ste greu de crezut ci inwemurile noastre fresca unei

MINUNI
noastre
biserici se poate innoi singuri. Este greu de crezut ale vremii
ci in wemurile noastre prin trupul unui om care a
murit cu 500 de ani in urmi s-auvindecat nebuni, indricifi,
bolnavi incurabil. Este greu de crezut ci ln wemurile
noastre existi oameni in viafi care au vizut in aminunt
lumea de dincolo de mormint Ei dau despre ea mirturie o)
b
t.
nemincinoasi. $i totugi, aceste lucruri sunt adevirate gi o
continui si se intAmple. o
o
Citili in aceasti carte despre citeva dintre cele mai c
zguduitoare minuni pe c:rre Dumnezeu le-a sivirgit de-a
lungul veacului XX pini ln zilele noastre, spre proslivirea
tr
c,
L
Ortodoxiei. Lucrarea cuprinde povestiri ale unor intAm-
pliri adevirate pe temeiul mirturiilor nemincinoase ale g
unor cregtini despre manifestirile harului gi ale puterii lui o
Dumnezeu. Unele dintre acestea prezinti pilde bune de c
urmat, iar altele pot servi credinciogilor ca un avertisment =
in vederea evitirii unor gregeli.
.s
E
 Minuni ale
aa

vremu noastre
Edifia a doua,reuizuit,i

Tiaduceredin limba rusi de

Adrian giXenia Tinisescu-Vlasgi
LuciaCiornea

Tipiriti cu binecuvAnrarea
Prca SGngituluiPirinte Galaccion,
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Redacror:Diana-CrisdnaVlad
Coperta:MihaelaVoicu
Edigierealizaridupi: AlexeiLiubomudrov,ZnameniiaBo-
jiia ot suiatih ikon, SPB, 1997, ArhiepiscopMetodie, Ciudo
obnouleniia,Moscova,1988,revista,,RusskiiDorn'i Moscova,
,,|/elihieRusskieStarpil Moscova,2001, D. Basov,,,prauoslau_
niie ciudesaXX-goueha",Kiev,2000giNepridurnanniierasska_
zi, Diopra/ Lcscviga,
SankrPererburg/Moscov a, 20 02.
Turlelebisericilor
seinnoiosc..,
reacuviosulSiluan Athonirul spuneadespreRu-
sia ci poporul ei ,,di primul gind gi prima pute-
re prinos lui Dumnezeu'.El mai spuneaci,,nu estenimic
uimitor in faptul ci omul neduhovnicescaranjeazi tre-
burile lumegti mai bine decit cel duhovnicesc- doar el se
gAndegtela reburi, iar celilalt sestriduiegtea petrececu
mintea in Dumnezeu".
Este limpede: nu este nimic uimitor in faptul ci po-
porul rus, de o adinci duhovnicie, insi naiv gi patriarhal,
s-a aritat neajutorat in fagaciumei revolugionare cizute
asupragirii.
$i totugi, PreamilostivulDumnezeu nu lasi pe popo-
rul Siu nici micar atunci cAnd,,setulburi pe pimint nea-
murile, nepricepind iubirea Lui, gi gAndurilelor precum
norii gonigi de vlnt". in acelagitimp in carebolgeviciiau
incepur si prade 9i sI inchidi mlnistirile 9i bisericile, pes-
te intindereagirii noastreserostogoleauvalurile unor mi-
nuni nemaivlzutepAnI atunci.
,Vremuri de necazau venit pentru Bisericalui Dum-
nezeu, pentru pistorii Bisericii, pentru toati frigimea
credincioasi, pentru tot suferul crestinesccredincios.
Parci ne-a acoperit o bezni adinci, nepitrunsi, gi ne
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
impileazi cu jugul ei de plumb - bezna ceapururoasi a
necredingei,ateismului,hulei si batjocoririi a tot ce esre
sfAnr",scriaArhiepiscopul Merodie (Gherasimov).,,S-au
inmulgit necazurile- s-au inmulgit insi gi mingiierile.
Prin intunericul cel pururos al necredinEeigi ateismului
a strllucit reza ceeluminoasi a Harului Dumnezeiescin
minunatelesemneale innoirii sfintelor icoane."
Ce sunt insi. acesre,,minunatesemneale innoirii" de-
sprecarescrievlidica Metodie ?
Asemenealucruri se inrAmplau foarte rar in veacurile
dinainte, gi pini in veaculal XXlea foane pugini auzise-
ri de ele.
Predania pistreezd.citeva isrorisiri despre semne de
acestfel.
...in vechiul Kursk era cinstira din vechime icoana
Niscitoarei de Dgmnezeu din pusriarKorennaia.in anul
1383, unul dinrre titarii nlviligi pe pimAnrurile aceleaa
tiiat icoanain doui. Cronicarul rus scrieci jumitigile au
fost aflareabiadupi multe luni, dar cind au fost puselao-
lalti s-aulipit in chip minunar.
...in anul 1940, in judegul Olviopolsk din gubernia
Hersonului, in satul Novo-Ivanovka, in casamo;ieresei
Kasperova,pe neagreprates-a luminat 9i s-a innoir de
la sine o icoani veche gi intunecati de timp a..Maiciilui
Dumnezeu (mai inainre vreme de-abiai seputeau deose-
bi trisicurile). Asta s-a inrAmplar in clipa cAnd Kaspcro-
i
va, sti.pina icoanei,se ruga noapteainaintea ei. Mai apoi,
icoanaa fost recunoscuti ca fbcitoare de minuni; eaa fost
murari in catedraladin Odessa.
I Ministirile
rusegtisc numesc uneori,,pustii" - nu atit in sensul
exterior, cAr in cel duhovnicescal cuvinrului (".n.).
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
..,in4u! ! 8 85, in judegulArzamasal gubernieiNovgo-
rod, in ministirea de maici Serafimo-Ponetaevski, s-ain-
noit icoana MaieilDomnului -Znarnenie" (Sem:trtl). As-
ta s-a intimplat in ziua de 14 mai,la ceasurile9 ale serii,
intr-o chilie a stiregiei.Chipul Niscitoarei de Dumnezeu
s-afbcut mai viu 9i mailuminos.
Agadar,icoanevechi gi intunecate_se lumineazi, culo-
rilecapigiprospegime,peigoggle=.Vt-qd*{?J]_t_r*tlg
cripirurile gi striciciunile - aceastaesteminunea innoirii.
in anii'20, in Rusiaau loc.iq magf,asemenea fenomene-
si seinnoiesgnu doar icoanelegi frescele,ci si vasele,cruci-
le, prapurii, odaldiile. C3-$irhigrgg,n al aceleivremi
a fost insi innoirea turlelor.
Unul dihtre Cazurilede acestfel a fost inregig;q_3rt12-9?^?
i9nie 1923-in Primorie, in stanigarGrodekovo din epar-
hia Vladivosrokului.
,,Dupi rerminareaSfinrei Liturghii si potrivirea Sfin-
telor Daruri, cit_eamrugiciunile de mulEg-qrir_g, povesrca
p.reotulparoh, cind intri la mine in alter cezaculIvan Se-
mionovici Poniavkin, om credinciosgi plin de rAvni pen-
rru Ortodoxie, careimi spuneci pe biserica[oastrise in-
noiesccrucile9iil s-" -.frffi#. p"por.<<Eu,zi-
"drlr,",
ce,stlteam9imi uitam.Vg" Ci".qtggls-a innoitin ochii
tuturor; s-au innoit cinci cruci cu totul. Chiar gi in lo-
curile unde aurul se luases-a innoit poleiala de culoare
galbeni. S-auinnoit pe alocuri pini gi turlele acoperitecu
vopseaverde9i inilbite de vreme." Cind am iegit in uligi,
seadunase,inrr-adevir, popor mult; erau de faEi mulEi lu-
critori de la ciile ferate gi soldaEiai Armatei Rogii, care
batjocoreauminunea gi le spuneau crzacilor: <<Cit v-a lu-
tStaniEi - sat cizicesc(r.t .).
 MINUNI ALE VREMIINOASTRI
at popa si vI vopseascicrucile intr-o singuri noapte?Do-
uI sure,pesemne.>> Ir4pgtliva necredinciosilors-auridi-
cat femeile,zicAnd:<<igidim rrei suredaci le vopsegriru
intr-o siptlmAni.>> DupI aceea,vreme de trei zile au ve-
nit mulgi alEioameni, gi togi spuneauci. esrelucrarealui
Dumnezeu la mijloc; pAni ;i chinezii spuneauci Dum-
nezeua fbcut asta."
?r
I 1.a9ela;i a1 gu_ayqtloc q9p4e -mir1qn 4te in _Uq54!qq.
in
Kiev, sub privirile unei mulqimi de zecide mii de oameni
s-au innoit crucile gi turlele intregii biserici cu hramul
icoanei Maicii Domnului ,,Bucuria rururor necijigilor"
din srrada Jitomirskaia. iniunrrul biEericii s-au innoir
icoanele;pini gi celedecoloratede sub rurli striluceau ca
noi. Unmarror oeular al minunii scria:
,,inrr-o dimineagi am fost treziclao orl nepotriviti...
- Ce s-ainrAmplat?
- imbricati-vi! SI mergemrepedela bisericanoastri!
Pc drum rovarlgul meu, ggrglietr4t, mi-apovesric cum
turlele bisericiinoasrres-aufbcut aurirepesrengaptg...
L-am privit cu oarecarefrici... Chiar in ziua dinainte
trecusem pe lAngi biserici, a cirei turli. mare arlta, prin
ploaie,mai inrunecati ca de obicei.Aur nu mai era aproape
deloc pe ea,si pe tabli seputeau vedeapete mari de rugini.
Am iegitintr-o piageti.Aici risunau vocile a mii de oa-
meni. Togi srireaucu capuldescoperit,multi igi ficeau cru-
ce9iplnngeauprivind la biserici. M-am uitat eu inrr-aco-
9i
lo. Turla lgriluceacu un auriu orbicor...Dimineagacenurie
de toamni nu pureadelocsi ii intunecestrilucirea.
- Arhiereul, a venir arhiereul! - s-aauzit deodati din
toate pirgile .
Au risunat cloporele.Poporul s-arras in lituri inain-
tea modesreitrisuri a episcopului,in inrAmpinareaciruia
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
iegiseclerul dejainvegmintat in odijdii. Dupi ce a sirutat
crucea,acestaa intrat in biserici.
Deasupra piagetei - o mare de glasuri. Noi gi noi
mulgimi de popor seadunau din toate pirgile.4g-eplt-qf
r-niliglegiicilare, au incercats! alungglu,m94, ameningind,
dar i q int Ampi narea lor . s' a--ridicat=grrju-e-mgnsa--mtu-
mgl de neml.lgumirg gi dupi aceeas-a lisat o*tie.Ereat-it
ds ilfr-rcogitoare, incAt se putea vedea cum miligienii
s-au speriat, s-au tras intr-un colg indepirtat al piagetei
9i apoi, inghesui;i de mulEim.e-?popgrului, au incre"$te-
nit intr-un loc. in pridvor s-a aritat iarlgi clerul in frun-
te cu episcopul.&bqelq! q-luibalggulpni{e, dupi care
preasfingitul, inconjurat de o ticer-emormintaLi, +rostit
un cuvint, in care,printre altele,a spus:.<Pqsemne ci vor
i.$gpaj3 dea vreo expllgaEiegtiingifici la tot ce s-a pe-
trecut aici...Sp vor stridui si.vadi un fenomen natural...
D-ar,ortodocgilor,noigtimc!g9ii11g1_e--s.ge*.g-r-i,qg1.qgl.Pen-
tru noi, aici estevorba de o minune. Ea nu poate si injo-
.-Pg-Tine,Dum-
spasciduhul omului, ci numei si-.f-inalge
nezeule,Te liudim!>t
$i toati mulgimea a inceput si cinte acestminunat
imn. indelung a cAntat.
zlua s-4pficut slujbe.Am vizut <.organelenve-
T-pa"c"a
nind cu frici 9i plecdndin acelagichip. Am reugitmai apoi
si arunc o privire gi-iniuntrul bisericii, gi ce si vezi: nu
seinnoise numai turla, ci;i mai multe icoanediniuntrul
bisericii,precum 9i vechiul epicaf,cunoscut mie din anii
copiliriei. Este foarte curios faptul ci fresceleturlei, ale
ciror culori erau cu totul ;terse mai inainte, striluceau
acum caproaspit zugrivite. NigigdatipXni arunci nu imi
fusesedat sI vid o restaurarede asemenea calitate.
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Bineinreles,episcopuls-a arirat proroc...A_utoritigile
au pus ni;te savangi,profesori ai universitigii kievene,si
.._gIplicentotul. Aceia, chemind in ajutor 6zica gi chi-
mia, au ginut cursuri specialecu acestprilej. Clerul bise-
ricii a suferit, ;i inci foarte crunt. G;Zggle au virsat hule
dpui qtp_t
imin_i!15igd,p_arc.a
surbaserL.
Iar bisericastrilucea...
in incheierevi por aducela cunogcingiistorisireaunui
tpvarig de afaceri gy..rgp,
din- al .lr[["rtam..rt
"L$ettr
se.vedepiagetabisericii. Acesra, cu 9 frici. de nedescris
zugriviti pe fagi, privind temitor in toate pirEile, mi-a
spusin goapri: ..E51 gnspr.gzege qij_qgEt"qqe 4o4pgea.Plo-
ua. Deodati,lqgeamgti s-avizut o lu-mini mare. M-am
aruncat la fereastri. Deasupra bisericii am v-iz:q-!-.ll_l-r-rel
a.p4qS.Incendiu! - am ;ipat. A!4j-biserica! Dupi aceea,
totul apierit deodati. S-afbcut intuneric. Nu-mi credeam
ochilor. Diminea_ga a1nvi3ug c_Ppgbasriri...>>."
in iarna anului 1923,in Harbin a venir un evreu bi-
trin, care de asemeneafusesemartor al minunilor din
Kiev. Arhiepiscopul Metodie spune ci era vorba de ,rgn
om foarte religios (dupi inviEitura iudaici), cinsrit 9i
drept'. Iati povestirealui:
,,Drumul meu citre Harbin treceaprin Kiev, unde cre-
nul sti zile intregi. Am plinuir s|vizitez oragul,unde mi
aflam pentru prima dati, gi si caut niste cunoscugia ciror
adresi nu o gtiam exact.Am mersla biroul de informaEii,
am plitit un milion, insi adresarot n-am afat-o - gi
atunci m-am hotirit si mi plimb pe strizi. Era in data
de 20 iulie 1923 - 9i iati ci pe strada Jiromirskaia dau
de o mulgime uriagi: cred ci nu erau mai puEin de 10000
de oameni. Acea mulgime stitea in buni rAnduiali, fbri
si faci zervi,,lucru ce m-a uimit in chip deosebit.La in-
l0
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
ceput am crezut ci esteun miting gi voiam deja si mi in-
depirtez, dar linigrea aceeam-a oprit gi am rimas lotu-
lui, negtiind desprece estevorba. i[a.ge E-taltilqf_gtqt fi
nu-grgrc$
eyryi_de:et
eq${r.
Cum stiteam ;i priveam, sub ochii mei a cizut de pe
turli cevaca o invelitoare.
Am inceput si intreb in stAngagi in dreapta,si g.S!
n-gttliTi.1llP-Yl..c-1lit'-o"ryh-49-'-S-tg4g':egg'-euqa
j4soitD-gp-Lo-vre-
il,tg--vgqhi_pl1qgTda{gr_d3-r:igle-l-eu"
me (nu-mimaiamintescciti) ,tflq" llceputsi strilu-
ceasci precum qo41g.le.Autoritigile oragului, dupi cum
-**T-
mi s-a spus,au fbcut perchezigiein biserici, socotind ci
este vorba de o escrocherie,dar n-au putut gisi nimic
compromigitor. Iati ce amvizlrt cu ochii rnei.'
in vara qBqfvj 19*n a vi?-iq4tKie-vul un preot din epar-
hia Harbin. Acestascria:,,llIulgimede rugitori de nu pogi
cuprinde cu privirile. SfhntaRusiesedegteaptigi iarigi se
aduni la inchinare. Pegetle .gi sfiqrls m-oettesunt vizi-
tate gi de rugirori, 9i de curiogi... Lrq,i-ncepurullui iulie au
inceput gi continuipinl acum innptiin m€glgi@.e-
-loroinnoiqig+1q-a!L,l-qgqubo-e-br:pgpgrgbi.inunelebise-
rici au fost aurite in chip minunat vechile turle innegrite
gi strilucescatAt de tare, ci te doroclrii daci geuigi la ele.
Kievul esteproslivit."
Vestitul scriitor duhovnicescSgr"glgiN-Llwdidea mlr-
turie inrr-o_scrisoaredin29 ivlie.l9Z5
a vechilor icoane,
,,!i scriam desprei$giry*ll[r3g"
innoire la care noi ingine am fost marcori plini de mira-
re evlavioasi.Tor anul trecut s-ascursla noi, in lJcraina,
din minune in minune. S-auinnoit bisericiintregi, -cruci-
le gi turlele bisericilor $ ;l.dit.l* s-",, in Ros-
"nrit.
tov-pe-Dons-auinnoit astfelcatedralegi o mulgimc de bi-
ll
 MINUNI ALE VREMII NOASTRT MINUNI ALE VREMIINOASTRI

serici. I.Lngj prin sagcEicirtqne nu se afla aproapenici
o casi unde si nu se 6 sivArgito minune de acestfel-ori,
cel pugin, si nu sevorbeascidespreasta.Au {ima! cu gu:
{l_.3tg_*-4;icei mai invergunagiprigonitori ai Bisericiilui
Hriscos."
in ,rara lui L925 s-au innoir crucile de pe b!99ricadin
sg-4gig"Poiarkova, ,.gir'rn." Amur, la o suil de verste de
oragulBlagovegcensk. Estevorba de o biserici cu gggitur-
le, clidirl in timpul contelui Muraviov-Amurski, vesti-
tul general-guvernator al Sibericide Rlsirit. Gazetaemi-
granqilor ,,Russkii golos" ingtiinga despre crucea de la
Spqj a.bisericii.ci a fost innoiti pe fagadinspre risirit,
- pe 6ga dinspre apus,iar ceadin mijloc
-ge3de la risirit
,,strilucegtetoati mai cevadecit una noui". lnnoirea cru-
cilor a avut loc sub ochii tuturor. Minunaul semn a fost
vizut gi de pe vaporul ce se afla atunci pe Amur in drep-
tul stanigeiPoiarkova.,,Amurskaiapravda" a inceput si
publice zilnic arcicole,,de-micatoare",aritind ci innoi-
rea nu reprezinti nici un fel de minune ;i ci estevorba de
,,influengaunei reacgiichimice cares-adesfi;urat din ca-
uza usciciunii din atmosferi". Popg5ulinsi nu credeain
asemeneaexplicagii. EJI Ef greu si creqdil icoane$eue
dtl_...1. mai felurite materiale, cruci, turle se inngias-sub-.
ochii tuturor,..in vreme ce restul obiectelor nu se schim-
bau citugi de pugin sub inriurirea ,,reacgiei chimice"...
i4..agge-agi-var-ia
anului 1925 s-auinnoit crucile gi tur-
lele din stanigaRazdolnaia,afati la optzeci de verstede-
pirtare de Vladivostok.
Spre sfArgitul lunii iunie a anului 1925, in Bla-
govegcensk(regiuneaAmur) a avut loc i-n citeva casein-
noirea icoanelor.Aceasti minune a ficut pe mulgi locui-
tori ai origelului si se agite;ge 28 iunig au risunat toati
ziua clopotele.$i pesteinci vreo citeva zile, sub ochii unei
T"_l!lgi deo1q911g3g -gsf,i!edS-peiurlilibGri-
irrq-o-ig
gi Sfintul NicolaeChi.. r. p. tii"J" Nif..ft-
"r.rnli "n"
kaia upul dintre comunigciideosebitde activi ai oragului.
Acestas-asuit pe un butoi 9i a inceput si-i invinuiasci in
gura marepe oamenii bisericiide,,garlatanie". Crrvintarea
lqi a fopt insi_curmati pe nea;teptatede strigite puterni-
ce. Qlrlqr .lp3iftleq b=gllqyicului incepuse si striluceasci
':-9*xjfl+-qsl1ri-Njsel19.-4cal9tsl*des-lui'i11c4stra;
ti in cirlmidaporgii dela curteabisericii.Yita..djbpql
lprggl chiar inainteasa,qralo.lula ticut mdlc,dupr ca-
re.1aggh1rylatla fagi,a sirit de pe butoi si s-aascuns
re-
pedein gloatl. Apropiindu:sede.lcgagi,togi au vizut ci
pr-lfulaqgat pe earimiseseneatiru,in vremeceicoanagi
vegmintul striluceauprin el ca noi. Q-psyiz-ur.iuinain-
noisesfinta icqani, firi a seatingemicar deprafulagezat
pe ca!
La scurti vremes-ainnoit inci o igq"li_q !&_qgglgi
Nicolaeincastratlin poarta- pe stradaRelocinaia. in Bi-
sericas$nqulNisglA. venea lumea puhoi. Poporul sein-
grimidea 9i lAngi curteabisericii;11_1v_t4"lo-c- qimiduiri
grl-nunate- Astfel,o fetigi cireia ii curgeapuroi din ochi
a slrutat in bisericiicoanaMintuitorului, dupi caregi-a
recipitat cu desivArgire vederea.
\e;tiind ce si mai.lfigpprindi ca si opreasciavAn-
+:l' -.-.'
tul religiosin popor,GPU-ul a fbcuqarestiri in oragdin
greu...

T2 r3
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE MINUNI ALE VREMII NOASTRE

i-nnoiri minunate se petrec gi in zilele noastre,chiar na,dadq-12.4-s-aarltat qhipulMXntuitorului.in mar-

daci nu atit de grandioaseca in anii'20. Nigte intimpliri g]g*l228,in,biserici s-apetrecutinci o minune:t-gj1-np1,
cu adevlrat uimitoare sunt legateinsi de ltt.Iqgg*[l: rii lui H ristos.
iq_o,-113."lt!-!
mul DumnezeiegtiiAririri de pe insqla,Qpguqv_sLi"i-din Dar cumexpliciBiserica innoirileminunate? Arhiepis-
Sankt Petersburg(str4daDvinskaia, nr.2). copul Metodie arita ci estevorbade .93{1e-rea fiingirii
Bisericaaceastaa fost inchisi de puterea sovietici in inluhovnicitecg:asig!s[,ca-ndrgege&$u-ii-6inizuil
anul 1935 qi transformati in depozit. Fp_sgele diniuntru 9iva devenipirtagi a
va 6 sloboziti dirr*rp.b-ia.*ric^aeruai.i
au fost acoperitecu yopseade ulei. Cazanul de 6ert sipun sliviteislobozeniia 6ilor lui Dumnezeu". ln carteasa,vli-
carese afa in biserici a afumat-o in scurt timp in agafel dicascria:
ci ea a devenitatAtpe diniuntru, cAt9i pe dinafari neagri ..Minunateleinnoiri dau mirturie credinciosilorsi
ca smo ala. C:f C1nq{_lr.gtrghie i n biserica retrocedatI s-a necredinciogilor ci el.ilgl oi$.*_gglgga,-.$.+-i ptqsgs_d9-
slvirgit pe 2 februarie 1992 - gi iati ci la scurti vr,eme,_pe Llugg,Carg.rayi$e$eluerl"i cu neputinEipcntru-puterile
s-a"aritatp-icgqlafPdlqqle s-auinnoit Lescgk,,im-
p_eregi... o_menegti, sivir$e$teceeace estecu neputingila om, dar
pr_-q1ni;vorbirea !1gr-ngulUiIisgs cu cirturarii in templul esrecu llpgtg$.numailaDu W7);leu
din lerusalim", de pe peretelede miazizi,si ,,incredinEatg4 mirturie .i .-*j$q.un Ochi atoate_lizitorce cauti asu-
Apostolului Tomao,de pe peretelede miazinoapte. pra fapteloromenqti, e$91-o_-pqeapti199;pg.1e1ny-i ce
Au venit oamenii Inspecroratului de _s,tat--p.€1r_qru cXrmuiegte destinele popoarelor..."
protecgia monumentelor. Acegt!4 au inceput-.si-i mustre
cu aprinderepe lucritorii bisericiipentru vina de ,,afi spi-
lat frescelecu api', dar au vizut curAnd ci picturase-in-
* irql i .'l |".'rii .g"d. !ffi=-q!9.e3it1ngfbri un qiqge.{n
99mpl,ic4r de schele(depildi, iq alt4rul L"tepl cu hramul
Sfrntuluitoan Botezitorul), giaufost nevoigisi-gidesfaci
mAinilea mirare.Iar pictura1:9lg!gf_ge.sejrytoiasei!
in ce-iprivegtepe enoriagiibisericii9i pe togi ceicare
au asistatla renagterea ei, acegtianu seindoiaude minu-
ne.,,Dumnezeu neajuti, di mirturie ci osteneala noastri
esteintru slavalui Dumnezeu",spuneaarhitecrulSerghei
IvanoviciCiuruskaev.
I$fq_tlii !22'? *i !!p-{ in_ngirea s-aextins trepie!l?9
dejosin susgidela apusla risirit. Secredea
p,ergEi, ci ,,Ci-
ne ceade Taini" din altar estepierduti pentru totdeau-

t4

Noi ardtdri ale unor
icoaneficd.toare de minuni
eacuriindelungatecregtinismuldin girile ortodo.
xe s-a proslivit printr-o mulgime de icoane fici
toare de minuni, q3y!e1 ale Maicii lu! Dumngzeu (numai
in calendarul Bisericii Ortodoxe Rusesunt mai mult de do-
ui sute).ISpanetesearitau oamenilor i[r loc-qrjnqagtep-tage
s;grgu.deajuos,erau aflate duplvEdeniide raini, irygrar
lasdm i ti- mir bine in m i resmat,d.a:'t iau vindeciri de boli.
in_veaculal XXJea, icoanelegi-auaritat putereafbci-
toare de minuni in toati lumea.
M a i ca D orn n u I u i prtu. esteSk r,i z boi u I r usoj ap on ez
IcoanaMaicii Domnului,,Port-Arturskaia"
in ziua de ll decembrie--a anului 1903,exact cu doui.
luni inainte de inceperearizboiului ruso-japonez,ip.!a-
y53{ievo-PecerskaBvenitun bitrAn matroz din gubernia
Basarabiei.Acesras-a rugar cu osArdiepentru fota rusi
din Port-Arthur, ;i dintr-o dati i s-a aritat Maica Dom-
nului. Preasfinta Fecioari, invegmAntatiigq-_o- haiqful-
hsft4, sciteacu spatelecitre mare,ginAndin mAini o ma-
hrami cu chipul MAntuitorului.
r6
MINUNI ALE VR-EMII NOASTRE
Nlscitoarea de Dumnezeu i-a adusla cunogtingi ma-
trozului incremenit de teami ci iA eur6rfd,aveasI iniea-
pi qn razboi aducitor de grele pielderi ;i incerciri pen-
tru Rusia. StipXna a poruncit si 6e ficuti o.qo?ryi-care
si zugriveasci incgcgr-arlvedeniacu pricina gi si fie trimi.
si in bisericadin Port-Arthur, fbgiduind qiutorul gi aco-
perimintul siu oqtirii ruseindati dupi sosireaicoaneiin
fortireagi.
De vedeniabitrAnului matroz au afla! sutelede rugi-
tori din lavri - iar dupl doui luni, precum seprevestise,a
inceput rizboiul ruso-japonez. F iria intirziere a fost adu-
nati suma trebuincioasi materialelorpentru icoani: zece
mii de rugitori au dat cXtecinci copeici (mai mult nu se
primea de la o singuri persoani). Pentru lucrare nimeni
n-a vrut si ia nimic. in celedin urmi, icoanaa fost fbcuti
intocmai cum a aritat matrozul.
in vat" anului lg}4icornea ajuns in Extremul Orient,
iar la inceputul lui augusta fost dusi la Vladivosrok. Mulgi
credinciogi s-au aritat miragi gi nemulgumigi de faptul ci
icoananu estedusi la locul poruncit de Maica Domnului.
intArzierea seexplici prin operagiunile militare inten-
sedin Port-Arthurul asediatgi lipsa de navelibere caresi
poati duce icoanain afaraoricirei primejdii.
in celedin urmi, u4 cipitanpensionar,N.N. Feodoro%
fiu duhovnicesc al pirinrelui Joan.de !(ronstad[, afind
din gazetedespresoartaicoanei,a hotirit si ,,iaasuprasa
ostenicioasanevoingi de a duce icoanain Port-Arthur".
in cele dintii zile elelui octombrie, Feodorov a plecat
din Petersburgin Vladivostok, unde a ajuns la inceputul
lui noiembrie 1904.impreuni cu icoana,ce se afa intr-o
cutie anume pregititi, Feodorovs-aimbarcat Peun vapor
careplecadin Vladivosrok.
17
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
MINUNI ALEVR.EMIINOASTRE

Prima vesrea fosr primiti de la el pe 7 ianuarie 1905.

in telegrami se spuneaci. Feodorovaduseseicoanala
generaluI Kuroparkin, comandantul armatei operarive.
Comandantul - vai! - s-apurrac cu nepisare fagi de
sfin ruI odor.Sfu r "rrljaan-
deKrons_Fdt
scria:
,,Conducitorul ogtirii noasrre,A.N. Kuropatkin, a li-
sat toate icoanelecare i-au fost adusein mina piginilor
japonezi, fu vreme ce a luar cu sine toacelucrurile lurne+ri.
Cglipsn de cinstire fagi de credingaBisericii gi de lucruri-
le ei sfinte! De aceeaDomnul nu binecuvAnteaziarmele
qoastre,;i vrijma;ii ne biruie. De aceeane-am ficut spre
ba{ocuri gi cilcare vrijmagilor nosrri."
lorcArthu,rqJ nu a ajuns si primeasci icoana, iar riz-
boiul ruso-japoneza adus,in-tr-adevir,infringerea Rusiei.
Maica Domnului deuine
Imp,Lr,iteasa neudzutd a Rusiei
Icoana Maicii Domnului,,Derjaunaia" (,StdpAnitlarea")
Pe 13 februarie 7917,giranca Evdokia Adrianova din
satul Pererva,juderul Borovici, plasaJirogkinsk,a avut do-
ui vedenii. La inceput aauzit un glas:,,in sarul Kolomen-
skoeseafi o icoani mare, neagri. Ea trebuie luati, fbcu-
ti rogie,si seroageoamenii." Cucernicafemeiea inceput
a se ruga pentru primirea unor indrumiri mai limpezi, gi
drept rispuns la rugiciunea sa a vizurin-vis, dupi dqli
siptlmAni, o biserici albi; in ea rrona cu miregie o feme-
ie in careEvdokia a recunoscut-ocu inima pe impiritea-
saCerurilor.
Dupi. ce s-aspovedit gi s-a impirri;ir, femeiaa plecat
in satul Kolomenskoedin gubernia Moscovei.Pe Z mer-
tie, e3 avizut bisericainilgirii Domnului, intocmai cum
i searitase in vedeniade noapre.Parohal bisericii erapie-
otul Nicolae Lihaciov.Evdokia aaflatunde locuiegtegi i-a
povestitminunateleei vedenii. Pirintele Nicolae sepregi-
tea de Vecernie9i a poftit-o pe femeiesi meargi la biserici
impreuni cu el. Acolo i-a aratat toate icoanelevechi, dar
nici una nu semina cu ceape careo vizuse in vis femeia.
Atunci, la sfatul paznicului si al inci unui enoriagce se
nimerise intimplitor la biserici, parinceleLihaciov a in-
ceput si cauteicoanapestetot: in clopotnigi, pe scari, in
magazii si, in cele din urmi, ltr._bfS1gl.bi:grlgllgi iati cl
tocmai in beci, printre.scAndurixechlfelurite cirpe si ve-
chituri, in praf, a fost gisiti o icqand mare, v-ecbEjn$usrl
gi neagt?.,D-upi ce au curlgat-o de praful agternut in ani
gi ani de zile, a-apllg! chipul Niscitoarei de Dumnezeu
;ezind pe tron impiritesc cu coroani, sceptru ;i glob in
mAini.
I:ggn1.PgrJry$_g:'_s-a aritat poporului d reptslivitor
rus in 2/ I 5 martie I 9 lZ adici t_oc-m-{ i n z!g_a.
c{nd"Nicolae
al IIJea a semnar abdicarea--de.la,erqr!
Aceastainsi nu a fost ultima minune veniti de la sfAnta
icoani. ig"p:g[gfei oamenii simgeaubgni mireasrpi,;i
nu dupi mult timp i.pe11A l.a inrroiqjn Shjp _m!qgla!-ti s-a
ficut ca;i cum ar fi fost zugriviti chiar atunci. Acestefap-
te serisfrlng gi in amintirile profesoruluiI.M. Andreev.
,,Curind dupi ce ne-apovestit acestea, pirintele Nico-
lae ne-adus la biserici, scriael. La intrarea in biserici am
bigat de seami indati spredreapta,lAngi strani, o icoanl
ingusti gi intunecati. impiriteasa Cerurilor era zugri-
viti ca impiriteasi piminteascd agezatdpetron, in pur-
puri de culoarerosu intunecat cu ciptuseali verde,cu co-
roani pe cap,sceptru9i glob in mAni. Pegenunchi seafa

l8
r9
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
DumnezeiesculPrunc binecuvAntXnd.Neobi;nuiti psn-
tru Niscitoarea de Dumnezeu era privirea agp5igi po:
runcitoare
- a ochilor ei tri;ti, plini de lacrimi.
eu frici gi'.u,r.-r.rr, cu rugi pentru ierrare,am cizur
cu fagala pamint gi, dupi crei metanii mari, am sirutar
icoana.i;ldglung, in ticere, cu luare-aminte,cu inima, ine-
cindu-mi cu lacrimi amarede pociingi gi lacrimi dulci de
induiogaresi recunostingi,am privir icoanaceaminunari,
inviluiti in buna,mireasmi duhovniceascia sfingenieigi
subgireamireasmi piminteasci de ulei de rrandafiri.
Eu 9i Maria pur gi simplu impietrisem: in ti,ceream
iegitdin biserici,in ticere i-am mulgumircu lacrimipreo-
tului ;i in ticere am plecatpe jos la Moscova...
Dupi citeva sipcimini am reusitsi ajungpentru a do-
ua oari in satul Kolomenskoesi am fosr curremutarpAnir
in-adAncuri de preschimbarea icoanej: aceasras-a innoit
de la sine, s-a fbcur luminoasl si... <<rogie>,fiindci ince-
puse si batl la ochi in chip deosebitp-urpurairupirireas.
c5,,ce parci ar fi fost imbibari cu singe. $iljgd deosebi-
ta putere a credingei.gitugig-iurrji Suveranului Nicolae al
IlJea gi deosebitalui evlavie69i de Maica Domnului, pu-
tem si nu ne indoim de faprul cI el a rugat-o pe"irnpiri-
teasaCerurilqr sl ia asuprasa purereaimpiriteasci asu-
pra poporului, cares-alepidat de unsul lui Dumnezeu."
Nu cu multi yreme in urmi secredeaci icoana,,Der-
javnaia"a fosr pierduti.
S-aaflat, totugi, ci. ea petrecusetoati aceastivremein
depoziceleMuzeului de Istorie.Dupi descoperireaei aco-
lo, ea a srat inc5.un an in paraclisuldepartamentuluiedi-
torial al Patriarhiei, iar pe 27 iulie 1990 s-aintors in Ko-
lomenskoe.Acolo, in bisericacu hramul icoanei Maicii
Domnului,,Kazanskaia", seafi, pi acum.
20
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
O icoand uecbeSi neatrdg'dtoare
se,,schimb,i
h-fofi"
I coanaMaicii D omnului,,Vladirnirshaia-Harbinskaia"
Aceastl icoani se afi acum in miqistirea cu hra-
mul sfintei icoane a Maicii Domnului ,Vladimirskaia"
din San Francisco.Ea 9i-aarirat plJlgreafteicqar-ed-emi-
nuni pe 26 auguscL925rn China, in oragul Harbin, in
ob;tea surorilor refugiateale ministirii de maici din Vla-
divostok.P9 26 augusr l92l,chinezii i-au pus in libertare
pe fogtii conducitori ai KVJD, BV. Ostroumov gi N.L.
Gondatti, ca5efuseseriinchigi la insistengele bolgevicilor.
Asta s-a intimplat irr.-z_!11a
priznuirii ico4qpi Maic-ii Dom-
nului ,Vladimirskaia', si igumena Rufina a horirit si di-
ruiasci fieciruia dintre ei cite o icoani ,Vladimirskaia".
Pentru Ostroumov s-agisit repedeo icoani, insi pentru
Gondatti n-au mai ptrtut afla.Atunci igumena;i-a amin-
tit ci obgteaaveao icoani a Maicii Domnului atirnati
in altar inainteajertfelnicului. Ca execugieartistica nu re-
prezentao valoare,iar vegmintul metalic ieftin gi insugi
chipul Maicii lui Dumnezeu erau atit de intunecace,in-
ci.t un ieromonah al ministirii cu hramul icoaneiMaicii
Domnului ,,Kazanskaia"a intrebac,aritXnd icoana:,,De
ce-or fi diruind oamenii agacevabisericii?"Este curios
fapcul ci preotul nici nu sivArgeaci.direainaintea acestei
icoane,intr-atAt i sepirea de urAti, iar protoiereulEvghe-
nii Panormov,vizitAnd ob;tea, a sfttuit ca ea si 6e pusi
intr-un colgal altarului, ca si nu sari in ochi (dupi aceeaa
gi fost atirnati intr-un colgpugin expusprivirilor). Totu;i,
in aceazi igumena a socotit ci lui Nikolai Lvovici ii va 6
pe plac chiar 9i o astfelde icoani - vechesi neatrigi.toare,
2l
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
dar totugi ,Vladimirskaia".Icoanaa fost fhri intArzierelu-
ati de ascultitoareaAugustagi inmAnati igumenei,care,
luAnd icoana,a dus-o din alcarin bisericade aliruri. unde
se afau saptemireni venigi inrAmplitor si cicevadin su-
rorile ministirii. 4,radoui dupi-amieza. Privind icoana,
igumena s-a schimbat deodati la fagl: aceasraa i5r-qeput
fire de vesteqi sg-!u-I1t;r9zg precum se risipegteceagasub
razelede soare,ca si cum s'ar fi curigir de praful gi murdi-
riaasezatepe eain timp.
,,Privigi, privigi, se sivirsegte o minune... icoana se
innoieste...!"Igumena ariri sfhntul chip celor de fagi.
Oamenii seingrimldiri in jurul ei; nu au rrecu! nici,cfue-
va minute gi iqganaa luat o infhgigarecu totul ngrrf,,stri-
l3r-q-i_toa,-1e:
sub sticli, chipul Maicii lui Dumnezeu selumi-
nasegi se fhcuseca proaspit zugrivit; ve;mAntul metalic
de pe icoani srriluceaputernic; cununa revirsa raze.Toa-
ti icoanastrilucea, numai pe ici, pe colo rimi.seseri pete
intunecate,parcl spreadeverireaminunii sivirgire.
io-ziqa de 30 sepqembriea aceluiagian, in Harbin s-a
vindecatprin rugiciunile 6icei saleo rusoaici.ce aveamai
bine de o jumitate de an de cind zicea nemiscari in pat.
Vindecareade paralizie,careo lipsisegi de darul vorbirii,
a avut loc in clipa cAndfiica bolnaveia pus pesreicoanain-
noiti un ttergar.Aceastaa fost prima vindecareminunati
dintr-o mulgime,sivirsire prin aceastS. icoani.
22
MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Cea mai imbelgugatd
izuorlre de mir din istoria icoanelor
IcoanaMaicii D omnului,,Iuersha-Monrealska"
Aceasti icoani a fost zugriviti in l98l de citre mo-
nahul-iconografathonit Hrisostom. Ea reprezinti o co-
pie a vechiului odor al ministirii arhonite Iviron: icoa-
na Maicii Domnului Portaitiss4,aflati in Sfintul Munrc
inci din veacul al lXlea, din timpurile iconoclasmului.
Icoana,,Monrealska"nu estemare: are40x50 cm.
in anul 1982,igumenul schitului NagteriiDomnului
a diruit-o iconaruluiJoseMunoz Cortez, spaniolorcodox
de origine chiliani, cu rezidengipermanenciin Canada.
Isnaga a izvorit*tgitpentru prima dati pe 24 noiem-
brie 1982in Montreal, in casaluiJose.Ea a fost mutati in
CaredralaSfinrul Nicolae din Montreal.
Din aceazi, icoana.Monrealska" aizvoril mir zilnic
vreme de 15 ani! Istoria Bisericii Ortodoxe nu a mai cu-
noscut o izvorArede mir atit de lungi;i de imbelsugati.
Mi.zut izvora mai ales di.& $"r,e.gik Maicii Domnului;i
I t . rr '
ale lui-Hristos,-precum li din-Sgekhde pe umerii Prea-
curatei, in vreme cgpartea_djg*qpgq a icoanei rimAnea
incotdeaunauscate.Icoanaa trecut practic prin toate pa-
rohiile Bisericii Rusedin afaragranigelor:in America de
Sud, in Europa, in Australia, in Noua Zeelendl.leci de
mii de oameni din lumearoaraau ds,vent.gtanori oculari
ai minunii.Jose Cortez transportaicoanaintr-o invelitoa-
re speciali, 9i nu o dati in vremeazborului cu avionul in-
ve-litoarea se imbiba toati cu mir. Degi Episcopul Vitalie
(mai apoi mitropolit al Bisericii din afaragranigelor)nu a
ingiduit savangilorsi ia probe de mir pentru analize,so-
23
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
cotind ci ar 6 o lipsi de cinstire fagi de Maica Domnului,
permitea si fie cercetati icoana.E:<pgrfiis-auincredingat
ci icoana a fost zugraviti-pe o scAndurl simpli gi'nu cu-
prinde nici un fel de cavicigi interioare sau corpi striini.
Concluzia lor: estevorba de ceamai mare minune a seco-
lului al XXlea!
in noaptea de 30 spre 3l octomblie 1922 custodele
icoanei,JoseMunoz Cortez, a fost ucis bestial in Atena.
De atunci nu se mai gcienimic despreicoanaizvoritoare
de mir.
Prima izuorire de mir dupd redeschiderea
M,in,istirii Optind
IcoanaMaicii Domnului,Kazanskaiadin PustiaOptinei"
Vestita pustie a Optinei a fost una dintre primele mi-
nistiri redeschise- hotirirea Consiliului de Minigtri cu
privire la retrocedareaministirii citre Bisericl a iegit in
1997,Pedata de 16 noiembrie-aaceluiagian,la ceasulal
cincileadupi-amiazi,tn-berJqa-O-pr.ineicU--hla.lqulAdu.----
cerii in Biserici a MaiciiDnmnului a izvorAr mir din icoa-
na ,,Kazanskaia"a Niscitoarei de Dumnezeu. Aceastaa
fost Brima izvorAreminunati de mir in Uniunea Sovieti'
ci dupi multe decenii!
Martorii oculari au vizut pe chipul Maicii Domnului
un lichid limpede precum lacrima. Piciturile au crescut
treptat in mirime . Ele au fost adunate,icoanaa fost gtearsi
bine - piciturile s-auaritat din nou in acela;iloc...
24
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
,Ragul nemistuit"
d in M.dn,is t ir ea I ur ie usk ii
in cAntirile BisericiiMaica Domnului esteasemuiti
cu8ugutlemistuit Pe care l-a vizut Moise pe Muntele
Horev: ,,Cl precum Rugul nu se mistuia arzind, a9a,Fe-
cioari, ai niscut':.
P-S_lqoa11glg istuit" Niscimarea
de t ipu_l 3!r8ql- 11em
de Dumnezeu este infbgigati intr-un tufi; arzAnd, une-
ori intr-o steacu opt colguri,alcituiti din doui pitrate cu
colguriascugitegi laturi concave.Unul dintre pitrate e zu-
grivit cu rogu(focul cecuprindearugul), iar celilalt cu ver-
de (casemn al culorii 6re9ti a rugului). in mijloc, intr-un
cerc,Niscitoarea de Dumnezeu cu Pruncul, iar imprejur,
animalele amintit-e in dpo-c{!ppi; leul, vulturul, viEelul,
precum 9i arhanghelii:Mihail, Rafail, Uriil, Salafiil gi Va-
rahiil. in miinile Maicii Domnului seafi o scari.
...i+ - A-!.e.plgqb5i9":f29-q, in Ministirea Sviato-lu-
rievskii din eparhiaNovgorodului a fost sfinEiti biserica
cu hramul icoanei Maicii Domnului ,,Rugul nemistuit".
Cel mai insemnat odor al bisericii a fost dobindit in ur-
mirorul chip. Cu cAgivaani inainte de sfingireabisericii,
unul dintre locuitorii regiunii Ivanovska tiiat un pin care
crescusein curteacaseisale.Pinul acestasuferisein vreme
de furtuni de loviturile trisnetelor, gi a trebuit transfor-
mat in lemne de foc. itrtr-o buni zi, omul incllzea cup-
torul folosindu-sede acestelemne. Deodati, cei ai casei
au bigat de seami.ij"-cul din cuptor strilucegtecu o lu-
mini neobignuiqi gi prin ficiri au vizut chipul Maicii
Domnului. TrigAnd afari din cuptor bu;teanul ce ardea,
stipAnul caseia descoperitin el o icoani metalici a Maieii
Domnului,,,Rugul nemisruit".
25
 MINUNI ALEVR.EMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMII NOASTRE

,,Tolgska i a' d i n p u sti a Sp aso-Pr eobr aj en sk aia Ic oan a A cop er,imin t u lu i

din m,in,istirea Sfintului loan
PusciaSpaso-Preobrajenskaia de lingi Elgavaesteme-
roc al Ministirii Troige-Serghievadin Riga. in anul 199L, md.nistirii construite in Petersburgde
Pe 20 august 1990, in bisericacu hramul Sf{11t-qtq!
SfAnrul Ioan din Krpqstadt j-a fosr diruitl o icoani. pe
lqaqJcpiarul a inceput si izvorasci mir icoana Maicii pinza intinsi pe o rami de lemn cq greu sepurea deose-
Domnului ,,Tolgskaia".Pata uleioasi bineinmiresmaci a bi chipul Maicii lui Dumnezeu ginind in mAini Acoperi-
devenit un pirXia; carea inceput si curgl pe icoanl. mAntul.Icoanaa fost pusi in alrarul bisericiicu hramul
Icoana Maicii Bomnului ,Iolgskaia" a izvorit mir cu celorDoisprezeceAposroli- prin forma saseporivea in-
imbelgugarevreme de doui luni. inaince-aei s-ausivirgit
rocmaicu una dintre nige.
tedeumuri, ungindu-se cu minunatul mir din icoani su- Cgrj"nddupa.PatJile anului lqq? sera care slujeaIa al-
rorile 9i inchinicorii. tar abigat de seaml ci ghlppl Maicii Dom4ului selumi-
nase, iar dupi aceeaigo,-ama incepur si sEinnoiaqca-dgsUS
Lacrirna de rnir a Nisc'itoarei de DilTnnezea in jpl, {.-l+ gh$ citrc picioarelePreacurateiFecioare.
Sfingigiislujitori au vizut gqtr iqfgg3lg4le cite o
IcoanaMaicii Domnului,,Kazanshaiadin Smolensh"
bucigici din icoani culorile deveneauvii, bogate,iar mi_-
runtele.cripi,turi se Jindecau" de la sine.Spie prazrieu]
!e !J, noleglbff_.tgJl in Smolensk,in timpul sivArgirii
Cincizecimii aproapetoarl icoana s9 in4ois_e, rrecAndde
Liturghiei, in aharul lateral cu hramul icoanei Maicii
la cenugiumurdar Ia un albasrrude culoareacerului.
Domnului ,,Odighirria" al catedraleiAdormirii Maicii
Igumena Serafima a adus la cunostingaPatriarhului
Domnului, sfingigiislujitori au descoperitpe icoanaMai-
minunea. SanctitateaSa a binecuvAntatmurareaicoanei
cii Domnului ,,Kazanskaia"o lacrimi care izvorXsedin
in bisericl penrru a i seinchina ror poporul a cAntain
ochiul drept. Cind parohul a gters-o,altarul s-a umplut ;i
fiecaresiprimAni inaintea ei acatisrulAcoperiminrului,
de buni mireasmi.
precum sesivArgegte pAni in ziua de astizi.
Sfintul Sinod, cercetind actul inaintat, a sococitcele
Icoana esre foarte cinsriti de surorile mlnistirii
petrecuteca pe un osebitsemn al miloscivirii lui Dumne- 9i
de enoria;i. PreasfhntaNiscitea_re,de D-umnezeuesce
zeu gi a binecuvintat a sesivirgi pomenireaminunatei iz-
infhgisati scXndpe un nor gi intinzAndu-pideasuprapi-
vorAri de mir pe 22 noiembrie.
mAntului AcoperimAntul. in jurul nimbului este inscri-
sul: ,,Bucuri-te, Bucuria noasrri, ce ne acoperide tot riul
cu cinstitul riu omofor!"

26
27
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Cea mai grabnic prosl,iuit,i icoan,i
din istoria Bisericii
I coana M aicii D omnului,, Kazanshaia'Pucihouskaia"
Pe2 iulie 1994,insatul Pucikovode lAngi Moscova,in
bisericacu hramul icoaneiMaicii Domnului,,Kazanska-
ia", in altarul lateralcu hramul Noilor Mucenici a izvorAt
mir icoanade hram. Chiar atunci, in celedintii zile alelui
iulie, au fost alcituite gi trimise actele9i rapoartelecores-
punziroare, 9i pe 19 iulie (dupi 17 zilet) Sfintul Sinod a
rAnduit deja ca icoanacu pricina sI 6e socotiti ,,ficitoare
de minuni cu cinstirelocali 9i si fie priznuiti in fiecarean
pe 2 iulie, in ziua cind a izvoricdin easfAntmir".
in toati istoria BisericiiRusenu a mai fost o proslivire
atit de grabnici a unei icoane!Totusi, s-aarltat in curAnd
ci aceeanu fusesedecAtprima minune din bisericaicoanei
Maicii Domnului ,,Kazanskai{.Pe2}iulie,la trei zile du-
pi ce a iegit hotlrArea Sfhntului Sinod, in biserici a ince-
put si izvorascimir icoanaApostolilor Petru gi Pavel,pe 2
august- icoanaMAncuitorului ;i icoanaNoilor Mucenici
Rugi,pe 5 august- icoanaSflntului Serafimde Sarov...
Maica D omnului izbdaeSte
ostaticii din m'iinile cecenilor
IcoanaMaicii Domnului,,Suiato-Krestoushaia"
in iunie 1995 bandigiiceceniau atacatoragulpagnic
Budionnovsk. Mai inainte, acestoras se numea Sviatoi
Krest (SfAntaCruce). Spicalulin care au fosr sechestraEi
ostaciciise afa pe teritoriul fostei ministiri a invierii
Domnului.
28
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
in acelezile cumplite, cind sehotira soartaa 1500 de
oameni care se chinuiau in prizonierat, mulgi au vizui
cum pe cer,deasupraspitalului,s-aaritat Maica lui Dum-
nezeuin haine purpurii. PreacurataFecioari se ruga ina-
inreaCrucii. Curind dupi aceeaostaticii au fosceliberagi.
Mirropolicului Ghedeon al Stavropolului i s-au inaintat
mirturiile scrisede cei carevizuseri aritarea cu ochii lor.
Pe temeiul acestora,vlidica a binecuvintat si se zugri-
veascio icoani a Maicii Domnului, ce a primit numirea
de,,Sviato-Krestovskaia".
Pe 23 iulie, la pomenirea de 40 de zile a celor ucigi fhri
vini, mii de oameni au insogit pe strizile Budionnovsku-
lui o procesiunecu icoananou-zugrlviti.
Icoana Maicii Domnului,,Sviato-Krestovskaia"se
gisegreacum in bisericacu hramul icoaneiMaicii Dom-
nului,,Kazanskaia"din Budionnovsk.
Izuorire de mir in prima sdptdmin.i din PostulMare
I coanaM aici i D ornnului,, Iuershaia"
din satul Nijniaia Baigora
La sfirgitul lui februarie 1996,in prima slptimini a
Postului Mare, in saul Nijniaia Baigoradin regiuneaVo-
roneja izvorit mir icoanaMaicii Domnului ,,Iverskaia". Iz-
vorAreade mir bineinmiresmata fost atit de imbelgugati,
tncit eapoate6 aseminal'ifdrireama dc a gregicu ceaa al-
tei icoane,,Iverskaia" - vestita,,Monrealskaia".
Lichidul chihlimbariu cu o aromi de nedescrisizvora
din toati suprafaEa icoanei:mirul umpluseroareadAncitu-
rile de pe icoani, chiar 9i gaura rimasi de la ciderea unei
scoabe.Curgea arAt de purernic, incit sub icoani a trebuir
Pusun cearsaf,Bisericas-aumplut de buni mireasmi.
29
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Parohul bisericii, protoiereul Chiril Melegko, a slu-
jit un tedeum inainteaicoanei,ungindu-i pe enoriagicu
mir izvorit din aceasta.Pe 26 februarie,in prima zi de
luni din PostulMare, mirul a izvorit de subcununa;i din
frunteaMaicii lui Dumnezeu;margiau apirut picituri pe
roari icoana;miercuri icoanas-auscat,insi in ochii Mai-
cii Domnului au apirut lacrimi.
in curAndvesteadespreminune a apirut in presl. Bi-
sericainsi... a rimas goali, degiin Nijniaia Baigoratriiesc
1500 de oameni. Parohul bisericii a fost uimit de o arare
nepisarea sitenilor.
Sf1ntul lgnatie rrr"".r"r"ov scria:,,Cregtinismul
a fosc predanisit cu o asemenealimpezime, ci nu exis-
ti dezvinovigire pentru cei care nu-l cunosc. Pricina
ne;tiingei estedoar reauavoingi. Precumstrilucegtede pe
cer soarele,a9astrilucegtegi cregtinismul.Cel ce-giinchi-
de singur ochii si-gi puni negtiingagi nevedereape seama
propriei salevoi, nu pe seamalipseiluminii."
SemnelesivXrgiteprin icoanein veaculal XXlea, sem-
ne despre care s-a vorbit in acestcapitol, au fost la fel de
invederateca lumina soarelui,gi totugi nu au fost primite
de citre togi.
PAni acum am vorbit despreicoane fXcitoare de mi-
nuni ale Maicii Domnului, insi vom incheia acestcapi-
tol cu o minune sivirgiti prin icoana Sfintului Nicolae
al Mirelor Lichiei, Ficitorul de minuni. Semnul acesta
a fost trimis parci spre invigitura de minte a necredin-
ciogilor.Totul s-apetrecut in Kuibigev, cum senumeaPe
atunci oragulSamara,la inceputul anului 1956.
?.
IncreTnentrea
Zoiei Sarnarskaia
.r amintirea poporului aceasti intAmplare a inrrat
f
Isub numele de ,,incremenireaZoiei Samarskaia".La
vremeasa,ea a pus pe jar intreg ginucul:chiar in orass-au
botezat numerogi oameni, la slujbe bisericileerau pline,
iar in post nu semai auzeaupe srradi cintece.Vlidica Eu-
sebie,arhiepiscopde Samaragi SAzransk,isi aminteste:
,,Despreaceastaam aflat in anul 1957,cdnd invigam
la seminar- nu era nici un fel de indoiali, a fosr o minu-
ne dincre cele mai mari! in acelevremuri, cind credinEa
erasupusi prigoaneisi barjocurii de cirre sripinirea atee,
acestcaz de arirare minunati a puterii lui Dumnezeu a
ficut senzatie."
La ceade l3-a conferingi regionali de partid, ce a avur
loc la sfirgitul lui ianuarie lg56,prezidiul aprimit vreo 20
de biletelelegatede aceasriremi. Conducirorul de parrid
local, tov. Efremov,a fost silit si recunoasci:,,Da, s-ape-
trecut o asemeneaminune." Precum reiesedin stenogra-
mi, el a numit in continuare aceasti.minune ,,infamanti
pentru noi, comunigtii, conducirorii organelorde parrid".
Ei bine, ce s-aperrecuc?
La inceputul lui ianuarie 1956, in zilele posrului
Nagterii Domnului, Zoia, muncitoare in uzina de gevi,a
3r
 MINUNI ALE VR.EMII NOASTRE
hotiric sd,organizezeo serati dansanti cu prilejul venirii
mirelui siu. Mama ei, femeiecredincioasi,a incercatsi igi
induplece6ica sI nu deapetrecerein vremeapostului, dar
Zoian-avrut si asculte.Mama a plecatla biserici si ia par-
te la Vecernie;laZoiaau venit oaspefii,dar mirele incl nu
apiruse. Au deschisgampania,au dat drumul vechiului
patefon. Zoiaeluat icoana Shntului Nicolae, fhcitorul de
minuni: ,,Mergsi dansezcu el." Togi au ris, iar cAndunul
dintre oaspegia incercats-o cumingeascipe fati, aceastaa
strigat: ,,Daci Dumnezeu existi, si mi pedepseasci!"
A inceput dansul: Zoia a fbcut doui rotiri, gi iati ci
deodati s-a starnit un zgomot de neinchipuit, vifor, ful-
gere,lumini de neindurat...Veselias-a preflcut in groa-
zi., togi au fugit inspiimintagi din cameri - doar Zoie a
rimas cu icoanaSfintului Nicolae in mAini, fbri de glas,
receca marmura. Picioarelei s-aulipit pur gi simplu de po-
dea. Echipa de medici veniti urgent nu a putut s-o readu-
c6,peZoialanormal. N-au reugitnici s-opuni in pat, nici
micar si-i ia din mAini icoana;dar inima bitea, Zoia ere
in viagi. CAnd incercausi-i faci injecEie,acelese rupeau
I
in pieleadeveniti ca de piatri a fetei. Cu repeziciuneaful-
gerului s-au rispAndit in orag zvonurile, gi mulgimi de oa-
meni au inceput sI nivileasci in stradaCikalovskaia. Au-
toritiEile oragului s-auvizut nevoite si puni casasub pa-
za miliEiei.Fataa stat cu icoanain mAini 128 de zile. Cele
inrAmplateau fost adusela cunogtinfaPatriarhului Alexie
I (Simanskii).,,Cel ce a pedepsit,Acela va 9i milui..." - a
rispuns el.
Mugenia incremeniti din timpul zilei a Zoiei ere
curmatila miezul nopfii de gipetecarebigau groaziqi cu-
tremur in paznici gi ln mama Zoiei, care fbceatot timpul
rugiciuni. Unii dintre miligienii care ficeau de pazi au
32
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
incirungit de spaimagipetelordin miez de noapte: ,,Ma-
mi, roagi-te penrru mine! Pierim in picare! Roagi-te!"
Mai mulgi clerici au incercatsi ia icoanadin mAinile
fetei incremenite.Printre ei a fost ;i Mitropolitul Niko-
lai (Iarugevici).MAinile Zoiei s-au desfbcut,insi numai
la rugiciunile pirintelui Sera6m,preot din satul Rakit-
noe,regiuneaBelgorod (in acestsat gi-apetrecutplrintele
Serafimultimii 20 de ani din viagasa).in popor mersese
deja faima acestui om uimitor, a strivederii sale,a darului
timiduirilor, a dragostei saledezinteresatefaEi de fiecare
om gi a inaltei saleviegide nevoingi.
in a treia zi dupi Luminata inviere a lui Hristos a anului
1956,Zoiaamurit. Ultimele ei cuvinte au fost: ,,Rugagi-vi,
rugagi-vi, piere plmAntul, secladni ca un leagin!"
in vremea noastri se vorbegtedeja de construirea in
Samaraa unui paraclis sprepomenirea minunii SfAntului
Nicolae din anul 1956 - iar in ce privegteicoana cu pri-
cina, ea s-a afat mulqi ani in satul Rakitnoe, in altar, la
dreapraaltarului. Pesemneci acolo seafi gi acum.
S-ar putea pune insi intrebarea: De ce nu au fost
pedepsigiasemenea Zoiei Samarskaiatogi cei careau arsgi
necinstit sEnteleicoanein vremeastipinirii sovietice?
Iati cum rispundea la o asemeneaintrebareaigume-
nul Arsenie,vesdrul misionar de la inceputul veacului al
XX-lea:
,,Domnul n-a pedepsitpe cei mai insemnagiprigoni-
tori ai Sii - pe cirturari 9i pe farisei,nici pe Iuda vinzito-
rul gi pe togi batjocoritorii, chinuitorii 9i ristignitorii Sii:
pe nici unul dintre ei nu l-a pedepsit,ci indelung i-a rib-
dat gi chiar S-a rugat pentru ei Pirintelui Cerescpe cru-
ce,zicAnd:<<Pirinte!Iarti-le lor, ci nu Etiucefac...>> Daci
insugi MAntuitorului I-au fost aduseasemenea jigniri gre-
33
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
le, 9i El n-a pedepsitindati, ci indelung a ribdar, El de ase-
meneaii rabdi pe rogi cei ce batjocorescsfinteleLui icoa-
ne si toarecelesfinte ale Sale."
$i iati ingeleprelecuvinrealelui Dimitrii Sosnin (morr
in 1833),profesor al Academiei duhovnicegridin Sankt
Petersburg:
,,...Minunile nu rrebuie, indeobgte,sI fie prea dese.
Ele se sivArsescin scopul aringerii unor inalte geluri din
impirigia Harului, pentru implinirea preaingeleptelor
,
planuri dumnezeiegticu privire la om; prin urmaie, ele
poc,avealoc in imprejuriri insemnare,care si ne poa-
ti dispune Ia o schimbare morali. gi la inroarcerea cirre
Dumnezeu. Ele trebuie si cutremure intreaga noastri
fiingi, slibinogiti gi adormiti de picat... Ca arare,trebuie
ca asemeneaaritiri inalte ale impreuniJucririi lui Dum-
nezeucu oamenii si nu fie prea dese...Altfel, tunerele pu-
ternicegi dese6e ci niucesccu rorul auzul si minrea omu-
lui, fie ci incereazl cu desivArgirea mai pricinui vreo im-
Sernnesduirsite
prin sf.nteleTnoafte
veacal mileniului al Illea a fost o perioa-
J fltimul
\-/ de de noi semnede la sfintelemoagte.,,Moagrele
sunt rimigige ale trupurilor sfingilor sau,in general,oa-
se, pirgi tari ale trupului. in Biserica Ortodoxi nestri-
ciciunea moagtelor,izvorirea de mir din ele gi minuni-
le sivirgite prin ele slujescdrept semn de recunoa;terea
sfingenieicelui riposat', ne spune dicgionarul preotului
Grigorii Diacenko.
Minuni sivirgite in locurile de odihni ale drepgilor se
cunosc inci din vremurile Vechiului Testament; totugi,
vremea semnelor 9i minunilor sivirgite prin moagte a ve-
nit cu adevirat in cele dintii veacuri ale cregtinismului,
o dati cu apariEiaprimilor s6ngi - mucenicii lui Hristos.
Uneori rimAneau nestricicioasenu numai ,pirgile tari
ale trupului", ci trupurile intregi. Asemeneasemne s-au
sivArgit gi in Rusia.
Facerile de minuni prin rimigigele pimintegti ale
sGngilor, neobignuita lor nestriciciune i-au uimit inrot-
deaunapeoameni,gimulgi au descoperitadevirul credinEei
cregtineobservAndacesteneobignuitefenomene.La graniEa
dinue secoleleal XVIIIJea-al XIXJea insi, in Rusiaa de-
venir la modi tiglduirea existengeiminunilor. AtAt in rAn-
35
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
dul celor culgi,cAtgi in al celorsemiculgisecredeacI rorul
,,poatefi explicatpe caleragionali",de pe pozigiilegtiingei.
in practicl insi ,,explicarearagionah"sereduceala formu-
la: ,,toateasa-numiteleminuni sunt mXnireli popegti".Ca
atate,nu estede mirare cI hocirArile Bisericiide a canoni-
za (in urma facerilor de minuni) pe un drepr saupe alul
erauintAmpinatede mulgi cu nemulgumire,iar unii chiar
afau in astaprilej de a batjocori credinga.
Precum se vede insi, a fost plicur inaintea lui Dum-
nezeuca rugii si 6e incercagide indoielile acescea pini la
capit. A venit stipXnirea aree,gi in anul l9l8 Sovierele
au inceput o campaniepe scari largi, in cursul clreia au
fost deschise63 de raclecu s6nte moagte.Aceasri campa-
nie trebuia si aratepoporului,,cum au cicluit popii cultul
moastelor'. Unele aminunrc ale evenimentelordin acei
ani am inceput si le afim doar in ulrima vreme.
...Pe23 octombrie l9l8 a fost deschisi prima rach -
cea a Cuviosului Alexandru Svirski, unul dintre cei mai
cinstigisfingi rugi, ale cirui moasreau fost afate inrru de-
plini nestriciciune in anul L641, dupi ce au zicut o su-
ti si cevade ani in pimint umed. Bolgevicii,6regre,au
venit nu intAmplitor la racla Sfhntului Alexandru. Cu-
viosul era cunoscur ca ,,rugiror penrru gari', gi pingiri-
reagropnigeisalela scurri vreme dupi asasinarea familiei
imperiale aveaun ingelesanume. Pe furii de celesfinte ii
asteptainsi o mare dezamigire. Cind deragamentulCe-
ka din Olone;, in frunre cu comisarul August \flagner, a
deschisracla,li s-ainfbgigatpriveligteatrupului desivAr;it
pistrat al unui om morr cu parru veacuriinainre. Nesrri-
ci.ciuneasirea in ochi!
Trebuia niscocit ceva degrabi, ;i August \Vagner a
fbcut-o: a scris ci in racli a fost descoperiti o pipugl de
36
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
ceari. Minciuna desprerimigigele SfXntuluiAlexandru a
inceput si umble prin Eari. Nu a fost uitati nici cealalei
laruri, ,,materiali": toate lucrurile de preg,obiecteledin
argint, inclusiv racladin argint ce cintirea 40 de puzi, au
fost confiscate.Mai apoi s-a aritar ci August'Wagner a
predat doar noui puzi de argint din 40. Au pierit mai bi-
ne de 30 de puzi de argint, gi acestlucru nu i l-au iertat co-
misarului bolgevicii.
Campania inceputi de bolgeviciin l9l8 s-a aritat in-
cununati de reugitl intr-o oarecare misuri. Luptltori-
lor impotriva lui Dumnezeu le-a ajutat mai ales rispindi-
ta superstigieipotrivit cireia toate moagteletrebuie si fie
trupuri nestricatein intregime (in realitate, cgm_p*lgta.19;
striciciune nu a fosr niciodati o condigie a canonizirii).
Deschizind raclele,sco[and din biserici gi din ministiri
sfinrele moaste, uqlplind gazetelecu puhoaie de hule gi de-
vedri, revoluEionariiau reugit si-i faci pe necredinciogi9i
mai necredinciogi- totugi, in adeviragii ortodocAicredinga
deveneaqimaiputernici.P,e-f a1nii[o-q9l*{9g-griuJpjp[I*teil."
qdevenit tot mai limpede ci misurile l-g.4te ng.{qg[-rggl-
tateledorite. Declarind ci,,in ce privegtemoagtele,nu este
vorba de nici o minune", bo\evreii s-aupripit in chip vi-
d is. r.g.Ceschiqlgrgagqgpl lt9!9;. com isi ile s-au lov it d-.l6p,
te;g-feno.1rrne-compler-in.Ex.plic,+Hledinpunctuldevedere
ateo. in scrisoareasa citre conducitorul secEieibisericegci
din Comisariatulpoporului pentru justifie, AV. Lunacear-
ski arica: ,De multe ori a$-prevenit cu privire la necesita-
rea de a inceta aceastioperagie,care a produs deja destuli
impresie ;i care intimpini tot mai des asemeneasu5g1!?e
ngph.cge." Prin ,,surprizeneplicute" trebuie ingelese,evi-
dent, cazurile de nestriciciune a trupurilor sfingilor.
37
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
in anul 1920,bolgevicii,convingicI vor da in vileag o
ingeliciune,pur gi simplu au sfbrAmatr"clx [ssxlhtrlui loa-
saf de Belgorod. M.oagreles-au inftgigat inaintea lor cu
desivArpireneatinsede striciciune! Atunci matrozii revo-
lugionari au stripuns pieptul sfhntului cu baionetaca si
,Jadi cu ce e impiiat". Dupi eceee,moagteleau fost cer-
cetarede citre specialigti.P9 L.dc-c-e,mbri-e1920, ,,Kurskaia
pravda"ingtiinga:,,Publiculprezent a.fqlg1-irnSde inaltul
nivel de consetvarea cofDului, cTg.a zicut ig-pgq5gryf--c
166 de ani. Oamenilor li:-3 parut ci estevorba de rezulta-
tul unei mumificiri artificialesi l-au rugatpe doctor si des-
chidl abdomenulpenrru a-i examinaconginutul (in cazul
imbilsimirii viscerelesescotin mod obligatoriu).Chirur-
gul a efectuatincizia si a scosun fragmentde intestin, ceea
cearati ci mumificareas-aproduspe calenaturali."
CAnd trupul sfintului a fost adusin muzeul Comisa-
riatului poporului pentru culturi, Iucritorii muz.euluiau
fost uimigi de faptul ci gggpulsfintului nu igi pierduse
moliciunea.
Nu a fost nevoieca ve;mintele de pregsi fie tiiate spre
a putea 6 scoase, iqqrqgig lnaialile gip"iqlp_e-ry-lg.sfintului
se
indoiau 9i sedezdoiaucu mare qurinEi.
in februarie l92l afost deschisi raclacu moaqteleal-
tui marebineplicut al lui Dumnezeu - Igrarhql.flqd-osie
al Cernigovului, $i iarigi pe bol;evici ii qrep,taodezaml-
gire. Iati un fragment dintr-un document secretpublicar
de curAnd:
,,Nori telegrafici pe fir direcr din Cernigov.Moscova,
CC al PCR, Sovietul Comisarilor Poporului,lui Lenin.
Strict secret. BE--!L&_b_ruq51_e au fost deschise moagtele
lui Teodosie. Comunicim planul expertizelor medica-
le: expertiza corpului numit .<moagteleierarhului Teo-
38
MINUNI ALEVREMII NOASTRE
dosie al Cernigovului>>arari ci este vorba intr-adevlr
de corpul unui om in stare de mumificare, fbri semne
de putrefacgie.Rezultareleexamenului microscopicara-
ri o structuri bine evidengiacia gesuturilorgi celulelor,
mai ales a gesutului conjunctiv 6bros, a celui muscular
gi a corpusculilor sanguini...Am organizat g*Sgmp3"*ie
de fundamentare gtiingificl a mumi6cirii...
Sg{gle
A;teptim alte indicagii...
SecretarulComitetului gubernial de partid, Osipou
pregedinteleComitetului executivGubernial, Filatov".
Precum sevededin aceastinotl, conducerea_guberni-
ali cra in mod evident descump?-Biti. U*q-g:gde!*ejg,
alta e qi ca,gtille.liredin situagiain care ,,demascarea"nu
iese...
r1oq$sleCglig$ly:{l%*{glf[:
Iar in cepriveste
ski,oameniitot au afat adevirul despreele.Asta s-ain-
racleisfAntuluide
rimplat la79 de ani dupi deschiderea
citre bandacomisaruluiAugust'W'agner.
Afarea moastelor Sfin tului A lexandru Suirsk i,
frcd.torulde minuni
o noutateneobignuitia ficut ocolul
...I-!val?!u!199-E-,
Petersburgului cu repeziciuneaunui fulger:arrfost afare
moagtele SfAntuluiAlexandru,vizitorul de taini al Sfin-
teiTreimi!
Moagtele cuviosuluiaufostdescope ritein.muzeulAca-
demieide Medicini Militari din Petersburg la sfArsitul
anului 1997.indaciau inceputexpertizele. Savangii care
au cercetatmoagtele au fost uimigi de stareatrupului. Ei
au remarcatuimitoareaintegritatea gesuturilormoi: se
pistraseritoatefesuturilefegei,pirgile cartilaginoaseale
39
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
nasului,forma acestuianu seschimbase. S-aaritat posibi-
h chiar 9i comparareatrisirurilor fegeicu rePrezentarea
iconografici, aseminareafiind vizibili chiar gi nespecia-
ligtilor! Minunea ceamai qitnt.toares-aPetrecutinsi cAnd
in cabinetul roentgenological catedreide expertizi medi-
coJegali a fost flcuti prima s,lujbi: moagceles${rtuluiau
i-zyorAtmir!
,Rg.gia--o-{o-dqxigi-a recipitat unul dintrc cele mai
s6nte odoare in data de 28 iulie a.c.,sesPunein comuni-
catul agengieiITAR:TASS. Cercetirile istorico-arhivisti-
ce gi medicoJegaleau srabilit ci <<rimigigelemumificate
ale unui om necunoscut>>,e0a!-e.din:rutJgl9 inmuze:
ul anatomic al AMM, apargin marelui stileIfl93lh,-in'
remeietorul Ministirii Alexandro-Svir9!4la.Rimigigele
nestricatedin vremeaadormirii sfbntului, care s-aPetre-
cut in 1533, au fost identificace de citre Serviciul de ex-
perriz| medicoJegalI d i n Sankt-Petersburg. Cg qqgqiri-
lgj r-" constatat ci <<omumificare nat-u-rg!i- de- u.t Srad
citre-
#t de inall..dcsanselYge nu poate fi explicati,de-
;tiinEa contemporani>>-. I{ggdiat dupi primirea conclu'
ziei, in cabinetul roentgenologic, iq yLeJEg slgiLei sfln-
tului, moagteleau inceput si izver4selmir - f"P, carel-a
determinat pe conducitorul Academiei, general-colonel
medic Iurii $evcenko,si ia horirirea incredinEirii lor ne'
intirziate Bisericii".
Pe data de 30 iulie, igumenul Luchian (Kugenko) le-a
srrlmutat in metocul Minlstirii PokrovojTerveniceskii.
in curind au inceput si vini acolo numerogipelerini.
,,Moagtelese afi in bisericacu hramul Sfintelor Ve'
ra, Nadejda, Liubovi gi a mamei lor, Sofia - se spune in
acelagi com u n ic ar I TA RjTAS S. i! fi eca-r-e. di n
"rt'rqqeiQi-,
toate colEurile Rusiei gi din stqiio-iiate, un nesftr;it guvoi
40
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
dg,orfedog;rcaredorescsi devini martorii minunii care
continui, a izvoririi de mir gi a bunei miresme.Penfru a
siruta moagtele,in unele zile trebuie stat la coadi vreme
de doui ore'.
intAlnirea petersburghezilor cu S-fhnrulAlexandru in
vara gi toamna anului -19-28gmintea,cu adevirar, de vre-
meapascali.
,,CuvioasePirinte Alexandre, roagi-te lui Dumne-
zeu penrru noi", cAnrabisericaplinl ochi. La racli erau
adugi bolnavi, erau atingi de ea sugari, erau adugi cu rar-
ga paralitici. Au avut loc o mulgime de vindeciri, inclusiv
de infertilitate, cancer,boli articulare, paralizie congeni-
tali. Au fost minuni evidente,asemeneacelor descrisein
letopiseEe. Nu mai pugin evidenti pentru togi a fost insi
4g14g4-e-4lz-v-qrtrii de mir: au vizutlQ,tofi cei veniEiin bise-
rjei. Be-llein i leqipi cioalele cuviosului apireau i4ary
glgihgp,r picituri de mir bineinmiresmat, iar alteori mirul
literalmente curgeape tilpile sfAntului. Chiar 9i culoarea
tilpilor devenisegalbeni - lnirul intirit le ,,licuia". Cind
a fost deschisiracla,la mireasmaceaminunati s-austrins
albinele...
Cu binecuvintarea Patriarhului, la sfirgitul anului
1998 moagtelecuviosului au fost readusein Mlnistirea
Alexandro-Svirskiicu hramul Sfintei Treimi.
i!*e$j .2-q,.b9lg,eyicsi,
l.*O campaniaimpotriva
f_.1ogeug
{$jlqlo.r, talr loyir*d€-lumeroe-s-e _plgn
i:!:k,insi au continuat cu incipigAnare campaniaagi-
tatorici,,de explicaregtiingifici a mumificirii". in vremea
noastri, _experEiiconchid ci ,,o mumificare de un grad
atAt de inalt de conservarenu poate 6 explicati de cirre
4r
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
9i ingeleg
q$gpgg"!:ryggglg".Ei bine,cumauingeles
oitodocgiiingigiaceste fenomene?
,,Trupurileoscbigiloralegiai lui Dumnezeuseimpo-
,riu.fficiunii,6ind pitrunse cu imbelsugare de-fu'-
rgll.giPUntg:gtt,9i.iii". in umbramorgiiarati incepi-
tura slivitei lor invieri", s-qr@-
qolo.,,itt loc de putoare,e!9--rlppindescbunimllegti, in
loc si imprigtie imprejur molimi aducitoarede moarte,
ql*g. $turor neputingelor'iryg*l!
im.prigie-sinid@
viagA,AsemeneatruP.urisunt moarte gi vii totgdati -
mqartedupi 6reaceaomeneasci,vii dupi adistareaDu;-
-h-ului-Sfinr-in s!e. Elga* ,rtat,"trc intru ce mirirg 9i ce
sfingeniea fost ziditf,e citre Dumnezeu.qpSLg!ciaceas-
ti mirire, aceastisfingeniene-aufost redateP,rin R4s---
cumpirare.'
Trei mdrturii
ale uedculaial XX-lea despre
-
uiala de dincolo de Tnorrnhnt
fAntul Ignade Briancianinov scrie:,,Ascunsi taini
estemoaftea! Pini la luminarea oamenilor cu lu-
mina cregtinismului,in cea mai mare parte ei aveaudes-
pre nemurireasufletului concepgiilecelemai grosolane9i
mincinoase; cei mai mari ingelepgiai piginismului nu pu-
teau face mai mult in aceasti privingi decAtsi cugetegi sI
igi dea cu presupusul.Totugi, inima omului cizur, oricAt
de intunecati gi indobitociti ar fi fost, pipiia pe bijbii-
te - ca si zic a9a- neincetatvegniciasa.Toare credin,tele
idololatre dovedescacest lucru; toate fhgiduiesc omului
viaga de dincolo dc mormint - ;i anume o viaEi fericiti
saunefericiti, potrivit meritelor pimintegti."
invigitura evanghelici despreviagade dincolo de mor-
mAnt esteinfbEigati in pilda lui Lezd.rgi a bogarului nemi-
lostiv. in aceastipildi, bogatul il roagi pe Avraam pencru
cei cinci fragi ai sii, care triiau fbri si segAndeascila chi-
nurile careii atteptauin cealalti lume. Pitimind el insugi,
se roagi pentru fragii sii - dupi concepgiile noastre, as-
ra inseamni ci bogatul este un om bun, de treabi. Iari,
totugi, ci acestom bun seafli in iad!
43
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Reieseci pentru a scipa de chinurile iadului nu este
de ajuns si 6i ,,om bun" - mai trebuie ceva.$i tocmai de
acest,,ceva'oamenii nu vor de obicei si audi. $i atunci,
intr-adevir, ce rost mai are si trimigi pe morgi la cei care
dejanu au crezut pe Moise 9i pe proroci?
Morgii nu vin la cei vii, ;i ca atare trebuie si credem
Sfintei Scripturi - despreaceastane vorbegteparabola
evanghelici. Se vede insi ci triim vremurile din urmi.
Deja sunt mulgi ani la rAndde cind primim mirturii de la
oameni ce au murit, dar s-auintors din nou la viagi.
...in anul L975, doctorul Raymond Moody a publicat
carteasa, care a fbcut vilvi, intitul*i, Viayadup,i moarte.
in eaerau adunaterelatiri ale oamenilor ce au trecut prin
moartea clinici. Pe bazanumeroaselorexemple,doctorul
Moody dovcdeacI dupi despirgirea de trup sufetul con-
tinui si vadi, si audi, si cugete,si simti. Omul se stri-
duie si comunice cu cei din jur, insi acegtianu ii aud gla-
sul, nu-i simt atingerile.Totodati, pe cel mort il umple un
simgimint de ugurare,de impicare 9i bucurie. El zboari
printr-un tunel intunecat, duPi careajungeintr-un ginut
al luminii 9i seintAlnette cu o Fiingl luminoasi. Viagasa
ii trece prin fagaochilor ca un film de cinema,dupi care
ingelegecu o acuitateneobignuiti ce grepelia sivirgit 9i ce
meriti. Dupi aceea,unii descriu locuri minunate, unde
seintilnesc cu rudelemoarte; algii,dimpotrivi, povestesc
desprelocuri intunecategi respingitoaregi desprefbpturi
rele care triiesc acolo.
Majoritatea relatirilor nu erau, firegte,prea comple-
te. Oamenii care suferiseri moarte clinici reugeau,de
reguli, si facl doar cAtevaobservaEii,dupl caresufetul
se intorcea in trup, si cunoa;terealumii de dincolo era
curmaci.
q+
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Totugi, noi avemmirturiile unor oameni careau fost
la hotarul dintre viagi gi moarte vreme mult mai indelun-
gati - lor le ;i estededicat acestcapirol. Aici urmeazi si se
vorbeasci nu desprereanimiri medicale, ci despreadevi-
rate invieri din morgi (intr-unul din cazuri estevorba de
72 de ore).Relatirile acesreasunr deosebitde interesante
prin faptul ci in elenu sunt prezentedoar primele impre-
sii ale sufetului dupl iegireadin trup.
Una dintre acesteistorisiri darcazi,din anul 1916, a
doua - din 1964,a rreia - din 1982. in primul cez^ue-
cut pragul morgii un birbat dnir, iar in celelaltedoui, fe-
mei in foarea virstei - gi togi acetti oameni eraudestul de
nepisitori faEi de religie.
,Nu estepregdtit!,,."
...K. tkskul era un tinir intelectual tipic penrru Ru-
sia dinainte de Revolugie.Fusesebotezat in copilirie gi
crescuseintr-un mediu ortodox - dar, cum cra moda pe
atunci lntre intelectuali, fagi de religie avca o arirudine
indiferenti. CAteodati mai mergeala biserici, serbaCri-
ciunul gi Pagdle,chiar seimpirtigea o dati pe an, dar so-
cotcadrept superstigiimulte lucruri din Ortodoxie, inrre
care invigitura despreRai gi iad. Era incredinEar ci dupi
moarte fiingareaomului ia sfArgit.
La un momenr dar,el s-aimbolnivic de plemeni. A bo-
lit greu,vreme indelungati, gi in celedin urmi a fost in-
ternat. Nici nu segAndeala o moarte apropiati, ci nidij-
duia ci seva insinitogi in curind gi seva apucaiarigi de
treburile saleobignuite.intr-o dimineagi s-asimEitfoarte
bine. Tuseapierise,temperatura scizuse la normal. El a
45
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
crezut ci deja seinsinitogegte.Totugi, sPremarealui mi-
rare, doctorii au inceput si se agite, au adus oxigen. Au
urmat frisoane;i pierdereacompleti a cunogtintei.$i iati
povesdrealui:
,,Toati atenfia mi se concentraseasuPrapropriei per-
soane...a avut loc parci o seParare... a apirut omul liun'
tric - cel principal, completnepisitor fagi de cel din afari
gi fagi de tot ce seintimpli cu e1...Era uimitor si vid 9i si
aud toate acelelucruri, gi totodati si mi simt striin de ele.
IatI, doctorul pune o inirebare, iar eu aud, ingeleg,insi
nu rispund - nu am de ce sivorbesc cu e1...$i deodati am
fost tras cu o putere infricogitoare in jos, in plmAnt... Mi
zvArcoleam.<<Agonia>>, a zis doctorul. ingelegeamtot.
Nu eram speriat.Mi-am amintit ci citisemci moarteaes-
te dureroasi, dar nu simgeamnici o durere.incercam in-
si o senzagieaplsitoare, chinuitoare. Eram tras in jos'..
Simgeamci cevatrebuie si se separe...Ficeam sforgiri si
mi eliberez,gi deodati m-am simgit ufurat. Am simgit ci
mi odihnesc.
Ceea ce s-apeuecut in continuare imi amintescfoar-
te limpede. Stiteam in cameri, in mijlocul ei. La dreapta
meastiteau in semicercdoctorii gi surorile,imprejurul pa-
tului. Mi minunam ce fac acolot<.Doareu nu sunt acolo,
sunt aici...>>M-am apropiat ca si privesc. Pe pat zilceam
eu. Vizindu-mi dublura, nu m-am speriat,ci doar am fost
mirat - cum este cu putingi asta?Am vrut si mi ating
- mina mi-a trecut ca prin gol. N'am putut si-i ating cu
mina nici pe algii. Podeauan-o simgeam...L-am chemat
pe doctot dar el nu a reacgionat.Am ingelesci sunt abso-
lut singur, gi m-a cuprins panica.
Privindu-mi trupul, m-am gAndit: <.Nu cumva am mu'
rit?>>- insi imi eragreu si-mi inchipui acestlucru' Doar
46
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
eram mai vioi ca inainte, simEeam9i congrienrizamtot...
Dupi ceva vreme, doctorul a iegit din cameri. AmAir-
doi felcerii stiteau si discutau despreperipegiilebolii gi
morgii mele,iar infirmiera, intorcindu-se spreicoani, si-a
fbcut cruce si a rostit cu glas risunitor obignuita urare:
<<Vegniciodihni riposatului!>>$i indatl ce a rostit cu-
vintele acestea,alituri de mine au apirut doi ingeri. in-
tr-unul din ei l-am recunoscutimediat pe ingerul meu pi-
zitor, insi celilalt imi eranecunoscut.Luindu-mi de sub-
suori, ingerii m-au scosdrept prin peretein stradi. Deja
se lisa amurgul, ningea lin, cu fulgi mari. Vedeam asta,
dar nu simgeamfrigul gi schimbareatemperaturii.Am in-
ceput si ne inilgim cu repeziciune- gi, pe misuri ce ne
inilEam, privirii mele i sedescopereao intindere din ce in
ce mai mare, care a luat in celedin urmi proporgii atit de
inspiimintitoare, incAt m-a cuprins frica de nimicnicia
mea in fagaaceleinesfArgirepusrierigi. Aici, 6regte,s-au
fbcut simEiteanumite insugiri noi gi apameale vederii me-
le. in primul rAnd, era intuneric, dar vedeam totul limpe-
de; prin urmare, privirea mea cipitase insugireade a ve-
dea prin intuneric; in al doilea rAnd, cuprindeam cu pri-
virea o suprafagi pe care in nici un caz nu ar fi purut-o
acoperivedereamea obignuiti.
Ideeade timp s-astins in mintea mea, 9i nu gtiu cati
vreme ne-am mai inllgat pXni clnd s-a auzir deodati o
zarvi nedeslugiti, iar dupi aceea,plutind nu sestie de un-
de, a inceput si se apropie de noi cu gipetesi larmi o cea-
ti de fiinge slute. <.Demonii!>>- mi-am dat seamacu o
neobignuiti repeziciunegi am inlemnit de o groez| apar-
te, necunoscuti mie pini atunci. inconjurindu-ne din
toate pirgile, ei cereaustrigind gi fbcind gilS.giesi fiu dar
lor gi sestriduiau si mi inhaEecumva gi si mi smulgi din
47
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMIINOASTRE

Aceasti frazd,a fost <<vorbidegartl>>in cel mai de-

plin ingelesal cuvAntului: cuvAnrareaprosteasci a prie-
tenului nu putea stArni in mine indoieli despreexistenga
lui Dumnezeu. Nici micar nu urmirisem cu cine gtie ce
luare-aminte discutia - si iaci, acum se arilta cd aceas-
ti vorbi degarti nu ri,misesefiri urmiri: trebuia si mi
dezvinovigesc,si mi apir de invinuirea ridicati impotri-
va mea...Aceasti invinuire era,pare-se,pentru demoni ar-
gumentul cel mai puternic in favoareapierzaniei mele -
parci aflau in el noi puteri pentru indriznegelelor atacuri
fire,insl memoriacredincioasimi-a legatlimba' Intr-un
impotriva mea,9i dejaseinvA.rteauin jurul nostru cu urle-
mi-am adusamintedintr-o dati de o
chip de neingeles,
te invergunate,tiindu-ne calea.
intlmplare aParentfbri insemnitate legati de tineregea
Mi-am amintit de rugiciune 9i am inceput sL mi rog,
mea,intAmPlaredemultuitati'
chemindu-i in ajutor pe rogi sfingii pe careii;riam gi ale
Mi-am amintit cum' Pevremeacind inci eramstu-
ciror nume mi-au venit in minte.Jalnic negtiutor,cregrin
dent,adunAndu-ne odati la un coleg,am discutatdespre
numai cu numele, mi-am amintit aproape pentru pri-
ma dati de cea care se numettc Apiritoarea neamului
cregtinesc.
Totugi, chemareamea a fost, pesemne,arAtde puterni-
ci, atAt de mult umpluse groezasufetul meu, incAt, abia
i-am rostit numele, ci in jurul nostru s-aaritat deodaci o
ceafl albe, carea gi inceput grabnic si inviluie hAda cea-
ti a demonilor. Ea i-a ascunsde ochii mei mai inainte ca
acettia si sepoati despirgi de noi. Urletele gi hohotele lor
s-au auzit inci multi vreme, insi din faptul ci slibeau
gi amugeautreptat mi-am dat seama cI infricogiroarea
urmi,rire incetase.
Simgimintul de spaimi pe care-l incercasemmi cu-
prinsesein intregime agade muh, ci nici nu-mi dideam
seamain timpul aceleiintAlniri ingrozitoaredaci ne con-
tinuim zborul saudaci ne-am oprit pentru o vreme; am
inqelesci ne migcim, ci ne inilEim in continuare, abia
rispunseu'

48 49
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
cind inaintea mea s-a intins iarigi nesfirqita intindere a
vizduhului.
StribitAnd o oarecaredcpirtare, am vizut inaintea
mea o luminl puternici; ea semina, dupi cit imi pirea,
cu lumina soarelui,insi era mult mai puternici. <<Aco-
lo, m-am gindit eu, trebuie si 6e vreo impirigie de'a lu-
minii. Da, impirlgia, stipinirea deplini a Luminii>>,pre-
- deam ci mI vor duce in alte locuri, gi un simEimint de
simgeamcu o simgireaParteceeace nu vizusem inci 6-
indci acealumini nu cur,lolteaumbri. <<Darcum poate
existaluminl fbri umbrl?>>- ;i-au fhcut simgiti nedume-
rirea concepgiilemelepimintegti.
in sferaacelei
$i, dintr-o dati, am intrat cu repeziciune
Lumini, careliteralmente m-a orbit. Mi-am inchis ochii,
mi-am acoperit fagacu miinile - dar in zedat,cici mii-
nile melc nu ficeau umbri. De altfel, cePuteasi insemne
aici o astfel de apirare?
S-aintimplat insi altceva.Cu miregie,fbri mAnie,dar
plin de autoritate ;i neclintit, au risunat de suscuvintele:
..Nu estepregitit!> $i dupl aceca..'dupi aceea,o oprire
de o clipiti in zborul nostru citre inalturi, dupi careatn
inceput si coborim cu repeziciune.Mai inainte de a piri-
si aceasferi insi mi s-adat si fac cunoqtingi cu un feno-
men minunac De-abiarisunaseri de suscuvintele amin-
tite, ci tot ce estein aceastilume, orice firigor de pra[, pi-
ni gi cel mai mic atom rispundea cu incuviingareasa,de
parci un ecoudin milioane de glasuri le repetaintr-o lim-
bi de neperceputcu auzul, dar simgiti gi inEeleaside ini-
mi gi minte, aritAndu-9ideplina incuviingarefagi de ho-
tirirea dati; 9i in aceastiunitate a voingeiera o asemenea
armonie,gi in aceastiarmonie eraatatainexprimabili, ex-
ratici bucurie, ci inaintea ei toate fascinagiilegi extazuri-
le noastrepimintegti pireau o jalnici zi lipsiti de lumi-
50
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
na soarelui.Acesr ecou din milioane de glasuri risuna ca
un acord muzical inimitabil, gi suferul intreg a prins gfai,
rispunzAndprintr-o nizuingi inflicirati gi neprecupegiri
de a seuni cu aceaminunati, armonie.
N-am priceput adevirarul ingelesal cuvintelor privi_
toare Ia mine, adici nu am ingelesci trebuie si mi intorc
pe pimAnr gi si triiesc iari;i acolo ca;i mai inainte. Cre_
proresrsEelnicprinsesea sestlrni in mine, cind inainrea
meaau inceput in chip tulbure, ca prin ceagadiminegii, a
seziri contururile oragului, apoi strizile cunoscute gi spi-
talul unde mi afam internar. Apropiindu-se de truf,rl
meu firi suflare,ingerul pizitor mi-a zis: <<Ai auzir ho-
tirArea lui Dumnezeu?>>- gi, aritAndu-mi rrupul meu,
mi-a poruncit: <<Inrri in el gi pregitegte-te!>>
Dupi aceea,
amAndoi ingerii s-au ficur nevizugi".
in continuare,K. Ikskul iscorisegtedespreinroarcerea
sa in trup, care zicuse in morgi vrernede 36 de ceasuri,
gi cum togi medicii gi restul personalului medical au fost
gocagide minunea intoarcerii lui la viaEi. in scurti vre-
me,'K. Ikskul a intrat in ministire, sfirgindu-gi viaEaca
monah.
Pen t ru rug,ic iun i I e tatd.lui
Klavdia Nikiticina Usriujanina s-a niscur in l9l9 in-
tr-o familie evlavioasi. Tatil ei ajutora inrotdeauna pe
nevoiagi,dar dupi moarrealui Ustiujaninii s-audepirtat
de Dumnezeu. Klavdia a dcvenit o comunisti.activi.
in 7964,docrorii i.au descoperirKlavdiei un cancer al
colonului rransvers.in februarie, Ustiujanina a fost supu-
5l
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Stiteam alituri de medici 9i imi priveam cu groazi intes-
tinul descompus.Dupi aceeam-au dus cu targain morga'
imi aduc cum mi migcam in urma trupului meu
"-i.r,. ne-am fbcut doui?>>Dupi
9i mi minunam: <<Cumde
-
vizut cum l-au chemat pe Andrei el plAngca'
"..." "-
L-am imbrigigat gi l-am sirutat, dar 6ul nu mi-a dat nici
o atengie...Era cumplit! Dupi aceea'am vizut de la o ma-
re inilgime, dar foarte limpede, casanoastri din Barnaul'
Am vizut rudele,care se certau Pentru mogtenire'9i am
-
mai vizut nipe fipturi cumplite demonii, caresebucu-
rau pentru fiecareocari pe care rudele gi-o aruncau'
Dupi aceeam-am trezit intr-un loc neobignuit 9i am
vizut lum ieseo femeiepe nigte porgi strilucitoare' Im'
preuni cu ea se afa un tinir - ingerul meu pizitor' pre-
..r- si mi limureasci mai tirziu in lavri' El a ru-
"u.",,
gat-opentru cevaPeMaica Domnului, dar ea,separe' nici
i,, l-" Am ingelesci sunt vinovati Pentru faptul
"r.,rltat.
ci mi lepidasem de credinqi 9i nu triiam dupi porunci-
le lui Dumnezeu - gi dintr-o dati a rlsunat de undeva'
din inilqime, un glas.Glasul acelaera neobignuitde pu-
j
ternic ai iubitor el Pitrundea in toate colgurile lumii'
.<Estelisati Pentru o vreme' Pentru virtugile tatilui ei 9i
necurmatelelui ruglciuni>>,am auzit' Am inceput si na-
dijduiesc ci voi primi iertarede dragul tatei' in aceaclipi
amlrir.rt o -rr[i-e uriagi de oameni argi,ce parci ar 6
fost scogitocmai atunci din ficiri. Din ei ieqeaputoare'
Togi doreau foarte mult si bea 9i se rugau sl le 6e dlrui-
ti micar o picituri de api! Dupi aceeaam vizut feluri-
52
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
te grozivii ale iadului...Am vizut ceeace meritasemprin
viagamea de pe pimint... Dupi aceeas-a auziciar glasul:
<<Pregi.teste-te gi mintuiegte-gi sufetul, cici n-a mai ri-
mas mult!>>."
Ustiujanina a fost moarc6.72de ore. in toari aceasti
vremeea s-aafat in morgi cu inciziile necusure!Rudelor
li sediduse deja adeveringade deces,6ul minor fusesein-
ternat in casade copii... Mulgi ani dupi aceea,pirintele
Andrei Ustiujanin igi amincea:
,,Dupi trei zile mama a dat semnede viaEi. in jur au
inceput si se agite.in casade copii, unde mi diduseri, a
venit biiatul cel mai mare gi mi-a zis: <<Mamata a invi-
at!>>Da, agaa gi fost: Dumnezeu esivirgit minunea invi-
erii mamei mele.'
Dupi o vreme oarecare,Klavdiei Ustiujanina i s-a fi-
cut o a doua operagie- gi chirurgul, uluir, a descoperirci
pacientanu mai aveanici urmi de cancer!Klavdia Nikiti-
cina l-a intrebat pe profesorul Neumarck:
- Ce zicegiacum?
Profesorul i-a rispuns dupi o vreme de ticere:
-.Cred ci te-areniscut Cel Preainalt.
- DacI credegiasta,botezaEi-vi!
Dar Izrail Isaevicia rogit de tulburare,si atir...
Dupi iegireadin spital, Ustiujanina a renungarla car-
netul de partid gi a triit inci 14 ani.in toEiacegtiani, Kla-
vdia Nikiticina a dat mirrurie despreceeace seperrecuse
cu ea,gi mulgi dintre cei ce au auzit-o au venit la credinEi.
in vrem.* hrugciovisti au incercats-o bagela inchisoare,
au judecat-o de cAtevaori. Ea a murit in 1978 in urma ate-
rosclerozeicardiace.Fiul ei, Andrei, a devenit protoiereu
9i acum slujegtein ministirea cu hramul Adormirii Mai-
cii Domnului din oragulAlexandrov.
53
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

.Am inPelesceesteintunericul"
gri, gi sunt aspiratiintr-un fel de tunel.Zbor prin el. Ia-
ti ci in 6ga meavid o figuri. Mi apropii...Ochi infrico-
in anul 1982, Valentina Romanovas'a mutat impre- sitori, neomenegti,ca la o 6ari in salt. .<Ce esreasta?!>>
uni cu so;ul intr-una din garnizoaneleregiunii Crimeea' Primul meu gind a fost, <<Sifug!>>Am dat si mi intorc,
aPar-
Au inceput si se aranjezein noul loc: au primit un dar mi-am dat seamar<.Undesi mi ascundde el?tr Am
au cumpirat mo-
tament irrar-ocasi a corpului ofigeresc, tipat: <<Doamne,mintuiegte!>>- gi dintr-o dati, ugurare:
- dori
bili, televizorin culori. in jur, livezi,vii ce-9ipoate lingi mine s-a ivit cineva.Aproape ci nu il vedeam,dar
omul mai mult? simgeamci e minunat. S-a oprit intre noi, gi monstrul a
sti-
...N-ar 6 vrut si le duci cu maginape acelefemei' dar displrut. Nici nu s-auitat la mine, a plecat. <<Ceinseam-
in sih' cAnd"'
ruiseri foarte mult. i9i conduceaMoskviciul ni asta?De ce goneadupi mine?>>
Traumele s-audovedit mortale' Romanovaa fost trans' Si iari ci sunt luari de subsuoridin dreaptagi din srAn-
fbri si-gi
portati la spital,unde a murit dupi scurti vreme ga.Nu vid pe nimeni, dar sunt purtati ca o arestati. Du-
fi recipitat cunoqtinga. pi moarte, omul estelipsit nu numai de trup. in acealu-
nu a putut fi
,,Doctorul rpor,' <tAm fhcut totul' dar me nu vrei si mergi, vrei si fugi, si te ascunzi,insi nu poEi.
" tt$i avea
scipati. Inima nu mai bate'" Cineva a adiugatt Avem libertate numai aici, gi egti liber si-Ei cAgtigiiadul
un brinci in corp'
doul fetigemici'..>>Arunci am simgitca sauRaiul - insi numai aici, dincolo esteprea tirziu...
tuturor' il vedeampe d9c-
9i deodatem-am trezit deasupra SimEeamci zbor tot mai jos, parci s-ar 6 deschissub
trebu'
,or, ."r. nota cevalinigtit. Vorbea despremaginace mine scoargapimAntului. Mi trezescla capirul de susal
duce
ia chematl dimineagadin Simferopol pentru a mi unui hiu. <<Privegte!>>, mi s-aspus.Am privit - gi m-am
la morgi. Vedeamcum o femeiedin salon igi inhagi per-
tras inapoi de groazi,.Milioane de oameni! Ca sardelelein
n"r ..$f c., eu si rlmAn aici cu moarta?Nu am de gAndlt'
cutie. TAnguiri, plAngeri,g€mete.Pe fundul foarte adAnc,
Le-am zis incetigor: <<Darn-am murit, sunr vie!>>Glasul
vie!>> oameni de toate culorile. Ei... se ugureazl unii pe ochii
insi n-aveanici un risunet. Am spusmai tare: <<Sunt
celorlalgi.Ce putoare nesuferiti!
Iarigi nu se aude nici un sunet' ttCe seintimpli-cu gitul
inrreb, <<Cumau ajunsaici?Cum por 6 izbivigi?>>
meu?>> Plni si iasi toEidin salon,i-am atins cu fereali pe
in Rispunsul: <<Aicisunt patimile omenegti.>t
ceafl. Nu simgeau!Nici micar 6rele de pir nu semigcau
am .<Cum adici, patimile?>>
urma atingerii' Am vizut pe masi un stilou: t<Acum
cu mAna' dar <<Pervergii, curvarii, adulterii, pedo6lii, homosexua-
si il sparg,-casi atrag Dy si il iau
"r.ngi"." sinitoase' dar stiloul lii...>rEu nici toate cuvintele acesteanu le gtiam atuncit.
,ro r. hi apucat!itii ti-t mAinile
Mi s-aspus:<<Auprimit ceeace au meritat.>>
nu selasi apucat!<.Ceseintimpli cu mine?>>
M-a cuprins o asemeneafrici, incic mi se pirea ci o t in original sunt intrcbuingagi tcrmeni arhaici. in romincgte,
zar-
si mi se,opi i.,i^". Dupi aceeaam inceput si aud o pentru ca textul si fie clt mai inteligibil, am preferat echivalentele
nea- moderne (n. tr.).
vi ce cregteamereu. in spatele meu aPare o gauri

>+ ))

:t
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Dupl aceea m'am trezit intr-un alt loc' Nigte
construcgiicenuqiica ni;te barici, asemenea unor cocini'
- o mulgime uriagl de oa-
O ugi era deschisi' iniuntru
-.ni. ingh.suigi unii in algii. Fegelipsite de zimbet' obo-
sire,inexprimabil de triste.
Tunitor 9i neobignuit de
$i atunci a risunat un glas'
in
solemn. Parci veneadin ceruri, chiar daci cer nu era
locul acela,ci doar o bolti din piatri' De acel glas togi se
cutremurau.Oamenii'au incremenit cu capeteleridicate'
Glasul a rostit un nume.'.Totul in mine a fremitat' in ini-
mi am simgit durere.Am priceput ci ii dau drumul celei
un
pentru care s-aurugat. inseamni ci dacl in neameste
rugitor, inci nu estetotul pierdut"'
1m cizut in genunchi.Mi-au dat lacrimile' Oamenii
aceiaplinge"o d! - plingeau 9i agtept'u si 6e
"r.-.nea la alta,pini laJude-
slobozigi.Ei agteaptlde la o generagie
cata de Apoi. Cutare a fost iertat' Pe cutare l-au scosprin
rugiciuni. Estemintuire 9i aici...
Dupi aceeam'au dus din nou in jos' Inaintea noas'
tri parci s-ar 6 desfXcuto perdeadin stinci, 9i am simgit
o aigigi infricogitoare. Acolo, in penumbra cenugie'in-
tr-un cazan de piatri, fierbea lavi topiti' in el fierbea
I
ciorbl. Ciorbi omeneascivie. O mulgime de nedescris'
CapeteleiegeauPentru o clipiti deasupraPentru a lua o
goin d. vizduh, ii gipe,9i indati dispireau in vipaia chi-
iurilor. Voiam si fug, si cer ajutor' insl cei osindigi stri-
gau ei citre mine. Se rugau de crugare,erau innebunigi
de durere.
<<Aicisunt toqi ucigaqii 9i vrijitorii' Cei care Pe Pi'
mAnt n-au ingelespregulvegnicieilor'>>
Multe cuvinte erau de neinEeles Pentru mine' cici nu
-
citisem Biblia, nu mergeamla biserici in garnizo\i bi-
56
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
sericinu erau.Dupi eraloanelelumegtieram buni: nu mi
fereamde siricie, de nici o osteneali.
Cum nu voiam si fierb acoloimpreuni cu togi ceilalgi!
Mi rugam incerigor:<<Doamne,cred...Numai nu aici!>>
in cele din urmi am incepur si ne inilgim - gi doar
atunci am pricepur ce este IwTUNERICUL
9i ce este
LUMINA. Respiramvizduhul proaspit, mAngAiamcu
privirea iarba,arborii, forile. O cinrare lini, neobignuiri,
risuna din toate pirgile. Parci un cor de pisiri, de gla-
suri de copii scoteaaceamelodie.Simgeamci mi inalg cu
duhul de la simEimintelecaremI umpleaucu prisosinEi.
Exultam ca niciodati inainre, degieram indeobgteun om
carese bucura de viagi. Din colgul ochiului am reusit sI
vid verdeagi.,culoareaalbastri a uriagei cupole ceregti.
RazelemingAietoareale unui luminitor necunoscurimi
mingiiau fiinga;i mi umpleaude o iubire la careinainre
nici nu agfi purur si mi gAndesc.
$i dinrr-o dari, o greumre.Un brinci puternic. Mi-am
deschis pleoapele ingreunate. Ziceam in par: inainrea
meastitea in genunchibirbatul carc intrasecu maginain
mine . Mi-a zis cu voceplingiroare: <<Virog, nu murigi, vi
fac la loc magina!>>."
Valentina Romanova a fost moarti rrei ore gijumirate.
Dupi aceeas-ainrimplar o minune: sub ochii personalu-
lui medical uluit, viagaa inceput si se intoarci in ea.Au
inceput si se simti pulsul, respiragia.Traramenrul a fosr
indelungat, dar incununar de succes.Acum Valenrina Ro-
manova are52 de ani 9i sesimte minunar.
Cuviosul Macarie.., t; scrie:,,CAndiesedin rrup
sufetul omenesc,atunci se sivirgegteo mare taini. Da-
>/
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMIINOASTRE

acolo un cimp imens pe carepicito;ii seschilodeau9i se

seapropie dc el ceteledracilor'
ci el va 6 vinovat de picat' omorau in lupti unii pe alEii.Vizduhul era acolo plin de
;i ripesc su-
,rg;rtb, potrivnici, 9i puterilelntulerr;ului' asta gipete,injurituri gi blestemeinsuportabile.Algii descriu
nu trebuie sl ne mirlm de
fetul in stipinirea 'o'l ti locuri de munci zadarnici, in caredemoni cruzi impilea-
omul li s-a supus 9i s-a fbcut
ca de ceva neobignuit' Daci zi sufetele picitogilor puninduJe si care greutiEi din-
cu atit mai muit ajunge robul
robul lor in viagade acum' tr-un loc in altul.
dar dimpo-
ffi*t.. i"r. din aceastilume' Agiiderea' Karl Osis di mirturie ci, ficindu-se cercetiri, la
bu-
trivi, trebuieingelese lucrurilein privingastirii celei
le staualituri hindugi s-aconstatatci in momentul morgii aproximativ
;;;;t;t sfingiailui Dumnezeu9i acum o treime dintre acegtiasimt frici, deprimare gi o mare tul-
iegidin
;;ft;hurile sfinteii pizesc iar cind vor
-
burare in urma aparigieiaga-numigilor,,yamdoots"- in-
primindu'lesufletul'il vor
trupurile lor, cetelei"gt*git' ra gerii hindugi ai morEii - gi a altor mongtri din lumea de
Ijil;;;;il;il;; eiil vorduce
ii t"-'" snneeniei' dincolo.
Domnul'. Apreciind acestepovestiri,pirintele A. Mileant emite
perspectivasfantului
Esteuimiror cum coincide 111 presupunereaci oamenii care au fost in stare de moarte
cu cercetirilesavangilor contemPoranl'
veacul al IVlea temporari,,nu au fost inci in adeviratul Rai sauin adevi-
domeniu'doctorulChar-
Renumitulcercetitordin acest ratul iad, ci doar au vizut gi au pregustat acelestiri'.
om moarede o moartepli'
lesGarfield,scrie:"Nu orice Oricum ar fi, nu putem si nu remarcim faptul ci oa-
intre paciengiichestionagide mine raPor-
;.il;ill." menii care au trecut printr-o asemeneaexperiengi gi-au
au triit o stareneplicuti
rul dintre ,ro-a'ol ttlo' t"" schimbatviaga.,,Acolonu e libertate.Vrei si fugi, si te as-
autriit o sta-
i*if"ttt cu 6inge
demonice) 9ial celorcare cunzi, insi nu poqi.Avem libertate numai aici, 9i egtiliber
ili;#:i:l'ruf H:I'i":;lililii::
tre ei au trecut Prl
si-gi.cigtigi iadul sauRaiul - insi numai aici, dincolo este
preatlrziu...", explici Valentina Romanova.
Maurice Rawlings frpureaz.iT'
torilor George Riciie 9i In Majoritatea celor ce au pigit dincolo de pragul morgii
riu indescriptibil' demoni''
dul - ,,gerpi,;i't'i"t' *i'os s-au striduit si devini mai buni, au dobindit mult mai
Richie telerctzL
carteasa'io,oo'uoo din niine'doctorul multi ribdare 6Ei de aproapele. dintre noi au in-
chiar lui in anul 1943' clnda "Mulgi
despreceeace t t'" ;;;lat ceput si creadi mai puternic in Dumnezeu, gi-auschim-
vizut imagi,'i i"i"l"i' Acolo impltimirea picito;ilor
"tt A vizut ucigagica- bat felul de viagi, au devenit mai seriogi gi mai profunzi.
de doringele pimintegti era-neostoiti' Unii chiar gi-auschimbatprofesia9i au inceput si lucreze
lor' Ucigaqii plingeau 9i ce-
re fuseseri Iegagide victimele in spitalesauin caselede bitrini, ca si ajute celor aflagiin
iertare' insi aceianu ii ascul-
reau de t".ti o-olgt it ti nevoie."
nefolositoare'
tau. Erau lacrimi 9i cereri Dupi ceau vizut ceeacenu Ii s-adat si vadi celorcinci
Rawlings dedicl- un.intreS,c-anil
Doctorul f"f*itt fragi ai bogatului din paraboli, gi K. Ikskul, 9i K. Ustiuja-
in iJ' Unii' de pildi' au Vizut
tol oamenilo' t"" au fost
59
58
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE

credinciogiPentru toati
nina, 9i V. Romanovaau devenit
ateist'ei
uag", o"-.ni imbisericigi'RupAnd-o:u.tl:cutul
sluiirii aproapelui'
au alescaleaiubirii, ."1." pociingei 9i
cilugiresc'
K. Ikskul a fost primit chiar in cinul
ne-afost aritati de
Calea ce duce Ia vegnicelesilaguri
Scripturi gi ilustrati in multe rinduri
de Tradigia Biseri- Minuni ale
.oaftenu avem,insi a merge
areTnii nodstre
lati Preatirziu! Iati ce scrie
.o, veacului al XIXlea'
"l
Icoana Maicii Domnului din Vladimir
L u ..t ce cunoagtecu exacti-
cregtineasciorto- Stribunica mealocuia pe mogiaei din gubernia Iaros-
tate, chiar dacl in chip simplu' credinga
cugetare'Cei caregi-au lav.De mai bine de zeceani era gintuiti la pat.
io*1, ,trlirri de toati erezia9i reaua
regulile de
t;;;;,; felul de ga"di desprevirtugi 9i intr-un colg, deasupra patului ei de suferingi, era
" vitimltoare de su- atArnati icoana Maicii Domnului din Vladimir, la care
viagi din romane 9i alte cirgi ereticegti
de.mo.ar-
il;;", aveaadevirati pociingl: multe picate obignuiasi seroage.
ei drept <<gregelinein- intr-o zi, stribunica e auzit un zgomor, de parci ar fi
,., .. dr. i., iad, sunt socotirede cltre -
iar cruntelepatimi picitoase drept cizut un obiectgreu.A auzit apoi o vocecarei-a spus:,,Ri-
semnate,scuzabile'>,
ei nu se infricoqeazLa dici ce a cdzutl" Ea a privir in jur si vadi cine ar fi purur
<<sllbiciuni ugoare9i acceptabile>>;
morgii' Necunoaqterea vorbi, dar nu a vizut pe nimeni. A crezut ci i se piruse,
se deda lor chiar in fagaporgilor
insi pestecireva clipe a auzit aceeasivoce:,,Ridici ce a ci-
crestinismuluiesteceamai marenenorocire!
si mintuire pi- zut!" Frica, dar gi mirareapuneau tot mai muh stipAnire
Domnul il cheami Pe om la pociingi
aceastiultimi clipi inci pe ea:,,Cum si mi ridic cind de ariEiaani sunr lintuiri la
ni in ultima clipi a vie,tii lui' in
Dumnezeu oricui bate pat?"A treia oarl voceaa fost mai fermi, iar cuvintele au
mai e deschisi u9a milostivirii lui
Citivreme arena risunat de data aceastaca o porunci: ,,!ie igi spun, ridicl
in ea.Nimeni si nu sedeznidijduiasci!
ce a cizut!" Stribunica a simgitbrusc cum ii reveneaupu-
nu s-ainchis incl, nevoingae lucrltoare!"
terile. S-a dat jos din pat 9i s-aindreprar spreacel colgde
unde veneavocea.Spreuimirea ei, a vizut icoana(careera
firi rami, pictati pe lemn, insi cu mare miiestrie) cizuti
la pimint 9i rupti in doui.
Ea s-a aplecatdeasupraicoanei cu multi evlavie,in-
cercind si uneascila loc celedoui plrgi. intr-adevir, icoa-

6r
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE MINUNI ALE VREMII NOASTRE

nas-alipit, dar pentruci stribunicanu le-aunit bine,chi- Prea€nti Niscitoare de Dumnezeu,

mi rog gie,
pul Maicii Domnuluia rimasintr-opartemaisus,aceasta dn-mi posibilitatea de a citi gi de a discura
cu credin-ciofii
constiruindo mirturie a minunii careseintimplase' pe teme duhovnicegti!"
Stribunicameas-avindecat,iar icoanaa fost agezati
in biserici, unde,la scurt timp dupi aceea,au inccput si
sesivlrgeascimulte alteminuni.

Minanea aindecirii
dap,i.ragdciunihMaicii Domnului, in ziua cinstirii ei

in urma unor incerciri grele9i indelungate,prin care

am trecutdin voialui Durnnezeu,stareasinitigii meles-a
inriutigit brusc.Sufereamde o boali cronici la stomac'
Dar cel mai mult mi chinuiaepuizareapsihicl. Nu eram
in staresi citescAisi vorbescmai mult de zeceminute'
Aveamdureri de cap,careuneori deveneau insuportabile, (intimphre rchtatd deprietenul meu,
F. 14K)
iar cunogtinga mi seintunecatot mai mult.
Medicii mlau spusci stareasinitigii melee gravi 9i Aj utor ul Maicii D omnului
ci trebuiesi urmczun tratamentindelungat,dar mai alcs
inrr-un sat locuia o familie care aveao fiici
muti. Sin_
gura lor avereera o vaci.

in oragulMurom.
intr-o zi de sirbitoare, inchinati Maicii Domnului,
mi aflamin biserici,la sluibadepriveghere. Pentruprima
dati in viagi m-amrugatfierbinrcMaicii Domnului: ,Voi
suportadurerilede stomac'daci Dumnezeuvoiegtesi-mi
trimiti aceasticruce,dar nu voi puteatrii fbri lecturile ceput si vorbeasci.
din SfingiiPiringi gidin cirgileduhovnicegti, fbri posibi- Ei au gisir vigelul, caretocmai seniscuse. Numai
acesteanu dupi
litateade a stade vorbi cu oamenii.Firi toate ce l-au adus in casi s-au intrebat:
.Cum s-a intimplat ca
am pentru cesi triiesc- fiica noastri si vorbeascl gi cine i.a spusdespre
viEel?"

62 63
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

Maica Domnului 9i i-a Eram inci tAniri, inima meaeracurati gi neprihiniti.

Fata le-apovestit cum i s-aaritar
clipUir'ir;, Am lngenuncheat in fagaicoanei gi m-am rugat Gerbinte
piringii'9i din rcea-
poruncitsi'!i trezeasci
, 9i cu lacrimi, mulgumind lui Dumnezeu pentru ajutor.
Doui zile mai tirziu, am ajuns la spital ca si mi vadi gi
medicul (careera chiar virul meu, un om necredincios).
Yindecareaminunati - Cum se face ci mai triiegti inci? m-a intAmpinat el
cu cinism.
mi-aapirut la mi-
Prin anii'20 ai secoluluial XXlea - Privegte!i-am rispuns veseli gi i-am aritat mina.
setot umfla'
"- o rani, 9i mAnami
ni El a scosbandajul.
rnAna'insi a douazi' - Ce tratament ai urmat? m-a intrebat, mirat. Cu ce
L;rpi."l, mediciiimi bandajau
ci umfitura se fb-
clnd imi scoteaubandajul'au vizut ai uns rana?
adinci' in celedin ur- - Cu ulei de la icoanele Maicii Domnului gi Marelui
ceatot mai mare9i r"n"' tot mai
ci nu mai existi nici o Mucenic Pantelimon - iati care estetratamentul meu!
-e, orrol dintre medicimi-a spus
ffecein singein ori- - Este intr-adevir o minune, a spusel, inglndurat.
g"*a d. vindecare,ci infecgiaputea
trata' Eramdisperati'
.. ,no-.rr, ;i ci el nu mi mai poate
MoarteaPuteasurveniin oriceclipl"' *jatorul ceresc
dc la Cel de Sus'
Nu-mi riminea decAtqi tt' "iotot
M-am gribit si ajungla biserica. Sfintului Pantelimon' Acesteas-auintAmplat in timpul rizboiului civil. E. P.
Un cilugir ca-
unde m-am rugat 9i Jm phns indelung"' era in gridina din apropiereacaseisale.Un glran ginca o
m-aintrebat de ce
re seafla acolos'a "p'opi* de mine 9i armi indreptati sprcea.Tinira, speriati, a strins mAini-
plAng,ce necazmi macini'
t'-,F;;,";.'
le la piept 9i cu multi credingi gi nidejde repeta intruna:
si mi
ml doaremina' iar mcdicul e refuzat ,,Pirinte, s6nte al lui Dumnezeu, ajuti-mi!"
curind'"
mai trateze.Mi-a spuscivoi muri La un moment dat, giranul a aruncat arma gi i-a spus
spusmulcevorbe
Bitrlnul cilugir m-a linigtit 9i mi'a minios: ,,Pleaciimediat 9i si nu indrizncgti si mi te mai
candelacareardea
a" i*oo|"r.. R li"t "poi pogi" ulei lin arigi inainteaochilor!" TAnira a intrat repedein casi, reu-
ajutitoare"9i gind si ia doar clteva lucruri cu eagi s-agribit si ajungi la
la icoanaMaicii Domnului numiti 'Grabnic
Pantelimon'mi-adat gari, de unde a luat primul tren carepleca spreMoscova.
din ceadelaicoanaMareluiMucenic
Acolo, rudele i-au gisit de lucru la un teatru.
si beauPuEindintno lingu
S-au scurscigiva ani. intr-una din zile cineva a sunat
Mi-a turnatPuginuleiintr-r
in la ugi. in prag stitea un giran slab, imbricat numai in
sfaturicum si il folosesc'
mi zdrenge.Vroia si afle daci acolo locuia E. P. Gazdele l-au
douazi,dimineaga, cind
doaro pieligideculoareroz' invitat in casi gi au plecat s-o anunfe pe tAniri. in clipa
- in locul raneia rlmas

64 65
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE MINUNI ALE VREMII NOASTRE

hainl are aceeagivedenie pe care agi avut-o gi dumnea-

voastri noaptea trccuti,.'

indreptati spretine,l-amvizut pe Sfintul Nicolae'Stitea
in fagadumitalegi nu am indrlznit sl tragin el'"
iltttattattd la picioareleei, el a continuat:,De cAgiva
ani sunt foartebolnav9iam hotirit si te gisescinainte si
mor.Am ajunspini aici pejos,tocmaidin satulmeu'"
TAnira l-a condusin cameraei, i-a spusmulte cuvinte
pi aceea...
PeE. P.o cunogrcamde mult timp. Erao femeiecum-
secadcAicredincioasi.Nu mi indoicscnici o clipi de adc-
virul celorrelatatede ea.
Coiocul Cuuiosului Staf'm
S-aintimplat ca odati, cAndam plecatin pelerinajla
Ministirea Sarovsi rimAn acolopestenoaPtc'Cilugirii
mi-au dat si mi lnvelesccu cojoculCuviosului Sera6m'
pe careacestail purta cAnderain viagi.lnsi toati noaPtea
,ru putut in;hide un ochi: auzeamcAntlrile ingerilor'
"-
Diminiaga, i-am povestitunui cllugir ce mi s-aintim-
plat, iar cl mi-a rispuns: ,,Oricinesc lnvelegtecu aceasti
alcalranilor fagl dc sti'
I Accastaerauna &n formclc dc adresare
(2.
plnii lor in Rusiegaristi a:J.
Aj ut or uI Sfdntu I ai Nicolae
O prietend de a mea (in prezent,pensionanf mi-a po-
uesti t unn Atoareain timp kre :
in tineregeficuse parte dintr-o expedigiegeologici,
avAndcaobiectivcercerarca insulelorSolovegk.
Eratoamnatirziu gimareaseacoperea cu mici pojghige
degheagi.in speranga civa reugisi seinroarcl laiiml, f.
a plecatcu luntreape o insuli, pentru a terminaunelecer-
cetiri. CAnda vru si scintoarci ln tabiri sefbcusesearl
deja.Mareaseacoperise completcu gheagi,astfelincit in-
roarcerea deveniseimposibili. Vintul gi bucigilemari de
ghcagii'au dus barcadeparte.A douazi, s-atrezit pc un
mal necunoscut.
E. erafoarrecredincioasiinci din copilirie, a9aci in
tot ace$timp nu a incetatsi seroageSftntului Nicolae.
Eaa hotirit si meargide.alungul mdului, in speranEa
ci va rcugisi giseascipc cincva.Tor mcrgind aga,ia iegir
in caleun bitrln.
- Unde mergi?a lntrebat-oel.
- Mcrg de-alungul malului.Poategisescun adipost.
- Si n-o iei pe acolo,ci nu vei gisi ceeace caugi.Vezi
moviligaaceea? Urci pc ea gi dc acolovei puteavedeape
undc s-oapuci.
E. a privit spremovili, iar cAnds-aintors ca si-i mul-
gurncasci,bitranul dispiruse. lngeleseatunci ci acel bi-
trXnnu puteafi dtul dectt SfnmulMcolae.Urmindu-i sfa-
tul, a observatfum in dcpirtaregis-aindreptatlntr-acolo.

66 67
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Curlnd a gisit casaunui Pescar'Mult s-a mirat pes-
de
carul cAnd a vizut o tinlri singuri, intr-un loc atit
ci nu
pustiu. El a confirmat celespusede bitrAn' 9i anume
caz
ar 6 intAlnit nici un sufet viu prin apropiere;i in acest
ar fi putut muri de frig 9i de foame'
Astfel a salvat-o sfbntul de la moarte pe tAnira im-
prudenti, dar credincioasi.
NoaPteade Pagti
in aprilie 1942 amplecat in Uglici ca si-mi vizitez tr
til bolnav. Mama era evacuati in Kazan'
in noaprcade 4 spre 5 aprilie eram la biserici' la slujba
Utreniei. irr..pand J. h 8 seara9i pini aproapede miezul
gtient m-am intors s-o vid Pe mama, insi, spredezamigi-
rea mea,nu era nimeni...
ryfi\ie1942.
Prinsalutulei,mamami-aintlrit 9imaimult credinqa
in ncmurircasufletului.
68
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Ardtarea gi mijlocirea Sft.ntului Nicoke
Iatd cea pouestitN. O., unul din enoriasiibisericii, ue-
teranal celuide-alDoilea Rizboi Mondial:
Am reugitsi evadezdintr-un lagir german.Mi furi9am
doarnoaptea,iar ziuastiteamascunspe undegiseam.
Odati, dupi ce am merso noaprcintreagi, am ador-
mit intr-un lan de secari.in somnam simgitcum cineva
incercasi mi trezeasci.Era un bitrAn, imbricar in veg-
mintepreogegti.
- De ce dormi?m-a intrebatel. Dintpo clipi in alta
aicivor apireaneniEii.
- $i undesi mi ascundll-am intrebarsperiat.
- Yezi acoloun tu6g?Ascunde-redup-lel, mi-a spus
preotul.
Am darsi fugin direcgiaindicati, dar mi-amamindt ci
nu i-ammulgumirbitrlnului. Cind amintorscapul,el dis-
piruse...Am ingeles ci salvarorulmeueraSftnrul Nicolae.
Am alergatspretufig,incerclnd si ajungacoloclt mai
rcpede.Prin 6;a lui curgcaun riu carc,din fericire,nu era
lat. ,il voi trece',mi-a fulgeratun gind prin minte gi am
intrat in api. Am ajunscu binepe celilalt mal giastfelam
reugitsi mi ascund.
Din acestloc i.am putut vedeape nemgi,caremergeau
prin lanul de secari,fiecaresoldat6ind lnsoEitde cAreun
cline. Seindreptauchiarsprelocul undeagipisem eu.Du-
pi ceau zibovit puginacolo,cAinii i-aucondussprerAu.
Furiglndu-mi pe lingi tufiguri, eu mi indepirtam tor
mai mult dc ei. RAula trersroareurmelemelegiasdelam
putut scipade urmirire. Pedrum mi s-aaliturat inci un
soldauEvadasesi el dinrr-un lagir german.Doream si
ajungemcit mai repedela ai nogtri.De citevazile nu mai
mincasemnimic.
69
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
intr-o zi ne-auiegitin caledoui cilugirige'
- Sirmanii dc voi! ausPusfcmeile.CAtsuntegideisto-
vigigipoateci giflimAnzi!LuagiPulini pAine.
Cu acertecuvinteunadin elemi'a intinso buci;ici de
pAineinveliti intr-o hlrtie.
Apoi ne-amcontinuat drumul. Dar ce am vizut? ln
hirtie erainveliti o prcscuri,iar impreuni cu ea9i o scri-
sorici. Peeaerascris:,,Pentrusinitatealui Nicolae",iar
mai departeerauenurneralitogi membrii familiei mele,
incepind cu numelesoEiei. Aceasti prescurinu am min'
cat-o,ci am pistrat-o cu griji.
Eami-adeschis pentrumineporgilefericirii.Am trecut
cu bine linia frontului gi am ajunsla ai nogtri.La inceput
erabine; arn crezutci mi vor lisa PentrucAtevazile si-mi
vizirezfamilia.insi s-aintAmplatcaun soldatsi-mi ceari
intr-o zi uniforma.Eu i-amdat-o,uitind cu desivirgirede
prescurape careo pistram in buzunar.Seara,cind s-ain-
torssoldatulgimi-ainapoiatuniforma,mi-aspus:
- Si gtii ci am mlncat ceaveaitu in buzunar.
Ce a urrnatdupi aceea? Am avutpartede atAteasufe-
ringe,incit nici nu vreausi-mi mai amintesc...
(mdrturialai 11P.)
Aj at or* I Prcasf ntci Fcci oar c,
ccagrabnic aiatiitoarc
La margineaunui oragtriiau doui surori, foafte cre-
dincioasegi rugitoarc.Elc auavut pane de multe minuni
in viagalor. Iati un c z cerelis-aintimplat 9icaremi-ari-
masintipirit in minte:
Dupi ceauluat nigtecartofila schimb,i-auincircat pe
sanie(astaseintimpla iarna)9i auinceputs-otragi.
70
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
^ Drumul eralung gi trasulsanieiincircare,ror mai grcu.
Infometategiistovire,s-aurugar:.Preasflnti Niscitoare de -
Dumnezeu,ajuti-ne!"Cum stiteaueleagasi seodihneasci,
dintr-odati au vizut ci s-aapropiato femeie:.Agi obosit?
Ce agispunedaci v-agajutasi ducegiacasiacegtisaci?"
Toate trei au lnceput si tragi sania.CAt rimp a fost
accastifemciclangi elc,surorilesesimgcauarit de ugor,
incit tot semirau, dar setemeautotugi si o intrebecine
este.Cum au ajunsacasi,eas-aftcut insi nevizuti. De
abiaatunciauingeleseleci femeiacrachiarPreasfAnta Fe-
cioari ceagrabnicajugltoare.
(rehtarcdeE.Y)
Conaertirca minunatd a anui tindr
ProtoicreulZvezdinskiavcaun fiu, Nicolac,caredupi
cea intrat la faculratcs-aschimbarmult: nu mai crcdcain
Dumnczcu,incctasesi seroagcAisi mcaryi la biscrici.
EraAjunul NagtcriiDomnului.
- Kolea,ar 6 binedaci ai mergela biserici.Miine este
o maresirbitoare!, a spusmama.Ah, cit dc mult ne-am
bucura,eu gi tatil tiu, daci te vei ducegitu la biserici!
Fiul insi,i.a rispunssupirat:
- De cAteori si vi spunci nu am ceciuta acolo...Ce
agputeagisi in acelloc srrlmt gi inrunecos?
-Yezi, Kolea,si nu te pedepseasci Dumnezeupentru
acestecuvinte,a spusmamamihniti.
In aceeagiseari tAnirul a pigit cevainfricogitor. in-
tinz3nd mlna si ia cevade pe un raft, a inceputsi strige,
simgindo mare durere.Nu mai puteasi-gi migte mA.na.
Durereaerator mai mare,iar subbrags-aformat imediat
o umflituri.
7l
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Din cauzadurerii, Kolea nu a Putut dormi toati noap'
tea. La subrag,umflitura se mirea tot mai mult' A doua
zi dimineaga,medicul chemat a depistat o boali gravi, in-
famarea ganglionilor limfatici. El le-aspuspiringilor ci c
nevoiede timp pAni ctnd seva Puteavorbi despreo inter-
vengiechirurgicali.
Pentru Kolea au inceput zile chinuitoare 9i nopgi ne'
dormite. Cu toate acestea,nu Putea si uite ci boala lui
lncepuseimediat dupe*'cemarna ii prezisesepedeapsalui
Dumnezeu. Tinirul nu-;i pierduse complet credinga 9i
treptat congtiin;a lui s'a trezit din somnul in care zicu-
seatAtadmp.
Tot atunci a observat ci in casi apiruse o noui icoa-
ni, a Cuviosului Serafim' care nu demult fusesetrecut in
rindul sfingilor.
Seara,Kolea a rugat-o Pe mama: ,,Mami, te rog si-mi
dai pentru la noapte icoada Cuviosului Serafim'" Dupi
ce i-a fost indepliniti rugimintea, el s-a retrasin camera
lui. Pela miezul noPgii,mama a fost treziti de strigitul lui
Kolea. Cind a intrat in camera 6ului, ea l-a vizut stlnd
pe pat. Patul gi podeauaerau insi pline de puroiul care ii
din ultimele decenii'
72
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Murddria minpii nu scrdsfrdnge
asilpft,Sfntelor Taine
Un tinir ieromonaha fosr numit al doileapreor la o
biserici dintr-un sat.insi sufletul cilugirului nu murise
inci pentruatracgiileacesrei lumi, precumgipentru bucu-
riile ei. Cel mai mult il ispiteadoringade a aveao 6milie,
sogiegicopii.
Astfel, s-aintimplat ca intr-o zi si fie invitar ln sarul
vecinsi botczeun copil. in clipa cind a intrat in casi, a
fost martor la fericirearinerei6milii: sogiiseiubeaumult
9i eraufericigide nagterea primului lor 6u. Inima rAniru-
lui ieromonahs-amlhnit gi s-aumplut de invidie la ve-
dereaacesteifamilii fericite.Tirlburarealui a fost arAtde
mare,inc5,tnici nu a indriznit si sivirgeasciTainaBore-
zului. Prerextlndci ar fi uirat mirul acasi,el a refuzatsi
botezepruncul. in schimb,a promis si seintoarci peste
un timp sausi trimiti un alt preotin locullui.
Ca si ajungi acasi,cilugirul trebuiasi meargl pe jos
trei kilomerri. in sufletullui seiscaseo furtuni nemiloa-
si: supirareagitristegea ci nu-giindeplinisepAni la capit
datoria.Atunci cilugirul s-arugarlui Dumnezeu,cerAn-
du-I ajutorul,gi a incepursi plingi cu lacrimi arnare.Tot
mergAnd,evLzutdintr-odaricum in intAmpinarealuive-
neaun cilugir bitrAn. Acestapirea obositsi aveao privi-
re severi.Ajungind in fagatAnirului cilugir, el s-aoprit
9ii-a spus:
- Cum ai indrlznir si refuzi sivirgireatainei?Crezi
ci murdiria din sufer 9idin inimi por spurcaSfAntaTai-
ni a Botezului?intoarce-teimediargi indeplinegte pAni
la capit ceeaceegriobligatsi 6ci! spusebitrAnul 9ise{h-
cu nevizut.
73
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Dupi cum Povesteamai tirziu, tinirul cilugir a
simgit ci bntrinul nu Puteafi altcinevadeclt Sfintul
loan Botezitorul. Mirat de ccleauzite9ide accastivede'
nie,ieromonahulgi-arevenit9is-aintorsdin drum pentru
a ajungecit mai repedela casaaceleifamilii' Mai tirziu'
el a mirturisit ci in sufletul lui nu rimisese nici o urmi
a gindurilor careil chinuiscri 9i astfelcl a putut sivirgi
TainaBotezuluilinigtit 9i cu mareevlavie'
Aceasti aritare a SfAntuluiIoan Botczitorul, precum
gi cuvintelerostitede el intircsc 9i mai mult-plrereaBi'
sericiicl nici un Preot'oriclt de nevrcdnicar 6, nu arcPu'
tereasi impiedicesivArgirea Tainelorbisericegti'
(mirturia anui ailugdrdin M'in'istireaN')
Aiutorat Sfdntulai Ahxandr Ncuski
...Ldsafi copiii s,Euin,i h Minc... ctci Impdnilia lai Dumnczcu cstca
ororo'* orrltio. Adcu,irzt grdicscvoud: cinc nu aaprimi Impdnd4ia
lui Dumnczeu at un Pranc na uaintta tn ca' (Lc' 18, 16' 17)
Fiind deja maturl, m-am imbolnivit de tifos exan'
tematic.Sufereamcumplit, mi sufocamtot timpul' $i ia'
ti ci in momentelecclemai grelemivizita,un sfAntal lui
Dumnezeu".El imi didea si beauatunci cAndmi sc fb-
ceasete,imi gtergeafruntea transpirati, incercind astfel
si-mi ugurezesuferingele.
Cind boalaa inceputsi mi lase,eramcongtientici el
nuva rimAnemult dmP lingi mine.
,,undepleci,sfinteal lui Dumnczeu?I'am intrebat'Te
rogsi nu mi pirisegti!"
,,Acum nu mai ai nevoiede mine, a rispuns el' Te vei
vindecain curlnd, iar cind vei aveanevoiedeajutor,si mi
chemigieu voi vcni neaPirat."
74
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
lntr-adcvir, la pugin timp dupi accea,m-am vinde-
cat. Medicii nu incetausi seminuneze,spunAndci din
o mie de cazurialeacesteiboli gravenumai eu am scipar
de moarte.
Cum am reugirsi mi ridic din pat, am inceputsi co-
lind toatebisericiledin orag,sperAndci voi pureagisi pe
una din icoanechipul ocrotitorului meu.
in celedin urmi,l-am gisit! in icoanaSflntului Ale-
xandr Nevski l-am recunoscurpe acelacarem-a ingrijit
cdt am fost bolnavi. Arita exacrca el. $i vegminreleerau
aceleagi. Acest mic dealiu mi-a rimas in minre pentru
ci hainelelui mi s-aupirur neobignuitepcntru vrem€a
noastri. Acestsflnt m-a ajutat mereu.Soacrameaa mu-
rit ln chinuri mari. Mult timp Dumnezeua refuzarsi-i
primeasci sufetul. Arunci mi-am amintit de promisi-
unea Sflntului Alexandr Nevski. Am ingenuncheargi
m-am rugat fierbinte,iar pestepugin timp, prin nrgiciu-
nile shntului Siu, Dumnezeua primit in sftrgit sufetul
acesteifemci.Astfel, Alexandr Nevski m-a ajutatpenrru
a douaoari.
Cumm-auindecat Sfilntul Scrafimde Saroa
Cu mulgiani ln urmi eramfoartcbolnavi.Avcampie-
tre la ficat. Uneori aveamcfize zile la rAnd,incit nici nu
mai putcamsi mi migc.Pcrioadaccamai greapcntru mi-
ne a fost anul 1953:nu era zi in carc si nu fac o crizd,,
Agteptamcu ncriMare si scterminc cit mai repcdeziua
dc munci 9i si ajungacasi.
Nu puteamsi mi pensionezpe cazde boali, deoarece
trebuias-olngrijcscpc mama,careeragieafoartebolnavi
gicarelocuialn ahra oragului.Mzitcle descgisacogelc gre-
7t
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

mai mult impirtdgit de un inger

le, pline cu produsealimenmre,imi agravau9i
stareasinitigii. inrr-olocalitaremunroasidin AsiaMijlocieerao bise-
mult
ln sfirgit, a venitvara,iar odati cu ea9iconcediul
stresati'in primele zi- rici in careslujeaudoi preoEi.
^r.0,".. inir,r.a, fusesemfoarte Odati, a venitla bisericiun enoriag, cu rugiminteaca
durat cinci zi-
iJ Ji .or,..aiu am fbcut o alti crizi' carea
erafoartegreu unul dintre preogisi vini si-i impirtigeascio rudi care
le. M-am imbolnivit apoide hepatiti' lmi
Siara' lnainte de culcare' erapepatul demoarte.S-aintAmplatinsi caun preotsi 6e
s-o mai lngrijesc p. -"-"'
bolnav,iar cel de-aldoileasi refuzesi implineascirugi-
;;;; L.ir.t. din carteameapreferarlzwap Srtn'
mintea muribundului. Mihnit, omul a plecatsprecasi.
tulai Serafm
sivirgite de Pedrum segindeacAtde mult seva intrista ruda sacind
Odati, in timp ce reciteamcAtevaminuni
atigia'decenu va auzi ci a fost refuzarl si fie spovediti gi impirtigiti
acestsfrnt, m-amrugatlui: ,Aivindecat pe
Dar mai ales inaintede moarte.
mlvindeci gipe mine?VezicAtde mult sufir!
pedgii"'" insi marei-a fost rnirareacind gi-agisit ruda fericitl.
acum,candtrebuiesi muncesccasi-i pot ajuta9i - iEi sunt recunoscitorpentru 6ptul ci l-ai chematpe
cuvinte'
Nici nu am reugitsi spunpini la capit aceste
chiar hngi pirintele giastfelam avutfericireasi primescSfinteleTai-
.n i"- vizut pe Sftntuf Serafim'carcstitca
parteabol- ne alelui Hristos inaintede moarte!
mine. El s-aafropiat ca s}qi atingl cruceade
spus: 'Si bei Omul a ingelescl, in locul prcotului nepisitor, venise
navi a tropolui meu9i am duzit clar ce mi-a insugiingerul Domnului gi.i tmplinisc muribundului ul-
api din izvorulmeu9ite veiinsinitogil' tima doringi.
Mi-amrevenitimediatcadintr'unvisgi'pentrucisunt
obigniriti sL arnelizez toate triirile duhovnicegti'ca nu
indmplare
cumvasl cadin ispiti, m-amganditci aceasti Salaatoarea
mai mult m-au
po*" fi rodul imaginagieimele'lnsi cel
iotbur"t spusele luir-',,Slbeiapidin izvorulmeu!"Eraucu- Iati cei-a rektat N. A. O.prietenulai meu, unfuncpi-
de undeaq onar din orasul I/., despremomentelegreleprin carea tre-
vintelep. ."r. tocmaile citisem'Ml intrebam
dar mai ales catin anul 1942:
por"" to" api, daci eu mi afam la Moscova'
eraintcrzis' Nemgii seapropiautot mai mult de oragulV., iar lo-
.rrrn,d", fiind c[ accesulla izvorulsfintului
cuvintelestareguluis'au implinit a cuitorii se gribeau siJ piriseasci. Eu, impreuni cu fa-
Cu toate acestea,
api de la iz' milia meagi cu cAgiva prieteni am reugitsi iegimdin ora-
douazi: am primit de la cinevao sticluEicu
minunea: gul incercuit cu ajutorul unui camion.fineam drumul
vorul lui. $i odati cu aceastas-aintAmplat9i
o durere' Nu in- spresud-est,in direcAiaoraguluiH. Ziua, avioaneleger-
,.rn, g"p." ani de clnd nu mai simt nici
pen- manebombardaudrumurile pe carecirculau refugiagii.
..r.r'ri-i mulgumesczi 9i noapteSfintului Serafim Petimpul zilei neascundeam prin ripe giplduri gi cilito-
tru aceaste vindecaremiraculoasi'

76 77
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

camionul tim." $i atuncimi-avenitin gind: ,,Doamne,cesi facca

reamnumai noaptca'Eu 9i 9oferulconduceam si mi vindec?"gi am auzito vocede undevade departe:
-'
luminl' ca si nu ne
pe rind. Mergeampe intuneric' fhri - Beaagheasmi,mininci artosgi credein Minc.
'"tne';m Pini atunci nu auziscmde cuvintul ,,artos',dar l'am
ajunsla riul Hopru'impyju{mileerau
desdirecaia' reginut.CAndm-am trezil,amchemat-ope mamagi am
f.".."-"..ia"rr,*., deoarecertut \i schimba
drumul in in- rugat-osl-mi aduci puqini agheasmigi o bucigici de ar-
Eo.r"- la volan 9i incercamsi deslugesc
tos.Ea mi-aindeplinit ruglmintea.Cu mareefort le-am
tuneric.$oferuldormeahngl mine' -
in alb' caresti- putut lnghigi, iar dupi aceeaam adormit. M-am trezit
Deodati, amvizut o fbpiuri imbricati
ridicatl' Am frA- sinitoasi.
teachiar in fagacamiohului'cu o mlni
erau-in magini s-au De atunci viagameas-aschimbatmult. Am devenit
nat atit de brusc,incAt togi cei carc
t-rezithp4i de cabini' S-asperiat9i
goferul' credincioasi.Tot in credinglmi striduiescsi-mi crescgi
- Riuirot? l-amintrebat'incercAndsi ghicesccinepu- copiii.
tea6 aceafiingi.
El insl nu vizusenimic' M ii h circ a Sftn nlai Ni colae
mai vizut pe ni'
Am coboretdin magini' dar nu am
m-am oprit in-
meni.Am reugitsi fac ioa' cA;ivapagi9i Aceastdminunc am auzit-o de h un muncitor credin'
grozit - in fagacamionulule cioscareaueaSaptecopii:
CAnd s-amai luminat Pr S-a indmplat la inceputul celui de-al Doilea Rizboi
pastiaerafoarteadinci, avee Mondial, cind piinea seimplrqeape cartele.Daci pier-
isi schimbase din nou dirccgi
deai.cartela, nu primeaialtaln loc.
a96 frinat brusc,am fi fost cu togii morgi'
Dupi plinc mergcalntotdeaunacopilul cel mai marc
- Toateacestea nearati un singurlucru:un cilitor s-a
al familiei, Kolea,careavea12-13ani. De ziua Sflntului
rugat tot drumul, mi-a spusgoferul'
IerarhNicolae,el a iegitdin casi ca de obicei,dis-de-di-
mineagi,dupi ptine. Ca si iei pline albi trcbuia si 6i
M*ribunda la magazininainte de deschideiealui, pentru ci ajungea
doarpentru primii cumplritori.
mca erao fe-
M-am nlscut in anul 1916'Degi mama La fel a ficut Koleagi de aceastidati. A ajunsprimul
atrasl de religie'
meie credincioasi,eu nu mi simgeam gi agteptasi sedeschidimagazinul.Stradaeralnci pustie,
dejacisitoriti'
Cata m-amimbolnivit de pleuriti' eram insi Koleaa observatcum dupi un colgau apirut patru ti.
Boalaa Progresat repede9iin scurttimp mi'au mai rimas
dintrc mcdici i'a neri carescindreptauspreel. Un gtnd ingrozitor i-a uecut
outine zile de trait' A- auzit cum unul insemnaci
prin minte: ,imi vor lua cartelcle!"Iar aceasta
avemcum s'o aiu-
lp"t -"-"t: 'lmi pareriu' dar nu mai
79
78
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

la rractul digestiv.StareasinitiEii ei seinriutigea tot mai

mult, incit ajunsese si nu mai poati inghiginimic.
ToEimediciirecunogteau ci nu mai existanici o gan-
si de vindecare. Femeiaslibisemult. Speriatici puteasi
moari in oriceclipi, eaigi implorasogulsi faci tot posi-
bilul ca si-i salvezeviaga.Yilzind necazulevreului,unii
dintre colegiilui negustori,careeraurugi ortodocgi,i-au
spus:,,Trimiteo telegramipirintelui Ioan Serghiev.El ii
Prorocireamamei ajuti pe togiceicarei seadreseazi.'
Rabinul i-a ascultatcu mareatengiegi a trimis o tele-
grami gi bani. PestecAtevazile a venit gi rispunsul: ,,Mi
rog.Seva lnsinito;i. Ioan S."
Clnd rabinul i-a citit sogieiconginutultelegramei,ea
s-asupirat atit de tare,incit a inceputsi-i reprogeze: -Tu
egti rabin. Chiar nu ai fost in staresi te rogi tu lui Dum-
nezeugi ai apelatla ajutorulunui preot ortodox?"
VizAnd clt de mult s-ainfuriat sogia,rabinulnu mai
gtiacesi spuni gi,cas-olinigteasci,i-aintins un paharde
api. Femeiaa luat inconstientpaharulgi,uitAndci pini
atunci nu puteainghigi nici micar o picituri de api, l-a
dusla guri gi l-a golit pAni la fund. De abiaatunci au ob-
servatminunea.PestecAtevaore femeiaa cerutde minca-
re. Spremareamirarea sogului,a mAncataproapetot cei
s-apusln farfurie.
Medicii, carepini atunci ii spuseserici nu mai are
multe zile de l.l':Lit,vizind aceasti minune, au rimas
nedumerigi.
Yind.ecareaminunatd dup'drug'dciunile S-arpurcaspuneci femeianu suferisede cancer,ci de
Cuaiosalui Ioan d'eKronstadt coloniritabil.Medicinasusgine insi ci in acestcaztractul
digestivnu incereaziniciodati si primeascilichide, aga
negustor'dar
in sudulRusieitriia un evreubogat'Era cum s-aintimplat cu soEia rabinului.
lui aveacancer
totodati girabinulsinagogiidin orag'Sogia
8l
80
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

D in Lc t opisel al M dndstirii H utin

Mirtutisirea lui K' D'
Sogiierauinci tineri qise Sursaprincipali deexistengia Ministirii Hudn (care
intr-o familie crautrei copii'
i'sii.f* a.::":::"*::.1*mT'*::l'*'; erao ministire siraci) eraupigunile minoase,donatede
un boier careayeao mogiein apropiere.Peatunci, 6eca-
de nerecunoscut'Je I
alungi din casipe
sogiei'Iar dupi un timp' li re giran aveapimint. Cilugirii s-augAnditmult cum ar
;;;;Pta fagi
* #ffi. tot"l ;; i"" ott'p* deo alti femeie' puteafolosi mai bine pimAntul diruit gi au aiunsla con-
Biatasoqies'a mu-
;:; bnrb"tol searita blind 9ibun' cluziaci solujiaar fi si creascioi. Astfel, lAnaar 6 putut
cu copiii' Erautot timpul fi- indestulaminlstirea cu de toate,pe lAngi imbriciminrc
tat in bucitlri., i'npioJ
Vgg$le 'osfbtuirisi
minzi qiumblauapto"pt d"'bticagi' putAndaducegi un mic venit. Toateau fost bune,insi de
ceari ajutorde la o vrliitoare' ia un timp cilugirii eraufoarte necijigi.in pidurea din
a.venitla aceas:11::
Cuinima in dingi'biatafemeie apropierea pigunilor ministirii apiruseun urs. Acesta
r;il;;;JsilintoarcnP::1t-::P^'i::"Y;?lli1'"11i fhceamari striciciuni,furind din oile ministirii. Nein-
rr,"r"
f.;l*t-;;?; 9i'dup'cet1n"t:t:=tt-t:'::T- driznind sI inreprindl cevafbri gtireastareEului,fragii
Lv ;;;Li
".""9i"
ilH::: n';::
clamaE:DY.!r'
""rjgq:akxo
**ry:ffi[ggt.
tot ce.sPulea. t.#^^
ili'*D", careeraurAnduiEila oi s-auplAnsde nenumirateori aces-
milie, iar
mlll€' eaincuviinga
lat rc rl1;*"f
-: -- .tr,,t ci tuia. Nu segtiede ce,staregulnu scgribeasi ia o hotirAre
I-1voiulml
,l rro-"i plingi, clrc v-oiliuta' in privingaanimalului,spunind doarci 9iursul areneYo-
.i;;"" irrto"..I h familiahri'" ie dehranl. CAt despreurs,licomia lui cregtea;agaseface
Auzindacesrc totin'"' femeiaa'sgigat;*Nu':reb.uie! ci pistorii giseaumulteoi doarsflgiatela margineapidu-
rii. Fragiiauvenit din nou la staregsi seplAngi:
ii; ;i;;" ririj.Ji"inr'""qs"+Tff i3.tss"tgl- - E-e...astae dejaobriznicie.Nu voi permitecaoile si
4,t'*t*i:'3:#+
rogii-tiolt,virsand n. . ^_--_..] - ^ i6"rphe ceneclz
6e irmorlte din plicere, a sPusstaregulgi a plecatsingur
in pidure.
nec^z
; f:h" Jt ea9ia inceputs-ointrebe ce A douazi, cilugirii l-auvizut Pestare!,intorcAndu-se
";;;"n* inroarce--.geacasi 9i
o frlminti, iar la o'rnl "''fi*uit-L' la ministire, dar nu singur,ci insogitdeun urs.Staregul a
:c:1J.":.'::,:=q.:_*i_:t--_:'''loan.Chiar intrat in chiliasa,iar ursuls-aculcat lingi ugi.
Femeiaaticutintocmai: i'ascrispirt"itt:t1 - ^^-..1 - Pirinte, ce si facemcu ursuh il intrebaucilugirii.
t' ;:[ff :;;; ;; i ajunscselaparinre-rQiu-l
"" Sti pe prispi gi nici micar nu seclintegtede acolo.
r-J;;i;;"
s-a lIrLLIr deobicei
!4 sv vvrv-- dela munci'da,rdedali"f:T::: - Llsagi-lin pace. MAineplecim la Moscova,si nefaci
gi-acer-utrertalFe de la adevi-
alungat-o Pe noua ,sogie' 9i dreptatepatriarhul,le-arispunsel.
rata sogie9i dc la coPii' in ziua urmitoare, staregul,intr-adevir, a pornit ,pe
Autriitcainainteinbunitngelegere,iarDumnezeu jos" la Moscova,iar ursul il urma cuminte.in drumul lor,
ii ajuta in toate.

82 83
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMIINOASTRE

Oriunde ajungeau' - O, nu, PreafericitePirinte ! Cine sunt eu?Mai bine

trebuiau si treaci prin sateEi cltune'
vorbigidumneavoastricu el, ca si nu mai indrizneasci sI
oamenii ii Priveaucu mare mirare'
cu urgii ne superegi si nu mai faci nici un riu bietelor animale.
in rrr"muri se mai obignuia si se umble
"..l. in languri 9i cu un Spunegi-ici astfelde glume sunt un marepicat.
prin sate,numai cl aceiaerau Purtali
liber' Oamenii se te- Patriarhul a iegit afari, in timp ce stareguls'a indreptat
irr.t in nas, Pe cAnd acestamergea
peste noap' sprepoarci. PestecAtevaclipe, el s-aintors, insoEitde urs.
meau de rrrrli d.r.oti refuzau si-i gizduiasci -Iatl,Preafericite Pirinte, pe cel carene-afbcut atatea
l-ar putea omori'
te, deoarece,r"..9o1, de teami ci cineva striciciuni, a spusstaregul,aritind cu mXnala ursul care
Celelalteanimale
ii ruga si-l primeasci 9i pe urs in casi' stitea smerit in fagalor gi cu capul plecat.
seapropiaude el;i il
insi il priveauPeurs linigtite' Ciinii Yizindatata supunerela un animal, patriarhul, mirat,
ridicau doar ca'
rniror.-'"tt, iar vitele care pigteau pe cAmp i s-aadresatca unei fipturi ragionale:
curioase'
'petele gi il Priveau - SraregulMinistirii HutAn se plinge de purtarea
ursul au ajuns
D.rpi -.rlt. zile de cilitorie' staregul9i ra necugerari. ii superi mult pe cilugiri, furind din bu-
starega cerut
l" Mor.ol a, la palatul patriarhului' Bitrinul nurile ministirii gi astfeligi permigi glume carenu sepo-
la poartl'
si fie anungat,iar ursul a rlmas si il a;tepte trivescpentru o fhpturi dumnezeiasci.De acum inainte
Patriarhul nu s-alisat mult agteptat' igi interzic si\e atingi de oile ministirii. Dumnezeu este
- PreafericitePirinte, am venit pini aici cu o plin- mare 9i put.rn\c gi va aveaintotdeauna griji de tine.
binecuvAntarea
sere,a inceput staregul,dupl ce a primit Judecatas-asfirgit. Stareguls-ainchinat patriarhului gi
care se afli aproapede ministi' s-aintors la ministirea lui. Ursul l-a urmat ascultitor.
i"rri"rh,rtoi. in pldurea
oile noastre'Iar de
reanoastri a aplrut un urs' El furi din De atunci, ursul nu s-a mai atins de oile ministirii.
poate mAnca' Cind fiminzea, veneala poarta ministirii, cerind de
la un timp ,. li.o-tgte la mai mult decit
Iar la o astfel de fb- mincare, iar fragii nu-l refuzauniciodari.
Deci le furl numai ci si se distreze'
aceea'm-am grlbit (din reaista,,Tioipkoe
slouo')
ridelegeeu nu Pot sl inchid ochii' De
si-l aduc pini aici, ca siJ judecagi'
- P. .irr. ai adus?a intrebat nedumerit patriarhul' Apasfnyitd
- Pe cel cares-aficut vinovat' stipine!
- $i unde esteel acum? Cind sesfingegteapa,serostegteo ruglciune prin carese
- Agteapti la poarti' Vi rog sl-i explicagicI purtarea cerede la Dumnezeu putere de timiduire pentru cei careo
Dumnezeu'
lui nu estedemni Pentru o fbpturi a lui vor folosi.De fapt,lucrurile sfinte au multe particularitigi,
- Frate, de ce te-ai ostenit atit de mult ca siJ aduci pi- pe carenu le intAlnim in cazullucrurilor obignuite.Mani-
ta te-aurmat festirile acestorparticularitigi sunt asemenea minunilor gi
ni aici, de vremece el sti ascultitor in faga 9i
facl acestlucru' mirturisesc legitura carese stabilegteintre sufletul omu-
gi pini la Moscova?Spune-itu si nu mai

84 85
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
lui gi Dumnezeu. Iati de ce orice mirturie a manifestirii
lor ne estede mare folos, mai alescAndsuntem ispitigi 9i ne
incearci lndoielile referitoarela credingi.
Acest fapt capiti o importangi majorl indeosebiin zi-
lele noastre,cAndse rispindegte tot mai mult ereziacare
afirmi ci nu existi nici o legituri intre om 9i Dumnezcu
9i ci aceastaa fost demonstratgtiingiGc'
Totu;i, gtiinga opereazi cu fapte, iar a tigidui fapte'
le, neavind ahlbezldecit aceeaci faptele cu pricina nu
seinscriu intr-o schemi irestabiliti, nu esteo metodi gti-
ingifici. in realitate,gtiinEaprogreseazi,corectand,imbu-
nitigind gi inlocuind prezumgiilegi schemeleteoretice,pe
baza noilor fapte obiective care nu se inscriu in schemele
date. Aceste fapte sunt apreciatein mod deosebitde citre
savanqi,daci acegtiadin urmi sunt cu adevirat oameni
aflaEiin ciutarea adevirului, nu doar a confirmirii pro-
priilor reorii, intotdeauna imperfecte, inrotdeauna neter'
minate, gi a propriei slave.
Printre numeroaselecazuri de manifesrare a proprie-
tiEilor vindecitoare ale apei sfingiteil putem aminti 9i pe
cel care a avut loc in iarna anului 1960.
O doamni in vlrsti, fosti profesoari,A. I., era inter-
nati la spital (aveaglaucom 9i era ameningati cu pierderea
completi a vederii). Pentru ci era o femeie credincioasi,
ea a ginut la ochi citeva zile la rAnd un tamPon de vati in-
muiat in api s6ngiti. Spreuimirea medicilor, pestepugin
timp a inceput si vadi perfect.
Se gtie ci in cazul glaucomului nu se poate obgine un
astfel de rezultat printr-un tratament clasic. Vindecarea
lui A. I. poate 6 priviti ca o manifestarea Puterii vindeci'
toarea aghcasmei.Esteuna din minunile cares-ausivArpit
in zilele noastre.
86
ffil!ffitr'"
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Din picate, nu roareminunile sunt notategi anunEare
gidespremulte lucruri nu aflim.
Chiar gi aceastiminune separc ci a rimas cunoscuti
doarunui ccrcresrrinsde oameni.Dupi mareamili a lui
Dumnezeu,ginoi,ceidefagi,ne-aminvrednicitsI ne nu-
mirim in rAndullor. Pentruaceastasecuvincsi aducem
slavigi mulgumirelui Dumnezeu.
Biscrica nu scroagdpcntru sinucigagi
Fiul unei femei s-a sinucis.$tiind ci Bisericanu se
roagi pentru sinucigagi, eaa hotirAr si rreaci cu vederea
aceastircguli. A trimis bani Ministirii SfAntulMare
Mucenic Pantclimondin Munrele Arhos, rugAndu-ipe
cilugiri si-l pomeneasciin rugiciunile lor pJ rlposatul
fiul ei (aceastas-aintlmplar in l9l4), ftri si mengioneze
ci tAnirul gi-apuscapit zilelor.
insi Duhul Sftnt a descoperircilugirilor fapta tAni-
rului. Ei au intors femeii banii gi i-au comunicarinrr-o
scrisoare ci Bisericanu seroagi penrru sinucigagi.
Din mndrturiih Pdrinpihr Optinci
- Nu deparredelocalitateaundem-amniscur, gi-ain-
ceputistorisirea pirinreleN., eraoragulEpi6ni. $i iati ci
in acestora$a avut loc un evenimenrcarei-a zguduit pe
togilocuitorii.
in oragera o vechebiserici careaproapeci se ruina-
se.Autoritigile au horirit s-odirime pini la temelii gi in
locul ei si construiascialta noui. CAnds-aajunsla fun-
damcnt gi au inceput si inalqcperegii,a fost descoperit
87
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
corpul neputrezit al unui birbat. Dupi chip 9i haine s-a
constatatci acestafuseseun mic burghez9i ci murise nu
demult, cu aproximariv50-60 de ani in urma.
Autoritigile au inceput cercetirile Pentru a-i afa iden-
titatea: fuseseun sfAncsau un om atit de picitos, incit
nici pimintul nu a vrut siJ primeasci. Corpul riposa-
tului a fost agezatintr-un sicriu nou 9i a fost pus inrr-o ca-
pell din apropiere.Togi bitrAnii din oragau fost intrebagi
cine ar puteafi acestbirbat 9i din ce neamsetrage'Cerce-
tirile au durat mult timp, astfel incAt autoritigile erau ga-
ta si renunge.Riposatul continua si se afe in capeli, iar
cind il priveai aveaiimpresia ci dormea sau ci nu murise
demult.
PAni la urmi s'a gisit o femeie atAt de bitrini, incAt
nici nu-gi mai amintea cigi ani avea,iar cei mai bitrini
din ora; spuneauci igi aminteau de ea inci de cAnderau
ei copii.
- $tii cine a fost acestom? au intrebat-o.
- Desprecine vorbigi?
- Desprecel careseafli in bisericanoastri.
- Nu-l cunoscai nici nu am auzit vorbindu'sede el'
Au vrut s-o duci la biserici, insi ea e refuzat- Bitrina
era foarte blindi gi nu puteai sPunedespreea ci ar 6 seni-
li. Numai ci togi au"binuit-o ci incercasi ascundi ceva'
Iar, cind au insistat,ea a mirturisit:
- Daci nici pimAntul nu a vrut si-l primeasci,nu poa-
te 6 nimeni altcinevadecAtchiar fiul meu.
- Cu ce gi-agregit,de egti atAtde supirati pe el?
- Mi bitea. Pe mine, mama lui! Mi bitea fhri mili'
Iar cu pugin timp inainte de a muri, m-abitut atit de tare,
incAt mla smuls gi pirul din cap.Atunci eu l-am bleste-
mat, iar el, auzind blestemulpirintesc, a pierit pe loc, ca
88
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
un ciine turbar. in ziua inmormAnririi lui, eu i-am pus
sub cap cosigamea,ca impreuni cu ea si seinftEigezeina-
intea Dreptului Judecitor gi ca nici pe cealalti lume bles-
temul meu si nu se greargi. Daci vegi gisi la acel mort
cosigamea,si gtigicd acestaestefiul meu.
Preotul aceleibiserici a rugat-o si-gi ierte fiul, insi bi-
trina refuzacu indirjire:
- Nul ierr, ci il blestemde rrei ori!
A luptat cAt a luprat pirintele cu ea,gi pAni la urmi a
reugits-o convingi.
- Daci dorigi voi acesrlucru, arunci sil ierte Dumne-
zeu gi il iert gi eu, a spusea.
S-aapropiarde sicriu ca si-gi ia rirnas bun de Ia fiu, l-a
insemnat cu semnul crucii, s-ainchinar gi ea, iar la urmi
i-a dat gi sirutarea ceade pe urmi... Tot in aceeagiclipi,
riposatul, in vizul tururor, s-aprefbcut in cenugi. Mama
nu a mai triit decit trei zile gi gi-adat sufetul in mAinile
lui Dumnezeu.
uenirea sinuciderii
Era in anul 1921.La serviciu aveamo colegi, care mi
simpatizamult gi imi impircifea roarenecazurileei, degi
eram mult mai riniri decAt ea. De citeva ori mi-a mir-
turisit ci, degi are o cisnicie fericiti - sogul ei o adora,
nemaivorbindde fiica ei in virsti de gaseani, soacravenea
foarte rar pe la ei -, simgeao nemulgumire,o presimgireci
ar trebui si seintimple ceva.
Am lipsit citeva luni din Moscovagi nu am mai avut
nici o vestede la ea. La intoarcere, veneam de la gari, ne-
ribditoare si ajung acasl cAr mai repede.Mi gindeam
89
 MTNUNI ALE VREMII NOASTRE
numai la revederea mcacu pi
ochilor mi-a aPirut colegame
- Agi uitat de mine!Vi ro1
Am privit in jur giam rcal
despartde casaei.
irn sunatla ugi de citevaori, dar nimeni nu segribea
[n
si-mi deschidi.Atunci am inceputsi bat cu putere'
sfirgit, a apirut in Pragsogulei'
- Pot sivorbesccu V.?am intrebat'
- Vi bategiioc de mine?a Strigatel' V' a murit deo luni'
Dupi ce i-am spusci am lipsit din oragcltcva luni'
i"r acumam venit ia el direct de la gari, birbatul s-amai
ci
linigtit 9i mi-a povestitcum a murit V' El a recunoscut
l-a impiedicatsl sesinucidi' cici tocmaise
".nir."'*."si seotriveasci.Iar eu, la rindul meu' i-am po-
pregitea
.r.rii -oritul pentru caream venit' El cra foarte necijit'
Celcpovestiteie mine l'au zguduit9imaimult' Mi-a pro'
va
mis cl nu va mai incercaniciodati si sesinucidi'ci se
rugapentru sufletul so[iei.De atunci nu l-am mai vlzut'
i"ip"st. doi ani am aflatde la nigtecunogtinge ci s-are-
cisitorit gierafoartefericit.
El imi povesdseatunci cind ne indlnisem ci togi trei
seimbolniviseri dc tifos exantematic, cel mai grav6ind
fetiga.Medicii dideau neputinciogidin cap'V' a avut mai
mult noroc,aProaPe ci sevindecase9i i;i ingrijea{ngur1
sogulgifedga.^Cand i s-avorbitdespreapropiatulsfArgital
fetigei,ea s-a rugat toati noaptea,cerlnd lui Dumnczeu
si-i lasein viagi copilul,iar in locul lui si moari ea'
Dumnezeuaauzitrugiciuneaei' A douazi' mediciiau
constatatuluigici fetigaerasinitoasi, iar mamala un pas
de moarte.ir, ,."r" aceleiagi zileV' s-astinsdin viagi'
90
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Fetipagiferarul
Bunicul obignuiasi ne cireascinoui, nepoqilor,din
Biblie.Astfel ci inci din copilirie mi striduiamsi aplic
in viagiceeaceauzeam.
in satul nosrrutriia un 6erar.Nu pot si explicde ce,
insi noi,copiii,nul iubeam,iar uneorichiaril necijeam.
Dar intr-o zil-am auzitpe tata citind din intAiaepistoli
a Sflntului Apostol [oan: Oricinc urdstepefatele sdueste
ilcigatdeoamenL.(I In 3, l5).
Mi-am amintit defierargim-amingrozir.Daci eu nu-l
iubescinseamnici sunt ucigagide oameni.PetoEiii iu-
besc,numaipe el nu. Ce si fac?Versetulcitir de raram-a
puspe gAnduri.
intr-un final,mi-avenito idee:,,Nu-lvoi mai neciji,ci,
cind mi voi intAlni cu el, mi voi inchina inaintealui gi il
voi salura.'Treptar,am inceputsiJ privescaltfel. CAndil
intAlneam, il salutamgiil priveamcu duiogie.
Fierarula observattransformarea meagiintr-o zi a spus
pirinEilormei:,,Averio fiici minunari.'La auzulacesror
cuvinteam simgiro marebucuriein sufer. Ura dispiruse,
iar eriil salutamacumcu toati sincerirarea.
Aceastischimbarenu a rimas neobservatinici de cei-
lalEicopii. Ei au inceput si-mi urmezeexemplul.Astfel
togicopiii din sataudevenircei mai buni prieteniai fiera-
rului, iar el, la rAndullui, seficuse blAndgi binevoitor.
(mdr t u i a u n ei c.iI ugdr i pc)
9r
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMIINOASTRE

nigtetreburi, ci de mai bine de 30 de ani eracilugir, iar

B,i'rbatul neurednicfu a Primi inainte de a primi votul monahal fuseseofiEer in garda
Sftnta Taini' a imPirtdganiei imperiali a regimentului N.
- Ce v-a determinat, l-am intrebat, si renungagila ar-
om careeraPe
Am fost rugat siJ impirtigescPeun mati pentru a deveni cilugir? Cred ci vi s-aintAmplat ce-
am
i.r.l in"inte de a intra in cameralui'
""J;;.".t2. M-am tul' va neobignuit de v-aEihotirAt si facegiacestpas.
il;;;;;,"."" i";"t" 9i vorbeafoarteurat' - V-"t istorisi cu cea mai mare plicere viaEamea sau,
pe cei din casi cine
burat de celeauzite9i i-am intrebat mai bine-zis,despremila lui Dumnezeu, dar mi tem ci
de urAt' Spremirarea
erapersoanacaresecomPortaatit va dura ceva timp, iar peste cAtevaclipe trebuie si se dea
caream fostchemar'
mea,mi s'asPusti e'a cliar omul la semnalulpentru plecare;i vom fi nevoigisi ne despirgim.
slJ impirtigesc cu
Vfiitu^a.ta gindul daci am dreptul Suntem in vagoanediferite.
SfintelcTainealelui Hristos'
Dupl ce m-am timP'.a^m,ho;iritsi lastotul Am hotirit si urc in vagonullui. Din fericire,in com-
"'g* "t datoriade partiment nu mai era nimeni in afari de noi doi gi astfel
in voialui Dumneztti i"' eu sl'Li indeplinesc
spo' am putut auzi povestireacilugirului.
toatl rlnduiala caresecuvenea'l-am
fr.o,. Am fbcut m-amintors acasi9i - Mi-e rugine si-mi amintescde trecut. M-am niscut
vedit gi l-am impirtigit' insi cind
Sfinta impirtiganie' intr-o familie bogati gi nobili: tatil meu a fosr generalul
am deschiscutiugai,t t"" gineam
Daruri a tuiltlt^: V., iar mama era cneaghinaG. Cind am implinir sapre
am descoperitci pirticica din f finlele
trupegti'precum9t ani, tatil meu s-astins din viagi. Moartea i s-atras de la o
atinsl. Dumnezeumi'a inchis ochii
si primeascl rani pe careo cipirase in birilia din Leipzig.Mama mu-
p. ..i 9i nu a permis acesta
ca
"iU"lnavului rise cu cAgivaani mai devreme.
SfinteleTaine.
(m drtur isirea un ui Preot) Orfan de ambii plringi, am fosr crescurde bunica mea,
cneaghina K. Ea mi-a glsit un profesor francez, care era
Mortulaiu un republican inficirat gi care a fost nevoit si fugi din
garalui. Acest filosof nu acceptanici o idee despreDum-
la Mos-
Mi intorceamcu trenul din Nijni Novgorod nezeu, despre nemurirea sufetului, despredatoriile mo-
un cilugir care
.;. it garadin Vladimir am observar rale ale omului. Ce alt lucru bun puteam lua de la un ast-
carte'credcL era
stitea retrasintr-un colg9i citeadintr-o fel de profesor, decit sI vorbesccu accentparizian, si gtiu
cllugir m-aim-
o cartede rugiciuni' Chipul bltrinului si dansez,si gtiu cum si mi port in societate? Despretoa-
nu
presionatmult: pirul cerunt 9i barbaalbi ca zipada te acesteami-e groazi si-mi amintesc...Bunica mea, care
i;;;:ffilit to privireaiui' vie 9i tinereasci'Cind era o doamni din inaln societate,precum gi celelalteru-
el' Am schimbatci-
a terminatdecitit, *-"- apropiarde de nu mai puteau de dragul meu gi nimeni nu binuia ci-
ieromonahulG"
,.* uorU.;i astfel"m af"i ci senumea ti desfrinare gi murdirie seascundeauin mine. Cind am
ci ridicao ministire 9i plecala Sankc-Petersburg Pentru

93
9Z

MINUNI ALE VREMII NOASTRE
implinit vArstade l8 ani, eramdejacadetin gardaimpe-
,i"in gi stipinul unei mogiide ZOtiOde suflerc'Eramsub
tutelaorr.iri rloi meu,careeraun maremaestruin a chel-
' In scurt
tui banii.De la el aminvigat9ieuaceastimeserie
timp, am devenitcornetrin acelagiregiment,iar pestedoi
ani eramlogoditcu ceamai frumoasidomnigi din acea
vreme,cneaghina N.
Se apropiaziua nungii mele.insi Proniadivini imi
preget.a c"1.,sePareci DumnezeuS-amilostivitde
"lii
sufletulmeupicitos.
Cu citevazileinaintedenunti, pe 13septembrie 18""
mi intorceamacaside la gardain palatul imperial' Am
mine un pericol Pe carenu-l puteamexplica,mi rugam
I Cornet = gradin arma:ngarixl(n' n)
94
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
fost lin$i mine inci din copiliric aide multe ori, din pI-
cate,firi. nici un rezultar,a incercatsi mi indreptepe -ca-
leaceabuni). Ce a urmat dupi aceeanu-mi amintesc.Ca
prin vis li vedeampe medicii careseimbulzeauin jurul
patului meu.Mai eracineva.Mi dureaingrozitor de tare
capulgi totul seinvirtea cu mine.Mai departenu-mi mai
amintescnimic, cici mi-am pierdurcunogrinEa. Aceas-
ti starea ginur 12 zile gi 12 nopgi (dupi cum aveamsI
afu mai tArziu)gi apoimi-am revenir.Dar cel mai riu lu-
cru caremi seputeaintAmplacraci nu puteamsi dcschid
ochii, nu pureamdesclegta guraginici si scotvreunsunet,
nu reu$eamsi migcnici o parrea corpului,de parci agfi
fost mort. Am auzit cum deasuprameacinevarosteacu-
vinte din Psabire.
li auzcamgi pe camaraziimei carcdiscutau.I-am rc-
cunoscutdupi voce:
- Picat dc 8., a zis unul din ci, agatinir...
$i cc avere,
cerclaEii,ba inci gio logodnici atAtdc frurnoasi!
- Nu rrebuiesi ne 6e mili de logodnici, a rispuns al
doilea.Sunrsigurci eaa acccptarsi scmirite cu el numai
din interes.Cit despre8., inrr-adeviril pling, cici n-o si
mai avemde la cine imprumuta bani. iEi didca cAraveai
nevoiegi nu re gribeasi-i intorci...
- Da, agaeste,iar unii nici nu segAndeau si-i intoarci.
Apropo,crcd ci gi caii lui vor fi vAndugipe un pregde ni-
mic. M-am gindit siJ cumpir pe Pandar(eracelmai bun
cal al meude cilirie).
Mi intrebamce mi s-ainrimplat. Oarc chiar am mu-
rit cu adevirar,iar sufletulmeu auderot ce sepctrecein
jur?Dar astainsearnnici suflerulexisti! Bietulde mine,
pentruprima dati m-amconfruntatcu acesrgind. Sim-
geamci eramculcarpe cevatare,ci uniforma imi strin-
95
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
geapieptul - deci sunt viu?! Si mai staupugin c-ul1at;i1]
i'tl oaittn.tc, iar dupi aceeavoi incercasl deschidochii'
Cum sevor mai speriatogi cind mi vor vedea!
S-au scurs cAtevaore (calculam timpul dupi bitlile
ceasuluicareera in cameravecini). Cineva continua si ci-
teasci din Psaltire.Seara,la panihidi, s-a adunat multi
lume. Primii au sositlogodnica mea impreuni cu tatil ei'
bitrAnul cne z.
- Trebuie sl pari cAt mai tristi, iar daci se poate si
storci gi cAtevalacrimi, o sfhruiatatil.
- Nu vi facegigriji, am auzit rlspunsul 6icei' Cred ci
mi pot stipAni, dar, vi rog, si nu-mi ceregisi pling' $tigi
foarte bine ci nu l-am iubit niciodati;i am accePtataceas-
ti cisitorie numai Pentru ci agiinsistat...
- $tiu, draga mea, a continuat bitrAnul, dar gindeg-
..-,. .. u" ...L lumea clnd te va vedea atit de indife-
renti. Aceasti nenorocire e o mare pierdere pentru noi'
Cisltoria ta ar fi rezolvat naulte din problemele noastre'
Unde vei mai gisi o alti partidi mai buni?
Bineingelesci ei au vorbit numai infrancezi,Pentru ca
cel ce citea din Psahire gi slujitorii si nu ingeleagi ce vor-
beau.Doar eu am auzit 9i am ingelestot. DuPi ce s-ater'
minat slujba, logodnica mea s-a apropiat de mine ca si-gi
ia rimas bun. Ea gi-alipit buzeleei de mina mearece'Au'
zeamin jur doar cuvintele:,,Cit estede migcitor! L-a iu-
bit cu adevirat!" O, relagiipimAntegti! Cit de gubrede9i
de ingelitoare suntegi!Iati careesteprieteniacamarazilor
mei; iati care estedovada de iubire a logodnicei mele! Iar
eu, nenorocitul de mine, o iubeam ca un nebun' Credeam
96
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
si vinul te-audus la pierzaregi acum putin le pasi de rine.
Numai noi, servirorii tii, te plAngem."PlAngeaugi giranii,
pe care ii adusesemcu mine din mosia mea din guber-
nia I. gi careacum locuiau in Sankt-Petersburg. Erau sin-
gurele persoane care mi iubeau sincer, pentru ci eu mi
aritam blAnd fagi de ei gi niciodarl nu le-am mirir raxe-
le. Recunoscci eram unicul careprocedasea$a.$i aceasta
am fbcut-o din nepisare.Eram foarre bogat,aveammulgi
bani, careimi ajungeaupenrru toate capriciile gi nebuni-
ile mele.
Agadar, iati unde am gisit eu iubire adevirati: la oa-
menii simpli, robi, gi la ei acesrsenrimenrnu purea fi sus-
pectat ci estedin interes,era sincer.
S-a lisar noaprea.O noapte lungi, care pirea ci nu se
va termina niciodati. Ascultam cu atengiecuvintele care
se citeau din Psahire. Era ceva nou gi inreresanr.Nu des-
chisesemniciodati aceasticarte dumnezeiasci.
Cdtre Tine, Doamne, am strigat, Damnezeul mea, ia
arninte! C,i de nu rni uei auzi, rn,i uoi asern,ina cu cei care
sepogoard in groap,i. Ascah,i glasul rugiciunii mele cind
m,i rog cdtre Tine, cind ridic miinile mele aitre locasul
Tni celsfint. Sd nu tragi cu ceipdc,itosisafletul meu Si cu
ceicelucreazdnedreptatesd na md pierzi [...J.Domnul este
ajutoral ;i ap,ir,itorul rneu; in El a ndd.djduit inima mea ;i
mi-a ajatat. $i a inforit trupul meu Si de bun,iuoia mea Il
uoi l,iuda pe El (Ps.27, l-3;9-10). Doamne, ntt cu minia
Ta s,i md mastri pe mine, nici ca iulimea Ta s,i mi ceryi.
C,i sdgeyileTale s-au infpt in mine Si ai intirit pestemine
mina Ta. Nu esteuindecarein trupul meu de kfap rn,ini-
ei Tale; nu estepace tn oaselemele de lafapa pdcatelor me-
1e...Doamne, inaintea Ta estetoatd dorirea meaSisuspinul
meu de la Tine nu s-a ascuns,Inima mea s-t tulburat, pd-
97

MINUNI ALEVREMII NOASTRE
r,isitu-m-a tdria rneaSilumina ochilor mei Siaceastanu es'
te cu mine (Ps.3Z l-3; 9-10).
Aceste cuvinte s-au intipirit adinc in inima mea' Le
repetam in gind gi mi rugam fierbinte. Am vizut tre'
cindu-mi inaintea ochilor toati viaga. Era ca un ablou, pe
carecinevail murdirise, dar cevanecunoscut,sfint 9i curat
mi atrigea. Am jurat si mi ciiesc ai si-mi schimb viaga,si
ml dedic slujirii lui Dumnezeu cel Milostiv. Mi intrebam
ce seva intimpla cu mine i5rcaz ci nu-mi era dat si mi in-
torc laviagi. Ce seva intAmpladaci aceastiviagi-moarte nu
seva termina niciodati? Oare mi vor ingropa de viu?
Nu pot si redau tot ce am simgit in aceanoaPteingro-
zitoare gi de neuint. Voi spune numai ci a doua zi Stepan
a descoperitin pirul meu blond 9i ondulat o guvigi cirun'
ti. Chiar 9i dupi aceea,cind in somn imi apireau in min-
te imagini din aceanoaPte,siream ca un nebun din pat,
strigand.
A sositgi dimineaga.Chinurile meles-auinmulgit 9i mai
mult. A trebuit si ascult sentinga.Auzeam cum oamenii
gugoteau:,,in s."ra sicriul va fi agezatin Lavra Sfin-
"ceasta,
tului Alexandr Nevski. Miine va 6 inmormAntarea.'
Dimineaga,in timpul panihidei, cinevaa observatcA-
teva picituri de transpiragiepe fruntea mea. Acest fapt a
fost comunicat imediat medicului. ,,Nu este nimic stra-
niu. Pur gi simplu, din cauzacildurii sc evapori lichidele
din corp", a spusacestafoarte calm. El mi-a luat apoi mA-
na 9i a adlugat: ,,Nu arepuls' E mort.o
E un chin cind cinevate credemort 9i a;tepgiclipa in
care se va pune capacul la sicriul in care stai, cAnd auzi
cum cadepimintul pesceel gi nu egti in staresI deschizi
micar un ochi, si scogiun sunet. Simgeamcum puteri-
le mi piriseau... Nu mai puteam sperala cevabun. M-a
98
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
cuprins deznidejdea,tot sAngelemi-a venit in cap, incAr
aveamimpresia ci inliuntrul meu se curremuri rorul...
Dar se vede ci ingerul meu pizitor era lingi mine. Ci-
nevaimi $opreacuvinte de rugiciune.
,,Dumnezeul meu, miluiegte-mi, iarti-mi... Yezi cd
pier...Sunr un mare piciros gi mI ciiesc. Mari gi fhri de
numir sunt picatele mele,dar 9i mai mare esremila Ta.
Doamne, miluiegre-mi!"
S-au mai scursciteva ore care mi s-aupirut cele mai
chinuitoare ore din viaEi - nu cereamdeclt o moarre li-
nigtiti. Treptat suflerul meu a gisit alinare in rugiciune:
moartea lenti in mormAnr mi se pirea o pedeapsi bine
meritati. M-am lisar intru rotul in voia lui Dumnezeu.
Nu doream decit un singur lucru - ierrareapicatelor mc-
le. Aceleagisentimentemi stipAneaugi seara.
Sluibas-arerminar. Cigiva birbaEi au ridicat sicriul. in
clipa cind l-au ridicat;i l-au clitinat pugin,din piept mi-a
scipat un suner nedeslugit.Unul din ei a spus:
- Separe ci s-amigcatmortul.
- fi s-aplrut doar, am auzit rispunsul.
lnsi pieptul meu se eliberasede spasmelecare il ginu-
seri incitugar aratatimp gi am gemur tare. Togi s-au apro-
piat de mine. Medicul mi-a desfhcutuniforma gi a strigat:
- Inima lui a inceput si bati! Respiri! E viu!
Am fosr dus repedein cameramea, unde am fost dez-
bricat. Unul din servitori imi fbceafrecEiecu spirt. Cind
mi-am revenir,privirea mea a cizur mai intAi pe icoana
Minruitorului. Mai tArziu am afar ci aceasti icoani a
stat la cipitiiul meu cAt timp am fosr socotit morr. La-
crimi de bucurie imi scildau faEa.Lingi patul meu sri-
teau credinciosulmeu Stepan9i medicul, caresestriduia
si mi convingi si staulinigtit. El nu ingelegea sEareamea.
99
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Nu aveamnevoiede ajutorul lui. Eram tinir 9i puterile
imi reveneau. Cu toateacestea, ii eramrecunoscitorci nu
a lisat pe nimenisi intrein cameri.
CAtevazilele-ampetrecutin deplini singuritate' Uni-
cameamingiieregihrani duhovniceasci eraupsalmiilui
David.Prin ei invigamsi-L descopirpe Dumnezeu.
Mulce dintre cunogtinEele mele se imbulzeaula uga
mea,curiogisivadi un mort inviat.Nu lipseanici aga-zisul
meusocru,careveneain fiecarezi si seintereseze destarea
sinltigii mele.Sunt.otwittt ci nu doreasi scapeo partidi
agade buni. Eu continuamsi rimAn izolatde lume'
Clnd m-aminsinitogit complet,primul lucrupe care
am dorit sil fac a fost si mi pregitescsi primescSfintele
Tainealelui Hristos.La scurt timp, pirintele N., un bir-
bat cu o viagi imbunitigiti, a devcnitplrintelc mcu du-
hovnicesc. El m-asprijinit in hotirAreaPecareo luasem,9i
anumede a pirisi aceastilume9itoatebunurileei.
Nu mi-a fost delocugorsi scapde grijile zilnice.Mai
intii, m-am gribit si refuz onoareade a 6 ginerelecnea-
zului gi sogulfiiceiacestuia. Am demisionatdin armati,
i-am eliberatpe toti giranii mei, am vindut cfuecevadin
bunurile mobile.Am gisit o intrcbuinEarebuni banilor.
Celelaltemogiile-amlisat mogtenitorilorlegitimi. Pentru
roateacestea s-ascursunan.in sfArgit,liber detoategrijile
pimintegti, am inceputsi-mi cautun loc linigtit, undeap
puteapetrecetot restulvieEii.
Am vizitat cAtevaministiri. Am alesschitulin care
sunt gi acum.Pe credinciosulmeu Stepanl-am eliberat.
I-am propuso sumi de bani, suficienEi Pentrua'i asigu'
ra bitrAnegea.El insi a refuzetgi mi ruga cu lacrimi si
nu-l alungde lAngi mine. Ultima lui doringl erasl moa-
ri gtiindu-miaproape. Restulviegiil-aPetrecutin schitul
100
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
nostru.Nu a dorir si primeascivotul monahal:,,Nu sunt
vrednicsi mi cilugiresc.Sunt fericit ci locuiescprinrre
robii lui Dumnezeu."
Pirintele G. gi-arerminatistoria:,,ln mine vedegio
mirturie a milostivirii lui Dumnezeu.Ca si salveze su-
fletul meudin somnulgreual picatului,Iubitorulde oa-
meni m-a lisat si cunoscmoarteagi mi-a deschisochii
mingii casi nu adormin moarteavegnici."
(mdrturisireaconteluiM. Tolstoi)
Ard tarea ndposatci fc ci oarc Vera
Ceeace vreausi vi povestesc s-aintAmplatcu o sip-
timAni inainte de priznuirea Adormirii Maicii Dom-
nului, in noapteade 5 spre6 augusr1925.
De aproapeo luni mi simgeamingrozitor,insi nu fi-
zic (pentru mine accastanu avcenici o importangi),ci
sufletepte.in aceazi de pomini triirile melesufletegtiau
ajunsla limiti. Nu-mi giseamlocul gi nu vedeamnici o
sciparedin aceasituagie. Doar celcarea simgirvreodati ce
inscdmniremqcirilc va inEclegc stareain caremi aflam.
Nu voi insistamult asupraproblemei.Cel ciruia ii de-
dic aceastirelatarecunoagtetot cemi s-aintlmplat. Va fi
suficientsi spunci, degicongtientizamci esreun marepi-
car,gindul sinucideriimi chinuia din ce in ce mai mult.
in zadarincercamsi scapde el (pentru ci sunr credin-
cioasi),toate eforcurilemeleetuau.Nici raEionamentelc
logice,nici chiar seteade viagi nu au dat nici un rezultat.
GAndulsinucideriimi scipinea tot rnai tare, exacrca gi
cu zeceluni in urmi. DiferenEaera ci arunci nu-mi for-
maseminci o ideedespreDumnezeu,pe clnd acumdoar
l0l
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
MINUNI ALE VREMIINOASTRE

ea mai aveaputereasi mi opreasci si fac acestPas' care

voia si-mi rispundi la inrrebare (sl ml ierte Dumnezeu,
mi sepirea a fi unica solugiepentru a sclpa de chin' $i ia-
dar in acel moment astfel de ginduri mi stipAneau).
ti cI intr-o zi sau,mai exact,intr-o noapteam hotirAt si
- Ce dorigi?am intrebat inci o dati. Cine suntegi?
aplic tot ce-mi pusesemin gAnd. Ca mijloc am ales tre- - Nu te gribi si re superi.Sunt fiica duhovnicului riu,
nul, din singurul motiv ci nu aveamla indemAni otravi
Vera.
sau o alti modalitate. Trebuie si mengionezci sufeream
Sentimentul de iritare mi-a dispirut ca prin farmec.
de insomnie. Nu adormeammai devremede patru-cinci
S-o cunosc pe 6ica pirintelui meu duhovnicescera cea
dimineaga.CAteodatl, stiteam veazL toati noaptea'Nu
mai mareplicere pentru mine.
eram in staresi citescsau si fac ceva'Timpul imi trecea
- Mi bucur si vi cunosc,insi permitegi-mi si vi intreb
trindivind, cu privirea :igintiti intr-un colgal camerei'In
cev-a determinat si venigi la mine gi la o ori atAt de tdrzie.
aceanoapte ficeam acelagilucru. Stiteam Peun scaun,cu
fagaindreptati spreugi. Numai mintea imi era treazi 9i $i cum agi intrat in casi?Nu am auzit nici un zgomor.
- Desprecum am intrat gi cine mi-adeschisugaveiafla
analizacu infrigurare aceeagiproblemi.
mai tirziu. Iar motivul penrru care am venit Ei-l voi spu-
Eram hoririti ca pAni dimineagasi-mi pun cepitzi'
ne imediat.
lelor. Ceasul a bitut ora doui, cAnd am auzit ci cineva
A ticut o clipi, apoi a conrinuar:
ciocine la uga mea. Eram prea prinsi de gAndurile care
- Am venic si te ajut. Te-ai gAndit mult?! Ce vrei si
mi frimAntau, ci sI mi intreb cine ar putea 6 sau si mi
faci?Olea, revino-Ei!
sperii,de aceeaam sPusfoarte calm: 'Intri!' U;a s-ades-
Eu continuam s-o privesc nedumeriti:
chis gi in prag a apirut o tiniri imbricati in alb. Avea
- Ce avegicu mine? am strigat. De ce vi intereseazi ce
pirul gi ochii negri. Nu o cunogteam'o vedeam Pentru
apropiat de masi vreau si fac?Accastami prive;re doar pe mine. Daci aEi
lrima dati in viagi. intre timp, ea s-a venit din curiozitate, atunci aEivenit in zadar. Iar faptul
gi a spus:
- Bine te-am gisit, Olea! ci sunteEi6ica pirintelui nu vi di nici un drept si credegi
ci voi 6la fel de sinceri ca gi cu tatil dumneavoasrri.
Avea o voce melodioasi. Acest detaliu mi-a atras aten-
Am rimas ncclintiti in ideile mele. I-am spus mulrc
gia imediat, pentru ci timbrul vocilor era una din sli-
lucruri neplicute.
biciunile mele.
- Nu te supira, a zimbit Veracu blindege.Oricum, gdu
- Bine aEivenit, ce dorigi?am intrebat-o,mirati.
tor gi nu am venit Ia tine din curiozirare,ci ca si te ajut.
Ea s-a atezerPe un scaun. A tlcut citeva clipe, pri-
Acestecuvinte m-au supirat gi mai mult.
vindu-mi insistent.Privirea ochilor ei erablAndi 9i foarte
- Nu am nevoie de nici un ajutor gi ce fel de vorbe sunt
calmi. Un sentiment ciudat a pus stipAnire pe mine. Nu
as[ea:,,Eu gtiu tot?' Cum putegi gti? Cine v-a spus?Nici
imi plicea ca cinevasi imi tulbure singuritatea,iar acum
chiar pirintele nu gtie.
aceastitiniri intraseaici fbrl nici o jeni 9i nici nu bine-
- $i totqi ;tiu. Nu mi crezi?Atunci asculti.

t02
103
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
toata
$i a inceput si. vorbeasci. Mi-a povestit aProaPe
viaga,imi amintea fapte care mi se intimplaseri demt'lt,
in copilirie, ti pe careimi era frici si mi le amintesc.In
acela;i timp mi sfredeleacu privirea, transformindu-mi
sufletul intr-un infern. Mi-a amintit de o intimplare al
cirei martor era mort de mulgi ani gi,prin urmare, numai
eu gtiam de ea.Tinira Povesteatot, in celemai mici deta-
lii, de parci lucrurile sepetrecuseri in ajun. Nu prididea
in a-mi dezvilui cit mai multe fapte, iar eu o ascultam9i
retriiam c€eace trecuil demult in lumea amintirilor. O!
Aceastaera pedeapsaPentru obriznicia mea. Daci a9 fi
putut nota tot ce mi-a spuseain aceanoaPte!Nici eu nu aq
6 fost in staresi povestescatit de bine. Mirarea setrans-
forma treptat in frici 9i pini la urmi o panici neingeleasi
a pus stipinire pe mine. Acestes€nzafiinu m-au pirisit
tot timpul cit mi-a vorbit. Faptul ci gtia atit de multe mi
infiora 9i chiar mi infrico;a. La aceastas-aadiugat 9i dis-
perarea,provocati de congtientizareaimposibilitigii de a
primi iertarede la Dumnezeu. imi veneasi plAng.
- Destul, pentru numele lui Dumnezeu, te rog, ince-
teazl! Mi-e greu si aud toate astea!
- Acum mi crezi?
- Cred, cred! Nu mai spunenimic.
Ea insi continua si-mi vorbeasci. Mi-a amintir cum
l-am cunoscut pe pirinte, cuvintele Pe care mi le spuse-
se el, uneori cita frazeintregi, Pe care nu le mai auziseni-
meni afari de mine. imi prezentaviagadupi aceea,cu toa-
te gindurile si sentimentelemele.Nu mi-a ascunsnimic,
nici cel mai mic gind al meu.
- VId ci igi estegreu, mi-a sPusea' dar eu am venit si
te ajut.
- Cum mi putegiajuta?am intrebat-o.
r04
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
- Nu-mi spune ,,dumneavoastri', nu se cade. Te voi
ajuta cu ce por. Mai intAi de toare alungi gAndul morgii.
GAndegte-renumai ce timpuri triim. Pe cine vrei si im-
presionezi?Pe cel riu? El abia agteaprisi faci acesrpas.
- Pirinte! am goptir, amintindu-mi cI exact aceleasi
cuvinte mi le spuneasi el.
- Da, toate acesteagi le-a spustatil meu, iar eu nu fac
altcevadecit si gi le mai spun o dati.
- Vera,dragamea,ce si fac?invagi-mi!
- Roagi-re.
- $i crezi ci Dumnezeu mi va auzi?Mi va ierta?
- Nebuno, privegte!m-a indemnat, arltind cu mAna
spreugi.
Privirea ei mi ardea.Am incors capul, si vid ce voia
sl-mi arate,gi am inlemnit. in fagamea, in locul u;ii, au
apirut trei cruci. Nu eram in staresi scot un cuvAnt.in-
rr-un 6nal, Vera a rosrit:
- Ce vezi?
- Pe Hristos ristignit pe cei doi tilhari lingi El.
9i
- il vezi pe rAlharul cares-aci.it?
- il uld.
'-
El a fost un picitos. (Jn mare picltos. igi amintegti
ce I-a spus lui Hristos? ,,Pomene;te-mi,Doamne, cAnd
voi veni in implrigi aTa!" $i ce i-a rispuns MAntuitoruh
,,Chiar azi vei 6 cu Mine in Rai'... Crezi ci,acesrelucruri
s-aupetrecut inrocmai?
- Cred.
Ea a lisat mAnain jos gi crucile au displrur.
- Nu igi estede ajuns?Saute crezi mai picitoasi decit
acel tXlhar? Roagl-re!
- Nu mi por ruga,cevanu mi lasi.
- Estede la cel rlu, dar trebuie si lupgi.
105

MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- Am obosit!
Acesteultime cuvinte le-am spusmai mult in goapti'
- Mergi la tatil meu, el te va ajuta! m-a incredigatea,in
timp ce eu ticeam. Oare puginelucruri a fhcut el pentru ti'
ne?Oare nu datoriti lui mai egti in viagi 9i ai ajunssi crezi?
- El nu mi iubegte.
- Te iubegte.El ii iubegtepe togi. Cum pogi si te indo-
ie;ti de asta?IubegteJgi tu. IubegteJcum l-am iubit 9i eu'
Tata estefoarte bun.
undeva,departe'
$i-a strins miinile la piept 9i privea
Expresiafegeii s-aschimbat, iar ochii ii ardcau.Mi s-afi-
cut frici.
- Cevezi,Vera? am intrebat-o.
- Pe tata, a rispuns ea incet.
Lacrimile mi inibugeau. Mi-am acoperit fagacu pal-
mele. Vera mi-a pus o mini Pe caP.Avea o mAni ugoari'
in timp ce incercasi-mi spunl ceva,imi mingiia pirul'
Nu Ein minte ce mi-a sPus,am reginutdoar o frazi:
- lubegteJ pe tatil meu ata cum l-am iubit 9i eu.
Printre lacrimi i-am sPus:
- il iub.sc mult, daci nu chiar mai mult decit tine.
Odati cu lacrimile s-audus ;i toati durerea9i tristegea'
Acum mi sepirea ci o piatri mi s-aluat de pe inimi.
- Slavi Domnului! a zimbit Vera.$i te mai intrebai ce
si faci.Viitorul tiu esteluminos.
- La mlnistire! am exclamat. Dar cind voi ajunge
acolo?
- Nu-gi face griji, vei ajunge 9i vei lua chiar numele
meu, mi auzi?
- Da.
-YezI?Te-aigilinigtit.Acum trebuiesi plec.Adio!
- Vera,am strigat,n-o si te maivid?
t06
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
- Daci doresti,vino impreunl cu tata si mi vizitagi.
Voi fi bucuroasi.
- Nu stagiimpreuni?! m-am mirat.
- Nu.
- Stai la vili?
- Nu.
- Atunci unde ?
- Tata grie,el igi va spune.Vino cu el. Sl-i rransmigisa-
lutiri din parreamea.RimAi cu bine!
Vera a rostit acesrecuvinre cu atira blindeEe, incit
ochii mi s-auumplur de lacrimi. Ea s-aridicat gi s-aapro-
piat de mine. Mi-a strAnsmina. Aveam impresia ci ating
un obiect din mitase. M-a privit cu blindege.
- Cum vei ajunge singuri? am intrebar-o. Vreau si te
conduc.
- Nu, nu e nevoie.
- Vera, un singur lucru nu pot pricepe, cum ai venit la
mine? Cum ai ajuns?Acum e noapte. Unde mergi?
- Vei afa mai tArziu, a rosdt eape un ton misterios.
- igi mulEumesc.
- Nu-mi mulgumi. Cineva s-a rugar mult pentru dne.
Cirie esteaceastipersoani nu gtiu, dar rugiciunea ei a fost
auzitl,,Adio! Roagi-te gi nu mi uita!
Acestea au fost ultimele ei cuvinre, dupi care s-a in-
dreptat spreugi, a deschis-ofbri zgomot gi a dispirut. Vro-
iam si alergdupi ea,dar nu puream si mi misc, de parci ci-
nevami, gintuiselocului. Nu-mi aminresccit rimp am stat
aga,dar, cAnda inceput si selumineze, mi-am revcnit gi am
incercat sLanelizezcemi seintimplase in uhimele ore.
CAt a stat VeralAngi mine eram convinsi ci in fagamea
era un om viu, dar dupi ce mi-arn revenir 9i m-am odihnit
pufin, au inceput si mi macine indoielile. Mi intrebam
t07
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
cum putea un om viu si intre in casi fbrl safacavreun zgo-
mot saucum a putut ajungepini aici de la Moscova,la trei
noaptea,cind la aceaori nu mai circula nici un tren'
M-am gribit si ajung la u9a de la intrare, insi era in-
cuiati. Mi-am cuprins capul in mlini. Ce a fost asta?Nu
putea fi o halucinagie,cici duraseprea mult. Eram siguri ci
nu fi.rsese un vis, Pentru ci nu inchisesemochii toati noaP-
tea gi nici nu mi s-aintimplat vreodati si adorm Pe scaun'
DimineaEa,o vecini m-a intrebat cu cine vorbisemin
timpul nopfii. I-am spusci citisem nigte poezii cu voce
tare. Bineingelesci nu m-a crezut.Cine mai reciti poezii
in toiul nopgii?Era convinsi civorbisem in somn.Nu am
indriznit si-i destiinuiesc,mai alesci nici nu gtiam ce se
intimplase cu adevirat.
Cum putea fi denumiti aceasti intlmplare? Cine era
Vera?Era cu adevirat 6ica pirintelui I.? Nu-i cunofteam
togi copiii. Eu locuiam in Sokolniki 9i imi amintesccipi-
rintele aveaciteva fetige, insl care dintre ele era Vera nu
puteam si-mi dau seama.PeaceastiVeracarea fost la mi-
ne nu o vizusem niciodati.
Mi frimintam mult, negtiind ce si fac. Si-i spun pi-
rintelui sau nu? Ce va crede el cAnd ii voi povesti?imi va
spuneci a fost doar un vis?
Am hotirit si afu rispunsul de la unchiul meu. CAnd
l-am intrebat daci pirintele are o fiici numiti Vera,el mi-a
spusci, intr-adevir, pirintele a avut o 6ici cu acestnume'
dar ci ea murise cu mulEiani in urmi. Am ingheEatde fri-
ci. Mi'am dat seamaci nu-i pot ascundepirintelui toace
cele intAmplate. Trebuia si afle neaplrat. Ce va crede de-
spretoate acesteanu era treabamea.Eu insi nu mi indo-
iescci am fost vizitati de sufetul Verei.
108
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Eu, subsemnatulprotoiereuIoan Kedrou mirturisesc
in numele Domnului nostru Iisus Hristos:
Auroareaacesteiscrisori,ca una carea trlit aceastiin-
tXmplare,a cerur de la mine fotografii cu riposata mea fii-
ci Vera. I-am dar una in care era gi Preafericitul Patriarh
Tihon, impreuni cu inci ll0 persoane.Fotografiaa fost
fbcutl in 1919,pe 29 august. Olga lvanovna, firi prea
mult efort, a recunoscut-ope Vera, spunAnd: ,,Ea e, ea a
foscla mine !"
Aga cum a dorit Vera, a doua zi am ajuns cu rogii (roa-
ti familia mea gi Olga lvanovna KalmAkova) la cimitirul
Piatnigk,unde seafa mormAntul ei.
Mulgumim lui Dumnezeu penrru roare.
,,Dumneaeu existd ca adearirat'
O bdtrin,i mi-a pouestit aceastdintirnpkre:
Eu si sotul meu nu eram prea credincioqi,cu toate ci
admiteam existengalui Dumnezeu. Ne-am jurat unul al-
tuia ca aceladinrre noi careva muri primul si vini gi si
spuni daci Dumnezeu existi cu adevirat.
Sogul meu a murit primul. lntr-o zi eramsingurl aca-
si, cind deodati am auzit cum s-adeschisugagi in prag a
apirut riposatul meu sog.,,Micugamea (aveaobiceiul si
mi numeasci aga),Dumnezeu existi cu adevirat", mi-a
spusgi s-a fbcut nevizut.
Se inti,mpli deseorica inci din timpul viegii oamenii
si igi promitl si implineasci un anumit lucru dupi moar-
te...De celemai multe ori promisiunile de acesrfel seim-
plinesc.Separe ci sufletul celui decedatsesimte legarde
juriminrul flcut in timpul vieEiigi nu igi poate gisi linig-
109
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
tea Pani cAnd nul implinegte. Iar Domnul Dumnezeul
nostru, in mareaSamili, ii oferi aceastiposibilitate.
Din uia{a unui medic
Tatdlui meu, doctor in medicin,i S. B. l/., ii plicea sd ne
pouesteasc,inoud, coPiilor, o intimpkre minunatd care a
auut locpe uremedcind era tindr.
invigam la Universitate ca bursier. Mama aveade in'
trelinut singuri 18 copii, cici tata era tere bolnav. Eram
foarte siraci. CAnd am absolvit Universitatea am fost re-
pardzetca medic intr-o localitate unde bAntuia epidemia
de rifos exantematic.
Tot ln aceaperioadi s-aimbolnivit 9i mama. Cei de aca-
si mi-au trimis o telegrami ca si mi ingtiingezeci starea
mamei eragravi, dar nu mi s-apermis si plec de la spital.
Sora ceamai mare, careera deja logoditi, a ingriiit'o in
toati aceastiperioadi. Mama a rugat-osi-i indeplincasci
o doringi:
- Tanecika, vreau si mi inmormintezi in rochia mea
de mircasi. EstesfinEiti, in ea m-am cununat in blserici 9i
tot in eavreau si mor.
Fata a inceput si plingi:
- Mimico, nu muri! ln curAndvoi 6 9i eu mireasi, gi
apoi fraqii gi surorile mele sunt inci mici.
Vizind insi privirea marnei, a adiugat:
- igi voi indeplini doringaintocmai.
Mama a murit la citcva zile dupi aceasti discugie.Am
primit o noui telegrami, dar nici acum cei de la spital nu
m-au lisat si plec.
Am ajunsacasiabiapestedoui luni. intr-o zi mi plim-
bam prin gridini. Era vari, soarelestrilucea. Cred ci era
ll0
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
pe ladouidupi-amiaza.in timp cemiplimbam, mig6n-
deam:.Cum reutetceTaniasi sedescurcecu atAteagriji?
O ascultifragiimaimici?$i tata...E bitrAngibolnav.Bani
suntpugini."Nu mi gindeamla mama.Deodati insi am
vizut-o cum veneaspremine. Era o halucinagie? O ilu-
zie?M-am lovit cu mina pestefrunte.Nu, eraea,vie, gi
seapropiade mine.Ne mai despirgea doarun singurpas,
cind mamam-asrrigar:
- Serioja...
- Mami, cum e posibilataceva,doarai murir?!
- Nu areimportanEi.Sunt mai vie decit atunci clnd
eramprintre voi. Nu am venit intimplitor. Dumnezeu
m-alisat si te vid. imi pareriu de Tania.Nu mi-a impli-
nit ultima doringi, degia promisci mi va inmorminta in
rochiameadc mireasl.Mi-e mili dc eagi mi tcm pentru
sufletul ei. Si-i spui si dea chiar astizi rochia meaunui
ccr$etor.Si nu crezi,fiule, ci am nevoiedc ea.Nu! .d,colo
ni sedauhainedupi credinEanoastri gidupi faptelebune
pe carele-amficut in timpul viegii.
- Mami, desprece rochic e vorba?Nu pricep ni.
mic...Ai murit, iar eu cevid vie...Cred ci mi-am pierdur
mingile...
- Linigtegte-te, Serioja,nu-gifacegriji.Eu sunrvie,nu-
mai trupul a murit, gi acestatemporar,pini la invierea
morEilor.Cit desprerochie,Tania igi va povestitot. Si-i
spuicete-amrugat:ci o ierr,dar rochias-odeachiarazi
unui sirac.
Mama m-aprivit cu blindege,m-a insemnatcu sem-
nul cruciigia mai adiugat:
- Te vei insura,Serioja.$i vei aveacopii. Si-i cregtiin
credingigiin iubirepentruBisericaOrtodoxi. Celuicarenu
consideriBisericamami, nici Dumnezeunu-iesteTarI.
lll

MINUNI ALE VREMII NOASTRE
M-a binecuvAntatapoi inci o dati gi a dispirut' Migcat
de cele intimplate, am intrat in casl, neribdltor si vor-
besccu Tania.
- Tania, surioari, acum am vorbit cu mama! Era vie!
- Cum vie?Ai vorbit tu cu ea?Cred ci ai visat' $i eu
am visat-ode doul ori.
- Ba nu, Tania, am vizut-o nu in vis, ci cu ochii des-
chigi...Acum, in gridini... Dar m-a mirat cind mi-a spus
ci nu i-ai implinit ultima doringi, te-ai bucurat la rochia
ei de mireasi.
Tania a izbucnit in PlAns:
- Am gregit,Serioja,am gregit.
- Nu plAngc,Tania, mama m-a rugat si-gi transmir ci
te iarti, d"r.,t o singuri condiEie:chiar astlzi si dai unui
sirac rochia ei de mireasi.
Ea selinigti pugin, aPoisPuse:
- GAndegte-te9i tu, cum. si dim rochia unui sirac,
cind nici unul nu ne trecepragul?ToEi gtiu ci suntem li-
pigi pimintului. Tata e bolnav gi pe deasupraavem9i mul-
te datorii. De abiao scot la capit cu gospodiria 9i cu fraEii
mai mici.
- Nu, Tania, daci mama a sPussi-i dim rochia, in-
seamni ci va apirea neapirat cineva la u;a noastri. Scoa-
te-o din cufhr. Mama are griji de noi 9i din lumea cealalti.
Tania a scos rochia gi a agezat'ope masl. Nu a trecut
mult 9i s-aauzit o bitaie in poarta caredldea in grldini'
A intrat un bitrin gi ne-aspusplAngAnd:
- Vi rog in numele lui Hristos, daci putegisi-mi dagi
citeva haine pentru o mireasi. Nu are cu ce sl seimbrace
ca si secunune. E o strinepoati de-amea.
Firi si spunemceva,i-am dat rochia mamei.
tt2
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
G r rja rdp osatalui M itrop olit Fildre t d I Mos couei
pentril mormrintul mamei lui
intr-una din zile md,aflam,ca de obicei,in birou. Eram
pe deplin treaz. Deodati unul din colgurile camereis-a
umplut de lumini. in aceasrilumini am purut ziri silu-
eta unui cilugir, de staturi mijlocie, slab,purtAnd pe cap
un potcap alb, cu o crucepe el. Dupi felul cum eraimbri-
cat pirea a fi un mitropolit.
Am inghegatde frici. Cilugirul s-aapropiat de mine
gi mi-a spus:
- De ce gi-e frici? Sunt o rudi de-a ta, Mitropolitul
Filaret al Moscovei. Dintre toare rudele mele doar ru mai
egti in viagi gi numai tu mi pogi ajutasi refacmormAntul
mamei mele. Piatra gi cruceaau rimas lingi bisericadin
cimitir. S-apistrat gi lemnul cu inscripgia.Mergi la paro-
hul bisericii gi cereca mormAnrul si 6e refhcur.
Eram foarte tulburat. L-am intrebarrorugipe mitropo-
lit unde anume sepistrau piatra gi crucea.El mi-a indicat
Iocul exact gi mi-a spus9i care era confinurul inscripqiei.
Dupi ce am mai vorbit pugin, a dispirut.
La scurt timp dupi aceeam-am dus la preotul care
slujia la bisericadin cimitir gi i-am rransmisdoringa Mi-
tropolitului Filaret. Preotul insi s-a aritat foarte sceptic
fagi de vedeniamea 9i a refuzat si intreprindi cevapentru
refacereamormintului.
Dupi un timp, mitropolitul m-avizitat din nou. A in-
sistatsi-i implinesc rugimintea gi a adiugat ci va mai veni
o dati, insi inainte de moarreamea:
- Cind va veni timpul si mori, eu te voi insogipe cea-
lahi lume.
De data aceasraam reu;ir, cu ajutorul stareguluiLavrei
Sfbntul Serghie,si-i trimit o scrisoareparriarhului.
ll3

MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Patriarhul m-a chemat la el gi mi-a cerut si-i povestesc
aminungit desprevizitele mitropolitului. Printre altele,
m-a intrebat cAt timp au durat vizitele gi discugiile.
- Cred ci aproximativ un sfert dc ori, i-am rispuns'
Eram foarte tulburat gi nu am ingelcsmulte din cc-mi
spunea,agaci am fost nevoit siJ mai intreb de citeva ori.
in urma dispozigieipatriarhului, mormintul mamei Mi'
tropolitului Filaret a fost refhcuc Crucea 9i piatra funerari
au fost gisite exact in locul indicat. Iar textul de pe mor-
mAnt era idendc cu cel pE care mi.l spusesemicropolitul.
oEste, este,estelt'
In dmpul rizboiului civil,la Moscovalocuiau doui su-
rori, Irina gi Nastea.ln aceeagicasi cu elc locuia 9i o pri-
eteni de-a lor, Nadejda, care nu era Preacredincioasi.
Nastea a plecat pe front, ca sori de caritate. Acolo s-a
imbolnivit dc tifos exantematic gi a murit.
Cind Irina gi Nad$da au primit vesteamorgii ci, Na-
dejdei i-a apirut in mintc un glnd: 'Ce ar fi daci ar veni
acum Nastea la mine gi mi.ar sPunecc estc Pe lumea cea'
lalti?!" in aceeaginoaPte,Nastea i-a apirut in vis Irinei 9i
i-a spus:,,Si-i spui Nadejdei: este' este,este!' 9i a dispirut.
Dimineaga,cind s-atrezit, Irina era foarte nedumeriti: ,,Ce
inseamni acestecuvinte?' insi cAndi'a povestitNadcjdci ce
avisat,aceastas-afbcut palidl gi,casi nu legine's-aatezatPe
un scaun.Ea primise de la Nastearispunsul la intrebareaca-
re o frimAnta, gi anume ci existiviagi dupi moafte.
Din Pronia lui Dumnezeu, Nastea s'a aritat lrinei,
care nici nu binuia la ce se gAndiseNadejda. Aceasta i-a
mirturisit prieteneisaleci visul nu fuseseintimplitor, ci
un rispuns pe carenici un om viu nu-l poatecunoagtela o
intrebare care ne frlmAnti pe togi.
tt4
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Oaspetele
Aceastas-aintAmplatintr-o vari, in timpul Primului
Rizboi Mondial. Ivan Vasilievicilocuia intr-o casi fru-
moasi,inconjuratidc o livadi mare.El obignuiasi-gilase
cAiniiliberi,pentru*i pizi livada.
Intr-o noapte,a auzito bitaie in ugi. Mirat deo viziti la
o ori atit detlrzie, dar mai alesci duliii lui lisaserisi trea-
ci un om, IvanVasilievicis-aapropiatdeugi gia intrebar:
- Cine-i acolo?
- Eu, Fiodor...Deschide,IvanVasilievici!
Ivan Vasilievicia recunoscutvoceaprietenuluisiu ca-
re eraplecatla rizboi, agaci s-agribit si deschidiuga.irt
pragstitea Fiodor,imbricat intr-o mantasoldiEeasci.
- Am venit la tine cu o rugiminte. Te rog si-i anungi
pe ai meicL aziammurit in rizboi. Acum vin delabi,dar
nu mi s-adat voic si intru. Spune-lesi nu seintristezcgi
si nu miplAngi.
SpunAndacestea, Fiodors-aficut nevizur,iar IvanVa-
silievicia plecatsi-i anungerudele.Eleinsi nu l-aucrezut.
O siptimini mai tArziu,rudeleau primit insi vesteaci
Fiodora fost ucispe front chiar in ziuain caresufetul i se
aritaselui lvan Vasilievici.
(mdrturialui N. A. O.)
Ardtarea aneife tipc moartc
pr ofesoralui l/.N. Rozanoa
Pe la inceputul secoluluial XXJea, la Moscovatriia
renumirulchirurg Vladimir NicolaeviciRozanov.
Erazi deconsultagii.In cabinetullui a intrat la un mo-
mentdat o fetigi de vreo 10-12ani. Purta o rochiEiroz,
iar in pir aveao fundi mare.
ll5
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- Doctore, i s-a adresatfetiga,mama estefoarcebol-
navi gi trebuie s-ovadi un medic.Vi rog sivenigi cAt mai
repedela noi acasi.
$i fetiga i-a spusadresa.
Profesorulera mirat atAtde imbricimintea fetigei,cAt
gi de insistengacu careii cereasi-i ajutemama.Dupi ce i-a
promis cl va mergeimediat la bolnavi, fetigaa plecat.
Vladimir Nicolaevici ;i-a anungarpaciengiici in ziua
respectivi nu va mai consultape nimeni, Pentru ci fuse-
se chemat urgent la mama fetiEeicare tocmai iegisedin
cabinct.
- Care fedEi?seinrebau paciengii.Nu am vizut nici o
fetigi intrind. Cu cine agivorbit?
Vladimir Nicolaeviciera;i mai nedumerit.Totugi a ho-
tirit si ajungi la adresaindicati. Acolo era zarvi mare.
- Doctore, ce bine ci aEivenit! Cine v-a anungat ci
avem nevoie de ajutorul dumneavoastri? l-au intrebat,
miragi cei din familie.
Oamenii l-au introdus in salon,unde a gisit o femeie
leginati. Peo masl seafa... fetiEain rochigi roz 9i cu fun-
di mare in pir. Era moarti...
Se pare ci durereamamei gi stareasinitlgii ei o neli-
nisteaupe riposati. Din mila lui Dumnezeu i'a fost dati
posibilitateasi-l chemepe Vladimir NicolaeviciRozanov,
ca si-i salvezemama de la moarte.
.Vreau sd add un diauol"
Eu 9i citeva prietene de-ale mele eram pasionate de
spiritism. Odati, in timpul unei gedinge,mi-am expri-
mat dorinfa si vid un diavol. Rispunsul nu s-alisat mult
asteptat:,,Daci doregti si-l vezi,si fii mdine la ora doui pe
t16
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
bulevardulTVerskoi,lAngl staruialui Pu;kin. Acolo te va
agteptaun tinir inrr-o haini maro."
Nu mi-a fosr delocfrici, agaci a doua zi la ora stabiliri
eram lingi statuie.Un rAnir imbricat intr-o haini maro
s-aapropiatde mine. M-a luat de braEsi ne-am indreptat
spreriul Moscova.
in clipa in care m-a arins, mi-am simgirrrupul parali-
zat. Nu aveamputere si mi opun. Ceva greu 9i intunecat
imi apisa sufetul. Eram congtienri de situaEiacritici in
care mi aflam. Am incercat si mi rog, dar nici o rugi-
ciune nu-mi veneain minte. Ciuram cu disperaresi gi-
sesco scipare.PAni la urmi, am reugit cu greu si rostesc:
,,Doamne,miluie;te-mi!'
Cind mi-am revenir,lingi mine nu mai era nimeni,
iar eu mi aflam pe un mal abrupt al rlului Moscova. Daci
mai fhceamun pas,mi trezeamin rlu.
AgbeasmaMare
De Boboteazi, in biserici, un preor impirgea agheas-
mi credinciogilor. O femeie s-a apropiat de el gi i-a inrins
o sticli. insi, in clipa in carepreorul a inccpur si toarne
agheasmiin ea,sticlas-asparr in bucigi mici.
Nedumerit, preotul a inrrebar-o pe femeie: ,,Ce fel de
sticli ai adus?Ce congineaea?'
Ru;inati, femeiaa mirturisit:
- Pirinte , am vrur caun rinir si seinsoarecu fiica mea.
Penrru a-l fermeca,am adus de la o vrijiroare api descin-
tati, dar m-am temut si-i dau ferei. De aceea,am vrur ca
mai intii si turnagi in aceastisricli gi pugini agheasml.
Nu pogi amesrecain acelagivas api descintati de o
vrijitoare gi Agheasma Mare de la Boboteazi....De aceea
s-aspart sticlain mAinile preotului.
rt7
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Agheasma
intr-un manual de medicini, carea apirut la inceputul
secolului al XXlea, autorul face deosebireintre bolnavii
psihic numigi ,,demonizaEi"gi cei caresufcri de deregliri
ale sistemului nervos.Pe cei din prima categorieli depista
foarte ugor:le didea si beaagheasml.Dar nimeni nu este
in staresi-i impuni unui demonizat si o bea.Iati un caz
elocvent care demonsueazicele spusemai sus.
O cunogtingi de-a'noastri a vizitat'o Pe maica E., o
cilugiriEi bitrAni, cu viagi imbunitigiti. La ea venea
multi lume pentru a-i cere ajutorul. Maica primea vi-
zitatori doar dimineaga.Le ascultanevoile gi necazurile,
seruga pentru ei 9i numai dupi aceeale didea rispunsul.
Daci era nevoie,le didca gi api sfin;iti. Maica aveala ca
o sriclugi din care turna cAtevapicituri in vaselecu api
obignuiti. Oamenii mircuriseau ci mulgi s-auvindecatde
boli incurabile cu ajutorul tnaicii E.
Cunogdnga noastri, insogiti de clteva femei, a ajuns la
chilia miicugei in clipa in care aceastaigi terminase pro-
gramul pentru vizitatori.
- O cilugirigi careftcea ascultarela ea,ne povesteafe-
meia, ne-a spussi ne gisim pe cineva caresi ne primeasci
PestenoaPte.
- Eu cunosc pe cineva carear putea si ne gizduiasci, a
spusuna din femei.
- NuvcniEi cu noi? am intrebat-oclnd am ajunsla ca-
sa aceleifemci.
- Pe mine nu mi va primi, a rispuns.
Noi nu am vrut s-o credemgi am induplecat-osi vini
gi ea. BitrAna ne-a primit cu multi bucurie, insi cind a
observat-ope femeia care ne condusesela ea,i-a spus:
ll8
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Pleaci,pc tine nu te primesc!
Noi nu ingelegeam comportamentulbitrAnei.
- Voi nu gtigicineesreeade fapt, ne-aspus.Ea nu bea
api de la maica,ci o varsi in pidure .
Ca si ne convingidecelespuse, a rurnarintr-unpahar
agheasmigi i l-a intins aceleifemei:
- Hai, bea!Numai agate voi primi.
Femeiaa luat paharulin mini gi l-a qinut citevaclipe.
pupi fagaei vedeamcum in sufetul siu sedidea o lupri.
in celcdin urmi a intinsinapoipaharul,fbri si 6 incercar
al ducela guri:
- Nu pot siJ beau.
Noi conrinuamsi insistim pe lingi bltreni s-olase
si rimini pesrenoaprcgi pe femeiacare,de fapr,erade-
monizati. A9acum nc-amirrurisir mai tirziu accasricu-
nogtingi,maicaii sfiruia pe ceicarcveneaula casi beaapi
sfingiriin Gecare dimineagigiseari.
FcricitaMatrona
in anii'30 am fosr arestatgi trimis intr-un lagir. Pe
atuncierammedicAiam fost reparrizarlapunctul sanitar.
Majoritateadeginugiloraritau ingrozitorgi,casi le uturez
intr-un fel viaga,mi striduiam si-i scutescde la munca
grea,iar pe ceimai slibigiii internamin spital.Odari, in
timpul uneiconsultagii, o sori medicali,careeragieade-
ginuti, mi-aspus:
- Doccore,amauzitci,cinevav-adenunEar. Sunregi in-
vinuit dc preamuhi mirinimie fagi de dcqinugigi separe
ci vi vor prelungitermenulpini la 15ani.
Soraerao femeieserioasi,carcgtiamulte din celece
seintimplau in lagir; dc aceca,cAndam auziraccastives-
ll9
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
te, m-am speriat.Fusesemcondamnat la trei ani, pe care
aproapeii ispisisem,imi numiram pugineleluni caremi
mai despirgeaude eliberareamult agteptati, 9i si mi tre-
zescacum cu inci 15 ani de condamnaremi sepirea in-
grozitor. Nu am dormit toati noaptea.Dimineaga' sora
m-a privit cu compitimire cind mi-a vlzut fagaobositi.
La sfArgitulzilei de munci, ea s-aaProPiatde mine 9i mi-a
spuscu o vocenesigurl:
- PermiteEi-misi vi dau un sfat, numai si nu ridegi
demine.
- Vi ascult.
- in oraqulin carem-am niscut esteo femeiePe careo
cheami Matronugca.Dumnezeu a inzestrat-ocu darul rugi'
ciunii gi,atunci cind seroagipentru cineva,ajutorul nu intir-
ziesl vini. MulEi vin la easi-i ceari sprijinul, iar Matronugca
nu refuzi pe nimeni. Rugagi-ogi dumneavoastri.
Am dat trist din cap:
- PAni va ajungescrisoareamea la ea,deja voi fi con'
damnat la 15 ani.
- Nu e nevoiesi-i scrieEi.Este suficient doar s-o stri-
gaEi,a spussoratimid.
- S-o strig?De aici?Dar e la sutede kilometri depirtare !
- Am binuit ci vegiride de mine, dar si gtiEici eavi
va auzi,oriunde vI vegiafa. Facegiata: seara,cAndvegiiegi
la plimbare, rlminegi pu[in in urma tuturor 9i strigagita-
re de trei ori: .Matronugca, ajuti-ml!" Ea vi va auzi ;i se
va ruga pentru dumneavoastri.
De;i toate acesteami se pireau foarte stranii 9i semi'
nind cu o vrijitorie, seara,cind am fost scogila plimbare,
am urmat sfatul colegeimele.
A trecut o zi, o siptimini, o luni. Nimeni nu m-a che-
mar gi nu mi-a spusnimic. intre timp, in lagirul nostru
t20
MINUNI ALEVRI,MII NOASTRE
s-auschirnbarmuhe. A fosr numit un nou director.A mai
trecut o jumfuate de an. Se apropiaziua eliberirii mele ;i
cind, in sfirgir, a venit aceazigi imi inapoiau acrele,am
cerut si, 6u trimis in oragul in care locuia Macronugca.
inainte de a o chemain ajutor, am jurat ci daci nu voi fi
condamnat la inci 15 ani, atunci cind voi fi eliberat,voi
mergela ea ca si-i mulgumesc.Am auzit ci inci doi rineri
plecauin acelagiorag.Pedrum i-am intrebat daci au auzit
cevadespreMatrona.
- Cum si nu! Toati lumea o cunoasre.Am fi mers cu
ceamai mare plicere la ea,dar noi locuim inrr-un sat de
lAngi orassi ne esretare dor de piringi. CAnd vegiajunge
insi in orag,si inrrebagipe primul om carevi va iegi in ca-
le unde locuiegteMatronugca.
Am fbcut exacrcum m-au invigar insogitorii mei. pri-
ma persoani caremi-a iegit in calea fost un biieEel.
- Mergegipe aceasrisrradi, mi-a spusel, iar cAndajun-
gegila pogti si inroarcegipe o ulicioari. Matronugcasri in
a treia casi Ia stAnga.
Cu cAt mi apropiam mai mult de casi, cu atAt emogiile
puneautot mai mult stipAnire pe mine. Am vrur si bat la
ugi, dar am observatci nu era incuiati. Am intrat in casi
gi am privit in jur. in mijlocul camerei era o masi, iar pe
eao ladi destul de mare.
- Pot si intru? am strigat.
- Inrri, Serioja!am auzir o vocecareie;eadin ladl.
M-am apropiat de masi gi am privit in ladi. in e"
"m
vizut o femeiemicl de sraruri, caresritea nemigcati.Faga
ei exprima blindege.Am salutat-ogi am inrrebar:
- De unde imi cunoagteginumele?
- Cum si nu gtiu, a spusea incet. M-ai strigat, iar eu
m-am rugar penrru tine. Ia loc, astizi vei fi oasperelemeu.
t2l

MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Am statmult timp devorbi. Matronugca mi-apoves-
tit ci in copiliric s-aimbolnivit gi dc atuncinu mai pu-
teasi meargigi si semigtc.Familiaei erasiraci, iar ma-
ma, cind p["." l" lucru, o Puneaintr-o ladi 9i o duceala
biserici.Acolo riminea plni scara.Ascultatoateslujbele
.vlaviegi rugiciune.
Am mai discutat desprescopul viegii, desprecre-
dingi gi Dumnezeu.Mi minunamde inEelepciunea ei,dc
a fost dusi in localitatea8., undes-astins
aceee,Matrona
din viagi.
(mdrturiea ndposatului EpiscopStefanNihitin)
Pahonul
Cred ci era
Elevii claseia X-a auorganizato Petrecere.
de 8 martie.InvitagierauPutini,iar dintreprofesori,doar
eu 9i gefulde studii.Am hotirit si nu punempe nimeni
la vesdar.
SpresfArgitulserbirii, cAndtogi sepregiteausi plece
acasi,o elevi s-aapropiatde mine plingind:
- Paltonulmeua dispirut. Eranou.Am datpeel 1500
de ruble.
M-am duscu eala vestiar.intr-adevir,paltonuldispi'
ruse.S-auadunatgi ceilalgielevi.TogieraufoarteagitaEi'
122
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Nu aveamce si 6cem - pahonul dispiruse...Una din-
tre elevea fost trimisl acasi si aduci un palton vechi, iar
celei carc a avur de suferit i-am spus si vini a doua zi la
gcoali impreuni cu mama. in aceeagizi, a fost chemat gi
avocatul nostru. Am hotirit ca piringii fetei si ne dea in
judecati, iar noi siplitim costul paltonului.
A inceput un nou an gcolar.Eram in biroul meu. S-a
auzit o biraie in ugi. O tiniri a inrrat gi m-a salutat.Se
vedeaci o frimAnra ceva.Ca si incep cumva discuEia,am
intrebat-omai inrii de unde mi cunogrea.
- Am invigat ln aceastigcoali, dar foarte pugin timp.
Primivara trecuti agi organizat o serbare.pentru ci am
fost elevi aici, m-au lisat si intru... Fata a lisat capul in
jos, in timp ce stringea cevain mini. Eu am fost cca care
a furar palronul gi l-am purrar, fbri si binuiasci cineva.
Am fost la biserici si mi spovedescAi i-am spuspreotului
fapta mea. Pirintele nu mi-a dat voic si mi impirtigesc
pAni nu voi inapoia banii. Am purrat mult rimp paltonul,
iar banii... iati-i.
Fata a desfbcutpumnul, a pus banii pe masi gi a fugit.
Am desficut hlrriile mototolite. Erau 1500 de ruble.
Ursul
Mitropolirul Kiril eradus in exil, iar inrr-o noapteci-
nevaI-a aruncatdin trenul caremergeacu vitezi rnare.
Erao iarni geroasi.Mitropolirul a cizut inrr-un rroiande
zilpadl.A iegitcu greudin el, incercAndsi ghiceasciun-
de ar puteafi. in jur eradoarpidure ginici un semnci ar
existavreun satprin apropiere.A mersprin zipadi mult
timp. intr-un sfArgit,obosit,s-aatezarp. un rrunchi de
r23
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
MINUNI ALEVREMII NOASTRE

un ceadin Perov.La bisericade care aparEineamnu mergeam

copac.Dintr-odati a vizut cum, de niciieri, a aparut
urs careseindrepta sPreel.
- Mi va sfa;ia,l-a fulgerat un gAnd,dindu-gi seamaci
nu va putea fugi PreadeParte.
Ursul insi s'a apropiat de cilugir 9i, dupi ce l-a-miro-
sit, s-a culcat la picioarelelui. Ursul rispAndeacilduri 9i
cu faga
bunivoingi. La un moment dat s-amigcat's-aintors
acesta'
spremitropolit gi s'a intins cit era el de lung lAngi
su'
S-a gindit cit s-agindit vlidica, dar' nemaiputAnd
lui
po.t" figol, ,-" .ol."lt lingi urs ;i s-alipit de pAntecele
cald. Sei-rlertea de pe o PartePealta' ca si seincilzeasci'
cu
Ursul insi dormea iirri;.1,, inviluindu-l pe mitropolit
ffri'
respiragialui fierbinte . Cind a inceput si selumineze'
tropolitul a tuzitin depirtare cAntatul cocogilor'
s-a bucurat
,,S,r.r, sigur ci esteun sat prin apropiere''
spre
el. $i, ca sl ,i*l ,r.r."r.i pe urs, s-aridicat incet' insi'
uimirea mitropolitului, ursul s-a trezit 9i el' s-a ridicat 9i
s-aintors d. ond. venise.Pestepugin timp' mitropolitul
a ajunsin sat.
A intrat in prima casi care i-a iegit in cale' a explicat
timP' A
gazdeicineeraJi a cerut si fie gizduit pentru un
i-a scris surorii sale'
inrn", 9"r. luni. Mitropolitul
".olo in sat
careavenit sil vadl in scurt timp' Pesteciteva luni'
au apirut insi nigte birbagi care l-au dus intr-o direcgie
necunoscuti.
Datornicul duP'dPlati secunodtte
Locuiam lingi Moscova,mai exactin Novo-Ghireevo'
Aveam o casi frumoasi. Duminica 9i de sirbitori familia
la
noastri preferasi meargi la bisericadin Nikolskoe sau
niciodati. Nu ne plicea nici preotul de acolo gi nici-dia-
conul lui. Nu vroiam si-i trecem pragul. Daci se adunau
vreo zeceoameni la slujbaginuti de el, erauprea mulgi.
Preotul a murir, iar la pugin timp dupi el si diaconul. La
bisericanoastri a foscnumit un nou preot, Piotr Konstan-
tinov. De la nigte cuno;tinge de-alenoastream auzit ci este
un om bun gi muncitor. CAnd a intrat pentru prima dati
in biserici, a rugat o femeiesi-i incilzeasci puEini apl, ;i-a
sufecar mAnecilegi s-aapucarde treabi. Mai inrdi a mitu-
rat in altar gi a spilat pestetot in biserici. Iar a doua zi dupi
Liturghie, i-a rugat pe enoriagisi seadune cu togii intr-o zi
ca si aduci bisericala o sraremai buni. Noui ne-auplicut
celeauzite. in prima simbi.ti mama a venir la biserici sil
vadi pe preotul nou. Acasi s-aintors mulgumiti:
- E un preot bun, cat il iubegre cu adevirat pe
Dumnezeu.
Togi ceilalgi membri ai familiei am urmat exemplul
mamei. Mergeam regulat la biserica de care apargineam,
iar sora mea gi-aexprimat doringa si cinte la strani. La
scurt timp, pirintele Piotr a devenit prietenul nostru de
farnilie.
Pirintele nu era cine gtie ce om invigat, dar era bhnd,
aveao inimi curati gi era siritor la nevoie.Iar cel mai im-
portant lucru era cI aveao credingi mare.Nu avea6milie:
- M-am trezit prea tirziu. Pini m-am gindit cu cine
agputea si mi cisltoresc, toate feteleerau deja miritate,
ne spuneael in glumi,.
Srltea cu chirie in Ghireevo.Cu toate ci nu era bogat,
nu l-am auzicniciodati si seplAngi de lipsuri.
O perioadi nu am mai gtiut nimic de el. Cind in sfbr-
git a reapirut, mama i-a reprogat:

124 125
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
MINUNI ALE VREMII NOASTRE

- De mult nu agimai trecut pe la noi.

- Am avut un oasPete,pe Episcopul N. S-a intors din clipe.Am vlndur tot ce mai avcampe minc, am rimas
doarin costumuldebumbac.
lagir gi a venit la Moscovasi ceari si i seredeapostul' La
in celedin urmi, am ajunsln Tagkent.De la gari
Moscova nu are nici rude, nici prieteni. Mi cunogteaPe
m-amdusdirectla adminisrragia bisericii.Le-amspusci
mine pugin gi m-a rugat siJ gizduiesc Pentru un timp'
sunt preot gi vroiam si-mi dea ccvade lucru. Acolo togi
Daci agi6 vizut in ce hal era! Purta nigtepantaloni rupgi
au ridicat neputinciogidin umeri gi mi-au spus:<<Mulgi
gi o haini peticiti, iar pe cap un chipiu, 9i in picioarenigte
vin la noi cu povegtica as[a,unii ne arati chiar ;i acre.>>
cizme care aritau jalnic. Ce credegici trebuia si fac?E
Le-amexplicatci sunr fost deginutgi cI am fost clibcrat
luna decembrie! L'am imbricat, l-am incilgat, i-am cum-
de curAnd,ci toareacrelemelerimiseseri la Moscova9i
pirat o pereche de pisle gi i'am dat 9i sutana mea de iar-
inci nu reugisemsi le ridic. I-am rugat si-mi deacevade
ttn. A r,", la mine trei siptimlni. impirgeam acelagipat,
lucru,indiferenrce,casi nu mor de foame.Ei lnsl nici nu
gazdae refuzat si ne mai dea unul. I-am dat si minin-
vroiausi audi. Am incercatsi-mi gisesco gtzdd,cici era
ce, cici il sufla vAntul de slab ce era. Ieri l-am condus pA-
iarni. Togi mi alungau.Pesteror auzeamacelagirispuns:
ni la gari, primise un Post nou. Daci l-agi fi vizut cum
<<Arigiingrozitor gi pe deasupramai egri gi plin de pi-
imi mulgumea! ,Nu voi uita niciodati bunitatea ta", imi
duchi.Daci moriccne6cem?>> M-amdusin pridvorulbi-
spuneaintruna. Dumnezeu m-a invrednicit si slujesctrei
sericiidelingi cimirir si cergescpenrruo bucari depiine,
siptimini pe un om mare.
dar cergetoriim-auluarla biraier<<Pleaci de aici!Nu egri
Au trecut qaseluni. Intr-o noaPte'pirintele a fost ares-
de-alnostru!$i noi murim de foamc!>tDc necazam ince-
tat. Era in anul 1937.Afost condamnat la zcceani. La in-
put si pling. Era mai bine daci rimincam in lagir. Plin-
ceput, fiii lui duhovnicegti ii trimiteau regulat pachcte cu
geamgi mi rugam:<<Maica Domnului, miluiegte-mi!>>
-arr."r" gi imbriciminte. CAnd ainceput rizboiul, nu gi-a
in sflrgit, o femeiea primit si mi gizduiasci.Eam-alisar
mai amintit nimeni de el pentru ci nu semai gisea nimic
si stauin coreEulundeEineaun porc.Agaam triit o buca-
de trimis, era foamcte.Foarte rar 9i cu rnaregreutaceii mai
ti de timp. De celemai multe ori mA.ncam din mincarea
giseam din cind in eind cite ceva.Iar dupi un timp circu'
porcului. in fiecarezi mergeamla biserici gi mi rugam.
lau nigte zvonuri cum ci pirintele Piotr ar 6 murit.
Nu puteamsi intru iniunrru; erammurdar,genunchiimi
El insi eraviu gi sufereade foame. Era bolnav. L-au eli-
sevedeaudin pantalonii rupgi,iar cel mai riu lucru care
bcrar abia in l944gi l-au trimis in Tagkent.
mi sepurcaintAmplaeraupiduchii.
,,Am acceptat si 6u trimis in Tagkent, povesteamai
Intr-o zi i-am auzit pe cergerorivorbind inrre ei ci in
tirziu pirintele. Credeam ci, daci acolo estecald, a9fi pu-
oragsosiseMitropolitul N. 9i ci va sluji chiar in aceeagi
tut si-mi vAnd scurtavituiti Pentru a-mi cumpira o bu-
seariin aceastibiserici: <<Doamne! mi gindeamin si-
cati de piine . imi erafoame.Drumul pAni acoloeralung'
neamea.Oare e posibil si fie acelagimirropolit pe care
Toate produsele erau scumPe,iar banii s-au dus ln citeva
l-amgizduir pevremeacAnderamln Ghireevo? Daci in-
t26
t27
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
tr-adevir esteel, il voi ruga si mi ajute 9i atunci poate igi
va aminti de mine.t Toati ziua nu m-am gindit decit la
aceastiintilnire. Seara,am ajunsprimul la biserici' Ini-
ma era gata si'mi sari din piept' Mi friminta o mulgime
de intrebiri, esteel saunu? Mi va recunoaqte ? Nu-mi ri-
mAneaaltcevade fhcut decit si mi rog.
La un moment dat am vizut cum o magini s-a oprit
chiar in fagabisericii. Din ea a coborXtMitropolitul N'
in aceeagiclipi am uitat,de lume 9i am strigat din ris-
puteri: <<Sunteu, plrintile Piotr din Novo'Ghireevo!t>
Mitropolitul s-a oprit, m-a privit lung 9i am vizut cum
ii curgeau lacrimi pe obraji. <.Te-amrecunoscut'Si nu
pleci.r>SpunAndacestea,a intrat in biserici.
Eu am rimas afari. Tremuram 9i nu mi puteam opri
din plAns.M-am trezit inconjurat de lume, fiecaredorea
si afle cAte ceva despremine, iar eu continuam si stau
fbri si scot un sunet. A iegit chilieinicul mitropolirului'
<<Cineesteplrintele Piotr din Novo-Ghireevo?>>, a intre-
bat. <<Eu>>, am rispuns. El mi-a dat bani 9i a mai adiugat:
<<Vlidica v-a rugat sI vi spilagi gi si vi cumpiragi nigte
haine, iar mAine,dupi slujbi, sI venigila el.tt
De-abia acurn oamenii au crezut ci sunt intr-adevir
preot. Cineva chiar s-a oferit si ml gizduiascl, dar s'a
apropiat femeiala cari am stat un timp in coteE9i m-a lu-
1"." in casi. A incilzit baia gi, in timp ce mi spllam,
"i
ea,pe banii primiEi, mi-a cumpirat lenjerie9i cevahaine'
Mi-a dat o cameri, careaveadoar un pat 9i o misugl.
Pentru prima dati dupi atigia ani am dormit intr-un
pat curat. Am ingenuncheat9i cu lacrimi m-am rugat:
<<lmpiriteasa Cerului, slavi f ie! >>"
Datoriti striduingelor Mitropolitului N., plrintele
Piotr a fost restabilit in drepturile sale 9i a fost numit al
r28
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
doileapreot in bisericade lAngi cimitir, de undeil alun-
gaserlcergetorii.Mai tArziu,rogisiracii l-auindrigit pen-
tru simplitateagigenerozftatealui. Pirinreleii cunogteape
togidupi nume,seinreresade necazurilegibucuriilelor.
intr-un an am venir in vizitirlapirintele. Ne plimbam
prin orag.Trecindpelingi o banci,amvizur un om chinuit
si imbricat numaiin zdrenEe. CAndne-avizut,a strigat:
- Pirinte, vi rog si mi ajutagi!Vin din lagir.
Pirintele s-aoprir gi mi-a spuscu asprime:
- A;teapti-mi.
Eu m-amdar la o pame,dar am reugitsi vid cum pi-
rinrelea scosdin buzunarun portofelgii-ainrinsbietului
om toEibaniipe careii avea.Erammigcatidecelevizute,
agaci m-am intors cu spatele,dar am auzit o voceintre-
tiiati deplinst
- Vi mulgumesc, pirinte! M-agisalvat!Si vi rispli-
teasciDumnezeu!
inceputal anei uieli noi
in jur e numai zdpadi.Eatir de sclipitoarc,incA.rreor-
beste,iar eu alergdin rlspureripe strizile orasului.Am
16 ani. Sunr secretaraorganiztgieide comsomol.Astizi
cerculnosrrudramaricva prezenraun spectacolla clubul
uzinei.Eu joc rolul principal.L-am invlgarpe dinafari.
Costumule gara,iar eu trebuiesi mi gribesc.
Acasl nu esrenimeni.Tatae plecatintr-o deplasare, iar
mamatrebuiesi fie la bunica.Deschidladagiscotdin eao
fusti larga.A rimas doarsi-i mai adaugun volangi un ga-
lon.Ah, de-arveniodaa Katia!Dinrre roateprieteneleme-
le, celmai muh ginlaea.Kariaesrefiici depreor.Eu nu cred
in Dumnezeu, gicum aspureacredecAtivremereligiaeste
129
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
opiurnpentra popor?Katia participi 9i ea la cercul nostru'
numai ci nu ii mergepr.a b1n.. Ai vrea si joacein rolurile
principale, dar de fiecaredati i seoferi celemai neinsemna-
te. Cu toate acestea,ea nu seintristeazi; invagi rolurile ca-
re ii plac. Colegii rAdde ea,dar Katiei nu-i pasi! Trebuie sI
,.r-in cit mairepede' Pesteciteva clipe sosesccolegii ca si
Ca prin vis aud cum intri in casi o ga9cigiligioasi de
fete gi biiegi. Vizindu'mi in pat, ei incep si se agite' Ci-
nevaimi intinde termometrul, al doileaimi scoatepAslele
din picioaregi ml invele$tecu o pituri.
- Vasili, aud vocealui Kim, fugi dupi medic! Maia, ca-
ut-o pe mama Liusei! Katia, vezi ce temperaturl are! Cit?
4l!Vai!
A venit ;i mama.Mi simt atAtde riu, incit nici nu pot
vorbi. Kim imi bagi o Pastili in guri:
- Hai, inghite, sora mi-a trimis de la policlinici' Me-
dicul a plecat deja.
Eu scuippastila9i de durere izbucnescin lacrimi' Mi se
pare ci trupul imi estefoarte greu. Mi incearci o tristege
apisitoare.
Togi au plecat la club. Katia mai rimine pugin ca si-i
spuni mamei:
- Nadejda Andreevna, cum se termini sPectacolul,
vin la voi ca si rimin cu Liusea.Aga ci putegi Plecali-
nigtiti la serviciu.
Katiava trebuisl joacerolul meu.
Un zgomotputernicimi risuni in urechi...Cred ci
mor.Mama imi punepe frunte un ProsoPumed,eu insl
130
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
il daula o parre.Ceargafurile
mi ard,pernami separe9i
eaincinsi.Ah, pugini indurare!
Dar de unde vine aceasti lumini? E atAt de orbitoare
9i, rotodati, blAndi. Ce seintimplnl in mijlocul acesteilu-
mini apare icoana Maicii Domnului din Kazan. Am re-
cunoscut-oindati. Bunica are una aseminitoare. Numai
ci de data aceastanu esteo imagine, ci insigi Maica Dom-
nului. Cind o privesc,mi cuprinde o bucurie neingeleasi.
- Mami, strig, Maica Domnului avenit la noi!
Mama seapropiede patul meu;i incepesi plingi:
- Copila mea,aceastaestemoartea carea venit si te ia.
Lumina devine tot mai puternici, mai orbitoare. in
dreaptaMaicii Domnului il vld pe pruncul Hristos. El pare
desenatpe o pdnzi.La un moment dat vid chiar gi rama, dar,
in acelagitimp, El esteviu gi mi privegteblAnd gi smerit.
- Mami, Dumnezeu este aici!
toptesc si aud de un-
deva,de departe,plinsul ei.
Deodati mi cuprinde o bucurie neingeleasi.Am pier-
dut nogiuneatimpului ;i nu-mi pot da seamaunde mi
afu. Vreau doar un singur lucru: ca aceastistaresi nu se
termine niciodati! Numai celedoui chipuri inviluite in
lumini cereasclgi eu - mai mult, nimic...,nimic...
Lumina a dispirut la fel de repedecum a apirut. Stau
nemigcati. Mi s-aintimplat cevaneobisnuit.Mi simr ca
gi cum ag 6 un pahar care a fosr umplur cu api. String
miinile la piept gi mi ridic din par. Nu ingeleg!Eram bol-
navi, la un pas de moarte, iar acum sunt sinitoasi! Ma-
ma seapropiesperiati de mine:
- Liusea,ce-icu tine? Stai culcati!
- Nu, mami, mi-atrecut. Pune mAna.Vezi?Miinile gi
capul imi sunt reci gi nu mi doare nimic. Hai si te ajut si
te pregitegti pentru serviciu.
l3l
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Mama pleaci, iar eu o aftePt pe Katia. ii voi povesti
numai ei. ih, de-arveni mai repede!Seaud scirgiitul zi-
m-am impirtigit.
Acestaa fost inceputul unei vieginoi.
Prescura
Familia noastri era siraci. in Fecarezi, mama vitregi
ne impirgea in mod egalpAinea,Pentru dejun, prinz 9i ci-
ni. Mlncam doar pline neagri, iar albi, foarte rar, numai
de sirbitori .Zahirrul eragiel impirgit in mod egal' PirinEii
ne gineaudin scurt, nu indrizneam si le calccuvintul' Eu
insi imi permiteam un singur lucru: duminica plecamde
dimineagi de acasigi mi intorceamseara'tirziu.
Mi trezeam dis'de-dimineagi, cind cei din casl mai
dormeau, mi imbricam gi plecam incet, fbri si mi au-
di cineva.Mergeam la Kremlin, la biserici. Si nu credegi
ci pAni acolo ajungeamcu trisura, nu' nu aveamnici un
ban, mergeampe jos.
Rimineam la doui Liturghii, la toate slujbele9i paras-
tasele,iar dupl aceealuam toatebisericilela rAnd.Agteptam
clipa cind ajungeamla Kagi, unde pirintele Nicolae Smir-
nov ginea in Gecareduminici cateheze9i le proiecta oa-
special,diferite imagini'
menilor, pe perete, cu un aiPalret
Aceastanu a96 pierdut'o Pentru nimic in lume !
Cit colindam oragul mi se fhcea foame atit de tare,
incit uneori mi se pirea ci am si cad chiar in mijlocul
r32
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
strizii, insi mi incurajam: ,,Rabdi! Daci te intorci acasi
acum, nu vei mai putea iegi.Iar dupi ce se va termina la
pirintele Nicolae,nu vei rimAne si la acatist?"
...imi mai plicea sI vin la pirintele Ioan Kedrov. Mi
simEeamatit de bine la el la biserici, incit nu mi mai in-
duram si plec.Odati, dupi o astfelde zi, m-am intors acasi
pe la I I noaprea.Eram frAnti de oboseali.Am bitur ugorla
ugi. in prag a apirut mamavitregi: ,Iar ai umblat pini rAr-
ziu?Intri repede!Tr-"- lisat pe pat doi carrofi gi o felie de
pAine. CAnd minAnci si nu faci zgomot, casi nu te audi ta-
ta. Toati ziua a fost supirat;i mi-a spussi nu-gidau de mAn-
care."Mama vitregi erao femeiecorecti, buni, dar severi.
Odati am fimAnzir foarre rare. $i era abia ora doui!
M-am dus la Kremlin, la Ministirea Veznesenski.Acolo
seafau moagteleCuvioaseiEufrosinia.Am ingenuncheat
inaintea icoanei ei gi m-am rugat fierbinte: ,,Maici Eufro-
sinia,fb in agafel ca si nu mai simt foamea!'M-am inchi-
nat gi la icoanaMaicii Domnului. in biserici nu mai erau
decAt doui cilugirige care fbceau ordine in solee.M-am
apropiat de altar, am urcat cAtevatrepte gi am inceput si
mi rog: ,,impiriteasa Cerurilor, te rog, fb in agafel ca si
nu vreausi minAnc, ci mai estemult timp pini voi ajun-
ge acasi!' Dupi ce am rostit acestecuvinte gi am ridicat
capul, am vlzut lingi icoani o cilugirigi inalti gi fru-
moasi. Ea m-a privit gi mi-a intins o prescuri mare: ,,PoF
tim, copili, mininci!" A rrecut pe lingi mine fhri zgo-
mot gi a intrat in altar. Eu stiteam inmirmuriti, Einind
strins prescurain mAni. Trebuie si mai spun cI nu vizu-
sem niciodati astfelde prescuri.Uneori imi puteam per-
mite si cumpir una mici, carecostadoui copeici.
Am umplut o cani cu api sfingiti gi, chiar in biseri-
ci, m-am agezatpe podea 9i am mAncatprescuracu ma-
r33
 MINUNI ALEVREMII NOASTRI
re pofti. Sunt convinsi ci am primit Prescurade la SfAnta
Eufrosinia.
O rug,iciune stranie
Tatil meu nuJ prea aveala inimi pe pirintele Ioan de
Kronstadt. El atribuia minunile 9i popularitateaacestuia
hipnozei,negtiingeioamenilor etc.
Pe atunci locuiam la Moscova,unde rata aveabiroul lui
de avocat.Eu abiaimplinisem patru ani. Eram singurul co-
pil la piringi. Mi numiseri Serghei,dupi tata. Plringii mi
Tata pleca foarte des la Sankt-Petersburgpencru
"dor"n.
afacerileclienEilorsii. De data aceastatata plecasePentru
doui-trei zile gi se oprise, ca de obicei, la fratele siu, Kon-
stantin, pe care il gisise insi foarte tulburat. Fetigalor cea
mici, Lenocika, era bolnavi. Degi seafa in afara pericolu-
lui, Konstantin gi sogialui hotiriseri sil chemepe pirin-
tele Ioan. il sivini dintr-o clipi in alta.
"gtept"o
Tata a ris de ei ;i a plecat la tribunal' unde trebuia si
rezolve cazul unui client. S-a intors pe la ora patru, dar
inainte de a intra in casi a vizut o trisuri opriti la ugade
la intrarea principali. Acolo seadunasemulti lume' Tata
a intrat in salon, unde l-a gisit pe pirintele loan. Se retra-
se atunci intr-un colg,pentru a-l putea urmiri nestinghe'
rit pe pirinte. Cel mai mult il mirase faptul ci pirintele
pomenea des pe un oarecarePrunc Serghei,iar la plecare
!a binecuvAntatPe toii careerau in casi.
- Asta e nebun! se indignase tata dupi plecareapi-
rintelui. L-au chematsi seroagePentru Elena,iar el toati
searal-a pomenit Pe un oarecareSerghei.
- Dar Lenocika aProaPeci s-a insinitogit, a replicat
timid cumnata.
in aceeagiseari tata s-aintors la Moscova.
134
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Cind a intrar in casi, l-a gocatdezordineacare dom-
neain jur, dar, vLzdndfaEachinuiti a mamei,a intrebat-b
speriat:
- Ce s-aintAmplar?
- Dragul meu, nici nu ai iegit bine din casi, ci Serioja
s-aimbolnivit. Avea febri mare, convulsii,vomita. L-am
chematpe Piotr Petrovici,dar nici el nu gtiaexacrce avea
copilul, agaci a convocarun consiliu de medici. Mai in-
tii, m-am gindit si-gi rrimit o telegrami, dar nu am purur
si gisesc adresalui Kostea, iar Seriojaera din ce in ce mai
riu. Trei medici au rimas roati noaprealingi Serioja, iar
spredimineagi mi-au spusci nu mai existi nici o gansi ca
el si se faci bine. lmagineazi-gi numai prin ce a trebuit
si trec! Nimeni nu a inchis un ochi. Iar icri, dupi ora pa-
tru dupi-amiaza, fcbra a scizur brusc AiSerioja a adormit.
Medicii nu-gi puteau explica aceasrischimbarebruscl, iar
eu, nici atit. Seriojaesreinci slibit, dar a inceput si mi-
nince. E la el in cameri. Sejoaci.
Cdt a povestit mama, rara stirca cu capul plecat: ia-
ti pentru care prunc Serghie s-a rugar pirintele Ioan de
Kronstadc...
Legdmdntul
intr-on mic oragde provincie,cu strizi linigtite 9i largi,
situat pe malul rAului Doneg, se inilqa o casi mare de
lemn, cu obloane de 6er. Stipinul ei, Porfiri Vasilievici,
era capul unei familii numeroase.impreuni cu ei locuia
9i fratele lui, cunoscurrururor locuitorilor oragului,pro-
toiereul Alexandr. La inceput, el slujise ca preor la o bi-
serici din capitalaguberniei,dar, dupi moarceasogiei,se
135
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
mutasein casafratelui siu. Firi ajutorul pirintelui, Por-
firi Vasilievici nu ar fi reugit si ridice aceasti casi. Avea
gasecopii mici.
irrtr-rrn" din serile de vari, toati familia era adunati
in gridini, sub un pir, gi serveamasa.Deodati o explozie
puternici a luminat gridina.
- Cred ci esteun incendiu prin apropiere,a spus Por-
firi Vasilievici9i s-agribit sI iasi in stradi, insogit de fiul
mai mare.
Focul izbucnisela o casi distangi de ei. Toatl lumea
intrasein panici, nimeni nu gtia de ce si seaPucemai in-
tXi. Singurapersoani carenu gi-apierdut cumpitul a fost
sogialui Porfiri Vasilievici.Ea s-arepezitin casacuprinsl
de ficiri ca si salvezecopiii.
Togi copiii gi unele obiecte de valoareau fost salvarc.
intre timp, pirintele Alexandr a iegitin mijlocul curgii 9i,
ridicind miinile citre cer,a strigat:
- Doamne,pizegtecasafrateluimeude foc,;i igi promit
si plecla Ierusalimsi mi inchin mormAntuluiTiu sfAnt!
Jumitate din casavecinilora fost salvati de la incendiu
gi pAni la miezul nopgiitotul in jur selinigtise.
CAtevazile, pirintele Alexandr a vorbit numai despre
cllitorie. De la gefulgirii a fhcut rost de un ghid al trenu-
rilor. Dar, in curAnd,proiectul a fost dat uitirii gi astfel
pirintele a rimas acasi.
Au trecut doi ani gi intr-una din zile a luat foc casaal-
tui vecin, careera chiar lAngi ceaal lui Porfiri Vasilievici.
De data aceastapirintele Alexandr nu a mai ficut nici un
jurimdnt, ci alergadoar prin curte, lovindu-secu pumnii
in piept:
- Aceastas-aintAmplat numai din vina mea,repetael.
Nu mi-am ginut promisiunea9i va ardegi casafratelui meu.
136
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Casainsi nu a ars,degificlrile erau mari. Nici livada
nu a fost arinsi. Din nou au inceput discugiicu privirc la
plecareapirintelui, dar 9i de aceasti.dati pirinrele a ri-
masacas5..
A mai trecut un an gi un fulger a lovir casaunui ne-
gustor, care era pestedrum de ceaa lui Porfiri Vasilievici.
Casascipaseca prin minune, fumegaudoar obloanele.
Togi membrii familiei cirau api ca si sringi focul. Un-
de a fost in tot acesrtimp pirintele Alexandr nu se grie,
cici nimeni nu segindea Ia el.
DimineaEa,toari familia s-aadunar in sufragerieca si
serveasciceaiul.Lipseadoar pirintele Alexandr. De afari
s-auauzit clincherul clopoEeilorsi zgomorul unei trisuri
careseoprisela poarti.
- Cine a comandat trisura? a inrrebat neliniptit Por-
firi Vasilievici.
in pt"g a apirut pirintele Alexandr.
- Eu, a spusel. Acum plec la gari. Am rren spreOdes-
sa,iar de acolo voi pleca spre Ierusalim.
S-a apropiat apoi de icoani, s-a inchinac pini la pi-
mint si a rostir:
'- Slavi
fie, Doamne, Cel ce e$rimult-induritor!
Fericirea
intr-o zi, dupi Liturghie, una din enoriagelede Ia bise-
rica unde slujeams-aapropiat de mine gi am vorbir mult.
La sfbrgitmi-a mirturisit:
- Plrinte Konstantin, sunt o femeiefericitl.
- Recunoscci o astfelde miruurie nu pogi auzi in fie-
carezi. Si in ce consri fericireadumneavoastri?
- in copiii mei.
137
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Am ingeles.Agi crescucnigte copii buni 9i acum vi
mindriEi cu ei.
- Nu, pirinte, fericireameaestediferiti de a celorlalgi
oameni,pentru ci acegticopii nu sunt ai mei.
- Dar ai cui?
- Fiindci veni vorba, vi voi povesti.Locuiam cu pi-
ringii mei. De abia iegisemde pe bincile gcolii gi mi pre'
giteam si dau la facultate. Eravari. Toqi cei de virsta mea
seplimbau, numai eu stiteam acasi gi invigam. Auzcam
'houtiEile din orag.A9a am aflat
din cameravecini toate
ci a murit sogialui Nicolae (prietenul cel mai bun al frate-
lui meu mai mare) gi cinci copii au rimas fhri mami. imi
era mili de el, dar nu il puteam ajuta cu nimic. Pestecite-
va zileincepeau examenelede admitere.
itttr-o zi stiteam ca de obicei in cameramea, cu cirgile
in fagi. Taa era pe terasi cind am auzit ci a venit Nico-
lae. Familia mea il iubea gi il respectamult, inci din co-
pilnrie. Tata l-a primit cu buc,urie.incercasi-i aline dure'
iea spunindu-i:
- Lasi, Kolea, nu 6 trist! igi vei gisi o noui soqie9i vei
6 fericit!
- Eh, lvan Mihailovici, poate voi gisi o noui sogie,in'
si nu-mi trebuie sogie,ci o mamipentru copiii mei. Unde
si gisesco asemeneafemeie?Ei sunt cinci, unul mai mic
decit alrul. Cel mai mare a inceput si lnEeleagicAteceva,
dar spune-mi: ce mi fac cu ceilalgi?ii aud strigAnd toa'
ti ziua: ,,Mama! Unde e mama?" Mi se rupe sufetul de
durere!Nu mininci nimic sirmanii, au slibit, o cheami
mereu pe mama, ier eezacein mormint, a sPusKolea 9i a
inceput si plAngi.
Nicolae era un birbat inalt gi puternic, iar acum plin-
Beace un copil. Tata nu mai gtia ce si faci gi cum siJ
linigteasci:
138
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- Seva gisi, Kolea, crede-mi, vei gisi o ascfelde femeie.
Eu auzeamroareacesreagi nu ingelegeamce sepeerecea
cu mine. Un sentimentfrumos senigrea in sufletul meu.
Am aruncaccfu colo manualul de rrigonometrie,am iegit
pe terasi 9i am strigat:
- Tata are dreptate. Iati, Kolea, s-agisit o asrfel de fe-
meie! Ia-mi de sogie!
Tara a srigar:
- Ai innebunit?! Cum te vei descurcasinguri cu cinci
copii?
S-aintors apoi spreNicolae:
- Pleaci! De ce abagifata de pe drumul ei? Ea trebuie
si intre la facultate!
Nicolae insi nu pleca, ci indndea nepurincios mli-
nile spre mine. Eu le-am strlns intre ale mele gi am fugit
amindoi la el acasi.
Pedrum, sufletul imi erachinuit de indoiali. Dar cum
am intrar in casi gi am vizut copiii plAngtnd, fimAnzi gi
neingrijiEi, iar lingi ei, o didaci indiferenti, toate indoie-
lile au dispirut.
Acasi Ia mine erascandalmare. Eu insi rimineam fer-
nii in hotirirea mea.ln loc si dau admitereaIa facultate,
ne-amdus Ia SrareaCivili gi in circva zile ne-amcununar.
La inceput mi descurcamgreu,dar ii iubeam mult pe co-
pii. $i ei mi rispliteau cu aceeagidragoste.Iar Nicolae nu
mai putea de dragul meu - degi nu por spune ci a fost ma-
re dragosteintre noi, penrru ci toati afecgiuneamca o di-
ruiam copiilor -, am fosr fericigi.
Aceasta esrepovesreavieEii mele. Acum copiii sunt
mari, togi sunt la caselelor, soEulmeu a murit, iar eu nu
fac altcevadecit si-i vizitez. Nici nu stau bine cireva zile
la unul, ci mi cheami altul:
139
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Dragi mami, cAndvii si pe la mine?
Fiica de la carevin acum nu mI lasi si plec.Ceilalgi co-
pii imi reprogeazi:
- Ne-ai uitat? Te agteptim!
in curind se intoarce gi cel mai mic din armati. imi
scrie:,,Nu te voi lisa si pleci niciieri. Vei sralingi mine,
pentru ci sunt mezinul."
Am o carte despreviagaCuviosului Serafim de Sarov
Este cartea mea preferati, dar s-a vzet etil de mult, incAt
am horirit si nu o mai imprumut niminui. Un prieten
de-al meu avdzut cartea.Mi-a cerut-o atit de insistent, in-
cAtam cedatrugimingilor lui si i-am dat-o.
- Ti-o imprumut, dar cu o condigie,i-am zis. Si n-o
dai niminui. Vezi in ce stareeste?!
- igi promit ci n-o dau niminui.
Dar nu gi-aginut promisiunea.O vecini de-alui a vi-
zut carteagi i-a cerut-o.Birbatul i-a dat-o,spunAndu-i:
- Si n-o dai niminui. Daci sepierdecartea,cevoi spu-
ne stipXnei ei?
Vecina impreuni cu fiica ei au citit carteape nerisu-
fate gi nu segribeau s-o inapoieze.Un tAnir inginer ii fb-
ceacurte fetei 9i i-a propus si secisitoreasci. Cu toate ci
ii plicea tAnirul, eal-a refuzet:
- Eu sunt o fati credincioasi, iar ru nu egti nici mi-
car botezat. Nu vei 6 de acord si ne cununim la biserici,
iar cind vor apirea copiii, tu nu mi vei lisa si-i cresca9a
cum am fost crescuti eu. Nu mi mirit cu rine. Sunrem
preadiferigi.
TAnirul a incercats-o induplece,apoi a mers 9i la ma-
ma ei, crezAndci aceastaisi va influengaintr-un fel 6ica.
r40
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Mama l-a primir pe rinir, der erefuzer si-i spuni ceva
fetei.VizAndu-l insi cit era de mihnit, l-a inviiat la ieai.
Cit timp pregitea ea ceaiul,tlnirul srirea trist la masi
9i
risfoia carrea despreCuviosul Serafim. Pe cAnd bea cea-
iul, el a rugar-o sl-i imprumure penrru cA.tevazile aceas-
ti came.Nimic nu o pureainduplecainsi pe femeiesi i-o
dea.Atunci el s-a ridicat de la masi, i-a mulgumit, a in-
gfXcatcarteasi a fugit, spunlndu-i cI o va aduceinapoi cAr
poate de repede.
Biata femeieseremeasi rnai deaochii cu prietenul meu.
Zilele treceau,iar rinlrul nu mai apirea. pAni la urmi, fe-
meia gi-aluat inima in dingi gi i-a povestit prietenului meu
ce apigit. AmAndoi segindeau cum si-mi spuni. A rrecut
o luni, apoi inci una. Eram in a cinceasiprimini a postu-
lui Mare, cind din senin a apirut;i rinirul inginer.
- Dragele mcle, a exclamat el cu bucurie. Acum
sunr
unul de-alvosrru. Ieri m-am botezat. astas-aintAmplat
$i
datoriti Cuviosului Sera6m! Aceasti carte mi-a plicur
atlt de rare,ci. nu o mai puream lisa din mini. Am vrut
si afu cit mai mult desprecredingacregrini, despreHris-
tos..in timp ce ciceam,am inceput si cred gi pini la ur-
mi m-am botezat.Poftim cartea!El a pus carreape masi,
aveao noui coperti.
Prierenul meu mi-a adus-o,dar eu mi gAndescs-o Ac
cadoutinerilor insurigei. Cred ci o meriti din plin!
Bdtrinal
Aceast,iistorisiream auzit-o de la niposataOlimpiada
Iuanouna.In timp cepouestet,edplilngea,iarful siu, de-
sprecdreerauorba,stdtealAngneaSiincuuiinla tot cepoaes-
teanamd.
r4l
C;.
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Vania aveagapteani. Era un biiegelvioi, isteE9i un ma-
re poznag.Locui"m la Moscova,pe stradaZemlianoi val'
Nagul lui Vania stitea vizavi de noi, intr-un bloc cu cinci
etaje.intr-o seari, l-am trimis pe Vania sll chemePe na9
la ceai.Vania a traversatstrada,a urcat pini la etajul al
treilea gi, pentru ci nu putea si ajungi pini la sonerie'a
urcat pe balustradascirii. A intins mina, dar picioarele
i-au alunecatgi a cizut.
Portarul avfuzutcum Vania a clzut pe ciment' Bitri-
nul ne cunoftea familia gi s-agribit si ne anunge:
- Fiul dumneavoastria murit!
ToEi cigi eram acasi am alergat si-l gisim pe Vania'
Dar cind am aiuns,spreuimirea tuturor, l-am vizut ve-
nind sprenoi. Mergeaincet, gchiopitind:
- Vanecika,egtibine?Unde te doare?
- Nu ml doare nimic. Am venit la nagul 9i am vrut
si sun la ugi, dar am cilzur,.Nu mi Puteam migca, dar
s-a apropiat un bitrin de mine, cel care estedesenatin
tabloul din cameravoastri. El m-a ridicat de jos 9i mi-a
spus: ,,f,ine-te bine pe picioare ca si nu mai cazit'"Numai
ci nu-mi amintescde ce m-agitrimis la nagul'
Vania a dormit cAtevazile. Cind s-atrezit, eraslnitos'
in dormitorul meu era icoana Cuviosului Serafim'
Istorisireaunui sauantolandez
'30 ai secoluluial XXlea un savantolandez
in anii
a plecatin India. A trebuit si lucrezein centrulgirii' Se
inlelegea binecu populagia bigtinagi.PetrecAnd acoloce-
va timp, el a aflatci nu departedeacelloctriia un pustnic
fo"n. blattd9icu o viagiimbunitigiti. Indienii il respec-
142
MINUNI ALE VR-EMIINOASTRE
tau mult. Desi drumul eraanevoios,mulgi veneaula el du-
pi un sfat sauo mingAiere.Pustnicul era rus.
Savantul a rimas impresionat de cele auzite 9i a vrut
si-l cunoasci.Nu gtim cAtau mers,dar la pustnic au ajuns
spredimineaEi. L-au gisit in fagacabanei.imbricat siri-
cicios, el stitea aplecatdeasupraunui riuleg care curgea
in apropiere.O hienl mare ii stitea alituri gi beaapi. Au-
zind pagii oamenilor, hiena a inceput si mirAie 9i s-a as-
cuns, iar pustnicul i-a intAmpinat cu bllndege pe srriini.
Uimit de prezengaanimalului silbatic, savantull-a intre-
bat pe stipinul colibei daci nu seteme de hienl. Pustni-
cul a plecat capul 9i a rispuns:
- Esteo vecini de-amea.
intre savantgi pustnic s-a incins o discugie,intrerup-
ti uneori de algivizitatori. Omul de gtiingi a rimas citeva
zilelacilugir. Cind s-ahotirit si plece,cilugirul a scos
icoanaMaicii Domnului numiti,,Bucuria celor necijiEi'
gi i-a spus:
- Ducegi.o intr-o biserici ortodoxi, care este in gara
dumneavoastri,pentru ci Ortodoxiava inflori in Olanda.
.Savantula implinit rugimintea pustnicului. Icoanase
afli 9i azi in bisericain care a fost adusi.
,Bucuria neagteptatd"
Anul 1921.Constantinopol. Locuiam cu Nadiainu-o
cimirugi intunecoasi,al cirei geamdidca spretoaleti.
Am emigrat din Rusia.Nadia are un 6u mic, pe carea
reugitsi-l aranjezeintr-unintcrnat. Eu sunt singuri. Sogul
meu a fost ucis in timp ce cihtorea intr-un tren blindar.
Am rlmas singurl pe lume. Am vindut tot ce aveamca si
r43
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
putem supraviegui(eu, de fapt, nici nu mai aveamce, tri-
iam din banii Nadiei).
Acum insi nu mai avemnimic. De trei zile nu am Pus
nimic in guri. Doar inmuiem degetulin sare,il lingem 9i
ne culcim intr-un Pat mare.Din cAndin cind Nadia mai
gisegtecevade lucru, pentru ci vorbegtemai multe limbi.
Eu insi nu gtiu, de aceeanimeni nu vrea si mi angajeze...
in schimb, mulgi incearci sI ne cumPere.Suntem adt de
speriatede neruginareaoamenilor,incit ne temem de orice
9i am rugat-o pe gazdanoastri,o turcoaici bitrini 9i grasi,
si nu permiti niminui si intre la noi. Nu dim nici adre-
sa niminui, atit ne estede frici. Nu demult era cit pe ce
si 6m vAnduteunei casede tolerangi,gi aceastaau fhcut-o
chiar conagionaliinogtri.Ne-a salvatun ofigerfrancez.
Vreau si mor. Nadia crede in Dumnezeu 9i ci viaga
noasrri se va schimba in bine. $i eu cred in Dumnezeu,
numai ci El ne-auitat. Nu mai pot staculcati, mi s-aurit
de acegtiperegimurdari gi,degiConstantinopolul imi in-
spiri frici, mi ridic, imbrac ultimul costum caremi-a mai
rimas ;i iesin stradl. Mi clatin de shbiciune, dar aerul de
afari imi face bine. Cineva mi apuci de mAnI. E Kolea!
Un camaradal soguluimeu. Ne salutim gi ne impirtigim
necazurile.imi propune si mi prezinte negustorului N',
carea deschisde curind un restaurantPentru emigrangi.
Poate mi va angaja.
- Pini gisesccevade lucru, eu gi Nadia vom muri de
foame.De trei zile nu am mAncatnimic, ii spun.
- Maria Nicolaevna,de ce nu agi spusagade la ince-
put? Vi rog si primigi astadin parteamea!
Kolea are emogiigi imi bagi in buzunar o liri.
- Mai ai 9i pentru tine?
Kolea goviie:
L4
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- Si presupunem ci nu.
- Atunci nu primesc.
Ne certim mulr timp. Pind la urmi facemastfel:Ko-
leacumpiripiine de roati lira. O parreii revinelui gido-
ui, mie.
- Nadia!strigdeindari ceajungacasi.Avempiine !
Mincam pAinealbi 9imoale.Nu nepureamsitura.
- Piine ingereasci,spuneNadia,cu guraplinn.
E mulgumiti gi vioaie.Eu insi imi simt suflerulgreugi
nu vreausi mai mergla acelnegustor:sunr o ghinionisri
gi,bineingeles, nu-mi va mergenici de aceasridati. Nadia
reutettesi mi induplece. Ajung la N., darprimescrefuzul:
- Toarelocurileau fost ocupare.
Ah, de cea rrebuitsi mi injosesc?
Srauculcati in pat gi plAng...Nadia a reugitsi-gi gi-
seascldin nou de lucru, iar eu sunrobligati si staupe ca-
pul ei. Cit si mai continueaceastisituagie? Pini cind?
Nu-mi rimine decAto singuri solugie- Bosforul.Pefun-
dul lui suntmulginenorocigi camine.
in noapreaastadorm bine,iar spredimineaEivisezo
cameriintunecoasi;inrr-unuldin colgurileei sri atirna-
ti icoanaMaicii Domnului gi audo vocecareimi spune:
,Jy'inerisi mergila biserici!"
Mi trezesc,sufleculimi esteplin de bucurie...Srauin
pat, incercind si-mi aminrescvisul in celemai mici deta-
lii. incercsi o rrezescpe Nadia:
- Asculti ceamvisar!Hai, trezegte-te odati!
Nadia se freacl la ochi gi nu ingelegece se intAmpli,
dar celepovesrirede mine o trezescimediat.
- Ce vis frumos,spuneea exalrari.Maica Domnu-
lui gi-apregitir cevafrumos.Stai puEin!Ce sirbitoare
e vineri?
r45
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Nadia deschidesingura carte Pe caream adus-ocu mi-
ne:Visul Maicii Domnulul gi incepe si intoarci repedepa-
gini dupi pagini:
- Astizi e margi, deci vineri este I mai. Agadar e sir-
bitoare in cinstea icoanei Maicii Domnului ,,Bucuria
neattePtati".
Toati ziua sunt veseli. insi spreseari deznidejdeapu-
ne din nou stipinire pe mine. A fost un vis, meriti oare
si cred in el?Numai ca si nu-i fac inimi reaNadiei, vineri
merg la bisericade lingl ambasadanoastri. Liturghia s-a
terminat. Unde esteminunea?
Mi intorc acasi.Din cauzalacrimilor nu vid pe unde
calc. Deodati aud vocealui Kolea:
- Maria Nicolaevna,vi caut in tot oragul! Ce obicei
prost si nu spuneginiminui unde stagi! Sunt mort de
oboseali de cind vi caut. Iar astizi m'am gindit ci vi gi'
sescla biserici. Mergegirepedela N. El m-a trimis dupi
dumneavoastri.
- Ca si mi inchin iarigi in fagaacestuibogitan? Pen-
uu nimic in lume!
- I s-aintimplat ceva.El a venit la mine 9i m-a rugat si
vi gisesc,insisti Kolea.
PAni la urmi accept,degi ingelegci nu va iegi nimic
din toati povesteaasta. N. ne primegte ca pe cei mai de
seami oaspegi:ne inviti in cameri, ne-o prezinti pe sogia
lui gi ne spune:
- Vi rog si ml ascultagi,mult-stimati Maria Nico'
laevna,gi dupi aceeasijudecagi dupi cum vegicrede.
Prima dati am rcfuzttsi vl primesc la lucru pentru ci
toate posturile de chelneriEierau ocuPate9i nu aveamce
si vi ofer. Am refuzat gi cu astarn-am linigtit, cici teore'
dc aveamdreptace.
146
MINUNI ALEVREMII NOASTRE
Noaptea am visar ci srau in fagaicoaneiMaicii Dom-
nului gi am auzit o voceatXtde amenintitoare, incAt m-im
infricogat:,,Ai refuzacsi-i oferi de lucru acesteifemei care
a venit la tine dupi ajutor. Ea poate muri gi atunci tu vei fi
vinovat de moarceaei!"
M-am trezit mai mult mort decAtviu, cici insigi impi-
riteasa Cerului era ceacarev-a luat apirarea. Cum s-a lu-
minat de ziui am alergatinrr-un sufer la Nicolae Petrovici:
,,Vi rog si o aducegipe Maria Nicolaevna!" i-am spus.
El insi nu gtia unde si vi caure.Eu gi sogiane fbceam
atAteagriji, ci nici nu vi puregiinchipui, dar, slavi Dom-
nului, agi venit! Eu m-am gAndir deja: meselepor fi in-
ghesuitepuEin,ca si mai punem una in sali, iar doui si
le agezim efari,la inrrare.Aga ci de mAinepuregiincepe
lucrul, vi numescchelneriEi-gefb.
Ascult ce mi sespunegi ingelegcu greu ce seinrimpli,
iar in sufler...cevaneintelespentru mintea omeneasci...o
,,Bucurieneagteptatl"...
Expozipia pictoralui P. Korin
ExpoziEiade tablouri a lui PavelDimitrievici Korin a
stirnit un viu interesin Moscova.Ea a ginut mult timp.
Conducerea a cedat in fagarugimingilor numerogilor vi-
zitatori si a aminat de citeva ori inchiderea ei.
Cu toate acestea,penrru a pitrunde in Academia de
Arte unde a avut loc expozigia,trebuia si stai la coadi cA-
teva ore. Ajungind ini.unrru, viziratorii se impristiau ca-
re incotro, dar ceamai mare parre seinghesuia in salaun-
de erau expuse schigeleunui tablou. Pictorul se gindise
si-l numeasci,,Recviem',insi Gorki a insistat si fie nu-
mit ,,Rusiaveche".Numai cine nu a vrur nu a fost acolo!
147
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
,,O diversitate atit de mare de vizitatori nu a cunoscut
nici o expozigie',mi-a mirturisit una din angajateleAca-
demiei. De adevirul acestorcuvinte m-am convins chiar
eu, cind am vizut academicieniin vArsti 9i femei credin'
cioase,pictori gi studengi,oameni simpli si critici de ar'
ti. Puteai intilni 9i reprezentangiai Bisericii imbricagi in
civil, ambasadori 9i corespondengistriini. Veneau dneri,
oameni intre doui virstc, bitrini'
care
$i cite cuvinte frumoase au fost rostite! in schigele
reprezentauportrete oamenii igi recunogteauprietenii sau
chiar simpli trecitori. Mulgi erau impresionagide chipuri-
le inspirate ale personajelor.Unii erau indignaEigi spuneau
ci esteun imn adus clericilor.Multi lume s-a adunat in
jurul mlsugei pe careseafa carteacu impresii. Cartea era
groasi gi scrisi in intregime.Ahruri de eamai existaun ca'
iet. Togi il citeau cu mare interes,unii chiar cu voce tare.
Uneori publicul se aduna in fagaunor tablouri, incXt
nu puteai trece, iar in centru erau oameni carepolemizau.
Togi ii ascultaucu mare atenfie,iar unii i9i dideau;i ei cu
pirerea. Polemicileerau inflicirat.. itt timpul unei astfel
de discugii s-a apropiat de mine o femeie intre doui vir-
ste.La inceput nu ne uitam una la alta, dar mai tArziu am
intrar in vorbi. Era migcati de schiEeletabloului ,,Rusia
veche".
- Ce chipuri, ce oameni! spunea ea cu insufegire.
Merg acasi si le pregitescmasaalor mei gi apoi ii trimit ;i
pe ei la expoziEie.
I-am povestit despre cei pe care i'am recunoscut in
schigegi ne-am agezatPe o canaPca.
- Nu sunt de acord cu cei care sunt impotriva clerici-
lot a inceput ea. Desigur ci gi printre prcogi pogi intllni
oameni rii, dar majoritatea sunt buni ;i dau sfaturi folosi-
r48
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
roare.Am o prieteni, o femeiefoarte inteligenti si credin-
cioasi. Vecina ei a niscur o fedgi. Cine era taril nu seftie.
Mama a incepursi-9i urasci fiica, seruginacu ea gi o trara
cu dispreg.Sevedeaci femeia suferea,dar nefericitul copil
suferea9i mai mult. Prierenei mele ii era mili de bietul co-
pil. A incercatsi vorbeascicu mama,dar aceastaseinfuria
gi mai tare. Arunci a hotirit si-i ceari ajutorul unui pre-
ot, ca s-o invegecum si salvezecopilul. El s-agAndir pufin
gi a spus: ,,incercagisi liudagi fetiEa,mai ales in prezenga
mamei. Atrigegi-le arenfia celor din jur cAtde isreaEi9i cu-
minte este,ceochi frumogi are,cAtesrede driguEi. Facegi-i
cit mai multe daruri, invitagi.o pe mami si vini cu copi-
lul cind aveEioaspegi.in generc,6cegi ror posibilul ca si
ridicaEi fara in ochii mamei gi a vecinilor, cici mama se
poarti afa pentru ci ii este rugine de ce a fbcur." Priete-
na mea a ficut agacum o sfhtuisepreocul. $i care a fosr re-
zultatul?Mama a incetarsi semai ruginezecu fiica ei, a in-
ceputsi o mAngAiegi acum seingelegdeminune...
Ag vrea si vi mai povestesc,a continuat interlocutoarea
mea, gi ce om minunat era un colegde-al meu de serviciu.
De profesiesunt bibliorecari (in prezcnr suncpensionari).
Luiram ln biblioreca Minisrerului Agriculrurii. Cum
v-am mai spus,aveamun colegde serviciudeprofesie agro-
nom. El era sufetul colectivului, congriinga,mingiietorul
9i prietenul nosrru. Eu il numeam Franciscdin Assisi.Ce
om era! Dupi un rimp a plecat de la noi. Mult timp nu am
mai auzit de el, ca si aflu inrr-o zi cI a devenit preot.
-
$i senr.lmetteNicoleaAlexandrovici G., am spus.
- Deci il cunoagregi?! a exclamareaincintati.
Mai vreau si adaug un singur lucru. Cu pugin timp
inainte de inchidere a venir Parriarhul Alexie, insoqit de
Mitropolitul Pimen gi de algi reprezenranEi ai Bisericii.in
149
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
momentul in care treceauprin sili, oamenii, uitind de
tot, seimbulzeau in jurul lor.
- Ce culori vii! seauzeain jur.
-,,Rusia veche"!a spuscineva.
- Nu, mai degrabi vie, a replicato vocegroasa'
Istorisirea unei actrile
intr-o seari a anului 1959am intrat impreuni cu Marc
intr-un restaurant.
imi amintesc ci am comandat cevade mincare 9i o
sticli de vin. Nici nu am inceput bine si mAncim, ci am
simgit privirea insistenti a cuiva' Mai exact,acestcineva
privea mai mult la mlncare. Am intors capul gi am vizut
ia masavecini un birbat. Aveapirul cirunt 9i fagaistovitl
gi era imbricat intr-un costum gri. in faEi aveao farfurie
cu o felie de piine Pe ea.
Chipul acestuibirbat m'a impresionat mult 9i, fbri
si-i spun cevalui Marc, m-am intors sPrenecunoscut9i
mi-am comandato alti Porgie.
- in locul dumneavoastri nu ag sta de vorbi cu acest
individ, mi-a goptit chelnerigala ureche.
Eu insi i-am strAnsugor mina 9i, firi si il privescpe
Marc, careera furios, il serveampe invitatul meu'
El minca cu atita licomie, incit ii tremurau mAinile'
Dupi ce gi-apotolit foamea,birbatul 9i-apovestit viaga'
Avea 50 de ani, de profesieera inginer de poduri 9i gosele'
Fusesecisitorit cu actrigaJ. Dupi un timp, ea a incetat
150
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
sil mai iubeasci9i, incercAndsi termine relagiacu el, l-a
denungat.Fusesecondamnatla25 deani. Dupi 20 de ani
a fost reabilitat 9i s-a intors in Leningrad, dar fosta sogie
nici nu l-a lisat si-i treaci pragul casei.Dintre prieteni gi
cuno;tingeunii muriseri, alEiiplecaserisaurefuzaserisi'l
ajute.
Firi bani, firi haine cilduroase, neavind unde si
doarmi gi nici posibilitateade a-gigisi de lucru, horirise
si seintoarci in lagir. Acolo cel pugin va gisi intotdeauna
de lucru 9i un pat... Unul dintre fogtii lui prieteni ii di-
duse in celedin urmi bani de bilet gi la ora doui noaptea
aveatren. Toate acestezile fiminzise, dar astizi \i luase
inima in dinEi gi intrasein restaurant.I se spuseseci aici
piinea sedi gratuit.
Tot timpul cfu a vorbit li zvAcneaun mugchi de pe fa-
gi, iar trupul ii cremura. I-am privit hainele ponosite gi
l-am inrebat:
- Avegi palton?
- Nu, numai ce estepe mine...
Acasi aveam ovalizL cu hainele riposatului meu sof.
Am hotirAt pe loc in sineameace si fac cu ea.Dupi ce am
plitit pentru cini (a9acum fbceam intotdeauna, deoarece
Marc nu aveaniciodati bani), l-am luat de bragpe noul meu
prieten gi l-am invitat la mine acasi.Din valiza soguluimeu
am scoslenjeria,costumul lui, o geacl gi un palton.
Cind oaspetelemeu 9i-a schimbat hainele vechi, a fb-
cut o crizi nervoasi. A cizut pe podea plingAnd si rostind
cuvinte pe carenu le puteam deslugi.Marc s-asperiat,iar
eu incercamsiJ linigtescca pe un copil. incet, gi-arevenit,
dar a suspinatinci mult timp.
Se apropia ora unu noaptea.Am chemat un taxi si am
plecatla gari. Acolo am agteptatsi urcein vagon,i-am dat
l5l
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
bani 9i nu am plecatde pe peron pinl cind trenul nu a dat
semnaluld. pi.."... P.tt. o lurri am primit o scrisoarede
la el. imi scriaci pe drum i s-afbcut riu 9i a fost dus direct
la spital.Acum sesimgeamai bine'
imi mai sPuneaci nu mi va uita niciodati' Daci sogia
il condamn"sel" -o"rte, eu il readusesem la viaql' in cli-
pele grele segindea la mine, la faptul ci l'am primit ca pe
,rn pii.r.r, ;i ca pe un frate. imi trimitea tot ce aveamai lu-
minos in suflet.Promiteasi imi mai scrieimediat ce ii va
permite sinitatea' insi,nu am mai primit nici o scrisoare'
Mdrturiih luiM. A.
Eram doui surori: eu 9i Nastenka.fineam foarte mult
una la alta, deqi aveam caracterediferite' Ei ii pliceau
biiegii gi s-a miritat devreme.Eu insi visam la mlnisti-
re ;i purtam batic negru. Doream foarte mult si intru la
minlstirea Sfbntului loan. Pirintele Ioan de Kronstadt
aveagriji de ea gi o vizita foarte des.Eu il respectam9i il
iubeam mult. Uneori veneape la noi, degi eram oameni
simpli; tata era curier la o bancl. Tot pirintele i'a prezis
cevatatei, dar despreaceastavoi Povestimai tirziu'
Visul meu s-aimplinit. Am intrat la ministirea Sfin-
tului loan, careseafla nu departe de Sankt-Petersburg,pe
malul rAului Karpovki. Era o ministire frumoasi, con-
struiti pe banii negustorilor din oragin semn de respect
pentru pirincele loan. CAnd seimplrgea pimAntul, maica
,t"t gai-" rugat Pepirinte si laseloc 9i pentru cimitir' El
insi a clitinat trist din cap gi a spus:
- Nu aveginevoie de el.
Maica staregi s-a mirat muls, dar nu a indriznit sil
mai intrebe ceva. Cuvinrele lui s-au implinit intocmai'
r52
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Nici o maici nu a murit cit timp a funcgionatministirea,
pentru ci coates-auimprisriar prin lume.
Ministirea noastrl era bogari gi ascultirile erau di-
ferite de celeale ministirilor aflate departe de orage.La
ministire am intrat cind eram inci tAniri ;i sinitoasi.
Maicile au vizut ceascuhiri pot indeplini. CAnram gi pic-
tam binigor.Astfel, mi-au dat ascultaresi pictez gi si cint
la strani ca soprani. La pugin timp m-a cuprins o dez-
nidejde atAtde mare,ci nici nu pot spune.
intr-ona din zile a sosit la noi plrintele nostru iubit.
Ca de obicei l-am inconjurat toate, iar el ne vorbea cu
blAndeEe. Deodati s-aintors spremine gi m-a intrebat:
- Ei, Variuga,nu te plictisegti?
- Nu, pirinte, nu mi plictisesc,insi nu-mi placesi cint.
Pirintele m-a privit lung gi mi-a spus:
- La ministire trebuie si muncim gi si implinim as-
cultareala caream fost rinduiEi. Cit despretine, igi place
si cingi gi igi va plicea gi mai mult daci vei cinra cu o oc-
tavi mai jos.
- Nici nu poate fi vorba de a9aceva,cici sunt soprani,
i-am rispuns.
.Pirintele a zAmbitdoar pe sub mustigi si...atAt.
Timpul trecea.Eu cAntam mai departe la strani, degi
imi eragreu.Spretoamni, bitrAnul nostru dascil a plecat
de la ministire. in locul lui a fost numit un altul, renumit
in tot oragul. Acceptasesi vini la noi numai din dragoste
pentru pirintele.
El ne-a ascultat pe toate maicile carecintam la strani.
- De ce cinngi soprani, cAnd dc 6pt sunteqialtisri?
m-a intrebat el.
Mi-a dat apoi tonul gi eu am inceput si cint. Sunetele
curgeauatAr de ugor, incAt, de fericire, am inceput si rld.
r53
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALEVREMIINOASTRE

ceamai Ea mi-a cercetatgAtul din toate pirgile, gi-afbcut semnul

Dascilul imi preguiamult vocea,iar eu cintam cu
sfintei cruci gi mi-a spus:
mare plicere 9i i-i aminte mereude plrinte'
"d,t..am - Mulgumegte-ipirinrelui!
Aitidatl, mi-a apirut la gXt o umfituri' La inceput
a cres- La ministire mai era o reguli: piringii gi prietenii ne
eramicl, insi cu timpul a inceput si semireasci' 9i
capul' puteauvizita in anumite zile gi la anumite ore.La una din-
cut atit de mult, incit nici nu mai Puteam intoarce tre surori veniseo prieteni. CAt timp au vorbit ele,noi am
spus maicii stare[e
Mi simgeamdin ce in ce mai riu' I-am observatci s-aintimplat cevacu aceastitiniri. Era foar-
ne-
despreboala mea' Ea s-aintristat 9i vroia si mi duci te palidl gi nu era arenti la inrrebirile care i se puneau.
apirat la medic. Parci un gind nu-i didea pace.Nu am reugirsi aflim ce
ci a ve-
Nu au trecut nici doui zile 9i am fost anungate anume i s-a intAmplat, cici intre rimp am fost anunfate
ci a sosit pirintele. Ne-am bucurat ca de fiecaredati 9i
ne-am repezitsiJ intimpinim. Fatani s-aaliturat gi ea.
Pirintele urca scirile bisericii. Era foarte ingrijorat,
dar, ca de obicei,ne-avorbit cu bldndeEe.in momentul in
' slujeaun Te Deum.
9i carea ajunsin dreptul fetei, s-aoprit gi a rostir:
ne in-
in clipa in care eu impreuni cu cclelaltemaici - Amvenitpdniaici numaipentru tine.Vai,cit m-am
dreptam sprebiserici, maica staregim-a tras deoparte9i grlbit ca si ajungla timp!
m-a aritat pirintelui Ioan: Noi, bineingeles,nu am priceput la ce anume se referea
- Dragitpirinte, daci putegi si vi rugagi pentru Var- pirintele, dar am observatcum fata s-azipicit gi mai mult,
vara,cici e foarte bolnavi... de parcl cevanevizut ar fi speriat-o.Pirinrele a continuar:
Ea mi-a dat la o Parte baticul 9i i'a arltat umflitura' - Dupi slujbi vom sra mai mult de vorbi. Nici si nu te
Pirintele a privit-o cu mer€ atengie,a atins-o cu mina 9i gindeqti si pleci acum! M-ai auzit?
a sPus: Ultimele cuvinte le-aspuspe un ton ameningitor.
- Nu-i nimic, di Dumnezeu 9i va trece' Du-te' Variu- TAnIra a intrat cu noi in biserici gi s-a rugat pe toati
durata slujbei.La sfirgitul ei, plrintele a iegit din altar, a
luat-o de mini gi i-a spus:
- Ce gi-ai pus in cap si faci? Rispunde! Hai, vino si
vorbim pugin!
Ne-am dat la o parte. Cit a vorbit pirintele, ea nu
a contenit din plins. Dupi un timp pirinrele a bine-
cuvAntat-ogi i-a spus:
- Ei, acum te-ai linigrit?
' Iar eaii mulEumea;iii siruta mAinile.
cu neribdare sl vini dimineaga,ca sl-i arit maicii starele

154 155
t
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Pirintcle Ioan gi-aluat rimas bun de la noi, zicind:
- Atlt pentru azi!, gi a plecat.
Noi insi, curioase,am inconjurat-o Pe tini'ri, rugAn-
d-o si ne Povesteascice i-a spuspirintele.
Ea ne-a povestit ci a avut un logodnic' care cu citeva
zile inainte de nunti s-aindrigostit de alti fati, iar Pe ea a
pirisit-o. De necaz,fata hotirise si searuncein fagatrenu-
iui. Cu o zi inainte de a veni la noi erasiguri ci seva sinuci-
sitori. Vegi aveacopii.
De la noi pL."t linigtiti 9i veseli. La pugin dmp dupi
"
aceasriintimpiare, s-acisitorit gi a avut o cisnicie fericiti.
Gheorghe
Pirinnle
Ca si intelegi mai bine ce igi voi povesti, voi spune
mai intii ci am fost stareEulMinistirii Mescerskdin gu'
bernia Kaluga. Din cauzaunor treburi ministireqti' tre-
buia si plec Jeseoriin orapulKaluga.in una din acesteci-
litorii, mi plimbam prin orag.in dreptul unei casemari 9i
frumoase stitea o femeie,caremi sepirea ci a;tepta pe ci-
neva.Ea insi, cind m-a vizut, a alergat spre mine' Pe faga
ei palidi secitea o maredurere.
- Pirinte, sogulmcu estePe patul de moarte' Nu ml
pot depirta Pentru mult timp de el, dar cere si 6e spo-
vedit. Vi rog si nu mi refuzagi!
Din fericire aveam la mine Sfintele Daruri' a9a ci
m-am gribit si intru in casi. intr-adevir, sogulei igi didea
s6
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
sufletul. L-am spovedit9i l-am impirrigit. Birbatul mi-a
mulgumit, iar la sfirgit a spus:
- Pirinte, am o mare durere.Sunt negustor.De la un
timp afacerileau inceput si meargi prost gi am fost ne-
voit si-mi ipotechez casa. Pestedoui zile va fi scoasi la
licitagie,iar familia meava rimine pe drumuri.
imi era mili de el.
- Nu vi facegigriji, i-am spus,cu ajutorul lui Dumne-
zeu spersi vi pot ajuta.
De la el am plecat direct la pogti ca si trimit o tele-
grami unui fiu duhovnicesc, care era 9i el negustor. i.t
aceeagiseari, acestaera la mine. I-am povestit necazul ne-
gustorului gi mi-a promis ci il va ajura.in ziua cind casa
a fost scoasi la licitagie, fiul meu duhovnicesc a reugit s-o
cumperecu 25000 de ruble. Din banii primiEi, 7000 au
mersla achitareatuturor datoriilor, iar 18000 au fost puse
la banci pe numele sogieinegustorului bolnav. Am ami-
nat cu cAtevazile intoarcerea mea la ministire. Dupi ce
s-au rezolvat toate necazurile, am venit la bolnavul care
mai era in viaEi. Sprescari gi-adat suflerul.
Nu am rimas la inmormintarea lui, m-am gribit sI
ajung la ministirc, iar pesteun timp intAmplaria a fost
dati uitirii.
Au trecut anii... Am fost arestat.Eram in celulacelor
condamnagila moarte. lmpreuni cu mine mai erau 37 de
persoane.in fiecare noapte erau luagi cite cinci-gaseoa-
meni gi impugcagi.Aga a continuat cfuevazilelerind, pA-
ni cind am rimas doar gapte.
intr-una din zile, gardianul carene pizea s-aapropiat
de mine 9i mi-a goptit:
- Pirinte, in noapteaaceastasi figi pregitit. Vegi fi togi
impugcagi.
r57
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Le-am comunicat gi celorlalgideqinugicuvintele gar-
dianului. Trebuie si mai sPun cc se Petreceain sufetele
noastre?De;i gtiam ci eram condamnagila moarte, abia
atunci ne-am dat seamaci aceastaerala un pasde noi.
Nemaiputind suportaaceastistare,am iegitpe corido-
rul intunecat gi fbri geamuri ca si mi rog.Plingeam 9i mi
rugam cum nu o mai ficusem niciodati pAni atunci. Am
plAnsatAt de mult, incAt epitrahilul s-aumezit de la lacri-
mile mele.
La un moment dat"am observatlAngi mine un birbat
caremi privea.El mi-a sPus:
- Nu plingegi, pirinte, ci nu vegifi impugcat!
- Cine sunteEi?l-am intrebat.
- Nu vi mai amintigi de mine, plrinte, insi la noi fap-
tele bune nu seuiti, a rispuns el' Eu sunt negustoruldin
Kaluga, pe carel-agiimpirtigit inainte de moarte.
A spusacesteagi a dispirut prinrr-o crlpituri din pe'
rete. Prin ea am putut ziri margineaunei piduri. Acolo
am vizut-o gi pe mama.Ea mi-a fbcut semncu mAna.
- Da, Egorugka,nu veEifi impugcagi,iar noi ne vom ve-
deapestezeceani.
Vedenia s-atcrminat. Mi afam din nou in acelcoridor
intunecos. Dar de data aceastasufetul meu era plin de
bucuria pascali! Am intrat in celuli 9i am strigat:
- Dragii mei, si-I aducemmulgumire lui Dumnezeu!
Nu vom 6 impugcagi!Avegi in increderein cuvintele unui
preot!
Eram convins ci mama 9i negustorul ne aveauin ve-
dere pe togi cei careeram in celuli. Deznidejdea s-aPre-
schimbat in bucurie. Togi m-au crezut.Unii imi sirutau
miinile, iar algii chiar gi cizmele.$tiam civom rimAne in
viagi.
158
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Noapteaa trecutlinigtiri, iar in zori am fosr rransfe-
ragiin ahi inchisoare.Dc acoloam ajunsin B., iar du-
pi amnistieam fost eliberaEi, Ultimii ani i-am perrecur
in sihistriaDannilovsk.Cei gaseblrbagicu caream fost
condamnatla moameau devenitfiii mei duhovnicegti.
Pestecigivaani eu am fost aresrardin nou giexilat aici,in
Karadub.
(Aceste inscmndriaufostfi,cutedeful duhounicescal pdin-
telui Gbeorghe, carel-a uizitat tn Karatiub,undeafost exikt
p,irintelein 1930.)
Nagal
Pecel mai bun prietenal meuil chemaluri lsaakovici.
Odati l-aminrrebat:
- Iura, de cetatil tiu areun numecarenu preasein-
tilnegtela rugi?
- E o povestelungi, mi-a spus.Piringii rarilui meu
eraumogicribogagi.Aveaudc roare,sc iubeaumult, dar
aveauun marenecaz.Togicopiii lor mureaula puqinrimp
dupi nagtere.
'
Ce nu au ftcur biegiimei bunici! Au cerutajutorul ru-
turor...Copiii nici nu ajungcaubinepAni la virsta dc un
an gi mureau.Eraufoartc necijigi,mai alesci pe vremuri
a nu aveacopii erao marerugine.
Cind bunicaa rimas insircinaripenrrua cinceaoari,
bunicul i-a spus:,,in popor existi credingaci, daci ime-
diat dupi nagterea pruncului taril lui va icgiin drum gi il
vainvitape primul om careii va apirealn calesi fie nagul
copilului,la botezprunculva primi numeleacestuia giva
rimine in viaEi."BuniculigidoreaatAtde muh si aibi un
copil,incAteragatasi accepteorice.
r59
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
in noapceade l0 spre ll decembrie,bunica a aduspe
lume un biieEel.Pruncul s-aniscut foarte slebuE9i de-abia
respira.Bunicul a trimis pe unul dintre servitoridupi pre-
ot gi a poruncit si sepregiteasci toatecelenecesare Pentru
sivArgireatainei, iar apoi a iegit in drum si caute un naf
pentru copil. in tot acesttimp segAndeainsl: ,,Llndevoi
gisi la aceastiori un nag?Toati lumeadoarme."Tot mer-
gAnd a;a,l-a incilnit pe nebunul Isaac.Bunicului i'a stat
inima in loc: ,,Da-a!Bun nagam gisit!" Dar ceerasI faci?
El eraprimul om care,ii iegisein cale... ,,Isaac,vreau si fii
na;ul copilului meu", i-a spusbunicul. ,,Cum sI nu, boie'
rule, a rispuns acestavesel.Ne vom inrudi."
Bunicul se temea si nu rAdi satul cAnd va afa ce fel
de nag a gisit pentru copil, insi nimeni nu a scosun cu-
vAnt. Toate slugile care se imbulzeau la uga de la intrarea
principali l-au salutat respectuospe nebun. Atunci bu-
nicul l-a misurat cu privirea pe Isaac,care aveamiinile
gi fagamurdare, purta nigte zdrengegi pe deasupraera 9i
desculg.,,MaximAci, s-a adresatbunicul majordomului,
spaliJ gi di-i nigte haine de-alemele.Gisegte-igi o pere-
che de cizme." Pestedoui ore, Isaac,spilat 9i imbricat in
hainelebunicului, dar desculg,cici refuzasesi se incalge,
stitea lingi cristelniEi.Jinea in bragecu mare griji copi-
lul nou-niscut. Biiatul a primit la botez numele nagului
siu ;i a triit pini lavArstade76 de ani. Dar povesteami-
cului Isaacnu setermini aici...
Au trecut mulgi ani O.l*".t. Isaacera deja insurat
gi aveadoi biieEi cumingi gi frumogi, Vadim gi lura. Iura
evea12 ani cAnds-aimbolnivit de congestiepulmonari.
Au fost chemagicei mai buni medici din orag,insi nici
unul nu l-a putut ajuta pe copil. Era pe moarte.
160
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
A fost chematgi un preot bitrin ca si-l impirtiseasci
pe copil. Acesta i-a spuslui IsaacNicolaevici:
- Daci a9 fi fost in locul dumneayoastri nu ag 6 stat
mult pe ginduri gi i-agfi trimis o telegrami pirintelui Ioan
de Kronstadt ca sI se roagepentru insinfuosirealui Iura.
Pirintele Ioan esreunul din acei luminitori ai credinEei
carenu intirzie si dea ajutor celor care ii cer.
- Ce spunegi,pirinte? Pirintele Ioan e departe,toc-
mai in Sankc-Petersburg, iar noi sunremin Irkursk! Lisati
povegtileastea!
- Cum credeEi,a rispuns linigtit pirintele, dar eu i-ag
fi trimis.
Dupi ce a plecatpirinrele, IsaacNicolaevici s-aplim-
bat mult timp prin cameri. in cele din urmi, s-a ho-
tirAt. A ingfbcatpiliria gi a plecat la pogri. Pesteciteva
ore, Iura a incepur si sesimti mai bine, iar in doui zile se
insinitogise.
O minune
O prieteni de-amea inviga 9i lucra la Moscova. Locuia
insl in afaraoragului,lAngi Nemcinovki. Seintorceaaca-
si tArziu, cAndpe drum nu mai intAlneai nici gipeniede
om. Dar cel mai infricogitor erafaptul ci rrebuiasi rreaci
printr-o pidure. Acest loc era foarte periculos.Trecitorii
eraujefuigi, iar femeile,de celemai multe ori, violate.
Prietenamea o cinsteamult pe Maica Domnului gi se
ruga mereula icoanaei numiti,,Bucuria nea;teptati".
Intr-o seari geroasi de iarni, se intorcea acasi, ca de
obicei.A intrar in pidure si mergeape o ci.rareficuri in
zdpadabititoriti. in intimpinare i-a iesir un birbat. L-a
vizut in lumina lunii cum ridea si veneacu miinile intin-
se,ca s-oprindi.
r6r

MINUNI ALEVREMII NOASTRE
- implriteasi a cerurilor, s-a rugat ea speriati, "Bu-
curie neagceptati",salveazi-mi! Izbivegte-mi de acest
birbat! Numai tu egti sclpareamea!
Birbacul se apropiatot mai mult de ea' Deodati a vi-
zut insi cl expresiafegeilui s-a schimbat.Exprima frici'
Birbatul privea speriat spre Cel care era in spatelefetei'
Firi si spunn nimic a plecat,intorcind capul din cind in
cAnd,temitor, de parcl cinevail urmirea.
Fata nu a indriznit qi priveasci in urma ei, dar simgea
ci cinevaera lAngi ea 9i o ocrotea'Cind a iegit din pidu-
re, a privit ,o,,rgi in urmi... Nu era nimeni' Doar in de-
plrtaie se zilreablrbatul carevoises'o violeze'
P.drintele Serghie S.
Pe pirintele Serghiel-am avut indrumitor duhovni-
..sc doa, trei ani. Ne vedeamfoarte rar, deoareceel locuia
intr-un sat de lingi ora;ul Murom' pe cAndfamilia noas-
trl era la Moscova.in acesttimp scurt, el a reugit si mi
invegemulte lucruri frumoasegi putca si mi invege9i mai
multe daci n-ar fi existataceamarediferenEiintre puteri-
le noastreduhovnicegti.
Multe din celespusede pirintele Serghienu le-am pu-
tut ingelege,foarte multe le-am uitat, iar unelelucruri le'am
considerac nesemnificative 9i cu timpul elemi s'augtersdin
minte. Au rimas doar celecareaveauo insemnitate mai mi-
ci. Tocmai acestemlrungiguri vreausi vi le implrtlgesc'
Primul lucru carem-a izbit la pirintele era ci Dumne-
zeul lui nu era ameninEitor 9i nici rizbunitor.
,,El nu poate fi aga,Pentru ci Dumnezeu esteiubire'
Ca si 6m cAt mai aProaPede El, trebuie si ne umplem su-
fetele cu iubire...
r62
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Luagi seamala inima voastri, ne inviga pirintele Ser-
ghie.Nu lisaEisI intre in eariurarea.Srriduigi-vi sivedegi
in cei din jurul vostru numai lucrurile bune. Spunegi-le
aceasta.Si nu vi temegisi-i liudagi prea mult, pentru ci
in fiecaredin noi sunt seminEele binelui, pe careciteodati
omul nici nu binuiegte ci le are...
Oferigi-i aproapeluimai mult decit meriti. FiEicit mai
buni cu e1...
Rostigi cit mai desrugiciunea <<Niscitoareade Dum-
nezeu>>, oriunde vi aflagi - la serviciu, acasi sau in tren -,
pentru ci Maica Domnului estemijlocitoareanoastri...
CinstiEi-lpe Cuviosul Sera6m,pe acestminunat sfAnt,
care ii lntlmpina pe oameni spunAnduJe: <<Bucuria
mea!>>Facegi-viun obicei ca in fiecarezi, in numele lui, si
sivArgigio fapti buni. Daci nu putegi facemai mult, 6cegi
mai pugin. Daci nu putegifacenici acestpuEin,atunci es-
te de ajunssi zimbigi numai, dar din toati inima..."
Credeamci am intAlnit oameni obignuiEigi mult timp
dupi aceeanu puteam ingelegecum reufeapirintele si fie
atent cu mine, cu marna, cu prietenii nogtri, si ne diru-
iasci la toli atetaputerc Aitimp.
. Pirintele Serghie mAnca modest. Noi, la fel, eram si-
raci. Erau timpuri grele, iar eu cAgtigampulini bani. insi
atunci cAnd apirea pirintele in casanoastri, vestease ris-
plndea repedegi in scurt timp bucitiria mamei seumplea
cu daruri adusede prietenii nogtri. Astfel, mama putea
si-l serveascicu o cini gustoasi, careajungeapentru inci
trei-patru prieteni venigi in viziti. La desert, mama fbcea
jeleu de fructe, careii plicea mult pirintelui.
- Este exact ca un copil, spun€amama. Cind minAn-
ci,linge gi lingura.
Printre cunogtingelenoastreera gi o tAniri frumoasi,
dar cam uturatici. Odati s-aintAmplat si fie la noi in ziua
r63
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
cind a venit 9i plrintele. S-aapropiat9i ea,sl-i ceari bine-
cuvincarea. Pirinrcle a privit-o lung, fixindu-i unghiile
vopsite,apoi a dat nemulqumit din cap 9i i-a spus:
- De data aceastate iert, dar alti dati nu'gi voi mai
permite.
Pirintele Serghiemi-a spusca inainte si mi impirti-
gescsi fac o pravili, caremi sepirea lungi, doui acatiste9i
un canon,gi, nefiind obignuiti, oboseamrepede'
Odati chiar mi-a fost imposibil s-o fac, deoarecepi-
rinrele a sosit la noi firi si ne anun[e. Mi-a spus ci mi
va impirtigi a doua zi dimineaga. Cind mi pregiteam si
plec (plrintele riminea PestenoaPtela noi 9i, pentru ci
in carelocuiam era foarte mic, eu plecam si
"p"r,"*"n,ul
dorm la ni;te prieteni) seficuse ora unu noaPtea'
- Miine te attePt la gaptedimineaga,a sPusplrintcle'
- Dar cAndvoi reugisi-mi fac pravila?l-am intrebat eu
ingrijorati.
El a zlmbit gi mi-a dat voie si citescdoar doui ru-
giciuni giun acatist.
A douazi, la gaptedimineagaeramla ugi. CAndam
intrat in casi am vizut ci pirintele tocmaitermina si ci-
teascipravilamea.
- Pirinte,l-amintrebat,decetrebuiesi facegiin locul
meupravila?
- Ieri eraifoarteobositi, ier ferLeceastipravili nu Pot
infricogiror.
ci
Pirintele nu didea nici un sfatcit timp spovedea,
numaiascultagiintrebadaci cevanu-ieraclar'Aveamun
164
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
picat pe carenu indrizneamsi-l mirturisesc,il amAnam
de fiecaredati. Spovedania seapropiade sfirgit. Bruscpi-
rintelem-aintrebat:
- Arit?
- Da, am rispuns.
Cu durereln voce,el a reperarintrebarea:
- intr-adevir?
Aceasti intrebarem-a infricogatgi mai mult gi astfel
am putut si mirturisescpicatul.
- Si citegtiin fiecarezi AcaristulBuneiVestiri,mi sfi-
tuia pirintele, estecel mai vechi acatist.Mai rirziu, el a
servitca modella alcituirea celorlalreacariste.Eu te rog
siJ citegtigi gineminte ci, arunciclnd nu voi mai fi pe
aceastilume,sufetul meusevabucuracAndvei rosti aces-
te laudeaduseimpiritesei Cerurilor. Daci giseva intlm-
pla vreodati si alegiintre un bolnav gi Lirurghie, si nu
stainici o clipl pe ginduri, si mergila bolnav!line min-
te: Liturghia nu esreo obligagiede-anoastri fagi de Dum-
nezeu,ci o risplari,pe caretrebuiesi o meririm!
MI plingeampirintelui cit de greuimi estesi mi rog
in fiecaredimineagipiseari.
: Da, intr'adevi6 cstegreu,a recunoscutel. De exem-
plu, eutrebuiesi mi impun defiecaredati. Chiar giecum,
in loc si mi rog,eustaudevorbi cu tine.
A douazi, dupi cea plecatpirintele,mamami-aspus:
- Pirintclea spusci-i esregreusi seroagenumaicasi
te incurajeze.Clnd pleci,el seroagi oreintregi.SringeIu-
mina,crezAnd ci dorm,giincepesi faci meranii.
Pirintele Serghicm-aobignuitsi-i povestesc totul de-
spremine, de la celemai mici detalii plni la faptelece-
le mai importantegi gAndurilecelemai ascunse. Treptat,
m-amobignuitcu acesrfel de spovedanie, iar mai rArziua
devenitchiar necesar.
r65
 MINUNI ALEVRTMII NOASTRE
intr-o perioadi eram indrigostiti de K' 9i amAndoine
gindeam si ne cisitorim, cu toate ci erau multe piedici'
Pirintel. era rezervatin privinEa alegerii mele 9i nu cre-
dea in sinceritateasentimentelorlui K., insi nu incerca
si-mi impuni pirerea lui, ci mi Puneasi-mi imaginezdi-
ferite situagii.Alteori nu-mi didea binecuvintarea Pen-
tru realizareaunora dintre ele. Trebuie si spun ci pirin-
tele, cu toati bunitatea sa'era totuqi de neclintit in unele
probleme.
Odati, dupi inci o discugiechinuitoare cu K', i-am
spus
- pirintelui:
- Am gi eu o mare rugiminte la dumneavoastri:Ruga-
gi-vi lui Dumnezeu ca si ne cisitorim cit mai curlnd!
- Bine, a sPusel gi a Plecat.
Dar dupl doul luni mi-a sPus:
- Nu vreau si te supil dar si gtii ci tu nu te vei ci-
sitori cu K.
- De ce?l-am intrebat mirati.
- De trei ori m-am rugat inaintea Prestolului9i tot de
atAteaori ruglciunea mea nu s-aridicat la cer'
Cuvintele pirintelui s-au implinit intocmai' Eu nu
m-am cisitorit cu K.
A venitul gi infrico;itorul an 1937.Lu inceput aresti-
rile in masi. I-arir mirturisit pirintelui ci sunt o mare fri-
coasi 9i mi speriagAndul ci aqputea ajungela inchisoare
sau in exil. Mi attePtam ca pirintele si mi certe,el insi
m-a privit cu blAndege9i a sPus:
- Crezici numai gie gi'e frici? Nici nu-gi pogi inchi-
pui cAt de tare mi tem gi eu! Am fost de doui ori arestat
fratelelui Vladimir
ii gtiu ce inseamni asta.Odati chiar
Ilici m-a scosde acolo' Nu e nici o ruqine si-gi fie frici;
toEi suntem oameni 9i prin urmare togi suntem slabi,dar
r66
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
nu avemdreptul si fim lagi. Dumnezeu estecu noi gi nu
ne va pirisi.
Atit. Mi doareci nu am pucut reginemai multe din cele
spusede pirintele. VI voi impirtigi insi din puginul pe care
ni l-a povestit el despresine gi desprepersoanelepe carele-a
cunoscut.Prezentarea va fi fhcuti in ordine cronologici.
Tatil pirintelui Serghie*" r""a iar mama erao prin-
cipesi georgiani. Mama a murit la scurt timp dupl nagce-
rea pirintelui. El mai aveaun frate, Alexei, gi o sorl, Ol-
ga. Copiii au fost crescugi;i educagide soramamei. DupI
moartea mamei, aceastas-a mutat la ei. Copiii o iubeau
mult gi ii spuneau,,mama".Ea merita din plin si fie numi-
ti astfel,pentru ci reugisesi fie o mami buni pentru ei.
inci din copilirie, micului Serghieii plicea si meargi
la biserici. Daci seintAmpla ca cei mari sil laseacasi,fu-
geasingur la biserici. Asa s-aintdmplat 9i intr-o sAmbiti
seara.A fugit de acasigi a ajunsla bisericaunde slujeapi-
rintele Valentin Amfitiatrov. Cind se cinta ,,Liudagi...",
piiintele Valencina ie;it din altar 9i cidelnigaprin biseri-
ci. inrr-un colga observatun biiegel,singur. Pirintele s-a
apropiat de copil gi l-a intrebat:
- Cum te cheami?
- Serioja.
- Cu cine ai venit?
- Singur.
Pirintele Valentin a bigat mina in buzunarul sutanei
gi a scoso turti dulce,pe carei-a intins-o biiegelului, apoi
a intrat in altar. PestecAtevaclipe, starostelebisericii s-a
apropiat de Serioja.
167
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Hai, Serioja!,l-a indemnat el. Pirintele a spussi te
duc acasi.Piringii tii te cauri.
Acasi, intr-adevit erau toEiingrijoragi.
Cind a crescut,pirintele S.rgt i. la bisericaal cirei
";rr,a
paroh aveao viaEi imbunitiEiti. intr-o duminici, gribin-
du-sesi ajungi la biserici, tinirul Serghies-acertat cu ma-
ma pentru un lucru de nimic 9i,supirat, a iegit din casi.
inainte de a incepe slujba,pirintele paroh impreuni
cu diaconul gi cu tAnirul Serghieseafau in altar gi cAntau
,,impirate Ceresc".Dintr-odati, pirintele s-aoprit brusc
din cintat gi a intrebat:
- Cine dinue voi estecertat?Duhul Sfint nu vine.
- Eu m-am certatcu mama,a mirturisit ruginat Serghie.
- intoarce-te acasi ;i impaci-te cu ea, i-a poruncit
pirintele.
Serghiea iegit din aher firi si se dezbracede stihar,
cu gindul si seintoarci acasi. Din fericire, mama era in
biserici.
- Te rog si mi ierti, i-a spusel.
Mama i.a luat capulintre miini gi l-a sirutat cu dragoste.
- M-a iertat! a strigat Seriojagi a intrat in altar.
- Slavi Domnului! a rispuns pirintele gi a inceput si
cdnte,,impirate Ceresc'.
Un timp, pirintele ,;;. a fost ipodiaconul Patri-
arhului Tihon. Preafericitulil iubea mult gi il numea cu
blindege Serioja.in aceaperioadi, pacriarhul se afla in
arestIa domiciliu gi nu aveadreptul si piriseasci Minis-
tirea Donskoi. I se diduseri camerelede lAngi Porgile
Sfinte. il sluleachilielnicul, a cirui familie rimisese in
168
MINUNI ALE VR.EMIINOASTRE
orag. in fiecare miercuri Preafericitul il invoia si plece
si-si vadi familia, iar el rimdnea singur pini a doua zi
dimineaga.Acest lucru era cunoscurrururor. $i iati ci in-
tr-o miercuri cinevaa bitut insisrentla ugaapartamentu-
lui patriarhului. U;a s-adeschis.Era intuneric, pentru ci
searacurentul electriceraoprir. Cei carebiceaula ugi s-au
repezirasupracelui carele-a deschis.Fapta odati fhcuti,
atacatorii au dispirut. in capul sclrilor stitea patriarhul
ginind o lumAnare inrr-o mini, iar cu alta incerca siJ ri-
dice pe chilielnicul siu, carein aceazi nu segtie de ce nu
plecaseacasi.
Preafericitull-a plAnsmult gi a poruncit si 6e inmor-
mAntat in locul pe careil alesesepentru sine.
- Si stim alituri, ca fragii, cici el a primit asupra sa
moarteamea.
Patriarhul a fost inmormintar alituri de chilielnicul siu.
Erau despirgiEidoar de peretelebisericii, cici mormintul
patriarhului seafli iniuntru, iar al ucenicului afari.
Pirintele Serghie,,.r;;;" bine pe Mitropolitul pe-
tru. Inainte de a primi votul monahal, el era mirean fb-
9i
ceapane din Sfbntul Sinod. Era cunoscucca un birbat
puternic, foarte instruit gi un apiritor inficirat al Biseri-
cii. Nu s-acisirorir niciodati.
Patriarhul Tihon l-a chemat;i i-a spus:
- Dragul meu, cilugireste-te si te voi numi vicar
patriarhal.
Surprins de acesrecuvinre, viirorul Mitropolit petru a
refuzat,motivlnd ci. esreun om de lume si nevrednic de
aceastionoare.
- La ce-mi rrebuie?incercael si spuni. AvegiariEiaie-
rarhi vrednici, dar v-agioprit la mine, nevrednicul...
r69
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMIINOASTRE

- Eu am nevoiede oameni ca tine Pentru Biserici' in'

- Perioadagederii mele la Kiev a coincis cu emigrarea
sistapatriarhul.
in masi a aristocragieiruse,igi amintea pirintele Serghie.
Tratativeleau durat citeva zile' PAni la urmi victoria
Stiteam la Lavra din Kiev gi eram bun prieten cu starerul
a fost de partea Preafericitului.Dupi ce s-acilugirit, vi-
itorul mitropolit a urcat repedetoate trePteleierarhiei 9i a 9i cu casierul. lnrr-o zi m-au rugat si-i ajut si ascundem
icoanafbcitoare de minuni a Maicii Domnului, caresri-
foscdesemnatmitropolit de Kritigk 9i Kolomensk'
teadeasupraugilor impiriregti in CatedralaMaicii Dom-
La banchetul organizat in cinstealui a fost 9i pirin-
nului din Lavri. Setemeauca nu cumva,in acelevremuri
de restrigte,icoanasi 6e barjocoriti sauchiar furati. Seara
am luat-o, iar in locul ei am pus o copie. Treaba odari is-
priviti, ne-am intors fiecarela chilia lui. Eu m-am culcar,
dar somnul fugea de mine. Mi intorceam de pe o parte
Mitropolirul Petru se intristase din cauza acestor cu-
pe alta. Vizind ci, nu mai por rezista,am iegit in cele din
vinte usturitoare' Stitea serios9i mihnit' Ultimul cates-a
urmi afari. Era o noaptecu luni plini gi multi lumini in
apropiat de el a fost Mitropolitul tifon' Petru a ridicat
jur. ln curte seplimba casierul.
o.hii obotigi spreel, agceptAnd si mai audl o batjocuri la
,,Nici lui nu-ivine somnul', m-am gindit.
adresalui. insi mitropolitul l-a imbrigi;at cu toati since-
CAnd m-a vizur s-abucurat 9i a spus:
ritateagi a spus:
- Nu gtiu, dar parcl mi nelinigtetreceva.Nu imi dau
- Numele tiu estePetru, adici piatri. Sl 6i tare ca o
seamacareestemotivul. De aceeaam iegitpugin afari.
piatri!
Ne plimbam amindoi prin curtea ministirii. Nelinig-
Migcat de acestecuvinte sincere,Petru a jurat:
- Voi 6 tare ca o Piatrl. tea tot crettea...Dintr-o dati ugas-adeschisgi din chilie
a iegitstaregul.
- Ia te uiti, nici el nu poate si doarmi!, a spuspirin-
tele casier.
Nu ;tiu dupi ce criterii a fost ales plrintele Serghie
StareEul,dupi ce ne-avizur, s-aapropiar de noi. La lu-
printre persoanelecareau fost de fagl cAndau fost desco-
mina lunii se purea vedeaci ceva il nelinigtea,ba chiar
perite mormintele garilor rugi din catedralacetigii Petro-
mai mult, era rulburat.
pavlovsk din Sankt-Petersburg. - Ce bine ci suntegiamnndoi aici! Veneam dupi voi.
- Era foarte interesant,Povesteael. Cand au fost des-
- Ce s-ainrAmplar?am inrebar noi lncr-un glas.
coperitemormintele Elisabetei,al Ecaterinei;i al lui Pavel - Ceva cutremuri,tor!
,,.-a in faEitot secolulal XVIll-lea prin hainelelor
"pirut Pirintele staregs-alipir de un zid. Respiragreu.Si mer-
bog"t.. Dar si vedegice s-a intimplat cu mormintul lui
gem si punem icoanala loc. Aceasracsrevoia ei.
Alexandru I! Era gol.

170
t7l
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Firi si scoatemun cuvAnt,emoEionagi9i cuprin9i de
teami, ne-am intors gi am agezaticoanala locul ei.
Pirintele Serghieerafoar* de un preot bltrAn
"O-n",
care cra un om cu viagi imbunitiEiti. Dumnezeu ii di-
duse darul izgonirii diavolilor. Pirintele Serghie a asistat
de multe ori lavindecarea celor demonizagi.El seminuna
cum acestbitrin mic qi 6rav selupta cu atAtauguringi cu
forgelerele.
Odati, pe cind era preot incepitor, pirintele Serghie
a venit la el. NegisinduJ acasi, a hotirlt siJ agtepte.Tot
atunci a fost adusi gi o femeiedemonizati, carestriga 9i se
lovea cu capul de peregi.Tinirului preot i s-a fhcut mili
de ea gi s-adecissI izgoneascisingur diavolul din femeie.
Dupi ce a citit toate rugiciunile rAnduite, el a poruncit
diavolului si iasi, dar a auzit o intrebare:
- Cine egti tu ca si-mi poruncegti?
- Am inghegat de frici, igi amintea pirintele Serghie.
De atunci am jurat sinu mai fac niciodatiexorciziri. Pen'
tru aceastatrebuie si ai o viagi imbunitiEiti, si te rogi ;i
si Postegti'
**r
Era seari. intr-o casi s-au adunat laolalti credincioqii
gi cei carese indoiau de existengalui Dumnezeu. intre ei
s-aincins o discuEie.Credinciogi crau doar cigiva. Printre
ei seafa gi pirintele Serghie.Discugiaa ajunsgi la diavoli.
- Daci vrei si chemi un diavol, acestaapareimediat,
incercasi expliceun credincios.
- El vrea si spuni ci daci il chemi, nu va intirzia si
apari, insista al doilea.
- Cu trup? il lua pestepicior unul din adversari.
172
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Ei, agacum va iegi,poatechiargicu rrup.
- Bine, dorescca el si apari aici, a spuscel carenega
cel mai vehemencexistenga lui Dumnezeugi a strigatde
cntevaori.
ToEiau inmirmurit. in casis-alisat o linigtede mor-
mint. Dupi ugi s-aauzit un tropiit, carese apropiatot
mai mult...Cei prezengi erauincordagila maximum...
S-amai auzit un zgomorciudat gi in deschiziruraugii
s-aaritat...capulnegrual unui berbec.Togiaugipatde fri-
ci, iar unul chiara leginat.
'20,
in anii pirin
gorsk.intr-o,.",u,.u',il',:;i|j:::It#r:Tl[3;
o femeievenisede doui ori sil caure.Pirintele era foarte
obosit gi fimind, agaci s-aafezarla masi si minince.
- Iarigi a venit aceafemeie,l-a anungat grzda.
- Si intre!
Femeiaa intrat in cameri gi, dupi ce l-a salurar,a spus:
- Vin din partea lui N. (Pirintele Serghie nu spunea
niciodati numele adevirat.) Trage si moari gi vi roagi si
veniEila el.
Pirintele a luar toate ccle necesaregi a plecat. Persoana
la care fusesechemat era membru de partid. Acesta stitea
la ugi 9i il agtepraneribditor pe pirintele Serghie.
- Vi sunt foarte recunosciror ci agivenir, I-a intAmpi-
nat omul. Credeamc5.nu am si ajung si vi vid. Pirinre,
eu o si mor ln curAnd.
- Dar vi vid sinitos, degi sunreti, intr-adevir, puEin
cam palid lafaEd..
- Nu, pirinte, vi spun adevirul, eu mor, dar si nu mai
pierdem timpul. Trebuie si vi mirturisesc roare cAteam
sivArgit.
173
 MINUNI ALE VREMII NOASTRI
Cu respiragiaintretiiati, emogionat9i gribit si spuni
tot ce aveape sufet, birbatul l-a impresionat mult Pe Pi-
rintele. Iar el continua si vorbeasci, adAncindu-mi tot
mai mult in miezul vlegii sale.Se fhcusedeja dimineaqi
cAnd a terminat gi mi privea lntrebitor' Eu, pe deplin
congtientgi convins ci procedezcorect'am sPus:,,Cu pu-
terea care imi estedata te iert 9i te dezleg"'" Birbatul a
ingenuncheat.Lacrimile il inibugeau. Ne-am despirgit
brini prieteni. Acasi m-am intors foarte obosit 9i am ador'
mit imediat. CAnd m'am trezit m-am gAndit si-l vizitez
in perioada diritre ,r$ U, 1937, pitinrele Serghie a
fost preot intr-un situc de lingi Murom, iar numeroasa
lui familie a rlmas in Kursk. Ei se descurcaugreu, deoa-
rece parohia era siraci. Pentru a iegi cumva din aceasti
situagiegi pentru a puteaachitatoate impozitele,pirintele
era nevoit ca din cAndin cind si plecela Moscova'
Aici erau toate rudele, prietenii ti 6ii lui duhovnicegti'
Cum veneain orag,togi incepeausi stringi haine, bani 9i
alimente. Dupi ce pirintele aduna aceastipomani, ple-
174
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
ca inapoi in parohia sa. Umbla imbricat in civil. Purta
acelagipalton ponosit,si vara,si iarna, o pilirie gri, fnde-
sati pe cArliongiilui scurgi,pantaloni de bumbac,iar in pi-
cioare,o perechede cizmevechi.Acest fel de a seimbrica
ii evidengiafagafrumoasi, cu ochi albagtri 9i cu o barbi
tipic ruseasci.Din mAnecilelargi ale paltonului ii iegeau
mAinile albegi subgiri.Odati, cind avenit dupiobignuica
aprovizionare,pirintele ne-apovestit:
,,CAndmi intorceamdata trecuti acasi,mi s-aintim-
plat cevaneobi;nuit. Am coborlt din tren, am luac sacul
in spate,in cealalti mAni gineamcogul plin cu mincare
9i am pornit sprecasi. in gari era un tren plin cu recrugi.
To;i erau tineri 9i in acel moment se plimbau pe peron.
Dintr-odari, unul dintre ei (nu-mi pot da seamacum a
aflat ci sunt preot) s-arepezitspremine 9i mi-a spus:<<Pi-
rinte, vi rog si mi' binecuvintagi!>>Eu nu am voie si fac
astain srradi, dar am lisat coguldin mAni gi l-am binecu-
vAntat.Am vrut si-mi continui drumul, dar s-a apropiat
inci unul: <<Pirinte,binecuvAntagi-mi!>> Dupi el a venit
un al treilea,apoi al patrulea... <<Doamne,mI gindeam
in.sineamea,oare cevoi pigi pentru aceasta?>>
Trenul s-apus in migcare,iar din vagoaneseintindeau
tot mai multe miin i spremine: <<Pirinte, binecuvAntagi-mi
gi pe mine!>>Eh, fie ce-o fi! Am lisat saculjos ;i am in-
ceput si-i binecuvintez cu ambelemAini. Trenul nu prin-
sesevicezi,vagoanelesemi;cau incet, iar eu continuam si-i
binecuvintezpe togi cei careplecaucu aceltren."
Era anul 1937. Pirint. *r*nn implinise 39 de ani.
Avea patru copii 9i attepta natterea celui de-al cincilea.
Pirintele igi iubea mult copiii gi, atunci cAnd vorbea de-
175
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
spreei, faEai selumina de un zAmbetcald.intr-o seari,pe
cind se tflalanoi, mama l-a intrebat:
- Pirinte de ce aEihotirit si figi preot?AveEio familie
numeroasi! Ce seva intimpla cu copiii dacivivor aresta?
Pirintele Serghie a tresirit, a privit-o pe mama, a in-
tins mAinile ca gi cum ar 6 fost ristignit ;i a rispuns:
- impiriteasa Cerului va avea griji de ei. Daci voi mu-
ri pentru Fiul ei, credegici ea ii va pirisi pe copiii mei?
Nu, in nici un caz,ci ii va apira gi ii va ocroti!
Pestedoui luni, pirintele Serghiea fost arestat,iar mai
rirziuam afat gi de moartea lui.
O Poaestireadeudratd
inainte nu credeam in Dumnezeu, il holeam aProa-
pe tot timpul, duceamo viagi picitoasi 9i, degieram vie,
eram ca ;i moarti. insi Multmilosdvul Dumnezeu nu
m-a lisat si pier in picate 9i m-a chematla pociingi.
in 1962 am fost diagnosticati cu cancer.Trei ani am
fost bolnavi. in toati aceastiperioadi, nu am stat la pat,
ci am muncit din greu gi am ciutat vindecare la docto-
rii pimlntegti, dar,la fel ca 9i femeiacu scurgerede sAn-
ge din Evanghelie, toate strlduingele mele erau zadarni-
ce. Am cheltuit o avere,dar firi nici un rezultat, nu am
primit nici o ugurare.Cel care m'a vindecat a fost Doc-
torul Ceresc,Domnul nostru Iisus Hristos. in ultimele
gaseluni, boala s-aagravat9i mai mult: nu puteam si in-
ghit nici micar o picituri de api. Daci totupi reugeamsi
inghit ceva,vomitam imediat. A trebuit si mi internezin
spital.Au fost chemagimedici renumiEitocmai din Mos-
cova.Ei au stabilit data la careurma si fiu operati, dar in
timpul operagieiam murit. Sufetul meu stitea intre doi
176
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
medici9ieu mi priveamcu groazi.Stomaculimi eraplin
detumori canceroase. La fel erau9iintesrinelesubgiri..Mi
intrebaminsi: ,,Decesunremdoui?Eu srauaicigitot eu
mi afu gipe masadeoperagie."
Medicii mi-auscoslichidul,aucuriEatror ceerariu. ii
auzeamspunAnd:
- Nu mai arecu cetrii; inliuntrul ei,totul esteputred
9idescompus.
Eu priveamtot ceselntAmplacu groazi gi nu mi pu-
teamdumiri:.De cesunremdoui?"
Am vizut cum doctorii imi aruncautrupul, dezin-
teresagi,dupi ce prinseseriln clamelocul unde mi ti-
iaseri pentru operagie, spunAndci acesrtrup trebuiedat
sudengilorde la medicini pentrupracrici.Clnd trupul
imi eradus la morgi, eu mergeamin urma lor, obsedati
deacelagi gAnd:,De cesunremdoui?"
In morgi stiteam dezbricari, acoperiti doar cu un
ceargaf.Au venit fratelegi 6ul meu,Andrei, de gaseani.
Cdndm-avlzut,fiul meus-arepezitspremine.lmi sirura
frunteagipllngea:
- Mimico, de ce ai murit? se tanguia.Eu sunt inci
mic, cemivoi facefbri tine?Nu arnrari, iar acumai mu-
rit gitu!
Eu eramlingi el gi il strAngeam in brage,iar el nici nu
seuita la mine. Dar cum mai plAngeagi fratelemeu!
Dupi aceeam-am trezit acasi.Acolo eraudejasoacra
meade la primul sot, careera un om credincios,gi sora
mea.Soraa inceputsi-mi imparti toati av€rea(erambo-
gati, aveamde toate)pe careo flcusem din desfrinare.
Ea igi alegeahainelecelemai scumpegi lucrurile celemai
valoroase,ln timp ce soacrameao implorasi lasecevagi
pentruAndrei.Dar sorameanici nu vroiasi audi de aga
ceva,ba chiar a inceputsi strigela eagisi-i spuni:
177

MINUNI ALEVREMII NOASTRE
- Acest copil nu esteal fiului tiu, a9aci nu-i egdbunici!
Casaa fost apoi incuiati si sorameaa plecatcu un gea-
clt mi ridicam mai sus,dispirea, pini cind m'am trezit
in intuneric. intunericul nu a durat mult timp, pentru cI
a inceput si seluminezE.Lumina crelteadin ce in ce mai
mult, pAni a devenitatit de strilucitoare, incit nu mai ve-
deam nimic. M-am trezit pe un teren lat, de aproximativ
si. incercam si'mi dau seamaunde m'ag putea afa. Nu
putea fi vorba de vreo regiunedin gari, Pentru ci nu erau
Llocuri gi nici un mijloc de transport.Vroiam si afu unde
sunt si cine locuiegteaici.
Pestepugin timp am vizut in depirtare o femeie foar-
te frumoasl. Era inalti gi purta un vegmAntlung din bro-
cart, din care i se vedeaudoar virfurile picioarelor' Mer-
geaatat de ugor,incit nici nu se cunoltea Pe unde cilca.
Ahturi de eapigeaun tinir, careii ajungeapini la umir.
Tinirul plingea, ii cereaceva. Dar ce anume o ruga nu
puteam ingelege.Mai intAi am crezut ci acestaestefiul ei
gi am judecat-oin sineamea Pentru asprimeaei. El plin-
gea atAt de tare, iar ea nu-i implinea rugimintea' M-am
ga"ait s-o intreb unde mi aflu. CAnd m-am apropiat de
ea,tAnirul aclzut la picioareleei 9i a inceput s-o roage9i
mai fierbinte. Ea i-a spusceva,dar ce anume nu am auzit.
Femeiagi-astrAnsmAinile la piept, a ridicat ochii spre
cer gi a spus:
t78
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Doamne, unde s-o trimitem?
Am tresiric 9i am inEelesci de fapt murisem gi ei su-
ferul meu era in cer, iar trupul imi rimisese pe pimAnr.
Am izbucnit in lacrimi gi am auzit o voce:
- Pentru binefaceriletatilui ei, lisagi-o si se intoarci
pe pimint. Faptelebune ale tatilui siu au ajuns pini la
Mine, iar rugiciunile lui L-au milostivit pe Dumnezeu.
Dumnezeu a spus:
- Nu mai pot ribda hula ei gi viagape careo duce.Am
vrut s-o gtergde pe fagapimintului, dar tatil siu s-aru-
gat mult pentru ea.
intr-o clipi m-am trezit in iad. $erpi mari de foc m-au
inconjurar.Limbile lor eraulungi, iar din gurile lor iegeau
foc gi un miros urAt. Acegti gerpi se infigeau in mine.
Vermi de grosimea unui deget gi de patru ori mai lungi
decAtin mod obignuit se tirau pe mine. Cozile lor erau
zimEate.imi intrau in ochi, in urechi, in guri. Seinfigeau
atAt de tare in mine, incit strigam de durere.Acolo e un
loc infricogitor unde nimeni nu are mili de tine. Alituri
de mine era9i o femeiecaremurise in timp ce avorta.Ea ll
ruga pe Dumnezeu s-o ierte.
El insi i-a rispuns:
- Ce viagi ai avut pe pimAnt? Nu-gi aminteai de Mi-
ne, igi omorai copiii in pAntece,iar oamenilor le spuneai
ci nu vrei si triiegti in siricie gi e mai bine si nu ai copii.
La Mine nimic nu estede prisos.Eu le dau tuturor gi ii in-
destulezcu de toate.
Apoi Dumnezeu mi-a spus9i mie:
- Ji-am trimis aceastiboali ca si te ciiegti de picate,
dar tu ai continuat si Mi hulegti,nu chemainumeleMeu,
prin urmare nici Eu nu te cunoscaici. Cum ai triit pe pi-
mlnt, agavei trii 9i aici.
179
 MINUNI ALEVRIMII NOASTRE
Dint-odati pimintul a inceput si seinvirti gieu m'am
ridicat din nou in aer.in jurul meu stiruia un miros greu
gi urAt, se auzeagiligie mare. Am vizut bisericade care
imi biteam joc, iar in pragul ei pe preotul careslujea,im-
bricat in ve;minte albe. Strilucea ca soarele.Am auzit o
voce care m-a inuebat:
- il recunogti?
- E preotul de la bisericanoastri, am rlspuns.
- Despre care spuncai ci esteun nemernic.Si gtii cI
acestpreot esteun pistor adevirat. Este mic in rang, dar
imi slujegteMie. Pini nu va rosti rugiciunea de dezlega-
re, nu te voi ierta.
Atunci am inceput si-L rog:
- Doamne, lasi-ml si mi intorc pe pimint, cici acolo
mi-a rimas un 6u.
La careDumnezeu mi-a rispuns:
- $tiu ci ai un fiu. f,i-e rnili de cl?
- Da.
- Dc togi imi estemili;i vi jelescmult. Vi agteptsi vi
trezigidin somnul picatului, si vi pociigi gi vi intoarcegi
la Mine.
in acert moment a apirut Maica Domnului. Era fe-
meia pe care o vizusem la inceput. Impreuni cu ea am
ajunspe cimpul unde fusesemprima dati. Am indriznit
s-o intreb:
- Avegigi Rai?
O vocea rispuns in locul ei:
- Si i searateRaiul!
impiriteasa Cerului a aritat cu mAnagi mi-a spus:
- Pimintul esteraiul vostru, iar aici uite careeste,,ra-
iul" pentru cei picitogi, gi a dat la o parte un fel de drape-
rie, pe carenu o vizusem pXni atunci.
180
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Am vizut acolooameni argi,carepireau nigte schelete .
Erau foarte mulgi gi de la ei vencaun miros greu. $i acum,
cAndimi amintesctoate acestea,simt acelmiros. Togi acei
oameni gemeau,aveaugitlejurile uscategi cereauapi. Am
inceput si tremur cind imi spuneau:
- Acest sufet a venit din raiul pimAntesc. Dc la el vi-
ne acestmiros plicut.
Omului ii estedat timp pe pimAnt ca si conlucrezecu
Dumnezeu pentru mintuirea sufletului siu.
Maica Domului a aritat cu mAna spre acegtioameni
gi a spus:
- La voi, in raiul pimintesc, mila estefoarte scumpi.
Figi milostivi, agacum v-a invigat gi Domnul in Evanghe-
lie: chiar gi un pahar de api de vegi da in numele Meu,
vegiprimi risplatl de la Dumnezeu. Avegi api desruli gi
de toate; de aceea,trebuie si dagi si voi celui care are ne-
voie. Mai ales din aceaapi din care chiar 9i o picituri
poate si potoleascl seteamultor oameni.Aceasti bogigie
estemai de preEdecit toate riurile ;i mirile, care nu vor
secaniciodati.
intr-o clipi eram deja in taftar. Acest loc era mulc mai
infricogitor decit primul. in jur era intuneric gi foc. M-au
inconjurat diavoli caregineauin miini listele undc erau in-
semnatetoatc picatelc mcle. Sireau in jurul meu gi strigau:
- Noi suntem cei cirora tu le-ai slujit pe pimint!
imi bigau listele in fegd,,iar eu le citeam. M-am in-
grozitde cAtepicate putusem sivArgi.Din gurile lor iegea
foc. Mi loveaugi infigeau in mine scintei de foc, iar in jur
auzeamvaieteleoamenilor.Ctnd fllclrile erau mai mari,
ii putem vedeape togi. Acegtia erau infrico;itori, aveau
giturile subEirigi ochii umfagi.
Ei imi spuneau:
181
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
- $i cu vei veni curAndla noi, clci 9i noi am plcituit 9i
am trlit ca tine. Nu am iubit pe nimeni, eram desfrAnagi,
mAndri, il huleam pe Dumnezeu 9i nici nu vroiam si au-
zim de pociingi. Cei care au picituit ca 9i noi, dar care
s-auciit, s-audus la biserici, erau milostivi cu cei siraci 9i
ii ajutaupe cei aflagiin necazuriau ajunsacolosus,aritau
ei cu degetul.
M-au speriatceleauzite. Mi sepirea ci mi afam acolo
de o vegnicie. Mi simgeamtoc mai riu, iar ei nu incetausi
repeteci le voi fi gi eu alituri.
Cind a apirut Maica Domnului, s-a luminat in jur'
Diavolii au dispirut, iar sufetele celor riposagi ii cereau
iertare:
- Maica Domnului, impiriteasa noassri, nu ne lisa
aici!
Iar algii sPuneau:
- Aici suferim cumplit! Daci ne-arda cinevamicar o
picituri de api...!
Ea plAngeagi le rispundea:
- Cit agifost pe pimint nu m-agichemat,nu v-agici-
ir de picate inaintea Fiului meu 9i Dumnezeului nostru'
Nu pot si incalc voia Fiului meu, iar El pe ceaa Tatilui
Ceresc.Aici nu avegiPe nimeni caresi mijloceasci pen-
tru voi. Eu ii ajut doar pe cei pentru carese roagi rudele'
Biserica;i rudele celor riposagi se roagi Pentru sufetele
acesEora.
CAt timp am stat in iad mi sedidea si minAnc viermi,
careerau6e morgi gi mucegiigi,6evii 9i urAt mirositori' in
timp ce diavolii mi obligau si-i mininc, eu strigam:
- Cum si'i minAnc?
- Tu nu posteainiciodati, mi serlspundea. Mincai car-
ne?Atunci si gtii ci de fapt nu mAncaicarne,ci viermi'
182
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
incerca- si ne ridicim 9i strigam:
- Maica Domnului, nu ne Plrisi!
S-alisat incunericul gi din nou m-am trezit pe acelagi
cimp. Maica Domnului 9i-astrAnsmiinile la piept, a ridi-
cat ochii sprecer 9i a spus:
- Ce si facemcu ea?
- Lisagi-o si seintoarci pe pimint, a rispuns vocea'
- Dar arepirul tuns.
- Apucagi-ode pir, a sPusaceeagivoce...
Degi porgile erau deschisepe jumltate, nu vedeamni-
mic din ce se petreceade cealalti parte. O vedeamdoar
pe Maica Domnului, care gineaintr-o mini cosigamea'
Tot in aceeagiclipl au aplrut douisprezececirucioare'
Se migcau incet, iar eu incercam si trec peste ele. Mai-
ca Domnului mi-a intins cosiga.in p"tt." unde era mai
subEire,am incolicit-o de citeva ori pe mini. Credeamci
astfelimi vor da drumul pe pimint gi acestgind mi bu-
cura mult. Nu am reugitsi observdaci ea s-aatins de mi-
ne saunu, dar gtiu ci i-am sPus:
- Al doisprezeceleacirucior nu are fund.
Mi temeamsi urc in el, insi Maica Domnului a sPus:
- Trebuie si te arunc PePimint.
Am privit in jos. Era ora unu 9ijumitate dupi-amiaza.
Dupi ce am privit atita timp lumina cereasci,nu-mi mai
plicea nimic din ce eraPe pimint, dar nu aveamde ales'
Am poruncit sufetului meu:
- into"tce-te in trup!
M-am trezit in morgi. Degi u9aera incuiati' am Pu-
tut intra iniuntru. Pe o masi mi-am vizut trupul, cu
capul pe o parte. Eram lipiti de un mort. De cum s-a
intors sufetul in trup, am simgit ci mi-e frig. M-am in-
deplrtat de mort gi mi-am indoit genunchii. in aceea;i
t83
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
clipi s-adeschisu9agi am vizut doi sanitariaducAndin-
ci un mort. Ei au aprins lumina;i m-au observatstAnd
culcati pe o parte. De obicei, cind este adus la mor-
gi, mortul esteagezatcu fagain sus.in aceastipozigie
fusesemagezati 9i eu. Cind m-au vizut cu genunchii
indoigi, au fugit speriagi.Au mai venit inci doi medici
si au cerut si mi incilzeasci. Trupul mi-a fost dus in
secgiain carestudengiificeau Practici. Eram cusuti in
opt locuri: trei cusituri la piept, la burti, la mAini 9i la
picioare.Doui ore mai tirziu am deschisochii, iar pes-
ie I I zile am rostit primele cuvinte. in dimine again ca-
re mi-au adus micul dejun, clitite cu smAntAni 9i ca-
fea, am refuzatsi mi ating de el. Sora medicali care mi
ingrijea a iegit din salon alarmati. Au venit medicii 9i
m-au intrebat:
- De ce nu vreti si mincaqi?
- Vi rog si mi ascultagi,le-am rlspuns, 9i vi voi Po-
vesti unde a fost sufletul meu 9i ce am vizut acolo. Vai
de cine nu gine toare posturile gi in zilele de post minin-
ci spurciciuni! Pe cei care se ciiesc Pentru picatele lor,
Dumnezeu ii va ierta. De aceeaazi nu voi minca nimic 9i
de acum inainte voi ginetoate posturile.
Dintre cei care mi ascultau,unii rogeau,iar algii pi'
leau. ToEi pacienEii mi ascultau cu mare atengie.A fost
convocatl de urgenEi o comisie, iar eu am stat de vorbi cu
medicii chemagi.Le demonstram ci nu mi durea nimic.
Multi lume veneasi mi vadi gi le aritam tuturor rinile
mele. insi pesteciteva zile miligia a inceput sl-i alunge,
iar eu am fost transferati in alt spital. ii rugam pe medici
si mi vindece cAt mai repede.A doua zi am fost dusi in
salade operagii.Cind mi-au scoscopcilegi m-au tiiat incl
o dati, medicii seintrebau nedumerigi:
r84
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- De ce a fost operatun om carede fapt era slnitos?
I-am intrebat ce boali am gi am primit urfiItorul
rispuns:
- Intestineledumneavoastrisunt cutate qi sinitoase,
ca la un nou-niscut.
I-am rugat si nu-mi faci anesteziegenerali, ca si pot
urmiri ;i eu operagia.La citeva zile dupi operaEieau ve-
nit gi medicii carem-au operat prima dati. Erau la fel de
nedumerigica gi colegiilor:
- Unde a dispirut boala?Toate intestineleei erauafec-
tate, iar acum nu are nici ceamai mici urml de boali.
Pentru togi aveamacelagirispuns:
- Dumnezeu S-a milostivit de mine ca si rimAn in
viagl gi si povestesc9i celorlalEice mi s-aintAmplat. Dum-
nezeua curiEat tot ce era riu in mine.
Iar medicului-9efi-am spus:
- Cum seface ci agi gregit?
- Nu era nimic sinitos in tine, incercael sl-mi explice.
- Iar acum ce pirere avegi?
- Cel de SusEi-adat o viaEi noui.
- Daci aceastaeste pirerea dumneavoastri, atunci
botezagi-vi.
Auzindu-mi cuvintele, medicul nu a spusnimic, doar a
rogit. Era evreu.Eu insi am adiugat:
- Numai a$avegifi pllcut inaintea lui Dumnezeu.
CAnd am fost externati, l-am invitat la mine acasi pe
preotul de careimi biteam joc inainte gi i-am povestit tot
ce mi seintimplase. El m-a spoveditgi m-a impirtigit cu
SfinteleTaine ale lui Hristos...
in prezettt,eu, picitoasa Klavdia, cu ajutorul Maicii
Domnului duc o viagi cregtineasci.Merg regulat la bise-
ricl gi Dumnezeu mi ajuti ln toate. Oameni din toate
185

MINUNI ALEVREMIINOASTRE
colgurileglrii continui si vini la mine ca si mi vadi, iar
eu le povestesctuturor ce mi s-aincimplat.
Slavi lui Dumnezeu Pentru toate! Tuturor le dau ace-
lagisfat: si duci o viaEi cit mai curati. Amin.
(Ustiujina Klaudia Nikiticina,
Barnaul, regiuneaAltai, str. Krupskaia, nr' 96)
(Jn sunet in miez d'enoa'Pte
S-a intimplat in iunie 1924. Singtrul meu copil, Le-
lea,s-aimbolnivit. Aveacongestiepulmonari. Febracon-
tinua si-i creasci gi medicii mi-au spus si 6u pregititl
pentru orice.
in cameraaliturati, sogul meu igi triia ultimele zile'
Seimplineau trei slptimAni de cind nu mai mAncanimic,
cereadoar api rece.Avea cancerla stomac.Era atit de sli-
bit, incit nu semai puteamigca.Eu il ajutamsi seintoarcl
de pe o parte pe alta.
in acelezile chinuitoare nu fhceam decdt si alerg de la
un bolnav la altul. Noaptea venea Fainocika, o sori me-
dicali, ;i riminea si-i ingrijeasci pe bolnavi. Eu, cum
ajungeamin pat, adormeam imediat'
Era aproape miezul nopgii. Ca de obicei, agtePtam
si vini Fainocika. Brusc, sogul meu a inceput si geami'
M-am repezitla el: aveadureri mari 9i a inceput si vomi-
te, ceeace nu semai intAmplasepini atunci. ii gin.am c"-
acelmo-
pul, incercind si-i ulurez astfelsuferinga.Tot
ment s-aauzit soneria.Cineva suna insisrent gomotul
a umpluc tot apartamentul.Nimeni nu Puteasi' deschidi
ugaafari de mine, cici vecinii cu carelocuiam in comun
erauplecagi.Nu-mi puteam lisa sogulin stareain careera'
186
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Nu puteasi semai migte, 9i doar o diri neagri i sescurgea
dintr-un colgal gurii.
indurerati, ii priveam fagapalidi gi ii gtergeamlichi-
dul carecontinua si i se scurgi din guri. Soneriarisuna
tot mai tare gi mai tare.
La un moment dat, fagalui a cipitat o expresiemai
linigtiti gi am putut si mi apropii de u;i. insi, pAni am
ajuns eu, sonerianu s-a mai auzit. Firi si-mi dau seama
ce fac, am deschisugalarg. Nu era nimeni. Mi gAndeam
s-o inchid, cAndam observatun birbat caresepregitea si
sune la apartanentul vecin. El s-aintors brusc spre mine.
Am reugit si-i vid fagaslabi gi privirea plini de o riutate
silbatici. Firi si-;i ia privirea de la mine, el s-a apropiat
incet. Pe moment mi s-apirut ci nu mergea,ci mai mult
se tAra. Stiteam ca 9i cum eram hipnotizatl, nu puteam
iegidin aceastistare.Birbatul seapropiade mine tot mai
mult, mAnalui atingeadeja clangaugii gi i-am simgit res-
piragia.Nu gtiu cum am reugit si inchid uga cu putere.
M-am trezit pe podea.De dincolo de ugi auzeaminjuri-
turile lui. Tremuram de frici. Nu gtiu cit am rtat a9a.in
sfbrgit,m-am ridicat 9i, clitinAndu-mi, m-am dus si vid
cum semai simgeasogulmeu.
Cind am intrat in cameri, el stitea pe canapea,cu faga
palidi. De indati ce m-avizut, a intins mAinilespremine:
- Nina, egti vie? Am vizut cum a venit moartea du-
pi tine.
Eu m-am repezit la el, l-am culcat, incercind sil li-
nigtesc,dar el nu mi asculta,ci doar gopteacevanedeslugit.
S-aauzit din nou soneria,dar de data aceastasunetul a
fosr scurt. M-am apropiatde ugi:
- Cine-i?
- Eu sunt, Nina Vladimirovna!
t87
 MINUNI ALEVRTMII NOASTRE
Era voceaadministratorului blocului. impreuni cu el
mai erau doi oameni gi un miligian.
- VI rugim si ne spunegi:cine a sunat nu demult la
ugadumneavoastri?a intrebat unul din blrbagi.
I-am povestit tot ce pigisem.
- itt bloc seascundeun criminal, a mai adiugat
"cest
el. Acum aleargi din etaj in etaj gi suni pe la toate ugile,in
speranfaci cinevail va lisa si intre. Noi insi suntem Pe
urmele lui, iar casae inconjurati.
Pesteciteva minute a venit gi Fainocika.
in aceeagiseari stareasoEului meu s-a inriutigit, iar
spredimineagi s-astins din viagi.
LJn om cu o viagi rr.r""U,Urni, ciruia i-am povestit
dupi mulgi ani aceasti intlmplare, mi-a explicat ci ina-
inte de moarte oamenilor li sedeschidochii duhovnicegti
9i astfel pot vedeaunele lucruri care rimAn ascunsePen-
tru noi, oamenii obignuigi.
Rag,icianea resPinsi
Un pescarbitrin care locuia lingi lacul Ciudskoi a
iegitla pescuitimpreuni cu cei doi 6i ai sii 9i cu ginerele.
Mulgumigi de rezultat,s-auagezatsi bea gi si minAn-
ce.Bitrinului ii plicea mulc biutura, dar de aceastidati
separe ci a cam intrecut misura, a9aincAt a adormit gi nu
s-amai trezit - a murit in somn.
Fiii gi ginerelel-au adusacasi.Rudelel-au plins gi l-au
inmormAntat dupi rAnduialaBisericii.Au ficut totul a9a
cum secuvenea.Au fost meseintinse, s-auplitit gi 40 de
sirindare. Cu toate acestea,rudelenu eraumulqumite:nu
188
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
e bine, bitrAnul a murit beat! S-ausfhtuit ele;i pini la ur-
mi au hotlrAt: si strAngi o suti de ruble 9i si le trimiti la
Muntele Athos, cerAndule cilugirilor si-l pomeneascila
rugiciuni pe bltrinul pescar.
Dupi un an, rudeleau primit o scrisoarede la cilugirii
athonigi.Ei scriauci s-aurugar penrru sufetul riposatu-
lui, insi Dumnezeu nu le-aprimir rugiciunea.
S-au intristat mult rudele pescaruluisi au mai rrimis
inci o suti de ruble, cu rugiminrea: ,,Cinstiti piringi, vi
adresim marea rugiminte de a vi mai ruga inci o dari
pentru sufetul riposatului, poate Se va milostivi Bunul
Dumnezeu gi de bierul birrin."
A mai trecut un an gi a venir iarigi o scrisoaredin par-
tea cilugirilor, impreuni cu doui sutede ruble. Ei scriau:
,,Ne-am rugat doi ani pentru sufletul bitrdnului, dar se
vede ci a flcut un mare picat. De aceeanu esresuficienti
doar rugiciunea noastri. Vi inapoiem banii;i vi sfbtuim
si cumpiragi de acegtibani mlncare penrru pisirile ceru-
lui gi pentru animalelesilbatice. imprigriagi-o pe cimpii
gi in piduri. Poateaga,pisirile 9i animalelevor reugisI-L
imbuneze pe Dumnezeu gi El Se va milostivi de sufleul
bItrAnului."
Porcii Imp,irdtesei Cerurilor
Dupi un chef,doi cilugiri beEiseintorceaula mlnis-
tire. in drum, trebuiau si rreaci pe lingi o mlagtini,, care
erapericuloasi gi pentru un om rreaz.
Ca si treacipe malul celilah, trebuiausi segini de fu-
niile unui podegcareseclitina. Bineingelesci petreciregii
nogtri s-autrezit in api. Dupi ce s-aubilicit un timp, in-
189
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
cercendin zadarsi iasi la mal, au ajunsla capitul puteri-
lor. Sepirea ci moarteanu Puteafi evitati.
in timp, staregulministirii, in chilia sa,i;i ficea
"..rt
in linigteaserii rugiciunea.DeodatLaauzit o vocecareve-
neadin icoanaMaicii Domnului:
- Trimite in grabi pe cinevala vad, ci nu vreausi pia-
ri porcii mei!
Staregula implinit PoruncaMaicii Domnului, 9i astfel
,,porciiimpiritesei Cerurilor" au fost salvagide la moarte'
Poliya
Saraera fiica unor evreiboga;i, care, in afari de ea,mai
aveauincl cinci copii. Tatil era un birbat dur, iar copiii 9i
sogialui setemeaude el.
intr-una din zile, inainte de a ie9i din casi, tata a bigat
mina in buzunar gi a scoso hircie impituriti in patru'
- Nu vreausi mi intorc din drum, gdndi el. Sara,;ine
acestact 9i du-l in biroul meu! i-a spusfeti;ei care trecea
pe lAngi el in acelmoment. LisiJ sub o carte' Vezi si nul
pierzi, ci-gi rup urechile.
Sara a bigat hirtia in buzunarul de la rochie 9i era
gata porneasci sprebiroul tatilui, cind a chemat-o so-
ra mai mare ca si-i arate ce pilirie ii cumpirase logod-
nicul. Dupi ce a admirat cadoul,Sarai-a vlzut pe geam
pe copiii vecinilor, carese adunaseri in curte' Se anunga
interesanti' Uitind de toate,a iegitdin casi 9i li
" 1o".1
s-aaliturat.
S-aujucat pAni searatArziu. inainte de culcare,servi-
toareaa dat rochia la sPilitorie.
A doua zi, dimineaqa,in timp ce toati familia eraadu-
nati in sufragerie9i serveaceaiul,tata a intrebat:
r90
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
- Sara,unde esrehirtia pe caregi-amdat-o ieri?
Abia atunci Saragi-aaminrir de ea.
Au incepucciutirile, dar ferigagtiabine ci. erauinutile:
hArtia fusesein buzunarul rochiei rrimise la spilitorie. in
mod sigur,hlrria seudasegi apoi fusesearuncari. Tremu-
rAnd de fricZ,,ea i-a m5.rturisit tarilui adevirul. El a pri-
vic-ogi i-a spusrece:
- Aceahirrie erao poliEi pentru zecemii de ruble.Am
nevoie de ea pestedoui siptimini. Nu mi intereseazi.ce
ai fbcut cu ea,dar si fie gisiri...
Saraa inchis ochii de fricl Tata nu arunca niciodati
vorbelein vAnt.
Au inceput zile chinuitoarede ciutare inutili. La ince-
pur, participaseri togi din casi, dar, congtienrizind ci era
in zadar,au renungarrepede.Saranu mai m6.ncagi nu mai
aveasomn. Nu semai juca, ci preferasi se ascundi in lo-
curile celemai indeplrrate ale grldinii.
Cel mai mult ii plicea si steain aceaparte carese in-
vecina cu casaunei rusoaicebitrine. Femeialocuia sin-
guri intr-o casi dirlpinari. in curce nu aveadecir rrei
meri gi cAtevarufiguri de coacize.O pisici virgati alerga
de ici-colo.Femeiarrebiluia adeseaprin curte 9i de multe
ori lisa lucrul balti, ingenunchea9i incepeasi seroage.in
timpul rugiciunii fagaei blindi deveneagi mai blindi gi
lacrimile ii scildau obrajii.
Sarao urmirea printr-o gaurl din gard. CAnd feme-
ia incepeasi seroage,ferigeii seficea sufetul ugor,o cu- tl
prindea o bucurie neingeleasigi frica provocari de ame-
nintarea ratei ii displrea pe loc. Dar cum igi rermina bi-
trAna rugiciunea, gAndurile negre ii reveneaugi Sara se
indrepta spre rAu, ciutind un loc potrivit de unde si se
aruncein api.
19r

MINUNI ALEVREMIINOASTRE
irrtr-o zi, cind deznidejdeao stiPaneamai mult ca de
obicei, fetigaa venit la locul ei preferat.Incerca si repete
decAtmoartea.
Au trecur agadoui siptimAni' A sosit9i dimineaqazi-
lei clnd se incheia termenul pe care i-l stabilisetatil slu.
Saranu inchiseseochii toati noaPtea9i, cum s-aluminat
afari, s-aimbrlcat, a aruncat o ultimi privire spresurori-
le caredormeau in aceeagicameri cu ea 9i a ieqit din casi'
neauziti gi nevizuti de nimeni.
A mai privit o dati casapirinteasci, gridina' curtea
mAni! Cum ajunseseaici?
Uitind de frica p.."t i-o inspira tatil, Saras-arepezit
in dormitorul piringilor. Tatil a ingfbcathArtia din mAi-
nile fiicei.
rea necunoscut.
r92
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Se treziseri togi din casi. Fericigigi agitagi,se imbul-
zeaula uga dormitorului. Numai Sara nu le impirtigea
bucuria - un sentimentnecunoscutpini atunci ii umplea
sufetul. Firi s-o observecineva,s-aretrasin colgulei pre-
ferar din gridini.
- Tu ai fbcut asca,Dumnezeulerusesc!,
toptea.
Nu doreasi.seintoarci in casi, vroia si rimini aici,in
linigte gi sI se gindeasci la acestDumnezeu neobignuit,
Care Semilostivisede ea 9i fbcuseo minune.
in aceea;izi, tarllsarei a acgionatpoligasi a primit ba-
nii. in casi toati lumea eraveseli.
Dupi aceasti intimplare, Sara s-a schimbat muh, a
devenit mai serioasi 9i mai ticuti. GAndul la Dumne-
zeul rusescnu ii didea pace.Ea gtia ci pentru a fi cAt mai
aproapede El trebuia si se boteze.S-a adresat,dupi sfat,
unui preoc.insi acestaa refuzats-o boteze:
- inci nu ai ajunsla majorat gi fbri acordul piringilor
nu am dreptul si te botez.
Supiratl, Saraa cerut ajutorul altui preot, dar a primit
acelagirispuns. La fel aprocedat gi al treilea.CAt de ugor
le vine si spuni,,acordul piringilor"! segAndeaea.
'
Sarastia ci, dacl ar fi incercatsI discute cu ei despre
aceascidoringi a sa,pirinEii s-ar 6 scandalizat.Ei erau de
nestrimutat in credingalor, iar bunicul era rabin.
Familia lor era cea mai cunoscuti gi mai stimati din
orag.Tatil ei didea intotdeauna o anumisi suml de bani
pentru sinagogi, iar in casalor se respectaucu stricte;e
toate rinduielile credingeiiudaice.
A trecut un an. De la o prieteni, Saraa afat ci nu de-
parte de oragullor era o minisdre de maici.
- Du-te acolo gi roag-ope maica stareli si te boteze!,
o sfbtuiaprietena.
193
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
Saraa hotirit si rupi orice legitura cu familia'
un copil'
,,in curind voi implini 16 ani. Nu mai sunt
Dumnezeu imi va arita ce si fac",i9i spunea'
ca
Luind togi banii Pe careii aveastringi (tata obignuia
uneori si le deacopiilor bani) 9i cAtevahaine,a fugit noaPtea
la gari. Mlnistirea erala cigiva kilometri de caleaferati'
Saraa hotirAt si meargi pe jos' Se temea ci' daci va
lua o trlsuri, va 6 recunoscuti' Prietenai-a explicat cum
si ajungi la minisdre.
i'. ir.rrn, a intAlnit femei care mergeau9i ele acolo ;i
i-au spuscum si ajungl la maica staregi' Fata a intrat in
cu
chilia stareqei.O sori care ingrijea de chilie o privea
mult interes.De emogie,Saraa inceput si tremure:
- Doamne, ajuti-mi! Doamne, aiud-mi! foPteaea cu
faEaintoarsi sPreicoane.
Nici nu e euzit cind s-a deschisuga 9i a intrat maica
starefi. Simgind cl cineva o privea insistent' Saras-a in-
,or, gi, vizind-o pe bitrAna cilugirigi, a cizut plingind
la picioareleei.
Ele au stat de vorbi mult timP.
Cele relatatede Saraau mi;cat-o mult pe maici' dar ea
nu putea lua singuri deciziade a o boteza'
Lnrarrd-o pe Fatesi seodihneasci, staregaa plecat dupi
sfat la episcop Acesa eraun om foane hocirit ;i inficirat'
- Botezagi-o,a hotirir, insl totul si 6e fhcur in ceamai
mare taini. in c , ci vor veni pirinqii si-gi ia fata acasi'
opunegi-ve!Daci vor incerca si vi ameninge'trimitegi-i
la mine!
CXnd au venit piringii dupl sara,staregaa ficut intoc-
mai cum a sPusePiscoPul.
Au trecui anii. Saraa rimas in minlstire' S-acilugirit
si a urmat caleaanevoioasia cilugiriei'
194
MINUNI ALE VREMII NOASTRE
S-ascinsdin viagl ca schimnici. Aceasti inrAmplarea
povestit-ounui preot, acesta,unui prieten de-al meu, iar
prietenul, la rindul lui, mie.
Cauernele
Maica Liudmila este o bitrAnici gArboviri de pova-
ra anilor. Poarti pe cap o scufie de carifea neagri, iar pe
umeri o mantie lungi. Degi are 84 de ani, estevioaie,mer-
ge sprijinindu-se de o cArji gi nu lipsqre de la nici o slujbi.
Cu mulgi ani in urmi, era o sori de minisrire inalti gi
zveltl, insi rogio priveaucu compitimire: caverneleii dis-
truseseriphmanii gi ea igi triia ultimele zile, dupi cum ii
spusese un medic din oragulTalin. Tinira sori igi asrepra
cu ribdare gi smerenieclipa morgii.
intr-o zi senini de primivari, in ministire a sositpi-
rintele Ioan de Kronstadt. Toare maicile erau nespusde
bucuroase.Gisind o clipl liberi, maicasraregii-a povestit
despresorabolnavi.
- BinecuvAntagi,pirinte, pe aceasri bolnavi!, i s-a
adresatea.
Pirintele Ioan a privit-o pe sora Liudmila cu multi
atengiegi i-a spusmihnit:
- Ah, cit egride bolnavi!
Firi sl-gi ia privirea de la ea,el a atins-o in dreaptato-
raceluigi a fbcut un gestde parci ar fi scoscevadiniunrru.
Dupi ce a adunat totul,l-a strins bine intre degete,l-ain-
tors pugin intr-o parte, de parcl vroia sI apucemai bine.
Acelagigestl-a repetatgi in parteastingi a toracelui.Iar la
urmi a binecuvAntat-ope bolnavi si a mai spus:
- Slavi Domnului! Vei trii pAni la adinci bicrAnegi,
degivei mai fi bolnavi, dar nu atAtde grav ca acum.
r95
 MINUNI ALE VRIMII NOASTRE
Nimeni nu a bigat de seami la gesturilestranii Pe ca-
re le-a ftcut pirintele, in schimb toEiau observatcl dupi
cea plecatel, soraLiudmila a inceputsi sesimti din ce in
ce mai bine.
Pesteun an, maicastareEia plecat in Talin cu rreburi
pentru ministire gi a luat-o cu ea gi pe fata caresevinde-
casemiraculos,pentru a o arita medicului. BitrAnul doc-
tor era foarte mirat cind 9i-avizut pacientavie ;i cu obra-
jii rogii. Dupi ce a consultat-ocu atengie,el i-a cerut per-
misiuneasi-i faci o radiografiepulmonari.
- Nu ingelegnimic, sPuneael. Pliminii erau numai
giuri, dar se pare ci mina cuiva i-a vindecat. Cavernele
s-auinchis, au rimas doar ni;te cicatrice.Ar fi trebuit si
murigi demult, dar vi vid vie gi sinitoasi. Vegi trii mult.
Copili dragi, vi s-aintimplat o minune !
Istorisirea maicii Seraf.ma C.
Familia noastri, dar mai alestatil meu,il iubea mult pe
pirintele Ioan de Kronstadt. Tata il cunogteapersonal9i,
de fiecaredati cind pirintele veneain Sankt-Petersburg,
el se ducea si-l viziteze. in perioadaceamai grea Pentru
pirintele loan, cAndil atacaucu invergunaredugmanii;i
mulgi dintre prietenii gi admiratorii lui il pirlsiseri, tata
i-a rimas credincios.Pirintele preguiamult fidelitatea9i
prieteniatatei gi il iubeapentru asta.
Odati tata (eradejaarhimandrit), cu inci doi prieteni,
careerau mari admiratori ai pirintelui, s-audus la el in vi-
ziti. Pirintele i-a intimpinat cu cilduri gi, cu toate ci nu
se simgeabine, a star mult timp de vorbi cu oaspegii.La
un moment dat, el a intrerupt brusc discugia9i, intorcin-
du-sespretata, i-a spus:
196
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
- fine minte ziua S6ngilor Trei Ierarhi! Dupi aceea,
ca si cum nu s-ar6 inrAmplat nimic, plrintele a conrinuar
si vorbeasci.La plecare,pirintele Ioan l-a imbrigigar pe
tata gi i-a mai spuso dari:
- line minte ziua SfinEilorTrei Ierarhi!
Aceastaa fosr ulrima lor intAlnire, cici pestecAtevazile
pirintele s-astinsdin viagi.
Tata ne-apovestitgi noui ce i-a spuspirintele. Togi a9-
teptam infrigurati ziua 56ngilor Trei lerarhi. Eram siguri
ci in aceasti,zi ratarrebuia si moari. Chiar gi el o agtepta
;i sepregiceapenrru moarre. insi ziua a rrecur ca de obi-
cei,ba, chiar mai mult, a fost foarte frumoasi 9i plini de
bucurie.Dar de atunci, in fiecarean, tata asteptasi moari.
in aceastizi, penrru caresepregitea minugios:posrea;i se
ruga toati, ziua.
Au rrecut anii. Tata a avut o moarte tragici, iar noi,
mult timp, nu am putut afa nici data morgii gi nici locul
unde fuseseinmormAntat.Acest fapr ne intrista muh. So-
ra mea a hotirAt si seroageca Dumnezeu si-i descoperein
ceziamurit tatil nosrru.S-arugat timp indelungat,pAni
qind, intr-o noapre,tatai-eapirut in vis. El a intrat in ca-
meri gi,ca si cum cinevai-ar fi pus o intrebare,a spus:
- Bineingelesci in ziua SfingilorTrei lerarhi!
Psahirea
intr-o seari a trecur pe la noi Piotr Konsrantinovici gi
m-a intrebat daci nu doresc si citesc din Psahire la cipi-
tAiul unui mort. inci de atunci ardeamde dorinEade a-l
sluji pe aproapelegi, fbri si srau mulr pe ginduri, am ac-
ceptatcu bucurie.
r97
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
Piotr Konstantinovici gi-aasumataceastiobligagiein-
tAmplitor. in bisericaunde au venit rudeleriposatului ca
si chemepe cinevasi citeascl din Psahirenu era nimeni
afari de el.
- Nu estedepartede blocul dumneavoastri,ajungem
pe jos in citeva minute, a sPusPiotr Konstantinovici.
Sogul meu nu era acasi.Eu m-am imbricat repede9i,
intr-adevir, peste cAtevaminute am ajuns la o casi fru-
moasi gi am intrat intr-un aPartamentelegantamenajat.
Ne-au intimpinat trei'doamne elegante,care se pare ci
pireau nemulgumite de ginuta noastri. Ne-au condus
in camera unde era riposatul. Era mort de citeva ore 9i
erezetdejaintr-un sicriu frumos impodobit.
Dupi ce am intrat in cameri, doamneles-augribit si
iasi. Am rlmas numai noi 9i riposatul.
Se lisase seara.Lumina electrici era aprinsi, iar prin
draperiile trase se euzee z1omotul de afari. Piotr Kon-
stantinovici a lnceput si citeascicu Yocetare din Psahire,
in timp ce eu citeam pomelnicelepentru morgi. A trecut
o ori. Dintr-o dati am simgitci mi cuprind fiorii. Mai in'
tii am incercat si lupt cu acesEsentiment.De felul meu,
nu mi sperii ugor. Dar acum teama mi se amplifica tot
mai mult, indeosebicind auzeamrespiragiagreaa lui Pio-
' Din primele cuvinte puteai si-gi dai seamaci eraun in-
tr Konstantinovici.
Tresirind brusc,el s-aintors spremine gi m-a intrebat:
- N.4., nu simgiqinimic?
- Mi-e frici, am rispuns. Mi se pare ci parcl cineva
mI gine.
- Aceeagisenzagiemi incearci ;i pe mine. Si mai ci-
tim pugin...
Piotr Konstantinovicia inceputdin nou si citeasci.At-
mosferadin camerl deveniseinsi insuportabill. Mi sepi-
198
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
reaci toati casaseumpluse de nigte fiinEenevizute 9i cI ele
seapropiau de mine. Piotr Konstandnovici respiraot mai
greu.intr-un sfArgit,intorcAndu-sespremine, mi-a spus:
- Si plecim! Nu mai rezist si rimAn aici. Sunt prea
mulgi.
Am luat Psahirea gi am iegir. Era aproape de miezul
nopgii. Doamnele ne-au mulgumit, iar noi nu stiam cum
si iegim mai repedede acolo.
- Tin cu dinEii de el, spusemihnit Piotr Konstanri-
novici. Trebuie si aflim cine a fost acestbirbat.
Peste cAteve zlle el a venit la mine gi, rugind cu
subinEeles,de citeva ori a goptit:
- Riposatul ciruia i-am citit din Psahire acum cireva
zile a fost mason.
Renan lare a k sinacide rc
Aceasni intimplare am auzit-o de k un preot. Din anu-
mite considerentenurnelepersonajelor Siale localit,ipilor au
fost schimban:
ln februarie L953 avenit la mine un birbar carc, du-
pi imbriciminte, se vedeaci nu fusesedemult eliberar.
Totugi hainelelui aveauun aspectingrijit.
telectual.Am avut ocaziade nenumi.rate ori si stau de vor-
bi cu aga-zigifogti ,,staregide ministiri", ,,arhimandrigi"
sauprofesoride materialismdialectic,careimi cereauaju-
tor financiar. De cele mai multe ori acegtiase dovedeaua
6 nigte beEivi.Fiindu-mi familiare acestesituagii,m-am
arirat suspiciosgi 6gi de acesrbirbat.
- Pirinte, a inceput el, am venit si vi cer un sfat. Am
incercatsi vorbesccu mai multe persoane,iar acum am
199
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
ilil
l{
venit la dumneavoastri.Vreau si-mi spunegidaci meriti il
si mi sinucid saunu, din orag.Acolo puteai intXlni ,,generali,,gi rot soiul
de oa-
- Unde s-amai pomenit si puni cinevao asemenea in- meni. Ziua plecauin oragca si cerseasci.Daci
reugeausi
trebare unui preor? Credegici vi voi spune ,,bineingeles strXngi cAgivabinuti, ii chehuiaupe biuturi.
L_am inrre-
ci meritl!"? bat pe musafirul meu daci acegrioameni furi.
- Nu, nu furi. Noaptea
Birbatul mi-a istorisirpovesreaviegii sale... se aduni acolo,in locurile pe
Absolvise 6culmtea din oragul Roscovpe Don, iar mai unde rrec pe sub podele revile de cilduri, iar
a doua zi
tirziu, fiind interesatdc economie, terminasegi institutul seimpri;tie din nou care-incorro.Nu mai suporr
aceasri
economic. Fuseseprofesor de limb; gi lireraturi rusi la viagi, mi-a spusel. Oare meriti si mai triiesc? penrru
ce?
o gcoali din orag.Neca2urile au inceput mai inrAi de la o I-am explicar cum am griut mai bine ci viagameriri
- si
neingelegere in familie, iar dupi aceeaa avut gi un confict fie rrliri;i i-am promis siJ ajur sl-si giseasci un
serviciu,
cu geful.El, carenu pusesein viagalui o picituri de alcool dar ci ar rrebui mai inrAi si faci c.v".l" ri obgini
or, d.
in guri, a biut puEinpenrnr a prinde curaj.Drept rezuhar,a idenritate provizoriu. L-am rugat si mai treaci ".t
pe la mine
fost condamnat la doi ani de inchisoarepenrru huliganism. 9i si mi gini Ia curent.El mi-a spusci miligiadin Oriol nu_i
Dupi ce si-aisplsir pedeapsa,s-ainrors in oragulTirla, elibereazi actul de identirare daci nu are un loc
de munci.
unde rimiseseri sogiasi fiica lui. Sogiaa refuzatsi-l pri- La despirgirei-am dat nigrebani, nu gin minte
cigi.
measci,iar fiica, influengati de mami, nu a vrur nici mi- Cind,le-am povesrit unor prieteni, rogi mi_au
. strigar
car si steade vorbi cu el. De atunci nuJ pirisegte glndul intr-un glas ci acestom era de fapr un garlatan.
Susgine-au
daci meriti si mai triiasci. A inceput si segAndeascitot asrapenrru ci mulgi algii cu povegti asemini,roare
veneau
mai desla sinucidere.in Tula a inrrar intr-o baiepublicl gi Ia mine dupi bani.
- El nu
;i-a arsroateactele:actul de identirare,diplomele,actul de Ei-acerur bani, penrru ci gtia ci oricum ii vei
eliberare,carteade munci etc. Odari arseactele,incepuse da, spuneauei.
si-i pari rlu. De aceeas-adus Ia secgiade miligie gi a po- CAt despremine, birbatul imi fbcuseo alti impresie.
_
vestit ce fbcuse. Miligienii au decissil trimiti in alt raion. Eu nu am vizut in el un
;arlatan.
L-au urcat in tren gi au rugat-ope insogitoareavagonului Trei luni nu am primir nici o vestede Ia el. insi
intr_o
si-l deajos in cel mai apropiat orag9i a;a a ajuns in Oriol. zi am primit o scrisoaredin Kursk. Era de la el.
imi scria
Dar nici aici nu a reugitsi primeasci alr ac de identitate ci a reugit si giseasci un loc de munci. Degi
salariul era
gi nici si-gi giseasci un serviciu. mic, era mulgumit. Dar cel mai imporranr eraci
reugisesi
- Unde locuigi acum?I-am intrebat. iasi din acelinfern in carezicuse arAtealuni.
- La fabricade cirimizi, mi-a rispuns blrbarul. La pugin timp dupi ceam primit scrisoarea s-aivit oca_
Dupi cum am afat, la marginea oragului era o 6bri- zia si merg in acelorag,dar pentru ci el nu_milisase
nici o
ci de cirimizi, unde sesrringeau noaprearoEivagabonzii adresi,nu am avut cum sil intilnesc. Totugi am
intrat in-
tr-o pogri gi am lisat o sumi de bani pe numele
lui.
200
201
 MINUNI ALEVREMII NOASTRE
da-
Dupi aceeaam mai primit o scrisoarede la el' De
imi scriadin indepirtata Siberie'Mi-a trimis o
,"
".."rr"
poeziegi o pozi de-alui.
PreotAlexie,ooornbrie,1959
lati scrisorilelui Lev Kolesov:
I
Pirintelui paroh al bisericii din Oriol'
lu-
Compitimirea Pe care a[i aritat-o fagi de mine in
na februarie c,lrent,sprijinul moral gi financiar nu au
".rr.rl
fost manifestareaneincrederii 9i a bunitigii care incura-
jeazllenea, care dezvolti prostul obicei de a profita de
in
Lunitate" oamenilor. Dumneavoastri nu agi gregit
privingamea.
Nu am uitat nici o clipi de rugimintea dumneavoastri
era
de a vi scrie.Am tlcut patru luni pentru ci viaEamea
instabili. lar azi,16 iunie, am reugitsi mi pun pe picioa-
re. Primul gind caremi-a venit in minte a fost si vi scriu
desprcmine, si vi impirtfuesc bucuria mea'
in ziua clnd am ie;it de la dumneavoastri' mi-am re-
cu
cipitat curajul. Am plecat din Oriol, unde (vl sPun
,ogirr. pentru acestorag)nici o instituqiesovietici nu mi-a
intins o mini de ajutor,unde agifost singurapersoani ca-
re a crezutin mine gim-agisprijinit in clipelecelemai gre-
le din viaEamea.Am plecatin Kursk'
Atituiinca p. .".. agi avut-o fagl de mine a deschis
porgile Pentru al;i oameni care s-au oferit si mi ajute'
Aceasti-bunitate am gisit-o in primul rind la lucritorii
secgieide miligie din oragulKursk' Pe lT.februariemi s-a
eliberat un act de identitate provizoriu, valabil pe trei luni'
Pentru ci nu aveamdiplomele de absolvirea instituEi-
ilor superioaregi nici ."..i" de munci, nu am Putut-6 an-
litera-
gajat in specialitateamea, ca profesor de limbi 9i
202
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
turi rusi. Iar pentru ci am o sinitate firavi, mi s--a. in-
terzis si lucrezca simplu muncitor. Cooperativelepentru
invalizi nu mI primeau penrru ci nu aveamadeverinti de
invaliditate. De abia pe 5 martie am purur face rosc de o
asdel de adeveringi, iar pe 2 aprilie am fost acceprarla co-
operacivapenrru invalizi ,,19mai".
Nu toate au mers bine de la inceput. Mai intAi a tre-
buit sI mi angajezin construcgii,ceeace nu era recoman-
dat pentru stareamea de sinitate. Am rezistatsi lucrez
aici pini pe data de 16 mai, iar pe 19 mai am fost inrernat
in spital. Efortul frzic m-a slibit mult. Pe 3 iunie m-am
externat gi am incepur lupra ca si 6u transferarin ah loc
de muncl. Eforturile mele au fost incununate de succes:
m-am inscrisca ucenicla un atelierde confecgii,lacel mai
bun maistru, iar astizi, 16 iunie, a fost prima mea zi de
ucenicie. Mai sunt gaseluni pAni cind voi deveni maisrru
de confecgii.Degi vor 6 multe greurigi, una din eleesteci
va trebui si mi descurc ca2255 de rubler pe luni (atir este
salariulunui ucenic),nu mi voi da birut.
Agadar, am serviciu gi mi-am fbcur din nou actele im-
pqrtante. Pe 5 iunie l-am primir pe cel de idendtate, iar pe
3 iulie livrerul milicar.
Deseori imi amintesc de perioada din Oriol ca de un
cotmar, cind eram nevoit si dorm in stradi sau la fabrica
de cirimizi.
Mi s-aacordato cameri la cimin. Desigur ci in toate
acesteaam si eu o parte de merir: am dat dovadi de voingi
pentru a atingeun anumit scop.insi nu voi uita niciodati
rolul pe carel-agiavut dumneavoastriin viagamea.Mi-aEi
intins o mini de ajutor cAnderam la margineapripastiei.
I Estevorba de valoarearublei dinainte de reforma monetari
din
t96r.
203
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
Nu am fost un striin pentru dumneavoastri9i daci nu ar
fi fost sprijinul pe caremi l-agioferit nu a9fi reugitsi plec
din Oriol, nici sI primesc un act de identitate sau si-mi
gisescun serviciu.
Poateci ar trebui si vi scriu altfel, dar nu Pot. in anul
l93l am absolvituniversitateagi de aceeaprivescviaEacu
ochii pe caremi i-a deschisaceastiinstitugie.
Dorescsi vi mai spun un lucrut dumneavoastrisuntegi
un om minunat, ingelegitorgi incercaqisi-i ajutagipe toqi
cei carevi roagi. Vreau si vi urez si triigi mulgi ani, spre
binelepoporului sovietic.
Cu celemai sinceremulgumiri.
LeuKolesou,16' I/1.1959
II
Dragi pirinte Alexie, scumpul meu tatl 9i scumpa
meamami!
PermiteEi-misivi numescaga.Am primit banii ;i scri-
soareape caremi i-agilisat in Kursk. Pentru a doua oari
miinile unor oameni buni s'au intins spremine ca si mi
ajute.Aceastami-a dat posibiliatea si mi intorc in Sibc'
ria, iar de acolo,pe 8 ianuarie,am plecatin RusiaMijlocie.
Aici nu suncsingur. Sogiamea estealituri de mine. Sun-
rem impreuni din siptembrie 1958.
Vi rog si mi iertagici nu v'am povestil nimic despreea,
dar imi eragreu si-mi amintesc.Am iubit-o mult, o iubesc
gi acum. in ianuarie,dupi ce ne-amcertat'am iegitdin ca-
si furios. Cuvintele rostite de dumneavoastri, comporta-
mentul pe care l-agi avut fagi de mine au adus in sufletul
meu pacegi linigte. Acum sunt din nou acasi,in sAnul6-
miliei mele.A doua zi dupi sosireamea,sogiaimpreuni cu
mama ei au plecatla biserici si seroagePentru mine. Am
204
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
fost pus la locul meu de munci gi viara mea a reintrat pe
-
fbgagulpe careil avusese inainte de acelincidenr.
Fiica mea, care m-a respinsin 1953,continui si stea
cu mama ei. Despre ele v-am scris in scrisoareatrecuti.
Fiica mea, carein ianuarie nu mai dorise si qtie de mine,
tatil ei, mi-a inriutigit 9i mai mult srareasufereasci pe
careo aveamdupi cearradin Siberia.Acum toare acestea
apargintrecutului.
Aici se sfbrgegteistoria mea siberiani. in evenimen-
tele care au avur loc din ianuarie gi pAni in iulie, dum-
neavoastri v-a fosr rezervet rolul principal. Mi-agi salvat
familia - m-agiredat soEiei.Nici eu, nici sogiamea nu vi
vom pureauira niciodarl.
Acum trebuie si-mi iau rimas bun de la dumneavoas-
tri. Degi poate nu vom avea ocazia,si ne mai vedem, ve;i
deinui penrru tordeaunain inima mea.
Riminegi cu bine, dragul meu rati gi draga mea ma-
mi, careagigtiut si mingAiagiun om afat in necazuri!
Fiul dus.,Leu Kolesou,
2.I/ilL1959
Pedeapn lui Dumnczeu
O femeiepe care am inrilnit-o in clubul din sat, unde
erau depusegasesicrie cu tase cadavrearse,mi-a povestir
cum muriseri aceioameni.
GAndul de a-9iomori mama bitrAni se ivise de mult
timp in mintea fiului. La aceastifapti il impingeagi sogia
lui. intr-o zi planul a fost pus in pracici.
,,Nu-mi amintescce sirbitoare era,imi spuneafemeia,
dar gtiu ci era o sirbiroare mare. Bltrina a plecat, ca de
obicei,Ia biserici, iar ei dejasegAndiserice ;i cum si faci.
Nu puteau si o alungedin casi, penrru ci 6ul ar fi primir
205
 MINUNI ALEVREMIINOASTRE
o musrrareaspri (eramembru de partid) gi nici nu Putea
si secertecu ea.S-augindit atunci cum si scapede ea.Nu
gtiu cui i-a venit in minte aceastiidee.
Mama s-a intors de la biserici, iar 6ul a intimpinac-o
spunAndu-i:
- Togi s-audus in pidure si culeagi mure 9i ciuperci,
numai tu mergi la bisericl.
- - Unde-i fiul tiu? I-a arscasa!,i-au spusoamenii.
$i ce daci? i-a rispuns ea.
- Hai cu mine in pidure. Eu voi tiia lemne, iar tu vei
stringe ciuperci, i-a propus.
Au plecat.Ea a luat gi o bucati de piine neagri. Pe un'
de gisea o cipguni, pe unde o ciuperci. Aga au ajuns ei
lingi un scejar.Lingi copac era o groapi de curdnd sipa-
ti. lar mai incolo au gisir 9i un hirleg.
- Ce vrea si insemneasta?a intrebat bitrAna.
El ticea.
- E hirlegul nostru, observi bitrina.
El continua si taci. intr-rrn tArziu,i-a spus:
- Uite care e treaba, mami. Mai intii nu am vrut si-gi
spun. Nu vreau si-mi murdiresc miinile cu singele tiu,
mai bine te ingrop de vie.
Mama i-a rispuns:
- Daci aceastaestevoia lui Dumnezeu, fiule...
Ea a ingenuncheat ca si se roage,iar el stitea deoparte
gi o privea.
Mai tirziu bitrina povestea:
- Nu pot spuneexactcit timp m-am rugat, insi cind
am ridicat ochii, am vilzut ci.in partea undc era soarelea
apirut un nor. Dintr-odati a inceput si rune 9i si fulge-
re, iar 6ul meu a cizut mort in groapaPe careo pregftise
pentru mine.
ln acelagitimp, cind cei de acasi se pregiteatf si se
a;ezela masi, a inceput si tune gi si fulgere ;i casaa luat
206
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
foc. Au murit togi: parru copii (celmai mare abiaimplini-
se 17 ani) ;i nora bitrinei. S-auadunat oamenii din sat:
- Unde-i stipAnul casei?inrrebauunii.
- E plccat in pidure, rispundeau alEii.
Au ajuns in pidure gi au inceput siJ strige. Le-a ris-'
puns bitrina, careseindepirtase pugin de locul unde mu-
rise fiul ei.
Iar bitrina plingea'
- Vai, dragii mei, ce nenorocire!Era un birbat sinitos
si dintr-odatLacdzut mort. L-a lovit fulgerul.
- Iar acasi i-au murit copiii gi sogia!,se ingrozeau
sitenii.
La incepur oamenii au crezurci cinevail omorlse. La
scurt timp a apirut gi miligia. Aceastas-aintlmplat in re-
giunea Penza,satul Peciovka.
- Am fost gi eu la aceasti inmormintare, m-a incrc-
dinEatfemeia.
- Unde lucra?am intrebar-o.
- in colhoz.
Cum senumea?
- Nu gtiu.
- Cum de nu au ars trupurile pini la capir? I-a scosci-
nevadin casi?
- Nu. Aga au ars,ca gi casalor... A fost foarte mulri Iu-
me la inmormintare.
- Cind s-auinrimplat toare astea?
- Eu am plecat de aici pe 13 iunie..., iar in augusr era
praznic marel. El lucra in colhoz, iar sogialui srirea acasi.
- Mamalui mai triiegte?
- Da. O cunoscfoarte bine.
I Se pare ci era de Sfintul llie,
pe stil vechi.
207
 MINUNI ALE VR-E,MIINOASTRE
- SunteEidin acela;isatcu ea?
- Satul lor e la un kilometru 9i jumitate de al nostru.
- $i unde esteea acum?
- Cei de la conducereacolhozului au vrut si-i dea o
casi, dar ea e refuzat: .<Nu am nevoie.De acum inainte
trebuie si mi ingrijescsinguri unde voi Petrecenopgile9i
cine imi va da de mAncare.>>"
august,1958
Ribdarea
inainte de a se cilugiri, protoiereul Veniamin a fost
preot misionar in Kamciatka gi in Alaska. Din nenumi-
ratele salecilitorii pe Oceanul de Nord, vom relata doar
una, pe care pirintele Veniamin a povestit-o mai tArziu
familiei sale.
,,Dupi ce am stat Patru ani pe insula Anala9ka, am
plecat in Postul Mare, Pentru prima dati, in Akun, si-i
iirit , pe aleugi,pentru a'i pregiti si primeasci Sfintele
Taine ale lui Hristos. Cind ne apropiam de insuli, am
vizut cum togi locuitorii s-au adunat pe mal. M-au pri-
mit cu multi cilduri, striduindu-se si-mi ghiceasciori-
ce doringi. I-am intrebat de ce s-auimbricat in haine de
sirbitoare.
- Pentru ci qtiam ci astizi vei veni la noi. De aceeaam
iegitcu toEii si te intAmpinim.
- Cine v-a spusci azi voi fi la voi 9i de unde agiaflat ci
mi numescpirintele Ioan?
- $amanul nostru,bitrAnul Ivan Smirenkov,ne-asdus:
<<Astiziva veni la noi un Preot.El vi va inviga cumlsI vi
rugagilui Dumnezeu.>>$i ne-adescriscum arigi.
- Pot sil vid pe acestgaman?
208
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
- Desigua numai ci. in acestmoment nu este acasi.
CAnd va veni ii vom transmiredorinta ta. De fapt, vaveni
el singur la tine.
Desi acesce cuvinte m-au mirar mult, din lipsi de rimp,
am uitat repedede ele.Trebuia si-i pregirescpe acesrioa-
meni de SfAntaimpirtiganie. insi, mai intAi, le-am ex-
plicat semnificagiapostului.
Dupi cAtevaore a venir qi bitrAnul gaman.El gi-aex-
primat doringade a sespovedigi de a seimpirtfui. A par-
ticipat la toate slujbelebisericegti.in timpul spovedaniei
am uitat si-l inrreb de cealeugiiil numescfaman, iar dupi
ce l-am impirtigit l-am lisat si plece.
Spre marea mea rnirare, dupi ce a iegit de la mine, bi-
trAnul s-a dus la roionr gi gi-aexprimat nemulgumireain
privinga mea.Motivul era ci am uirat sil intreb de ce oa-
menii il numesctaman,pentru ci lui nu-i placesi 6e numir
astfel.Toionul nu a ezirar si-mi transmiri nemulgumirea
bitrAnului, iar eu am trimis pe cinevasi-l chemeinapoi.
Cind cei pe care i-am rrimis dupi bitrin erau la ju-
rniatea drumului, l-au vizut pe Smirenikovvenind in in-
tAmpinarealor. El le-aspus:<<Sriuci mi cheami pirintele
Ioan, de aceeavreausi ajung la el.rt
Chiar de la inceputul discugieil-am intrebat careesre
cauzanemulgumirii lui gi daci gtiesi citeascigi si scrie.El
mi-a rispuns simplu ci, deginu gtiecarre,cunoagteEvan-
gheliape de roscgi unele rugiciuni. L-am intrebat de un-
de a aflat ci urma sivin la ei gi de unde imi gtienumele.El
mi-a spusci coateacesreai le-auspusdoi prieteni.
- Cine sunt acesriprieteni?
I Cioetenie a satului.
209
 MINUNI ALE VREMII NOASTRE
- Oameni albi. Ei mi-au spusci in viitorul apropiatiEi
vei trimite familia pe celilalt mal, iar tu vei plecala un om
mare gi vei vorbi cu el.
- Unde sunt acum acegtioameni 9i cine sunt ei?
Conform descrieriificute de bitrin, acegtibirbagi aritau
exactata cum sunt infbg\agi in icoaneSfingii Arhangheli'
- Cind gi-auapirut ei prima dati?
- La scurt timp dupi ce a fost aici ieromonahulMaca-
rie 9i ne-abotezatpe toEi.
- Pot si-i vid gi eu pe'prietenii tii?
- Mai intAi trebuie si-i intreb, a spusbitrinul gi a plecat.
Lecitevezile dupi aceasti intAmplare am plecat pe in-
sulelevecine, ca si propoviduiesc gi celorlalte PoPoarecu-
vintul lui Dumnezeu, iar cind m-am intors l-am intrebat
pe Smirenikov:
- I-ai intrebat pe prietenii tii daci pot si-i vid?
- [-am intrebat. Degi au accePtat,mi-au spus:..De ce
vrea si ne vadi, daci el propoviduiegteaceeagiinvigituri
ca gi noi?>>Dar si mergem!
in aceeagiclipi am simEitcutn s-aprodus in mine ceva
neobignuit, mirturisea pirintele Ioan Veniaminov. M-a
cuprins frica. Daci intr-adevir acestefiinge sunt ingeri 9i
imi vor confirma cuvintele bitrAnului? Cum mi voi ari'
ta in fagalor? Eu sunt un picitos, prin urmare nu sunt
vrednic si stau de vorbi cu ei. Ar 6 fost o mAndrie dacl
m-agfi hotirAt si mi arit lor. Mai eracevacarenu mi lisa:
prin aceasti intrevedereori mi'ar fi inilgati 9i mai mult
credinqa,ori mi-ag6 ficut o pirere preabuni despreper'
soanamea.AnalizAnd toate acesteasPecte, am renungatla
ideeade a-i mai vedeape acegtibirbagi.'
Din discugiile care au urmat, pirintele Ioan Venia-
minov aaflar ci bitrAnul Ivan Smirenikov ii ajuta pe lo-
cuitorii insulei. Iati cAtevaexemple:
210
MINUNI ALE VREMIINOASTRE
l. Sogiatoionului FiodorJarov a cilcat din intAmplare
pe un ciocan de nicovali 9i s-alovit foarte tare. Piciorul i se
umfla din ce in ce mai muh, astfel inclt nu mai existanici
o gansi ca femeiasi 6e salvati. Rudeleei l-au rugar pe Smi-
renikov s-o ajute si sevindece. Dupi citeva clipe de ricere,
el le-a spus:,,Pini dimineagi seva insinitogi." A doua zi,
spremirarea tuturor, femeianu mai simEeanici o durere.
2. intr-o iarni, locuitorii insulei sufereaude foame.
Unii dintre ei i-au cerucsi faci cevaca si poati primi o
baleni. El le-apromis cL va incercasi-i ajute.PestecAreva
ore, le-a spusca Ia o anumitl ori togi locuitorii si seadu-
ne intr-un loc srabilir, unde vor gisi o baleni. intr-adevir,
cuvintelebitrAnului s-auimplinit.
3. intr-o zi de toamnl, pirintele loan igi pusesein gind
si viziteze insula Akune. Acolo era asreprarde locuitorii
insulei, iar unii au iesit chiar in largul mirii si-l intimpi-
ne. Smirenikov insl le-a spusci pirinrele va veni tocmai
laprimivari. S-ainrimplat exactcum le spusese bitrinul.
Din cauzavAnrurilor, pirintele nu a mai putut pleca gi a
ajuns in primivari.
. Au fost 9i alte intimpliri care mirruriseau inainre-ve-
dereabitrinului. Toare acesreal-au dererminat pe pirin-
tele loan sil intrebe pe Smirenikov de undc Atiace aveasi
seintimple in viitor gi cu ce pucereii vindecape oameni.
,,Smirenikovmi-a povesritci, Ia puEin timp dupi ce a
fost botezat de ieromonahul Macarie, i-a apirut mai intii
un duh, iar dupl aceeagi al doilea. Pentru ceilalgioameni
acesteduhuri rimineau nevizure. Lui Smirenikov insi ii
apireau cu infhEigareomeneasci,in stiharealbe, iar ume-
rii le erau infbguragicu panglici. Ele i-au spusci sunt tri-
mise de Dumnezeu ca si-l invegecredingacregrini gi si-l
ocroteascl.Timp de 30 de ani i searitau in fiecarezi, er
ztl
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE
plicandu-i invigitura lui Hristos. La rugiminEile bitrl-
nului, acesEea ii vindecaupe oameni gi le dideau mAncare.
CAnd era vorba si ajute pe cineva,duhurile ii spuneau:
..il vom inrreba pe Dumnezeu 9i, daci El va binecuvXn-
ta aceastifapti, il vom ajuta.>>lJneori, acesteaii descope-
reau ce urma si se intimple gi in alte locuri, iar de multe
ori ii aritau viitorul, numai daci voia Dumnezeu. Duhu-
rile ii spuneauci toate acesteanu le fhceaucu de la sine
putere, ci numai cu ingiduinga gi puterealui Dumnezeu
Cel Arotputernic.
in urrn" relatiri, in sufetul meu sePogorAse in'
".estor
doiala. $tiu ci qi diavolii cred gi setem de Dumnezeu. Mi
gindeam dacl nu cumva sunt nigte niluciri diavolegti:
- Ce spun duhurile? Cui trebuie si te rogi, lor saului
Dumnezeu, gi ce comportament trebuie si ai fagi de cei-
lalgi oameni?l-am intrebat.
El imi spuneaci acesteail invigau si se roage Creato-
rului ruturor fbpturilor, din tot sufletul gi cu mare cre-
dingi. il indemnau si implineasci toate poruncile dum-
nezeiegti,si sepistreze curat arAtin cisitorie, cdt gi in afa-
ra ei, si. seinsemnezecit mai descu semnul Sfintei Cruci,
si nu inceapi nici un lucru fbri sI seroagemai inainte, si
nu minAnce nimic dimineaga,si nu minAnce Pette sau
animal proaspit ucis, iar unele pisiri gi animale de mare
si nu le intrebuingezedeloc in alimentagie.
-
!i s-aumai aritat dupi ce te-ai spoveditgi te-ai im-
pirtigit? Ji-au spussi asculgide mine?
Bitrinul mi-a rispuns ci i s-aumai aritat o dati 9i i-au
spus si nu spuni nimlnui ce picate a mlrturisit la spo-
vedanie, iar dupi ce a primit SfAntaimpirtiganie si nu
minA.ncemAncaregrasi 9i si urmezetoate sfaturile.
- Atunci cAndgi searati ce simgi?Bucurie saufrici?
2t2
MINUNI ALEVREMIINOASTRE
El mi-a rispuns ci, arunci cAnd sivArseaun. picat gi
-
duhurile i se arirau, aveamusrriri de congtiinli, dar de
obiceinu simgeanici o frici. Deoarecemulgi il considerau
saman,el le-a rugar in reperaterAnduri si nu i semai ara-
te. La acesrerugimingi, ele spuneauci nu sunr diavoli
;i
cI nu au primir porunci si-l lase,iar la intrebareade ce nu
li searati gi ahor oameni, rispundeau ci asale-aporuncir
Dumnezeu.
Bitrinul Smirenikov ii povesteaaminungit pirintelui
Ioan evenimenteledin Biblie: desprecrearealumii si cide-
reaingerilor, despreprimul omorsivArgit pe pimint, despre
Noe, despreAvraam, despreIoan Botezitorul, despreBu-
na Vestire gi despreNagtereaMintuitorului Hristos. Toa-
re acesteale-a invigar de la ingeri, penrru ci, negtiind carre
gi necunoscind limba rusi, el nu purea primi toate aceste
informagii de la alrcineva.Togi locuitorii, excepEieftcind
tilmaciul Pankov;i a\i cdgiva,credeauin Dumnezeu inci
inainte de venirea pirintelui Ioan. Ieromonahul Macarie,
cel carefuseseinaintea pirintelui, ii inviEasefoarte pugine
lucruri pe aleugi,dati fiind lipsa lipsa unui tilmaci.
Analizind roaceceleexpusemai susgi avAndgi mirru-
riile oamenilor,pirinrele Ioan i-a spus:
- Vid ci duhurile care gi se arari nu sunr diavoli, de
aceeaigi spun si asculEiinvigirurile gi s6rurile lor, numai
daci elenu contrazicinvigitura expusi de mine. Celor ca-
re te vor ruga si Ie spui viitorul 9i igi vor cere ajurorul, si.
le spui si se roagesinguri lui Dumnezeu, cici El esreTa-
til nostru. Nu-Eiinterzic si-i vindeci pe cei bolnavi, dar si
faci lucrul acesracu o condigie:celui bolnav si-i spui ci il
vindeci cu purerealui Dumnezeu. Sfhtuiesrel si seroage
gi si-I mulgumeasciDomnului Dumnezeului nosrru. De
asemenea,nu re oprescsi-i invegipe oameni, dar nu mai
2r3
 MINUNI ALE VREMIINOASTRE

mulc decAtsi-i poviguiegtipe cei mici. CAt desprecelevi-

itoare,si nu spui niminui nimic, nici micar mie.
Pirintele le-adat cAtevasfaturi 9icelorlalgilocuitori. Le-a
poruncit sI nu-l mai numeascipe Smirenikovgamangi si
nu-i puni alte intrebiri decit celelegatede Dumnezeu.
La intoarcereasa in Alaska, pirintele Ioan a povestit
Cuprins
toate acesteaArhiepiscopului Mihail al ll-lea de Irkutsk.
Arhiepiscopul i-a trimis urmitoarea scrisoare:,,Cele re-
laate de dumneavoastri constituie unul din cazurile ra- Turlelebisericilorseinnoiesc.. .....5
re gi nemaiauzite.Vi aducem sinceremulgumiri Pentru
sfaturile gi invigitura pe carele-agidat lui Smirenikov gi
Noi aritiri aleunor icoaneficiroarede minuni. . . . . . 16
aleugilor.Vivoi spunesincer cI, fbri sivi ridicagimai pre- incremenireaZoieisamarskaia. ........31
susde credinEape careo avegi,ati urmat astfel SfAntului
SemnesivArsite
prin sfintelemoasre . . . .35
Apostol Toma gi,cum in cirgile noastres6nte necredinga
lui Toma estenumitl buni, a9dori - ;i aici mulgi vor fi de Tlei mirturii aleveaculuial XX-lea despreviaEade
acordcu mine - ca,pentru preamirirea credingeinoastre, d i n c o l do em o r m i n r. . . . . .......43
si vi hotirAgi, numai daci bltrAnul Smirenikov va mai 6 MinunialevremiinoasEre .......61
in viaEi atunci, sivivedegi cu acesteduhuri, carei searati.
Este nevoie de o credingi curati gi de ruglciune fierbinte.
finegi minte ca, atunci cind vi vegitntilni cu acestea,sI
nu incetaEia spuneRugiciunea lui lisus gi si discutaginu-
mai desprealeugiiconverti[i, enoriagiidumneavoastri.
Ceeace va binevoi Dumnezeu si afagi imi vegicomu-
nica in scris sau imi vegipovesti cAnd seva ivi prilejul si
ne intAlnim.'
Nu gtim daci pirintele loan s-a mai intilnit cu Ivan
Smirenikov,pentru ci pirintele nu a stat mult timp in
Uralagka;a trebuit siplece in America,in Nughegak.El nu
s-amai intors in Akune , ca siJ vadi pe lvan Smirenikov.
(din ,,ViapaSineuoinyeleMitropolitului
Inochentieal Moscouei")
21 august1792-31martie1879