rf,,Peaceasti

lees@,{M(
piatrivoiiidiniserica
Meaqiporfile
iaduhfr-nu
bvorbirui'T

Revistldecultur6,atitudinegi spiritualitate
a Episcopiei qi Teleormanului
Alexandriei o AnulXX a Nr. 3 (229)o Martie2016

Bunavestire I. P. S. Serafim de Pireu

Existfl pericolul unei
noi schismein Biserici? (1)
Din punctul de vedereal panerezi a ecumeni sm ului
teologiei ortodoxe, cea mai inter-cregtin gi inter-religios
insemnatd cauzd a crizei sincretist. Ecumenismul
globale prin care trece astdzi demonic Ai pus in migcarede
omenirea rezidl mai ales in satana - un instrument ii
i ndepdrt arei omul ui de mdinile masone;iei qi ale
Sfantul Dumnezeu Treimic Ai abominabilului sionism
in lipsa poc6infei, care duce la internafional, care urmdregte
exploatare gi inrobire, la instalarealui Antihrist ca rege
-oniial unic - vatdmd
congtiinlele gi pervertegte
aproapetot gi toate.
O dovadd in favoarea
celor de mai sus - pentru a ne
Nu vdzuseniciodatii limita numai la ultimele
cum arputeaun inger sd-nfloreascd evenimente ecumeniste - este
gitotugi pentru
lnirea inter-religioas6care
el a fost spiimdntul, abordat aga-zisaconviefuire
cumultmaimare, pagnicI a creqtinilor gi
vdzdndinfricogat in fafa lui musulmanilor, fdrd insl a
luminaintrupatd.
denunfa,,Coranul"criminal al
aga-zisuluicuvdntvegnical lui
Cu greu gi-a dumirit cuvdntul Dumnezeu, cale poruncegte
ca sddescoasetdlcul cum vafi:
- Putereacelui Preainalt te va umbri ,,masacrarea necredinciogilor"
- intdlnire care s-a realizat la
iar Duhul Sfdnt deasuprata,
un hotel din Atena, pe 2-3
rodindpeDumnezeu,
o sdcoboare. (Continuare in pagina l0)

Dupdplecare,
iscoditori au intrebat-o crinii de afari
gi ei ca eaavdndin gean6,
spreminunenou6, Mesajul de foc
din umbra de luminf, un sdmburede rou[: al Icoanei
- Ce fi-a spusfloarea
,rPortirifa"
cu strai lesutdin borangiccanorul
cdnd fefii tale ii stdteaingenuncheat[?
Sprecarerosfuire
Un articol in
pr.i.vireata e incd tulburat[? pagina16
I

Ceasfrnt inrouratd
gi Maicd gi Fecioard
vdzuseSfhntul Duh cum secoboar6,
dar crinilor nimic nu le-ardspuns
de spinii trandafirului ascuns
cdumbraLui at6tdemultinmintea ei aduce
cu zborul aripilor intinseca o cruce.
Dumitru ICHIM,
Kitchener, Canada
 ..4

:r* 't.
i
:1
,.,

Pagina2 tlariie 2Ui6

Agendaepiscopal[a PS Galaction
Luni, I februarie 2016 - sdvdrgegte tun- Domnului,Alexandria.
dereain monahism a fratelui.Ionu! Alexandru Mar{i, 16 februariO - prezideazdlucrdrile
Banu (Filip monahul) ?n biserica Izvorului Consiliului Eparhial pentru analizarea
Tdmdduirii din MdndstireaSf. Trifon, Cernetu. rapoartelorde activitatepe anul20l5. Stujegte
SlujegteSffinta Liturghie gi sfinfirea apei in a- Sfdnta Liturghie gi Te-Deum in biserica Sf.
celaqisf6nt locag,hirotonegtediaconpe Gheor- Apostoli din Zimnicea. Prezideazdlucrdrile
ghe Anghel. Sdvdrgegte Vecernia9i Litia in bi- Adundrii Eparhiale a Sf. Episcopii a Alexan-
sericaSfintei Mironosile Maria Magdalenadin driei qi Teleormanului de analizda activitagiipe
MdndstireaPantocrator- DrdgdnegtiVlaqca. anul 20 15 gi propuneripentruanul20 I 6.
Mar{i, 2 februarie - slujegte Sfhnta Miercuri, 17 februarie - slujeqteSfdnta
Liturghie in bisericaSfintului loan Botezdtorul Liturghie gi parastasin biserica Sf. M. Mc.
din parohiaMoldoveni, hirotesegteiconom- TeodorTiron din Rogiorii de Vede.SdvArgegte
stavroforpe PreotulNelug Purcea. Sfdntul Maslu in biserica Sfinfilor Arhangheli
Miercuri, 3 februarie - Sf. Liturghie in din parohiaFotdchegti- Videle.
biserica Sf. Mironosile Maria Magdalenadin Vineri, 19 februarie - sdvdrgegte Sfdnful
MAn. Pantocrator - Drdgdnegti Vlagca qi Maslu in biserica Sf. Mironosife Maria
hirotonegtediacon pe tanArul Mihai $tefEnel Magdalena din Mdndstirea Pantocrator
Biiceanu. SdvArgeqteSf. Maslu in Catedrala DrdgdneqtiVlagca.
EpiscopaldSf.Alexandru din Alexandria. Sffmb5t5, 20 februarie - slujegteSfdnta
Joi,4 februarie - slujegteSfantaLiturghie Liturghie qi parastasin biserican Sf. Mironosile
in bisericaSfintei Mironosile Maria Magdale- Maria Magdalena din M[nf,stirea Pantocrator-
na din Mdndstirea Pantocrator - Dr[g[negti Drdgineqti Vlaqca.Sdvdrgegte Veqerniagi Litia
Vlagca qi hirotonegte preot qi hiroteseqte in acelaqisfdntlocag
duhovnicpe diaconulMihai $tefdnelBdiceanu. Duminic5,2l februarie - Sf. Liturghie in .
Vineri, 5 februarie - sdvdrgegteSfdntul bisericaSf. Parascheva dinAlexandria.
Maslu in bisericaSfinlilor Impdrali Constantin Luni, 22 februarie - participd la gedinla
gi Elena din Rogiorii de Vede qi Sfdntul Maslu Adundrii Generalea Asociafiei Casade Ajutor
in bisericaSfintei Mironosile Maria Magdalena Reciproc a clericilor gi salariafilor bisericegti
din Mdndstirea Pantocrator - Dr[gdnegti din Arhiepiscopia Bucuregtilor I.F.N. la
Vlagca. Centrul de formare continud ,,Dumitru
SAmbItX, 6 februarie - slujegte Sfdnta Stdniloae"din Bucuregti.
Liturghie in biserica Sfintei M(onosile Maria Miercuf* 24 fehruarie - particip[ la
Magdalena din Mdndstirei?antocrator. . gedinlaAdundrii Nafionale Bisericeqtila Cerl-
DrdgdnegtiVlagca.Sdvdrgegte Vecerniagi Litia trul de formare continui,,Dumitru Stdniloae" Redacfiaqi administrafia
in acelagisfdntlocag. din Bucuregti. Participi la qedinla Sinodului S.C.GEEA S.R.LBacdu
Dum inic [ , 7 fe b ru a ri e -s d v d rg e g te Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei gi
tundereain monahism a fratelui Adrian Cercea DobrogeilaPalatulPariarhal din Bucuregti. Autorizafie: J04I 1903I 1992
i n bis er ic a S fi n g i l o r C u v i o g i M u c e n i c i Joi,25 februarie - participdla gedinlade CaledMarbqeqti nr. 185,bloc
Galaction pi Epistimi din Mdndstirea Crdngu lucru a Sfdntului Sinod la Palatul Patriarhal din E6, etaj II, ap. 7, cod600073
(Arsenie monahul).Sluj egteSfbntaLiturghie in Bucuregti. Baclu
acelaqi sfdnt locag, hirotonegte diacon pe Vineri, 26 februarie - Sfdntul Maslu in Telefbn/fax: 0234I 55 5370,
tdndrul Mihai Florin FifA gi hirotonegtepreot gi biserica Sfintei Mironosile Maria Magdalena dupdora l8
hirotesegte duhovnic pe diaconul Gheorghe din Mlnlstirea Pantocrator - Dr[g[neqti
Anghel. Vlagca. e-mail:
Marfi, 9 februarie - sdvdrgegte Vecernia SAmbItS, 21 februarie - slujegte Sf. com
credintaortodoxa@yahoo.
gi Litia in biserica Sfintei Mironosife Maria Liturghie gi parastasin bisericaSf. Mironosile
Magdalena din Mdndstirea Pantocrator Marii Magialena din Mdn. Pintocrator - Conturi: BCR Bacdu:
DrdgdnegtiVlagca. Drdgdnegti Vlagca qi hirotonegte diacon pe Codul IBAN RO63 RNCB
Miercuri, 10 februarie - slujegteSfdnta tdndrul Bogdan Ciprian Virqescu. Sdvdrqeqte 0026030894750001;
Liturghie gi parastasin biserica Sf. Sfin1itMc. Taina Sfinfului Botez pentru prunca Teodora TrezoreriaBacdu:
Haralambie din Turnu M[gurele, hirotonegte Cdtdlina Pdunescu in biserica Sf. M. Mc. Codul IBAN RO44TREZ
preot gi hiroteseqteduhovnic pe diaconulMihai Teodor Tiron din Rogiorii de Vede. Sdvdrgegte 0615069XXX000579
Florin Fifd. Vecerniagi Litia in biserica Sfintei Mironosi,te
Vineri, 12 februarie - sdvdrgegte Sfhqtul Maria Magdalenadin MdndstireaPantocrator-
Maslu in biserica Sfintei Mironosile Maria DrdgdnegtiVlagca.
Magdalena din Mdnbstirea Pantocrator Duminic5, 28 februarie - slujegte Sf.
DrdgdnegtiVlagca Liturghie in biserica Sf. Apostoli din parohia
Sf,mbItI, 13 februarie - slujegteSfdnta Odaia.
Liturghie qi parastas ln biserica Sfintei Luni, 29 februarie - sf,vdrgegteSfdnta
Mironosile Maria Magdalena din Mf,n[stirea Liturghie in biserica Sfintei Mironoii,te Maria
Pantocrator - Drdgdnegti Vlaqca. Sdvdrgegte Magdalena din Mdndstirea Pantocrator - Dr[-
Vecerniaqi Litia in acelaqisfint locag. gdnegtiVlagca,hirotonegtepreot gi hirotesegte lntreaga rdspundere
Duminici, 14 februarie - sdvdrgegte Sf. duhovnic pe diaconul Bogdan Ciprian pentru opiniile exprimate
Liturghie in biserica Adormirii Maicii Virgescu. revine autorilor

CredintaOrtodoxd
Martie2016
Editorial
Totalitarism homosexualplanetar (2)
Pe tulpina marxismului economic,
care a distrus jumdtate din lumea
Rdsiritului prin revolugiile comuniste,
este altoit un marxism cultural, avdndu-i
ca autori pe doi urmagide neamgi de gdnd
ai fariseilor gi cdrturarilor diabolici:
Antonio Gramsci gi Gyorgy Lucacs,
ambii foarte dezam6gili cd revolulia cu
bdta,sabiagi glonful a eguatin Occident.
Acegtia doi sunt ,,pf,ringii" fondatori ai
marii nenorociri care a lovit omenireain
prezent: Dictatura Mondiald a
Homosexualilor.,,ltalianul" a conceput
reforma, prin infiltrarea, in secret, a
inlialilor comunigtiin instituliile care se
adreseazdminfii qi, astfel, sd pund mdna
pe educalie,presd,teatru,cinematografie,
edituri, pe guverne gi chiar pe Bisericd,
pornind,,marqullung prin institulii", pdnd
cdnd vor distruge toate valorile culnrrii,
moralei,- politicii, credin{ei, familiei,
tradiliei, con{inute de civilizalia
capitalist6.Al doilea, ,,ungurul", a gdndit
un plan drdcescde distrugerea valorilor
civilizaliei actuale prin,,terorism
cultural", a lansat chemarea la amorul
liber care sd.arunce in aer familia qi a
introdus, primul in istorie, educafia
sexuald in gcoli. Agadar, morbul
nihilismului gi anarhiei din secolul XIX
igigdsegtemediul propice pentrua deveni
epidemiegi pandemiein secolul XX gi in
urmdtorul. In anul 1923, s-a infiintat
Institutul de Cercetdri Sociale,
supranumit $coala de la Frankfurt, pe
banii unui bancher evreu foarte bogat
(Felix Weil). Institugia asociatd cu
universitateagermanddin localitatea fost
fondatdpe concepfiile celor doi marxigti,
Gramsci gi Lucacs, planurile lor urmdnd
s[ fie puse in aplicare de o grupare
im p o rta nt d de f ilos ofi , p s i h o l o g i ,
sociologi. Printre ei se afld nume care
dominI gi acum ,,g6trdirea
internalionald": Max Horkheimer, Erich
Fromm, Herbert Marcuse, Wilhelm
Reich, Theodor Adorno, Walter
Benjamin,JurgenHabermasgi mulli algii.
Citindu-i, ifi spurci sufletul cu totul!
Acegtiagi ucenicii lor, din doud capetede
hidre, Marx gi Freud, au creat un balaur
mai mare, marxismul cultural sau
marxismul freudian care va inigia gi duce
la finalitate i'evolugiaimpotriva opresiunii
instinctului sexual, practic impotriva
oricf,rei nonne sociale sau morale, care
e ste co ns ider at d , , r e p re s i u n e " s a u
,,agresiune",sursf,de furie gi de nevrozd.
Este revolufia marxist6 fdrd ciomag, una
care vizeazi mintea gi sufletul omului,
fdcutdcu atdtavicleguggi abilitate,incdt a
distrus complet toate valorile lumii
Occidentale gi a impus in locul lor
pagina3
corectitudineapolitic6, ,rpatimade ocard" adoptat de bundvoie (practic, o voinfd
gi urdciuneapustiirii. Intruc6t, in 1933 schiloditdprin educaliamaleficd).
pericolul hitlerist i-a determinat sd N-am crez.rt, niciodatd c[ noua
emigrezelaNewYork, corifeii $colii de la ordine mondialI se va instaura prin
Frankfurt, pdstrdnd numele grupdrii gi revol ufi e homosexual d, freu diano-
planul, s-au asociat cu Universitatea marxistd,produs6in sufletele oamenilor.
C o l u m b i a g i c u a l t e u n i v e r s i t d l i Privind de la distanfd,e vorba de o anti-
americane, ou mobilizat forle uriage pocdin16, o anti-metanoia. Hristos ne
financiare gi intelectualegi, pdnd azi, au cheamd la schimbarea minfii, prin
rdsturnatgi pustiit din temelii civilizalia a pocdin1d,pentru a nagte omul nou in
doud continente: America gi Europa. sufletelenoastreca sd poatdastfel accede
Revolulionarii bolgevici ne-au spdlat pe in impdr[fia vegnicd a viefii. Slujitorii
creiere cu ghioaga,frica qi foamea (vezi satanei din toatd America gi din toatl
lagtrrelesinistre din Romdnia!), dar unii Europa au elaborat metoda pentru a
dintre noi gi-aurevenitprin credinfd.Neo- i n t o a r c e m i n t e a c d t r e t e n e b r e l e
marxigtii freudieni i-au spdlatgi continud subcongtientului,pentru shimbareaminlii
sf,-i zoleascdpe creier pe occcidenlali,cu in r6u, pentruana$tegi consolidain sufle[
mult mai mare succes,folosind ,,lungul ,,omul nou" al patimii f6r[ sclpare, un fel
margprin instituliile'olor. Au studiatfirea 'de anti-om dup[ chipul gi.asemdnarea
uman[ cdzutd",cu inclinafiile ei spre diavolului, conducdndu-lsigur la moartea
comoditate, lux gi pdcat, gi au declarat vegric6.Mai lineqiminte c6, in temnila de
toate valorile culturii gi civilizafiei euro- la Pitegti, s-a utilizat des ,,m[rturisirea
atlantice asupritoare pentru instinctele satani c[" , dupa care ,,penit enfii"
bestiale din om, chemdnd populalia la deveneautorfionari?Ei bine, experienfele
rlscoald pentru eliberarea acestor forle acelea au fost indosariate gi duse in
abisale, siluind firea omeneascdsd se America. La fel, au fost studiategi folosite
impotriveascd siegi. Astfel, au atras in c u e f i c i e n ! [ t o a t e e x p e r i e n ! e l e
pdcatul sodomiei gi perversiunilor pe psihologice a.le nazigtilor, aplicate in
studenfi, pe intelectuali, pe femei, pe lagdrelede concentrare.Intuilia genialI a
declasali, pe negri $i pe alli minoritari. SfdntuluiIoan Guri deAur, cu peste1650
Cuibul demonic de la Frankfurt si toatd d e a n i i n . u r m 6 , a n u m e c d
pleiadalui de marxigti purtdtori de masci homosexualitapea,,impreundcu trupul
u n i v e rs i ta r-academi cd au i nventat pierde gi sufletul" gi cd ea provoacd un
destructurareaintregii gdndiri de pdnd la cumplit rdzboi intre femei qi blrbafi, o
ei, noile ,,valori" pentru inlocuirea.celor lupti impotriva firii, o rdzboire cu
vechi, psihologiasocialdpreschimbatdin Dumnezeu gi cu credinfa,se vddeqteazi
inginerie social6,tehnicile de manipulare prin faptelea milioane de ohmeni.Sfdntul
a opiniei publice, mecanismele de Iustin Popovici observa,de multd vreme,
contestarea tradiliei gi credinfei gi de p r o c e s u l d e a l i e n a r e a l u m i i
impunerea falselorprincipii de autoritate. contemporane: ,,E limpede c[ omul
Corectitudinea politicd g i european nu mai e dumnezeu, ci un
rnulticulturalitatea sunt ndscocirile lor, simplu rob al lucrurilor. In r[zboiul s[u
concepte cu un conlinut aproape identic. impotriva a tot ce e mai presusde fire, el a
Dacd zicem multiculturalitate infelegem inlocuit cu fabricatele civilizafiei sale
multi-perversiune, multi-nelegiu-ire, orice ndzuinld spre cele mai presus de
multi-minciund,multi-manipulare,multi- materie: a inlocuit cerul, a inlocuit
indobitocire. Sub gdndirealor intunecatS, sufletul, a inlocuit nemurirea, a inlocuit
homosexualitatea a devenit cultur[, veqnicia,a inlocuit pe Dumnezeulcel viu
demolarea criticd a oricdrei valori se gi adevdrat gi $i-a fdcut Cultura
cheamdcultur[, negarealui Dumnezeu gi dumnezeu" (Biserica Ortodoxtr gi
a credinlei este cultur6, distrugerea ecumensimul, MAndstirea Petru Vodi,
familiei e o form[ de cultur[,legalizarea 2002,p. 80).O, Sfinte Pdrintelustin, dactr
nelegiur,ii inseamnd cultura noii ordini, ai privi astilzi gi ai vedea cE gi cultura
frdngerea persoanei umane e semn de aceea, la care se lnchinau in vgacurile
mare culturi. Profesorii gi instituliile XVI[, XIX gi pane prin anii '30 ai
statului au devenit slujitori ai ideilor veacului XX, a fost inlocuitd cu un
revolulionare homosexuale, ai ideilor surogat monstruos, freudiano-marxist,
critice, nihiliste, distrug[toare, iar copiii care il transformd pe om intr-un rob
linta lor predilectd. Acum, dupd ce am devotat al desfrdndrii, al ,,perversiunii
crezutcdam scdpatde molima bolgevictr,
ndvdlescqi asupranoastrd,impundndu-ne
cu for,ta legii nelegiuite noile ,,valori" Ioan ENACHE
drdcegti pe care lumea de acolo le-a (Continuare i'n pagina 9)
redinfa Ortodoxd
tu*ittu O
Minunea Sfflntului Ierarh Spiridon (2)
Pentru o pricini binecuvAntati
Degi mdrturisesccd mi-a sdrit capul
sub tavan, vdzdnd dezastrul medical gi
biologic al Pdrintelui Alexandru, offi
intrebat zdmbind, ca un vechi gi ticdlos
,,actorpescenalumii", cu o premeditati gi
aparentd voiogie, sdrutdndu-i dreapta
sfin{itd de atdteagi atdteaSfinte Liturghii:
,,Iubite Pdrinte, gtili care este cea mai
nesuferiti gi insuportabildposturdpentru
un doctor care se vrea folositor oameni-
lor?" M-a privit atent, ascultdndu-mi pe
c6t putea de concentrat, intrebdndu-md
scurt, aproape seniorial: ,,Care?". Dupd
laconismul intrebdrii gi expresiaochilor,
am infelescd am cdgtigatun mic spafiude
manevrd. Am continuat cu aceeagi
,,vicleandcandoare", pe care o folosesc
intotdeaunain astfelde situalii, deqiin f4d
imi stdtea un trditor creqtin autentic Ai
redutabil, extrem de familiarizat cu toate
nuan{elevorbirii in dodii: ,,Ceamai grea
situafie pentru un astfel de doctor este
aceeain care bolnavul nu vrea, nu poate
saunu gtiesd lupte. Sfinfia voastr[ vrefi sd
luptlm impreundpentru schimbareasitua-
liei de fa!d?" Al doilea rf,spuns,la fel de
laconic,nu lipsit de un humor fin, mi-a so-
sit fulgerdtor: ,,Pentru care motiv, mA
rog?". Atunci, ca un mdnz, bucuros cd a
scdpat la loc cu pigune bogat6, faind gi
multd, i-am zis foarte linigtit gi acum real
vo ios : , , E v iden t, p e n tru o p ri c i n d
binecuvdntatd!".
N-am putut uita nicicdnd privirea
juciuge, plind de dragoste cereascd a
Pirintelui, care fintuindu-md cu ochii sdi
albaqtri, m-a intrebat, cdt se poate de
exigent: ,,Care ar putea fi acea pricind
binecuvdntat6?". Atunci, inundat de-o
certitudine nepdm6nteand,renunlAnd la
jocul meu nevinovat gi prefbcut naiv, am
rostit clar, de data aceasta, cred cd
ffansfiguratde eviden{ardspunsului:,,De
pildd, sfingite Pdrinte, o pricinl
binecuvdntatdar fi prezen{aobligatorie a
dumneavoastrdla slujba de sfin{ire a
Biseicii Sfdntul Spiridon Vechi,demolatd
intr-un elan blasfemiator qi care se va
recl6di proniator!". $tiam bine ce,
vorbeam, c[ci luptasem fbre so4i de
izbdndd imediatd, aldturi de sfinfia sa,
pentru salvarea acestui sfdnt locaq,
aparlindnd de fapt statului sirian,
pandantulBisericii din Bucuregtifiind un
sfdnt locag ortodox, ctitorit de statul
romAnpe teritoriul sirian (fapt consemnat
qi de Nicolae Iorga), la cererea
Patriarhuluilor, demolareade la noi fiind
un abuzgrosolanal,,mareluicdrmaci".. .
A ajuns un truism, totugi necesarde
re{inut, precizareacd nu doar pe vremea
aceea (1987), de ateism agonizAnd
CredintaOrtodoxi
sufocant, in care cu mari riscuri ne
opuneam demoldrii acestei Biserici,
monumentistoric inestimabil,mustindde
Duh Sfdnt, ci qi mai tdrziu, dupd
imbolndvirea iscusitului Duho'ynic, cu
viap sfin{itdqi sfinfitoare,alecf,ruipredici
de foc ii fbceausf, tremure pe ,,specialii"
trimigi sd-l inregistreze,nici unul dintre
coterii veleitari de mai tdrziunu au cdlcat
vreodatd prin zonele minate, dupd
principiul arhicunoscut,infuzatdin belgug
cu fugd de iepure sagiu gi gchiop, ,,la
pldcinteinainte,la rdzboitot prin inapoi!".
Pdrintelegi-a inchis ochii, s-a rugat
lui Dumnezeu,a tdcut o weme, dar gtiam
de-acum, cdgtigasemimpreund, cu darul
Tatdlui Ceresc, o micd, dar hotdrdtoare
biruinf[, trf,ire confirmatf, de glasul
Duhovnicului nostru, atdt de5cump mie,
gi tuturor fiilor sdi sufletegti, 'care,
deschizdnd brusc ochii, mi-a rdspuns
tainic Ai ,,complice": ,,Da, aceastaeste o
pricind binecuvdntatf,!"
,,Atunci, .porunci1i, stdpdne", i-am
replicat vesel. ,,Poruncescsd vd ingrijifi
de mine gi de piciorul meu!". ,,Ugoar6
misiune", i-am rdspuns,incd qi mai vesel,
fiindcd simleam in interiorul meu, glasul
de foc inconfundabil, care md cdlduzegte
de multi vreme: ,,Ai curaj, ai rdbdare,ai
dragoste,ai umilinfa duhului gi vei aveagi
luminainlelegeriideplinea ceeacetrebuie
sd faci!". Deqi aflasem cd o comisie
medicald formatd din 10-12 doctori
prestigioqi, profesori, conferen{iari gi
medici primari, tofi cu .o preg[tire
gtiinfificdmult superioardmie, dimpreuni
c u mi ni strul sdn[t[{i i , hotf,rdserd
amputarea piciorului drept, de deasupra
genunchiului, amputa{ie refuzatd de
Pdrintele Alexandru gi familia so,
decizdndprompt externareasfinfiei sale
cu urmf,torul diagnostic: ,,Diabet zaharat
non-insulinic. Arteriopatie diabeticI
bilaterald a membrelor inferioare.
Ischemie acuttr a membrului inferior dr..
cu gangrena degetelor. ASC sistemic.
Cardiopatie ischemicf, coronariani
dureroas[,.Sindromcaqecticsecundar".
Am inceput cu o anamnezdatentd,in
caremeritul principal ii revine bine fbcdto-
rului slracilor, vrednicul de pomenire
Doctor, Iosif Niculescu, medic primar
chirurg, cu o mare experienli teologico-
medical5, cregtin cu fapta, competent,
smerit qi devotat profesiunii sale, cum
pufini medici am intAlnit. In urna unor
intrebf,ri bine lintite, am aflat cu bucurie
c6,,diabeful"nu estediabet,ci un sindrom
hiperglicemic din cadrul unei hepatite
reziduale, cd ,,arteriopatia diabeticl bi-
laterald a membrelor inferioare" nu este
arteriopatie diabeticd (sic), ci o arte-
riopatie post-infecfioasd (Pdrintele
Martie 2016
suferisein tinerefeasa de tifos exantema-
tic, germenul richetsia prowazechi
cantondndu-se perfid in organismuluman,
putdnd provoca o arteriopatie la mare
distan!6de la momentul invaziei iniliale),
dar qi cd ischemiaacutda fost neglijatdgi
incorect ffatatd (frrd perfuzii cu trental gi
papaverind,ftrd, simpatectomiegi fdrl o
ingrijire corectd a gangrenei in faza
incipientd).
I-am introdus imediat in tratamentul
Pirintelui compreseumede cu septosol,
schimbatezilnic gi linute la aer (unguen-
tele gi pomezileaplicatefiindtotal contra-
indicate in astfel de situalii, intrucdt sub
pelicula lor"protectoare",flora anaerobd
specificdgangrenelorinstalatesedezvoltd
nestingherit[), alternate, tot la sugestia
Doctorului Iosif Niculescu, dar gi a unui
medic din Suedia,intervenit temporar,in
ingrijirea Pdrintelui, "bu solufie de acid
boric; deqi solu{ia septosolacfloneazi gi
singurdimpotriva piocianicului, am fEcut
ascultare,tnunca in echipd cerAndrecepti-
vitate gi modestie,agaci am alternatcele
doud feluri de solu{ie vreo doud sdpt6-
rndni. Am introdus patru cure de tetraci-
clind (cdte l0 gr. in zecezile, cu o sdpt6-
mdnd pauzd,intre cure, in total 40 gr.
tetraciclini), trental, papaverind gi
tolazolin, in doze eficiente, qi cdtevazile
de hep3rind, pentru a preveni recidiva
trombo2eiarteriale.
Multe gi fierbin{i ruglciuni
De la bun inceput a intervenitinsi un
^bonstant
factor hotdr6tor gi in ingrijirea
Pdrintelui la domiciliu, un fapt pe care
weau sd-l subliniez in mod deosebit:ru-
glciuni zilnice, foarte multe rug[ciuni,
fierbin{i, stdruitoare gi pline de nddejde
(Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul
Sfhntului Mare Mucenic Pantelimon, Pa-
tronul tuturor doctorilor gi al Doctorilor
fdrd de arginli giAcatistul Sfrntului Ierarh
Spiridon, Fdcdtorul de minuni), Sfenful
Maslu, acasdgi la mai multe Biserici gi
m6.ndstiri,Sfinte Liturghii ale multor pre-
ofi gi ieromonahi, credem cd gi ale unor
arhierei,rugdciuniparticulareale fiilor sdi
duhovniceqtigi enoriagi,agacd,in mod v5-
dit gi adeverit, Domnul nostru lisus
Hristos S-a milostivit asupra Pirintelui
Alexandru, slujitorul SAq smerit, tainic
rugdtoE postitor luminat gi indelung-
rdbditoq mai cu seami dupl rugdciunile
Pdrintelui ProfesorDumitru Stiniloae, la
rdndul sfin{iei sale bolnav, dar gi rug6tor
de foc dumnezeiesc,ale.PdrinteluiStaref
Sofian Boghiu, ale Pirintelui Profesor
CostacheGaleriu gi ale Pdrintelui Ilarion
Argatu de la Spnta Mdnlstie Cernica.
Dr. Ioan GANDU
Murti" 2016
Cu inima suavi
Iubitul meu coleg! Privescduios la chip qi la
destin
$i" ndpaditdelacrimi,oftezaddnc,cujale'qi
imiamintesc
aie'eacumpoposeai
t".ilil'"
in cugettreazgi pregf,tirealeas5.
Cum ochii gintdaruncauprivirea
Sdiscodeascd tainagi iubirea.
$icum te sdrguiai.cao albinS,
Ca s5-{iagoniseqti
cunundgi lumin6.
F,raiatunci precumo adierecaldd
In,,banca"ta de iarndgi de ger
$i nu qtiamcd inima suavS
Tdnjeas6seavdntecltre cer.
$i nu gtiamcd-fiestefrig in suflet
$i-i esteintunericpe pdmdnt.
N ici binuiam mdcarce seascunde
in ochii tai de iarndgi de vdnt.
Plrinte drag qi scump.cu sufletnobil qi senin
Priveaicu ochide vultur.imbrifiqdndla sdn
Pecei pierdufiin valuri. lipsigide ajutor.
Ca sa-iindrumi spreDomnul, etern
Mdntuitor.
Ai izbutit in via[6,atdtcAtai lucrat.
Ca si-L sldveqtiintruna.cu sufletul curat.
Ai indrigit nespusslujireapreoteascA
$i ai zidit cu rdvni qi dragostefrdfeascd
Cuvdntultducel candid,ca sabiam5iastrf,,
A picuratin inimi virtuteasd-ncolfeascd.
Te-aistr[duit sdsemeniogorulcel mdnos,
Ca sdaduciprinosulStdpdnuluiIlristos.
$i te-airugatcu lacrimi Eicu rdbdaremult[.
Ca s[ infrunfi ocard,ispitdsauinsulti.
'[e-ai
inarmatcu cruceade Domnul mult
dorit6,
Ca sdprimegti,ca Ddnsul,cununf,pream6ritl.
Te-airdstignitpe Crucc.
Rdbddndorice povard.
$i suferindmartiric.
Aiprefrcut-o-n scar[.
Cu eate-aiindlfatin zborultducel iute,
Ca sapaqegtipe culme. urcdndcdtrevirtute.
$i-acolo-ninlllimea privirilor de tain[.
Ai infelesce inseamnliubireafdr6seamin.
Ai fosto luminigd.ce-alic6.ritinzdri.
Iubireace strf,batepe sfintelecdrdri,
Ca sdurmim pe Domnul in suflet gi in grai
$i, ocrotigideDdnsul,si ne-ntdlnimla Rai.
Acolo-n aurorasclipirilor divine.
Dorim sdfim al6turi.mereutotldngdtine.
Arunc6-fi deci. privirea la cei de pe pb.mdnt,
$i roag6-tes-ajungemin Cerulcelpreast'dnt!
Arhimandrit conf. univ. dr.
Vasile MIRON
Recviempe aripi de luminl
...$i tAnguires-a auzit in inima
cartierului,ca un puls goptitde la o gur[
adormit[ la o ureche adormiti, pAnd a
cuprinstot oraqulin brafeleuneipldngeri
linigtite.In clipeleacelea,saupoatepu{in
mai inainte, cdnd zorii tremurau pe
pleoapelezdrilor,intr-unapartament de la
capdtul Strdzii Mdrdgeqtidin Bac6u, la
etajul3, un om dormeacu mdinilerelaxate
pe l6ngdcorp, cu o pacetainic[ pe fa!6,
requiernde lumini (odihnalinigtitl sub
Soareledrept[1ii).Cu primarazd,sofialui,
Irina, dupd o noapte de
veghela cdpdtdiultatdlui ei
bolnav care era internatin
spital,a intratin casdqi l-a
sdrutatpe frunte ca sI se
trezeascdin slrut pentruo
noul zi. Dar el a rdmasla
fel de linigtit, nemigcatin
lumina aceea care ii
imbrlfigasechipul.Tocmai
fusese vizitat de Cineva,
covdrqitde luminaAceluia,
primiseqielaripidelumini
gi zburase bucuros spre
inalturi, impreunI cu
Plrintele luminilor,
lisAndu-qitrupulrelaxatintr-o cuminfenie
nepdmdnteasc[, aga cum ii fusesetoatd
via1a.Era vineri, l9 februarie,2016,prea
devremepentru un om in plini putere,
aveadoar 56 de ani, cdnd prietenulmeu
ConstantinLeonte, preotul, tot numai
pace, bldndefe,lumind qi un zdmbet
linigtitor,se intorsesein luminadin care
era fEcut. Abia dupa aceea, inima
cartieruluiqi a intreguluiorags-ainrourat
cu boabe mari ca de ploaie. Biserica
,,Sfdntul Gheorghe" devenise loc de
pelerinaj,socrul lui Constantinpreotul,
Nicoiaegenchea, bdtrdnulde 92 de ani,a
doua zi, pe 20 februarie,a intrat gi el in
taina ginerelui.Locaqulsfdnt adlpostea,
cu aceeaqi durere,doui sicriealeaceleiagi
familii. Pirea o tragediedin timpuri strd-
vechi, poate ci era cu adevirat, numai
Bunul Hristosqtiepe de rost inimile oa-
nrenilor,c6,duminicd.,2lfebruarie,2016,
se adunaser5. in curteabisericii,ca la In-
viere,gi pe stradamaredin faF, intre 7000
gi 10.000deoameni,surpringideo plecare
neganditidenimeni.Erauacolopeste100
de preofi, starefi, ieromonahi,cdlug[ri,
monahii, colegi, prieteni,foqti elevi gi
ucenici.gi,in frunteasoborului,IPS Teo-
fan, MitropolitulMoldoveiqi Bucovinei,
erau prezenfi, dar nev[zu{i, strdjeri de
lumin[, plutea o jalovanie liniqtitoare,
asemenea razelorsoareluicaredeschisese
v[zduhulinnoratca si asisteqi el la des-
p[rfirea obgtii de pistorul ei, retras cu
discregieintr-o veqnic[ tdcere.De atunci
pdn[ acum,la mormdntulprietenuluimeu
Constantin preotulepelerinajcontinuu,cu
pagina5
ruglciuni, lumdndri,flori qi ochi inrou-
rafi...Talpacartieruluiqtie cum seline un
doliu!
Oarede ce pldngepf,nrdntuldin noi,
din atdtde mulli ,,noi",dupi luminaaceea
pecareo intdlneaipe straddsubnumelede
preotConstantinLeonte?Pentrucd era o
lumind curdte, era blAndd,era invdfatd,
mult invdfatd,eraun izvor de pacecarei1i
potoleasufletul. Tofi simfeauocrotire in
prezenlalui. Era un fel de comutatorcare
te conectaneqtiut la tensiunealind a
cerului.Venit pe lume,la
17 noiembrie 1959, in
satuf B eregti -Tazl6, u,
judepl Bac6u,din pnrinfii
Maria gi Constantin,iqi
pierde tatdl cdnd era in
clasa a IV-a (iar fratele
mai mic, Mihai, aveadoar
4 ani). Porneqtepe calea
lui Hristos,prin credinp
qi invS[itur5: absolvd
Sgminarul ,,Veniamin
Costachi" la Mdndstirea
Neamf in 1979,urmeazi
( 1980- I 984)facultatea la
Institutul Teologic din
Bucuregti,incheindca gefde promoliecu
o licenl[ despre ,,SfdntaEuharistieqi
unitateaBisericii", apreciatl cu
,,excepfional"de cdtre profesori; susline
doctoratulla BSrcuregti, in 1999,cu teza
,,SfdntaEuharis\iein vialamoral5gi spiri-
tualitateacregtind" (apdrutdin carte in
anul 2007),axaviefii lui fiind, dupl cum
sevede,unireacu Mdntuitorul.In 1982ss
cdsdtoregtecu lrina presbitera,care ii
diruieqteo fiicd, pe lrina-Blena,bucuria
inimii lui! La 6 decembrie1984,estehi-
rotonitdiacongi la 9 decembrie1984pri-
megteharul de preot din mdnile PS Efti-
mieope seamaCatedraleidin Roman,un-
de slujeqtepdni in 1990cdndserransferf,
la BisericaSfdntulNicolaedin Bacdu,iar
din2007la BisericaSffintulGheorghedin
acelagiorag.$i inva,ticu rdvndpemulli, la
catedrl (SeminarulTeologicdin Roman,
Li ceul ,,Gh. V rdnceanu" gi L iceul
Pedagogicdin Bac[u), ca inspectorgcolar
(1999 - 2009), la amvonul bisericiicu
predici de o erudifie gi o claritatecarete
covdrgeau,scrie gi public[ in cele mai
prestigioasereviste bisericegtidin {ard,
precumgi in ziare laice. $i inmoaie in
credin![gi in iubireinimilea mii qi mii de
oameni.Brusc, la o dati hotdrdtl in cer,
lasi lucririle de aici,igi ia aripi de l'umini
gi seinalp in odihnaceabl6nd[ qi vegnicd
a lui Hristos!Iar noi imprimd.mpe praf qi
penisipun recviemcu amintirealiniqtit5a
numeluisiu, inscrismai dinaintein cele
inalte ale Viefii, ale Luminii gi ale
Adevlrului-Hristos. Amin !
Iean ENACIIE
Credinp Ortodoxd
Pagina6 Martie2016

Strljerul cuvintelor
Dupd ce a alergat o bund bucatdde biciuindu-i n-ar pleca / din templele vadi ce estedincolo de perefi (,,omulcare
timp cu ,,vdntul b6tran" prin ,,pulberea cuvintelor / nici ardereape rug / nu le-ar privegtepe fereastri / existd/ imi spunin-
minutelor tdcerii", preotul poet Cornel topi existenfa" e nevoit si le accepte qezdtori paznicii ll neconteniti in ochi ii
Paiu s-a decis sd nu se mai ascunddla Wezen1.;a pe ,,prispacasei'oqi sd-i lase si licdregteI eroared') gi indirdtul ugii (,,in
nesfiirgit in ,,pere!ii de carne'o qi sd priveascd la ,,roata numelui" sdu cum spateleugii / altd realitatecarestrigdI care
penetreze ,,peretele de lumini I al ,,strdbate sufletede dimineati qi de amurg/ se mdrturisegtealtei realitdli / inclegtAn-
paznicilor", chemdnd greierii s[-i cdnte insemndndu-lecu roui gi lacrimi / aripile du-seuna cu altaI lac alcdtuit de aceleagi
,,aproape de trup" gi l6sAnd prezentului". ape/ fluviu prorocitde aceleagiploi / ocean
furnicile sd-gi facd ,,muguroi/ in Asta dupd ce mai in-vegnicit de aceleaqi lacrimi ll prin
palmele"sale. intdi aceiagipaznici,care fereastrdi arborii vielii / binecuvAntdnd pe
Degi e sfdtuit sd nu rosteascd , , i n t r e fi n c a n d e l - e l e crengilelor / muguri gi frunze gi fructe / gi
,,ce nu se poate rosti" gi sd nu aprinse / turnAnd des cuiburi gi pdsdri// sacrificiul continuu al
indrdzneascisd exprime ,,cenu se untdelemnnou/ pestecel realitilii spun paznicii I in care nu se
poate exprima", el ignord atdt ars", au luat dintr-o regdsesc/ aproapeniciodati doudcongtiin-
avertismentulpaznicilor,cdt qi pe stAncd,,unfel de vas cu fe I in care niciodatd nu cdntd aceleagi
cel al ingerilor gi, hotdrdtsd nu-gi numelemeu scrispe el / pdsdri/9i nu inoatdaceiagipegtirdpitori//
mai vadd ,,existenfa trdgdnd gi-au turnat in candele" nu to{i vdd aceleagiculori / imi spun paz-
clopotele risipirii/ departe de iar bocitoarele,,,cu de la . nicii / nu toli rostescaceleagicuvinte / nu
bucuriegi defrumusele/ departede sine putere", i-au ,,pus toli se mirturisesc la fel ll in realitateafe-
tofi prietenii adevirului", vine si atunci pe gurl /. un restrelor/ frumuse,tea zilelor / frumuselea
n e int 6m pine , , s tri g a re a o o
cu pergament mirosind a nopfilor"), insdva constbtala fel de repede
propria lui fiinfd, ,,ugorprdfuitd de mir", obligAndu-lintr-un cS,,realitatea care!i separerealitate/ poate
pucioasd/ tdr6ndlegdturide-ntrebdri". fel la un joc de-a v-afi ascunseleacu nu esterealitate I realitateape care o crezi
Bucurie gi tristele, lumin[ gi beznd propriul nume, pdnl cdnd tot ei au stopat realitate/ poatesdnu fie realitate"...
deopotrivd,seconsiderddefinutulpropriei totul, trangant:,,tu nu pofi fi fdrd nume i Insogitmai mereude paznicii,,gatasd
viefi, in carearuncd,,bandajatezile I grele clci chiar dacd te lepezi de el / noi tot te plAngdsausdrdd6/ dupdcaz/ filosofAndin
de culorileaerului/ infrgurdndperefireci" vom striga/ gi vei veni gi te va urmanumele mintea lor comund / despre ocolire", e
gi toate amdgirile (paznicii cred cd singur / rostogolindu-se i cao gogoa$dde mdtase/ tentatsd se indepdrtezede ei (,,amvoie sd
m-amdgesc/ mimdnd neqtiinta/ mimdnd inzahdr sauin zilpaddl totte vom cdutacu md dezlegI de paznici I am voie gi la cana
entuziasmul/ infbgur6ndu-miconqtiinfa/ aprinsecandele/ intre perelii de carne / cu lapteI gi canacu vin"), dar pAndla urmd
in nddejdilucideI ca o fereastrdstrdpunsd/ oricdtde mic te-aiface/ oricdtte-aighemui le dd dreptate:,,tot ce conteazi imi spun
degratii). in indep[rtatecol{uri/ umbrit depere{i". paznicii/ esteechilibrul/ dintretrupultdu/
Convinscd,,toatece pot incd sd mai Derutat qi supdrat cd i se ignord gi perefil care-l asediazbi pdni-n aripa
vind I au mai fosto', e intr-un permanent voin{a,dar increzdtorc6,,trebuiesd existe sufletuluil/ (...) tot ce conteaziesteechi-
dialog cu paznicii perefilor gi cu sine un perete/ sau un loc inci nedescoperit/ librul / dintremateriegi antimaterie/ dintre
insugi,chiar dacdnumeleacestora,,n-are unde lepddareade nume sf, conteze/ o creatgi neqeat ldintre cuvdntgi necuvdnt/
contur/ n-arealcdtuiren-aresubstanfi/ n- insuldsaucamagaceva/ poateo cetate/ cu dintre linigte gi tdcere/ dintre bine gi rdu /
are rostire" qi nu este zi tn care sd nu se mulli pere(i / unde lepddareanumelui sd dintre lumind gi intuneric / dintre sdndtate
metamorfozezebain paznicii cuvintelorgi conteze", resimte absenfa ,,paznicilor gi boal6/ dintre plicere qi suferinfi / dintre
aicdrfilor,bain pazniciistipdnipestenopli inlelepfi /de pretutindeni" gi, apdsat de curatgi murdar/ dintre adevdrqi neadevdr/
gi dimineli, ba ?npazniciimartorilorori ai ,,absen{ade mine insumi / prin colguride dintre lege gi frrddelege / dintre dreptategi
tdcerii, in paznicii de-afardgi ai timpului, farddurutd",mediteazdaddnc,ajung6ndla nedreptate/l (...) tot ce conteazd/ imi spun
in paznicii cei buni sau in vdndtori gi concluziacd ,,ceeace spui poatevindeca pazniciii esteechilibrul dintre aripdgi vdnt
ingiruirea poate continua, intrucdt sunt: rdniI ceeace nu spui/ poatedeschidevechi / dintrecenugdgi foc / dintreapdgi curgere/
,,mereuaceeagipaznicidartotdeaunaallii / oprintelill ceeacespuipoatemdntuiI ceea cdt timp rdmdi tu insuli / asemeneacu
privind printre crdpdturile perefilor I ce nu spui / poatesurpaimpdrSliigi regate DumnezeuII tot ce conteazdesteechilibrul
provocate de constanteleseisme / intre llingefii pddurilorpot fi alungaliI de ceea' cu tine insufi / cdnd te regdsegtiqi te in-
pecefilegi sigiliile din carneatrupului / ce poatenu rostegti/ la timpul potrivit // lelegi?ncelilalt / gi-ningerii lui Dumnezeu
silabisindscrieristrdvechi/ altfel cu greu ingerii caselor se pot depdrta I dacd-n ll tot ce conteazdesteechilibrul / pe care-l
descifrAndu-le/ nu totdeaunainfelegAndu- perelii lor nu zidegti/ cuvintelevielii // se creeaz6. continuu Iubirea ll tot ce conteazd
le gi conlinutul // mereuaceiagipaznici in pot surpa in nimic // se pot ascundein esteechilibrul/dintre Vialn gi Moarte".
trupul de pulbere/ dar totdeaunadiferili / propria lor fiinfd / tdinuitd de incendiate Un echilibru pe care preotul Cornel
(mereuun eu ?n{elesde un alt eu / mereuun aripi ltdinuitl de aripi de foc ll ceeacespui Paiul-agdsit,imbiindu-negi penoi sdbem
trup cuprins de un alt trup / mereu un poatesd ajutell cum ai putea/ si nu-i spui din aceste,,frntdni cu apd vie" transferate
paznicinvinsdealt paznic)". pazniculuibun: - Egti bun 9i bl6ndgi drept! in paginile volumului Paznicii perefilor
Nu-i sunt nici dragi, dar nici nu-i ll cum ai putea sd nu-i spui martorului: - (Editura Scrisul RomAndsc, Craiova,
urdqte,ci doar se bucurd in ,,secret/ de Mirturia ta implinegte toatd dreptatealll 2010), distins cu Premiul ,,Alexandru
existen{alor", turndndu-lein cupe ,,unora ceeace spui gi ceeace nu spui / pot sd se Macedonski- Primaverba"(2009)qi oferit
must sau vin I altara lapteoo,drept seme{eascdasupratat ll ceeacespuigi ceea acum in dar celor ce gtiu cd imperiul
mulpmire pentru cd ,,refuzd I talanlii ce nu spui/ pot stdrninebdnuitestihii!" nimicului poatefi spulberatcu smereniegi
minciunilor ll care ascund in felele lor InfEguratin ,,scutecelebucuriei I dar rugdciunegi cd piatra din capul unghiului
duble I iluzii multip I icate". gi in giulgiurile intristdrii", !ine, tocmai de nu va puteafi nicicdndclintitd.
Cu toate cd ,,pr€a mulli paznici aceea,sd-giaminteascd?nprimul rdnd cu
sprijind / tocurile amdgirii" gi ,,nici ce,,chip inaintemergdtor"se aseamind,sd t
Cornel GALBEN
CredintaOrtodoxd
Vtu.ti. ZO'O pagirnT

Frumusetein tot ceexistilI )

Personalitatecunoscutd in mediile postmodernigti (eseu), intre Freud gi indeamn[ la curiozitate. Afldm de ce
bisericegtiqi intelectuale, autora numeroase Hristos (eseu),A iubi inseamni a ierta bdrba[ii doresc si impresionezefemeile,
volume de prozd,gi poezie, deopotiivd (eseu), Audienftr la un demon mut mirturisinddespreceledin filme cI nu sunt
scriitor ficfional gi eseist tradilionalist, (roman), Diavolul este politic corect adevirate.Vizdnd-o pe mamalui pldngdnd
IeromonahulSavatieBagtovoia fdcut (roman), Fuga spre ,,qtie",pentruci ,,s-afurigatde dupdpern5",
sdapardun minunatvolum, ilustratcu cflmpul cu ciori c[ intr-o anumitii noapte cdnd nu poate
12 acuarele ale autorului, Cartea amintiri dintr-o dormi,un milion de femeipl6ngcu luminile
despre femei (editura Cathisma, copillrie ateistl stinse.Cum ajung pistruii de pe oudle de
Bucuregti,2015), intr-o prezentare (roman).. Aceste cdrfi vrabiepe nasurilefetelor,de ce sirenelenu
grafici deosebitd.Laureat al mai z i d i t o a r e d e s u f l e t , fac copii, unde au dispdrut femeile din
multor premii literare (al revistelor conferinlele publice pe c5rli...?Fiindo ,,starefireascda lucrurilor",
,,Convorbiri literare", ,,Timpul'0, care le-a susfinut qi frumuseleae strdns,,legatdde vegnicie".
,,Dacialiterari"), men{ionatin cdteva participareala emisiuni Cdnd lucrurile sunt in ,,armonie gi mai
cdrfi de critici qi istorie literaril, de televiziune qi seri aproapede ceeace trebuiesEfie", ele sunt
IeromonahulSavatie,pe numelestru ortodoxe au flcut din mai frumoase. Extazul autorului ne este
de mirean$tefanBagtovoi,s-aniscut pE ri ntel e S avati e un transmisgi nou6cdndafirmi c[,,nu estepe
pe 4 august1976,in Chiginiu, intr-o reperduhovnicesc. P[mdnt frumusefemai rdpitoaredecdtceaa
familie de atei. Tattrlslu. Valentin.a Fiind intrebat.intr- omqlui", deoarecein el se vede taina
fost profesorde logictrla Universitatea,,Ion un interviu referitor la volumul pe care il veqniciei.Descoperirea aceasta a frumusefii
CreangI", adept al ateismului gtiinflfic; prezent[m,cum a pornit ideeade a serieo iniliale este cdntat[ de Biserici in slujba
mama- Claudia,absolventd a Institutuluide cartedesprefemei,el a rispunsc[ ,,Femeile Invierii.Omuluinu-iajungeoyial[pentrua
Arte,sec[iaregie.Pecdnderain clasaa XII- suntparteaceamai activl a omenirii,partea sebucurade frumusefeadin tot ce existi in
a, a fost.internatintr-un spital,undea scris ceamai inspirat[,suntexpresiainspiraliei, lume. De aici gi sfatul de a ne p[stra in
ciclul Un diazepam pentru Dumnezeu, nu a rafiunii.Agale-afbcutDumnezeu.Cum frumusefe pentrp a fi mai aproape de
care l-a consacratca poet. Tot in timpul sI scrii clrli gi si nu scrii qi o cartedespre Dumnezeu.Totodatioameniiar trebuisi-gi
liceului a avut o revelalie ce l-a flcut sd femei? Ar insemnas[ fii pe de lituri cu p[zeasc6bucuria care face ca viala sI fie
creaddin Hristos gi s[ devin[ un apologet realitatea".O considerdcea mai frumoasi important[ chiar qi in cele mai m5runte
ortodox. Absolvent al Liceului de Art[ cartescris[deel pdn[ acum,sperdndc[ le va lucruri. Din posturade duhovniccunoagte
,,OctavBlncil6" din lagi,din 1993a inceput dep[g^i in popularitate pecelelalte. c6t sunt de rele unele p[cate pe care le
si publice poezie,povestiri,fragmentede In primeledouicapitoleDe cefemeile facem:vorbireaderiu, careii deoseo-eqte pe
roman, eseuri gi articole in cele mai frumoase se mlritii cu btrrba{i urifi qi oamenidupdcum reacfioneazlla ocari dar
importantereviste literaredin Romdniagi Viafa e cevamai mult nefascineazdcele22 gi la laude; desprerelele aduceri-aminte,
Basarabia.A fost studentla Facultateade de scurte,delicateqi suavepovestiri,fiecare despremilostenie- ca starede suflet qi nu
Filozofie a Universitdlii de Vest din relevdndun episodce l-a marcatpe autorin contabilitate; despreoameniicareintrl gi ies
Timigoara,pecarea abandonat-o qi,in 1998, copil[rie, cdnd femeile i se pdreau din vialanoastr[.
a intrat frate la MdnistireaNoul Neaml din ,,personajede poveste", fEpturi atdt de Multd sensibilitateqi emofiegisim gi
RepublicaMoldova.Dup[ un an a fost tuns frumoase,cI se temeapdni gi s[ le atingtr. in parteaa treia unde ieromonahulSaviitie
in monahism,primind numelede Savatie. Le aseamd.ni,,cu pdstrrile,stelele,florile sau sugereazi Zece sfaturi dpspre cum sil
La 28 octombrie 2000 a fost hirotonit focul, alteori cu nisipul, cu mierea sau rlmii femeie intre btrrba{i, din care
ierodiacon,iar dupl doi ani, ieromonah. laptele,cu apa,cu soarele,cu noaptea,cu spicuimcAtevaaforisme:,rOfemeiecarenu
Ast5zi viefuiegte la Mindstirea <Noul frigul, cu qarpele,cu lovitura de cufit, cu iubegte este cel mai vulnerabil loc din
Neam{> din satul Chilcani, situat intre linigtea,cu untdelemnul,cu dimineata,cu Univers. O femeie care iubeqte poate
Tiraspol gi Bender, in Transnistria. Pr. moarteagiviafa" (p. 12). schimba Universul"; frumusefea,,esteun
S a va ti e a f os t c ons il i e r c u l tu ra l a l Firul narativ, plin de candoare,de dar neprefuitdar nu estecel mai mareintre
Arhiepiscopiei Tomisuluigi a mai statcdtva uimire copiltrreascdte face si vibrezi daruri"; singurltatea,,nue o boal[, precum
timp giin altecdtevamdntrstiri de la noi,dpr impreunl cu naratorulcaredescriecum e si nici inso{ireafdri socoteal I nu e o izbdvireo';
in celedin urml s-a intors in Basarabia.In adormi intr-o clruli cu iarbl proaspit gregelilennari,,seiart[ cu vorbepufine,la fel
anul 2006, a fondat, la Bucuregti,Editura cositl, ce se leagdnlpe un drum imp[durit, gi gregelilemici pot deveni de neiertatdin
,,Cathisma",al cdreidirectoreste.A condus ,,cdndcerul e incd alburiu, iar pimdntul pricina multelor indreptigiri"; oricine
revistade spiritualitateortodoxd,,Ekklesia" dispare in arnurg, dobordt de strigdtele ,,laudi ugor, defdimeazd,uqor"; vedem pe
gi a predat iconografia la Seminarul ldrdiecilorcarearunci in vdzduhsulilelelor celllalt,,doarin misura in careluminafepi
Teologic din Chigin[u, cu sediul in mici gi nevdzutecu care inteape stelele, noastrecade pe faga lui gi il face vLzut";
M[ndstireaNouiNeam!. A fostgi moderator fdcdndu-les[ strdluceasclde durere" (p. rlsplata iubirii este bucuria,dacd bucuria
al unei emisiunitelevizate.Din 1996este 23).Totulestecaintr-opovestecdnddoregte ,,din inima ta se stinge,nu ciuta motivul in
m e m b r u a I U n i u n i i S c r i i t o r i l o r d i n si-i aparl vreo Ilean[ Cosdnzeani,sau celilalt, cici problemae in r6cireadragostei
Moldova,iar din 2006,membrual Uniunii m6car Stela din clasa paralel[, cineva, o tale"; ,,si nu invinuiegti pe ninneni de
Jurnaligtilordin Moldova. femeiecdreias5-i povesteasc[ceva,orice, infrdngeri[etale". $i concluzioneazdatdt de
Dintre volumelesale mai importante, pdh5cAndselasI linigtea. simplu in adevSrul rostit: ,,lh dragoste
careau cunoscutmai multe edilii gi au fost Realitatea se imbinl armonios cu nimeninu o ia de la inceput- dragosteasau
tradusein limbi str[ine (tirajelec64ilor sale ficfiunea;atins de har, stilul estelimpede, este,sau nu este". Citind aceasti carte te
insumeazicdtevasutedemii deexemplare), dulce,vibrant, pasajenarativealterneazlcu simli infrumusefatsufletegtegi mult mai
amintim:Elefantul promis (poezie,1996), scurtedescrieriin careludicule dublatdeun inlelept.
Iepurii nu mor (roman,2001),Nebunul lirism aparteo te fac s[ percepiimaginileca
( r o m a n , 2 0 0 6 ) , O r t o d o x i a p e n t r u fiind ,,dureros de frumoase". Titlurile Lucia ENACHE

CredintaOrtodoxd
Pagina8
D ezbaterifurtunoasepentru
protec{iahomosexualilor(2)
Estegreu sd se stabileascd timpul in
ca r e v or r eugi s d -q i i n d e p l i n e a s c d
scopurilelor, de vreme ce predecesorilor
lor le-a trebuit zeci de ani sI pregdteascd
textelecare acum urmeazi sd fie supuse
revizuirii.
ln orice caz, dacd ludm in
considerareconfinutul ultimei intruniri a
Comisiei la Chambesy, pe care il
descoperimacum,estemai bine sd nu se
grdbeascds[ ia hotdrdri.gi incd mai bine
ar fi sd nu se intruneascddeloc Sinodul
acesta,de vreme ce unii, care unneazd,sd,
participe la lucrdrile lui, sunt gata sd
revizuiascd gi sd modifice nu numai
anteproiectele teologilor secoluluitrecut,
dar qi insdgi Sfdnta Scripturd, Sfintele
Canoane ale Biserici i gi invdldtura
SfingilorPdrinli.
. De aceastddat6, inpleplii care s-au
adunat in Elvegia au discutat textul care
fusese intocmit la a III-a Consfbtuire
PanorlodoxdPresinodald,din 1986,gi are
rdsundtorultitlu: ..Contributia Bisericii
Ortodoxe la promovareapdcii, dreptdfii,
libertdtii, frdletdlii qi dragostei intre
popoare qi inldturarea discriminlrilor
rasialepi de altd naturf,".
Ierarhii din blocul rds[riteanau fost
cei care au pus acest text pe agenda
Sinodului anunfat.De altfel, trebuia sd
dea raport la conducdtorii dictatoriali ai
statelorlor cbmunisteqi sd le dovedeascd
[prin fapte] cd ostenelilelor in c6ldtoriile
lor prof'esionistein strdindtate nu erau
zadarnice. De asemenea,trebuia s[-i
linigteascd,cd se ostenescacolo pentru
,,pace", a$a cum infelegeau pacea in
bloculrdsiritean.
Acum insds-auschimbatlucrurilegi,
cu toatecd ne afldm inc6 foarte departede
frdlietate gi dragosteintre popoare.lupta
impotriva discrimindrilor rasiale nu se
vede sd fie un subiect foarte actual. $i,
intr-adevdr, apartheid-ul din Africa de
Sud se referd deja la trecutul indepdrtat,
!arile coloniale au reuqit s5-gi
dob6ndeasciindependenlalor, in timp ce
reprezentantulunei rasecdndvaoprimatl
s-amutat la CasaAlba gi conducecel mai
puternicstatal lumii contemporane.
Culisele rupinii gi disputele
Nimeni nu s-ar fi aqteptatca aceasti
chestiunesd pricinuiascddisculii aprinse
intre^participan{iila intrunirea ce a avut
loc. lnsd discugiilecare au apdrut au luat
dimensiuni de furtund, potrivit cu
informaiiile exclusive. Au fost atdt de
aprinse qi rdsundtoare,incdt din sala
CredinfaOrtodoxd
consfbtuirilor inchise au ajuns atdt la
urechile personaluluitehnic al Centrului
ortodox, cdt gi la cele ale studenfilorcare
studiazdacoloteologiaortodoxd.
A$a cum s-a dovedit, obiectul
divergen{elor l-au constituit drepturile
minoritdlilorsexuale.Peacesteminoritdli
mitropolitul Pergamului le-a numit
eufemistic ,,minoritdli de altd naturdi' qi
care,dupdpdrereasa,trebuieprotejatede
oricefel dediscriminaregi nedreptate.
,,Nu avem dreptul sd smerim gi sI
prigonim chipul lui Dumnezetr",a spus,
potrivit cu surse sigure, profesorul de
te o l o gi e ortodoxI, de 84 de ani ,.
adresdndu-se,,neindurdtorilor" sIi colegi.
.,Sdne intrebdmdacdtrebuid sd-i consi-
derdmpe homosexualippi isp[gitoricare
meritl si sufere persecu{ie.DacI noi
inqinevrem caei sdfie persecutafi.
$i dacd
nu vrem sd se stabileascdprincipiul
conform cdruia ace$tioameni trebuie sd
fie protejafi,aceastainseamndcI vrem sd
fie pejepsili qi inchigi".
In felul acesta,mitropolitul a repetat
crezul acelora care susfin antirasismul,
dar de fapt proiectul de lege antiortodox,
care a fost votat de parlamentulgrec sub
presiuneaComunit6lii europene.
Ne aducemaminte cd acestproiect
de lege p constituit obiectul criticii din
partea Inaltpreasfintitului mitropolit
Serafim de Pireu, precum gi din partea
multor factori bisericegti vrednici de
respect, cu multd autoritate
duhovniceascd,oameni care reprezintd
majoritateasdndtoasd din punct de vedere
morala societdfiigreceqti.
Cu toate acestea,strdduin{elede a
incorporain textul SfdntuluiSinod pozilia
care pretinde respect fa[6 de
,,comunit6lile minoritdgilor na{ionale,
religioase,de limbd 5i de altd natur6" qi.
,,garan{iipentru ei sd se dezvolte liber
potrivit cu principiile lor", nu a aflat
susfinerede c[tre majoritate.
Atunci a incercat s6-l ajute pe
mitropolitul Ioannis al Pergamuluiun alt
profesor de teologie, decanulInstitutului
de Teologie Ortodox[ de la Chambesy.
VlasiosFeidas,care a accentuat:,,Existd
minoritdli sexuale,iar ele sunt ca qi noi
mddulareale Bisericii. Participdqi ei la
via{a Bisericii. Sunt pdcdtoqi,dar qi noi
toli suntempdcdtoqi.Statul ii recunoagte
ca membri respectabiliai societ6lii,prin
urmare qi noi, la rdndul nostru,nu trebuie
sd-i ignordm.Pdcatelesexualesub nici o
formd nu sunt cele mai grele, de aceea
trebuie sd infruntdm comunitateaLGBT
nu prin condamnare,ci cu dragoste gi
Martie2016
respect".
La inceput, printre participanfi s-au
aflat foarte pufini care au impdrtdgit
aceastd pozigie. DimpotrivS,
reprezentanfa Bisericii Ruse,condusdde
mitropolitul Ilarion Alfeyev, gi-aexprimat
dezacordulabsolut.Pozi{iade respectfap
de comunitdtilehomosexuale5i protectia
lor fagdde perseculii,nu au vrut s-o aprobe
sub nici un chip nici reprezentantul
PatriarhieiAntiohiei, m itropolitul Vasi lie
din Siria, unde fragii noqtri creqtini suferd
asprepersecutiidin pricina credinlei lor,
nici mitropolitul Amfilohie de
Muntenegru,careseimpotriveqtecu curaj
la Festivalul mAndriei (gay pride) in
capitala!6rii sale,nici ceilalli ierarhi.
Insd spilarea crgl:eruluiirnpreundcu
intensaconstrdngere psihologicdpe carea
exersat-o,timp de 7 ore (!), preqedintele
Comisiei asupra pafticipanlilor nu a
rdmas fdrd roade. Rezultatul a fost
formularea unui amendament de
compromisprin care,,minoritdgile de alti
naturd nu trebuie si constituie obiectul
discrimindrii,iar acestlucru nu pretinde
de la nimeni sI impdrtdgeascd opiniile gi
principiilelor".
Acest amendament, spre marea
noastrd'mdhnire gi rugine, potrivit cu
exclusivul nostru reportaj, a fost votat de
toli ierarhii de origine greac6,
cuprinzdndu-l gi pe mitropolitul
Dimitriadei, trgnatie.Mitropolitul lgnatie
a declarat cd, ?n rGrecia, ,,sus{in6torii
ideologiei naziste", chipurile, atacd
minoritdlilesexuale.
Amendamentul a fost votat qi de
mitropolitul Hrisostom al Messiniei, de
mitropolitulGheorghiede Pafos(Biserica
Ciprului), de arhiepiscopulAristarh de
Constantinia(PatriarhiaIerusalimului)qi
de mi tropol i tul S erghios al Bunei
Speranfe(Patriarhia Alexandriei).
La acest compromis a[ ruqinii, in
afard de mitropolilii llarion, Vasilie gi
A mfi l ohi e, mai sus am int ili, s- au
impotrivit cu putere ierarhii Bisericilor
Serbiei,Bulgariei,Georgieigi R.om6niei.
To[i aceqtia,spr€cinstealor, nu qi-au
schimbatpdrereapdn6 la sfArqit.Datoritd
acestora,aqteptatarevizuire a teologiei
ortodoxe nu i-a infrptuit] de vreme ce
s-au impotrivit la includereain textul ce
s-a intocmit pentru Sfdntul gi Marele
Si n o d , p o z i l i a p e n t r u p r o t e c l i a
homosexualilor.
Biserica Ortodoxd va numi, ca qi
pdnd acum, p[catul plcat gi adevdrul
.t
(Continuarein pagina9)

Totalitarismulhomosexualplanetar (2)
(Urmaredin pagina3)
polimorfe", cum spune inv6{dtorul lor
demonicAi nagulrevoluliei feministedin
anii '60, Herbert Maicuse, oare nu te-ai
indurera cu multd suferin{6? Dacd ai
vedea cd 22 de 1dri occidentale,inclusiv
SU A (26 iunie 2015 ) a u l e g i fe ra t
clsdtoria homosexuald, iar in preajma
Crdciunului(23 decembrie2015) a cdntt
in aceeagi boali gi un bastion al
Ortodoxiei, Grecia, oare ce ne-ai spune
acum? Dacd ai vedea c[ toatd planetase
transformd rapid intr-o infricogdtoare
Sodom6, oare n-ai prevesti cd aceasta
conline in ea gi gheena uriagd de foc
vegnic? De ce nu incep a boci, ca dupi
milioane de morli, oamenii cu sufletele
curate cdnd vdd cd tot ce e bun in lumea
astae inlocuit cu opusullui, cdndfamilia,
neamul, naliunea, istoria, tradiliile,
persoana,credinga,Biserica au devenit,
dintr-odat6, expresii ale ,,urii" gi ale
,,persecu{iei"qi trebuie distruse?Oare
cum ai reacfiona, Sfinte Pdrinte lustin,
cdnd l-ai auzi pe un homosexual nebun
strigAndcd vrea sdne sodomizezepe tofi,
pe copii, pe oricine, sd ne inchidd
bisericile, sd aboleasc[ familia (nu in
numele.lui Marx, ci, direct, in numele
diavolului!), sd distrugd toate legile care
aplrd morala qi binele?(Michael Swift,
Revolu{ionarul gay, manifest
honrosexual publicat, in 1987, intr-o
revisti spurcatdde-a lor). Ce mai poatefi
addugat la noianul de perfidie, de
minciund, de trufie in pdcat, de neagrd
ft16rnicie,cdnd milioane gi milioane de
cdr{i, reviste, filme, spectacolede mu-
zicd, manifest6ri sportive rdspdndesc
urdciuneahomosexuald?Ce pofi in{elege
din faptul c6, de la nivel universitargi
academic, de la catedrele politice cele
mai inalte, tofi proporrdduieschomose-
xualitatea?Cet de absurdde rdvna azeci
de milioane de activigti, comisari gi
misionarirevolufionari,care,prin criticd
gi relativism, ,,educ6", sub cdtuga
constrAngdtoarea legii, oamenii, de la
copiii de grddinifd pdnA la bolnavii din
azilul de bitrdni, forpndu-i sd acceptecd
homosexualitatea gi toate formele de
perversiunesunt cele mai nobile qi mai
curate fapte? Dacd l-am intreba pe
Sfdntul Nicolae Velimirovici, el i-ar
confirma imediat pe Sfdntul Apostol
Pavel qi pe Sfdntul Ioan Hrisostomul, in
felul urmdtor: ,,Dumnezeu le-a luat
minfile gi au innebunit,gi s-auimp64it, $i
s-au lovit unii pe altii. gi i-a aruncatCei
Preainalt in intunericul pddurii, intre
dobitoace,cdci au mlrturisit cf,nu suntde
la Dumnezeu Cel Preainalt, ci neam
dobitocesc,al fiarelor gi al maimu{elor"
(Prin fereastra temnifei, Predania,
Bucureqti, 20A7, p. 64). Da, bunule
Pdrinte,dar acegtiacare vin acum peste
noi suntmai rdi gi mai cdzufidecdtfiarele,
carese supunfirii, pe cdnd ei se rdzboiec
cu firea gi cu tot ce-amai rdmasomenesc
in om! Ei se invdrt aculn, ca orbefii, in
jurul celor care mai sunt sdndtogi,
imbulzindu-se s6-i perverteascdpe to{i,
precum vechii sodomeni adunafi l6ngd
gospodiria lui Lot: ,,Locuitorii cetdlii
Sodoma,tot poporul din toatemarginile,
de la tdndr pdnd la bdtrdn, au inconjurat
casa" iaE la opozilia dreptului Lot, s-au
mdniat,,,repezindu-se ... sd spargduga"
(Facere19,4,9).
Intr-o astfel de situafie suntemacum
noi, romAnii, inconjurafi din toate pdr]ile
de,,spartanii"homosexuali,carese con-
siderdo armatdrevolu{ionard,iar in inte-
riorul tlrii suntem prelucrali de elitele
intelectuale(cu rare excepfii), inchjnate
d e fi n i ti v p ri nci pi i l or gcol i i de l a '
Frankfurt qi corectitudinii politice trans-
continentale, de grupuri de tineri deja
spilali pe creier gi de politicieni cu firea
complet corupt[. Singura lor reaclie,
cdnd sunt dojenili, este gerpeascd,se
intorc si mugte,ii declardpe cei curafi,pe
heterosexualigi familigti drept xenofobi,
dugmani,fundamentaligti(parc[ nu ei ar
fi slujitorii fundului? - sic!), promotori ai
urii gi ai opresiunii,obiectulrevolufieilor
exterminatoare. Sdrmanii, nu gtiu (iar
dacd ar gti, nici cd le pas6!) urmdtorul
amd.nuntsemnificativ: sunt doar nigte
pipugi trase de sfori de cf,tre magna{ii
carestaupe tronuri satanice.Au un rol de
indeplinit aici qi acum, iar cdnd nu vor
mai fi folositori,vorfi eliminagi.
Dar sd recapituldm! Obiectivele
istorice ale marxigtilor se pare cd au fost
atinse. Proprietatea privatd a fost
distrusd in toatd lumea, in Est prin
colectivizdri(acumurmeazdsdne mai ia,
folosind cregterilede impozite, pu{inul
pimdnt care a rdmasnevdndutgi casele),
iar in Vest prin concentrarea tuturor
proprietililor in contul marilor trusturi gi
concerne,cd acolo oamenii cred cd au
case gi ferme, dar, de fapt, proprietarii
suntbdncilela careau fbcut ipoteci gi rate
greu de pldtit pe toatd duratavie{ii. Cei
care de{in bani, la salteasau in bdnci, se
vor trezi, intr-o zi, cuo devalorizarezeto)
careii va transformain falili pe tofi, deci,
adio, proprietate! Asta, fiindcd aurul,
dupd mdrturisirea ,,inlelepfilor", se afl6
tot in mdinile lor. Monarhla a fost abolitd
de mult, rdmdndnddoar forme goale de
confinut ale acesteia.Biserica, in Vest,
este ingenuncheatide zeci de ani, iar in
Est e vdnatdcu ferocitate.Familia,reduta
care line vii credinta, neamul, tradilia,
cultura cregtind,in Occident e pulveri-
zatd,,e pe cale de disparifie, copiii sunt
institufionalizali cu metode naziste,ca in
f <L!]rlut >
SUA ori in Norvegia, iar in Rf,sdrit e
lovitd deja de filoxera desfrdndrilorcon-
tra firii, de divorfuri, de avorturi cu topta-
nul, de practici carieriste,de tot felul de
coruperi.Este suficient sd se voteze gi la
noi legile care i1i rnterzic sd fii normal qi
nouaordine antihristici seva fi instaurat.
Acum se duce o bdtdlie crdncendin con-
gtiinge,dar gi pe teren,pentru ca,,patima
de ocard" sd fie gi la noi prioritate abso-
lutd a politicii de stat.Cdnd vor birui, ho-
mosexualitateava fi un totalitarism sata-
nic planetar,cu Lucifer instalat in vArful
piramidei. Atunci revolufia freudiano-
marxistdva ajungela apogeugi vom intra
in vremurile proorocite din vechime des-
pre oameniidin urm6, iscusigi:,,in prigo-
nirea celor buni gi uitarea binefacerilor
pririite, in pdngdrireasufletelorgi rdstur-
narea trupeqtilor nevoi, in tulburarea'
cdsdtoriilor gi desfrdnaregi dezmdf sub
-Caci
ochii tuturor. inchinarid la idolii cei
dege4i, care nici n-ar trebui pomenili,
este inceputul, pricina qi sfdrgitul a tot
rdul" (Infelep. lui Solomon 14, 26 - 27).
Singura consolarepentru noi este cf, in
actualabiruinld a rdului seafl6 gi sfarqitul
lui, intrucdt Dumnezeu e Sus gi cdrmu-
ieqtetoate. Practic, am intrat deja in pe-
rioada cruntd a mdrturisirii. Sd ne opu-
nem, pe c6t putem, sd ne apdrdm dreapta
credin{Egi familia. Acum s-au deschisgi
s-ausemelitpg4ile iadului. Chiar dacdne
vor prigoni viemelnic, Hristos ne-a fE-
gdduit: ,,Pe aceastdpiatrd [credin{d] voi
zidi Biserica Mea gi porfile iadului nu o
vorbirui" (Mt. 16, l8).Nelegiuiliiacegtia
au pornit rdzboi cu Mielul, dar vor pieri
de sabiaLui. $i pe noi, El rliciodatdnu ne
vapdrdsi!
Dezbateri furtunoase
pentru protec{ia
homosexualilor(2)
. (Urmaredin pagina8)
adevdr. Nu se vor scoate din Sfdnta
Scripturdnici capitolul despreSodomaqi
Gomora,nici cuvintele Sfdntului Apostol
Pavelcarespunc5,,nici sodomilii nu vor
moqteni Imp[rdfia lui Dumnezeu"(l Cor.
6,9-10).
, In orice caz,faptul cd astfelde discu-
lii au avut loc intre cei pe care Dumnezeu
i-a pus pdstoriai poporului Sdugipizitori
ai Credinfei Ortodoxe pricinuiegte
profundd nelinigte. Iar comportamentul,
in aceastddiscu{ie,a unor anumili ierarhi
care,din pricina fricii de lumea aceastagi
in numele corectitudinii politice eretice,
in ascunsde turma lor, trddeazdtnvdldtura
Sfinfilor P[rin1i, pricinuiegte o profundd
m6hnire.(Marturie Athonita. ro)
redinfa Ortodoxi
Pagina10
Exist[ pericolulunei noi schismein Bisericn?(1)
(Urmaredin paginal)
septembrie 2015, apoi Simpozionul
Teologic Internalional prilejuit de a 75-a
aniversare a infiinfdrii comunitltii
papistageecumenistede la Taize, care a
avut loc intre 30 august gi 6 septembrie
2015, de asemenea, intAlnirea
interreI ig ioasi organizatd,de comunitatea
ecumenistdSant'Egidio de la Tirana, din
Albania, care a avut loc pe 6 septembrie
2015, Congresul Internafional,,de
spiritualitate ortodoxd", organizat de
comunitateamonahaldecumenist[ mixtd
gi biconfesional[de la Boze, din Italia,
intre 9 qi 12 septembrie 2015, gi
Congresul Internalional al SocietSlii de
Drept a Bisericilor Risdritene, carea avut
loc la Tesalonic,pe 10septembrie2015.
Indicffnd citre Vatican II
Din pdcate, insd, la Adunarea
Ierarhilor Tronului gi Mitropolililor aga-
numitelor Jiri Noi ale Bisericii Greciei,
care a avut loc la Fanar, in intervalul 29
august- 2 septembrie2015, Preafericitul
Patriarh Ecumenic, kir Bartolomeu, gi-a
menfinut viziunea ecumenistd. Acest
lucru esteconfirmat qi de comunicareasa,
strdindde eclesiologiaortodoxd,pe carea
rostit-o pe 29 august 2015 in fafa
ierarhilor Tronului gi prin carea dat liniile
directoarepentru relafiile pe care trebuie
sd le dezvolte acegtia cu ereticii, cu
e te r odoc A ii gi c e i d e a l te re l i g i i ,
sprijinindu-se mai mult pe hotdrdrile
Pseudo-ConciliuluiII Vatican qi pe noua
eclesiologie a papismului, decdt pe
teologiagi tradifla ortodoxi.
Realitate dureroasl gi tragici
Comentdnd unele puncte
fundamentale ale comunicdrii
Preafericitului, dorim sd subliniem
urmdtoarele: realitatea dureroasd qi
tragicd, care este intru totul contrard
ideilor Preafericitului, demonstreazdcd,
Migcarea Ecumenistd este ineficace, gi
asta exclusiv din cauza responsabilitefii
proprii, nu a site-urilor, ziarelor gi altor
medidr antiecumeniste qi luptdtoare, ci
datoritd propriilor mijloace ale ereticilor
gi eterodocgilor, pe de o parte, dar gi
datoritdecumenigtilor,pe de altd parte.Pe
de o parteereticii gi eterodocgiiseremarcd
prin lipsa sinceritdlii gi a pocdin,tei,
stiruind in mod satanic in erezie. Pe de
altd parte, ecumenigtii se remarcd prin
lipsa mdrturisii credinfei ottodoxe, prin
Credinta Ortodoxd
supralicitarea dragostei qi
desconsiderarea adevdrului,prin practica
uzuald de a nu discuta subiectele care
dezbin6,ci numai pe cele careunesc,prin
atenuarea criteriilor ortodoxe, prin
recunoaqtereareciprocd a caracterului
bisericescfdrd intercomuniune,fapt care
reprezintd o situafie schizofrenici, de
asemenea,se remarci prin dialogul in
termeni de egalitate, semnarea gi
adoptarea unor texte comune
antiortodoxe, rugdciunile in comun
antiortodoxe gi ecumenismul populist.
Singurul lucru care se realizeazl, cu
succes prin Miqcarea Ecumenistd este
crearea confuziei gi promovarea
sincretismului.in timp ce, dacd Biserica,
Ortodoxd ar fi urmat calea patristicl a
unei reevanghelizdri mdrturisitoare a
lumii gi ar fi pulverizat ereziile la nivel
mondial prin cuvdnt qi indrlzneal6
patristici, L-ar fi sldvit pe Dumnezeugi ar
fi asigurat integritatea persoanei umane.
Domnul Kampourakis, Profesor de
$tiinfele Comunicdrii la Universitatea
Harvard, dupd cum insuqi mi-a fdcut
cunoscut,a propuscreareaunei platforme
prin satelit pentru mdrturisireaortodoxd
in l7 limbi, dar a intdlnit peste tot porli
inchise. Dacd acestlucru s-ar fi realizat,
prin harul pururea viu al Dumnezeului
Celui in trei Ipostasuri qi prin
recunoagtereamondiald, gi Patriarhia
noastr[ Ecumenicd ar fi avut atunci
posibilitatea sd deschid[ Facultatea de
Teologiede la Halkis gi sd i serecunoascd
statutul internalional de cdtre Statul Turc,
iar celebrele biserici ale
Constantinopolului nu ar mai fi fost
transformate in geamii, ci i-ar fi fost
redateca spafiide cult.
Egecul,rDialogurilor
Bcumenicett , arianismului, nestori,anismului gi
,,Hirotoniile" femeilor pe treapta
preofeasc[ gi episcopald gi legiferarea
homosexualitdgiiin lumea protestantd,
a$acum au recunoscutin comunicdrile lor
prezentatela aceastdsinaxd Mitropolilii
Sasimelor,kir Ghennadios,gi al Austriei,
kir Arsenios, fenomenecare constituie o
abatere de la antropologia gi fiziologi.a
omeneascl gi consacrd o antropologie
falsdca incununarea pdcatelogprecumgi
re c u noa$terea,,cdsi tori i l or" di ntre
homosexuali,demonstreazl ci erezia gi
eterodoxianu au fost deloc influen{atede
direcfia ortodoxd, de teologia gi viafa
ortodox5. Declaralia de retragere a
Mitropolitului Pergamului, kir Ioannis
Martie2016
Zizioulas, de pe poziliade copregedinteal
Dialogului Teologic Oficial dintre
Ortodocgigi Papistaqi,cu toate cd, in cele
din urmd nu a fost acceptatd de
Preafericitul Patriarh Ecumenic, kir
Bartolomeu,ca gi aceeaa'Preasfintitului
Arhiepiscop al Australiei, kir Stylianos,
carea fost insoliti de declaraliasa despre
,jocul murdar", constituie demonstra{ii,
probabil cele mai flagrante, ale
zdddrniciei demersului de-un secol al
Migcdrii Ecumeniste gi ale adeveririi
cuvdntuluiApostolului Pavel: ,,De omul
eretic, dupd intdia qi a doua mustrare,
depdrteazd-te,gtiind cd unul ca acestas-a
abdtut qi a cdzut in pdcat, fiind singur de
sineosdndit"(Tit 3: 10-I 1).Erezianu este
doar o particularitate in perceperea
lucrurilor teologice, ci gi o pervertire
demonic5. a reve.la{iei Sfdntului
Dumnezeu Treimic, cu urmlri cumplite
dincolo de moarteaspirituald.
Ar fi trebuit ca Preafericitul sd evite
referirea la mitul ,,mdrturisirii credinfei
ortodoxe" de cdtre ec um enigt i la
evenimenteleMigcdrii Ecumenistegi ale
dialogurilor teologice, pentru cd
acordurile ruginoasede la Balamand gi
Chambesy, adoptarea textelor
antiortodoxe de la Porto Alegre, de [a
Ravennpgi Busan,semnarea Declarafiilor
Comunecu arhiereziarhulPap[ al Romei,
rugdciunilein comun cu ereticii gi cei de
al te credi n{e demonst r eazd exact
contrariul.
I
Rlspllfile ereziei
O dovadd a urmdrilor tragice ale
ereziilor este inflorirea Islamului
demoni c, cu i nspdi m6 nt dt oar ealui
ideologie despre supunereatuturor, care
constituie o compilalie de erezii ale
monofizitismului, care au negat, in
esenf6, intruparea lui Dumnezeu
Cuvdntul gi au proclamat un Dumnezeu
inaccesibil gi neimpdrtdgibil pentru
persoana umand $i, in consecin!d,
supunerea(Islam) este singura legdturtr
duhovniceascidintre Dumnezeugi om.
Popula{iile creqtine ale copfilor
Egiptului, ale abisinilorr Etiopiei, ale
nestorienilor asirieni gi ale iacobililor
monofizili din Siria sunt mdcel[rite chiar
de progenitura lor duhovniceascd,
Islamul, pe care, fbri minte, l-au creat
chiar pdrinfii lor prin pervertireasatanicd
a hristologiei ortodoxe. (Publicat la 24
februarie,20l6pe marturie athonita.ro) -
Martie2016
Asaltul final asupracreafieidumnezeiegti
Citesc comentariilede la o postarea
unui prieten in care atacd problema
abjec[iei din Vest, acolo unde tineretul
I iberalsuedezvrea legalizareanecrofiliei qi
a incestului.Numai cAndcitegtiagaceva!i
se increfegepielea pe tine de dezgust.Am
crezutinilial cd astaestereacfiafireasc[.Ei
bine,nu.
Existi oplnmainzi romdni,,,tineri
frumoqigi liberi", carevdd in necrofilieo
chestiunediscutabili (nu existl acceptul
uneip[r{i) iar nu condamnabil[(un dement
poate si-gi lase cadavrul pentru sex prin
testamentnotarial).
In schimb,la inceste totul in regul5,
acceptulp[4ilor fiind prezumat.Evident,
discu{ii sunt asupra vdrstei
consimfimdntului,carepoatevaria.. .
Un lucru estecert: c[, odati deschisd
Cutia Pandoreiprin impunerea,in lumea
,,civilizatd", a deciziilor ce ocolesc
sufragiul public, decizii luate de un for
restrdns(Parlament,Curte Constitulionall
etc.)in ciudavoinlei populare,tot edificiul
civilizalional cregtin este in implozie
total6.Ca exempluconcludent,din 31 de
state ale SUA in care au avut loc
referendumuripentru cdsdtorie,in absolut
toate cetilenii au decis cd doar uniunea
blrbat gi'Supremd
femeie poatefi numitd astfel,dar
Curtea a impus de cur6nd
,,familia"homosexualS in toat[ fara.[...]
tn fond gi la urma urmei,de ce nu se
pot cdsdtoricinci femei cu trei bdrba{i,trei
blrbali cu algi doi birbagi, un bdrbatcu o
vac6,o femeiecu propriulfiu, un narcisist
cu el insugi?
De altfel, susfinde mai multd vreme
cd nu libertatea homosexualilor este in
discufiecAnd se fac presiuni,inclusiv la
nivel de ambasade, ca sI fie
acceptate"mdcar"parteneriatelecivile
intre persoanele de acelagi sex. Chiar
acti vi g ti la v dr f au re c u n o s c u t c i
homosexualitatea acceptati (de fapt,
irnpusd)ca normd sociali, deci implicit
dreptul de a se cdsdtorigi de a infia copii,
vrea si distrugd complet nofiunea de
Familie.
Ori c e es t e de ac u m p o s i b i l g i
acceptabil societal.
Constatareatristl este c6, iatA, pe
re{elelede socializareOmul Nou a inceput
s[-qi ifeascdideileradicalegi pela noi.
Nofiunea de Familie nu trebuie si
fie negociat5! Aga cum nici diferenfa
dintre sexenu trebuie sI fie suprimatl
prin demonica teorie gender, tn care se
afirmd cd sexul este impus copilului de
cdtre cutumelereligioase,culturale etc.,
neldsind loc individului de a se exprima
liber, de a-gi descoperi- vai! - neingr[dit,
propriaidentitatesexuali. Probabilci gtili
deja cI gridinilele gender sunt
Paginal l
experimentatein {arile nordice, aceste ultime bastioane ale rostului nostru in
adeviratelaboratoareale Minunatei Lumi aceastdlume, graba cu care se opereazl
Noi. in toate aceste relativiziri flcute modificdri semioticein structurile intime
viclean,pas cu pas,noi, cregtinii,simlim ale umanit5liipersoanei,toateacesteasunt
lesnecum eman6,prin veqmintelecolorate semnec[ asistim la asaltulfinal impotriva
'
viu, caun curcubeu,duhoareaantihristicI. Creafieidumnezeiegti. Insdnoi nu uitim cl
Modificarea articolului din Biserica nu. va fi biruiti nici de por{ile
Constitulie prin care definim limpede iadului - a;a cum o afirm[ chiar Domnul
Familia este,in acestecondilii, nu numai Iisus Hristos (Matei 16;20), iar ,,limita"
necesard,ci stringenti.Acum, cdnd Statul cregtinuluiesteVegnicia.
esteconfiscatde fo4ele globaliste,nu ne-a
mairdmasdecdtBisericagi Familia.
Urgia pornitd impotriva acestordoud Iulian CAPSALI
Pseudo- icoanaSfintei Treimi
Aceast[ reprezentare a Sfintei Treimi la Tatil gi de la Fiul. De aceeain Biserica
(Tat5l cu barba alb[, Fiul mai tdndr gi Ortodox[ (pdnd in sec. XV cdnd a venit
Duhul Sfint ca gi porumbel) nu este aceasti pseudo-icoandde la papistagii
ortodoxl gi trebuie si dispari din toate . catolici), niciodat[, dar niciodati nu a fost
Bisericile. reprezentatl iconografic Sfdnta Treime;
Aceasti pseudo-icoan6,care este pentruci SfbntaScripturl ne spunec[ cine
idolatrie,nevine de la papistagi(catolici)gi vede pe Flristos,vede SfdntaTreime ,,cel
a ajuns in secolulXV careM-a vdzutpe mine, L-a vdzut
in Biserica Ortodox[ peTat5l".
gi nu a existatinainte $i, in afard,de aceasta,existi
deacestveac. de cdteva secole o reprezentare
De ce aceast[ doarsimbolicd,in nici un cazreald.
icoanI nu este Nu putemniciodati, esteinterzisin
ortodoxd?Cunoaqtem Biserica Ortodox6, SI
to{i cd in SfAnta reprezentlm Sfdnta Treime,
Treimenu estetimp gi pentrucd nu L-a vdzut nimeni pe
'Deci
cd Tatdl,Fiul gi Duhul Tat5l. este suficient s[-L
Sfhnt sunt impreund. vedem pe Flristosqi atunci vedem
Nu este mai bdtrdn peTatll gi peDuhul Sffint.
Tatdl decdt Fiul pi Dar ca s6 avem o imagine
decAtDuhul SfAnt.In iconic6,doar simbolicd,una care
Acelagi timp in care sI schi,teze,sd tradezeceva, am
existi Tatil, exist[ gi acceptat ca si fie, doar ca un
Fiul, existb gi Duhul Sffint. Sunt toti simplu simbol al Sfintei Treimi, sI se
impreundin aceeagiSlavdgi dintotdeauna. reprezinte,,Filoxenia lui Avraam", adici
D e c i , d c e a s t d r e p r e z e n t a r e primirea de striini a lui Avraam,unde cei
necanonicdaratAo diferenfi de timp intre trei ingeri sunt identici unul cu celilalt; nu
CeiTrei gi il reprezint[peTatdlcagicum ar existd nici o diferenfi in rdndul celor trei
fi mai mare decdt Fiul, pentru cd il ingeri, careerau ingeri, la fel cum nu este
reprezintica pe un bdtrdncu barbl alb[, iar nici.o diferenlSintre PresoaneleSfintei
pe Fiul il reprezint[ mai t6,ndr,f[rd barbd Treimi.
albi. Deci aceastainseamni cd introduce De aceea Icoana pictatl de Andrei
timp in SffintaTreime,gi aratdcum c[ Fiul Rubliov a,,Filoxenieilui Avraam",nu are
ar fi maitAndrdecAtTatil. nici o problemi.Problemaceamai marea
Dar un alt motiv pentru care arati ca icoanei lui Rubliov este c[ in aceasti
eretici aceastdicoandgi careestemult mai i c o a n I i n t o t d e a u n a t r e b u i e s d f i e
grav decdt primul este faptul cd apare reprezentafiqi Avraam gi Sara,nu numai
Duhul Sfhnt foarte central.Pe Duhul Sfhnt Cei Trei Ingeri; ca sd ne arateci estevorba
il reducefrcdndu-l ca un porumbel,ca o de un moment istoric ce reprezipti trei
pasdre.Noi gtim cd Duhul Sf6ntS-a ar[tat ingeri careau fost trimiqi de Dumnezeu,ca
la lordan,nu S-atransformatin porumbel, reprezentanliai lui Dumnezeu,ai Sfintei
ci S-a ardtatin chip de porumbel.Duhul Treimi; nu a venit SfdntaTreime ca Trei
SffintestePersoani,aqacum estepersoand Ingeri la Avraam. De aceea trebuie
Tatil, agaestegi Duhul Sfhnt. reprezentafiimpreuni cu cei Trei ingeri gi
$i cel mai grav estecd-L reprezintdpe Avraamqi Sara.
Duhul Sfrnt intre Tatdl qi Fiul ca si
intdreascdtocmai erezia,,Filioque" , erezia Pr. prof. Th,eodorosZISIS,
papaldcum ci Duhul Sfhntar purcedegi de Facultatea de Teologie -Tesalonic
Credinta Ortodoxd
, oglrro rZ
Rostindadevirul, urcim pe Cruce!(3)
lnterviu cu Pirintele IOAN de la Pirfful Alb
- Mlrtusind, arfi ajunsIaAiud.
- Evidentcd ar fi ajunsla Aiud gi ar fi
d e venit m uc enic. D a r a a l e s c a l e a
diplomalieiin raportcu putereaseculari.
Avem la indemAn6modelulSfdntuluiIoan
Botez[torul,al Sffintuluiloan Gurd deAur,
al SfAntului Vasile cel Mare care au
rndrturisitadevdrulcu orice risc. Cred c[
Bisericaacum ar aveamai mult[ prestanfi
dacd s-ar manifestain duhul mdrturisirii.
Poporul,poatechiar qi intelectualii,ar ad-
mira Bisericagi ar urma-ocu rAvn6,daci ar
fi mdrturisitoare,dacdnu s-ar infricogade
degetulopiniei publice indreptat ciltre ea.
Misiuneaadevlratda bisericii estede a-i
dezvdluiomuluitaineleviefii,de a-l aduce
la adevir, de a-l punein conflict cu sufletul
lui pdtimag,pdcltos,de a-l punein starede
luptdcu pdcatulgi a-i creao dispozi{iede a
nu mai pactizacu lumeaaceastacareestea
pdcatului.Aqaa procedatHristoscu Maria
careaalesparteaceabunl cenu seva lua de
la ea. Dacd s-au inriddcinat in sufletul
ornului invdl6turile bisericegti,daci in
simgdmintele lui a lucrat harul roade
duhovnicegti, iertarea, dragostea,
smerenia,mlfturisirea, adevlrul, nu mai
poatenimenisdi le ia,chiardacdilpune pe
cruce.El va mergecu acesteain vegnicie.
Pe ansarnblu, Bisericanu mai vrea sI fac[
apostolatulMarieiin lume,nici mlcar intre
cregtiniiortodocqi.Ochii oamenilortrebuie
si fie deschiqi asupra relelor care ne
i n c ojoar 6, r dnile tre b u i e d e s c h i s e g i
cur6fate,nu acoperite.Nu un chip mdiastru,
strdlucitorde prezentarea lucrurilor este
propriuBisericii, ci un mod onest,sincer,
d e zv dluit or es t e c a ra c te ri s ti c p e n tru
aceasta.
- Pociinfa artrebui sI fie...
Misiunea numdrul unu. Dacd
Bisericaar face lucrul acestacu prioritate,
chipulpoporuluiin spaliullaic ar fi cu totul
altul. Laicatuln-ar fi ostil, ci ar existaun
laicat ?nduhovnicit,de ai credec[ suntem
u n popor dem is t ic i .
- Credefi cI Dumnezeu a inglduit
intAmpliri tragice, precum aceeade la
Clubul Colectiv,gi forme de rizvrltire
antiortodoxe, pentru ca Biserica sI
revind la lucrlrile ei duhovnicegti
fundamentale? SI in{elegem
eveni.mentele acesteaca pe o pedagogie
proniatore pe care Hristos o aplici la
nivelulintregii firi?
- Cred cI a fost o incercarepentru
Biseried,a dat gi ea examenein fala lui
Hristos.Separec[ au fostformulatede Sus
niqteatenlioniri pentruBisericaOrtodoxd
R.om6nd, anumec[ nu i-ai induhvnicitpe
tineri atdt de mult cdt ai crezut,ci nu i-ai
scosdin mreajap[catului pe romdni,mai
CredintaOrtodox[
alespetineri,atenlieci tinerelegenerafiise Totugi,la noi nu s-a crezut niciodati cI
adapdla sdnulduhului lurnii, nu la s6nul poporul va da cu piatrancI se va st6rni
Bisericii.Da, acumBisericaestechematd un tivllug demonic.
'reevalueze - Dumnezeuvreas[ ne.izbiveascd
sd fie mai realistd, sd-gi de
discursul,si-gi reevaluezemodul de a face aparenfe,de autoiluziondrilegi flatdrile de
filantropie,indreptdnd-ope aceastacdtre sinealeclerului,dar qi ale unor intelectuali
suflet,nu c[tre nevoilemateriale,culturale, carese declardcredincioqigi buni romdni,
esteticeale tinerilor.Tiparelecomuneale mari iubitori de neam.A fost lucratdcu sdrg
lumii catolico-protestante nu se potrivesc o minciuni de nivel naqional,cd neamul
la noi, sufletele ortodocgilortineri vor acestaeste irnpicat cu Dumnezeu,cd se
r[mdne sterpe,vor r[mAne fldmdndecAtd trage din strdmoqicura{i, plini de virtufi
vreme asta li se oferd. Cinstit vorbind, dacicegi zalmoxiene,cd estegeneros,cd
acegtitineri s-auridicatimpotrivaBisericii avem cele mai frumoase gi mai multe
dintr-oacut[ nevoiede Bisericd.VreausI bisericidin lume, cd la noi sunt cei mai
spunc[ lor nu le-afostdatduhuladevdratal mulli cilugiri qi preofi pe metru pdtratdin
Bisericii,Duhul Adevdrului,carear fi pus toatd Ortodoxia. Dupd mine, a fost prea
in ei discemimdnt ortodox, simpmdnt mul tl vdrui re a mormdnt ului, -dupi
creqtin.Dacd parohiile din cartierelede expresia hristic[, prea rnultd poleire a
undeprovintineriiprotestatariviolenli ar fi realit5lii, a adev[rului, cu minciuni care
primitundiscurspractic,activ,convingdtor lustruiesc vanitatea, motiv pentru care
privind via{alor in Hristos,ei nu s-arfi luat Dumnezeua dat voie la mici seismecare,
de barb[ cu clerul ortodox.Tocmaic[ nu a dacl nu ne vom intorce,vor devenitot mai
fost prezentdcovdrgitor in via[a acestor mari qi tot mai addnci. Unii sofigti gi
oameni tineri, ei s-au intors impotriva cdrturaridin acegtiasuntchemalisdpredice
Bisericii.Neglijenfamea s-a intors,ca un chiargi in biserici,deqidiscursullor nu este
bumerang, impotriva mea. Needucarea, ortodox,nu sunt vindecagide patimi, nu
negrijapentrucopil in primii ani de via{5ai sunttrlitori ai credin{eiqi nu fac delocbine
acestuiao vei pliti mai tdrziu cu rlut[1i, credincioqilor careii ascult6.AdevSruleste
hofi, cu destrlbdl5ri,cu violenle, pe care cd tineretul nu este educat bine nici de
nu le vei rnai putea stivili. Discursulgi Biseric6,nici de ace$tiintelectualicu gtaif,
acfiuneaBisericiiasupraoamenilordinjur ciestecompletdebusolatde massmediagi
trebuie sd fie timlduitor, mdntuitor de degcoalasecularizatd.
suflete.SufletulromAnesc trebuieinnobilat - Rlzvrltirea din stradl se
intru Hristos,pentrucaoameniisAsepoarte reglsegtein fiecaregcoali din Rominia,
nobil cu Biserica,trebuies5 improspdteze de la gimnaziu p6ni la liceu. Copiii nu
cu harulDuhului Sfantsufleteleromdnilor, s u p o r t l e d u c a f , i a , n u s u p o r t l
s i l e a d u c I r [ b d a r e , i n [ e l e p c i u n e , invlfitorul sau profesorul,unii nu-i mai
delicate{e, sensibilitate, dragoste, pentruca suportl nici pe plrinfi.
ei sd pre,tuiascdaceste valori fal6 de - Marxismul cultural i-a invifat aqa.
Biseric[.Instituliilesecularenu ar fi reuqit $colarizarea qi educa{ia sunt rupte de
sd facd atdta rdu in sufletele oamenilor, Dumnezeu. Amdrita aceea de orl de
dacd Biserica ar fi lucrat in manier[ religie, am ce am cu ea, este cea mai
duhovniceasce asupracelorpecareii arein indreptifit6s6-l ia pe copil de mdndqi sa-l
gnj5. Manifestlrile acesteabarbarevidesc invelecredin{aortodoxd.Ori, ea nu-i decdt
cineestemai prezentin sufleteleoamenilor. un talmeq-balmegspiritual, nu-i poate
deazi. transmiteelevului adevdruriunice de la
- DupI ce am depigit, cu victime Sfin{ii Pirin{i, ci le inculcd deschiderea
multe, prigoanele comuniste, care au pdguboasd multiculturaldci suntadeviruri
fost sllbatice, feroce, impotriva qi la gintoiqti,gi la budiqti,qi la musulmani,
poporului romin gi impotriva Bisericii, gi lataoiqti,cI putemsdludmde latofi.
noi am crezut ci ne-am izbivit, cI am - Acesta este, probabil, gi scopul
i n t r a t p e c a l e a c e a b u n l r c l m u l { i m e a sd -eas e l o r s c h i m b i r i ale legii
infelep{it gi a devenit caldi fa{n de invi{smAntului gi ale sistemului de
Hristos. Adevirul este ci suntem invifimint, ca si formeze un cetlfean
formaliqti,clldicei, doar un procentmic globalistqi o mentalitatenew age-ist5.
de credinciogisunt rAvnitori gi te pofi - Lui S pi ru H aret t r ebuie s[ - i
bizui pe ei. Domnul lisus Hristos strAngemmAna pentru riticirile acestea,
inglduie prigoana, inghesuialaasta la pentrucl el este protopdrinteleeducaliei
care ne supun duhurile rele,pentru a ne romdneqtiantihristice.El a adusreformele
intoarcepe to{i la credin(aadevirati. In acesteaale invS{SmAntului, care continud
alte zone ale lumii, prigoana contra acceleratgi astizi.
creqtinilor a luat forme groaznice.
Ioan ENACHE
Martie2016 Pagina13

CronicaAntihristului
o O mamddin Argeq,caregi-apierdut (tabricaBrddet arecapitalexclusivromdnesc deromdnisuntrdpili de statelegazd6.E ca la
prunculin epidemiade sindromhemolitic gitrebuiecompromisd, pentrua sevindedoar rdzboi,vin in ogradata, i1i inventeazdun
uremic, diareeaaia urdtd gi deshidratarea produselestrline!). Cu adevdrat,nu ne mai motiv la carenute-aigdnditvreodatIqii1iiau
urmatdde sdngerdrigrave,a zis cu ochii in crede nimeni gi nu ne-a mai rimas decdt pruncii,ca pe nigte obiectesau ca pe nigte
lacrimi:,,Nemoareviitorul qi lor nici nu le pldnsulqi rugdciunea la Hristos!Pevinovali animale.Peldngdfaptulcd suntdiscriminafi
pas6". Adevdrat, sunt nepdsitori ci mor (dac[justifianu-i descoperd, dar oarevrea?) tbfig, tratafi ca oameni de mdna a gaptea,
copiii, dar tare le mai pasd sE ascundd ii va scuturaDomnul la momentulpotrivit! romdnii exilali, ademenilide iluzia pros-
adevdrul,sedaucu capuldeperefiibirourilor Pdnlatuncivatrebuisine gdndimginoi cum perit[fi, au dat de bucluc, au cdzutin sufe-
mi n i ste ri ale pdnt r g6s e s c u n v i n o v a t sE ne ap6r5,m,cum si ne p6zim pruncii de rinfeinimaginabile, cum seintdmplI cu toate
convenabil.Pdndla inceputullunii martie agresiunile unuisistemcriminal!o Un scan- familiile rdmase ftri copii in Norvegia.
curent,fuseserdinternafi,in toatd1ara,54 de dal asemdn6tor,dar cu ecou interna{ional Situaliatbmiliei Bodnariue tragic6,la fel
copiidintrecarotreiaumuritlaBucureqti. Ce multmaimare,arelocin Brazilia,undecopiii aceeaa familiei Nan. Pdringiiqi-au vdzttt
se va intdmpla in continuare,nu putem suntatacatide microcefalie,o malformafiea prunciidupdtrei luni, la l6 februarie2016,
anticipa,dar sigur gtim cd dezonorantele capului,o micgorarea cutiei cranienecare unii prezentauvdnlt6i pe corp qi pe fa16,iar
cercet[ri medicale gi administrativeau strdngecreierulca intr-o menghin[gi pro- asisten{ii sociali au bdiguit explicafii
convenitcd o tulpinda bacterieiEscherichia voacf, suferinfe grave, penA la moarte. mincinoase, de-adreptulpuerile.Despirlirea
coli e vinovati de boalagi moarteabebelu- MinisterulSenetetiibraziliana dat vina pe de copii a fost sfAqietoare, naziqtii6ia de la
qiloriar sursao constituieportocalele, banu, ldnfaricaresuntpurtdtoriai virusuluiZica. Barnevernet(molohul care rechizi[ioneazl,
brdnzaprodusila fabrica de lactateBridet - Au bdtut bine moneda asta, fiindci au prunciin Norvegia)comportdndu-se ca nigte
Argeq.Comunicatulesteilogic gi manipu- cumpdrat-o toatemijloacelemediadin lume. veritabiliurmaqiai lui Hitler.Dar, b6galide.
lator.Brdnzade la Brddeta fost produsdgi Dou[ organizaliimedicale,una din Argen- seam[!,la fel se procedeaz6 gi in Suedia,la
controlatdla 22 fbbruarie.datd ulterioard tina(PCST)qi altadinBrazilia(Abrasco), au t'el 9i in Anglia. La 30 decembrie2014,
mortii pruncilor.Dacdar fi fost mai mari ca tbcut cercetdriindependente gi au ajuns la asistenfasocial[ din MareaBritaniea rdpit
sd poatdgustadin produsulacela,.temporal aceleaqi concluzii.Zicae o boaldtradi{ionald f'etifaabianascutda uneitbmilii (in fbrmare)
nu aveaubums-otac6.Fiind mici, preamici, in Brazilia,in zonelecu apemulte,dar nu a de romdni din Londra, ftrd nici un act de
nu au m6ncatniciodat[ brdnzdde la Br6det, produsniciodatddefectedin nagtere.Dintr- preluare,fdrd nici un avertisment. N-au mai
care,separe,e foartebundgi nu a imbolndvit un e$antionde 404 cazuride microcefalie, vizut-o nici azit Nu giganii,nu barbariise
pe nimeni p6ndacum.CAt despreE. coli, e doar17copiiaveauvirusulZiq,.Deci,ca\za intrecaziinfurtul decopii,ci statelecelemai
clarcf,nu-i eaucigaqa:primul decedataveao erainalt[parte.Undecredefi?Intr-unprodus dezvoltateale Europei.Acestae un semn
astf-elde bacterienepatogen6, al doilea nu chimic fabricat in Japonia,la Sumitomo antihristicingrozitor:toat6dezvoltarea, toat6
defineaE-colideloc,iar al treileaa pieritdin Chemical,firmf, asociat[ cu Monsatodin civilizafialor vine din labelediavolului.Nu
cauzacomplicafiilorsindromululuihemo- SUA. Ce le-au dat brazilienilor sI fac6, mai au nici o legitur[ cu Dumnezeu,vor s6
litic uremic.De undevineacestsindrom?De firegte,ludndu-lebani mulli? Si distribuie distrugl familiile iar din copii s[ facl
la vaccinuri.La I martie2016,,,Romdnia Pyriproxyf'enin apa de bdut, un ucigaqde neoameni, robo{ifEri nici un f'elde libertate.
liber6" a postat un articol care trebuia sI larve de [6n1ari.Larvicidulacestae cu hor- SEne curS{imdd picate qi si ne rugd.mmult,
aparl a douazi pe hdrtie("E-coli, acoperirea moni care incetinescdezvoltarealarvelor mult de tot, fiindci nenorocirileacestea vor
fblosit6de autoritdfiin scandalulbebelugilor insectei.Prin consumulde apd,a ajuns in veni qi la noi cdtde curAnd!o S-ainstalatpe
din Argeg").Textul a fost cenzuratde con- organismulgravidelor,qi a acfionatasupra p[mAnto lumeindr[cit6, indrlcitd, indricit[ !
ducerea ziaruluigi apoigtersde pe site.S-au pruncilor,afectAndu-le dezvoltarea normal6. Pe ldngl vdnitoareaoficialE de copii, pe
gdsit,ins[, bloggericare[-ausalvatinaintede Firegte,num[rul depnlari nu a sc[zutnicio- l6ngdhomosexualitate gi pedofilie,pe l6ngd
distrugere, de la ei am reugitsf,-lcitim gi noi dat6.Povegtilefiribund lansatein mediacd ororile mutilSrilortranssexuale, acum tine-
qi am aflatcd un vaccinantipoliomielitic, pe f'emeileatinsede virusul Zicanu trebuiesd retul suedezliberal a cerutoficial, printr-un
numeHexaxim,un inlocuitor foartenou al nascd5 ani, fiindci vor aveahandicapa{i cu apelpolitic al convenfieipartiduluilor, sdse
vaccinului Hexacim4 destinatpiejei din microcefalie, suntnigteminciunicare{intesc legalizezeincestulgi necrofi Ii a.De Ia inceput
Kazahstan,neautorizatpentru fdrile UE, a scdderea natalitAtii,adicdse pun contravoii pdndla"sfdrqit,toatesunt pdcatede moarte.
fbst introdus,in ianuarie2016,in cabinetele lui Dumnezeu. Pyriproxyf'en-ul malfbrmator Iar oameniitineri au fbst fbrmali ca slujitori
medicale din Romdnia, cu documente a fbstaruncatinapapotabildinanul20l4,iar devotafiai mo(ii. Degeabasarbitrdnii acum
ofrcialeinsolitoaregi cu un triunghinegrupe in 2015et'ectele lui s-audoveditdevastatoa- gi spuncd e dezgustdtor ceeace solicitl tine-
prospect (avertizare pentru monitorizare re. Acfiuneacare integreazdintereselema- rii, fiindcdei i-au educata$a.$i oricum,oa-
sp e ci a l d , alt f el s pus , v e z i c d e u n rilor produc[toride chimicalecu aceleaale menii noi ai diavolului,vor ajungerepedela
experiment!).Vaccinul respectiv,testat in structurilorministerialebrazilieneesteanti- puteregivor impune,la fel de rapid,,,valori-
lndia, in luna septembrie,2015, a produs uman6,antihristicl qi cu un pronunfatcarac- le'olor.Anul trecuttineriiconsevatori suedezi
ef'ecte secundaredezastruoase.Acum ter eugenic.De microcefaliaprovocatdcu au cerutlegifbrareapoligamiei.Acum, dEtia
poligonulde incercarea devenitRomdnia. larvicidsuntlovitedoarpopulafiilesiracede mai liberi de orice moraldgi de orice tbl de
Hexaximulacestaconfine mult aluminiu, la periferiiqi din zonelecu deltegi mlaqtini, umanitate, vor sdfacl sexin familie,dargi cu
600 de microgramela 0,5 ml de vaccin.Se carenu au accesla ap6potabili de calitate. morfii.DacEsuntdemenficu to{ii,demici,de
Etie,aluminiul e un metal greu care ucide. Scurt: se.leapddi de sEraciprin eugenie! ce nu igi propunsdfacesexgi cu pietrele,cu
Dar cui ii pasf cEmor prunciiromdni?Doar Oamenii vor sd scape de oamehi, prin gheafa,cu putregaieledin p6dure?Poateies
BunuluiDumnzeu!$i mamelorcarenu gtiu ucidereapruncilor.Lucraredrdceascipecare qi in largulmdrii la o partiddde sexcil rechi-
decdt sd pldngd. Funclionarii sistemului, o descoaseDumnezeucu o tbartbci de fbc. nii ! Mai gtii! Treabae ur6tddetot, fiindcd9i la
pldtit de noi sunt legali de intereseperverse Ai pufinticl rlbdare,neicusorule!O Efectele Bucureqtisunt cuiburi indr[cite de liberi,
cu marile companii farmaceutice.Ei, emigrafiei romdnegti masive in tlrile dezlegafila mintedetotgi frumogide le curg
probabil,vor susfine, p6ndin pdnzele albe,cd supradezvoltate economicabiaincepsdiasf, baleledin gur5"caresuntgatas[ inceapi Efei,
nu vaccinul, pe care il testeaz6compania la iveald.Douddintreelesuntvdzutedetoati chiar violent, sarabanda nebunieipe cocla-
Sanofi Pasteur pe copiii romdnilor, este lumea:criza demograficda {Arii qi imbdtrd- urii mioritici.Cu bdtanu pot ti oprili, ci doar
vinovat de aceastl epidemie gravf,, ci nireapopulafiei.Un al treileaef'ectingrozitor cu rugdciuneainlEcrimatda plrinfilor gi a
escrocheriacoli gi brAnzeturilerom6neqti abiaincepes[ secontureze: copiii familiilor noastrlatuturor! t
loan de la CRUCE

Credinta Ortodoxd
Pagina14 Martie2016

Arheul $tefancelBun/Sfflntul(8)
...Deja, deci, cu ,,[ancul Sasul" ...Ajungem,astfel,la domniacontro- altec[lcituri de l6gemulte frciia"! Astanu
lutheranulgi cu ,,Dispotvodd.eriticul" - versatl (controversati, in primul rdnd, se iart5, in vecii vecilor! $i trebuie datl
R6t6citul, am intrat in zona ,,Streinilor"! pentru noi, cei de azi, cdrora ne lipsesc uitdrii orice flptuire a acestui monstru,
,,Striini" de Legea/lrlomos-ulRomdnesc nofiunile elementarede responsabilitate, aflat in afaraRostuluiAriomos - . . .de aceea
Ortodox, ,,strdini" qi de Spafiul Sacru al Nomos etc.) a lui ,,Ion vodi, ce-.i zic (dar gi pentruci se bizuia pe cazaci,in loc
Moldovei.,,Streini",deci,qi de durerilegi Armeanul":,,AcestIon vodi unii zic ci au s[ se bizuie pe moldoveni!),nici nu este
soartapoporului care nlzuiegte, cu multil fost ficior de armean, allii zic c6,au fost consideratl torturarea nemaiv[zut6, a lui
( t i m u t [ . . . ) s u f e r i n l i 9 i i n d u r d n d ficior unui $tefan vodi (...) Iarn Mar{in Ion vodi Armeanul, de cdtre turci, ca un
cum plit ele inc er c l ri a l e Il u z i o n i ri i PaqcovschiicronicariullegescuscriecI au martiraj, cum il consideri, spre exemplu,
Timpului-Istorie spre Stadiul Divin de fost acestIon vod[ din Mazoviia,din fara versatilul Mihail Sadoveanu,in romanul
Neam/Logosimplinit in Duh! Legascd.Iar cu adev[rat nu si gtie, nici-l ,,NicoardPotcoavd"(Martirul selas6tortu-
,,Domnigorii", cum le zicedreptul, dar aratlal cui ficior este'o- deci,mai riu decdt rat pentruHristosul,pentruNomos-ulNea-
asprul Scriitor gi Paznic de Cetate a Lui ,,striin": un ,rneica Nimeni", lipsit de mului, deci pentru efectul soterilogic al
Dumnezeu, GrigoreUreche... IdentitateSpa1ial -Ontologici. faptei sale,asupraColectivitilii/Popor, pe
...De fapt, dupi cum am vizut, prin Aceastanu se ian[, cdnd e vorba de a care el are Datoria s-o Mdntuie, ciliu-
exemplificlrilede mai sus,GrigoreUreche conduce,in Chip de Clliuzi Mistic6, un zind-o spre SoartaeilDuh de Neam!!!):
igi dn seamaci,,striin" se cheami gi cel ce popor,spreDuhul sdu- Neamul! Striin de ,,(...) latabdraturceasclau mersu.Acolo,
calc[Nomos-ul din[untru, ca gi cel cecalcl Logos-ul/lrlomos-ul,de Chipul de Duh al daca l-au dobdnditu,cu multd mdnie l-au
Nomos-ul,venind,nepisitor ori impins de N e a m u l u i R o m A n i l o r . .!.! ! N e a v A n d mustratqi l-au dat de viu, de l-au legat de
orgolii qi de l6comie, dinafara Spaliului Identitate nici Fiinfial-OntologicI,. nici coadilea doaoclmile qi l-au slobozitprin
aflat in lupti cu Timpul/ ,,Vremile"... intru LogosA.,iomosde Neam, este un tabdrddi l-au frrimat (atunceazicsd,fie zis
Numai cd acelavenit de afari estegi mai monstru.De aceea,Grigore Ureche(cu o Ion vodd: ,,Cauti ci eu multe fdliuri de
dubios, pentru c[, negtiindu-i lui logicdmistici necru{itoare!) il privegtecu mo(i groaznice am frcut, iard aceasta
o bic eiur ile, apu c d tu ri l e , s u fl e tu l g i oroare,cu o scdrbl infinitii - nedisimulate: moarten-am gtiut s[ o fiu fbcut") - cf. idem,
mentalitatea(qi nici pe el neinteresAndu-l ,,$i ardtAndu-sigroaznicca si-i ia spaima De moartealui lon vodii, p.162.Monstru,
dec6t putereagi jaful de fari, iar nu sd to{i, nu de alta si apuca, ci de cazne pdnl la cap[t! Nici mort nu i se iarti Im-
invefeNomos-ulferii!) - el constituieun groaznicegi virsiri de sdngegi t[ie pre postura,faptul c6,anlzuitgi reugit,prin ne-
pericol de moarte,,,din start", subvremuri Ionagco Zbiera in zioa de Pagtegi multe cinstefafi deNeamulRomAnilor,si devinl
carenu ingbduiauo singurdgregeall(gtiutii caznefrciia (...) Ion vod6,dupi izbdnd[cu ,,Stepan",pestecenu-i eracunoscut(la mo-
ori negtiutl,voitd saunu, totul fiind coborAt norocce goni pre vr[jmagii sli din {arI, sI dul absolut, mistic!), nu-i era inscris in
din plcateleceledintdi,ale,,neagezdrii" in agezdla domnie, carele dintiii la toate era Fiin{n gi in Rostul Divin al Flptuirii, pe
Logos/Gospoddrirea Duhului pre voia tflrdi, iar mai apoi pre tofi i-au acestPimdnt -^pentrua se pune in slujba
Demiurgic!), frri de sancfiunesuprem[: covdrgit cu vrijmdgiia lui qi cu mor{i Transcdnderii/[nvierii Neamului Vala-
moartea - de ,,fier", de foamete, de groaznice ce fhciia. $i vrdndu sI ia h i l o r ...! ! !
boali...de cumplirea extrem[ a s[rlciei agonisitatuturora,nu cu alt megtegug, ci cu
(iar domnii autentici, cei ,,gtefanici",igi virsare de sdngegi din zi in zi izvodiia Prof. dr. Adrian BOTEZ
asumauorice necaz gi nipast[, cizuti pe feliuri de munci noao. Bdgat-auin foc de
capul poporului pe care-l pistoreau)- c[ci viu pre vlddica Gheorghie, de au arsu, Striin pe lume
nu esteom,,cdzuf in Timpul Terestru- sl dindu-i vin[ de sodomie, auzind ci are
Strdinpelume,obosit,
fie el fbrd de p6cat...chiargi $tefanBunul strdnsurl de avufie. Mitropolitul Theofan
Alunec,zi cu zi,spre moarte,
,,el incd au fostu om cu picate"!!!: ,,Ci n-arfi iegitintregde ddnsul,denu ar fi fugit
Pitru vod[ nici intr-un chip nu vru s[ si prin n',unfide groazalui. Temnilileplinede Vidmesagerulei sosit
apucede aceadare gi si ia blestemul{irii cllugiri. $i ingropd de vii pre Vdverili qi $i scrispe-onevdnttdcartet
-
asuprasa"!!! cf. idem, C6ndu au llsat pre popaCozmagi preMolodep cilugdrul,
domniia gi scaunul de bunl voie Pltru iar din boieri gi din cei de cinstesabiialui Cutofii, totmai desstrdini,
vodii $chiopul 9i s-au dus in tara nu mai gtiia gi cu toatefeliurile de mo4i ii Ne ducempesteclipele amare
Nem{asc5, p. I77:,,DomninduPitru vod[ omoriia. $i asta socotiiacI niminea n-ad Denuavem in Domnul rddicini
fara Moldovei, mare seciti s-au tdmplatu fostu mai destoinicdecAtd6nsul.De lege $i-n Maica Lui, orugd de iertare!
in [ari, de au secattoate izvoarlle, v[ile, igi ridiia, cd in postulcel mares-auinsurat q.
beltile gi unde mai nainte prindea p6gte, gi alte cilclturi de ldge multe fbciia" - de vai, cdtmai dureazdrdtdcirea
'acolo ara gi piatr[ prin multe locuri au observatci Grigore Urecheil privegtecu $i,
Printre atdleardninevindecate!
cdzut, copacii au secat de s6cittr,' oroare,dar detagat,pdndin final, cdnd,prin Sesurp[ parcAomenirea,
dobitoacile n-au fostu av6ndu ce pagte concluziasa,nedim seamaclar dece,orice Izvoareleiubirii par secate.. .
vara, ci le-au fostu ddrf,mdnd frunzi. $i qi oricum ar fi fbptuit Ion Armeanul, nu
atata,-prafu au fostu, cAndu s[ scorniia puteafi dec6tun Impostorgi un Monstru - Mi-e seteqi mi-e frig, mi-e
vdntu, cdt s-au fostu strdngdndutroieni la pentru c[ Fdptuirea trebuie s[-fi fie in Cumplit v[d vrdjm6gia planetard, foame,
gardurigi la gropi de pulbereca deomet.Iar Armonie/Acord cu Nomos-ulilogos-ul
Caviermelecarenicicdndnu doarme.
dispre toamnddeacas-au pornitu ploi, au N e a m u l u i , a l t f e l i l i p i e r d e o r i c e
Cum rdvigegtelard dupd !ard.
apucatde au crescutmohoarl gi cu acdlea semnificafie cosmico-sacrald:e doar un
g-aufostu oprind s[ricimea foametea,cI-i exhibilionism,o trufire formal[ - gi atdt!
coprinsdse pretitinderea tbametea" - cf. Alexandru L[pugneanul a tliat 47 de Strdinpe lume, sihdstritinchin
idem,De o s6citl mare ce au fostuin zilile boieri: Nu e monstru,ci doar un oarecare SpreDomnul rugdciuni de tainf,,
acestui PItru vodI, de au pierit toati tiran, cIruia i se face ,,nacazanie"- certare, Pevremuri rlstignitde chin
roada,vi leato7093<1585>,p.175. gi gata! Dar lon Armeanul ,,de l6ge igi Doar El aqeaztmir pe rand!
rddiia,ci in postul cel mares-auinsuratgi Constantin BOBOC
CredinfaOrtodoxd
Martie2016
Papagi ecumen$tii(4)
Interviu cu Gheronda GAVRIIL Aghioritul
- Gheronda, dar in cele ce priVesc
credinta, Dumnezeucum ilvrea pe om?
- Merge cineva la Sfdntul qi ii spune:
,,Sunt intristat, pdrinte, din cauzd cd s-a
pierdut Impdratul Solomon, deqi avea
atdtainfelepciune".$i ii rdspundeSfdntul:
,,$i eu fusesembiruit de aceastdtristefe,
intr-ovreme". Inchindtorul il rugd,atunci,
stdruitor,pBSfdntul, sf,-i spundmai multe
cu privire la acel lucru. Ldsdndu-se
induplecatde rugdmingi,Sfhntul ii spune:
,,$i eu am avut acestgdnd,cd Solomons-a
pierdut, dar mi-a apdrut Domnul Hristos
qi mi-a spus:- Nu s-a pierdut Solomon,
dupd cum socotili voi. A fost ingelat de
cdtre fiitoare gi a ridicat altare idolilor
pdgdni, dar cu cuvdntul nu s-a lepddat de
Mine. De aceea,Eu, ca un Dumnezeucare
mdntuiescpe cdli voiesc,am vdzut cdfi ani
s-a chinuit in Iad gi l-am mdntuit".
Domnul cu ingdduin,ti va judeca pe
creqtinii care au sldbiciuni, dar se luptd gi
se pocdiesc.In cele ale credin{ei,ins6,va
fi foarteaspru.Nuse vamdntuinimeni din
cei care iqi vor nega credinfa. Fie gi un
lucrg neinsemnat,dar care primejduiegte
credinfa,vafi pricinddeosdndire.
Apostolul Pavel scrie intr-una dintre
Epistolele sale: ,,Cdci timpul nu-mi va
ajunge, ca sd vorbesc de Ghedeon, de
Barac,de Samson,de Ieftae, de David, de
Samuelgi de prooroci, care prin credinp
au biruit impdrdlii, au fbcut dreptate, au
dobdndit ftgdduinfele" (Evrei ll, 32 -
33). Samson,care era nazireu, cdzusein
pdcatulcurviei cu Dalila, careera idolatrd
gi, cu toate acestea,Marele Pavel iL aSazd
impreund cu cei mdntuili, iar aceasta
pentrucd Samsonnu gi-anegatcredinfa.
- Se povestesc, intr-o carte a
SfAntului Nifon, urmltoarele: Spune,
Gheronda, o parte a clerului, cii bine
face Patriarhul cI se apropie in acest
fel, spre papistagi.Pentru ctr,dacl seva
face unireaostr spunem aga, to{i acegti
r o ma n o - c at olic i ( pe ca re , u n i i , i i
c o n si d e rt r deja c at eh u m e n i !) v o r
recunoagtetemeinicia credinfei noastre
givor deveni ortodocgi.
-Am spus-olainceput.Mai lesnei-ar
fi Soareluisd inceteze sd,mairdsardde la
Est qi sd meargf, la Apus, sd risard de
acolo, decdt Papei si renunfevreodatdla
Primat. Niciodat[ nu igi va renega
infailibilitatea, niciodatf, nu va denun(a
dogma Filioque. Nu ne va unna pe noi
Papa niciod.atd,ci pretinde ca noi sd-l
urmdm gi lui sd ne inchin[m. Ce spune
dumnezeiescul Pavel in Epistola cdtre
Tit?,,De omul eretic,dupd intdia gi a doua
mustrare,depdrteazd-te"(Tit 3, I 0).
- Gheronda, cAnd se va ajunge ca
strne cearil sii ne impilrtiigim din acelagi
potir, noi de la catolici gi ei de la noi,
cAnd se va ajunge la pomenirea
numelui Papei in cadrul
Dumnezeiegtilor Liturghii ortodoxe,
atunci cevom face?
- Ne vom desplrfi de aceiagi nu vom
avea nici o leg[turd cu ddngii, pentru cd
dacd ii vom urma, vom ajunge impreund
cu ei in iad. Oare nu qtiaApostolul Pavel
ce scria? Un eretic nu se intoarce
niciodati, daci nu intervine Dumnezeusd
il lumineze."De omul eretic, dupd intdia
gi a doua mustrare, depdrteaz6-te".
Pleac6, depdrteazd-tede el. Nu te mai
preocupa,ci mai curdnd fb rugiciune, ca
si il lumineze Dumn ezeu.
- Gheronda, sunt unii care cred cI
Patriarhul Ecumenic, precum gi al{i
Patriarhi, Arhiepiscopul Atenei gi
mulf i episcopi, nu sunt cregtini
ortodocgi, ci masoni in loje inalte ginde
fapt, nici nu ar crede ln Dumnezeu.Se
intreabi, cum este posibil sil fie
ortodocgi, de vreme c€r cu atita
neruginareqi fitrii nici o teami, incalctr
qi nesocotesc Canoanele Apostolice,
Sinoadele Ecumenice gi Locale,
inltrturl gi se dezic de invlftrtura
marilor Pirinfi ai Bisericii noastre?Se
intreabtr dactr,in cele din urm5, cred in
Dumnezeu, in vegnicia sufletului, in
lumea nev5zut5,in Ingeri gi demoni, in
Iad gi Rai, in Judecata de Apoi gi in
rtrsplatl (dupl fapte, n.tr)? Oare nu
c o n s i d e rI t oate acestea ca fi i nd
povegti?
- Numele de Arhierei cele mai
infricogdtoare gi, in plus, cele mai
respingdtoarepe carele-a cunoscutlumea
din toate timpurile precregtine $i
postcreqtine,in decursul veacurilor, sunt
doutr:Anna gi Caiafa,ucigagii de Hristos
gi ucigagii de Dumnezeu. Cu adevdrat,
vdzdnd cineva qi cercetdndtoate aceste
migciri, igi amintegte,printre altele,gi de
acele referiri din Epistola cdtre Ewei:
,,Fiindc[ ei rdstignesclorugi, a doua oard,
pe Fiut lui Dumnezeu $i-L fac de
badocur[" (Evrei 6, 6).Rdstignirea din
nou a Domnului Hristos se intdmpld
intocmai, iar aceastadin cauz6,cf,, degi
credinfa in Dumnezeirea lui Hristos
sufer6, dar este denaturatd invdlItura
dreaptd Dogmatici, a$a cum o deline
BisericaOrtodoxd,afunci simpla credin{d
nu folosegtela nimic gi nu poateconduce
pe om la mdntuire.Alftninteri, cum scrie
gi SfdntulApostol Iacov, ruda Domnului,
in Epistolalui soborniceascd: ,,T[ crezi cd
pagina15
unul este Dumnezeu? Bine faci; dar gi
demonii cred gi se cutremurd" (Iacov 2,
l9). Ati vrea, oare, sd spunem ,,Repede,
repede,unegte-necu ingelareapapistag[",
care inseamnd ,,Ia-L (,,repede")! Ia-L!
Rdstignegtel" pe Hristos, iariqi gi de
multe ori? Noi nu incuviin{[m gi nu vom
accepta vreodatd toate cdte facefi qi
plenuilisdmaiface{i.
Noi imbrdfiqdm hotdrdrile Sfintelor
Sinoade Ecumenice gi invd![turile
Sfinfilor qi de Dumnezeu purtitorilor
Pdrinfi qi propovdduim Una Sfdntd,
Soborniceascdgi ApostoleascdBisericd.
Papismul sus{ine faptul cd recunoagte
firea dumnezeiascia lui Hristos, dar prin
pdngdrireagi neacceptareaDogmelor, in
esenf6, reneagd gi batjocuregte
Dumnezeirea. V6 purta{i ca nigte noi
,,Anne gi Cai6fe". In cumplitele gi
antiortodoxele fapte gi afirmafii ale
voastre, atunci cdnd noi le combatem gi
denuntim, nu vd rupefi vegmintele,ci, fie
in ascuns,fie in mod vddit, ne asuprifi,ne
mustrafi,ne ameninfafipe noi, adevdrafii
ortodocgi,din mila lui Dumnezeu, gi ne
, ,b o f e z a ! i " anti ecum eni qti,
fundamentaligti q. a. Ecumenismul, cu
toate consecinfele lui, desfiinfeazd, in
mod flagran.t, Singura Apocalipsd
(descoperire)a lui Dumnezeu,de care ne
asigurd inv6!6tura Dogmaticd Ortodoxi,
care s-a pdstrat dreapt[ gi neintinat[. Ar
putea cineva sd se adresezePatriarhului
E cumeni c B artol omeu, cu r espect
neimpufinat fa!6 de dfantul Tron
Ecumenic, care a fost iztror gi apdrdtor al
dogmelor ortodoxe pdnd la sfdrqitul
secolului al nouf,sprezecelea,spun6ndu-i
astfel: .,,Preafericite, intrunirile acestea
liturgice gi toate lucrurile inadmisibile
care s-au semnat ca gi infelegeri, $i,
chipurile, texte teologice, amintesc de
insuqi Sinedriul Iudaic al lui Caiafa, acel
nelegiut Sinedriu care a consimlit
Rdstignirea Domnului nostru Iisus
Hristos". - Ne rugdm sd fie ortodocgigi s[
creadd in Dumnezeu. Mdcar sd nu fie,
intr-adev6r, masoni gi vr[jmagi ai Lui
Dumnezeu gi ai Maicii Domnului gi
antihrigti. Dar, dacd acegtiasunt masoni,
atei gi necredinciogi,cu toate insemnele
(gradelor), vor avea parte de ccle mai
cumplite chinuri ale Iadului. (Discufia cu
Gheronda Gavriil a fost inregisffatd cu
magnetofonul gi a fost publicatd atdt in
ziarul Orth6doxos Tipos - ,,Presa
Ortodoxd",w.2053, 16/112015, cdt gi de
c6treedituraOrth6doxosTipos -,,Stupul
Ortodox", Thessaloniki, 2015. Traducere
Mihaela Tegcu,Graiul Ortodox).
redinta Ortodoxd
 Mesajul de foc al
Icoanei rrPortflrita"(1)
Am adus, impreund cu pdrintele stare!,
copia icoanei Maicii Domnului,,Portdrila" de
la SfAntaMdndstire lviron din Muntele Athos.
in Sfbntul Munte se simte puternic mireasma
duhovniceascda Maicii Domnului. Icoana,de
cdnd am adus-o la noi, in Mdndstirea,,Lacul
Frumos" - Vdlcea, ne dd putere gi se simte
binecuvdntarea Impdrdtesei cerului gi a
pdmAntului.
,,Portdri!a",icoanaoriginald, esteceamai
iubita qi mai cinstitd in Sffintul MunteAthos gi
odorul de mult pre! al Sfintei Mdnistiri lviron.
Se spune c6, in urma prigoanelor iconoclaste,
pe timpul impdratului Teofil, triia in Niceea
Asiei Mici o viduvd credincioasdcare aveaun
singur fiu. Ea pdstra cu mare evlavie aceastd
icoani a Maicii Domnului in casa ei. La un
control fbcut de trimiqii impdratului, acegtiaau
gdsit icoana gi au ameninfat-o pe vdduv6:
,,Dd-nebani ca sd scapi impreund cu icoanata,
altfel vom implini poruncile"! Femeiale-a dat
bani mul1i,in schimbul unui rdgazpAni a doua
zi. Noapteal-a luat pe fiul ei qi icoana,a mers la
malul mdrii gi azis cdtre sfdntaicoand:,,Maica
Domnului, eu nu mai pot sd te apdr,tu poli sd
ne aperipetoli qi icoanadescufundare!".Apus
icoana pe apd gi aceastas-a ridicat vertical,
plutind spreapus.Cdtre fiul ei a spus:,,Copilul
meu, dorinfele noastrecdtre Maica Domnului
sunt deja implinite. Eu sunt gata si mor pentru
credinfa mea, prin mdinile tiranilor, dar nu
doresc qi moarteata. Te rog sd pleci in pd4ile
Greciei". Feciorul a ascultat-ogi a plecat la
Tesalonic qi apoi, in continuare, in Muntele
Athos, chiarin acelloc unde,dupdcdlivaani,a
fost ridicatd Mdndstirea lviron. Acolo el a
devenitcdlugdr.
Dupi ani gi ani, aproapede ldrmul m[rii,
cdlugdrii de la lviron au vdzut, noaptea, un
stdlp de foc care ajungea pane la cer. S-au
apropiatcu bdrcile de locul unde izvorulumina
aceea gi au vdzut icoana Ndscdtoarei de
Dumnezeu plutind pe mare, au vrut s-o ia, dar
nu au reugit. Icoana se depdrtade ei cu iufime,
motiv pentru care s-au intors mdhnigila chilii.
Noaptea, Maica Domnului i s-a ardtat unui
cdlugdr cu viafa imbunStdfitd, Gavriil, gi i-a
spus: ,,Mergi cu ceata cdlugdrilor la malul
rndrii gi coboardin luciul apei qi ridic[ icoana
mea!" La porunca Stdpdnei, a mers cdtre
icoaird, pe mare, ca pe uscat, gi cdnd s-a
apropiat de ea, uimit, a inceput sd pl6ngd,
fiindc[ gi-a amintit cum, in copiliria lui, se
inchina cu dragostegi sdrutaaceast[icoand,pe
care mama lui o a$ezasepe ape. Acum era
bdtrdn. Se spune cd icoana a stat 70 de ani pe
Marea Egee. El a ridicat icoana gi a dus-o in
bisericd.
De atunci, s-au petrecut acolo multe
Credinta Ortodoxd
minuni. in ziua urm[toare, icoanaera scoasdin
vdzduh de Stdpdna Athosului qi rdmdnea pe
zidul de deasupra po(ii. Ei o duceau in
bisericd, dar icoana se intorcea singurd la
poarta mAndstirii. intr-o altd vedenie, Maica
Domnului i-a spusbdtrdnului Gavriil: ,,Nu am
venit sd fiu pinitd de voi, ci ca sd vd fiu eu
p[zitoare vou6, nu numai in veaculde acum,ci
gi gi in cel viitor. Iatd, dau semn vou6, pene
cdndvefi vedeaicoanameain mdndstire,nu va
lipsi de la voi dorul gi mila Fiului meu".
Cuvdntul e greu de inlelesuri qi confine o
proorocie:in vremurile cdndva avealoc marea
apostazie, cdnd femeile vor intra in Sfhntul
Munte, icoana va pdrdsi Mdndstirea Iviron gi
nimeni nu va gti incotro se va duce; a venit pe
mare gi va pleca pe mare. Dupd aceastd
ldmurire, cdlug[rii i-au ridicat un paraclis la
poarta mAndstirii,au agezaticoana in el qi au
numit-o,,Portd.rifa".In acel loc seafld gi astdzi.
$tim din Tradi$e cd Maica Domnului a
venit prima datd gi qi-a inceput misiunea
apostolicd la ,,Limanul lui Clement", locul
unde mai tirziu a fost ridicatd Mdndstirea
Iviron. Tot acolo, in timpul persecufiilor
iconoclaste, icoana ei a tras la ldrmul
Ivironului gi, conform proorociilor, va pleca
din acelagiloc. In Paraclisul icoanei st5,scris:
,,Fdgdduit-aisd fii apdrdtoareMdndstirii Tale,
cunosc6ndmonahii vremurile cele de pe urqd
prin plecareaicoaneiTale pe mare". Un cuvdnt
vechi al bdtrdnilor Athosului zice cd atunci
cdnd icoana,,Portdri[t' va pdr[si m6nistirea,
cilugirii s[ plece gi ei din Sfantul Munte, s6-gi
pundmantiile pe ap6,sdurce pe ele gi sdse find
dupd icoan6,fiindcd Maica Domnului va pleca
gi d6nsa din Grddina sa. Cdnd a venit prima
datdin Muntele Athos, agase spunede demult,
Maica Domnului a ferecattrei balauri mari sub
munte. Dupa ce impdrdteasava pdrdsi locul,
fiarele aceleavor iegi gi vor mAncape cdlugbrii
care vor rdmAne in Athos. Duhovnicii
luminagi, Sfdntul Lavrentie do Cernigov,
Smntul Kukqa al Odesei ne-au avertizat: cdnd
se vor schimba rdnduielile sfinte, cdnd
antihrist va domni sub toate formele, cdnd
apostazia va fi general[ gi vor incepe
prigoanelecele mari, cdnd in biserici nu se va
mai aduceJertfaceafbrd de s6ngea lui Hristos,
ci jertfa spurcatda fiarei, atunci nu mai trebuie
sd rdmdnem nici sd intrdm in Athos, nici in
Ierusalim, nici in bisericile qi. mdndstirile
apostate. E bine sd intrim qi sd rdm6nem in
bisericile gi mAnlstirile care pdstreazd
rdnduiala sfhntd, fie in pustie, fie ?n lume.
Acesta este gi mesajul curat gi fbr6 echivoc al
Maicii Domnului prin Icoana ,,Portirifa"
pentru intreaga creqtindtate.
Fratele Valerici BU$A