t,,Rlmflneti intru iubirea Mea!

66 t

. Anul )O( . Nr. l0 (236). Octombrie2016

Revisdlunar{ d€ cultur6,atitudine9i spiritualitatea EpiscopieiAlexan&iei9i Teleormanului

SffintaParaschevanu rImflne
nicicflnd datoare
Mijlocul lui Brumirel ne cum ,,marea" de rugdtori, pur-
prilejuieEteintdlnirea cu Sffin- tdnd in inimi credin{aneclinti-
ta Parascheva, ocrotitoarea t6 in ajutorul Sfintei Paras-
Moldovei.Zeci de cheva, igi pleca ge-
rnii de pelerini igi nunchii cu toatd ev-
indreaptdpagii c6- sevia inaintea sicri-
tre capitala Mol- ului cu odorul cel
dovei spre a se neprefuit, hdruit de
inchinala moagte- Dumnezeu cu darul
le,,mu l tf olos it oa- neputrezirii.
rei". oragul lagi ImpresioneazA e-
devenind, pre( de vlaviapoporuluifald Mitropolitul Augustin de Florina
aproape o sdptS- de unii sfin1i care,
rndnd,unul dintre prin minunile sdvd- Sfiryitulvavenicflnddezbinarea
celemai mari cen- rqite, igi meriti pe
tre de pelerinaj din lumea
ortodoxf,.
deplin apelatirul de ,,tauma-
turgi". Mi se pare interesant
va intra fti Bisericl!
Ani de-a rdndul, cu acest ,,P6rint€Sfinte, p[zegte-i intnr fbtiirile lui, va veni o zi in care
binecuvdntatprilej, fiind rdn- Arhim MihailDAI{IUUC numele T[u pe cei pe care Mi va fi distnrs.Penffu cd estema-
duit la racla Sfintei, arrrvdzut Continuare in pag. 4 i-ai dat, ca sd fie una precum gi terle gi materiaestesfficf,cioasd.
noi unasuntem"(Ioan 17, Il) S-a fdcut in timp gi orice lucru
Avaomai multe, mai mari gi mai
l.
Iubilii mei, pf,mdntulnu este creat ?ntimp are gi sfbrgit.Aqa-
unica noasodlocuin15"ci a fost dar, va suna qi pentru pfundnt
rele am ficut (1) hotirdt de Dumnezeuca locu- ultimul ceas.Aceastao confinnd
,,$i mirturisesc oricui asculti impu$i, artificial gi cu anas6na infi temporafr a noasoi. Patria gi gtiinla. Dar'mai mult decdt
cuvinteleproonrcieiacesteicirfi: opiniei publice planetare, dupf, vegnicdqi unicanoasffdlocuinfi $tiinfa o confirmd cuvdntul lui
De va mai adiuga cinevala ele, sunt cerurile. Penffu pdmdntul Dumnezeu,Sfrnta Scripturd"care
Dumnezeura trimite asupralui Dn Ioan GANDU acest4 care atdt de mult ne fine numegtesfrrgitullumii ,,sfrrgitul
palepselece sunt scrisein cartea Contirunreilnpag. 11 alipifi cu pl[cerile qi cu distracfi- veacului"(Matei 13,39;24, 3;
aceasta:Iar de va scoatecineva ile lui, cu comorile gi cu des- 28, 201' Ewei 9, 26). Despre
sftrgitul lumii vorbescprofelii,gi
din cuvintele acesteiproorocii,
Dumnezeuva scoatepartealui din
Salvarea Ortodoxiei! (1)
pomul vielii qi din cetateasfinti 9i Continuarein pag. 15
Prin tot ce am vorbit pdni apardcuivadrept alarmist.M[
de la celescrisein carteaaceasta" acum, iar ceeace am scris dd tem insd cd a venit vremea sd
(Aprrcalipsa22-18, l9). ,,Bucu- mfuturie, nu m-am ardtat o ne a1arm6m.Din ce vine alar-
d-te, pulernic6deEteptare a conqti- persoan6 care sd exagereze ma? Din participareaBOR, ca
intelor celor adormitC'(Acatistul ingrijordrile rnomentului. A- membru al Consiliului Mon-
Acoprlmfintul Maicii Domnului) cest cornportament prudent a dial al Bisericilor (CMB), la
Ceeace era de a$rcpatsdfaim izvordt din sfatul ptu'inlilor de ac{iunile organizatede acesta
togi creqtinii or'.odocgi,cu fapa a {ine caleade mijloc, intrucAt sub numele generic de Mig-
sau,vai, numai cu numele,dar $i orice extremi este sau poate careaEcumenistf,.
divergii heterodocgimanipulaficu ocazionaispitd. Cu toate aces- Oare, numai acum art'r?n{e-
viclegugsd fie gi ei considerali tea, iatd, scriu acestecuvinte ies acestpericol pentru Bise-
orlodocqi,degi nu sunt chiar gi srrb un titlu care poate sd rica noastrd? Sigur cd l-am
in{eles mai demult, din mo-
ment ce am nrai scris despre
c,6t cle nejustificat este sd-i
recunoagtempe monofizili

Ierom.GrigorieSANDU
Continuarein pag. l4
Pagina 2 Octombrie2016

Agenda episcopali L PS Galaction

Joio 1 septembrie2016 - slvdrqegteSfinta Cruci din Rogroriide Vede. SdvArgegte Sffintul
Liturghie gi parastas.aldtuli de I P S Pirinte Masluin CatedralaEpiscopaldSftntul Alexandru
l'eofan,Min'opolitulMoldovei gi Bucovineigi de din Alexandria.
P.S.P[rinfi Lucian,EpiscopulCaransebequhri gi Vineri, l6 septembrie--sdvArsegte Vecemiaqi
Sebastiar..,EpiscopulSlatinei;i RonranagiioE in Litia in bisericaSchimb:iriila Fafd a Domnuh"ri
CatedralaEpisc:opaliSfdnrtil Alexandru din din Mdn[stireaPantocrator- Dr'dgdnegti Vlaqca.
Alexandria,la arriversarea a 20 de ani de la hiro- intiunpini Raclacu Br€ul Maicii l)omnului, de-
toniaPrestintieiSaleintru arhiereugi iLru'onizarca iegafiaciinGreciace insofegteacestodor sfbntgi
ca Episcopal Alexandr:iei qi Teleonnanului. pe IPS Parintc Teodosie,ArhiepiscopulTomi-
Vineri, 2 septernbrie ^- sivdrqcgteSffintul sului qi sivf;rgegteSffintuiMaslu.
Maslu in bisericaSfur{ilorImpdrafiConstantingi ^ Sflmbiti, 17 septembrie- slujeqtealituri de
Elena din Rogiorii de Vede gi SfhntulMaslu in IPS Flrinte lbodosie,Arhiepiscopul Tomisului,
biserica Schimbirii la Fafi a Domnului din SfentaLiturghiegi parastas in bisericaSchimbdrii
MdndstireaPantocrator- DrdgdneqtiVlagca. la Fafd a Dornnului din MenestireaPantocrator,
SAmbiti, 3 septembrie - slujeggteSfinta DrdgdnegtiVlagca gi hirotonegtediacon pe
Liturghie in biserica Schimbdrii la Fa[d a Adrian Marian Georgescu.
Domnului din MandstireaPantocrator- Drd- Duminici, 18 septembrie- slujeqteSftnfa
gdnegti Vlaqca. Sivirgeqte Botezul pruncuhri Liturghiein bisericaStinteiParascheva din paro-
Zura.Matei Nistor in bisericaSf. M. Mc. lvlina hia PiatuaIl. Sivdr;eqteC)r.urunia tinerilor Paul
din Min[stirea Sfiirtei Treimi - Drdgineqti PetnrfToma qi Clala Alina Drighici in biserica
Vlagca. Schirnbirii la Fa{i a Domnului din Ministirea
Duminici, 4 septr:rnbrie- sdv6rgegte slujba Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
de s{infirea apeiqi sfrnfireanoii clopotnilecon- Vineri, 23 septembrie -- sivdrqegteSfhrtrll
struitein parohiaCrdngrlgi Sf. Litughie in biser- Masluin biscricaSfinteilvlironosilegi intocmai
ica St.IoanBote;:Storul Sia Sf.Ier:arh Nicolaedin cu Apostolii Maria Magdalenatlin Manastirea
par<lhiaClingu, hirotoneqte diaconpe uronahtrl Pantocrator - Dr{ginegti Vlaqca.
lustinGheorghilS din obgteaMdndstiriiCogoteni. Sflrnbiti, 24 septembrie - slujegteSfhuta
Marfi, 6 septembrie .- siv6r;egteslujba Liturghie gi parastasin biserioa Sfintei Miro-
inmormdnt6riiPreotuluiPaulOlteanu,in biserica nosigegi intocmaicu Apostolii Maria Magdalena
Sfhntului Dimitrie cel Nou qi a Sfintei Paras- din Mdnlstirea Pantocrator- Driglnegti Vlagca.
chevadin parohiaMerigani. SlvArgegteCununia tinerilor Gabriel Catani gi
Miercuri, 7 septembrie- sdvArgegte Vecemia Mihaela Alexandra Camelia Cdita in biserica
qi Litia in bisericaNaqteriiMaicii Domnului din Schimbdriila Fati a Domnului din Mandstilea
MdnistireaAdimersti. Pantocrator - Drigdneqti\4aqca. Redactiaqi administrafia
Joi,8 scptcmbric - slujegteSfinm Liturghie qi Durninicl, 25 septembrie-- slujeqteSfrnta s.C.GEEA snr Bat:iu
parastasin biserical.lagteriiMaicii Domnuluidin Litr:rghie gi parastas in biserica Slbntului Arrtor'izrlie:'I o+t tgtll t t 992
MdnistireaAddmegti.. Apostol gi EvanghelistIoan gi a Sfantuluilerarh CrileaMiriqeSti,rrr.I [i5, blocE 6,
Vineri, 9 septembrie - s[vArgegtcsfinfirca Visarion din Mlndstirea Pantocrator- Drdg[- etajlI, ap.7, ccxl(100()73 &tclu
picturiidin bisc.rica SfinfilorDinritrieccl Nou qri rregtiVlaqca, hirotone$tepreot pe diaconul 'felefbrr/fax
I55.53j I 0.
: 0?-34
Parascheva din parchiaMerfani ;i Sf. Liturghie R5zvanFlorin Murgoi. hirotescgtetiuhouric pe E-nuril:
in accststhntlor:ag.Sir,6r$e$tr, Sf. Maslu in bis- ieromonahulFilip Banu din obgteaMdnflstirii cledintar:rtcrloxa@.vrIroo.com
ericaSchirnb[riita Fa{ria Donmnluidin Minds- SfirntuhiiTrifon - Cemetu Conttrri:
tireaPantocrutor - DrigdneqtiVlaqca. Vlarfi, 27 septernbfic-- slujeqte,in sobor,ald- BCR llacau:
--
Sffmbiti, l0 septembrie slujeqteSfhnta turi de Preafericifurl.Pdrinte Patriarh Daniel, CodulIBANRO63RNCB
Liturghie qi parastasin biserica Schimbirii la Sfhnta Liturghie la CatedralaPalriarhall din 00260308%750001
Fald a Domnului din MdndstireaPantocrator- Bucuregti. TrezorcriaBaciu:
DriganegtiVlaqca. Miercuri, 28 septembrie- slujegte,in sobor, CodulIBANRO44TREZ
Duminicii, 11 septembrie slujegteSfrnta alltuti de P F Plrinte Patriarh Daniel, la 0615069)O(X000579
Linrrghie, impreund cu P. S. Pirirte Siluan, tArnosireabisericii Izvonrlui Tirnirduirii gi a
EpiscopulOrtodoxRorndndin lJngaria,in biser- S{hntuluiAntim lvireanulclinMdndstireaSffintul
ica Sfir4ilor Arhangheli ivlihail qi Gavriil gi a Antim Ivireanr-rl din RArnnicuVfflceagi la Sfhnta
NaEterii Maicii f)ornnului din lvlicherechi - Liftughie in acestsfhntlocaE.
Ljngaria.S[vArgegte sfinfireatrc'ifci sh'imoqilot Joi, 29 septembrie- participi la lrrcr"Srile
ridicatdintnt pornenirea prinrtlorpreofiortodocqi SinortuluiMitropolitanal MitropolieiMunteniei
roiriA:ricc nu stujit in acesisfbntlocir!, de clhe qi Dobrogeila PaiatulPertiahaldin Bricure;ti.
I'rcotulProfesorlJicolaeBordagiudin lh.rcure;ti, Vineri. 30 scptemtrrie- participdla mani-
unna$al acr:lora. festdrilepril{uite de aniversarea intronizilii PF
Nltr{i, [3 septembrie- sdviirlegte Vecerniagi It{rirrte l'alriarh Daniel, ot'ganizatela Sf.tnta
t-itia?nbisericahrllfirii Sfirtei Crucidii parohia Palriiufiie.Sir','Argeqte slujtra priveghcrii (Vecer'- intreagarispundei'e
Poroschia. nia, Litia pi Utrenia) in biserica Sfdntului penttuopiniile
Miercuri, 14 septemrie - slujegteSfhnta AcoperdnrAnt al Maicri DomnuluiclinMdnd.stirea exprigiaterevineautoriior
Liturghie gi parastasin bisericaIne[arii Sfuntei Crasna- Prahova.

Credinfaortodoxd
Octombrie2016 Pagina3
Editorial
Dialogul fine loc de pociintit?
Un detaliu de viafd lihrgicd, inregistrat lncercim sd prezentdmdoar cAtevadintre rarnui, de aceea,,Bisericilemembre ale
recent,pune in lumin5, cu putere,gravitatea acestecontradicfii,deoareceale analtzape Consiliului Mondial recunosoin alte bise-
rupturilor dureroasecare se petrec in toate aici e un lucru anevoios datoriti rici elemenieale Bisericiiadevirate[...] ci
BisericaOrtodox[ acun. Trei turiqtiromdni nurndruluifbarte rnare de problcme,care aceste elemente de adeviir vor duce la
au intrat,la 8 septernbrie 2016,de Pramicul presupune un studiupe zecide pagini. recunoagterea intregului adevdr'gi Ia unitatea
l.la;tcrii Maicii Domnului, intr-o bisericd IncI din titlu rre izbirn de o nepotrivire debazipe intreguladevdt"(at. 5). Agadar,
ortodclxd, in stafiunea Nesebardin Bulgaria, vdditd: ,,ansamblul!urnii creqtine",fiind in articolul 18 al documentuluisemnatirr
au participatla SlbntaLiturghieEi,la s{?irryit,expresia unei trrtalit5fi, a$a zic toate Crcia,ierarhiiorlodocEineagd,,[Jna,Sfhnti,
gltoiitl a refu.zatsi ie dea gi lor S{huta dic{iorrnrele, includegi Ortodoxiacaree 5i Soborniceascd gi ApostoleascdBisericd",
Anallrd. Au rupt in englezdcd.teva cuvinte eacregtinfl;atunci,logic, BisericaOrtodoxd considerdndcd aceastia nu e deplind,ci r:
cu el gi au tnleles cd e poruncd de [a nu poatefi inafara,,ansamblului"(a total- doaro firimitur[ din fracliunile de adevdrpe
mitropolit sI nu otbre anafiu'[ rornAnilor, itifii cregtine),pentru a inha in rela{ii cu el care le delin ereticii. Practic il neagd pe
considerafi eretici, dupd ce delegafia ca entitateseparatd;iar daci faceparte din- Hristos gi Biserica Sa adevdratS,dand
arhiereilor noqtri a semnat, fdrd nici o f-un ,,ansamblu",atunci nu mai e ,,Una" ,,importanfi capitald" Consiliului tuturor
excepfie, documentele ecumeniste ale SfhntS, Soborniceascdqi Apostoleascd ereziilor.
Sinodului din Cretr. Pesteffei zile, fiind BisericS",ci parte a unui ^infeg cu totul Acest Articol 1 al documentuluidespre
duminic[, au venit din nou la Sfhnta diferit gi se neagdpe sine.In limba greacd carediscutim pare, la prima veder€,sd-fie
Linrrghie,in aceeagibiserici, qi au vizut cd termenul ,,ansamblul" e tradus ,,restul", unul in regul5,pestecaretreci, aprcciindu-l
.altriromAniau fbst refiuali de preotcAndau rdmdgilalumii cregtine,ceeace e cu totul ci estecel pufin corect.Dar lucrurilenu stau
cerut anafirra (vezi mdrfuria avocatului altceva!Apoi, in Articolul I se formuleazi delocaga.Am vdztttmai suscum el confine
NicolaeStoianpe site-ul,,prietenii sfintului o mdrnrrisire,aparentldmuritoareasupra o contradic{iedenedepdqit cu aliearticole(6
efremcel nou", din 27 seplembrie2016!). i d e n ti tl tri ibi seri ci i noastre:,,B i seri ca gi 18,dar qi cu multe altele)careii unneazd
Nu intriirn in amdnunte,c[ sunt rnulte gi Ortodoxd, firrrd Biserica Una, Sfbnti, gi, prin aceastia, se dovedegtemincinos.in
sernnificative, ci infelegemcd e o rupturi a Soborniceascd gi Apostoleasci,crcde cu parteaa doua a frazei apar incd doud fbarte
comr-uriuiriiintre ortodocqi,o falie in uni- tirie, ilr congtiinfaei eclesiallprofundii,cd problematicederapaje.Primul: credinfac[
tatea rle crerljn$. Dar dacir ar fi ajurrssd ocupdur loc centralilr promovareaunitalii BisericaOrtocloxia devenitun agent,,cen-
cear?iSthntaImpfutiganie?Din lnomentce cregtinein lumeacontemporand". i)ar,,IJn4 fial" cregtin-globalizatoral ,,lumii contem-
au fost rcfuza{ila anafurd,cu nici un chip nu Sfb.nf5,Soborniceascdgi Apostoleasci porane",pAni la Sinoduldin Cretafiindu-i
ar fi fbst primig la Sfrntul Potir! Dunmezeu Bisericd"inrrl inn-o contradicliefdrdieqire, recunoscutprobabil doar un rol marginal.
a rdnduit aceasti imprejurare, cd nu e o tragicd i-am zice, cu Articolul 6, in care Scopul soteriological existenfeiBisericii
int6mplare,pentrua ne adresao aten{ionare scrie: ,,Biserica Ortodoxd accepti denu- Ortodoxe, r,olul de unic rnirturisitor al
vie: trezifi-vi cd vd aflafi in gregeald,in rdtS- mirea istorici a altor biserici Ei confesiuni dreptei credinfe sunt inlocuite cu ,,pro-
cire! creqtineeterodoxe",adicl intAi se mir- movareaunitilii cregtine".Da, al doileade-
Unul din motiveletemeinicecareau dus turiseqte pe sine,,unica",dupdcareiqi neagl rapaj grav este expresiaaceasta,,,unitatea
la ruperea unit[tii de credinfd intre unicitatea,fiindcd mdrturisegtealte cdteva cregtinS".Oarece inseamndeacu adevdrat'l
ortodocgiidin Rasdrit gi intre cei din lara sute,poatemii de erczii,numitebiserici,cu Sd-i intrebdmpe doi teolpgi mult luminali
noastrd,cd gi intre noi a apirut discordia, acesteaafldndu-sein ,dialog teologic" ,,cu de harul lui Durnnezeu! Sfhntul Iustin
despd4ireade comuniunedeocamdatide scopulde a netczicaleaspreunitate".Orice Popovicine spunecAtse poatede clar: ,,La
arhiereii gi preolii ecumeniqti,este docu- s-ar spure, mdrturisirease face prin cuvdnt unireacredinfei(rr.n. mult clamanrlde cdffe
merlrul .Jtelafiile Bisericii Ortodoxe cu gi acestaeste cuvAntul,,ierahilorcretani". ecumeniEti ca toli sdJieuna,loan t7, 2l) gi
ansamblul lrlnii cregtine", senrnat de Dar principiul noncontradic{ieilogice, cunogtinfeilui Flristos se ajunge nurnai in
r,lddicii noglri ,,clermi". Acest clocurnent privind IJrm, Sf6nfd, Sobomiceascl gi urile ca to[i ,SJinlii(Elbseni3, l8), numai
legalize'a2,6 ecurnenisrnul,pan-erczia, in Apostoleasc:iBisericS,defnitoare a ade- priir viala sobomiceascd cu toli Sfinfii, sult
Biserica Ortodoxi Romdni gi ii s:rnc- virului de credin{d deplin, e cdlcat in verhovniceasca cdliuzire a Sfin{ilor Apos-
lioneazdpe creicarese opun acesteiriticiri.. picicare de o afirmafie categoricddin tbli, Prooroci,Evangheligti,Pdstori,P5rinlr,
Acest act sinodalcretianincearcd,pe de o Articolul 18: ,,Ele (Bisericile Ortodoxe invdgdtori.Iar pe acegtiaii cdlduzegtegi ii
parte,si neconvingdde faptulci ecumenis- membrealeCMB) auconvingerea profundd poaq in chipul cel mai sfint Duhul S{hnt.
mul e bun, ci el face parte din radilia cdpremiseleeclesiologice aleDeclarafieide [...] In El estegi de la El esteunireacredin-
sinoadelorecumeniceistorice,lucru absolut la Toronto(1950),initulati Biserica,biseri- lei Si cunoa;teriiFiului lui Dumrczeu.Tot
lals,pentruci Sfin{ii Parinliauanatematizat cile Si consiliulMowlial al Bisericilor,sunt adevirul credinfei apostolegti,ortodoxe,in
tbnn ereziile,i-au dat afar[ din Bisericdpe de o importanfdcapitaldpenfiuparticiparea Hristos gi al cunoqsteriidespreHristos sc
eretici gi i-au chematla pocdinfd,iat pe de ortodoxi la Consiliu". Aceasti profesiune aflI la Duhul Adevdrului,Care ne gi aducc
altd paite, ,,ascunde"hddareadreptei cre- (mdrnlisire) de crcdinfi arhiereascdfa{a de in acestadevdr,unul gi singurul(v. loan 16,
dinfe li a Bisericii printr-un limbaj neclar, CMB spulberdunicitateaBisericii Orto- 13; 15,26;14,26)" @isericaOrtodoxl Ei
irnprccis,cu sensuiascrmse (dublulimbaj!) doxe,nu mai e LIrn. pentrucd,prernisele" Ecumenismul, MAndstireaPetru Vod5,
gi ou folure nulnerCIase contradicliieclesi- Dec'laralieide la Toronto (vezi site-ul 2002,p. 2l).S[ relinem,aici e vorba dc,
ologie, teologir:eqi logice (obsenalie carr ,,luInea ortodoxtt.Lo")lcgiuiesc altceva: unirea credinlei (turirea fiind pro<;esulde
apartineqi Mitropulitului lerotheosVlachos ,,Bisericil.;m.emtrt.'rcounosoci iipartenenfa adunarela un loc, ptemergdtorwritdlii cre-
in textul: Deciziile lerarltiei Bisericii la Bisericalui llristos estc miri cuprinz5- dinfei) privindu-i doar pe dreptmdritorii
GrecieiasupraSffintului;iM:rrcluiSinod toaredecdtapafterrenfa la propriultrult bise- orkrdoc$iimpreuni cu Stinlii din cer,lttcrare
Ei soartalor, pe ,,Cuvd.rttul Oilodor" dirr 7 rice.sc" (art.3). adicl exisli o altl Bisericda
' Ioan ENACHE
octornbrie2016),precrrnqi uneleccntratir- lui l-itistos,utra mistir;d,rievd:rtrtl,uttivcr-
ceri gi fblsuri(ca s6 nu le zicemrninciuni). sa[d,care le cuprin.Je1rctoate,ca pe nigte Continuare in pag. 9

Credinfaortodoxd
Pagina4
Sfflnta Parascheyanu ramane nicicflnd datoare
Urmaredin pag. I
totu$i cd Biserica a refinut, in primul
rdnd,pentruMAntuitorulHristosnumele
de ,,Doctoral sufletelorqi al trupurilor
noastre".DumnezeiegtiiPdrinli ne inva(d
czi Domnul le-a implrtdgit sfinfilor Sdi
clin puterea Lui tdmiduitoare. Aqadar
sfinfii nu pot vindecadecAtin numelelui
I-Iristos, ei fiind numai mijlocitori.
Bundoar5, Sfintul Apostol Petru zice
multrimiice il vdzusetdmdduindun olog:
,,De ce stafi cu ochii a{intitrila noi, ca gi
curn cu a noastrdputere sau cucernicie
l-am fi fEcut pe acestasd urnble?[...].
Prin credinqain numelelui Iisus Hristos,
pe acesta,pe careil vede{igi il cunoagte{i,
i-a intdrit numele lui Hristos" (Fapte
3 ,12, 16) .
CarevasdzicS, sfinfii, ducdndu-giviafa
in Hristos,au ajunssi faci ceeace a flcut
El, deoarece,prin puterea Lui, ei au
devenit vindecdtori: ,,Toate le pot, in
flristos Cel Ce m[ intfuegte",spuneapos-
tolul neamurilor.Ce generosqi mdre!este
Dornnul! El nu pdstreazdin mod egoist
putereaSa vindecltoare,precumun vraci
doritor de renume gi de bani, ci o
dlruiegtetuturorunnitorilor Lui.
Aceastdrealitatese vede qi irr legitur[
cu SfAnta Parascheva.Nenumdratele-i
binefaceri,impdrfite cu ddrnicie tuturor,
confirmd cd unul din neprefuiteledaruri
primitede la Hristosestecel al tdmdduirii
cumplitelor b<lli. O surnedeniede vin-
dec[ri minunate sivArqegteCuvioasa.O
partedin ele s-au consemnatin paginile
cirfilor, spreneuitare.insd multealteleau
rdmasinscrisedoar in inimile celor care
le-autrdit.Despreunadintreelevoiescs[
vi vorbescin continuare.
Se intAmplain urmi cu vreo 15 ani. O
bund cregtinl din pdr{ile Constan{ei,
vdduvdcu doi copii, veneain fiecarean
in Moldova,ca sI se inchinela moagtele
Cuvioasei Paraschevade hramul ei.
Defindndo afacereprosperdigi permitea
ca, odati ajunsdla Iagi, sd imparti cAtor-
va c.ledinciogi rrevoiagi(de obiceibitrdni
de la prd, cu mAinilecrdpatede muncdqi
fefele br[zdate de argi;averii ori de vis-
colele nemilostiveale iernii), sume l-ru-
lnoasede bani. Li se adresaintr-un mod
ou totul original: ,,M-a trirnis SfAntasdvi
dau un neinsemnat ajutor". Virsinlcii
rdmAneauinmdmruritriprimind in minl
plicul ce coufineapoatedoud, trei pensii
dc-ale lor. Intr-un an, am gdsit-oin cate-
drald, infbfolitd intr-o pdfurS,asistAndla
slujba privegherii. Arn invitat-o sd se
Credin;aortodoxl
Octombrie2016
odihneascdla una din rudele mele din nicicAndimobilizatd,a inceput sd pd-
orag.Replica i-a pornit imediat,tdioas5: geascdinspre locul de unde candelaii
,,Pdrinte,eu am cu ce-mi pldti cea mai veghea odaia. Dornicd sd implineascd
bundcameri de hotel din Iagi,dar nu din poruncaprimitd, a uitat cd de aproapeun
pricinaastaam venit aici! TrebuiesI stau an pioioarelenu o ascultau.Pe mdsurdce
in casa Domnului, sd flu aldturi de inainta,gi-a dat seamacd trdiegteo min-
Cuvioasade ziua ei!". O mdcinao maro une. A ingenuncheatin faja icoanei
suferintlpe statornica pelerind.Deginu-i Sfintei Parascheva$i, pl6ng6nd de
lipseanimic material,o mAhneanespus bucurie,i-a rnulgumittdrndduitoarei sale
faptul cd amdndoicopiii ei, crescuti cu cu recunogtinli.
multd evlavie, purtati pe la gooli renu- Auzind suspine, unul din bdiefi gi
mite, cdrorale oferiselucruri de neg6ndit femeia care o ingrijea s-au nipustit in
pentnralli tineri de vArstalor, o luaseri pe dormitorul bitrdnei sd vadl ce se petre-
cdrlri gregite, trlind in bejenie fatrede cea. Gdsind-o ingenuncheatl dinaintea
valorile SfinteinoastreOrtodoxii.Trudea icoanei,au in{elescd a primit tdmiduirea
acumduhovnicegte gi se mga cu stiruinf5 indelung aEteptatd.Intuise bine efbctul
Cuvioasei,ca sd-gi vadi feciorii iar[gi minunii asupra feciorilor ei. Asistfind
oameniplicufi Domnului. nemijlocitla miracolulde netlgdduit.cei
Tensionatd gi profund afectat[ de doi fii s-auapropiatiardEide Dumnezcu,
aceastdsituafie,evlavioasacredincioasd a ducAndo viafi binepldcutdLui; gi-au
suferit un accident vascular cerebral, temeluit familii frumoase,mullumindu-i
ajung6nd intr-o stAnjenitoaresuferinfd mamei ci a avut dragoste gi rdbdarc,
frzicd' Nu boala in sine o deranja,cdt rugAndu-senecontenitpentru intoarcerea
reproqurilevl5starelorei: ,,Toatdviafa ai lor.
alergatla sfin{i, la moaqtelelor!Acum de in urmd cu vreo trei ani, un telefondin
ce nu te vindecd?".in preajmahramului, indepdrtataDobroge imi vesteacd buna
am primit un telefonde la una din bunele credincioas[a fost chematdla Ceregtile
sale prietene: ,,P5rinte,roagi-te pentru locaguri. Din dorin(a ei, exprimatd in
noi, cici doarnnavrea numai<iecdts-o clipele agonizantei agteptdri, icoana
aducla laqi,la hramulCuvioasei.$tifi ca CuvioaseiParascheva a insogit-opind la
sti imobilizatd,in c[rucior qi-mi va veni boltrileveqniciei.Nutrescburrenddejdicd
foarte greu". M-a impresionat inver- acumse bucurdimpreundcu tofi sfinfii in
$unarea suferindei.Doreacu oricechip sd impardfialui Dumnezeu,darindeosebicI
ajungdla int6lnireaanualdcu Sfdnta.De i-a mullumit fatrd cltre fap Sfintei
aceea,la stiruinfa ei, le-am binecuvAntat Parascheva, vindecitoaireaei gi a noastr5,
drumul,urmAndca acolo,la Iagi, s-o ajut a tuturor.
sd se inchine.Revedeream-a emofionat:
trecuserlaproapezeceluni de cdndnu se
mai puteamigca.Prognosticulmedicilor
Domn suferinfei
suna rezervat:cheagul de sAnge,foarte
Domn suferintei,Crist al nostrueste:
mare,sercsorbisedestulde lent, at'ectAn-
in oriceran[-a noastrd,-ia Sarand,
du-i probabilfuncfiamotorie.Apropierea ,
Suboricejug, povardce strivegte,
de SfdntaParaschevaa copleqit-o.Dusi
ii simt, aldturi, umdru-l dojan5.
l6ngd racla cu binefEcitoarelemoagte,
credincioasa,cu lacrimile giroind pe
obraz,i-a spus:,,Maicamea,te rog si md O clipd nu-qidesprindesAngerarea
dar nu numaidecdt pentru De sfhgiereainirnilor noash'e:
faci sdndtoasd,
mine. DacI baielii mei vor vedeaci voi OricdndtrufagS-nlume-i ne-ndurarea,
nerge din nou, vor crede in minuni, in Scuipatse lasi gi strdpunsin coaste.
Durnnezeu, in sfin{ii Lui qi se vor
intoarce la credinf5". Revenit[ acasd, Cum ar puteaalt Durnnezeus5-mi fie,
via{a-i curgeamonoton.Nimic deosebit Cind El trdiegte-ngemdnat cu rnine'?-
nu se petrecea, dar credinfa nu i-a sldbit. $i de mi-i rdu - gi, rar,cAnd mi-estebine,
Acatistul gi icoana Sfintei ti ocroteau
agteptarea, suferinfa.tncd nu se implini- El duh de geamit mi-e gi bucurie.
seli 40 rJezlle c6ncl,intr-o dimineali, Frdfegte.cer qi carneimpd(im
dupdrelat[rile ei, Sfinta Parascheva i s-a $i, amindoi - o inirndzvicnim!
in
ardtat vis, pontncindu-i sd se ridice gi
'
sd aprinddcandela.BuirnbcitS,s-a sculat Adrian BDTEZ
brusc din pat qi, ca gi cdnd nu ar fi fost
Octombrie2016
Plrintele ArseniePapacioc,
duhovnicAiindrumltor de srifletei3cusit(s)
Este bun gi postul tnrpesc,insi ffebuie
insoqitht nrodnecondilionat depostulsufle-
tului. care ,,estesuperiorposluiui tnrpului.
Degeabanu mindnci came daci mugti din
trupulaproapeluitiu. Soluliaoptimi qi pl[-
cuti lui Dumnezeueste aceeaa postului
incununat de smerenie gi rug[ciune"48.
Postulcste o terapcrrticlmorald"un exer-
ciliu de stdvilire a patirnilor qi a pldcedlor
trupelti, tm mijloc de intirire a voirrfei gi de
practicarea virn4iloq cdcialtfel,,,nuarenici
o valoare aceasti sfrijire a tnrpului, nu are
importan(a cI eqti postitor, dacd nu egti
iubitor, daci nu eqti iertdtorr'4g. A posti in
adevS^ranrl sensal cuvdnnrlui,irseanrni.a
pune capdtpdcatelorde tot tblul. ,,Postegti
cler-rr[gi de rdutate,de pizmdgi de mdndrie,
dehuli asupi?lui l)u:nnezeugi a ornului,de
pilcatgi de oricedorinfi vinovati; pizegte-te
de toat,eacesteagi lasi Duhul Sfint s5-fi
semenetoati vcrdeafadurnnezeia.sci,toati
floarea cereascdpllcuti lui Duntnezeu"S0,
adici mireasmaplScuti a linigtii gi pacii
interioare,disciplineu'easim;urilor, descd-
nryar€ainirnii de toate poftele patintagegi
curi{irea rniniii de gdndurile intinate gi
cugeteleviclene.,,Pirinfiiuogtriau at^dtea si
ne spuni despresfintul^post al simgurilor,
spunePdrinteleArsenie.Intreagalor invdfi-
turi esteindreptati in specialsprecuri{irea
minlii de ndluciri 9i gnnduri p[cltoase gi
cdtrecurdqirea inimii de sentimentele careo
intineazi. [n plus,ei ne invafdcd noi trebuie
sdalungirn odce riu de ia btm inceputpen-
tru a pdstrasufletulcurat.De indati ce orice
gdndrdu seapropie,chiarpe nesirniite,este
absolutnecesarsi-[ alungi gi sd spunenrin
clipa aceearugdciunealui lisus. $i atunci
cdnd in acestmod noi infnrntlm gAndurile
carevin de la simfuri gi de la diavol, fbarte
curdndvom sirnfibucuriagi cagtiguldobdn-
dite din postireasirnfurilot''51.
Sfin{ii Piringi, ca qi rnarii duhovnicidealt-
fbl, pun mareaccentpe postulsufletesc,insd
nu omit sd spundci postulde bucateaduce
ugurarchupului gi ajuti sufletul sI invingd
pofteletrupului. Postimde bucatepentrua
rrerefinede la pdcate.,,SI postimdupl ndn-
duiald, spunePdrinteleArsenie.Pentu cd
degeabate ablii de la cele<dedulce>,prin-
tr-un post de patruzecide zile, daci dupi
acestai1i imbuibi trupul cu mAncdruripeste
nrdsurf.Acestpostestezadamicgi, in loc si
ducd la eliberareqi la sfinfenie,te duce la
licomia pAntecelui, ceea ce este mare
plcaf '52.Postule-steinstruinentulspirinrali-
ziriiomului gi un mijloc krapeuticde ingri-
jire 9i pdsbarea sdn5t6[i trupegti,penhu cd
.,tescapdde o serieirrtreagdde boli, de ceea
ce de fapt doctorii vor si elimine cu odce
pref din organism,toxinele"S3.
Plrintele Arsenie rru impunea credin-
ciogilor sii ur post aspru,ci, dimpotrivE,
Pagina5
manitbsrainfelegerefap de neputinlele$i permanerrtide veghe, de rezvie gi paza
slibiciunile toq dezlegdndpe bltrini, copii tduntrici.O sinrpldingiruirede cuvinte,ros-
gi bolnavide la regulapostuluiin situaliide tite mecanic,Fardnici o participareinte-
excepfie.,,Eurecomandpostuldupdputerea rioarl, nu poatefi socotitdrugdciune.A te
fiecinria - spuneapirintele - gi nu sunt ruga, inseamnda te angaja in dialog cu
absurdcu cclpiii cal€ au v6rstap6ni la 7 afi, Dtrmnezeu,,,a te educagi antrenain iubire
cdnd intAlnescfemei insdrcinategi in alte inff-o starede simfire,de vibrafiea sufletu-
cazuricum suntceibdtrdni$ibolnavf'54. lui tiu. Trebuiesd fim ptezenficu minteagi
Atit posnrltupesc cAtgi cel sufletescau cu inimq la Dumnezeu. In permanen@!
ca principiu debazAabstinenfa"dominarea Trebuiehdit fiecaremomentin toati plind-
impulsurilorpdrimageale firii, ,pentnr cd tatea lui. Eu propovdduiesc importanfa
infrdnareasimfluilor il mAntuiegte pe om din trdirii momentului.Si trdim fiecareclipd ca
iad"55.Postulnu esteconsideratca scopin gi cum ar' fi ultima"6l, sprrl€a Pdrintele
sine, ci numai ca rnijloc de desdv6rsire Arsenie.Deci, trebuieca gdndulomului sd
morald.,,Poste$ti,u .a te despltime$tf;56, fie indreptatmereuspreDumnezeu,pentru
spunepdrintele. a-L simfi neincetatcu inima. ,Dacd rugdci-
Pentrua aveaconsisten{d qi tirie, postul uneanu pleacddin inim6 e spoial6"62,'adici
trebuie unit insepruabil cu rugdciunea. e un rinralismsec,formal gi sterilcarenu te
Numai atunci cind esteimpletit cu rugici- pdtrunde gi nu te sensibilizeaz5,iar
unea. disciplinapostrrluigernrineazigi Dumnezeu nu ascultl rugiciunea celor
rodegtein noi via{a lui Hristos. hnportant clldicei, adicd superficiali, cu o credinfi
este ca ,,acolounde triiegti, sd trdiegticu searbid,igi neroditoare(Apocalipsa3, 16).
Iisus gi aceea este rugdciunea ta: la Adevdratarugdciune,indiferent cd este
bucidrie. la clasd, la catedrd,in bancI, sdvArqitdin casl sau in biseric5, in
trdieqteacolo pe Dumnezeugi aceeaeste genunchi,improvizati sau dupd rAnduiala
rugdciunea ta.Oriundcai fi. sdfii cu Flristos. tipiconald,trebuiesd indeplineascd urmd-
DacaeEtiinfi-o ocupafieprofesionalagi ili toarele condilii: sd fie liberd, personald,
faci datoria"egti un om al lui Hristos. ln directi gi rostiti cu toati convingereagi
numeleLui eqti cinstit tu acolo,in acte,qi cildura inimii. ,,Rugiciuneaeste un con-
intr-o serie intreagi de operafiuni.Iar dac[ tact personal cu Dumnezeu pomit din
eqti liber, pofi zice rugdciunea<<Doamne inimi, din congtiinfanoasfi cregtind.Chiar
Iisuse>r"ls7 llugiciunea estehranagi respi- dacdserviciul,ocupafiile,timpul nu permit
rafia suflehrlui.De aaeea,,,credinciogii nu rugdciunide tipic, chiardaci nu apucisdle
tebuie si iuceteze a se ruga mlcar cu faci, nu-i atdt de grav,dar cu o conditie:sI
mintea.Sporeqtiin rugdciunegi smerenie ai o stare de prezenfi continud a lui
aluncicAndsirn;i nevoiasd te rogi a$acum Dumnezeu in congtiinta ta. Asta este
simfinevoiadeaergi ap["51t.Irnboldulliun- important: gflndul la Hristos, con$tienti-
tric de a ne nlga estesidit in ad6nculfiin{ei zareaprezenfei Lui - astaesterugiciune la
noastrecreatdupdchipul qi aseminarealui indemAnafiecdruia, indiferent c6t de ocu-
Dumnezeu(Facere1,26).De aceea"sufletul pat ai fi"63. Acesta estescopul gi obiectul
aspiri mereuspreCreatorulsiu de unde igi rugiciunii, ir4eleasddupd definigiaei cla-
trageoriginea.,,Existi o chemarcascunslin sici, de convorbire iainici a omului cu
tine care te ilrdeamni continuu si ceri, sd Dumnezeusau inil{are a mintii gi a inimii
mulfumegti gi si larzi pe Creatorul tdu - onrului cdtreDumnezeu.
chipul lui I)umnezeudin tine caresewea la
Thtdl lui. El doregtesd se biruiascl pe sine, Arhfun conf,,univ.dr. VasileMIRON
dar sevedeslabgi neputincios.El nu vreasi
fie rob, adicl impdtimig purtdnd un nume 48 lbidem, p. 18.
atAt de rrure, de cregtin, ci se vrea Hngd 49 lbidem, p. 38.
Stdpanulgi Rlscumpdr[torul s5u"59. 50 lbidem, p. 21.
Rugiciuneaeste oxigenul viefii noastre 5l lbidem,p. 8.
spirituale.Ap curn oxigenulesteindispens- 52Ibidem,p. 14.
abil viefii pentrucI o intretrine, tot astfel9i 53 lbidem, p. 45.
noi trebuiesi intrefinemo pennanenticon- 54lbidem.p. 15.
vortire cu Dumnezeuprin nrgdciune.,,De 55 lbidem, p. 9.
rugdciuneavem nevoie fdrd de nici o fitce- 56 lbidem,p.45.
tare,spunePirinlele Arsenie,penh'uci este 57 lbidem, p. 62.
cuv-iinciossI fim rnereucu Dumnezeu.Mila 58 lbidcm, p. 64.
lui Dunrnezeuestecu noi, sEnu se teami 59lbidem, p. 65.
nici o inirnd plecirtii, cici suntern rIs- 60 lbidem, p. 66.
cumpira,ti cu Siingele Minaritorului gi 61 lbidem, p.67-68.
prepim decicit prefuicgteEl"6o. 62 lbidem, p. 76. ''
Rugiciunea se concretizrazd,inh-o stare 63 lbidenr,p. 70.
Credin(a ortodoxd
 Pagina6 Octombrie2016

Chemaretainic[ pe Drumul Crucii

Gdsim adeseaindemnul de a nu ocoli singurdin clasdpentu a citi ori a se ruga ceqti"gi cI e bine sd-qiprefuiascdchemarea
invagaturile ce le putern clesprindedin p.nt u colegeleei care o vedeauca pe ,,o gi safina minte cd ,,mulfi sunt chemoli,dar
cirfile ce par a fr,la prima vedere,adresate ciudat5". $i-a impussinguri niqtereguli,si pulini alegi" (Matei22,l4).A considerat ci
viefuitorilordinrndnistiri,darelearputeafiposteasc5, sd se roage mai mult, sd-gi
Domnula ales-onu penfu weun merit al ei,
de fblos gi sufletelor impovdrate inmulleascdstrddaniile in
ci ,,in dar, un mare dar". ,,Oricui i s-a dat
ale societdfii noastre,oamenilor cu acestscop. Datoriti daruri-
mttlt, mult i se va cere" (Luca 12,48).
o via!5 de rugLciune.Astfel de cdrfi lor arute din naqtere,inv6{a
AjunsS,in sfirgit, in Mdndstirea,,Intrdrii
scrie qi starefaTaisia, una dirr cele qi memorarapid,avdndtimp
in Bisericda Maicii Domnului" din Tihvin,
mai rcnumite rnaic-i din Bisedca la dispozitriesd citeasci din
dupdun an de la terminareainstinrtului,va
Rusd, personalitate ecleziastici, aveade duso luptd grea,o aEteptaun drunr
cdrfile duhovnicegti,si se
renrarcabili, cal'e, in timpul celor cercetezepe ea insigi, sd
anevoiosal Crucii: ,,Fdrede Cruce nu-[-
30 de ani de stirefie, a participat cugeteasupralucrurilor ce o
po{i vedeape Hristos", o avertizasemere',1
activ la organizarea in nordul A i \ t t t l ( ( l t N l 1 l r t N A $ T ' I l l l ^--!__^-- ,-'-_: ,-
pdrinteleLawentie, cel careo alinta,,mie-
mai mult' Dezvol-
\,.r,u,, c{roi.rar;, 1$apeay
Rusiei a mai rnultor minlstiri de 6r..r?<(-t1ii*;, t6ndu-qilugel" gi careii cunoqteatoate n5zuin{eleEi
caracterul,sporeau
maici, intre care qi o adevhrati _ ***rx**!rcr,r']$dc.igi cerinlele duhovnicegti:a
orice migcarea sufletului ei. Descrieviala
Lavrd.Unadinaceste1ucr5riceseruinvd{atSfantuEvangheiiepe asprd,momentul c6nd a fost imbrdcati in
lipegtede sufletesteautobiografia,din seria de rost,fiind nevoiti si facddovadaacestui rasl gi a simfit o bucurie nepirndnteascl
Materikon,Amurg in mlnistire - Via{a lucru la ultimul examen de absolvire a ce-i umplea sufletul. Intdmplirile sunt
Cuvioasei starefe Taisia scrisi de ea Institutului,la Dreptul Divin. Venindvre- povestitecu sinceritate,cu har,cu simplitate
insiqi, edilia a doua (Editura Ileana I measi plecede la Institut,eracongtientide gi duiogie.De altfel, in fiecarep3gindesteo
Editura Sophia,Bucureqti,2016),in tradu- durerea gi infruntarea ce aveau sI fie revdrsarelirici a sufletului ei. Incercatl de
cereaAncdi Sdrbulescu. dezldnguitede hofdrdreape care o luase de a indoieli, neajunsuri,mdhniri, nedumeriri,
Scrie insemndriletdrd voia ei, doar la intra in mdnistire,degimamaigi propusese intrebiri, aveasI primeasci,de'fiecaredati,
ascuitareafala de cei care au sfituit-o in s-odeprinddcu distracfiileviefii, sperAndcd in vis, ajutor, rdspunsuri, prin aritarea
aceasti direcfie: stareprl Teodosiede la va uita de inclinafiile monastice.Dupd Maicii Domnului, a Mdntuitorului, a
Lavra Pecerska, ;i Pdrintele Ioan de repetategi cumplite chinuri, dupi procese Pruncului lisus, a Sfrntului Simeon, a
Kronstadt, intrucAt de-a lungui vietii a 'de congtiin{d, dupl multe gdnduri gi Arhanghelului Mihail gi a altora, care o
;:rinlit rnilostivirea lui Dumnezeu, &$o sim{ftnintece ii spulberaupaceainimii, intireau in credinp, ii ofbreaucuraj gi pu-
,,slabd gi p[cdtoasi", cum se considem, tem6ndu.sec[ nu va putealupta,dupl rugi tereade a merge mai departepe Drumul
fiind invrednicitdde multe visuri gi aparilii indelungate,a nddijduit c[ Domnul va Crucii.
minunate.Nlscutd Maria Salopiva,in 1840, a$ezalucrurilea$acum secuvine, a$acum Dupdmoarteamameiei a fost nevoiti sd
in provinciaNovgorod(d. l9l5), provenea o incurajaugi o povdfuiauchiarduhovnicii, puni ordnduialiin treburilede la rnogie,s5-
din l-arniliivechi, de nobili; din familia Pr.Veniamin,delaMlnlstireadinBorovicigi aranjezefrafii la gcoligi, dupdcAtevaluni
Pugkin,dupi rnarnd.,care,din pruncie,i-a gi Pr. Lawentie de la Ministirea Iveron. de statin lume, s-aintors la rndndstireuncle
dat invi$turile cregtinegti;tatil militar FIrd consim{dmdntulmamei, nu putea a primit o chilie, luind hotirirea sI practice
fiind, era plecat adeseape mare. Apoi, a plecala mdndstire.Dorind si scapede viafa rugdciunealduntricdqi concenffarea,fiind
primit o educa{iestrdlucitd intr-un vestit degartide la farI, urde trdiseo perioaddde ceamai fericiti perioadi din viala ei, cu li-
institutpentrufeteledin farnilii aristocratice trei luni, s-ahotdrdtsd semute la cdsufaei, nigtegi pacel[unfric5.Aiii, in 1870,a fost
din St. Petersburg. in unna unei boli pentru pe carei-o lisasernogtenirebuniculdinspre ficuti rasoford primind numele Arcadia.
carea primit un tratamentgregit,a fost cdte- mamd, in oragul Borovici, cu ul1 frate pe Viafa liniqtiti a tbst curmatEde o seriede
va luni oarb5,gi a puhrt sd-girevind,nu in care*lpregdteasi inhe la qcoalamilitard. ispite,fiind insofitd$" ,,cruceardut5giiqi a
totalitate,doar ficAnd o curdde aer curatgi Aici a putut s5-pi foloseascdtimpul con- pizmei oamenilor".Incheindu-se14 ani de
soarela tard.,la moqie. Fiind lipsiti de o form irrclinaJiilorei, via{a se depina creq- viefuire in aceasti mindstire, ,,leaglnul
bunti vederc in afttri, drept cornpensare, tinegte,in pace,avdndu-lreazerngi sfrtuitor cdlugiriei" sale,degio iubeafoartemult, a
L)untnczeu i-a ,,ascufit gi ruai mult pe Pr. Veniarnin,un trtelept, ,,un pdrinte fost nevoit5. s-o pirlseascd pentru alte
irrfelegerea gi ginereade nrinte".hrciinafiile foarteduhovnicesc,foarte incercat".'lbc- rninistiri: la Zvein,in 1872.,apoi,in 1878
Leligioase auinceputsI creasclnrairnultpe mai cAndi sep[reac[ nu nraiarenicio spe- la Min[stirca Zvansky,undea fost tunsi irr
la 12 ani.Pe cAndaveapojar,a avuto vizi- ranp de a-givedeavisul implinit, mamaei monahismcu numele Taisia,iar in 188|
utte, in unna clreia a fost incercatdde o rdmdndndneinduplecatlla toate ruglmin- fiind numiti de Mitropolitul Isidor la con-
bucurie nepdmdnteascS, ceva dulce i-a file qi lacrimilefetei,ajutorula venit de la ducereaobgteide la Leugino.Dupd multe
pdttuns sufletul robindu-l cu desivdrgire. MaicaDomnuluicarei s-aar{tatin vis, at6t greutSliin acel loc uitat de lume, o ,,pusti-
Acest simlSmAntn-a pdrdsit-o,,,de parcd ei cdt gi mamei.in aceeaqinoapte.Dupi 3 etate", s-a hotir6t sd indure totul, asflel
aceasitngirear fi fbst inceputula cevanou, zile a primit veqti de la Pr. Lavrentie,prin inc6t in 1885obgteaa fost ridicati la rang
plin de taind,inci de neinieles"penfiu ea. care o anunfaci marna ei gi-a dat con- de mindsfire,iar ea la wednicia de starefi.
O cltemare limpede la slujirea lui simfdmAntul,la indemnul Sfintei Fecioare A ridicat in 3 ani, cu multi fiude, o biserici
Dumnezeua fost cAnda avut o vedeniecu ce i s-a afitat in vis, s-o lasepe fati si intre in incinta aqezimdntului.
MAnnritorul. Cu lur, emofie, cu frici gi in rnlnistire. Cu durereqi duioqiedescrie Cu vizul in care a apdrutPr. Veniamin se
cutrernur,descrieacel momentce a rlmas revedereacu mama sa, plecareala moqie termindinsemnirile manuscriseale starelei
viu zeci de ani: El era plin ,de slavdgi rle penfu a-qi lua rimas btm, gederr;a timp de Taisia, iar la ultima pagrni, Plrintele Ioan
minune", tot chipui gi trupul {hcute din trei zile la lt4[n5stirealveron, in rugiciune Serghievde Kronstadta adiugat cu mAna
soaresau,rnaiclegrabi,,,Soarele insuqiera qi vorbire duhovniceascdcu Pirintele lui, in 2l august,1892:,,Minunat,preafru-
in chip tle onr". De ahrncia simiit gi mai l,avrentiecare a povdguit-ocu privire la mos, dunnezeiesc!Sd se tipdreascdsprea
mult dulcea{aincdntdrilot du}rormiceqiigi fapteleascetice,dar mai ales, i-a insuflat tufuror zidiret"
nu mai dorea si ia parte tot tirnpul la gAndul cd ,,smereniaqi ascultareasunt
jocurilegi serblrilecolegilor;prelbra sdstea faptelecelerrm ina.lte",,,buchiileduhovni- Lucia IINACHE
Credinfaortodoxd
 Octombrie
2016
Noile erezli ale Bisericii
In iunie s-auimplinit, iatd,trei ani de la
trecereala celeveqnicea PdrinteiuiJustin
Pdrvu, dar cuvintele sale de invlfdturd il
menfin viu printre noi, iradiind in suflete
dragosteane(drmuriti fa{a de Dumnezeu
gi credinfa ci ne va ajuta sd strdbatem
,,intunericulacestui veac". coborAndde
sus harul gi mila Sa
asupranoastrd.
Preocupatin perma-
nenfdde salvareagi lu-
minareaturmeice a pis-
torit-o, a hrlnit duhov-
niceqtenu doar monahii
din obgte,ci qi mullimea
de mireni care l-a cdutat
gi nu inceteazdacum sd
poposeascdla morm6n-
tul de la MdndstireaPe-
tru Vodi,.ctitoria sa de
sufletgi adeviratdgcoald
de ,,ostagi ai apdrdrii
Ortodoxiei".
Adunatein timp, mdr-
turiile salede credinfi suntmai actualeca
oricAnd,mai ales in acestemomentede
tulburaregi derut5,generatede ticdlogitul
Sinod Panortodoxdin Creta, pe care
inaintevedereasa l-a definit cdt se poate
de fimpede,incd din aprilie 2013:,,O sl
facd ei, dar va fi ce s-a intAmplat cu
Sinodulde la Ferrara-Florenfa. Tot a$ava
fi gi acum, vor fi aceleagidispute dog-
maticegi, slavdDomnului, vom mai avea
nigte ierarhi care, cred eu, cd nu vor trlda
Ortodoxia.$i doi, trei dac6 sunt, e sufi-
cient. Avem datoria insi sdne rugdm pen-
tru ca Dumnezeusd ii pdzeasclpe ierarhii
ortodocgiin dreaptacredinfd,pentru cd
altd salvarenu mai avemdecdtin mila lui
Dumnezeu.Daci ne vom ruga,vom indu-
pleca milostivirea Sa. In cea mai mare
masufa, masonena sl-a
planunle".
--De2avuAnd
-!lE-.
irnplicarea masonerierin
impunerea noii ordini mondiale $i,
irnplicit, a new age ca religie unic6,
sfinlitul plrinte ne-a indemnatin perma-
nenfd sd mdrturisim dreapta credinli, sd
rimAnemin Bisericain carene-amndscut
gi sa pdstrim ,,adevdrulintreg al Bisericii
Sobornicegti, stabilitprin cele 7 Sinoade
ecumenice":,,Dragii mei. mirturisirea
trebuie fdcutd fir6 echivoc, filrd ascun-
ziguri. Creqtinul ortodox este impiratul
cerului Ei al pdmAntului gi cdnd te
t'ericegteDumnezeucu o astfelde simfire
a veacului viitor, nu mai ai nevoie de
nicio gcoald,de nicio pregdtire,de nicio
gnje, ci singuragrijd aceastaeste- sd-L
ai mereu pe Hristos inviat in inima ta.
Pagina 7
Asta inseamndbiruinfa, biruinta pas cu cdzdnd,in erezie gi ducind Biserica in
pas.Adevdrul trebuie scosla lumind, dar prdpastie:,,Esteo demonizarea lumii. Iar
I ierarhii nogtri ortodocgi nu fac altceva
decdtsdjoace un teatru care di bine gi pe
caresunt obliga{i si il deacdt mai bine, la
rente, mdicufele de [a Mlndstirea Paltin ordinele stdpdnilor lumii. De altfel, in
au alc[tuit, sub egida Funda(iei Justin addncul'lor nici ei nu au o convingere
PArvu, antologia de texte solidd despreacestecumenism,dar nu au
Biserica qi noile erezii curajul Si se opunb acestui curent, si se
(Petru Vodi, 2016), menite opund masoneriei care le impune acest
sd ne ajute, in prirnul rdnd, ecumenismgi nivelarea credinfelor.Sunt
sd intrdm gi sdne menfinem nigte pEpugi care insd au pierdut harul
in rAnduiala Sfinfilor Pd- adevirului, care doar mimeazdAdevirul.
rinfi, dar gi sI ne pregdtim Dar nu il mai defin. Se sdruti cu ereticii,
pentru vremurile de res- dar duc pe umerii lor rdspundereacdderii
triqtecareseapropiecu paqi unui neam,a unei Biserici in apostazie.ii
grdbili: ,,Vin vremuri grele intreb gi eu -pe acegti ierarhi dacd ii
de incercarecdnd va trebui indreptdfegtevreun Canon sd fie eretici?"
sd alegemdirect: ori satana In opinia sa, ecumenismul este ,,un
ori Hristos, din doui una. fals", care, aldturi de globalizare, repre-
Nu mai estea treia alterna- zintl,,avangarda vremurilor apocalip-
tiv5, de aceeatrebuie sd ne tice", tinta lui nefiind alta decflt ,,Eli-
pregdtim gi noi pe ctt este minarea lui Dumnezeu din lume qi din
posibil qi sd fim in duhul sufletul omului, pe orice cale". La fel dc
acesta al adevirului, in care ne vor false sunt, de fapt, toate derapajele
Maica Domnului qi MAntuitorul Iisus impuse de CMB gi tocmai de aceea
Hristos". pdrintele depldnge absen{a teologilor
Selectateindeosebi din interviurile care sI combatdrdtdcirile (,,Teologilor
luate de monahia Fotini in intervalul noqtri le lipsegte rdvna sau scinteia
2A07-2013,mdrturiile Pdrintelui Justin dragostei de adevdr"!) qi semnaleazd
vizeazdo problematici stringent5,legatd pericolul risipirii turmei din pricina
de ereticii gi ereziile contemporane,pe fricii gi lagitifii pistorului: ,,Cu mici
caretrebuiesd le ,,curdfimpe cdt e posi- excepfii, existi un divorf intre preot gi
bil, sdle putem prezentac6tmai clare,dar cregtinulortodox ascultdtor.Va trebui sd
fird prea multi rdutate", intrucdt rispun- le demonstrlm cd turma aceastanu este
dem cu tofii pentru ,,rdticirile din chiar aga rltlcitii, ci congtienti de nigte
Biserici qi din societate"gi tot cu to{ii realitili, sd congtientizeze cd acestei
,purtirn vina ciderii celuilalt,chiar dacd, turme i se cere un model adecvat, nu
intr-un anumit fel, el singur se exclude unul jignitor pentru turma unui impirat
din Trupul lui Hristos". Atotputernic...Cdci pdndgicea din urnrd
Sinteticsau mai pe larg sunt incluse cregtind a turmei iqi face cruce cle
opinii despre cisitoriile mixte, greco- aceasti indrdzneald gi cutezanli a unei
catolici, catolici, monofizili, Balamand, uniforme imbrdcati de un cleric care se
occidennrlapostat,lipsa de catehizareao. pgonunfdin numele unui Sinod. Cum €
preofiloE dogme gi canoane, pleromar,$poti si dormi linistit cdnd tlai o tara E*
Bisericii, ecumenism,Consiliul Mondialii| E
lt=
al Bisericilor, ateism, monahi, legdturil{ffi ffi-intrebiripe -e-L.X*i ^-
rorndnilor cu Ortodoxia gi wemurile de 6arecel ce a fost gi va rdmine ,,ochiulde
restrigtece anun{dnoua prigoand asupra veghe al CreEtindtetil" gi le pune, 4$&
cregtinilor. incit ideea acestei culegeri nu poate
Convins ci dugmaniiadevirului vor cu decit sI fie imbrlfiqatd cu toatd
tot dinadinsulsEne compromitdgi ci,,nu dragostea,pentru ci ea ne aduce qi
mai vin si te atacedirect, ca in alte vre- limuririle necesare,sfaturile.de care
muri, ci vin cu viclenie, cu inqeldtorie", avem atdta nevoie, intirindu.ne inci o
vrednicul de pomenirepdrintene indeam- dati convingereacd atdtavreme c6t vom
nd sd nu ddm uitdrii ,omartirajulsfinlilor crede in Dumnezeu gi ne vom nrga cu
noqtri" gi, mai ales,sd ,,nu ne facempir- ,,strdpungerea de inimi", Ortodoxia gi
tagi la erezie, ci mai bine s[ murim Biserica ei vor dlinui, intrucdt, sub
mucenicegiepentruadevdrulBisericii lui 'pavdzalui Hristos, nici porfile iadului nu
Hristos". o vor birui!
Un adevdr pe care, din pdcate, chiar
destule fefe bisericegtiil batjocoresc, iorn.t GALBEN
ortodoxd
CredinJa
Pagina 8 Octombrie2016

IJnitate cu duhul antihristic? Q)

' Anatemaestevalabild gi astizi, doarci a gi combateargumenteleceleilalte. BOR (Biserica Ortodoxd Rom6nd) sd
fost pufin mediatizatd gi nu este foarte Se vorbegtetot mai insistent despre rdmdndla titulaturaactualdgi sd nu devinii
cunoscutd.Aceasti hotirdre sinodal[ gl5- . rupereacomuniunii, se indemndla eiritarea BER (BisericaEcumenistdRorndnd).
suiegte:,rAnatema celor care se ridici locurilor rurdeslujescierarhii ecurnenigtigi
impotriva Bisericii Ortodoxe gi susfin cI la incetareapomenirii acestora.Si vedem, Silviu ARONET
Biserica lui Hristos s-a impirfit in aqa socotind blbegte, ce inseamndaceastagi
zise ramificafii, ce diferi una de alta daci estede ajuns.Poporulcredincioseste
dupl doctrinl gi modul de viafi sau ci in comuniune cu (arhi)episcopullocului 4 Gind gi Slovi Ortodoxe, Cartea,vol. I, pag. 14,
Bisericanu a existat in chip vizut, ci se prin intermediulpreofilor de mir (in ca:nil apudOrtodoxia qi ecumenismul,pp. 157-158.
va constitui abia in viitor, cind toate cilugdrilor prin ieromonahiicareslujescin 5 http:II aparam-ortodoxia.ro/ 20 l 6/ 05/ 27lscrisoarc-
ramificafiile sau pirfile, ori confesiunile mdndstire); (arhi)episcopul se afld in adresata-inaltpreasfi i-
ntitului-teofan-de-catre-monah
gi chiar toate religiile se vor uni intr-un comuniunecu mitropolitul, care la rAndul din-minopolia-moldovei-si-bucovinci-in-vederea-srn-
singur trup. lui se afld in comuniunecu ceilalfi epis- odul-din-creta-iunie-20I 6/
Anatema gi celor care nu deosebesc copi, cu preolii de mir gi de mdndstiregi 6 Tdcereaeste- dupd mat'elesfrnt Grigorie Palanra-
Preofia gi Tainele Bisericii de preofia qi prin acegtiacu tofi credinciogiidin epis- al treilea tip dc ateism,Rev. GAnd9i Slova Ottodoxe,
tainele ereticilorodar afirmi ci botezul gi copie sau mitropolie; la fel func{ioneazA Nr.2(32/2010.
euharistia ereticilor ar fi suficiente pcn- relaJiagi cu pakiarhul (prirnul intre egali) gi
tru mAntuire. agatot poporuloftodox din Bisericdseafld Cuvintele care supara
De aici anatema gi celor ce comunicl in comturiuneunul cu celllalt, funna ou
in mod conqtient cu ereticii amintifi sau pistorii gi pistorii cu turma cea cuvdnt6- NicicAndn-au mai fost atAteainsulte,
susfin, propagi gi iau aplrarea ereziei toare. Ipocriziadevinecurentde opinie
ecamenisre(subl. mea) proaspit apirute Daci una din verigi cedeazd,celelalteo $i mulli dorescs-o asculte
a acestorasub pretextul oretinsei iubiri pot izola (nu a funcfionat gi in cazul La oricecapdtde linie...
fraterne sau presupusei uniri a cre$- Corneanu, a mitropolitului care s-a
tinilor scindafi" (Sinodul Bisericii Orto- impartaqitcu ereticii), dar ce faci cdnd Ne-aminvdfatcu minciunaobscurd,
doxe Rtse din afaraRusiei,august19834). cedeazd24 plus una dintre verigi? Oricum Expusl drept adevlr absolut,
PrestafiadelegafieiBisericii Ortodoxe hotdrirea este foarte grea qi ar trebui ca Pe Biblie jurd aceicarefur5!
Romdnela Sinodul I ecumenistdin Creta, fiecare,fa{ain falI cu congtiinfasa,gi cu c6t Unde e Paradisulpierdut?
de anul acesta,a fost meritorie,in plan teo- il lumineazdDuhul Sfrnt, sd ia decizia
retic, dupi cum se afirmi pe canaleleofi- corecti gi la momentuloportun. Blestemelemerg foare departe,
ciale dar gi pe cele neoficiale.Pdcat,insi, La sinodulBOR, desprecaresespuneci Se-adunds,oboare cu preofi poefi,
cI arnendamentele gi luirile de pozilie in se va intruni in curdnd, nidljduim ca Cdnd lumea-iaproapede moarte
erpdrarea invdfiturii de credin{i ortodoxenu arhiereii sd mdrhrriseasclAdevdrul gi cu $i ziduri ingroapdsub ele pecefi!
s-au finalizat prin refuzul semn[rii docu- fapta nu numai ou vorba, cci cizufi in
nrenteloroficiale ale sinoduluisau mdcara ereziaecumenistisd se intoarcdla Hristos, La v[mile visului vorbim in pustiu,.
unora dintre acestea,cele vddit antiorto- iar celorlalfi sI le dea Dumnezeucuraj gi Realitateae surddgi doare,
doxe, cum au ftcut gi alli ierarhi. Toatl bdrb5lie,dreaptl socoteali gi neciutare la E lumeaintreagdexpudd-nsicriu,
mdrturisireaortodoxd,ceabunddin cuv6nt fald gi sd se gdndeascdla cuvintele $i cine-i mai cere iertare?
a fost stricati prin fapte,prin semndhrd, Protoprezbiterului TheodorosZisis:,,Con-
Aqa cd nu estede mirare cd intoarcerea ducereabisericeascd gi teologici a suferito Pe-aceste sinistreinsemnese duc
acasda lui Arie, cel cu douizeciqipatrude eroziunegi o alienare- desigurcu liudabile Jelaniiamare,pldtitecu s6nge,
capete,in frunte cu Iuda vinzdtorul, s-a excepfii- sau,precumzice un respectabil Ca ouile ascunsede cuc!
fEcut cu destuld discrefie, sperAnd cd starefqi egumen,srmt partizanhunei noi -, lisus,pg.g4+pg,..incd mai pl6nge!
poporul drept credincios nu le va taxa erezli, ai ereziei linigirrt (d<pr1ou1aopo0 : --
prestpfia antiortodoxd gi in mare misuri relaxdrii).Nu vor si-gi piarddlinigteaqi si Sd cernemispite cu jale;
a$as-a qi int6mplat.Doar cd au existat gi se tulbure.Petrecbine in festivitifi gi hra- Cuvintele adusela tdrg
mai existi, prin purtarea de griji a iui muri, gi cu famenii lor fii duhovnicegti,ce Anunld dezastretotale
Dumnezeu,strdjeriai ortodoxieicarenu au ii inconjoari gi ii urmeazd.Credin{asealie- $i chingapdcatelorstrdng!
ticut. Unii au rupt comuniuneaexplicind neaz6,dogmeleorlodoxe nu sunt bigate in
public de ce, alfii i-au taxat pe unde i-au seam6,rltdcirea triumfd gi cei mai mulli Veni-va o vreme de plat6,
prins pe ierarhii trdditori, pundndu-lein tac. Insd aceasti ticere, cum de multe ori Datori suntemgi vdndu{i,
fap cdderea,iar allii au tEcut o scrisoare am scris,este- dupdmarelesf[nt Grigorie CAndlumeaintreagS-icearti
deschisdprin careii somausd se lepedede Palama, cel care l-a invins definitiv pe Al cdrui glas sd asculfi?
lucrdrilelor celerele,celeantihristiceS. monahul apuseanVarlaam Calabrezul gi
Rdspunsulierarhului. printr-un comuni- teologiascolasticdpapistaqi- al treileatip Aga se audein zare
cat de presd,a reafirmat credinla sa orto- de ateism.Primal este negarea existenlei Un c.lopot.de mare-ntrebare!
doxd, cu cuvdntul,dar nu a adusgi o deli- lui Dumnezeu, a,l doilea este erezia, care Adevdrul etern se ascunde,
mitare clard de erezieqi nu a ar{tat pdrere desfigureazdadevdrul despre Dumnezeu, De soarlealumii, cine rdspunde?
de rdu fap de faptelecomisein Creta,adicd iar al treileu linistirea (dgqouloop65 :
semnareadocumentelor sinodului ecu- rela,rare),ticerea care contribuie la rds- Jelaniialnare,plStitecu sdnge,
menist. S-a pornit astfel un rizboi al pdndireacelorlalte doudtipuri de ateism"6. Iisus,pe Cruce,inci mai pl6nge!
declara{iilor saumai degrabi al surzilor, in Sd dea Bunul Drrmnezeuca, dup[ sino-
care fiecare tabIri igi argrrmenteazdpozilia dul din toamna aceasta,de la Bucuregti, ConstantinBOBOC
Credin(a ortodoxd
 Octombrie2016 Pagina9

Urmaredin pag.3 deveniti pdnd ta capdt idol" (op. cit., p. ,Srt. 1, paragra l I (premisaintii). Biseri-
157).In concluzie,unitateade susestede [a cile membre ale Consiliului cred ci dia-
aparfin6ndexclusiv Duhului Sfint. Cum se Dumnezeu,un dar neprefuitcare vine prin logul, cooperareagi mdrturiacomunda bise-
face practic aceasti unire Dumnezeu-ome- Cruce, iar unitateadejos estede la diavol gi ricilor trebuiesd sebazezepe recunoaEterea
neascd?Prin comuniune, pt'rn kainonia, de la om, iar dezbinare4de care vorbegte in comun cd Hristos este Capul.Sfint al
adicl prin Sflnta Impirtdganie:,,De bund autorulcitat mai sus,inseamni separarea de Trupului".Art. l, paragraful2: ,BazaConsi-
seamdunireestecu Hristosgi cu ceilalli,de Dumnezeu,ad6trcireain cidere gi in idola- liului Mqndial este recunoagterea achrlr-ri
bundseamineunimpenoi,debuni voie,cu frie gi separareaomului fala de om. $i acum centraf,acelaci nimeninu poatepune altit
cei ce se impreurri-impdrtigesc.Cdci un sI rlspundemla inhebareade la inceputul temelie, decdt cea pusd, care este lisus
ttup stntem loli, f;indcri dintr-o singrd acestuiparagraf;ce estc,,unitateacrestind", Hristos".Art. 1, paragraful3: ,,Prinurrnate
painene impdrtdsin,precumzice,{postolul fonnulati in Articolul 1? Vedefi, ea nu nici o relalie irrtre biserici nu poate avea
(l Corinteni,10, l7)", (op. cit., p. 123). apareexprimati nici ca unitatede credingi, confinutgi speranfidaci nu pornegtede la
TeologulAlexandre Sclunemannnumegte nici ca unitateofiodoxd,nici ca rmitatecu supunereabisericilor conducerii lui Iisus
aceasti urrire cu Hristos gi a credinciogilor,
Dumnezeu"ci e unitate irr diversitateanes- FListosin BisericaSa".Art. 3, paragraful2:
intratriin comuniunecu El, unitateade sus, far$itd a ,,cregtinilof' eretici. Ea reprezinti ,,Toatebisericilecregtine[...] recunosccii
numind astfel unitatea credinlei, unitatea unitateadejos, substituiti diabolic unitdlii existi membri ai bisericii in afara zidurilor
Bisericii in iubirea dumnezeiasci a lui de sus,vrbjmagalui Dumnezeu,a mAntuirii ei (extramuros),ci acegtiaapa$n Bisericii
Hristos. ,,Dupd invdfitura ortodoxd, ne gi a viegiivegnice.Tradusdmai direc! ,,uni- in mod egal (aliquo modo), sau chiar cd
spune el, comuniunea in taine presupune tateacregtini" esteecumenismul,esteerezia existE biserici in afara bisericii (eccl.esia
unitateacredinfeipe caresebazeazAunitatea gi pan-ereziaacestui veac. ReluAndtextul extra ecclesiam).Aceasti recunoaqtere igi
Bisericii" qi continui: ,,,{ceastirealitateeste are expresiain fapful cd, cu foarte pufine
trdirea iniliald gi de bazd a Errharistieica excepfii,bisericileCregtineacceptdbotezul
Taina unitifii" (Euharistiq Thina impi- cu tane. rn constllnta el adminisbatde alte biserici ca fiind valid".
rlfiei, Anastasia,Bucureqti,1993,p. lafl- cd ocupdun loc central Aft. 5, pargraful l: ,"Bisericilemembreale
in aceastiunitateo S"pt credinciogilorcu in promovareaunitntrii cregtine in lurnea CMB recunoscin alte bisericielementeale
Hristos,prin SthntaImpdrt{sanie,se regl- contemporand",ne intrebdm cum poate Bisericiiadevdrate(vestigiaecclesiae)...cd,
se;te a-toati-taina iubirii dumnezeiegtiin ,,congtiinfaeclesiali profundI" a Bisericii acesteelementevor duce la recunoagterea
cadrulSfinteiTreirni:,,PrecumM-a iubit pe celeiUna sdcreadi cu,,tiirie" cd misiuneaei irrtregului adevir gi la unitate bazatL pe
'Mine
Tatdl,agav-am iubit gi Eu pe voi; pe pdmdntestesipromoveze ecumenismul, intregul adevdr". Ce rezultd de aici? Cl
r[mdnefi intru iubirea Mea" (toan 15, 9). unitatea de jos cu hristogii mincinoq;i, existi cregti4ism ecumenist,cu multe ra-
Aqadar', unitatea credinfei e danrt lui antimAntuitoare,diabolici, de-a dreptul muri gi adeviruri dezbinate,toate egale in
Dumnezeugi seimplineptein Bisericadrept satanicl?$i inci misia astaa ei ocupi un loc Flristos,careestenumit,,^CapulSffint". Ce
rndritoare, de bund voie, prin turirea in cental! Ne aucim cI oamenicu minfi atAt fel de Hristosresteacesta?Int6i de toateeste
Euharistie,fiindplenarau,unitate de Sus,in de luminate,cum sunt sinodalii cretani, se o abstracfiune, o conshucfiea minlii uma-
Impirdfia lui Durrrnezau,in viafa vegnici. pretmzd,sldstilmiceasci valorile sfinteale niste,un hristossincretic,corectpcllitic,care
Pentruci ne SpuneSfintul Iustin Popovici: BisericiiOrtodoxe,ascunzdnd subcuvintele nu arenici o legdturdcu Persoana a douaa
,,In Domnul lisus Hristos adevdrulqi viafa .lor, aparentnevinovate,sensurigi obiective Sfintei Treimi. Un monstnr cu sute de
sunt de-o-fiinp: adevdrul vegnic ai via(a antihristice! trupuri,sutedecapetegi mii deadevdruri,un
vegnici(v.Ioan 14,6 gi 1,4-17)",(op. cit., incercdndsd ne rrstringem in spafiul pe vdrf de piramidi spre cdre urcl rnii de
p. I l9). Incet-incetBisericaOrtodoxi avAn- careil avemla dispozilie,vom abordaincd ,,piste"Eicdriri, toateinchipuitmdntuitoare.
du-l drept cap pe Domnul Iisus Hristos gi doud probleme. Int6i, Articolul 18 care Ei bine,un astfelde hristosmincinos,mon-
lrup pe credinciogiiunili in El prin Sfinta spune aEa:,,Bisericile Ortodoxe membre struos, mdrturisesc sinodalii cretani,
lmpdrt{sanie,pescurl unitateadesan,mAn- consideridrepto condifie sinequa non pen- acord6ndu-io ,,importanli capitali" in do-
tuirea ornului prin darul lui Flristos, este tru participareala CMB respectareaarti- cumenhrl,,R.elafiileBisericii Ortodoxe cu
hlocuiti in minteaoamenilorce se cheami colului fundamentalal Constitufiei CMB, ansamblullumii creqtine".
cregtini cu o,,unitatenahtrald",dupl tup gi potivit cIruia pot fi rnembrinumai cei care Cum se unegteacestcregtinismfeliat in-
sdnge, <Iupi interese geopolitice, dupl cred in Domnul nostu Iisus Hristos ca fi-un hristosmonstuos? Prin dialog. Expre-
comandamenteantihristice, subordonati Dumnezeu gi Mdntuitor, potrivit Scrip- sii dialogteologic(discugii,acordriri)aparc
unor obiective cum sunt pacea"prosperi- hrilor, gi mlrturisescpe Dumnezeucel in in documentulde la Cretade 6-7 ori, iar ilr
tatea,filantropia,cooperareasocial-politicd Treime,Tatil, Fiul gi Duhul Sfint, porivit ,,Declaragia de la Toronto" cuvdnfiildialog
etc.Acest tip de uritate, cdutati cu osArdie Simbolului Niceo-constantinopolitan".E devinecaleasigurdspremdntuire,cheiade
de toateeliteleeclesialegi ereticeplanetare, ceva gregit in aceastdfrazil? Pare corect bolti a ecumenismului,a unitilii de jos.
este unitatea de jos. Despre aceasta ortodoxl de la cap la coadd.Am cercetatcu Sf:intul Iustin Popovici respingecategoric
PdrinteleAlexandre Schmemannspune: atenfiePremiselece stau la bazt Consi- aceasti formd striini credinpi: ,pialogul
,,Unitateaintoarsdspresine,in jos, sprecel liului Mondial al Bisericilor din ,,Decla- contemporanal dragostei, carese infiptu-
pimdntescAinatural,careigi puneinceputul rafia de la Toronto", documentla care face iegtein chipul unui sentimentalism gdunos,
sduin trup gi sAnge,a inceputsi dezbinein trimitereexpresdArticolul 18.Nu am gdsit es0e,in realitate,refuzul, pornit din pufinS-
aceeagimdsurdin careturegte.[...] Unitatea nicdieri mirturisirea Treimii, conform tateade credinfi" sfinfirii Duhului gi credin-
de jos apare,tnainte de toate,ca dezbinare, Simbolului de credi4d ortodox,fapt careue fei adevdmlui (2 Tes. 2, I8), adicdrefuzul
ca o autoafirmare gi autoapdrweimpotri- arati cd parteaa doua a frazei citate de noi singureiiubiri de adevdr(Tes.2,10)m6ntu-
va... Totul este dezbinat in lurne gi se aici este o minciund menitii sa linigteasod" itoare. Esen{a dragostei este adevdrul gi
dezbinScontinuuprin aceastlunitatede jos, mai exact si anesteziezc,conqtiinfeleorto- dragosteaviazAumblind dozr intru adevdr.
prin ciocnire qi lupta unitdlilor devenite doxesue o vor citi. hima afimnfie, ,.potfi
[. . .] Si nu ne amngim.Existi Sivn dialog al
idoli... in careminciunadiavoleasclafirml membrinunraicei carecredin Domnullisus nrinciutrii,htuncicAndcei caredialogheazi
ci dezumanizareadefinitivi a omului I{ristos ca Dumnezeu qi lvlfrntuitor", se
inseamnl aducerea lui ca jerffE unitdlii, regdsc$teirr prenrise.Sd citirrr impreuni! Continuarein pag. l0

Credinfaortodoxd
Pagina10
O viziune ortodoxl asupra celor doui extreme:
ecumenismulqi stilismul
Carteapr, EpifanieTheodoropulosintinr-
latd Cele doul extreme: ecumenismulgi
stilismul a ap5rutla EdituraEvanghelismos,
Bucureqti,2006 gi are doui pdrJi:a. Ecu-
menismulgi b. Stilismul.
ln prima pafte, sunt prezentategravele
comprornisuriflcute cu ereticii de c[tre o
mullirnede ierarhiortodocgi.Desprepatri-
arhulAtenagoraautorulafinn5 cd "s-a alipit
definitiv la erezie",iar catolicii cu care
Dialogul {ine loc de
pociinti?
Llrmaredin pag.10
se irr5al6,cu gtiinfi sautZrdqtiin!5,unii pe
al1ii.Un astfeldedialogestepropriu tatdlui
nrincimtii,diavolul, cdci mincino,sesteSi
pdrintele rninciunii (loan 8, 44). Propriu
este qi perltu to{i irnpreund-luordtoriide
bund voie sau fht de voie, atunci cdnc{
voiesc sI f;iptuiit^sc[binele lor cu ajutorul
riului, sI ajungdla adevdnrllor cu ajutorul
rninciurrii.Nu existi dialog al dragostei
fdrddialoguladevdnrlui.Altfbl un astfelde
dialoge nefirescEi mincinos"(op. cit., p.
l19-120).Dialogul este mascaolnenesc-
diavoleascd de a tArguicrcdin{apopoarelor,
de a-Ltdrguigi negociapeHristos.Pdrintele
AlexandreSchmemannne invafi c[ oanre-
nii se pot intoalcede ia unitateade jos,
la Unitateade Sus,adicl la
aceeasatanicS,
BisericaAdevdruluiintruFlristos,doarprin:
de una gi prirnireaceleilalte,
,,Lep5darea
caci fErdlepadarenu cstecu putinqdaccep-
tarea,.fdralepddareade diavol, de toSiinge-
rii lui Si de slujirealui nu esteposibil6uni-
reaprin botezcu Flristos"(op. cit., p. 158).
Oare cei care au senlnatin Cre&rdocu-
menhrlacestade unirein jos cu tofi ereticii,
careau imbrSfigat idolatriaunirii ou aposta{ii
qi sectarii,s-aulepddatde iubirealui Hristos
pentruiubirealumii acesteia? Oarei-au lepi-
datdin iubirealor; agadedesrecitatipe toate
canalelemediei,pe cei mici gi progtipe care-i
pdstoresc, pentrua-i iubi mai vdrtospe big
brother-iiplanetari?Imbraliqdndecumenis-
mulcu inimaqicu rninteaei l-auschimbatpe
HristosulcelVq peirnpdrarulvielii, cu hris-
tosulmorstruosal,,imsarnblului lumii creqti-
ne", clremAndu-ne cu sila gipe noi irntr-acolo.
Aposiolul iubirii ne avertizeaz5:,,Nu iubfii
lunea,nicicelece suntin lume.Dacdcinera
iubegtelumea,iubirea'Iatdlui nu esteintru
el" (i Ioan2, 15).
Iatd,l)umnezeune inqtiinfeazdprin pre-
otul (preofii)bulgari si nu ne ducemdupl
ecumeniqti.Dar, oare,pricepemgi prirnim
aceastiprevenire?
Credinfa orlodoxS
Octombrie201o
ficuse mari compromisurisuntnumdi de pr. mai mari. ("Am incd motive sdcred cd daca
Epifanie Theodoropulos,de mai multe ori, p6n5astEzipatriarhul (n.n. Atenagora)nu a
eretici. Despre ecumenismacesta zice ed indrdmit sd faci gi alte compromisuri mai
este"mai rlu dec6torice eiezie".Acesteidei mari, aqa cum dorea, aceastase datoreazi
suntortodoxe.Pe tot parcursulSgjliiiliji;,iltil faptului cd Arhiepiscopul
rupt impdrtflgireacu Bisedca Greciei, ar fi suntdeacordcusinoduldinCreta dinL6-2i
iunie 2016 este deplin intemeiatd pe
fost inff-o desivArgiui rdnduiald r:anonic5".
Pr. Epifanie arati curn ar fi trebuit si pro- Canonul 15 I-II Constantinopol (861), cu
cedeze: "incetarea pornenirii'patriarhului care congldsuieqtegi Canonul 3l Apostolic.
(n.n. Atenagora) la care afi ajuns, este limita Canonul l5 spune cd avem dreptul sd nu mai
pomenim la slujbe pe ierarhii care propovS-
cea din unnd ingiduiti de Sfintele Canoane.
Nu rnergeli lnai deparle (adic5 sd primili a duiesc in public ,,oarecare eres" 9i cI nu
pomeni pe alli episcopi), deoarecein felul putem fi invinuitri ca fEcdnd schismd,
acestave{i ajunge la schism6. De vrcrr,e ce deoarece noi, prin oprirea pomenirii, doar
acum v-a1i oprit aici qi continuafi <si v[ ne-am ingrldit de erezie, rdminAnd in
impdrtiqifi cu Biserica marna oticiali gi cu Bisericl gi silindu-ne ,,a izbdvi Biserica de
toate Bisericile OrtodoxeD,(...) insearnni cd, schisme gi de impirgiri". Frumenismul este
,deocamdatd, stafi pe plmdntul tare al ,panerezia breziilot'' gi sinodul din Creta,
Bisericii". din iunie 2016,1-alegiferat.Astdzi,cei care
Autorul este,pe de o parte,de acordcu iesdin Biserici sunttocmaicei caresuntde
nepomenirea la slujbea ruruiierarhortodox acord cu documentele acestui sinod,
care ,,inva(5lucnri eretioe",dar pe de alti deoareceele suntin contradicgiecu invatitu-
pat'e ii irulreptafegteabil pe cei carevor si-l ra scripturistico-patristicdgi cu Sfintele
pomeneascS, motivdndprintre altele,cd nu Canoaneale Bisericii Ortodoxe,ceie mai
vor sd facd schismi. inalte foruri de judecati in Ortodoxie .
Dar pr. EpifanieTheodoropulosse referd Concluziondnd, pr. Epifaniei-a indreptdfit
demai multeori, la canonul15al Sinodului pe cei din timpul siu carc nu voiau sdintre-
I-II Constantinopol (861),aritind clar cd nu rupd pomenireapatriarhuluiAthenagorala
e vorbade schismd.,,Dac[ un cleric,spune slujbe,degiacegtianu au facutasffeltot ceea
canonul,seva nlpe de un astfelde episcop ce canoaneleSfin{ilorPdrinfiii indreptdleau
<inainte de hotdrAreasinodalS>>, nu face gdfac5.El a finut mai mult la slavalumii si
nicio gregealdpentru care si fie supus iu a crezutcd,,cinedeciva v<lisdfie prieten
pedepsei,ci mai degrabdeste vrcdnic de cu lumea se face wdjmal lui Dumnezeu"
iaudd". Iatd gi o alti modalitateprin care ii (Iacov 4, 4). Cei care recomandl astilzi
indreptategte pe cei care vor sd continue aceasticarte,nucredniciei,defapt,inaces-
pomenireaunui astfel de episcop:,Miine te cuvinteale Sfintului Apostol Iacov 9i nu
patriarhul (n.n. Aienagord va pleca din sunt urmagiai Sfin{ilor Pirinfi, ci ai celor
lumeaaceasta gi - cineqtie?- poateva ruma carespunjumdtiti de adevlr!
dupdel un oln inlelept.Anrnci ...seva termi- Singura rnoral5 pe care un oftodox o
na cu isteriaunionisti $i aiurelilefilopa- poateextragein urma citirii acesteicd(i
pale".Nic[ieri la Sfinfii Parinfinu gisim ast- . este utmltoarea: repere reale pentru cei
fel de motivepentru aintirziaingrddireade care vor sd rdmdndin Adev6r sttnt numai
erezie,sperA.nd cd lucrurile se vor indrepta Sfin1ii Pdrinli gi Sfintele Canoanepe care
de la sine!Acestanu esteun argunlentcare trebuie sn ii (le) citim cu sdrguin{i, astt'el
sa se sprijinepe canoane,ci pe o judecatd incdt nimeni sd nu ne poati inqela cu
lumeasia.Oegi ptedeazdpentruo pozigie jumAtfii de adevdr imbrdcate in haini
duplicitati fatft de patriarfiul Atenagora, aparentortodoxi.
totugi,autorul aratf cd opozilia tbrmi poate
sd impiediceparticipareala compronrisuri Ieromonahtbodor POPOVICI
Octombrie2016 PaginaI I

Ava, mai multe, mai mari $i mai rele am ficut (1)

Urmaredin pag. i Milostivul qi Dreptul Dumnezeu cd mai
sunt, ii intreab[ zicem pe cregtinii auten-
,,oracolul din Creta", se afld in plind des- tici, cu un tupeu patognomonic (deqi in
frgurare, chiar dacd nu ne vine sd credem ascuns ii numesc ,,goimi" - sic!), in
ceea ce vedem or auzim, cdci cei ce intregime neruginat gi cu o viclenie
imbrd{igeazi,pan-erezia ecumenismului, sofist[, demult desuete, cum si li se
trup gi suflet, nu se dau in ldturi de la adresezeacestora,,fr6legte",in public sau
nimic, nici mdcar de la rbst5lmdcirea privat, cici doar gi ei le sunt,,frafi"? #-llf,islQs"
(Galateni| ;i -12).
Sfintelor Scripturi sau al cuvdntului In mod cert, nici un creqtin imbisericit Avem o intrebare simpli penffu tofi
Sfin{ilor Pirin{i, mai vechi sau mai noi, gi credinciosSfintei Predanii,cu nddejde ecumenigtii amdgili de cel riu, pdstori sau
care tofi, flrd excep{ie,au scris numai in bine intemeiati de mintuire, nu este frate pdstoritri:pentru care motiv lumesc qi efe-
duhul evangheligtilor, insuflafi fiind de cu fariseii gi necredinciogii,cici cuvdntul mer, orice cregtin ortodox cu fapta, lumi-
Duhul Sf6nt! Sfhntului Apostol Pavel este clar: dupi o nat, spovedit, impdrtigit, inviat lduntric gi
Pe acegtientuziagti,frivoli qi necugeta{i
convorbire, maxim doud, ne indeplrtim care deja a pregustat Raiul, ar renunfa la
ecumenigti ii vom intdlni printre noi, de asemenea,,fra(i", socotindu-i exact fericirea vegnicd pentru osdnda vegnicd,
acceptdnd orice altd, titulaturd, numai ceea ce sunt, adici farisei gi pdgdni, primind in locul dulcepi de negrdit a
ucenici smerili ai Adevdrului si nu li se rug6ndu-ne pentru sufletele lor pdtimage, Mdngdietorului din inima lui, ca pe-o
zicd, fiindcd atunci ar insemnaca gi ei si chinuite rdu de necredinfd gi trufie, dar arvuni a viefii viitoare in impdrdlia
fie ai Lui, in duh gi adevdr, pdzind cuv6n- neamestecindu-ne nicidecum cu ei. Luminii veqnice, goaptele viclene ale
tul Tatdlui Care L-a Trimis in lume Argumentul lor,,infailibil", vechi de cAnd arhiconilor teologi gi adierea neantului,
(Rugdciunealui Iisus pentru Sine, pentru a apdrut din mdndrie prima erezie in care se simt ca atareimediat, prin rdceala,
apostoli gi pentru tofi credinciogii, Ioan lume, este unul evident caduc: sustin cl tulburarea gi nelinigteape care le-o pro-
17, 6), ceeace respectiviinu vor, cdci ei fiind cu tolii crea{i de Dumnezeu, prin duc tuturor celor care nu fac paza minfii,
sunt din lume, ,,nu sunt din neamul celor acestunic fapt suntemgi ,,fra{i"! comilAnd imprudenfa de-a amesteca
ce-L cautl pe Domnul" (Psalm23,6), iar Ei bine, nu mai suntemdemult fi'a{i,din lumina cu intunericul, care sigur nu au
trufia, slava degerrtdgi arghirofilia ii im- moment ce noii il adordm,il preasldvim, nici o plrtiigie intre ele?
ping sa-gi spund mai degrabd,,,istorici ai il slulim gi il marturisim pe Dumnezeu, Dintre toate sufletele pecetluite de
religiilor",,,comentatori",,,novatori"gi dupi SfdntaPredanie,cu dragoste,fricd qi Dumnezeul Iubirii, al Milostivirii 9i al
cutremur, numai in Duh gi Adevir, iar ei
, , re fb rmat or i"ai B ibliei, ,,b i o e ti c i e n i " Dreptilii, chematela Taina Mintuiriii, nu
(sic), ,,purtdtoride cuvAnt"(sic), ,,media- il urisc, il slev"sc doar cu buzele, il se vor pierde decdt fiii pierzirii, sd nu fie
tori" gi,,realizatori"pseudo-religiogi, hulescai il ucid in fiecarezi, precumCain
toli la nimeni, si nu fie, aceasti stare
,,cregtini practicanfi" (sintagmX de sor- l-a ucis pe Abel, ba gi mai rdu, cdci acela infricogatd.Amin.
ginte ocultl), ,,povestitori" ai Cregtinis- gi-a ucis fratele, dar urmagii deicizilor de Agadar, imediat dupd pseudo-sinodul
mului, negufdtorindpdnd gi Cuvdntul lui ieri, il ucid gi astizi, cu o incrAncenare din Creta, promovdnd, susfindnd gi
Dumnezeu in reviste pro-ecumenistecu inmiitd qi vdditd, pe insugi Fiul lui impundnd cu silnicie pap-erezia ecu-
tiraje mari, susfinute din surse dubioase, Dumnezeu, prin pdcaful teomahiei, care menismului, au apdrut rlstilmdcitorii de
greu de vidit, dar nu gi de intuit etc. nu gtim si aibd lecuire fdrd o pociin{d sin- texte teologice, atAtdin rdndurile pisto-
Orice vor sd fie, numai ucenici smerili cerd, st5ruitoare qi deplin5. Dar si-l rilor, cAt qi din r6ndurile p6storililor
aiAdev5rului, iubitori ai Crucii gi mirtur- recitim cu atenfie pe Sffintul Apostol ortodocgi,unii din rea-credinli, allii din
isitori ai Ristignitului nu vor si fie, Pavel, ,,guragi trdmbila lui Hristos", pro- negtiinfd sau lipsl de informare corectd,
deoarecele este ruqine gi team[ de ce va cum gi alli cregtini cu fapta, atenti la sem-careincearcdsijustifice gi sI acopereffd-
zice lumea despre ei, nefiindu-le insd nele timpului, ne indeamnd sd facem: darea Ortodoxiei, petrecutzlziua in ami-
deloc fiicd de ce va zice insugi impdratut Har voui si de la Dumnezeu Tatil azamare, cu semn[tura unor arhierei fErd
'acordul
gi
Viejii Fiul lui DumnezeuoIisus Hristos, fric6'de Dumnezeuodar gi fErd
Care le gtie ad6ncul gi rdrunchii gi Care, pliromei ortodoxe gi a unor alfi arhierei
vai noud, Se roagd numai pentru ,,cei ce (33 la numdr!).
i-au fost da{i in pazd" (Ioan 17, 15) gi Acegtia, spre cinstea gi demnitatea lor
penffu,,cei ce vor credein El, prin cuvdn- ortodoxd, au refuzat categoric sd-gi puni
tul lor" (Ioan 17, 20). Oare suntem noi, semnifura pe un asemenea document
picdtogii gi nepocdilii, cuprinqi cumva in be v-a chemat ruginos gi caduc, prin incilcarea fEligd a
vreuna dintre aceste doud fericite cate- Dogmelor gi a Canoanelor statornicite la
gorii, or vom fi socotitricu pleava lurnii? cele gapte Sfinte Sinoade Ecumenice, la
Pdi, cei care ne devotdm viefile MAntui- MIeSC care'in chip vddit gi adeverit, au fost de
torului Hristos, trdind intru El, avem fa{i Sfinfi Pirin{i, purtitori de Dumnezeu
nadejdeinvietoare,dar cei cal'ese inchind unm ffiti altd gi fEc[tori de minuni, prin prezenta
,,oracoluluidin Creta", cui se devoteazd care v-am sim1i6 a Duhului Sffint, ceea ce, la acest
gi in cine nldljduiesc? m v-am sinod necanonic, nu s-a mai petrecut,
Unii dintre heterodocgi, ba chiar teo- roadele sale fiind erezia, dezbinarea,
mahi notorii, cu acte in reguld, ii intreabd nelinigtea, tulburarea, ficeala, mdhnirea,
pe cregtinii ortodocgi, treitori in duh gi durerea gi confuzionarea unor credinciogi
adevdr.a6tia c61i ii gtie numai Bunul, acrim caut mai slabi de inger.

Credinla ortodoxi
Pagina12 Octombrie 2016

Cel mai marepericol: erenaecumenismuluilQ)

Interviu cu Pr.prof. dr. TheodorosZisis
$i daca qi textele anterioare aveau pro- selectaligi numarullor maxim sd fie de 24. trat6.A;adar, ce fel de Sinod Panortodox a
bleme, insl ndddjduiam cd la Sinodul Sdfie doar24deepiscopi. Din Rusia-unde fost acesta? $i, mai grav, 4 Biserici nu atl
Panorlodox problemele se vor rezolva, insd sunt 800 de episcopi,sd meargd,doar 24? participal a Rusiei, a Bulgariei, a (ieorgiei gi
prin aceastd incercare pe care a flcut-o Acestlucru penhuprima dat6s-aintAmplat a Antiohiei, nrai ales matea Bisericd a
Bartolomeu in ultimii ani, din 2009 incoace, aqain istorie.$i nu numaiatAt:ceeace este Rusiei, care are cei mai rnr.rlli credincioli
de oand pregdtirea Sinodului a intrat in linie cel mai rdu, estecI din cei 24 de episcopi ofiodocgi, adicdjunrdtate dintre ortodocai na
dreapti, in ritm alerl, textele au devenit mult cares-audus acolo,nu au votat to[i, a votat au me(s, nu au /bst reprezentoli la Sinod.
moi rcle. eretice. toate textele. nurnai cei dintAi dinhe ei. $i Din acestpttnct de vedere,nu a fost utr Sincld
Agadar,acest,,Sinod", ?$flculn a acest lucm s-a intArnplatpentru adevdrat,ci a fost un Sinod rill Celtnai rtitr
ajuns si fie el in final, este un prima dati ?n istoria Bisericii. luou este cd textele care au tbst pregdtite 5i
Sinod rdu, un pseudo-sinod, se Cdnd faci parte dintr-o adunare, mai ales textul despre ,,RelatriileBisericii
dovedegte cd este un sinod tdl- chiar qi c6nd este vorba de o Orlodoxe cu resnrl lumii creEtine" sunt texte
hiresc. Mulfi aici, in Grecia,spun adunare laicd, to{i cei care fac eretice, nu sunt texte ortodoxe. $i aceasta
cd esteun,,Sinod" t6lhdresc.eu le parle din adunare au drept de pentru cd, cu toatecd au avut loc nigte rnodi-
ziceann: nu-i mai spunefi Sinod vot. Acolo, irr Creta episcopii nu ficdri la propunerea unor athierci din Ciprl,
t6lhdresc,pentru ci vor spture ci au avut drept de vot... $i mulli din Grecia, dal$i cu aceste modificiri eu
suntem fanatici. Cdci rAlhdresc Pr.TheodorosZisis dintre arhiereii Bisericii Greciei cred cI sunt texte mai rele ca inainte. De ce
inseamnd a se folosi violenta fi- aurefivat sd meargi la,,Sinod", sunt mai rele? Pentnr c[ au gi elemente bwte
zicd, agacurn s-a intAmplat la Efes, in449,la printre aceqtia gi Mitropolitul Serafim de gi elernente rele. Este un text sinaetist.
Sinodul unde parabolanii alexandrini au Pireu gi algi 5-6 episcopi, qi ei au spus: ce sd gdreEti in el Si erezii, Si ortodoxie. PrimeSti Si
intrat in Sinod qi au inceput sd vorbeascl gi facenr acolo, la ,,Sinod"? Sa fim vaze de Ortodoxie, Si erczie. Ce wei, aia printegti!
sI se comporte ca nigfe t6lhari, le-am zis cI flori'/ Si firn elemente decorative? Ce sd Este posibil ca un text sI fie amestecat5i s:i
acurn nu a fost vorba de aqa ceva. insd se facem acolo, de vreme ce nu ne lasl nici sd sprijine ereziile, sd numeasci ereziile
dovedeqte acun) cd. intr-adevlq a fost un vorbim mult, nici s[ votim. Ce si facem ,,Biserici"? S-a dus o foarte mare lupt6 gi
,,Sin<ld" tdlhdresc, pentru cd Mitropolitr"rl acolo la,,Sinod"?Cel mai rdu esteceeace a s-aufEcutpresiunipentrucd BisericaGreciei
Ierothei de Nafpaktos a acuzat cd la spus Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei, pr-opusese ca in paragraful6 al textului, undc
,,Sinodul" din Creta, in seamcAnda awt loc carc esteconsideratin Grecia o personalitate exista expresia cd ,,Biserica Ortodoxd
schi rnbareapoziliei B isericii Greciei, pentru marcanti, deosebitd.Eu, acum cAtrivaani nu recunoaqteexistenfa istoricd a altor biserici
cd a avut loc o asemenea schimbare, el a indrdzneam s[ spun nimic impotriva lui gi comunitdli creqtine", qi Biserica Greciei,
fbst supus la niqte presiuni groaznice. Anastasie, pentru cd el provenea dinff-ura ca sd amendeze acest lucru, a spus: cum sd
Ecumenigtii au presat pe mul{i arhierei, ca din organizafiileortodoxe,,Zo7" sau,,Sotir", recunoagtern alte Biserici cregtine, sd
sd-gi schimbe atitudinea. Biserica Greciei a toli il iubeau. Dupd ce el a inceput sI apard recunoagtem eclezialitatea (caracterul dc
ftcut cAteva corecturi in texte, schimbdri ca ecurnenist, a devenit pregedinte al Bisericl) ereziel??'? Ea a propus, prin
care eftru anticoumeniste,iar Bartolclmeu cu Consiliului Mondial al Biserioilor (C.M.B.) Mitropolitul lerotei de Nafpaktos, sd fie
ai lui au f?icut presiuni gi pe Arhiepisco- 9.a.,arl inceput, incet-incet,sd spun despre scrisl propozigia: Biserica Ortodoxd nu cd
pul Ieronim l-au supus presiunilor gi el cd este un foarte mare ecumenist.Agadaq recunoaste, ci crtnoaste, Stie de existenla
Mitropolinrl Ierotei a qi scris despre toate in cuvdntul de salut pe care acestal-a rostit la istorici a altor comtrnitdli cregtine,nu bLse-
acestea. Deci, puteln spune cI a fost un qedinfa de deschidere a ,,Sinoduluri" din rici creStine. S-a dus o mare lupt5, ecu-
Sinod tilhiresc, pentru cd din culisele Creta,infruntAnd toatc acestecritici: cefel de meniqtii n-au acceptatpentru nirnic aceast6
,,Sinodului" am aflat ci s-au exercitat pre- sinod e acesta? el a spus r-nrnd.torullucru schimbare. Patriarhul Baftolomeu. Mitro-
siuni. Cel mai riu nu este ci a fost doar un teribil: ,,AcestSinod al nostru, a spus el, nu politul loan alPergamuluiau intrerupt gedin-
Sinod tilhiresc, ci un Sinod antisinodal.El searndnd cu vechile sinoade, nici cu fa ,,Sinodului", toatd noaptea l-au presat pe
nu are nici o legdurd cu Sinoadele or-todoxe Conciliul II Vatican! Este un Sinod cu totul Arhiepiscopul Ieronim ca grecii sd nu mai
din trecut gi, ca sd spun foane sirnplu, ilr speciaf '. Ce inseamnd aceasta?Nu ar hebui insiste pe aceastdschimbare a textului, pen-
principiu, nu au fost chernaqitoli episcopii.- ca fiecare Sinod sd spuni cd este oontinua- fu cd ea era esen{iald.Ea insemna de fapt:
Este convocat un Sinod Panortodox gi nu torul Sinoadelor anterioare? Sd fim,,urm6- nu recunoa.;tem alte biserici creStine. $i in
sunt chemali tolr episcopii? Pe ce criteriu se tori ai Sfin{ilor Pdrinlf'? Este posibil sd final au fEcut o incercare de imbunitifire a
face alege,rea celor 24 episcopi? Aici, in existe un Sinod special, deosebit?Din punct textului, dar cuvAnhrl ,,Biserici" a rdmas.
Grecia" avem 80 de episcopi. Cum s-a fEcut de vedere al alcdtuirii Sinodului, faptul cI nu Adicd textul acum spune: ,,Biserica Orto-
alegerea a24 dintre ei? Existi episcopi care au fost prezen[i tofi episcopii gi nu au votat doxd.acceptd trumirea istorica (nu existenla)
sunt antiecunenigti, sunt foarte ortodocgi, togi episcopii, a fost rar ,,Sinod" cu tolul altor Biserici eterodoxe". Au pus cuvAntul
care dacS s-ar fi dus la Sinod ar fi spus un striin de h'adilia noastrd sinodald. $i, ,,eterodox" in fafi, dar cuvAntul ,,Biserici" a
cuvAnt ortodox. Nu iau vrut pe-acegiia. R.t desigur, lucrurile s-au agravat gi prin fbptul rimas. Noi qtim cd tennenul ,.eterodox"
vrut sd ii excludi. Au spus: nu vor veni toli cd nu s-au dus 4 Bisericimari. Cum poate sd inseamnd eretic. In fonct este o contradicgie
episcopii, pentru cd dacd s-ar fi' dus togi, fie aSaun Sinod Panortodox? El nu poate fi in lermeni. Ce inseamnd ,,Biserici etero-
printre acei mulliepiscopi ai fi existat gi unii Panortodox pentru ca nu au participat tofi doxe"? Bisericile eterodoxe sunt biserici
ortodocAi. Dacd se duceau tofi episcopii din episcopii! Nu a tbst reprezentati turrna; eretice. Dar ei nu au vnrt si scoati din text
Rusia... in Rusia existi mu[i lpiscopi cu Mitropolia de Pireu nu a fbst reprezentatd cuvdntul,,bisericd".$ i astfel, cuvdntul,,bise-
adev[rat ortodocgi. Acegtia ar fi dat peste cap acolo. Mitopolia de Kythira nu a fost ricd" a rimas tn text.
planurile ecumenigtilor. De aceeas-au gAndit reprezentati. Cca mai mare parte a credin-
sa Jbcd un ,,Sinod" la cate sd fie episcopi cior;ilor Bisericii Greciei nu a fost reprezfrn- Pr. dr. Ciprian-Ioan STAICU
Credinp ortodoxd
Octombrie2016 P a g i n al 3

Cronica Antihristului
. Incepdndcu 9 octombie 2016,ffei rno- gi al UE, qi al luiMoq Sam,unelteledracului de zdb[ucipe perefi,ci avertismenteclare,ca
nahi de la Muntele Athos, invitali de carepoi zdrobi multe capete.Jose poporul, niqte reclamein migcare,apdrAndcontinuu
AS1RADROM din Oradea,au finut confe- nicovalapestecarepot fi arunca1i.Aga cd e dinspresubteransprezupra fi, pentrutrecd-
rinle in rnai multe locuri din fari penru a-i bine ca prostimeasdnu gtiece au ficut, pet- torulnducit.,,Cumiegitu din rnetrou,agase
lamtn'ipe romAnidespren'ddareaSinodului tru cagranguriisdnu semdniegi sd-iloveascd ridica 666 din tenebresprc lumina palidd a
clin Creta. Este vorba de ierom. Sava de sus.Turmalrebuiedusdcu totul in bra(ele Bucuregtiului!".Trei din acegti6 s-auinstalat
Lavriotul (gec) qi de doi monahi romAni, antihristului,pe negtiute,de-avalma-Dac[ se deja,cu infdfigareincomorati, [a poartapar-
Efrem gi Nicodim, de la SchitulProdromu. inf.uie oile qi incepsdbehdiegi sn impungS" cului de distacfii Tei. O sd incepemsd-i
Prezen[a,lor in l'a1apubliculuidin RomAniaa atuncigi ciocanulde deasupraincepea lovi. nurndrim ca Pristanda, doi la Templul
stAmitfi.ria autoritiqiloreclezialegi o opozitrie PIi da,seafl5 intre ciocangi nicovali gi uiti Ivlasonic,trei la Mega-Moscheiaunde gi-a
dugminoasd. Practic,inaltelefefeclericalese c5"defapgDunnezeuva hotiri ceva fi cu ei, proptit diavolul cheia, patru la sinagogi
tent groazniccd se afl6 adevdruldespremi- nu poporulpe careil rnint gi il manipuleazi, spilcuilicu chipeqi cu tog5,urul saudoi in
zeritlesdvAryite deelein Creta.PentrucI vor- nici liderii antihrigticareau plan scurtsddis- templulmormonilordela noi, weo gaseingu-
beau competentimpofiva ecumenismului, trugd Orlodoxia.Liderii nogti spirituali, cd ruba1icu ghiventprin ocnilela Parlameng nu
cei trei monahiau int6rnpinatdificultifi peste duhovniceqtinu mai sunt s-aurupt de popor, qtiu c61icI nu i-am nurnirat pe la pregedinte
tot. La Oradeaqi Beiuqa fost cum a fosl cd, umbld inconjurafidejandarmi,ca nigtestrdi- prin palat gi pe la ministereprin toatecele
degiunii preofiorbdocai ecumenigtiindem- ni, se tem de turmi de crapdftmain ei, dar unghere.Sdracu'GhiF ii numdd pdnasuj
nau lumeasdnu se ducdgi ii vorbeaude rdu continui sdvicleneascd, sdseindreptifeasca ghifa ce pohtiaanti-satanigti s-adesfiinfatqi
pe conferenfiari,sdlile au fost arhipline.La sd respandeasce ereziaecumenismului,s[-qi slujitorii beleuzahrlui se vor face foarte
I'>iatraNeernf, in ll octrcmbrie,
insd,auapdnrt fac[ lucrareaantihristicdsub nusca... hris- curdndremarcafide cdtrelocuitorii Capitalei
probleme nea$teptat€, sabotajgi boicot din ticd.Blanadelup qi deurs,insI, le miroasede preaocupaficu mamona.E deplAns,e delis'l
parteaautoritdfiloradminishative,in spatele la distanfadeaceeanu rnai auvoie poporenii E de fugit? Incotro s-o apuci?Ia vezi, poate
cftora jubilau autoriEqilebisericeqti.Acolo, si seapropiede ei. Nu ne ramensdecdtsI ne descoperio cale spreHristos! . $i una de pe
praol.ic,s-adorit, ca intdlnireacu athonifiisd rugim cu laorimi pentnr ca si-i lumineze la allii, foartepreocupafide parteade la brAu
nu aibii loc Pe ldngdnionuri qi ocdrirdspdn- Duntnezeuqi sn-i aducdpe caleadreapti a in jos a corpului.Ci aia de sus rJejazgAriie-
dite in orag la adresa ,,fugarilor qi raz- mdnhririi!. Ce am aflatsi m-amcutremurat! norii! CurteaSuprernda SUA, dupd ce s-a
vriti[ilor",ConsiliulJudcEean Ncarn{a anuiat Inci din 25 iunie 2016. in mdnjitca diavolulin urdorileiadului,legali-
confi'actulincheiatpentnrfolosireasilii de la zAndclsdtoriiltihomosexuale pe continentul
TeatrulTinerehrlui.Orgnizafioriiconferinfei marelui vis, acum asudi sd legalizezegi
au perfectatalt con[act cu Cinematografi.rl poligamia dupfl care (le are pe agendi ca
Dacia, l-au semnatgi gtampilat dar peste drepturiale sub-omuluidin celulaatomului)
pufrn timp a sunat telefonul de la Direcfia urmeazdpedofilia" zooofilia, necrofilia gi
Nalionald a CinernatografelorBucwegti gi naibafiliasa-iia. . . Iaca,imi daupestegur5"ce
contractula fostdenunfat.P6ndla unn6,con- arq dom'ne,cu supremiidgtiade prin cufiea
tbrinlaa avutloc in holul HoteluluiCentirl, in nebunilor,ci vine un zlnatic $" p.i" Utahcu
careauinclput doar300 deoame,lrigimesajul o nevasti sub confact gi cu'alte nei curve
paristic a ajurn la inimile celor prezenli.La trecutpe acolo,at6timi trebui4 dar am vdzut dupdel, caresejurl cd ii surt sofii gi dau sta-
Iagi,a douazi, in 12ociombrie,scenariuls-a pozepostatepe intemetde oamenicares-au tul pe m6naCu4ii cerdndsi-i poligamizez?,
repetat,parci ffas la indigo. Denigrdrileau scArbitde la primii paqiin parculdishacfiilor adicdteleasd-i facd legali. Lumea vesticl a
curs. potop, iar contractul pentru sala luat-o rurra, ca musulmaniispre Europ4 in
Eminescude la Grand Hotel a fost anulat valuri de cdderecare se rere legalizatd.Aga
inainte de incepereaconferintrei. in sfrrgiq sunt qi neghiobiilede limbI, pe care,fiind
int6lnireaa avut loc intr-osali marginali,tot prea des rcpetate,Academia RomAndle-a
cu 300 de participan{i. Povestea s-arepetatgi introdusin dicfionarecanonni giprofesoriile
la Brar;ov,cu uneleincidente.Ba, intre timp, predauin gcoligi universitdfi.Corectitudinea
a apdrutgi un inalt comunicu centzl careii gregelii! Da-n America e corectitudinea
numegtepe monahii athoni;i,,indemn[torila pdcatuluilaputere,patirnalegalisti e gi irnpe-
schismd,neascultdtoriqi dezbinitori". Arn rialis@ vrea gi la al[i! Triiascd dracul care
citit gi eu transcriereaconferinfei de la descintdopiul gi macul! ftiuuu! Pii, dac[
Bucuregti,nici vorbddeschismS" dimpotiva" incoroneazi6ia poligamiapesteocean,ia sd
ei ii indeamnl pe tofi sd nu pdrdseascd veA ce se int6mpld cu Europa care devine
Biserica,dar si se irnpotriveasciecrunenis- acum leaginul islamului! N-o sI le mai
mului, adicdunirii cu ereticii.Oarede ce se ajungdnici femeile,nici b[rbagiigi vor lua<r
tem ierarhii nogtrisi nu se afle ce s-aintAm- spre rlsirit pini vor da de sabiafeapdnda
plat in Creta?f)acdau frcutbine,decenu ies mal e m pas $l va chinezilor.Dar noi vom gdsi ueo gaurdde
liniqtili la dialog cu contestaurii actelor qi corpul postmodemal bise- garpe mai gfos in care sd ne ascundeni'/
antioftodoxedin Creta?Pentruci au con$ti- ricii saaniste.ca sdintunecedefinitiv mintea N-am pl6ns 9i nu ng-11gr_rygggJiulgmgjgl
inp t6lharului,ei gtiu ci au gregiqcI s-au ,,elitei"depe DAmbovi{a.Un semnal acestor
@
fTonrgi,sd gtifi cd
imbrAflgatcu eterodocgiigi au parafatactele intensepregdtiril-am vdzuf recent cu ochii 6frce rnomentsd fie de-
ffednriiOrtodoxiei.De Dumnezeunusetem, mei: in sta{iade mefiou de la Universitate, ranjatcu un strigdt,cu un oftat,cu o plAngere
devremece gi-aufinsu$itecr-unenismul, adici scirile rulante,aflatein urcare,dezvelescpe de inimd,cu o implorarq,..
pan-ereziaacestorwemi. Tou$i, deasupmlor profil numdrul 666, sois cu o nr6ndfoarte
e ciocanulConsiliuluiMondial al Bisericilol sigurndeartislAleanu suntgraffitimAzgdlite Ioan de la CRUCE
Credinfaortodoxd
P i r q i n al z 1 Atitrrrlirri O c i o r t r b t ' i c2 { )I ( r

Salvarea 0rtodoxiei! (1)

l J n n a r cd i n p a u . I ca nri;careilccunlcnistaesteurchestratu ctr uni rua crccl i nl ci .cl oarpcnt nr ci'r .ir r
triril dc CN4il pc:ntnrrlistrugcrcaOrto- r t t o r l n c a $ t c r l ) t r lut ,l t i r n u l [ , i t u r g h i c r
dlcpt oltodoc;i qi irr cc cunst.ipe'ricolrrl c l o x i e i , . c l i ni n t c r i o n r le i ; i _ c L rp a r l i c i - prrbl i c' at a rcvcni t.l a l i l rrn r r lir r ca inr lilr lli
e c u n r c n i s t .N 4 - i r r r rI b l o s i t c l e c l o c u - parcaei sinucisa;i"r. Anr irlpirrtir5itpirlc- cr-runitatcirsaLlr-nrinicacrcclin{ci).Dc
nrcntelc'avute atrrnci la ciisltozilie.ciirr t' e aa c castacu nuri rnrrl tet)crsol ul e carc cl trc ccr" rnrcni ;ti uni rncacr cdin{cicst c'
citrc inri li1-rscau insii lrroccsclcvcltralc a u u n cul ' antcl c sptrsi n i ' i a1aIJi sct' rci i cvctittra]acccntlrtriclonrcinciicstc rezLrl-
ru l eir t t nr nir ilornc o l i c i l l c ;;i o fi c i a l e a l c noastre ;i. in exlllirriiiri dilbritc. illlr l atul r,rrrrri l l ri ccs ti c si nclct isnr( Ncr i, -
c o t r i s i c i c l c : d i a l o g . C h i a r S f a n t a p ri rtri laccl a;ini sl ' trnseu conl i nr.rt l i ni r;- A gc), carc ri l cl rrccl a i l n singLr rlnr il-
(l h i not it ira S lhr t u l tri l \4 L rrrte Atl to s , i n titor. ,\ir {e lt'ttrt',nrt ,\'cttt .fut'ettit'i tttt ganr cc ia catc ccvu dc h llccare l)cntr"r.r
t'ilspttnsrrlsiru 1l.r'incilrrr (lcn.)ontaargu- L'(lnr!)rotni.s, .r(i l'(/ ttt:g.ot'iaOrknlo- a fi acccptati l c toti . Iatticcva $i nr li r iiu
lltt
rl e n t a{ ial" r t " ouni o rri satlN i 4 i tro p tl l i tu l L ri.\l(.1,nIr l1u./t 11t(tun cl)t,\(ol)(.'ur(.\'(t ciccato rtnirc itt carc llccare ar riirriarrc
I)anr as c hin al [ . .l v c l i c i , l tL l c u rro S tc i r (tt' r:c l)/t,t)t' (ot' ctl i l rc, (i ntrc ti ntp i r ce cstc.
c l c c i t c l e c l a r a { i i l tl rl n a l c t r i L r r r i l a l i s t c .i,rplilLrt clcclaralia irrgri-ioriittlarc a l )c ai ci 5i crrl c' ncl arLr p nrl ur anr ut ical
l rst co c nigr nlic t nl c l cu tr l i rs tp tr[rl i c a tc In ta i s t i rtorl rl rri l a i ntr" orri zal ..C $i ' i ur i nccput.' .i . . , i- . . par a f r
e: onsi cl c- trfi i i ' i l i rr,
accstcl)Il)cesevcrtralc u;a tle tirzirr si t' l ttnc d . pri nl r-rurrl i rl og l eol ogi csi rrccr cci rrrai apropia{idc Ortotloricr:rrrortr.r-
n u nr aiiu r c r r is t aan rc ri c a n i..T r l rc(i rc c k ;i proliurcl.pot fi rcdcfinitc dogmclc fi zi l i i ; \/ol r.rrnra: dcsi gur.a l1ii.
( )rthoclox J'hcroloqicillI{cview"'. cunt carc sepilni Bisc:ric:u ltomana-Catolicii Pcrrlnrcci din spatclc C'onsiiiului
clc rrLrlc-a asigurat Lliscrica( )rtodoxii rlc ccit ()rttlcloxit"). r,tirt:ttt"a trit.:ittIcit.l V l oncl i alal []i scr-i c:i l or pont c al f i suf i-
(i l e ac it o c r r c ula! i crn a i l a rg i ri n s p a { i u l Dc acccA,cr.rpacc irt sLrl'1c1, slrtrr.rcr"rrn cicntii atingcrcraaccsttii sc()p. lirrir sir
ortocloxcrrropcan.ctrrndc nu ar.lclisptrs cclor calc l)ropulrcilus.i ulrtriirl c,\cnr- contczc cunl. rrr-rrnai c:itnoi in{clcgcnr
d c c le S inoadelcfl i s e ri c i l o r c u L c trc - p l L rl p a tri al hi i l ol 'ci l rc s-A u l ' etri l scl i rt ci i uui rca fi ri i urri tate a cr edin{ci
b triaus a- ; ; ic leaad c z i u n c al a h o ti rra ri l e oricc tolnrit cic ccLrrrtcnisnr. cit normal ccl ri val cazl i cLr ci rcl cr ca clin lr ar ul
l L ra t epe iis c Lr ns ' i c s te s .' rfi nr acol o.cti nu ar Il l ti trrtl i rrc Ortodoxici" clc acccirlrll ilr trcbrri si o
Circi nurnai nccunoa5terrca lor scuzi-i ortocloxasli intoarccnrspatclcrcLrsupc- pri r-ni nr.
Sinodul Ilisericii Ortocloxel{onr0nc ca rioritatc. cii avcnl obliga{ia sir stirnr Cunr anr triiit pcstc 1500dc ani scpa-
singur scrtrnatarlu accaslr-r clatl al iicot'- acolclpcrttt'uu dir o nl-tltulicdc'sprcaric- rafi. putciun triri ar;aqi cieacuur irraintc.
d u l u i c c n r t d c C o r r s i i i u l M o n c l i t r la l viinrl ortocloxici care sz"t-iiritoarci nc Dirr punct dc'vcdcrc tcologiccra clal ca
[]i s c r ic ilol pc t c url r rrn i ri i c rr n ro n o l ' i - c c i l a l l i cl i nri tti ci rc.l ri bi nc.ti ul rricc ,i ' rr nu sc poatc fhcc nirnic cu ci, cr=rci irrccr-
zi 1ii.S e r ic lic irlolu. ;i . i n tre b a re ac u n r c l c ciipiitataccstcirrlbrrrralii,recurroscfap- caser[,clcsigur.Slin{ii P[rinfi inaintcclc
r.rLrir cerLrt clocuntcrrtcle in c-\l(,n,\o tul c.i r]l*ilnl in;clat! Atrag atcn{ia cii a-i cJaanatemei.clarnu reugiscr'[rrinric.
i n aint e c le a s en tn a . fi i n c l c L l to tL rl s-auin;elat tofi caregancleau ca gi nrirre, Sur-rtdeq;artenirdejdile noastre cI aur
inclreptif it sa thcir aceastri ccrerc. chiar sinodaliclc at' fi. Clu-ca cc cra cloar lrutea facc mai nrult decat ei. DeplAn-
imposibil de lclr-rzalcle c:iitreorgnniza- barrrrit.acurn cstc dt)vcdit. Consiliul gand in-Sr'I arca c ontcmpt-lrani Ior,.S fhntrrI
to rii int nr nir ilor Da . c i r(l MIl n u a r l u c ra M o n d ial al B i scri ci l ora l ost i nfi i nfatca P ai si c A ghi ori tul scri a: . , O ar c at a1ia
cu corlinl. s-ar lr cuvcnit ca, llri:r a Il sii pregl teascr-r clrurnu l anti lu'istului pri n Slin{i Pirrin{i care au ftrst lurrina{i cle
ccrute.clclcurnentclc con'rplctealc tr"rtu- runirea,.Biscricilor", cilci cl va tr nu I)unrnczcu q;iau traiit in ace)oa$i vrenrc
rol intrurririlorsir ll lost date la vreutc n i rn rai l i cl er pol i ti c, ci 5i rcl i gi os. l .a cu e,i(cu nronofrzi ti i ) i -au ili{clcsgr er ; it -
tuturor llisericilor C)rtocloxc. Am fi ntrr' , . P a r l i i n r e n t u l e l i g i i l o r d i r r i u t c a g a $i vcninr noi. clrrpir'atateavcacuri. c,a
;;i s inr plr rc or t s t e n ra lsi i r a l l i i rn c a ' s i - l L rme " ,organi zattot cl c C N 4l l . i n urrLrl sa-i corcctirrrr 1
nc Stlntii'?;rrirrli'?"
11.-- .. , ,a*,* .
I.la ii
noclalii no;tli care aLr scnrnlit rccr.r- 2000, s-ii spuscltrr'..,Scopulnostrul.r'c- l l Lr.rzan' $rr0c l rpsi l0r' ago slcr .
n o agt er eaor loc lo ri e i rn o n o { i z i { i l o ri l L r buie sit lie rcela de a olbri un lirnrh- In c:cconsti inpclarca noastrilu anitat.
-luclor
tlcut-o qtiinclcLrnrilu decr,rrslr-rcnrrlilc n rc n t m Lrl ti l i l nr pc cal ' c cul ttrl i l c tl i rr incz'iclin 196-5,I)ro1. M. ['o1"rescu:
co t nis iilorde c lialo g lSa L r.;;i n ra i ri ru .c i r intreagaltrtrtesit se ptiatl aclurrala un , . V i n a ri n r p a l a f i l o r ' $ i a p a t l i a l h i l o r '
aLr fbst prirnite clocirmcutelc,clal aLt loc ;i sa poatii tr'[i intr-o rcuniune glo- ortodoc;i,calc alr inccrcatsi-i acluciipc
riittttistiinrrite sprr:nralriprrlareanlrjo- h a l tia r el i gi i l or... Istori ane i rtrpi ngcsrt nronofizili la nratcir.a lost iluzia lcir c'i
ri tr it iis c lnnat alilo rl n c u n i nr i ntr-trn trnrani snrruri vcl sal " pnn conccsi l$r compron r st . r nar 'pt r t cl
N' lant uit or ula sp u s c i n i n i i c a s c u n s l)ec.i religia viitoare. ofbritir de ccLr-. obline adczitnrcanronof-rzililorla lbr-
nu va rdmAnenevlclit ;i cir cc sc sl)ultc rre n i srnva fi unrani smul ! mul c rnai l al gi ;i rni ni rna lc.cLrocolir cir
acunr la urcche se va striga cle pc P ro f .el i i lpi
c rri rrl i l or-
i nsufl aqidc D Lrhul Sinoclului;i fbrnitrlci clc la Calcc'clcln".
acclperiguri.latir, clur,cii, dupir cc, cLl () Sliint spun ca antilrrislr-rl va 1.rintronizat Aclicircxuct cc sc inceitrcd$i acurn.
i rrtA r z ier ede pc s te z e c e a n i . d o c u - ?u terlplul ce se va relace la lelusalini, Totu;;i,ne-auclusla masatratative'lor,
mentclc au ajr"rnssri poatd 1'raccesatcclc i n p rczenfa conducz-rl ori l ortuturor' ttrl osi rrcl u-sc ;;i cl c{ actol ulpolit ic:cincl-
L rnpublic nr ai lar g . a u a p l ru l i n l i u rb a religiilor, clcci nu trebuie sa lle vreLrnir va di ctaturaconrl l ni stl(vczi i r nf clnnali-
routand cltluii car'{i carc lhc lurrinli n e re p rezentati .fi i ncl ca C )rtocl oxi ai l i l c cl csprc pri r-na i ntAlnir e clc la
a supr a ac es t ei 1 ' rro b l e m e{ i n u tc i n rn c n u l l nei l za ci i l i cl er al vrcnturi l or K otayanr), acLm prcsi ru r ile; ant r jist c
intuneric:Sunt anticalcedonieniiorto- apocaliplice,urai alcs ca nu trcbuic si al c LJni rrni [:urcl i pcrtc(l ' c zi conr por t a-
docai (2007) ;;i Acceptirnr unirea cu lipseasc:adc acolo ;i finna cle o lhcc nrentulGrccici, caresc vl'era a ll slindar-
monolizi{ii? (2008). Dacd vreli sa 5ti1i l"rrczentiiestc sd fic amestecatiicu cele- dul Ortodoxi ci ).
aclevirul, vi le recornand clirr toatir laltc credinle. De mai nrulti'rvrcurc, in Ac:ccptcii, in naivitateanoastrir.ne-am
i u i m a.Nu ar n s I f a co rc c e trz i ea c i r(i l o r c c tc n i i , ccrerea pcntru ,,\' tenoti l u ti .s dus c:u nlclc.idcac,iiii rronr intoarcc pe
sprc Iauciaautorilor,ci arn sd fac cunos- lti,sleos " - Lrnitatca crcclinlc'isau rrtrinrca rl orrol i zi l i l a staul ul l ui I - lr ist os.in-
cutc clclarconcluziiic la care ant a,jrrns ci a lbst inlocuitir cu cercrca pc:ntru dcpl i ni rrd astl ' cldori nqaM ant uit or Lr lui
"
c'trdupi citirea acestorc-ar(i.concltrzii ,,I{t:rto,si,s^li:; ltislt,o,s - unircacrcdin{cr. (l oan 10. l 6). A cccpt ;i ci or t ocloc; ; ii
ca rc m - aLl dus l a ti tl L rl .,Sa l v a rc a pLnrcroairlprcurrr-ril unor pzir"{idif'critc ..collvoca{i ",r.}.tlt'qitni zlrtorii pr-otcstlur 1i
Ortocioxiei". cc lrclt rzirlarrc flccarc ce sunt (rnrclcr nu au pl ccatl a i rccstci ntrir nir iclispLr sir si
Nu s unts ingut ' Lcrla rca n rc o n v i n g c re a Dersoalrecrons iclcrricore'ctir forlrir Iarea l aci i urrcl ccor.nl )11)rni st r r - i.

Credintaortodoxal
 Octombrie 2016 - .-' Pagina15
| I

Sffirgitulva veni cflnd dezbinareavaintrafuBisericfl!

Urmare din pag. I ale Apocalipseisunt gata sd cadd una mare rdspundere.Nu ne indeplinirn
asupra alteia. Dar dezbinatd este qi voca{ia.In fiecarezi se emit o mullinre
mai alesDaniil gi Isaia,vorbescfoarte fiecare naliune in interior; existd de divor{uri. Am ajuns ca E,ladasI de-
clar Domnul,Apostolii,Apocalipsa. microbul dezbindriiin partide,tabere, vind Hollywood.
E o realitatefaptul cEpdm8ntulva fi fac{iuni,gefi,interese,societd{icomer- Omul cautd unitatea intre popoare,
distrus. Dar rnai inainte de sfrrqitul ciale qi nu numai. $i inaintede toatela nafiuni,familii qi nu o gisegte.[ntr[ in
veacului se vor petrece aga-numitele noi, elinii. Deschidefiistoria. Trei mii sfirgit in bisericd,cu sperantacd aici
,,senlne ale vremurilor" de ani de via{d avem va gdsiunitate,de vremece Bisericase
(Matei 16, 3). Care sunt gi in aceastdperioadd roagd,,,pentruunirea tuturor" (Sffinta
acestesemne?Le-a expli- naliunea noastrd de Liturghie) qi Hristosul nostru astdziigi
cat Domnul: Vor fi ,,fo&- multe ori a fost unitd. inalgdmdinilein Evangheliegi seroagd
mete",,,boli" (neputin{edin $i cdnd a fost unitd, ca creqtiniisd fie uni{i (vezi loan 17,
caLrzac[rora oamenii vor atuncia fost sldvitagi 1 1 ) .$ i c e v e d e ?[ . . . ]
niuri ca mugtele),,,cutre- nebiruitd; luau pis- Astdzi este sdrbdtoareacelor 318
mtrrepe al<lcuri.",,,un necaz curile Pindului qi il P[rin[i, care s-au adunat la primr-rl
rnare,cum nu a mai fost de indlfaupdn[ la stelele Sinod EcumenicAi au alcdtuit Crezul.
la inceputullumii" $i, in cerului. Cum a spus Tofi suntsteleale Bisericiinoastre.Nu
sfbrgit, soarele gi luna se cineva:Dacdelinii ar md voi referi la vreunul din ei. Gdndul
vor intuneca, stelele vor fi fost uni1i,ar fi std- imi merge la un alt pdrinte, care nlr
cddeaqi ,,puterilecerurilor pdnit lumea. Dezbi- aparfine acestora care au alcdtuit
sevor cl6tina"(Matei24,7, narea este cea mai Crezul, insd a alcdtuit Dumnezeiasca
Mitropolitul Augustin
2 1 , 2 9 ; L u c a2 1 , I l ) . C i n e mare nenorocire a Liturghie, carese sdvArge$te $i pe care
d e F l o r i n a( 1 2 0 1 0 )
ar fi crezutacestea,dacdnu nafiunii no4stre.Di- o auzim continuu.Este mareleDascdl
ie-ar fi zis guraDomnului nostruIisus honia a impdrdfit adeseori gi atunci al Bisericiinoastre,Sffintulloan Gurd-
Hristos? s-au intdmplatmulte rele; cum a fost, de-Aur, pe care pururi il pomenirn.
Sernnelevremurilor vor fi pertur- de pild5,catastrofadin Asia Mica. Agadar,l-au intrebatc6ndva fi sfdrgit-
bafia sau alarmarealumii ftzice. $i in Preutindenidezbinare:gi la sateqi la ul veacurilor, iar loan Gur6-de-Aura
zilele noastre au apirut astfel de oia$e.Este dezbinatd, pdnd gi cea mai rdspunsdin amvon:
t'enomenede tulburare in lumea fizicl. rnici impirdfie.Careesteceamai micd Frafii mei,sfdrgitulva veni cdndve[i
in America de Sucl,pe lirmurile din impdrd{ie,cu impirat, impdrlteasi gi vedea cd oamenii vor fi dezbinali:
Cirile, in timp ce oameniierau intingi popor? Familia: tatll este impdratul, femeilenesupundndu-se bdrba{ilorlor,
goi pe frumoaselefdrmurinisipoasegi mama este impdrdteasa,iar poporul bdrbatiineiub\ndu-gifemeilelor; copi-
se distrau- cum se intirnpla qi pe pla- sunt copiii. Dezbinareaimpdrd{eqtein ii cd-qi ridicd mdna ca sd-gi loveascd
.iele noastre- , deoctatds-a cutremurat casd. Anarhia gdndirii qi a fiptuirii. pdrinfii, mirenii neascultdnd, conflicte
pirmAntul,s-aLldeschisvulcanii, s-a Femeianu se supunebdrbatului,bdr- civile. Dar sfirgitul va veni, inaintede
varsatlava, s-au pierdut insule intregi batul nu respectd femeia, copiii nu toate, cind dezbinarea va intra in
gi apdreaualte insule noi, rnareas-a bagdin seamdpe nimeni. Sofii nu se Biserici, cdnd va ajung'einduntru la
sdlblticit,valurile s-au ridicat cincis- in{eleg unul cu altul, iar copiii cn jertfelnic. CAnd vefi vedea cd se vor
prezecemetri gi au rniturat suprafe{e parin{ii.Casa,careodatd eraun rai, o inciiera cdlugdri cu cilugdri, diaconi
tntregi. Mii au fost rnorfii qi cei fdrd bisericd,o m[ndstire, acum nu ,,atra- cu diaconi,preofi cu preofi qi episcopi
acoperig.Aqa ceva nll s-a mai intAm- ge", nu esteun rnagnet.Mai demult, cu eprscopr.
plat. colibelemici de la sateeraupalateale Ce vedem,iubitriimei?Tr[im in ast-
Dar daci md vefi intreba,iubilii mei, ceruriloqingeri locuiauacolo;acumin fel de zile qi nutnai Dumnezeune va
careestecel mai gtoaznicsemnal vre- marile blocuri locuiescdemoni inari- mAntui.Dacd ne va mdntui,mdntuirea
murilor, vd voi spunecd nu suntaceste pa[i. Binecuvdntatifie.vremeain care nu rii se datoreazdnoud. Daod ne va
fenomene.Nu este taifunul, nu este oameniinu erau dezvoltaliintelectual, mAntui,ne va mdntui pentnt micii gi
cutremurul,nu esteincendiul,nu sunt dar aveauinima educatd.Acum, casaa nevinovafii copilagi care sunt in
valurilc mIrii. Cel mai groaznicsemn ajuns hotel de somn qi de mdncare. leagine.
al vrerntirilor este dezbrnarea,care Rare sunt cazurile in care gdsegtisofi Sd ne pociim! Dacd vom continua
stdpdrregte acum ?ntreoameni.Nicio- care se iubesc, copii cu respect. tacticaurii, vorn fi pedepsiEi.Vom fi
datd lumeanu a fost atlt de dezbinatd. Ardtali-mi o casd unde existd bund cldtinali de un iutremur gi nu va
iJndesd ne aruncdmprivirea,ca sd nu infelegeregi unitate in iubirea lui rdmAnepiatrd pe piatrd. Si ne pocdim,
vecterndezbinare? Hristos! si ingenunche.m, sdne rugdmto1i,mici
Dezbinare intre popoare. Naliuni I)ar exageratle mai zicl! - irni vefi - mari, mireni gi clerici,preo{igi epis-
Unite se nume$tecunoscutulorganism spulle. DacI le zic exagerat,atunci copi, dornni gi popor, ca Dumnezeusd
internafional,dar eufemistic.Trebuie ducefi-vdla Arhiepiscopiegi intrebafi. ne fie milostiv. SA sufle intre noi
sd ddrnjos placa,,NafiuniUnite" gi sd si dacdsuntelicregtini,veli plAngepen- iubirea, buna infelegere gi dreptatea,
scriem ,,Nafiuni Dezbinate". Pe sub tnr halul irt careanrajuns.Mai demult, againcdt cu o singurdgurd sdsldvimpe
zdmbetelegi politegurilediplomafieise cu preofincgcolili,?ntr-orlie de familii Tat6l,peFiul $i pe SffintulDuh in vecii
asctrndeo mare rivalitate.Nu atAtintre nu zrveamnici nn divor"t.Acunt,cu pre- vecilor. Amin. (Cuvint intitulat in
popoarelernici - acesteasuntvictimele ofi gi episcopilicenlia{i,la trei familii orginal,,Cato{i sd fle una...", preluat
- cAtintre celemari, careciLniqtefiare unelse destram6'! Noi, clericii, avemo de pe Rdzboiintru cuvdnt).

Credin{a ortodoxl
Ieremia, Mitropolitul Gortinei Ei al Megalopolisului
Osflndim ecrimenismulca panerezie!
Iubifii mei creqtini ai Sfintei noastre ereticii constituieBisericd,ahrnci la ce nivel este
Mitropolii, <Bisericacea IJna, sftnti gi soborniceascd>>, pe
care o mirturisim in crezul nostru?Personal,ca
Md rog si fiti 9i sd trditi fericili. Md rog ca Episcop,pentru aceastdanormalitateserioasbqi
PreasfhntaStdpAni sd vI acopere gi sd vl pentruincd altele,pe carele-au semnalatteologii
pdzeascdfamilia voastrd de orice riu. Sd fi1i gi canonigtii,clerici gi laici, sunt gi eu negativin
acoperiqide Preasfrnta,iubilii (frumogii) mei! aprecierea fafa de Sinodul acesta. Pentru ci
Ca Arhiereu al acestuiloc, responsabilpentru ereticii nu pot sd constituie sau sd fie numili
propdgireavoastrdduhovniceascd,dorescs[ se Biseric5. Sunt cu desivArqire neteologi cei ce
infierbAnteinima voastrdcea buni cu dragostea sppn asta.
lui Iisus Hristos. Pentru cd mi se cam aratd.cd Insdnu ne intereseazd,ce spungi cefacceilalfl,
ne-au stresat diferite probleme, economice gi oricare ar fi ei, care spun astfel de lucruri neteo-
altele, am fost absorbili de ele gi arn uitat cd logice qi neortodoxe.Noi oricum, ca Bisericda
primul lucru din toate este sd iubim pe Gortineigi Megalopolisului,gi celedou[ eparhii
Dumnezeugi sd trdim dupa legea Lui sfbntd. ale mele, Episcop, cler gi popor al lui Dum-
i.l nezeu,declardm oficial c[ osAndimEcumenis-
$i incd ceva, cregtinii mei: Suntefi cregtini mul ca panerezie.Iar Papa nu spunem cd este
ortodocgi, botezali in sffinta cristelni{d de un <<frate>>, (in infelesulde
nici papistagii<<Bisericd>
prdrinteortodox. Deci 1ine1itare credinfa orto- TainI al cuvdntului), ci ii numirn <eretici>>. Inci
dox[, dupd cum v-au predat-o Sfinfii nogtri <<anatematizdm>> in plus papismul, pentru c[ noi
Pdrinfi. Cum au triit binecuvAntaliinogtri bunei aici, in Gortina gi Megalopolis, suntemcopiii gi
qi bunici aici, in episcopianoasffd.Pentru cd nepofii Sfhntului Cosma al Etoli.ei,care spunea
existd o miqcare perfidi satanici, ce wea sd cregtinilor: <Pe papa si-l blestemafi, el va fi
amestece credinfa noastrd dreaptl cu alte cauza>>l
<<crezud> mincinoaseqi sd ne schimbegi sd ne Md rog, cregtinii mei, sd fifi <<in sAnul
mint5. Miqcareaaceastaeste numitd <<Ecume- Preasfintei>,dupd cum spuneaSf6ntul Cosma
nismr>,care nu este pur gi simplu o singurd Etolul. Doresc mult sd vd preocupafi de
crezie, ci inrbrIfigeazd toate ereziile. Este o subiecte referitoare la sporul vostru duhov-
<panerezie>>. $i Ecumenismul il incitd $i-l nicescAi indeosebisd cerefi rn[rturisire. Pentru
sus{inePapa.Totugirdulmare,fra1iimei, estecd cE mdrturisirea, in primul rdnd, este lucrul
existi gi de-ai no$trigi mai alesoficiali purtitori Episcopului. Doresc sE se curifeascd sufletul
cle rasd, in funcfii inalte. care imbrifigeaz6 pe vostru ca sd vedefi pe Dumnezerr,pentru c5.
Papaqi il numescfrate in infelesbisericesc.Mai Hristos ne-a zis: <<Ceicura{i cu inima vor
nrult, aici, de curdnd,Ei Sinodul din Colimvari, vedeape Dumnezeu>> (Mt. 5, 8).Acelagi lucru
Creta,a nunrit oficial pe papistaqiqi pe ceilal{i ruga{i-vdgi voi pentrumine! Fie sd ne int6lnirn ,
eretici <Biserici>,in opozitie cu ceea ce a zis rofi in raiul cel dulce, in irnplrdtia cerurilor!
lerarhiaBisericii noastredin Greciala ultirnul ei Amin. (Din Enciclica duminicald,6 octombrie
Sinod. insl srurt nedumerit gi spun: Dacd gi 2 0 1 6 ) .

,rProzelitismul,picat impotriva ecumenismului"

in zilelede 30 septembriegi I octornbrie2016,
Papa.FranciscI a vizitat Georgia. Guvernul l-a
prirrritmai mult dec6tcordial,cu cutuziasmchiar.
Condr"rcdtoriiBisericii Ortodoxe a Georgiei l-au
intarnprnatcu ,,respect",dupd cun ei ingigiafir-
rni. lnsd clerul mijlociu gi poporul au tnanifestat
ostiliute fbp de aceasti vizitd.
Site-ul ActiveNews, citAud bbc.cotn, noteazd:
Dacdde obicei esteint6mpinatde rnullimi primi-
toaregi br.rcuroase tLev'uitil, PapaFrancisca avut
parte de o suqprizdnepldcuti in Georgia, fiind
intAmpinat cu proteste in Tbilisi. Grupuri de
oameniau manifestatimpotrivabisericiicatolice
gi a sa. Protestatariiqi-au fbcut sim{itl prezentp
chiar la ieEireade pe aeroportuldin Tb'ilisi,unde
SuveranulPontif a fost prirnit de o rnultrimecare
atiqabannerecu ntesajele,,Papa estetur eretic"qi
.,Anticristni". De asetnenea,a doua zi, aflat in
vizitAla o biserici romano-catolicidirrorag,Papa
Francisca avut partede aceeagi primirc.
Ca gi c6nd astarr-ar fi fost desftil, sdrnbdti (1
octombrie),SuvetattulPontif a oficiat o slujbdpe
sudionul de fotbaldin capitalaGeorgiei,dar eve-
nimentul nu a avut succes,credinciogiifiind pre-
zenfi in numdr rnic. Mai rnulq o delegafie a
Bisericii Ortodoxe Georgienea refivat invitalia
de a fi prezenti la slujbd invocdnd, ,,diferenfe
doctrinare", conform purtdtorului de cuvAnt al
instituliei.
PatriarhulIlia al ll-lea al Georgiei,in discursul
oficial de primire la PalatulPatriarhal,a zis, prin-
tre altele: ,,Triim inn-un timp de contnidiclii pro-
funde.Lumea esteteafrual proceselotcomplexe:
dacEpe de o parte qtiinfa gi telnologia fac pro-
grese semnit-rcative, pe de alti partc devine tot
mai sdraci viafa in Duh. Intr.un timp tbartc scurt,
in fala ochilor nogtri,omenireaa devenitlipsiti de
apdrare,omul tot mai rece gi indiferent fa{a de
sufbrinfaceluilalt, in timp ce pdcatuls-a inmullit
qi a devenit legalizat' .
Papa Frartcisc, dvpd amiaza, adresdndu-se
catolicilor din Tbilisi, a rostit o perld de marc
valoareecttmenistS:,,Ce uebuie sa fac eu cu un
prieten apropiat, o persoanl ortodoxd'|. Sa fiu
desciris,sd fiu pricten. Dar; trebuie sa-l fo4ez sd
sc oonverteascd'/Este un mare pdcat irnpotriva
ecurnenismului: prozelitisrnul.Nu ftebuienicio-
da15si faccm prozelitismcu oftodocAii".

Credinfa ortodoxl