t ,,Voi insl si nu vI numifi rabi (invlfntori)!
" t
Revistdlunarddecultut, atitudinefi s?iritualitate
Pastorallla NaEterea
Domnului
,,Betleemula deschisEdenul;
venifi si vedem; aflat-am des-
fttareaainicd irniuntrulpeg-
terii; venili sd privim cele
din rai" (lcos - Canonul
Nagterii).
Iubifii nogtri fii
duhovnicegti,
Sd rb dt oar eaNagt er ii
DomnuluinostruIisus
Hristos Ne ofed" gi anul
acest4 minunanrl prilej gi
bucuria de a vi nmpArE$i
cuvdntde invd{iturdd€ap6
gi pdrinteasc[ povifuire.
Unilii:n rugdciunegi in duh,
sd mulpmim impreundlui
Dumnezeu pentru nemir-
giniA Sadragosterevdrsatii"
cu bogafie, la Sfintul
Pmzic de as6zi. ..Betlee-
mul a deschis Edenul", cdntl
uthzi Sffinta BisericS, arAtand
mdrefiaZileisine indeamndsdne
apropiem gi sd vedem ,,cele din
rai" cd, prin Sftnta Sa intnrpare,
HristosDomnul ddruiegte,cu ade-
vdrat, celor credinciogi darurile
celemult a$teptategi mdntuitoare,
,,celece ochiul n-a vdzlt $i ure-
ohean-a auziggi la inima omului
nu s-ausuit''( CorinteniII, 9), aga
La mulfi ani in psalmul bucuriei, ci s-a niscut
Adamantul de foc in inima omului, mai curat
cum s-a descoperitSfintului decflt imnul de lumini de pe limba ingerilor!
ApostolPavel.
La mulfi ani sI se nasci, precum zorii gi pre-
cum izvoareledin piatrl curatfl, mereu, in inimi-
le drept credincioqilor pi in cele ale duqrnanilor
deopotrivlo cu binecuvfintiri de viafi buni aici
gi in veci!
$i covffrgire'de daruri din harul Lui si vfr
cuprindi fiinfa in potop de lumini!
Cu iubire plinl de durere (1)
In 23 9i 24 noiembrie2016,va Simlm c5 ne conducein rnod
intunit deuryenfi Sftitul Sinodal imperiosporuncaevanghelicade
Ieraftiei Bisericii Greciel avdnd a-L mdrturisi pe Domnul nostnt
exclusiv ca temi evaluareaSinq Iisusl{ristos.Simlimciaceastane
dului din CretaAceasttrintunire q cefe sA nu ticem, ci sd punem
ierartrieia fost a$t€pta6cu marc inainteaBisericiicongtiinpnoasui
interesgi nerlMare de poporullui mqnalralddbgmafici cu sinceritate
Dumnezeu"care igi pusesein ea gi cu onestitate,ftrI vrco dispozitrie
ultimele sperantrepentu schim- antza|ffire, ci cu iubire plina de
barea atitudinii ierartriei care a durere fafa de Sffinta noastrd
' condusla luareaunor hotirdri gi Bisericd $i fat6 de adevarulcre-
Cununi a crea{iei gi chip at alegerig€$it€ itl cadrulSinodului dinlei noasft ottodoxe.
lbtiilui Ceresc,zidit qpre nernu- din Creta. Ne indeamndla aceastaexem-
rire, primul om a fost agezatde Dinpdcarc,fus5"acestea;tepffiri plul luminosal Sfinlilornogtri,mai
Dumnezeuin rai. D6ruit cu ra{i- au fost ?n$elate, fapt carcne-apro- vechi qi contemporanicu noi, pre-
une,voinfl gi libertafe,cu puterea dusceamaiprofrlrdidurere $ cea cum gi ftdemnul Sftftului Teodor
de a alegeinfte bine gi rdu gi de mai mare dezam[gire. Simlim Sfirditul:,,PoruncaDomnului este
cum congiinfanoasfidpreofeascd sd nu tiicem atunci cdnd crrdin{a
fGALACTION gi monalralI rcagronad pqtemic se afl6 in primejdie... C6nd este
EpiscopulAlexandriei gi gi -'
se impotivegle, neputdnd sd vorba de credinp nu putem sA '
- Teleormanului inteleagdqi sd acceptehotirdrile
spunem:Cinesunteu?Suntprcot?
Continuarein pag. 4 luate. Nu. Sunt conducdtor{Nu Sunt
ostaq,F ?n? Nici asta. Sunt un
Plugu$orcu lupii la oi pistori! s6rac,care irmi asigur doar hrana.
de zi cu zi. Nu am cuvdnt,nici
Pe-un picior de plai, Sufletul gi trupul vreun interesfaffrdeacestsubiect.
Pe-ogwd de rai, Le-au schimbatcu lupul, Vai de tine! Piefielevor stig4 iar
$chiop[tdnd pe cale La ceas devdnzare tu rAmei6cut gi indiferent?Chiar
Au c6zut la vale, De-naltd trddare gi siracul nu va avea in ziua
[,a vale de sus Arhim. Athanasie
Cam inspreApus (!?) ParaschivaRAOOI ANASTASIOU
P[stori de mioare. in pag.11
Continuare Continuarein pag. 16
Oi cuvdntdtoare,
Plstori de pdstori,
Mdndri purtitori,
De sarici gitate
$i chimire late,
De cugmegdtiie
$i bOte-aurite...
 Pagrna2 Decembrie2016

Agendaepiscopalfla PS Galaction
Miercuri, 2 noiembrie 2016 - sdvdrgegte Pom0rleanu.
Sfdntul Maslu in CatedralaEpiscopaldSf6ntul Duminictr, 13 noiembrie - slujeqteSfdnta
Alexandru din Alexandria gi roslegteun cuvdnt Liturghie in biserica Sfintilor implrali
de invd{dtur6. Constantin gi Elena din Mdndstirea Crasna -
Joi, 3 noiembrie prezideazd lucrdrile Prahova gi rostegte un cuvdnt de invdfdturd.
Crrnferintei pastoral-misionaresemestriale Sdr'drgeqteslujba inmormdntdrii Protosin-
organizatd, cu participareatuturor preofilor din ghelului Serafim Adam din obgtea acestei
Episcopie la Sala amfiteatru a Facultdlii de Mdndstiri, in acelagisf6nt locag,adresdndcre-
Inginerieqi gtiinle din Alexandria. I'emacon- dinciogilor un cuv6nt de invlJdtur[.
ferinfei ,,C54i religioaseromdnegtitipdrite in
'fransilvania Mar{i, 15 noiembrie - particip[ la mani-
in epoca Reformei protestante festdrile prilejuite de comemorareaa 100 de
(secolulal XVI-lea)" a fost sus{inutdde dom- ani de la luptele, rdmasein istorie cu numele
nul academician [<lan Aurel Pop, rectorul ,,$arja de la Prunaru"omanifestdri organizatela
UniversitdliinabegBolyai din Cluj. monumentul eroilor din parohia Prunaru qi
Vineri, 4 noiembrie- sdvdr$e$te Vecerniagi sdvdrgegte slujba de pomenire a celor cizufi in
Litia in biserica Sfhntului Prooroc llie lles- luptele ce s-au dat in aceastdlocalitate.
viteanul qi a Sfdntului Cuvios Mucenic Vineri, l8 noiembrie - sdvdrgegte Sfhntul
Calactiondin Alexandria gi rostegteun cuvdnt Maslu in biserica Sfintei Mironosile gi intoc-
de invildtu16. mai cu Apostolii Maria Magdalena din
SdrnbitS, 5 noiembrie - sivdrqegteSfdnta MdndstireaPantocrator- DrdgdnegtiVlaqca.
Liturghie 'ei parastas in biserica Stin{ilor
Cuviogi Mucenici Galaction gi Epistimi din
Mdndstirea Crdngu, hirotoneqte diacon pe
Mf rturisire
tdndrul Maddlin Cristian Bdtrinu qi adreseazi Acum, la picioareleTale, mdrturisesc:
credinciogilorun cuvdnt d-einydfiturd. Ori de c6te ori
fluminicl, 6 noiembrie - slujegteSfdnta Am avut pilejul sd ucid, am ucis
Liturghie in bisericaSfdntului lerarh Nectarie Fdrd suflet, cu sdngerece am ucis,
Chiar qi atunci cdnd nu era nevoie
din parohia Lada, hirotonegtepreqt gi hirote-
Sd ucid,am ucis. r
segteduhovnic pe diacon.rl Mdddlin Cristian
qi
Batrinu rostegtetm cuvdnt de invdfdturd. Ori de cdte ori am avut prilejul
Mar{i, 8 noiembrie slujegte SfAnta Si violez, sEtdlhdresc,
Liturghie gi parastasin biserica Schimb[rii la Am violat, am tdlhirit, cu seteam violat
Fatda Domnului din parohia Mavrodin gi ros- Fdrd rugine, ca un sadic am tdlhdrit
'invi{iturd. Chiar gi atunci
teEte un cuvfint de Sdvdrgegte Redac{iagi admi nistralia
Cdnd nu era nevoie sd violez, sd tdlhdresc,
sfinfireaCrucii de la rnorm6ntulcredincioasei
Am violat gi am tdlhlrit. s.c. GEEA snl Baciu
loana Ganear.Slv6rgegteVecemia gi Litia in
Autorizafie: .1041 1903I 1992
biserica Sfhntului Marelui Mucenic Panteli- Ori de cdte ori am avut prilejul CaleaMaraqeqti, nr. 185,blrrcl: 6
mon gi a Sfhntului lerarh Nectarie din incinta Sd ingel,si rnint, si profanez et4i II, ap. 7, cod 600073lJaciiu
Spitalului origenesc Videle gi rostegeteun Ca un f'ariseu,am ingelat,am minlit,
Telefor/fax:0234I 55.53.7 0.
cilvdnt de inv[f[1ud. Ca un eretic, barbar am profanat,
Chiar qi atunci cAndnu era nevoie E-mail:
l\'liercuri, 9 noiembrie - slujegte Sfhnta credintaortodoxa@yahoo. cont
Sd mint, sf,ingel,sd protbnez.
Liturghiein bisericaSfdntuluiIerarhNicolae9i Conturi:
a Sfdntului lerarh Nectariedin parohia Beuca Toateacestea BCR Bacau:
gi adrcseazl,credinciogilorun cuv0nt de inv6!6-
$i mai mari ca acesteaam fbcut, CodulIBAN RO63RNC[]
i uri . Mdnia rnea era foc; w2ffi30894750001
Vineri, ll noiembrie - sdvdrgegte Sffinta Vuietul mdrii acoDerea TrezoreriaBacf,u:
Litrn'ghiein biserica Sfdntului Marc Mucenic Thnguireacelor cbre-mistriE;au: CodulIBAN RO441'REZ
lvlina din Mdnistirea Sfintei Treimi Drf,g[ne;ti ,,Pentruce ucizi, pcnffu ce violezi, tdlhf,regti, 0615069X)O(000579
Pentru ce min{i, prolanezi gi ingeli?"
Vlaqca. hirotonegtediacon pe Miirai Pomdr-
leanu si rostegte un cuvdnt de invi!6tur6. Fl[cdrile ei ilrau atdt de rnari
Sdvdrgeqte SfAntulMaslu in bisericaSfin(ilor incdt n-aveauloc, nici timp, pentru mine,
lrnpirafi Constantin qi F)lenadin Rogiorii de Ca acum gi aici, la picioareleThle,
Vede gi rostegte un cuv6nt de inv6fiiturl gi pnde ingenuncheat,
St0ntul I'vlasluin bisericaSfrnteiI\4ironosilegi In tdnguirile celor care-li spun:
intucmai cu Apostolii iVlaria Magdalena din ,,A ucis, a violat, a tdlhdrit
N4[nistireai)antocrator- Drdgfu:e$tiVlagca. $i mai mari ca acesteaa fbcut",
-- Strig cu loati inima mea
S6rnbit[, 12 noiembric :ilujegteStdnta pin addncul,dlrerea gi blAndeteaei:
i,iturghie gi Parastas irr biserica Sfintei Indurf,-Te,
l\{ironosile gi intocrnai cu Apostolii Maria Nu te ruginapentnr cdte am ftcrtt, Intreagarf,spLrndere
Magdalena din Mdrrfistirea Parrtocrator $i eu sunt Fiul Tbu, nu nrd lepida, lht6! pentruopiniile
Drigdnegti Vlagca ii hirotonegte preot gi exprimate revine autorilor
h i rof e: ; egt eduhov n i c p e d i a c o n u l M i h a i Silviu Claudiu MII{AI

Clr:edinta
ortodoxa
Decembrie2016
Editorial
Infrico$Itorul arianism al intelectualilorno$tri!
Erezia (din grecescul airesis) ,,indicd
invf,fitura gregitd a unor persoane sau
grupdride persoanecare qi-auorganizatgi
crezul lor aparte" (Pr. dr. Ioan Mircea,
Dicfionar al Noului Testament,EIBM-
BOR, Bucuregti,1995,p. 155),iar ereticul
(gr. airetikos)este,,acelcredincioscares-a
abf,tut de la dreapta invd{dturd gi de la
dreaptacredinfd a Bisericii" (op. cit., p.
154). $i DEX-ul, (ed. It-a, Universenci-
clopedic,Bucuregti,1998,p.3aQ numegte
erez,ia,.greqeal6, eroare,ritdcire". Sfhntul
IgnatieBriancianinov scrie despreaceastd
grozavd, rdticire:,,P5catu I hulei inrpotriva
lui Dumnezeu, care alc6tuiegtemiezul
tuturor ereziilor,estepdcatulcel mai greu,
careestepropriu duhurilor cdzutegi alcdtu-
ieqteinsuqirealor ceamai aparte",de aceea
erezia este ,,p6catgreu, pdcat de moarte"
(,,Predicd in Duminica Ortodoxiei" din
cartea Predici Ia Triod gi Penticostar
apud ,,Cuvinte de invifiturI" pe site-ul
comorinemuritoare.robLogos, publicat la
8 maftie, 2014). Ambele definilii de mai
sus explicd abatereapricinuitd de erezie
pornind de la invdsdturagregit6.Credinfa
dreaptdse bizuie pe invdfdturadreaptft.Iar
inv[{6tura bun5, hrdnitoarecu pAineacea
de viatrdveqnicd,vine de la drepfil invili-
tor. Rabi (lnvlfdtorule) ii spuneauucenicii
Domnului nosffu lisus Hristos. Chiar gi
fariseii i se adresau aga, fiindcl rostea
cuvdntulcu multd putere,cu lumind gi cu
viala in el. Urmagii Durnnezeului-Om,
SfintriiApostoli, Sfin{ii Mucenici, Sfintii
Cuviogi,to[i, ftri excepfie,au fost gi mdr-
turisitori ai dreptei credinle,toti devenind
invdfafi foarte prin harul Duhului Sfant.
Unii dintreddnqiiqi-ausemnatmdrturisirea
cu propriul singe vdrsat pentru Hristos.
Dar,sl lubm arninte,toateereziilein istorie
au venit prin tnvdldtori, adicd,prin fariseii
gi cdrturarii epocii, pc care noi ii numim
intelectuali.Oameniiinvdfafi au ftcut din
templul Legii Vechi ,,sinagogia satanei"
(vezi Ap. 2, 9). Oamenii tnv6{a{i l-au
spAnzuratpe lemnul Cnrcii pe Dumnezeul-
orn.Cdrturariigi fariseii fiecdreigeneraliiil
contesti gi Il prigonescpe Flristosde 20 de
secole,ftrd intrerupere.
Slujitorii devotafiai abateriide la dreap-
ta credinp au fost gi sunt intelectualiide
marc6,preotii,episcopii,mitropolilii, patri-
arhii, cardinalii, dacd vorbim de oamenii
Bisericii.Ne-am uitat prin mai multe cdrfi:
Arie a fost preot in Alexandri4 Nestorie
era paffiarh in Constantinopol, Eutihie -
c[luglr in Constantinopol,Apolinarie -
episcopde Laodiceea,Humbert- cardinal,
to{ipapiiau fost intelectualide vdrf; Martin
Luther (preot catolic, doctor'in teologiegi
profesor la Universitateadin Wittelrberg),
Huldrych Zwingli (cdrturar urnanist el-
ve[ian), Jean Calvin (doctor in drept la
Universitatea din Orleans gi profesor de
teologie la Geneva), Philip Melanchton
(profesor la Universitateadin Wuenberg),
John Smith (preot anglican, fondator al
ereziei baptiste),Ellen White (scriitoare qi
co-fondatoarea erezieiadventiste),Chades
TazeRussell(pastorpresbiterian,apoi bap-
tist, mason de gradul 33, intemeietor al
erezieiMartorii lui lehova)... li lista e atdt
de lung6,incdt poateocupavolume intregi.
Lor li se adaugdun gir nenumdrabilde in-
telectuali nihiliqti, umanigti,anarhiqti,atei,
marxigti etc., etc. semindtori ai futuror
nega{iilorimpotriva lui Dumnezeugi con-
tra credinfei. Azi avem, qi in Biseric6 gi in
afaraei, farisei gi cf,rturarimoderni gi post-
moderni. Culmea, unii dintre mai marii
Bisericii Ortodoxe din tot Rdslritul sunt
deja,,intelectuali" post-patristicigi post-
cregtini!
$i ce ne-a spusnoud Mdntuitorul?,,Voi
insd sd nu v6 numili rabi (invdtdtori), c[
unul este invdJdtorul vostru: Hristos"
(Matei 23,8). E aqade gravl indeletnicirea
invd{f,torului de Lege gi, poate, mai gravii
aceea a invifitorului de Evanghelie?E
infricogdtoaregre$ealain cuvdnt, cI din
cuvintele noasffe vom fi judecaji. Sffintul
Apostol Iacov ne avertizeazdpdrinteqte:
,,Nu vd faceli voi multi inviJitori, fraJii
mei, gtiind ci (noi, inv[tltorii) mai mare
osdnddvom lua. Pentru c[ tofi gregim in
multe chipuri; dacd nu gregegtecineva in
cuvdnt,acelaestebdrbatdesdvdrgit"(lacov
3, I-2). Adev[ru] este cd prin minte, prin
gdnduri gi prin cuvdnt s-au ndscut toate
ereziile de-a lungul timpului gi incollesc
toate semintele diavolului, toate r[tdcirile
qi cdderile din vremea noasffi. Domnul
Iisus Hristos i-a mustrat amarnicpe farisei
gi pe cirhrari, cuvdntul Sdu avdnd o greu-
tate de stdncf,gi pentrunoi, cei de azi: ,,Yai
voud, cdrturarilorgi fariseilorf{arnici! Cd
inconjuragimareagi uscatul ca sd facefi un
ucenic, qi dacl l-ati fdcut, il facefi fiu al
gheeneigi indoit decdtvoi. [...] Vai voui,
cdrnrrarilorgi fariseilor fttrarnici! Cd semd-
nafi cu mormintelecelevdruite,carepe din
afart se arattr frumoase, induntru insd sunt
pline de oasede mo(i gi de toat[ necurdfia.
Aga gi voi, pe dinafard vd ardtati drepli
oamenilor, induntru insi suntefi plini de
frlanricie gi de ftrddelege" (Matei 23, 15,
27-28). Apasd o mare rispundere pe elita
intelectuali eclesialb,penffu c[ invdfitura
ei poate rispdndi lumind salvatoare,dar
poate acoperi gi cu intuneric multe mili-
oane Ce congtiirrfepe care,prin erezie,le
livreazd iadutui. ,,Vai omului aceluiaprin
carevine sminteala"ci.rnai bine i-ar fi lui
Pagina3
sd i se atdrnede gdt o piatrdde moari gi sd
fie afundatin ad6nculmdrii" (Matei 18,6-
7).Dar oare,fracturiletragiceale credirrlei.
pierziltoare de suflete, se datoreazl in
exclusivitateintelectualilor?Oare nu pre-
o{ii ortodocgiqi arhiereiiau misiuneinvdta-
toreasci, sfinlitoare gi conduc5toarein
parohiiqi comunitati?$i dacl pe umerii lor
apasd,prin defini1ie, gi sarcina grea de
invifltori, atunci de ce-i mai pdndegte
lanful cu o piatrd de moarl atdmatd,in loc
de engolpion?Sfdntul Nicolae Velirniro-
vici nu lasd loc nici unei confuzii in pri-
vinla rdspunsului:,,Casd zideascdimpari-
tia lui Dumnezeu in rdndul oamenilor.
Hristos i-a ales pe cei mai simpli gi rnai
neinsemnafi.In schimb, satana i-a dis-
pretuit intotdeaunape cei mici gi neinsem-
nafi gi a lucrat prin cei mai de seam6,prin
cdrmuitori, prin $efi gi cdpetenii, prin
arhierei, filosofi, regi, oameni de stat,
oamenide gtiin16,artiqtigi tot aqa.La capd-
tul primei mii de ani, satanaa lovit in cel
dintdi dintre preo{ii Bisericii Apusene,in
arhipdstorulei, gi l-a induplecatsd se des-
partAde BisericaDrept-sldvitoarea Rdsdri-
tului, apoi, umfldndu-lcu duhul m6ndriei,
l-a imboldit sf, se certecu toli impiralii gi
regii popoarelorCregtine- frri insd pentru
cevacarps[ merite- ci doar penffuffonuri,
cinstire,intdietateqi putere" (Prin fereas-
tra temnifei,Rredania,2007, p. 212). Des-
pre roadeleotrlvite ale erezieine grdiegte
episcopul Ohridei gi Jicei cdnd spLrne:
,,Satanaa jucat un rol dublu: cu arhipds-
torul, impotriva regilor, oantenilorde gti-
in16,culturii gi a altor arhipf,stori,gi cu regii
impotriva arhipistorilor, iar cu purt6torii
culturii, gtiinlei,artei gi politicii impotriva
nu doar a arhipdstoruluiqi-a clerului, ci
impotriva a insegi temeliei credinfei (op.
cil, p. zl4).Astfel au avut loc renagteri(de
pdgdnism),revolutii, nihilism, anarhism,
deaiddcinare gi deconstruc[iepdni cdnd
nu au mai rimas decdt uffne foarte rare de
cregtinismin tot Apusul. Te implor, ca gi
altd datl, Sfinte PdrinteNicolae Velirniro-
vici, s6 privegti din cer, de l6nga Tronul
Domnului, spre pdmdntgi s6-i vezi pe toli
acegtia,careprin secolegi-audisputat?nt6-
ietatea gi puterea, cum astdzi gi-au dat
mdna fariseic,prinzdndu-iin aceeagihora
gi pe arhiereiiortodocgi,pentrua-l a[inga
definitiv pe Hristos din mintea gi inima
oamenilor gi pentru a cladi o imparafiea
inlocuitorului SIu, Antihristul! Privegte-ne
gi pldnge-necu lacrimi amare gi roaga-te
penffu noi, cd ne scufunddmtoli in ocea-
nul tulbureal erezieigi apostaziei!
Ioan ENACHE
Continuarein pag. 8
Credintaortodoxd
Pagrna4
Urmaredin pag. I
a-gihotiri singurcaleaviefu,omul s-ainstdinat
de Dumnezeuprin picatul neascultirii. Liber
sapastrezesausdrupa legdturacu Dunmezeu,
omul s-a desprins din bratrelepirintegti ale
Creatoruluisdu.Astfel,adaz,fidinbundstare gi
siniJate,in [tps[ gi dureri;din Eden,pimdnt al
desfttirii, intr-un pdmdntblestematcu spini gi
cu pdl6mid6; din odihna Domnului, in su-
doarca fegei;de l6ngAponul vielii, in valea
pldngerii; din calea spre viala vegniciqin
pdmdntuldin carea fost luat.
Dar, pentrucd,,n-a rdbdat Dumnezeuca
fbpturaSa si fie inghititi de pieire" gi pen-
tru cd omul singurn-ar fi putut niciodati sI
ret'acd drunrul citre paradisul pierdut,
lubireanesfhryitda lui Dumnezeuapregdtit
gi a deschis,pe firul timpului, dupd tbg6-
duinla dat6inca de la izgonireadin rai,'calea
intoarcerii acestuia. Pentru o astfel de
lucraresffintd a coboriit pe pdmdnt Fiul lui
Dumnezeu,Domnul gi Mdntuitorul nostnr
Iisus Hristos, ludnd trup omenesc din
PreacurataFecioari, dupd cum ne spune
lamurit gi Sffinta Scriptura:,,Fiul Omului a
venit si cautegi sa mdntuiascdpe cel pier'-
dut" (LucaXIX, l0).
Cu c6ti infrigurare, suspin gi sete vor fi
a$teptatoamenii Legii Vechi ,,plinirea
vremii", cdnd,,moartenu va mai fi"! lnsugi
HristosDomnul ne grliegte astfel:,, Mulli
prooroci gi drepfi au voit sd vadf, cele ce
privili voi, gi n.au vAzut,gi sd audf,cele ce
auzili voi, gi n-au auzit" (Matei XIII, l7),
,,Pentrucd voud vi s-a dat sd cunoaqtefi
taineleimpArafieicerurilor,pe c6nd acelora
nu li s-adat" (MateiXlll, 1l).
Proorocii de demult cercetauprin negura
veacurilor,cdlduzilide Duhul Sffint,sdvadf,
rasdritulSoareluidumnezeiesc,dar nu l-au
vdzut, ci au zfunt doar zorii care vestesc
rdsiritul gi s-au bucurat.S-au bucuratintru
n6dejdea venirii iui Mesia, trdind in
a$teptare.S-a bucuratpatriarhul Iacov cdnd
a profelit zicdnd:,,Nu va lipsi sceptrudin
luda, nici toiag de cdrmuitordin coapsele
sale, p6nd ce nu va veni impdciuitorul,
Caruia i se vor supunepopoarele"(Facere
XLIX, l0). S-a bucuratgi ProfetulMiheia
cdnda ardtatloculminunii: ,,$i tu, Betleeme
Efrata;-degieqtimic intre miile lui Iuda, din
tine va iegi StSpdnitorpeste Israel, iar
obdr'9iaLui este dintru inceput, din zilele
vegniciei" (Miheia V, l), iar Proorocul
Daniel, de Dumnezeutnteleptit, a ldmurit
timpul sorocit in care va veni ,,Cel (Jns"
(Danief lX, 24-27) - Mesia. Cu aceeaqi
bucurie gi Sffintul Prooroc Isaia veste4 cu
sute de ani inainte, Nagterea Domnului:
,,PruncS-andscutnou6,un Fiu S-adatnoud,
Credinp ortodoxd
a Cdrui stipdnire estepe umf,rul Lui gi se
cheaml numele Lui: Inger de mare sfat,
Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor,
Domn al picii, Pdrinteal veacului ce va sd
fie" (Isaia[X, 5), cdci,,latAFecioarava lua
h pdntece gi va naqte fiu gi vor chema
numelelui Emanuel"(IsaiaVII, l4).
Mdretia Minunii Nagterii lui Dumnezeu
ca om prinne oameni,carecoplegegte orice
minte omeneascd,inspdimdnt[ insi gi
cugetelesfinfilor prooroci care,inff-un glas
cu Profetul Isaia, g6iesc: ,,Dac[ ai rupe
cerurilegi Te-aipogo{ munfii s-arcutremu-
ra! Ca un foc care arde...gi ca o vdlvitaie
care fierbe..."(Isaia LXIII, 19; LXIV l).
Astfel era inchipuitd pogordrea celui
Preainalt!Dar venireaFiului mult agteptatla
noi s-a petrecut,,nu in furtuna" ciin znfif',
lin gi fbr6 zar..rd,insmerenie,in simplitategi
in cel mai sdrac lf,ca.g,nu in tunete gi
cutremureci ,,caploaia pe l6nd S-a pogordt
in pdnteceleFecioarei,Hristos" (Cdntareaa
IV-a din Canonul Nagterii, Mineiul pe
Decembrie, p. 388), dupi cum tdlcuiesc
cdntiirilepramicului.
Dacd^sfin1ii prooroci ne-au vestit zorii
Tainei Inomenirii Fiului lui Dumnezeu,
descoperireadeplinaqi scopullinal al aces-
teia ni-L descoperiInsuqi Hristos, Cel ce
penffunoi S-aIntrupat,in convorbireaSacu
Nicodim: ,,Cici Dumnezeu aqa a iubit
lume4 tncdt pe Fiul SduCel Unul - Ndscut
L-a dat,ca oricine credein El sdnu piard"ci
si aibi viafd vegnic6. Cici n-a trimis
Durnnezeupe Fiul S[u in lume ca sljudece
lume4 ci ca sd se mdntuiascdprin El,
lumea"(Ioan IIl, 16-17),clci ,,Fiul Omului
n-a venit str I se slujeascd"ci ca El sf, slu-
jeascd gi s6-$i dea sufletul rdscumpdrare
pentrumul1i" (Marcu X, 45).
lnfi'-adevdr, Intruparea gi intreaga activi-
tate pdmdnteascd a Fiului lui Dumnezeuau
addncimprimatdpeceteaslujirii gi a smere-
niei. ,,Dumnezeufiind in chip", El ,,S-a
deqertatpe Sine, chip de rob ludnd, flc6n-
du-Se z$emeneaoamenilor,gi la infdfiqare
afldndu-Seca un om. S-a smerit pe Sine,
ascultitor ftcdndu-Sepdndla moarte,gi inctr
moartede cruce,"(Filipeni II, 7-8) ,,Bogat
fiind, pentrunoi a sdrdcit,ca noi cu sdricia
Lui sdne imbogdfim" (I CorinteniVIII, 9).
Hristosestepildd de slujire a oamenilorc6ci
El este,,Pistorulcel brur,careigi pune via{a
penffuoile sale"(Ioan X, ll). Nu ucenicii
saulumeaL.au slujit pe El, ci dimpotrivI, El
ne-ainvdfatc5,cel carevreasI fie mai mare,
sd fie slujitorul tuturor. A spdlatpicioarele
ucenicilor Sdi, ardtdndpdnd turde poate sd
mearg[ slujirea aproapelui,a sihrat pe cei
flilmdr:zi, a vindecat pe cei bolnavi; Lui I
S-a ftcut rnil6 de cei in suferinfi: ,,Mild imi
2016
Decembrie
estede mullime" (Matei XV 32) a spusEl
gi a pl6nsin fafadureriialtora(loan XI, 35).
Hristos estepildd de iubire: ,,PrecumM-a
iubit pe Mine Tatil, a$av-am iubit qi Eu pe
voi; r[mdneli intru iubirea Mea" (loan XV
9). ,,Mai maredragostedecdtaceastanimeni
nu are,ca sufletullui sdgi-l pundpenffupri-
etenii sf,i" (loan XV l3), spuneEl Apo:-
tolilor S[i gi prin ei, noui tuturor. ln
PogordreaSa la noi, Hristosrenunfl la slava
la toatilmdrireagi, in slu-
Sa dumnezeiascd,
jirea Sa, El dA totul, igi da pdnd gi viaga,
fhcdndu-Sepenffu noi pild[ deslvdrgitaqi
cerdndca pilda Sa sd fie urmatdde noi to1i.
De la Nagterealui Dumnezeuca om, noi nu
ne mai rugAm precum odinioar[ dreptul
David: ,yA,rat6-micaleape care voi merge"
Psalmi CXLII, 8), deoarececalea s-a
descoperit prin insugi Cuvdntul htrupat:
,,Eu sunt Calea" (loan XIV 6). Se cuvine
dar sdurmdm Calea,careesteInsugiHristos
inomenit,ascultarefap de Dumnezeu(loan
XIV l5), iertdndgregelilealtora (Coloseni
III, l3) 9i r[bddnd orice prigoand(loan XV,
20), imbracdndu-ne in haina smerenieigi a
bldndetii(MateiX1,29),a iubirii(loanXIll.
34) 9i a binefacerii (Fapte XX, i.5),
invingdndorice pdcat (t PetruIV, l-2) pen-
tiu a ajungela stareade sfinfenie(l loan II,
6)'la caresuntemchemafigi noi, prin icono-
mia iubirii divine.
Mdntditorul Hristos,prin NagtereaSa, ne
dezvdluieastfel gi valoareatimpului vietrii
noastre.De la venireaSa ca om ,,pentrunoi
gi pentrua noastri m6ntuire",timpul, aclica
anii nogtri trupegti, nu mai este marcat de
teamade moartegi congtiin{aproprieilina-
litiiti. Timpul nu mai este drumul spre
moarte,ci drumul spre viafi, cdci prin cre-
dinfi fiecare ceas,fiecare clipd a existenfei
noastre p[mdntegti poate deveni clipd a
pocdinfei,clipd a izbdvirii.
Iata sdrtitorile vin gi trec,timpul vielii igi
continui cugerea sa fireasc5.Daci rdmdnem
cei de ieri,nimic nu am folosit.Penffuaceast4
vreme potivia este sd cugetlm ad6nc ai sa
afldm gi noi ,desftlarea tainicd' din pegtera
Betleernului.Pentrua arita cd Hristos a luat
prin NagtereaSa din Preacu-rataFecioaragi
tup qi suflet omenescdeopotrivb,Sfintrii Parinfi
Capadocieni au intebuinJatformula:,,Ceeace
nu a fostasurnat"nu a fostmdntuit".Asemenea
spunem gi Noi c5" Thina Nagterii febuie
asumatdgi tdita la cotelecele mai inalte ale
fiintreinoasbe,urmdnd,,Calea"MAntuitorului
Hristos gi primindu-L ,,sd Se nasci gi sd
cleascS"iln inimile noasfe. De altfel. chiar
aceasta estegi stareade sfin{enie- locuirealuri
Dumnezeuin oamenigi a oamenilorin Dum-
nezov.
Continuarein pag.5
Decembrie2016
Pastorall la Na;tereaDomnului
Urmaredin pag. 4
D reptm Sritori cregtini,
Sdrbdtoarea Nagterii Domnului se
vf,deqte ca o sdrbdtoare a tainelor lui
Dumnezeurevdrsatepestecreafie.in teolo-
gia liturgicd inchinatd acestei sfurte zile,
credincioqiise minuneazd, de Lumina Cea
vegnicda lui Dumnezeu- Hristos, Care
devine Om ftri a inceta si locuiasci in
sdnul de iubire al Sfintei Treimi. in cdn-
tirile la acestPraznic,imnografii insist[ pe
taina cea neinfeleasda unirii dintre firea
dumnezeias cd ceanecuprins[ gi firea ome-
neascdceasmerit6,pe smereniaftrd seam[
a Logosului intrupat.
Ldud6nd ad0ncul Tainei Venirii lui
Dumnezeu pe pdmdnt, Sfrntul Ioan Gurd'
deAur seminuneazdintr-uncugetcu magii
de la r[sirit pe care, ,,nici tonurile, nici
sceptrurile nu i-au inspdirndntat,ci ne-
mdrginitasdrdcie.Ci ce poatefi mai prejos
decdt pegtera?$i ce poate fi mai smerit
decdt scutecele, intru care a strdlucit
bogdfia Dunrnezeirii" (lpacoi glasul al
Vll[-lea, din CanonurlNagterii,Mineiul pe
Decembrie, p. 387). Astfel il auzirn pe
Sfdntul Pdrirrtezicdnd:,,Cesd Spw, ce s[
griiesc? V6d pe teslar gi ieslea, vdd pe
Prunc gi scutecele,vdd nagtereaFecioarei
lipsita de cele de trebuin{6.Toateincircate
de sdrdcie,toate pline de lips6. Iatii bogdfie
in mare sdrdcie! Cum a sdrdcit pentru noi
cdnd era bogat?Cum n-a avut nici pat, nici
aqternut,ci a fost aruncat in ieslea goal6?
O, sdricie, izvor de bogdfie! O, bogdlie
nemf,suratb ce ai chip de siricie! in ieslest[,
gi zguduielurnea!in scutecese lnftigoardqi
va sfhrdrnalegiturilep6catului.incd n-aros-
lit cuvantdeslugitgi a qi invi.fatpe magi, i-a
5i trtors la credinp... Iatd, Pnurcul este
infi4at i'n scuteceqi sti in iesle.De fafa-i pi
Maria, Fecioardgi Mam[. De fa{ii-i qi Iosif,
aqa-numitul tatA. Ei bdrbat se zice gi Ea
femeiesenumegte.Nume legiuite,dargoale
de impreuni-viquire. Gdndegte-lepdn[ la
cuvinte qi nu pdnd la lucruri. El s-a logodit
numai, dar Duhul Sfhnt a umbrif' (Sftntul
Ioan Gurd de Aur, Predici la slrbdtori
implrlteqti. gi Cuvintlri de laudi la
sfin[i, in P.S.B.-14,ed. a [I-a, Editura
Basiiica,Bucureqti, 2015,p. 57).
'laina
Sffint[ igi aratd insi sublimiAtea
tocmai in faptul cd in ea igi gisesc impA-
carea cele mai categoriceantinomii ale
rningiiomenegti:boga{iain sdr6cie,veqni-
cia sub vremuri, nemirginitul tn iesle
sir6cf,cioasf,,Cel mai inainte de veci nds-
cut din Tat6l, fhrd de maicS; pe pimdnt,
ndscutdin PreacurataFecioar[. ftrA de tati.
$i pentru cd estemai presusde fire, taina
Zimislirii Pruncului Dumnezeiesc are
nevoie qi de o tdlcuire: ,,Duhul Sftlt Se va
pogori pestetine gi putereaCelui Preainalt
te va umbri", ldmuregte Arhanghelul
Gawiil Maicii Sfinte. Precum din vechiul
Adam azidit Dumnezeu,la inceput,trupul
primei femei, tot aqaacum, Duhul Sfhnt a
intocmit Noului Adam trup din Sftnta
Fecioard.int6rind aceastdinlilegere, un alt
Sffint Pdrinte al Bisericii inv[ta pe credin-
ciogii din vremea sa prin acestecuvinte:
,,Eva,prima femeie,de cine a fost nlscut6?
Care maicd a zimislit-o, de weme ce nu
existaaltii femeie?Scripturardspundecd a
fost creatf,din coastalui Adam. Deci oare
Eva a fost nlscuti din coasta blrbatului,
f6r[ mamd,ins[ nu sepoatesd senascl fiu,
fbrd de bdrbat,din pdntecefecioresc?Acest
dar al naqterii neamului femeiescse dato'
reazhbirbatului, pentru cf, Eva s-a ndscut
din Adam gi, mai ales,ftri sd fie zamislitd
de maici" ci doar din bdrbat.Deci Maria a
inapoiat datoria harului, nlscdnd prin pu-
terea lui Durnnezeuftrd partea bdrbatului
gi fbrl stricdciune, singur5" de la Duhul
S1tnt" (Sffintul Chiril al Ierusalimului,
.,Predicdla DuminicadinainteaNaqteriilui
Hristos",in Predici ale Sfin{ilor Plrinfi la
Duminicile de peste an, Editura Egume-
niqu Gala1i,2009, p. 516).
Intruparea lui Flristos inseamnd unirea
dumnezeirii Fiului cu umanitatealuatl din
Fecioara Maria, inseamni certitudinea
?ndumnezeiriiomului. Ea esteevenimentul
crucial al istoriei care deschideperspectiva
vegniciei lumii in Hristos, este motivul
penffu care trecutul qi viitorul capdti sens.
DumnezeuCuvdntul devine Om fbrd a in-
ceta sd fie Dumnezeu,pdn aceastavestind
restaurareamateriei de sub robia stricIciu-
nii. tntruparea ffansform[ vederea fizicd
(,,$i am v6zutslavaLui") in criteriu al evi-
den{eilui Dumnezeuin mijlocul lumii (,,9i
S-a silagluit intre noi"). Unirea Dumne-
zeirii Fiului cu umanitateaestefundamen-
tul unic Ai definitiv al unirii omului cu
Durnnezeuiln tisus Hristos qi ne aratd pu-
terea de care se implrtiigegte umanitatea
prin asumarea ei de c6tre Dumnezeu
Cuvdntul.
Vorbind despre unirea Cuv0ntului lui
Dumnezeucu trupul inff-un singur ipostas,
Sfentul Maxim Mtuturisitorul, aprig luptd-
tor impotriva ereziilor monofizite qi
monotelistedin veacul siu, ne indruml cu
privire la aceastdlucrarc a lui Dumnezeu,
grSind: ,,Intrupatealui Dumnezeune este
chezdqiesigurd a nddeidii de indumnezeire
a firii oamenilor.Atat de deplin il va'face
pe om Dumnezeu,cdt de deplin S-a fdcut
Pagina5
Dumnezeuom. Cici e vddit ci Cel ce S-a
f6cut om fdrd de pdcat va indumnezei frea
f6rd preschimbareaei in Dumnezeu:qi atdt
il va ridica pe om din pricina Sa, cdt S-a
cobordt El din pricina omului" (Sf6ntul
Ma,rim M[rturisitorul,,,Rdspunsuri c6ffe
Talasie", in Filocalia, vol. lll, Editura
Humanitas,Bucuregti,2009, pp. 8a-85).
Iubifi fii sufletepti,
Este indeobqte cunoscut faptul c5, in
apropiereas6rb[torilor, cregtinii igi ureazd
unii altora,,Sf,rbdtorifericite!",,,Crdciun
fericit!". Dar cum se dobdndegtefericirea,
ne intrebdm,gi ce poategenerafericire fiin-
Jei noasfre,de Crdciun mai ales, gi-n toatd
wemea? Fericirea cea adevdratda avut-o
omul in rai; a avut-o gi a pierdut-o prin
neascultaregi de unul singur nu a reugitsd
o mai regdseascd. Cel ce a dat fericirea,
,,Cel ce ddviatL tuturot'', prin Care ,,toate
s-au f6cut gi fdrd de El nimic nu s-a fbcut
din ce s-a fbcut", numai Acela putea sd
diruiascl din nou fericirea. $i, qn iubire,
ne-a gi ddruit-o prin Sffinta Sa lnffupare.
Depinde de noi dacd o vom pierde precum
Adam'oarecdnd,sauo vom pistra gi o vom
statornici in'viafa noasffd prin credinp,
ascultarede Dumnezeugi fapte bune.
Constatim ins[, cu tristefe, cI wemurile
sub careffAim, duhul veacului, ne indeam-
nd spre alt fel de fericire, una vremelnicf,,
degarti, intemeiatf, pe patimile cele tru-
pegti, pe dorinla nestf,viliti de consum.
Astfel, unii oameni cautd fericirea in mese
imbelgugate,in b[uturi megtegugite,in
agonisealade bunuri materiale, in petre-
ceri gi distractii de tot felul, iar in cele din
unn[ vor cunoa$te,cu intristare, dezamdgi-
rea.Aceastadeoareceo astfel de starefbri-
citl ziditL pe lucruri trecitoare, estetrecd-
toaregi ea,precumbunurile vremelnicepe
care esteintemeiatb
Fericireacea veqnic6gi nepieritoareeste
numai cea ddruit[ noud de Fiul lui
Dumnezeu,dar, la care trebuie sd lucrim
pentru a o dobdndi. in predica Sa de pe
munte, Mdnfuitorul ne aratd cele noui cii
prin care putem sd ajungem la fericire; pe
care,dacdvom p6gi,vom afla viala vegni-
c[, li nici una dintre ele nu fericegtegoana
nesitioasd dupf, cele pdmdnteqti.Insugi
Mdntuitorul se face noud pildd de urrnat
pentrua ajungegi noi la stareacea fericiti,
la ,,desfttareacelor din rai". IatAcd mdntu-
irea din cer vine, dar se cagtigdaici, pe
pdmdnt,lucrdndfaptelecredinlei,ale sme-
reniei,ale slujirii gi ale iubirii aproapelui.
Continuarein pag. 9
Credinfa ortodoxd
Pagina6
Plrintele Porfirie: ,rSI iube$ti$i si ierfi!"
Pe data de 2 decembrieBiserica ortodoxi
?l pr[znuiegte pe Sftrtul Porfirie Kavso-
kalivitul (EvanghelosBairaktaris,dupd nu-
mele de mirean), monah gi mare duhovnic
contemporan,niscut pe 7 fe-
$ ftntul Porf iric
bruarie 1906, in localitatea
,,Sffintulloan Karystia", din in-
sulaEvvia,Grecia (undeodih-
nescAi moagteleSfhntuluiloan
Rusul),fiind al paffuleadin cei
cinci copii pe care i-au avut
pirinlii sii, LeonidasEi Elena.
Desprecum a ajuns in Sftitul
Munte povestegtegi in carteaO
strvi spun..., apf,rutiiin20l6,
la Editura Sophia: Metaftaze,
traduceredin limba greacd gi
note de protopresbiterdr. Gabriel Mandrih.
Aici sunt cuprinseinregisfidrile realizatela
intervale mari una de alta ale unor r6latiiri
ale Sffintului despreviafa sa. Ele sunt dis-
puse, in cele 438 de pagini, in capitole gi
subcapitole, dupd criterii tematice sau
cronologice:Anii copililriei; Sfilntul Mun-
te; Din Sfiintul Munte inapoi in lumc; La
Ministirea Sftintul Haralambie; Atena gi
imprejurimile; Ctrltrtoria in Patmos gi
alte experienfe; Milesi -Ahladeri - Sfhn-
tul Munte. Cuvintele Sffintului Porfirie,
rostite cu simplitate gi addncime duhov-
niceasci",,dezvlluie profunzimile autentice
ale viefuirii in Flristos,o deschidereuniver-
sali spre toate cele ce ne inconjoard,
potentati de iubirea infiniti a lui Hristos,
sillqluiti in sufletul marelui nevoitor indra-
gostit de ascez[,de nevoinfi gi de Harul lui
Dumnezeu revdrsatdin belgug itsupra sa,
penffu a zugrdvi in lume chipul adeviratei
indumnezeiri,dtrruiteumaniti[ii de incepi-
torulVie{ii 9i al lnlelepciunii"(CopertaIV).
Din pricina strr6ciei,tatiil fiind plecat in
Americapenfu amunci la CanalulPanam4
tindrul Evanghelosa fost nevoig de la 8 ani
sd nrunceascipdmdntulgi s6 ingrijeascl de
anirnale,iar la vdrstade l0 ani, sl lucrezela
minele din zond gi la nigte b[cani din
Halkidasi din Pireupentm a-giajutamateri-
al familia. Dorinta de a deveni pusflric o
aveade copil, dupd ce a citit silabisindviala
Sfhntului loan Kalyvitul (numit gi Coli-
baqul)gi, dorind sf,-l imite, dupf, mai multe
incerciri, a plecat fbrd gtirea plrinlilor, cu
mult greu, in Muntele Athos pe cdnd avea
12-13 ani, degi nu qtia nimic despre
calugarie.lubea Sfrntul Munte, pe Hristos,
pe cei doi starefi de acolo, Pantelimon gi
Ioanichie,foarteevlaviogigi virtuogi,pe care
ii priveacu o admiraqiesfintA,ii,,vedea"de
la mare distanli" ii sim1e4 le gtia care le era
voia, ii insofeape la diferite treburi, fdcea
,,ascultaresftnti, deslvdryitii', chiar dacd,,
uneori,primea sarcini confadictorii. Ascul-
Credintaortodoxd
tareal-aajutat foartemult, l-a fdcut sdspore-
ascdin toate.,,Ascultareae o stareliuntricd,
e credinfi, e tainf', mdrturisegteel. A primit
harisma vederii cu duhul, deosebeaglasul
pislrilor, a ajuns s[ simtii
Kavsokalyvitul
mirosuri, de aceeas-a ocupat
de arome pentru tdmdie,
inventdnd multe combinalii,
vreo 50 - le recunogteamiro-
sul, intensitatea"aciditatea.A
vdnfi multe lucruri despre
care nu vorbea dac[ nu
primea ingtiinlare de Sus.Era
cuprins de emoJiecdnd ascul-
ta Evanghelia; ?nvdfasepe de
rost canoaneletreimice doar
ascultindu-le - le tdia prin
Harul Domnului. Evoc6 frumusefeaviefii de
la schit, consider6nd-o paradisiacd" unde
eruu 127 de parinfi nevoitori care fdceau
ascultare.La un moment dat, face o com-
parafie cu privrghetoareacare cdntil at6t de
frumos in pustie gi n-o aude nimeni, n-o
vede nimeni, n-o laudi nimeni; ,,,A,gae gi
monahul in fala lui Dumnezeu".Avdnd doar
doiri claseprimare, a invitat carte citind gi
recitind Psaltirea. A iubit atdt de mult
Evangheli4slujbelebisericegti,incdt voia sd
le spun6 clar, sd le inteleagd. Avea mare
rdvnd gi ii plIcea s[ ascultecuvintele, chiar
dacd la inceput nu le ftrfelegeasensul.Dar
incet-incet ,,de la cuvintele unui topar, al
ciror sensil gtiam, am ajuns s6 aflu sensul
unui alt cuv6nt dint-un alt topat''. $i aqaa
reugit sd inteleagdtoatii Scriptura, ea fiin-
du-i ,,dic{ionaf', ddndu-gi seama de ce
cI4il e Bisericii sunt,,ocomoardneprefuitli",
pentru c6, ascund ,,tezaure de iubire!"
Memorarea Scripturii in timpul ,Juco-
deliei" era rugSciunepentu el. Laudi viaJa
din Sfrntul Munte, acolo unde a ajuns prin
Hanrl dumnezeiesc:,,qice viafi! ce evlavie!
ce dragoste! ce ascultare! ce dor! ce rug6-
ciune! Unul cu altul - fiati!" Vorbeaucu
zdmbetulpe fafn, cu toatll dragostealor. ,,Un
mod de viefuire ceresc! Unde-s toate astea
acum?", se inteabd cu mdhnire.
lmUotnavindu-se,dupd ce a cules melci
pe ploaie, a fost forfat s[ plece din Sftintul
Munte,in satullui, lapdrinfii careaveaucele
de trebuinftr pentu a se inzdr[veni. De tei
ori a plecat in Sfrntul Munte, dupd ce se
fdcea bine, dar n-a rezistat nici doui s6p
tlirndni din cauzaclimei. Tot urmfud porun-
ca Bdtffnilor, din pricin[ ci se imboln[vise
din nou" s-a aqezatla o mdndstiredin afara
Sfentului Munte, la Minlstirea Lefl<a a
Sffintului Haralambie din Evvia, lfug6
Avlonari. Degi ru voia s[ fie preot a ffcut
ascultaregi,in 1927,a fost hirotonit de cdtre
Arhiepiscopulde Sinai,Porfrie altreileq iar
dupi un an a devenit duhovnic, a inceput sI
Decembrie2016
spovedeasclla 22 de ani. Apoi, in anul
1938,la vdrstade numai 32 de ani, a fost
numit arhimandrit.Avea frenezie,primeape
toatii lumea, ftcea qi Lituryhie zilnic, cu
marerdvn6"slujbelefiind pline de mirelie,
la o intensiate duhovniceasci inaltd. li
povdtuiape oameni cu ugurin1d,se ruga cu
dragostegi addncdsmereniepentrutoti.
Despre multe lucruri frumoase povestegte
cu har, cu ffiire, cu emotie: cum se ruga pe
un pat fdcut infi-un copac de tisi" impletit
din ramuri de mastic;in timpul rugdciuniiigi
fdurea ,,icoare", neplsdndu-i de stihiile de
afardsintrucdt se ascundea in sdnul lui
Dumnezeu.Dorind sd slujeasci pe cei bol-
navi, a devenit paroh, pentru 30 de ani, la
biserica Policlinicii din Aten4 ldnga Piatra
Omonia" unde a fost gi duhovnic (1940-
1970).Urm[torii ani, pirintele Porfirie i-a
inchinat construirii MAnAstiriiSchimbarii la
Fa{i, din localitateaMilesi, regiuneaAtica,
Grecia. in anul 1984 s-a intors in Sfrntul
MunteAthos, undea rdmaspdni la plecarea
sala Domnul,pe 2 decembrie1991,la vdrs-
ta de 86 de ani, in Chilia Sffintul Gheorghe,
a Schitului Sffuta Treime, din pustia
Kavsockalyvia.A fost canonizatin2013.
CuviosulPorfirie a fost bolnav toati via1a,
insd el nu a incetat niciodatd s5-l
mulpmeascd lui Dumnezeu pentru toate
bolile sale.A fost unul dintre cei mai mari
duhovnici ai wemii noasffe,precum gi, cu
danrl lui Dumnezeu, un mare ftcf,tor de
minuni. Cuvintele sale, pline de har si de
adevdr,au fost adunatein mai multe c64i,
ffadusegi in limba romdnd.
Sfaturile sale erau incununate de suc-
ces, iar invdfiturile erau multe: ,,Prin
rugiciune esteactivat intregul poten[ialal
omului, pentru ca acesta si se mdntu-
iascd".Omul sd fie atent,concentratc6nd
se roagdpentru c[,,pofi sd faci o rugdci-
une crezdnd c[ e adqviratd, dar in str6-
fundul con$tiinteitale si nu fii sincer".
,,Dac[ cineva il iubegtepe Hristos gi este
iubit de El, toate sunt veselegi bune,toate
sunt sfinte gi fericite". A descoperitmarea
tain[: ,,omul care e al lui Hristos face din
toate rugdciune. $i le inchipuie pe toate,
le simte pe toategi toate sunt sprefolosul
siu".,,Orice facefi, spre slava lui
Dumnezeu sI faceli!" ,,E de neintreles
cum lucreazd diavolul prin oamenii
nevrotici". ,,Zdddrniciee tot ce iei din
egoism. Vegnicie este tot ce dai din
iubire". ,,Trebuiesd te rogi totdeauna,sd
iubegtigi sd ie4i, alungdndde la tine orice
gdnd r6u". S[ lulm aminte cdci ,,trebuie
si ne luptlm pdnl cdnd ne vom da ultima
suflare".
Lucia ENACHE
Decembrie2016
rdnviatedupfl L6secole
Cuvinteascetice
Scrise indeosebi penfru fiii sli duhov-
rricegti,cuvinteleAvvei Isaiaau fost readuse
la lumind la finalul secoluluiffecut, cdnd
inleleplitul Arhimandrit Emilianos Simo-
nopetritulle-atdlcuit pen-
tru addncimeacon{inutu-
lui lor gi le-a prezentat,la
rdndu-i, in 1978, obgtei
Mdnistirii Simonos Pe-
tras din Sffintul Munte
Athos.
Avdnd avantajul cf,
sunt ,,foarte simple, atdt
ca limb6, cdt gi ca in[e-
lesuri" gi cd, in fapt,
privesc,,oricesuflet care
urmeazf calea duhovni-
ceascdin aceasti viafd",
sfaturile isihastului din
veacul al IV-lea au affas
atenfia gi traducdtorilor
rom6ni. ieromonahul A-
gapie Corbu preferdnd -
insi varianta insofitd
insotitd de omiliile Awei
Emilianos, pe care a incredin{at-oEditurii
Sfrntul Nectariedin Arad, ceacarea deschis
cu aceste Cuvinte ascetice, in 2010,
cofeclia,,Tdlcuirila Filocalie", aflatLacum
la ediliaa ll-a.
Grupatein 12 capitole- Porunci frafilor
celor dimpreuni cu elo Despre starea
incepltorilor gi a celor din chilii, Despre
congtiin{a celor ce locuiesc in chilii,
Despreporuncile date celor credincioEigi
desprezidirea celor ce voiescsi locuiasci
cu paceimpreunl, Desprecei ce vor strse
linigteasclin bunii linigte,Desprevirtufi,
Apoftegme, Apoftegme despre lucrarea
pldnsului,Porunci celor ce s-au lepldaf
Despre bucuria fficutii sufletului care
voiegtesI slujeascillui Dumnezeu,Despre
g6ndurile leptrdirii gi ale instrlinirii gi
Despre poclin{tr -, poruncile gi pove{ele
bindnului staretacoper6,dupdcum sepoate
observagi din aceastisimpldingiruire,o arie
destul de largi de subiecte duhovnicegti,
suficientepentrua deslugi,,cele ffei piesede
hotar ale calit{ii timpului nostru: slujirea,
medita;ia (studiul duhovnicesc),rugdciu-
nea" gi a atinge,in cele din urmd"obiectul
cautariinoastre,careesteDumnezeu.
$tiind ci fiecareom triiegte,,unfior cdnd
segdndegtela caractemlneajunsgi cerescal
lui Dumnezev",SfhntulIsaiaadund,,aicila
rrnloc problemecareprivescviafa personali
a monahului gi care ll unesccu Dumnezeu
cu teme care privesc viafa sociali, care
privesc legdturacu oamenii gi cu Dumne-
zeu", fiind in toate ,,uimitor in argumentegi
in simplitateasa", iar in ,,duhul lui rlsun[
duhul monahilordin primeleveacuri".
Om plin de har, curn il camcterizeazlhl-
cuitorul,Avva lsaiavorbegtecu ,,dulceaf6gi
Pagtna7
cu dragoste,darpuneintotdeaunacatemelie ffiiesc in negtiin(6,el ne descrie,,omulcare
a vielii duhovnice$tipe aproapele",sfbtuin- a ajunsnu numaisi fie sclavulpicatului,dar
du-ne cum putem vietruiin pace cu ceilalti, nici s[ nu mai wea s6 se ridice, pentruci se
cum si evitim confruntlrile insuflate de teme de consecintre".$i, intr-adevbr,dacd
vrAjmE gi cum s6 trecem o,cercetimdorinple noastrepentruo innoire
cu bine de multitudinea a viefii noastre duhovniceqti, pentrLr
problemelor,,caresunt ffi- poc[infi, penffu schimbare,vom vedeaci
ite de to{i cei ce trdiesc ele dureazl nu o zi sauore,ci cdtevaminute.
lupta vie{ii duhovnicegti gi in aceeagiclip6 in car€ne-am hotiirdt si ne
de noapte". schimb[m, estecu putin{i ca o patimd sdne
Congtient cI ,,Mdre{ia ducdin celemai dejos ale iadului".
cregtinuluiconstilin wedni- inftti$nO dramaomuluicare,,,in timp ce
cia lui, in faptul c[ a primit il doare pdcatul, continui si-l iubeasc6".
numelelui Hristos,ln faptul Sfhntulne readuceqni$e c6,,Doctorul este
ci s-a imbricat in nestricd- duhovnicul,smerenia,Insuqi Hristos", cd o
ciune la Botez gi, dac[ este singuri,,gij6 esteingiduitii credinciosuIui,
monah, la tunderealui, gi omului lui Dumnezeu: gnja pentru pdcatul
nu in viala lui, cme rdmdne lui", dar li c4 mereu, ,,Caleacea dreapt6,
o viaJi obignuiti, probabil caleamenfuirii, calearaiului, caleacerului
picdtoasf,", Sfdntul cu- estedeschisf,in Biseric6".Numai aici exista
noagte ca nimeni altul comuniuneacu Sfrnta Treime, dar pentrua
,,rdnile oamenilor cf,rora li inainta in via{i cu Hristos este imperios
se adreseazl gi, de ac,ee4. necesarca omul sd se descdtu$eze de ,,pute-
are curajul sf, le deape fa16". rile intunericului" gi abia atunci ,,inliunfful
Nefiind ,,un cercetiitor de birou, aplecat sdu stiipdnegteHristos".
pestescrierileqi pestecdrfile lui", ci,,c6rtu- Lumin6nd din,,toatepa4ile luptacelui ce
rarul Nonlui Leg[mdnt care scoatenoi gi se pocliegte,pentru cd gtie toate felurile in
vechi (Mt. 13,52),ca un rdu, ca izvoarelede care satanail ispitegtepe om qi d6rdma;i
apd ce {agnescdin pdntecelelui (In. 7,38), celemai puterniceziduri",Avva Isaianes{b-
din inima hri, din addncul lui", smeriful tuiegtosd filiem ,,cu desdvdrgireprilejurile
cugetiitor ,,urcd la nevoia sufletului de plcatului gi, mai ales,sd nu ne intoarcemin
cunoagterelluntric[ gi duhovniceasclgi de locurile in care am pdcdtuit odatd",
contemplafie",descoperindu-ne, pascu pas, oferindu-negisolu{ia:,,sdnu ceremnimic gi
careestecaleacdtredesdvdrgire, aducitoare si iubim reaua-pdtimire,osteneala,truda,
de roadegi, in celedin urmi, a rdvniteimdn- lupt4 asudare4lacrima.Atunci vom vedea
tuiri. cI patimile noasffepleac6".
Fiind in toate un realist, indr6gitul ,,Curat- susfine- estecel neintinat,nea-
povbfuitor,Nu scrieun manualgtiinlific, ci, tins, nepdtat. Cdnd iubirea naqte cur6[ia,
ca un pdrinte,lovegtegi iaraqilovegte,spune atunci in sufletul nosffu sfficat nu se mai
qi iar spune toate cdte sunt de trebuinfi gi migcd patimi, ci am fost condugi la nepS-
cdte ies din experienfa sa personali, a timire." Cand, in schimb, rnintea omului
patimii gi a vietii pe carea dus-oin tinerefea ,,ardede gdnduri,acestfapt aratAci univer-
sa", intdrindu-negi incredinlandu-necd dac[ sul lui lIuntic a fost cucerit de cel viclean,
vom gti sf, ne ldsdmin mdna lui Dumnezeu, de r6utate, de patim6. induntru conduce
i
sd punem pavdzAminlii gi sd cultivdm cele vr[jmaqul gi face ce wea".
patru virtuli care ajutd ,,tinereJii dupd S[ nu-i dlm, agadar,acest prilej, sa
Dumnezeu" (studiul gi meditalia duhovni- fugim de slava degartdgi toate cdte ne
ceascdin toatl weme4 nelenevire4 prive- trag la pdcat, sd ne pocdim zi de zi, ceas
gherea,a nu semtrsurape sine),fiecaredin- de ceas,minut de minut, clipa de clipd, sa
tre noi poate,,sdfaci in mod desdvdrgitcdte mf,rturisim duhovnicului tot ceea ce ne
sunt necesarepentru propria lui mdntuire". apasd,sd nu ne oprim din priveghere,sd
DacI insd ,,cineva se mdsoarf,pe sine ne rug[m neincetatgi s[ trdim cu frica de
insugiin orice lucru, va cddeafie in mdndrie, Dumnezeu,ctrci numai atunci caleanoas-
fie in inffistare", picate suficient de grele trtr spre mdntuire se netezegteqi mila Sa
penfru a ne readucein sclaviavrijmaqului, va pogori gi pestenoi.
or atdtaweme cdt,patimile ne biruiesc,sun- Citili, agadar,aceste superbe tdlcuiri,
tem departe de Dumnezeu, adicf, suntem scrisela fel de simplu gi de pe inleles,bogate
purtati incoace gi incolo" gi cu greu vom in confinut gi desfbtf,riduhovnicegti,purt6-
putea sd revenim ?ngralia divin[. toare de har gi pilduitoarepentru toli cei ce
Tocnraide acee4 Awa Isaia incearcdsl vor sd fie in grafiile Creatorului,ce gi-ajert-
,,wraliznzetoate laturile viefii noastre ca sd fit Fiul spre mdntuireanoasti.
ne ajute s[ inlelegemce inseamnf,sclaviagi
ce libertatea". $tiind cd mai toti oarnenii Cornel GALBEN
Credinta ortodoxd
 Pagina8
Infricogitorul arianismal intelectualilorno$tri!
Urmaredin pag. 3
in acest context al cdderii, apeldm la
Sfdntul Cuvios PaisieAghioritul penfu a
ne tdlcui deosebireaintre lucrarea dreptei
inv6f5turi gi lucrarea invAtffurii schilodi-
toare a minfii. $i d6nsul, cu bundtate,ne
zice:,,CAndomul seva smeri gi seva lumi-
na, atunci se sfinfegteqi mintea lui dimpre-
und cu aceast[ putere a rafionalului - in
timp ce, ?nainte de a se sf,rnfi, lucrarea
minfii e trupeascd.t...1 Atunci cdnd
lipseqtesmerenia,erminiile ce le face sunt
ale minlii, ale rafiunii gi sunt lipsite de ilu-
minarea dumnezeiascd"(Cu durere gi
dragoste pentru omul contemporan,
Schitul Lacu, 2002, p. 200, 201). O minte
sfinlitd de Duhul Sfdnt, fie ci estea unui
om cult, fie ci aparfineunui simplu pescar,
va lumina poporul dupd voia lui Dumne-
zeu. Dar cdnd mintea e mdndrf,, ruptii de
Dumnezeu,plind de tndltare luciferic[, ce
se ?ntdmpl6?Ne rdspunde tot Plrintele
Paisie: ,,Daci nu vine luminarea dum-
nezeiascf,. oricdt de corectd ar fi
cunoagtereacealaltd,,un astfel de om e un
rafionalist, nimic mai mult - gi lipsind
luminareadumnezeiasc5,cele pe care le
spunegi le scrieel nu vor fi de folos. [...]
Astdzi Bisericase chinuie, fiindcI lipsegte
dumnezeiasca luminare gi fiecare ia
lucrurilea$aculn wea. [...] Seadundgi fac
conferinfe gi deschid discufii nesfiirgite
despre lucruri ce nu mai suferd discu{ii,
desprecarenici Sfin1iiPdrinli nu au discu-
tat de atillia ani. Toateacesteiniliative sunt
ale celui viclean,ca s6-i amefeascd qi si-i
sminteascdpe credinciogi gi apoi sd-i
imbrdnceascdpe unii in erezie,iar pe altii
in schismi: gi astfel diavolul cdgtigdteren.
Acegti oameni chinuiesc qi zdpdcesc
lumea.[...] DacAomul nu are luninarea
dumnezeiascd,atunci cunoagterealui este
nefolositoare, aduce catastrofe" (op. cit.,
pp. 192, 193, 194, 195).Cuvineleacestea
sunt gi proorocegti,nu numai tilcuitoare,
pentru cd Sftntul PaisieAghioritul a vdzttt
cu mai mult de un sfert de secol inainte
adunareanetrebnicddin Creta,,,conferinla"
numiti sinod, ale cdrei roade ameJescgi
snrintescmulti lume, prin asociereaelitei
Bisericii Ortodoxe cu ereticii de toatd
mdna. Vor si ne imbrdnceascf,pe toti tn
ereziaiie care au imbr6{igat-o qi au inceput
deja sd ne prigoneasc6$i $ ne pedep-
seasc6,daci ne impotrivim. Ii rog pe par-
ticipan{ii la conclawl de la Colimbari sd
puni mdna pe Biblie gi sd jure, ln fala
Dreptului Judecdtor,cf, gtiu un singur si-
nodal de la Creta care are inima gi mintea
sfinfite de Duhul Sfrnt! Nu se va gdsi ni-
ciunul, niciunul, fiindcd un duh luminat de
Dumnezeunu cade in erezie cu nici un
Credinfaortodoxd
chip. Adevf,rat, sunt oameni culti, toji cu
doctorate pe la universitlifi protestante,iar
dac[ sunt laureafi la universit5{i ortodoxe,
atunci aceleasunt ecumeniste,bolnave de
r[tdcire gi de pan-erezie,deci gi inv[tdtura
pe care au adunat-oei e tot bolnav6.
Oare nu aceastf,invititur[ ereticl sun-
tem obligali noi acum s[ o urmdm?Teologi
mari pi gefi, mai presus gi mai autoritari
decdt un satrap pe mogiile lui, autori de
cdrfi gi de discursuridin carelipsegteteolo-
gia Sfinlilor P[rinti dar gi lumina Duhului
Sfrnt, au semnatpenfu predareaFkistosu-
lui Celui adevlrat in bratele hristogilor
mincinogi ale ereticilor (cerceta{iDeclara-
fia de la Toronto qi documentele de la
toate intdlnirile Consiliului Mondial al
Bisericilor gi vd vefi convinge!),s-au unit
cu monofizilii gi cu monotelilii orientali.
Acum se unesc cu neo-arienii occidentali.
$i noi am ajuns turma dezorientat[ gi
fugdriti de lupi in toate pArgile.De unde ni
se trage?De Ia mintea mdndr[ a intelectu-
alilor qi de la diavolul care s-a cuibirit in
ea. Sffintul Iustin Popovici ne spune: ,,in
cregtinisrn, credinla conduce, iar mintea
este condusd; cunoa.qtereaeste roadi a
credinlei, care lucreazA prn iubire gi e
activdin speranfi' (Omul gi Dumnezeul-
Om, Sophia,Bucuregti,20l0,p. 195).Dar
in Babilonul religios (,,lumea aceastaeste
un laborator de fantasmegi de orori" - op.
cit., p. 188) in care au intrat ai nogtri ie-
rarhi, cine conduce?Satana!Sffintul Iustin
Popovici ne ldmuregte gi asupra acestui
fapt: ,,Ce este arianismul? De unde se
trage?In ce privegtelaturalui metafizic[, el
igi are rdd[cinile in satanism, iar in ce
privegte latura lui psihologic6, in rafiona-
lism. [...] Arie esteun copil al diavoluluigi
al iadului, cf, orice g6nd al lui ia nagterede
la satan"(op. cit., p. 189-190).gi ce este
papismul 6i ce sunt toate ereziile care se
trag din el? Ne rdspundetot genialulteolog,
Smntul Iustin Popovici: ,,Papismulcu etica
lui estein marepartearian.t...] Protestan-
tismul l-a depa;it in arianism chiar $i pe
Arie. [...] Cine nu cunoa$teabominabilul
arianism al intelectualilor nogtri? Mulli
dintre intelectualii nogtri spun adesea:
Hristos este un m.tre om, un om infelept,
cel mai mare filosof, dar, oricum, nu este
Dumnezeu?"(op. cit., p. 194).Urmdndu-l
pe Sfdntul Iustin Popovici, constatdmcd
ierarhii noqtri ne-au liwat, f6rd sd ne
intrebe gi fAr[ s[ wem, tmpdrfiiei umanis-
mului gl^obal,impdrdtiei ereticea Antihris-
tului: ,,In imp6rifia umanismului, locul
Dumnezeului-om ?l ocupi un Vicarius
Christi, iar Dumnezeul-oma fost exilat in
cer. [...] FdrA si-qi dea seama,omul se
echivaleazl pe sine cu diavolul. t...I
Dogma despre infailibilitatea papal[ este
Decembrie2016
nu numal o erezleoarecare,cl o panerezte.
Penffu ci nici o erezienu s-a ridicat atat de
radical gi atdt de complet impotriva
Dumnezeului-omFlristosgi a Bisericii Lui,
cum a fldcut-opapismul prin dogma despre
infailibilitateapapei-om.Nu exist[ nici o
irrdoialS:dogma aceastaeste erezia erezi-
ilor, o revolti fbr6 precedent impotriva
Dumnezeului-omHristos. Dogma aceasta
este,vai, ceamai ingrozitoareexilare de pe
pdmdnta Domnului nosffu lisus Hristos; o
nouf,tr[dare a lui Hristos; o noud ristignire
a Domnului, de dataaceastanu pe lemn, ci
pe cruceade aur a umanismuluipapal. $i
toate acesteasunt un iad pentru nenorocita
fiinp pdmdnteascd numitd om" (op. cit., p.
205,206,213).Iat6,noi suntem,,nenoroci-
ta fiintd plmdnteasct' vdrdtdcu anas6nain
iadul eretic de cf,ffe intelectualii nogtri
ecleziali gi ereziarhi care i$i semetesc
frunlile gi b[rbile in ,,decrete" corecte
politic ai in ,,acte" de autoapreciere
superlativd.S-au f6cut pe ei ?nqiqi9i ne
obligi gi pe noi, nenorocitriice suntenr,sd
devenim,,fii ai diavolului". O, Doarrrne.
strigdm in pustiu, mereu gi mereu, citdn-
du-i pe cei mai luminafi de Duhul Sffint
dintre noi, qi nimeni nu ne aude! Sfdntul
Nicolae Velimirovici asazd bisturiul pe
rhnite ereziilor care ni se administreazd
adum, dar cei care ar trebui sI simti, nu
simt: ,,CeesteEuropa?Erezie.Esteerezie.
Mai int6l arhie-ereziapapal6, apoi erezia
lutheranf,,apoi ceacalvin6,apoi ceaa sam-
bdtarilor, gi tot a$a, aproape ftra sffirgit.
$irul acestorerezii se incheiecu atheismul,
adici Europenii cei fbrl Dumnezeu,lucru
nemaiintdlnitin istoria omenirii, niciodati,
niciunde,nici ca numdqnici ca dezldnfuire.
Agadar, intdiul-ndscut - arhi-eretic, iar
mezinul- arhi-atheu.[...] $i orice erezie
Creqtinde mai rea decdtpdgdnisnrul,cdci
experienfaa dovedit cd e mai ugor s6-i
cdgtigi pe plgdni pentp Flristos decdt s[-i
intorci pe ereticii Cregtini la dreapta-
sl6vire"(Prin fereastratemnifei, p.2A7).
Aceastae lucrareace se vrea tdinuiti,
operaJiape con$tiinfegi pe suf'letece ni se
aplici acum,dup[ sinodul ereticdin Creta,
de cltre intelectualiinogtri afla{i pe funcfii
inalte.P[rintele Dumitnr Stdniloae,in rnod
profetic, incd din anul 1932, exprima
nevoia acutd de imbisericire, deci de
luminare in Duhul Smnt, a elitei intelec-
tuale a prii, pentru a ne pdzi de capcanele
intinsede iudeo-masonerie gi de ecumenis-
mele ereticeale lumii apusene:,,Pece c6i
am putea intreprinde actiunea aceasta?
Rdspunsulnu poatefi decdtacesta:printr-o
mai mare apropiere a pdturii noastre inte-
lectuale de BisericA. Cend vom fi realizat
Continuarein pag.9
 Decembrie2016
Ava, mai multeomai mari $i mai rele am frcut (3)
Observalie: A auzit cineva dintre
noi vreun comentariu,cdt de scurt,
sauo adeziunefermd la aceastdopinie
pertinenta,realistd gi trangantd,des-
pre nocivitatea masoneriei, apafii-
n6nd Pdrintelui Profesor St[niloae,
proniator exprimatd inci de-acum
pesteopt decenii,din parteavreunui
pdstor sau arhiereu, mai cu seam6a
celor care nu pierd nici un prilej ofi-
cial de-a se auto-prezentaca discipoli
ai marelui teolog, dar frcdnd exact
contrariul? Nici pomeneald,fiindc5
unii dintre pdstorii actuali vor s[ slu-
.jeascdla doi stdpAni!Doamne,Iisuse
Hristoase,fie-Ji Mild qi de sufletele
lor gi de ale noastre.Amin!
Pastorall Ia NagtereaDomnului
Urmaredin pag.5
Chemafi [a aceastdstare, se cuvine s6
luim arnintela cei aflaJiin necazurigi in
supirlri, in griji gi in nevoi, la vreme de
restrigtematerialdgi sd ne oferim darul gi
ajutorul dupi puterea noastr6, av6nd in
suflet, capiatrd de hotar, cuvintele Celui
ce pentru noi S-a niscut: ,,intrucdt afi
fbcut unuia dintre acegtifra{i ai Mei prea
In fricogitorul arianism
al intelectualilorno$tri!
Urmaredin pag. 8
acestdezidera! atunci cheagulaceleiaqicon-
cepfii de viafi gi al aceluiagiideal o va face
sd reacfionezesolidar impotriva celor ce vor
cdutasI se inffoducd la posturile de coman-
da ale statului sprijinili de puteri oculte"
(CulturI gi duhovnicie, vol. l, Basilic4
Bucureqti, 2012, p. 221 apud ,y{va, mai
multe, mai mari gi mai rele am ftcuf' (2),
articol de dr. Ioan G6nduin ,,Credinfaorto.
doxd", nr. I I Q37), noiem-brie2016,p. 9).
Numai c5, intre timp, a venit comunismul
pestenoi, iar,,puterileoculte"ne-augcotitin
invifitu ra Ior otrbviti" in mareamajoritate,gi
ierarhii gi preofii, p6ni cdnd au devenit ii
acegtiaecunenigti,purtitori de gradeoculte,
gi, iatii,mai nou,ereticipe fata Acum pe cine
si mai imbisericeascdBiserica,dac6 gi cei
sfingitoridin inima ei s-au ftcut ereziarhi?
Acum doar Domnul Iisus Hristosmai poate
face cev4 sd gldsuiascdin inimile lor cu
addncdgi riscolitoare pocdinjE"sd-i lumine-
ze cu Harul Lui, sd-i intorcd gi s[-i intiireasc[
?ndreaptacredin{d.Noud nu ne rtm6ne decat
si ne rugim pentu aceastagi lor gi ereziilor
pe careseamlni in lume sd lespunem conti-
nuu: Nu! ,,Pdzi[i-vdde aluatul (invAferura)
fariseilor''(Mt. I 6,6)!
Pagina9
Bisericii, ca trup ercinsal Cuvdntuluiinuupat.
Insugirile Bisericii Cdci Domnul S-a inuupag S-a rdstignit 9i a
AveiDumitu Teologul, Ap5r[torulOrtodo irnviAca om, si adunepe tofi cei dezbina;iin
xiei: Sine,in infinitateaIubirii Salefatade'lbril gi a
- Cu{" vomgtinoi ci aveminimain duhgi TiilAIuita{AdeEl. Unificareaaceastaa tuturorin
adevlr? Sineconstiu.rie hsegiesentamdntuirii.Caci uni-
tatea aceasta finseamni unitatein Dumnezeucel
. -- ryq dupA phnsu-i lristic, bucurosgi
izbtrvitor! preafericitgi vegnic.De altfel,ftEfarAde Dum-
,,Simbolul decredinpniceoconsantinopoli-nezeunu e cu putinp unitate4deci nici mdn-
tan inft{igeaz[Busericadrept un4 sfint4 tuirea.HristosSeextindecu tupul Sdujertfitor
sobomiceascl gi fi.nviatftr noi, ca s6 ne uneascdgi sd ne facd
$ apostolici-Acesteinsufiri
decugdin constiurfia t€an&ic6a Bisericii,-ca asemen@Lui,unrpldndu-nede aceeagiiubirea
tup al lui I{ristoscel unul gi sftrt <Aceste Lui faS de DwnnezeuTbEl gi de a lui Dum-
pafiuirnsu$iri gi dimensiuniale Bisericiisurt nereuTddl frtA deEf cae estein El. $i Biserica
$ens unit€inte elegi oarecunintepdfiunse. fiind umpludide aceasfiiiubirc,eainseamnigi
De aceeanici ura dinfie ele nu se-irn{elqgeuniateaiubitoareirqu€membriiei (...)
exist6nd ftrtr celelalte,ci fiecarepresupune pe Sftntul Ma,rim Mdrturisitorul identifica
cele_laltegicoexistit cueleirnchipnedeslrtrrtria' Bisericacu unireatuturorilnCuvdntulcel inru-
Unitrt€aBisericii:a- ,,UniateaOevialAnn pat,Caregi la lirif dar e gi in noi ca <aluatul
acelagil{ristos. Unitat€aflre de constin4ia integii frAmenfiitu#. Unde esteHristos este
unihte, cdci undeesteHristosesteiubireacare
vrea s6-i iimbrA{ipzepe to! in Sine gi sd-i
inftligezeTbfillui.Unitateadealrffinu sepoate
dobdndi decdt prin inridtrcinareain Hristos,
mici, Mie Mi-a1i fbcut" (Matei XXV,40). Care este Cuvdntrl lui Dumnezeudevenit
Sd nu uit[m de sfatul cel bun pe care accesibilnoutrprin inuupare,ca si ne readune
s6-l ddm celor afla{i in ispite gi in tulbu- pe totl in unitat€aSa Dezbinara e semnul
riri: ,,Sdgtie cI cel ce a intors pe p6c6tos iegirii din aceastiitemelie neschimbatiigi uni-
tar6, alipitea la vremelnicia schimbitoare gi
de la r[t[cirea clii lui iqi va mdntui sufle- Ymrafr.-ca la singurarcaliate.
tul din moarte gi va acoperi mullime de Dezbinareae lupta fuhror impofiva tutuior
pdcate" (Iacov V,20). S[ ne purtdm cu pentu lucnni singulmegi r,remelnice,saulupta
iubire fafi de tofi, fiind noi ingine pild6 fieclniia irmpotiva multor4 pentru a aca4la
pentru ceilalfi: ,,A$a s[ lumineze lumina cdtmai multedin lucrurilece li se cuvin gi lor
voastrd inaintea oamenilor, aga incdt s[ (...)Cinenu sesimteunit cu ceila$ in Hristos,
vadl faptele voastre cele bune gi sd sl6- nu estenici el trsuSiin Hristos!" (].,1. n.- Deci,
puteaheterodoqii care,in mod vadit,
veasci pe Tatil vostru Cel din ceruri" cttrn ar
nu-L cunoscAinici nu-L ttiesc praaic in viala
(Matei V,16), convingi fiind cd ,,Nici
lor pe Mdntuitorul Hristos,in duh gi adevar;ci
furii, nici lacomii, nici befivii, nici batjo- doarteoretic,si fie unili cu cei care-LexpriazA
coritorii, nici r[pitorii nu vor mogteni l[unfric peDomnul Flristos,fiindcdttiesc hris-
ImpirtrJia lui Dumnezeu" (Corinteni VI, tocentric? Agadar, adev6ralii credinciogi
l0), pentruc6,,impdrd{ialui Dumnezeu ortodocgivorbescdespreHristos,cu Hristos,iar
nu este mdncare gi bdutur6, ci dreptate gi hetenodocgiigi rdu+redinciogii,amdgili de
pace gi bucurie in Duhul Sfdnt" (Romani ere,naecumenisfil,vorbescdespreHristos,ftrd
xrv l7). Fkistos!).
ortodoxf,are astfelca temeliea ei
La ceas de sfdnt[ prdznuire, s6 rug6m pe,Biserica
InsuSil{ristos aflat cu fiupul Luijertfit 9i
pe Bunul Dumnezeu sd ne ddruiascl gi inviat in adftrcul ei. Unitatea'eiesteo unitate
noud bucuria ceanegrditdpe careau ves- gntologicd,saumai bine zis supra-ontologicS.
tit-o cetele ingeregti gi care au umplut In catolicismacestfel de unitate interioari a
sufletelecurate ale pdstorilor; credinfa gi slirbigdatoriEfaptuluicSprinThineseprimegte
in{elepciuneamagilor gi dorinfa de a vie- nwnai o gralie crtnt[rnu hpml cae^nergie necre-
astfel incdt Flristos Domnul sI Se atli h care este Flristostnsu$i. In catolicism
fui
nascl in inimile noastre,revdrsdndpeste aceasfiisldbirea unirii cu Hristosprin Thinea
dls la ridicareapapeica vicar,sauca locliitor al
noi darurile Sale cele bogate.
lui Ilristos. Asculhrea de pap6a devenitastfbl
Vd imbritiqlm plrintegte pe tofi 9i vi
mijlocul de menfinerea unei unit5$ mai mult
ur[m s[ petrecefi Sfintele Sirbltori ale juridice sauinstitulionalea Bisericii.hotesan-
Nagterii Domnului gi ale Bobotezei cu tismul, nesatisf6cutcu o astfel de unitate
pacedeplin6,iarAnul Nou 2017 sd vI fie neduhovniceasc{aredusleg5fi.racuHristosla
luminat gi cu mult spor intru toate cele de o simpld legdnri a credinciosului cu El prin
folos spre mdntuire! credinfi. Dar aceastii credin@ nemaiavdnd
La mulli ani ! drept izvor prczenp lui Hristos cu bupul in
Bilsericd,s-agolit in marepartede putue gi de
Al vostru de tot binele doritor gi c[tre
curfuruL devenindmai mult ul act voluntar
Domnul, pururea rugf,tor zubiectivcu un foart€ redusconfinu! pe care
fiecareins l-a hotlrdt singur..."
TGALACTTON A
EpiscopulAlexandriei gi Teleormanului Dr. Ioan GANDU
Credinfa ortodoxd
Paeina10
OameniiBisericii trideazil adevilrataBisericl (2)
Estedeajunssd facem cunogtinJicu prin-
cipiile organizaliei,,Acfiunea catolic6",
pentru ca sd indemn[m ecumenigtiis[ se
vadd in aceastdoglinda pe ei ingigi. Sunt
dugide cineva,pascu ps, pe acelagidrum,
de mult bdtitorit. Sunt dugi tot mai
aproape,cdtre o unire exterioard,neglijdn-
du-seblestemurileturnului Babel gi trecdn-
du-se cu vedereatoate granilele rasiale gi
nalionale,in acelagitimp tot mai departede
Dumnezeugi de Impir{ia Lui. Biserica"ca
gi oarecdndMoise, este chemat[ in lumea
aceasta,in carecredinla a pierdut drepturile
ce6lene$ti,in lumea aceast4 care a stdruit
sd distrugl Biserica,gi careacum ii impune
Bisericii indatorirea sd refacd lumea, f6rd
s6-i dea oarecurn, pentru aceasta,gi ele-
mentele necesare:pocdinla gi credinla.
Acum din nou, ,,in aleasaFrt a marilor
religii, in Egipt, faraonul nu aprobd
poporului israelitean iegirea (pentru
Palestina),gi indeplinireaserviciilor divine
in cinsteaDumnezeuluisdu".
Biserica trebue sd salvezepacea! Dar,
oare, va putea ea? Va avea at6ta curaj gi
putere? In loc de a rdspunde,predicatorul
amintegte fbgdduinfele date de Hristos
Apostoliloq despre trimiterea Duhului
Sfhnt qi desprefxarea rolului lor ca,,ffiff-
tori ai Lui", in toate colgurile pdmfutului.
,,Voi veli duce mai departelucrul pe cffe
Eu l-am inceput". ,,Putereape care veti
mirturisi-o, este asemdndtoaredrojdiei, pe
care Eu arn aruncat-o in pl[mada lumii;
secerigulpe carevoi tl vefi aduna,va cregte
din seminlele semdnate de Mine, pe
ogoarelelumii. Sentimentele,pe carevoi le
veli trezi, vor fi rodul flf,cf,rii, pe care Eu
am aprins-o; iubirea pe care voi vefi
impr6gtia-o,igi are ca irvor Jertfa, pe care
Eu am adus-o". Lucrdrile de azi ale
Apostolilor, insd, sunt de a fi martori, in
sensulacelacd ei vor putea,,cunoaqte acfi-
unile lui Dumnezeu in acea lume, in care
afacerile omenegti, se pare, au ocupat
intregul orizont; a mdrturisi pe Dumnezeu
in mirea{a Lui creatieqi a nu se teme si se
aratepe ei ingigi, drept dovezi vii a acfiu-
nilor lui Dumnezeu!"
Fost-au oare, printre ceilalli oratori ai
Conferinleidin Amsterdam,urmagiai aces-
tui drum?Nu! Rug6ciuneagi Conferinlade
la Amsterdam au luat ,,caracterulde acfi-
une" al'd-lui WeimannHachebi.,,Buletinul
Ecumenic" din Geneva,de la 27 August,
caracterizeazd ConferinJa drept ,,o etap[
nouf, ... drept o urcile treptatii in muntele
Sion, a acestuinou Israel, pe care il repre-
zinttrprin sine Biserica ..." Acest fapt nu e
un hotaral parcursului6i nici o,,bazta do-
rin[elor" migcdrii ecumeniste.Aceasta-io
etap6,,care din ori in 6r[ trebue s[ devini
descoperirea unei rtoi existenfe pentru
Credintaortodox[
toateBisericile cregtine".in cuvintele aces-
tea ,,indl{[toare", noi auzim cum risund
glasul luptitor pentru o noud viitoare
Cincizecime a rdposatului Profesor h.
SerghieBulgakov. Acestea,sunt semin{ele
concepfiilor lui, care au rlsirit atdt de
repedegi de v[dit.
Niciodatd nu trebuie s[ uitdm cd atAt
pr[bugirea turnului Babel, cu imprigtierea
ce a urmat, a neamurilor, cdt gi dezbinarea
Bisericilor din 1054, s-au sf,vdrgit cu un
anumit plan gi nu fdrd voia Domnului. $i,
de acee4 orice reuniunea Bisericilor, care
este artificialS, venitd din afard qi
neinchegatdorganic de c[tre Duhul ddtiitor
de viat6, trebuie considerat[ drept o
impofivire in fafa voinlei lui Dumnezeu.
Prezenfalucrdtoare a puterii Duhului Sfent
este cu neputin{i a nu fi simlita. Inima
curat[ a copiilor gi a tineretului estegreu de
ingelat. $i la Oslo ,,glasul proorocesc" nu
s-a simlit. Toateconsfbtuirile(la Conferinfa
de la Oslo) au fost frumoase, sincere,
inteligente, dar ascultdndu-le,sdngele nu
pulsamai repedegi inima nu bdteamai tare
ca de obicei... Lacrimile bucuriei gi admi-
rafiei lipseau gi nimeni nu era migcat
(,,Constructorii Sinoadelot'',,,Irenikon",
1947, Iulie). $i discursul d-lui Dulles,
deasemeneqn-a provocat la Amsterdam
nici lacrimi de admiralie qi nici sentimente
de bucurie ... $i apoi, cum s-ar fi putut,
oare, ca cineva s6 se bucure, afunci cdnd
rizboiul se recunoa$tea fi de neinlIturat gi
Statul neputinciosde a renunta la rlzboi...
,,Sf,se salvezecine poategi cum poate".Ce
inseamndpenffu Biserici a avea influenJi
in relaliile internafionale?Penfru Biserici
estede un foartemare interesaaveao atare
organizafie,penfru ca glasul gi concepfiile
lor sf, fie simlite gi ?n organizaliile inter-
nationale, iar aceasta se va realiza mai
deplin atunci cdnd pentru acesteBiserici se
va intemeia un aparatpropriu internalional.
Reuqita politicii depinde de o re(ea
secretllde informafiuni, sigurS,exact6,per-
manentll Sume enorme se cheltuiesc de
cdtre ministerele de externe din intreaga
lume; milioane de cuvinte sunttranspusein
cifruri gi buletine, gi toate acesteanumai
pntru ca politica Statului sd fie bine con-
dus6, opinia public[,,orientati[", gi pentru
ca migcdrile ln acestjoc sd fie fdcute fdrl
gregeald.ln aceastillucrare, adunareainfor-
matiunilor gi alcdtuireabuletinelor trebuie
sI se facl in cea mai deplind tain6.
Bisericile nu sunt atdt de r[u organizate
incdt s[ nu permitii dezvoltarea unui sistem
centralizatorde informatii. Membrii Biseri-
cilor sunt lmpriltiali pe intregul glqb
pdmdntesc.In r€ndurile acestorase glsesc
oameni cu judecattrqi experierttd,cunosc6-
tori ai multiplelor feluri Ce via[6 ome-
Decembrie2016
neascd,capabili sd facd o aprecierejusti a
directivelor politicii oficiale gi sa-9i
exprime o pdrere real6, asupratendinfelor
actualeale maselorpopulare.
O institulie internationali cregtind,care
ar dispunede un bun serviciu de informafi-
uni, din oficinele bine informate ale Bise-
ricii, ar putea aduce un serviciu de mare
folos. Ea s-arinSltagi mai mult, dacdaces-
te informatiuni ar duce la prevedereaeveni-
mentelorviitoare.Proorociainsl esteperi-
culoasS, fiindcd adesea induce in eroare
(paragraful 29). De indatd ce un plan
respectivva fi adoptat,el va necesitaun stat
central de personal pentru prelucrarea
intregului material, iar agaceva esteireali-
zabil, f6r6 insemnate mijloace materiale.
Instituliile internaJionalebisericegti,cu ca-
racter neoficial, ca de pild6 ,,Consiliul
Ecumenic al Bisericilor" (paragraful3 l),
pot ducetratativedirectecu organizaliunile
internationale - Organiza[ia Naliunilor
Unite gi sectiunile ei speciale,inclusiv
U.N.E.S.C.O,Biroul IntemationalMr"rnci-
toresc, Organiza\ia Intemafionald a Emi-
grantilor etc.... Noud, ortodocAilor,propu-
nereareferitoarela organizareaunei ,,re[ele
informative" bisericegti,ne supiri auzul 9i
ne otrlvegte congtiinfa. Alunecarea pe
aceasticaleva ducela timpurileinchizi;iei.
Mai mult, autorul referatului ar vrea sd se
asigure,penffu aceastdretea international5
bisericeascl de informa{ii, gi cu una sau
doudperechide,,prooroci" (paragraful 29),
daEbinetnfeles,din aceiacare pot da oare-
care garantiede infailibilitate a.pronosti-
curilor lor. Rezolvarea problemei ecu-
menice merge negoviielnic pe calea
copierii strategiei gi tacticii Vaticanului.
Dacf,protestantismul insugivreasd-gireali-
zeze papismul sdu, aflurci un alt exemplu,
mai nimerit decdt cel al Vaticanului, istoria
nu-i va putea oferi. Protestantismulare in
mdinile sale numai aparatul masonic.
Acesta, pe timpuri, sUb acest raport. era
unic. Acum, instr,Vaticanul,prin realizarea
activitiilii,,masoneriei sale catolice", s-a
egalatcu masoneriaprotestantd.O starede
concordatintre unii gi allii nu va putea fi
tolerat[ multi weme. $i o parte gi cealalta
cauti s6-gi atragd alia\i ln fata Ortodoxiei.
Protestantismuluinu-i rf,mdnedeocamdatd
decdts[ se tdrascf,in coadaVaticanului,sd
ttrmezepolitica lui, adicf, sd copieze orga-
nizrr\ia ,,Acfiunea catolicd" gi si a.iungd
pdn[ la declaratriidespre necesitateade...
,,prooroci", care nu gre$esc!...(Traducere
din limba rusf, de pr. P. G. Extras din
Revista ,,Ortodoxie" a Patriarhiei Ro-
mdne,anul II, tr 3, iulie-septembrie1950,
Bucuregti).
Prof.G. RAZUMOVSCHI
 Decembrie
2016 Pagina11

Plugugorcu lupii la oi pflstori!

Urmaredin pag. I Cine indriznegte Datd-n pdstorire
$ i p re a b e h di eqte D e B aci ul di n cer
$i-au instr6inat D e s c h i z d n dguri l a B l dndul S fdnt Oi er?
La cei rdi au dat I s e i a b l d n i l a!
To a ti a v uJ ia, $i e dat afard N u voi afi j urat
To a td b ogdt ia - Din zori pdn6-n searf,; Cdnd aJi imbrlcat
Turmacea frumoasd S ta u l u l s e i a Straie de pistor
Cu oi tot de rasd, S e d d a l tu i a, S A -I fi ti de-aj utor:
St6 n ace a s t r dv ec he Straiele - la fel Oi sd pf,stori l i ,
Ca pe-ohaindveche! Se iau de la el S tdna s6-I pdzi l i ,
$ i l a c o l l e p us Turma s-apdrati,
F d r dm i l A q i r u g i n e Cu mdinile sus... Toatd s-o p6strafi?
Sd le fie la baci bine.
C i o b d n i as [ - q i p d s t r e z e , $ i me n i u l g i-au schi mbat Cd afi vdndutoi...
D i n cu g m l s d nu- i r et e z e , Pdstorii de altddat: O fi vai de voi
Ch i mi ru l - la f el de la t Pa p d (!!!) d rept mdncare C a acum de noi !
$i-uite-ag a . . . l a l u p i n e - a ud a t ! Oi protestatare- Dar c-a{i indrlznit
La foc mic pdrlite $i v-aJi infr6{it -
Pi i cu ra rii s - au pupat , $ i -a p o i j u p u i te B a v-a[i gi pupat
Pe lupi i-au imbrdfigat, Aproape pe viu - $i imbrdtigat
$i s-auimpdcat, C -a g a -ii n m eni u! C u l upul vi cl ean,
F l u i e r e - a us c h i m b a t C a s i i a a mi nte C e se dtr ci oban,
Au semnat, Sd fie cuminte C are ne-a mdncat.
A u p a ra f at , Turma cea rlmas[ Mi ei a sf69i at,
I m p r e u n ds - a u r u g a t C d a l t f e l . . . eg r o a s 6 ! Oi a alungat,
$ i c r e d i n J dq i - a uj u r a t F o c l a s t d n e - ad a t . . .
$ i - u i t e - a q a . .l.a l u p i n e - a ud a t ! - Vai , pEstori , p6stori,
De oi vdnzdtori, C u ei v-afi rugat?!?
P e se mn es - au s f dt uit C u m n u v -a f i temut,
( Ca d e l a lup la lup au g rd i t!) Cum de ati putut Oare ce vefi face
Pe-oile mai breze O aga trldare C u-a voastre coj oace,
SA... disciplineze! Sd dati spre vdnzare C dnd,,.chemati l a cer,
Sd le intre-n minte ToatEAvufia De Sfdntul Oier,
Ca lupu-i cuminte! Toati Bogdfia C e rdsfuns vefi da
Vou6-ncredin{ati C dnd vI v-a-ntreba:
Nu mai e ce-afost De cerescul Tat6? - Oile Mele,bile Mele,
$i nu are rost Voud, spre grijire C e-a1ifdcut, P dstori , cu el e?
Ca sd se t r ez eas c d
Sa se-mpotriveascd fmn cregtin Plugugor bisericesc
V r e u nb a c i m i t i t e l -
C-o fi vai de el! inchinat Postului Nasterii Domnului Plugugorbisericiesc,careardne-ncetal
Ori vreo miorild Yeapdntele cum cresc,fhrArod la seminat?
T a re d e gur ila Yfe$e 4.epost gi cumpdtare
Sd fie zilele noastre.
Sd zb i e re pr ea t ar e -i cele iosnice
Pdzte a sufletului de la Plugugorcuhazdmare, jale-i mereu'f,
Cd a fost vdnzare Darpri-ieputa-
fiiciare celixG-inliia. o*rr.
F trrd ...a ut or iz ar e Cd e raemeaslu6, goal5"marevrajbt tX,*_,
CinevavesheazI.omule.
$i cd eticheta Frate al mEu: si rioi simtim durerea
,,Br6,nzamade-n Creta" Cdnd ne ascfridem de Umbl6tot mai desFranii, pnn ti" mari sd
N u a re v aloar e Lumina felei Sale.
sffuga banii,
Doar atht: cd doare! Iar aici, cu nepisare,vdd parbg qi sup;rarc!
Cum prin vdzduh strie[t de pdsdri -.
lar prin munti vocile Sdstorilor.
P d s t o r i in o q t r i , p i s t o r i , La fel si noi.'sdridicdm elasd6 luotd Plugugorce ari cu geu, slavdai la Dumnezeu,
I
D e tu rme c onduc dt or i. Patimilor ce:n$ealtrmintEa. Nu maginigi nu factoare,vdd parloggi .
S u f l e t u lg i t r u p u l su@rare!
L e - a u s c h i m b a tc u l u p u l Ca rugiciunea sd nu fie in vdnt
'napoi Trimile gdnduri de bundtatevr[jmagilor,
$i-au venit Tine! minteboierimari,lara-iplini de dlhari
L u p i - p d s t o r li a o i ! Cd nu suntemtrimisi oe of,mdnt Iar pldurile sldvitesuntrdpitegi stAlcite!
S-a u i n to rs in f ar d Sd ridictrm templu dului fdcAtos.
Numai foc A-ipard Pf,ntrcf,nd mai raMtr glia gi, minfi6,
Atunci cdnd mor bucuriile lumii. Rominia?
$ i - a c u mm u g c de i Din ?nalt,ne m6ngdietainele Lui,
O qi
'f ui rmam i e l u g e i : Pe la caseparAsitenu suntcai, nici boi, nici
o -n gr oz es c , Si-n toate Bisericile citetul va cdnta
VerseteleApstolului. pdnd cdnd. vite,
St d n a d o s ddes c , Ir la sdnile bdfi€neumbld lupi li hofi de
Pe norii certrlui va strhluci Cruiea Ta.
Faga fiori reci grdne!
ln oi gi berbeci! Doamne, toat[ nedreptateasi r[utatea
Strvdrsittide noi toti Subsodre-. Plugu$orbisericesc,doarnecazurilecresc,
F ire a g i -au s c him bat Apasd si insp[imdritd inima noa'str6. Hol-demaride dugriranie,pl6ngsffimogii irn
Ch o mare piinsd de vdnturile
Nu -s ca alt [ dat ! lnfernului. sicrie!
S u n t n e i e r t it or i
De te tre c f ior i! Valeriu fAN,q.SA Constantin BOBOC

Credinfa ortodoxd
Pagina 12
Cel mai marepericol: erdaecumenismului!(4)
Interviu cu Pn plof. dn,TheodonosZisis
Cred cI acest subiect al ascultirii qi al
neascultdriirrrirenilorfali de preoli gi al pre-
ofilor fafa de episcopi este solufionat de
tradiliapatristici in carteaaceastaa mea.Am
adunattoatdtradifiapatristicddespreaceasti
temd gi CanoaneleBisericii. Subiectuleste
foartesimplu: facemascuharede preoti gi de
episcopiin problemecare nu all legdturdcu
credinia,ci doar in teme duhovnicegti,teme
legate de spovedanie,care au legIfurd cu
pdcatelenoasffeetc. Chiar dac6duhovnicul
fbce weo greqealdsau poate cd episcopul
grese$tecu cev4 facem ascultarede ei.Dar
in probleme de credinld, de dogmrt, este
interzis sd facem ascultare totald de ei, ci
este nevoie sI ii verificdm, s6-i contoldm,
chiar gi un mirean poate s6-l certe pe gn
preot .sau un episcop. in Constantinopol,
c6ndNestoriea predicatin BisericaSf. Sofia
cd Maica Domnului nu e Ndscitoare de
Dumnezeu gi a numit-o ndscdtoare de
Hristos,gi-aridicat glasulun mirear careera
?rr biserica"Nestorie era sus la arnvon gi
rnireanuli-a zis: ceeace spui ta esteerezie!
Un mirean dejos...
- $i Nestorieera Patriarh, nu?
- Da! era Patriarh.Un mirean l-a zguduit.
Avem multe exemplede acestfel ftr istoria
bisericeasc6.Deci, limitele ascultdrii sunt
granQele ortodortei gi ale ereziei.Aqa cum
spunegi canonul al l5-lea al Sinodului I-[
Trulan, cd atunci cdnd episcopul predicd
ereziacu capul descoperit...Ce inseamnd
,,cu capul descoperif'?Adicd ,,p€ frF', fo
mod evident. Canonul nce cd atunci c6nd
episcopul va predica erezia ,,cu capul
descoperit", dacd episcopul intrerupe
pomenireamitropolitului sau a patriarhului
sau dacd preotul infferupe pomenirea epis-
copului, canonul spunenu numai cb el nu
trebuie pedepsiq ci trebuie sd fie l6udat.
Acestu este vrednic de lnudii. Este vestitul
canonl5 al SinoduluiI-lI Trulan.in celelalte
probleme, dacd existf, unele grave, de
moral6. referitoare la dreptate, un canon
spune cd dacd episcopul este nedrept sau
desfidnat,sdpdsodm o anumitii distanp fap
de el, insi sdnu infferupempomenirealui. In
orice caz, nu facem ascultare tn probleme
de credfnld. Granila ascultirii este:credinla,
ortodoxia, dogma! Aceasta estegranila!
- Cum este privit ,rSinodul'odin Creta
in Greciaodar gi in celelaltefiri ortodoxe?
Ce spune poporul qi ce spun preofii?
- in Grecia existi o tbarte mare
fi€m6ntare, precum $i in Smntul Munte
Athos. in Sfrntul Munte am avut, dupi
Sinodul din Creta, o consfttuire extinsdcu
monahi de la chiliile aghioritice,din plcate
Credintaortodoxd
mAnAstirilede obgtesunt rezervatereferitor
la acest subiect. Nu iau ugor atitudine.
Aqteaptdmult pdnds[ spundceva.insd mu[i
parinti de la chilii, imediat dupd Sinod az
tntrerupt pomenirea Patriarhului Barto-
omeu.Penffucd Bartolomeuesteepiscopul
lor, acolo,in Athos. $i penAacum il pome-
neauin mocldirect.$i acumei spun:nu mai
putem sd il pomenim pe Bartolomeu, care
esteepiscopulnosfu, gi deja mul{i ar ftcut
aceasta.$i au ftcut deja o scrisoare citre
Sfrnta Chinotiti cum cd ar trebui ca aceasta
sd ia atitudine penfru lntreg Sfhntul Munte,
?ns[ incd nu s-a luat atitudine fala de
,,Sinodul" din Creta. Oricum, existii o mare
frdmdntare, 300 de pdrinli de la chilii au
semnat deja un document impotriva
,,Sinodului".$i prinfe acegtiasunt gi mulf
pdrinti importanfi, agacum este,de exemplu,
Gheronda Gavriil, carede fapt acum estein
locul SfhntuluiPaisie.El mi-a dat telefon 9i
mi-a spus: ,,Pdrinte, sf, ducem o luptil
impotriva Sinodului dfurCreta etc."
- In urmi cu aproximativ o lunl am fost
in Sfilntul Munte qi m-am dus gi la
Gheronda Gavriil gi l-am intrebat: Sfinfia
voastrE, unde mergefi acum la slujb5?
Pentru cI el este monah, nu poate face
singur Sftinta Liturghie. $i el mi-a spus:
mI duc aici, undeva aproape, la un
ieromonah care nu il pomenegtepe patri.
arh, DupI o siiptiimf,ntra mers un monah
din Romfinia gi chipurile l-a intrebat pe
Gheronda Gavriil daca il pomenegtepe
patriarh. $i apoi acestmonah romfln s-a
intors in fari gi a spus: ,,Pilrintele Ciprian
a spus minciuni. Gheronda Gavriil il
pomenegteacum pe patriarho'.
- D4 aga zic ecumeniqtii.Sau schimbd
ceea ce spun al1ii. Eu o s5 spun despre
GherondaGawiil doar faphrl c5"ln urmd cu
2-3 ani,cu mult timp inaintede,,Sinod", eu
am rf,maso noaptela chilia lui gi l-am intre-
bat: ,,Gheronda ce sd fac? Str sdvdrgesc
dimineatl Sfinta Lihrghie'/ Sd il pomenesc
pe Barlolomeu?",,Pdrinte,mi-a spus el, ft
cum doregti". Nu a vnrt sd imi impun[. Nu
l-am pomenit. Sd il pomenesc direct pe
Bartolomeu tocmai acolo, la chilia lui
GherondaGawiil? in Grecia existi o mare
frdmdntareqi in r6ndul multor episcopi: de
Pireu, de Kythira in legdturd cu ,,Sinodul"
din Creta, gi in rdndul altor arhierei, dar
existi o fiSmdnare mare gi in Sinaxanoastrd
a clericilor gi a monahilor ortodocgigi vom
avea dificultiili foarte mari penffu cI pre;
supun cd la Sinaxd vom avea dou6 tendinle
care se vor ciocni intre ele: o tendinfi care
spune sd inferupem pomenirea. Dacd in
Decembrie2016
octombrie,sinodul ierarhieiGreciei va con-
firma hotirdrile ,,Sinodului" din Cret4 vom
avea o more problemfi. Penffu cf, aceasta
inseamnf, ierarhia, tofi episcopii acceptd
,,Sinodul" din Creta gi vom fi intr-o sitr.ralie
difici16. Desigur existd gi unii pdrintri,
cealalti tendin@, care spun c5, chiar dacb
ierarhiava accepta,,Sinodul"din Cret4 nu
trebuiesdinferupem pomenireaierarhilorgi
argumentullor estepastoral.Ei spunc5 daci
intrerupempomenirea,acegtiane vor alunga
din biserici,din parohii, ne vor alunga cu
multi bucurie. Ecumenigtii ?$i vor freca
mdinile de bucurie,pentrucinoi vom pierde
legltura cu poporul, nu vom mai aveaparo-
hii, nu vom mai avea credinciogi,cui vom
mai vorbi? Cine ne va mai urma din lume?
Prin urmare, ecumenigtii vor curafa locul,
antiecumenigtiivom pleca gi vor rimdne
doarecumenigtiiin bisericd.$i nu se va mai
auzi cuvdnful antiecumenist.Acesta este
argumenful.Aga spun cei carezic cd nu tre-
buie sd intrerupempomenirea.Desigur,eu
nu irni insuqescaceastiopinie.Dumnezeusi
ne luminez.esd facem ce este mai bine.
Oricum, aceastii idee are fundament. in
Basarabiam-am bucurat,pentru cd acolo au
intreruptpomenireadeja gi episcopiia cdror
pomenirea fost intreruptil nu i-au alungatpe
preo{i,i-ail hsat. Le-au spus:bine aliJdcut! $i
noi dacd am fi putut, am fi intrerupt pome-
nirea paffiartruluiChiril. Dar ne temem.Da,
nu i-au pedepsitpe preotii aceia.Eu weau s[
scriulucrul acesta:astfelca gi ai noqtri,cei de
aici, sd facflafel. Bine. Voi nu indraztili. lar
noi careindrimim si intrerupempomenirea,
aceostaute oformd deprotest.
- Acum in Rominia existii multi con-
fuzie gi deja au inceput cifiva sii intre-
rupii pomenirea,putem sI spunem cI nu
fac aceastadin ur5oci ci esteun protest?
- Da, esteun protest.$i agteptimca epis-
copii sdinteleagdacestlucru qi sdnu inceapd
o pr^igoandimpotriva noasffi.
- ilntrerupereapomenirii esteschismi?
- Nu esteschismd.O spunegi canonul.Nu
este schismd ci fereqte de schismd!
Ecamen$tii fac schismd prin ereziu ecu-
menismului. Canonul scrie cd nu fac schis-
m[ cei ce intrerup pomenirea, ei aPdrd
Biserica de schisma ereziei. Trebuie sd
spunem aceasta: cd qi daci intrerupem
pomenire4 aceastanu este schismi. Noi
contirudm Si rdmdnemin Bisericd.Ea nu se
intneazfinu se intineazAtoti dacadoar cd;i-
va episcopi...cadin erezie.Noi rdmdnemin
Biseric6.
Pn dr. Ciprian-Ioan STAICU
Decembrie2016 Paginal3

. Un ierarh grec, ghicili, cine-i!, mare otel inox? Ludndu-fi bocceauain qpale gi prilejul si vI anunfecA cnnzxe,azA tot, de$iei
disident cretan doar la documentul 6 (61a bdffindnoroaiele exilului?Cinumai arecinesi ftceaufteabaastade multii weme.Instrumente
privind,,rcla{iile"cu etercdoqii), secontzzice te ascultedeqpreriul ecumenistcarcs-ainfitrit uria;e aleNoii Ordini Mondiale,re(eleleinter-
fa doui fraze de cdfievaori. Pentu cd nu e de-acurnezigulin Bisericd!U altu sepoate.in nautistegi,porii elecfronici"gi binevoitoarele
hotardt,sdracu',nu s-ar da nici cu ereticii,dar Greciasediscu6 deschis,la cel mai inalt nivel motoaredecdutareabsorbo lumeinteaga"mai
nici ferm nu e pe pnsia ortodox6-O scaldi" ierarhic, despre erezia ecumenismului. in ales pe aceea^t6ndr5, in neagra imparltie a
cr.rnzicemnoi,romdnii.Lagreci,statulcu fi.ur- BulguniqSinodulBisericii Ortodoxea respins Antihristului. Incet-incetvor iegi la lumina
dul irr doul covefideodatiisecheami sofistic5, documeirteleadunlrii din Cretapentu c5 sturt multe faleteainice ale acestuidosarelectronic
filozrfie bazatl de tot pe exerciliul limbufiei e,retice.Ia noi se incuie gua celor carc spurr planetar.Scaeecinevreagi cinepoatedin el! .
giunoasegi lunecoase.Luna trecutda umblat cevaimpotiva eflrmenigilor gi cheiasearuncd Dupi experien{ele groamicepe copii, chiargi
prin Moldov4 underezistenfaantiecumenisttr e in rdu. SA taci ca un maidanezmort gi s6-ti pe bebeluqi,ftcute in anii '50, in Indiana"de
gimaimareqimaidioasidedtin altelocuriale predai sufleful,diplomafului" ecumenist! c6fre descreieratulsexolog Alfred Kinsey.
pru (de pild4 la Timigoaranu mdrdienici un TircticAde p6storimioritici! Carevonsdadoar- acurn, mai exact in ultimul sfen de secol,
motan antiecumenist,nici vreo potaie care mf, turma cu fluierul unui ciobanstdin! MAi $coala de la Frankfurt gi invlpnrile maxis-
paze$te maidanul).$i ag4 umbldndel prin dul- fiatr-lorindugm6nili de sus in jos, corytiinla mului culturalcu eueul ungurGyorry Lukacs
cili t6rgwi moldovinegti,a fl.nceputa gni der[u voastd nu poatefi ,,reperat6"de Kir lanulea! h frunte,dau fruct€ otdvite riu de tot in plan
despredocumentelepritocite la Colimbari, pe Iar l{ristos nu doarme,ci raM[! $i poporul social.Iati, luna fecuti, noiembrie2016,au
tarmurilede aanrale Cretei,cd expresia,,bise- romdn drcpt credinciosn-a mtuit! N-a{i mai fostdatepublicitifii ancheteefectuatein ultimii
rici eterodoxe" e o prostie lungi cat gdtul vdart pdstorialerga{ideturmdpanAfi s-aupier- 6 ani h Canadagi,mai recenf in Norvegi4 p{n
girafei, ?ntrucdtfiind eterodoxesunt eretice, duturmeleirnistorie?O sdvedeficurdnd,cdnd care au fost scoasela lumin[ monsfftrozitii{i
deci nu-sbiserici,cn panagrale care-iprivesc ezleagdlDumnezeunodullaingdduire!. La I pedofile inimaginabile.Lurneaa devenitfiarA
pe ortodocgica pe nigterdiogi h caftil CMB decembrie20l6,pe tw l, sear4s-adifuzatun sexuald"nu degeabas-aorganizatrcvolulia're-
sunt gi mai rcle, dar semnf,turiliarhiereilorpe interviu cu actorul Dan Puric, un noncon- xuald care continui de aproapeun veac. In
rduti{ile aste4 asurnarealor mie la suti" nu-s formist gi antiglobalistcu mareaudienfi la pu- Canadaau fost arestafl348 de pedofili (intre
eretice,ci doar,,actediplomatice".I-auzi,bii, blic, gti1i,bunpenfrurating.Ziaristulcarepunea care40 de profesori,apoi medici,jurigti, pas-
teologie serneafi cdt Olimpul lui Zeus! intrebiri, un om din generaliatan5rd,s-apl6ns tori, asistente,plrinti careadoptiicopii, mana-
Diplomafie fanarioti strajuitir de stelup versatuluisduinterlocutorcd Facebook-ulii dA geri,producfforide filme) giau fostsalvalidin
arhieregtipe umerii semnatarilor!Pdzitii gi de mdnclrimepe la congtiinf5,c5nu mai incape?rn refeaualor peste400 de copii. Torfionariiagtia
gor{ulefeascunsepe sub reverende!Ap d creiercle-at6tea gtiri false,plagiaturi,inchipuiri, filrnauabuarile gi apoivindeaucasetelevideo.
rnonahiigi monahiilegi natul de gura casci, ,,confecfii"gi,mai ales,de-at6tamizerie de lim- Inspectoarea de polilie carea condusanchetaa
adunatde ,,bundvoie" la gedinlelecu ddnsulgi, baj, de-a16ta cdderesubmoraltr,dar cA el, cu declaraf,dupdce a confiscatgi vizionatmateri-
firegte,cu arhiercullocului, gifonatpufin pe la toateaste4nu sepoatel6sa Nu" ru, e o boal4 alele: ,,Acte sexuale abominabile ftcute pe
congtiinfi de nepomenirileunor clerici cu cer- i-azsPuric, eunu intruin blanaastadesconcs! seamacopiilor,'uniidinfteei foartemici, unele
biceledure gi de onomalopeiledespreadevdr PAi, $ie mnealui, s-o fi stpctnat weodata dinfre cele mai groazrice pe carc le-amvizut
afe unor oi costelive, an aflat cA a{iunile impreun[ cu toafi pdduchimeaastaglobald,in 'vreodatll".Iar iln Norvegi4 tocrnai Bamever-
antiortodoxegi faptelerele comisede adundtu- deasajtngla facebook-rs6,$i de aia ii miroase ne! organiza{ia diavoleascdde proteclie a
ra cretani sunt frpte bune,sauaprcapebune. qi acuma sconcs.Cd Facebook-ulgi Google-ul copilului,r6peapmncii din familii rom6negtiqi
In virtuteaacesteiconcluzii,a zis gi ilndemnul gi altereleledeadormitnltiirf,i audescoperig in de la alli stiini 9i le livraureJelelorde pedofili.
,,iubegte-fiepiscopulgifii in unitar cu ef'! Un cursullunii noiembrie20l6,cdnd s-auameste- Raportulpolitiei 9i al FBI ifi facepdrulmdciuc6.
gdndbun,in principiu,chiar teologic,dar dac6 aat,filTrendputuan fluxul de $iri in favoarea R{inem doar cdtevapropozilii: ,,Datelesunt
mai dewemea demonstatcAtot episcopulcre- candidateila prEedinlia SUA, ci alfii leau irngrozitoare. Est€ vorba desprecopii care au
tan este,,diplomat"gi faptelelui eretice.sunt firffrizatgtirifrlse careil favorizaupeadversanrl fost abuza{isexual,chiar gi bebelugi.Poliliaa
,,actediplomatice",cum te mai pofi lipi de lor la aceeagifuncgie.$i ei le-audisribuit. Cum confiscatdatecareuatLcdpedofilii planificau
,,politicianul"aista?SAfii in udtatecutrr diplo- adic4 sAfie pacdfifide nigteguvizi, gi incd pe abuzurichiar gi pe copii neniscuJi".Vd rog
matalglobalizdrii,alerezieigi al ecumenismu- banii lor de paftoni mondiali de conqtiinle? s6-mi spunefidacd 6qtia mai sunt oameni?
lui, chiardacdel e unsepiscop?Iac4 agasebat ,,$ifonarea"astaa dusla creareaurgentiia unor Draci, mai rii decdt demonii! Numai in
capin capzicerile,duhovnicegti"aleierartrului tehnologiielecffonicecarccenatreazAdeacum oragulBergendin Norvegia s-au descoperit
grec.$i pe deasupragi-aluat gi supranurnele de trcolo infieg fluxul mondialde $iri carecurge peste5500 de pedofili. tfi tremuri sufletulin
vlah! Sdnu iegimdin BisericS"ne ordoricegte prin albiile lor. Imediat navigatoriprin pustiul piept afldnd a;a ceva. Dar, atenfie!, astea
ddnsulcu glasulc6ntatpe notemai inalte,ca si intemautspreFataMorgan4 ba chiar gi pira{i, suntdoudrefeledin miile careexisti. Lumea
putem combateriul dindunftr! BunI fteabI, rechinili cmcodilidemarc,aupl6nscu lacrimi Apusului are ,,valori" bazate, apucdturi
potriviti i,ntrutotul situa{ieiconcrete!Chiar in cdt pumnul ci s-a instalat Ministerul demonocratice spre care tintim gi noi,
perioada ca,ld imbldnzea dumnealui cu Adevdruluiin jucanicalor. CI un as,tfelde mi- bezneticii. Iertafi,suntnigte cdziltrn de care
sofismegecegti incrultirile prin dulcili terguri nisterare voie numai in lumealui Onvell, dar se scdrbegtegi talpa iadului. La proba focu-
de laNord deMilcov,autorit5{ile eclezialemol- pnn haosul demonocratical Facebook-ului lui, din valorile asteade latrindnu va rdmdne
dave le-au anuntat pe cele 16 maici de la n-arc ce ciua. Cum n-aret'anare,m6rzAbdu- nici micar cenu$a.Dar din smintitorii, din
MdnistireaVdmtic,preocupte sdlndrpte r[ul cilor, confrolultotalin Facebookgi iln,goag[lu invtrfafii, filosofii diavolului qi inplepfii
din sdnulBisericii,si pleceunde-orvedeacu vdczuif', cdndelepentu astaau fost infiinpte, mddularelorsexuale(marxigtigi frankfutigti
ochii.Adic6: afarf cu voi! Afrra din Biseric[! sI vd soarbdpevoi de orergiegi de informa{iile qi revolufionarisub-umani)ce se va alege?
Cum si indrepfi riul din interiorul Bisericii necesarcintereselormarilor tusturi transna- Sd cidem inff-un potop de lacrimi 9i sa
dacdmai marii te dauafrrl? Ia $ ne spun[ gre- lionale,sdv[ manipulezegi si v[ minti? De la sfigim: Doamne,ai mil6 de ei gi de noi,
coteiulcusofismsublire!Cum saindrepfirdul inceput au fost instalate Ministere ale plcdtogii!
dintr-un cap de piafi:Agi dinn-o congiinp din Adevdrului corect politic, dar acum s-a ivit Ioan de la CRUCE
Credinta ortodt'rxd
Pagina14 Decembrie2016

Agendaintunecati din spateleglobalismului(2)

Aceastaa condus la propagandanu rdul intruchipat.Altfel, globaligtii nu proprie.Trebuiesd actionamin vederea
prea subtil[ care descrie culturile ce vor putea niciodatl impune cu succes construiriiunui sistembazatpe redun-
prefuiesc suveranitateain defavoarea un sistemglobal, frrd granile. danfi in defavoareainterdependerrlei
globalismufuidrept ccaoneclocotindcu Imaginati-v5, pentnr un moment o fragile. Trebuie sd revenim la o erd a
rdutate. Astizi, cu valul crescdndde eri nu prea indepdrtatf in care princi- granitrelornumeroase,pdndc6ndfiecare
migcari anti-globaliste, argumentul piul suveranititii esteconsideratat6t de individ va deveni liber si participeirr
mainstreameste acelacd ,,populigtii" respingdtor,atiltderasis! at6tde violent orice grup socialsauactivitatepe careo
(conservatorii) fac parte dintr-o clasi gi otrivitor, incdt orice individ ar fi rugi- considerdpotrivit[ pentruel, liber si se
inferioari gi needucatice reprezinti un nat sau chiar pedepsitde cdtrecolectiv apere impotriva acelora care il
element periculos, hotirdt si rdstoarne pentru asociereacu el. Imagina{i-vdo saboteazi;o societatevoluntar tribal[.
,,pacea gi prosperitatea"d6ruite de lume in care suveranitateagi conserva- eliberati de asocierifor{ate.
mdinileglobaliste.Cu altecuvinte,sun- torismul sunt vdz,ute de urm6toarea Bineinfeles,acest efort ar necesita
tern tratati precurncopiii ce mdzg[^lesc generafiedrept,,p6cateoriginare", idei sacrificiiinimaginabilegi o luptacarear
cu degetulo Mona Lisa lucrati fin.Inci periculoasece aproapeau adussfhrgitul dura probabilo generatie.A sugeraalt-
o dat6,Caroll Quigley promoverzd(sau omenrll. fel inseamnda min{i, Nu pot convinge
prezice)aceasti propagandi cu cdteva Aceasti inchisoarementali estelocul pe nimenicd un viitor potenlialbazatpe
decenii in avalts, atunci cAnd discuti in care vor sd ne aducl globaligtii. Ne un model ipoteticmeriti sacrificiul.Nu
nevoia de a ,,lucra din interiorul sis- putenr elibera, insi ar fi necesardo am idee dacl,meriti saunu. Pot doar sd
temului" penfrua-l schimba,in loc de a inversarecompleti a modului in care arirtcd,lume4dominatdde globaligti,in
lupta impotriva lui: ,,De exemplu,am participam in societate.Avem adicl care trdim astdzieste destinatapieirii.
vorbit despreclasade mijloc inferioari nevoie de o rebeliunea asocierilorvo- Putemdiscutadespreviitor aturlcic6nd
ca st6lpal fascismuluiin viitor. Cred cd luntare. Un efort pentru descentralizare ne vom fi scoscapul de sub ghilotind.
se poateint6mpla.Membrii de partid ai in defavoareaglobaliz6rii.Mii 9i mii de (Traducere:B. D. pentruCuvdntulofto-
Partidului Nazist din Germania erau gnlpari voluntarecaresi seconcentreze dox).
majoritardin clasade mijloc inferioari. pe localizare, autonomie gi produc{ie Brandon SMITH
Credcd migcdrilede dreaptadin aceasti
lard fac parte, in gcneral, din acest La poarta Raiului
grup." - Caroll Quigley, ,,Dizidenla:
Avem nevoiede ea?" Un preot orlodox din zilele noastre,ont seascdodii{a ei plini de icoanegi cu trei
Problema este cd aceqti oarneni cu evlavie adevdratdgi fricn de Dum- candeleneadormite,mirosind totdeauna
refuzil sd ia act de roadele globalizlr'ii nezeu, lindnd cuvdnt de inv6f6tur6, le-a ' a t6mdi e...
observate p6ni acum. Globaligtii au pus tuturor credinciogilor din Biserici , - L-ai cunoscutpe Hristos?- a fbst cer-
av,.rt m6nd liber[ asupra majorit5{ii aceasti minunatd gi plini de tdlc intreba- cetatd gi tuga Dumitla, iar bhtrdnica
guvernelorlunii de cel pufin un secol, re, sub o form6 patericalI: fdcdnd.metaniemare, a rdspunsplina de
dac[ nu chiarnrairnult.Ca o consecinfl La poarta Raiului sosiseun preot orto- bucurie:
a influentrei lor, am avut Rdzboaiele - D-apoi cum si nu Te recunosc,
dox, mutat de curdnd la cele vegnice,
Mondiale, Marea Recesiune incd in
fiind intdmpinat, cum altfel, de c6tre o Doamne, Iisuse Hristoase, Fittl lui
desftgurare, nenumirate conflicte
regionale qi genocide, oprimarea sis- Persoani Cereasc[. Aceasta l-a intrebat Dumnezeu, Tu egti Pdstorul Cel Bun,
cine este gi ce-a fdcut pe p[mdnt? Acela a Care m-ai intdmpinat acum $i pe mine,
tematicd a antreprenorilor liberi, a
inventatorilorgi a ideilor pan6in punc- rdspuns, ddndu-gi numele de botez, cL a picdtoasa,slavd Jie, Dumnezeulnostru,
tul in caresuferim,la momentulacfual, fost preot ortodox. gi a slujit Altarului slavdJie!
de stagnaresocialdgi financiard. toati via[a sa. ,,,L-ai cunoscut pe Iubili p[rin{i, frali gi surori intrtt
Hristos?" - a fost unnltoarea intrebare, Hristos Domnul, poate cd fiind tot rrai
Globaligtiisunt de rnult timp la pu-
tere,?nsdexisten{a granilelor esteinvi- iar preotul a r[spuns cd L-a cunoscut tiirziu, in Cer gi pre pdmdnt,ar trebui si
novd{itd de iirrruna de crize pe care bine, slujindu..l zilnic Domnului lisus ne punem cu totii aceastdintrebarehct6-
le-am indurat in ultima sutl de ani. Hristqs, cici doar El este Arhiereul r0toare: vorbim dedpre Hristos, scriem
Campionii libertafii sunt numili popu- Suprern. despre Hristos, luptdm in numele lui
ligti ,deplorabili" gi fascigti,in timp ce Bine, treci derrprartegi agteaptf,,i s-a Hristos, Il mdrturisim pe Hristos, traim
globaligtiiscapdbasmacurat6..[. . .] s. La fel s-au petrecut lucrurile cu rJn numai din Milostivirea iui Hristos,dar il
Nu existi nici cea mai mici dovadd iereu ortodox, cu rm preot catolic, cu recunoaqtemnoi oare imediat, precunl
care sI sprijine no{iunea cd globa- un pastor protestant,cu un cardinal angli- bdtrdnica noastrf, cea inleleaptd gi evla-
lzare4 interdependenfa gi centralizarea g.a.m.d.,fiecare mdrturisind c[ L-a vioas6, pe Hristos, Impdrattrl 9i Dum-
func{ioneazd.Estesuficientsdprivim la unoscutbine pe Hristos,Logosulintru- nezeulnostru,PdstorulCel Bun, saustdm
cogmaruleconomic qi al imigraliei din pat in istorie, tofi fiind insd indemnafi sd deopartede Ddnsul inci de aici, cdci nu
Uniunea Europeandpentru a intelege. treacddeoparte... L-am cunoscutnicicdnd in inimile noas-
Deci, globaligtii vor susfine acum c[ iat6, se prezintf, in poarta Raiului qi tre, sldvindu-Ldoar cu buzele?
omenirea nu este suficient de centra- o $i batrenica, la vreo noudzeci de ani, Strnu fie la nimeni, strnu fie, o aselne-
lizat5,.Vor spunecI nu avem suficienti
vdduvd,mam[, bunicd 5i strdbunicdanai nea amarnicf, ingelare; de la vlddicd 9i
globalizare pentru a rezolva bolile
multor copii, nepofi gi strdnepofi,crescufi pdna la opinc6. Doamne, df,-ne nouh si
orlrenrnr. - Te cunoagtcm;i recunoagtelnintotdeau-
Inffe tirnp, principii precunrsuverani- in ffica de Dumnezeu. ,,Citte egti?" a
tateavor fi demonizateistoric con- - t'ost intrebattr, iar bdtrAnica a rd.spuns, na, numai in duh gi adevir.Amin. Amin.
cepfirlde culturi separateconstrurtepe inchiriiindu.se, cd este tuga Dumitra, Amin.
creclinfediferite trebuies[ fie echivalat diltr-un cdtun de ntunte. gi ctr termin6n-
ideolc-eic de c6tregeneratiileviitoarecu du-i-se aia pe mosor, a trebuit s[-gi p[r[-
Dr. Ioan CANUU

Credinfaortodoxl
Decembrie2016 Pagina15
PreotulArseniePapacioc,duhovnicgiindrumitor de sufleteiscusit(7)
Peniu o spovedaniec6t mai completd" ran4 ll frci capabilde in6lnirea cu lisus neprihAnire 9i sdnu cidem iariSi in noroiul
parinteleindicdp€nitenlilorsd-9iscriepe o fhistos,prin impdrditire.Nu ne imFrta$im pacatelorSeimpune,agadar, o trezvienein-
foip dehdniepdcatelesivarqitede la ultima pentrucaauvenitPattelesauCdciunul.Ne herupta,o vigilanli Si o rezistenlSasidua
spovedanie, iaro metodigi mai eficacear fi imptut$im casAfim mereucu Iisusllristos, impotrivaispitelor9i inclinaliilor firii spre
cons€mnarea zilnicd a pacatelor(un fel de pentrucd nu exist?tnumaio lmpdrtiSirecu p6cat,c6ci in zadar,,posteEio siptimand
examende congtiinld)pe coalade hArtie, SfinteleTahe, ci qi o implrtl$rc duhov- saudoui, daci in acelagitimp e$i plin de
cici,,,odata scris acolo, pacatulva fi niceascA, adicAaceasaprezenFcontinua vorbe$idedu giiijudecipeceilalli
a rAutaie,
spoveditsigui'(lbidem, p. 18.),iardacds-a inimii noastrela Dumnezeu"(Ibidem,p. oameni.In cazul acesta- spuneParintele
omis,nu poatefi iertat.Seimpune,agadar, o 64).Aceasulpozitiea Ptrrintelui Arsenieeste Arsenie- dacdnu te silegtisdte cdie$titi sd
pregatirepealabildin momentele premerg[- intru totul confomd cu doctrinaBisericii te spovedegtilinute abliidupiputi4a de la
toarespovedflfei. PdrinteleArseniespune noastreftodoxe. acest€lucruri,egi oprit de la impirtaganie.
ca"ln cazulin care,,te-aipregaitcAtd-afost Intervalulde timp ftr carene ftnpfttitim Postettifi in acelatitimp te ocupide pro-
cuputinli$iai uitatcev4 aceleasuntiefiate, febuie delimital ln rapoft cu pregitir€a ces€,cu certwi, cu procurorigi cu avocali?
pentru cA te-ai smerit ca sA re.unofti noastreinterioartr-$i la un rdstimpde40 de Nu aqa!$i atuncilmplrEqireaestein func1ie
pacableacest€4nu te-ai dusln6mplitor 9i zile s€poateirnpafti$icredinciosuldac{ igi deculAlir€aFicurdliainimii tale"(Ibidem,p.
te-ailisat doarpe seamaduhovniculuicasA simtecongtiinFcuratt 9i inimadespovAra6 66).
te infebe" (lbidem, p. l9). O spovedanie de srcina pdcdelor Importantestes6dez-
bunate reabiliteaza gi te a9eaztr
sufleteqte in voltdmpetot parcunulvi4ii aceasta sare6s Arhim, conf, univ. dn Vasile MIRON
posturdde a det€stati a combatepar"r"l .;
ilioreraindrepmrireadeaprimimisafirJi
Pirintele insulinei, sayantul roman
cel cinstital lui Hristos:Sfiintaknpdn4a-
nie,dupadezlesare.aacordacrdeduhovnic. NiCOlae C. PaUIeSCU (2)
In priviry condiliiloradministririirainei
Sfinrei fmpart4anii, ptrintele ersl# Pebunrdeptare,larinii ziceanrwmenest virgire...Cerdeci,cu insistenli,safie cr€at
rdm'ne consecventpepozi'a.*l;-1g
anterior,resping6ndcategoricpractica :lltrll'Js.x"$Tff"ffif"m :fi,*tHxlrlilHl'i,l,t,T,fft"$;.::;;
iiiLl'"iraii'." U*"ir t,,iioAa**tit. O* i;rl-gaa l;pd fi.audelbr
litenre...,,.
aplicdriiad literan a canoanelor. El nu este qi iua nagteriiare un rol imensin viap Estepenibil'9i "'ffi;
chiar ridicol, ca in spon str
de acordcu duhovniciicare,,oprescexage- noastrd:Iiofesoml Nicolae Paulescus-a existd un artiita3 video, funcliondid ire-
mt de la Impdrtiltanieori canonisesc cu o ndscul la prazricul Sfintilor Arhangheli pmgabil,iar h $iinF pudt"lb nivel de vdrf,
nevoinp car€ coples€Ste putereafieceruia Mihail 9i Gavriil iar ProfesorulConstantin sdnu's€ apliceo evaluarelucidtra fiecdrei
Esteo gregeala(ac€astd;etoda), deoarcce Ionescn-Ttrgovitte..s-a llscut .pe_ll descope4li,cor€cta,moral5"eclidistanaSi
credinciogiiori nu le fac, ori este'olipsade noiembrie,_.la praznicul Sfdntului ltarg rg.spogsabild,.imposibil deEglduit, pecrite-
trtire, 9i atunciestemai bine sa b iea un ylf"Ti: ^Yln} bT. .unoscutcaiubindmai rii.strictiliintifice ii d€respectare exigenEa
canonde sim;ire.oar 9i tn acesteco"ii*' mult d€catoric€dreptat€a9i sco$ndinlot- prioritafiireale,dar9i a repudieriiofrcialeal
dupioastrerdespov"ainre,*,".i;;#; *?fri#ffti'3j#t't?ri:T:Jji$?
3;0ffi'f.-.fr,"1.,'il:5ifffi:yj'"t"
de a ne insugio pocainpadevarau.Dar sa idA;'.rb";rri ."ai"-a". ;;;Jiriti Oin nedriutitt
fim pedrum9i neajudlharullui Dumnezeu" pri 9i din strainaite,prinm'caresenuriara iI ibriietrL pe Sir E. Sharpey-Shafer.
(lbidem,p. 57-),dacrtrferupem legdturacu ireiniloiosgi cel ceserineaza, cu o modestie Profesorde Fiziolbgiela ,,Univdrsiareadin
pAcatulti nedecidemsI punemlnceputbun reconfortanu$i stimulatoarc,tr corespon- Edinburgh",vechifrmirator al lui Paulescu
de pocainF.Pdrintelene lndeema sanu ne denlele private, ,,Profesor ClT", opera pentrudescoperirilelui tn lziologia hipofi-
comparamcu marii anahorrligi trlitori, ,,ca medicaltra Profesorului Paulescue nemuri- 2ei,care-iscriape24 februarie1924,rcfel-
nu prin nevoinp 9i rfirea ioi s-a1indum- toar€! tor la descoperireapancreinei:,,Suntcon-
nezeit
numaidec6i-
ci nurnai
prinharullui prieienii
ruminate
-- -- versusadversicrti J*Lo,i,"t*ff"'jtffl:Lf;"^#:
DumnezeqpentruFezenlalor. gi tu, dacr ii"ii,uiiJ
ai aceasti prezen{i smerit6, ai stdbdtut ^ea vafi reiunoscu6intr_unchiptot ar"4t de
*, pecdtdeagreabilprie-
soroculpenru imp&t4it ti nu Ji6i . ,,cdnd-eqtislab,atunciegtirare!"(sfent,t ffitm"],f"*
"qti-Bine- ApostolPavel).
dec6tmarii trritorP (bidem, p. 63). gi, p€stedoi ani, in edigiaa II-a din 1926
inFles, ci cei neudnici nu pot n' uarni5i , ProfesorulNicolaeC. Paulescu,gi-a apdrat #fin;n;rl;i il fatar de Endocrino-
nicidecumla ospttul cerescat supanutul :]-'fS]-TY3j:,191_",1q39T:*,9 "logie;,,TheEndocrineorgans",scriain ter-
iar,,cu
nevrednicie
sennpdr**rte
unom ffi tffi"[l;##q}ffi.t!
-.ii'-ip.ii
impatimilnecudlit'nespovedit,fdragrijl' n,iGr il""ftJ"l'ff t71o,. f"*".n",_ilhi|i,'Th,:Tiol.:,i[
* Ff ,-uutncepirt
caremergedin obi$nuinlisaunu s-a cehetftidecrtr€F.c.Banting
.4 d"-r"dc,, de ignoraryali: '-ti"l[i,?t"
spovedit cuadevtrrat$isincec'(hidan,
p. irba"d4
..gfi
int€rventiil6r incepeau
cuvinte, sa
salenenindte,,^inseireaza i,l};l; "u?;"ii;l o"r"op.ri,,ipublicar!
j9l::,::lly:_f:.::T.Tj:f-?Ig unutdinire
ultimelelale articole, _tn
umtrloare-,f":Af"ffid;,;
qecazualr Incompaubua
cu numelest dem- le nmoun:
fostunurdinhepuncre-
nrrareasadecrestin. inrimp
.,,Astfel ceuniim-au
devalia,!".ttJffi'gLilf"t'ff[i$"T$ffi'B?
Vrednicia.primirii
Snnteilmrrrasanii
nu *i"fl3-jlT_11!S"^,!9g.T b;,,ij 6;;;ilfrdfts"w". membru fonda-
trebuie
condigonafi
detimp,cidepregdtireatr:,i1ry$-I tn_tl,t^Tg!itlil'-! tor al ,"Fdreraliei
intimalionate
a diabetu-
9i de curilia sufleteascl"de intemitaea -t-T:il'g,l^"-t"TF l] tuf', cet ce a'publicar dovezi h,,British
credinsei
iev@ia
eipe ravnei t#il"#"r|ffi"
deaurmacarea ;"*,ii"4
&]i!ffi'*tff rrgyl,trft#,.f##i#;,T;
mdntuirii car€ ne-a trasat-oHristos ;;d#
ilffi1i'ii;;'J"itiln*u
H:fS
rnuoap*t paule;cu,r
Dumnez€u.Menireaduho'iniculuieste ;; dgJ;a;ffi-. (sepr1969).
D'inn;i"r",.".
aceea
dea-i vindeca
rana,pacI li vindeci silitsI mnrhriiesccdm-amlngelai "o. "*,
cuiesl- Dn Ioan GANDU

Credintaortodoxd
 Cu iubire ptinl de durere(1)
Urmaredin pag. I
judecfiii nici o indreptdtire dacl nu vorbegte
acum, pentru cd va fi judecat gi numai pentru
acestlucru." (Epistolaa 8l-a, in Filocalia,p.
77).
Din pdcate,in pofida gravitdlii problemeicare
s-a discutat, ierarhii nogtri nu s-au ridicat la
inalfimea situatrieigi nu au luat hotdrdreapotri-
vitd. intr-o exprimare mai precis6,putem spune
c6, de fapt, estevorba de ne-hotdrdre,nude vreo
hotdrdrein adevdratulsens al cuv6ntului.Este
vorba de o hotdrdrein mod deliberatgovf,itoare,
care oferd posibilitateaunor infelegeri diversegi
a unor interpretiri variate.
Esteo hotdr are diplomaticd qi unilaterald, fLfr
sinceritateqi fbra o pozilie clard,careare ca unic
scopnumai a potoli reacfiilepotrivnicegi a pds-
tra un echilibru intre reactionari (episcopi, cle-
rici, monahi gi credincioqimireni) qi apdrdtorii
Sinoduluidin Creta gi ai patriarhuluiecumenic,
trimildnd in fond problema in viitor. Aceastb
hotddre provoaci tulburare sufleteascdgi con-
fuzie gi ingealdturma, gi aceastapentru cd, pe de
o pafte, da posibilitateaapdrdtorilorSinodului
din Creta sd invoce faptul cd nu au fost con-
damnatetexteledin Creta, iar pe de alta, cei care,
pe bund dreptate,sunt impofriva hotdrdrilor din
Creta invocS faptul cd ierarhia inff-adevdr nu a
condamnatSinoduldin Creta,dar nici nu a con-
finnat qi nu a acceptattextelelui.
Estevorba,in realitate,de acJiunipregitite sis-
tematic, care nu sunt oneste qi drepte gi nu se
potrivesc, in nici un caz, cu nigte ierarhi
ortodocgi. Mai mult, ele denotd faptul cd nu
izvorf,scAi nu sunt rod al Duhului SmnL Care se
exprimddirect gi clar.
De fapt se acceptdSinodul din Cretagi esteto-
leratf,,chiar gi numai indirect, toatii patologia
dupacareel s-a desfhqurat.
Se acceptdgi se ofer6 gi o legitimitate indirec-
ta metodelornoi, lipsitede transparenfd, de alcd-
tuire qi de impunere a unor hotirdri pregdtite
dinainte, care au dominat de-a lungul intregii
perioadede pregdtirea Sinodului.
Se acceptd qi se legitimeazd excluderea
poporului credinciosal Bisericii, care nu a gtiut
absolut nimic nici despreconfinutul, nici despre
tematica acestui sinod; el nu a fost informat
niciodati referitor la acestsinod, nu a participat
niciodati la pregatirea lui gi nu a acceptat
subiectelepusein discufie.
Se acceptd gi se legitimeazA inldturarea gi
reducereala tdcerea episcopilorpi participarea
sefectivia unui grup de alegi,fdrh canici m6car
acegtiasd aibd drept de vot. Este vorb4 de fapt,
de o viclenie nemaiauzitL.care constituie un
Credin{a ortodoxi
fenomenuniversalunic in istoria bisericeascf,.
Se accepti gi se legitimeazl acordareacarac-
terului de eclesialitate ereziilor, participarea
n oastrd l a C MB (C onsi l i ul Mondi al al
Bisericilor), la adunltura de erezii gi de invfiituri
gregite,evolulia de pfud acum gi participareala
dialogurileteologicegi textele inacceptabilecare
au fost datein urma acestora.
Se acceptdgi se legitimeazdteologia ereticd
baptismald, recunoagtereatainelor papistaqilor,
cdsdtoriilemixte gi atdteaalte abateride la ecle-
siologiaortodoxd.
insb, pe baza eclesiologieiortodoxe, poporul
credinciosal lui Dumnezeu,in totalitatealui - gi
nu numai Sinodulepiscopilor- careimpreundcu
episcopii, cu preo{ii gi cu monahii alcdtuiesc
Trupul Bisericii, estecel careare nu numai drep-
tuI, ci gi datoriade a judeca qi a confirma saunu
hotiirdrile sinoadelor, chiar gi ale celor ecu-
menice.
Aga cum subliniazi, in acest sens,pdrintele
GheorgheFlorovsky: ,,intregultrup al Bisericii
are dreptul de a adeveri sau, ca si fim mai
exacfi,are nu numai dreptul,ci gi datoria,,ade-
veririi". in acestsensPatriarhii Rlsdritului au
scris in cunoscutaEnciclicl din anul 1848 cd
,,doarpoporul insuqi a fost ap6rdtorulcredinJei"
(Tcme de teologie ortodoxi, Editura'Pdinea.
Viefii,Atena,1989,p.207). $i in alt loc el'com-
pleteazdci: ,,Episcopul nu a primit puterea
deplinl de a invbfa de la turma sa, ci de la
Hristos, prin succesiuneaapostolicd. insd
aceastdputere deplin6, care i s-a dat lui, este
puterea de a purta mdrturia experienfei sobor-
nicegti a Bisericii. Ea se limiteazd la aceastd
experien!6. Prin urTnare,in probleme despre
credinl[ poporul ffebuie sd il judece in functie
de invdfdturalui. Datoria ascultdriiinceteazi sd
mai fie valabila atunci cdnd episcopulse abate
de la modelul sobornicesc,deci poporul are
atunci dreptul s[ il condamne,chiar qi sd il
cateriseascd"(Pdrintele Gheorghe Florovsky,
Trupul lui Dumnezeu Cel Viu, O tAlcuire
ortodoxi a Bisericii, Editura Armos. Atena.
1999,pp. 80-83).
Urmltoare a Sfinlilor Pdrinfi, congtiintadog-
maticl a poporului lui Dumnezeujudec6, eva-
lueazAqi respingeca inacceptabileatAthotiirdrile
Sinoduluidin Cret4 c6t qi ceaa intrunirii sinodale
recentea ierarhieiBisericii Greciei.
Ne simlim foarte indurerafi gi cu totul deza-
mdgitride ierarhii nogtri care, in momente atdt
de critice penffu Biserica qi pentru fara noastri,
zdruncindprin asemeneahotil€ri inacceptabile
increderea poporului in persoanele lor gi
creeaz6,motive pentru dezbindri gi schisme ?n
Biserici.