t ,,Celce seva lepida de Mine G.Jqi Eu Mi voi lepida de e[!.
"f
Reviitii lunari de cultur6,atitudineSispiritualitatea EpiscrpieiAlexanckiei9i Teleormanului
f{aqtereaMaicii Dornnului,
bucuria ceamare a toamnei
Fiecare sirbdtoare a Maicii
Domnului are specificul gi rdn-
duialaei. M-ag bucurasa ma ga-
sescitr asentimentuldumneavoas-
ra" aftmand ca sta in puterea
fiecaruiadintrenoi sane apropiem
de unul dintre praznicele
Ndscitoareide Dumnezeulegind
anurnite mornente ale existenfei
noastre,nzuitateimpliniri, bucurii
Unitatecu duhul
antihristic?(1)
Motto: ,jnvali-ne pe noi [n. r., cretan continui sd se impotri-
estevorba despre arhiereul-ecu- veascd adevdrului invederat
-Sfrnta
menistl dupa Scripfura" (evident) zicdndriului - bine gi
u.npdndpe Sfinfli Parinfi din ve-
ch[ne. sr te vom Drunl ca pe un binelui-rdu.Tocmaide aceea.ar
eealcu hpostolii,si vom fi pnafsi
cbrugast$ ficloare.teale sfinte;li
ne vct calca ln ptcloare,tar nol
vom socotiaceasta ca pg o $nfoe
pentrunoi. $i nu numai a6t ci gi
porunciletale le vom pasfiapanq
la moarte.Dacd, insq nu ne vei
calauziin asa'felincat sane supu-
nem de bundvoie poruncilor
tale... atuncinoi nu vom putea
sa-tiraspundemdec6trnin cuvin-
teleuceiricilorlui Hristlx: Tebuie
sd a.scultdmde Dtunnzeu mai
nult decatde oamenf'(Fapte5.
23) (SfrntulSimeonNoul Tbolog
egumenul).
Intrebam- $i rnainfi€bam- in-
t-un articol cui gi penru ce se
SiMuAROIIIBT
Continuaretn pag. 14
gi, de ce nu?, chiar clipe mai
corugiiprin caream tecut.
Arhim. Mihail DA}{ILIUC
in pag.16
Continuare
Sn nu ne impotrivim
adevirului invederat!
Degi s-au spus gi s-au scris
multe lucruri despre efectele
total dezastruoaseale Sinodului
din Creta (16-27 iunie 2016)
asupra Bisericii Ortodoxe,
susfinitorii,;oadelor" sinodului
. Anul XX . Nr. 9 (235). Septembrie
2016
Cel mai mare pericol:erezia
ecumenismului!(1)
Interviu cu Pr. prof, dr. TheodorlosZisis
- Pirinte Teodor, am venit celelalteerezii), irsd erezictttctr.
astizi aici ca sd vi vedem, si menismului este tn Bisefi.ca,in
primim binecuv6ntarcasfinfiei trupul Bisericii, esteascunsd.. nu
voastre gi avem citeva intre- estela vedere.Lurneanu gtienici
bari din partea noastri gi din mdcar ce inseamnd ecumenis-
partea multor clerici gi mireni mul, estenecatehiz:ta.Mulji nu
din Rominia. Prima intrebare infeleg ce inseamnd ecumenis-
este urmitoarea: Care este mul. $i pentru cd erezia ecu-
astizi cel mai mare pericol menismului este ascuns6. ea
pentru credin{a ortodoxi? poate si acfioneze.Ea ddrama
- Nu existi nici o indoialSci credinla dreapti prin rugaciunilc
cel mai mare pericol este erersa in comun cu ereticii, prin cele-
ecumenismului,pentnr cd cele- lalte,,rnanifestariculftrale", prin
lalte erezii erau cunoscute gi dialoguri, prin unirea ,,biseri-
Bisericale-a cornb5tutcategoric cilor" desprecare ei spun cd va
(de exemplu:ereziaMartorilor ayealoc, prirr recentulsinod din
lui Iehovasaupenticostaliisau Creta, care a mers pe linia ecu-
menismului.Noi considerdm.lu
fel ca qi mulli sfin{i qi parin{i
duhovnicegti:Sf. Iustin Popovici,
Sfrntul PaisieAghioritut 9i allii
fi bine sdludm amintela invd!6- ci ceamai periculoasd
erezie este
turile Sfinfilor Parinfi 9i la ecumenismul. pentu cd el este
canoanele(legile) lor, pe baza in Bisericd,nu vine din alara ei.
girora am scriscele de mai jos.
In primul rdnd, trebuie sa $tim
cu tofii ci, deqi uneori Sfintii
PndnCipriarrloan STAICU
Continuareinpag. l2
Parinli numescereziilegi schis-
mele ,,biserici",ei aratdde fie-
care datd ci ele sunt nu'doar
indepdrtate,ci rupte,tdiatede la
trupul Bisericii Ortodoxe, din
cauzainvaJaturilorgi dogmelor
lor eretice, anatematizate de
cdffe Sfrnfii Parinfi. Sfrntul
Marcu Eugenicul (de care fac
mare caz cei care apardsinodul
cretan),pleaci de la sinqdul de
Ierom.TLndoTFOFOVICI
Continuare
inpag. l0
Pagina2
Agendaepiscopalia PS Galaction
Miercuri, 3 august 2016 siv0rgegte
Sfantul Maslu in catedralaEpiscopalaSfhntul
Alexandrudin Alexandria.
Vineri, 5 august - sdv0rgegte SffintulMaslu
in biserica SfinJilor imparali Constantin gi
Elenadin Roqiorii de Vedegi SffintulMaslu in
biserica Schimbarii la Fala a Domnului din
MdndstireaPantocrator- Driganegti Vlagca.
Sf,mbiti, 6 august slujegte Sfdnta
Liturghie qi parastasin biserica Schimbirii la
Fala a Dornnului din Mindstirea Sfintei
Ecaterina- Tataragtiide Sus.
Duminici, 7 august - sdvdrgegteSfhnta
Liturghie in biserica Sffintului Prooroc Ilie
Tesviteanuldin Roqiorii de Vede, hirotonegte
diacon pe tindrul Mihai Rdzvan Iordan.
Luni, 8 august - slujeqteSfrnta Liturghiein
biserica Adormirii Maicii Domnului din
Alexandriagi hirotonegtediaconpe Alexandru
Jugui.
l{arf i, 9 august siv6rqegte Sfbnta
L i tu r ghie in bis e ri c a Ad o rmi ri i M a i c i i
Domnului din Alexandriagi hirotonegtediacon
pe ConstantinTudose.
Miercuri, 10 august slujegte Sf0nta
Liturghie in biserica Adormirii Maicii
Dornnului din Alexandria, hirotonegtediacon
pe Valentin Lupescu gi hirotonegtepreot qi
hirotesegteduhovnic pe diaconul Constantin
Tudose.
Joi, ll august - sdvdrgegte SfbntaLiturghie
in CatedralaEpiscopalaSfhntul Alexandru din
Alexandria, hirotonegte preot gi hirotesegte
dulrovnic pe diaconul Alexandru fugui, p€tr-
tru cornunitateapersoanelorcu deficiente de
auz qi vorbire din Alexandria.
Vineri, l2 august - slujegteSfbntaLiturghie
in biserica Adormirii Maicii Domnului din
Alcxandria qi hirotonegtepreot gi hiroteseqte
dulrovnic pe diaconul Valentin Lupescu.
SdvArgegte Sfdntul Maslu in biserica
Schimbarii la FaJaa Domnului din Mindstirea
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
Simbiti, 13 august - sivdrgeqteSfhnta
Liturghie in biserica Schimbarii la Fa{i a
Domnului din Mdndstirea Pantocrator
DraganegtiVlagca.SivdrqegteVecerniagi Litia
in biserica Sfinlilor imparali Constantin qi
Elena din ManastireaCrasna- Prahova.
Duminici, 14 august - slujegte Sfdnta
Liturghie in biserica Sfhntului Prooroc Ilie
Tesviteanuldin Manistirea Crasna- Prahova.
SdvirgegteSffintul Maslu in acelagisfrnt locag.
Sdvirgegte privegherea (Vecernia, Litia gi
Utreniacu ProhodulMaicii Domnului) in bise-
rica Sfinlilor impdraii Constantin9i Elena din
Mdnistirea Crasna- Prahova.
Luni, 15 august - sivdrgegtesfintirea apei,
Sfdnta Liturghie gi parastas in biserica
Sfintului Prooroc Ilie Tesviteanul din
Credinfaortodoxd
Septembrie2016
Mdnistirea Crasna- Prahova.
Marfi, 16 august - slujegteSfhntaLiturghie
in biserica Adormirii Maicii Domnului din
Alexandria.
Joi, 18 august - sdv0rgegteBotezul tinerei
Corina Dominique Vasilescuin bisericaSfintei
Mironosi{e gi intocrnai cu Apostolii Maria
Magdalena din Mdnistirea Pantocrator
Draginegti Vlagca gi rostegte un cuvdnt de
invd{5turd.
Vineri, 19 august - savdrgeqte Sfiintul Maslu
in biserica Schimbarii la Fa{a a Domnului din
MdndstireaPantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
Simbiti, 20 august slujegte Sffinta
Liturghie gi parastasin biserica Schimbdrii la
Fafa a Domnului din MdnastireaPantocrator-
Drigdnegti Vlagca.
Duminici, 2l august - sivdrgeqte Sffinta
Liturghie in biserica Sfbntului Ierarh Nicolae
din parohiafiganegti I gi rostegteun cuvdnt de
invi{5turd.
Miercuri, 24 august - sivdrqegte Sfbntul
Maslu in biserica Sfinfilor Arhangheli din
parohia Fotdcheqti- Videle.
Vineri, 26 august - sivffrgegteSfhntul Maslu
in biserica Schimbirii la Fa{a a Domnului din
Mdnistirea Pantocrator- DrdgdnegtiVlaqca.
Sf,mbiti, 27 august slujegte Sfdnta
Liturghie gi parastasin bisericaSfhntului Mare
Mucenic Fanurie din Mdnistirea Sfhntului de
la SiligteaGumegti gi adreseazdcredincioqilor \
un cuvdnt de inva{dtur6.
Duminici, 28 august - sdvdrgegteSflnta
Liturghie in biserica Sfrntului Ierarh Nicolae
din parohia Siligtea Gumeqti II, hirotonegte Redacflagi administralia
preot gi hiroteseqteduhovnic pe diaconul
S.C.GEEA snr Baciu
GeorgeMircea Bdlan gi rostegteun cuvdnt de
Autorizafie: IO4/ 1903I | 992
inva{dtura.
CaleaMaraSeqti, nr. 185,bloc F,6,
Luni, 29 august - slujegteSfbnta Liturghie
etaj[I, ap.7, cod 60m73 Baciu
in bisericaNagterii Sfrntului Ioan Botezdtorul Teleforr/fa,r:
02341 55.53.70.
din MdndstireaBrinceni, hirotesegteiconom- E-mail:
stavrofor pe Preotul George Mircea Balan gi credintaortodoxa@yahoo.com
rostegteun cuvdnt de invdfdturi. Sdvdrgegte Site:www.credinta-ortodoxa.ro
Vecernia gi Litia in Catedrala Episcopald C.onturi:
Sfhntul Alexandru din Alexandria gi rostegte BCRBacdu:
un cuvdnt de inva{dfurd,urmate de procesiunea Codul IBAN RO63RNCB
cu icoana SffintuluiAlexandru. 0026030894750001
Marfi, 30 august - slujegteSfbntaLiturghie Truoreria Bacdu:
gi parastas in Catedrala EpiscopalA Smntul Codul IBAN RO44TREZ
Alexandru din Alexandria, adresfind credin- 0615069)C(X000579
cioqilor un cuvdnt de invd{6fur6.
Miercuri, 31 august - intimpini pe inalt-
preasfinlitul Pdrinte Mitropolit Teofan al
Moldovei 9i Bucovinei gi pe Preasfinlitul
Pdrinte Episcop Lucian al Caransebeguluila
Mdnistirea Pantocrator - Drigdnegti Vlagca.
Sivdrgegte Vecernia $i Litia, alaturi de inalt- intreaga rdspundere
preasfintitul Pdrinte Mitropolit Teofan, in bise- pentru opiniile
rica Schimbdrii la Fatd a Domnului din aceasti exprimate revine autorilor
Mindstire.
Septembrie2016
Editorial
Marea catehtzareecumenistfl
Incepacesterdnduri cu o pldngere-cerere
cdtre mai marii nogtri: ,,Sfdntd Mare
MucenildEufimia,caut5cu milostivirespre
lacrimileneamuluinosfrugi izbdvegte-ne de
eresurilecares-aupopit asuprdnoastrl din
uneltireadiavolului. lndurd-tede eretici gi
cle triddtorii care batjocoresc mogtenirea
CredinfeiOftodoxe,ca sd se facdbucurietn
cer pentnrindreptarealo/'(Rugiciunea de
la finalul AcatistuluiSfintei Mare Mucenile
Eufirnia).Care eresne face sd pldngemla
picioareleSfinlilor P[rin{i? Ecumenismul.
O pan-erezie, un creEtinismmincinosinchi-
nitor la hristogimincinogi,numit astfelcu
obidd de cdtre Sffintul Iustin Popovici (vezi
Biserica ortodoxl qi ecumensimul,
MdnistireaPetruVodd,2002,p. I l8). ln ce
consti esen{a acestei r[tAciri? Pdrintele
SerafimRosescria.cu mai bine de 40 de ani
inainte: ,,Trtsdturade bazAa protestantilor
ecumenigtieste urmdtoarea:cd Biserica
Ortodoxi nu este singum Bisericd a lui
Hristos, una qi adevf,ratd;c[ harul lui
Dunrnezeuesteprezentgi in alteconfesiuni
creStine"gi chiar in interiorul religiilor
necregtine; cd ceeace Sfin1iiPArinlinumesc
caleacea strdmtda mdntuirii nu estedecdt
unu dintre multele cdi, care toate duc la
mdntuire,gi cd practicilecredinfeicuiva in
Hristossunt de micd importantI, precum qi
apaftenenta la o anumitf, confesiune"
(Ortodoxia Ei religia viitorului, Tipografia
CentraldCarteaMoldovei, Chigindu,1995,
p. 235). $i tot el, in acelagiloc, zice:,,Nu e
nevoiede maimult ca un creqtinortodoxsd
piard[ harul lui Dumnezeu", adicd e sufi-
cient sd-gi insugeascdaceastf,concep{ie
desprecredinfd,bisericd,unitate,in care se
ascunde erezia ereziilor, ecumenismul.
Despreel, Pirintele Serafim scrie: ,,Acest
ecumenism schimonoseqte Cregtinismulqi il
trddeazdpe Hristos gi Biserica Lui. [...]
Trebuie atunci sf, se gtie cd duhul care
inspiri renastereahari.smaticd(n. n., a se
inJelegetot rdmuriqul qi frunzigul confesiu-
nilor neoprotestante!) este duhul lui
Antihrist, sau, mai precis, al acelor &rhuri
demoniceale vremurilor din urm6" (op. cit.,
p.227). A1i auzit, ilffideazd pe Hristos gi
schimonoseEtedreapta credinJi ottodoxd,
practic,o anuleazi,fiindcd e inchinarela un
duh demonic! La fel depldnge $i Sfrntul
IustinPopovicio marec6dere,declarare4in
1968,a Bisericii Ortodoxe,,parteorganicda
CMB" (Consiliul Mondial al Bisericilor):
,,Aceastdhotirdre este teribild qi apocalip-
tici prin caracterulei neortodoxgi antiorto-
dox. Merita oare Biserica Oftodoxd. acest
organism sfint Dumnezeiesc-omenesc, sf,
fie umilitd inff-un mod atdtdejosnic, pentru
ca reprezentanlii - unii dintre ei fiind epis-,
copi s6rbi- sd roage sd li se acordedreptul
la participareorganicd Si de includere in
CMB, care devine,in acestmod, un nou
organism bisericesc, o noud bisericd,
plasatddeasupratuturor celorlalte Biserici,
Atitudini
in cadrulcdreiabisericileortodoxegi neorto-
doxe nu sunt decdt simple pitr\i (unite
organic intre ele)? d sf, ueri! O
nernaipomenit[uzurparegitr{dare.[...] Noi
respingemcredinfaort,rdox[ Dumnezeiesc-
omeneascd t...1 ii tot noi wem sd devenirn
membri organici ai societEjiieretico-uma-
niste,coustdnddin263 erezii,fiecaredintre
acestea fiind moafie duhovniceasci"
(Retb;'atpublicat de ,,OrtodoxosTipos", 1
iunie 1975,'apud Starefii tiespre vrc-
murile din urmI, Mfi.ndstirea Peh'uVodi,
2007,p.461-462).Sdrelinem,tn aceiaqiton
cu Pirintele Serafim, acestmare invdJdtor
duhovnicesc numeqte ecumenisnrrrl in
cadrul CMB, ,,uzurpareqi trddare" gi con-
siderdintrareaOrlodoxiei in acestorganism
demonic-monstruoso c[dere ,,teribil6 gi
apocaliptic6".
Dupd Srnodulortodoxdin Creta(16 --27
iunie 2016),pe care cei mai mulli cre$tini
ortodocgiil nurnescsinodul ecumenistCin
Creta sau adunareaecumenistddin Creta,
prin documenteleadoptatein duh papal,cu
i0 votwi ale prirnaJilordin cei 163de par-
ticipanfi, dar cu semndturiulterioareale sin-
odalilor (dintrecare,aculn sevidegte,33 de
episcopir1uau semnat!),a fost inffodus,pe
fb{a. in Biserica Ortodoxd Romdnd duhuj
ecumenistal dezbindrii.care estediavolcsc
prin defini1ie.tn loc sd aduci binecuvdntf,ri
inalte, pace gi bucurie duhovnicea-scI,au
semdnatneghina zAzanieiin ogorulbisericii.
Acum se mird cd murmurt grdul, ba chiar
strigdcu voce tare,cdsesufoc6.Au previzut
din vremereacfiileimpotrivitoaregi au con-
ceput un articol punitiv Q2) in documentul
6 (,,Relafiiale BisericiiOrtodoxecu ansanr-
blul lumii creqtine").De unde vine antici-
parea aceastaa impotrivirii pliromei, din
inspirafia Duhului Smnt? Rdspunsul este
simplu: din congtiinlavinovat5.Ei gtiuce au
fbcut. ei gtiu cd au gre$it grav,cd au trddat
Ortodoxia, ei gtiu c5 au infestat dreapta
credinJicu o molimi duhovniceascf, urdtdqi
ucigltoare de suflete,pan-erenaecumenis-
mului. De aceeagi-auconstmit,cu viclegug
malefic,un scutde indreptSlirepentrudangii
gi o armd de reprimare penffu contestatari.
$tiau din start cd vor aveaimpofrivitori, dar
au vnrt s6 afle cdt de multi sunt gi cdti pu-
tere de reacfie au. Test post-modern de
manipulare a maselor! Cu toate aceste4
numai l{ristos qtiecdli credincioqiadevlraJi
arepugi deoparte!Ciurul de cernereabias-a
pus in miqcaregi tot Dumnezeugtiecum se
vor alege apele. Deocamdati, unii clerici,
puJini la numdr qi cam grdbili, au incetat
s6-i pomeneascdpe ierarhii ecumeniqti.
Urmarea: au fost ,,prelucrafi"muncitoregte
de cltre confra{ii lor qi de cdtre arhierei,
dupi care,fie gi-auluat lumeain cap,fie au
fost izolafi, ftrA drept de slujire, in weo
mdnistire mai indep1ftard'. Altora, care au
alescaleade mijloc, adici iqi pomenescie-
rarhul, dar continuEsd protestezein scris gi
Pagina3
de la amvon, li s-a interzis, prin hotiriri
chiriarhale,sd mai spund ceva despresin-
odul cretan,sub amenlntrarea sanctiunii.Ba
chiar sb nu mai spunb nimic niciodatil
Mirenii au rtmas bazaimpotrivirii, agacum
s-a irrtdnrplatin toat5 istoria cdnd sinoadele
au lnat-o raz)a.lntyeei s-augisit intelectu-
ali luminali, ortorJocgi in cuvAntgi in fapti,
careau scrigpetilii, auprotestatprin adurrlri,
au cerut dreptatecu vocc tare.Pe acegtiaau
ince4ut sd-i anchetezediscret preo{ii prrin
parohi i ...
Carea lost reacfiainaltei administratrii bi..
sericegtila vociferdrilemul{imii? Una insti-
tutional pf,rndnteascd:dur5! Tulrna sd
inceteze a behdi, s6 tacd gi sd asculte de
porunci. Un corhunicat al Patriarhiei
l,]cumeniceciin Istanbul,acolo unde se afli
Ftranarnaleficd a ecumenismuluiortodox,
cere bisericilor autocefalesd-i cateriseasc!
pe preoJiicarerespingsinodul cretarr,iar pe
mireni sd-i afuriseascS" intrucdt ii consideri
,,semdndtori de vrajb6" qi ,,violen1i".Iau ca
temei art. 22, pe care tot ei l-au parafat.
hnediat a apf,rutgi r.rncomunicatai purti-
toruluide cuvdntal Ortodoxieimioritice,pe
basilica.ro,in acelagiduh qi ton papal, in
care,de sus,ii mrmeqtepe contestatariiecu-
menismului post-creta n,,rilz.vrtrti1i,{'bnati
ci,
aroganfi, agresivi", ii cheamf, la ticere,
,,pace qi unitate". Buni ritori! Cu cine,
fralilor sdtbci pace?Cd aceastae o harismd,
o energienecreati care vine din mdna lui
Dumnezeu!Cu diavolulecumenistsi cazi la
pacegi Ia unitate?Saucu oricefel de diavol,
arhicon,desfrdnat,lacom, simoniac. trufa$,
mdniosetc.,etc.?Ne va da Flristosweodati
o astfel de pace? Si creaddinvirtitorii de
cuvinte asta! Nu existd p6$aqiecu veliaq
nici lrrmina cu intuneriiul nu se pot
'Iemeiul
intbrdliga! pe careseageaz5aceastd
poruncdesteo minciund de propo4ii corect
politice:,,Adev6rafiicregtirrioftodocaipot
sd-gipistreze dreaptacredinJi,chiar dacdse
afld in dialog sau in cooperarede ordin
social-filantropic sau cultural cu altri creg-
tini". O fraz-l insidios duplicitari qi malefic
mincinoasd.Rezultii din ea ci numai si-
nodalii cretani sunt ,,adevdrafi cregtini
ortodocgi",cd despreei estevorbain aceastl
zicere qi despre noi, ceila[i care suntem
falqi,indopaficu prostiegimarginali. Intrlm
la capitolul: ,,Thci cd egti plost" (vezi
Moromefii lui Marin Preda!). In context,
rez.ultiicd sunt complet nevinovafi gi numai
ei pot sa-gi lin6 curatd dreapta credin{i,
intrucdt au dialog social, filantropic gi cul-
tural cu eterodocgii.$i ce, n-au voie? Sunt
de neatins!Ne-am gisit noi acum sd fipdm
la ei ci sunt trdditori? $i eterodocEiisunt
oameni,fratridupAmp. Pdndaici ingeldtoria
e camuflati sub obr-azarulcuvintelor. Si
descoperimgi minciuna! ,,Dialogul social,
, Ioan BNACHE
Continuarein pag. 9
Credinja ortodoxd
Pagina4 Septembrie2016
copul Victorin Ursache
Arhiepiscopul
(rerz 2001)
,,Via{alui a fost una de cdlugdrautentic. MAnistirea Neanrfgi stare{al mdndstirilor Episcopul\/ictorin Ursachea fost ridicat
Singur gi-a preparat mAncarea,gi-a spalat Neamf gi Secu. Doi ani mai tdrziu este la rangul de Arhiepiscop al rominilor din
lenjeria, gi-a frcut curat...", spunea IPS hirotesitarhimandrit(1942). America de Nord" A frcut rnisiune din
Pimen al Sucevei gi Radautilor despre Dupd ce, timp de 10 ani, a reprez,entat parohie in parohie pe un continent intreg.
Arhiepiscopul Victorin Ursache,la inmor- Biserica Ortodoxi Romdnd la Locurile precum qi in cadrul Conferinfei Epis-
mdntarea acestuia, din iulie Sfinte, in 1956, la copilor Ortodoc$idin SUA, a avut o exent-
2001,la MdnistireaPutna. chemareaepiscopului plari prietenie duhovniceascd,intretinutd
Victor (prenumeleprimit la A ndrei Mol dovan, de departe,cu Pirintele llie Cleopa gi cu
Botez) s-a ndscut in comuna pleacd in Amerrca. Sftntul Ioan Iacob Hozevitul de la Nearn{.
Mindstioara-Siret, fostul Acolo va sluji, inca Marele ierarh Victorin Ursache,,a fost
judef Radau{i (azi, Suceava), l0 ani, la mai multe un adevdrattrditor al Ortodoxiei, mdr-
la 24 iulie 1912. Absolvd parohii romdnegti gi turiseaIPS Pimen.A fost omul misiunii.
studiile liceale, in 1932, la va fi profesor de dog- Pastoraliaa frcut-o pe teren, din casdin
Liceul,,La{cuVodd"din Siret, maticd,morald qi pas- casd, din parohie in parohie, asemenea
dupd care pleacd la Cerndufi toral6 la Seminarul Apostolilor. Viafa lui a fbst a unui om lc-
unde studiazd teologia, Ortodox ,,Sffinful Ti- pddat, cu adevdrat, de cele materiale.
filosofia qi pedagogia, hon" din South Ca- Trbia doar cu strictul necesar.A fost de o
obgindndlicenla in teologiein naan, Pennsylvania. moralitate ridicatd la rang de sfintrenie.
1936. Igi continud studiile la La 7 august 1966 a $i-a iubit Jara, gi-a dorit in rnai rnulte
institutul Biblic qi de fost hirotonit intru rdnduri sa vini in Rom0nia, dar inda-
Arheologie din Ie ru s a l i m . arhiereu, fiind insta- toririle pastorale l-au relinut". S-a intors
Revenit in 1ar6,va fi tuns in lat, dupd 2 sdptdm6ni, doar trupul sdu si se odihneascdin cimi-
m onahis m la Md n d s ti re a in scaunulde Episcop tirul Mdndstirii Putna. sufletul fiindu-i
Neamf cu numele de Victorin, in anul al Eparhiei Ortodoxe Romdne din SUA qi plecat in patria cereascd,unde bunul
urnrdtor devine ierodiacon (1937) iar in Canada, rdmas vacant prin plecarea la Dumnezeu sd-l lumineze cu harul sdu
1938estehirotonit ieromonah.Esteridicat Domnul a EpiscopuluiAndrei Moldovan. vegnic.
la rangul de protosinghelin 1940qi agezat Instalareaa avut loc in Catedrala,,Sfhnta
in func{ia de director al Seminarului de la Treime" din Detroit, Michigan. ln 1973, Ioan POCOVNICU
Arhimandritul Gticherie Lovin
- less)
(18e0
Se implinescanul acesta61 de ani de la in funcfia de staret la mdndstirileTismana PreotulTeodorLificiu scriedespreddnsul:
chcmareala viafa vegnicda arhimandritu- (Gorj), Dobraqa (Soroca), Sihastru ,,in toate rnisiunile avute, ariirnandritul
lui Glicherie Lovin, ldsdndu-nein amintire (Vrancea)9i Adam (Gala{i) unde-gigdseqte Glicherie Lovin a fost la inilfimea tuturor
un exemplu de slujitor al lui Dumnezeugi obgtescul sfhrgit gi mormdnful, in anul agteptirilor, dovendindu-se.a fr.omttl inal-
al oamenilor,cu inimi fierbinte gi cu suflet 1 9 5 5 . telor infbptuiri" (Necrolog la inmorm0n-
de apostol. Sfbntul Apostol Pavel ne Dispundnd de o culturd teologica solidd tarea arhimandritului Glicherie Lovin,
porunceqte:,,.A.duce{i-vi aminte de in revista,,MitropoliaMoldovei gi
mai marii vogtri carev-au griit voud Sucevei",nr. 5 - 6,1955,p. 365 -
cuvdntul lui Dumnezerr, privili cu 366). Asta fiindcd oriunde a fost
luare aminte cum gi-au incheiat trimis de conducereaBisericii, q;i
via[a gi le urmafi credinfa" (Ewei se duceaunde era mai mare nevo-
13, 7) . ie de el, qi-a implinit misiunile in
Niscut in aprilie 1890,in comuna mod ireprogabil. Arhimanclritr-rl
Poduri, judeful Bacdu, din tulpini Glicherie Lovin a rdspunsprompt
romdneascdsindtoasd, Grigorie gi la chemarealui Dumnezeu pentru
Smaranda Lovin, viitorul staret a misiune intr-o perioadd de timp
primit numelede botez Gheorghe.A destulde tulbure: ,,Nu-i ugor ca sd
unrrat gcoalaprimari in satul natal, fii preot/Intr-o lume bulversati,/Si
dupd care a mers la Seminarul ramii cu fruntea sus/$i cu inima
Central din Bucuregti, avindu'l ca curatS!".in tot ce a rostit gi in tot cc
profesor gi director pe arhimandritul a fbptuit a acordatprioritate sufle-
lulian Scriban.La30 augustI9Il,a fului care estenemuritor.,,Fericili
fost funs in monahism pe seama Ministirea Bogdana, unde arhim. Glicherie Lovin a sunt cei care ascultd cuvdntul lui
fost starelz 1923-1926
Mdnastirii Bogdana de ldngd Dumnezeu gi-l implinesc" (Luca
Borzegti,devenindmonahulGlicherie,!n gi o experienFmonahalSindelmgatd,s-a 11,28). Nndnjduimcn fericit estein cemri
acelaqian fiind hirotonit ierodiacon.In evindenfiatprin predicile sale,prin harul PirinteleGlicherieLovin, aldturideconsd-
septemb,rie 1914,estehirotonit ieromonah de duhovniciscusit,prin slujirea caldda tenii sni din Poduri arhim. GherasimIscu
$i numit eclesiadr
la EpiscopiaRomanului. Lihrghiei, prin talenhrlde scriitor bis€ri- (1911 - 1950) 9i ierom. Dionisie gova
La I august1923a fost instalat de citre cesc. A documentatgi scris monogratii (1901- 1952),ambii maniri ai credinlei
EpiscopulLucian al Romanului,star€lla pentrutoatem6nistirile undea fost starcl, ortodoxe,sfinti ai inchisorilorcomuniste.
ministirea de metanie, Bogdana,unde precumgi cartea,puhovnicia'' dai pi alte
rdmdneoini in 1926.Au umat ani inneei lucreri. Pn Ioan ANDRIOAIE

Credin{aortodoxd
Septembrre2016 Pagina5

Pirintele Arsenie Papacioc,

duhovnic gi indrumitor de srifleteiscusit(4)
Principiul comuniunii prinde contur mai iubeasci cu crice chip (Coloseni3, l8). odrasle se nasc, cresc gi rodesc spicul
int0i in via{a de familie, dacd aceastaeste Dacd esteiubire. lucrurile se rezolvdde Ia faptelorbune pentru cd au.fost irtstruiti de
cldditape iubire reciprocdqi sincer6,capa- sine: se uitd unul la altul qi gtiu ce ar,rde pirinfi ,,intru inva{dtura gi cr:rtarea
bila si invinga barierele qi dificultalile flcut"37. Supundndu-sebdrbatului ei, Domnului" (Ef'eseni6, 4). ,,Familiaeste
viefii, fiindca adevdratadragostc,,toatele ferneia ii raspunde cu aceeaqimonedi a locul in care invefi primii paqi in viald.
suferi, toatele crede,toatele nid[jduieqte, iubirii gi, in felul acesta,relafiadintre ei se acolo te formezi ca orn in cei gapteani de-
toate le rabd5" (I Corinteni 13, 7) dacn arnronizeazd,rdceala dispare gi gfllceava acasd. Apoi gcoala gi Biserisa iti
pornegtedin dorinla arzdtoarea sofilor de se stinge, pentru cd irrbireainvinge opo- desdr,0rgesc educafia'44.
a se infelege gi ajuta impreund pentnr a trdi zilia gi spulber[ aversiunea. ,,Iubirea In procesul edtrcafieirnorale gi civice,
cre$tine$tegi a implini legea lui Hristos, rispunde la toateintrebdrilc:iubireaaduce PdrinteleArsenieindica drept metoddfun-
cdci aceastaestein final idealul cdsdtoriei. prunci, care dau valoare nemaipomeniti damental[bldndeJeagi nu asprimea,,,pen-
De aceea,spuneApostolul: ..'l'ainaaceasta cisniciei - zdmbetullor - gi creeazduni- tru c6, folosind aspdmea,copilul te asculti
mare este; iar eu zic in Hristos qi in tate nezdruncinati in familie. Dar, repet, de fricd gi prinde numai in <piele>invdfa-
Bisericd"(Efeseni5, 32).,,Scopulcdsdto- nagtereade prunci nu este scop cdsniciei, fura ta. Deci fii exemplu, acestaeste cel
riei estemdntuireareciprocd,spuneparin- este o consecinfd.Scopul este stimularea mai mare lucru. Sd incercdm sd-l prezen-
tele. Stimularea continu5, reciproc, spre reciproc[ spremdntuire. Riceala dintre cei tim accesibil pe Dumnezeu in congtiinla
acestscop este obligatorie, pentru cd e o doi este consecir4apdcatelor"Sg, iar unde lor'45.
rnarerdspundere.O cdsniciese intemeiazd persistl aceastirtceali estesemn ca so{ii Ca mijloace spirituale de practicare a
pe o iubire adevdratd$i pe o coordonati trebuie sd ducd o via{a cregtineascd. virtulilor gi de desdvS"rgiremorald,
exclusiv cregtind"34,nu pe o inflScdrare Numai iubireatransfigureaz[modul lor de Pdrintele Arsenie recomandd in primui
pasionali momentand,buzatdpe instinctul via16...lubireaschirnbdnaturain sensulci rdnd postul gi rugacrunea,prin care stdvi-
placeriitrupegtrgi pe frumuse{eafelei care renunti la obiceiurile rele. Sigur, dacd lim patimiletrupeqtigi indepartdnrrurelti-
se vegtejegteca iarba. PdrinteleArsenie iubegtipe Dumnezeu,renun{ila pldce1i"39 rile diavolilor. ,,Postulil vindecdpc onr dc
afirmdcd,,nu are nici o valoareinteligenfa pentru a nu-L supira cu fbrddelegile gi duhurile rele care l-au atacat. Postul nu
gi nici orice educafie,dacdnu suntpusein pdcatelctale. estenumaio re{inerede la mdncarc.ci este
slujba dragostei qi a iubirii cregtineqti. Viafa trebuie privitd in dimensiunea gi o rugaciune.Postul inseamnaiurbiregi
Chiar dacd (viitorii sofi) sunt necredin- ve$niciei.,,Cdsniciainseamndajungereala iertare"46.
ciogi, np putem s6-i oprim sd se cdsdto- vegnicie,gi dacdacestscopnu esteawt in intemeiat pe ?nvifdtura de credinla a
reasc6.Insdnu ajung niciieri, dacdnu sunt vedere,ci se cautd numai plicerea, afunci Bisericii gi pe mirturiile literaturii patris-
cu Hristos.<<Ne iubim gi gatu!Acesta este cdsnicianu-gi implinegteScopul"40. tice, PdrinteleArsenie subliniazdvaloarea
instinctgi nimic altceva.Iubireaaceastanu Cea mai mare responsabilitate ce apasi morald a postului adevirat care nu se
are durabilitate. Cdsdtoria trebuie sd se pe umerii parinfilor este cregtereagi edu- rezumd numii la simpla renuntarede la
faca in slujba unui ideal, nu in slujba calia copiilor. Copiii sunt copia fidela a anumite mflncdruri gi bduturi pe tirnp
placerilornumaidecdt.Ce rost are si mai parin{ilor, care, prin exernplul lor, pot sd-i delimitat, ci inseamni in orimul rdnd
vorbim cd se iubesc, daci nu cred in zideascd sufletegtesau sd-i sminteasci. infrdnarede la patimi gi rautali. Deci, tre-
Dumnezeu!Nu existd nici un fel de sigu- ,,Faptele pdrinfilor, neastdmpdrul lor, buie,,mai intdi sd punemin lucraresnlere-
ran{i, de perceperein viitor, de sens, de nedreptdlile fdcu.te altor oameni se rds- nia gi dragostea gi nudrai dupa aceea
scop,dacd nu existd Dumnezeu.Dacd nu fr6ng asupracopiilor. De aceea,unii copii privegherea gi postul. Dacd nu se
estein Bisericd,nu existdnimic!Acestaar se nasc cu malforma{ii pentru picatele nevoieqtecineva penffu a-gi dezradicina
putea sa fie rispunsul"35. De cele mai pdrin{ilor; pentru cd unii se zdmislesc in patimile sufleteqti, mfindria, irrvidia.
multe ori, cisdtoriile se dezbind datorita posturi, in sdrbdtori, toate sunt nigte r6n- mdnia, ci face numai o ascezdtrupeasci
laptului ca solii ,,se saturd unul de altul duieli care nu trebuie incdlcate"4l,spune seacd,iqi va hrdni patimile cu mAndria.
foarte repede,neavind nici un ideal care parintele.De fapt, acestprincipiu reprezin- Patimile sufletegti ne pricinuiesc un riu
si-i ajute, penffu cd nu e har. Harul existd td regula de viatd morald a familiilor orto- mai mare decdtgrdsimeatrupulul"47.
acolo unde estecredin{a.Dumnezeunu dd doxe, mogtenitd ca o tradilie sfhntd din
harul ca la un milog - o mdnd intinsd la mogi strdmogi: castitate pdni la altar gi Arhim.conf.univ.dr.VasileMIRON
ponrani- ci il da doar dacdtejertfeqti"36, fidelitate pdni la mormdnt. ,,Catd weme
pentru binele celui de linga tine. Cdnd femeia se afli in unire sufleteascdcu soful 34 lbidem, p. 28.
solii se sprijina reciproc ai se daruiescunul ei, familia rdmdneputernic[ gi rodnicl gi 35 lbidem, p. 33.
in slujba celuilalt, gdndurile gi in privin{a educafiei copiilor"42, iar cdnd 36 lbidem, p. 35.
simJimintelelor se contopesc,devin una este trditd in conformitate cu principiile 37 Ibi dem,p.37.
in cuv6nt .gi in faptd, iar viafa lor se evanghelice devine inor de pietate, de 3 8 I b i d e m ,p . 4 1 .
lumineazdgi intrd pe flgagul normal, pen- binecuvdntaregi de sfinfenie.,,Pirinfii care 39 Ibidem, p. 49.
tru cd cei doi se cornpleteazdqi iqi nasccopii gi-i educdsd fie cuminfi, umplu 40 lbidem, p. 50.
ugureazisarcinilecdsniciei.Tonul trebuie raiul de sfinJi"43,spunePdrinteleArsenie, 4 1 I b i d e m , p . 6 4 .
s5-l dearnai intdi capul familiei, adica bar- insd aceastdmaximd caracteizeazd numai 42 Ibi dem,p.66.
batul.El estedator s6-giiubeascdsoJia,aga familiile evlavioase care respecti cu 4 3 l b i d e m , p . 7 3 .
cum spuneSfhntulApostol Pavel (Efeseni stricteteregula bunei cuviinte cregtinegtigi 4 4 I b i d e m , p . 6 9 .
5,25-28).,,Dacdnu o iubegte,sofianu o indeplinescporuncile Bisericii. Numai in 4 5 I b i d e m , p . 7 l .
si-l asculte.Birbatul, daci nu asimileazd asemeneacondilii de viatd devine familia 46 Idem, Despre post gi rugiciune, Ed.
acest cuvdnt, se face rispunzdtor de o vatrd a cregteriiduhovnicegtia copiilor gi Elena,Constanfa,2V13, p. 6.
inddrdtnicia femeii. Deci trebuie si o altarul virtulilor creqtine, in care tinerele 47 lbidem, p. 16.

Credinfaortodoxd
 Pagina6
Smerita cugetare
Pentru medicul cregtin Ioan Gflndu,
,,Crea1ia-iIubire, Sfin{enie gi Taind,
induntru qi inafard", iar iubirea adevirati
,,ardegi rabda to^t",deschizdndcalea spre
,,Lurnina Vie, IntreitS, pururi clar[" a
Dumnezeului Atotputernic, ciruia i-am
fost afierosili inci de la naqtere,dar de
care ne indepartdrn incongtienfi, lasin-
du-ne antrenafi in vOn
zoieala acestorvretni apo-
caliptice gi cdzfindtot mai
des in capcaneleintinse
un vrdjmagdin ce in ce mat
abil qi mai agresiv.
Viz6ndu-se adeseori in-
conjurat de ,,pustiuri cum-
plite" gi suspectdndu-se ci
a sdrdcit duhovnicegte,e
rnai mult ca oricind convins cd ,,astdzi,
precum odinioard: in nrod indubitabil.
nici un offl r1u poate implini ceva bun,
frra ajutorul tainic permaneut al
".i
Dornnului nostru Iisus Hristos, lmpiratul
Viefii; Logosul intrupat in istorie li
Arhiereul Suprern. M0ntuitorul tuturor
celor ce cred gi-L marturisescin duh gi
adevdr!"
Facdnd aceastd Mdrturisire intru
Logos, vrednicul colaborator al revistei
noastrenu-gi mai aSazdinsd g6ndurilein
coloanelesale,ci directin pagini de carte,
oferind cititorilor, cu aceea$i,,dragoste,
credinldgi nadejdeinvietoare",o suitdde
Fulgurafii din adflnc (Editura Studion,
Bacdu, 2016), scrise pe parcursul rnai
multor decenii (1970-2015) 9i grupate
acum sub fomra unor distihuri, te4ine qi
catreneaforistice,menite sd ne indemne
la reflec(ie gi la smerita cugetare,pe care
el insugile cultivd cu acribie.
Congtientca Tatal Cerescne porunceqte
sd fim jertf6 tuturor, ca sd poatd invia a
dat ,,foc greu iubirii de sine" gi, mulgu-
mindu-I cd ne-a ,,certat cu mil[", se
?nhamdla acestjug al jertfei cu iubire,
cercetfindu-neinimile (Inima multora
inlelege lot ce vrea, tnsd doar"e.../ Inima
mea nu inlelege mai nimic, dar
mangdie!), trudindu-se intr-un fel aparte
sd ne fie de folos (Ma strddui mult sd md
odihnescslujind!) gi chiar dacd uneori e
intristat gi necajit cd nu poatesd ddruiascd
nicicdnd a$a cum a primit, nu renun{6la
idee,rugdndu-sepind cdnd simte cd rodul
,,urcd din addnc" gi cd atunci ,,addncule
i n a lt ! - $iv eqnic ! "
Cu inima ,,spdlati-n lacrimi negtiute"gi
cu certitudinea cd prin ,,Sffintul Trup gi
ScumpulVin" Dumnezeuii iubegtepe cei
,,chemafiin duh gi adevdr,deplin", e decis
sd facd din el o ,,chemare" spre Mire,
ddndu-sebucuros chezag,dar gi indem-
ndndu-nesd renunfdmla tarelecare ne-au
aduspe buza prdpastiei:Ignoranla, lenea
Si uttarea ne-au jefuit aproape totul! /
Mulpi ne-am refttgiat la picioarele Thle
Credinfaortodoxd
Septembrie2016
doar cu cortul... neapropiatd, lina, ce imn sa-ti. mai
Ar'f,nd nevoie numai de ,,cuvintul viu, fnaltr?).car€ se amplifici zi de zi ({ ln dor
strdhiminat".se simte pdzitprin ,,umilinfa de Dor tmi poa,.ta pe,stedoruri dorul / $i.
vie" carene lipseqte;i de;i dureieancas- cdnt cu toatd.fiinla aurul sfont al unui
tri ii .,batezilnic la fereastr6",nu are inci lanf!) gi ?l indeamnd la Ruga (Cca mai
taria sa se agezestavild (De v-aSopri din curatd rugd.nu are cuvinte! / Eu se naSte.
urd, m-aScondamnala moarte!), insd qtie in inima /dra oglinzi, i intru totul iertd-
ci ,,Nu existd nimic de neinvins intr-un toare Sifierbinte...), de un zbuciurn la t-el
lut decdzut... I de intens gi de dorinfa nestdvilitl de a
lorn Gendu hiar iadul rdz- dlrui, la r6ndu-i. lumina cdgtigatd:
vrdtit in el, prin ,,Diruiesclumina vie a sufletuluimeu i $i
ruce-l zavo- nop{ile albe imi apar ca o rdsplatd;/ Ele
rdt!", c6,,purtarea scrirrsemnulclar de fiecaredatd!"
Futgurafii dtnadfunr
milnica a Crucii Dezvdluindu-ne truda sa spre a atinge
deosebegte", ,,treptelevegniciei",smerifulcugetdtornc
6 i n t o a t e s e invita sd sorbim odatd cu el ,,nectanrl
Edttuc Studton
Bac5u,2Oi6 p o a t e g a s i u n acesteiclipe", sd ne vedemruina dinliun-
E chi l i bru (Tot tru (Calal.orint prin Tine, Doamne. pe
ce'i uSor md intp,ll,dreazd;Si fnca mai drunntri de lu.mind.../ Dar la popzsurl,
addnc.../ Dar.fdra o povard. pierd Lesne vei, vedemlduntrul nostta...o ruina!), sd
jugul cel nmi sJiint!) gt o Permunenla (Nu punem Temei sdnatos fapteiornoastre
mai arsteptminuni, ci aprins mereu de (Doar Tu,Impdrate Sfinte,nefctci lemeiul
Dor / Ma fndrept cdtre Lumina vie., ca luminos! / Cdci veSnicd-iLumina vie Si
orhul-vdzdtor..), dar si cd Dumnezeu, Taina lui lisus Hristos.) qi, de putem, sd
,.Precum olarul, ia nevoie, frimdnti gi linern cont gi de sfatul pe care ni-l di, cu
lutul cei grunjos, / in taina gi cu mare generozitate.la cei 77 de ani ai sdi: ,,Vrei
mild, preschimbiTu omul pdcitos!" sd v-eziviitorul? Nu te uita in nrdrefie./
Auzind uneori din ,,adincuri acordrri Privegte in duh doar la Lumina aceea
ingereqti", devine captivul acestora,per- vie... / Lumina pururea cugetdtoaresuie
cep6ndu-leca pe niqte ,,clopote ceregti", in tdrie!"
insi ne roagl s6-l ldsim o clipa sd ne El insugi ,,chip omenesc uns de
ascultegi ,,inimile cu adevdrat",pentru a Hristos", medicul Ioan Gdndu gtie sa fie
intelege mai bine pe cine ,,pldnge gi un doctor de suflete,lumin6ndaidonra
Adevdru-ngenuncheat" gi a agtepta, cu unui soare,,chinuitor de frumos" gi trans-
,,fruntea-npulbere, smerit", ceresculver- mildndu-ne prin acest op, in formatul
dict al Mirelui lduntric. unei cdrfi de rugaciuni, nu doar nigte fil-
Odati definite cerul gi pacea(Cerul e o guralii din addnc, ci intreaga sa ,,sete
inimd fn pace: pacea e o inimd-n nativd pelrtru apa cea vie gi veEnicd".
Dumnezeu; i Dumnezeu e o pace in Sorbili-o qi vd bucura{i!
inimd.Ava Pdrinte, suspinSi eu...),ii vine
mult mai ugor sd sperecd va primi Harul Cornel GALBEN
(- Nu vreou nim[c din ce m-a pierdut... / -
Dar vrei sd-1imdntui su,fletulpierzdnd? /
- O, de-aS scdpa de mine Si de vechiul Sfflnta Cruce
lut!), cd,va descoperilcoana (Icoana din E semnul Crucii o Pecete
addnc e Chipul Cel Sfdnt./ El ne uneSte Prin care noi cu dor curat
sftnt or ne desparte bldnd: / Oile prin Ne aritdm ceregtiregrete
suflet, capreleprtn gdnd...) gi cd va pute4 C-ai fost pe dinsa Sp0nzurat!
fi partagla Cina cea de taind (La Cina Ta
stau cei fnviali Si bucuroSi; / Impdratul, ,,O, Doamne, cdt de grea a fost
$tergarul, Pdinea Si Wnul.../ Cu Harul A Ta jertfire prea sdrmand,
ffierii, ii vrei pe toli hristoSi!), dar nu Ca via{a mea sd aibd rost
uitd nici de atenfionareaingerului (Cc $i vindecare,fdrd ran6!"
impdratul impdralilor sd te 1a ucentc, /
Trebuiemai intdi sd te cunoStica nimic!) Spre tine eu md uit mereu,
ori de posibilitateaca Dumnezeusa-i dea De-acolo vine indurarea
o ,,altd grea incercare" (Doamne, de- $i CruceaTa in pieptul meu
ajuns imi este cd mereu md chemi; / Jdrd Aduce pururi, vindecarea!
Tine-s nimic: alege-mi Tu pi fncer-
carea...). O vad cum se inalla iar
Direct sau indirect, dialogul sdu cu Pe fiecare coll de casd,
divinitatea e strdbdtutde un ,,foc mistu- C5 n-a fost jertfa in zadar
itor" (lg vrea sd rabd Si rabd fnghetrul!/ $i Ea-i mereuvictorioasd!
Dar focul lduntric md trddeazd...),de un
dor aparte (Acum, doar dor Si rugd, Q,onstantinBOBOC
ver[gd vie dintr-un lan[, / Lumind
Septembrre2016 Pagina 7

Cao sirutare de mflni adusi duhovnicului

S-a scris qi s-a comentat foarte mult remarcat cu multe calitali, despre care a tetrlsese definitiv din 1984 gi va fi inmor-
despre Parintele Arsenie Boca, un ,,mare consemnatintr-un jurnal colegul de banci, mdntat la 4 decembriela Prislop.
om al lui Dumnezerr", cate a venit intre viitorul preot Petru Boldor: avea o inzes- Sunt evidenflate doui lucrdri deosebite:
oameni,,intrulucrareaDuhului Sffint".gi,,a trare de exceptie,o voinfd extraorclinflrd,,,o Cirarea Impirifiei gi Cuvinte vii ce con-
marcat vieJi. a biruit indoieli, a tratat ane- memorie formidabili, o puterede muncd gi stituie ur indrumar pentnr noi, indicflnd
mii sufletegti",printr-o seamdde,,fdiri de o tenacitateiegite din comun", .,o curiozi- direcfia corectd spre mdnfuire: ,p cale seni-
nerostit". Pentru unii, Pdrin- tate rernarcabilS", asimil0nd n6: trdirea tnvdldturii crcStine, tn toatd
tele fusenie reprezintd,,grab- cunogtinJeledin toate dome- addncimea ei Si fn toatd sinceriatea noas-
nica Ei statomicamingAierea niile. Dupd absolvirea Lice- trd". Adoua lucrare cuprinde 137 de prdi-
Duhului Sfhnt" (Pr. Prof. ului ,+Ayramlancu" din Brad, ci, meditalii evanghelice gi cuvinte
Constantin Necula); alfi il Hunedoara, urmeazd Acade- duhovnicegtiin spirit filocalic.
considerd mijlocitor puternic mia Teologici Andreiand din Din perioada petrecutd de pdrintele
al romdnilor in fafa lui Sibiu, apoi,Academia de Arte Arsenie la Muntele Athos autorul retine
Hristos. in efervescenfareli- Frurnoasedin Bucuregti,fiind cdteva fapte importante ce avea sd-i
gioasdcreatddupd Revolutie, pasionat de mic de desen, schimbe starea, si se intoarci alt om,
acest cuvios mirturisitor a sculpturi qi rnai ales de pic- dupd viziunea cu Maica Domnului,
fost foarte mult populaizat, tur6, cu inclinaJii spre viaJa capdt6nddarul proorociei, al intuifiei de a
generffndu-seun cult al pdrin- monasticd.in 1940 va fi tuns cunoagte viafa omului. Avea fodi inte-
telui, a cdrui venerare a in monahism, devenind iero- rioari, ochi pdtrunzdtori, glasul ca tune-
alunecat cdtre exageriri, iaconul Arsenie la Mdnis- tul, vorbele - sdgefi. Majoritatea minu-
care,,nuel le-a provocatgi nu tirea Sdmbdta de Sus (ajuns nilor au tbst fbcute ,,in taind gi penfru
el le-a alimentat" (IPS Nicolae, Mitropoli- starefintre anii 1940-1944),an in care s-a slava lui Dumnezev". Vorbea pufin gi ,,cu
tul Banatului). declangato migcare de reinviere duhov- miez", predica dumnezeiegte; avea pu-
Unul din cei care l-au awt mijlocitor in niceascd.Din motive de ,,popularitate"va terea de a insufla ,,tdria Jertfei
rugiciuni adresateMdntuitorului gi Maicii fi transferatla Mindstirea Prislop, din 1948 Mdntuitorului", caracter integru gi monah
Saleeste gi Daniel Intuneric (n. la 12 iulie devenind stareful acesteiap0nd in 1959, de asprd tdrie duhovniceascd - sunt cite-
1970,la Bacdu),poet gi polifist, in oragul c6nd comunigtii vor risipi obgtea.Avdnd va din mirturiile celor care l-au cunoscut.
Bdlan,judeful Harghita, care,in unna unor mereu securitateape urme. va fi arestatde A fost inzestrat nu numai cu multe cali-
pelerinajefdcute la mormdnt, la Prislop, gi mai multe ori gi inchis sub acuzalia de tati sufletegti, spirituale, cu har pentm
a unei asidue documentdri, a simlit ,,omisiunede denunJ",cd i-ar fr ajutat pe preo{ie, dar gi cu un mare talent in pic-
impactul pe care l-a avut Pdrintele asupra legionari, in penitenciareledin Timigoara, furd, cu o viziune personald care,;ipegte
sa,determindndul si studiezeTeologia, la Jilava, Oradea, trimis la muncd grea la sufletul in uimire" (Pr. C. Galeriu). dind
finalul cdreia a editat o carte, Pirintele Canalul Dundre - Marea Neagra. Fiind personalitate tuturor scenelor biblice,
Arsenie Boca - de la Vafa de Sus spre oprit timp de 30 de ani de la slujba pre- fi ind insotite,de texte scripturistice^.
Prislop (Editura Agaton, Colecfia oteascd, incepdnd cu 1959, va lucra in Este de apreciattruda lui Daniel Intune-
Ortopraxia-35, Fdgirag, 2016). ric. intrucdt a folosit o vas-
Aparuta cu binecuvdntarea PS Au ficut din el un idol bibliogafie, documente,
Andrei, Episcopul Covasnei gi i, mdrturii, articole, sHdii
Harghitei, aici a adunat mdrturii, Toatd lumea aleargd dupd miracole, i resurse multimedia din
meditatii pi analize despre dupa vdzdtoi cu duhul gi vindecdtori... care a extdas multe infor-
biografia,,Sfdntului Ardealului" Apropo de clawdzdtori, dacd ar exista vreu- matii, condensate in 108
gi constituie ,,o implinire", dupi nul in Romdnia, cred ci ar fi fost gasitd de pagini, dispunf,nd confinutul
cum elegant afirmi Pr. T mult Elodia. Cu aceasti mentalitate,bazatd, in cdteva capitole, ce evi-
Bijec (,,Cuvdnt inainte"), pe ,,minunologie", romdnii au frcut, de denliazd modelul de viali
,,asemenea unei sirutiri de mdni pildi, din P[rintele Arsenie Boca, un idol gi cregtini a Pirintelui, locurile
adusd de cdtre ucenic din morm0ntul sfintiei sale un loc de co- unde a slujit gi a creat o pu-
torului siu duhovnicesc". Deqi mer{ degin{at. Am cunoscut oameni care icd influenfi spirituali"
esteo scurtd biografie, autorul a cred in Arsenie Boca, dar se indbiesc de trmpul petrecut la Muntele
prezentatdestule fapte gi Hristos! Adici la Pagti si strigdm,,.Arsenie Athos, scrierile Pdrintelui,
plari care s-au peffecut cu si
a inviat!", in loc de ,,Hristos a inviat!"? E mirturii ale contemporanilor
ranfd, dar -;i din cele pldsmui gi
cutremuritor! Toate acestease intdmpld, pentru ci nu cunoagtem despreel pictura Pirintelui
sau inexacte.Aga cum existd gi Arsenie. Fiind imparfial,
Sfrnta Liturghie, care este miraculoasi de fiecare dati. Pii, ce
particularitatiale vietii pdrintelui abordeazdgi ideile celor care
minune mai mare vrem, dec0t intruparea lui Iisus in pdine gi vin pi
,,negtiute,ascunse". impirtigirea noastri cu El? (Fragment din interviul ,,Preo[ia este
sustln cd Pdrintele ar fi fost
Avdnd o solidd gi vasti ,,ingelat", aducdnd argu-
ca mineritul. Ambele scot binele din ad6ncuri", semnatde Claudiu
mentare, autorul a vizat mai mente contra acestora,
(29),21-
multe laturi ale personalitdlii Tirziu in ,,FormulaAs", anul XXVI, nr. 1226 28 iulie vorbind intr-un capitol
dis-
Pirintelui: ca duhovnic, pictor, 2016). tinct despre sfinlenia aceluia
scriitor. Boca ZianYdlean, veni Pr. Ovidiu SCROB e de copil i se spunea
pe lumela 29 septembrie 1910,1
in Vafade Sus- TaraMogilor,in familialui Capitala ca pictor bisericesc, pe lemn, Pdrintele Arsenie a devenit o personali-
Boca losif Petru, tatdl, cizrnar, greco- email, engolpioane, cnrci arhieregti gi tate ,duhovniceascd a timpului sdu $i un
catolic ai Popa Creptina, mama, casnicd, iconile pentruEvanghelii.intre 1967-tgg+ important reper cregtin pentru toti cei care
greco-rdsdriteand(ortodoxd) gi-a petrecut va picta, in mod original, Biserica local- l-au descoperif ' (Pr. Teodor Brjec).
copilaria in casabunicilor materni, in izo- itafii Dragdnescu.In28 noiembrie1989,va t
lareadealului Bujoara. Incd din liceu a fost trece la cele vegnice la Sinaia, unde se Lucia ENACHE

Credin{a ortodoxi

Pagina8
Amari deplf,ngerepentru ceicesau lepidat de llristos (2)
Peunii dintre,domnii" acegtiajoviali, qco-
tili musaipe la colegii ,,prestigioase"(unele
putrede de corupfie sic!), dichisili,
ferchezuili, uneori gi cabotinizaJi'de ,,suc-
cesuri", lesne snobifi, sibilinici, sofigti, cu
piepturilepline de tinicheltrfeuniversitzuesau
premii intema{ionalerdsunitoaregi ingropafi
zub o encomiasticdoficiala excesivd,deseori
ridicold, ii vom vedea mereu sur6z0ndfoto-
ganic, scriindu-gi de zor ,,capodoperele",
ingenioase gi laborioase, voluminoase gi
savuroase,dar lipsite de Duh Smnt, qi de
ilceea,vai, perisabile ca gi ei, cdci lipsind
Cuvintul lui Fkistos din confinutul lor, toate
Capetepractice despretrervie
Como^radin CuvflntQ)
Doar umbldnd ,,in caleaviefii duhovni-
cegti" putem deveni ,,biruitori ai dracilor,
fdrd sd ne ddm seama", insd pentru ca
inima sd se,,eliberezede gdnduridemoni-
ce, de cuvinte gi de fapte, e nevoie mai
intdi de o curdfire desdvdrgitd",ce presu-
pune,intre altele, o cercetarezllnicd a fap-
telor noastre,pe care trebuie si le ,,cdntd-
rim, sd le privim prin prisma lui
Dumnezeu", pritr observarea lor Sf[nful
neinfelegind, ,,desigur, sd fim aten{i la
faptele noastre,ci sd le impiedicdm de la
nagterealor; din clipa momelii, de la gdn-
dul ini1ial".
Sd nu acceptdm, altfel spus, ,,niciun
gind, nici s6-l cercetezdaci estecorect" ;i
dacd vrem sd fim cinstifi cu Dumnezeugi
cu noi inqine, trebuie sd socotim ,,drept
degertdciuneorice lucru supus simgurilor.
Pentru cd numai Dumnezeu nu este
degert".Din pdcate,nu tofi putem atinge
acestprag gi ,Jre dedim, ne predim, sun-
tem robi{i de degerticiunileviefii zilnice gi
atunci suntem abatuli cu totul din locul
nostru inaintea lui Dumnezeu" (...omul
esteinvins, mai intdi, cdndminteasa scoa-
te din ea cuvinte lumegti,pricini gi motive
carepornescdin principii neduhovnicegti.
In al doilea rdnd, cdnd mintea consimtesi
colaborezecu cugetul. in al treilea rdnd,
cdnd incepe sd lucreze clr trupul. $i in al
patruleardnd, cdnd se dedd,c0nd se vinde
pe sine deqertdciunilor.).
Avdnd in vedere cd mintea este ,,ele-
mentul cel mai addnc al existenfeiome-
negti", se impune ca si o ferim de ,,multe-
le tovirdqii" gi sd o facem sa inJeleagdca
,,toatelucrurile lumii acesteiasunt minci'
noase" gi ci, mai totdeauna, cuvintele
lumeqti o intunecdgi o fac sd rdmdndnero-
ditoare, tot aga cum se intunecd atunci
cind,primegte si se confruntecu cugetul,
adicd cu sistemul gdndirii ralionale, cu
cele care se invirt in noi, situatiein care se
predi acesteia"ori cdnd ,judecd sau dis-
cutd ra{ionamentelenoastre", caz in care
Credin{aortodoxd
vor rimine la po4ile transcendentalitalt.
Cei mai mulgrnu gtiunici mdcar.,Crezvl",
dar si-L nmi sldvcascagi sa-Lmdrturiseasci,
in Duh $iAdevar,pe Fiul lui Durnnezeu(pre-
cun au fficut-o, spre rzeqnicalor pomenire.
printre mulfi al1iscriitori creqtini,sa-i numim
aici doar pe Lloyd Douglas,Mctor Hugo,
(iiovaruri Papini,Henryk Sienkiervicz,Roger
Martin du Gard,Denis de Rougernont,dinfi'e
catolici,iarmult mai addncgi dreptsldvitor, pe
Dostoievski, Cehov, Gogol, Mihail Emi-
nescu, Vasile Voiculescu,Onisifor Ghibu,
PetreJufea, ConstantinNoica, SanduTudor
g.a.),necitind, nici mdcar o dat5, cuvintele
,,riul este gi rnai rnare,pentru cd nu mar
avemdoarsirnplaiegirela suprafafda unui
cuvint lumesc,ci gi discufiamin{ii cu gdn-
dul. Adica avem consimlireaminlii ca pe
o inaintare spre picat".
$i pentnr cd numai mintea ,,frrd gdn-
duri qi curatdpoatesd ne conducdla desd-
v6rgire", cititorului ii sunt puse la indemd-
nd suficienteelementecare sd-l ldmureas-
cd in ce constau ,,infelesurile placute lui
Dumnezeu" gi ,,moarteanoastrd,zilnic6",
cum poate porni gi inainta mintea, cum
poatefi ea orbitd gi cum se ajungela ade-
vdrata ei bucurie, cum deprindem starea
frrd g6nduri, cum si mergem pe drumul
pocdin{ei,cum mintea .,omului ?ndumne-
zeit vede pe Durnnezeu", cum ,,Duhul
nostru, impartdgindu-sede Sffintul Duh,
devine gi el Duh", cum omul devine
,,Dumnezeulvdzut, pentru cd se indumne-
zeiegte"gi inca multe altele, sintetizategi
in celelalte3l de capetetdlcuitein Partea
finald, pe care, descoperindu-le,vom
ajunge la concluzia cd viaJa noastra de
pdndacum a fost intru totul degartd.
Dacdnu ne vom lepddade sinelenostru
gi daca nu ne vom rupe in doui pentru a
descoperi,,realitatea voinJei" noastre,
daci nu vom congtientizacd,,meditareafa
moarte, smerenia, trezvia gi numele lui
Iisus sunt cele care cuprind puterea gi
harul lui Dumnezet)" qi dacd nu vom
dovedi cd ,,lubirea pentru Dumnezeu
insearnndsd trdirn exact agacum a trait qi
a g6nditHristos", ganselenoastrede a pre-
gustaImparaliaCerurilor gi, mai ales,cele
de mdntuirevor fi seriosdiminuate.
Vd recomanddm,tocmai de aceea,sd.nu
ocolili aceastdexceplionaldtdlcuirea arhi-
mandritului Emilianos Simonopetritul,
care,aldturide Biblie, de Viefile Sfinfilor
gi de Filocalie, nu ar trebui sd lipseascdde
la c[pdtdiul niciunui cregtin.Citili-o gi imi
veti da dreptate!
Cornel GALBEN
Septembrie2016
aspreale Vldntuitoruluiadresate.deopotrivd.
fariseilor gi cdrtunriior, or citindu-le Eizicin-
du-qi,naiv sattsfiditor, cd n-ar fi vorbadespre
domniile lor, rmii fiind deja tecufi printre
,pemuritorii". muritori (sic), ai Academiei
franceze...
Ba chiar de domniile lor vorbea Logostrl
?ntrupatin istoric,prevenindu-ipe tofi, ca nici
mdcar o cultui'denciclopedicdnu are virtuli
mfintuitoare(soteriologice,cu un tennenteo-
logic demultconsacrat- sic),pe cdndo rugd-
ciune,rostitdde un copilagde cAlivaanigori.
poate ajunge direct la Tionul lui Dumnezeu,
fiind ascultatEbine primitn gi implinita. Am
mai spus-ogi o s-o mai spun, cdt imi va da
putere Bunul, Dreptul gi Milostivul Dum-
nezeu:cel rnai greu se mdnfuieintelectualii!
Pdnagi o potaie urOti. prostdndcd"rea, pdcd-
toasaqi autodidactica mine, are mai rnultd
nadejde delcit acegti domni acoperifi dc-o
glorie efbmerd, dar fdrd merinde gi roade
duhovnicegti,pe carePoetulMenelaosii tar-
bacegte bine;i pare-secu folos!
Si stdm bine. sd stdm cu fric6, sd ludrn
aminte,iubilii mei frafiirntruHristosDomnul,
talpa qi prostimeatdrii, cei mici, mulfl, progti
gi prea iubifi de Mdntuitorul nostru lisus
Flristos,Carene-ainvdfat sdnu ne temem de
cei ce ne ucid trupurile,ci sd ne tememgi sd
ne pdzim de cei ce vor sd ne ucidd sufletele!
Agadar,ingenuncheat,cu fiuntea in tfufni gi
trupul in cruce, ca la fundereain monahism,
inaintea Sfrntului Altar Ceresc Ai a tuturor
Pdstoribr wednici de acest nulne, ramaqi
credinciogi Sfintei Predanii, vi mai zic eloar
atdt Ferifi-vi de cei care drept propovidu-
iesc, dar strimb sdvdrqesc Cuvintul
Adevdrului, lupi imbracafi in blana de miel
clonat prin unghergle oculte, care vor sir
sfirtece cu cruzime turma lui Hristos, caci
cimaga Lui au sfigiat-o deja ?n Creta, la urr
sinod tilhdresc (nu mai reiterezblastbmiilc
pefrecuteacolo,le-auaritat clarArhiereii care
au refuzat sd semnezepacful cu diavolul),
fiindce nimeni nu poatesluji la doi stapdniin
acelagitimp - deci, qi Lui Dumnezeugi lui
mamona - iar acum lucrarea stapdnitorului
infunecat al acestei lumi vremelnice, care
satanase mai cheamd,s-a dat pe fatralLua{i
aminte la cuvintele Sfbntului Nicodinr
Aghioritul: "inger din cer de-arcobori gi-ar
propovidui o altd evanghelie,sd nu-l ascul-
tati!", dar gi pe ale Sfhntului Meletie
Mdrturisitorul: ,,Sd nu ascultapnici pe mo-
nahi, nici pe preofi cdnd vd invafd cele rele.
Dar ce zic eu, monahi gi preofi?Nici epis-
copilor sdnu vd supune{icdndva sfrtuiescsi
facefi,sd ziceti gi sd cugeta{icele ce nu sunt
de folos sufletuluivostnr..."(ambelecitate
suntdin lucrarea,pespredeasaimpdfiaganic
cu SfinteleTaineale lui Hristos",a Sffintului
Nicodim Aghioritul qi a Sfhntului Neofrt
Cavsokalivitul).
' Dr.IoancANou
Septembrie2016
Unnare din pag. 3
filarrtropic gi cultural" pe care il invocd
acestcomunicat,gi care este lansatpentru
adormirea prostimii, in documentul
,,Rcla{iileBisericii Ortodoxe cu ansam-
blul lurnii creqtine"se numegteclar,,dia-
log teologic" de 7 ori, ,,acorduri teolo-
gice" - o dat6, ,,discutii teologice" - o
datd gi ,,unitateacregtind"- de patru ori.
A$adar, cum o si fie dialogul teologic
unul filantropic?O fi, mai gtii, cd existdgi
un diavol filantrop, l-a descris Denis de
Rougemontin cartea Partea diavolului,
Anastasia, 1994, p. 103. Ali vdzut?
Dialogulin cadrul CMB, a devenit,dintr-
odatd, ,,filantropic Ai social" pentru talpa
gi prostimeaimbrobodita a Ortodoxiei gi
este, in fapt, ,,teologic" pentru corifeii
ecumenismului.Minciunn! Addncd! $i ce
negociazdei ,,teologic" acolo, exercitiu
implinit gi in sinodul cretan?In articolul
12 al documentului evocat mai sus scrie
negru pe alb, desprelucrareaortodocgilor
in CMB: ,,Esteevident cd in timpul des-
frgurarii dialogurilor teologice, scopul
conlun al tuturor esterestabilireafinald a
unitAfli". lar art.6 ne incredinleazi cd sin-
odul cretan s-a intrunit: ,,Cu scopul de a
netezi calea spre unitate", firegte, frrd ca
ratacifii sd se pocdiascdde idolatria lor.
Iaca aEa,ne mint cd pentru filantropie gi
cooperare, coexistenfdpagnicdgi ,,colabo-
rare la principalele provocdri socio-
politice" s-a intrunit sinodul de pe insula
lui Zeus, cdnd, de fapt, el a legiferat, sub
imperativelepolitice ale globalizarii,ecu-
rnenisrnulin Biserica Ortodoxd. $i noi
carecredeamc[ BisericaOrtodoxdare rol
soteriologic ai nu e diplomafie socio-
politicagi fi lantropicd!
$i acum, daci ecumenisrnula devenit
lege in rnod oficial, degi stdtea pitit de
rnultd vrerne sub masca dreptei credin{e
ortodoxe. mai exact sub barbi cuvios-
pornddate,gi sub anterie,gi sub camilafcd,
irr prezent a iegit la ardtare, iar con-
secin{elesunt, fatalmente,catastrofale.Au
apdrutdeja semneevidenteale inchizifiei
ecumeniste,reflex papistagal autoritalilor
ecleziale. O frica sord cu moartea i-a
cuprinspe preofii care au alte pdreri decfit
cele oficial-ecumeniste.Poporul ortodox
nu mai are dreptul la opinie, nu mai are
dreptul sd gdndeascd,are insd obliga{ia sd
tacd gi sd se supund,chiar dacde vorba de
erezie.Altfel, a$aprecum cirturarii gi fari-
seii, in sinedriu,l-au admonestatpe orbul
clinnagtere,vindecatde Hristos,dar cdruia
i-au interzis s6-L mdrturiseascd,la fel ne
vor tdia-o gi noud: ,,In pdcatete-ai niscut
tot gi tu ne inve{i pe noi? $i l-au dat afard"
(Ioan 9, 34). Campionii ,,dialogurilor",
refuzd dialogul cu fratii de credin{d!
Aceastae prigoanafEfiqea Bisericii ecu-
meniste impotriva propriilor fii, luind
fonna inchiziliei papistagesau a omertei
maf-rote.Acegtia siluiesc congtiin{e!Ba ii
cheamdla pocaintdecumenisti pe mdrtu-
risitori, pocdinfd antihristicd,sd jure cre-
dinld idolului cumplit al ecumenismului.
Dc aceea.unii au fugit deja in rnunfi, alfii
nu mai intrd in bisericddeloc (cunoscmai
multe cazui de astfel de derutaJi!),iar allii
se roagd sd-i ia Dumnezeuca sd nu mai
prindd urmdtorii paqi grei ai ecumenismu-
lui in credintanoastr6.Se intdmpld exact
cum spunea Pirintele Iustin Popovici:
teribile qi apocalipticewemuri! $i mai e
un semn extrem de grav: a inceput marea
catehizareecumenistd.Ea e mai veche.
lucreazdde mult in seminarii gi facultali
de teologie, dar acum a iegit la drunul
mare, cum se zice,urcd pe scenegi pe ca-
tedre,gi pe amvoanegi se ascundechiar la
scaunul duhovnicilor. Profesorii, doctorii
in teologie, unii preoti cu renume au fost
trimigi in linia intdi si tini conferinle cd
nu e nimic, ecumenismul e bun. Ei
trunchiazd citate gi afirmd cd aga au spus
Sfintii Parin{i, cd aqa e scris in canoane.
Manipuleazd ignoranJa gi naivitatea
turmei. Cu indiferenJiigi caldiceii le va fi
ugor,insi cu cei inaintati duhovnicegtenu
vor reugi niciodat[. Cdtevareviste gi site-
uri, dintre careunelepoarti numele,,orto-
Cine setemede dialog?
Pot da sute de citate biblice gi patristice
care aratl obligalia cregtinului de a vorbi
liber Cuvdntul lui Dumnezeu. Un act care
interzice unor clerici - fie ei preofi, diaconi
sauepiscopi- sdvorbeascdliber...nu cunosc
decdtin Inchizilie.Logicapatistic5, identicd
logicii biblice, estesimpld: daci sunt clerici
ortodocgimdrturisescAdevdrul; dacanu, ce
cauti in Biserica?
Deci nu se poate interzice in Ortodoxie
vorbirealibera a clericului gi chiar a cregti-
nului, ci doar se poatesanclionaabatereade
la ftodoxie din aceastivorbire.[...]
Am o durere cumplitd scriind acestelu-
cruri. De ani de zlle am incercat sd atrag
atenfi4 discret gi din interior, znupragregelii
pastrarii unui model discrelionar-ierarhic,in
carepdndgi administativul primeazi asupra
dimensiunii duhovnicegti.
Md tem cd s-aajunsla o limita pe care,din
pdcate, mulfi din ierarhie gi din aparatul
adminisfiztiv o ignord cu disperare.ingeleg
de ce, insi ignorarea va duce, md tem, la
dezastru.Incercdrile de a pune pumnul in
gura - cu felurite acuza[tisaucu argumentdri
administrativdiscrEionare- celor care dis-
cuti in Biserica fac un singur lucru: inmul-
tescnumdrul celor carecred cd singurasolu-
{ie este despdrfireade cei care fac aceste
incercdri.
Pa-eina9
dox" ?ntitlu, fac la fL'I,cer linigte,pacegi
unitate cu ecumeniqtii, spurcdndu-i gi
demoniz0ndu-ipe cotrtestatari,numindu-i
,,revoluliouaride profesie", ,,eretici" gi
,,schismatici".Dup6 logica lor, nu ecu-
menigtii sutrt eretici gi schismatici, ci
apiritorii dreptei credin{e. Acegtia sunt
anesteziptii din tura de la amiazd gi
semdndtorii de contuzii. Pe scurt, a
inceput impunerea ecumenismului cu
fo4a administrativd(in curdnd vor iegi qi
jandarmii la lucru!) gi cu propaganda.
Ecumenismulse aseamdndcu stalinismul,
comunismul, umanismul, nihilismul, e
totalitar, perfid,- nemilos, mincinos.
duplicitar,ucigag.indrumdtorii spreiad au
titluri gtiinfifice, funcfii inalte, retorica
sforditoare,straiescumpegi lucitoare.A;a
infeleg ei sd-L mdrturiseascdastdzi pc
Hristos in fala celor mai mici gi neputip-
ciogi,vdnzindu-Lgi ,,unindu-L"cu hris-
togi mincinoqigi cu duhuri rele. Sd nu ne
inspdimdntdm,Dumnezeu lucreazd! Lor,
la timpul potrivit, Mdntuitorul le va
rdspunde:,,Celce seva lepida de Mine in
fala oamenilor gi Eu Ma voi lepddade el
in fata Tatdlui Meu, Care este in ceruri"
(Matei 10, 33). Pdna atunci, nu este
exclus sd vind pestenoi o scuturitura qi o
mdturiturd, slobozite cu mare putc-redc
Sus!
ln ceeace md privegte,gtiu cd, aselnenea
Sfrntului Maxim M[rturisitorul, trebuie sd
stdmin Bisericdgi sdmarturisimde aici,chiar
cu pretul persecufiei,torturii, morfri. Dar
mulfi nu inleleg astaqi vorrfi pierduli penn'u
Bisericddacdluqurile nu se vor indrepta.
Arogan{ade a credeca poli interziceoame-
nilor sd igi spundpirerea despreSinoduldin
Creta face doar sd alimenteze argumentele
extremiste.Bucuriamea ar fi si vad episcopi
care, in loc sd dea interdicfii de opinie gi
exprimare, ar incuraja discufli echilibrate gi
reale?ntresusJindtoriipirerilor pro gi contra.
atdtin domeniulecumenismuluisauanti-ecu-
menismului,c6t gi al Sinoduluidin Creta,al
organizariieparhiilorgi in oricealteprobleme
realealeBisericii.Asta ar redaBisenciiviala
pe careo pierdetot mai rnult in dimensiunea
umand,deocamdatd(in Romdnia)in calitate,
dar tot mai mult qi cantitativ.
Fenomenesimilare - in rdu - s-aupetrecut
in trecut in provinciile romane Caftagina,
Africa sauEgipt, ajutind la prdbugireaviefii
cregtinegi constituindfondul pe careIslarnul
a putut inainta atit de iute gi nirnicitor.
Sa stim bine, sd stdm cu frici, sd luim
aminte! (Text preluatde pe site-ul .,Cristide
la Creanga",12 sept.2016).
Pr. Mihii-Andrei ALDEA
Credin{aortodoxd
Paginal0 Septembrie2016

STnu ne impotrivirn adevirului invederat!

Unnaredin pag. I sc ingridesc (se aplra) pc ei ingigi Sfin1ii Apostoli Ei SfinJii Parintri de la
ci aceqitia
gi pastorilii lor de de impartdsireacu epis- SinoadeleEcumenice,acestatr-ebuiesi gtic
la Ferrara- Florenla fdra sa semnezeunirea copul lor cel mincinos gi de ereziacu careel cd. in cazr,tlacesta,pimeazd cei mai multi
cu catolicii gi ii nurnegtepe acegtia,in mod estede acord.Prin aceasta,preofii carenuJ Sfinti Pinnfl dimprzundcu Sfinfii Apostoli.
clar, eretici. De aselnenea,in Enciclica mai pomenescpe ,,minciuno-episcop"(epis- in carteaCuviosului Serafim Roseintitulata
patriarhilorortodocgide la 1848,degi se copul eretic),,,sesilesca ubdvi Bisericade Locul Fericitului Augustin in Biserica
vorbegte despre ,,Biserica Romei", se schismeqi de impa{iri", cum spunecanonul Ortodoxi, Sfbnftrl Fotie cel l\4are arati
scoatein eviden{dde multe ori cd ea este 15 al Sinodului I-Il din Constantinopol.Si limpedepentru tofi gi pentru totdeaunacare
ereticd.Despre catolici se mai spune c5: gdndimputin, cum pot fi eticheta{iin fel gi esteconceptiaortodoxdin privin{a utruiasau
,,Ntr inceteazdpdnd astdzipapigtii si atace chip tocmai cei care se silesc a izbdvi chiar rnai multor Sfinfi Parin{i care aLr
dupaobiceiullor ortodoxia,carele estezil- Bisericade schismegi de impadiri? invdfat ceva gregit in scrierile lor. Sfhntul
nic mustrare vie inaintea ochilor ca unor Mai mult decit atdt, adevdrajiischisma- Fotie spune clar cd, in astfel de cazuri, noi
apostafi de la credin{a strdmoqeascd..." tici, pentru a pdreaci sunt cdt mai intemeiati trebuie sd ne lu6m intotdeaunadupa ceeace
(vezi Canoanele Bisericii Ortodoxe - pe canoaneleSfinfilor Pdrinfi, degi citeazd au invdfat toJi SfinJii PdrinJi adunafi in
note gi comentarii deArhid. Prof. Dr. Ioan unele canoane,nici unul dintre ele nu-i Sinoade locale sau Ecumenice. Citez din
N. Floca,edilia a ll-a, Sibiu, 2005, pagina opregtepe preo{i de a nr.r-ipomeni pe epis- SfdntulFotie cel Mare: .,Dacdzecesauchiar
59(r). Dacd noi to{i arn cercetapersonal copii lor carein mod public suslinerezii sau doulzeci de Parinfi au spus accasta,gase
acelc scrieri ce le aduc in sprijinul lor suntde acordcu ele.Dimpotrivd,canoanele, sute gi incd mult mai mulli nu au spus-o.
-Oare nu
impotrivitorii adevdrului invedcrat, nu am de care fac nrare caz ei, se ocupd de alte Cine oare necinstegtepe Parinli?
rnai fi inclina{i sa le ddm crezarecelor care chestiuni,uneiedintre eleprivindu-l strictpe aceia care, inchizdnd inteaga evlavie a
apdrasinodulcretangi nu am mai credecd episcop,sau chiar infirmd ceea ce vor sd cdtorva Parinfi in pu{ine cuvinte gi agezin-
acegtiadin urmd au dreptate.La Sinodul susfind ei. De pildd, in tilcuirea de la du-i impotriva sinoadelor,ii vor mai bine pe
din Cretanu s-a afirmat niciodatdcd toate Canonul 3l Apostolic (citat de apardtorii acegtia,iar nu cinul cel fdra de numdr (al
celelalte,,biserici" la care s-a frcut referire sinodului cretan) se spun urmdtoarele: celorlal{i Parinfi)? Sau cei ce aleg ca apdrd,-
sunt ereticegi nici cd ele s-aurupt (nu doar ,,Oricare presbiter fpreotl ar: defdima pe tori ai lor pe Perinfii cci rnulii? Cinc ii
indepdrtat!),de BisericaOrtodoxdcca Una Episcopul siu, gi frrd sd cunoascd cd necinstegtepe Sfin{ii Augustin. Ieronirn gi
Sfbnt6,Soborniceasca gi Apostoleasc[,aEa gregeqteel ardtatsauintru bund credin{6,sau Ambrozie? Oare nu acela ce ii sileste sa
cum mdrturisim in Crez. Degi trebuia pre- intru dreptateadicd, fira s6-l cunoascdpe el grdiascaimpotriva celui de obgteStapdngi
cizat de mai multe ori lucrul acesta(aga cd afrtat este sau eretic, sau nedrept, ar Inv6{dtor? Sau poate acela care, nefdcind
cum s-a ftcut la Sinodul episcopilor aduna indeosebipe cregtini,gi zidind alta nimic de acestfel, doregteca toJi sd urmeze
Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, bisericd,ar Liturghisi intr-insaosebit,fbri de hotdrdrga Stdpdnului de obgte?[...] l)acd
ROCOR,in anul 1983,cdnd s-a dat anate- voia gi socotealaEpiscopului s[9, unul ca unii(Pdrinfi) au vorbit in chip nedeslugit,sau
mei ecumenismul!), nu s-a fEcut nicio acestaca un iubitor de incepdtorie sd se pentruvreo pricinir ne$tiuti noud s-auabitut
referire la acestaspectin cadtul sinodului cateriseascdf...]lar c6fi sc despart de chiar de la caleacea dreaptS,dar nu au fost
din Creta, tocmai pentru cd nu s-a dorit sI Episcopul lor rnai-rraintcde Sinodiceznca intrebafi qi nimeni nu i-a indenmat si al'k'
se incrimineze gi sd se anatematizezeecu- cercetare,pentru c[ el propovdduiegtein adevirul, ii primim in rdndul Parinfilor ca qi
menismul. Sfbntul lustin Popovici consi- auzul futuror weo rea socotealdgi eres,unii cum nu ar fi spus acel lucru. din pricina
derd ecumenismul ca fiind ,,etezia erczi- ca aceianu numai cd certirilor celor mai de dreptafii viefuirii lor qi alesei lor virtuli qi
ilor" gi cu el sunt in conglisuire gi Sfrntul sus nu se supun,ci gi cuv-iincioaseicinstei credinle, fdra greg in alte privinfe. insd nu
Filaretal Bisericii OrtodoxeRusedin dias- celor drept sldvitori se inwednicesc,dupi urm[m invafdtura lor in care se abat de la
pora, Sfhntul Nicolae Velimirovici, Sfhntul Canonul 15 al celui I gi 2 Sobor". (vezi calea adevirului..." (Ieromonah Serafim
PaisieAghioritul 9i alli Sfinfi Parinfi.Ca si Pidalion, editura Credin{a Strdmogeascd, Rose, Scrieri. ,"Locul Fericitului Augustin
nu mai spunemcd, odatd cu terminareasi- 2007, pag 68-70). Deci cei ce intrerup in Biserica Ortodoxd", capitolul ,,Veaculai
nodului, trebuia sd auzirn cd Biserica pomenirea ierarhului care propovdduiegte IXJea. Sfbnful Fotie cel Mare". editura
Ortodoxade pretutindeni a iegit pentrutot- pe fa{a erezia sau este de acord cu ea se Sophia,2009,pag.986-987).
deauna din Consiliul Mondial al Bise- bazeazdnu doar pe canonul 15 al sinodului ln al treilea rdnd, dacd wem si gtim cAt
ricilor! De aceea,bine s-aspusde cdtreunii I-II din Constantinopol(la careau participat mai binc cum trebuie sd ne purtirn cu
cd la sinodul din Creta au avut loc abateri 318 Pnrinfi, in frunte cu Sfdntul Fotie cel susfin[torii qi aparatoriisinodului cretan,fic
grave de la dreapta credin{d ,si ci s-a Mare) ci gi pe autoritateaunui canonapos- clerir;i,fie mireni (laici), pentrua nu gregiin
recunoscut oficial ecumenismul drept tolic care, la rdndul sdu, a fost validat de gdnclkeagi viefuirea noasfid, sa-i citirn pc
dogrni. Sinoadele Ecumenice. Agadar, cred cd Sfiuiii Parinli care ne vorbescdespreacestr
in al doileardnd,canonul15 al Sinodului nimeni nu mai are ce comentadecdt dacd lucruri. Dau mai jos cdtevacitatedin scrier-
I-ll din Constantinopol(861) spuneclar ci wea sdseiinpotriveascdSfinfilorApostoli gi ile Sfrntului Theodor Studitul, iar cine wea
atuncicdndun eplscopmdrturisegtepublic o unui numir atdt de mare de Sfinfi Pirinti sd vadd contextul mai larg ?n care au fost
erezie (cum au frcut-o participanfii la si- care au luat parte la SinoadeleEcumenice. spuse, le poate gisi in cartea Dreapta
nodul cretangi cei ce sunt de acord cu ei!), Dar, repet,dacdnoi nu citim Canoanele gi Credinfi in scrierile Sfinfilor Pirinfi -
preofii din eparhia sa au voie sd nuJ mai scrierile Sfinfilor Pdrin{i, iat[ cd putem fi Sfhntul Theodor Studitul, Slhntul loan
pomeneasca la slujbelelor pe acestepiscop. manipulafi cu uqurintd de citre cei carevor Guri de Aur, Sfintul Amfilohie de
Prin nepomenirealui la slujbe,ei nu fac weo si o facd. lconium; traduceredin limba greacdveche
gregeal5sau schisma(agacum afirmi ade- Iar dacdar aduce(arcita) cinevadoi sau
vara{ii schismaticice sustinsinodul cretan), trei Sfinfi Pnrinfi care au spusaltceva decdt Continuarein pag. l1

Credinlaortodoxd
Septembrre2016
,,Tofi in rai sau tofi in iad?"
Dintotdeaunardul a coexistat cu binele,
dar separate.Ceea ce este propnu we-
murilor noastreeste cd riul este amestecat
cu trinele.Nevoia de discerndmdntestemai
maredecdtaltddatdgi, cum nu-l pot aveatofi
oamenii,il agteptdmde la rnai marii nogtri
care sunt chemafi sd separebinele de rdu 9i
sd steade strajapentru a nu se amesteca.In
problernelebisericegtimai marii nogtrisunt
ierarhii. Din pacate, ca liderii din toate
domeniile,cei mai mulf participachiarei la
aceastdamestecarea binelui cu rdul, fdcdnd
confuzia turmei gi mai mare. Dar, din feri-
cire, ne-arfi de ajuns unul singur luminat ca
sdriminem in Biserica,pentruci undeeste
episcopulacolo esteBiserica.$i credemcI
ni-l va da Bunul Dumnezeu!Fericede ale-
sul acela!
Sigur cd, in 1969, Pdrintele Paisie
Aghioritul (intre timp plecat la Domnul gi
numirat cu sfin{ii gi pe pamdnt) aveadrep-
tatecdndscria:,Jn wemurile noasffevedem
cd rnulli credinciogi ai Bisericii noastre,
monahi gi rnireni, din pdcate,s-au desprins
de ca din pricina filounioniqtilor.Cred ci nu
estedeloc bine sd ne despd4imde Bisericd
de fiecare dati cfind patriarhul gregegte,ci
fiecareare datoria qi obligatia de a protesta
qi de a lupta dupi puterile sale in sdnul
Biserii.A infrerupepomenireapatriarhului,
a te desprindegi a creapropria Bisericdgi a
continuasd vorbegtide rdu pe patriarhcred
caesteun lucru iratrional".Desigurcd numai
pentrucd un episcopestefilounionist,adicd
sirnpatizantal unirii Bisericii Ortodoxe cu
neoftodocai,frr6,convertireadeplinaa aces-
tortl,nu esteun motiv indeajunsde intemeiat
pentrunepomenirealui gi astfel iegireadin
Bisericd.In aceastdetapd se afl6 acum si-
nodalii no$tri dupd sinodul din Creta gi
aceastaestedilernapreofilor nogtri.
Dar dacdsevor facepagiin directiaaceas-
ta pdnala fapte,oareacelagilucru ar fi spus
Sfrntul Paisie?Se pare cd nu. Nu avem de
ce sd nu credem c6, recent, s-a ardtatunui
teolog grec irnplicat in aceastddisputi pe
tema sinodului cretan qi i-a spuscd trebuie
sd ne unim toate forlele impotriva acesfui
sinod.
Cum? Nu inseamndci se dezicede cele
spusein 1969,cdci acelagiDuh Sfhnta vor-
bit prin el gi atunci gi acum. Nici acum nu
spune cd arm.4de luptd este nepomenirea
ierarhilorsemnatari,ci subinfelegeceeace a
spusgi atunci:fiecareare datoriagi obligatia
de a protestaqi de a lupta dupdputerile sale
in sinul Bisericii.Acestdreptgi aceastiobli-
gafie o au, in primul rdnd, ierarhii caren-uau
semnat, dar gansa de indreptare a rdului
f[cut o au gi cei care au semnat,daci se
pocdiesc.
Protestullor nu trebuie sd fie despirfirea
de ceilalJi,,frafi"(cum ii numeaun ierarhcu
carevorbeamrecent),ca voie proprie,dintr-
un sentimentde superioritatesaude dispre!.
,,Sd md feieascdDumnezeude a md ardta
mai ortodox decit frafii mei din sinod",
zicea acelaqi ierarh, in aceeagi discu{ie.
Oare,smereniesd fie aceasta?!
Protestultrebuie si fie deocamdatddoar
un dezacord afirmat public cu cele ce
,,frafii" au semnat,iar in viitor sdseopundin
sinod la orice pasinaintein aceastddirecfie.
Va sffirgiprobabilprin a fi alungatde,,frafi"
gi astfelnu pdrdseqtecu voia lui Biserica,ci
salveazdBiserica cea adevdrata.O sa vadd
atunci c61ide mulfi ?i va da Dumnezeusi-l
Si nu ne impotrivim adevirului invederat!
Urmaredin pag. 10
de pr. Marcel Hancheq,Bucuregti.Editura
Sophia,2006, volurnull:,,$i mai inaintede
acesteanu era sigur dacd trebuia sd ne
depdrtdm cu totul de cei firddelege sau
numai safugim de impartagireape fald cu ei,
dar si-i pomenim[totugil.printr-o iconornie
cuvenitd,pdna la o weme. Dar cdnd necre-
din{a eretic[ a iegit limpedepe fa{a gi a fost sd-i spui preotului tdu si nuJ pomeneascape
datd la ardtareprin sinod, trebuie de acum
sa-fi arati pe fald evlavia ta, impreundcu tofi despreacestlucru nu vid, decit ci intinare
ortodocgiiprin faptul de a nu te irnpdrtagicu
cei rdu credinciogi,nici si pomenegfipe we-
unul din cei afla1i?usinodul cel adultersau
carecugetdla fel cu el [cu sinoduladulter]",
pag. 42. Degi rnai sus Sfhnhrl Theodor
Studitul se refbri la gravitateacdsitoriilor
nelegiuteqi ceresdsc'thcdcelespusein cita-
tul de mai sus,sdne gdndirnci ele suntva-
labile cu atdt mai mult in privinla ereziei
ecumenismului,care dupd cum bine au zis
unii a fost legalizatla sinoduldin Creta!
Altul: ,,Dar daci [preotul ] pomenegte
weun episcoperetic"chiar dacd[preotul] are
viefuirefericitd,chiardaci e ortodox,trebuie
sd ne departam de dumnezeiascaimpdr-
tdqanie;darcdnde vorbademasadeobqtede
weme ce doar acolo [a liturghie],din fricd,
il pomenegte[pe episcopuleretic]-, arputea
fi acceptat[acel preot] sdbinecuvintezegi sd
cdntecu noi, dar numai dacdnu a slujit, nici
nu a awt congtient partagienici cu eretic,
nici cu qfscopul sdu,nici cu weun altul [de
acestfel]". pag. 59-60.
$i inca unul: ,,[...] Suntunii monahicare
par cd se Jin de dreaptacredinfagi au rdbdat
multe prigoniri pentru adevir, dar care
mlndncaimpreundcu ereticiigi cu cei ce fac
pogordminte[ereticilor] gi sunt de pdrerecd
acest lucru esteindiferent gi cd de un oare-
carepirinte li s-a legiuit sd pdzeascd[doar] n4.
acesteatrei: sd nu fie binecuvintafi de ere-
tici, sdnu cdnteimpreuni cu mai marii lor gi invederat,ca sdnu luim de la DumnezzuCel
sd se depdrtezede impdrtagireapdinii 1or.in in Treime sldvit, osarfdirea celor ce fac
legdtura cu cele r0nduite de Sfinfii Parinfi aceasta!
Pagina I I
urneze. Estc suficient sd aveln pe cine
urrna. Ial pdstorul utmat trebuie sd fie
neapdratun episcop.
Altfei cum se vor implini cuvintele
M0nhritorului: ,,Nu te teme turmi micd"!?
Refrzdnd aceastdproorocie dumnezeiasci,
adicdrdrndnind pdna la capdtin ingelareaca
nu trebuiesfrgiataunitateaviitoareibiscrici
oficiale care va face compromisuri ecu-
meniste,suntemin fa{a alternativei: ,,To1iin
rai sautoti in iad?".
Carevi separe cd esterispunsul?
Ierom. Grigorie SA|IDU
trebuiespuscd nici a petrece,nici a mdnca,
nici a cdnt:aimpreund, nici a avea weo
partaqiecu ei nu am primit, ci Vai! serostegle
asupracelor careau pirtagie cu ei, fie gi doar
la mdncaresau bduturd sau [simpla] relafie.
Aga inc6t invd{dtorstrdin gi in afarapropovi-
duirii [evanghelice] este cel ce zice asela.
oricine ar fi intre oameni", pag.152-153.
Pentrurnireni:,,$i mi-ai spuscdte-aitemut
ereziarh la liturghie. Ce sa-fi spun ircun
are impdrtdganiadin singurul fapt ca il
pomanegtefpe ereziarh],chiar daci ortodox
ar fi cel ce face Sfrnta L,iturghie",pag. 159.
Pot fi aduse$i mai multe;itate qi nu aoar
de la Sffintul Theodor Studitul ci gi dirr
Sfbntul ioan Gurd dc Aur. din carteacitatd
mai sus.insd cine arc mai multd r6vni pen-
tru a se miintui, cred cd va facetot posibilul
sa-gifacarost de ea.
In final, mai ddrn un citat de la Sfrntul
Theodor Studitul, care aratdfoarte limpede
cum trebuie primili episcopii semnatarila
sinodul cretan, precum gi cei ce sunt de
acord cu ei, daci intr-adevir vor si ne arate
in chip sincer gi hotardt cd se pocdiesc de
toate cele ce au fdcut la acest sinod: ,Jar
dac#ar zice cdsepocdiegtegi fine un canon,
si arateaceastaprin mdrturisirescrisS,ddnd
anatemeipe eretici, impreund cu erezia,gi
nemaiav6ndnicidecurn legdturdcu ei. Dar
pdni nu face aceasta,sd va lepadagide el,
voi care va teme{i de Domnul. Cici estc
viclear cind seprefacecd seintoarce,ranin-
du-vd pe ascuns gi irnprargtiindpe ascuns
cuvinte v6ti.mitoare, ca gi cum ar fi, firA
indoiald,din parteapotrivnicilo/' (notatra-
ducdtorului:,,Mimeazddreaptacredinfd,iar
afirmafiile eretice,pe care le crede?nadin-
cul siu, le pune pe seamaereticilor'), pag.
Agadar, sd nu ne impotrivim adevinrlui
Credinfa ortodoxd
Pagma12
(1)
Cel mai marepericol: ereziaecumenismului!
Interviu cu Pr, prof. dr, TheodorosZisis
Urmaredin pag. I
Celelalte ercii vin din afara Bisericii, ecu-
mmisruil este in Biserica. Ecumeniqtii sunt
printe noi, se ascund nu sevidesc ca eretici
gi in Biserici, in turm4 ei suntca nigtelupi, se
arati ca nigte oi gi intra in tunnd in chip de
pastori. Acest pericol provine mai ales din
parteaclericilor, penfru cd mirenii ecumenigti
rnr provoaci weun pericol, ci pdstorii careau
acc€ptatacea$e ercae a ecumenismului gi
din @ate majoritatea sunt din rdndul epis-
copilor.Episcopii: patriarhii, arhiepiscopii,de
acolo provine pericolul cel mare. Aici, ?n
Greci4 nu arn avut o problemd mare pdnd
inclusiv in perioadapdstoririi Arhiepiscopu-
lui Semfim al Greciei.Acestaa fost un ierarh
tradifionalist, deqi nu a fost un teolog emi-
nengnici un nure orator.Apoi a preluat con-
drcerea Ahiepiscopul Hristodoulos, cire a
fost o personalitate putemicS" dominantS"
avea un cuvdnt hotirdt, era un intelectual,a
fost de formafie gi jurist gi teolog, iar din
epoca arhipnstoririi lui a avut loc orientarea
Bisericii Greciei spre ecumenism.Patriarhia
de Constantinopolera deja ecumeniste,dar
Biserica Greciei nu era ecumenistd, ci
tnadifionalista.
- Astizi, erezia ecumenismului se
rispindqte Srprin Facultifile de Teologie
Or:todoxi?
- Dq $ in Facultafilede TeologieOrtodoxd
erds€ o mare problemd. Vechii profesori
tradilionaligi ies lapensie,eu arn iegitlapen-
sie deja de 7-8 ani, in anul 2008 am plecatde
la Facultateade Teologiegi majoritateaprofe-
sorilor pe €re ii avem in cele doud Facultdli
de Teologie Ortodoxa din Atena qi din
Tixalonic sunt ecumenigti. Excepliile sunt
rare.De exernplu,a fost in funcfie pdnaacutn,
Prof. Dimitios Tselenghidis, dar din luna
septernbrie2016 gi el estela peruie qi ramdn
in Facultdfile de Teologie Ortodoxd ecu-
maligii convingi, care fac aceastadin cre-
dinta, din convingere. Existd c0fiva in ran-
gurileunivesitareinferioare,carenu suntecu-
meni5ti, dar nu indrdzresc sd vorbeascdgi ii
lasa pe cei mari sa fine conferinle ecu-
rneniste...Se tern sd nu igi piardafuncfia,cd
nu vor mai fi pnrmovali. Eu am c61ivauceni-
ci pe carei-am l6satla FacultateadeTeologie,
tiar ei sunt inci in grade inferioare ca profe-
sorigi setemsdvorbeasca" canucumva sdnu
rnai fieprornova{i. $i astfel,conduccei mari.
Cine qi-ar fi inchipuit? N-a trecut niciodati
prin mintea vechilor profesori ca la o
Credinfa ortodoxd
| etituaini l-
Fhcultatede TeologieOrtodoxdseva infiinfa
o secfiede studii islamice! Sau cd, legat de
ora de religie, unde se face catehizarecregtin
ortodoxd"se va propune de cdtre Facultalile
de Teologiesi rdmdni doar o ori de istorie a
religiilor. Adicd sd nu-i invifim pe copii cre-
dinfa ortodoxS,credinJain Hristos, ci sd ii
invd{6m la modul general desprereligii. in
veci nu i-ar fi trecut prin minte unuia dintre
vechii profesori ideea ca FacultSlile de
TeologieOrtodoxdnu vor fi gcoli de teologie
mdrturisitoare ale dreptei credinfe. Din
pdcate,acurn,ele tind sd devind Facultifi de
Teologiecarein Greciapredaudoar o istorie
a religiilor. Acestaesteun lucru foarterdu gi,
in weme ce celelaltefiri precumgi a dvs erau
zub regimul comunist, Grecia era o nidejde
pentru tofr. De acolo, chiar gi din Romdnia
veneiru persoanecare studiau aici. Acum,
avem problerne in Facultatile de Teologie
Ortodoxd care au fost acaparatede ecu-
menigti.Pe mine rn-a impresionatc6nd am
fost prima dati in Basarabia,existd un grqp
de tineri ortodocgi, clerici gi mireni, tineri
deosebili,m-am bucurat de ei, m-am simJit
mdndru de ei, md laud cu ei, sunt foarte
ortodocgi.Ei mi-au programato prelegerela
Facultatea lor de Teologie Ortodoxd din
Chiginau.$i mi-au spus:Pdrinte,vcli merge
acolo, insi v'd spunemca toti prrofesoriisunt
ecumenigti.$tifi de ce?Pentrucd totriau stu-
diat fn Romdnia.Au studiat la Facultdtrilede
TeologieOrtodoxd din Romdnia Si toli sunt
ecamenisti.Si avefi gnjq ce s-arputeasd vd
puni in dificultate qi sdvd creezeproblemein
timpul prelegerii.Desigur,pentru cd de mulli
ani eu sunt profesor,nu le-am permis si md
puna in dificultate, pentru c[ am inceput sd
vortesc ddnd propriul meu exemplu. $i am
spuscd $i eq pe cind eram tdndr cercetitgr
sau profesor la Facultatea de Teologie
Ortodoxa acestvis referitor la unitateabiseri-
cilor gi la unire ii influentasepe toli. $i noi
spuneam:nu esteoareun lucru frumos sdfim
tofi unili? il admiram pe Patriarhul
Atenagora,spuneameu pe ahrnci, dar drrp'i
aceeq cdnd am citit operelcSfinfilor Parinfi,
eu itaumi, din propria-mi qcpeientrd, ant
tnceputsd inleleg cd eanmmiStiinu urmeazd
calea patristicd Si am ieSit din ecumenism.
A$adar,cdndai in fata un profesorcarea te-
cut prin acesteagi le cunoagtepe toatecum sd
il pui in difia,iltate?ITofesorii nu au fudrdznit
sd vorbeascd.Studenfii au pus citeva intre-
biri, dar dint''eprofesorin-a indrimit nimeni.
- $i ei au aflat cu aceasti ocazieci nu
Septembrie
2016
suntefi un fanatic - ata cum se spune de
citre unii.
- Da. Desigur.. . a$acurnsespune.Cei carc
nu ne cunoscne prezintdca pe niqtefunatici.
extremiqti.Dupa ce ne cunosc,ne cer scuze.
,,Pirinte, irni cer iertare".Vin mulli 9i spurr:
am avzit despredvs, nu vd cunogteamgi cre-
deam cd sunteti un fanatic. Dv., insd, rdde{i,
discutaficu oamenii...
- Cea fost bun gi coa fost riu, dupi pi-
rerea dvr la rrSinodulttcare a avut loc anul
acesta,in iunie, in Creta?
-Am spus-oin mod repetat$i am scrisgi o
carte tntreag[ despreacestsubiect. am scris
cd acestSinodar./i ptttut sd./ie bun,Bisenca
Ortodoxi ar fi pufut sd convoace-unSinod
Ottodox,pentrucd s-auacumulato mullime
de problemecareau nevoie de o abordaredin
parteaunui SinodPanortodox,agacum estc.
de exemplu,proble.macalendarului.Aceasta
este o problemi important5"care scindeaza
unitateanoastrdcalendaristicd qi ar fi putut sa
sr: adune un sinod care sd se ocupe gi cu
subiectulacestagi cu alte subiectearzdtoaregi
urgente,cum estesubiechrldiasporei,unde se
practicdo solufie anticanonicS.Agadar,acest
sinod ar fi pufut sd faca aceastaEi cred cd
inaintagiinogfi care se gdndiserdla convo-
carealui, nu to1i,nu unul ca Metaxakis.care
fuseseimpotriv5,cr cei vechiil vedeauastll'l:
cape un sinotloftodox,carear puteasdabor-
dezeanumiteprobleme.$i ei au speratintr-un
asemenea sinod.Trobuiesd spuncd la o anu-
mitd etapd de pregdtire a Sinodului
Panortodoxam luat parte gi eu. La cea de-a
treiaconferinldpresinodaldcarea awt loc la
Geneva, in 1986, erem consilier ctl
PatriarhuluiEcumenic.Colaboramatuncicu
PatriarhiaEcumenicd.$i atunci majoritateail
considerauca pe un viitor Sinod Ecumenic,
cd acestsinod careva avealoc va fi unul ecu-
menic. Din picate. atunci cdnd a preluat
Bartolomeu conducerea Patriarhiei Ecu-
rnenice,lucrurile s-au schimbat.$i aceasttr
pentru cd Bartolomeu face paqi chiar rnai
indrdmefidecAtAthenagora. El estemereucu
Papa, au loc vizite, intdlnin, rugdciurri irr
comun, declarafii neortodoxe,antipatristice
etc. $i, in ultima weme, Patriarhul
Banolomeua ficut o incercarede a actualiza
textele,,Sinodului",sdle aducdlazi: a creato
comisie care a ficut acfualizareasubiectelor
sinodului. Iar subiectele, in loc sd fie
imbunitiJite, sd fie acttnlizate, le-a denatu-
rat. ,
(lhesaloni c, 22 augtst 2016).
Septernbrie2016
. Nu gtiu dumneavoastrdcum sunteti,dar
eu rnd rnir monstruos(vorba lui Caragiale,el
ncw cd simte monstruos!)gi ma crucescde
nu mai pot cdndmd uit ce seintdmpldcuvia{a
rom0nilor in degnngoladabine organizatila
globalizarii.Doar un aspect,lovit de duhul
antihristic: femeile romdnce se mdritd cu
straini de neam qi de credin{a,incepdnddin
Groenlandaqi pdnain tarilearabe,din Japonia
gi panail Nigeria. Oare tinerii rom6ni qi-au
pierdutintr-atdtbarbSfiaci fug fetelepe toate
rneridianelesd-gicauteun so{?Ce pe asteanu
le silegte Soroq sa-gi ia bdrbat de rasd
intunecati,ci singureigi dau foc la cdlcdiegi
dispar din peisajulmioritic, pind cdnd le
lovegteun rnare n@az.Abia atunci aleargd
inapoigi pl6ngpe sticlatelevizoarelorp6nd se
induiogeazacrocodilii din Nil gi incep sa
plangagi ei. O vedetdde tv., una cu numede
vdnt,a inceputsdvdnfurelumeaqi a ajunstoc-
mai in India sa-qigdseascd bdrbat,un actorde
novele din alea bollywoodiene de chiuie
babelecdnd se uitd la ele. Ce am eu cu ea?
Ninric! Facdce wea cu trupul ei, cde liberdca
vdntul curvar,nu? I\oblema care mi doaree
cds-aduscu iubitul ei la omul diavoluluicelui
mai mare,unul Dalai Larna"ca sd ia binecu-
vantare.Se pare cd tot yoghinul dla o sa-i qi
,,curlune"in duhul demonilor indieni. Pii.
dacdse pierde un suflet ortodox, md doare
pdnala capatuluniversuluigi inapoi! Laurma
urmei,durereamea nu conteazdqi nu intere-
seazape nimeni, ci e grav ci durerealor se
amplificddupdnumai citiva anigori.Una s-a
miritat cu un turc, aretrei fete gi musulmanul
le-a ,,botezat"la imarnul lui. Sofia lui orto-
doxd,trecutdla semilund,aregi eao mamdgi
astade la unnd s-aofticat de faptelefetei sale
gi a murit. Alta a plecatin Finlandagi acolo
s-a mdritatiute cu un chinez,iar chinezeii6ia
mici carc au apirut nu au nici un Dumnezeu,
se cheamdcd sunt,,finlandezi",nebotezaflgi
rdstumafidevalul globalizdrii,iarpdrintii fetei
pl6ng prinne blocuri romdnegtidar nu-i aude
nimeni.Altele s-aurisipit prin faralui Hamlet,
prin Albion saumai la dealpnntre fiorduri sau
rnai la st6ngape dupaportocaligi, dupddoi-
trei ani, s-audespirlit gi li s-auluat pruncii de
la sin, fie de soful abuziv,fie de statul?ndr6-
cit. Acum igi bocescviafaca pe-unmort de-a
binelea.Altele s-audusprin Gabondupdcite
un gibon din aia cu barbigongi fibul negrude
tot le-a {dcutvraji pdnda intat draculin ele gi
acurnschiaund,stffndpe cdteo balegade ele-
fant, dupd ldrigoara pierduti gi dupa via{a
luati de vAnt pe-o frurzd de palmier. Cd
gibonul gi-a gdsit alte neveste,negresede-ale
lui, gi pe asteale-a tecut la heaptade slujnice
in bojdeucd. Ce weau si spun? Legea
duhovniceascd te ajungeoriundeai fugi, harul
botezuluivdndutpe duhuri sffiine seintoarce
gi te scuturd,ndpastagroazricate lovegtecdnd
nu te agtepfi.Rare cazorldeastfelde,,familii"
binecuvdntatecu pace; majoritatea sunt
cuprinsede dezbinareqi incinse cu multd
durere gi cu lacrimi. Neamul ingropat in
pamdntulnatal te leapadddin rugdciunilelui,
iar Dumnezeudin cer cautd sd te scapede
duhwile irnpielilate pe care le-ai ?rnbrdfigat,
fiindca astfelde ,,cdsdtorii"mr surrtcu voia
Lui. Ar trebui sd pl0ngemtoJi monstruosde
mult, cd suntem parlnti de copii cregtini pe
care?iia satanapelopatagi-i vdnfurain lurnea
toatd!. De$inupare,2016e un anal naibii de
negru, un interval de timp foarte riu pentru
credintaortodoxdgi pentru cregtinism,in ge-
neral.$i incdnu s-aterminat!Popoarelelumii
au inceput o ofensivd vdrtoasdirnpotriva lui
Hristosgi a Crucii Sale,vor s[-i lichidezepe
cei carecredin El gi, mai rdu, vor sa-ioblige
sd creadi in idoli. Guvemul chinez dardma
cruci gi biserici cu totul, aresteazdcregtinii
gi-i bagdla reeducare.E explicabil,e guvan
comunist, dedicat satanei cu devofiune.
Vorbim de parcdistoria Chinei ar fi cunoscut
weodati un guvem al lui Dumnezeu!$i din
soarese vede, dacd stai bine printre fldc[rile
alea,cum chineziiseinddrjescsagteargd orice'
urmd de cregtinprintre miliardelelor de idola-
ti gi apostafi,pe care-ipdstoregtediavolul cu
copita gi comul. Dar in Suedia,care a fost
regat cregtin,de ce acum sunt ddrdmatecru-
cile, cdte mai existi gi nici alea ortodoxe?
N-ai inleles?,pantru ca vederealor sd nu-i
infui'ie pe musulmani.care turbeazdgi inne-
bunesc,vorba Sfrntului Apostol Pavel, cind
dau cu ochii de o cruce.Dom'ne, qi diavolii
mai fug de cruce,dar araboii dqti4 nu, ei se
repedqi lovesccrucea,o incendiazS"cum au
fdcut in Kosovo, o lErdmdin mii de bucd{ele,
a;a cum au fost intenfionatlasafisademoleze
biserici qi sa ia beregdfile cregtinilor in
OrientuIApropiat. Dacdvoiau etro-europenii
gi euro.americanii,in doua-fteizile spulberau
statulislamical diavolului,mdturaunisipulcu
el de i se pierdeaugi urmele.Dar nu au vnrt,
ci au aqteptatsd distrugdnebunii creqtinismul
complet acolo gi acum, daci au terminattre-
buqoar4 ii cheamdin Europa sd eradicheze
cregtinismulEipe g6rbovulcontinent.E mdna
fariseicala rnijloc,ci ii manipuleazdpe toti, ii
miqca de colocolo, ca pe stucelelegatecu
a{a.Pdnagi in Basarabia,nreleagcreqtindin
tati irr fiu, guvemul a hotdrdtsdscoati crucile
de pe margineadrumurilor inclusiv Tioilele.
Ca si nu mai aibdcregtiniila ce sdseinchine,
si uite cd sunt fiii Crucii, sd nu-qi mai
aminteasci de modii presdrafi, inclusiv pe
marginile qoselelor.Scopulmdsurii: si nu se
impiedice in cruci sEainii care miguna pe-
acolo,precumciorile dupa stirv. $i la noi, in
firigoara Mielului, cd noi ii tot dam la deal qi
la vale cu miorila. nu dom'ne, e plaiul
Mielului, adica a fost, pdnacdnd weo cdfiva
cdlatoricupelerineblindateauadusdin Insula
lui Zeus niqte acteperfide, ba chiar otdvite,
pe caretot ei le-au semnat$ prin caredreap-
ta credinta e afierositi hristogilor mincinoqi.
Cu acegtihristogide umpluturd cilatorii spre
lumea cealalti s-au legat ?n aceeaqicenfurd.
Cu viclequg $i in taind"adevdratulHristos e
scos din biserici gi inlocuit cu un mincinos
Paginal3
sfiuntat caresedeclardecumenist,mare,nee-
galatiubiristde strdiniidolatrigi plin de cruzi-
me cu fraf;i lui, fogti fiafi ai lui de credin{aqi
de neam. Mai bine ne omorau decAtsd ne
vicleneasciin felul acesta-daratuncisevddea
trddareasavdrgita de ei, pe careo cocdernulta
werne. La noi s-a intins rnolirna sub forma
prigoaneisufleteqtiqi siluirii de conEtiin{e, dar
in curdnd se va ardta pe fata $i incliizilia
rezuitA.A inceput rinocerizarearonrAnilor.
schilodireacredinJeicelei dreptegi fasonarea
ecumenistda congtiinJelor.Cu drujba, cu
gaterul, cu feplnicul qi cu toiagul drcs cu
pietre prefioasepe mdciulie. Scape cine
poate!Dar mai are cine sd scape?Mai rlea
cinevasdscape?.Cd n-amluat-oramade tot
cu ecumenismulcare a intrat, precum metas-
taza,in corpul bisericiinoasffe,ne-o demon-
streazduncomunicatal papeiFranciscI (vezi
prietariisfantuluiefrem.rodin 17 septembrie
2OtOt;, prin care ii dezleagape toli popii
papistagisd botezegi sd cununeortodocgi,la
cerere.Frazelenoii legi, cd papa da legi in
universulcatolic,nu sinodul, sundcaln a$a:
,,Un preot catolic poate boteza ur copil ai
carui parinli sunt membri ai unei Bisenci
Crtodoxe gi intenfioneazdsa igi crcascri
copilulortodox"qi ,,episcopiide rit latinpot
da preolilorfacultateade a binecuvAnta casa-
toria credincioqilorcregtilri dintr-o flisenca
Risdriteani care nu este in cornuniune
deplinecu BisericaCatolicq dacd acegtiao
cer in mod benevol". Hopaaa! Am luat o
favoarede la tata mare! Nici nu s-au intors
bine episcopii nogtri cu erezia ecumenistd,
burduqitain saci legali la brdu sub anterie,cd
eterodocqiiau inceputsd se manifestc,,orto-
dox", adicasdne trotezecatolicAinoi si cre-
dem cd zuntemortodocgi.,.Comuniurrea nu-i
deplind", zice geful ereticilbr de la Vatican,
pdna cdnd ai nogtri nu-i vor siruta papucul.
dla cu carese duceel la closet,dar mnealui.
avdndin vederecdne-amdeciaratoficial ecu-
menigti,ne face un hatar,ne boteazdgi ne
cunun6. ca sd ne sirn{im astfbl profund
ortodocgi.in documenteleecumeniste,aduse
din Cretade ai nogtri,sprmei, e o bdlb6ialacu
dialogulin CMB. Sdrmanii,ei au crezutci e
doar filantropicdialogul,care de fapt e targ
teologic, pe care l-au incheiat deja, iar
eterodocgiine aplicd practic ,,tainele" lor.
M6ine vor comunica gi neoprotestanfii,cu
miile de feluri de nurne pe care le au, cd ne
botaazl gi ne firitisesc cununia, ortodoxd,
homosexualapedofila"mixfurd, de carewem
gi putem rdmdneaqa,ortodocgiecurnerugtigi
neoreformafr, pdni la addncibdtr€ne{i.Satra-
iascaai nogtrigi ai lor gi sdle vaddDurnnezeu
erenacuochi detunetqi de foc! Agteptcu pal-
pitantd nerdbdare comunicatul desprc
impartagirea comund.Din clipa aia ne putenr
consideramo(l duhovnicegte, tofi o apdgi-un
pdmdnt,cdtreiadul cel mai crunt! Oare nrai
pot stiga: Pdzeat?
Ioan de la CRUCE
Credin{aortodoxd
Pasina14 Septembrie2016

tlnitate cu duhul antihristic?(1)

Unnaredin pag. I Ecumenicede a discutaproblemelede intregii lumi, posedd urm6toarele
credinldgi de a da hotdr6redogmaticd. insugiri: prima este ddinuirea lor
roagdcei ce folosescectenia,,Unitatea A treiaesteaceeaca toateceledogma- vegnicd sau, ca sd zicem a$a,
credinfei..."in locul termenuluicon- tizategi r6nduitesd fie ortodoxe,sd fie nemurirea. Drept urmare ele vor
sacrat ,,fJnirea credin{ei.. .", lui credincioaseSfintelor Scripturi sau in exista in veci gi vor aveaautoritatein
Hristos-Dumnezeusau duhului anti- acord cu hotdr6rile SinoadelorEcu- veci, fiindca au fost intruniteprin ac{i-
hristic al ecumenismului? Acum dupa menice precedente,de unde gi va- unea gi insuflarea Sfbntului Duh, iar
cor-lsunrarea lucrdrilor Sinodului I loarea faimoasei expresii a Sffintului reguladupacareacestease ghidauera
ecumenistdin Creta, desfEguratin a Maxim: credinla curatd estecea care binele absolut qi adevdrul absolut,
douajumdtate a lunii iunie a. c., am da tarie sinoadelorce s-au desJdsurat, care rdmdn in veac. A doua insuqire
aflat rdspunsul: ierarhii, preotii gi gi iar6gi: sinoadele se judecd dupa particulardesteaceeacd posedalipsa
poporul credincios,llu in totalitatedar dreptatea dogmelor. $i a patra, de greqealdsauinfailibilitatea,fiindca
in majoritate, se roagd . duhului acceptareaintr-un glas de cdtre toate reprezintdcr.rgetarea Bisericii intregi.
antihristical ecumenismuluil,in fapt Bisericile a corectitudiniicelor dog- adicd a Bisericii celei LJna, Sobor-
Marelui Arhitect gi Regizorin acelagi matizate.Aceastddin urmd condilie niceqti gi Apostolegti. Despre cuge-
timp. Aceastaa fost gi una din temele este singura care-i asigurd Sinodului tareaaceastaa Bisericii dau mdrturic
sinodului,aflarea,,unitdlii pierdutea numele de Sinod Ecumenic, iar Parinlii din vremurile foarte vechi alc
Bisericii", a ,,unitdlii creqtine". absenfaacesteiadecadesinodul din Bisericii"3.
PatriarhulBartolomeua spus-oin mai Ecumenicin local, t ..]. Deci carac- Vedem, agadar,cd Biserica c-eaIJna,
multe rdnduri gi ?n diferite moduri, teristica esenfialda SinoadelorEcu- SfhntS,Soborniceascd gi Apostoleascd
inaintede sinod, la deschiderea aces- menice,carele deosebeqte de celelalte nu a recunoscutpe nimeni. qi cu atAt
tuia, in timpul gi la incheierea Sfinte Sinoade, este acceptareagi mai putin pe papd, ca fiind fdra de
lucrdrilor, la fel gi ierarhii din dele- recunoagtereade cdtre toli episcopii pdcatqi infailibil, ci doar pe ea insdpi
ga{iileparticipante.Numai cd rugdciu- Bisericii lui Hristos a celor legiuite in totalitatea(qi nu prin reprezentanli
nile pentru unitate in duhul celuilalt, t...]. Gregesccei care considerdcd gi delegali sar"rdelegafii) episcopilor
impuse la noi prin Liturghiereleedi- intrunirea soborniceascdla un loc a ei. Agadar,conferinfaepiscopalddin
tatedupdanul 2008 gi careau cdgtigat episcopilor este semnul caracteristic Cipru nu este sinod gi cu at6t rnai
tot rnai mult teren prin ierarhii gi pre- al Sinoadelorecurnenice,fiindcd ran- pulin panortodox,dar dacdtot se lupta
olii de mir sau de mdndstire,nu prea gul este dat nu de rnullirnea per- partrzanlilui sa-i dea un astfel de rang
au fost ascultateSus. soanelor.ci de unanimitateafuturor ar puteafi numit Sinodul I ecumenist
Sinodul I ecumenista fost un egec! asupracorectitudiniidogrnelor"2. din Creta.
Nu au participat patru Biserici Deci cele qapteSinoadeEcumenice Una,din consecinfelesinodului a
Autocefale,nu a existatconsensgi nu au intrunit cele patru condilii men{io- fost,,recunoagtereaecumenismului
au semnat toli ierarhii prezenfi, in nate de Sfbntul lerarh, in timp ce si- drept dogmd", dupd culn selnnaleaza
ciuda presiunilor gi ameninfdrilor la nodul din 2016, din Creta pleacd semnatariiScrisorii deschiseadresatd
care au fost supu$i. A fost un egec greqitde la primul Dunct,fiind consti- I. P. S. Teofan,Mitropolitul Moldovei
rdsundtor,pe care ecumeniqtiivor cu tuit la porunca unui pontif (a Patri- gi Bucovinei, opi4ie impdrtagitagi de
tot dinadinsul sd-l transformein suc- arhului Bartolomeual Constantinopo- cei peste4500 de semnatari.Lista estc
ces qi sd irnpundhotdrdrileacestuia?n lului, care a dirijat prin puterealui si- incd deschisa.Numai cd ecumenismul
chip mincinos gi viclean. Incd de la nodul gi i-a influenlat hotdririle) gi nu esteerezie!$i nu doarpentrucd a fost
inceput sinodul a fost contestat,a fost a imp[ratului. Acest lucru nici nu ar fi numit astfel de pdrin{ii gi sfinfii mai
contestatdmodalitateade organizare, posibil deoareceTurcia care stap6- noi ai Bisericii,cei ai veaculuial XX-
acuzdndu-seincdlcarea dogmelor gi negte astdzi Constantinopolul(numit lea, ci pentru cd a fost os6ndit5de r,rn
principiilor de organizaresinodale. Istanbul acum) este condusd de un sinod. Mai exact, in august 1983,
Sd vedem insd ce spunereferitor la pregedinteqi chiar dacdar fi vorba de. Sinodul Bisericii OrtodoxeRuse,dirr
rnodul de organizare a sinoadelor un ?mpdratsau sultan acestatot nu ar afaraRusiei a datanatemeiecurncnis-
Sfhntul Ierarh Nectarie de la Eghina: avea autoritate in convocarea unui mul gi toatelucrdrilelui gi pe cei carc
,,Sunt patru puncte care deosebesc sinod ortodox, pentru cd este^musul- il sustin.
SinoadeleEcumenicede cele localegi man, deci pdgdncn credinla.In com-
de cele eparhiale.Trei dintre acestea pletarea celor de mai sus Sffintul
suntcomunesinoadelorlocale,iar cel Nectarieadaugd:,,Acestecondifii sunt I Yezi: r,Unirea credinfei", in duhut
de al patrulea reprezinti distinclia semnul caracteristic nu doar al l u i H r i s t o s , v e r s u s , , U r i t a t e a
esentiald,constitutivagi cu totul par- SinoadelorEcumenice,ci gi a modului credinfei", in duhul antihristic al
ticulard a tuturor Sinoadelor Ecu- de existen{aa Bisericii qi a duhului ecumenismului, http://www.apolo-
menice. Cea dintdi caracteristicda caresufl6 in Bisericdgi expresiaegali- geticum.rol?s:unirea*credintei+ver-
SinoadelorEcumeniceeste intrunirea tatii de rang gi de puterea episcopilor sus.
la un loc a participanJilorla ele din qi, in plus, este o mdrturie limpede a 2 SffintulNectariede la Eghina fEcd-
poruncaimpdratului gi nu a unui pon- intregii Biserici asupra faptului cd torul de minuni, De ce Papa gi
tif care ar deline pozilia supremdin negregelnicia se gdseqte doar in supuqiilui s-au despir{it de Biserica
Bisericd qi care ar dirija prin puterea Biserica cea Una, Sf6ntd, Sobor- lui Hristos, Ed. Evanghelismos,
lui sinodul.A doua caracteristicd este niceascd gi Apostoleascd.Sinoadele Bucure9ti,20)1, pp. I l3-114.
autoritateafieciruia dintre Sinoadele Ecumenice,prin autoritatealor asupra 3 l b i d e m , p a g .1 1 5 .
Credin{aortodoxi
 2016
Septernbrre Pagina15

Rugiciune pentru ecumeni;ti(2)

Pdstorilorcare tac, da-le cuvdnt cu ?nvaJddin carteanatut'ii,iar pe evrel in lume decdt pe sine./i Cineva iti
puterernultdgi barbatieduhovniceasci cd, degi neam ales,au rimas cu doar urdgtevrdjmarsiidoar atunci/ cdnd nu
sd grdiascdcele imperativ necesare dou[ lumini, minteagi revelatiaveche, igi da seamacd nu-i sunt vrdjniagi,ici
timpului in care ne afl6m; pistorilor pentru a citi gi tdlcui natura,Tu agtep- prieteni cruzi.l Este cu adevirratgreu
care ameninJd pripit pdstorilii, t6nd, ca Ijnicul Dumnezeu adevdrat pentrumine a spune/cine a fhcut rtrai
pedepsindastfel evlavia adevdratd, din t)umnezeu adevdrat,ramura lor mult bine/ gi cine a ficut mai nrult riu
reamintegte-leci toiagul invdfdtoresc davidicasd se intoarcdla credin{ac,ea in lume:/prieteniisauvrdjmagii?/Prin
are doud capete,cel nebiruit fiind in adevdratd, precum ne inva!6 to{i urmare, binecuvdnteazd-i,Doamne,/
dreapta Ta dumnezeiascd;in sffirgit, Parin{ii Bisericegti,credincioqiSfintei atdtpe prieteni,cdt gi pe vrdjmagi!//Un
celor care vor sd dea anateme,frrd a Predanii! rob igi blestemdvrdjmagii,pentrucd nu
avea incd investitura de la Tine s-o inca Te mai rugdrn,cu duh umilit gi pricepei dar un fiu ii binecuvdnteazd,
faca.da-le intdrireade-a trii mai intdi inima infrdntd, pe Tine, Fiul lui pentru cd el pricepe.l Caci un fiu
la mdsuraSfintilor Parin{iBisericegti, Dumnezeu,Cel Care de pe Cruce, cunoagte/cd vrdjmagii sdi nu ii pot
gi abia apoi sd infrptuiascdnumai Voia ne-aiinviJatsi iertdmpe prigonitoriigi atinge viala.l Prin urmare, el p5geqte
Ta cea dumnezeiascd, nu pe-a lor cea vrdjmagiinoqtri,nu le socoti1or,pentru liber in rdndul lorl $i se roagi
omeneasci,cici Tu, Domnul Cel tare noi, pacdtogii,vreun pdcat, nici ?n Domnuluipentruei..."
in rdzboaie, ,,risipegti sfaturile nea- veacul acesta,nici in cel ce va veni, Doar cu aceast[rugdciunepentrutoli
murilor, lepezi gdndurilepopoarelorgi cdci numai Tu irnparfi cu adevdrat participanlii la sinodul necanonic
defaimi sfaturilecdpeteniilor"(Psalm Dreptateadum:rezeiasci,in plina gi anun{at,indrdznim sd venini inaintea
32, l0), fiindcdnumai celorcareluptd, deplina Lumind, drcpta!ile noastre Ta, Fiul lui Dumnezeugi Mdntuitorul
in cluhgi adevdr,lupta ceabun6,pdstori onrenegtifiind ca tirmul raspdnditin- nostru,cerdndu-fi ajutorul,gi binecu-
gi pastori{i,le apericetatea! tr-o ceaJddeasd.Aqadar,cu genunchii vdntarea pentru tofi cei care ne
Doamne, Iisuse Hristoase, ajutS-ne inirnii plecafi, aqteptim ca pdstorii blestemS,dar qi zicdnd cu dragoste,
pe toJisd intelegem,acumgi aici, cd o nogtri, chematila treaptaarhieriei .,sd frica gi cutremur: ,,$i ne iartd noud
IumefErdpastoriadevdrafiesteo lume lase grija schitului in seamaarhiman- gregalelenoastre,precumgi noi iertdm
a intunericului,ch pdstoriqi duhovnici dritului", iar vliidiciile lor si treacdin greqililornogtrigi nu ne ducepe noi in
fdrd pastorili nu exist6, iar pastoritii fruntea noastrd, talpa qi prostimea ispit5,ci ne izbdveltede cel rdu!"
carenu-gi cautdmdntuireadupa Sfbnta planetard, urmAnd pilda Sfin{ilor
Predanie, ili prirnejduiesc singuri Parinfiai Bisericii,care,iat6,prin m[r- Dr. Ioan CANDU
sufletele, fiindca Taina Mdntuirii la turia Sfdntului Episcop Nicolae
careTu ne-ai chematne ceredragoste Velimirovici,ne lumineazddesdvdrgit P.S. - Cele doud registre diferite in
nefElarnicd,credin{a drept sldvitoare, asupracelor ce avem de ficut, rugdn- care au fost scrise,,Opera{iunea pseu-
nadejdeinvietoare,smerenie,ascultare du-ne ca gi sfintia sa, in orice loc, in d o - s i n o d a l Sm
' otanul incdlfat" qi
luminatd, sfEtuire deasd, indelungd orice timp gi-n orice imprejurari,cu ,,Rugdciunea pentrutoti participanfiila
ribdare gi barbalieduhovniceascd, in mintea ajunsd preot qi cobordtd in un sinod necanonic"se explica foartc
plinn 9i deplind libertateharicd de-a inima curdlitd gi devenitd sfbnt altar, simplu:
alege, ori pe Dumnezeu, ori pe starede trei ori fericitd, pe care nici o Prin primul text, apodictic,dar acid.
rnamona,cdci nimeni nu poatesluji la putere din lume, omeneascd sau trezitor gi chiar polemic,tamvrut sa lc
doi stapdni! demonicd,nu o poatebirui, cdci o ast- ardtdm tuturor celor care vrdjmdgesc
Doamnegi Stapdnulnostru,fd-nepe fel de inimd in lumind st[ prin Har, Adevdrul, luptdndu-se de fapt nu
tofi sd intelegem ci noi, cregtinii acumgi-nveci,Amin. impotriva noastrd, ci cu Insugi
boteza{igi imbrdcati in Tine, avem de Doamneal Puterilorfii cu noi, gi degi DumnezeulCel Viu, qi cd noi, talpa gi
la SfhntulBotez 5 (cinci) talanti,cinci uneori suntem doar cei mici, mul1i, prostimeaplanetard,nu suntemdeloc o
lumini cdlduzitoare:mintea, revelaJia progti pi prea iubifi ai Tdi, totugi cre- masd naivd, amorfl, anomicd, areac-
veche,revelatianoud, Biserica$i pu- dem cu toatb fiinta noastr6,culcatl in tivd, neinformatd,neinformaldgi, deci,
tereaDuhului Sfhntgi incd Mila Ta cea cruce ca la tundereain monahism,cd lesnemanipulabild,ci suntemostagiai
negrditdne-a iertat gi pdcatul adamic, vei afla in fiecare neam creqtinat, Domnului nostru Iisus Hristos (cifi ii
rdscumpirdndu-necu pret greu, prin mdcar zece astfel de inchindtori. gtienumai Ddnsul!),carene vom apdra
RistignireaTa pe Golgota,noud,celor priveghind ldnga Rugul vegnicAprins sufletele, nevoile gi neamul pf,na la
botezafiin Numele Tdu cel de Trei ori al Prea Sfintei Ndscitoare de sudoare,lacrimi gi, de ne-o va cere
Sfrnt, rdmdnindu-nedoar sd pdstrim Dumnezeugi PurureaFecioaraMaria, Impdratul Viefii, pOnala jertfa supre-
Harul Tdu pdna la ultima noastrd Maica noastrd Apdrdtoare,Pov5lui- m5.
suflare,cdci nimeni gi nimic din lumea toare,Rugdtoare,Mijlocitoare gi grab- Prin al doilea text, tot apodictic Ai
aceastanu he poate despa(i de Tine nic-Ajutatoare,lindndu-nepe to{i cei axiomatic,mistic ortodox in esen{alui,
frrd voia noastr6! careo preacinstim qi o preamdrim, cu pe cdt posibil omenegte,unei ,,nrdturd-
Doamne, M0ntuitorul nostru gi al genunchiiinimii plecafi, sub Sfhntul furi a lumii" am vnrt si le ardtim celor
intregii lumi, pe careTu ai chemat-oqi Acoperdmdnt:,,Ah! Pentru a putea,o carenu vor sd fie prieteni ai Adevdrului
incd o chemi prin EvangheliaIubirii, a datd pentru totdeauna,/sd rnd eliberez gi nici noud,preferdndnechibzuitsd ne
Iertdrii gi a Dreptatii, Te rug[rn din tot de ingelareade sine,/carem-a prins in vrdjmdgeascd, cd noi ne rugdm cu ade-
sufletul,inima, cugetul,putereagi vir- mrejelecumpliteiplase/ale vielii celei vdratpentru sufletelelor, in duh gi ade-
tutea, ddruitetot de Tine, f[-i sd inJe- neadevdrate./Vrijmagii m-au invifat vdr, agteptdndIubirea, Milostivirea gi
leagi pe toJinecregtiniicd au un singur sd cunosc/ ceea ce putini allii mai Dreptatealui Dumngzev,pesteto[i, pri-
talant - mintea- cu care-i indruma gi cunosc:/cd cinevanu are alli vrajmagi etenisauvrijmagi.

Credinfaortodoxd
 Na$tereaMaicii Domnului,
bucuria ceamare a toamnei
Urmare din pag. I
Am auzit adeseori expresii de felul: ,,Ld
Adormirea Maicii Domnului se implinesc 7 ani
de'cdnd s-a mutat in vegnicie bunica". Altidatd
cineva, niscut la I octombrie, gl6suia:
,,.{coperdmentul Maicii Domnului mi-a devenit
o sirbitoare de suflet, cdci este ziuameaaniver-
sar5".Am cunoscut o persoanddeosebitd,care a
vdzut lumina zilei chiar pe 8 septembrie, de
NaEterea Maicii Domnului. Pentru a marca
fericita coincidenfd, obignuiegte a zice: ,;A,m
scincit odati cu Prunca Maria, iar buna mea
mamd poartd numele binecuv6ntatei maici Ana,
cea care a purtat-o in pdntece pe Fecioara
Maria". Iati cum multi dintre noi'igi leagi exis-
ten[a de cea a Maicii Domnului, raport0nd
evenimente, int0mpliri, la viala impirdtesei
celei alese.
Copil fiind, praznicul Nagterii Maicii
Domnului l-am asociat cu pregdtirile pentru
gcoald.Mirosul specific al ghiozdanuluinou ori
al rechizitelor cumpdrate de pirin{i - dupi
inddtinata rinduiald - mie gi frafilor mei, ne
vesteau cd vacanja mare s-a apropiat de epilog
gi ca trebuie sd ne pregdtim pentru inceperea
noului an gcolar.
inainte de asta, insd, la noi in comuni -
Erbiceni de Iagi - praznicul de la inceput de an
bisericesc,inchinat Celei alese dintre toate nea-
murile, avea o strdlucire aparte. Fiindcd una
dintre bisericile comunei igi serba hramul, cu
prilejul acesta, undeva la o margine de sat, se
organiza un fel de serbare cdmpeneascd,posi-
bi{itate pentru noi, neastimpdra{ii 16nci, sd
implorim pdrin{ii ca si ne implineascd multe
sclifoseli. Gospodarii igi vindeau din roadele
c6mpului,tinerii se prindeauin hori, iar noi, cei
mici, nu ne mai dldeam dugi de la tarabele cu
dulciuri ori juclrii.
Cu tot alaiul gi veselia acelui moment sirbS-
toresc, imi amintesc cu nostalgie cd mama ori
bunica giseau cu anevoie in grndinila cu flori
citeva fire proaspetepentru a impodobi icoana
la praznicul Nagterii Mariei. in afard de melan-
colicele crizanteme sau dumitrile, celelalte
flori, cdndva vesele, erau ruginite gi poso-
morite. Era timpul cdnd neguri fine se intin-
deau dimineafa pe podigul de la marginea satu-
lui, iar amurgurile, sfErgindu-se in puloarea
rumenului, scdldau citunul intr-o lumini odih-
nitoare. Dealurile zgribulite gi golage, cdmpuri
ce odinioari pdreau un adevdrat covor verde.
acum, la inceput de Rdpciune, stiteau
zdrenfuite qi ostenite dupd cildurile toride din
vari, agteptind ploile binecuvdntatului anotimp
al culorilor. Frunzigurile vegtede oftau addnc
Credinfa ortodoxi
sub cdlcdiele timpului ce se deplna discret. Era
semnul venirii incontestabile a toamnei, cu sdr-
bitorile gi bucuriile impdmdntenite.
Revenind la sdrbdtoareainchinatd venirii pe
lume a ,,Celei mai inalte dec0t cerurile", mi se
pare interesant sd deslugim intelesurile tainice
ale zilei sale de nagtere. Neindoielnic, Sfinfii
PdrinJi nu au avut la indem0nd un certificat de
nagtere al Maicii Domnului, nici weun opis
care sd probeze evenimentul. Ce-i drept, daci
ludm in considerarecd data de 9 decernbrie s-a
inchinat prosldvirii zamislirii Fecioarei Maria
de citre Sfhnta Ana, atunci intelegem ci, dupfl
sdvdrgireacelor noui luni, fericita mamd gi-a
purtat in brafe darul cel indelung agteptat.De ce
luna septembrie gi nu octombrie? Deoarece
septembrie,potrivit indictionului bizantin, este
prima luni a anului bisericesc, iar potrivit
tradi{iei vechi iudaice, acum Dumnezeu a
inceput sd creeze lumea. Or, prin Maica
Domnului, care a ndscut pe Mdntuitorul nostru,
lumea a fost recreati.
Totugi, de ce s-a fixat sirbdtoarea naqterii
Mariei pe 8, iar nu pe 9 ori pe 7 septembrie?
inlelesul tainic al cifrelor pare sd ne deariluie
aparenta nedumerire. Dumne-zeiegtii Pdrinti,
inspirali de Duhul Sfhnt, au statornicit aceisti
zi spre a ne aminti mereu ci Maica Domnului
este uga prin care Hristos Dumnezeu, Cel
vegnic de zile, a intrat in timp. Cartea
Apocalipsei ne vorbegte despre ziua a opta ca
fiind Vegnicia.Astfel in(elegem de ce tocmai
aceasti zi s-a stabilit pentru a proslivi nagterea
Maicii Domnului. A$a ne explica la una din
orele de curs Preafericitul Pirinte Patriarh
Daniel, pe atunci intdistitdtorul Mitropoliei
Moldovei gi Bucovinei, dar gi profesor de
Dogmatici gi Pastorald de la Facultatea de
Teologie,,Dumitru Stdniloae"din Iagi.
Trebuie sd recunosc ci m-a captivat aceastd
perspectivda sirbitorii. De aceeeam mai ciu-
tat gi alte argumente pentru afirmafia ci intre
matematicd qi Teologie existi numeroase
puncte convergente. Bundoard, gtiinta cifrelor
utilizeazd, inspirati din Teologie, cred, simbolul
cifrei ,,8", dar risfurnat, pentru notiunea de
infinit, care separe ci i-a preocupatpe g0nditori
din cele mai vechi timpuri. ln cartea Floric[i T.
Cimpan, Dumnezeu gi matematica, autoarea
se opregteasupranotiunii de infihit, incercdnd o
analogie cu mdre{ia gi existenfa lui Dumnezeu.
Peste toate, ins[, praznicul Nagterii Maicii
Domnului ne oferd binecuvdntatulprilej de a ne
spori rugiciunile citre Preagurata Fecioara
Maria, ca si ne cuprindd in dragosteagi binecu-
vintatele-i bra{e, precum l-'a purtat pe iubitul ei
Fiu.