STANTA

DIMITRA
D INK I[" V
a4N9
ASCUNSI
ONTVOITOARI.
LUMII
D[.OCHII

Traducere din limba rugi

DHNIS CHIRIAC
 VIATA
SFINTEIDIMITRA
DIN KIEV
a6'N9

Traducere din limba rusi:

Redactor: Nicolai Zagnat
Denis Chiriac SfAnta Dimitra (in lume - Matrona
Tehnoredactor, grafician: Romeo Sve! Alexandrovna Egorova) s-a ni.scut in
anul 18L0 in oraEulSilistra,in nord-es-
tul Bulgariei, fiind educati de evlaviogii
ei pirinfi, Alexandru gi Maria, in spiri-
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei
Sfinta Dimitra din Kiev - o nevoitoare ascunsede ochii lumii / tul credinlei ortodoxe, dupd multiplele
trad. din lb. rusd:DenisChiriac.- lllincea: Eremit.20L7 modele de viafd si de evlavie ale sfinfi-
ISBN978-606-94067-1,-7
lor, careau proslAvit pimAntul Bulgariei.
I. Chiriac, Denis (trad.)
La sfArgitul anilor '20 ai secolului XIX,
salvAndu-se de jugul titarilor, familia
,Maicii Dimitra a emigrat in Basarabia.
O Editura EREMIT Solu1ei, Ivan Egorog cu careea s-a cunu-

'
nat tntr-una dintre bisericile ChiEiniului
gi in persoana ciruia a aflat un tovaris
de viali grijuliu si de incredere,era mili-
tar 9i fusesepromovat pAni la gradul de
cdpitan al armatei ruse. Ca o solie adevi-
rati a unui militar, ea il urma pretutin-
deni, impirtdgind lmpreuni. cu acesta
toate dificultilile campaniilor militare,
suportAnd cu birbipe gi rdbdare toate
nenorocirile. Maica Dimitra a participat
la apirarea Sevastopolului(fgSS-fA5O)
din timpul rizboiului Crimeii (1853-
1856), ajutAndrdnilii pe cAmpulde lupti
in calitate de sor5.de caritate a Asociafi-
ei inalgareaSfintei Cruci. in timpul unui
bombardament aI Sevastopolului,a fost
rirliti. Fragmentelede proiectil i-au atins
umS.rulgi au rinit-o la cap, insi aceasti
femeie curajoasi a refrnat si piriseas-
cd prima linie a frontului, pansAndu-se
singuri si continuAnd si le acordeajutor
celor rinifi.
Aici il cunoaste pe Inaltpreasfinlitul
Inochentie (Borisov), Arhiepiscopul de
4 5
Hersongi Tavrid,a c5.ruimdrelie a duhu-
lui s-a descoperitcu o putere deosebiti
in timpul rizboiului Crimeii. in perioada
de apararea Sevastopolului,necdutAnd
la pericole,el venea chiar pe cAmpul de
luptd, insufletindu-i pe soldali cu predi-
cile sale, savArgind slujbe in biserici
mobile, si manifestAndo grlji deosebi-
ti fala de militarii ranifi. SfAntul ierarh
umbla neinfricat sub focurile duqma-
nului prin rdndurile trupelor, imbdr-
batandu-i p" soldafi gi comandanti,
e1 mergea la remorcS.prin golf, atunci
cAndinainte si ln spateploua cu bombe.
,,Noi suntem monahi, noi nu avem ce
pierde" - ata le rispundea arhipistorul
oamenilor uimili de neinfricarea lui in
fafa dugmanului. Poporul, in simplita-
tea inimii sale,spunea:,,Dacdconduce-
rea armatei i-ar fi fost incredinlati lui
Inochentie, Rusia ar fi invins in rdzbo-
iul Crimeii".
Maica Dimitra a participat, de aseme-
nea, la prdznuirea Sfintei invieri a lui
Hristos d" p" 16 aprilie 1854, in asedi-
atul oras Sevastopol.in joia Sdptiminii
Petimirilor, apirdtorii oraqului, pirisind
blindaje gi bastioane,s-au adunat in bise-
ricile caremai rimS.seseriintregi, pentru
a asculta citirea celor 12 de Evanghelii.
in timpul lecturii acestor Evanglielii a
inceput bombardamentul, dar nimic
nu distrigea atenlia celor ce se rugau.
ZvonuI clopotelor anunta inceputul citi-
rii fieci,rei Evanghelii gi se contopeaucu
urletul tunurilor gi cu vuietul gloanfelor.
in ajunul sdrbdtorii Sfintelor Paqti,la ora
6 dimineafa, in toate bisericile mobile,
fira a lua aminte la bombardamentul
puternic, se sivArsea Prohodul MAntu-
itorului. La sfArsitul slujbei, garnizonul
si locuitorii Sevastopoluluiau inceput s5.
sepregiteascdpentru intimpinarea Invi-
erii lui Hristos. in conformitate cu tradi-
!ia, toate lucrarile au fost intrerupte, iar
orasul,incetul cu incetul, a luat o infagiga-
re solemndde sirbdtoare.A sosit miezul
1.
nopfii, domnea liniqtea, doar din cAnd
t 7
in cind striluceau in departare focurile
lmpugcdturilor de tun ale dugmanului.
Vestea buna a clopotelor suna evlavios,
ulilele se umpleau de oameni culumAniri
aprinse, care curgeau asemenea unui rAu
de foc spre bisericile orasului. La sfi.rgitui
slujbei bisericegti, clerul a fost invitat sa
sldveasci sirbitoarea de-a iungul intre*
gii linii de front.
Preolii treceau printre rAndurile de
soldati, stropindu-i cu agheasmi gi feli-
citAndu-i pe aparitori cu ocazia Sfintei
Invierii lui Hristos. in ziua urmdtoare,
dugmanul a deschis din nou focul, care
nu a incetat cAteva zile. Locuitorii Sevas-
topolului au numit acel bombardament
ca fiind ,,de sirbitoare".
Solul Maicii Dimitra, cipitanul Ivan
Egorov, a murit eroic intr-una dintre
bAtilii, iar pe 27 august 1856 Sevasto-
polul a fost cucerit de dusm an, rdzbo-
iul Crimeii fiind incheiat. insi, apirarea
perseverenti a Sevastopolului de 349 de
zile, isprava eroici a mii de soldati, mari-
 fali de soarta oamenilor,lucruri carei-au
rind gi femei curajoase, a
,,,mmm[mfrsmlilide
'rn,;m#ri
m'miffitiililffis1ft
determinat, in mare parte, faptele ei de
wemnificativ rezultatul finbo-
mai tdrziu indreptate spre binele multor
ftmmilthmiil
- Wflhmmrmle Angliei de instriinare a
("tuffi,, C''eqgiei gi Basarabiei de Rusia persoaneoropsite.
ffi-m'rm'frI
* "timrrricite. In septembrie1856, a pirisit Sevasto-
polul carezd.ceainruine gi a venit in Kiev,
mpnriltrulrerticipareain rizboiul Crimeii,
pentru ca, prin pronia lui Dumnezeu,
Mffiamce Dfrmfirra a primit mai multe distinc-
si rimini aici pentru totdeauna. Dupi
tfrm.pecrm gi o medalie pentru rdzboiul
rdzboi,in acestoras s-au stabilit medicii
t'mso-turc (1577-1878), in timpul cd.ruia
cu care a avut prilejul si munceasci in
a organizat o infi.rmerie pentru soldalii
Sevastopolulasediat:I.I. Pirogov gi H.I.
rinis rhiar ln casa sa din Kiev.
Gubbenet.
Aceasti perioadi a vielii Preacuvioa-
Maica Dimitra s-a stabilit in casa sa
sei Dimitra a jucat un rol foarte impor-
din Pecersk,care se afla pe strada Ribal-
tarlt" marcindu-i soarta. Acele impre-
skaia, devenind cel'mai probabil enori-
iurari in care ea a trebuit si tri.iasci, agi a Bisericii SfAnta Olga. Ii piicea si
toate incercirile pe care le-a impdrtigit
se roage indelung in biserici, precum gi
cu miile de apiritori ai Sevastopolului,
si meargSin pelerinaje prin minS.stirile
au avut o influenla colosali asupra intre:
gi bisericile oragului, unde erau sS.rbito-
gii sale vieli ulterioare. SuportAnd vite-
rite hramurile. Cu o evlavie gi dragoste
jegte durerea pierderii, vizAnd suferinla
deosebiti vtzitalavra Pegterilordin Kiev,
oamenilor gi trdind permanent perico-
inchinAndu-semoagtelorsfinqilor Lawei.
lul morfii, ea nu a fost rd.pusd de sufe-
in Kiev, Maica Dimitra ducea o viafi
rinfe. Acolo s-a cilit caracterul ei, s-a
cuvioasi si smeriti, renuntind definitiv
format o noui atitudine fafi de viafi 9i

o
t
la orice exces.Fiind obignuitd cu o viald
migratoare, ea putea sd se mullumeas-
ci doar cu strictul necesar.Nu i-a fost
deloc usor in primii ani ai viduviei, dar
timpul vindeci chiar gi celemai profunde
ri.ni. Neindoielnic,in aceastiperioadi a
vielii s-a format ca persoand"cu o voinli
puternici gi un suflet nobil. Treptat, in
constiin$a ei se maturiza tendinta spre
viagain nevoinfe.
Conform amintirilor contemporani-
1or, Maica Dimitra avea o veseliedeose-
bita gi un caracter sociabil, fapt care a
ajutat-o curind si-gi faci noi cunogtin-
[e. Aici, la Kiev, Domnul a adus-o in
pragul vielii duhormicesti. Prin pronia
iui0umnezeu, ea l-a cunoscutpe Mitro-
politul Kievului Isidor (Nicolski) (1S58-
1860), care i-a devenit pentru mulli ani
pdrinte gi povituitor duhormicesc. Ea
ii purta un respect profund Mitropoli-
tului Ei nu ficea nimic firi binecuvAn-
tarea lui, aflindu-se mereu in ascultare
fali de duhormiculei. Mitropolitul Isidor
*
i-a aritat Macii Dimitra calea nevointei,
pe care urmAnd-o, a putut sd faci multe
lucruri pentru binele Bisericii gi a socie-
tetii, manifestAndu-se printr-o activita-
te autentic crestina. El i-a propus si-gi
asume munca de organizare a unei
comunitili religioase de femei pentru
viduvele si orfanii soldalilor decedati,
precum si pentru femeile fara adipost.
SfAnta Dimitra a v5.zut in propunerea
inaltpreasfinlitului Isidor ,tn semn al
milostivirii divine, de aceea,aceasti idee
gi-a gisit un ecou viu in sufletul ei. Dupa
moartea sofului, iqi dorea sd faci cevautil
pentru oameni spre pomenirea sufletu-
lui-s5.u,ca, in acest mod, sa pastreze v7e
amintirea despre cel cu care, in milosti-
virea negraiti a Sa, Domnul a unit-o prin
Taina Cdsdtoriei gi pe care a binevoit sa-l
ia in locasurile dreplilor.
Ca binecuvAntare gi garanfie a lnflo-
ririi viitorului licag, Mitropolitul Isidor
i-a diruit o copie a cinstitei icoane vechi
a Maicii Domnului Bogoliubskaia, icoa-
ne f5cuta la cererea inaltpreasfintiei
ar L'
Sale. Inaltpreasfinfitul Isidor i-a urat
ca aceasti sfAnti icoand si fie acope-
rimAnt sfdnt gi refugiu pentru cei care
vor vietui gi vor sluji in acest sfAnt
locag, exprimAndu-gisperanta cd.icoa-
na Maicii Domnului Bogoliubskaiava fi
cinstiti de toli oamenii care cu credin-
!a Ei cu dragoste vor veni inaintea ei,
ru$Andu-secu sArguinti Maicii Domnu-
Iui. Cadoulvladicaia fost doar inceputul
binefacerilorMitropolitului Isidor,bine-
faceri care nu au incetat in toati peri-
oada de organizare a vielii ulterioare a
Iocasului.Astfel Maica Dimitra s-a anga-
jat in drumul care a adus-opeste mulgi
ani la primirea constienti a monahis-
mului.
in august 1860, Mitropolitul Isidor
s-a mutat in locul noii sale slujiri, la
Sankt Petersburg. Plecind, acesta i-a
promis Maicii Dimitra cd nu o va lipsi
niciodati de bunivointa sa gi a rugat-o
sa vin5. pe la el cu orice ocazie,iar in
;
cazulvreunei nevoi si apeleze nemijlocit
la proteclia sa. Maica Dimitra era nevoi-
ti sa vind des la Sankt Petersburg, deoa-
rece intocmirea documentelor legate de
mdnistire era o munci dificili si anevo-
ioasi. Aici i-au fost utile atAt cunoqtin-
lele Mitropolitului, cAt gi capacitatea
acestuia nu numai de a afen un sfat, ci
gi de^a acorda un ajutor dupd posibili-
titi. In capitali, ea a putut si cunoas-
cd oameni care au participat activ in
realizarea muncii ei nobile.
Venind in Sankt Petersburg, Maica
Dimitra intotdeauna se oprea in aceeasi
casi cu numi.rul 171, pe prospectul
Alexandr Nevski, unde inchiria un apar-
tament micut 1a etajul I. Casa in care a
trait se afla lAngi Lavra Alexandr Nevs-
ki, iar Maica Dimitra mergea adesea
pe acolo, participa la slujbe, vorbea cu
pelerinii, urmirea viafa ministirii. Nu
reusea si-l vadi in fi.ecarezi pe Mitro-
polit, fiindci multitudinea probleme-
Ior care solicitau o rezolvate urgen-
L3
t5. ii ocupau.practictot timpul. Uneori
api.reau niEte minute libere gi Mitropo-
Iitul Isidor discuta cu plicere cu ea 1a
un ceai de seari, ln gridina mitropoli-
ei din casade vari a acestuia.Disculiile
lui, pline de dragostefali de Dumnezew
si de aproapele,o zideau sufletegtegi o
linisteau.Domnul a inzestrat-ocu multe
caliteti: ea se distingeaprin chibzuintd,
moralitate inalti, inteligenle Ei minte
ascutiti, culturi gi o inimi neobignuit
de buna care atrigea oamenii. Pini la
moartea sa nu gi-a schimbat atitudinea
binevoitoare fali de to!i, firi excepfie.
Ea comunicamai des decAtallii cu Arhi-
mandritul Isaia, economul caseimitro-
potitane. Arhimandritul vorbea de bine
despre ea, o vedea aproape intotdeau-
na bine dispusi. Ea manifesta un inte-
res gi o implicare vie in vielile oamenilor
din jur, Preacuvioasail respectain mod
deosebit pe economul Lavrei Alexandr
Nevski, Inochentie, ieromonahul cate-
dralei care ii deveniseduhovnic.
L4
Mitropolitul Isidor i-a facut cunoqtin-
!i Maicii Dimitra cu Olga Feodorovna
Timofeeva, gi aceastai-a devenit pentru
mulp ani nu numai prietena cea mai
apropiati, dar gi un om de incredere in
toate treburile ei. Viduva unui locote-
nent, Olga Feodorormaera fiica Preas-
fintitului Hristofor (Emauski), cu care
Mitropolitul Isidor a lucrat impreuni
cifiva ani, cAnd Preasfinlitul Hristofor,
Episcopul de Revelsk,era vicar al epar-
hiei de Sankt Petersburg,iar din 1866
a fost desemnat Episcop de Veatsk Ei
Slobodsk. Datoriti faptului ci se cunos-
tea cu Maica Dimitra, Olga Feodororma
a inceput si vini des la Kieq propunin-
du-gi cu promptitudine ajutorul in crea-
rea gi organizareacomunitefii religioase
de femei.
Primii pagi spre organizareamdnds-
tirii din Kiev au fost ficuli inci din
perioada slujirii Mitropolitului Isidor
in scaunul Kievului. Cu binecuvAnta-
rea si ajutorul vlidicdi, Maica Dirnitra
IJ
a cumperat,.inianuarie1860, o casdde
lemn cu 2 etaje cu mezanini, pe stra-
da Ribalskaianumdrul37 - prima casi
din sirul de cladiri care i-au fost propu-
se spre cumpi.rare pentru amplasarea
locuitoarelor. in decursul cAtorva ani,
Maica Dimitra a dus tratative cu locuito-
rii proprietililor vecinein vedereaposi-
bilitelii vinderii caselorsi terenurilor lor
pentru viitoarea obgte. Oamenii evla-
viogi au tratat cu infelegere munca ei
plicuti lui Dumnezeugi sustineauvidu-
va in inifiativele ei nobile. in septembrie
1869, Maica Dimitra a reusit si mireas-
cdvolumul proprietililor sale,adS.ugAnd
la ele livada qi un teren de pe strada
RiQalskaia.In decursul urmdtoarelor B
luni (din august 1,87I pAni in martie
IB72), ea a cumpirat incd un teren qi
o parte din gospoddrii. Iar dupi aceea,
in noiembrie 1,872,a mai cumpirat un
teren mare cu livadi si o casi pe stra-
da Moscovskaia (strada Moscovskaia
numirui 40).
*
Treptat, ideea organizdrii unei minis-
tiri a luat deja forme cAt de poate de
concrete, se finaliza munca de pregi-
tire, in urma cS.reia au fost intocmite
documentele necesare, a fost conceput
un regulament, specialigtii au pregatit
proiectele de organizare gi de reprezer'-
tare a bisericilor, linind cont gi de dorin-
qele gi de propunerile Maicii Dimitra. in
ianuarie !876, ea a cumpirat'o cas5.,
amplasati pe col1ul strizilor Moscovska-
ia gi Ribalskaia. Prin procurarea aceste-
ia, practic celei mai importante clidiri a
ministirii, s-a incheiat etapa principali
de pregdtire pentru crearea comunititii,
deoarece anume aceasti. casi, cu o sali
rotundS. spalioasi la parter, era destina-
ti organizirii unei biserici. Astfel, SfAn-
ta Dimitra a devenit proprietara cdtor-
va case cu pimAnturile lor, care ocupau
un cartier intreg, de la strada Ribalo-
vskaia pAni Ia strada Reznigskaia. Tot
teritoriul care-i aparlinea a fost impir-
t lit in doui pirli mari, despirgite una de
1a
cealalti. O pa"rteera destinati mS.nisti-
rii propriu-zise: in edificiile amplasa-
te pe ambeleplrfi de la casaprincipali
de pe strada Moscovskaia,au fost desti-
nate bitrAnelor gi locuitoarelor adipos-
tite. Pentru necesitilile comunitdfii au
fost reparttzate multiple servicii gospo-
diregti qi o livada. in cel de-al doilea lot
de pdmAnt Matrona Alexandrovna a ales
in'prealabil cAtevacasesi atenasebune
de locuit, gi le-a inchiriat ca si obpni un
venit pentru intretinerea viitoarei obsti.
Pe deasupra,se presupuneaca gi dupa
aprobareaoficiali a comunitafii, locuito-
rii acestorcasevor arenda in continuare
apartamentele.
{n perioada rdzboiului ruso-turc din
anii 1877-1878, Maica Dimitra a pus Ia
dispozifie una dintre caselesalepentru a
fi amenajati o infirmerie pentru soldalii
riniti, dat fiind faptul ci nu putea sd fie
indiferenti fali de cele mai importante
evenimentecarese desfisurau in !ari. Ea
nu numai ca gi-a oferit casapentru infir-
*
merie, ci Ei-aasumat gi responsabilitatea
totali de a aproviziona cu tot necesarul
pe r5.niti, fapt mirturisit de Arhimandri-
tul Smaragd,intAistititorul ministirilor
kievene.
Evenimenteleultimului rizboi gi grijile
legate de ingrijirea rinililor nu au putut
s-o distrag; pe Maica Dimitra de la impii-
nirea scopului siu principal. Chiar inain-
tea rS.zboiuluiea gi-a ficut testamentul,
prin care toate proprietilile sale erau
atribuite comunitilii pe vecie.
La recomandarea Mitropolitului
Isidor, Maica Dimitra a apelatla serviciile
cunoscutuluinotar din Sankt Petersburg
M.I. Uspenski.in acestoraf, pe 14 mai
1-876,a fost ficut la notar testamentul
duhovnicesc al Matronei Alexandrov-
na Egorova. Nimic nu o caractenzea-
zd atit de bine ca acest document. in
acestas-au reflectat in toati plinitatea
virtulile ei autentic cregtine gi sufletul
ei plin de iubire cregtind. In testament
a fost formulat concisscopulintemeierii
19
Mindstirii ,,IntrareaMaicii Domnului in
Templu" din Kiev, au fost date dispozi-
tiile necesarede folosire a proprietifi-
Ior imobile 9i a lucrurilor personale ale
Maicii Dimitra, precum qi dispozilii lega-
te de moarte.in testamenta fost indicati
o sumd de bani pe careo dona Mdnistirii
,,Intrarea Maicii Domnului in Templu".
Acest capital a fost depus 1a casieria
Lavrei PeEterilordin Kiev, al cirei sfin-
lit arhimandrit atunci era Mitropolitul
Arsenie (Moskvin).
Dumnezeu, in milostivirea Sa, i-a
trimis Mdicufei Dimitra niEte succe-
sori arhipistori milostivi ai Mitropoli-
tului Isidor, care se ingrijeau neadormit
de* sustinerea mindstirii. Mitropolitul
Arsenie a fost intotdeauna atent fafi
de o, in repetate rAnduri primind-o
in audienfi, raspunzind cu hoti.rAre la
rugaminlile ei. Vlddica kievean spriji-
nea cu bucurie iniliativele Miicufei. Cu
binecuvAntareasa expresi au fost depu-
se la casierie,spre pistrare, banii pregi-
; 2L
tifi de Sfinta Dimitra ca un capital de
neatins pentru institulia bineplicuti lui
Dumnezeu din Kiev. Capitalul constitu-
ia niEte hArtii de valoare sub formi de
bilete procentuale ale Bincii de Stat.
Obligafii ale comunitdfilor de creditare
din orageleSankt Petersburggi Mosco-
va, obligaliuni ipotecare a bincilor de
pdmAnturi din Tula gi din Kiev gi alte-
le. in total se numirau 66 de hirtii de
valoare, in sumi totali de 20100 de
ruble, care au fost depuse in timpuri
diferite de citre Maica Dimitra. Suma
indicati a devenit o garantie de nidej-
de a stabilitilii financiare pentru viitoa-
rea comunitate.Miicula gi dupi aceease
adresa CatedraleiLavrei Pegterilor din
Kiev cu rugdmintea de a pistra in.casi-
eria sa hArtii de valoare qi de a nu refu-
za sd acceptespre pistrare si bani cash
sau hArtii de valoare destinate miririi
capitalului avut.
Dupi moartea Mitropolitului de Kiev
qi GalitskArsenie,pe 28 aprilie 1876, in
scaunuldin Kiev a fost desemnatArhiepi-
scopulde Tver gi KaginskFilotei (Uspen-
ski), fiind sfintit in rangul de mitropolit
(1876-1882).Dupd un an de la introni-
zarea noului mitropolit de Kie\r, Maica
Dimitra pregitise deja toate actelenece-
sare pentru ministire, iar pe 27 iunie
1-877,a scris o cerereoficiali pe numele
mitropolitului pentru aprobareainteme-
ierii unei comunititii religioasede femei
pe proprietilile ei, sub numele ,,Intrarea
Maicii Domnului in Templu" (Vvedens-
kaia). Comunitate, aflati sub suprave-
gherea si proteclia mitropoligilor kieve-
ni, careputeau si instituie in funcfie, la
discretia sa, persoane pentru suprave-
gherea ordinii si rezolvareaproblemelor
economice.
PreacuvioasaDimitra scria in cererea
sa ci in comunitatevor fi plasatecelemai
sdracegi batrAnevS.duvefirl adapost,de
confesiuneortodoxi, lipsite de mijloace
de supraviefuire, gi ci numirul lor nu
va depiEi cifra de 33, in conformitate cu
;
posibilitilile de intrefinere. Preacuvioasa
Dimitra lasa prin testament in folosinta
comunitilii de femei aprobate cele cAte-
va caseirnzecinatecu construcliile aferen-
te lor: o casi cu patru atenase pe strada
Ribalskaia, precum gi un teren enorm cu
o livadi. BitrAnele gi surorile ministirii
trebuiau adipostite intr-o casi speciali
de piatri, iar celelalte cAteva casetrebuia
si fie date cu chirie unor persoane parti-
culare. Maica Dimitra oferea in folosin-
[a comunitelii proprietafile sale mobile
qi imobile, cu excepfia unor lucruri mici,
care erau destinate unui^registru apar-
te, stabilit de ea insiqi. Intemeietoarea
jertfea ministirii un capital in suma
de 21000 ruble, care trebuia sd rimAni
mereu intangibil, fiind completat perio-
dic cu o parte din veniturile obginute din
proprietifile imobile. Veniturile primite
din chirii gi din procentele din capitalul
donat, trebuia si asigure un trai decent
comunitilii. Miicufa sublinia in mod
deosebit c5.averea imobili care-i aparfi-
 nea, casa gi lotul de pimAnt, reprezin-
td proprietatea ei, ci au fost cumpi.ra-
te de ea in perioade diferite si ci nu le-a
primit din mogteniri. $i, fiindci nu avea
rude nici apropiate, nici indepirtate si
nici mostenitori, nimeni nu va putea
sd aibi pretentii asupra acestoraveri pe
viitor. A adiugat la cerereasa si un plan
al pdmAnturilJr gi clidirilo, ."rl-i aparqi-
neau, precum gi lista clidirilor inchiriate
cu mdrturia veniturilor de pe urma
lor, documente pe pimAnturi Ei cladiri,
proiectul caseicu un etaj cu atenansele,
precum gi RegulamentulMinastirii.
In Regulamenta fost formulat scopul
infiinlirii comunitefli Intrarea Maicii
Domnului in Templu gi era specificat
faftul cd aceasti ministire a fost orga-
nizatd dupi modelul tuturor ministiri-
1or de obste de femei din Rusia.Mdrirea
numi.rului de beneficiari,peste numi.rul
celor 33 prevdzuli in momentul infiinti-
rii, va depinde de disponibilitatea resur-
selor pentru intretinerea 1or.
; 25
in cadrul Regulamentului comunitd-
lii au fost definite obligafiile, drepturi.]e
gi relatiile dintre surorile de caritate. In
el este menlionat faptul ci beneficiarii,
excluzAnd bolnavii, au o trapezi comu-
ni, haine identice Ei toate cele necesa-
re viefii casnice, oferite de comunitate.
BitrAnelor bolnave trebuie sa li se acor-
de asistenfi medicala in incinta comuni-
tefii, supravegherea lor fiind incredinla-
ti beneficiarilor care sunt in stare si o
faci. Prin Regulament era interzis locu-
itoarelor si adune milostenie pe la case,
pe strizi gi pe ia biserici. Banii obginugi
din vinderea rucodeliei trebuie si ajungi
in casieria comunitiqii sau, dupi dorinfi,
si fie dali siracilor. Donagiile binefici-
torilor sunt incasate in casieria comuni
a comunitelii. Cei riposali sunt inmor-
mAntafi pe cheltuiala comunititii, tar
toate averea rd.masi dupi ei, se depu-
nea in depozitul comunitifii. Conform
Regulamentului, administrar ea comuni-
titii era atribuiti superioarei gi trezori-
 erei, care erau instituite in aceastd"func-
tie de citre Mitropolit.
Dupa primirea cererii, Mitropolitul
Filotei a incredintat Consistoriului Bise-
ricesc sarcina de a efectua o serie de soli-
citdri in cadrul unor institulii de stat, cu
rugamintea de a oferi date privitoare la
interdicfii, datorii gi dispute pe proprie-
talile M.A. Egorova. S-a efectuat o anali-
zi.minufioasi a stdrii fi.nanciare a viitoa-
rei mS.nastiri, pentru a se convinge de
capacitatea de a se intreline de sine stdti.-
tor, fdrd, ajutorul SfAntului Sinod.
Din cauza faptului cd centrul gospodi-
resc al Miiculei Dimitra se afla in incinta
cetalii Kievului, era necesari primirea
unouiaviz din partea administratiei ingi-
neresti a cetifii. Administratia principala
inginereascd, anali zdndin prealabil dese-
nele proiectului, a emis permisiunea de
organizare a bisericii de casd in incinta
cladirii cu un etaj al comunititii. Fapt
de care a fost anuntat, pe 27 septembrie
1877, si Consistoriul Kievului.
; I
De asemenea,generalulguvernator de
Kiev, Podolsk gi VolAnsk, cneazul A.M.
Donducov-Korsakoggi-a exprimat apro-
barea fali de intenfia nobili a Miicufei.
Acesta,in 1877, i-a comunicat Mitropo-
i
fi litului Filotei ci, in ceea ce il privegte,
IB
fl nu a gisit nici un impediment pentru
infiinlarea acesteiministiri.
Primind rispunsuri afirmative la toate
interogdrileConsistoriului,inaltpreasfinlia
Sa Filotei a prezentat petilia Sfintei Dimi-
tra, in decernbrieLBTT, spre examinarein
cadrul SfAntului Sinod.
CurAnd Maica Dimitra pleci la Sankt
Petersburg,fiindci inaltpreasfinqitulIsidor
consideraci, pentru a aveaun succesmai
mare in privinfa infiinlirii comunititii, este
necesari.gi utili prezen\apersonali a aces-
i teiain capitali. Aici, cAtevalunimai tirziu,
ea a primit vesteaimbucuritoare despre
inalta permisiune de a infiinla comunita-
tea. Prin decretul impdratului Alexandru
al ll-lea, numirul 58251 dtn 4/L7 martie
1878, a fost infiinfatd, comunitatea religi-
il
27
 oase de femei din orasul Kiev. Iar in luna
martie au urmat gi dispozi$ile legate de
insdsi deschidereanoii institufii. Anunfa-
rea acestui eveniment gi decretul aferent
infiintarii comuniti.tii au fost publicate in
revistele eparhiale din Kieq precum Ei in
multiple publicalii periodice religioase gi
laice. Astfel, in Kiev a apirut inci un agezi.-
mAnt ortodox, a cirui deschiderea fost foar-
te utili si oportuni pentru populalia locali
numeroasi. Odata cu infiinfarea unui noi
asezimint socialpentru femei a apdrut inci
o posibilitate de a desfdsura o activitate
autentic cregtini in vederea ajutordrii celor
bolnavi, a educS.rii celor orfani, a mAngA-
ierii celor suferinzi gi a ajutoririi tuturor
ceJor ce au nevoie de sprijin in credinla gi
rugiciune.
Dar, din nefericire, Maica Dimitra nu
a ajuns si vadd finalitatea muncii depu-
se gi si devini martord a inauguririi
asezimAntului,,Intrarea Maicii Domnu-
lui in Templu". Ea s-a imbolnivit foar-
te grav in Sankt Petersburg, acolo unde
;
a locuit in aqteptarea decretului imperi-
al. in ultima vreme se imbolnivea des,
rana din Sevastopol se ficea simtiti, o
chinuiau crize permanente de dureri de
cap, forla ei friice treptat se epuiza' igi
suporta boala cu o ribdare si rezisten-
!i uimitoare, nu a murmurat niciodata.
Olga Feodororrna, prietena ei apropiati,
ii era mereu in preajmi gi o ingrijea in
perioadele de acuttzare a bolii, degi nu a
auzit niciodati vreo plAngere din partea
bolnavei. Spiritul de barbelie gi puterea
de alti dati avoinlei incd ii mai suslineau
trupul bolnag care-i slibea continuu'
Cu citeva zile inaintea morfii, Miicu-
!a Dimitra a refuzat definitiv sa minAn-
ce. Dupi aceasta,s-a simfit mai bine, i-a
api.rut pofta de mAncare, s-a mai invio-
rit ;i ,--" irro.r"lit. Vestea despre inaltul
Decret i-a dat forfe. Maicufa considera c5-
avea o obligalie sfAnti de a aduce la viali
proiectul cS.ruia i-a dedicat mulgi ani 9i
era foarte bucuroasi de faptul ci efortu-
rile ei s-au incununat cu succes. Simtin-
 du-gi moartea apropiati, s-a curdlit in de decesse pot vedea semn;.tura Arhi-
prealabil de toate gregelile prin pocdinti, mandritului Simeon, starelul Lavrei,
impirtagindu-se cu Tainele cele de viati Ieromonahului Inochentie, economul
dititoare ale lui Hristos. Si-a pregitit cu catedralei,Arhimandritului Filip, casie-
nidejde in Dumnezeu sufletul pentru rul, Arhimandritului Mitrofan, Egume-
fericita trecere in vesnicie. Cu cAt mai nului Mardarie, Arhimandritului Isaia,
ln5llitoare deveneau puterile sufletesti economul casei arhiereEti, gi a tuturor
ale Miicutei, cu atAt mai slabi devenea care i-au fost alituri in ultimele zile ale
fizic gi se stingea treptat ca flacira unei viefii. Ei au fost gi cei care au sivArsit
lumAniri ce se stinge. inaintea mortii slujba inmormAntdrii in Lawa SfAntu-
sale a cerut si. fie inmormAntati lui Alexandr Nevski, pe 13/26 martie
in
Mdndstirea,,Intrarea Maicii Domnului 1,878.Fralii Lavrei au ingropat cu intris-
in Templu". tare profunde ramagilelepamAntesti a1e
Maica Dimitra s-a stins din viafa in Miiculei in ,,cortul" din zidul Bisericii
seara de 9/22 martie 1,8T8, in Sankt-pe- ,,SfAntulTeodor".
tersburg, trecAnd in vegnicie cu pace Aici, in Sankt Petersburg,Maica Dimi-
gi nidejde in cel de-al 68-lea an de la tra a primit in taini tunderea in mona-
nastere. In certificatul medical era scris hism, degi ,,in ascunsde oameni, dar in
ci moartea a survenit ca urmare a unui mod vizibil pentru Dumnezeu". Tunde-
atac de apop'lexie1.in certificatul medical rea ei in monahism s-a sivArqit la cere-
rea expresi. a Mitropolitului Isidor gi
a mirturiei acestuia cd.miicufa ducea
demult o viali de pregitire pentru
' - Suprimare subi6 a funcfiilor unui organ, a miscdrii si a sbn- ^
tfglt"".ll" cauzata
srolllralll, de o hemoragie cerebralasau de astupareaunui vas cilugirie. In timpul viefii sale s-a stri-
caprlar,tiri ca respirafia 9i circulatia sd fie intrerupte _ n. trad.

31"
30
 duit sa respecteporuncile lui Dumne-
zeu, cresc3ndin viata duhovniceascdsi
triind in totalitate pentru Ei in Dumne-
zeu. Ea si-a ales calea spre mAntuire
ard.tatdde Iisus Hristos, calea pietalii
gi a virtutii, petrecAndpAna la sfirEitul
vielii in dreapta credinti, dragoste si
nadejde in Dumnezeu. La tunderea in
monahism a primit numele de Dimi-
.tra, in cinstea SfAntului Mare Mucenic
Dimitrie, Izvordtorul de Mir, (pomenit
pe 26 octombrie), sfAnt cinstit in mod
deosebitin patria ei, Bulgaria.
Monahia Dimitra gi-atrecut caleavietii
cu tirie si puritate, infruntind dificultd-
lile ;i incercdril,p careIe-a suportat cu
$o smereniegi o barbagieuimitoare. Ea a
lnvitat si. triiasci pe p5mAnt pentru cer
si si adunedin lucruri pimAntesti comori
ceresti,nazuind spre viafa cea fericita si
nesfArgiti. Lumea a fost infrumuselatd
prin nevointele a inci unei nevoitoare
crestine,caresi-a dedicattruda neobosi-
td, toate puterile si toati avereain folo-
;
sul celor suferinzi. S-a pistrat o pozd"a
Matronei Alexandrovna din anii 1870.
Privind la fafa linigtiti cu ochii ei inte-
ligenli gi atenfi * o posturi mareafa,
inlelegi ce om puternic gi plin de voinli
a fost. Dar, in acelasi timp, inlelegi gi ci
cildura gi mirinimia ei sufleteasci atri-
gea lumea la ea. Ea gtia si fie grijulie gi
atenti fala de oameni, simfind cu inima
suferingele altora gi ingelegAnd ci in
aceasti viafi cei bogali gi cei siraci sufe-
ri la fel. Maica Dimitra putea si identifice
gi si aprecieze trisaturile cele mai bune
de caracter al celor mai diferite persoa-
ne, iar ei ii raspundeau prin dragoste si
recunogtinld.
Pe B/21 august !878, trupul neinsu-
flefit al Maicii Dimitra a fost adus din
Sankt Petersburg la Kieq fiind ingropat,
in conformitate cu dorinla Miicufei, in
Mi.nistirea,,Intrarea Maicii Domnului
in Templu", in cripta inferioara a bise-
ricii. Maica Dimitra a wut, in amintirea
sofului ei, ca biserica sd fie numiti in
33
 cinsteaSfdntului Marelui Mucenic Dimi-
trie din Tesalonic,ocrotitorul soldagilor
9i a poporului bulgar, a concetS,tenilorei.
In iunie 1885,a fost adusi in mi.nistirea
din Kiev,la mormAntul Miicufei, o troili
din Schitul ,,SfAntuluiAndrei" din Athos,
or reprezentarealui Hristos rdstignit, a
Maicii Domnului gi a lui Ioan Teologul.
Partea longitudinali a Crucii era ficu-
.td din chiparos,iar cea transversali din
cedru si curmal. Troifa a fost instalati. ln
bisericaSfAntului Dimitrie la mormAntul
fondatoarei adormite.
in fiecare an, pe g/22 martie - ziua
morlii sale,gi pe 26 octombrie/Bnoiem*
brie cu ocaziapriznuirii hramului bise-
ricii, mitropolilii kieveni gi arhimandrifii
Lavrei Pesterilor din Kiev slujeau SfAnta
Liturghie gi Panihidala mormAntul inte-
meietoarei'ministirii.
Pe 16 septembrie1960 (pe stil nou),
dupi inchiderea mi.ndstirii, moagtele
Maicii Dimitra au fost mutate din biseri-
cd qi reinhumate in cimitirul Zverinetki.
; 3s
Pe B/21, august 1996, cu binecuvS.n-
tarea Preafericitului Vladimir, Mitropo-
litul Kievului Ei al intregii Ucraine, gi cu
permisiunea autoritililor orasului, au
fost mutate moasteleMaicii Dimitra din
cimitirul Zverinetki in mindstire. In acest
moment, s-aconstatatci moaqtelefonda-
toarei s-aupistrat parfial: capulgi partea
superioari a corpului pastrAndu-senepu-
trezite. Sub rochia laici a nevoitoarei a
fost descoperitparamanul2monahal, iar
trupul erainfi;urat in mantie. Toateaces-
te au fost o confi.rmareevidentl a tunde-
rii in monahism al Maicii Dimitra.
Viala acestei drepte s-a prelungit 9i
dupi moartea acesteia. Prin nevointa
viefii sale plicute lui Dumnezeu, Prea-
cuvioasaDimitra a primit darul rugiciu-
nii harice si minunatul dar al vindecdrii
bolilor omenegti.
2 Paramin perim;in - (ngr. paramani$as,id.) O b-uceti de p-ostavpe
;i
care e brodit: ,,Patimirile-Dbmnululisus Ilristos le port eu" si pe care
calugdrio poarta pe spate- n. trad.
 Pe18 aprilie 2008, prin deciziaSfAntu-
lui Sinod al Bisericii'Ortodoxedin Ucrai-
na, Monahia Dimitra (Matrona Alexan-
drovna Egorova) a fost rinduiti in ceata
sfinlilor lbcali. De acum inainte, dobAn-
dind nemurirea, ea se afli in rindul sfin-
telor femei ale Rusiei.
(in redactareaborqurii tn limba rusd
au fost folositematerialedin cartea T. Kociubinskaia
,,O mdnastiredin Pecersk")

36