea polirici), Mirca Vulc5nescu era cel care o legitima in ading a5a cum a hcut-o in conferinla de,spre generalia tindri, tinutl ca purtitor de cuvint al ei impreund cu Mihail Manoilescu, omul poliric matur $i doritor poate s-o anexeze politic. Cind, pulin dupi aceea, paul Morand a vizitat Buc-urelrii, despre care a gi scris o carte, fnerul care avea si-i face o impresie deosebiti, cum o scrie in cartea sa, era tocmai el. Cu tolii l-.am fi als pe el si ne reprezinle nu numai in fala generaliilor vechi sau a srrlinilor, dar gi in fala oricirei instante $i a Marelui Striin. Gindindu-mi ce l-a$ alege pe Colrhe si ne reprezinte, ca un Noe al timpurilor mai noi, inaintea bunului Dumnezeu, avea s5-mi treaci prin minte gi chipul lui Mircea

Vulctrnescu. Avea ceva de Noe in el. Ar fi $tiut sI umple cum trebuie o arci. [. . .] Am fost uluit sI ved ci un om ca el, carear fi putut face orice in c.trltura superioaril angajatil (Gusti gi l-ar fi dorit succesor la caredrl, afa cum ne-a spus-o singur, mai tirziu) sau in clttura suprioarii liberil, se ltrsa prins de administrativ $i slujea, in sctorul acela economic atit de absorbant, de o pane, $i de orb pe de alta fatil de tor ce este culturl gratuirl. Cred cI nu gi-a dar docloratul in filozofie, mullumindu-se cu cel in drept li econo-

anume trebuie sd facem. Culturd, sqluneav Mirc Eliade, Dan Botta !i cu mine. Toti cilalli, intre care imi amintes de Georgescu-Roegen, Pichi Pogoneanu, Costel Enescu $i allii care ceiaseri de pe atunci administratiwlui, unii poate pentru c5 nu-$i simleau othemare culturali, suslineau ci trebuie si diim tirii o buni plturi de tunc$onari suPeriori. Cind il ascultam pe Mircea Vulcinescu suslinind aceasta, mi-era aproape ru$ine ci intrasem adinc in ne-trebnicia culturaltr. Mai tirziu' Pe cind ajunsse (doar) subsecretar la Finanle, avea sI ne sPunI frri prfiicut6 imerenie: ,,Bunicul meu a fost agenl fiscal la tar[, tatll meu a ajuns searetar general la Finanle, eu am urcal pin5 la trepta de subsetrretar de stat". Crqtere lenti. [...] Pini in ceasul cind aveam se inleleg natura exceplionall a dezordinii sale, vedeam c[ trec anii $i el nu intrl in ordine pe misura sa adevirattr. Ficea desigur, la Oliciul de Studii al Ministerului F,conomiei, rapoarte ,,geniale", pe care insi mi intreb daci oamenii le luau in srios micar cit presedintele Masaryk; aveam din cind in cind ecouri de la neobi$nuitu! seminar de erice pe care-l linea, ca modesr asistent, p linge catedra lui Gusti; ne urmirea gi ne judeca prietenette pe toli (romanele lui Eliade' poeziile lui Dan Botta, traducrile mele filozofice, unde'mi giiea nu numai greseli, dar Si inlorsituri ,,franceze" de vorbire); ett o mare prezenld printre noi, dar undeva si o dureroase absentA, sau mai degrabe o evaziunb. $i totuEi, ce impresionant devenea, asimila, se maturiza in toate, nefrldind nimic din sdrici' rea treptatd a celor c trtriesc din reu$itele timpurii' Cft excptia crealiei, totul sporea in fiinla sa spirituali' Merita sI tr6ie'$i ca si fiiEckermann-ul unui om ca acsta. Cind l'am regisir Pe Nae' dupl intoarcrea lui din recluziune, li mergeam lunile seara la el

In anii ce au urmat, care erau $i anii rizboiului, mi-a fost {tat de el. Fdq$m, sub parronajul stru, o asocialie filozofic5 la care se linqu zi de zi seminarii'sau leqii de greacS. $i simlcam cl el suferd se stea in minisrer, in loc iA discutc la neslirtit cu noi. [n ttle doud numere din ,,l;loare de fiiozl.i{ic". anul r! asociariei, ri era cei c:i,rc didea, ailtrlri de P{;si'Jir,,.l(i i(.i/ lj.rc. (/)it:t1t' l1a Otipiriaij ri t)irhiiul irr primul : riit.iJ ! - : ;..,.. .1,., .:,,r:,r, .,,.',.,,,, ., \:,. .:!:.i:.*
str

ferigili [ .J

cu Mircaa Eliade, pirintele Alecu popsc1.l, Costiel Ftoru $i yirgil Bogdan, disculia era purrat5 de Mircea Vulcinescu, ,jr.ngi tgltt inclusiv profesorul, mai stins acum, eram figuranli

h cine,

mi apropii cu adevdrat

,. . -" /r,. --r! JLI ';: ,i. .. 1,.;. !ir:!ri!:!:.rii \i ,i.t:it\i!.. j!l ii( irirri Lta rl.i];:i,ri;trt\ i,,.iiuc.l',' iiialii ,r.rr,,tulni, ,r[,r,,. ,i: ri r],.r;i-a .i;iLrrit. o !,Lhi:\!i,tJl,ilrJuiiul Sludiu-rr.triqriirli i tilr)erL:itttt tt tct AteU;ti,t r:r*terlu,{iti l<Clia c.drula, pi)atc, n-d\ ii scrB niciodaiii ri <tyirt u romlneascd. Inccpearn sa cdilJrn cursurilc lui Nac, iar in timp cc eu me gribeam si lo public pe roate 14 ala cum rau, cl ncielinea, pe C. Floru Si pe mine, in lungi $edinle serale, cintirind fie{aie cuvint al celor patnt cursuri c avqru si fie editate. Nu pot uita bucuria cu care ne-a dovedit intr-o $edinF, pe la orele noaptea, ci in loc de ,Jumii" rrebuie sit fi fcr in leqie Juminii.. Meri_ tau oare cnrsurile fnute liber, nerevizute niclodati Si editate in general atit de corect de D. C. Amz5r o atenti filologie de text? Mircea Vulcinescu nu-li punea problema: daci f;lceam un 'lucru, trebuia sIJ facem bine, chiar daci risca si rlminil inoompletr cum a $i rimas- Eram ca teologii din Bizanl in prsjma cilderii, dar fervoare. $i acuratelea lui ne Ecau si uitlm ctsintem

. t',' . ..

;iL,.

$itul acstuia ne-a transmis ci lci Anronescu wea sl depuni bani in Elvelia penlru a salva weo 200 de intelectuali lineri. ,,Eu nu voi pleca", a addugat. Cum era si plecim noi? $i cum era sI plecim ftlr6 e/? Dar el avea cva de fiicut in continuare, in timP ce in noi totul incpa str fie suspendat. El avea de aperat ce mai putea fi aperat. ,Am salvat de la nemli doui vagoane de aur", mi-a spus intr-o zi cind schimbarea nu se produsese inci. Firqte ce pe unni au luat rugil cele doutr vagoane. Dar el i$i ftiq$e datoria Citeva luni dupl aceea, cind $tia bine ci este amenintat ca fosr $i actual demnitar, a inceput se ne cheme Ia Direclia vimilor, unde revenise, spre a discuta Hegel. Nu putea fi vorba de disculie, cici el fticea alergie la tot ce este ,,fluidihte" hegeliani. Dragomir spunea un luciu pentru hegelianism, el aduca in replici cinci contraargumenle. Din nou ,,teologizam", Si era admirabil. Dar era perfect lucid in ce prive$te situatia sa li a allora, iar intr-o zi, dupi o disculie, sI spunem, cu privire la ierarhiile ingerelti in opozilie cu dialedica hegeliane, ne-a dus intr-o odaie alitura'td, a ridicat capacul unui cufiir plin cu dosare $i ne-a spus: .aci sint toate piesele justificative penlru cuvintul meu de aplrare in procesul c mi se va face". Avea sdJ rosteasci,li el existi. L-am citit cindva $i am simlit ci admirabila apirare pe care, fticindu-gi-o sie, o Ecea de fapt lirii, in rezistenla faltr de impactul geiman, era in gol. O $tia $i el. Cindva imi povestise despre podul f?icut de nemli peste Siret, intr-un punct unde bitrinii locului le spuneau ci va fi luat de ap. Nemtii l-au ftlcut, Si a fost luat de ape. Dar ei credeau cA podul lor va line, pe cind Mirca Vulcinescu nu spera nimic, in clipa ac4ea. Trebuia f;icut un pod, o arci. Trebuiau fiicute bine.
Am ciutat indelun& dupe ani, in hzile rimas Ia ai sei, pline cum erau de lucriri schitate, note, proiecte, traduoeii, toate bine clasate. Speram noi prea mult de la el? Nimicdin ce a rdmas nu-i di m5sula. Chiar daci genialitatea lui nu era activi, ci reactivi, cum o simlisem de la lncepul, ar fi trebuit sI fie .altceva" acolo in lizi. Dar mi s pare, acum, cil nu crearivitala i-a lip6it, de oric fel ar f fost es , ci voinla de c'ealie.

sub wemi.

. Ia,capitul lui '42, cind incpea s6 fie limpede lorul pe linie 6tonca, ne-a comuniq cI i-au dmas in buget 6 milioane lei disponibili !i ci s gindgtre si propuni infiinlarea unui tnstirur de crctiri filozofic. Era exact c,visasm pentru cultum noastri $i pentru ciliva dinlre noi, rebeli ,,$colii;. Dar in clipa acea
Inlr,i timp t\t(lria s( msi dcpar!..ti e! c{)menta 'ostog(rlst cvcnincnicl{l {tu rn (}{:hi ierd, ilf cxfllrt ai rii,{)iult; S}}rc sfirnc-a apdrut drept ceca ce cra: un pas de dans.

1?4 MIRCEAVUf..[NESCLJ/Utrinulon{Dr
N
fost
de aceasta

UlriEulcuvlnt/MIRCEAVI,JI.CANESCU

175

Ptrrinti ai bbericii sub nagi. clrora ll lotllniscn primr dau, singurii glnditori ,itert sl spunl orioe !i str rorbeasctr desprc scandalul lunrii. Vedea cl ei denrdioca iainii a gbdului ti poatc, unele cazurir a firii lnscli h nuDclc unci odini dc ncdcscrb $i de nerostil. In a6l scns a f6t tcololl dinolo dc tot oe a putut faoe in vialtr; dar cuvlntlrile teologului s-au ingropat in inima sa

h ordlna Nimeni nu ste ln ording dar dthla uitt - li crccozl El n{ uitst N-a f6t lo ordinc, ca acei

ir

i adinc, ln oricc caz lnclirarcs PriDI cred ctr sc Doatc mcne ced d gij glsit un fiindamcnt ref,eriv. Atiludioa pozitM hln ce tumc n-a rlnas o trislturl d tempcrament, a d\Dtrit o slrurt dc cerac{er, o oonrringcre or tezonanF rcligio.sL [" .] Mircca n-a cllnoccut chinul Plcatului, obssir vinei.

trl'

lt979l
!

CIcd iocdis)

Ilepl
Publicat

"Orizona",

ao II, or. I

(l

l9O),6 isourrb 1990, p. G?,

CONSTANTINFIORU
Glnduri despre Mircea
M-a izbit totdeauna la Miroea rtraordinara lui dschidere a vielii Si I fllturii. Nimic nu-i ra indiferenl O rtraordinari atitudine pozitM hp de lume, hp de minunea lumii. Nu l-am auzit wrbhd rlu de oameni. Itr fotrd qd li vdea po toti la locul care li se incredhtase de d6tin. Era la antipodul oricirei rvolte. Ir antipodul lui Cioran pecare lnlelege. totuli $i il iubq" Viid la Miroea mai putin un rellxiv cit un spirit tentat dc
asupra lumii

toate problmele vie$i. Gata sI se angajze Si sil panicip la toate lntreprioderile generoas. O Mturi leibniziantr, dschist, grt margid! Cred ctr a primit incerdrile cele mai grele ale vielii chiar cu gindul cI vin de sus Si cI slnt ln fond un prilej de ridicare llun-

tdcl,

de adincire proprie.

Cred cl ari$dinea asra li-a pistrat-o pitril la sfi$it. Ctr ln cele mai grele incerciri ale vielii credinla lui nu s-a schimbar. De unde se tregea atitudinea asta atir de izbitoare a lui Mircea? Desigur, era un rcmprament puternig gata si se angajeze in toate imprejurtrrile. Cu o bucurie spontanl de anrmare. Dar

[.,.]

d) Au hotarit declararea $i continuarea rdzboiului oontra Uniunii Republicilor Socialisie Sovietice $i Na(iunilor Unite;

EXTRASE DIN LEGILE NR. 31211945,45511946 srzett1947


MINISTERULruSTTIIEI I,EGEANR.312

b) N-au respectat regulile internalionale cu privire la conduccrea rlzboiului; c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau osta-

ticii 4e razboi. [...] Art. 3 * Cei vinovali de faplele prevlzute h,art.


alin.
-1

1 $i art. 2,

v{)r pc{.lcpsi cu dcten{iunea grea pe vialS sau cu de"r-o, tcnliune [rer d,] la i iJ ?0 ani s?u cu dercnlirjne riguroasi de la
se

i;r

li;
'.,

,:rti

j.,.,..,

r:r ir ;r,-,..i,.:

,i..,,

.1 rl '

r?

r.ar!r)i;iL.
.r.r.r

MIIUII,
Rominiei, La tof de fald fi viitori, sdndrakl Asupra raportului ministrului Nostru sqetar de Stat la Departamentul Justiliei nr. 36 965 din 11 aprilie 1945, $dnd gi jurnalul Consiliului <te Minittri nr. 666 din 19f5, In baza dispoziliunilor lnahului decret regal nr. 1626 itinSl august 1944, publicat in Monitorul Oficial nr. 2In din 2 septembrie 1944, Am decretat $i decaetilm:
DECRET.LEGE

Prin gralia lui Dumrezeu $i voinla NationaE" Rege al

,:l,iii da ll i i.,.:' rt:l ::J!il

1, ;'.: ,, ' ,: .

l,--,lil,:..

Pc litrr:.i atr: ie [it'jcJ,sc. :! \..i i]r{)irul]la 5, icgltdalrunc civicd. prccurn qi crtnfirci'rj3 :rrcrit in Ii;lt,rsui -slatului cu tltlu de
dcspdgubire.

r'.i, i'l i,i I r; l(l;int. i.

''': , :, .. .

r'...
.

Fntru urnirircr
l5rli ssu dc crlEe

Si sanc$onsreo celor
de

vlnovsf de dczestrul
ci care: germane pe teri-

rizbol
sau fascism $i avind respunderea

1fl.
toriul

.1.

a) Militind pentru hitlerism

Sint vinovati de dezastrul

lirii

4 * Ministrul Justilici \" institui un numer de acuzatori publici insarcinali cu cercetarea Si lnstruirea celor invinuili de s6vir$irea faptelor prcvdzule de prczgnta lege, precum $i instigatorilor, coautorilor, complicilor, favoriztorilor $i uinuitorilor lor. [...] An. 5 - Acnzalorii publici vor cercta toate cazurile deferite de Crnsiliul de Ministri. Ei se vor putea sesiza $i din oficiu sau dupl trimiterea Ecuti de Pregedinlia Consiliului de Mini$tri pentru oercteri. [...] Att- 7. Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de
,4rr.

politici efectivi au permis intrarea armatelor


D) DupA 6 septembrie 19,!0, au

militat pentru pregtrtirea sau de'slvirybe3 hptelor de mai sus prin gai, prin scris sau prin orice alte mijloace. .,,lta 2 Sinr vhovati de dezasrrul lirii prin sivir$irea de crime de

lirii;

Minigtri, sau de acuzatorii pu.blici c.ll incwiinlarea acuzatorului Arestdrile ordonate nu sint supuse confirmirii. [...]

Sf.

!"

An. 8. -in urma crcetirilor intreprinse acuzatorul public intocmi aclul de acuare oarc se va supune Consiliului de Miva dc.idc irsupra sesizarii insranlei de

rI*x)i

cei cere:

ni;tri pentru aproharc. (-i)nsilidt de \{iniir.ri


i'.:rler.ati

tl

irid;'i :r;r:a rrrrr irri.

17S MIRCEAVUITANESCU/uttimulovint
Actele aqrzatorului public Ai ale Crnsiliului de pot fi alacate pe nici o cale. [. . .]

ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU

179

Mhhtri nu

de la data de 1 iunie

19216

lrrde{3rea hptelor prvizub de prezenta lege 6e va face de Tribunalul Poporului. [...]


10.

A\t

Dat in BucurEti la 21 aprilie 1!X5.

MIIAI
Ministrut Justiliei,

L
Nr. I 318
Publicatil lb ,"Ir,{onitorul

in compunerea legal[ de la acea datI. Milurile tuaticu privire la delinerea in interesul crcetirilor, precum $i actele de urmlrire 9i de instrucliune sevirsite Pintr ta oublicarei prezentei legi sint Si rimin valabile' infracliunile, care la data de 28 iunie 1946, se vor An. 2. afla in curs de crceiare sau a c5ror judecare va ti pendinte inaintea Tribunalului Poporului, trec in competenla secliunilor cu

de 9i cu menlinerea instanlei

judecatl

Pltrtrgcanu

comDelentd criminaid ale Cu4ii de Apel Bucurelti sau a Curlii legii Ce epel Ciuj, in cazul cind inftactorii intd in Prevederile

Ofdaf,

parrea I, 8o

CtflII, nr. 94,A aprtlie

1945,p.3 362-336/,.

nr.526 din l1 iulie 1945. CgrcE(erile incepute de acuzatorii publici inainte ArL 3. de 28 iunie 19,16, vor fi continuate de Parchetul Cu4ii de APel

MINISTERULruSTTTEL LEGEA NR. 455


MIHAI I,

[..] 'An. 6. )ii catzele lrecute in competenla Curtilor de Apel' legi, se vor aplica dispoziliunile Privitoare prezentei in remeiul de lefapteloi la incriminarea 9i la sanclionarea lor' prevezute
respective.
gea nr.3l2 din 24 aPrilie " Cercetarea gi ju-decarea

Prin gralia lui Dumnezeu


Romaniei,

ti

voinla Nalionala, Rege al

mdului siv, in locui cirora voi fi aplicabile disPoziliunile art 2 ale legii
nr.

1945. se va urma Potrivit dispoziliunilor de oroc-edurd penali, cu excepliunea art' 377-388 inclu-

fald gi viitori, sdndtaE: Asupra raponului ministrului Nostru secretar de Stat la Deparramentul Justiliei . fi 442 din 1946, ^t Vizind jurnalul Consiliului de Mhbtri nr. 794 din 1946, In baza dispozitiunilor inaltului decet regal nr. I 626, publicat in .Monitorul Oficial" nr. 2(D din 2 septembrie 1944, Am decretat $'i decretim:
dc

La toli

6l din 8 februCrie 1946.

DECRET.LEGE pentru nglenentorer crce$irti $i judeclrli infracliunilor prcvlzute de legea nr. 312 dln 24 aprllle 19,15
Termenul prevlzut de art. 18' alineatul ultim din legea nt . 312 din 24 aprilie 1945, prelungit pinii la I iunie 19,16, se prelunge$te pinl la 28 iunie 19216 inclusiv, cu efect retroaqtiv

Curlii de Apel respectiYe, la cererea Consiliillui de Mini$tri; ele nu sint supuse confirmirii. [...] An. L'-lhm ireasi judecarea cauzelor trecute in comptenta seqiunilor cu compitenli criminaE in temeiul Prezentei legi se va putea faee pind la L septembrie 19'16' Dat in Bucurelti la zliJ.lnie 1946MIHAI Ministrul Justi(iei
Lucreiiu Pitrqcanu Nr. I 934
PublicaE in ,,Monitorul Oficial-, parra I, an 19t6,p.6 4066 4O7.

Mandatele de arestare vor fi emise de procurorul general al

ArL 1 .

CxrV, '

142,22 tunie

180

MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU

181

MINISTERULJUSTITIEI LEGEA NR, 291

MIIUI

contra Uniunii Republicilor SociaUnite. [."] liste Soyietice $i Naliunilor an' I Sl z se lrt 3. - Ci vinovati de crimele Prevezule-de circumsEnle sint pe daci iar viati, *,.r, ,*d"nsi cu muncn sifticd

lr) Avind risDunderea politici efectivi au hodrit declararea

.ru-.irniin*t"" tizboiului

Prin gratia lui Dumnezeu $i voinla Nationah, Rege al Rominiei, La toti de fald li viitoi sdndtate:
Adunarea Deputalilor
a

votat $i adoptat, iar Noi sanclionim

ce urmeazi:

I,EGE

aien'uanrL cu muncf silnici pd timP mirginit de la 15-253ni' Pe lincl aceste pedepse, se va pronunta !i degradaliuns-cl' lel' vic5. De ti;np de l0 ini, irecum $i amend'ii de la l0o milioane bunurilor' asupra ["'] i"toe lei,'care se va executa oini i":nri Jude.c re3 faptelor prevlzute de prezenta lege se va An. 4de APel face de secliunile cu codpetenii criminale ale Curtii infractorii-d.o-cind cazul in aluj' de Apl curtii .i" iiriui&ii,

["'l

'

lt

-*rciiirfrl"
r...1

urmirire $i sanclionatr s celor vinovrli sau impotriva picii ori umanitilii


de

d crime de

rizboi

" 526din l1 iulie 1945' iudef"te prwizrite oe t6gea nr'

Ja

Sint vinovali de a fi sivirgit, ordonat sau participat seviriirea crimelor de rdzboi, cei care: a) nu au respectat regulile internalionale cu privire la conducerea rdzboiului, sau cu privire la tratamentul prizonierilor
-t.

lr,

'"'2r. 11.- c^urele in curs de judecati in temeiul legii nr' 312 ain-ja aoritie 1945, vor continua sn lie judecate $i pedepsite potrivit pr;vederilor prezentei legi. lePddepsele pro;unlate pentru infraqiunile previzute-de acele daqi chiar vor fi executate' 1945 aDrilie o" nr-itzdii24 "infracfiuni nu sint pedepsite prin legea de fa15'
A;.
face 31 decmbrie 19/8. pini la -Urmarirea
t

de r5zboi;

2.

qi

judecarea in baza Prezentel legr se va

b) Si-au insu$it

ilcit

proprietatea de Stat sau sociald sau bu-

nuri pdvate din teritoriul in care s-a purtat rdzboiul sau au realizat averi in mod ilicit, profitind de situalia lor oficialS sau pro-

fitind de legdtura tor cu asemenea persoane. precum li cei care, cu smpuri venale, au profitat de legiuirile $i m5surile cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; c) au comis in virtutea netolcranlei politic sau rasiale exterminiri de popula!ie civild atit pe teritoriul unde s-au desfe$urat ostilitllile militare, cit $i iniuntrul lirii, au aprobat sau sdviryit tratamente neomenoase contra populaliei, precum Si cei care, in
virtutea situaliei lor oficiale, au permis celor afla1i in subordine

de Aceaste lege s-a votat de Adunarea Depuralilor in ledin(a noudect sula deuno ilate cu majo la 7 august 1947 Ei s-a aProbat $ cincivotti, c'.a]la doud. ViceDresedinte, Ion Niculi

Secrehr, Stelian Morariu

(L. s.

D.)

Promulsim acaste lege $i ordonlm ca ea si fie investiti cu sigitiul Sratlutui $i publicali in ,,Monitorul Oficial"'
Date in Buoresti
1a,15

august

1947'

si comiti crimele prevdzute in prezenta lege. ,4rt 2. Sint vinovali de a fi sivirsit, ordonat sau participat la slvirlirea crimelor contra picii sau umanitelii, cei care: a) Militind pntru hillerism sau fascism $i avind dupl 6 septembrie 1940 rdspunderea politici au permis intrarda armatelor germane pe teritoriul ldrii $i au contribuit la aceasta prin grai, prin scris sau prin alte mijloace;

MIHAI

Ministru al Justiliei' Nr. I 716

Lucreliu Pdtrigcanu

Publica6 tn.Monitorul Oficial", Partea I, atr CXV, or' 189' l8 sugust 1947,p.'I 423-1 425.

LISTAPRESCURTARILOR
Banca Nalional5 a

E.N.R.

Rominiei Anonizare

C.A.F.A H.G.w. M.SIM.


M.U.

Casa eutonome Oe FinanFre $i

Hermann Goring Werke

P.C.A

l'Iarele Stat Major Msrite Unill$ Resia autonomi a Ponurilor oome4 Pe API Ei &ibr de
Reichsmark
-

RM.

g.N.G.

qanderele,Navale Galati

CUPRINS

.......5 7 .......... APARAREA. .......21 ULTIMULCLMNT . . . . . . .........4 I. Introducerc ......26 II. @roetare actului de acozare ......'....,d Aorzaiiile gpneral . - -.. .........n Caracterul gcneral al guvemului .....:......31 scopulcomun ......35 Pcilia mca. B. Ac-uzaliile speciale rGtite lmpotriva m?2 -.. - -......40
NoiS prMtoare la

edtic . . . . . . . . . . :

IrI- lncadrarea generaE ln art. 2, alin.

a ditn legea

N. 312!1945 . . . . 48

Iv.

.......5E . . . .58 ..... -.61 Comnliile ecooomice Crlaborarer industriaE . . . . . .. -......65 '. Colaborarea economicd . . . . . . . . . . . .........6t .......68 Cbstiuna prfnrei scatuiri a lirii Cbetuneaarmamentuluiimpond .......72 .....,.91 Chestiuna soldului cltuitrgului . . . B. Colsborarea la ata-zisa fmtrlarc a armstei Sprman $ ......93 rczultatelc ei ..............96 Fazal........% a) Petbads a criosrl rrenirii guvem b) Perioada tnt$ a miDistcriatului Stoenesc'u ........Im A
Expunerea actMEtii melc . . . . - . . Colaborarea la conwnliilc comcrcialc ti rzultstcle ei
18

136

MIRCEA WITANESCU
Faza a

Ultimul cuvint
103

Perioadaministeriatelorstoenscu$iNeagu .' . . . . .' FazaaIII-a.... \...

ll-a

l03
111

c.
vl.

a) Periooda mioi$riatului Neagu b) Perioada ministeriatului Netla hicaiilnn speciali ln prevederile an' l, alin' a ti 2, alin. a din t egea nr.3lul945

111 114

t19
134

, r't. oro^{... (e irr.h;,-'i -te, ochiu '


-o

aot3

V. Explicars prezcnlei mele ln guvern


lncheiere
. .

t47
151

ANEXE
Referinle

Repere biogralice

No!e,...

t53 t58
165

3l?l945 , 455119t6 ti Lista prescurtarilor . . . Extrase din legile nr.

AV947

t'l6
183

i;l

S'R'L' culegere $ pagiilare pe calculator: ADISAN lmprimoria coRESl lmprimat la RAI sub comanda 20160