CAPIIITA(sfaturl penhm cAmatart)

t
,,lart6pe toli datorniciit6i - gi pe cei ce-1idatoreazdbaniqi pe cei ce [i-au greEit- qi cere
apoi de la Dumnezeurdsplati pentru o mdrelie sufleteascd ca aceastalC6 atdta vreme cdt
aceiai1i suntdatornici,nu vei avea pe Dumnezeudatornic!Dar dac6 le ie4i aceloradatoria,
vei puteatragela rdspunderepe Dumnezeugi vei puteas6-l ceri, cu mult6 tirie, rasplataunei
atatde mari filosofii." (omilii Ia Matei, omilia xv, xI, in col. pSB, vol. 23, p. lg4)

CATEITLJMENII (nu este permls catehumenllor sd se roage

impreunEl cu credlnclogll in btsertcd)
,,C0tdesprecatehumeni,desigur,nu estepermis ca aceEtiasi se roage impreun6cu
credinciogiiin bisericd,pentrucd nu au dobdnditinc6indr6znealh
dinaintealui Dumnezeu."
(Din vol. Problemelevielii, p. 197)

C,AnTnn(scrlereade cerF)
,,Mai mult in scriereqi prin c[r!i rdmdnecinevabogat,decdtin insigi firea lucrurilor."
(ClomentariilesatrTdlcuirea Epistolei fntciicdtre Corinteni,omitia XXXVIII, p. al6)

cAsArorun (deflntfla)
,,Cdsitoriaestepurtareobgteascide griji de neamulomenesc."(Cuvclntclelarrddla intciia
Mucettild ,fi ittlocmai cu Apostolii, Tecla, in vol. Predici la sdrbdtori impdrdteSti .Sicrntantdri
de laudd la ,s.fin1i,
p. 572)

CASATOTA (-va ldsa omul pe tatel sdu gt pe mama sa

gl se va llpl cu femela sa gl vor fl am6ndol un h:up-)

,,Penlrltaceea,va ldsa omulpe tatdl sduSipe mamasa gl se va lipi defemeia.sa.Nu a zis

simplu:se va ttni, ci'.se va lipi,ardtdndcdt de strdnsle legdtura.$i vorf amcintloirrntrrtp."
(Celedintciiomilii la Facere,cuvdntulal Easelea, p. 80)
,,Tain[mareesteaceasta ( ) $i cumestetain6?Seadundbdrbatulgi femeiaEiambiifac
unul (.,.) Seadund qi
impreund devinun corp.Dac6ceidoi nu devinunul,nu facpeceimul1i,
intrucdtrlmdndoi, iar cind seunesc,atuncifac,$i ce inv516m noi de aici?C6 puterea unirii
estemare.Iscusinla lui Dumnezeua despl4itchiarde la inceputpe unul in dou6,qi voinda
ardtacd Ei dupddesplrlirerdmdnetot unul, nu a l[sat ca numaiunul s6 fie de ajunsspre
na$tere. Unul singurnu estein realitateunul,ci jumdtatea unului,jumdtateaintregului,iar
dovada estecdnu poatefacecopii,ca gi maiinaintedenuntd,
Ai vlzut acumtainanunlii?A flcut pe unul din celIlalt,qi iarigi pe acegtidoi i-a ftcurt
unul,astfelcI Eiastdzidin unul sena$teomul.B[rbatulqi femeianu suntdoi oameni,ci unul
singur. Aceasta sepoateadeverigi astizi,giin tot timpul(.,.) daceunulestecapul(barbatul)
iarcealalt[(femeia)estecorpul,cumsepoatezicecdsuntdoi?"(Comentariile sauExplicarecr
Epi.stolei cdtreOoloseni,omiliaXII, pp. l5l-152)
,,$ichiardin formacorpuluiar puteavedeacinevac[ suntunul,c6cifemeiaa fostf?cutd
din coasta bdrbatului, Ei prin urmareamdndoi suntjumdtdlia intregului.De aceeagi nurneqte
pe femeieajutorbirbatului,ca sAaratecd suntuna,de aceeagi bdrbatulpreferdpe ferneie
inaintea tat[lui Ei a mameisale,ca s6 se aratecI ei suntun intreg.Dar gi tat6l se bucurhla
cdsdtoria fiului qi a fiicei sale,c[ci acegtia
segrdbesca seuni fiecarecu propriulsducorp;Ei

2l{0
faceatdtacheltuialide banila nunt6,gi totuginu poatesuferis6vad6pe fiul sdunecasdtorit."
(cnmenturiilesauExplicareaEpistoleicittreColoseni,omiliaXll, p. 152)
,,Aceasta estedatMirelui gi miresei,ca sd-gipirdseasclpdrinliiqi s[ seuneascd unulcu
cel[lalt."(Din vol. DespreRai Si Scripturd.Despre - iubirea lui Dumnezeu pentnt noi. Despre
t$eztrl-aimpdrdteasa de-adreaptaTir, p. 55)
'
,,|'ctld.saomul pe tatdl sdu si pe mamasa gi se va lipi de femeia sa Si cei doi (prin
cd,sittttrie)vorfi
un trup,un singurom(Facerea2,24;Efeseni 5,31).Aici se aratdcdb[rbatul,
dupace-ipdrisegte pe cei carel-au niscut,selipegtedefemeie.De aici inaintetrupul,tat6lgi
mama,nasccopil carese pldsmuieqte din unireaseminfelor lor. incdttoli trei suntun singur
trup,a$acum 5i noi la fel suntemun trupcu Hristos.Agadarcttd igbireai pentrutine,atdta
iubirevreaDumnezeu si ai gi pentrufemeiata.Nu vedelicl gi in trupulnostruexistdmulte
lucrurinedesivdrgite gi multelipsuri?Unularepicioarele strdmbe, altulmdinileparalizate,un
altreileaarevreunm[dularbolnavetc.Ins[ nici nu sepoartariu cu mldularulacela,nici nu-l
taie;dimpotriv6, il ingrijegtegi-l ocrotegte maimultdecdtpe midulareles6n6toase, qi motivul
este lesne deinleles.
Agadar,iubegte-ope femeiata tot agacum te iubegtigi pe tine. Nu numaipentruc6
birbatulEi femeiaau aceeaqi fire, ci gi dintr-oalt6pricin6,mai insemnatd: Deoarece nu mai
suntdoudtrupuriseparate, ci unulsingur;gi bdrbatulestecapul,iar femeiatrupul.Dupdcum
spune apostolulPavelintr-o alt6epistoldde-asa,Hristosestecapul oricdrui bdrbat,iar capttl
,femeii eslebdrbatul,iar capullui Hri,stosesteDumnezeu (I Corintenill,3). insdagacum
spune, c6,capulltd HristosesteDumnezeu,lafel zic Ai eu c6, dupdcum noi suntemun trup,
a$aestegi Hristoscu Tat6l,Prinurmaregi Tatdlestecapulnostru.Ne aducegi doudexemple,
imuldespretrup gi altul despreHristos.De aceeagi adaug6:Tainaaceasta- adicaceacare
spunecd blrbatul gi femeiavor deveniun trup - mare este: iar elr zic, in HrislosSi itt
Bisericd (Efeseni5,32).Sereferdla legdtura dintreHristosgi Biserici,pentruc6gi Acela.L-a
l6satpeTatdlS6u,s-aar6tatca om pe p6mdnt, s-aunit cu mireasa(Biserica), adici cu noi,Ei
s-afEcutun duh cu ea - cu noi, cdci cel ce se lipeStede Dommtl estewt duh cu El, (I
Corinteni 6, l7). $i estetainbmare,pentrucl omulpe tatAllui, carel-a nlscutEi l-a crescut,
pemamalui, carein dureriinfricogdtoare l-a aduspelume,pe pirinlii lui, carei-au{bcutatdt
qi
bine l-auocrotitatdliaani,pe acegtia $i ce face?Selipegtede o femeiecarecu
ii pdrlsegte.
pulininainteii era.necunoscuti, cu carenu aveanimicin comun.Cu adevdrat, maretain6!
Tarparinlii nu numaic6.nu regret6, qi gi
cd seintdmpliacestlucru,ci se bucurd cheltuiesc cu
bunivoinfd bani pentrununt6,Negrditdtain6!NecercetatS tain6! A profelit-ogi Moisein
carteaFacerii (2, 23-25).A propovdduit-o acumcu glas tare Pavel, zicdndc6 se referdla
legltura dintreHristosgi Biseric[."(Din vol.Problemele vielii,pp. 109-lI l)
,,$i ca sEne aratenoud dumnezeiasca Scripturlt6ria gi intimitatealeg6turii,nu a zis se va
ni m.femeia,ci se va lipi defemeia lui.Ba nici aceastanu a fost suficient, ci a ad6ugatSi r'<>r
.fi cei ctoi tttt sittgur ftup. De aceeagi Hristos, aducind aceastdmirturie, a zis hrcat nrt ntai
.smtdoi, ci un singur trup (Mt., 19,6). Atat de mareesteunireagi legdtura,zice Hristos,incdt
iceidoi suntun singurtrup. $pune-mi,ce gdndomenescpoatesd cerceteze acestlucru,ce
,lrninte
fulianoialpoate Nu
s1-ltdlcuiasci? bine a zis fericit
acest al
dascdl lumii ce estetainl?
$i nua zis pur gi simpluci estetaind,ci tainaaceastamareeste."(Prima catehezd cdtrecei
ceurmeazd afi luminapl,in vol. Cateheze baptismale, p.27)
,,Va ldsa- zice - pe tatdl sdu Sipe mamasa. Iat6, acestaeste un exemplu din afar5.Dar
nua zis dup6aceea:Si ta locui tmpreundcu ea, ci se va lipi de ea. Prin aceastaaratdunirea
[urprplq evcrlorq]
strdnstr gi dragosteafoarteputernicddintre ei. $i nici aceastanu i-a fost de-
lajuns,.iu utatuiprin ceeace urmeazd estede agafel, incit cei doi si nu maifie
ci supunerea
Nu a zis sdfi" un singurduh sauun singursuflet,c6ciacellucru esteclar9i cu putinl6
,,doi.
 orrcur'cr a$asd fie supunereaca gi
cum suntun-singurrTo"t." (ontiria
cutrentarittlla Efes.enl,in vol. cre.sTtre
cdsdtor.ia.
r)irr
Citehezentaritale,p. l0l1

CASATOruA GTalna acnasta mareeste-)

"cdndsevorbegte
de legdturile
crsrtoriei,
in mod sigursevorbegte
binecuvintat de Dumnttt'' Laratoriaesteo Taind de un r,crusfdntEi
mare,originea
-Bogdyiile ei estedivin6,rnisiunea
estesublimd,faptereei sunt mari gi roditoare.,, ei.
@i; ;;i. oratorice,p.227)
"['sle o laind mare, zice apostolul.Da, cu
adevEratdestul de mare gi destul
Douafiintenu se cunosc,poatenu s-au de srriinal
v6zutniciodata. insaDumnezeu le
altuia;intervineadeseao imprejurare randuiegtepe unul
carele apropieEi ru o primd privire.."ipro.a
flacdratainicda iubirii' $i parinlii?La seaprinde
ei de asemenea ra udri.ar o taini. Aceast'fiica pe
caregrijilelor generoase au cuprins-oatdtavreme,o..ur.
un moment'ei o dau' ei se despartde re era in*ponluir s6 se desparta
ea, ei o inzestreaz|cuaceastarar,i.,
altfel atdtde avari'.$i toata aceastapurtare ei caresuntde
impotrivanu,urii se incepe se
mai uimitoareugurin{e'Dumnezeu.rt. Ei sfingegte
cu cere
acolo.PutereaLui gi inlelefcirn.u-r-ui
naturasedesjudeca pentrua ascultade El..ti sa n-o p;;;r poruncesc Ei
schiteazd niciodat[din vedere.Dumnezeu
astfelin cdsdtorietaina prin excelen!6,
uniiea Cuvantuluisru cu naruraomeneascd:
'rtr'n::;f;ia tnaree.rte,
idr e,,iic t, H,isro'ssi
t,rEi,rr)icd;,(Dinioi-aisatiite
orat.r.icc,

c'AsArorun (este tnsfltuttd de Dumnezeuglbtnecuvintatd

<leDl)
"Cdsatoria vine de la Dumnezeu,mai intii in instituirea
sa primaraapoi in inallareaei
prin IisusHristosla demnitateade TainE..Dumnezeu
ai.gano pentrucreaturiresaredrumur
potrivitpentrufiecarein parte,in doudst6ri:
unamai subrimi,fecioria;cearartS mai accesibirS
mullimii'cdsitoria'celor mai tari, El le deschideimensitatea.qi
porunce$tedezvoltarea spre
starileingeregtiale cumpStdrii.Pentrupdsdricile
mai slabeel construiegte cuibul c6s6toriei
undeeleiqi vor griji slEbiciunealor.
Ins6acestcuib el il faceinc6 sublimlEl il inconjoar6
cu legislalia care-linnobileazagi-l
apitrd:Drtntnezetrestelegiuitorul asezdriiei.El o ridi.apanl
Ia demnitateadeTaind. gi ca
ultiml Einespusimdrefie,El o faceimaginea.rprinratouie
a unirii cuvdntului SEucu narura
omeneasch." (Din vol. Bogdyiileoratorice, p Zai)

(familla- Blserlcade acasd)

CA,SATOruA
,'Familiaesteo micd Bisericd."(Onilia desprecdsdtorie,Din comentarirrlla Efe.setti,i,
vol.Catehezemarilale,p. 102)

CAsAforunGnvechlme)
,,CAnd auzi'insh,c[ Iacovs-ainsuratcu doudsurorigi cu ceamareqi cu cearnic[,
sdnu
te tulburiqi s[ nujudecivremurilede atuncicu vremurile de acum.pe vremeaaceea, pentru
cderala inceput, se?ng6duiaca un bdrbatsdlin6doudsautrei sauchiarmai multefemei,ca
sdseinmulteascd neamulomenesc; daracum,cdndcu harullui Dumnezeu neamulomenesc s-a
inmullit9i virtuteaa crescut,
nu se mai ingdduie. Venind Hristosa tdiatclinraddciniacest
obiceirdu."(onilii la Facere,omiliaLVI, III, in cor.pSB,vol. 22,p.224)
f:'Talcuirea
Pr. MarcelHancheg: Cei doi trebuiesd se annonizeze at1tdefin gi andnunlit.iuc6tficcarc
tniScarea inirtrii.a trupului,a intregiilorfiinfe ca osingurtr
migcare. Aceastasepoatenumidaci sc rnigcii.
paniiin celurairnicaminunt,vorbA,gestgi g6nd, $ fie
dupiHristoi.1n.s.i:0, p. l0l)
248
 CASATORIA(la varstd tanare)
de a cunoagte
,,"'inainte tdniruldesfriuls6-lcisltoreasca cu o fat6cuminteqi ?n[eleapt6;
ea
scoate pebdrbatul.i cdileplinede p6cate
gi va fi pentruel ceeace e frdulpentrumdnz..
aualti pricini 9.-p.:
desfrindrilegi adultereledecdtaceeacd tinerii sunt l6sa{iJ. .uprr lor.
Daci
insdo soliepriceputd,se va ?ngrijigi de casdgi de slavasa gi de
itl Tt bunul ra, nu*" irnl
ci-i tdndr?Da, o gtiu gi eu. Dar dacdIsaacs-ainsuratla vdrstade patruzeci
1 de ani gi a trait
fecioriepdni atunci,cu mult mai mult acum,pe vremeaharului,a, t.ibui
nrozone"
(onii
tii t;M;;',ffii;?il,TJ:;,LTT[[:?3i sbpractice ca tinerii s6practice
ry;: $;i'"'
,,"'care e cdgtigulcdsdtoriei?-C.[ea p6streazltrupul curat; daca n-ar avea aceast6parte
nd cisdtorian-ar fi de nici un folos. Voi insd facefi .u totui dimpotrivi;
canl copiii s-au
rlutde toatemurdiriile, atunciii cdsdtorili,in zadargi fEr6de folos.
- Copilul,spun plrinlii, trebuiesd agteptepAn[
te-Ei face o situalie,pdnd ce ajunge
strllucitin treburilepublice
,".^.'.Pa,de.lucrui acesta
vorbegte toatalumea!De sufletullui ins6nu spunetiniciun cuvdnt,
,9iildisPretuili
|i-l arunca{i,,De
aceeas-auamestecat toate;sunttoateplinede neorAnduiald gi
fe,tufbyar,e,cI socotim sufletul
un lucrude prisos, cd nu ne ingrijim de celede neapdraia
rebutn[d,daravemmaregrija de celeneinsemnate. Nu-fi dai,oare,seamacI nimicnu-l va
iucuraatdtape copil ca pistrarealui curatde necur[1enia desfrdnirii?Nimic nu esteegalcu
iufletullCa spuneHristos:Ce-ar'.fotosi ontttlde--ar'iiiirai hmreatoatd,4ay Si-arpiertle
'\uflehil (Matei16,26)".(OmitiiIa Matei,omiliaLIX, VII, in col.pSB,vol. 23,p.-69s)
scirr?
. ,,Cd1i aveli b6ie1itineri gi voili a-i introducein societate, grdbili-vda-i biga cu un ceas
maiinainte in jugul cdsniciei.$i fiindcape tenaril tulburddorinlagi poftade femeie,apoitot
mpulmai inaintede cdsdtories6-l pov6luieqti,s6-linfricogezi,sd-l sperii,s6-lindemni,Ei in
ne sd intrebuinlezitoate mijloacelespre a-l convingesl se insoare.Cdnd a sosit timpul
c[sdtoriei,nimeni sd nu o amdne.Iatd cb acumeu grdiesccuvintede pelitoare:logodili-vdfiii
voqtri!" ((ctmentariile sau Explicarea Epistotei I cdtre Tesaloniceni, omilia V, in vol.
Comenlariilc .satrExplicarea Epi,stoleicdtre Coloseni,I Si II Tesaloniceni,p.216)
-
, ,,luteapoisi le ddm (tinerilor n.n.)femei,astfelca trupurilelor sd fie curateqi neatinse
cind vor primi pe mireas6.Acesteamoruri sunt cele mai fierbin1i.Cel ce a fost inleleptgi
cumpltatEi rnai inainte de nuntd,cu atdt mai mult va fi gi dupd nunt6, pe cind cel ce s-a
,deprinscu desfrinareamai inainte de nunt6,va face aceastagi dupSnunt6.Pentnrdes,franat
toatdpainea e.stedulce, nu va furcetapcind tn srtirSit.(inlelepciunealui Isus Sirah 23, 23)."
i(Tcilmirila llpi,stolafntc?icdtre Timoki, omilia a IX-a, pp. 97-98)
,,Cutoiii qtim ci la tineri pofta trupeasc6estemai puternicdgi stlruitoare.Agadardacd
te{i p[rinfi, inainte de vremea cbsdtorieisi-i infrdnali pe copiii vogtri cu povete,cu
ieli,cu fric5,cu oricemijloc posibil.$i atuncicdndvor cre$te,si nu amdnaficdsitoria
anii si treacd.Chiargi inaintecafiul vostrusdmeargdin armat6,chiargiinainte
ir.Nu l6sa1i
iiea seimpliniprofesional,ingrijili-v6sdseinsoare. CSciatuncicdndgtiecd nu va intdrziasd
seafleimpreunE cu mireasalui, flacdratrupuluiseva potoli.fnsddac6vedecd voi facelica
tas[ intdrzie,
aqteptdnd giva aluneca
bani,vadeznldbjdui
sdstrdngd in desfriu
desprecum va dobindi copilul cuminfenie,
Of, banii Sgtia!Pe nimeni nu intereseatd
cumpdtarembundtate,virtute.Toli aleargdcu furie dupl bogdlii Ei averi.Aurul ll
lepciune,
'lao partepeHristos,.,
Sdva ingrijili, rogu-vd,mai intdi de sufletelecopiilorvogtri.Daci fiul vostruse apropie
Ei cu frica de
de mireas6,atuncibucuriava fi impreunaticu binecuvdntarea
neprihdnit
nezeu.atunci cisitoria va fi intr-adevdrvrednicdde cinste.de vreme ce va uni suflete
Einepingdrite.Atunci solii vor aveain viafalor de obqtearmonie,pacegi inlelegere.

r1[
 lnsh daci tdndrulinainte de clsltoria lui a obignuitsd trdiascbin necurdliegi desfi6u,la
fel va face gi in cdsnicie.Pentru o perioadi scurti de timp va fi mullumit de sofia lui. Dar
grabnicse va intoarcela lucrurile de dinainte,la vorbeporcoase,la glume viclene,la fapte
cle
desfrdu,pe carenu-mi este?ng6duitsd le descriu."(Din vol. Problenlelertielii,p 3g)

C,ASAfOrun (pregdflrea pentru e;isdtorie)

',Gdndegte-te cata griji aveaucei vechi! Cdnd iqi ?nsuraucopiii nu umblau dupa bani,
dup[ multdbogdfie,dup6robi, dupdatdteahectarede pimdnt; nu cdutaufrumuse{eadin
afarh,
frumusefeachipului fetelor, ci frumuseleasufletului gi purtdri frumoase". (Omiiii la ltqcere,
omiliaXLVIII, II, in col. PSB,vol. 22, p. 157)
,,A1ivlzut cum cdutau cei vechi sd ia femei copiilor lor? Cdutau noblefe sufleteascd
inaintede bani. Nicdieri nu era vorba de actedotale,de invoieli qi de toate acelelucruri
de
batjocurdcarese fac azi. Nicdieri ne era vorba de condiflileaceleacare se inscriu in
actede
cdsltorie,anumece se va intdmpladacdsolul moarefErds[ Iasecopii, dacdse intAmplbcutare
Eicutarelucru.Nu, la cei vechi nu eravorbade agaceva,ci actul dotal cel mai maregi cel mai
sigurera purtareafetei. Nu erau cintece gi dansuri".(onilii la Facere,omilia XLVIII,VI, in
c o l .P S B ,v o l . 2 2 ,p . 1 6 4 )
,,Uitd-tecdt de mare era filosofia aceloroameni!A fost vorba, oare,de cetede robi? Nul
A fost' oare,vorba de acte, de invoieli, de condiliile aceleade rds, care se pun la facerea
nunlilor:dacdse intdmpld asta,dac[ se intdmpldaceea?Nu! Azi, chiar inaintl de c6s6torie,
oamenii'care nu gtiu nici dacd,valine cdsniciapdnd seara,rdnduiescin acte cele ce se vor
intdrnplacu mult mai t6,rziu;dacdn-au si aibd copii, dacdau sb aib6 copii gi altele la fel
cu
acestea". (Omilii la Facere,omilia LVI, III, ?ncol. pSB, vol. 22, p.224)',

CASATORIA(alegerea mtresel/mlretul _ crtteril)

,,Cd nu averea,ci virtutea face bogatdpe o femeie.Ce folos de bog[{ie dac6 femeia e
cheltuitoare,dac[ nu-i inleleapti, dacd imprdgtietotul mai repede"u ,iantul? Ce folos de
bogifie dacdf'emeiae desfrdnatigi are nenumdraliamanfi?Ce folos de bogd]iedaci e beliva?
Nu-l va sdrdciiute pe bdrbat?". (Omilii la Matei, omilia )O(VItr, V, in col. pSB, vol. 23, p 361)
,,Aflatiinsd cum se cdsdtoreau cei vechi gi faceli ca ei!
Dar cum se c[s[toreau aceia?
se interesauce purtiri arefata,ce apucdturi,ce insuqirisufleteqti.
De aceeanu aveaunevoie de contracte,nici de garan{iahirtiei gi cernelii.in locul tuturor
acestorale era de ajunspurtareamiresei.Vb rog, dar, gi pe voi, nu umblafi dup6 bani gi dupd
avere,ci dup[ purtdri, dupd bundtateainimii. Caut[ fatl evlavioasd,faiA cuminte! Aceste
insugirisunt mai bune decdtnenumdratecomori.De cauli pe cele ale lui Dumnezeuvei avea
Ei pe cele din lumea aceasta;dar dacdle nesocoteqti pe aceleagi umbli dupd acestea,nici de
acestea n-ai parte.
- Dar cutare,mi se spune,a ajunsbogatde pe urma femeii!
- Nu i1i esteruqinesd-mi dai astfelde exemple?Am auzit pe mulli
spunind: Mai bile s[
ajungsdraculsiracilor, decdtsd ajung bogatde pe urma femeii! Dal Ce poatefi mai nepl[cr_rt
decdto astfel de bogdfie?Ce poate fi mai amar decdtaceastdbun6 stare?Ce poatefi mai
ru$inosdecdtde a ajungevestit pe aceastdcale gi a se spunede toli: Cutarea ajunsbogatde
pe urma femeiil Nu mai vorbesc de nepldceriledin6untrulcasei,care, vrdnd-nevrAnd,vin
peste cel care s-a cdsdtorit aga. Nu mai vorbesc de infumurarea femeii, de slugdrnicia
bdrbatului,de certuriledintre so1gi so1ie,de oclrile slugilor.Slugile ii spun in obraz. Sdrac.
coategoale,om de nimic, ndscutdin oamenide nimic! Ce a avut cdnd a venit aici?Nimic!
250
Nu.-i,oare'a stapdneinoastretoataaverea? Dar nu-1ipasdde acestecuvintel Nu-[i pasdcd nu
eqtiom liber".(omitii la Matei, omiliaLXXIII, IV, in'col.pSB,
vol. 23, pp.g35_g36)
,'Sfituiesca cercetade.la inceputgi a facetotul ca s6 ia femei potrivite
de so1ii.plinede
toatecalit6lile cele bune." (Comentariilesatr Tcilcuirea
Epistolei irrrciicdtre Corirttetri, onrilia
XXVI,p 280)
,'Aceastasi o cdutim mai inaintede cas6,saurobi, saubani gi ogoare,gi mai inainte
de
l'oloaselecetatene$tisau politice- gi mai multca oricese dorim .a u.eeucare
Eade irnpreund
cu noi la cdrmacordbieisd nu se riscoalesau sd se dezbinede noi. Cdci astfel gi
altelevor
urmadupddorin15,iar in cele duhovniceqtivom aveamult[ ugurin!i, tragAndjugul
acestaal
casnicieicu intreagd?mpreuni-gldsuire gi izbivind in toatedupi dorinla,.-, cureprit.i ne vor'
puteabucura Ei de bun6.tl1ilefEgdduitenoud." (Comentariiie sau TcilcuireaEpistotei inrtii
c(rtrcCorirrteni, omilia XXVI, p. 2S0)
,,Mai intii cauta un birbat pentru fecioard,insd bdrbat in toatd putereacuvdntului,
protectoral ferneii, bdrbat care si fie capul trupului, gi cdruia tu-i predai nu o slug6,ci-i
incredinlezipe insaEifiica ta. Nu cdutabani,nu c6utastrdlucireaneamului,nu marelifpatriei
lui, cdci toate acesteasunt prisoselnice,ci tu cautd evlavia sufletului, bldnde{ea,adevirata
inlelepciune, frica de Dumnezeu,dacdvoiegtica fatata sd vieluiasci cu pl6cere.De vei cduta
bogatie.nu numaicd nu o vei folosi cu nimic,ba incd o vei v6t6ma,cici o vei facesclavalui,
in loc sd fle liber6.Nu se va fblosi ea atatde mult de pldcereaaurlriilor, pe cdt6scdrbdva
aveadin rolul ce-l are ca sclav6.Deci nu cdutade acestea,ci cautd mai ales egalitateain
cinste,gi dacanu estecu putintAaceasta, apoi atuncicautdun bdrbatmai sdracdecit fiica ta,
qi nicidecummai bogat, dacd nu voie;ti sA-I dai fata unui despot,ci unui adeviratbdrbat.
Cdndtu voieEtica sd examinezicu exactitatevaloareabdrbatuluiaceluia,roag6pe Flristosca
s6-1isteade fa1[ Eisi-1i arate,gi El nu seva ruginade aceasta, c6ci nuntaestetainaveniriiLui.
Mai ales roag6-L atunci,ca s[ dea fetei tale un astfelde mire. Nu fi mai rea tu decAtslugalui
Avraanr,care fiind trimis6 intr-o cllitorie atdt de depirtati, a qtiut totu$i in ce anumeparte
trebuiea se refugia,gi de aceeaa Ei reuqitin totul. CAndtu studiezi gi cauli pe acel bhrbat,
roagA-te gi zii cdtreDurnnezeuPe care ilvoie$ti Tu Doamne,icotronriseSle-Mncredinleaz6-l
in rnAnaLui acestlucru, gi El fiind cinstit de tine prin aceastl cinste,i1i va r[spl6ti. Doua
lucruritrebuiea face: a incredinlain mdnaLui alegereabirbatului, qi a cereca acelbdrbatsI
tie aEaprecum il voiegte El." (Comenlariilesau Explicarea Epislolei cdn"eColoseni,oniilia
X I l , p p . I s 5 -| s 6 )
,,...cercetezin mai de aproapeceeapeparecd aducefericireaintr-o casSnoud,ceeace
adeseori mulli birba$, dar, mai bine spus,toli bdrbagii,dorescs6 aib6 cdnd se insoari.Care-i
dorinla lor? Si se insoarecu fete bogate.Un om s6rac,un om de jos, un om din popordoreEte
sa-Eiia f'emeiedintr-o familie de seami qi puternic6,dintr-o familie bogat6.Vom vedeacb o
astf'elde css6torieatdt de mult doritdare tot la atdtde multe necazurica qi siricia de carevor
sl scape.$i iatdcum. Oamenii,prin firealor, suntfoartem&ndri,qi, dintreto1i,femeilesuntqi
nraimindre cu cdt sunt $i mai slabe;din pricinaaceastasunt gi mai stdpdnitede patinta
mdndriei. Dac6seintimpld ca femeiasd mai aibdqi nigtemotive din afari sd se mindreascb,
atuncinimic nu le mai poate infrdna; sunt ca o flacdri peste care arunci materialecare se
aprindugor; se inal16,sunt nesupuse,rdstoarniordineafireascl a lucrurilor, intorc totul cu
susulin jos. O femeiebogatdmiritat6 cu un b6rbatsdracnu ingiduie ca el sEfie capulgospo'
cl[riei:siapanita de mindrie gi de ingdmfare, il dajos din locul ce i se cuvine9i-l aqazdin cei
cuvenitei, acelaal supuneriigi al ascultbrii. Ea ajungecapulgi stdpinulcasei.Poatefi o robie
maicrunti pentrubarbat?Nu mai vorbescde ocirile, insultele,disprelulcu care-lincarchpe
so[!Acestea-s mai de nesuferitdintretoate!

251
 se poateins..s6 mi se obiecteze

ffilJ,i::X'
:ffi*"ffi ;;
urrnitoarere,
;;"i'u'
;; }i
gi
am auzit,cdnd re vorl
inueii,e;; ;, -,'iiii j'i;.li#l!
"'i'
Dacd vorbe$te
fi*{i, ffi
a$a'apoimaiintdi,u-gi
chiardaci se mai intdmprdra o l"ria"!a,di seama cegreue lucrutacesta.
in al doilea
rdncr,
"-ru..-roiior. pagubarui. E mai
i sesupund r.ni.ili,i;;,;;;r, greu Ei mai
;:l1i:::lJJ11,ff[s' siritisirorlatd,
dec6t
sdo rase
s6_i
- pentruce?
- Pentruc5 aceasta sdlniciece-ofacefemeii
Iatdcandnu-i nici o dragoste, salealung6din clsnlcialui toat6dragostea,
:?:rqjlltttea nici pr[cere,ci team6 sirnicie,
9i ce pre[rnaiare
Agastaulucrurilein c[sniciilein
carefemeiaestebogata. Dac6seintdmpl5ca eas[ nu
aibdnimic'iar so1u.l sd fie bogat,atunci.r" rir;"ira
roabS; pierdetoatdlibertatea in to. de solie;femeiariber,aiunqe
giluiotitut.cei se.uuln,nu
cumparali cu bani'Dac[ brrbatularegust are o situaliemaifericitddecairorlii
patutlui c6rd de femei stricate, s[ trriascain desfrau, si se imbete,sa aducain
,opJn_ui. ffi;, tr.uui. ,.;
multumitd cu cevede'saus[ plecedin cas6.Grozdvia ;il;i;i. ,o,u, ei sd fic
estebogat'9i ea sdracd'atuncinu poatd nu se mdrginegte ra atdta.Dacdb[rbatul
si porunceascd'cu toatari'bertate nici srugiror,
slujnicelor; trdiegteca intr-ocasa'stiaina, nici
.u qi .ur ,-ui roroside rr"ru.jr. ,. nu-i
trare$te subacelagi ac9n31il cu un sog,_ci apargin;nu
.u un *apanl'"ri.obligatas6faci orice
orice'Dacd'acum,un bdrbatseinsoard 9i sdsufere
cu o fat6d; r;;;;1y,.!i egaritatea
sotieestedistrusd de legeacareobligi pe femeie;t;;;,r"b .acum dintreso19i
dintreaverea b'6rbatului,-.u iout. ca egaritate
sagi ceaa b'rbatuluioiacesdsecread'egarb
- Sunt,oare,roatecdsniciilepline cu er.
de utAl"ag**ali"' t
- Nu' nu toate!Dar sd nu-mi
aducica piria roanepulinerecf,snicii,uqor
netulburate deastfelde greutdli.Trebuiera i.rinir ;;;;6 de numdrati,
derare,ci dup[ celeintdlnitela fiecarepas.Sunt cf,sniciei, nu dup6cazurileexrrem
multe cazuricdndfemeilecarestricdcasele
altoranici n-aumai avutnevoiede farmecesau
deotrdvuri,c[ci rivalelelor au fostrdpitemai
inaintedin viald' datoritdmarii ror supardri." (Despre
l;'eci.rie, Apologiattieliimonahare, -Feciorie,53-55,in vor. Deqtre
Desprecre;tereacopiiror..., pp. 99_r0l)
"A venitvremeaca o latd sdsemdrite.Ceadintdigrijd:pe cineva lua
temere, sdnu aibdpartede un birbat de neamprost,ci nrrn.l. pdtat, <Je barbat? Gr:ijdgi
sd nu aibdpartede un
om cu inimi de piatr6'de un qarlatan, de un ingamfat, de un fanfaron;se temeca sh nu fie
cumvagelos'chilibuqar, prost,viclean,aspru,ticalos. d dr.pt cd nu toatefeteletrebuiesddea
pesteastfeldebrrbagi;darneapdrat toatesepreocupigi seingrijesc detoateacesrea.
Nici nu s-aivit in vialauneifetecel iortit ra-i'n. ror,
nldijduiegtesd vin[ odatd;tremuri toatd se teme;o li ea toat[ ziua se gdndegte Ei
5i #;;r;; i;;""ie toate accsre
gdnduri
Ar puteasdmi sespun[:
- O tdndrdpoateinsdsf,sebucureinsi si se
bucurein agteptarea unui so{bun gi detreab6l
- Da' e drept!Dar de obiceipe noi nu ne mdngdie
atafde mult nadejdea uneifericiri
viitoare,cdtneintristeazd a$teptarea necazurilor viito-are.
O bun6stareviitoarenumaiatunci
di naqterela pl[cere,cdndegtipe deplinincreclinlat cdnddejdea gi seva indeplini;nepl6cerile
ins[ 9i necazurilei1i zguduiegi-1itulburd?ndat[sufletul,ciriardacabanuiegiic6 te vor lovi.
Starea sufleteascda uneifeteinaintedemlritigseaseam6n[ foartebinecu stareasufleteasci a
robilorduEiin pia16 sprevdnzare. Dup6cumacegtia nu potavealinigtesufleteascl, din pricini
chnugtiLr cefel deoamenivor fi viitorii lor stip6ni,tot astfel9i o fati de m6rilat,in tot timpul
dinainte de mdritig,esteca o corabieprinsbde furtun6, deoarecep6rinliiei in fiecarezi pe
unii tineriii vor de gineri,iar pe alfi ii resping. Astdzi,un tdndia intrecutin calit[tioe
252
 Invrng,ironrl^de
ieri; m6ine,,,
nungii,
celvr -!i pe.accstu
?:ll: ""ai'ir' u,jll=r." poateintdmpla
e"'il"si
pan"iii
'a-ui']n"'ara
ca, chiarin
pragur
-.t-ruftfr ffii:" dupd ";,r;;';;,.
baftafiloi
poot.n d.;il;i:Yl1ipe remei, ci sipebarbali.
cepdveqte pecdnd cuardrmar.mult cucdtviaga
purtarea uiuiuunei
un.i-t'i"#.;,:'::
$i ;;;; ifTifi: ----'"''
datace
ce
A$a Siau lucrr,.;l^ r--l-.I*t'*st, u o€lt€l
sirnai,'nu,,,
in ti,ii"ii,^: ;;;;;it
ea
tinere rete
a stat tof t;-^,,i-.--_,^l''
cum
vutn p-lutt
poate n
fi i"oaiia'in
iscoditd i

p,acur ,l::fu'lre
,i,.,,,i,^,..,1"',;;,;';;iffi'."jJft;il*T;j+"1?fr!l!!1
I;;[1;f
H'91;m:;#1,*,"?;;;;i;''i;'t'"ff
n,;;, ;,,,ffiiTil;iT,".1
cascre,l,l,o:,: ;*l#J:iqi,fiix,l;
or,o,.n
ripite *,f.#:r:f*r*,]lg,i,
ni,._,i,,
a.runn..J::lT!':ilXiH
nraii;.i';:"l;l'"il,?,
t'i,i,,ii.',"ipi),,sin i.?:J:""'. ;;:l |.l.irecare
;;;;
,,ir1ii-iioiini'rtarnariilo;;ffi;iY
uesprecrctrcrea .t;r';,?:HL::,:;,"!j,'fl1fT*{:
rucrueste topiito':'..,
ppliiilroql
- -',cumplit sd,. .ar, c-!o ferneie
casatoregti
'.,n*;,rttt#i;fgit;"9;;i
rTr.i'j,:#y###t;,jtf
li .u unu-,nr''l.jj^-tutlore$.tl

f,O1;r
nusintt.
,,Se :as-:sii'
zce liii,yy: traa.';:;;;;;::,:::l:::X':*'nn
scriptura e nticirprintt'e Ascultdce
rirr.rrp.i*':orn!'1!'n -zburdroni,lor"*aut mrncii "i f,tr'^ousd.

[lrtmrq:dii*][*#*Xifr,:ffi
arat6
cdonrur
aieraede.srrd-n-ar
sa.urri
{,,,!{::',':{,,:
oI;*,'1ry,"r*,..;1i,lfii,rlJfll,Fi}d[#trfintr
ain'oio .a.,i.pri"i?i'ra"aii.,
iiiliffiTlfiil.llll1
o"re, Nu ot-ttu-,-_t
tn:d,-f
pr;;11n1*
p-uouidngerozie,
eideseori
,u,i.Ji'n,,lln"*eiate ffi;, il pentru
p;'eocupd
rrrrrr'.t3j,t:TJl,i?'il}'.:it'r, iure,
nu.p.n,.^.e, o rund
sau
:n'i:ff
:ffil;#fii-''frfi
;rrovin dinfrrrnusefea
'?xl,ii:**li+i#
h+Ff
llilte.ffi
suheturri"r'. trapurui.,,(';;"i:
aui*ria'oTienuinlei,
nuremai

probremere
vielii,;:.,r#i,;-tffi;;
trupeascisd nu cer(
*..,..jln,"rrsefe
lTiiiili',i -l.'iiil;,,ryh'
t,Hii'i*;* J,'i,
::l':g;::li',:J::.,,Hi?
lffif::;
lnsi rricifemeieUogutA
,;'nu cf,uti
Vrednica sr nua$tepte
a. trarta si de nesocortrlt:^Tl*tni -i"bogat
sddevinr "ii",,
princtsatorie.
imbogalire, cum
spune
::,,";,',1';:'of':;;;,*"i:jiiiiit:,",,:';";,t":;;^
,::Z:,i,#if sirna,rsa
t.ib,";,Jj:l? i,i,,iY'iu
i;;,*,:,;7,i ri,:::,!,,!,'i,i;
porranrc,isateing,r:.iuo...i.ilii;i'. .
ffi# #;:i*r
Nimenis[ nu facdgreeeara
iirfi"f;,::[g1qi,;
sd-eiia_so1ie
r,osari.i
n :i::t"t? maibogat'caer Maisirac.
,;r.'",'""",olTi1.o::,:hiiilll,ir?ia.;.*i::i;:..*:o::ilT
::.tlii,:.:'
cdteva
vorbe,ri ""rarpr"ol'ru
irir',)f"u n..rinare:i, ih"t,rrescdintr_ai"-1nrc,
ci clirttr_arc
ce spui'doamni? AIe.tale?
acesta? tutt Exist6vreuncuvdnt necuviincios
Acum'cd te-aimdritat,
ai un trupartdu,darai uuniimaip;j;.dsdtorie
"u tui 1,..fle? dec6t
ffi tu gi

tcJ
 so$l tau a1idevenitun trup, un singurom, gi spuiinc[ ale ntele?Cuvintul acestablestematgi
mizerabila fost adusde diavol in lume. Toatecele care sunt necesarein via16,Dumnezeuni
le-a dat la toli. Nu po{i spunehmrina mea,soarelemeu,opa mea. Toate sunt obgtegti,sd nu fle
aEaqi cu banii? Of, iubirea asta de arginli! Sd piard de o mie de ori banii; sau poatec6 nu
banii, ci mentalitateaaceloracarenu qtiu sd mdnuiascicum trebuie banii qi-i pieluiescmai
presusdecdttoatelucrurile."(Din vol. Problemelevielii, p. l l7)
j

,,Nu trebuie sd cdutdm bogatd, ci sd lulm tovardgda vielii spre facerea de copii" . (I)in I
(luvantul 19 la Faptele Apostolilor, in vol. Pulul qi fnpdryirea de g'citr, p 43 l 4 .
) tt

,,Suf1etbun sd c6ut6m, ca sd dobindim gi dragoste.Aceasta este bogdlia cea multd,

aceasta estevistieriacea mare,acesteasunt bunatdlilecele nenumdrate".(Din Ctn,clnltrl
19 lct
l;apleleApo.stolilor',
in vol. Pufirl Si impdrlirea de grdu, p. a3l)
,,Ceicarevoiescs6 se cisdtoreascf, sd aibl multdgrijd pentruacestlucru. Cdci dacdcei ce
vor sf,cumperecasegi slujitori cerceteazd, cu de-amlnuntulgi se t6rguiesccu cei carevdnd Ei
vor sd vadd cu atentiecele spre vdnzareqi indemnareacelor pe careii vor cumpdra star.ea
$i
trupuluilor gi inclinareasufletului,cu atat mai mult cei carevor sd-giia solie,nu trebuieoare
sb arato mult mai mare grijFt?Dacb o casdesteproastdse poateda iardgiinapoi,iar un slujitor
ce se aratddupdcumpdrarenetrebnic,se poateda inapoi celui ce l-a vdndut.Dar sofia,o datd
luat6,nu se mai poateda inapoi celor careau dat-o , ci eqti silit sI o ai pdn6la sfirgit. Chiar
dacl e rea,alungdnd-o,cazi in adulterdupl legile lui Dumnezeu.Aqadar,cind vrei s6-ti iei
sotie,nu lua amintedoar la legile din afarl, ci inainteaacelora,uit6-tela cele ale noastre.Chci
dup6acesteaqi nu dupdaceleate va judecaDumnezeuin Ziua aceeaa Judecdtii.Acelea,dacd
le treci cu vederea,ili aduc adeseapagubdin bunuri;acestea, dacdle neglijezi,aducsufletului
osindd neimbunat[gi focul cel nestins."(Laudd lui Maxim Si desprecefel de solie trehrie .sd
rreludttt,in vol . Calehezemarilale, p 40)
,,Vd rog gi vd sfrtuiescpe cei ce urmali sd vd ?nsurali,si iegili in intdmpinarealui pavel Ei
sacitili legiuiriledesprenunt[ a$ezatede el, gi si v5 instruili mai intAi ce porunce$te sd facem,
sl cerceta{iaceafemeiedac[ esterea qi viclean6ori robit[ de be1ie,batjocoritoare,frr6 pic cle
minte,ori are alt scdzdmintde acestfel, qi abiadup5aceeasi vorbili desprenuntd.Dacitvezi
cd Paveli1i d[ deplindputeresd cercetezi,gdsinduna din acestepatimi la aceea,desparte-te
de ea qi ai cutezanlade a-1i lua alta, ca sd fii departede orice primejduire.Dar s[-1i lepezi
femeiadup[ nunt6 nu ?ngdduie,ci porunceqteca pe cea care are toate celelalteneputin[ein
afardde desfrdu,s-o iubeqtiqi s-o tii la tine, qi astfelte asigurdcd trebuiesd po4i toat61;iu111,r,1
femeii.Iar dacdacestlucru estegreu gi impovirdtor,fE orice qi preocupd-teca s[-{i iei o sotie
buna,ing5duitoare, vrednicdde incredere,gtiindc[ altfel faci una din doud:ori i1i iei sotierea
q ii i p o r l ip o v a r a o r i - g i a c e a s t a n u -die d o r i t - o a l u n g i , q i a t u n c i c a z i i n a d u l t e r . ("L a r u l d l t r i
Maxim Si de,sprece.fel de solie trebuie sd ne htdm, in vol. Catehezemaritale, p. 42)
,,SI cercetdmbine acesteainaintede nuntdgi s[ cunoaqtem acestelegiuiri gi sd ne sdrguim
mult ca s[ ne ludm o solie care dintru inceputse armonizeazdsise potrivegtecu felul nostru
de a fi'tt. Luandu-neo asemenea femeienu vom aveadoar aceast[bucurie,cd niciodati nu o
vom pdrdsi,ci Ei cE o vom iubi cu toat6 tdria." (Laudrt fui Maxim Si despre ce.fel de solic
lrebuiesd ne luiun, in vol. Catehezemaritale, pp.42-43)
,,Nu cluta bogdlia averii pentru ca CIci nunta nu trebuie
tirguiall,ci comuniunede vietuire.

rr5TalcuireaPr.MarcelHancheg: qpnq
€€ efpuOp6v nva,rci ouppaivouoav rolg rjpepeporqtp6norqyuvoirrr
Imagineaestea doi oatnenicare lnerg hnpretmd,tn aceeagicadenldbine ritmatd, fdri dezacordin felul dc a
pigi.(n.s.97,pp.42-43)
.)E, A
 ' cdci pemullii-am-auzit gr6ind:crttare s-aJdcut
ilmtttte'si'fiindcdsi-aluatfeilereiogam,-o tioiipitmai tns.rdrit drpd rumtd,sdrac.fiin,mcti
Porteeti cdstigo:j::.::r.r.iili ii' ,., aryarcdd acunt.Ce zici,omure?l
pentru nu.te ruein.;, ni.i,n,1
cete framanfi pentruu"t'n.u-:lip:" i. .iirigilna" -ere,i,';;;;';, intriin p'mdnt
unbarbat'(/n singttr'hrcrrr tt'o ii"'frreii: sdpdstrurrTruadunate, suntacesre
cuvinrevrednice de
rtrco'.' 'sa'seing,iiea'scdde
gotpJddriu.zca.l sdpdzeascd ceeace irtr,ir
Eip."t.l.easta ne-a dat-o Dumnezeu,ca intru
i,i,"iffi),,sidespre
;:l:ff,:l,TJl\,2"',!,:";:;;i,i^;,"u'";r,,ii ;, ir i, solie
tretu,ie
sd
,,Mul1ibogaliludndu-ei r...i
in[elegerea'iscand :1r:lll:,
zilnicce.turitamasr * _rp?rl"gy-$i avulia,au pierdutbucuriasi
9iintrriari lirrl #ru.i rl,airaar,r"*temais6rmane,
sebucurd de pace9i cu multdu.t.ri. pri*r.'rJ*r.
toatepdrlilededesfitare,adesea ..i .vazut.Darbogalii, inconjurali
din
qi-aurugat moartea din pricinafemeilorgi,'astfel
viafaaceasta' nu au avutnici un iolosde peurmauunuriior, plecdnd din
(/'auddlui Maximsi desprecefet desiyie de vreme ce nu au sufletulbun.,,
i'ebuiesdrterudnr,invol.catehetze nmrirale,p. 54)
"Sd nu ne uitlm la bunuri,ci la bldndelea felului de trai gi la curaliegi la intreaga
in{elepciune' cdci femeiacu minteaintreag6 gi ingaduitoare gi cu bunr mlsurain toate,chiar
dac[ estesdracS,poates6 faca saraciarnui
aoiita a"*, bog6!ia.FiindcScea stricatdgi
destribalatd 9i certdreafd, 9i dacds-araflamii de .o*oii-in,r-insa,le risipeqte
vdntulgi aduceasupra mai repedeca
barbatului dimpreund cu sdracia mii dealterele.sa nu cautdm
ci sotiapotrivitdcu stareanoastrd."(tr:,!: fui Maxinn boga{ia,
si desprecefet de solietrehuie'd ttc
ludm,invol. Clateheze nrar.itale,
pp. 54-55)
,,Cdcif'runtusefea trupului,cdnclnu se injugd cu virtuteasufletului,in
treizeci de zilepoate.s6-l douizecisau
piardipe brrbatgi nu r".rg..maideparte cu et, ci, ar6t6ndu-qi
tatea'distrugetoatadragostea. r[u-
Iar celecarestrdluc.* .u frumusefea sufletului,cu c6tinain-
teazdtimpul9i igi vadescprin cercare noblelea lor, cu uiatproau.solilorlor doriremaicaldd
giiqi aprinddinlauntrudragostea ceapentruei. $i dac6seintampldaceasta gi sestatornicegte
intreei dragostea ceacald69i adevaraid estealungatoricechipal desfrauluigi nici un g6ndde
neinfrdnare nu mai vineasupraceluice-giiubegtJsolia, ci rrmdneneincetat in iubireafalade
ea gi prinintreagainlerepciune de carefemeiada dovadali;;;;;^;';;;;"ezeu
binevoitor sprea fi
5i conducdto,r al intregiicase.Agagi-auluatadevaralii b6rba$de odinioard nevesre:
cdLrtdnd la noble;ea sufletuluisoliilorqi nu la bog6fiabunurilor."(Latrddlui Maxinr de'p,e
ce.felde.s'olie trehtie 'd ne ludrt,?nvol. catehei ntaritale,pp. 55-56) si

,,'li '4v'raantera bdn"citt Si tnaintatin zile - zicEScriptura- Si i-a zis.sltrgiiceleinrai

bdlrctnedin ca'sa'ra, celei ce chitterniseatoale ale ltti: rPune nrcina
ta subcoapsanreasi re
,iurpe DortrtttrlDtmurczeulcerului si al pdncintttlttisd nu iei femeiepentrtt nrettLsaac
dittre.fiicelecananeenilorcu care eu lociriesc.Ci mergi tn pdmcinrtrlunde .fiul
ant.fostttdscttt,lcr
ttcomrrl mett, 'side acolo ia sttyiepentnt
fiul meu>.(Flcere 24, z-4). Ai v6zut virtutea drep-
tului,cAtdgrijirea fbcutmai dinaintepentrununt[?Cdcinu a chemaifemei
uguratice,cum fac
cei de azi' nici careau fost mdritateinainte,nici din cele mai in vdrsta
ca si meargdsd aleag6
soliepentrufiul sdu, ci pe casniculsdu;qi acestuiai-a incredinfat
treaba.Aceast6fapt6este
cea mai mare dovadd a_evlavieipatriarhului:c6 a insdrcinato astfel
de slug6, fiindci l-a
socotitvredniopontrua faooun asemonea lucru.Apoi ii spunesd cauteo so1ie,nu avut6,nici
frumoas6,ci cu noblelein felul de trai, 9i pentruaceastafl trimite atdtaamarde
cale departe
de casd'Ai vbzut gi bundvoinlaslujitorului?Cdci nu a zis: Penfi.ttce
faci aceasta,ccittd.stptl
ulcileaneantttri frntecinalecu noi .ri atdteafiice de oanreni bogali, insemnayi ctt mtrltd
Si
slat'd? |'rt itt,sdmd trimi\i depar'le, Ia oameni neamosculi. Cu iine ttoi ttorbi? Cine md t,a
a:;culta'?Dacd md vor inSela?Dacd nrd vor antdgi, cdci nimic nu este nrai usor t4eccitaceasta
itt,siltmliain care ntd voi a.fla,aceeade strdin?Nimic de acestfel nu a zis, ti, trec6ndu-lepe

llt
 toate cu u"o"t"::.::,.a
ce.este cel
mai important
:j":l^:t,arateascurrator
'# si ,a ao..It'e'l*T,r::: a refinut: qi nu
retinrrr.sd
cimno'l
n,, zicE
_,i^v
rivaace'uia
nimir
::; l;;';::"-;; l; l* i::;" J;:,:
jt::*,::,iiir:i';;i::,W
iff ffi::'JJ:T,; i*i iJjH;
r.,;;x:,Lt;^,j.::,nndc,,,,.ll,[iii1*iltr'
*ii,f;1tii'g"i'fi
,,',,1,y1 :1.$i:di[itir:,rifr;";li*t:i'T
C,;,:,,;;;:'
{rui,.i,,it \i'l'J'),''t:,:i,::,i1yta-1tia ai];;;;";
;",::::T:;,i},[.,,?'::
i:,ttt "'''i io;:;,,:: !;';;i
''":;:i:;qtrjffi
ff ift:iXfl
r' poui.,i'#u, sunet
ou'
::i,::,
?:tr
necredinciol.gi'i #i it it;,
$i;;; ,i!,!ff{r';rf';ii;i:::
;:,ie..,t.o
acea,;rai
l:i :i
iubitoare
urmeaz ,,;i!;jilm::1f
dedei ce, :
Dumnezeu,dacdse
e,
a, ''l,,ii"li+:l,i
te:D;:;6fibucr fll?i*i,,iir1l:fiLq:til#J,,.J;ft
l;T;l'?;;:2':,1:,:iiE{{;,i;,:;,n:,iu*i,iii;;;,, ce
reta,*7iii,:ih,,ie
sd na,,ci,,,.
^_ :,C_u.idimpreundcu virtuteacar,
impdrtaseau
d'''urta
"i!ou..-ca.il1Ti+i:i.t,rJ;!qii.E;T:J::I.f,xr':r
dese'cualifiibinemitotitouti, t''i".i";.i..i ui.-o.liior'ii
lein alte'rii dechipuri'ara"irlr"'i-r"ui ru.ouri,'in
severitatea Pentru ,noruril;il;; ;.t:uvine,ci haine-rioi ori stricdncru_
ptotptglr.a atunci Ie cre$reau
eranaturard' 3:t:1 9i
nu artificiarf, trupurui tor.iu in toati
ori irirrjiia prin'r"ioj.'."r".,.r,..:.
t3r,.infloritoareli nobir',fiindcd
sdndtatecuratd 9i frumuselea pg aceeasegi bucurau
loriru n.rnr$tequgitd gi nici-osrauiciune,iu de o
croncemoresear' erarepddata t-.-ilpoua.a
dera;l: g:; ;,.";ii.;i rrLrplrr,
tapierdtoatdmolegeala'qi "ttg,tai";.totur vraga.., chinuirire si a rucraroare cumdna
erau9imaidoritedebirbagi tr"a gi sdnrtatea rrupurui.De
li"tJt'.ui.iuuite.oii* ,*.i trupur, aceea
lucrarea acestora mai bun';i.;il'n*i ci gi sufleturdevi'e prin
desp,e ce,fetdesolien"ebuiita ii t,,il,, rrtia;";;;ferepciune. -.1ti,ia hriMaxints,i
i, ""il ;;;;;:;r'))oritotr,pp. 67_68)
"voi' tatilor'urmalipurtarea degriidce.a ardtat-o
pentru fiul sdu'necdutdnd patriarhul sprea ruao femeie
el averile'ei,.nl.i ,traru.ir.in.urrrui, fir6 ifose
nimicaltceva deacestfer,,i nurui nour.l.urud;;;il.'ii,. ni.i r*,n,,s-e1eatrupurui qi
flicele!voi' viitorilormiri,luugi-ua vr, mameror, aja sav6 cregteli
soiii.r'*utta ;il;;;:,
ruginoase Ei trimbige9i fiuiereri r."iii.iul"arr""iiif"i, fErrdansuri gi i6seteqicuvinte
,our.cererarte de acestfer,ci
caz'
:::'[*j.,l#::ilffi#:m::lil:i"d;ffi'll'J,...Io,cetrebuiefhcuteinacest
c'tci
daciastfei
vomrdndul
';1.;i.';#;;,
adulter'
nicimotivedegelozie,ni.i-iufr., ;;'"#H1il::H:,T:t*ff,T:fi;:,:i::
nicicerturigi n. uon,,bucurade muria
intelegere Dicr esteu.Lrill.*, gi cererarte
[opovoro']' pacegi mLrrta
Maximsi de'spre uinrli vor urmaintru totur.,,(r,atrcid
ce.fetcre
solien'ebtrie*sdnerudnr,invor.carcrrere rrri
mat.irare,pp69_70)
',Nuintoarcespatere
femeiidac6nu estefrumoas6 la infEligareori ra trup.

r:o
TilcuireaPr' Marcel Hancheg:Azi aceste
lucruri sunt acereagi ca.qi pe aceavrerne.doar fo''a s-a
scltirttbal:barrii'banc?i'.asigurtrri
la tot rerurae a-sociafii
nrlspsnepsatrnisrul: deasigurari, i''vesti{iipentru.clipurile.zirenegre,
imbdtrdnit_atr, anr r-o,r, ud.1.ut oarc
'j6' 25)'/lar Miintuitorul-porunce$te i3 "rt irZii-iirarit pe urnmsiilui cerSindpriine(ps..
ligi
si nu ne ingrijirnde,iuo a.',riain..prout",n.
ci taprulcirnei'credern i' eremairnurr o".aiiliri,,,*iil. i;..'ili. p.oo)
uu suirracesre'ri.iroace
i' sirrc.
256
 ,,,...,Ora.r1t,
fJ,,*t'fi ",{:#i:,"{;tr::";r"::;"or
Scriptura, care zice:Micd
ftfi.e zburdtoaree
[:.:!;"'i"l'j;.'k"'.f
,.;n'#f
N-otdudapentrur*rur.f.u
i,r;{:':";
pricina .i?::r;;ril;,'la,
frumusetii
dinafarrf"'at tun.,.r, neinfranaie. ururagi dragostea careseivescdin
' Mirelui Bisericiil
Frumuseg"t bauta.rrumusefeasufleturui
! tJrmeaz.t
ai""uHrr.r,.prinaa. aiJsi
gelczieqiadeseori "a a" murtrnebunie te
Ei aruncd in
i1idi placere? ll3ttsau uarri.iii lu.ru.i'nlJu;;".;r. Dartu zici cddragostea
o lund aceasta
doudtu, ..r rult un un,'ii'rri
ve$teje$te
dupdobignuinla departenur Iar apoiminunea se
inJetr"t.;; cu-ea,ru,...ii .ur.
rlmin:mdndria,ripsade'minte, uu fosracoperitede frumusete
'lifi o ;;,;i;'#,e,,a'".,'
Jirir.rrr.Darin";;;iJi.i srflet.sti
nu'. uia ci dragostea
lTryLTjffin,Tilff f *tlo.u,.i an
J i,,i-lnrnaca
e-uorba
ce estemaifrumo-s aecatcerui
nuesteatdidc luminatca cerul, sfune-mlt ce estemai.frumos decdt
nici un ochiatdto. ,ireru.itorca stelele? Niciuntrup
flcuteacesteagiing.erii
re aamiraul'f.urIe admiram sterere.$i c6ndau fost
ne-am obignuitcu ele'Agaestefireaoliqnuin^1ei gi'rii, dar nu ra fer caia inceput,
qip."ti-,r'..eea ceci
caatuncicu atdtmaimultvafi again nu nemaiuimimraferacum
pieretoatapodoaba curutrereii.caciiacai seintdmpld vreoboald
Iafenreiii'ii'rn si irtimabinet,ctiroareindata
trupuluiei. scTcdttrdnt
cttgeiarea
ntd'trald' blcindelea.Acesteasunt leutoru),
semnele frumuselii tduntrice.Sd nu cdut.m
frurnuselea
trupului,nici si nu o inuinovbfim p.ni* u.j.lu"*ri pestecarenu areputere.
fapt's6nu o invinovdfim deloc- ca asta g De
intirdtdm' 3 ?pra a celor plini de indrazneald-, nici sdnu o
nici sa nu ne P91nim itpoiiiua-i, Saunu u.a.i cdli locuiescimpreund
f'rumoase
5i i$i distrug.inchipjalnic "irt"lr1uli,t,'"r.t"j"; cu unere cu femei
nu preaar6toase, ajung
uatranelez
siL,,d";"i,o ceadinrduntru, ,sdtdrnddttirtr
fiarciturite
ii^l:::::,i,,:,f:?.:.1:.,11'i1ili:
c:ererhmtrice,sdpierdem ,,.r-,;;,i-;;';;r;;'ir ",t,ii."i1J"'iil;r,tirr'iirif,!'!)
fe.fiumou'sd pentnt D.urrru.rrr.,,
tntpenrnrnoi, s6,nuceutamra ea averi,
noblefea suflerului' Nimenisf,nu uibapr.t.n1iasd se imfoga{easc[ nici bunurneam,ci
ruqinoasd qi vrednicdde ocardesteaceastd de pe urmafemeii.c6
bogi{ie.tvtaiuinezis, in nici un chips[ nu caute
cinevasa seimbogd-feascd in viala de aici. ci"ii ,r,or-ra ,, intb.gdyeascd
i'spitd - zice- cckl itt
si itrpo.fte.ftt'd
de mintesi t)anminare,si tn curse, fnpieire
La fenreie' dar,nu ciuta mullimeaaverii,gi aiuncipri;;;" si si ninricire(l rim., 6, g).
cine'spune-mi' celelalte le vei aflacu ugurin{a.
orice lucru ar face,lasacelemai de seamdgi
neinsemnate?" (omilia despre cd.sdtorie. se ingrijeqtede celemai
Din contentarir.tl
la E/esetri.in vol. (,ateheze
maritale, pp.9l -93)
"Nimenidintrevoi sd nu rdvneascd sr seinsoarecu vreunamai bogatddec6tel, ci mai
binecu unamai sirac6.ci nu va veni atatu
uu.uri; J; ;"..i, cdt neciz Jin ,.proguri,din
fapnrl ci eaa adusmaimultin casata,dino.ari,ain
ru-ri ir din cuvintele grelecete veiauzi.
c[ ifi va spunecu ifose;N-am chetntirnimicdin
ale tate,ia tncdam ale nrele,pe ccrrenti re-
atrddt'tritpdritrtii.Ce zici tu, femeie?C[ aj aletatez
ce-arputeafi mai mizerabildecdtvorba
asta? Nu maiai trup caresr fie al tdugi zici cdmaiai
avufiicaresafie ale tale?Ntt nrai,st,tteyi
clotrirtrrrpttridtpd cdsd.to.rie, ci apiievenit ,r,,,ii'tiu{iit'Iu, uu.rile sunt dour gi
vicleana iubirede avu{ie!un singurom, o singurd"vietate nu una?o,
a1idevenit,gi inc6 mai spuia/c
melc?cuvitLttul acestamurdarde la diavola venit.Toatecelecaresuntmai
acestea ni le-afhcutDumnezeu de trebuinl[dec6t
comune,iar acestea nu ,*t comune? Nu poli spune:ctnteae
Irrtttina'al ntetr'soarele, esteapa. oare
:_rr.uo toate ""te rnai de seama sunt de obEte.iar
averile nusuntcomune? Sdpiardaverilldemii deori,bamaibinezis nu averile,
libere.fnpoo'rpeotq] ci voilecele
carenu qtiusb sefoloseascd cum r".uuin. de averi,ci le cinstesc
nrultdecAtpe toatecelelalte."(omilia desprecdsdtorie. mai
('atehezentoritale,
Dirr rnnrrrttaritrl
la Efe,serti,in
l vol.
pp. I 16- 1 17)

ltil
 cutoliiaceste singur
.n,oijf,lTJ?,::ili
'111t1-tt lucrusdrcautdm:
dragoste
ar.,
;il'';d:'::?';
^tl l""i;::u'-un
ffi
virturea
s

,;iiilfh*#"itl#':ilIl'T':'ff{*":}i''
ta.ofemeiede aceeasi-;;"""::"jl acaugire, '' ,i* d""|lnd
cumnu uorn ""#r"lll.1"
stare.;;i3jii,,l.,'il*,,:1T:l
dec6t
casofie.
abltyt sprepoftiiea

iulxi*:';ii*tmng"ffii""lil;;::,i.il".,'ff
aduce
toate
uunl-c-Ygi
-uarua'luuii;Tif
impotrivire'I'i:
neb.unie
gi
il tu t?l,3r"s.ui...rir'o,i
si ir. rui,i.r&'rocrssteruie .t
a.
drasostei,.$i'.u-oun"r int#t o;..."r'iiiJ
a."i#'[&fi:Ti;"J'ffr1,::1",
congrdsu,,, Ii,u::si
nv cdutdm
acea
i'i;'i",1::;';::'::l" u'"-*i'ii'r;
(:u
rro,.i-ii",-pprrr:!?fr",;'#;:;:;:'irYiZ":;";#:;r:,#t*tl;
,,ce/
ce,urrrrrr" -
::rl liim i';:",?..j uie
l:'",lreb
if# ff .':5? inr6is
iX[[TJH#,t:":"i'I'i';;iiffi g',']*i;#t*lrJftgld:f;,,X,lr
cdveiuu.u
'ui,J*:l':i[! TJi,l?T:::*.;; ';n.,'1'.9i"u,;
#;;;a4i eisaieiarta.
l':':::':ff;j,:::::d;,Ii"ffi :j#;2:;;";;#h:i,:nJl,i
;;'i",fr:,;,i;f
JilH:':"Jfi
;:i;,;;i?Bdi? j jil
#:jif
fiq':,,u1 ;i,nii;j:; x,rf=,u,.,i
*f i:
;#,;;
r*i.l*'T'nnl !;:;
Mdrgdrirat:ere
; j
i$;;:i,-
:::;::::
gr,rn,ririioane;;,:;;;';?,#o;1,,r, ei binecuvantur.u
*u,,rrri ,, (Din vor
"omultdndr'dacdesteinlelept,
vafacedinc'sdtoria nuvaaveaniciodatr in vedere.ul
sa-un come4al aururui. depozit debergug.
Ernu
dea trdipebelsusur riral.l.*.a,.gu"a ruiii pare
to" at t;; r;1. prati durcegi comod
aceasia-ir"rrrur.cu cere,ui dur.jertfe(...)
ur.g..,u.,u-il'T"q
unicpe,ruu.i.
inftsisdri
idilfi i:#"t;'m*y*',ft:','
ra'meceie
sl..1. 'airimdne are
isi vapierde i
au.a,,.1J'u.3XirTffj:.:::l^;:;lj-d";;'#
vorimpodoui
vnr
vialat;'6;rfi:b:"t aceastd
toata
im^^J^Li .--,v frumusele
oratorice,
de_o
zi,r. tsevs'r
u;;;;; lh.[,!'lll!
pp' 245-ziii-
. ,,ceeace trebuiesi iubeasc
virtusire,
.',.pun..i u u""r'ru'iile
,,,,
,q,idi{:!Tl,fiil.Xi3iT,j.'j,:l:#I':;ilfil;:
T!.1*rd
ceeacenutrebuje
sr gni ni.ia!.ur in ,.u*irrr.
lucruslab'lucrutrecit"t'-ri"* ,"i ,"rar.
rrym.usetea.'F.rur.pea
rrumusele tiri.lri"f. $i de;[i.i;;atunci esre
vadura je:;
ttu'mnJ r'lrili{ir", c6ndprinimposibir,
aceasti
cu c6tmaiminunate frumusefilililtempra. ri'.i"riiJi.ouiqnurnp
ii ua,aiiin.antarea
""i a..a,iereut"naturii? ei
il;;;;ioi[n',,, oriTuignuinla
ni re-
;.T::ii:';'ili.,'i;iil1,,H,*'u,ii.niu inc'ntdrire
soride
sidurabire
sa nu mai cdutS.m
bogafiain so{ie.Iubireadin
aururei esteo iubireinvechit',
dureioase
ii-nl-"u produce carene
?,T:;i',:fr,;:#J;'tr' dureri
usturdtoare.,,
(Din votBogdyiite

CASATORIA
(zestreafetelor)
"vine pestemireas.[att necaz,cdnde vorba
zestreaflgaduita,iar ginerele,. de zestreaei; socrulnu di cu dragl inim[
rlu**:_ra
estesilit sdse coboarela rug[min'1i , ir.iri*rgai.p.9nr, ca si gi_oprimeasca
n.o*ne; mireasa,-uriti,a roara,
de tat6rei mai murtdec6tin
258
 ':::#:),:^il::;:,^::::;::'::;,,!,f)::'{',:;i;,,,
s7,in vo,Despre
Feciorie,
Apo,ogia
vie,ii
c.AsAfonf,n(inchelereacdsdtoriel_
condlFt)
"Nuntaesteo maretainl' unirea
d,:,r,. bdrbatgi femeieesteinchipuirea
tegdndesti unirii dintre
rufalato,i.in
mod,up.in.iur
i[ll';#:'::::ffi,:{:}.;
li'o'biemelc,irlii,p.sa+1 a nu esteo afacere,
ci o comuniunl
sinicis5nu
deviagi.',
Cni,""1
CAsAfonrn (intre rudenll
este nepermlsa)
"Dar Dumnezeu a izvodit$i un-art de legatu.rd
cdsdtoriile
intrerudenii,prin at.i*l,n-.-u fer intre oameni,cdci impiedic'nd
aceia
iardgii-a migcattpit noi'-nit1.a impins,
ur-u i"a"J'.ari-.Li"rrai,"r de noi,qi pe
putintd lurui pri"-i"*aireanoastrd
a-i uni peaceiat' t"i, iu,a'.a.prin ceafireascinu eracu
raraioiir'iGt i-u unit,-ui;;; prinrr-o
u"'t..ail;;i; singura
;?:;,):,::,::!,ei neamuri
cua,teneamuri
om,,t
tu
ii::?:i:r:,i:'#,|:
(Levitic
r8, 6-tiy,z;ceo,,..,.,
,; y:: i!i,Tr!_,#i,i:,:,:,",:::,,!",lii,i,ii;,,t:"
'urroriitatahti ldu' nici a alteifere
iire esteitt tnrudireitt tine,
inqirdndacolope numetoate care inrpiedicdcds,dtoria-
felurileunor astferde rudenii-. si
Ltrago'teaacelora' de a fnrpdrtdsi iii estede'aiu,s, zice, pentrtr
cu ,*i,,sii iirieri,'iiir,
c'stehinea rc apropiade aitete. si.necazrri, iar pentr., cdsdtorie
i:trr* ce.srrcimtezi tiiliirn dragostei?pen'tr, ce cherttties.ti
itrzadardt'ago,srea:.!t", rJcln'a,oriu o?:1:rf:o-:i,q,i'i),arogor,ra
de a.fardcle nuieniire tare, io, pri,r,'r-.ittsa aheia,ruanttur_yi,emeie
rLttJcniileca si prietenii orrrtS,,ni?-" un str de'rudenii,^fi ratd, si mamd,si .fi,a1i,.si
(conentar;;ir';;, Tcircuirea
r.orrtttctti,omiliaXXXIV, p. 36a) Epistotei intcii cdn.c
"$i pentruca iubireasi nu semicgoreze,
oamenii ci sr s'eintind[ la toatromenirea, n-aing.duitca
si secdsdtoreascd cu surorisi ni.., i*pr"a"orlie a.rp64irea
'f;:;;,:::,::,,f:i:;-,#ct"derni""[ui'-i'an)') de rudere noastre.De
6il'":i r'*i,,i, iinld",irr,aut.i
te,4v;
"$i vrdndsd uneascipe oamenigi mai mult,
fiicelenoastre'ca nu cumva si ne nu a fEcutsd ne insurdmcu surorire sau
igloar.gem-dragostea
"' doar citre unii gi astfelsd ne
'f iff:lfiJ":'Ji,ili";,1i,";';;;i;t'i lo,,iriiaiii,Z"""*torie.
Din"on,u,,t,ti,
i,t ta,reseni,
CASATRIA (pdsharea casdtdfit pana
h cdsdtorle)
',Daci mireasa. este curatI (fecioar6),atuncigi pofta
Dumnezeu va fi mai mare'atunci;;; estecinstitd va fi mai mare, gi teamade
atunci9i copiiice sevor na$tevor fi plini .u uo.uarut, cdciprimeEte trupuricurate,
debinecuva"t.*"rui D_umnezeu, atunci gi mireregi
mireasa vor urmaunu.rpe ittut qi unurartuia
:"r.;;;o*
LltistoleiI cdtre fe'saloiicerri,omilia V, in vol. e.,, (contetrroriit,,o,t Exprica,aa
(loktsctti. 'fesalonicetti, c"*iri"riile sa, ExplicareaEpist.lei cdt,c
I Sil/ p. Zl6t
"crezi cE e de pulin folos cdsdtorieica s[
se insoareneprih6nitcu o fecioara?
marefolos nu numai pentru castitatea Este de
,arJriJ,"i.;';i;.;;* castitateasoliei Nu va fi oare
r:t
TilcuircaPr' MarcelHancheg:
cisiitoriadoarintrefrali ar fi datcaracter
de casttrinclisi anurnitor
gmpuri
il ::;t1,il,?i:,i:
ffi:'j'.l:x creafiei,
cr,io,sirul*iuun
(inu..,i.0,,.i,a,o,.io)
forosir
rilrr
ff:tI;f;,dr'f$t

tffi
 atuncimai alesdragostea .
lor rlror
va fi cu mai ;;;;".r:",:.ur rni curatd?Dar
mai
c€€&r
o".;;;* ::e-estemurt
"':lt'ul cdDumnezeu
l[::l;;,,i,ili:*i${ii::ffi, 3'" o-'n'*'a'u"
sdnuse,u,'ll:1'ua.ug;#;:'3""':1iiru,Tilli,?:Ti!r:r'"i
#Tl''
;,i!;,!::,!:VW::,?i:!:h,sii#^:;ii#i^
x#i:t::#ri
*' r. r c'sitori
e's
r
i ;:,',L'.1fi1i,i::l;::l ser
1,11
n u v ai f i m aci o'ri?
Nu
ni,os,i
v tr"
ff i:i'J'lil:i ern
cum ;ilT;*
aporuncitf;#,;.{; t"*i-l*;il#.tli
d,.'rialti"3::;;T:*l'j:i#1[T';'fflT:?
Er?
$irEcain.;l-':T
j:
::,::::';;i:;;"#i,*:J:,tdTJT;J'ilTffi.r,,tiiH;;l;"y::[
u, penftu o educayie
orrodoxd
;;;;;;r7:,"::
CASATORIA ,Tr;iii,
(agezareacununille
pe capetelemirilor)
,,Deaceea

i:'t;d,U{;1?Tffi
iit:H;#";ri.:il::::rui:ii*rlt';f J,T;,i,J:
invins?"'(iiic,;;,:1:^;;:,:;,i,i;::;i;:+l;::ij*,TjT-ff;:.rtrpdlununa.
"i.,i.
QASAToRLA(cununla
reflgloasd)
,^u
,';:;:::;,ii;::;il{;;:;r,i::iii,yj":::!::;ii,ii
IHy:"Tlfilff:{]J'i,?":.":'r1:"
racd
ei..i^.T.
acum
iEiiauremei:
si-Laibd
pe

eIsAToruA (printre cel

invltafi la nuntd
sd se r
odatdcuei rr"" ir rrrr!;:TffiTA;"al alessdraclt,
cdcl
"vrefi voi nu.n1i
binecuvdntate
de..Dumnezeu?
Facefi. iu partera
liTl$TiT:ruTiiiJ:i: t'y;i.:ila"".,i*
ri ,a
illu:llr,un.on.giu
acdrui
ere siracii.ca
pompd
merse
diavou,Fa mi,ii ; ;;;; jl*i
i:ffii:l]:'".,X,ff itiil' llii"l1*1,;;'*i*avrra
;::ff ?trt.*.,?#,
Jl''ti',*iliJW'i:iffj*:::II#j' cep,,
;il; ;;;
"Nimenidinorchestr[
sdnu fie defa1d,^caci
Mai inaintede toti cheamd atunciestechertuiarazadarnicE
p;;;i;, gi urdcioas'.
dintr-acesri.fi"ali
ai Uri ,,ni*,ii,'ii,, oli${iprin-.i*'#L chemi?i,,truiai nyi./dcur,ttora
ftrut
acestaar fi nepldcut' de a chemape sdraciLtrlruiri7S,,nS1. 56 nu_1iinchipuic6 tucrul
(Conrentarii/a
sattExp'trcirea Oiir)A";rdtre ruru oe nuntr,in rocurrui Hristos.,,
Coloier.ornif iu XII, p, 156)
CASATORIA(pehecerea
de nuntd)
"spuneli-mi'
Pentyceingdduilica.dela inceput
cucantecederugine' sEsemurdhreascd urechirefeteivoastre
cu petreierile
acelea "rp"irilritriT,
Penrru.ce
pdngdrili rarirJjiJ:-::It. c6t
ur,r, de uEor arunecdtineretur?
0race$tt' .taina
sao invdtati ,a Junslil de ra nunli,ou,.
pecopilidela inceput curugineu; aceste rucruri
Sitinecuvdntdrile
lor' sainiareasca ,i.h.*upi preolii,caprinrugdciunire
unir.i inrr.,;fi;ffi'.u oragostea sofuruisdcreascd,iar
 ';:ffi
;:tii5:fd?i'ffi
:;trT.fr
aJutorul
lui Dumnez
eu,,. Tr1"T:...ff
fiif!:rt=i*irirff :::liJ'*il,,:
(Omi/ii-i)p*nr;,diirrirvIII,VI,
"cdnd s-a implinit numirul in col.pSn,"or 22,
p. 166)
'iii!,'!,:l'i;r;i:i;l&";,:'if,',,::,,,;f:,j*:ri,::!;;f{,76,i,,
celor gapteani, pi era
inaintea rui lacort arcita
vremeca ni,ste
'scarci"
'virtrcind
Ai vdzutcu
Lcrhan
pe tin,.ii"n t,,,,, di,r-""iriirlr,
cuviinla'fi;;ycei.vechi
ff::ol:,,,:,
^ralacot,6u".r 29,20_23)
petreceri .9atd
dracegti' """r,i.2'arritiiori'r.ii*Z'r^da1i
tofi caretu'aJ,igi"rri.r in v6ntdupa
L'rauoarechimvare? a.'ll'i"i.*, *nlenia nunfli!
Erauoarea*r_,1rr315iti Erauoarefluiere?
o atdtat tt*latl,nu'., pentru niri"srrrre_mi,
dela inceput pentruce,aduciin casr
chiar
sdpangdreqti cechemi'oa39ni
cu o tt'tttuiuianrluuui,a'r"ri"r."i.'riL"t_9i d9re ,..na gi derateatru,
sr-rfacipe mireqi maifEri ca
aceste.neceri, ,i,*ii.arputea indura de
in riniete
rurruna
iiop,ino
ftil:pi;:,':,1tff:f;n:
lle,.,o i1'"u'
pterde
'",r,,i,.r,.ii_iE!'r:;i,Hiiil,?l,1i"T;**ih::,;;
5i sestricrtotulvinodJt*i"
casdtoriti'
Adeseori'. 9aa. r.i"r.p.rii. rupaiu t"r.iiuTurinfeniei
oin primali'rir.t. tineriror
p.riveste
cu ochi prirrsr!-i" sufletsegeata
s6u,r.i"iir.rr. uju.lse-10.aba aiauorutui,pentruca
il'Tl"t,r,.i.ii"';rrur

*?;;.-;;
;il#:f
semdresc
;;,;;',-"::':.,
ilT'' ai rac
:til.iui;;i,ilimai
j
ilJ1f;fi?iffi di:*ff ;i"i ',i
intdiinferegerea
dintre
ceidoise
qi cu vazurEicuauzur;

rugine;iar dacd9i femeiarttt'iu :ffi tf,tif I,;

rti atunci,^.aar.ra, cas6
spunaga,toturdin temerii.Se
trtr|;Tixi,:l':i',11.#.::m*r
r,tt1t f ;j;;;;'ii'u.o,
il?I*'_.,i ounde
a,n
(Fac.
z'24:!res.,
s,3-r),
;p";;scriptura
:
altul'cagi cumar,fi taiali'gig'a"ir;. ;;"r;;:1ff H'lTh:i::; {niri,r1i, J:J
nascin fiecarezi gdlcevigi "ttnr.i, int.iJ aru*rri, ,. aduceatdtdL marepagub6, incdt se
disprelulslugilor,ir.t.l.'uJ;i;;i;;, iar necazurire nu mai conten";;. ai;" poate
zugrdvi
rdscoali'calatoriisuntin ptitt:ai., neruginarea ,"til"r? Dupd cum atunci cordbierii
se
p.n,* c[ vasurtrebuiesd se
cisniciein careestenein1er.g.r. scufunde, tot aga gi intr-o
in,r. bdrbatqi i;.;;; firesc;;;i;-se
tuturorcelor din casd'De uJt.u, intinddasupra
ue ,og, cunoscand mai dinainr.
supunefi obiceiurui.de ranunlistiu.i *"il ,".i. .*ste rere,nu vi
9inicinu vor sdaudi spusele'mJi.;
;; cr asa , oui..iuird seracd nungire
,o,rri eui;:
trebuiesi+unl
v[ spuncerece v6 suntde forosgi
ce vd vor smulgedin osdnda cere
ca'vara'n*. p.ni* *'Jr.i s[-mi
paguba sufleteascd esteatetdemare?Iatdcdgi euv6 puninainte pui inainte obiceiul cdnd
fbloseau cei de la inceput,;;;;.ia rn'oui..irui brn,pecareir
atertd. rurr.rnoqtinlu dreptei credinle. gi nu mi te
gdndila dreptultu,t?l: ci la Laban,-.ur.
dreaptacredinfa'9i totuqia ardtat se inchina ra idoli 9i n-auea"i.i'"
uratufiloron.. r"pt"'"sta mare n-a fost cunogtinl'de
socrului' De astagieu'cind uotu.t. urum, a mirerui,ci a
tatdlntirelui9i tatrl miresei'N, .rt., nu ma aoresez atdt miriror, gi
cdt parinfiror
oure,nesabuit miriror,
mareiubirede oameni'caream fost ca noi, carene-ambucuratde o atdtde
invrednicili deinfricogatoarele gi nespusele
flm maimiciin privinlaaceasta taine,noi sd
oe.dt'iuuuncareseinchinaIa idori?
N-auzioare'pePavelspundnd cEnunta-este
lui Hristosde BijericdlEfei-, i, illzin taini (Efes.,s,32),c6esteicoanaa dragostei
s6 nu f*.;);;;,. s.inguride ru'ine,s6 nu pdngdrim
sfinleniacds6toriei. Dac6 sfatui.. "ii ,Ouu.rlr-U"i
consfingit de obicei'.Dardacr lucrupe care-lfaceli ii'i"f"ritor, urmali_lchiar dac6nu_i
indepdrtati-l' a.r.n ta nunt6estevatdm[torgi pierzitor,
chiard^acie .onrrtnfit'je obicei,o..a
fi6natul9i oricealt fEcdtora. t.r.'ut putea ur iigadul asta,atunci9i holul gi des-
sEne pun[ inainteobiceiul;dar astanu-i va
folos'nicideiertare'badimpotriua Je'mare fi de
vin6,cdn-apututsd-giinvingi rdulobicei.

il1
 Dacdam voi si fim cu mintea treazd.li ingriji cum trebuie de mantuireanoastri,
am puteasd ne depdrtdmde acestrau obicei l.:uT
de la nunji gi sd deprindemobiceiulcel bun.
Fdcind a$avom da prilej gi altora sd facdla fel cu noi uom primi
ii rasflata gi pentrucele
savdrgite de aceia.Cel care face inceput de drum bun, acela este pricina gi
pentru faptele
altoraEiprime$teo-indoitd-plat6;9i penlrucelesdvdrgite de el gi peniru c6 a indrumatpe allii
pe aceastd minunat[ cale. Nu-mi puneli inainteacelecuvinteAia rost gi de r6s,
spundndcd
acestae un obicei legiuit gi c[ pentruastatrebuieneapdratimplinit. Nu obiceiurileacesteade
la nunli fac sd fie legiuitl cdsnicia!LegiuitSestecasniciacind se face cu cuminfenie cu
Ei
cuviinl6dupalegile lui Dumnezeu,cind cei clsdtorilitrdiescin inlelegereunul cu attut.gi
legilecivile$tiuasta;qi pofi sd auzi pe cei carese ocupdcu ele spundndc6 nimic altcevanu
estecdsniciadecAtinlelegereadintre soli. SAnu c6lclm, dar, tegile lui Dumnezeuo dath cur
legileomene$tilSAnu preferim legilediavoluluiqi acestobiceipierz6tor.Obiceiulacesrade
la nunfiestelegeadiavolului,a aceluiacarese bucurdtotdeaunade pierdereanoastr6.
Poatefi, oare,mai mare ruqineca aceeacdndin searanunfii se fac glume necuviincioase
pe seamamireluigi miresei,cdndei suntbadocoriligi luafi in rdsde slugi gi de oamenide trei
parale,cAndnimeninu-i ginede rdu pe acegtia,cdndfrecarepoatespunetot ce poftegte?Daci
arincercacineva,in altd'zi, sd rosteasc5cuvintede rugineca in searanunlii, apoi l-ar a$tepta
tribunalul,carcera,primejdia; in noapteanunfii, ins6, cdnd ar trebui'si fie mai nrulth
cuminlenie,mult6 cuviinld qi multd curlfenie, se umplu toate de atdta rugi'e gi ocarl c[ e
firescsEspuiacolonu-i altcevadec6tmdnadiavolului.Dar nu v6 sup6ra1i, ui rogi
Nu fira rost am ajuns sd vE vorbescaga,ci ingrijoratde mdntuireagi de bJna cuviinlaa
voastrA,dorind sd vd schimbali qi s6 ajungeliincep6toriiunui nou qi bun obicei". (Omilii lo
lTacere, omiliaLVI, I-II, in col. PSB,vol. 22, pp.ZZl,2Z3)
,,Nunta,de pild[, se crede gi de noi ca qi de cei de afardca cinstita,gi cu adevlrat este
cinstit6;insd la sdvdrgirea nunfilor se petrecatdteafaptede rds,incdt te minunezi auzindu-le.
Intr-adev6r, cei mai mul1i,stdpinili gi inqelafide datin[, nici mdcar nu simt necuviinlator
Ei
au trebuinldde alfii ca s6-i invele. Vei vedeala nunli gi coruri gi chimvale,gi fluiere qi cdntece
amestecate cu mdscdri,gi belii, gi ospefedesfrdnate,gi cu un cuvdnt,celemai multenecuviinle
adusede diavolul.$i Etiubine c6, agatandu-md de acestelucruri,voi p6reamultorade rfis.gi
cei mai mulli vor gbsi.cEcele spusesunto mareneroziedin parte-mi,ating0ndu-md de niEte
legi vechi;insd eu nu voi inceta a spuneacestea, care,dupd cum am zis, sunt mai mult o
ingelaciune a datinii.Poate,cine gtie,dacdnu to{i,micar pu}inivor primi cuvintelenoastregi
vor ride impreundcu noi, decdt sd ridem noi cu ddnqii rdsul acela care este vrednic de
lacrimi,de pedeapsd gi de osdndaceamai mare.$i cum s[ nu fie vrednicede hul6 asemenea
lucruri, cdnd pe o fecioar[ tr[ita pana atunci in cdmarasa 9i inv[1atf,a se ruqinainc6 din
fragedacopildrie,deodatdo sileEtica s[ lepedede la sineorice ruqinegi o ?nve1ichiar de la
inceputulcdsdtorieineruginarea,blgind-o in mijlocul b[rbalilor necinstili gi desfrdnali,irr
mijloculcurvarilorgi dezmllalilor? Care rlu nu se va ?ntiplri in inima miresei chiar din ziua
aceea? NeruEinarea, obrdznicia,nesfiala,dragostea de slavi degartdgi altelede acestfel le va
cdplta chiar din aceazi gi va dori sl le aibl in toatezilele vielii ei. De aici cele mai mulre
femeiseinva{6a fi luxoase,cheltuitoare,de aici neruginate, de aici miile de rele. $i s6 nu-nri
spuich a$aesteobiceiul,c6ci dacdobiceiulesterdu,niciodatdsd nu se faci, iar de esteburn,
facd-sepururea.In adev6r, spune-mi,rogu-te:Oare a curvi nu este rdu? Apoi oare vonr
ingdduinoi ca sd se petreachacestr6u,fie chiaro singurddat6?Nicidecum.$i pentruce oare?
Fiindcachiaro singurddatd petrecut,tot rdu este.Agadar,gi a se veselimireasain acestfel,
dacdesterdu.nici chiar o singurddatl s[ nu sefaci, iar daci nu esteriu, facd-sepururea.
Dar ce, zici ltt, oare defaimi nunla, ,spune-mi?Sd nu fie una ca aceasta,nu am ajuns la
necuviinl6- ins[ eu defbimezcelece se petrecla nunt5,deprinderilegi necuviinfele
aceastd
celemulte,qi indeobgtetoate necuviinlele.Din aceazi chiar mulli igi vor lua liitoare Ei vor
262
vietui cu ele mai inainte de vreme. Dar, zici tu, mufti admird.frumuseleaSi gingdsia miresei.
$i ce insearnniaceasta? Dac6 ea estecuminte,poatede-abiava puteasd inldturebinuiala cea
rea,iar daci esteneingrijitoare,degrabva c[dea in curs6,avind ca pricind a desfrdn[rriziua
aceea.$i degisunt atitea rele,totugicdndnu se petrecde acestea,cei mai mul1i,carecu nimic
nu sunt mai buni decdt dobitoacele,numescaceastabatjocurl, fiindcd nu s-a ardtatmireasa
celor rnulli, Ei socotescca un rdu mare cd nu a fost pusl in priveliqteapublicului- deqimai
drept vorbind, ei trebuie a socoti ca batjocurdtocmai cdnd se petrec asemeneafapte
smintitoare$i gtiu bine cd gi acumcei mai mul! vor socotic6 vorbesccu multf,uqurin!5,insd
eu voi suferi gi aceastdbatjocur[, numai sE pot avea vreun cigtig de aici. Dacd eu ag ti
vrednicde a fi luat in bdtaiede joc pentrucd sfEtuiesca dispre{uicredinlacelor mul1i,apoi
atuncimai inaintede allii m-agbatjocorieu singur.
Dar apoi priveqteEi cele ce se petrecdupi aceasta: Nu numaiin timpul zilei, ci chiarqi in
tinrpulnoptii pregltescbarbalibeli amefifide mult6 desfEtaresprea-i punein fala miresei,
qi
ca s[-i priveasclfrumuseleaei ceafeciorelnici.$i nu se mulldmescnumai in cas6,ci inc6 ies
qi pe strizi cu frclii aprinseqi o petrecpentrupohfaldin vremeanoptii prin tArg,ca tofi sb o
vad6,prin carefapt nimic alta nu fac, frrd numaici o sfbtuiescoarecumca pe viitor s[ alunge
de la ea orice rugine.$i nici nu se oprescmbcaraici, ci o duc insolili de cuvinte gi cdntece
urAcioase - iar aceastaestepentrucei mai mulli ca o lege- multe slugi gi de cei ce pocnesccu
biceleii intovlr6qesc,grdind cuvintelecele mai uricioase pe care le-ar voi, atAt la adresa
miresei,cAtgi a mirelui.Nimic nu estecuviincios, ci toatesuntplinede necinsteqi de slulenie.
tsunainvhfdturf,de sfial6 va mai aveao astfelde mireas6,vdzdndgi auzinddin capul locului
astfelde lucruri! Ba ?ncdesteun fel de intreceredrSceascd din parteacelor ce fac astfelde
neorAnduieli, cdci caut6sA se covdrgeasciunii pe allii prin batjocuri gi necuviin!e,prin care
necinstesc miri qi pe cei adunali.
pe

$tiu bine c[ prin acestevorbeeu suntgreoi qi nepl6cutvou6, deoarececaut a tdia plicerile

qi mult[mirile acesteivieli; dar tocmai pentruaceastapldng,clci ceeace esteneplecut,voue
vi se parea fi pl6cut.$i cum sd nu fie nepldcutfaptul de a fi batjocorit,de a fi de{bimat,de a
tl necinstitde togiimpreundcu mireasa?Dacd unul din piald !i-ar zice cevardu, tu pui in
migcaremii de lucruri gi socotegtiviala ta de nesuferit;iar cAndslufeqtiin fala intregii cetali
inrpreundcu aceeacare urmeazd,a-li fi so1ie,te bucuri de aceastaqi te mindreEti?Dar oare
cAt[ nebunienu este aict?ASaesteobiceiul,zicitu. Pentruaceeagijelesc eu, cf,ci cu adev[rat
cd estevrednic de jelit, fiindci diavolul a ingrddit aqa zicdnd acestfapt in obicei.Fiindcb
nuntaesteun lucru sfdnt,careleag[ neamulnostrula un loc Ai estepricin[ a multor bunbtd{i,
pentruaceeadraculacelavicleantulbur6ndu-se, c[ci cunoaqtec5 prin c6s[toriaprin r6nduial6
omul se ingrddeEte gi se apdr[ impotrivacurviei,el aducecurvia in alt chip. In nigteastfelde
aduniri, multe fecioare au fost ruqinate,gi daci nu pretutindeni,cel pufin diavolul se
rnulglmegtedeocamdati qi cu cuvintele, sau numai cu cintecele acelea degdn[ate,se
mull6megte. zic, gi cu faptul c6 se dau mireseinigtepilde pe placul lui gi cd mirele estepusin
priveliqteaintregii cetati.Apoi fiindcd asemenea neorinduielise petrec in timpul noplii, qi ca
nu cumvaintunericulsd fie ca un fel de perdeaa acestorrele, iati c[ necuratula fEcutsd se
aduc6multe facle gi lampioane,carenu lasdca sluleniasi se ascunddpriveligtiilumii. in
adevdr,ce voieqteaceamullimede lumeadunatl?Ce sevoieqteprin acelebef i nebune? Ce se
vrea prin acelepocnituri de bice?Oarenu estevidit, ca nici chiar cei ce sunt prin caselelor,
adapostigi Ei cupringide un somn addnc,sd nu fie in necuno$tinta de asemenea necuviinle,ci
deEteptali de pocniturile bicelor, s6 se suie pe garduri qi sd fie martori ai acestorcomddii?"
(Oomentar,iile sau TdlcuireaEpistolei futtii cdtr"eCorinteni, omilia XII, pp. 124-127)
,,Ce ar putea zice cineva apoi gi de cdntirile inclrcate de toat[ desfrdnarea, de iubiri
nebr-rnegti
Ei de imprejurdri nelegiuite,care pricinuiesc mii de tragedii gi care pomenesc
deseorinumeletiitorilor Ei liitoarelor?$i ce este mai grozav,de multe ori se bagd printre
ace$ticantAreti $i fecioare,careleapldi toatdruqineaincinsteamiresei,saumai binezis,spre
batjocuraei, jertfindu-qiastfel mintuirea lor qi slulindu-sela un loc cu tinerii desfrAnatiprin
acelecdnthriurdcioase,prin acelecuvintemurdaregi prin aceasimfonie sataniceasc[. $i inca
rnaiintrebi de unde vin curviile de unde preacurviile,de unde stricareacds[toriei?[)ar, zici
Itr, de acestecr./'ac ntr cei de neam brm, ci oamenii de rdnd. Apoi pentru ce iti rdzi de mine,
pundndu-miinainteun astfel de gdnd?Cdci dacdasemenea fapte sunt bune, atunci lasdEi pe
celelalte[femei] sd facd aga.Nu cumva,fiindcd acesteatrdiescin sdrdcie,nu mai suntfecioare
qi nu mai au trebuinli de intreaga-cugetare? Acum fata ta joacd cu tineri desfrdnatiin
priveliqtede rind, qi nu 1i se pare,spune-mi,a fi mai necinstitddecdtcurvele?"(Conteiltqriila
'lAlcuirea
,scrrt Epi.slolei intcii cdn'e Corinteni, omilia XII, p. 127)
,,Fireqtecd de indatd va veni scirba qi nemulldmirea,dupd ce s-au sfErgitpetrecerile,ba
de multe ori urmeazdqi vreo pagubb mare, prin pierdereavreunor giuvaeruri de prel in
mullimea Ei inghesuialaaceea."(C"omentariilesatt TdlcuireaEpi,stoleitntcti ciin'e Corinteni,
o m i l i aX I I , p 1 2 7 )
,,Estepermis de a inveseli nunta cu altfel de lucruri, de exemplu cu meseincdrcatecu
rndnclri,cu haine lrumoase gi cu altele de acestfel. Vedeli cd eu nu impiedic asemenea
lucruri,ca sd nu par a fi prea sdlbatic,degiRebecdiii era de ajunsnumai o hainl subgire.
Este
permisde a seinveselila nunt6prin frumuseleahainelor,prin prezenlablrbalilor Ei a femeilor
venerate."(C'omenlariilesau Explicarea Epistolei cdn"eColosenl,omilia XlI, pp. 149-150)
,,Toatetrebuiesca se desfbguraatunci cu prudenld,cu demnitateqi cu cumpltare,insh eu
vld cu totul din contra; v6d jucind gi sdltdnd pe la nunli, aa g i c [ m i l e l e E i a s i n i i . "
((.-omenlariilesau Explicarea Epi,stctleicdtre Coloseni, omilia XII, p. l s0)
,,Nu cumva nunta este teatru?Nu, iubililor, nunta esteo taini, gi incl o tain6 de mare
importanfd, gi dacdnu vi ruqina{ide aceast[taind,cel pulin sb vd ruqinagide Acela al cdruitip
esteaceastdtain6. Taina aceasta,zice, mare este,iar eu zic de Hristos Si de Biser.lcci(Ef'es.,5,
32). Este tip al Bisericii gi al lui Hristos." (Comentariile sau Explicarea Lpi,stolei cirtra
( l o l o s e r toi ,m i l i aX l I , p . 1 5 1 )

,,Dar, zici tu, dacir nlt vor ddnfui la mntd nici fecioat"ele,nici femeile mdritcrle,apoi cina ,s[r
ddnhtiasc(t?Nimeni, cdci ce nevoiemare estede a ddngui? Printretainelereligioaseale elinilor
sunt $i dansurile,ins[ in tainele noastretrebuiea predominat6cerea,buna podoabS,rugineaqi
(Oonrentariile.satrExplicareaEpistoleicdn"eColo,seni,
rnodestia." omilia )OI, p. 151)
,,Nuntaestetip al prezenfeilui Hristos,gi tu te imbeli? S-ar pdreaci cele ce se petrecpe
la nun{i sunt indiferente,qi cu toate acesteasunt cauzelemultor rele." (Comenturiile,sarr
l:)xplicareaEpi.stoleicdn'e Coloseni, omilia XII, p. 154)
,,Voieqtia auzi melodii pl6cute?Desigur ci nu ar trebui la asemeneaocazii,insd eu
consimtqi la aceasta,dacdvoieqti; nu ascultamelodii sataniceEti, ci de cele duhovniceqti.
Voiegtia vedeadlnfuind? Priveqtecorul ingerilor.fi cum este cu putinlit, zici, de a veclect
asemetrc(rcor"/Dac6"vei alungaacestea,atunciva veni qi Flristosla nuntd qi c6ndHristoseste
prezentEicorul ingerilor esteprezent.De voiegti,qi ast[zi se vor face minuni, ca gi atunci;va
pref'aceEi acum apa in vin, qi inc6 cu mult mai minunat,cici va alunga cheful gi pofla cea
uricioasdde la masata, qi le va inlocui cu poftaceaduhovniceasc6. Unde suntmuzicanlirru
poatefi Hristos,dar dacd El intr6, mai intdi ii scoateafar6 pe acegtia,qi dupd aceeaface
minuni.Ce poatefi mai dezgustdtorca pompasataniceascd? Ce po'atefi mai urAciosca acele
cintecefir.6 inleles,ca aceleneordnduieliin totul nedemne?$i chiar de ar fi ceva cu inteles,
 totl'r$icuprindein sine lucruri urdcioasegi dezgustdtoare."
(ComentayiilesattErplicarca
I:4;i.rtolei
cittreColoselri,
omiliaXII, pp. 154-155)
,,SAnu facemnuntafiului nostrucu lbutari, cu chitaregi cu dans,clci ar fi curatdnebunie
si tle rupinatr"rnastfelde mire cu astfelde lucruri,Dimpotrivd,sd chemamla nunt6pe
I'{ristos, Mireleestevrednicde Hristos.56 chemlmpe uceniciilui Hristos,pe preo{i.Daca
vontfacea$a,toateii vor mergemireluifoartebine."(Desprecre.;terea topiilo,:,88,in vol.
'!)cspt'el;ccirn'ie,Apologiavielii
monahale, Desprecre;tereacopiilor.,.,p. 427)
,,larlluntasi o facemnu cu flaute,nu cu chitare, nici cu dansuri,"(Cuvdntdespre cumse
cadesa-Ei pirinlii copiii,in vol,Sfaturipentruo educalie
creascit ortodoxia copiilordeazi...,
p .l i 5 )
,,Vreis6-[iardtcinstirecare-1iaducecdqtig? Cheamlcetelede s[raci! Dar tu te ruSinezi
cu totul9i rogeqti. $i ce estemai riu decdtaceastinebunie, c6 pe de-opartetragipecliavolin
casl Einll socote$ti cd faci cevade rugine,iar pe de altarogegtidacdL-ai aduiepe Hristos!
Cdcicunro datdcu intrareasdracilor vinedefafngi Hristos,aga,o datdcu desfr6naiii gi mirnii
caredin[uiescacolo,prdznuiegte gi diavolulin mijlocul lor. $i nu e nici cdgtigdin acea
cheltuial6, ci se faceqi multi vdtimare. Dar din cheltuiala cu sdraciipe dat6iei rnultaplata.
insaa$acevanu facenimeniin orag.Darsdrguie$te-te sAincepitu, gi s6fii incep6torulacestui
bunobicei,ca,vdzdndu-te, gi alf i sdte urmeze. Dacdva r6vnicinevadintrevoi, dac6va urma
acestobicei,copiiigi urmaEiivor zicecelorce intreaba: Cutarea aduscel dintdiacestbun
aqezdmdnt. C[ci dacl in intrecerileceledin afar6,gi in ospefe- in acestelucruriflr6 defolos
- ceicaresutttpremiali,de mulli suntprosl6vili princantare, cu mult mai multpentruslujba
ceadultovniceasci toti vor aducelaudeEimulpnrireceluicaredintdia adusaceasta minunath
incepituraEi aceasta ii va fi lui gi cinstegi cdEtig. chiardaci acestlucru estefrptuit
$i Eide
al1ii,1ie,celui care l-ai sldit cel dintdi,!i se va aduceslavl pentruroadeleaceiora."(la
ctrt'ittlale
upo.slolesti:ttDinpricina desj'duluifecaresd-Siaibd neyastaluin,invol. Cateheze
moritulc, pp. I l-12)
,,latdcu cit e mai de folos rugSciunea vlduvelorqi a slracilor decit orice rdseteqi
dirnluiri.in acestea
o singurdzi linedesfbtarea,
in celelalte
neincetat
e cdgtigul,
Gdndegte-tece
ntareluctu esteca mireasasd intrein casamireluiprimindpe capul ei atdtanoiande
birtecuvirrtari
.
De cAtecununinu suntmai scumpeacestea, de cdt[ avulienu suntnraide fotos!pe cdncl
celece se fac acum la nunfi suntceamai marenebuniegi sminteall.C6ci dac6nici o
pedepsire ori osdndlnu punecinevaasupracelorcarecu atdtanecuviint[fac unelecaacestea,
gfrncleSte-te
cdtdpedepsire suferdcei carbsuntlovili cu atdteaocdri,in v6zulqi auzultuturor,
de oamenibeli qi stricalila minte.Cici slracii,oriceprimind,binecuvdnteaza qi pentru
birrefEc[torul lor se roag6cu dinadinsul, cerdndmii de bunatagi. Dar aceia,dup6cL s-au
gi s-auimbuibat,aducasupracapuluimirilortot noroiulzeflemelelor,
ilttbatat avandunii cu
altiicerturidiavolegti. $i ca niEtepotrivnicistrdngi laolaltl,agaqi cei ce s-arcuvenisa-tidea
cirtsteunii altora,grdiescocdrivrutegi nevrutedespremiri, ca qi cum ar fi dugmani. $i
intdrAtareaunorafa1ldeal1ii,intrutotultrec6nd hotarul,il facderuginepe miredimpreuna cu
mireasa lui. Spune-nti, si mai cdutdmaltddovaddcE diavoliisunt cei ce migcl sufletele
acelora ca sl f'aci gi sl spundasemenea vorbe?Cinese va mai indoi c[ diavoliisuntcei ce
rnigchsufletele aceloraca s6fac6gi s6zicdtoateacestea? De bunl seamdcf, nimeni.Cacide
acestf'elEisurrtdartrrilediavolului:badocoriri, befii,ieqireadin minli a sufletului.
Dacd[i-arspunecinevadin superstilie cba aducepe siraciin loculacestora estesemnde
nenoroc, sh?nve1e gi aceasta cd a nu hrini siraciiqi vdduvele,ci afemeiatiigi desfidnalii,
este
urtIucrucLrtotLlladucdtor denecaz gi semna mii derele.Cdciveninddesfrdnata la nuntd.din
 chiar aceazi 5i dintre cei dragi, il apucdpe mire gi il face rob ei gi stinge
flacdrapentrLl
mireasalui, 9i ii ripegte pe furig bunbvoiafa16de aceea;gi dragosteurnuT
inainte de a se
aprindeo pierdegi aruncdseminleleadulterului.
Chiardac[ de nimic altceva,dar mdcarde acestelucruri ar trebuisd se teamh
pdrinlii,qi
s6 opreasc6venirea cdntSrefilor9i dansatorilorla nunt6." (l,a antintele apo.stolesti:'*Dirr
pricina de.s.fi"cirrltti
.fiecare sd-Eiaibd nevastalui>,in vol. Cateiezenraritale, pp. f Z-f ly
,'Toatecdntecelede rugine gi draceqti,toate cdntdrilenecuviincioase,cetele de tineri
desfranali. leap6da-lede la nuntd gi vei puteasa-titii mireasaintru intreagainlelepciune.
C[ci
de indatr va cugetade la sine: O, ce b6rbatesteacestalCu adevaratfil6sof
este,c6ci ca un
nimicsocote$te viataaceastaqi de buni seamdm-a adusin casalui numaipentru
nagterea Ei
cre$terea de copii gi ca s6 am grijd de cas6.Tu zici cd acestelucruri nu vor
fi d6o. pe placul
miresei? Nu-i va pldceao zi sau dou6.Mai mult insanu, ci mai apoi ,. uu ,;n
br"ura sinede
ceamai marepl6cere,alungdndde la ea orice bdnuiald.Cdci cel ce nu
ingiiduiqnici fluiere,
nici ddnluiri,nici cdntecedesfrdnatein.vremeanunlii, nu va ingadui
nicioiaia s6 se grdiasch
sau sf, se fac[ ceva ruginosin casalui. Apoi, dupd ce lepezi]oate aceste
necuviintece se
petrecin vremeanungii,ludnd-o la tine, pldsmuiegte-o bine gi cu grij6, purtdndu-temulti
vremein toate cele cu multd cumpdtaregi simplitategi flr6 sa cidlzi degrabd.
$i duph
asemenea purtaredin parteata, chiar dacl femeiaar fi lipsitd de ruqine,dup6 un tirnp ya gti
si
taci 9i ea,sfiindu-sede b[rbat gi instrdindndu-se de acestelucruri-lumegti. Tu ins6 numainu
dezlegacu repeziciuneacestmod de vieluirecump6tat6, cdci bdrbalii neinfranafifac aceasta,
ci poarti-teagaindelungatAvreme gi mare ifi va fi c0gtigul:de la o vreme nu te va rnai
invinovdli,nici nu te va mai ocdri pentrucele prin caretu o modelezil28."
lomilia despre
cisdtorie. Din comentariulla Efeseni,in vol. Cateheze maritale,pp. I l0-l I I )
,,Dacblagi deopartepe diavol, cdntecele desfrdnate gi miqcdrilemladioasel2e, qi jucatul
flrd rdnduiald, qi vorbelede ntgine,qi alaiul diavolesc,gi zarva,qi rdsul, toatecelelalte
$i
lucrurinecuviincioase qi ii aduci pe sfin1iirobi ai lui Hristos,atunci gi Hristos,prin ei, crr
adeviratva fi de fafd, dimpreuni cu Mama qi cu fra$i Lui. Cdci zice: Cel ce.facc t,oia Tat(thti
Meu, accsla e'ste.fi"atele Meu Si sora Mea Si mama Mea QvIt.,12, 50). $i Stittcd arrct,oiol;
htcrtr eslepettlru trnii Si mi ,separe cd Si fmpovdrdtor, cdnd indentn acestea
Si tai t,echitrl
obicei.Dar mr-nripasd de aceasm.Cdci ru ntd rog sd.fiu pldatt furainteat,oastrd,ci sd at,eti
.folo,s.Ntt ccurlaplauzele voastre Si laudele, ci ccistigulSif losofia"o. Sd mr-mi zicd cizct,crcd
aSa-iclctlirn. Dacd-i vorba sd cutezi a pdcdtui, sd nu-mi pomeneStide clatind! Ci, cloc:dstttrt
Irtcntri rele, chiar de e.stedalind t,e.c-fe,teapddd-te.iar dacd nrt sunt rele, chiar cleesle ct,u
neohi,smil,adt-le Si inddtineazd-letit. $i cd necuviinlelece se fac azi nu sunt datin6veche.ci
noi sunt.adu-1iaminte cum a luat-o Isaacpe Rebecaqi Iacob pe Rahila. CI Scripturaa
pomenitgi de nunlile lor, gi zice chiar gi cum mireseleau fost dusein caselemiritor,dar rru
pomene$te de nici un lucru de acest fel. Ci au fEcut osp[1 gi masl nrai str[lucit decdt se
obignuia gi au chematla nunt6pe cei ce se cuvenea, Dar fluieregi surlegi lirnbalegi dlnpiri

r28TalcuireaPr.
MarcelHanclteE:Procesulde educalieesteasemenea unei fonne din piarrirbnrt:l:el cerc
rf,bdarea$i fineleaartistului.(n.s.257.p. I I l)
r:eTAlcuireaPr. Marcel Hancheq:Literal: mddularele
frfnte. Migcllriletascivegi undr.rioase ale pll(ilor
corporale att in generalun mesajerotic.Acestaspectpresupune 0 nrultitudinede manifestdri. Nu yizcaz;lclonr
ginutastice,
nrigciilile iscusitexecutale, ci gi migcdrialeochilor,urirnicafegei,tirnbrutvocii, etc,(n,s.13.p. g)
rr"Talcuirea Pr. MarcelHancheg: La Sf6ntulIoanGurdde Aur fitosofiadesenrneazi rrair.avielii in acorclcu
Evanghelia. (n.s.14.p. 9)
rrrTlilcuireaPr. MarcetHancheg:Remarcabilspiit mot)ernlst
al Sfdntului.Accepttrorice manifesrare 1ou
adusi.nuutitistl ttu fie potrivnictrlui Hristos.Insistfunasuprafaptuluicd pentruel criteriulde acceptale nu cstc
irtnoireain dultul lutnii (a line pas cu tnodagi cu orice noudpracticd),ci deosebirea duhurilor.discerrurcu
duhurilorcesetnanifestdprinnoilesauvechilepracticiginudeosebireapracticilorprineleinsele.(n.s. 15.p.9)
zoo
venitedininflerbantarea vinuluigi toatecelelalte necuviinle ce sepetrecacumnu le-auprimit.
tar:ai nogrridlnpuiescAi cintd cdntlri Atioditei,?n carese vorbegtede multe adultere, de
striciride nungi,de fEridelegi,desfrAndri qi impreunlrinelegiuite, gi tnultealtecintecepline
dcnecuviin[igi ruqinezicin aceazit3'gi,dupl cec[ seimbatd gi sunt intr-atdtanecuviinl[,se
tin dup4 mireas6,zicdndcuvinte de ruginein auzul tuturor. Cum ii mai ceri intreagh
inlelepciune,spune-mi, cdndtu o inve{idin chiarprimazi si aibdatdtalipsdde sfial5Eifaci
cainainteaprivirilorei sl se intdmplegi si se spunl lucruripe careesteoprit a le auziEi
sclaviicei mai dejos! Atdtavremes-auostenittatil qi mamaei s-o pizeasc[fecioarS, incit
nicin-avorbit,nici n-aauzitpe altcineva si spun6asemenea vorbe.$i dupl ce s-auingrijitei
qi
casi fie ascunsf,, sdsteain gineceu, gi s[ fie pdzitit
de strdji,de uqi, de incuietori,sI aibdla
ceasde seariinso{itori,si nu i searatenimicdin aceste deguchieri, qi incl de multealteleau
avutgrij6,tu vii acum gi nimicegti toateacelea, fbc6nd-o si nu se sfiascd de tot acelnecinstit
aiaiqi virAndu-iin sufletcuvintestricate. Nu de aici seintimpld dupi aceeatoaterelele?Nu
Ei geloziile?Nu de aici dorinlade a se lipsi de Prynciqi vdduviileqi
cleaici ies aclulterele
iepbrlarea copiilorinaintede vreme?Cind chemidemoniiprin.cintece"', cind implineqti
poftaaceloraprin cuvintede ruqine,cind aduciin casi mimit'ogi desfrdnaliEi tot tedtrul,
c6ndurrnplicasade desfrdugi cdndpregiteEti ca acolos6 prlznuiascitoatl ceatadracilor,
spune-mi, ce lucrubun aqteplimaideparte? Pentrucemai chemiqi pe preoli,dac[in celedin
urmi sivirgeEtiuneleca acestea?" (La an,inteleapostoleSti: <Din pricina desfi'fuilui fecare
aibdnevaslaluin,invol. Cateheze
sd-Si maritale,pp,8-11)

c,AsAronIn (cdsniciafertclti)
,,Atunciestecu adevirat cdsnicie,cind cei doi soli se infeleg nu numai atunci cdnd le
mergebine,ci Ei cAndtrec prin primejdii.Prin astase v[degtedragosteaadeviratb!"(Omilii la
omiliaXXXII, VI, in col. PSB,vol. 21, p. al9)
I;'ctcere,
,,Clt estede frumoasd,dulce gi roditoareviala celui nobil gi curat,ca tiu al lui Dumnezeul
El Ei-afixat inirnasa; el a legatviafa sa;o soliepe care-oiubegteestepArtagila bucuriilesale
qi la greutlgilesale,il suslinegi-l incdnt6;copiii inconjoari masasa, qi pentruei el infruntb
munci ,rstenitoareqi binecuvintate.Pacea locuiegtein cdminul lui, gi bucuriile intime
indulcescamdrdciunileinevitabile ale vietii. Iatd adevdratelebunuri." (Din vol. Bogirliile
oralorice,p. 358)

cAsArorun (vtafaduhovnlceascAa famillel)

,,Undesunt cei ce spun ci nu-i cu putin![ sl fii virtuos triind in mijlocul oragului,ci
tlebuiesdpleci din lume, sd trdiegtiin munli?Unde suntcei carespun c[ nu-i cu putinll s[ fii
virtuos,cdndeEtitatd de familie, cAndai sotie,cind trebuies[ ai grijd de copii gi de slugi?Sa
seuite Ia dreptulacestalAvea so1ie,copii qi slugi,trdia in orag,intre atdgiardi gi cilcdtori de
lege;Eistrdluceaca o scdnteiein mijlocul oceanului,qi nu numai cd nu s-a stinsci a luminatgi
nraiputernic".(Omilii la Facere,omilia XLilI, I, in col. PSB, vol. 22, p. 106)
,,Undesunt bdrbatgi femeie qi copii intru unire de cuget qi dragoste,legali cu leglturile
fapteibuneacolo este$i Hristosin mijlocul lor - cd El nu acoperiguridin aur caut6,nici stdlpi
strilucitori,nici marmuri arltoase,ci frumuseteasufletului,qi podoabda cugetului,qi masi

'3'TilcuireaPr.MarcelHancheg: ziuaclsitoriei.(n.s.17,p. 9)
' r33
Pr. MarcelHancheg:CAntecul
TAlcuirea estevelricolulunui duh. In general,orice fonni estevelilcolttl
unuiduh.Acestaesteprincipiul oricdreimanipuliri: seoferdo fonrltrexterioari agreabild.careascundein sine
duhuldistrugitor.Estebombainvelitdin anrbalaj
apetisant.(n.s.20,p. 10)
'''' Tdlcuirea
Pr.MarcelHancheg: Denunrirea actorilordin aceavrellle.(n.s.21, p. l0)
 plinSde dreptate,incdrcatdde roadele
' milosteniei
." (cele dirrttli
\v!'v q 'l"ctt u
ontilii
r l t t t t t tla
u IFacer.e,cuv6.ntul
gaptelea, p. loa) '' al
"Poatefi oareo masdmai sfbntdca aceeade la care
nebunia sunt.izgonite belia,Idcorniaqi toata:
5i la careacestea au fostinlocuitecu intrecerlain paarea
bdrbatul
iEi pazegte legii lui Dumnezeu, la care^.
sofia,iar soliape bdrbat,.u ,a nu
poruncii'cacide g cad5niciodatdin adanculcdlcarii
"5lg1lpedeapsa c.,Tfli:. ii.rr.rptaz Stapanur
de robi' niciYu
rnustrat casniciirdi c6nd.suntindrepruli,fi" carea'ceanu se rugineazd c6'd e
numio casdca aceasta brnaii-ui greqidachai
Bisericda lui Dumn.rru.brii vdditcd
inlelepciune' incat chiar in timp de desfEtar.*.""ii acoro,ni" oorneqteat'ta
dumnezeiegti' se inlrl;.;""';; pd.zirearegiror
undetofi cei de faltrluptdgi seintrecunii cu ailii pentru
acolooricedemon,oriceputerevicleanf, atingerea acestuiscop,
estealungatS, fiind de fa!6Hristos,care SebucurS.
de aceastd frumoasd intrecerea robilorSbi qi i.?aii" berqug
toatdbinecuv6ntarea Lui.,,
zece
{:,;::i;i'il::,:l;,:;!" ,'; ly;1" nii deiata'vi,
in voro,irii rasa;o",,r
LqzdrDu;;;,,
"in larnilia in care bdrbatul,f.t.i1ul-:opilul merg
Hristos."(Din vol. problentelet,ielii,p. 365)
' u pe
F drumul virtulii, acolo locr"rieqte
qi

,,Sdfacem o lege pentru noi, pentru soliile noastre$i pentru copii: si dedic6r.
o zi pe
saptarndnd in intregime ascultdriicuvdntuluilui Dumnezlu'qi cugetaiii
urrpro celor auzite.'.
(Din vol. Problemelevielii, p. 365)
,,Cdtesteea de frumoasd(rugdciuneain comun- n.n.), cdt de pr,rternicd esteea inainteer
lui Dumnezeu.cAtestede bogatdaceastdrugdciunein tot felul de binecuvanta.il
asemenea, cdndsolii merg la biseric6,lu6ndpartela sfinteleslujbegi ascult6ndffi;;;;:';;
cuv6'tul slhrt
carese veste$te aici. Acestepredicise fac dupdaceeaobiectulconvorbirilorlor.', (Din
vol
Rogitlii le orutorice, p. 252)

cAsArorun (armontagi buna infelegerein familte)

,,Nu pot trhi la un loc doi oamenicare nu se strdduiescpentru acelaqilucru.,,(Ti.otattrl
clespreprcotie, carteaintdi, cap. 2, in vol. De.sprepreolie, p.2g)

. .,,Unom inlelept, care a spus multe cuvintede folos, le-a spus gi pe acestea.I;enrcitr,y,i
hdrhatul ,;ir se fnleleagd bine fiilre ei (Parafrazdla inlelepciuneaiui
Sirah 25, V) De la
ittceputDumnezeua avut grijd ca solii sd tr6iasc[ in armonie.De aceea
vorbe;te despre
anrdndoica 5i cAndar vorbi despreunul, $i spune:Bdrbat
Sifemeie i-a.fdcut (Facerea1.,27);Ei
trrtnrai e.sleparle birrbdtea'vc;t Si parlefenreiascd (Galateni3,2S). pentru.A,ru poatecxista
legdturdstrAnslintre doi bdrbaliagacum esteleg[turadintreun bArbatqi
o femeie.
De aceea5i David, pldngdndEi jelind pentru moarteabunului siu prieten,
Ionatan,pe
c a r e - l i u b e a l o a n e m u l t , n u i - a n u m i t t a t dmoar m
i 6 , f r a t e o sr io r [ , c iu r p u s
h i b i r . c a t o i tt a
i -'
./ircrttrttitrtttrcnrai 'str,s decat itftirile .femeii(II Regi l, 26) $i intr-adevar,aceastdiubire
este
mai presusdecat toate. Celelalteiubiri sunt puternice,aceastdins6
este qi puternicaqi
neofiliti. Pentru cI existd un instinct erotic care cuibdreqtein natura
solilor gi, IirI si
infelegerncum, leagdcele doudtrupuri." (Din vol. problenrelet,ielii,p 102)
,,Cdcidup[ cum dacdfemeiaserd,zvrdteqte impotrivabdrbatuluinimic sdndtosnu va fi in
cas6,chiardacdtoatecelelaltelucruri merg strun6,tot a$agi dacaea estein acelagigAnc
cu el
Eiimpaciuitoare, nu va f-rnimic nepldcut,chiarclacdsevor ivi mii de necazuriin fiecarezi
dacdagase fac nunlile, atuncivom puteagi pe copii cu mareugurinldsd-i ducem $i
sprevirtute
Cdcicdndmamaesteastfelimpodobitdcu multdcuminteniegi cu intreagainlelepciune
gi cu
toatdvirtLrtea, va puteas6-l !ind pe bdrbatldng[ ea qi sa-i aibd cu totul al ii prl'ndorirca
ce i-o
insulldpentruea. $i lindndu-l pe el cu sine,il va aveAca ajutor plin de r6vnhpentru
ipgrijirea
268
copiilor gi a;a il va atrage gi pe Dumnezeuspre a le purta de grija. lar el, sArguindu-se
impreundcu sotia pentrubunul mersal caseiqi educdndprin ascezdsufletelecopiilor,nimic
neplicr.rtnu se va intimpla mai departe,ci qi cele ale caseibine se vor rdndui,cdci in bunh
rdnduialhse vor afla gi chivemisitoriilor. $i, in acestchip, o datd cu casa,fiecareva putea
irnpreunicu femeialui qi cu copiii, gi slugile,si treac[ in siguranldtimpul vielii de aici gi sd
irrtrcin lnrpdr'[tiaCerurilor."(Lauddlui Maxim Si desprecefel de ,solielrebuiesd ne hdm,in
vol.(lalehezemaritale,p 70)
,,Cacidupd cum, dac6 generalulestestrdnsunit cu oastea,nu poateintra vreo vrajbdde
nicdieri,agaqi aici, clnd gi b[rbatul, qi femeia,gi copiii, gi casnicii se ingrijescde aceleaqi
lucnrrir35, nrultdinlelegerefoprovoto.]
estein familie. Iar dacl nu e aqa,adeseoriestede-ajuns
si fie riir.rrrumaiunul de-alcasei,ca sd se rdstoarnegi si se piarddtotul, gi acelunul distrugeqi
nimioeEte toatdfanrilia.
Prin urrnare,sd avem multd punarede grijd frupovotu,] qi de femei, qi de copii, gi de slugi,
Etrindc[ aga,ncui inginene vom face cdrmuireaugoar[gi vom aveapartede judecatdbldndd
qi ingaduitoare, Ei vom puteazice.Iatd, eu Siprurrciipe care mi i-a dat Dunmezelr(Is., 8, l8).
Dac[ bdrbatulestevrednicde admirat,adicdde va fi bun capul, qi restultrupului nu va avea
nici o greutateqi nu se va supuneprin silire." (Omilia desprecdsitlorie.Din contanlcrritrl ltt
l;.fe,sertr,
in vol. (.-ateheze
marita/e,pp 103-10a)
,,Sotulrru cunoa$teqi nu iubeqtedecdtpe solia sa.El pdriseqtepentruea pe tatdl sdugi pe
nramasa; viala cea veche se transformbintr-una noud gi el nu va mai cunoa$tede acum
irraintealte incintlri decdtcele ale soliei sale,altd cas6decdtcea pe care o interneieaz6,,
alrb,
bucuriedecdt cea pe care o va gustain casasa. Rdnile pe care i le fac lucrurile dinatari,
amardciunile vielii, zdrobirilemuncii,vor gdsiin societateaso{ieisalealinarealor Ei suportul
lor." (Din vol. Bogiryiileoratorice,pp,259-260)

CASATOTn @reutiflIe cdsnictei)

,,Ce se intimpli oare intr-o cdsniciein carebirbatul esteingbduitor,iar femeiaesterea,
certAreatd, cicdlitoare,luxoasd,boala comundtuturor femeilor, qi plind de alte plcate qi rnai
rrrari?Curl va suportanenorocitulacelasupdr[rilegi scdrbelede fiecarezi? Cum va suporta
rnindriagi supdrarea femeii sale?Ce se va int6mpla,iardgi,intr-o cdsniciein care,dimpotrivd,
l'enreia estecuviincioas[qi potolitd,iar bdrbatulesteincrezut,dispreluitor,mdnios,mAndrugi
ciinpricinaaverii lui, gi din pricinaputeriicarei-o dd funcfia sa? Ce se va ?ntAmpla intr-o
cisnicieca aceasta, in carebdrbatulotrateazl,pe solialui ca pe o roabI Ei se poartdcu ea atat
de prost ca gi cu slujnicele?Cum va suportao atat de mare silnicie gi violentd?Ce sd fac[,
deci,felneiaaceasta,dacbbdrbatulei ii intoarcenecontenitspatelegi continuds[ fac[ mereu
a5a?
Apostolr.rlPavel spune'.Rabdd toatd aceastdrobie! Ntmrai atunci vei.fi liberd, cand iti vct
mttri ,solrtltcitt!Atata linrp cat lrdieSlesopul,trebuie sdfaci una din doud: sau sd-l inveli ctt
mttlld t'civrrd.ca sd se.facd ntai burt,sau dacd aceastanu-i cu putinld, sit srtporgiu bdrbdtie
t'iizboirtlacestanepotolit Si lupta aceastctnetmpdcatd."(Despre Feciorie,39, in vol. L)e.spre
l"eciorie,Apologia vielii monahale,Desprecre$tereacopiilor..., p 68)
,,intr-adevdr,cls6toriaesteun lant,nu numaidin pricinamullimii grijilor, nici numaidin
pricinasr-rpdrdrilor
de fiecarezi, darqi din pricindc6 silegtepe cei cisdtorili sb se supundunul
altuia nrai curmplitde cum se supuneo slugd stlpAnului sdu.Birrbatul sd .sldpcinea.scd pe
/Anreia.sal (Fac.,3, 16).spuneScriptura.Careestfolosulacesteist[piniri? Nici unul,cbciil

'"
Tilcuirca Pr. Marcel Hiurcheg:Fiecare sa faci ce fine de rdspundereasa, avdnd tofi un singur scop
in farnilie.(n.s.237. p. 103)
unitatea.dulrr"rlui
face pe bdrbat la rdndul lui, rob celei stdpdnitede el, ndscocind o stranie qi ciudata
despigubirea acesteirobii. Solul gi solia se pot asemdnacu picioareleinldnluite ale celor ,:
condamna1ilamunc6silnic6.Dup[cumpicioareleacestoraSuntlegate,9iei?n9iqiSunt|egati
unuldealtulprintr-unl6nfigorfixatdefiecarecap6tdeIa{uri1inupots6p6Eeasc[int0atd
voia din pricindcd sunt silili s[-Eipasulcu pasulceluilalt,tot astfelgi sufletelecelor c[s6tori1i, . i.,,,
pe ldngapropriilelor griji gi necazuri,mai au qi necazulce le vine de pe urma legdturiice-i , ;r, ,
inlbn{uieqteunul de altul, necaz care ii strdngemai cumplit decdt orice la! qi le r[peqte
amdnduoruralibertate,prin aceeacd nu d6 exclusiv unuia singur conducerea,ci imparte "iil't'lljt:
putereaei Ei la unul, gi la altul. Unde suntaceiacareeraugata sd sufereorice condamnarede
dragulmdngdieriiavute de pe urma satisfaceriipoftelortrupului?Nici cea mai mic6 pl6cere
nu rdm6neintreag[ o dat6 ce cei doi sofi iqi cheltuiesctoatd vremeain certuri gi oc6ri. lar
robiaaceasta de a fi silit sd suferifErdvoie greutdlileceluilaltesteindestuldtoare
ca sd puni in
umbrdorice pllcere. Din pricina aceastafericitul Pavel,la inceputulporuncilor sale date cu
privire Ia cisdtorie, (I Cor., 7,2) incearci mai pe ocolite sd opreascdpe cregtin de a se
indreptasprecdsitorie,spundndu-lecd esteingdduitdc6sdtoriade frica desfrindrii,din pricina
neinfrAndriiEi din pricina aprinderiitrupului; dar cdnd a vdzut c[ acestecuvinte ale sale rru
atdtde puternicesprea-i indepirta de cdsdtorie,
sr"rnt aduceun argumentqi mai puternicdecAt
cele de mai inainte,anumeacela care i-a silit pe ucenici sd spunl Domnului Ahmci rut mqi
e.stede .folos a se insura (Matei 19, l0). Iar argumentulacela este urmdtorul: Nici un offt
cdsStorit nu estestdpin pe el insugi.Acestecuvintenu sunt spusede forma unui sfat sauunui
indemn; ele sunt constrdngdtoare ca o lege qi ca o poruncd.Alegerea std in fala noastr6,
suntemliberi sd ne insurlm sausi nu ne insurim; dar,dupdce ne-amcdsdtorit,nu mai suntem
liberi s[ facemce vrem; dimpotrivd,trebuies[ suportimrobia,cu voia saufrrd voia noastr6.
Pentruce?
Pentruci am frcut aceast6alegerepe deplin congtienli,pentrucd qtim bine obligafiileqi
legilecdsniciei, pentruc[ de bunl voie ne-ampusjugul pe grumaji." (DespreFeciorie,4l, in
vol. Deqtre Feciorie, Apologia vielii monahale,DesprecreStereacopiilor..., pp 70-71)
,,Atdtde mare este amestecul,atdt de impilStoareestetirania grijilor casei,atdt de rnare
estemul!imea greutllilor, incdt, de celemai multe ori, omul cisltorit estesilit sd pdcdtuiascd
gi sdgregeasc6,chiar fbr[ voia lui,
Pe timpul Legii Vechi, nu era vorba de o vieluire atdtde virtuoasf,,deoareceera ingdduit
sd te rdzbuni pe cel ce ti-a frcut rdu, sd oclr[gti pe cel ce te oc[rdqte,sd te ingrijegti de
afacerilebdnegti;sAte juri, atunci cind juri pe buni dreptate,sd scoli ochi pentruochi, d6-ti
ur6EtiduEmanul;de asemenea,nu erai impiedicat s1-!i satisfacipoftele sim{urilor, nu erai
impiedicats[ te minii qi nici sd-!i alungi femeia,qi sb iei alta in locul ei. ingdduinlaLegii nu
se opreainsd numai pdnd aici, ci Legea i1i permiteasA tr6ie$tideodatdcu doud femei sub
acelaEiacoperiE. In sfdrqit,qi in aceast[privin!6,ca qi in alte privinle,Legea Vecheestecat se
poatede inghduitoare.Dup[ venirealui Hristosins6.,caleavielii morale a ajuns cu mult nrai
ingust6;nu numai prin aceeac5 a luat din m6inile noastreaceastdmare gi nespusdlibertate,
fa16de toate cele spuse mai sus, dar gi prin aceeacd suntem obligali sau s[ linem sub
acoperiEulcasei noastre pe femeia noastri, care de cele mai multe ori ne stric6 bunele
moravuriqi ne silegtesd pdcituim chiar fEri s[ vrem sau,dacd vrem s-o alungdmdin casi,
atuncitrebuiesd fie osandit6pentru adulter.Nu numai din pricina aceastasdvdrgimcu greLr
virtutea;dar chiar daci solia noastrdare o fire care o putemindura, totuqi mullimea grijilor
carese revarsidin belgugpestenoi din pricinaei gi a odraslelorei, nu ne ingdduiedelocsd ne
ridiclm ochii sprecer, cdci grijile caseine amelescqi ne?neac[sufletul.S[-!i explicl BdrbatLrl
vreasd aib[ o via16de om simplu,o via!6fErdde primejdiigi netulburatide grijile lumii; cind
vedeinsd c[-l inconjoarbcopiii, cind vede cb femeialui are nevoie de atitea cheltuieli,se
aruncdimpotriva voinlei lui, in virtejul treburilorpolitice.O dat[ cdzuldin mijlocul lor, nu

270
mai poti spunecd nu-i silit si plcltuiasc6!Trebuiesd se minie, si sejure, sl oclrasci, sd fie
fhprnic, s6 faci multe lucruri s1fie pe placulcelormari, iar altele,tot atit de multe , cu ciudb
qi cu scArb6.Este, oare, cu putinp ca un om care trlieqte intr-o tulburare atat de mare, care
mai vrea incd si qi striluceascdin virtute, este,deci, cu putin!6 s[ nu se murdireascdamarnic
din pricinap[catelor,pe care estesilit s[ le slvirgeascl?Dac6 ai cercetaacum s[ vezi ce fel
de via!6 duce in cas6,vei vedeaci din pricina femeii lui, cisnicia sa esteplini de aceleagi
greut[ti,dacSnu gi mai mari. Este silit si se ?ngrijeasc6 de o mullime de lucruri de carenici
habar n-ar f-r avut dac6 era singur, gi aceast6,in cazul cel mai fericit, cdnd ard o femeie
infeleg6toare gi la locul ei. Dac6se int6mplI insd s[ aibl o femeierea,cicdlitoare,reade gur6,
atuncic[s6toria omului aceluian-o vom mai numi trebuinfl, ci pedeapsl9i chin. Cum va
puteaun astfel de blrbat si meargi pe drumul care duce la cer, o dati ce drumul careduce la
cer,o datl ce drumul acestaare nevoie de suflet vioi, de suflet sprinten?Cum va putea,deci,
sd meargi pe drumul care duce la cer, cdnd este strivit de povara atdtor griji, cdnd are
picioarelelegatelede atdtealanpri, cdndestetrasnecontenitde jos de un lan! atAtde cumplit,
anumede r[utateagi vicleniafemeii sale?
Dar care-i obiecliainleleaptl a marii majoritl1ia oamenilorfa1[ de toate cele spusemai
sus?Ei spun
Nu va fi, oare,vrednic de mai marecinsteomului careestetotu$ivirtuogi,degitrebuiesd
facdfa!6 atAtornevoi?
- Pentruce, scumpeprietene,pentruce?
- Pentruce? Pentruc6, fiind cdsdtorit,ai de luptat cu mari greutdti.
- Dar cine te silegte si-!i pui in spate o povard atdt de mare? Dac6, cisitorindu-te, ai
implinit legea,Ei ai fi c6lc[tor de lege daci nu te-ai cdsdtori,obieclia taar fi intemeiatd.Dar
inainteaDreptuluiJudecdtorn-areimportan![dac[, de bundvoie,nesilit de nimenigi stipdnpe
tine insufi de a nu-1ilua asuprl-1ijugul c[sdtoriei,voieqtetotuqi s[ te supui la atAtde mari
greutifi,incdt si-1i fie gi mai impov[ritoare lupta pentruvirtute. Dreptul Judecitora poruncit
sI faci un sigur lucru: s[ birui in lupta cu diavolul, sd birui in lupta cu picatul. Pe Dreptul
Judecdtornu-L intereseazddac6 birui pe diavol gi pdcatul c6s6torindu-te,desfrtAndu-tegi
avind o mullime de griji, sau dacdil birui trlind in nevoinlepustnicegti,ducAndo via16de
ciine qi neavdndnici o grijd lumeascd.
Dreptul Judecdtorinsl, pentru a ne u$uratruda, ne-a spus c6 mijlocul prin care putem
birui pdcatulqi drumul prin careputemmergela biruinp estealtul, anumeacelade a sc6pade
toategrijile viefii, de a trli singur,firl solie qi ftri copii. Tu insl egti de altd pdrere;vrei sd
lupli gi s[ te rizboiegtiinconjuratde femeie,de copii gi de toategrijile pe careace$tiale tdr[sc
odat[ cu ei, crezdndc[ poli slvdrgi aceleaqifapte de virtute ca gi cei care nu sunt incurcafiin
niciunadintregrijile celor cdsitorili gi mdgulindu-tecu ideeaci tocmai pentruaceastaai s[ t-ri
mai mult rdsplatitde Dreptul Judec6tor.Poateci acum cdnd i1i spun c6 nu poti ajungepe
aceeaqi culme ca qi cei neclsdtorili,md vei invinui c6 sunt un ingdmfat; la sfdrqit?ns6,sigu-
ranta care fi-o dd traiul singuratice cu mult mai buni ambifia de$artl; atunci te vei con-
pe
vinge mai bine sd te increzi in cuvintul lui Hristos, decdt in degerticiuneapropriilor tale
gAnduri.Hristos a spus cd nu este destul pentru virtute de a ne desp64i de toate cele ale
noastre;trebuieinsd sd ne urdm qi pe noi inqine.Tu, dimpotrivd,spui cd poli sd birui, degieEti
vArit pAndpestecap in toate acestegriji. Dar, dupl cum, am spus,atunci,la sf6rgit,vei cu-
noa$te bine ce mare piedici in caleavirtulii 1i-afost femeiagi grijile pe carefemeia1i le-aduce
pecap.
Ag puteainsl fi intrebat:
Pentruce, dar, Dumnezeua numit ajutorpe aceeacare-i estepiedic6?Dumnezeudoar a
spus:S?.y'rcem lui ajutor potrivit pentru el (Fac.,2, 18).
Pot si te intreb qi eu tot atdtde bine:

271
 ce fel de ajutora fostfemeia.pentru
bdrbat,cdnd^ea.r-a
' ripsitde siguranla
cratdrui in rai.
f :#i !: i,1ffil$:J:';j';*:l nt ffiilil?:1 :q: quspe,iume
toatd
tu,
burarea?
\:^:;:,*tnTx,:i*:J*:
I,:i';*/y;i;:,r;;i:#"f;;:;:i:{,":k",1,}Tf
ajutor
uiortrerneia,
aac|a;r;;i pe
brrbat? ," i";i:'^l:r:::?,irl#rlil;lr:^i,ir^ili*:;
auvenitperumefii ruiDumnezeu'llr:r,
vremeaaceeapdmdntul'careau pierit ;, rp"r,l"ii *, careviefuiau
li-j.r,gui".
prin potop odatd pe
toarecererarte
vieluitoare? cu tour"unirli.l", .u p6s6rire
gi cu
(Fac.,7,2) oare,'";6;;
dac6n_arfi fbstet un b[rbaitur. 0,,1.t,:i eracdtpe ce sapiaroape drepturrov,
(Jud''I 6'4-22)oarenufemeia (;;;, ;_i;.j. Oare"" r.r"i""",pierdut pe
utE.y,p. torpoporul Samson?
sdfieomordgiceicare-au i"o.r'ra'r,ffiffiijrurui Baar_peor
slujitidolului,
de di;r.ildor Ior?(Num,,25,l-5).cine,mai Ei
seamd'a datpemdnadiavol;luipeim.piratri cu
inainte il;;,'i;[
deAhab,cinea abitutsprearf dumne'Jl;j;; nufemliaruirliir Regi2r, 25).Dar
i"r s;;;;;,;"
rr[ n'gir],41o;;;,rlupanau,ta,iH atit deinferept
ff:"hH",.l;11?u,lx,ft;'i:l ei
peb'rbalii i",eirefac ei
inlerepi,
r,u,,
i*rruisirah,
i^",,"|ifff|'i,?:;:;:;rffi#::;::f,,X;i::jrrf;{iir?|T,i
aspus
Dumnezeu
' i;i;;;';;;i;,i ajuror
,,.,*l1l'jJfftft". potrivi(
pe,trret?Dum,ezeu
Nici eu nu pot spuneaceasta' FereasciDumnezeu!
scop'pentrua fi ajutorbdrbatului; Da, femeiaa fost creatr
dar n-a ;t ;;;;dnd in ur.url'J..oni.i. pentruLr'
Dumnezeu' dup6 cum n-a vrut aceasta dat6ei de
nici b[rbatul--'ei"
(DespreF.eciorie,43-46,in
De.rltreF-eciorie,
Aporogiavierii monahrtr,irrprr*ri)s)rrrn vol.
copiiror..., pp.77_gz)
"chiar dacato{i bdrbafiiar alerga.sd secds6toreascd,
mdritigul'Aceasta femeiren-artrebuiderocs6doreascd
pentrumotivulci tirania
ca la brrbafiqi pentruc[ femeilesunt dfJ;;;.e'rrui nu esteatdtde puternicrra femei
ce,le.u.".rr.g iru.t.t. amareare
multecazuricandfemeilecarestricd cisrtoriei(...)su't
casele altora ni.in-u, mai avut
otrdwri' cdci rivalelelor au fost ripite nevoiedefarmecesaude
(I)e'spre[;eciorie' 52, in uol' n;spr"i rui inulni. ain uiu1a,autorita-,iarii
neciirie,Zp"ni," vielii ntonahare, ror suprrdri.,,
ct4tiilor...,
p 99) De.sprea.e;terea
"Dupdcum'cand.treci
printrespini,.fepii
scofiunghimpe' spinilorte prindde haine,gi dacd
teprindatiiielt.i te intorcis6
r"",;;#;i;i"g'lrre
sc'patde una'eqtiprinsde alia;dacd-ai.sclpat qigreutrfire cds[roriei;
.TTi', qi cracd
ai
vorbind' nu-icu putinldsdgdsegti oe ista,.te
impiedici de arta.in generar
o crsnicie'riprita.rl'otur
de necazuri.
candfemeile carestricl tutil. utrorunici n-au;.i Suntmurtecazuri
crci rivalelelor au fost r5pitemai inainre ;;nevoie oe rarmece saude otrhvuri,
Feciorie,52,in vor.DespriFecioiie, ai" "i.ra,latorta n.,u,iii;;-;Jparlri.,,
Aporogiiririi'*irnrb, (De,spre
p ee) Desprecre$;erea copiiror....,
"Dacdin cdsdtoriile fericitein aparenfd senascatdteanepriceri
despre cdsrtoriilerecunoscute qi necazuri, ce poli sprjne
de toita lumea.u n.r.ririt.? Sofia
DeEitrebuiesdmoarbo singurddard, estl cu adev.ratnenorocird.
totugifrica de r;;; o cuprindeo.
areun singursuflet'poartdgrij[ de mai ,ui multe
multerrnir.','tr.rura pentrubrrbatur ori. Degi
pentrucopii ei' pentru.nurorile gi ginerii.i, tr.rura p.n* n.polii ei, tremuri
intindemaimult ramurile,cu atdti r. .i; qi ;u cat rrdrcina?qi
unuiadintreacegtia' 1"iri1;:'it_!itijii. or.t seintdmprivreonenorocire
fie pagubade bani,.fie toald,'fisJ.uun.pracut,ea pr6ngegi
tot atatc6t5i cei caresuferi.Dacdtoli rdcrimeazd
ai,.i pr;;tl;';.i;;.. aceastainaintea
margini;dacbunii rimdn' iar alfli mor ei,jareae frrir
de timpuriu,ni.ltu nu poateavea
multecazuricdndfemeilecarestricacasele mdngdiere. Sunt
altoranlci n-aumai avutnevoie
de f-armece saude
zI z
otrdvuri,c[ci rivalele lor au fost ripite mai inainte din via16,datoritd marii lor supbrdri."
(Despre l:7eciuie, 56, in vol. Despre Feciorie, Apologia vie{ii monahale, Despre cresterea
c o p i i l o r . . .p, p . 1 0 1 - 1 0 2 )
,,Cisitoria nu ingdduieomului sd fie pe deplinsln6tos:omul cdsdtoritnu se glsegteintr-o
situafiemai bunb decAtun bolnav. C[sdtoriaduce pe capul lui aceeagitristefeca Ei boala."
(Despre l;eciorie, 57, in vol. Despre Feciorie, Apologia vielii ntonahale, Despre creElerea
copiilor...,p. 107)
,,Atunci pentru ce Pavel ne mai ingiduie s6 ne cisltorim, de vreme ce c6s6toriane
!intuieEte de grijile lumegtiqi ne indepdrteazl"de celeduhovnicegti?
Pavelne spune:
Tocmaica rlsptins la aceastlintrebare, am zis:ASacd cei care aufemeie sdfe ca Si ctntt
n-ar ar)ea(l Cor., 7,29)', prin urmare,cei cares-aulegatcu lanlurile c[sitoriei sauau de gAnd
s5 se lege,sd cautesd fac6, pe alt[ cale,cit mai slabacestlan!. Pentrucl nu-i cu putin!6s6-l
rupi,o dat[ ce te-ai legat de el, ft-l mai ugorde suportat!DacI vrem, putem sd t[iem din viala
noastrdde oamenices1torititot ce estede prisosgi s[ nu facem ca prin trdnddvianoastri s[
adiug6mvielii noastregriji mai mari decdtcelece ni le impuneinsdginaturac6s6toriei.
Dar dacdvrei sd afli mai l[murit ce in]elesau cuvintelesd aifenteie ca Si cuntn-ai avea(l
Cor., 7, 29), du-te cu minteala cei caretriiesc frr6 de femei, la cei care s-auristignit pentru
lume(Gal.,6,l4),la cei careau renunfatla toateceledin lume.
Ce fel de via16 duc aceqtia?Cum trdiesc?Nu sunt nevoili sd tocmeascdcirduri de
slujnice,n-au nevoiede bijuterii gi coliere,de atdteaqi atdteahectarede p6mAnt.Toateaceste
griji le lasd la o parte qi se ingrijescnumai de hranalor qi de o haind pe care s-o imbrace.
Aceastapoates-o fac6 gi un om clsbtorit.Poatesd ajungdsi aibd aceeaqifilosofie, aceeagi
concepliedesprelume qi via!1. Cuvintelelui Pavelcitatemai sus,sc7nu vd lipsili unul de altul
(l Cor.,7, 5), se referdnumai Ia leglturile trupeqtidintreso! gi sofie.
in privinla aceastaPavel^porunce$te ca un so! s6 urmezevoinfei celuilalt;nu ingbduieca
unul dintre ei s[ fie stbpdn.In ce privegteinsd imbrdcdmintea,felul de trai gi toate celelalte
ocupalii,unde trebuie pusd in practici concepliacregtinddespre lume qi viaf6, filosofia
creEtin[,un sof nu mai trebuie sd dea socotealdinainteaceluilalt so{. Blrbatul poate,chiar
impotrivavoinlei soliei sale,s[ suprimedin casasa tot luxul, toate petrecerile,toateospe{ele,
toategrijile qi ocupaliilefEr6rost Ei zadamice,Tot aga,nici solia nu poatefi silitd de bErbatul
ei, impotrivavoinlei ei, sd se impodobeasci,si umble dupi slava deqartdgi s[ se ingrijeascl
de lucruri fird de rost gi ftr[ de folos. $i e foarte drept s[ fie aga.$i iat[ de ce. Legdrurile
trupeqtidintresof qi solie pornescdintr-odorin!6strdnslegatdde firea omeneasc[,din pricina
aceasta ele se bucur[ de multd ing6.duin!6; din pricinaaceastaun sot n-aredreptulsd lipseascd
pe cel6laltso!, impotriva voinlei lui, de obligaliileconjugale.Toate celelaltepreocupiridin
viala celor cdsitorili: luxul, petrecerile,mullimeade prisosa slugilor, ocupa[iilefbri rost nu
suntlegatede inslgi firea omeneascd, ci se nascdatoritdtrinddviei gi mdndriei.intemeiatpe
acestadevdr,Pavelnu silegtepe cei cdsbtorilis6 se supundunul altuia cdnd e vorba de aceste
griji, aEacum porunce$teaceastdsupunerecAnde vorba de legiturile trupegtidintre so[ gi
sofie.Prin urmare,cuvintelesd aifemeieca Ei cum n-ai aveainseamnla nu ne inc6rcacu griji
de careizvorisc din capriciilegi din dorinlade lux a soliilor noastre;inseamnda aveanumai
atAtagrijd cdt se cuvine unui sufletunit cu noi, unui sufletcarepreferI si trdiascainlelepte$te
Ei modest.Cf, aceastaa fost intenlia lui Pavel,atunci cAnda rostit acestecuvinte,se vede 9i
din cuvintele imediat urmdtoare: Cei ce pldng sd fie ca Si cum n-ar pldnge; iar cei ce .sa
buctrrdde at.uyiilelor sdfie ca Ei cum nu s-ar bucura (I Cor., 7, 30). Intr-adevdr,cei care nu
se bucurdde avulii, nici nu se vor ingriji sl strdngdavu{ii, iar cei care nu se pldng cd sunt
siraci,nici nu se vor teme de s[rbcieqi nici nu vor fugi de cumpltare gi de un trai modest.ln
acestsenstrebuieluatecuvintelesd'ai femeieca Si cttntn-ai avea,in acestsenstrebuieluate5i
cuvintelespusede Pavel mai jos: a te.folo,side ltme ca Si ant nu te-ai.foto,si(T Cor., 7, 3l)."
(l-)c's7:re l;'eciorie,74-75,in vol. DespreFeciorie,Apologia vielii ntonahale,De.sprect.estet.act
c o p i i l n ' . . .p, p I 2 5 - 1 2 7 )

CASATOTn (complementaritatea gt 4jutorul reclproc al celor doi sop)

,,Dumnezelr, Creatorulnaturii noastre,frcdnd-oin agafel ca ea s6 aib6 nevoiede al1ii,Ei
sa nu-$i ajungdsieqi,a impar{it aqa de bine lucrurile,cd insolireareciproc6qi intrunirile
completeazd acesteneajunsuri.Pentruacesteaau fost statornicitenunfile, ca unul sd afle la
celdlaltceeace-i lipsegte."(Comentarla Evangheliade la loan, omilia xIX, I , p.92)
,.... ce poatefi mai apropiatgi mai familiar bdrbatuluica femeia?Cd t,or.fi, zice,doi rttr
trtrp(Fac.2.24), din carepricindmareesteqi iubirealor unul cdtrealtul, gi fierbintedorul."
((lomenlctriile,;au TcilcuireaEpi,sloleitnlciicdtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 35a)
,,Sd-i.facem hri a.jutor(lui Adam - n.n.)(Fac.2,l8), ardtdndcd femeiaa fost fZcutdspre
trebuin![bdrbatuluigi prin aceastaunindu-lpe ddnsulcu ceafEcut[ pentrudinsul. Fiindcanoi
ne gdsimintotdeaunamai apropialic[tre celefrcute pentrunoi. $i iar6gi,ca nu cumvaea sd se
mAndreascd ca una ce i s-a dat lui de ajutor,qi aceastilegiturd s6 o rupd, apoi Dumnezeua
fbcut-odin coastalui, aritdnd prin aceastacd ea este o parte a intregului trup $i ca nici
bdrbatulsd nu se ingimfe pentru aceasta,apoi Dumnezeunu l-a l6sat sd fie singur pe cel ce
singura fost ficut mai inainte, ci a frcut cu totul dimpotriv6cu ddnsul,aqezdndfacereade
copii,ca prin aceasta, preferdnddesigurmai mult pe bdrbat,totuqisI nu-l lasea fi totul al s.1u.
Ai vdzut deci cdte legdturi de dragostea fbcut Dumnezeu?ntrebdrbat gi femeie?Dar
acestechez[qiide bun[ inlelegereintre ddngiiel le-a a$ezatin insiqi firea lor. fiindca amdndoi
suntde aceeagiesenld,qi amdndoimerg spreacelaqilel. De altfel,toat6vietateaiubegtepe cel
la fel cu ddnsa- ci Ei femeiaestedin birbat, gi din amdndoiimpreunl suntcopiii lor; astfelca
multe qi felurite sunt chipurile care impreunb-lucreazd la int6rirea dragostei?n familie,"
((omentariile .sartTdlcuireaEpislolei ttttdi cdtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 363)
,,... pe bdrbatcinstindu-l cu intdietatea,iar pe femeie inarmdnd-ocu pofta, gi aEezArrd
inlduntrulam6nduroradarul facerii de copii, la urmd a mai pus qi alte legituri ale dragostei.
Aga,de pild6,nici bdrbatuluinu i-a incredinlattotul,gi nici femeii,ci a imp64it fiecdruiadin
indatoriri;unuiai-a dat in stdpinirecasa,celuilalti-a incredinlatcele dinafardde cas6,adicda
hrdni pe cei din casd,cdci doar birbatul lucreazdpdmdntul,pe cdnd femeii i-a dat a imbrdca
pe cei din cas6, fiindcd furca Ei rdzboiul de fesut sunt ale femeii, cdci el a dat femeii
infelepciunede a face pdnzd." (Comentariile sau TctlcuireaEpistolei inttii cdtre (lorintetti,
o m i l i aX X X I V , p . 3 6 5 )
,,So1iise completeazlunul pe altul;nici blrbatulnu estecompletfEr[ femeie,nici ferneia
fhr[ de bdrbat.Defecteleunuia suntcompensate de calitdlileceluilalt;darurilereciprocesefac
echilibrulreciproc.Armonia stabilitdde Dumnezeuin trupul nostru se inmullegtein familie.
Capul este conducltorul, membreleslujescqi ajutd qi ascultd.Qri iubirea este aceeacare
rnenfinetotul in unire qi in pace.Acela va fi rolul iubirii in cls[torie. lubirea ii va da Setului
ungerea gi devotamentul; iubireaii va da femeiiqi copiiloruqurinlagi bucuriaascultdrii."(Din
v ol. Rogirlii le orcttorice,p. 249)

C"ASAfOrun(dragosteadtntre sofl)
,,Candesteiubire, nimic din cele nepl[cutenu se va intimpla. Cdci, cum ar fi cu putintZr,
capulfiind unit cu trupul qi nici o dezbinarefiind ?ntreele, totuqi celelaltem6dularesi nu se
gdseascd in pace?Cdnd cipeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina Ei tulbura pacea?

274
PrecumiaraEi,dac6acelease gisescrlu intre ele, nimic sindtosnu va puteafi in cas6.Deci,
nimicnu poatefi mai importantdecatdragostea, cdci ea estemai folositoaredecit banii,decdt
noblelea,decit stdpinireagi decit toate celelalte.$i n-a zis simplu: sdfe in pace, ci: .sd-rsi
CAndestedragoste,nimic din celegrelenu se poateinfiltra, gi dintru ea se
hthea,sc(tbdrhalii.
nascEi celelaltebunuri." (Comentariilesau explicareaEpistolei cdtre Tit, omilia IV, in vol.
sauexplicareaEpistolei a douo cdtre Timotei..., pp. 162-163)
(.'omentcrriile
pe
,,Fii cu luare-aminteinsl, la faptul ci Apostolul stlruie mai mult pe iubire decit
respect.E firesc. Cici atunci cdnd exist[ iubire intre sofi, pentru toate problemelese.gisesc
solutii.B6rbatulcare-qiiubeqtefemeia sa, chiar dacd ea ar fi neimbldnzitd,o va r6bda.[n
c[snicie,in{elegereafEr6iubire nu se poaterealrza."(Din vol. Problemelevielii, p. I l2)
,,$i cum ii vei arita iubirea ta? Spunindu-i, de exemplu:N-am vrttt sd iau de solie o alld
pe line penlttr
,/bmeia,cure poate ar .fi fost mai bogatd sau mai gospodind. Te-am ales
curactentl, ctttttinlenia,bldndeyeaSi tnlelepciunea Cdcita. am tnvd{at sd nesocole'sc bogd\ia
cu pe cer)azutlarnic, cevd pe care-l dohcindesctctlharii, oamenii imorali Si inSeldto|i. Pe
mine nt-cr atrctst,it'Iuteaxtfleftrlui tdtt, pe care o prefer in locul vretnrci alte hogdlii. O .fatir
inpeleaptit,care trdieStein ettlavie,merild ccit lilmed intreagd. De aceea le -am iuhil, te iubesc
,Si
Si te pm nmi pre.nts de t,iala mea. L'ia1ade aici estedeSartd.Md rog, asadar, la Dtnntrczeu
.sd
,fuc t'ot ce pot ca .sdne int,rednicim ,sdne trdim viala astfel inccit Si fn impdrdpia cerurilor
satrtd provizorie, futsd dacd ne vonl
,fim imp"errnd. C.dci viala pdmdnteascd e,steSi Si
invretlt'rici s-opetrecem.ficdndu+re pldu.tli lui Dumnezeu,vomfi ve.;nic impreund at Hrislo";,
de.sfiitandtr+tein .fericire negrditd. Eu mai presus de toate ptm iubirect penlrtt tine, Si nimic
rrtt-ntit,a./i atdt de nepldcrtt $i g'eu decdt sd md cert vreodatd crt tine. $i daca ar lr"ebuisd Ie
piertl pe foorc $i ,sddevin sdrac sau sitmd a.flu tn primejdie sau sitpdlesc orice, pe toate le vtti
inthrra u rdhdare, e de ajtms sit Stiu cd legdmrile dintre noi doi stnt bune. Dar e nece'sar,sit
.faci Si ttt lct.fbl.Dtrmnezeu r,t'ea ca legdhrra iubirii noastre sd fie reciprocir Si nedespdrlild'
Auzi ce sptrile Scripfira: <Va ldsa onrul pe tatdl sdu Si pe ntanra scl se va lipi de.fenteiasav.
Sirnrt at)em, deci, rtici o pricind de lntpulindre a n.fletuhi. Piard t<li banii, slujitorii ';i
cirt.stirile!Lu mai pre,r,rtsde toateplftt iubireape care o ant pentru tine.
Cuvinteleacesteavor fi pre{uitede femeie mai mult decit mullimi de comori 9i de
bogaliilSi-i spui c-o iubeqti,fbr6 s6 te temi c6 vreodatl se va risfrla sau se va folosi in chip
rlg de vorbeleastea.Femeile necuviincioase, care se duc cu unul gi cu altul, e firesc s6 se
rlsfelela auzul unor asemenea cuvinte.O fat[ bun[, ins[, nu numai cd nu se va infumura,ci
seva Eismeri."(Din vol. Problemelevielii,PP.116-117)
,,Chcizicind. bdrbayilor,iubiyipefemeilevoaili'e(Efes.,5,25), nu s-a oprit la aceasta, ci
ne-adat gi misurS dragostei'. dupd ctnn Si Hristo,sa iubit Bi.serica.
$i spune-mi,cAt a iubit-o
Hristos?incAt S-a dat pe Sine pentruea. Agadar,chiar dac6trebuies6 murim pentrusofie,s6
nu ne d6m la o parte.Clci dac[ Stdpdnultdu agaa iubit pe roabd,cd S-a dat pe Sinepentruea,
cu cit mai mult trebuie sd o iubeqtila fel pe ceaimpreundroabd cu tine." (Laudd lui Maxim Si
de.spre ce.felde so[ie trebuie sd ne lttdnr,in vol. Catehezemaritale, p' 43)
-
,,Darnu numai pentruaceastatrebuiesd ne iubim femeia fiindci estemddularulnostru
gi c[ dintru noi igi are inceputul plismuirii -, ci gi fiindcd lege ne-a pus pentru aceasta
Dumnezeu,zicdnd aSa:Pent'u acedsta va ld,caonrulpe tatdl sdu Sipe manrasa.5ise va lipi cle
Pavellegea
./|meiasa.;i t'or.fi cei doi unsirtgur tntp (Facere2,24). Cdci de aceeaa citat 9i
aceasta,ca din toate pa4ile sd ne imboldeascdspre aceastddragostelepaX] Ia uit6-te la
inlelepciunea apostoleasc[!C6ci nu pornindnumai de la legile dumnezeiegti,nici doar de la
-
celeomeneqti,ne duce spre dragostea[ayopn] de so1ii,ci, impletindu-lepe amAndoud din
primaludndceeace estemai inalt qi mai inlelept,din a douaceeace esteneputinciosgi supus

275
 firii - a$ane duce citre iubire." (Laudd hri Maxim desprecefel
Si r de- --'''-
solie -'
trebttiesd tte 1dnr"
in vol. Catehezemaritale, pp. a7-a\
,,Cd nimic nu une$tegi ?ntiregteaqade mult vieluireanoastraca dragostea
dintre
[epcr:q]
bdrbat gi femeie." (Omilia despre cdsdtorie.Din comentariul la
Efeseii, in vol. Cateheze
maritale,p 87)
.,Cdcinimic nu estemai tare decdtace.ste lanpril36,mai alesintre barbatgi femeie,pe un
slujitoril poatecineva lega cu frica. Ba nici pe acela,cdci degrabi
o va qtfrge de la stapin,
lns6pe pSrtagavielii tale, pe mamacopiilor tii, pe ."u ,ur.
estepricina a toatabucuriata, nu
trebuies-o legi cu gi^cuamenintarea,ci cu iragostea[ayonrl] gi cu dispoziliaiubitoarea
lrica
sufletului[5to0eotq].ce-fel de insolire mai e asta,iind femeia
iiernu.a inainteabarbatului?
ce bucurieva mai aveabirbatul dacdtrdiegteimpreunacu ea ca gi
cu o roab6 qi nu ca qi cu
una liber6?$i chiar dacdpdtimeqtipentruea ceva,s[ nu o ocdr[gti.
c6 nici Hristosnu a f6cut
aceastacu Biserica.S-a dat pe Sinepentru ea, ca s-o cttrdyepl
s-o sfinpeascd(Efes.,s,25-26).
Prin urmare,era necuratd,aveaprihanf,,era urdtd,era de nimic.
orice femeie fi-ai fi luat, nu
1i-ailuat una ca Aceasta,dupd cum Hristosa luai Biserica;nici nu a fost atat de
departede
tine pe cdt a fost Biserica de Hristos. Iar el nici n-a urit-o,
nici n-a lepadat-odin pricina
urileniei ei covirgitoare. vrei s[ vezi urdlenia ei? Ascultf
pe pavel, ;; zice: Erali irt
htumeric(Efes., 5, 8). Ai vdzut negrealaei? Ce estemai
negrudecdt bezna? Dar uitl+e gi la
nebuniaei! Cd zice: Petrecttndin rdutate piznd (rit:,:;.-nrivegte
si u.un",ql necur6lia ei:ca
ttistenecredinciosisi.fard de minte. ce zic eu? Fragi pdng[rita
gi vrednic6 de badocur6!lar
cu toateacestea,S-a.datpe sine pentS cea urdtSca qi "ur
ar fi fost frumoasagi iubit[ qi
minunat6'" (omilia despre cdsdtorie.Din comentariullo Efeseni,in
vol. Catehezenraritale,
pp 8e-e0)
,fsa sttrrtdatori - zice - bdrbalii sd-siiubeascdfemeilelor ca pe truprrrile
/or (Efes.,5,
28)' cum vine asta?S-a folositde acestexemplu.uJd uu.rn
o icoanamaibund qi mai exactd
a acesteiiubiri. Dar nu numai pentruasta,ci gi .u un alt model,
mai apropiaiqi m6 limpede
pentrunoi Cd cel[lalt model nu ne era preala indemdn[gi
nu ne obliga preatare.Deci, ca nu
cumva sd zic[ cineva: Bine, dar Acela era Hristos, era Dnmnezen,"sio
si poiur,sd Se tlea pe
sine, ne aratd alta cale- $i zicdnd asa sunt datori a ardtat
c6 aceastdfaptd nu este har, ci
datoriefireasca'Iar apoi' s-qynan-dca pe trupurile lor a ad6ugatCd nimeni'rnt
w"eodatd,ci fl hrdneste,sitl incdlzeste.Asta inseamndc6 se;;t si-a lrat trupttl
f"d;;;i ;, mult6 grija. gi
cum de este femeia trupul lui? Ascultd: Aceasta esteacum os
din oasele nrele si carne tlirr
cartrcamea (Facere2,23). $i nu numai aceasta,ci mai zice
cd:vor "Efeseni,
fi amiindoi rrttsitrgur tprp
(Facere 2, 24)." (Omilia de'spre cd,sdtorie.Din comentariul
ta in vol. Cateheze
marilale, p 93)
,,Aqadar'cdtd dragoste are cineva pentru sine, atdta voiegte Dumnezeu s6
avem gi noi
crtre femeie.Nu numai cd suntemprrtagiunei singurifiri, ci uul*
o pricinagi mai maredec6t
aceastasEne iubim femeia: fiindcd nu mai sunt doud trupuri, ci unul
sing,rr:birbatul cap qi
t'emeiatrup' Dar cum de zice in alta parte:Capul lui Hriitos esteDumnezeu
(ICor., I l, 3)?,,
(Omilia de'sprecd'sdtorie.Din contentariulla bfeseni,in vol.
Catehezemariraie, p. 96)
,,Dumnezeu, voind sl faci din iubire bazachiara cisitoriei, a voit ca omul iubeasca
s[ in
sofiasa propriul s[u trup." (Din vol. Bogdliile orqtorice,p. 2ag)
,,Dacddeci solul ?9i ura solia sa, inseamn[ cd el igi ura propria sa carne, gi c6nd el o
iubegtenu facedecit s[ urmezeimpulsulnaturiisalegi inclinareainimii sale.
Apoi estelegeafundamental[a cdsdtoriei.Nu pe atita s-o iubim pe sofia
noastrdcd este
so{ie,pe cdt este membrul nostru gi igi are origineadin noi, cdci ateasti lege
a stabilit-o
r3t'TAlcuirea
Pr.MarcelHancheg:
Lan{uriledragostei,
alebunivoinfei,alegrijii, etc.(n.s.201,p. g9)
Dumnezeu (. ) Pentruea el trebuies[ pdrlseascl pe tatdlsiu gi pe mamasa,9i s6pun[ mai
presusde ceamai adlnc6,de ceamai natural[,de ceamai vechedintreiubiri,iubireape care
el a fEgaduit-o celeicu cares-afbcutun alt el tnsuEi.$i aceastb legeestedubl6,avdnddeodatd
rbdacina sain Dumnezeu gi in natur6,vizind totodatdiubirealui HristospentruBisericaSa.
iubirepe caretrebuies-oreproduclcdsitoria, vizdndmai mult condilianaturalIcarefacedin
femeiemidular chiaral omului; cdciziceapostolul: Bdrbatultrebuiesd-Siiubeascdfemeia sa
preumtseiuheSte pe sine."(Din vol. Bogdliileoratorice,p.248)
,,Acolounde stdp6negte iubireaintre so| qi solie totul va fi progresistin acestinterior
fericit. Clci iubireareciproc[va asiguraeducaliabun6 a copilului;iubireava face sd
st6pineascd in aceastiimplrdlie familiali ordinea,armonia,putereaqi rodireain fapte.
Trebuie(menfinut)respectulierarhiei,blrbatul esteqeful,femeiaii datoreazirespectqi
ascultare. insdcinemaibinedecdtiubireava qtimenlineaceaste de-oparte,acest
superioritate
respectpe de alta?Luali amintela acestefamilii patriarhale. Ce putere!Ce pacelCe fapte!
ins6de asemenea ce iubiregingag[ii uneape Avraamgi pe Sara;considerali inaintedetoate
iubireacu totuldivindcareune$tepeHristoscu BisericaSa.
lubireaestenecesardpentruarmoniagi dreaptarepartizare a foloaselorgi a darurilor."
(Din vol. Bogdliileoratorice,p.2a9)

C"ISATORIA(ingnddnta sofllor unul fati de celdlalt)

,,Agatrebuiesd fie un bdrbat!Sd nu finl socoteal6de fiecarecuvAntspusde femeialui, ci,
supdrarea
tinC,.afemeiae slab6,s[-qi deatoati silinfas6fie ingdduitorcu ea,ca s1-ialunge
ji$.[ltrnngalegdturap6cii 9i unirii. S[ audi asta bdrbalii qi sd imite dreptului
bldndelea.
pe femeilelor, s6le crule ca pe nigtevasemai slabe,ca si
S[ respectegi sd cinsteascd
Fam:
legdturaunirii dintreei. Atuncie bogi{ieadev[rat6,atuncie avuliamultd,cdndnu
intdreascd
e dihonieintre femeiegi birbat, cind suntuni1i,ca un trup, unul cu altul. CA spuneScriptura:
L'or.fi cei doi un trup (Fac., 2, 24). Unii ca acegtiachiar dacd sunt sdraci, chiar dacd sunt
oamenide rdnd,sunt mai fericili ca toli ceilalf, ei gustdadevdratapl6cere,ei suntnecontenili
senini;ceilalli, cei ce nu se bucurdde aceastlleg[tur6 a unirii dintre sofi, care se gelozesc
unul pe altul, care strici marelebun al pdcii, chiar daci sunt inconjurali de multd bogdfie,
chiardacdintind masebogate,chiar dacdau slujbestrelucite,duc o via![ mai nefericitddecdt
to{i ceilalli, iqi nlscocescin fiecarezi furtuni gi tulbur[ri, se bdnuiescunul pe altul, nu pot
aveanici o bucurie, pentru ci rdzboiul dintre ei le stricd qi le am6r6qtevia!a." (Omilii la
Facere,omiliaXXXVIII, V, in col. PSB,vol. 22, pp.57-58)
,,$i chiar dacd consoartagre$e$tecu mii de pdcatefap de tine, iart6-i-le toate 9i fii
cu ing6duin!6qi blindele,dupd
ing[duitor.Chiar daci i1i iei una cu rele obiceiuri,domoleqte-o
cum qi Hristos, Biserica. C6ci nu a spilat numai necurdliaei, ci i-a qters qi bdtrdnelea,
dezbrdcAnd omul cel vechi ce era alcdtuit din picate." (Laudd lui Maxim Si desprece .fel de
sogietreltuiesd rrc ludm, in vol. Catehezemaritale, p.44)
,,$i dupdcum in trupurilenoastre,cdndestevreo boal[, nu tiiem mldularul, ci impingem
afardboala, aga s[ facem qi cu femeia. Dacd e in ea oarecarerdutate, nu leplda femeia, ci
scoateafar6r[ul. Cdci femeia se poateindrepta,dar adeseaun mldular vitdmat nu mai estecu
putin!6s[-l vindecdm.Dar chiar dac[ gtim c[ vitdmarealui estede netdmdduit,nici aganu-l
tiiem. Fiindcd gi picioare strdmbeavlnd adeseamul1i, qi pulpe oloage, gi mind uscat[ $i
moartS,Ei ochiul chioriq, nici ochiul nu-l scot,nici mdnanu o taie. Ci, chiar vbzdndc6 nu au
nici un folos pentrutrup gi fiind conqtienlicd aduc gi mult6 ruginarecelorlaltemidulare, le
pdstreazd din pricina impreundpitimirii cu celelalte.Agadar,cum nu estelucru necuvenitca
undenu se poatetdmbduinimic gi nu estenici un folos sd avem atdtapurtarede grijd, iar unde
suntbune nddejdigi multd schimbaresd lep[d6mingrijirea?Cici cele care sunt handicapate
277
 pnn lrre nu e cu putinla sd fie iardgi dobdndite,
dar voia riber[ fnpoo,tpeorq] daca este
strimbatdse poatereface' Dar qi dacd,ai zice.cd*
L"i.i,. fbri nddejdede vindecareqi c6 are
trebuinfade mult[ purtarede griji pentrufelul
ei de a fi, nici aganu poatefi lep6dat[.caci
nici mddularulbolnavce nu se mai'poatevindeca
nu se taie.Iar ea estemhcruranrr t6u. c[ci
zice Scriptura' tr'or'fi cei doi un singrtr tnrp! (Latdd
lui Maxint i'si qcrlrt
despre ce fel de solie
fi'ehie 'sdne ludnr,in vor. catehezenraritare',pp'a5-a6)
"$i chiar daci aceeanu se folosegtecu nimic de invaldtura
noastrd,vom primi de la
DumnezeumultS rasplatdpentru r[bdaiea noastre.
caci pentru frica Aceluia am ardtat atan
rdbdaregi am suferitcu bldndelerdutateaej nu
l] am tefeiat mddularulnori*. c6ci femeia'e
esteun mddularde neapdratdtrebuin!6,gi de aceea
ti.Uui" mai cu ,.u*a s-o iubim. Acest
lucru l-a ?nvdgat iaragiPavel, cdnd a zi's:iEa surtrdato,riiar.fuyii
sa-sr iuibeascd fenteile, ca .te
n'uptr,ile lor' Nimeni, vreodatit, nu
si-a uicit trttptil, ci tl hrdnesresi il fncdlzeste,tltpci ctrnt .yi
Hri'slo's'Iar noi, mddulare ,sunternale lrupului Lti,
din carnea Ltti si din oaselelzl (Efes., 5,
28-30)'Dupd cum Eva - zice Pavel- a fost din coasta
lui Adam, aqagi noi suntemdin coasta
Iui Hristos,cdci aceastainseamni din tnrpul gi din
oaseleLti.,, (Lauda tti twaxinr clc,sprc ce
./blde 'so!ietrebtriesd ne Iudnt,in vor. Citehize maritaie, pp, a6-47) si

CjSATORIA fnrdatorlrile gl sarclnile soFlor)

"l;'emeiihdrbatul datonica dragost3sd-idea,asijderea
3)' Dar ce va si zicddatornicadragoste? sifenreia b(rrbatrtlti(l Cor. 7,
Femeiat rpit rau mr-sistdpdneste (1 cor.7,4), ci
ea esteqi roabagi strpdnabdrbatului.Deci dac[ iu te lepe
ti d"'acea'robie cuvenit6,te
impotriveEti lui Dumnezeu. Iar de voieqtisa te lepezi.rriui p.nt* ;; ;n.,;
ing[duibdrbatul,acelaqilucru este.Pentruaceeaapostolul scurr,fie cr ar
a'numii ur"r, ript datorie,ca si
arateci nici unurnu estest[pdnpe sine,ci unurattuiarobi. pentru
femeiecurvdte ispitegte,spune-i:Truptt nt.testeof irli, ,i u.."n'cdnd vezi cd o
alfenteii nrele.Totaqas6spun6qi
femeiacdtrecei ce ar voi sd-icalce?ntreaga-cugetare: Tt-upulrn.te.steal nreu,ci al bdrbarttlrti
mett'Deci dacdfemeiasaubdrbatutnu este-stlpdn pe trupuls6u,cu atit mai mult nu este
stipdnpeaveri'Auzili aceasta toli cdli avefifem;i giioatecateavelitaruali:oaci nu
a aveatrupdeosebit, trebuie
cu atdtmai mult averideosebite. Aiureains6,atdtin Leglm6ntulNou,
cat Ei in cel vechi, blrbatului se dd multd stdpdnire,zicdnd:
cdtre hdrbatttl tiitt va ./i
inloarcereata, ';i el te va 'stdpdni(Fac.3, 16),iai pauei,
deslugind,scrieastfel: Rdrbaliltr,
ittbili-t'd.femeile
vtta'stre,iar.femeia,sdse teamdde bdrbat(Efes.5,'25)-
zice de maresaumic, ci -aleaz6, fe'cano aici el nu
o singurl stdpinire.De ce?Fiindc[ cuvdntullui aici
despreintreagacugetare. este
in celelaltetoate,zicf, covdrgeasc[ saustrpineascib6rbatul;?nsi
undeestevorba de intreagacugetare,nicidecum.Bdr'batuttruptil
sdu tru-si slapctneste, ci
./bmeia,si.femeia tnpul sdumt-,sistdpdneste, ci bdrbalul.Mareesteegalitatea gi nu estenici o
prisosinl6'"(Comentariile sau Thlctireaipistotei intdi cdtr"eCorinteii,omilia'XIX, p
lg9)
"cdnd fiecarese grdbegtea-gi implini
aproapeluiDe pild[, cdndfemeiaestepregdtitd .ale sale,apoi degrabvor urma gi cele ale
a suferipe barbat,fie el cdt de aspru,cd'd
bbrbatulnu batjocore$te pe femeie,fie ia Jat oe a46goasi,atuncitoatesuntliniEtitegi
s6laq
apdrat de odcevaluri.Tot.aqaeragi pe timpulcelorvechi,cdndfiecareigi implinea
datoriile
saleqi nu cerea,saumai binezis,nu cdutafa celealeaproapelui. in ud.ui., tandeqte-te bine:
Avraama luatcu sinepe nepotulsduLot- gi femeialui nu-l-ainvinovdfit.'.ipo.un.it
femeii
salea cdlltorio calelung[ foarte,qi ea nu s-aimpotrivit,ci l-a urmat. iuiagi
ii tot Avraam,
dupdmultenecazuri9i n[dugelifbcdndu-se st[pdnil tutrror,el totugia datintdietatea lui Lot.
$i la toateacestea Sarra,femeiasa,nu numaic[ nu se nemulpmea,ba chiarnici guranu
a
deschis-o vreodati,9i nici nu a vorbitcevade acestfel, precummultedintrefemeile
de ast6zi
vorbesc, cdndmai cu seamdvrd pe bdrbaliilor injosiliin astfelde imprejuia.i,
9i mai ales
278
 Bachiar
atunci-ii
badocoresc,
ac6nd
pebdrbalii
:':i.t' "il'il
#":,+lirr[i:ibfi'1.'ffird';tii:
1'1seiui,ffih#:if,#:Tl #*.ffi $:fi';*H,i,
ror
..uuu' i#iTiii
s-afEcutstlpdr
a'"a'ial-.'il::,y[,Til'W:Ulx'f mai
saieisingu,,-i
p,,inril;;; Xi:l;fif'cea
r*,"preedtindu-,.*;:H:?T:.i;j,ffliXfr.:#?t
',ili,i;,i^',"i';V,z',;'|,t;,:::i:!u,
r,1,iu
i,i','ii'"u
i-azisceea
ceJiTif; i''iy!',:
';;'J:,:::r1;',!i:r;;i'.ri:ti{:ii
rttt
ltentrtr h prdpastit
bcit'batcare k-a trir"!'"!'ci. s1tr. 1"1a rrr;;,"t r,ri;'rt
j;;ii;"iiri!ii,1);i/r,i,x';{ !;r'r,!',';:;,

mitci,
zic,.;i
trirnd.ia.ro'rai,i,i,l)rprrrua
i,,rtrltn,ii,f,i!,f*X;":;i:?! ,rlr;rr;;,V;::;,
nicinua gdndit,"i u,ur.,j;;;;;:i{;i{:::,,;:l;,,^::(::"j):::,,1,.1
ceea .".._,,.u
cesuier'
ftr:1,.";;; $i ;;,:;:{[:.",",:fiifi,;],.,T,T*U*t*J;;,_,.i::::J
nua spusei

lJ'H:;?::ru:','i
i:r**:t'r**::,,:.* ,;i:ll*;i[:
r*ll"*rd
|1U,T':,,.:::',1"3i,.':.1Hd;i;!^;;tr .:,
{iff
;::,:]irpu,i
n, ..uu ffiastrer
oprite i,:
!,,
de
bdrbagiror, einici
ro,nut..,;;:ffi"T;:"lfii::16q*X[:*l
neqtiinla
femeiror,-crti.i
a."i'i."'J",ir11.9.91i ?ffJf;i"l;il*n
i-1.,"p?iaan.,arur
ripseidecopii,fiindcd
;:i,il:lil':u;::o:):*r n.u,in,JJ,e
srouoa
a$aceva,
vor
or,cea ,{:;i:::;,X:lg,iy*
nupentrugr1i1i-;;i:',i.ii),,
sa'san'a'$i euaceastu
'Jenreia zicjn,
,;;-;;;;:,:;:;ktr"r::r;,:":rr"i;r,{,;r,:,ffi
asemenea uoi.r.,
u arata,adiidii.i .r.rna
asculta
ceeace-iti..u .i. insa tot ceea-cel
i ,iceaea,gieade
tu,caregJar.ii a.ga,
ji*ix',::":'#ilT{*:[,hnil*r].,,,Tin
;'1ffi?:1,1::::l:#:J:?if; nu te uiranumairaacestea,
ci
Deci
femeia sd nrr aqrpnram^i r-.^.
at,au,.a.i.u*ffilTrJ;,ffi[1 virtutea
esre bdrbatului
rem e e;;;';;;l* ;
r rort l,
p i'
*,'ri"l"rlryt ji"lffi 'j,!i#
's:'u
- duperuT.uT
ci fiecare
Tcircuit'ea
tpistoreiti,ai ,"i* ,rrr il'trrai:.;. ,. se
i#i
cade
a
x'J.tf
#tr
face.,,
Iffif
ji;iirii
coi,r,rri,"rirr. (comenrariire
"Dumnezeu
a dat femeiirolulde u]nr*r,de oo 276_27s)
cas[,gi brrbaturuide a
;il':iti,,,,,n,,,,,
lfi::i:r|;,,:;::;iji:;;:"*iff#;;ij':g*i:i;::::;
cdlre 7'imotei...,p. Ig0) ,n,,
v' Irr vol' vomenturiile
seingriji de ceredin
sau explicarea Epistorei
a cltnm
"De la inceput Dumnezeu
birbatei femeieNtui"sigui, a r6nduit.ca treburileunei gospodarii si fie impa(ite
* t?rf"rr] intre
1q;.;;,-u,-ii'ni;i ;_;l;;;,";u.,o,r,dinviaf6sd
tr{#l
de'narei:iri,n"q|,'#"'::":-ry*i,ilil:frf,?#,T1,...u vielii,
utun.i"u,
nputut
ncu
casibirbatului. Aces, iui*'i-u
ardtato*nn.r.J!,1fiilii:l:1"fi::,:'ti:;
'facemlui a'itrtor
(Fac''.2'l8)' oouourao..l li,';
sdingdmfe'
nicidin,pricina r-."oJ.iar'u"*rur, ii spune.a n-ur.niciundrept
la-a-ioii'frcutint6i,
;i;i
el' deoarece
treburire. ffit_cr femeia.
ai"--"juri;;'* at6tanevoie-a.-'uaruur, afostprismuita pentru
treburile
in carefemeiant u;'iii" ca gi de femeie.
ruJlin.rr."r.i,ii vr.g.'no.rt.e care sunt
afhridecasdqi din treb.uri
;i;lerrr.t'i.r.'. n.';;.r. ...i1.. este arc6tuita
din treburiin
peceledin afaracaseile-a Dumnezeu re-aimparlitin doud:
hu;;il., taru+ror,;;
Schimbiaceastr randuiald, ceredinr'untrur
urt.il.i.u.a roiri'rr'rrrirrii"tursepierde. casei,femeiror.
Fiecare,bdrbat sau
femeie, face treabd mai bun[ qi mai cu folos cdnd este pus in rostul lui. Prin urmare,
conducerea gospodArieicadein sarcinapriceperiifemeiegti;aici femeiaestemai indemdnaticd
decit blrbatul, pe cit mai indeminatici sunt megteriiin meseriile lor, fag de muncitorii
necalificafi." (Despre cdsdtoria a doua a vdduvelor, 4, in vol. Despre Feciorie, Apologia
vielii monahale,Despre creStereacopiilor..., pp. I73-174)
,,in afardde acestea,b6rbalii au indatorireade a aducein cas[ prin munca lor din afara
gospodlriei,femeile au numai indatorireade a plstra qi a pdzi ceea ce agonisegtebdrbatul.
Chiar daci la prima vederepare a fi o treabi mai grea agonisireacelor de trebuinli traiului
decit pdzireaqi pdstrarealor, totugi este zadarnicdgi fErd folos agonisitd, dacd nu-i femeia
caresI o pdzeasc[gi sd o pdstreze.
Se intimpll adeseorica bdrbatul,prin cdqtigurilesale mari, s[ nu ajute cu nimic in
inflorirea gospodlriei, ba, dimpotrivd, sd n[ruiasc[ totul." (Despre cdsdtoria a dorn a
vdduvelor,4,in vol. Despre Feciorie, Apologia vie{ii nrcnahale,Despre cre;terea copiilor...,
p. 17a)
,,Cdnde vorbadeintreagainlelepciune gi derespect, nimicnu areb6rbatulmainrultdecit
femeia,ci secear16 asemenea femeiidec[trelegiledesprestricarea nunlii.$i e firesc.C[ci nu
de aceeaa venitfemeiala tine,qi a ldsattatl qi mami qi toatdcasaei, ca s[ fie umilit6,ca sd
treci pesteea pentruo slujnic[ de doi bani, ca s6-i faci mii de necazuri.Ai luat-o ca
ftrsnlitoarela dnrn1 ca pdrtasd vieluirii tale, liberd Ei de aceeasicinsteur tine. Cum nu este
nebuniesd primeqtidarul ei de nunt6,s6 arili toat[ bunlvoireafa$ de el gi nimic s5 nu
impulinezidin acesta,iar ceeace estemai de prel decdtorice dar de nunti - intreaga
inlelepciune gi respectulqi trupult6u,careesteavuliaaceleia - sI le stricigi s6le pdngdreEti?
Dacdimpulinezizestrea,dai socotealdsocrului.Dacl strici intreagainlelepciune,vei da
socotealllui Dumnezeu,Cel Ce a rdnduitnuntaqi 1i-adat in grijd femeia.$i c6-i adevirat
acestlucru,ascultl-lpe Pavelce zicedespreadulteri:Cel cese leapddd,nu de om se leapirdd,
ci de Dunnttezeu, Care v-a dat Duhul Sfdnt(l Tes.,4, 8)." (La awintele apostoleSti: <Din
pricinadesfi"cfuluifiecare sd-Si aibd nevasta lui>,in vol. Cateheze maritale, pp. l7-18)
,.$i deoarece viala noastr[obignuieqte sd aibi doudlaturi,una publici qi alta privatd,
Dumnezeu,deosebindu-le, a hdrdzitfemeii cdrmuireacasei,iar bdrbalilortoate treburile
civile,celedin pia![, de la tribunal,din conducere, din armat6,$i toatecelelalte. C[ci femeia
nu poatesd lind lancea,nici s6 sloboadd sdgeli,dar poatesi !in6 fusul gi sd feaslpinz6,gi
toatecelelalte din cas6si le punl cu buni rinduial[.Nu poates[-gi manifeste voiain senat,
darpoatesdqi-omanifeste in cas6qi adesea celepe carele cunoa$te bdrbatuldespreceleale
casei,eale cunoagte mai bine.Nu poate sdordnduiasci bineaverileobgtegti, dar poates[-qi
creasc[binecopiii,caresuntceamai mareaverer37. Poatecunoa$te r6ut6!ileslujnicelor,poate
sI seingrijeasc[de neprih[nireacelorfEcutede slugi,s[ ofere sofului toat[ cealalt[asigurare
gi s[ abatl de la el toatdgrija de cele din cas6.Ea se preocupdde camere,de linb, de

'" Talcuirea Pr. MarcelHanclrcg: Dupdcum seobserv6, SfAntulIoanprezintdsferade acliunea b?irbanrlui irt
paralelism strictcn ceaa femeii,referindu-se la aceeagi capacitate naturald. Femeia igi exercitd
capacitilile de
guvemareasupracopiilor, bdrbatulasupratreburilorob$te$ti.Nu existddiferenfaintre ra{iurulecelor doudtipuri
de c6nnuire,ci doar intre modurilelor de manifestare. Iar in asceticd(adici in efornrl nostrude a ajungede la
clip la aseminare, singurullucru cu adevtrratirnportant in via{aaceasta) nu conteazdchipul strbcareselucreazl
o virtute(care{ine de personalitateafiecdruia),ci in ce mdsurdea activeazA toatepotentelechipuluisprea ajuttgc
aselnenea in cele din urmd cu Hristos.Prin unnare,pentruo lume neduhovniceascd (despreuna desacralizattr
nici nu maiincapevorba)conteazd aspectulexterioral lucrurilor(qi de aici $i aparenta inegalitateintrebirbatqi
femeie).pentruceaduhovniceascd esenfialul estedescoperirea ra{iunilors[ditein ele de Dunurezeu. Pdcatul- in
sensullui ontologicde abaterea puterilorfiregtide la scopulpentrucareau fost createde Dunnezctt- estecel
careaduceinegalit6lile (nu ierarhiile,carefin de diversitatea crea]ieiqi nu de raporn]rijuridicede subordonare).
(n.s.l2-5.pp.5l-52)
280
pregAtireala timp pentru toate, de infbliqareahainelor gi de toate celelaltecare nu 1 se
vreodatd,chiar de s-ar sdrguide mii de
f o,iiu.r. b6rbatuiui,nici nu le poateface cu uqurin!6
ori. Clci qi aceasta,da, gi aceasiaestelucraread[rniciei gi inlelepciuniilui Dumnezeu,ca acel
ce estede folos in treburile mai mari sb fie inferior qi de nici un folos in cele mai mici, aEa
incdt estetrebuinfafemeii. C6ci daci il fEceape blrbat s6 fie deprinsin amdndoua,uqorde
ce
dispreluitdeveneaneamul femeiesc.$i iar[qi, dacXinglduia femeii s6 se ocupede ceea
nu i le-a
estemai mare gi mai de folos, umpleafemeilede multi nebunie[ozovoro,].De aceea
neam
datdoarunui singurneamin ingrijire pe amAndoul,ca nu cumva si fie micqoratcelllalt
qi si par6ca existade prisos.Nici nu le-aimplrlit pe am0ndoudin chip egalfiec[rui neam,ca
nu cumvadin aceastdegalitates6 iasdvreo lupti sauincrincenare,iar femeile,rizvritindu-se,
sd pofteasc[aceeaEici-nstecu b6rba1ii.Ci, cugetdndmai dinainte cele egale Ei paqnice9i
p6sirdndpentrufiecarerinduiala cuvenitd,a osebitviala noastr[ in dou6:ceeace estemai de
trebuinl6qi mai de folos i-a dat bbrbatului,iar ceeace estemai mic ai inferior, femeii. incdt
pricina
acela,iin'pricina slujirii lui de neapdrat[trebuin!6,s[ ne fie foarte dorit, iar aceea,din
slujirii mai mici, s6 nu fie cobordtl in ochii bdrbatului sdu."(Laudd lui Maxim Ei desprece.fel
de soyietrebuiesd ne ludm, in vol. Catehezemaritale, pp. 50-53)
fiindu-i rezervat
,,Cdci ,femeia Si bdrbahtl se deosehescnumai tn tntpurile lor, femeii
razboiulde lesut gi fusul gi a frdmdntapiinea gi grija clminului gi dereticareaprin casb9i
cre$tereacopiilor, iar blrbatului tribunalul gi conducereacetafi 9i afacerile 9i cdtinia Ei
r[zboaiele gi luptele." (Omitia aceluiasi,rostitd in biserica Sfintei lrina, despre rclwm celor
prezenli la'bise'ricd Si despre usurdtatea celor care lipsesc Si despre ccintare; Si cd.firea mr
estepyicinit s-oopreascdpifemeie de a aptrcape caleavirtulii,in vol. Catehezemaritale, p. 78)

cAsArorun 0ndatortriiesotutui)
noi trebuiea
,,Sa-1ifie mai preluit[ gi mai cinstitddragosteaei decdtorice in lume. Dacd
purta sarcinaunul altuia, apoi cu at6t mai mult pe a femeii. Chiar de ar fi siracl, tu nu o
tatjocori; chiar de ar fi proast[, tu nu o necinsti,ci mai vdrtos indrepteaz-o,c6ci este
m6iularul tdu, gi prin urmare sunteli un trup. Poatecd estebdrfitoare, belivd 9i furioasd.Dar
pentrutoate acesteatrebuie a te intrista, iar nu a te minia, 9i a ruga pe Dumnezeu,a o sfatui
intrunagi a face totul ca sd alungede la dinsa patima.Dacb tu in loc de acesteao bafi, apoi
mai tareii stdrnegtiboala.Obriznicia se moaieqi se domolegtecu blAndelea,iar nu cu o altd
obr6znicie,
pe lAngbtoateacestea,apoi gindeqte-tegi la risplatace o vei aveade la Dumnezeu.Cdci
cAndi1i esie sloboda scdpai. "u, ins[ nu faci aceastapentrufrica lui Dumnezeu,ci ii suferi
toatecusururile,temindu-te de legeacareopre$tea lep6dape femeie, chiar de ar aveaorice
boal6- apoi atunci vei lua platl nespusi- dar gi mai inainte de plat6 tu vei cdgtigafoarte
mult, flcdnd-o pe ea mai supus6,iar pe tine fEcindu-temai bldnd. Se spuneci unul dintre
filosofii cei din afar6r38avind femeie rea, bdrfitoareqi inddritnicd, c6tre cei ce-l intrebau
pentruce suferdo astfel de femeie zicea c6,are gcoaldde nevoinld qi loc de lupt[ filosoficd
chiarin casasa. Voifi, zice, cel ntai blc?nddintretoli, invdydndu-ntdprintr-in'sa tnfecare zi.
M-afi aplaudatmult auzind acestea?Dar eu sunt mdhnit mult cind v6d cd Elinii sunt mai
filosofi decdt noi, cirora ni s-a poruncit a urma ingerilor, sau mai bine zis, cdrorani s-a
poruncita urma lui Dumnezeuinzugiin privin{abldndelii.Deci se spunecd acelfilosof, avAnd
femeierea,nu a depdrtat-opentruaceasta,iar allii spun c6 tocmai din aceast6pricini a 9i luat-o

rrsTalcuireaArlirn. Theodosie Socrat,a cdmifemeie,Xantipa,a fost de o rdutate9i incdpSfdnare

Athanasiu:
(n.s.l, p.279)
proverbial.l.
281
 de femeie." ((,'ontentariilesau Ttilairea Epistolei intdi cdtre Corinteni, omilia XXVI, pp.
27e-280)
,,Dacds-ar intimpla a gregi qi a nu aducein casi mireasdingdduitoareqi femeie bund,
atuncifireEtecd trebuiea rivni acestuifilosof, adici a o punein buna rdnduiai6necontenitgi
nimic din cele vorbite mai sus a nu face. Fiindc[ gi negufatorul,mai inainte face inscriscu
tovariqulsdude neguldtorie,inscriscarepoatesi pdzeascdpacea,gi nu dd drumul cordbieiin
luciul mirii mai inaintede aceasta,qi nici cd se apucdde vreo altd negulitorie.
Deci gi noi, iubililor, toate sd le facem,ca astfelpe tovardqulvielii noastregi al cordbiei
acesteas6-l putem avea inlluntru cu toat6 pacea cuveniti." (Comentariile sau Ttilqirea
Epi,stoleifntdi cdtre Corinteni, omilia XXVI, p. 280)

c"ASArOrunGndatorlrilesoflet)
,,Sdrguieqte-te cu toat[ recunoqtinlade a da bdrbatuluiceea ce-i datorezi.Fiindcd cu
Ei
bdrbatultdu cAndvorbesc,eu il sfttuiesca te iubi gi a te ingriji, gi nu-l las a aducela milloc
legeaprivitoarela femeie,ci ii cer ca sd faci ceeace estescrispentruddnsul.Deci qi tu uit[-te
numaiIa datoriilece te privesc,gi fE-tesupusf,qi bldndi celui cu carevieluie$ti. dac[ tu egti
$i
supusdbdrbatuluipentruDumnezeu,apoi atuncisd nu-mi spui de cele ce trebuiea se face de
ddnsul, ci de cele pentru care te-a fEcut rispunzdtoarelegiuitorul, gi numai acelea s[ le
implineqticu toatd strdqnicia.Aceastamai cu seamdestea se supunecineva lui Dumnezeu,
adicda suferichiar gi cele potrivniceqi a nu punein migcarelegeala fiece pas.pentru aceea,
iubindpe cel ce te iubeqte,nu parecd faci vreo fapti mare,pe cdnd iubind pe cel ce te urd$te,
unul ca acestamai cu seamdestecel ce se incununeazd. Cam ?n acestfel qi tu gdndegte-te,
cb
dacdsuferipe bdrbatult6u care esteaspru,apoi atuncivei primi cunundstralucit6--pe cdnd
dacdel va fi linigtit gi bldnd cu tine, apoi pentruce s6-!ideaDumnezeucununagi r6splata?
Acesteale vorbescnu ca poruncindbdrbatuluiaindr[zni fbri mdsurdfal|de femeie,ci ca
sb induplec pe femei a-gi suferi b[rbafli, chiar cdnd sunt prea indrdzneli fa![ de ele."
(Comentariile satt Tdlairea Epistolei intcii cdtre Corinteni, omilia XXVI, p. 276)
,,cbci liman este femeia, qi cea mai puternicddoftorie de veselie." (comentariile satr
TalcuireqEpi,stoleifntdi cdtre Corinteni, omilia XXVI, p. 279)
,,Datoriileparticulareale femeii. Acestedatoriiprivescsolul ei, copiii ei, interiorulei, ca
sotiemamd,stdp0nda casei."(Din vol. Bogirliileoratorice,p.25$
,,Careestede acum datoriaei? Ea trebuie,cdnd sopl intrd agitat gi obosit, adeseamort
pentrugocurilevie{ii dinafard,si fie mdngdietoarea lui qi sfbtuitoarealui iubitoare.$i ceeace
n-ar obline de la el prietenii lui cei mai influenli,ea inarmatl cu farmeceleei inspiiategi din
iubireaei va qti sd ob$n6.Prin solulia evlavioas[gi credincioas[,birbatul cel mai rizvrStit
fala de datoriilecre$tinese va gisi la sfdrqitinvins,convinsgi plecat.
Ce n-au putut asuprasofilor lor acestefemei minunatedesprecarene vorbegteScriptura?
Deborele,luditele, Persidele,Mariile, Priscilele, qi acesteimpdrdteseatdt de minunate
sfbtuitoare ale solilor lor? insb, de asemenea, ce nu poatefemeiapentrur6ul fbr6 inceput,ftrd
seriozitate, ftrd conduitl? Ce n-a putut femeialui Abesalom,a unui Samson?Ea ar fi flcut sd
cadl lov, dacdIov n-ar fi fost de neinvinsin rdbdareasa qi in credinlasa." (Din vol. Bogdliite
oralrtrice, pp. 254-255)
,,Dumnezeuimpdrlind datoriile familiei qi atribuind blrbatului greutllile dinafar6 qi
pretenliilevielii publice,pdstreazd
pentrufemeieconduitainteriorului.Acolo estedomeniul
Ei
cAmpulei de actiune."(Din vol. Bogitliileoratorice,p.255)

z6z
 qi poates-oinlocuiasc6." (Din
,,...pentrufemeiegrijilecaseiundenimicnu trebuie nu
vol.Bogdliileoratorice,P.255)
grijeasclde lucrurile
,,serviciulfemeiiesteca s[ impart[gnja,s[ p[strezecelespuse,sd
ne fie de
casei;c1ci spreaceastaa rdnduit-oOumnez.r,iu in acestelucruri 9i in alteles6
qi publice;ei i-a atribuit
ajutor.C[ci via(anoastriconsti din doui lucruri,din lucruri private
negolul
du*n.r.u parteaei: grija femeii estesegrijeascide lucrurilecasei,a bdrbatuluide
toate.Femeiiii esteordnduit[conducerea interioari' Dac6
public,judec[1ile, ur*-utu,celelalte
.u rc u.flitacu fidelitatede sarcinaei, familiaesteprosperd; dac[ o neglijeaz6,esteruinaei'
atribuiefemeii lucrurile
De acolose poatejudeca,cit de nebunesuntacesteteorii care-i
lucrul diavoluluiesteacesta, ca
dinafari,ostenelilevieiii publice.O, voi caretotul rEsturnali,
de
toatesAseconfundegi'sLsestricede la principiullorincepitor,carea.fostdatdin naturd
FemeilorDumnezeuatit le-adat s6p6zeasc6 casa,bdrbafilorins6 grija vielii
c6treDumnezeu.
publice;tu capulete transformiin picioare9i picioarelein cap."(Din vol. Bogdpiileoratorice'
p p .3 8 a - 3 8 5 )

cA'sAfOrua (femeiasd asculte de bdrbat)

- bdrbatul tdu vaf intoarcerea
,,Dup6p6cat(spuneDomnul Dumnezeufemeii n.n.): spre
bine-de
el is ;ct s1fipdti. Te-amficut, zice,de aceeasicinstecu bdrbatul. Nu te-aifolosil
ta, Si;i
roh.ia'
.s6pcinire:schiniba-g starecr"cxtcea de fitpunere. N-ai putttt duce slobozenia: primeSle
dintre cei stitpcinili, amoasle-l pe
NtiStii sd 5rdpaneSti(qi cti crmosct.ttaceaita cu lucrul): fii Si
vezi aici
bdrbat ,irepi stdpdni'spre bdrbanl tur t,afi tntoarcereata, si el te va stdpdrrl: 9i
iubireade'oameni a lui Dumnezeu - c6ci ca nu cumva, auzind: el te va stdpdni, s6 socoatd
st6pdnirea b6rbatuluica fiind impovlrdtoare,mai intii vorbeqtede purtareade-grrjl a acestuia,
intdrirea
zicind: Spre bdrbatul tdu t,af intoarcerea ta, adic6:Scdparea ta Si limanul tht Si
sd te tntorci spre el Si sd
tn, el va.fi: tn toate spaimele-cet)or tteni asupra ta, pe e.l.yi-t dau ca
qi lanf de
siapi tarl. gi n, doai prin aceasta,ci gi cu nevoilefireqtii-a legatimpreundca cu un
nerupt,infEEurindu-iin legitura poftei.
V6zut-ai cum a adus fiAcatulsupunerea,iar Iscusitul qi inleleptul Dumnezeu9i pe acestea
46)
le-aintrebuintatsprefolosul nostru?"(Cele dintdi omilii la Facere, cuvintul al patrulea,p.
ca s6 invefi iar impreuni-
,,Ascultl cum gi Pavel vorbegtedespresupunereaaceasta,
gl[suirea dintre Vechiul gi Noul Leglmdnt. Fenreia,zice, tntru liniste sd ia inttdlitturd, ctt
toatdascuharea(lTim., 2, 1l). Vlzut-ai ci qi el supunebdrbatuluipe femeie?Dar aqteaptb,9i
ai s-auzipricina.b... cu toatdascultarea? Fiindcdfemeii,zice,sd Inve!'enu dau voie.De ce?
- l;'iitrlcd l-a tuntdlato datd rdu pe Adam. Nici a-Sistdpdni bdrbaml' Dar penlru ce? - Fiindca
l-cr,stdpanito daia tu chip rati. Ci s6 fie.intru linigte. Dar spune Si pricina. Fiindcd Adam'
gi
zice,rit.ta .fost antdgit, iai femeia, amdgindu-se,a fost tntru neascultare. De aceeaa dat-o
jos de pe scaunullnv6l6iurii: fiindcd cel care dd tnvdldturd fiind neStiutor, z\ce, sd ia
"irndldnirit;
iar de nu vrea sd ia invdldturd, ci vrea sd tnvele pe alyii, se pierde pe sine Si
piertle Si pe trcenicii sdi - ceea ce s-a intdmplat atunci qi cu femeia. Dar c6 este supusi
larbatriui-gic[ din pricinapdcatuluii-a fost supus6,vedemdeslugitde aicj; ins[ vreausi aud
la
aceaspusA:Spre birbanrt idu ttafi intoarcereata, Si el te va stdpctri.t' (Cele dintdi omilii
F'acere,cuvintul al patrulea,pp. a6'47)
voastre - iatd 's1tre
,,Scriindu-le corintenilor, el gr[iegte: Bdrbayilor, iubili pe femeile
-
hdr[anil tdu vaf tntoarcerea ta; femeile sd se teamd de bdrbali iat6"el te va stdpdni. Ydzut-
e
ai c6 nu e ap6sf,toarestipinirea cind stipinul e indr[gostit nebuneqtede roabasa, cind frica
impreunat6cu dragostea?Cici astfel e inl6turat6 greutatearobiei." (Cele dintcti onilii la
l;'crcere,cuvintul al patrulea,p. 48)
 ,,Am si vorbescdesprefemei, ca sd vezi cum fericitul Pavel, care a pus leg[turi asupra
lor, chiar el le dezleagl iar6gi. De are vreo femeie bdrbat necredincios Si acela va voi sd
vieluia,scd ar dcinsa,sd nu-l lasepe el (l Cor., 7, 13).De ce? Cd ce Stii hr,.femeie,de nu-li vei
ntantuibdrhatul?(16).
Dar ctrm poate femeia sd mdntuiascd?Invdfind, catehizdnd,induplecindu-l a primi
cuvdntulbunei cinstiri. Pdi chiar ieri,fericite Pavele,ziceai <cdfemeii sd fnvelenu dau voiev
(l Tim., 2,12). Cunr, dar, o dai amm la fntors Eifacifemeia dascdl al bdrbatului? - Fac asta
rrrtldgdc*tindu-nrdpe mine insunti, ba chiar cu totul dimpotrivd Tu ascultb Ei pentru ce a
scos-ode pe tronul invildt^urii,gi pentruce o aduceiar pe el, ca sd afli inlelepciunealui Pavel.
Bdrhalul sd invele,zice. Intrebi de ce? Fiindcd nu a fost amigit: cd Adam, zice, nu a ./i>.st
amdgit (l Tim., 2, 14). Femeia, zice, sd ia tnvdpitturd.De ce? Fiindcd a fost am6,git6,. cd
femeia, amdgitirf ind, a fost fntru cdlcarea poruncii (14). Iar aici - tocmai dimpotrivd: cd
atuncicdndbdrbatulestenecredincios, iar femeiacredincioasd, zice.Femeiasd invele.De ce?
Fiindcanu esteamdgiti, cdci credincioasdeste.Sd ia invi![tur[, deci, bdrbatul,cdci a fost
am[git: cd necredincioseste. S-a tntors treaba, zice, tn privinta invdldturii: sd se intoarcit,
dar, Si irrprivinta stdpdnirii.Ydzut-ai cum pretutindeniarati Scripturaci nu firii, ci amigirii
qi pbcatuluiurmeazdrobia?
Deci, a venit la femeie amdgireaintru inceput,iar am[girii i-a urmat supunerea:dupd
aceeas-amutatamdgireala birbat, s-a mutat qi supunerea, $i precumla inceputa incredinfat
Dumnezeubdrbatuluimdntuireafemeii, fiindcd nu a fost amdgit,griind astfel:Spre bdrbatul
tdtt va .fi tntoarcerea la, aqa qi aici, pentru credinla celei ce are birbat necredincios,
incredinleazd femeii mdntuireabIrbatului, zicdnd:Cd ce Stii hr,femeie, de nu-li vei mantrti
bdrbatul?(I Cor., 7,16).Ce poatefi mai deslugitdecdtaceastddovedirecd robia nu estedat al
firii, ci urmeazdpdcatului?"(Celedintdi omilii la Facere,cuvdntulal cincilea,pp. 61-63)
,,A inv6{atfemeiaodinioarl pe bdrbat,gi totul a stricatqi cu neascultarea l-a fEcutvinovat
de osdnd[.De aceeaDumnezeua supus-obdrbatului,fiindci la inceput mai mult a abuzatde
egalitate.
Atr"asdvei.fi de bdrbatul tdu (Facerea,3,16),iar mai inainte de aceastanu i-au mai fost
spuseasemenea cuvinte.Dar cum Adam nu s-a amlgit? Aqadarnici n-a cdlcatporunca,dacd
nu s-aamdgit.Ia amintebine, femeiaa zis: $arpelem-a amdgil, pe cdnd Adam n-a zis.femeia
m-a amdgit, ci cd Ea mi-a dat mie Si am mdncat.Nu esteacelaqilucru: a lua amdgireade la
cel de acelagifel cu tine, sau de la o fiar[, de la o vietatesupusi gi roabi 1ie;agacd aceasta
esteamdgire.Deci, in raportcu femeia,carea fost amdgit6,de cel supusqi rob, Adam n-a fost
amdgit,fiindcdel a fost indemnatde cealiber[ gi deopotrivdcu el.
Expresia:a vdztttcd rodul esle bun de mcincarenu pentru Adam s-a zis, ci pentru femeie,
cd a mancatSi a dat Si bdrbatului ei, aSaci Adam nu supundndu-sepoftei a cdlcatporunca,ci
numaia fost convinssimplu de femeie.A invdlat o dati femeia qi atunci a stricattotul Ei de
aceeaapostolulzice: Nu dau voiefemeii sd tnvele.$i ce are de-a face cu celelaltefemei dacd
Eva a gregit?Foartemult, fiindcd sexullor esteslabgi ugurel.Aici, deci, apostolulvorbeqtede
naturafemeiascd,cdci n-a zis iar Eva fiind amdgitd ci femeia, nume ce estecomun intregului
sex,iar nu numai al aceleia.Deci, ce? Oare?ntreaganaturda cdzvt ?n cdlcareaporuncii prin
Eva? Dup6 cum pentru Adam a spus:Drpd asemdnareagreSelii lui Adam, care esle chip al
Celui ce avea.s[tvlrud,(Romani 5, l4) agaqi aici, adic6,neamulfemeiesca cdlcatporunca,iar
nu cel bdrb[tesc."(Ttilcuiri la Epistctlatntciicdtre Timotei,omilia a IX-a, pp. 9a-95)
,,Sdint,eyede bine. $i cu toate acestea,le impiedici pe femei de a inv6!a; cum deci le
ing6dui aici, pe cdnd in alt loc zici: Nu ingdduifemeii sd tnvelepe altul (I Timotei 2, l2)?
ins[, ascultdce a addugatmai departe:nici sd stdpdneascdpe bdrbat. B[rb'atului incd de la
?nceputi s-a permis a-i invdla gi pe birbali, qi pe femei; femeii ?i permite numai cuvdntul $r
l
sfbtuitorin cas6,insf,, niciieri nu-i inglduie de a adresavreo cuvdntarelung6. De aceeaa l,
ad6ugat:rrici .sitstdpdnea.scd pe bdrbal." (comentariile sau explicarea Epistolei cdn'e Tit'
cdtre Timotei"', p' 162)
omilia IV. in vol. comentariile sau explicareaEpistolei a doua
inseamndasta?C6'
.,F-entei,.sttpttteli-vdbdrbalilor voStrica Domrnrlul (Efes., 5,22)' Ce
bine, qi casnicii triiesc in buni
dac[ in unire de g1nd [opovoroiuo, trii aceqtia,gi copiii cresc
qi Dar dacdvieluiescaltfel' toate
rdnduial6,Ei vecinii se bucurede liniqte,qi prietenii rudele.
suntin paceunii cu allii toate
seintorc cu susu-njos gi se tulburi. gi, iupa cum dac[ generalii
se stric6,aqa9i aici' Pentru
oqtirilele urmeazi ",.,Uunacuviin16,iar dacl sunttulburali toate
us""u.?rmuile - zice- sit.se supunit'bdrbalilor lor 9a Domnului' O! dar cum a zis altundeva:
va putea sd-Mi.urmeze(Mt'' 14'
Dacit trtr se va despdryicinevi Si de bdrbat Si de fenteie nu
zice sl se despartide bdrbat
26)? DacittrebuiesA se supuni bArbutuluica Domnului, cum
ins6 particula
pentruDomnul? De bund seam6,esteabsolutnecesars1 se supunl bdrbatului,
ca unele care Etili cd slulili
ca nuarepestetot inlelesul de egalitate. Aici ea are acestinleles'.
zice: chiar dacd ttu t'd
Dotrrrrultti.lar acest lucru se poate vedea qi din alt6 parte, unde
pentru Domnul; sau alt infeles:
nrpttneli din pricina bdrbatului, insdfaceli-o mai cu sea,md
cel care seimpotriveqte
clnrt te,,,p,,i hdrbatult,ti,.fiicontinsd cd it4eStt Domn,ului.Cd daci
lui Dumnezeu (Rom'' 13, 2), cu
acestorst6pdniivremelnicese impotriveqtede fapt rinduielii
A;a a vrut - zice -
c6t mai mult nu se impotrivegtecea care nu se supunebirbatului?
femeiape cel al
Dumnezeudintru inceput. 56 socotimdeci pe b[rbat cd arelocul capului 9i
estecap al.femeii,dupir
trupului. Iat6 aceastao'arat6gi di^ncuvinte piecise, cdndziceBdrbatu^l
precum Biserica se
c,,ir Si Hyisto.sal Bisericii'Si insusi esteMdntuitor al trupului. Insd,
23-24)' Zicdnd cit
,supttneltri Hristos, a$a Ei fenteite bdrbalilor lor tntry totul. (Efes', .5,
InsuSiestemdntuitor
b6rbatulestecap al femeii, iupl cum Hristos al Bisericii, a adlugat" Si
rinduit amindurora-
al truptrlui.Cdci capul estemAntuireatrupului seu Dgjlmai dinaintea
- grij6 qi temeliaiubirii, fieclruia impl$ndu-i ceeace i se
Eibirbatului Ei femeii purtareade (Omilia de'spre
cuvine: birbatului cdrmuirea qi purtareade grijl, iar femeii supunerea'"
cdsittorie.Din cctmentariulla Efeieni,in vol. Catehezemaritale, pp' 87-88)
- cum b[rbalii 9i femeile,caresunt
,,Dupi cum Bisericase supunelui Hristos adici dupi
ca lui Dumnezeu'
Biserica,se supunlui Hristos - a$aEi voi, femeilor,supuneli-v6bdrbalilor
(Efes, 5,25)' Ai auzit
J)drttali,ittbili pe.fenteilevoastre,dipit crrmSi Hristos a iubit Bi'serica
ce supuner.n.n1uiintdlnita? L-ai liudat mai inaintegi te-ai minunat de P^avelc5 a tocmit aqa
insi ascultdacum Ei
de bine vieluireanoastr6,ca un bbrbatminunatqi duhovnicescce este?
iubili pe femeile
cele carele cere de la tine. Cd iar[qi se folosegtede un exemplu:bdrb.a1i,
de femeie?
voastre,dupi cum qi Hristos a iubit Biserica.Ai vlzut mdsurasupuneriidatoratd
femeia precum
Asculta gi masuradragosteice o datoreazdbdrbatullvrei s[ !i se supund
chiar dacdtrebuie
Bisericalui Hristos?AI qi tu grijI de ea,dup6cum Hristos de Bisericl! $i
bucili, chiar dac[ ai
ca s6-1idai sufletul peniru .uI .niur dac6tiebuie si fii tiiat in mii de
n-ai ficut nimic
suferiqi ai p6timi f.nt. ea, s[ nu te dai in llturi. Fiindcdde pdtimeqtiacestea
Acela insd a fbcut-opentru
din ce a fbcut Hristos.Ceci tu, fiind dejaunit cu ea, faci acestea.
ii i;;;.;rp"t.r. qi ii ura. Asadar,dup6cr.rmEl a adus-ocu mult6 purtare de grij6la
;;;;;;
in buc6!i,9i nu
picioareleLui pe ceacarestitea .u ,put.l. la Ei 9i il ura qi era lepddata9i rupti
altceva de acest fel, aqasd
S-apurtat cu ea cu ameninliri, nici iu supdriri, nici cu fric6 ori cu
chiar de o vezi
iii qi tu cu femeia ta. Chiai dacdte priveqtede sus,chiar dac[ estesuplrati,
dispreluindu-te, poli s-o aduci la piiioarele tale dac[ ai multd purtare de grijd pentruea $i
la Efeseni, in vol'
dragoste gi bunivoinl6.." (Ontilia despre cdsdtorie. Din comentariul
Calehezentoritale, P 89)
ascultatoare,o supunecu totul prin
,,Cel ce-gi iubegtefemeia, chiar dacd nu e foarte
iubire.Atdt poatefi de grea9i de anevoioasd unireaceade un gind [opovoto'],dacdcei doi nu
Pentru aceeast[ruie
sunt legali prin tirania dragostei,incdt frica nu o poateindrepta defel'
 ,il;'l
i lt:

asupraiubirii, ca una ce este mai puternicddecAtinfricogarea.Femeia,deEipare cd estein

pierdereprin aceeacd a fost rdnduitds6 se supuni gi sd aib6 fricd de bbrbat,de fapt estein llr r

cdEtig.C[ci ceeace este mai greu gi mai important* iubirea - cade pe umerii bdrbatului."
(Omilia de,sprecdsdtorie.Din conrentarfulIa Efeseni,in vol. Catehezemaritale, p. 98)
,,Eaarelocul [o,pXq]doi. Dar are gi ea un rol [opXn]gi aceeagicinstecu cel dintii. Dar, in
il
[,
acelaqitimp, bdrbatulare gi ceva mai mult. Acestlucru estede fapt cea mai mare intregirea
uneifamilii'". A primit aceastAsarcin[,careestede fapt a lui Hristos,qi nu trebuienumais-o
iubeasca,ci Ei sd o conducl binel4O."(Omilia desprecdsdtorie.Din conrentariulla Efeseni,in
fr
ti
vol. Cateheze maritale,pp 101-102)
il
ctrSAfOruA (-lar femeia sd se teama de bdrbat-) fr
.,lcn'.femeiasd se leanrdde bdrbal. Nu vorbegtedoar despredragoste,ci Ei de altceva.Sd $r
seteamAde bdrbat!Ea estein treaptaa doua[*pxl]tut, dupdbdrbat.Nici ea sd nu cearf,cinste fl
egaldcu el, cdci esterdnduitl sub cap.Nici el s6 n-o dispreluiascd
estetrup. $i dac6el, capul, dispreluieqte
pe cea supusdlui, cdci ca
trupul, piere qi el. Dar sd aratefala de ea dragost.e, ,$l
dupdcum gi ea e datoaies[ asculte.Aqa cum capul are treabalui gi trupul o are pe a sa'u'.
Trupul ii dd capului spre slujire mdinile gi picioarelegi toatecelelaltemddulare,iar capul,la fri
rindu-i, trebuiesd seingrijeasc6de trup qi sa aibdtoat6simlireacald[ pentruel. Nimic nu este [:,'
mai bun decit aceastdinsolirelt'. Dar cum poatefi dragoste,de vreme ce estefricd? Tocmai
atunciestemai cu seami dragoste.Fiindcl cea care se teme gi iubegte.Cea care iubeqtese
il
$.i,
$l ,
teme ca de capul ei qi il iubeqteca pe un mddularal ei, c6 qi capul estemldular al trupului
intregraa.Penlru aceea l-a pus pe unul deaxtpra Si pe wtul sd se suputtd, tocmai ca sd fie
pace. Dacd ar.fi egalitate, rut ar mai puteafi pace. Ntr se poate sd fie intr-o casd.ftecarede $ii,
calnl fui, nici toli conducdtori, ci e nevoiede un singur conducdtor.Dar acestease intdmpl6
in cazuloamenilortrupegti,fiindcd, dacdar fi b6rbaliiduhovnicegti,ar fi,P.ace.Cinci mii de il
sufleteerauqi nimeninu ziceacAestecevaal s[u, ci se supuneau unii altora'"' (Fapte2,41-47). l',
:.i.li,

r3nTilcuireaPr. MarcelHancheg:Ca fiecaresi-gi recunoascd

si tiudda inlocgiatribuliileceluilalt. Tocmai in aceasta std
rolul gi funcfiapropriegi si nu deflitnezesau
complernentaritatea celordoi. Deci tocmaiin a juca
fii
llil
gi
unulrolulcapllLri celdlalt pe al trupului, cu tot ce implicd aceasta, este ceea ce va salvafarniliagi o va preface
in adev.lratl Bisenci. (n.s.
232, pp. l0l-102)
r'':'TalcuireaPr. MarcelHancheq: Pu0pr(erv. Sa imprimeferneiiun ritm, sd meargditnpreunlin acelaEi pas
cadenlat c.itreHristos.Iar ritrnulvie{uiriilor estedat de m.lsurain careDuhul locuiegtein ei. Cu cAtvor [i tttai
dulovnicegti. cu atatrnersulva fi mai linigtitgi mai plin de incredinlarea cd sevor odihniimpreuniin impirlilia
vegnici.Dar esleesen{ialca cei doi sI aibdacelaEi puls,acelaqiritrn ritrnullui Hnstos-, alfel nu vor ptllea
*
nrergeimpreul.ila Hristos.Mai intdi de toate,cei doi trebuiesdaibdacelaqiprogramduhovnicesc Ei strictace-
teaginaniinleEidorirerealdde despdtimire. Nici un rnotiv (carier5, pozilie sociald. bani, pofte,nevoia de rela-
\areetc.)nu'poate fi pusmaipresusdeviafadulrovniceascd a cuplului, clci alfel se va distmge. (n.s'
233' p. 102)
,n'Talcuireapr. Marcel Hancheg:ApXrlpresupune qi femeii o autoritate,nu o starede robie.dar uu o
autoritate cevreasi iasi de subconducerea sofului,ci unacaresearmonizeazi cu el prin supunerea reciprocit ltti
Hristos. (n.s. 218. P. 97)
r,: TAlcuirea pi. MarcelHancheq:Nu e vorbade inegalitate, ci de func{iunidiferiteale celordoi, Ei ntt pot
unulfiri alhrl.(n.s.219.P.97)
rarTdlcuirea pr. MarcelHancheq: Conlucrarea qi unireadintreferneiegi b[rbat ar trebuisdfie tot atAtde larc
gi
' annonioasi ca aceeadintrecapgi trup' s. 220,p. 97)
(n
',, Talcuireapr. MarcelHancheg: Femeia,prin dragoste, igi depdgegte statutulde supusl9i il ittglobeaza pc
- de fapt fiecare din cei doi - trupul intreg, rdm6udnd totugisupusii midulantlui
blrbatin sine.Ea devineculnva
ei"capLrl. Esteo tainacareseexperimenteazd, nu seexplicd.(n.s.221,p. 98)
'ol'Talcuirea pr. MarcelHancheg:Adeviratavia{6de familie nu se poatetrii dacdnu existdo expcrictt{li
eclesiallca a priurilorcreqtini.SuntematAtdefamilisti,pe cAtsuntemde liturgici. Ca sI inlelcgetnciisiitoria
trebuiesi firn oameniduhovnice$ti, in caz contmro transformlmintr-o militdrie9i relatiejuridicl. iar accslen
sunttrebuincioase oatnenilor trupegti. (n's.222,p 98)
286
 gi felul dragosteil-a aritat
Aceastaesteo dovad6de priceperegi frici de Dumnezeu.Modelul
Pavel,dar al fricii, nu.
apoi de trupul
la vez\ cum dezvolt6cele despredragoste:vorbeqtemai intdi de Hristos,
sa pe tatdl situ' Dar cele
propriu, iar mai pe urml zice:peniru orrin va ldsa omul pe mama Si
predominedragostea'Cdci
despreteamenu le dezvoltd.Oare de ce?Fiindcdur.u *ii bine si
atuncicAnde dragorte,toatecelelalteii urmeaz6,.Dar dac[-i fric6, nu estedeloc aqa'"(Omilia
pp' 97-98)
tlesprecdsdtorie.Din conrentaritilla Efeseri,in vol. Catehezemaritale,
ar putea zice car,eva?Tu iubeEte-o!
,,Dar ce pentru s[ nu se teami femeia de b[rbat,
noi trebuiesi facemtot ce
i*pii".ir. c.'1in. de tine! chiar daci al1iinu fac ceeaceJinede ei,
unul alt,uiafntruf ica lui
suntemdatori. Oare ce vreau s6 zic?Iati cel Pavel zice:Snptmeli-ttd
unul din ei? Tu crede
Hri.slos(Efes.,5,21).Pentruce, dar,cel6lalts[ nu se supun6,ci numai
chiar dacd nu e iubitd de
numailegii lui Dumne?eu9i supune-teei. Aqa-i 9i acum! Femeia,
ei' Asemeneabdrbatul'
h(u"hat,sd se teanrU)ia,ca'sir ir, ,n itrtcimpienimic rdu din partea
chiar dacit./bnreiatry se tenrc, s-o iuheascd, pentru ca sd nu dia el pricind de cn''o|t'' Fiecare
in vol. Cateheze
sit.fucirce"!itrccle el." (Omilia desprecdsdtbrie.Din comentariul la Efeseni'
nta'ilctle,pp. 98-99)
unei femei libere, nu frici cum e a
,,Tu, c6nd auzi de fricl, s6-i ceri frica ce se cuvine
roab6'pe tine te
roabeifap de stdpdn.Ci ea estetrupul t6u. Dac6 faci aceastaEi o socotelti
Si aibd fricd pentruca
oc6rlqti,trupul tlu il necinste$ti.Dar, atunci,ce fel de frici esteaceea?
ea intiietatea'
nu cumva s'aifl graiascdimpotriva, si se r[zvrdteascl asuprA-!, sA pofteasc[
cum s-a poruncit,vei
Ajunge dacl frica rlmine numai la acestelucrurila8.Dacd o iubeqti !i
ci dac6vei face
r6zbi cu ea mai cu spor.Ba mai bine zis, nu vei face nimic cu infricoqarea,
aretrebuinfade
ceva,numaicu dragosteavei izbindi. Neputincioscum esteneamulfemeiesc,
la Efeseni,in
mult ajutor, d. ruita ing[duin!1." (Omiiia despre cdsdtorie.Din comentariul
vol. Cateheze mcu'itale,pp. 100-l0l)
,,Gindegte-te la Avraam,la Sarra,la Isaac., la cele318 slugi ale lui' Cum de toat6casaera
Fiindc6 Sarra
in ordine qi unire? Cum de era toatbfamiliaraeplind.decucernicie[eu].o,Beral?
ttti s-a
plinea poruncaApostolului gi se temea de bdrbatr50.Asculta ce zice chiar ea: Nu
'itttcimpictf o iubea
mie pcirid act,mt,iar domnul men este bdtrfut (Facere 18, 12). Iar Avraam
despre cd'sdtorie' Din
mult, fiindc[ in toate cate ii porunceaavea incred6rein el." (Omilia
c,mentarirtlla Efeseni,in vol. Cateheze maritale,pp. 102-103)

ri6Talcuireapr. MarcelHancheg: Fricaesteo alternativd la dragoste, ca s[ nu fie defhimatitainalui Hnstos'

1 n . s . 2 2p3..9 9 )
'-'-i;ial;uir.u ce facc
pr, MarcelHzurclreg: A puneproblemaaltuiaestecevafals.Pebdrbatsdnu-l intereseze
irnplinegte cLrs6rgu^in1dce finedeel. Asemenea ferneia.(n.s.224, p' 99)
leureia.
- ci daci igi 'Pr.
raaialsuir.o Mur..i Hanchef:in rest,si dornneascd dragostea. (n.s.228,p. 100)
'ooTalct,ireapr. MarcelHancheg: in sensantic,familianu desetnna doarsoful,solia9i copiii'ci toli locuitorii
ce trfiiausubacelaqiacoperig.
---iirjialcuirea Deci intral 9i servitori,sclavi, rude etc. (n's' 235' p' 102)
pi. Maicel Hancl-reg: neqi pareparadoxaldacdne gandirnla pretinsulntisogittistrt al Sfinlilor
pirinli. dar rolul femeii esteabsolulesenlialinbunul mersal familiei.Ba ar pirea, dupd aceastd afirmatiea
pe urnerii btrrbatului, culll se vede in
Sfantului.ci tocmai ea este cheia pdcii in familie, degi greul cade
-ilti"ngi -
- fapt ctependenld a:unuia fafd de celdlalt esteo mare
;;;;; u".*ti ierarhiegi intrepdtrunderede
gi fricd. Tainele duhovniceqti, fie ctr sllnt ale pustnicilor,fie ale
taindcc secuvinedescoperiticu ,',-,,rit5 smerenie
pentnt
Duhul SfAnt,nu se discuti (cel rnultse pot oferi indica{ii). $i tocrnai
familiei.setrdiesca, ,. d.r.op.rd in
poatr vedealirnpede
czisur"rt dulovniceqtiestecu iutinf[ ca ornul duliovnicesc,chiar dacdnu estecrsitorit, sd
invredniceascl de mari
problernele(dar si rezolviriie) ce apar in cdsnicie,iar adeseoricei casitorifi sI se
inaccesibilechiarmonahilor,cuntspuneundevacuviosul Paisie Aghioritul' Totul este
cxpcrielleduhoviricegti.
siriccritaiea gi initnacu carene apropiemdeHristos' (n's' 236, p' 103)
287
 CASAIORIA (femelte sd se supund bdrbafllor lor)
,,C6dacdqi estesupusdnoufemeia,insf,estesupusica femeie,iar nu ca roab6,caunace
estesloboddgi de aceeaqicinstecu birbatul." (Comentariilesau TcilcuireaEpistoleiintdi
cdlreCorinleni, omiliaXXVI, p.269)
,,Printre noi cu dreptcuvdntestesupusd birbatului,fiindci isotimia(egalitatea in cinste)
aducelupti, qi nu numai pentruaceasta, ci gi pentruam[gireaintimplatd la inceput.pentru
aceea, fiind frcut[ din coastalui Adam,eanu indatda fostsupusd bdrbatului,cdcinici cind a
dus-oDumnezeu la Adamnu a auzitftcindu-i-seagaceva,gi nici b[rbatulnu a zis ei altceva,
{Erdnumai cd,aceastaeste os din oaselemeleSi carne din carnea mea - gi nicaieri nu se
spunede supunere sauc[ i s-arfi poruncitde Dumnezeu aceasta. Dar cdndea a fEcuto rea
intrebuinlare de putereasa gi cdndceafEcutlde Dumnezeu ca s[ fie de ajutorbdrbatuluis-a
gdsitcd eaeravicleand,apoiatuncia pierduttotul;atuncia qi auzitcu dreptate zicindu-i-se.
Cdn'ebdrbatultdu fntoarcereata"'. Fiindcderafirescca plcatul acestasaiazboiascineamul
nostruomenesc - apoiDumnezeuprevdzdnd rdutateadiavolului,a ingrdditcu acestevorbepe
qi
femeie, totodatla dobordtprin aceastihotdrdregi vrdjm[giaviitoarece ar fi fostintreOangii
din pricinaacesteiviclenii,qi prin poftaceainnlscutdintr-ingiia sfErdmat peretelecel din
mijloc al vrajbei,adicl ura cea iviti din p6cat."(Comentariilesau TtilcuireaEpistoleihttii
cdtreCorinteni,omiliaXXVI, pp.269-270)
",,Femei, plecayi-td bdrbaYilorvostri,precumse cuvinefntruDomnutlEl (Apostolulpavel
- n.n.)nu vorbeqte aici de aceasupunere despotic[,saude supunerea ceade la natur[,ci de
supunerea cdtreDumnezeu.Bdrbali iubili-vdfemeilevoastre,Si rut vd amdrdpiasupralor.
PriveEte iarlgi cum el indeamndintr-unmod foartepotrivit.Dupd cum in epistolacdtre
efeseni puneinainteteamagi iubirea,tot aqaqi aicipuneinainteiubireagi amdr[ciunea, pentru
c6 sepoatesd se gi amdrascd cineva.Ceeace el spune,agagi este,qi parecd ar zice:rut t,d
certali inlre voi, cdci nimic nu poatefi mai amar ca cearta:nimic nu poatefi nrai supdrdtor
ca zdnzaniadintre bdrbatSifemeie;cdci certeleqi luptelepe tdcutecontrapersoaneloriubite
nml pline de amdrdciune.$i aceasta provinedin preamulti amdrdciune, ca sd ajungacineva
dea ser6sculaimpotrivamembruluis6u,contratovardqului de cdsnicie.
Datoriabdrbatuluiestede a iubi, iar a femeii de a urma pe blrbat. Dacd fiecareiEi
indeplineqte aceastidatorie,toatesuntin ordine.Fiindc[dac[ femeiaesteiubit[, devineqi ea
iubitoare; qi daci se supuneb6rbatului, el devineing[duitorqi bldnd.Priveqteacum,c6 chiar
in naturl aceasta esteordinea,c[ unul s[ iubeasciiar celilalt s[ se supunl.Cdndcel ce
st6pdneEte iubegtepe cel st[pdnit, atuncitotul mergebine. Nu atdt se cere iubireacelui
stdpdnitcltre st[pdnitor,pe cdt se ceredin parteaacestuiacltre cel st[pdnit,cdci din partea
aceluia esteascultarea gi supunerea.
(...)Decidacdfemeiata se supune, tu nu-!ilua ifos de stlpdnabsolut;gi nici tu femeie,
daclbdrbatul te iube$te, si nu te infumurezi.
Nici dragostea blrbatului s[ nu ingdmfepe femeie,gi nici supunerea acesteias[ nu
infumureze pe b6rbat.De aceea!i-a supuslie pe femeie,ca tu mai mult s[ o iubegti,qi de
aceea a ordonatca el sdte iubeascd, pentrucatu femeie,mai cu uqurin{[sI suferia te supune.
Nu te temedaci egti supus[,pentruci a te supunecelui ce te iubegte,nu arein sinenici o
greutate." (Comentariile sauExplicareaEpistoleicdtreColoseni,omiliaX, pp. I l5-116)
,,Femeile s[ li se supundb[rbalilorlor precumDomnului"(Efeseni5,22). De ce oare?
Pentru c[ dac6 sofii conviefuiesc in bun6inlelegere, atuncigi copiii lor vor cre$tebine qi
veciniisevor desfEta de mireasma vielii lor cregtinegi prieteniilor sevor bucuragi rudelelor

rsrTAlcuireaArhirn. TheodosieAthanasiu:Edilia britanicdare:dupd bdrbatul tdu vor dorinleletale, ceea

J'i
ce expriml mai limpedeideeadin acestpasaj.S-arfi pututzicegi altmintei: cdtre bdrbatultdu scdparea/a. (n.s.
l. p. 269)
266
 qi
sevor mindri. Dar dacdse intAmpliinvers,toatese vor invilm[gi, toatevor fi tulburi
confuze. Seintdmpli adic[ gi aici ie seintdmpl[intr-o armat[:Cind generalii ei au leg[turi
linigtitegi conlucriazd armonios, armatamergebineqi poart[biruinle;insi cdndaceqtia nu se
inleieggi seceartl,toatl armataseintoarcecu susu-n Agadar jos. de aceea spune: Femeile sit
Scripturaintr-un alt loc
'Dacftbdrbayilorlor precumDomnutui.insdcum se face c6
li'seitrynnit
pe
ttinecinevali mine Si nu urdste femeieSi pe bdrbat, uceniurl
spune: -nu.poatefi
Mett?(parafrazd,Ia Matei 14,26).baci femeiletrebuiesdii se supunibirba$lor precum lor
Domnului, cum de in alti purt. i. ceresd selepedede ei pentruDomnul?Citindcu aten{ie
ambele fragmente, veli constatacd unul nu-1contrazice pe celllalt. Suntvalabilein paralel
amdndoud. Adic6 ce vreas[ spun6aici Apostolul?Sausd vd supunelibdrbalilorvostri,stiind
cd aSail yeli stuji pe Domnul'savsd-i asiultayipe bdrbalii voStri,considerdnd,ca uceniceale
ItriHristo.s',cd"ficeli voia Lui. Pentruc6, dacl cel care nu se supuneputerii statului9i
autoritAtilor seimpoirivegte ordiniipe carea aqezat-o Dumnezeu, mult mai mult femeiacare
nusesupune birbatuluiei calc6porunca dumnezeiascI.
56considerf,m deci c[ birbatul este capulgi femeiatrupul,dupl cum o arat6qi acestpasaj
apostolic:Bdrbatttlestecapfemeii (adicdccirmuitor),agacum Ei Hristos ii estecapBisericii,
El Mdnfiritorultrupultti.tiar a;a cumBisericaI se supunelui Hristos,tot astfelSifemeile sit
Iefe intnr toatebdrbalilorlor (Efeseni5,23-24)'
Tu, b6rbatul, il auzipe Pavel,careo poviluieqte pe femeies6 fi se supunl1ie,gi-l lauzi
gi-l admiri.Auzi insl ce spunemai jos: Bdrbalilor, iubili pe femeile voastreaSacunrSi
Hristo^sa irtbit BisericaSipe Sine S-adat pentruea (Efeseni5. 25). Ai v6zutmai inainteun
modelde supunere? Yezi acumgi modelulde iubire.Vrei ca femeias6fi se supunla$acum
Bisericai se supunelui Hristos?Poartl-i gi tu ei de grij6, a$acum Hristos?i poartl de grijS
Bisericii.$i dac[ trebuiesllijertfegti vialapentruea,sdfii fEcutbucdlide o mie de ori, s6le
suferigi s[ le rabzipe toate,nu refuzas-o faci. C6cinici micar a$anu vei facecevaegalcu
ceeace a f[cut HristospentruBisericb,de vremece tu vei suferiacesteapentruceacu care
eqtiunit,iar Domnula suferitpentruceacares-aintorsimpotriva.Lui qi L-a nesocotii.Aqadar
pecdndHristos,nu cu ameninldri, nu cu huliri,nu cu spaime,ci cu mult6iubire9i bldndele'
fu grije gijert{b a reugit,si inspireincredereceleicareatdide mult L-a nec6jit,aEasdfaci 9i
tu,iga setL po4l cu femeiata. Dac[ nu-{iacordlatentie,daci te infrunt[ cu mindrie,dacl te
nesocotegte, vei puteas-oindrepteziprin mareata purtarede grij[, prin dragostea 9i bunitatea
ta,nuprinmdniegi infricogare. Doarpeun slujitoril poli cuminli in felul acesta, sau poatec6
nici pe el, pentruc[ se va infuria degrab[gi va incetas[ te mai slujeasci.Pe tovarlgata de
via16, pe*arna copiilort6i,petemeliaoriclreibucuriidin familie,nu trebuies-oindreptezi cu
s6lbiticie Eiamenin!6ri, ci cu iubireqi bunemaniere.
Ce c[snicie1nui. asta,cdndfemeiatremur[ in fala bdrbatuluis6u?$i de ce afecliune
familial6 seva bucurab[rbatul,cind trdiegte cu o femeiepe careo exploateazd capeo roabi?
$i dac6p6legticevadatoritAei, s[ nu i-o reproqezi. Nici Hristosn-a fbcutagaceva.$i pe Sine
S-arlai pentru ea, zice,ca s-o sfinleascd,curdlind-o..(Efeseni5, 25-26).Prin urmareera
necurat6, aveasl6biciuni, eraurdtl gijosnic[."(Dinvol.Problemele vielii,pp. 103-106)
,,DarSi in ceeace vdpriveSte,fiecare din voi sd-Siiubeascdfemeia iar
ca pe sine futsttSi,
sprebdrbatsd se-nfioare(Efeseni5, 33).Nu se aratl aici doardragoste, ci 9i respect'
.femeia
'Nefiind
st6pin al familiei, femeia nu trebuie s6 cear6, aceeaqi cinstire cu a stlpinului,
b6rbatul, devremece estemaijos ca el. Dar nici bdrbatulnu trebuies6-9inesocoteascl femeia
pentruci aceasta i se supune,cdci ea estetrupul;gi daci capulnesocoteqte trupul,va pieri qi
el impreunecu acela.De aceeablrbatul trebuies6-i ofere femeii iubirea lui ca o risplati a
supunerii ei. $i capulestenecesar, gi trupul.Trupulpunein slujbacapuluimdinile,picioarele,
qi toatecelelaltem[dulareale sale,iar capulse ingrijeqtede trup gi-l ocrotegte. Nu existi
iucrumaibunprecumclsniciagi conlucrarea deacestfel: respectdin parteafemeii,iubiredin
parteabdrbatului.Desigur, femeia care-1respectdpe bdrbatil gi iubeqte,il respectf,ca pe
capulei qi-I iubeqteca pe un mddular,de vreme ce qi capul estetot un midular al trupului."
(Din vol. Prohlemelevielii, p. 1l l)
,,Iar dacl la prima vedere pozilia femeii pare dezavantqatd,, deoarecei-a fost poruncit sd
arate respect fald de bdrbatul ei, in realitate pozilia este avantajat6,,cdci b[rbatului i s-a
poruncitsf,fie inzestratcu ce-i mai important,cu iubirea.Ce trebuiesd se intdmple,ins[, dac6
femeia nu-l respectdpe bdrbat? $i intr-o asemeneaimprejurare, acesta are datoria s-o
iubeascd. Dacd ceilalli nu-qi fac indatoririlelor, noi trebuies6 le facem.Zice, de pild6,,sdt,d
sttpt.rneliurrul altuia, tntruf ica lui Hristos (Efeseni5,21). Porunca se referi la amdndoi.Ce
insemndtateare, aqadar,dacd unul nu se supune?Tu sI asculli de legea lui Dumnezeu.
Femeia, chiar dacl solul slu n-o iubeqte,este datoare s6-1 respecte,ca s6 nu incalce
indatorireaei. $i cdnd fiecare igi duce la indeplinireindatorirea,atunci cdsnicialor este
cregtind,esteduhovniceascd, nu trupeascl.
Dar sf,1ii seamade un lucru, b[rbate,c6, atuncicdndApostolul a poruncitsoliei tale sd-1i
araterespect,a vorbit desprerespectulcaresecuvineunei femei libere,vrei sd aib[ respectde
roabd,atuncii1i necinstegtitrupul gi te insulli pe tine insuli. Care esteconlinutul respectului
acestuia?Si nu-1ivorbeasc6impotrivl, sd nu se rlzvr[teasc[, sd nu vrea sd fie stdpdnIin cas[.
E de ajuns ca respectulei sd se limiteze la acestea.Dac[ tu o iubeqti, cum [i-a poruncit
Dumnezeu,vei izbuti mai multe. Clci firea femeiascbesteoarecummai slabdgi are nevoiede
ajutor,ocrotire,bldndele,purtarede grij6. Pe toatesd i le oferi, pe toate sd le faci de dragul ei,
chiargi la chinurisi te supui.
Femeiast6 pe ldngl stlpdnul casei.Are qi ea putereasemdnItoarecu cea a b[rbatului.
Bdrbatul,insi, are cevamai mult, un lucru izbdvitorpentrufamilie. A primit rangulde a fi cap
al trapului,a$acum esteHristos cap al Bisericii,nu numai de a o iubi gi ingriji pe femeie,dar
Ei s-o cil6uzeascdspre bine, ca s-o tnJdYiSeze.,., zice,sfantdfi "fird de prihand (Efeseni5,27).
$i dacd el se va ingriji ca femeia sd dobdndeascl sfinfenieqi neprihdnire,toate celelaltevor
veni de la sine.Dac[ le cere pe cele dumnezeieqti, cele omenegtivor urma foarteuEor,qi in
casbvor domni ordinea,pacea,evlavia."(Din vol. Problemelevielii, pp. l l2-l l3)

(cagdgulcitsdtortet)
CJLSATOTn
,,Dacdar fi fost,iubite,cdsltoriaqi creqtereade copiio piediclin caleavirtulii,Creatorul
universului n-arfi aduspe lumecisitoria.Cdsdtoria nu numaicd nu ne impiedicicu nimicin
trlireafilosofieiceleidup[ Dumnezeu, dac['voimsdfim cu minteatreazd,dar aducein via{a
noastrdqi mult[ ugurare.C[sdtoriapotolegte furiile firii noastre,nu lasl ca oceanuls6 se
frdmdnte,ci ne ajut6 sI ducemtotdeaunacorabiain port. Pentruasta a d[ruit Dumnezeu
neamului omenesc cdsltoria".(Ontiliila Facere,omiliaXXI, IV, in col.PSB,vol. Zl, p. 25l)
,,Cdsdtoriaesteun postal castiteliipentrucei carese folosescde cdsdtorie cum trebuie.
Cbsdtoria nu dd voie firii omeneqti si se sdlbdticeasci. Cdsdtoriapunetraiul legiuitintreun
blrbat gi o femeieca un zid de apdrare de caresesfbrimdtoatevalurilepoftei;prin acesttrai
legiuitdobdndimmult6 linigteqi o plstr6m.Suntinsl unii oamenicare n-au nevoiede
siguranla dat[ de clsdtorie;in locul ei, aceqtia igi potolescinverqunarea firii prin posturi,
privegheri, culcdripe pdmint gi prin multealtenevoinlepustnicegti. Pe astfelde oameniii
sf[tuiescsb nu se cdsdtoreascl, dar nu-i oprescsb se clsitoreascd. Deosebirea intre sfatEi
oprireestetot atit de marecdtdemareestedeosebirea intreconstringere qi liberdalegere. Cel
caresfltuieqtelasdcelui care-laudelibertateade a urmasaunu sfatullui; cel careopregteii
rlpegteaceastdlibertate." (DespreFeciorie,9,in vol. DespreFeciorie,Apologiavielii nrortct-
hale,Desprecre$lerea copiilor...,pp. l6-17)

290
,62
'egod urlolod
.nezeurunqrn1uacpld surq gs ?c 'ountcdeleiuluEeartuluI guneJdtulurrg:19s ec '
.elgug.r;sop reg 'i$ainrcu! at ps oc nvs app'tps ap dncs ps m
ep rur8n; gs €Q aec
Es €c nutcutdytcl "ecv 9c'1ene4ed
.(2,t,.ro571
:srz3 nN ry"oia,a"rrqr.6)ps'a"rcca{ryn12.{sap '?a el ep llnu I€uI clulu oroc
n ec rutrued tS triunuln^llotu e er?J
l-qtlncsv lnrrru*nfo-o-rnp eutcud e eJ€cpier'u1Igiul I?lN"
nu r$grlseouei?l^ ulEsnpoJluree lsoJe ec'ruluedrf rriunu
'lo^ ul'wpry au ps aulqal aios ap1alac
(ls 'd 'alqpmta azaqau2J
ec 'eu-g:dnseluns ec alelerep
atdsap$ wtxnygry pputcT)'i'.rttg1O nc etios nc ulqro^rloc 9s ']l9r]0u
iS trnOpi, !p co1 1Su?tull-.ue^e9s rSer?rotn[-€-r]ul sp lugrncnq eu 9s Pc Ic
r'*a"g,r 'ungec r$ r'rg1g'rqtu1 ut ueuti
LZPJev 9s Iclu
ep lnruJluroc'J ,u g, ,inrotle e^ufodr,rl IIun ,uqPJ '?1unu
,Jtdnl ep gs uc nu else els'ece rulued"
,; d €c nu Is roqzgr "p eleinc ueldwn
(St d 'aptt"tDtu
'<ut1o6fuaaupqp fi-ps anca{ ry\n7"{sapnunr"td tilg> :uf alotsodttflzlutrtttc
azaqapJ.lo^ ur 'rzeugr;sep nu qs 'ttiunu eutcud else€un l93uJ"
p7) ,,.cee1 lrrrn t,.,pug: rs e-s eiece ep rs
'a1o71.utw 'lo^ uI 'KIItl Dtstzirau
(f t-gt 'dd azaLlaPJ
nu1c1"tdu1g> :l1sa1otsodn rt7) ,,'a1atte; 9'rn6urso ue^e
pqp 1s-psa.mcag[u,t1np.t{sap -aptu^nc
ul egod l€rtur? pugJ
!s ecalOnpul eu gs fd p.,*p* rp'ntdt1tpr g, ec slunu tl ltuen e'ex7
'eunrcdelaiuleEee4ulere e1?lelgu!
,gnop eetsece eJlulC .Qiurqd wlua^ap ps ls auntcdapiug n&na.4ugutlpuPqop ps "Dlutttl
'\ry ntatual'pEn
t2-s art.? ,,rlrui' uttuict"tdruns pnod 'rc ruwqqq atawa{ ancatt $
tttrpup"t 'eunrcdeleiuleEee4ulI'ulpugqop
tt-t2sanca( tn1np"{saprtu'1c1.td utp '.exwereJ'1ene4ed 1-rzny
9s?3l3.tu?ug{s,p,ugsIcIucuglgqgJisepeugs€cnu9llnpugj}soJe?}unuIc9J..
(rug d '!!ia!^ apualqoid'1on urq) .,'t1$odn;1
IsuI loc ;eg riur'rgdluo^op
alecgdeceJnu u ep ?lece elsa eAllotu gnop olsec?eJlulplueuodtut
ulp cseJolgsqces lluetueg"
e rulued rS rlsedrut etecgd ecuJ nu u ruiueO :e1llou Enou 'ap4nuow
(gg 'd '"'toptdoc pata$a.n a"tdsaq
.(z,L..JoJ
,auonag a"tdsag .Io^ uI .6I ,atn\cag aldsag) I) ns onuaJ,
ttiaut
'pqp nEolocly 'erls€oullrg
,11)tpip{sapprn t utp to7:eunds arec le^ed else lul rog€}\tr
1S-pio.rrruE 'gutcud glp o rulued tSnezeuunq ep lles?l
'eJetu-t€tu
.f,rrpu,rin q3unsqs eJ "-nun Unu nc
nezeuung ep glesqllsoJ e Blrolgsgc'lqnepu-J1u1"
lsoJ e:eq.rrdoc "p-n"rtlSnu rulued
(pproPsgcelFndo)s) VUOLYS\rC
'aptqauotuttiat'r
( Lg-gg'dd '"'toptdoc oata$a'tc a"tdsag
'atrcnai a.trlsag'lo^ uI '6E"u1io1tugafisag) (('9cs?eJolgs'c es 9s ernpqEutlo^?d
nfiolorlV
.alecqdelsec?uJ Inuo gpec nu gs ?c rulued ;t$ :pctueleseltdsr ep
'e:eug:Jsep ep 'eJeug{u!
e'AugJs rS glncgld eutcud'ttdoc ap ee're1$eu
ep.erepuude ep elselutururep lter:olgsqc 'epnel ep teunu
'elul1nc 3l reop
,p ,fSru.*od nu IJoIgclN lauufoperrp r$-nputut6:9tu
S n }'ezeug{ul
e l S e s d r l r l . g s d e a p a d e p l c l u p e J ^ e c € J l . n u r c r u . . e 1 $ e p u g s o l - n u l e ^ u d tJep o}.e1urucn1e$enels
lSep.uelsec€el?ot nJ
'qCsueuelso es qs JoAnu qceplsllnzeJ un lctu u1Eunfe-u
'Jol lel^qpu,rl eutctrd utp ezarcnl 9s Jo^ nu erec lu.tuso
es ?s eJ?lsui luns gJ gpru el la^€d snds e ec rBC
roun cse^rrlod es ?etsec€elelul1nc tni ;iuip'iu3 as ps 9d nu pzt27 'le^ed'1ug'tnc
.eJ€uolplueul eJsCr'eru€o ,oun 'p:eJnseJ?cIueu€o Joun else'rulod es e,nc ep leJls'
'm1ndn'7 ntlbd a1*a16'
'4odrr* nu pJPp'ptdoatp 'I2atDaf2culp-Wqn as p)Dp
un rcru sndse-1q .tq, grqi qunds ol 9s le^?d
ps :snai elN trrolgllncseed edeiul l-ps
t! t2cDpp)soantpsp) as o-pulunu'un.,cn1tSeelece
rng coJ Il a',eputrde
ad urururtusgl€-l nu sns IeuI ep.lrlurnnJttiu 'unsorde.I '9su1
rsap 'lclnp I€u elul^nc gzeeiurnqe:1u1 erdseesncql9c n:1ued
eunds elsltlser u1 'lu?u?{uleueutcud utp 'ro1e}ldst eutcud
unce llutcud elsacBe}?olep sns I€tu llqJol e lolsd 'lz01"
"lt 'rSqsul ei rutued'uo}'sgc g}lnierdelse nu uelgctu
ulp 'lpqug,,rrp "u,r,rd ulp
ca sA ne fie indeajunssolia proprie. Acesta este darul nunlii, acestaeste rodul ei, acesta
cdqtigul." (Laudd hi Maxim Si despre ce fel de solie trebuie sd ne ltrdm, in vol. Calehezc
nrarilale,p 55)
..Cbsbtoria ii este datd omului ca un leac poftei lui trupegtiprea invirto$ate.Mare este
tirania simfurilor, incdt fErd marea resursda cdsdtoriei,marea majoritate s-ar arunca in
ruqinoasele Ei ucigaqelebucurii ale desfrdndrii.Chiar formul6nd aceastdtrist6 realitateeste
pus apostolul s[ zicd'. Din cauza necumpdtdrii voastre,fiecare din voi sd-Siaibd solia sa.
Acelaqiapostolse teme de marea invazie a sim{urilorpe care el n-o vrea intre soli decdt
pentruun moment foarte scurt prin infrdnaregi cumpitare ca sd nu fi\i ispitili de satana,zice
el." (Din vol. Bogitliile oratorice,p.226)
Primul estefbrd indoial[ inmullirea neamuluiomenesc.Aceea esteminunataputeredat6
de Dumnezeuomului, creaturiisale.Atunci cdndDumnezeuputeaEl insuqiin mod direct,s6
dea naqteretuturor oamenilorcum a fbcut-opentruprimul, noudingine ne incredinleazimi-
siuneasublim[ de a rdspdndiviala qi de a continuamareafamilie a neamuluiomenesc.
insd un alt 1el este in c[ile lui Dumnezeu,mai mult decit primul, mai esenlial,mai
sublim:acestaestesfintirea.Dac6 doudfiin1enemuritoarese unescpentrumomentpe pdmint,
o fac pentrua seintdri reciprocin drumul lor spredestinulnemuritor.
Cisdtoriaesteun port impotriva furtunii patimilor,un refugiuimpotriva salturilorc6rnii 9i
ale picatului.Degradareaomeneasclesteaddncl;omul nu-;i mai poatestdpdnisimlurilesale.
Dac6Dumnezeunu-i d6 un mijloc de a imbldnzi acestmonstru,el va fi devoratde el. Acest
mijloc esteunirealegitimd a bdrbatuluicu femeia.
C6 omul are sofia sa, el ii aratdiubirea pe care-oare in inim6; potoleqtein ea arderile
naturiifugare;c6 el n-o are decdtpe ea qi decdtcu ea gi ?n ea se sfinfegteel pdn6la rIddcinile
patimilorsale."(Din vol. Bogd{iileoratorice,p.242)
pentru ca pundndintr-o solie
,,Noi am spus-o,cdsdtoriane este dati de la Dumnezeu
iubirii
afeclirneainimii gi odihna simlurilor,noi sd nu ne deddmla necinstegi la dezordinile
qi in
libere.Un altul mai nobil Ei mai fin esteintrecereareciproci care ne menlinein evlavie
sluiirealui Dumnezeu'. ca sdfim pldculi ltti Dunmezeu'
insl un al treilea motiv nu trebuieuitat.Dumnezeuii dd bdrbatuluisolia ca a.iutor.Ea are
ce
calit6li speciale,aptitudini personale,care completeazdpentru binele familiei, ceea
femeia este grija
b6rbatul va fi neputincios sf, dea. B[rbatul este lucritorul din afard.,
mod special
din[untru.Ea nu va puteaocupaposturiin viala public[, cici ea esterdnduiti in
?ncheie o clsdtorie,
de Dumnezeupentruslujireain casa.Atunci deci cdndun om gindegtes[ " (Din
pretindeca sa arunc. oitlii pesteacesteajutoaremultiple pentru a-gi fixa alegereasa
v ol. Bttgitli i le oralorice, p. 245)

c"AsArorun (fidelltateacoqiugali)
,,St6p6nireatrupului lor, de acum inainte nu mai estea 1or.Ei 9i le-au dat. Este un bun
apostolulii
.o*un d. ,ur. nici unul nici altul nu poatedispunepentrua-l da in afar6.Cdnd
zice soplui., Bdrbatttl este dator cu btmdvoinlafapd de solia sa, el nu
bundv<tiinld
inlelege nici o altd
decdtpe cea a fidelitalii conjugale.Dac[ solul nu poatein conqtiin![ sd risipeasci m
zestreasolieilui, cu cdt mai pulin poateel s6-isustrag6donaliape care
insuqi?A h necredincios,
i-a fbcut-oel de la sine
infidel, inseamnla cdlcaunul din celemai sfinteinlelegeri'
Mai mult, dac6nu ar fi acestmotiv atdtde grav al contractului,ar rlmdne simpla
echitate,
s-a dat lie in
il
problemavulgar6 a dreptalii. Ce!-Aceastdtindrd curati gi delicioasdcopil6, {i
pdrlsit tatll s6u9i mamasa 9i
loialitateasufletuluiei; ea s-a dat lardrezew6;pentru aceeaEi-a
ii faci prin lipsa ta de
s-aexilatdin casa,u qi din viala ei fericitdde alt6dat6.$i ca schimb,tu
purtare,ceamai crudl dintre insulte."(Din vol. Bogdliileorotorice,pp. 250-251) il
zYz

fi
 ,,Cunecinstea solilorvineruinaclminuluicasei.Cum sl presupui
qi infidelitatea paceaqi
unitatea acoloundetrddareairit[ inima,undedin rdnileulceroase se stric6sufletulqi provoacd
uri veqnicegi discriminlrineincetate? De altfel aceeaesteurmareaimediati a infidelitl1ii
conjugale, vinovatulprindeun dezgustin interior.Ne mai iubind sofiasa, cum va iubi el
copiiisdi?(...) Obsedatde vederilenecurate aleiubirilorlui adultere,nefericitulnu mai are
activitateqi for{i decdtpentrua-gipotoli poftasa:DesfrdnatultotdeaunaiSiare tnchipuirea
slt'icatditt trrinteasa.
Dacdel este?ncdsensibil,incdt vinovatulse glndegtela ruina cea mai de de pldnsa
sufletuluislu Ei a mAntuiriisale.Dumnezeucarea intemeiatfamilia o va rlzbuna asupra
acelora careo intinaqi o distrug.Dumnezeu Carea datlegileclsltorieinu va l6sanepedepsitl
cdlcarea lor. Dumnezeu,Care sedeclarlcatemeiulqi rdzbunltorulvdduveiqi al orfanuluiva
lua in mini cauzaunei solii batjocoriteEi a copiilor pirlsili $i tr1dati."(Din vol. Bogdliile
u'atorice, p. 251)

CASATOTA gmpreunarea hupeascd a sofllor)

,,larAdama cunoscut pe Eva,femeialui.

Uitl-te cdnds-aintdmplatasta!Dupl cilcareaporuncii,dup[ scoaterea din rail Atuncia
luatinceputunireatrupeascd gi
dintreAdam Eva.Inaintede cblcareaporunciiduceauviald
ingereascd gi n-a fost vorba delocde unire trupeasc[.Cum puteasd fie vorba de agaceva,
cdndnu erausupu$inici nevoilortrupegti?"(Omilii la Facere,omilia XVI[, III, in col. PSB,
v o l .2 1, p . 2 1 3 )
,,Sdntt oprili datc'triaunul altuia,/drd numai din bund tnlelegere(1 Cor. 7, 5). Dar ce
vrea sd spundel aici? Sd nu se infi'dnezefemeia, zice, dacd bdrbatul nu voie.Ste, Si nici
bdrbaml,dacdrur voie;tefemeia. $i pentruce?Fiindci din astfelde infrinare se nascmari
rele,cdciqi preacurviile, gi curviile,qi chiarstricarea
caselorde aici setragde multeori.Dac6
avdndpe femeilelor gi incl curvesc,apoi cu atdtmai mult vor face agadacdsuntlipsili de
aceastdmdngdiere. $i bine azis',Sdnu oprili datoria,adici sdnu vd lipsili de datoriavoastrd
conjugald. Cu alte cuvinte,el numegtelipsl acum ceeace mai sus a numit-odatornica
dragoste, ca astfel si arateinsemnitateastlp0nirii. A se infrdna unul din doi fErd voia
celuilalt,aceasta estelips6,aceasta inseamnia opri datoria,pe cdnddac[ estecu voialui, nu
se poatenumi lipsi sau oprire de datorie.Deci trebuiea preferabuna-inlelegere inaintea
tuturor,fiindci estegi mai insemnat[decdttoate.$i de voiegti,sd cercetdmacestfapt mai de
aproape. Fie, de pildl, o femeiegi un blrbat, gi infrdndndu-se femeia,fErd ca blrbanrl sl
voiasc6. Decipentruce te miri dacdel din aceastipricin[ curvegte, saudac6nu curvegte,apoi
esteposomordt, veqnictulburat,vegnicin luptl gi pricinuindfemeiimii de neajunsuri? Care
estefolosulpostuluigi al infrdn[rii, dac[ dragostea estesflgiatd?Nici unul. Cdtebatjocurinu
iesde aici,cite vorbeproastegi cdti lupt6nu se desfbqoard in asemenea imprejurdri!CAnd
intr-ocasdbdrbatulgi femeiasuntdezbinali,apoi aceacasdnu se gdsegte mai bine decit
corabiaceapurtatdde valurilemdrii,fiindcl gi aici cbpitanul vasuluiseafl6in neinlelegerecu
c0rmaciul.
Pentruaceeazice:Sd nu oprili datoria unul altuia,Jdrd numai din buna inlelegerepdnd
la o vrenre,ca sd vd tndeletnicilitn post Si rugdciune- vorbind aici de rugdciunea ceacu
mult6sarguinl[.Ci dac6impiediclpe cei unili de a serugaimpreundpentruun timp,apoia
seruganecontenitcum s-arputea?Deci se poateca cinevasI fie gi insuratcu femeie,gi in
acelaqitimp s[ fie cu blgare de sami gi la ruglciune;ins[ asemenea
rug6ciunesefacemai cu
amlnunfimeprin infr6nare.Clci nu a zis simpluca sd vd rugali, ci sCtvd indeletnicilicu
rugirciunea,punind aceastaca o ocupafie,iar nu ca fiind vreo necurdlenie. $i iardsi sd vd
impreunali,ca sd nu ispiteascdpre voi Satana.Ca sd nu creaddcd aceastaestdo legiuiredin
parte-i,apoi adaogdgi pricina. $i care esteaceapricin6? Ca sd nu ispiteascdpre ttoi Satailtt,
zice. $i ca sd afli cd cele ale curviei nu le mrejegtediavolul singur, a iddogat: pentrtr
nefnfi'cinareavoastrd." (Comentariile sau Tdlcuirea Epistolei tntdi cdtre Corinteni, omilia
XIX, pp.189-190)
,,Pavelspune:
Nu poruncesccelor neclsdtorili sd imbrdligezefecioria;m[ tem cf, fecioria estegreu de
indeplinit.Nu poruncescnici celor cdsltoripisd aibd necontenitlegdturi cu femeile ior. Nu
vreau s6 fiu legiuitorul neinfrdnirii. Am spus:^9dy',ritmpreund,ca s6 vd impiedic de a c6dea
intr-un picat mai mare, dar n-am avut de gdnd de a vd impiedica de a trdi in infrflnarechiar
cdsatorilifiind.
Prin urmare,Pavel n-a avut de gdnd si sfEtuiascd pe omul cls[torit s[ aib6 necontenit
legdturi cu femeia sa. Nu, ci neinfrdnarecelor desfr0nali au dat o astfel de interpretare
cuvintelorlui Pavel.Dar dacdvrei sd cunogtigdndullui pavel, ascultr-l:
- L/reatr,.tpune
el, ca toli oamenisdfie ca si mine la tnfrcinare(rcor.,7,7).
- Prin urmare, dacd vrei ca tofi s[ trdiasc[ in infrdnare,vrei ca sd nu se mai cf,s[toreasc6
n i c iu n u l .
- Nicidecum!Nu-i impiedic deloc pe ceia carevor sl se cisdtoreasclqi nici nu-i
1in de
r6u! Dorescinsd qi mi rog ca tofi sd fie ca mine. Cisitoria ins[ o ingddui,pentruca s6 feresc
pe oamenide adulter gi desfrdnare."(DespreFeciorie,34, in vol. Despre Feciorie, Apologia
vielii monahale,Despre cre$tereacopiilor..., pp. 55-56)

C,ASAfOrunfmpreunEueatrupeascaa sofllor -
infrAnareala bund weme)
,,Chiar dacd rutnta e cinstitit (Evrei 13, 4), totugi c[s[toria nu reuqegtesb scape de
pdngdrirepe cel cf,sitorit, adic[ sI nu facd sI cadd in desfrdnare;nu std ins6 in puterea
clsdtoriei s[ faci sfin1i, Asta sti in putereafecioriei. Nu numai Moise sau numai pavel
porunce$teacestea,ci qi alfi. Ascultl ce spune loil'. Sfinlili postul, gdtili posturile sfnte,
prdznuili sdrbdtoarea ... vestili o adunare sfdntd, strdngeli laolaltd pe bdtrdni (Ioil 2, I 5- l6).
Dar poateai si mI intrebi: Unde se vorbegteaici ca s[ nu avem leg[turi cu femeilenoastre?
Ascultd ce spuneprofetul mai departe:Sd iasd mirele din camera sa de atlcare Si mireasa din
catneraei (Ioil 2, 16). Cuvintelelui Ioil merg mai departedec6t cele a lui Moise. Dac6 nu
trebuie sd trliasci impreunf, in timp de post qi de rug[ciune, mirele qi mireasa,in care
dorinlelesuntputernice,in caretinereteaestein floare,in carepofta estede nestip6nit,cu atdt
mai mult trebuiesd fac[ astaceilalli, carenu au atdtanevoiede impreunare.Cel carese roag6
cum se cuvine,cel care postegtetrebuies[ aruncede la el toat6 pofta lumeasc[,toat[ grija,
toatdvoiogia,s6-qiadunegdnduriledin imprdqtiereqi s[ se adunein sine insugi. AEa sd se
apropiede Dumnezeu!Pentru astae postul,pentrucd taie toate grijile sufletului,pentruc6
impiedicl minteade a mai trdndlvi, de a mai umblaincoacegi incolo gi o face s6 se intoarcd
spreeainsdgi.Aceast[ idee o strecoaricu dib6cieqi Pavel,pentrua-i face pe credincioqis6 se
ablindde la impreunare,folosindu-sede cuvintefoartepotrivite.N-a mai spus:Sd nu vi lipsiti
unuf de aftul ca sd nu vd pdnglrili, ci ca sd vd indeletnicili cu postul Si cu rugdciunea. Prin
urmare,Pavel, prin acestecuvinte aratd,cd"legdturatrupeascda unui bbrbat cu femeia sa nu-l
ducela necurllie,ci-l face s6 nu se mai ingrijeascdde celeduhovnicegti.
Diavolul incearcd sE ne pund piedici in timpul rugdciuniichiar cdnd ludm atAtde mari
mdsuride siguran!6.Ce nu'va reugisd facdprin infl6c6rareaochilor minlii noastre,dacl ne va
gbsisufletullenevitgi sldbit de dragosteanoastr[pentrufemeie?Ca si nu pdlim aceastaqi ca
sd nu sup6r6mpe Dumnezeu printr-o rugdciuneatit de degartd,mai cu seaml atunci cdnd ne
sdrguimsi atragemasupra noastr[ mila lui Dumnezeu,Pavel ne porunceqtes[ ne depbrtlm

294
de patul cisniciei in vremea rug6ciunii."(DespreFeciorie,30-31, in vol. DespreFeciorie,
Apologiattielii monahale,Despre creStereacopiilor,,., pp' 48-49)
,,Vreau,exclam[ bdrbatul,sb propdgesc in virtute; vreau si zbor in inaltul cerului;vreau
.u prin st[ruin{amea continu6,in post qi rugiciune,s6-micurd! murdlria sufletului;dar dac6
femeianleanu vrea s[ fie de aceeaqipirere cu mine,suntsilit s[ ajung robul desfrAnlriiei!
pentruca s6 scapepe barbatde a scoateastfelde exclamaliide durere,Pavelspunechiar
la inceputulsfbtuiriior sale.Bine estepentru om sd nu se atingd de femeie! (I Cor', 7, 1)'
pentruaceastaqi ucenicii spuneauDomnului: Dacd esteaSapricind omuhti cufemeia, mt e'ste
cle.folossd,seinsoare (Malei 19, 10). Au vorbit aqapentru c6-qi dEdeauseamac[ estefoarte
greu si se infeleagasolii in privinla timpului hotdrdtpostului qi ruglciunii 9i c6 au s6-9ifac6
rnult sdngerdu din pricinaacestorneinlelegeri.
pavel repetd necontenit aceastdidee, spre a-i convinge pe corinteni'.Fiecare sd-Siaibd
dntoratd (I Cor., 7.3)' Femeianu
.femeia.sa(l Cor., 7,2). Bdrbatul sd-i dea.femeiiiubirea
esle5tdpctrtd pe tntpul sdu (I Cor., 7,4). Sd nu vd tipsili unul pe altul (l Cor', 7, 5)' Sdfli
itnpreundmereu(I Cor., 7, 5).
Nici fericilii apostolinu au fost convingide la primele cuvinte; (Matei 5, 27'32) numai
dup6 ce le-au auzit a doua oard qi-au dat seamacd porunca lui Hristos trebuie neapdrat
indeplinitl (Matei 19, 10). Cdnd Hristos s-a suit pe Munte, a vorbit despre?nfrinare;iar mai
tArziu,dupi mai multe inv[!6turi, le-a inspirat dragostede infrdnare. Au mai mult6 tdrie
cuvinteleipur. de mai multe orr."(DespreFeciorie,32-33,in vol. DespreFeciorie,Apologia
vielii monahale,DesprecreStereacopiilor...,pp. 50-51)
qi pentruunii, qi
,,$i trebuiesd spunemc[ vicleniile qi curselediavoluluinu sunt aceleaqi
pentrual1ii, gi pentru cei cdsdtorili,gi pentru cei ce triiesc in feciorie. Dup6 pdrereamea, pe
cei cdsdtorilinici nu-i supdrddiavolul;diavolulgtiebine cd au allturi de ei un loc de scdpare,
Dac6 simt cd sunt atacali cu mai multi t6rie, pot indat[ s6 se refugieze in port. De astfel,
fericitulPavelnu-i las6s[ se indepdrtezepreamult de 16rm;ii sfEtuieqte s[ se intoarcdla 16rm
cdnd obosesc,ingdduindu-les[ fie iar6giimpreun[." Q)espreFeciorie,34, in vol. Despre
I;eciorie,Apologia vielii monahale,DesprecreEtereacopiilor..., p. 52)
,,Pavelingbduiecelor c[sltorili sd trdiascbimpreuni; dar ascult[ cum ii fine de rdu cAndle
face acesthatir: $i iardsi sdf ti impreund,sd nu vd ispiteascdSatana (I Cor., 7, 5). Dar vrind
sd aratec[ nu se datoregtetotul ispiteidiavolului,cicd ceamai mare pal'tede vinl se datoreEte
tr6ndavieinoastre,Pavel a adiugat pricina principall, spundnd:Sd fili iardsi tntpreund,din
pricirtcrneinf,andrii ttoaslre(I Cor., 7, 5). Cine n-ar rogi la auzul acestorcuvinte?Cine nu s-
ar stradui si scape de defbimareaneinfrindrii? Sfatul lui Pavel nu este adresattuturor
oamenilor,ci numai celor cizuli jos de tot. Pavelspune.
Dac[ eqti atAt de robit pldcerilor,dac[ eqti atdt de uguratic,incd ai nevoie mereu de
femeie,incdt pofta 1i-i mereutreazd,fii impreundcu femeia!
ingaduinlaaceastanu porne$tedin gura unui om careincuviinleazd,a unui om carelaud6,
ci din gura unui om care nu mai incuviinfeazd,a unui om care osdndegte.Daci n-ar fi avut de
gAnds6 atacecumplit sufletul iubitorilor de ql[ceri, n-ar fi intrebuinlat cuvdntul nefnf'cinare;
iuvAntul acestaeste tare, este defbimdtor.Intr-adev6r,de ce n-a spus Pavel: Din pricina
sl6biciuniivoastre?Pentru urmdtorul motiv: dacbPavel ar fi intrebuingatcuvintul sldbiciune,
ar fi insemnatc6 iartd pe cei robili pldcerilor; dar cdnd intrebuin{eazdcuvdntul nefurf'anare,
inseamni cd aratd,cit estede mare trdnddvia1or.Prin urmare, esteun neinfrinat omul carenu
poates6 se depdrtezede desfrdnareatuncicdnd are necontenitlAngi el pe femeialui, atunci
cdndigi poatesatisfacenecontenitpofta deimpreunare."(DespreFeciorie,34, in vol. Despre
l:-eciorie,Apologia vielii monahale,DesprecreStereacopiilor.'., pp. 54-55)

zY3
 ,,Omulneinfr6nat,omul ahtiatdupdpl6ceri,omul carenu se abline de la femeiasa nici i1
vremeapostuluigi nici ?n alte vremi asemdndtoare, nu-i pedepsit,dar nu-i nici lEudat(l Cor.,
7' 5) Pavel a fEcut pogor[mdntul acestaatdt de mare fala de cei c[sitorili din pricina
sl6biciuniivoinlei noastre,din pricinalipsei de atenlieasupranoastr6inqine."(Desprecdsdro-
ria a doua a vddttvel,or,5, in vol. Despre Feciorie, Apologia vielii nronahale, Despre creg-
lereacopiilor...,p. 175)

cASAfOrun Gnfrdnareasofllor de Ia poftele trupegfr)

"- Ce sb fac, mi poateintrebacineva,dacdbbrbatulmeu nu-qipoatest6p6nipoftele,iar eu
vreausd m6 ?nfrinez?
- Trebuiesi te pleci neapdratpoftelorlui. Chiar daci n-ai vrea
sd faci aceasta,dulcelelanl
al cdsdtoriei, ce te incltugeazd,te tdrdqtedup[ poftelesofuluigi te tragecdtrecel cu caredintru
inceputte-ai legat.Dacd te impotriveqtigi rupi lanlul,nu numai cd nu scapide lanluri,dar mai
eqti9i deplinpedepsitd.
Femeia care vrea sd se infraneze fard,voia bdrbatului ei, nu numai cI pierderdsplata
infrdnbrii,dar va da socoteal[inainte lui Dumnezeuqi de c[derealui in adultergi va fi mai
vinovatl decdtbirbatul ei.
- Pentruce?
- Pentruce?Pentruc[, lipsindu-lde leglturiletrupegtila care-id[
dreptullegeacdsdtoriei,
l-a impins spreprdpastiadesfrdnlrii.Dacdunei solii nu-i esteing[duit s[ trdiasc6in infr6nare
nici mdcar scurtdvreme, frrd voia bdrbatuluiei, poate fi, oare, iertata solia care lipseEte
necontenitpe sopl ei de ugurareace i-o dd c6s6toria?
- Dacd a$astau lucrurile, atunci nu poatefi o situaliemai silnicd gi mai
impovorf,toare
decdtaceasta!
- Da! Asta o spun gi eu. Pentru ce, deci, te supui unei silnicii? Ar
trebui sd judeci aEa
inaitede a te c[sdtori, nu dupd ce te-ai cdsdtorit.Din pricina aceastagi Pavel,dup6 ce a spus
cd lanlul clsltoriei nu se poaterupe,vorbegtegi desprecazulin careacestlanl s-a rupt. Dup6
ce a spus:lisli legat cufemeie? Nu ciwta dezlegarel,a ad[ugat: EStidezlegattlefemeie? Ntt
cfurla.femeie!(I Cor., 7,27). Pavel procedaaga,ca sd imbrdliqezecu mai mult6 uqurin{6
invdt[turadespretraiul ?n feciorie, dupd ce mai intii ai meditatindeajunsasupragreutatilor
clsdtoriei qi ai aflat catd s[lnicie duce cu ea." (Despre Feciorie, 47-48, in vol. De,spre
Feciorie,Apologia vielii monahale,Despre creStereacopiilor..., pp. g6-g7)

c"[sArorun(atua)
,,- Asculti gi feregte-tede gAndurilelui (ale diavolului)l A poruncitHristos prin pavel ca
femeiasd nu se despartide bdrbatqi sd nu se lipseascd unul pe altul decit prin bun6inlelegere
(l Cor.,7, 5). Dar unelefemei, din o agazis6dragostede evlavieqi de infrdnare,indepdrtdndu-
se de bdrbagiilor, cu gdndul cd fac faptd de evlavie,au impins pe bdrbalii lor la desfrAnare.
Gindegte-tecdt de mare e rlul acesta!Acestefemei se supununei atit de mari ostenelitocmai
ca sb fie invinuiteci au slvdrgit cele mai mari pdcate,ca s[-qi atrag6, asupralor ceamai grea
osdnddqi sd impingd pe bdrbalii lor in pr[pastiapierzdrii".(Omilii la Matei, omilia LXXXVI,
lV, in col.PSB, vol.23, pp.970-971)

CASATOTA(sfaturtpentru o buni convlefulre a sofllor)

,,Niciblrbatulsdnu ridice?mpotriva
femeii,ci sdfie cu multbing[duinpd cu ea,cafaf[ de
un vasmai slab,qi nici femeiasdnu seimpotriveascd birbatului,ci si seia 1aintrecere
unul

zYo
cu altul in a purta sarcinileunul altuia (Gal., 6, 2) gi s[ nu socoteascdnimic mai de pre[ ca
"
pacea , (Omilii Ia Facere,omilia XXXVIIL I, in col. PSB, vol. 22, p. 50)
,,Sbstatornicimin cas[ paceaddncd,ca gi femeias[ poatdsb se intoarcdla bbrbatulei, dar
qi b[rbatul si-gi gdseascila ea, ca intr-un port, scipareade grijile gi tulburdriledin afard'La
ea si afle barbatulintreagamdngiiere. C[ spreajutor i-a fost datd femeia, pentru ca b[rbatul,
indestulindu-se cu mAngdierileei, s6 poatl line piept atacurilorce vin asupralui. Dacdfemeia
estecumintegi bldnde aducemdngiierebdrbatuluiei nu numai prin traiul lor impreund,ci-i
estede mult folos gi in celelaltetreburi,ii ugureaz[muncagi nu-l lasds[ simtdgreut[]ilece se
nascin flecarezi fie in cas6,fie afar[ de cas6;femeia ca un cordbierincercat,prin inlele-
pciuneaei, potoleqtefurtuna din sufletulbdrbatului,iar prin pricepereaei ii uqureazlmult
via{a.Pe nigte oameni aqaunili nimic din viala aceastanu-i poate intrista, nici nu le poate
stricabucuria.Cdnd esteinlelegereintre femeieqi b6rbat,cdnd esteintre ei pace9i leg6tura
dragostei,toatele merg din plin. Nu pot c6deaprad[ uneltirilor,peltru c[ suntintdrifi de un
zidhare Ei puternic,adici de inlelegerealor cea dupi Dumnezeu.Inlelegereaaceastaii face
mai tari ca diamantul,inlelegereaaceasta ii facemai putemici ca fieruI, inlelegereaaceasta le
ajutdmai mult ca bog61ia,inlelegereaaceasta ii ridicl la cea mai inalti strilucire, inlelegerea
aceasta le pricinuie$tecu imbelgugaremareqi bundvoinlaceade la Dumnezeu.S[ nu socotim,
deci v6 rog, ceva mai de prel ca inlelegereaacesta;sd facem totul, sd ne strdduimcit putemca
sd fie linigteqi pacein caselenoastre".(Omilii la Facere,omilia XXXVIII, VII, in col. PSB,
vol.22p , 6l)
,,Cagi cum ar fi fost un singurtrup a$aseingrijeaunul de mdntuireaceluilalt;qi era at0ta
infelegereintre ei, ca gi cum ei ar fi fost un trup gi un suflet. Femeile sd-Eiiubeascdatdta
bbrbagii, incAts6 nu puni nimic mai presusde mintuirealor, bdrbalii,ca s[ aib6atdtde mult[
dragostede femeile lor incit sd lacd totul ca gi cum ar avea amdndoi un singur suflet 9i un
singur trup. Dup[ cum niciodatd trupul nu se r[scoal6 impotriva lui insugi qi nici sufletul
contralui insuqi, tot a$agi birbatul qi femeia nu trebuie sd se scoaleunul impotriva altuia, ci
sb fie uni1i.Atunci se vor putearevdrsaasupralor nenumiratebundtdti.Unde-i atita de mare
infelegere,acolo-i adunareatuturor bun6t61ilor,acolo-i pace, acolo-i vedenia cea duhovni-
ceasc6;acolo nu se vede lupt6, nici bdtaie,nici duqmdnie,nici ceartA,ci toate sunt izgonite,
pentruci inlelegereadintre so1i,rdddcinatuturorbundtllilor,inlelegereaadic6", face sd dispari
toateacestea".(OmiliilaFacere, o m i l i a X L V , i l - I I I , i n c o l . P S B , v o l . 2 2 , p . l 3 0)
,,... purtareade grij6 de femei a fost incredinfatdbirba1ilor". (Omilii la Matei, omilia
X X X , V , i n c o l .P S B ,v o l . 2 3 , p . 3 7 6 )
-
,,lar dacdvrei sd auzi gi luptelelui (Iov n.n.) pentru curdleniatrupeasclqi sufleteascb,
ascr-rlt[-lpe el spundnd:Lege pus-am ochilor mei, sd nu md uit lafecioard (lov 31, l). De
aceeanu l-a ?nfrAntsolia lui; o iubeagi mai inainte,dar nu pestem6sur6,ci cum se cades6-[i
iubeqtiso[ia".(Omilii la Matei, omilia XXXIII, VI, in col. PSB, vol.23, pp. 416-417)
,,Birbatul cind se scoall din pat, si nu cautealtcevadecdt sd fac[ gi si spuni ceeace
poateface mai credincioasitoati casa lui. Femeia iariqi s6 fie gospodini; dar inainte de
aceastdgrijd sd aib[ o altA grijA mai de neap[ratdtrebuin!6, anume ca intreaga ei cas[ sd
sdvdrqeascd celeceregti".(Ontilii la Matei, omilia LXXVII, VI, in col. PSB, vol. 23, p. 882)
-
,,$i seintimpl[ acestea- cb aleargdqi dup6cununiedup6femei uguratice tocmaipentru
c[ inainte de cls1torie nu s-au ingrijit de ?ntreagain|elepciune. De aici ies luptele,
badocoririle,intoarcereape dos a caselor,certurilezilnice. De aici se micaoreazddorirea
lepogl de solie qi se vegtejegte;iar petrecerea gi convorbirilecu desfrinateleil moleqesc.Pe
cAnd,dac6ar inv6la sd aibd intreagb infelepciune, qi-arsocotisolia mai dorita decAttoateqi o

297
 va privi cu multa dra_goste feuvoro,]gi va pdstramare gi bund armonieloptot,oru]rs2 cuea. Iar
fiind pacegi armonie lopovonf, toate bunitdlile vor intra in casaaceea."(Cinci ctn,antdri
de,spre
Ana Si Sannrcl,cuvdntul I, in vol. Omilii Si cmtdntdridespreedncalia copiilor ... pp -2g)
, . 27
,,Dumnezeua stabilit ca femeia sd i se supundbarbatului,ca sd existepacegi intelegere
intre ei. Cdci nic[ieri unde sunt mai mulli stdpdninu existdpace.Unul trebui
esdfie siapa-nut.
Aceastao observdmpestetot. Oricum, acoloundeexistl oameniduhovniceqti
exist[ gi pace.,,
(Din vol. Problentelevielii, pp. I t l-l12)

. ,,Aqadar,Apostolul a spuscd toateproblemelecisniciei pot fi rezolvate, dac6bdrbatuligi

iubegtefemeiagi femeiaiqi respectdbdrbatul.N-a explicatinsdin ce fel se vor
realizaacestea.Vd
voi explicaeu:Nesocotindbanii, ndzuindla virulileiufletului gi avdndfrici de Dumnezeu,
Orice va.ftplui cineva, hun sau rdu, va rt rdspldtit pe mdsurd de Domnrrl (parafrazd,la
Efeseni6' 8). AEadarnu de dragul ei, ci de dragullui Hrlstos gi ascultdndde El, s-o iubeasca
pe femeialui. Daci se gdndegteaga,ispita sauceartanu se vor cuibdri intre ei. Femeia
sd nu
creaddpe nimeni.cdndsolul ei estevorbit de rlu. Dar nici nu trebuiesd urmdreascf, b[nuitoare
unde intrb gi de unde iese tovardqulslu de via15.Beibatul, de asemenea.nu trebuie sd
ingdduiecalomnii desprefemeia sa,insi nici si nu-i nascdbdnuieli prin purtarealui. De ce,
omule,rbtdceqtide colo-colo toatl ziua qi te aduni acas6abia seara,frri s6-i dai explicalii
multumitoaresoliei tale? Dacd-li va repro$aasta,sd nu-!i pari rdu. Reproqurileei dovedesc
iubire,nu indrf,znealdqi r6ceal6.$i iubireaei pentrutine o face s6-i fie teamd.ii e team6ca nu
cumvavreo alta sI i te rdpeascd,ca nu cumvas6-i ia tot ce are mai de pre1,ca nu cumvas6-i
rupI legituracdsniciei.Egti datordeci s[ faci tot ce pofi pentrua n-o amdri pe femeiata.
Dar nici femeia nu trebuie s[-1 nesocoteasc[ pe b[rbatul ei pentruvreun motiv, mai ales
dacd este sdrac. SI nu cdrteascdgi sd nu huleasci, spundnd,de pildl: LaSule Si fricoxrle,
lenesttle,nesdrguirtciosuleSi somnorosule! Cutare, chiar dacd se trage dintr-o.familie sdracd,
prin multe o.steneliSi primejdii a Jdcut avere mare. $i iatd, femeia hi poartd haine sumtpa,
umbld ctt trdsura, are atdyia slujitori, iar eu te-am luat pe tine, care eSti ntdcinat de sdrdcie ,yi
trdieSli.fdrd rost! Femeia nu trebuie sd-i spun6blrbatului ei asemeneavorbe. Trupul nu s:
rizvrdteqteimpotriva capului, ci i se supune.insd cum va rdbda sdrdcia?De ia cine va afla
mdngdiere? S5 se gdndeascdla femeile mai sdraceca ea. Sd cugetecdte fete provenitedin
familii bune,nu numai cd n-au primit nimic de la bdrbalii lor, ci gi-au cheltuit gi averealor
pentruei. Sd socoteascd primejdiilecareinsolesco astfelde bogdlie,qi va preferaatunciviafa
s6rac[dar liniqtita.In general,dacl-gi iubeqtesolul,nu va grli nicic6ndcdrteli sauvorbede
ocardla adresalui. Va preferas[-l aibdlingd ea fErdaveri,decit sd fie bogatdar ea sI trdiascd
in nesiguranla gi nelinigteacareinsolesclucrlrile negustoregti.
Nici barbatulins6, auzind cartelilegi ocdrile femeii sale, nu trebuie s-o injure sau s-o
loveasci,sub pretextcd are putereasupraei. Mai bine s-o sfEtuiascb gi s-o povifuiascdliniqtit,
fbr5 ca vreodat[ sd ridice mina asupraei. S-o invele filosofia cereasc[,creqtind,care este
adevdrata bog6!ie.S-o invele nu numai prin cuvinte,ci gi prin fapte,ci slrdcia nu estedeloc
rea.S-oinvele sd nesocoteascd slavagi si iubeascdsmerenia,gi atunci ea nici cdrtelin-ar mai
rosti,nici bani nu gi-ar mai dori. S-o invefe s[ nu iubeascd,bijuterii de aur qi haineleluxoase
gi multeleparfumuri,nici sd nu-gidoreascd in casdmobill scumpdqi podoabede prisos.Toate
acesteavidesc zdddrnicie qi prostie. Podoabeleei gi ale casei sale sd fie buna cuviintl qi
decenla.$i ea qi casa in care locuieqtesi fie inmiresmatede mireasmaintelepciuniigi a
virtulii,

rs:TAlcuireaPr. MarcelHancheE: OpovorcinsezunM etirnologicacelasianget.Cei doi trebuiestrdobfindeascii

mintealui Hristos.Aceastdannonieesterezultatulfaptuluicd cei doi suntin acelagicugetgi sim{ire.Dar la aceasti
subtilagi adAnciannonizarenu sepoateajungedacdfiecaredinfreei m areminteaintreagzi, sufletgi lrLrpfgciorelnic
apoi
[oottppoouvtl]. atitudine
de diruire citre gi
celdlalt bunivoinfdin sensul
cel maiprofirndfeut'onl.(n.s.56,p. 28)
298
 Agadars-a terminatslrbdtoareanuntii?Au plecatinvitalii? Ai rdmasnumaicu mlreasa,
soliata?Nu aruncaimediatde pe tine seriozitatea, a$acum fac bdrbaliidesfrdnafi. Pistreaz-o
pentrumulti vreme,qi marecdgtigvei avea.Acum,in primaperioadda cisniciei,inaintede a
v[ cunoaqte bine gi a cdp[talibertatein relaliavoastrl,cdndfemeiaestestdpAnitd de o anume
impui,in chip
ruEinare Ei re{inere,esteocaziaceamai bunl s-o modelezidupdtine 9i s6-i
deiicatEicuminte,principiiletale.Cici, cind femeiava prindecuraj,le va invllml$i petoate'
Binear fi, deci,sd mentiisfialaei cdt mai mult cu putinf6.$i cum vei faceasta?CAnd9i tu
ar6fici nu ai mai putindrelinereca ea;cdndvorbeqtipulin, cAndeqtiserios9i inlelept.Astfel
te va ascultaqi va accepta,vrdnd-nevrAnd, celepe carei le vei spune'Dar 9i mai binevoitorle
vaprimidaca-ivei arlia din belqugiubireata."(Din vol.Problemele vielii,p.113-ll6)

,,Rudele pricinuiesc adeseamulte rele. Ele provoac[certuri 9i distrugarmoniadintre

blrbatqi femeie."(Din vol. Problemele vielii,p. 364)
-
,,Al mettSi al tdu - acestedoudcuvintereci aducin viafanoastr[toatenenorocirile,
priciiruindr1zboaie gi stricindoricelucrubun.Al meugi al tdu - acestedou6cuvintebleste-
mateqi murdare- au intratin lume din cauzadiavolului,Acolo undedomnescal meuSial
/rip,orice pirere estepricinEde scandalgi de ceart6.Acolo unde acestecuvintenu exist6,
domnesc paceaqi inlelegerea." (Din vol'Problemele vielii,p.367)
r6ut6[i
,,Nu e lucru de gag[ sl poli trai bine cisdtoria,cdciea se face prilej de mii de
pentrucei ce nu o trdieic cum rebuie. Cdcidup6cumfemeia poate fi ajutor,a$a sepoate face
adesea Eipotrivnici sfEtuitoare. Aqadar,dup6cumliman poatefi nunta,tot a$a9i scufundare,
nu prin'fiieaei, ci din pricinavoii libere[yvr,:pn] a celorce rlu o trliesc.Cdcicel o traieqte
dup6legilepotriviteei aflI in soliagi in cdminuls6umingdiere9i putereade a se rupede
rlut{ile de zi cu zi. Dar cel ce nu o ia in serios,ci ca un lucru oarecare, chiardaci se va
bucuiade linigte?n afaraciminului, cdndvine acas[va vedeastdnciascufitece ascund
pierzania. Aqadar,fiindcdprimejdianu ne vine de la celece ni seintdmpldin afar6,estede
irebuinla s6avemmult6luare-aminte la celespusegi s6ne ducemcdsniciadup6legiuirilelui
pavel.ba, mai mult, sd facemaceasta dupdlegilelui Hristos."(Fenteiaestelegatdprin Lege
cdtdt,remefi trdiestebdrbatul; iar dacd moare,liberd este,dacd vt"ea,sd se mf ite, numai
intntDomnul.Mai fericitd estetnsddacdrdmcine asa,invol. Cateheze maritale,pp.24-25)
,,Cindbinea rinduit celepentrufemei,a spuscu exactitategi bdrbatuluice sdfac6:pe ea
indemndnd-o s6 se team[ ca de capulsiu, iar el s-o iubeasclca pe una ce e femeiasa.Dar
cumimplinesccei doi aceasta? C6 trebuiefiecares[ facl ce {ine de el a arltat Apostolul.Dar
urtn,vdvoi spuneeu:dacdtom dispreluibaniiSi lucrurilepdmdnteSti, dacdvomprivi doar
la t.ttrsirtgttrlucru, anumela virtuteasufletului,dacd vom aveafrica de Dumnezeutnaintea
ochilort5i.Ceeace a zis qi cdnda vorbitdesprerobi:Ceeacefacefecare, bunsaurdrt,aceea
va lttade la Domnerl(Efes,,6, 8). Agaeste$i aici. S[ nu-!i iubegtisoliaatdtdedragulei, cdtde
dragullui Hristoss-o iubegti.$i acestlucru l-a gr6itin chip ascuns,cdnda zis'.ca Dontnului
(Efes.,5, 22).Ca gi cdndte increziin Domnulqi ai facetoatepentruEl, aEalucreazb-le toate.
Aceastalsa estede-ajuns qi
s6-1iarateqi cums[ te po4i, cumsdai incredere, 9i cum sd nu laqi
sb.te sicdievreunganAori vorbi saus6 ai vreoindoire?nminte. Nici un credinciossd mrl
r53Talcuirea pr. MarcelHancheg: Singumlmodin carefiecaredin cei doi poates[-gifacddatoriaproprieeste
sd se desprildd de lume cu toat6 fiinli gi s[ se lipeasci de Dururezeu.Orice incercarepsihologizantide
convie$irea celor doi e sortitdegecului,clci patimiledin fiecarenu-i vor da pacesd-l iubeascdcu adevdratpe
celiilali.Nu e lici o diferenf6,in privinfa lepdddriide lume, intre monahi9i cdsdtorifi,cutn adeseorise crede.
Tocmaifaptulci sevehiculeaza aii irnpiesiacipoli fi cregtingi dacdcochetezicu patirnilelurnii ne stopeazd in
efortulde a trdi realin Hristos.Prirniicregtinieraugi cdsitorifi,dar pufin erauaceiacare pactizau fie 9i cdt de
pu{in cu
' ' rst lumea. $i de aceeadeveneau (n.s.
mucenici. 238, p. 104)
-
T6lcuireaPr. Marcel Hancheq:A facetotul pentruHristos,ca gi cum Dumnezeuar fi de fald 9i de fapt
este-. nu pentrusolie,saucopii,saucarierd,saucdgtigetc.(n.s.238,p. 104)
ZJJ
 orice
tnyitt,t,dleascir pe nedreptpe bdrbat din pricinafemeii. insd nici bdrbatul 'sdnu creadd
qi plecdri din casd doar aSa,
Si orictm impoi1va fentZit, nici femeia sd ntt pund la cale veniri
'1tt,r.si
ttici el sdnlu deavreo pricind de bdtruialdfemeii." (Omilia
'irrp,,usimptir.Dar iici barbanil,
citidtDrie.Din comentariulla Efeseni,invol. Cateheze maritale,pp' 104-105)
s[ n-o ocdrasca,nici s-o rineascd
,,B6rbatulauzindacestea,cum cl el esteconducdtorul,
repetaterdnduricu
gi s6'sepoartecu fudulie, ci sa o indemne,s6 o mustre,s[ o induplecein
vorb6 inleleapta,ca pe una ce este mai nedesivdrgita, ins6 nicidecum s6 nu-gi tind6 mina
liber qi demn. Agadar,f[rl
asupra.i, .u'r-o loveasc[. Departe s6 fie a$aceva de un suflet
ca uneia ce are mintea
oc6ri.fEr6 iosnicii, f6r6 batjocoriri! Aqa si-i dea un ritm de vieluire,
comentariul Ia Efeseni, in vol. Cateheze
;;;"il;.ioura"'." lOmilia despre'cdsdtorie.Din
marilale,P. 107)
,,pe toate rdnduieqte-i-le mai cu seamdin aceavreme in care sfiala este asemeneaunui
pentru cele ce se
frdu pentru sufletul ei qi nu o lasd s6 bage de vin6 sau sd te ocdrascd
le intoarce pe dos, frr6.
int6mpld.C6 atunci cind o cuprinde cutezinla,pe toate le tulburd 9i
ca tn vremeaccind
nici o team6.Cdnd oare mai e'steprilej osodt p'otrivit sd nrodelezifemeia
tnaintea fui? irt ''rzmea
ea se sfieStede bdrbat Si mai are pulind tiamd de el Si iSipleacd ochii
de vrea, fie de nu
ccirttlincd se rttsirteazd,dit-i toate pottetele Ei o vei indupleca negresit,fie
vei fi intru totul mai
t,rea. Dar cum poli s-o povaluieqtica s[ nu-i destramisfiala?Dac6 insuli
cu greutate9i puterelduntricl'
sfielnicdecdtea Ei ii u"i spunepuline cuvinte,dar le vei zice
c6ci le primeqtesufletulei'
Atunci pune-iinainte toati cuvinteledespreviefuireavirtuoasb,
(Omilia de'spre
StatorniceEte-o in cea mai bund dispozilie a sufletului, adic6 ?n sfial['"
Din c,nrentartulla Efeseni,invol. Cateheze maritale, p. 111)
cd.sdt,rie.
tlul56,pe care o cinstescmai mult decdttot
,,Am venit la tine pentru virtutea sufletului
cu sarg de evlavie feil"apnal e'sle
uuj'. Cdci o copild inyeteaptitsi tiberd si care se ingriieste
te Si iubesc Ei te sdrut Si te
mai vredrticit de dorit de-cdt tntreaga lume. Pentru aceea
nu esteviala de aici' si nfi
intbrd|isezsi mai mult deccitst(letul meu te preluiesc-.cdci nimic
petrecem in viala aceasta incal
rog si te truJemnsi voi face toitl ca asa sd ie tnvrednicim sd
acestade acum
sit"pt,tenr sA.finr.iara nici o teanrdimpretmdSi tn veaculce va sd.fie C[ timpul
trecem viala aceastain chip
este scurt qi degrab trecdtor. Iar dacdvom fi invrednicigi s6
impreuna cu Hristos' 5i
binepl6cutlui Dumnezeuvom fi purureacu mai mult[ desfEtare,9i
qi nimic nu-mi estea$ade greu qi
unul Ei altul.Eu preluiescdragosteata mai mult decdttoate
dacdtrebuies[ pierd toate qi sd
anevoiosca aceeade a fi aesf,a4itvreodatdde tine. $i chiar
mai rele primejdii gi voi pdtimi
devin mai s6racdec6ttlrtsr' chiar dacdvoi ajungein cele
cu privire la tine vor fi in
greu,toateimi vor fi uqoaregi lesnede purtal,aldiatimp cit cele
te ar61iiubitoareqi binevoitoare
bunI ordnduire.Iar .opiii atai imi vor fi iorili, cit[ vremetu
la mine. Apoi, cu acestevorbe
fap de noi. $i te rog Ei pe tine sEfaci acesteace le-ai auzitde
Dumnezeu:sd an'emdragoste Si urtire
amestec[Ei cuvinte"de-aleapostolilor 9i zi: ASa vrea
pe tatdl sdu
irttrerroi(I Cor. 7,3). Ascultd scriptura, cnre zice"<Pentruaceastava ldsa omul
'se'va
Si pe ntannasa Si lipi de fenieia sa>. Sd nu ddm nici un prilei mincinos nticimii noastre
cinstirile lumesti.Nimic nu-mi estemar
tti strflet.Sd argd banii'si n iryirrro sclavilor si toate
asemenea,nu-i sunt oare mai dorite
de pre! decdttlragosteaiceasta. Fie aur cdt o fi 9i comori
c6 se va porni cindva iubita ta
acestecuvinte femeii, decit toate acelea?Nu te teme

9:Textirlnuserefer6lafaptrrlc[femeiaestelipSiuderninte,cilaaceeaci in
estelt]ai gingagiEr rnai sensibild, nu atdt de cerebrald .u uatualii,9i are nevoiede mult6delicatele
c6nd
darpotfi 9iexceplri, femeia esrebdrbatd (nu rnasculini:rati.
cornportarea sofirl,i.Acesta estecazulgeneral,
azl). iar sfAntulfine contin asemenea de
cazuri specificitateasitualiei(a sevedeaprima
curr seintampli
AquilaqiPriscilla)'(n's'245,p' 107)
''predicadespre
-;i;'Sie;[,iloan sofiei- n'n'
GurddeAurpuneacesre iuvintein gurasofuluicarcseadreseazd
'5tTAlcuireaPr.MarcelHaniheE: CerEetor dinpoemele (n's'269,p' I la)
homerice'
300
impotrivl-fi,ci m6rturiseqte-i cd o iubegti.C[ci pdnl qi curtezanele, carese dau cdndunuia,
cdndaltuia,setopesccdndaudasemenea cuvintedin parteaiubililorlor. Oareo femeieliber6
gi o copil[ de bunneam,cumnu s-artopi de aceste cuvinte?Ba nu numaiatat,ci maimult se
va plecala auzul lor. Aratd-li unirea ta cu ea,pundndu-tede multe ori Ia dispoziliaei Si
tlorind mai bine sd stai pentru ea acasddecdtsd te duci tn piapd.$i prepieSte-omai mult
pe copiii ce-i ai de la ea, Ei chiar Sipe aceStiasd-i iubeSti
deccltpe toli prietenii tdi Si^deccit
pentru cd o iubeStipe eatrd.Dacdface cevabun, laud-o Si te minuneazdde ea. Dacdface
cet'anelalourl ei, Si aceastase fntcimplddin pricina tinerelii Si a necercdriiei, indeamn-oSi
acfu-iiar aminte.in tot chipul defaimdtn fapa ei banii Si luxul, Si dezvdluie-ifrumuselea
aminleniei Si a a.n,iinleiSi invat-onetncetatcelece-i suntdefolos.
Rugdciunilesd le faceli in comun.Fiecares[ alergela biseric[ gi, ldsdndorice alte
preocupdri, sl fie atentla celespuseqi cititeacolo.Iar acasd, birbatulsI intrebepe femeieEi
aceeape birbatt'n. Iar daci v-ar cuprindesdrdcia,aduceli-v[aminteqi vorbifl de sfin1ii
bbrbafi,de Petru,de Pavel,careeraumai avuti decit mulli impdrali qi bogafi,gi gdndifi-vl
curniqi petreceau viafa in foameqi sete.Int,a!-ope femeiecd nimic nu estetttfricoSdtor din
celeale vielii decdt
ace,steia, nuntai a seporni impotriva lui Dumnezeu.
Iar dac[cinevaseva insuragi va faceagacumam spus,nu va fi cu mult mai prejosdecdt
monahii,nici cel cdsltorit decit cei necisitorili.Dac[ vrei sI faci mesegi sd dai ospeJe, nu
estecevanecuviincios, nici vrednicde ocar[,numaigdseqte un oarecare sfbntsdrac'o'care
poatesi vi binecuvdnteze casagi carepoate,o dat6ce v[ calc[ pragul,sl vi aduci toatl
binecuvAntarea lui Dumnezeu.$i pe acestacheam6-1."(Onilia despre cdsdtorie.Din
crtmenlarittl in vol. Cateheze
la Efe,senl, maritale,pp. I la-l16)
,,Darcu multi bundvoinliinva{-o.Fiindcittndemrutl acestctspre virtuteare fn sinemultd
futristareSinrcihniciuneSi aceastamai alespentnt o copild tdndrd Si delicatd.Cdndii grdieqti
cuvintedespreviala virtuoasd[rpil.ooo<prcr] d6-i s[ inleleag[ imbelgugatulhar pe care
gi
aceastd vieluireil aducegi scoate-imai alesdin su/letpe <al meuDSi <al tdu>.Cdndziceal
spune-iEitu: Caresmil ale tale?CdcirutStiu.Eu nu dm nintical meu.ASadar,cumzici
/??erl,
tu <al mezrDca Si cum toatearfi ale tale?Iart6-ivorba.Nu vezi cd agafacemgi cu copiii'o'?
Iar c6ndia cevadin celece suntale noastregi mai vreaiar sd mai rlpeasc[gi altceva,s[-i
inglduim gi si-i spunem:Da, ia-|, cd-i al tdu. $i acela.Aga sl ne purtAmcu femeia.C[ci
minteaei estemai copildroasl.$i chiarde zice:ale mele,tu spune-i:Da, loatennt ale tale,
ba Si eu smt al tdu. Cd,acestanu e cuvdntde lingugeal[,ci mare,marepricepere.Agavei
puteas[-i moi iulimeaqi s6-istingidescurajarea[a0upro]162. Lingugireestenumaiatuncicdnd
cinevafaceceva josnic Dar aici estevorbade ceamaiinalt[ filosofie.
pentruun rdu oarecare.
Agadar,spune-i:$i eu sunt al tdu, copilasulmeu.Aceastamd sfituieStePavel cdndzicecit

rs8TilcuireaPr. MarcelHancheg: Estemult rnaiirnportantiiubireacelordoi decit copiii,carenu suntdecdt

roduldragostei. Copiii,ca rod aI dragostei. pot saunu si fie, instrlegdturaduhovniceasci a celordoi nu trebuie
siraibi de suferit.Totul (gi cdsltorie Ei copiii) trebuiefdcut cu un singur scop: a dobandiirnpreundimptrrdlia
vegnici. (n.s.270.p. I l5)
rseTalcuirea Pr. Marcel Hancheg:Esteun testpe carear trebui sd gi-l facd so{ii: cdt de atenliau fost in
Bisericdla cele auzitegi s5-gildmureascinedumeririle,discutdnd.De pildd, Evangheliadin ziua respectivisau
Sinariamlpot fi discutatela masi sau cdnd se fac alte trcburi in comun (curd{enie,pregtrtireameseipentru
primireade oaspe{ietc.). Impo(ant e faptul de a nu renunfala acestobicei, ci de a-l [ine, chiar daci uneorio
lacemin silir.In asemenea cazuride ariditatea cuplului,citireain comundin Sfinlii Pdrinfisaudin altecirfi
duhovnicegti estede cel mai mareajutor.(n.s.272,p. I l5)
r6t'TalcuireaPr. Marcel Hanche$:Orice sirac estesfdnt(de fapt orice om), cdci Hristos spunecI pe El il
prirnirncind prirnirnacelsdrman.(n.s.274,p. I l6)
'"' T6lcuireaPr.MarcelHancheg: Ii mustri,darapoiii iertdm.(n.s.276,p. I 17)
162 TAlcuireaPr. Marcel Hancheg:Estemomentulin carecel supdratnu mai doregtesdcontinuedmnlul ciitre
desivdrgire. Atuncie nevoiede aceltactduhovnicesc, plin de dragostejerfelnic5, gi
sprea-i risipiincrAncenarea
a reaprinde motoarele inimii lui. (n.s.277,
p. 117)
301
 bdrbalul nu ntai are
.stitpctnirepeste trupul lui, ci femeia (I Cor. 7, 4). Dacd rttt ntai ant
sldpanirepeste tntpul meu, ci tu ai, cu atdt mai mult'eSti stdpiind pe,ste
hlmtrrile mele.DacI ii
spuiacestea ai potolit-o,ai stinsfocul, l-ai ruqinatpe diavol,ai ftcut-o roabata mai
mult dec6t
pe una cumparatdcu bani, ai legat-o cu acestecuvinte.Iar
din cele ce ii graiegtiinvaf-o ca
niciodatdsd nu mai-zicdal meu qi al tht. $i niciodatdsd mt o chemipe
,r,ri, pr,, si simplu, ci
orice i-ai sptft?e,Jd-o ctr dulceald, cu cinstea cuvenitd, cu mtrlrd
ctragoite D[-i cinstea
cuvenitdqi nu va avea nevoie de cinste din parteaaltora.Nu va
avea nevoie de slav6 din
parleaaltoradacdse bucurl de cinstedin parteata. Preluiegte-o
pentru toate, $i pentru
mai mult decdttoateqi laud-o
gi pentru pricepereaei. Aga o vei convinge sd nu mai
i
t
FTyt.t.-, ia
aminte la nimic din cele din afar[, ci sd dispre,tuiasca toaie celelult"iu, f,nu;f; fil; ;;
Dumnezeugi toatevor curge ca dintr-un izvor gi casava fi plind de
mii a. Ur"aiafir;;-;a;;
vom cduta cele nestricdcioase,vor veni qi acesteastricdcioase . Cdutali - zice - mai ftrtcii
impdrdlia lui Drmnezeu si toate acestea tti ttor adduga voud (Mt., 6,33).- (onrilia tle,spt.e
cd'dtorie. Din comentariul la Efeseni,in vol. .se
Catehezeiarirale, pp il illal

CASAfOTA (sfaturtpentru sof)

,,Privegte cata slujbdaducecaseifemeia:ingrijegtede cas[ gi de toate ale casei,se
ingrijeEtede slugi,imbracdpe toli cu mdinileei, ia face ca pruncii t6i s[-1i zicd"tatd, ea E
scuteEtede desfriu,ea te ajut[ ca sd pSgeqti pe caleapruden1ei, ea,in fine, esteceacareiti
conteneEte a{6.fareaceafurioasi a naturiitaleomene$ti. Ei bine,ajut-oqi tu qi-i raspldteEte
binelece-fiface.Cum?intinde-imina de ajutorin celeduhovnicegti. Cind tu ai auzitceva
folositorqi bun,aceea,ca gi rindunelele, purtand-o in gurata, du-oacas[,qi o punein gura
mameigi a puilorei. $i cum nu esteabsurdcain toatecelelaltesI pretinziintdieiatea gi Jani
stdpdn asupraei, iar in celeduhovniceqti si te dai la o parte?Stipdnitorulnu in cinsteirebuie
a covdrgipe cel stdpdnit,ci in virtuli.Aceastaestedatoriaceluice stipdnegte, qi acestaeste
succesul lui, pe c6ndal celorstdp0nili estede a asculta.(...)Egticaf femeii;prin urmare,
punein bundr0nduiald,tu capul,pe intregulcorp.Nu vezi cum capul nu atdtaintrecepe
celelaltemldularealetrupuluiprin loculce-locupl,pe cdtprin ingrijireace o aredeintregul
trup,ca qi un cdrmacide corabie,careingrijeqte de totul?in capsuntgi ochii trupului,daiEi
ochiisufletului,(...) toatesimlurilede acolo?qiau inceputulqi sorginteu; organelevocii de
acolosetrimit,prevederea, adicdperspicacitateadeacolopurcede, mirosulqi simlulin genere
de acolo,clci obdrgianervilorqi a oaselorde acoloigi are fiinfa. Acum ai vd,zutcfcapul
covdrgeEte pe trup mai mult prin pronialui, decdtprin cinste?Tot aqagi noi s6 st6pAnim pe
femei;sdle covdrgim nu prin aceeaca sf,ciutdmmaimult6cinstedin partealor, ci prin aceea
de a li se facemai mult bine de cf,trenoi." (Comentariile sau Expliiarea EpistoleiII cdn"e
Ie,salonicenl, omilia V, in vol. Comentariilesau ExplicareaEpisiolei cdtre Coloseni,I si Il
Tesaloniceni,pp. 341-342)
,,Deaceeate-afbcutDumnezeucapfemeii,de aceeaPavel!i-a poruncit,Dacdfemeile
voie,sc,sit
inveteceva,.sdfntrebeacasdpe bdrbaturlor (l cor., 14, 35), ca s6 le aduci,ca
dascil,tutoreqi aplrltor,la credin16.
Noi insd,cdndtimpulslujbeinecheam6la biseric6, nu le
sculSm daci eletrdnddvesc. Iar cdndle cheam[diavolulla trdmbife,nu le oprili daci ascult6

163T6lcuireaPr. MarcelHancheg:Dacdsofiava sim{icildura gi dragostea gi respectuldin parteasolului.'u

va maidori ninucdin celeale lumii, iar cei doi igi vor puteafacelucrareaduhovniceascd fdri rnaritulbiriri. Dc
aceeacautdfemeileazi implinireain societate, pe plan exterior,pentrucd bdrbafiinu lnai sul.llc' adeviirali
birbali.Iar aceasta
seintdrnpldfiindcdacegtia nu Il rnaiaucappe Hristos.(n.s.27g,p. I ls)
'o"TilcttireaPr, Marcel
Hancheg: Femeiaestecheiacdminuluigi o avema$acum o modeliur.Vi'a. de celc
rnaimulteori, estea bdrba{ilorcd nu mergbinetreburilefamiliei.(n.s.279,p. I ls)
302
grabnic glasul lui!" (Cdtre iudei, cuv. II, 3, in vol. Cuviintdri impotriva anonreilor. Cdn'e
iudei,p.270)
,,Nu o nedreptlli in cele mai mari lucruri, nici nu-i da prilej de rdnire. Dacd pe ea o
dispretuiegti,mdcarteme-tede Dumnezeu,rbzbundtorulunor asemeneafapte,Cel Ce pierde
cu pedepse de nesuferitastfel de plcate. Cici celor ce indrlznesc unele ca acestea,le zice'.
viermelemr itrceleazdSifocul nu se stinge (Mc., 9, 48). Dacd nu te mugcdcu puterecele din
veaculviitor, sl te infricogezecele de aici." (La cuvinteleapostoleSti:<Din pricina desf"ciufui
.fiecaresd-.Si
aibd nevastalui>,invol. Catehezemaritale, pp.20-21)
,,Agadaragacum Domnul ingrijeqte,cu bldndelede Biseric[, adic[ de noi to]i, pentruci
suntemmf,dulareale Lui, trup al Lui gi oaseale Lui - gi astao cunoa$tembine noi, cei ce par-
ticipdmla SfinteleTaine - , la fel gi birbatul estedator s[ se ?ngrijeascicu bldndege de solia
lui, pentruc6 din el s-azidit, estebucatddin trupullui." (Din vol. Problemelevielii, p. 109)
,,Arath-ic6-[i place mult s[ stai cu ea,cA preferisi rimdi acasAde dragul ei, decdtsd te
intdlnegticu prieteniitdi. S-o cinstegtimai mult decdtpe prieteniitdi, mai mult chiar gi decit
pe copiii vogtri. $i pe aceqtia,de dragul ei s6-i iubegti.Dacd face ceva bun, s-o lauzi gi s-o
admiri. Dacd va cddea in vreo greqeali, s-o pov[fuiegti gi s-o indreptezi intr-o manier[
delicat6.S[ facefirugdciuniimpreund.La bisericdsi mergeliamindoi. Dacd se int6mpll si vd
afle slr6cia,adu-i amintesoliei tale cd Sfin1iiApostoliPetru gi Pavel,care sunt mai presusde
tofi impdralii Ei bogdtaEii,gi-au petrecutvia{ain foame qi sete.Arat6-i c[ nici un necazdin
via!6 nu esteinfricogitor, fEri doar sd ne impotrivim, lui Dumnezeugi voii Sale."(Din vol.
Problemelevielii, p. 1i7)
,,Mai presusde toate acestlucru s6-1dezrbdd,cinezi din sufletul ei, pe al meu Si al tdu. $i
dac[-!i va spunevreodati ale mele, s6-i rispunzi'.Care srnt ale tale? Cdci eu nu le Stiu.Eu n-
am nimic al metr.ASadar cunrpui <ale mele>,de vreme ce toate sunl ale tale? DdruieEte-i-le
pe toate.Nu facemagaqi cu copiii? CAndiau cevape care-llinem in mAini gi apoi vor s6 mai
ia gi altceva,le spunemcu ingiduin!6.Da, gi dsta e tot al tdu, Si dla e tot al tdu. Aqa s6 faci qi
?ncazul femeii cdci are minte copil6roas6.Ji-a spusale mele? Spune-i: Toateale tale sunt,Si
etr.strttl al tfut. Nu sunt cuvinte linguqitoare,
ci cuvinteinlelepte.in felul acestavei puteas6-i
potoleqtimdniagi sd stingi linereade minte a rdului. Spune-ideci: ^fl eu al tht sunt!De altfel
aceastaeste gi porunca pe care a l[sat-o apostolulPavel: Bdrbatul nzt este stdpdnpe tntpul
.sdtt,ci .femela(I Corinteni7,4). Dacdeu nu suntst[pdnpe trupul meu, ci tu, cu mult mai mult
nu suntstdpdnpe bani. Spundndaceastaai linigtit-o,ai fEcut-oslugata, ai legat-ostrdns,dar qi
pe diavol 1-ai ruginat.$i niciodatdsi nu-i vorbegtiurdciosgi cu rdceald,ci in chip dulce,cu
cinstireEi cu mult6 dragoste.Dacd o cinsteqtitu, nu va aveanevoiede cinstireaaltora.S-opui
mai presusde to1i,s-o iei cu biniqorul,s-o lauzi.Astfel nu va fi atenti decdtla tine. Pune-iin
inimb frica de Dumnezeu,gi toatecelelaltevor curgecu imbelqugareca din izvor. Casase va
umple de bundtdli nenumirate.Cdnd le cereli pe cele nestricScioase, vd vor veni gi cele
stricdcioase.()futtali mai tntdi tmpdrdTialui DumnezeuSi dreptateaLui, Si toate acesteavi se
vctradduga (Matei 6, 33). Dac[ trdi{i in felul acesta,gi copii mulli veli dobindi, qi pldculi lui
Dumnezeuvd veli face, gi bundtdlilevegnicele veli mogteni,cu harul gi iubireade oameniale
Domnuluinostru."(Din vol. Problemelevielii,pp. 118-119)
,,Cdtde u$or va puteablrbatul abuzade superioritateasa qi de forla sa. El se va afla poate
in trei imprejurdri deosebite.Sau el are aceastdmare fericire intre toli de a aveao femeie
in{eleapt6, bunl, bldndi, prevenitoare: atuncice nedreptate qi ce cruzimeva fi de a o trata{erA
bundvoinl[gi fbra politele! Sausolia lui lasdsubcelemai multe raporturide dorit. Oh! Atunci
el si chemela sine sentimentelede evlaviecregtindqi de credinp gi ca si nu le uite niciodatb
nici in injurii, nici in trat6rilerele.De obiceisolialui va fi bun6,insd fbr6 experign!6;el a luat-
o ca pe o copil6, cum va puteael aqteptade la ea o inlelepciuneconsumat[?In mod blind,
 putincateputin,prin invi{dturi,undeiubireaigi va ar[ta
delicatelea
gi pretentia
ei delicatd,
el
va inlaturade la ea defectelepe carele-a observat gi o va formapentruvirtuli de so1ie,
mamd,dest[pdnda casei."(Din vor.Bogdliiteorarorice, de
p.253)

c.ASAfOrun(sfaturtpenhrr soFe)
"Ea poate sd se ocupe aici cu studiul inlelepciuniiqi sd linigteasca
sufletul tulburatal
sofuluiei, atuncicdnd seintoarceacasS;ea poatera-t irut-anzeascd
gi sa ,isifeascdinutilit6tile
qi gdndurile
nec[jitoare
care-ltulburisi sa-ttrimitdupoidrbu.asat
de gana;iii'9i;ili,:T:
carele aveadinafard,ducdndcu el ceeace a invSlat'bun
de la femeiia. Nimic, in sf6rgit,
nimic nu are mai mult6 putere qi tdrie pentrua-l ordonagi
a conducepe om ca femeia lui,
atuncicdndesteevlavioasdgi prudentdgi pentrua-i intoarce
sufletullui unde vrea ea gi cum ii
place va afla mai putin[ increderela prieteniis[i,
la inv6!a!i qi la fel la cei mari, decatIa
avizeleEi la sfaturilefemeii sale.cdci extrematandrefe pe careo are un sot pentrufemeiasa,
il face sd primeascdsfaturileei cu multi pldcere.eu v-aq
putea ardta aici exemplul multor
oameni grei qi indisciplinafi, pe care^femeia lor i-a potolit
gi i-a civilizat. Femeia este
insolitoareaomului, la masd, la pat, in creareacopiilo'i,
ea este p6strdtoareasecretelor,a
hotdrdrilorlui, mai gtiu eu a ce? Ataqat[ cu totul de barbatul
ei, ea ii esteagade uniti precunr
estecapul cu trupul. Ea ii va face mai multe servicii b[rbatului
ei decdt oricine, dacd este
cinstitiqi cu bun sim!.
Pentruaceiale rog pe femei sd se agezela ceeace le zic
eu gi s[ le dea sfaturi
-pe m6ntuitoare
9i bune bdrbalilorlor; c[ci, dacd femeia estefoarte capabild,a ina.n.,ne
barbatulei la
virtute,ea poateIa fel s[J duc[ la pdcate-o femeie l-a pierdut
pe ebesalim, o femeie l-a
pierdutpe Amon; o femeie a incercatsd-l piard6pe lovj
femeia lui Nabat l-a scipat de la
moarte;o femeie- Iudita a scf,patun poporintreg.bebora,
Esteraqi multe altele,au implinit
destulde bine funcfia unui generalde armatd.SfbntulPavel
zice:'Cestii tu fenreie rJe-tivei
mdnhri bdrbatultdu?.,Gcor.,'7,16).gi scripturaneinva!6c6 in veacj
f"rir;i;i-;;*i;irr"r,
Persida,Maria,Priscila(Rom.,l6) s-auglpusin modcurajosla luptele
apostolice.
Imitali-lepe acestefemei sfinte, zidili-i gi intdrili-i pe barbalii
voyri, nu numaiprin
cuvintelevoastre,ci incd qi prin exemplulvosirubun.'$iium il veli
inv[{a voi pe birbatul
vostru?Atuncicandnu va vedeain voi nici o rautate,nici riu,
nici curiozitate, nici iubire
pentrupodoabe sauimpodobiri,nici dorin!6,nici gustpentrulucrurilezadarnice qi dimpotriv6
vd vefi mulpmi simplu cu ceeace avefi,atuncivd va ascultacu plrcere,
el va primi cu
bucuriesfaturilevoastre;dar dac6" nu sunieliinleleptedecdtin cuvintegi dacdfacelicontrarul
a ceeace zice{i,atunciv[ va invinui de ingel[ioril,dar dacdfaptele
voastrese potrivesccu
cuvintelevoastre, dacdinvdlaliin acelagi. timp g.iprin faptelevoastregi prin cuvintelevoastre,
solul vostruvi va ascultaatunci cu pldcereEi va ceOaatunciin fala voastri;
atunci,spre
exemplu,clnd nu veli mai ciuta delocaurul,pietreleprelioaseqi mb.reliahainelorgi in locul
acelora vi veli faceo comoaride modestie, de cumpitare,de biandele'qi de bundtate, atunci
cdndvd ve{iprezenta in fala soluluivostruimpodobite cu acestevirtuli,vefi aveadreptuls6le
cerelisdle aibdqi el. Cdcidac6o femeietrebuiesEfacdcevalucrup"ni* a-i pldceaso{uluiei,
sufletulei trebuies6 gi-l impodobeascd qi trupulei nu va face aqadecdts6-l desfigureze
impodobindu-I. in sfdrqit,aurulgi impodobirile nu vEvor faceaqade iubitede solulvostru,ca
9i cumpitarea 9i bldndelea $i fe"a fi gatasdvd dalivialavoastrdpentruel. Iat6ceeace cdEtig[
inimagi toatdiubireasolului.Impodobirile in plusii suntnepldcute: ele cer griji, prodJc
osteneald qijen6,darceeace v-amspusil ataqeazd pe so!femeiisale,fiindcao voinjadreapta
qi bine dispus6,prietenia,ata$amentul^nu cer nici o grij[, nici osteneal[;sauvorbindnrai
scurt,cu aceeaseimbog6leqte o cas6.Impodobirile au dezgustul lor de obicei;darimpodo-
birilesufletuluirdspdndesc in toatepd4ileo noul strdlucire ?ntoatezilelegi aprindin i.im6 o
flacbrdmaicuratdqi mai mare.
304
 Pentruaceasta,vrefi sd pllceli solului vostru?impodobifl sufletul vostru cu curdliagi cu
evlavia,avefi grijd de cas6.Acesteasuntlucrurilecare ataSeazd mai mult gi carenu inceteazb
niciodatdsd ataEezebetranelea,nu distrugeaceast[ podoabl, boala nu o veqtejegte. Este
tocnraicontrarulcu frumusefeatrupului: vdrstainaintatl il vegtejegte,boala il consumdgi
multe alte lucruri il distrug.Dar bunurilesufletuluile intrec pe cele ale trupului.Frumuse{ea
trupului treze$teinvidia gi gelozia,frumusefeasufletuluinu este supusenici unei boli, nici
slavei deqarte.Ataqdndu-v[ aga si vd impodobifl sufletul vostru gi nu trupul vostru, voi ve{i
conducemai uqorgospoddriadin casavoastrdgi veniturilevoastrevor fi mai abundente, daci
aurul cu care afi putea si vb impodobifltrupul vostru qi mddularelevoastre,il vefi folosi la
lucruri necesare, ca hrandpentrurobii voqtri qi pentrucasniciivogtri, sd le dali copiilor voqtri
educaliacareestenecesar[qi la altelucruri asemlnbtoare.
C[ci dac6 expuneli acest aur in ochii sofului vostru, atdta vreme cAt inima lui este
ingrijoratb,ce rod, ce folos veli avea?Nu, durereanu permiteca privirea si fie mai fermecatd.
Voi qti1i,dragii mei ascult[tori, sigur qti{i: cdnd ai venit sl intdlnegtifemeia cea mai impo-
dobitd gi mai rafinatd,nu vei mai g[si pldcereaici, dacl inima este in necazqi in tristete.
Pentrua te bucurade un lucru, trebuies[ fii vesel,trebuiesd ai inim[ mulpmit[. Ori, dacbtot
aurul estefolosit la impodobireatrupului femeii,jena va stlpini la masbgi soful nu va putea
gi.si nici bucurie,nici pldcere.Dacd vreli sd-i pliceli la al vostru, g6ndili-v6 sd-i dafi mdn-
gAieregi-i veli da dacdveli inldturasurplusulimpodobirii, dacd, veli inl[tura orice impodobire
zadarnic[."(Contentarla Evangheliade la loan, omilia LXI,3-4, pp. 310-312)
,,Nu te temecAndse spuneci eqtidatoarede a urma pe birbat. Altmintreleanu ar puteafi
leg[tura. Deci ai cipetenia trebuitoarede la naturd, ai qi leg[tura aceea a dragostei."
(Comentariile sau Explicarea Epistolei cdtre Coloseni, omilia X, p. 116)
,,Dardac[ voieqti numaidecdtsd placi bdrbatului,apoi ai prin ce s[-i placi: prin ging6gie,
prin bldndele,prin onestitate.Clci crede-ml,femeie,cI daci bbrbatultiu ar fi de o mie de ori
aplecatspredesfrdndrigi nestdpdnit, totuqiacesteala un loc de le vei avea:bldnde{ea, cinstea,
neingdmfarea,iconomia, simplitateamai mult il vor atrage spre tine." (Comentariilesau
Iixpliccn'eaEpistolei cdtre Et,rei, omilia XXVIII, p. 338)
,,(Femeia- n.n.) va putea fi de ajutor blrbatului nu atunci cind umbl6 dupd glteli Ei
sulimanuri,nu atunci cind umbli dupl distrac{iiqi desfEtdri,nu atunci cind cere blrbatului
bani Ei iar bani, nu atunci cind caut6 luxul, nu atunci cdnd cheltuieqtefbri sfdrEitEi fErl
socoteal6, ci atunciva fi de ajutor bdrbatului,cdndestemai presusdecdttoatelucrurilede pe
pdrndnt,cdndigi intipdregtein sufletulsduo vieluire apostolici,atunci cind aratdin purtdrile
ei multdbldndele,multd modestie,mult disprelfald de bani gi fald de avere,multd resemnare.
Da, atunci va putea sd mintuie pe birbatul ei. Va fi de ajutor blrbatului ei cind va spune:
l)ctcitaventce mdrrcaSi cu ce ne imbrdca,c )emde toate (I Tim., 6, 8); cdnd va nutri astfelde
ginduri chiar prin faptelesale,cdndva rddegi nu-i va pdsade moarteatrupului,cdndva spune
cd viafa aceastap[mdnteasci nu preluiegtenici dou[ parale,cind va socoti, ca gi profetul,
toat6slavalumii acesteiaca floareaierbii (Isaia 40,6)." (DespreFeciorie,4T,invol. Despre
I;ecitn'ie,Apologia vielii monahale,Desprecre$tereacopiilor..., pp. 83-8a)
,,...atuncicontribuiefemeiala mdntuireasufletuluib6rbatului,cind prin faptelegi vorbele
salearatbmult6 inlelepciune,multd filosofie,mult6 rdbdare,c6nd gi rdde de toategreutilile
cdsniciei,cdndurmireqtenecontenitacelaqiscop.Daci face altfel, dacdcerecu stiruinld cele
pe carede obicei le cer femeile,nu numaicd nu-i estede nici un folos, dar il gi mai vatbmh."
(l)e.spre];eciorie, 47, in vol. Despre Feciorie, Apologia vietii nronahale, Despre cre$Ietea
copiilor...,p 84)
,,Esentacdsdtoriei consti in aceea cd femeia m[ritatd iubegte, se m[rginegte Ei se
mullumeqtecu un singurbdrbat.Prin aceastase deosebe$te
o femeiecinstit4 o femeiecarese
respectA pe sine,de o desfrdnatd.Dacd o femeiemiritati se mulpme$te toat6 viala ei cu un
singurbbrbat"atuncise poatezice pe bun6 dreptatecd femeiaaceeaestecu adevdrato femeie
c1sitorita, iar unirea dintre ea qi b[rbatul ei este cAs6torie..."(Despre cdsdtoria a doua a
vdtltn,elor,,2,in vol. Despre Feiiorie, Apotogia vielii monahale,Despre creStereacopiilor.'.,
p. 168)
,,Eava gti, pdstrdndu-gidemnitateaei, s-o recunoasc[pe a lui ca cea mai inalt[. Nimic nu
estemai potrivnicdelicateleiprocedeelordecdtde a vrea sd stdpdnegti gi s6 te substituisofului
tbuin porunciregi conducere.Sara,solialui Avraam,estemodelulsoliilor sub acestraport.
Cu cit mai mult se va abline femeia de la orice injurie gi de la orice reproq,de la orice
invinuirenepotrivitd.Chiar dacdsopl ei meritdsd fie mustratpentruindolenlalui saulipsa de
aptitudine,chiar dac6 lenealui punein pericol soartafamiliei, femeia nu se va indreptaspre
nici un limbaj injurios." (Din vol. Bogdliile oratorice,pp.252-253)

CASAfOT^A Gce aunit DumneT.eu,omul sd nu desparti-)

,,Suntmulte cazun cdnd femeile care stricl caselealtora nici n-au mai avut nevoie de
farmecesaude otrivuri, cdci rivalele lor au fost ripite mai inainte din via16,datoritl marii lor
sup6rdri."(Despre Feciorie,57, in vol. Despre Feciorie, Apologia vielii monahale,De'spre
creSlereacopiilor...,P. 104)

CJ[SAfOrua(neintelegereadlntre soF)
,,Atuncicdndblrbatulseceart[cu femeia,familia lor estein aceeagi situaiieca un vapor
aflatin mijloculfurtunii, cdndclpitanulseceartlcu timonierul."(Din vol. Problemelevielii,
p .3 6 s )

CAsArOrun (vtolentamanlfestati de sot asuPrasoflei)

,,Dac[cei din afar6i1i lovescobrazuldrept,iar tu trebuiea le da qi pe cel stdng,apoimai
multcu atdttrebuiea suferipe bdrbatultduchiarde ar fi cit de indrbzne!.$i nu spunaceasta
ca b6rbatuls6-Eibati femeia- s[ nu fie una ca aceasta! - c6ci estecea mai de pe urmd
batjocur6,nu pentrucea bdtutS,ci pentrucel ce a b6tut-o;ci chiar daci 1i s-a sortit de
cu un astfeldebdrbat,tu nu te neliniqti,gdndindu+e
imprejur[ri,o, femeie,a impreunl-vielui
cevei avea-opentruacestea,
la rdsplata qi la laudacevei cigtiga-ochiarin vialadeacum.
$i cltre voi, blrbalilor,acesteazic:Nici un plcatdefelul acestasl nu fie cu voi, ca s5vd
gasiliin nevoiade a vi lovi femeia.$i ce spuneudefemeie?Cind nu esteslobodblrbatuluia
lovi nici pe slugadin cas6.Dar dacda batepe o roabl, gi estemarenecinstepentrubdrbat,
apoicu atit mai marenecinsteestede a intindemdnaasupraceleislobode.Aceastaar putea-o
vedeacinevagi la legiuitori,cari pe o astfelde femeiece a pltimit bitaie n-o mai silesca
viefuicu cel ce a bltut-o, ca fiind nevrednic de vieluire?mpreun6 cu ddnsa.Cdciin adevdr,
iubifllor,esteceamai de pe urmdnelegiuire, ca pe vielii,
tovarbqul pe ceacareestelegatbcu
tine in celetrebuitoare de insuqiDumnezeu, pe aceasta,zic, s-o necinste$tica pe o roabb.
pentruaceea. un asemenea -
bdrbat- dacl ar maitrebuia-l numiblrbat parea fi asemenea cu
fiarelesilbatice,cu omordtoriide tat[, cu omoritoriide mum[. Dac6 ni s-a poruncitde
Dumnezeua ldsape tati gi pe mumi pentrufemeie,nu indreptdfindu-i prin aceasta, ci
implinindo lege sfbnt[, fapt care estedorit gi de nlscltorii noqtri intr-atdt,
incdt cdnd ii
-
cu ceamai maregrab[ apoicum s[ nu fie
paiasimle facemmullamire,iar ei o fac aceasta
atuncicea mai de pe urm[ nebuniede a batjocoripe aceeapentrucare Dumnezeune-a
poruncita l6sapdn6qi pe p[rinlii nogtri?Deci aceasta estenumai nebunie?Dar ruEinea,

306
spune-mi,cine o va suferi?Care cuvdntar puteasd o infEligeze,cind boceteleqi lipetelese
aud pe la raspdntiiledrumurilor qi cAnd drumul ce merge la casa celui ce face aceste
n.rruiinl. esteinlesatcu vecini gi trecdtori,curiogia vedeape acel bdrbatturbatintocmaica
gi o fiari s6lbaticb?Mai bine ar fi de s-ar deschideplm6ntul pentru un astfel de zurbagiu,
dec6tsi se mai vadi prin tdrg.Dar, zici tu, femeia se obrdzniceSte.Insdtu gindeqte-tecE
femeiaestevasul cel sfab,iar tu egtibirbat. Pentruaceeatocmai ai fost hirotonisit cbpetenie9i
ai fost dat cap al ei, ca astfel s6 rabzi sllbiciuneacelei stdpdnitede tine. Fi deci o st[pdnire
strllucit[, qi va fi strdlucitdcdnd nu vei necinstipe cel stipAnit. Dupi cum cel ce irnpirileqte
cu atAtse arat6mai vrednic de cinstire, cu cdt va face pe sfetnicul s6u mai cinstit, iar dacl el
chiar qi
necinstegte Ei batjocoregtemdrimea acelei dregitorii, atunci nu pu{in i;i sldbeqte
m6rireaslaveilui - tot agaqi tu, dacdnecinsteEti pe aceeace stdpdneqte impreundcu tine,apoi
atuncinu cLlms-arintdmplavei v[tdma cinsteast6pAnirii tale.
Deci iubitule, gindindu-te la toateacestea,cuminfe$te-te, gi impreunl cu cele spusemai
susadu-tiaminteqi de uceaseari, c6ndtatdl ei chemindu-te,ti-a incredinfatpe fiica sa ca un
z6lo9,gi tu lAsdndpe to!i, pe tatl, pe muml, casi qi totul, ai primit in miinile tale intreaga
epitropiea ei. Gdndeqte-te ci dupd Dumnezeuprintr-insaai copii qi te-ai fEcuttatd - qi deci
fi-te gi din aceastlpricin6bldnd cdtreddnsa.Nu vezi pre lucrdtoriide plmdnt cum lucreazdin
tot chipul pdmintuf ce a primit odat6seminlelearuncate,chiar de ar aveamii de cusururi,fie
c6 esteplmint sec, ori cresc pe el buruienirele, ori dac[, din multi ploaie, esteprimejduit
prin agezareasa fireasci? Aceastatocmai fb Ei tu, clci numai a$ate vei bucura,tu cel intdi, de
ioade gi de liniqte." (Comentariile sau Tdlcuirea Epistolei fntdi cdtre Corinteni, omilia
XXVI, pp.278-279)
,,Cdnd se intdmpll ceva supirdtor in casd,greqind ea, m6ngiie-te qi nu mai intinde
supdrarea. Chiar de ai lepddade la sinelitotul, totuginu esteagade supiritor ca a nu aveape
femeie cu tine impreuni-viefuind cu dragoste.De ai spune de orice greqal6,totuqi nu vei
spunenici de una atit de supirdtoareca aceeade a te rbsculaasupraei." (Conrentariilesatt
'l'alcuirea
Epistolei futdi cdtre Corinteni, omilia XXVL p.279)

CASAforun (bdnutelile de lnfldelitate)

,,Gdndegte-te ce fel de via16duc aceiacareigi blnuiesc femeile: fEr6 gust le estehrana,
f6rb sa{ apa.Masa le pare plind de otrlvuri vdtlmltoare gi, ca de pierzanie,agafug de casi,
pdrdndu-li-se plin[ de mii de r6ut[fi. Nu mai au somn,nici noapteimbucuratl, nici p6rt69iecu
prietenii,nici micar cu razele soarelui.Ci socotescc6 sunt impovdrali pinl qi de lumina
acestuia.$i acestease int0mpl[ nu numai cdnd o v6d in adulter,ci qi cdnd doar o b[nuiesc.
Gdndeqte-te c6 acesteale pitimeqteqi femeiacind audede la altul saucind b[nuieqteci te-ai
dat unei desfrinate.CugetAndacestea, fugi nu numai de adulter,ci gi de a-i da bdnuielisoliei.
lar dacdte blnuiegtepe nedrept,t[miduieqte-ogi dl-i iarbgiincredereain tine. Cdci nu din
dugmdnieori nebunie,ci din grijb face ea aceasta,gi din teama multi pentru propriaavere.
Cbci averea ei este,dup6 cum am gi spus,trupul tdu, gi incd averemai de prel decdttoate,"
(l.a cuttintele apostoleSti: <Din pricina desfrduhtifiecare sd-qi aibd nevasta luiv, in vol.
Cotehezemaritale, p 20)

cASAfOrun (cartea de despdrflre dln Vechlul Testament)

,,Erao lege veche,care nu opreape bdrbatulcare-qiura femeia s[ o alungepentruorice
pricini qi sd ia alta in locul ei. Legea porunce$te ca bdrbatuls6 facd ceva mai mult: sd-i dea
femeii gi cartede desp[rlenie,ca s6 nu mai poati sd seintoarcdla blrbatul ei. Dacdlegean-ar
fi dat aceastdporuncl, ci ar fi ingiduit birbatului s[-qi lepedefemeia gi sd ia alta,9i apoi sl o

JU/
 aducdin casi iarIgi pe cea dintdi, s-ar fi fEcut mare amestecin cdsnicii: bdrbalii ar fi luat
atunci mereu femeile altora gi asta ar fi fost curatddesfrdnare.Din pricina asta carteade
despd(eniedddeaun mare ajutor cdsniciilor.in afardde asta,carteade desp64enieinlaturaurn
alt r6u cu mult mai mare.Dacd legeaar fi silit pe bdrbatsd lind in casi pe femeia pe careo
ur6$te,bdrbatular fi ucis-o.Aga de cruzi erauiudeii! Cum aveaus6-qicrule femeile lor, cdncl
nu-qi crulau proprii lor copii, cdnd omorau pe profeli, cdnd vdrsau sdngeleca apa?De aceea
legeavechea ingdduitun pdcatmai mic, dar a stdrpitunul mai mare.La inceputde tot nu era
legeac64ii de despdrfenie.Asculti c6 insuqi Hristos o spune:Moise a scris acesteatlin pri-
cina fnvcirtoSeniei inimii voastre (Matei, 19, 8); a scris s6-i dali drumul femeii, ca s6 n-o omo-
rili de-olineli in cas6l" (Omilii la Matei, omilia XVII, III, in col. PSB, vol. 23, pp.223-22a)
,,Nici Moise nu a legiuit aceastaftri sd se gdndeascl,ci silit fiind si se coboarela
sllbiciuneacelor c[rora le dddealegi. Clci aceiaeraugata sd ucidd qi iqi umpleaucaselede
sdngelecelor de un neam cu ei qi nu eraucumpdtalinici cu femeile lor, nici cu cele str6ine.Ca
s6 nu-giuciddin casefemeile,pe care le-ar fi flnut flrd pllcere, a poruncit sd se lepede,mai
mare fiind rlul de a omori gi grabnica pornire spre ucidere. $i cd unii erau ucigaqi Ei
pdngdtori, ascultl pe profegii care zic: Acegtia sunt cei ce zidesc Sionul prin scinge ,;i
Ient,salimulprin nedreptdli, qi iariqi: Amestecdsdngeleat sdnge, qi iar: Mclinile lor xrnt pline
de,scinge.larcd"innebuniser6nu doarimpotrivafemeilorlor, ci gi impotriva altora,gi aceasta
ldmurit aritind proorocul, a zis: Sl au jertfit pe fiii lor Si pe fiicele lor demonilor (Ps., 105,
37). Cei ce nu s-aupotolit fap de copiii lor nu s-aupotolit nici fa![ de femei. gi ca si nu se
intimple aceasta,le-a ingiduit sd se despart[.De aceeagi Hristos,ludndu-Sela intrebaricu
iudeii, aceEtiaI-au zis: Cum dar Moise a tngdduit sd i se deafemeii carte de despdryire?(Mt.,
19, 7\. Ardtdnd cd Moise nu a scris acestealegiuind impotriva Sa, aga le zice: Moise din
pricina inimii voastre impietrite a scris, dintru tnceput tnsd nu a fost aSa. Ci Cel Ce i-a fiut,
dintru inceput i-a Jdcut bdrbat Sifemeie (Mt., 19, 8). Dac6 era bun acest lucru nu fbcea un
bdrbatgi o femeie,ci un blrbat gi dou[ femei, incdt acela,dacdvoia, pe una sd o lepedeqi pe
cealaltl s[ o ia." (Femeia este legatd prin Lege cdtd vreme ti trdie$te bdrbahil; iar tlacd
nnare, liberd este, dacd vrea, sd se mdrite, numai fntru Domnul. Mai fericitd este fnsd tJacd
rdntcfupa.Sa,invol, Catehezemaritale, pp.27-28)

etrsArorun(dtvo4ul)
,,De are cinevafemeie necredincioasdSi ea vrea sd locuiascdcu el, sd tt-o lase. Iar
.femeiadacdare bdrbalnecredincios Si el vreasd locuiascdcu ea,sd nu-l lase(I Cor.,7, IZ-
13).Ai v[zut ce marepogor[mdnt?Chiar docd estepdgind, spunePavel,chiar dacd e.ste
necredincioa,sd Si vrea sd loatiascd cu el, sd nu o indepdrteze!$i iar6gi: Chiar dacd e,ste
pdgand.femeia, chiar dacd eslenecredincioasd, sd n-o alungi, dacd vreasd lomiascd cu tine.
Ce Stii,.femeie,de-!i vei mdntuibdrbatulsauce Stii,bdrbate,de-li vei mcintuifemeia?(I Cor.,
7, l6). Ai vlzut c[ nu opregteclsitoria cu un necredincios saucu o necredincioasi? Ascult[l
iarlgi chiarpe Hristosgrlind ucenicilorSdi:Iar eu vd zic voud:Oricine iSiva ldsafeneiahi
afard depricind de desfrdnare,oface sd sdvdrSeascd preadesfrdnare(Matei, 5,32). Cdt de
mareqi covirgitoareesteiubireade oamenia lui DumnezeulChiar de estenecredincioasd,
spuneDunnrczeu, chiar de estepdgdnd,primeSte-o,line-o! Dar dacdpdcdtuieSte fapdde tine,
dacdititd datoriile cdsdtorieiSi trdieStecu al1ii,!i-i tngdduitsd o izgoneStidin casd, s-o laSi".
(Omiliila Facere,omiliaXXVI, II, in col,PSB,vol. 21,p.321)
,,Celcare-Silasdpe femeia lui, spuneHristos,oface sd sdvc?rSeascd
adulter,iar cel carc
ia pe cea ldsatdface adulter.Bdrbatulcare-qilasl femeiase face pe sineinsuqivinovatde
picat, chiardacdnu ia alt6 femeie,tocmaipentrucd a fEcut-osl slvdrqeasciadulter;iar cel
care-qiia altl femeiesdvdrgeqtegi el adulter.Sdnu-mispuic5 a l[sat-oacela!Chiardac6a
308
l6sat-o,rdmAnetotuqifemeiacelui carea l6sat-o.Apoi, ca s5 nu facd pe femeiemai obraznic6,
pentrucd toat[ vina a fost aruncatdpe bdrbatulcarea l6sat-o,Hristos ii inchide qi ei ugaunei
noi clsltorii, spunind: Iar cel care ia pe cea ldsatdface adulter. Prin acestecuvinte Hristos
duce pe femeie pe drumul cel bun, chiar fEr[ voia ei: o opre$tede a se mai c[sitori gi nu-i
ingdduies[ aibd vreun prilej de micime sufleteascd. intr-adevdr,dacdfemeia gtie c[ vrdnd-
nevrdndtrebuiesaus6 trliascd cu bdrbatulpe care l-a avut de la inceput,sau,dac[ pleacl din
casabdrbatuluiei, si nu mai aibd nicdierinici o sc[pare,atunci va fi nevoitf,,chiar fbrl voia
ei, sd-giiubeascd so1ul.
S5 nu te miri, dar, c[ Hristos nu Se adreseazifemeii cind dd acesteporunci.Femeieeste
mai slab6.De aceeao qi lasd la o parte,dar o punepe caleacea bun6, ameninlAndpe bdrbat.
Hristos a fEcut ceeace face un tat[ care are un copil r[u. Tatil lasd la o parte pe copilul sdugi
mustrdpe cei care i-au stricat copilul, interzicdndu-les[ mai aibd leglturi cu el, sb se mai
apropiede el.
Dac[ fi se pare grea porunca aceasta,atunci adu-fi aminte de poruncile date de El mai
inainte,in carea fericit pe ascult[toriiSdi,qi vei vedeacd qi aceastdporuncdestecu putinldde
indeplinit,fiind ugoar[.Da, cum si-!i alungi femeiadin casl cdnd eqtiblind, ftcltor de pace,
smerit,milostiv?Cum si te cerli cu soliata cdndtu impaci pe allii?
Nu numai prin asta, dar qi in alt chip a frcut Hristos ugoard porunca aceasta.Prin
Cuvintele:in afard de cuvctntde desf cinare,Histos lasl bdrbatului numai un singur caz cind
igi poate lisa femeia; c[ altfel s-ar fi ajuns iarlqi la acelagilucru. Dac6 i-ar fi poruncit
bdrbatuluisd o lind ?n cas[, degifemeialui a trSit cu mulli b6rba1i,atunci fapta bdrbatuluiar
duceiardqitot la adulter.
Yezi ce acordesteintreporuncaaceastagi celespusemai sus?Bdrbatulcarenu se uita cu
ochi desfrAnalila o femeie nu sivdrqegteadulter;iar daci nu s[virqesc adulternu d6 prilej
unui alt bdrbatsd-gilase femeia lui. Pentruaceea,deci, Hristos il strdngepe bdrbatcu toatd
tiria, il ingrbdegtecu fric[, ridicd asupralui mareprimejdiedacdigi lasd solia; cdci pe birbat
il face rispunzitor dac6 femeia sivdrqegteadulter. Agadar, ca si nu socote$ti la auzul
cuvintelor:Scoate-\iochiul tdu, cd,acestecuvinte le-a spus gi despre femeie, Domnul a
addugatla timp indreptareaaceasta,ingdduindu-ib[rbatului sl-gi lase femeia numai intr-un
singurcaz; in altul, nicidecum".(Omilii la Matei, omilia XVII, Iil, in col. PSB, vol. 23, pp.
224-22s)
,,Oeeace a unit Duntnezeu,ontul sii nu despartd,Dac[ tu, le zice Hristos, imi spui de
Moise,Eu i1i spun de stdpdnullui Moise. In afar6de aceasta, Mi sprijin gi pe timpul cind s-a
legiuitcdsdtoria. Dumnezeudintruinceputi-a fEcutpe ei birbat qi femeie(Fac. 1, 27), qi legea
aceasta,chiar dacd pare datd acum de Mine, estemai veche decit legealui Moise gi-i foarte
chibzuiti, ci n-o aducenumai pe femeieal6turide blrbat, ci-i poruncegtesd lasepe tatdl gi pe
mamaei; qi nici nu legiuieqteca bdrbatulsb vind la femeiasa,ci s6 se lipeasc[ de ea; iar prin
acestcuvint aratdcd unirea estede nedesfEcut. Apoi nici nu se mirgineqtenumai la atdta,ci
cereca unirealor sd fie gi mai strdns6,c[ spune:Vorfi cei doi un trup.
Apoi, dupd ce a citat legeaaceastaveche,dat6gi cu fapta qi cu cuvAntul,dupdce a ardtat
cA estevrednicdde credinldpentruc[ Dumnezeua dat-o,Hristos, cu autoritate,o tilmicegte
gi El gi legiuieqte,zicdnd'.Deci nu mai sunt doi, ci un trup. Dupd cum este o crimd sd tai
trupul omenesc,tot a$aesteo.nelegiuiresi desparfifemeiade bSrbat.$i Hristos nu S-a oprit
la at6ta,ci a adlugat qi pe Dumnezeu,zicdnd Ceeace a unit Dumnezeu,omul sd nu despartd.
Hristosaratddeci cd divo4ul estegi impotrivafirii qi impotriva legii; impotriva firii, pentruci
se taie trupul; impotriva legii, pentruci cei ce vor s[ divorlezefac lucrul acestaimpotrivalui
DumnezeuCare i-a unit gi a poruncits6 nu se despartd".(Ontitii la Matei, omilia LXII, I, in
c o l .P S B ,v o l . 2 3 ,p . 7 1 7 )

ano
 ..Fetneiade bdrbat sd ntr se despartd. Iar de se va $i despdrli, sir rttr se nrdrile, sau s'it 'se
impice ut hdrbatul sdu (1 Cor. 7,10-71). Fiindcit s-au tntdmplat dezbindri, zice,.fie din
pr'icina fufi"dndrii,.fiedin alte pricini Si micinti de suflet,pentru aceea esle cu nrull mai birte
ca nici itii,ceptttl sd ntt se facd, iar de cunlva s-a Jdcut, apoi rdmand femeia ar bdrbalul, $i
chiar tiacd mr mai are legdnri m dcinsul,cel pulin nu nai are pe alt bdrbat." (Comenlariile
'l'alcuirea
.;att Epi,sloleitntai cdn'e Corinteni, omilia XIX, p. 191)
,,lor de,sedeq;arte cel necredincios,despartd-se, (l Cor. 7,l5), Aici laptul nu mai este
curvie. Dar ce inseamni: Iar de se desparte cel necredincios?De pildd, zice, dac(t i1i
poylnce$te
'attrpci a.jertfi Si a lua parte prin cdsdtoriela necinstirealui, sau a pleca ditt casd, apoi
nrqi bine esteq strica cdsdtoria,qi nicidecumbund cinstirea. Pentru aceeaa qi addogat:
(ld rrr esleroltif fi.atele ,sausora intru uneleca acestea.Dacd ?nfiecare zi se cearti 9i se lupti
pentruaceasta, apoi mai bine este ateizbdvi de acestr6u. De aceastaqi face vorbire,zicdnd:
cit .spt.e pace ne-a chenratpre noi Drmtnezeu.Acela estecare a dat pricind de desfacere,dupd
cum faceqi cel ce curve$te.
C6ci ce qtii, femeie,de i1i vei mdntui bhrbatul?(l Cor. 7,16). Aceastaestezis6 fala de
zicereade mai sus: Sd nu-l lase pre el. Dacl el, zice, nu se impotriveqte,r6mii pe lingd
dinsul, c[ci ai qi un cigtig. R6mdi, indeamnd,sfbtuieqteqi incredinleaz6.-1, cici nici un dascal
nu va puteasa iac6 ceeace vei face tu, ca femeie.$i nici nu-i facevreo silnicie,saus5 ceri de
la diniul ca numaidecit s6 facd aga,ca nu cumvasd se facdgreoi in vorb[, nici nu porunce$te
a se lep6dade aceastasarcin6,ci prin ne$tiinlaviitorului lasdlucrul in nehotdrit,zicind. Cdci
ce ttii, femeie,de i1i vei mintui bdrbatul?Sau ce qtii, b6rbate,de i1i vei mdntui femeia?"
(ComentariilesauT0lcuireaEpistoleiintdi cltre Corinteni,omilia XIX, pp. 192-193)
..Daci are cineva femeie necredincioasb, gi ea va voi s[ locuiasc[ cu el, sl nu o lase (l
Cor..',7,12).Dar dacdare o femeiedesfrinat6Eiadulteri,nu-l impiedicSsi o lase.OricineiEi
va l6safemeiasa,in afar[ de cuvdntde desfrAnare, o face sd preacurveascl(Matei 5, 32). Prin
gi
urmare,pentrupricin[ de desfrinareii esteingdduit si o lase.Ai vlzut iubirea de oameni
purtareade grij6 a lui Dumnezeu?Dac[ esteo pigdnl, spuneEl, sf, nu o laqi! Dar dac6esteo
nu o
desfrinata,nu te oprescsd faci asta!Dac6 estenecredincioas[Mie, spuneDomnul, s6
in
laEilDar dac[ te o.6r6gt. pe tine, nimeni nu te opre$tes5 o laqi!" (C[tre iudei, cuv. II, 3'
vol. Cuvdntdriimpotriva anomeilor.C[tre iudei, pp' 269-270)
tnlelegere(I Cor., 7, 5). Acutn
,,pavelspune:Sd rtu t,d lipsili wnil pe alnrl, decdtdin bund
insa,dupa.. r-u despd(it de-bdrbatulei, ii porunce$te si se infrdnezechiardacdnu vrea'.lcrr'
tjacd se'de,sltarte cieitdr.batulei, sitnu se mai ntdrite, sau sd se intpacecu bdrbatul el (l Cor.,
7, ll). Vezi, deci, c6 o femeie mdritati esteameninlatddin doud pi4i de rdzboi?Sautrebuie
zi, si i se plece
si rabdein tdcereasalturileputerniceale trupului sdu,careo injurl in fiecare
rdsul slugilor, sau s6
lui Ei s[-i fac[ toate gusturiie; sb se lase b6tut[, ocirit6, sb ajungd de
pricepuli qi descoperdo
suferealtcevade felJ acesta. intr-adevdr,blrbalii sunt destul de
feme-il9lor. Dacd femeia nu vrea sA suporte
mullime de mijloacecdnd vor s[-qi pedepseascl
fbri rod Ei fEri folos O numesc
toateacestenedreptl1i,atunci trebuiesd practiceo infrdnare
pe temeiul unei fEgbduinle drepte; nu-i
frr[ rod gi f6r6 folos,'c6 infrinarea ei nu e fbcutd
i-o poartdbbrbatului.Apostolul spune:
fbcutadin dorinlasfinleniei,ci din pricinaminiei care
ei'
Sd trtt ,semai mdrite, satt sd se tmpaceru bdrbatul
- Dar daci nu vrea s6 setmPace?
- Mai esteinc6 0 cale ca s[ seintoarcadin acestenecazuri!
- Care?
si tr6iasc[ in
- S[ agteptemoarteabarbatuluilDup[ cum unei fecioarecare s-a hotlrit
pentrucl Mirele ai trliegte veqnicEi este
infrinare,nu-i mai esteinglduit s[ se cisltoreasc6,
atunci ii esteingdduit s6 se c[sltoreascaa
nemuritor,,o, ur#.i!i unJi femei mlritate numai
doua oard, cind ii moare birbatul." (DespreFeciorie,39, in vol. Despre Feciorie, Apologia
vielii monahale,Despre cre$tereacopiilor..., pp. 68-69)
,,Pentruce iudeii au primit inglduinfa de a desplr{ide femeilelor? (Deut.,24, l-4).
Ca s6 nu se rdzboiasc6intre ei, ca sd nu se umple caselelor de sAngelecelor din acelagi
neam.Spune-mite rog cum ar fi fost mai bine: Si fie datd pe ugi afard solia uratd,sau sI fi
injunghiatain casd?Aga ar fi frcut dac6nu s-ar fi ingdduit b6rbalilor sd le alungedin cas[.
Din pricina aceastaLegea Veche spune:Dacd vei urt pe femeia ta, despartd-tede dcinsa
(Deut., 24, l). In Legea Noud insl, pentru c[ Dumnezeu se adreseaz[ unor oameni
ingdduitori,unor oameni cdroranu le esteingdduit si se mdnie, le spune:Dacd se despartede
.sttlttlei, sd tru se mai ntdrite (I Cor., 7,11). Vezi silnicia?Yezi robia de neinl[turat?Vezi
lan{nl care incituqeazd.qi pe un so!, gi pe cel6lalt?"(DespreFeciorie,4l, in vol. Despre
Feciorie,Apologia vietii monahale,DesprecreStereacopiilor,.., p. 70)
,,Oricine-Si va ldsa fenteia, tn a/ara pricinii de desfrdnare, o face sd silcir$eascd adulter
(Matei 5, 32), condamndndastfel indirect divorful flcut din oricare alti pricin[ in afarl de
desfrAu.
Cel ce se apropiede o desfrdnatddevineun trup cu ea. Aqadarcum il va primi o solie
credincioasd gi cuminte,care estemhdularal trupului lui Hristos?Cum se va uni cu cel care
s-afEcutm[dular al trupului unei desfrdnate?
Fii cu luareaminteqi la un alt lucru careestescrisin Evanghelie:femeiacregtinicareare
un sot necredinciosnu este necurati,fiindcd bdrbatul necredincios se sfintre$te prin femeict
credincioa,sci (I Corinteni 7,14). DespredesfrAnatd, ins[, vorbe$tecu totul altfel: Voi hm, zice,
mddtrlarelelui Hristos ca sdfac din ele mddulareleunei d.esfrcinate? (I Corinteni 6, 15). in
primul caz,ilt ciudaconvieluirii cu cel necredincios, harul lui Dumnezeur[mdne, pe cdndin
al doileacaz harul seindep[rteazd."(Din vol. Problemelevie,tii,pp. a0-a1)
,,Careeste, aEadar,legiuirea pe care ne-a dat-o Pavel?Fenteia - zice - este legatdprin
Lege;prin urmare,nu trebuies[ se desparticAttimp trdiegtebdrbatul.Nici si nu mearg[la alt
b[rbat, nici sd se uneascdprin o a douanunt6.Iavezi cu cAtdprecizies-a folosit de cuvinte!
Cdci nu a zis sd trdiascd tmpreund cu bdrbatul cdt timp e viu, ci femeia e legatd prin Lege
cdtbvremetrdiegtebdrbatulei; incdt, chiar dacdii dd cartede desp64ire,chiar daci pdr[segte
cdminul,chiar daci pleacdla altul, legatdfiind prin Lege, adulterbse face una ca aceasta.
Dacdb[rbatul vrea si se descotoroseascd de femeie,ori femeia vrea s6-l lasepe bdrbat,si-gi
aduci amintede cuvinteleacesteaqi sd cugetecd Pavel st6 de fa16qi o prigoneqte,strigind:
./bmeiaestelegatdprin Lege. Cdci, dupl cum robii fugari, chiar dacd pdrisesccasastdpdnului,
suntimpiedicatdde lanpri, aqagi femeia,chiardacdil las[ pe b6rbat,are legeaimpotrivindu-se
ei asemenea unui lan!, osdndind-oqi pe adulteri gi pe cei care o primesc.Cdt timp mai este
barbatul,adulter se cheam[ acest lucru. $i tot cel ce se insoarl cu cea fugitd sdvdrEegte
adulter.$i doar atunci - zice Pavel - ii este cu putin![ sd se mdrite a doua oar6, c6nd se
dezleagEde lan!, cdnd se sfirgeqteblrbatul." (Femeia este legatd prin Lege ccttd vrente ii
lrdieSte bdrhatul; iar dacd moare, liberd este,dacd vrea, sd se mdrite, numai intru Domnul.
Mai.fericild este fnsd dacd rdmcineaga, in vol. Catehezemaritale, p.26)
,,Roabdfiind qi supusi legii, chiar dacdar primi mii de cdrfi de despl4ire, este?nldnluitd
de legeaadulterului.Slugilor nu le estecu putin!6s6-gischimbestipinii dac[ acegtiatr6iesc.
Nici femeii sd-gischimbebdrbatulcitd vreme trdiegte.C[ci acestlucru esteadulter.Nu-mi
zice de legile cele din afard,,
careporuncescs6-idai cartede despd(ireqi sd te rupi de ea.Cdci
nu dupdacestelegi te va judecaDumnezeuin aceaZi a Judecdlii,ci dupScele pe careinsugi
le-a pus.Ba gi legile cele din afardnu rAnduiescaceastapur gi simplu, nici f6rb socoteala,ci
acesteapedepsescfapta. incdt gi din aceastase aratdc[ nu se complac cu acestpdcat:doar
simplapricini de despd4ire,fbrd implicarede bunuri,o resping.$i chiar dac6 ar fi bunuri la

311
 mijloc ca motiv de despd4ire,pedepsesc fapta prin p[gubire adusdaverii birbatului. AEadar,
nici legile statului nY au ldudat pe cei ce f1c ic.aita." (Femeia este legatd prin
Lege ccitd
vreme ii lrdieste bdrbatttl; iar dacd ntoare, Iiberd este, dacd vrea, sd se ntdrite,
nttmai irttnt
I)omnul.Mai.fericitd estetnsd dacd rdnttineaga,?nvol. Catehezenraritale, p.27)
,,Chiarprin modul plismuirii lor a introduslegeal6s pe careeu o scriu acum.Careanume?
Femeiahdrdzitddintru inceput, pe aceastas-o (ini puruiea. Aceast[ lege era mai
veche decdt
aceea,pe cdt era Adam fa16 de Moise. Prin urmare, eu nu fac acum-ceva nou,
ci invil pe
aceleamai bdtrAnegi mai vechi decdt Moise." (Femeia este legatd prin Lege catd vrente
ii
trdieste bdrbatul: iar dacd moare, liberd este, dacd vrea, sd se mdrite, nr*ii fittnt
Donrnttl.
Mai.fericitd e.stefnsd dacd rdmcineasa,invol. Catehezemaritale, p. zti,-zsy
.,Nu pofi sd spui - zice - ci pe tine te-a fEcutDumnezeugi pe aceeanu Dumnezeu,ci
altul mai mic decit Acela. Ci Unul 9i Acelaqiv-a aduspe amdndoila fiinti. in.at .niu,.
JuJ
pentrualtcevanu, m[car pentru acestlucru sfieqte-tegi pdstreazddragostea
[oycrnrl]pentruea.
Cdci dacdin cazul robilor, adeseafiind ei desplrfili unul de attut, faptui c'd amdndoi
sunt
legafis6 slujeascdunuia qi aceluiagistdpdnli se face prilej de dragoste,cu atdt mai mult
nu
trebuie sb se intdmple aceastacu noi, cdnd amdndoiavem aceligi F[citor gi Stdpdn166."
(F'emeiae,srelegatd prin Lege ccitd vreme ii trdieste bdrban.tl: iar'dacd ntoare, tibird
e.ste,
dctcdvrea' sd se mdrite, numai tntru Domnul. Maifericitd este insd dacd rdmcineapa, in vol.
Calehezemaritale, p. 30)
,,Sd ne incredemin aceastdbund legiuire qi s[ lep[d[m de la noi inqine orice ruqine,
Ei
nici pe femeilenoastresi nu le alung[m, nici pe cele alungatede alf i s6 nu le primim. Cu
ce
ochi va privi bdrbatulpe femeie,cu ce ochi se vor uita la ea prietenii gi slugile?(]dci dacd
n?oaresogl Si cineva ia femeia aceluia, Si dacd numai vdzdnd chiptril6' ciltd mort, ce ,tt
palimeste ,Si,vrferd, cefel de viapd va mai avea dacd bdrbatul ei trdieSte?
$tiind cel ce . ia ctr
e,tlesodta aceluia, cun va veni acasd, cu ce dispozilie a ttoinlei, cu ce ochi o t,aprit,i pe 5olia
acefuiacafiind a sa? Ba mai mult, nici a unuia,nici a celuilaltnu va puteaspunecineva
c6
estepe dreptuna ca aceasta.C[ci adulteraestefemeianimdnui.Fiindc[ a cilcai gi legimintele
cu acelaEinici la tine nu a venit prin legiuireacuvenitd.
Cum dar nu e nebuniesd aduci in cas[ un lucru plin de atatearele? impufinatu-s-auoare
femeile?Pentru ce, dar, fiind atdtea,nu ne este cu putinla sf, ne ludm flmeie dup6 legea
cuveniti qi cu conqtiinl[ curat6?Ci alergdmla cele ce ne sunt oprite, r6scolindclsniciilJ gi
aducdnd rdzmerile intre cei de acelagi neam, frcdndu-ne din toate p64ile duqm6nie,
deschiz6nd gurile altoraspremii de osdndeqi fEcdndde rugineins[qi vieluireanoastr6. ceea
$i
ce estemai cumplit decdttoate e c5 ne strdngempedeaps[de neinduplecatin ziua judec[1ii.
C6ci ce vom spuneCelui Ce ne va judecaatuncicdnd,aducdndlegeain mijloc citindu-o,va
ai
zice'.Am pontncit ca pe femeia lepddatd sd nu o iei, pentru cdfapta este adulter. Ctmt, tlar, ai
indrdznit,sdo iei printr-o nuntd opritd? Ce vom zice qi cum vom da rdspuns?C6ci acolo nu e
de trebuin!6sd se aducdinaintelegile celedin afard,ci silite sunt s[ taca gi pe cei infricoqaliii
leapdddin focul gheeneidimpreundcu adulteriigi cu cei ce au nedrept-aftc6sniciilealtora.

r6sTelcuireaPr. Marcel
Hancheg:Pasajclar ce aratdcd pentruSfdntulIoan legeanu esteo convenliea lui
Dunurezeu. dati exterioromului, ci insuEirnodullui ontologicde fiinlare.Legeaesteinstrgirafiuneapusiidc
Dunrnezeu in el. programuldupdcarel-a construitpe om sdrnearg6. Hristosne redescopert iegitedupi iare anr
fost.creali
strfuncliondm. (n.s.62,p. 28)
'ooTdlcuirea
Pr. Marcel Hancheq:Dragosteadintre cei doi are ca suport dragostealor pentruacelagi
Dunurezeu gi o egalitateontologicavenitdtot de la El. Dar aceastd
egalitatenu se inlelegein sensulei rnodenr.
fardHristos..EgalitateapoatesAaibl loc doarin Hristos,dupdcefireaesterestauratd. (n.s.O+,p. :O;
"" TalcuireaPr. Marcel
Hanclreg:Probabilportretulaceluiaexecutatin tirnpul vietii, sau orice alt lncru ce
avealegiturdcu el, pe cdnderain via{d.(n.s.65,p. 30)
312
 Cel ce s-adespl4it de femeiefrr[ pricin[ - ?nafari de ceade desfrinare- gi cel ce s-ainsurat
cu ceadivorfatd,triindu-i incd bdrbatul,vor fi la fel pedepsili,dimpreuni cu ceadivo(ati.
De aceea,md rog gi v[ implor, qi pun sufletulpentruvoi, s[ nu alungeblrbalii femeile,
nici femeile s[ nu-qi lase bbrbalri." (Femeia este legatd prin Lege cdtd ttrente fi trdieSte
hdrbalul; iar dacd moare, liberd este, dacd vrea, sd se mdrite, numai intru Donrnul. Mai
.fericitdestefnsddacd rdmdne aga,in vol. Catehezemaritale, pp. 30-31)

cllsArorun(adoua)
,,Legilenu pedepsescpe cei care se cdsitoresca doua oar6, ba, dimpotriv[, inviluie Ei
permit o a doua cds[torie; cu toate acestea,atAt in public, cAt gi in particular, majoritatea
oamenilorigi bat joc, 1in de rdu gi intorc spatelecelor ce se c[sltoresc a doua oar6.Tofi
oameniiii evitl tot atat de mult ca gi pe c[lc[torii dejur[mdnt; nu mai au increderesd ti-i face
prieteni,s[ mai incredinlezecu ddngiivre-un contract,sd le mai incredinlezeceva.Cdnd ii
vad cd au scosdin sufletullor cu atAtaugurinldamintireaunei atdt de mari obiqnuinfe,iubiri qi
legituri cu primul so! sau prima solie, ii cuprindedin pricina acestorgAnduri un fel de
neincredere fa11de ei; nu se mai apropiede ei cu inim[ deschisd,socotindu-ioameniuguratici
$i nestatornici.$i nu numai din pricinaaceastaleintorc spatele,ci gi din pricina scdrbeicareo
simt din pricinafaptelorsdvdrgitedupdmoarteasolului sau sogiei.Spune-mi,te rog, ce e mai
trist atunci cAnd, dupl mult pldnset,dupd mult6 vdicdreald,dupl multe lacrimi, dupd pdr
neingrijit qi haine de doliu, vezi dintr-o datd petreceri,camerenup{ialegi zgomot cu totul
contrariicelor de mai inainte, intocmai ca actorii,pe scen[, care, acum o fac pe veselii,iar
pulin mai tdrziu pe tri$tii? intr-adev6r, numai p. i.enu teatrului poli vedea pe acelagiom
fEcdndu-ocind pe impdratul, cdnd pe omul cel mai sdracdintre tofi oamenii. Tot aqaEi aici:
cel care cu pulin timp mai inainte se t[v61eade durerela mormdnt, il vezi dintr-o dat[ mire;
cel care-gismulgeap[ru] din cap, poart[, tot pe acelaqicap, cununi; cel care era trist gi
indurerat,cel care adeseorivorbea cu lacrimi qi nesfhrgitelaude desprecalitdlle soliei sale
rlposate,fa11de cei ce doreaus6-i mdngAiedurerea,cel care spuneacd nu mai poatetrli fEr6
sofialui, cel carese suplra pe cei careincercaus[l faci s6-qiconteneasclplinsetele,ei bine,
tocmaiacesta,in fala aceloragioameni,se giteqte qi se impopofoneaz[din nou, prive$tecu
fagaimbujoratdde rAs pe aceiagioameni,qi cu aceiagiochi cu care mai inainte virsa rduri de
lacrimi, gi complimenteazdgi salutdpe toli cu aceeaqigurd cu care mai inainte se lepddacu
jurdmdnt gi de petreceri gi de via{d. Dar mai trist decAt toate este cd un barbat care se
c[sdtoregtea doua oari, o datd cu aducereain casasa a unei noi sotii, aducerazboaieintre
copii lui, aduceo leoaicdal[turi de fiicele sale.intr-adev[r, totdeaunamama vitregbesteo
leoaicd.De aici, ceartaqi gdlceavade fiecarezi. De aici, invidia aceeaciudat[ gi neobignuita
impotrivasoliei riposate,caren.o supdrl cu nimic. Cei vii invidiazdgi suntinvidiafi;darchiar
duEmaniiincheiepacecu cei rdposali.in clsdtoriilede a doua,lucruiile nu se petreca$a;sunt
invidiate{drdnaqi cenuqa;ur[ nespus[impotrivaceleiingropate;insulte,batjocuriqi invinuiri.
adusecelei prefbcutein ![rinl; duqmdnieneimpdcati impotriva celei care nu a supdrat-ocu
nimic. Poatefi oare o lipsd de judecati gi o cruzimemai mare dec6t aceasta?Rdposatan-a
neindreptd{it-ocu nimic. Dar pentru ce intrebuinlezcuvdntul '.a netndreptdlit-o?Dimpotriv[,
so{iade a douaculegeroadeleosteneliiceleilalte,se desfbteaz[cu bunurileaceleiagi totuginu
inceteazide a se lupta cu umbra ei. Nu i-a fEcut niciodati nici o supdrare,ba, de cele mai
multe ori nici n-a v[zut-o la fap, gi totuqiin fiecarezi o batjoco.eqte;se rdzbundpe ea, care
nu mai e pe pdmint, rizbunlndu-se pe copii ei; adeseori,cdnd nu poate si se rizbune,
inarmeazdmina solului ei impotriva copiilor primei sofii. Totuqi oamenii socotesctoate
acestenecazurifoarte ugoaregi de suportat,numai ca s[ nu fie silili sd indure tirania poftei
trupeEti."(De.spreFeciorie,37, in vol. Despre Feciorie, Apologia vielii monahale,Despre
a'esiterea copii lor ..., pp. 6 I -63)
 ,, ' ceeace ma uime$temai mult gi md face sd fiu nedumeritestefaptul
c6 umbld dup6
mdritigtocmai femeile care au avut de induratnenumdratenecazuri
de pe urma c6s6torieide
mai inainte,tocmai femeile pe care i.1.s-egi greutSlilecdsdtorieile-au dus la convingereas6
fericeascd pe cele slobodede toate grijile'vie1ii,toc*ai'femeile
care de nenumarateori s-au
blestematpe ele, pelitoarelegi ziua in carea fosipus[ la
cale casdtoria,Aceastamai cu seamd
mi uimeqte!Aceastamd face sd fiu nedumerit.Aceasta
md face s6 caut pricina,sd v[d pentru
ce acestefemei cautd sd se mdrite, pentru ce doresc
cdsltoria acum, cand a, scdpatde ea,
odatdce, pe vremea cdnd erau cdsitorite, socoteauc[
trebuie s6 scuturejugul ei. Mi-am
frdmantatindeajunsmintea gi cred cd am gdsitgi pricina.
Mai bine ,pur, n-u* g6sit o singur6
pricin6, nici numai doud, ci mai multe. unete ueouur
au uitat toate necazurilefostei lor
cdsniciidin pricindcb a trecut multd vremede la crsdtoria
lor qi se uitd nurai la neajunsurile
vaduviei' Din pricina aceastacautd sd se mbrite a
doua oard",ea s6 scape de greut6lile
v6duviei'Dar indatddupd ce s-au m[ritat, dau drumul la
aceleaqistrigdtede durereca gi mai
inainte'Alte vdduve,.fintuitein fa{a lucrurilor pdmanteqtigi
cu'inimi ^ii"ude slava lumii
acesteia'socotescvdduvia.o ocari; preferdsd suferetoaie
neajunsurilegigreut6lile c6s6toriei
de dragulslaveide-qarte, de dragul unei nefolositoaretrufii Alte vdduv. Eor.r.
pentrualtepricini decdtcele dou[ amintitemai sus. s6 se mdrite
Acesteanu-qipot stapdnipofteletrupului;
se cdsdtoresc din nou, dar incearcr sd ascunddpricina reald,a i..aratori.ii
lor, prin pricinile
amintitemai sus' sd le invinuiescai sd le osdndlscc[ se
c[sdtoresc,nu indraznescs-o fac qi
nici nu sfEtuiescpe cineva sd o facd.Nici fericitul Pavel,
dar mai bi;";prs, nici Duhul Sf'nt
nu le-a osdndit'Iatr ce spunePavel: Fenteia estelegatd'de
lege cata vr"eiti trdieste bdrbatttl
ei; dar dacd fi moare bdrbatul e,steliberd sd se ndlite cu
cine voie$te,dar nunrai fn Dontntrl
(I Cor', 7, 39). A ingdduit deci vdduveisi se mdrite
din nou dacdvrea, degiindatdcontinu6:
Dar e'slenmi.fericitd dacd rdmcinea;! (I cor., 7,40).
$i ca s[ nu se cread6cd spuselesale
sunt o poruncd datd de el, o poruncl omeneascI,a-adhugat:
Socotcd si et,ranr Duhrl lri
Drrmnezeu(Matei 7, l-2)" (Despre cdsdtoria a dowaa vdiuvelor,
l, in vli. Despre Feciorie,
Apologia vielii monahale,Despre creStereacopiilor.,., pp.
164_165)
mdrturisesccd qi a doua cdsltorieeste?ng[duitdde lege,
dar adaugcd prima estecu
mut mai bun[ decdt a doua' Sd nu se cread[ ca o fatd
esterea dacd,in Jomparaliecu alta
superioariei, esteprin ea insdqimai mici. Nu compara doua
cSsatoriecu prima crs6toriecu
gdndulde a o rdnduiprintre faptelerele.o las intre faptele
ingiduite de t"!J,intr. celelibere;
o preferinsd qi o admir pe aceeacare-i mai bun6 decdtea,pr.Ir, gi
- Pentruce? admir p;i.* c6s[torie.
Nu-i totuna,sr fie cinevafemeiaunui birbat, gi, aceeagifemeie,
sd fie apoi femeiaunui al
doilea blrbat. Femeia care se mul{umegtecu cel dintdi
barbat a ardtatastfelc[ nici cu acesta
nu s-arcrsdtori la inceput, dacdar fi gtiut bine ce inseamn[
a fi c6s[torit[; pe cand femeia care
aduceal doilea mire in patul celui dintdi, dd indestulatoare
dovad[ ca i-i arag[ lumea,cd-i
placevia1a.Prima femeie n-ar fi dat nici o atenlievreunui
barbatniri pe ure*ea cdndii trdia
bdrbatulcel dintdi; a doua femeie, qhiar dac[ n-a pdcdtuit cu
alfii pe c6nd ii trlia blrbatul,
totuqiii pliceaual$irnulli b[rba1imai mult decdt'barbatul
ei." initpiiiiritoria a douaa
t'dduvelor,l, in vol. DespreFeciorie,Apotogiavielii monahob,brspr,
"*s*rrn copiilor...,
p p .1 6 6 - 1 6 7 )
,,..' dupd cum ces[toriadintdi este semnde mare cinstegi de curdlietrupeasc6 Ei
sufleteascd,tot astfelcdsdtoriaa doua,n-a$vrea s[ spuncd-i semnde desfrdnur.,f...ur.d
Dumnezeu, dat aratd'cd femeiacarefaceaceast[clsltorie areun sufletslab,un sufletplin de
pofte,legatde pimint, un sufletcarenu poategdndiniciodat[ cevamare inalt." (Drrp*
ii
cd.sdloriaa douaa vdduvelor,2,in vol. DespreFeciorie,Apologiat'ielii nionahale,'De,i1n.e
creflereqcopiilor...,p, 167)

314
 ,,Femeiam6ritat6 cu un singur bSrbata auzit cuvintele Domnului qi le-a infeles: Pentrrr
aceastav-a ld.saomul pe tatdl sdu Si pe mama sa Si se va lipi de femeia sa Si vor.fi amdndoi
un trup (Matei 19, 5); s-a lipit intr-adev[rde b[rbatul ei ca de propriul ei trup; n-a uitat capul
(Efes.,5,23) cel dat o dat[ ei. Ceala]tl,m[ritat[ a douaoardna avut ca trup propriual ei nici
pe primul bdrbat,nici pe al doilea; primul b[rbat a fost aruncatde al doilea, iar al doilea
bdrbat,de primul; nu-gimai aduceamintebine de cel dintdi,pentrucl atenliaii esteindreptat6
sprecel de-al doilea;dar nici pe acestanu-l primegtecu dragosteacuvenitd,deoarecemintea
gi inima ii suntimpdrlite gi celui plecat.Intr-o astfelde c6s[toriese intAmpl[ qi una, gi alta;9i
primul so1,gi al doilea pierd gi cinsteaqi dragosteape carefemeia le datoreazlblrbatului.Si
segindeascdfemeiacarevrea si se mirite a douaoarl la stareasufleteasc[a noului ei so{!Ce
socote$te ea ci se petrecein sufletullui cind intra in camerade nunt[ a primului so{,cdndse
urciin patul lui, cdndvede cdea, femeiaceluilalt,rddegi se zbenguiein cameragi in pat?In
sufletul lui e o adevdratdfurtundl Nu se va mai apropiade ea cu toat6 dragostea.N-ar fi mai
crud decit toli oamenii, totugi nu va fi atAt de sllbatic inc0t s[ nu-i fie inima stripunsl de
durereEi de nelinigte,chiar dacdea gi-arinfrumuselagi casagi pe ea cu fel de fel de podoabe.
Jaleacarenu demult st[pinise casanu-i ing[duie sl se bucuredin plin. Dupd cum atuncicdnd
vdruiegti un perete afumat in parte foarte tare, negreala groasd a fumului iese prin var,
urdleEtealbiciuneaperetelui,iar peretelecapiti o infEliqarefoarte urit[, tot aqagi intr-o astfel
de cisdtorie; chiar dac6 femeia qi-arbate capul si infrumusetezeqi sd lustruiascbtotul, totugi,
in mijlocul atatei streluciri,apareumbra tristd a soplui rdposat,care risipegteorice veselie,
orice pllcere. Servitorii,servitoardle,lucr[torii de pe moqii, str6inii,rudelecelui rdposat,toti
sunttrigti din pricina celor petrecutein cas[,toli suspin[.Dacd se mai intflmpl6ca de pe urma
sofuluidintdi sd rdmdndcopii qi dacdsuntmici, atunciurd puternic[ se naqteimpotrivamamei
lor in sufletul celor ce pricep cele ce se petrecin jurul lor; dacd sunt mai in vdrstf,,atunci
acegtiamai mult decit orice umplu nouacisnicie de nepldceriqi necazuri.Din pricinaaceasta
legiuitorii, cuprinzdndintr-o privire de ochi toate acesteneajunsuriale cds[toriei a doua,
pentrua mdngiia pe cei indurerali de m[ritigul vdduvei,dar pentru a se aplra gi pe ei inqigi -
c6 n-au legiuit cds[toriaa doua din proprieiniliativd,ci impotriva dorinlei lor gi de teami ca
sb nu deana$tereunui rdu mai mare-, n-auingdduitla a douacSsdtorieveselieqi petrecere, n-
au ingbduit nici muzicd,nici cintece de nunt6,nici cununi; n-au ing[duit nimic din ceeace
face podoabagi frumuseteaunei nopli de nunt[. Legiuitorii au poruncit ca femeia care se
mSritl a douaoari s[ fie dezbr[catdde gdtealaunei mirese,iar b[rbatul s[ fie dusneincununat
la femeia vdduv6. Prin astfel de legiuiri, legiuitorii par a Ie striga c6 nunta a doua este
vrednicdde ingdduinfd,dar nicidecumnu-i vrednic[ de laude, de zgomote,de petrecere,de
cununi. (Despre cdsdtoria a doua a vdduvelor, 2, ?n vol. Despre Feciorie, Apologia vielii
trttnmhale,DesprecreStereacopiilor..., pp. 168-169)
,,$tim cd Pavela ingS.duitca sofii sd aibi deselegdturiintre ei, n-a dat poruncdca ei s6 se
poarteaqa,ci a ingdduit: Aceasta o sputr,zice el, ca tngdduinld,nu ca poruncit (I Cor., 7, 6),
dih pricina neinfrdndrii voastre (I Cor., 7, 5). Acelagilucru l-a fEcut gi cu vdduvele.Ca sd nu
se nasc[ un rdu gi mai mare,a r6nduitca vbduveles[ se cdsdtoreascda doua oar6;aratdinsd
cd aceastaesteo ingiduin!6, un pogordmdntfdcut slibiciunii firii omene$ti.Precizezins6 cE
esteo sldbiciunea voinlei omului, gi nu o slibiciune a putintei sale." (Desprecd.sdtoriaa
ckntaa vdduvelor,3, in vol. Despre Feciorie, Apologia vietii monahale, Despre creSterea
copiilor...,pp 170-171)
,,|'reatt ca vddtnele tinere sd se mdrite, sdnascd copii, sd-Sichiverniseascdcasn (I Tim.,
5, 14).Tot aici spunegi pricinapentrucarevrea aceasta.
- Careestepricina?
- Ca sd nu dea potrivniail nici un prilej de ocard (I Tim., 5, 14). E probabil ca pe vremea
aceeamulte vlduve, dupd ce le murise solii, si fi dus o viatd dezmdfatl,gi neruqinatd, ca gi

315
 cum ar fi scdpatde cdsnicieca dintr-o?nchisoare gi o robie.prin purtareaIor neruginat6
fEceau un numeprost'Pavelvreasdle indepdrte"" igi
i"tuaceastdlibertatepierzdtoarede suflet.
De aceeale ducedin nou tot spreiugulde mai
inainte,Dagdo v[duv6,spunepavel,are
gandsdtrdiascd in desfrdna.",iu.i arede g6nds6 seiuca de ris, atunci de
mdriteca 'sdmr dea potrittniculuinici u.npritei este mai bine s6se
de ocarlt.prin urmare,-pavel a ing6duit
cdsdtoria vdduvelor'pentruca ele si n-u.dea'prirel Je o.uragi sd nu ducdo via16ruEinoasd gi
desfranatSAsculta cum mustrape vaduvetl
caie triiesc fbr6 rdnduial,atate ar trehrit,
spunePavel,sd-sipetreacdtot timpultn rugdciun:i-si'iitri f
lenese'fnvald 'sdumble din casd in casd; iu cdtreDumnezer;darnu; ele,.fiind
sunt numai lerege, ci grralive
vorbindce mt se c.uvirye (I Tim', 5, 13).Pavelnu u..u lu o v6duv6 Ei si iscodiroare,
fie tot timpul lipsitdde celeduhovnicegti, s6 se poarte a$a.vrea ca sd
yie (I Tim., 5,6). (Desprecdsdtoria cdcividuva care tritiestetn desfranarea murit
a douao raiiirtoi.. tJe
t,ieliintonahale, , uoi. nrrpidfrciorie, Apologia
Desprecrestereacopiilor...,pp. I lt_tl'21,
""' Pavel'are perfectddreptateatuncicdndle sfEtuiegte pe v[duve s6 se c's'toreascd a
douaoar6'pentruc,ael9,?nloc ia-gip.tr.uci timpul
libersdvdigind poruncii. .uungh.lice, qi-l
irosescin fapte zadarnice gi nefolositoare,
ba, chiarmai mult, iqi i.r.r.intreaga lor viaf[
faptede-adreptulvatdmatoare. Dupd cum Dumnezeun-adat iudeilor sdmbdta in
degeaba' ci ca sr seindepdrteze ca s6 stea
de iaptelecelerele,iot astrel vdduva,gi fecioara
alesvdduviaEifeciorianumaipentruca _gi nu qi-au
3a31 a1b[ legdturi cu baruagi , "i "lasdseingrijeasca
decelealeDomnului9i s5s. uh.ror.ascr slujiriilui 6umnezeu."(Desprecdsdtoriaa d*m
t;!i;r'"'' 3' in vol' DespreFeciorie,Apotogiavieyt iinahntr, a
irrpi, ,rrs,rr* copiitor....,

"Pentruce,dar,s5 se team6o vdduvd..c5 din lipsaunui bdrbatigi ducela ruin6averea

gospoddria, cdndeaeraaceeacareaveagrija ei p. .'anai.aia Ei
- va gospodlriins[ mai ugorcasa uaruatrtt
avandaldturiun brrbat,mi se va obiecta.De
bdrbatului' nu o va atacanimeni;nimeninuj frica
ya ru.. s[*a1i. cdnd areun brrbatldng[ ea,
servitorii,si vrtafii, qi logofelii,toli sefac mici oerricE, 9i
ioli ,unt f;;;;;; nici unurnu se
impotriveqte' Dar cdnda murit .ri .ur. bdga spaimain tl1i,
o atacdpe vrduvd, se poart6cu
viclenie,suntobraznici,incurcdtotul gi im;raqiietolur,
ou.a incearcisr-i pedepseascd,sd-gi
chinuitd'
biciuitd,
bdgatd
ta incrrisoare,
toatdlumeao osdndeete,
:ffir.!:'jillli;,!1" o
- Dar dacdvlduva calcdin picioare
legbmdnulfag de solulrrposat, dacd,uit6 dragostea
i-o purtata,dacruit6 searain carea statpentruprimadat[ al[turi ce
de ea,daci uit6 aplauzele,
oraliiledenunt6,torlelenupliale,celedinidiimbraligari
impartaqit , dacduit[pdineagi sareadin cares-au
amdndoiatdtavreme,dacduitd cuvint.i. J.'o*goste
ale b[rbatuluiei carebucur6
atatde multpe o femeie?Dar dacduadyylcalcdin pirioar.
toateacesteamintirigi le arunc6
petoateca gi cum n-arfi fost,dac[ deschide larguqiiecaseisaleunui alt uaruur,dacd-latrage
sprepatulceluilaltsof,pat carecunoa$te toatetainelefostei,ut. .arni.ii,'rpun.-ri,
daci facetoateacestea, nu-i nimenis-omustre,nu-i nimenicares-oinvinuiasc6, te rog,
cares-ourascd9i s[-i spunicd nu gi-aiubit.niciodatd nu-i nimeni
solul,cd nu i-a fostcredincioas[, c6 gi-a
cdlcatleg[mdntulqiinc6artemulteinvinuiridefelulu..r#
FericitulPavela ingiduit rec[sdtoria vlduvelor.Aceastasd nu te facd sd crezicd este
vrednic[de lauderecdsdtori lor, sdnu crezicdscaproe mustrerile mullimii.Este,intr-adevf,r,
in afarr de osdnd[gi de pedeapsd, dar nimenin-o laud[, nici n-o prosl[vegte
cd'sdloriaa douaa vdduvelor,4-5,in vol. DespreFeciorii, .', (De,sprc
Apologia ri"yi-rrornnab, l)e,s1t.e
cre$Iereo copiilor...,pp. I 74_175)
"sd se gdndeascd(viduva - n.n.) atunci c[, ludndu-giun barbat,
nu va lua negregitun
birbat chiar atdt de destoinic,ca sb-gisporeascd
averileri. sa presupunemcr va da pesteun
astfel de blrbat, gi in acestcaz sd,nu se g6ndeascsnumai la mullimea avu{iilor ei, ci gi la
inmullireapdcatelorei qi fa15de Dumnezeu,gi fa!1 de oameni.Dacd nu se va cdsltori cu un
om cu multd putere,cu un om cu o funclie inaltl, va fi sili6 sd suferemult gi s[ facd fapte
potrivnicevoinlei ei. $i de aceeace se temea,dacdrdmdneavlduv6, de aceeanu scapi acum,
cdnde miritatl. Rdul nu se va m6rgini la atita; poateajungesiracd lipitd pimAnrului.Dacd
rdnrdne vdduv6,estecu putin!6sd i seimpufinezecu cevaaverileei, totugi,avereardmasdeste
a ei, nu i-o poatelua nimeni.Dacd insd se clsdtoreqtecu un birbat puternic,cu un om care
detineo funclie public6 sau are vreo altd oarecareocupalie,iqi poatepierdetoatdavereade-l
lovegtevreo nenorocirepe solul ei, cici trebuie ca qi soliile s[ participe la nenorocirile
bhrbagilor lor.
Dar si admitemc6 nu se intimpld nici una dintre acestea.Te rog, spune-mi,ce cdqtigai
cd preferirobia in locul libertltii? Ce folos ai de pe urma mullimii banilor, cdnd nu poli s6-i
intrebuinleziaga cum voiegti?Nu-i oare cu mult mai bine s[ ai mai pulini bani, dar s6 fii
stipAni pe ei, decdt si ai averile lumii intregi, dar sl fii supusdqi tu qi averile tale voinlei
altuia?Nu-[i mai amintescacum de toatecelelaltenecazurice lovesc pe o femeiecdsdtorit6:
grijile,insulteleqi ocdrilebirbatului, gelozialui, bdnuielilesaleneintemeiate, durerilena$terii
qi incb alte Ei alte necazuri.Dac6 aqvorbi unei fecioare,de bun[ seamdcd i-agvorbi gi despre
acestenecazuri,pentru cd este neqtiutoareqi n-are cunogtin![ despreastfel de lucruri. S[-1i
vorbescinsi {ie, o vlduv6, despreacestea, ar insemnasd te plictisesc,cdci insSgivia[a {i le-a
fEcutcunoscuteqi estede prisossAF le mai fac eu cunoscuteprin cuvint.
Unei v[duve estemai bine s6-i mai spunatdtnumai:O femeiecisdtoritdfecioardva vorbi
cu mai multd indrdznire,cu mai multd libertatecu soful ei decit o vdduvd cdsdtoritba doua
oard.Se poateca solul s6-qiiubeascdfemeiachiar dacda luat-o vdduv[; dar iubirealui ar fi
fost mai mare dacd ar fi fost fecioar[. $tie toatd lumea cd dragosteae mai puternic6,mai
fierbintefa16de soliile caren-aufost c[sdtoritemai inainte.Pe vlduvd insd nu o va imbrdliga,
nu o va iubi din toatd inima, pentrucd ea a mai cunoscutinainte de el gi pe alt bdrbat.E in
firea noastr[ omeneascd,spre a md exprima aqa, s6 iubim, fie din gelozie, fie din slavd
deEartl,fie din altd pricin6,mai cu seaml acelelucruri pestacare suntemnoi primii qi singurii
stipdni,asupracdroranu impl4im cu allii nici stlpdnirea,nici plIcerea.Acestani se?ntAmpl6
gi cu fainele;nu imbrdclm hainelepurtatede al$i cu aceeaqipldcerecu careimbrdcdmnigte
hainenoi. Tot agagi cu caselegi cu mobilele.Nu ne placeatit de mult casainchiriat6,cum ne
placecasafrcutd de noi ingine; mobilelenoi pe care le intrebuinldmpentru prima dat6,le
intrefinemcu multd grijn qi atenfie,ne sunt dragi, pe cdnd de mobilele cumpirate de la
vechiturinu ne apropiemqi ne este atita scdrbi de ele, incit de cele de mai multe ori le
refacem.Daci astfelde siml[minte incercdmcu hainele,cu caselegi cu mobilele,gAndeqte ce
siml[minteputernicetrebuie si se trezeasc[cu sufletulunui birbat fa$ de femeia sa,bunul
cel mai de pre! dintretoatebunurilein ochii blrbalilor. Hainele,casele,mobilelele ddm celor
carevor s6 le ia; pe femeie insb n-o dlm cu nici un pre!; mai degrabdne ddm via1a,decdtsd
neddmfemeia.
Din cele spusepdnd aici urmeazl cd bdrbatulse apropiecu toatd inima, cu toatdputerea
dragosteilui dacd a fost fecioari, pentru c6 este a lui gi numai a lui, pentru cd n-a fost a
nimdnuialtuia inaintealui; nu se va uita insi cu aceeaqidragoste,cu aceeagibundvoinl[ la
solialui dacda fost v6duvd,pentrucd ea a fost cdsdtoritdmai inainte cu altul.
S[ nu-mi obiectezici sunt gi unele cazui c1 vlduvele sunt iubite puternic de solii cu care
sec6s6toresc; eu nu vorbescaici de cazrrrrzolate,ci de ceeace se?ntdmpldinchip obignuit.
Mai sunt gi alte pricini pentrucareo so1ie,in prima ei cdsltorie,are mai multi inglduire
de la solul ei decdto v[duv6 recdsdtoriti.
Oricind sogulde-al doilea o poateline de rdu, ii poatespunecd nu-l iube$te,iar dovada
lipseiei de dragostei-o di chiar necredinlafa16de primul so!. Cu aceasta-iinchideguranu se
mai poate dezvinovd{inici de invinuirile ce i se aduc, nici de invinuirile viitoare. Sotul
317
 $

raposat,sotul a cdrui dragostea incdlcatin picioarevdduva,?l va convinge pe solul de al

doileasd bbnuiasclorice despresolia lui, chiar daci blnuiala nu-i este?ntemeiat6. In acelaqi
chip solul de-al doilea va ajunge o povardtot spundndu-imereu lucruri.
aceleaqi O povard vor
fi pentruv6duvd qi robii gi roabele.Vor murmura pe ascuns,dacd nu qi gi
pe fa!6, o vor
t
acopericu fel de fel de batjocuri.
Dar dac6seintimpld sd fi rdmascopii mici de la cel rdposat?Cum ii va cregte?Cum ii va
ocroti?Vor duce o via!6 mai chinuitd decit copiii rimaqi orfani gi de mamd gi de tati, cdnd
vor vedeac6 toatd avereatatdlui lor, slugi, cas6,moqii, dar mai cu seamdfemeia, cea mai
mareavere,a intrat in stdpdnireaaltuia.Mai pot ei si o priveascdpe mama lor ca pe o mam6
adeviratd?Cu ce inim[ se va uita ea, mama,la copii ei, cind este silitd sd roqeascdgi sa se
ruginezeci nu le poateda toatd dragosteaei de mam6,deoarecesufletul ei esteimp64it intre
ei Ei copiii celui de-al doilea so!?" (Desprecdsdtoriaa doua a tdduttelor,5-6,in vol. Despre
Feciorie,Apologia vielii moncthale,DesprecreStereacopiilor..., pp. 176-179)
,,Cepoatefaceins[ o v6duvdcaren-a tr6it decdtpulinevreme cu solul ei?
- Dar eu nici nu md adresezvdduvelorbitrine, ci celor tinere! Dacd o vdduvdb[tr0ndva II
vreasd se m[rite, nici nu voi incercas6-ivorbesc.O datdce n-a convins-os[ fugd de cdsdtoria
a doua traiul indelungatcu primul so!, virsta qi celelaltenecazurilegatein chip firesc de $
cf,s[torie,cu atit mai pupino voi convingeeu. Cuvintelemele nu o vor convinge.Din pricina
aceasta md qi adresezvdduvelortinere.
- Dar dacdestevdduva foarte tdndrd?56 nu se mai m[rite a doua oard nici dacd a trdit cu
so{ulei cel dintAinumaiun an?
- Pentruce faci aceast6diferenl[ intre o vdduvdcarea trdit cu soful ei numai un an qi alta
carea triit douizeci sau treizeci de ani? Pavel spune,nu eu, cd vdduva esle mai fericitd dacd
rdmaneaSa(I Cor,,7,40). Aceastaa trdit intr-adevdrmulti vreme cu birbatul ei, dar a trait
numaicu unul qi acelaqib[rbat, cu cel pe carel-a avut dintruinceput.Cealaltd,dimpotrivl, se
d6 pe sinela doi bdrbali,qi astain scurtdVr€llle.
- N-o facede voie, ci de nevoie,Dac6 i-ar fi trdit cel dintdi sot,n-ar mai fi iubit pe altul in
afardde el. A murit inaintede vreme.De nevoiedeci se cAsltore$te cu al doilea.
- Carenevoie?Aceastanu-i nevoie.Eu vdd alt[ nevoie,mai mare decit aceeade care-mi
vorbegti,nevoiein stares-o [in[ legatl de solul ei rf,posat,anumecd a gustatindeajunsdin
amdr[ciunilecisdtoriei.Femeia carea trdit mult6 vreme cu solul ei qi a avut parte numai de
bine,negregitc6 se va mai cdsdtoriinc6 o datl, cu n[dejdeacd va aveaaceleaqibucurii ca mai
inainte;dar femeia care, in prima cdsitorie a incercatnumai necazuri,cu ce inim6, cu ce
n6dejdise mai poateapropiade niqteincerclri atdtde cumplite?Un negustorcarefacecome4
pe mare qi i se scufunddcorabia chiar la ieqireadin port, inaite de a c8gtigaceva, nu mai
porneqtecu ugurin![ cu corabia pe mare. Tot aga qi cu v6duva.Este firesc ca gi ea, care a
a$teptatde la clsbtorie atdteabucurii inaite de a se clsdtori, sd nu mai doreascisd se mdrite
dupdce a vdzutde cdt6jale-i plind cdsnicia,afar[ de cazulcd ar fi cu totul stlpinit[ de patimi;
dar, mai bine spus, chiar dac6 ar fi cu totul nednfrdnatdqi foarte p6timag6,totuqi scdrba
pricinuitdde prima cls[torie esteindestulltoares6-i stingdtoati pofta. De obicei dorim sl
sdvdrqimmai ales acele fapte care ne pricinuiescbucurii chiar de la inceput; dar cdnd de la
inceputs-arputeaspunechiar de la primii paqi,avemgreut[fi qi necazuri,ne retragemindatd
Ei ni se stingedorin{asdvdrgiriiacelorfapte.Prin urmare,tocmai cele ce au rdmasde tinere
v6duvevor fugi de cdsItoriaa doua,ca sl nu mai pltimeasc[ ce au pdtimit in prima.
V[duva carerlmdne v[duv[ va trii in deplin[ siguran!6;nu se mai teme cd va veni peste
eaun alt doliu. Vdduvacisltoriti a douaoardtrebuiesI se mai a$teptegi la aceastdgroz6vie."
(Despre cdsdtoria a doua a vdduvelor, 6, in vol. Despre Feciorie, Apologia ttielii monahale,
DesprecreSterea copiilor..., pp. 179-180)

318
 acestea,
,,Ce iertare mai au cei care cuteazdinainte de sfirqitul b[rbatului femeii si faci
de vremece Pavelingiduie a douanunt[ dupdsfdrgitulsoplui gi spuneastacu atita tdrie?Ce
ap6raremai au, fie acegtiacare, trdind inci soliile lor, iau femeile acelora de neveste?"
dacd nloare, liberd esle,
1i;'emeiaeste legatd prin Lege ccitd ttreme ii trdie$te bdrbatul; iar
tlacd t,rea, sd se mdiite, nuiai tntru Domnul. Mai fericitd este tnsd dacd rdmctnea,,sa,in vol.
(.-ateheze mari tale, pp. 3 1-32)
- prejos,cea a
,,Ardtind c[ mai bun6 gi mai inaltd estecea a vdduviei gi dupi ea 9i mai
nunlii a doua - pe cei mai intdrili qi carevor si treacdpesteobstacolii incununeazd,iar pe cei
mai neputincioginu-i lasd si cad6. Clci zicind mai fericitd este dacd rdntctneaqa qi auzind
tittpir ciryenil nieu, ca si nu socoteqtic[ aceastaesteo lege omeneascd,adaug[: Si cred cd Si
et! dm Dtthul lti Dtmnezerr. Nu poli zice c[ este o plrere omeneasc[, ci vddire a harului
Duhului Ei lege dumnezeiascl.Si nu socotimc[ Pavel zice acestea,ci MAngdietorulni le
legiuiegte.Iaidacl zice Si cred, nu o spuneca qi cum nu ar avea Duhul, ci smerindu-se9i
mlcqorflndu-sepe sine." (Femeia este legatd prin Lege cdtd vreme ii trdie$te hdrbantl; iar
tlucit moare, liberd este, dacd ttt'ea,sd se mdrite, numai fntru Domnul. Mai fericitd esle insir
daca rdmaneagq,in vol. Catehezemaritale, p. 34)
,,56 ne sirguim sd ne fie de ajuns prima nuntd.Iar dacl o facem pe a doua, s-o facem
dupdrinduiala gi infrligareacuvenitf,qi dupi legile lui Dumnezeu.Clci de aceeaa zis'.Iiberd
e,ste.sdse mdrite cr.tcine vrea. $i a adlugat: numai i.ntruDomtrul,in acelaqitimp dindu-i qi
libertate,dar Ei ingrddindu-i-o,oferindu-i gi liberi stipdnie asuprasa, dar punind iardEide
pretutindenihotar gi lege acesteia.De pildd: femeia sd nu aducS?n casdbdrbali pdngdrili9i
stricali, sau actori, sau pe cei ce iau aminte la desfrdnare.Ci intru curdfie 9i intreagi
ingelepciune gi evlaviesd se facl, pentruca toates1fie spreslavalui Dumnezeu.
$i fiindcl adeseamulte femei, dupdce le mor birbalii dintdi, mai intdi fiind adultere,aga
gi-auadusbirbafii din urm[ gi au scornit alte feluri de pdngdriri, de aceeaa ad[ugat numai in
Domnul,ca nimic din acesteas[ nu aibi loc la o a doua nunt6.Cdci aqase va puteasclpa de
invinuiri. Fiindcd mai bine decdt toate este si rdmdni fidel[ celui mort 9i sd pizeascb
leg6mintelefa1[ de acela gi sI aleagi infrdnareagi sd rdmin[ cu copiii hdrdzili 9i si atragi mai
multi bunivoin{d din partealui Dumnezeu.Dar dac[ vrea s6 se mirite a doua oar6,s-o facd
intru curbtie,intru intreagEinlelepciunegi dupdlegiuirile cuvenite,cdci inglduit esteqi acest
lucru. Oprite sunt numai desfrdul qi adulterul." (Femeia este legatd prin Lege cdtd vreme ii
trdie.stebdrbaml: iar dacd n'toare, liberd este,dacd vrea, sd se mdrite, numai intru Domnul.
Mai./bricitit este tnsd dacd rdmtine a$a,in vol. Catehezemaritale, p. 35)
,,Pavela ingdduit a doua c6sdtoriegindind aqa'.Femeia este legatd de lege cdtd vreme
trdie,stebdrbatul ei; dar dacd ii ntoare bdrbatul este liberd sd se mdrite cu cine vrea, nun?ai
intru f)ommtl; dar maifericitd estedacd rdmcineaEa(l Cor.,7,39-40).
Dup[ cum bun[ este clsdtoria, dar mai bunl fecioria, tot a$abund este a doua cisltorie,
dar mai bun[ cdsltoriaceadintdi,o singurl cdsltorie.Nu oprim, deci, cisdtoriaa doua,nici n-
o legiuim, ci sfttuim: dac6 cineva poate tr6i in castitate,sd rdmAndla prima cisltorie. Dim
sfatul qi ?ndemnulacestachiar pentru liniqteacasei.De multe ori cdsdtoriaa doua a ajuns
inceput gi pricind de luptd qi de certuri zilnice. Bdrbatul,adeseori,pe cAnd std la mas6,iEi
aduceaminte de solia cea dintii qi pe nesimtiteii curg lacrimi din ochi; femeia de-a doua
indatd se sdlbdticeqte,sare ca o fiard qi-i cere socotealbpentru dragosteace o mai pistreazd
celeilalte.De vrea bdrbatulsd laudepe ceardposatl,temeiullaudelorajungepricini de ceart6,
de vrajb6.Cu dugmaniicare au murit ne impdcim, $i, o datl cu viala 1or, punem cap6tqi
duqmdniei.Cu femeile acestease intimpli cu totul dimpotrivd.Pe aceeape care n-a v6zut-o,
de care n-a auzit, care nu i-a ftcut nici un riu, pe aceeao urEgteqi o duqm[negtegi nici
 moarteanu-i stingeura. Cine a mai vazut, cine a mai auzit
sd fii gelos pe pulbere,s6 duci
rdzboifaranei?
Dar grozdvianu se mdrginegtedoarla atit. Chiar de se nasc,
chiar de nu se nasccopii din
cdsdtoriaa doua,tot e ceartdgi lupt6.De nu se nasccopii, femeia
de a doua sufer6mai mult qi
de aceeaii socote$te pe copiii celeilalteca pe nigtedugmanicarei-au fEcut
cele mai mari rele;
viala acelorao face sd simtd gi mai mult neiodniciaei. De
se nasccopii, iar6gichinul nu-i mai
mic Adeseori,bdrbatule lipit de copiii celeilaltedin dragostea
ce-i poartdrdposatei;ii iubeEte
gi totodataii e mil6 de ei pentrucd iunt orfani de mamaifemeia,
insa,,r."a ,i n" iubili numai
copiii ei, iar pe copiii celeilaltenu-i vreanici ca fra1i,ci ca slugl dispreluite.
Acest fapt poate
stricatoatdcasaqi face solului traiul netrai.
De aceeavl indemnbmla castitate,.de e cu putinti, de aceeav6 ?ndemn6msd v[ mlrginili
la cdsdtoriacea dintdi: femeile sI nu-qi aducdioli in casl gi nici
b6rbafii femei, ca sd nu se
strice toatd casa."(La cuvintele: <Vdduva-sdnufie tnscrisi dacd are mai pr(irt
clesaizecitle
anit; Si despre cre-$tereacopiilor; Si despre milostenie,5-6, in vol.
Despre schinrbarea
rtumelor'.De.sprerdbdare.Despremilostenie...,pp. 353_354)

C"ISATORIA(gt monahlsmul)

. ,,Dac6tu caufi ceeace estemai bun, apoi mult mai bine estea nu te insoti defel cu femeie,
ia1 de caufi siguranldqi ajutor in slibiciunile tale, insofeqte-te., frr.i.
prin cis6torie.,,
(Comenlariile sau TcilcuireaEpistolei intdi cdtre Corinteni, omilia
XIX, p. lgg)

cANV{rcA (psalmllor)
',$i dupdcum un quvoi, care se revars[, carl,lavale in furia lui tot ce intdlnegtein cale,tot
aqagi Euvoiulcel duhovnicesc,rdul lui Dumnezeu,rdul carevesele$te cetatealui Dumnezeus-
a umplut de ape qi a curdlit mocirla necredinlei.Nu mai estenici un desfranat!
Dar, mai bine
spus,chiardacdestevreunul,se schimbdqi ell Aude cdnteculde psalmi gi inima
batealtfel;
intr[ in suflet melodia;necredinlase schimbdin credinp, iar patimile l6comiei gi
zgdrceniei
fug. Dar chiar dacdnu fug, se ascundcum se ascundin gduri-iarna fiarele slbaticJ
Aga se
ascundqi gindurile cele desfrdnate.$i dupi cum gerpii se afund6 addnc sub p[mdnt
c6nd
gerulle inghealdtrupurile,tot agagi patimileacestea, ruqinoaseqijosnice,se ascundca intr-un
adinc. Fdrd indoiald se ruqineazdchiar cei care poart[ in ei paiimile acestea. poartd,
Le e
drept,dar suntmoarte.Cdntdrilevoastrede psalmisuntpentruei ca iarna pentrufiarele
salba-
tice. Intrd cdnteculvostru in urechile desfrdnatuluigi lacomului qi, chiai dacd nu
izgoneEte
patima,o amo4e$te.Intrd cdnteculvostruin urechiledesfrinataluigi.ateingdmfatului
qI, chiar
dacdnu ucidedesfrinareagi mdndria,leingroapdin addnc.Mare lucru cdnd nu iesepncitul
la
iveal6!" (Omilie dupd cutremur,invol. Predici ta sdrbdtori tmpdrdteStigi cuttdntdri
de latrclit
las.finli,p. 535)
,,latdcd psalmulamestecdfelurite glasuriqi din ele pregdteqte s[ se inalle la cer o singur[
'barba1i,
cdntareplind de armonie:gi tineri, gi b6trini, qi bogali,gi saiaci,gi femei, qi
Ei robl, gi
liberi, cu tolii inil!5m o singurdmelodie.C[ci dac[ un chitarist,-lovindcu multA dibdcie
mai
multe corzi deodatd,reuqeqtesd fac[ din cele multe o singurdmelodie,dar corzile r6m6n
in
acelagitimp multe, ce noutateestedacdputereapsalmuluigi a cintlrii duhovnicegtilucreazd
exactacelagilucru? Ba, mai mult, nu numai pe noi, cei de fa!i, ci qi pe cel ce s-a s6v6rEit
dintrecei vii l-a adunatin acelaqiduh. Fiindcdqi acelfericit prooroca cdntatimpreun6 cu noi
$i' deqila curlile impdrdtegtinu estecu putin!6acestlucru, fiindcAcel ce poart[ coroanl gade
9i toli se desfat[in tlcere de cel ce cdntl, iar acestuiobicei se supunchiai qi cei aflafi in cele
mai mari vrednicii, aici nu este a$a,ci prooroculgldsuieqtegi ioli r[spundem,toti laolalt6
cintdm.
320