in MineqiEuin el, acelaaduce

t,Cel cerdmdne road[multd"T

Revisti decultur6,atitudine9i spifitualitatea EpiscopieiAlexandrieigi Teleormanului

r Anul XIX . Nr. 12(226). Decembrie20t5

Pastorall Sfinte Pirinte Nicolae,

la NagtereaDomnului
Iubifii noqtri fii
duhovnicegti,
,,Slavd tntru cei de
sus lui Duntnezeu ;i pe
pdmdnt pace, tntre oameni
bunduoirel" (Luca tI, 14).
Intdmpindnd gi noi
astdzi,cu negrditd bucurie,
cu cdntf,ri de laudd gi de
mulpmire acest Praznic
Sfdntal Nagterii Domnului
nostru Iisus Hristos,
gdndurile noastre pornesc
pe calea sfintelor amintiri
gi cdldtorescpe firul vremii
spre acea noapte
binecuvdntatd gi plind de
lum ind cdnd Fiul lui
Dumnezeu a cobordt din
indlfimile slavei dumnezeiegti
gi, prin lucrareaSfdntului Duh
- S-a intrupat din Preacurata
Fecioard Maria. Agezafi cu
evlavie inaintea pegterii din
Betleemul ludeii, cu ochii
inldcrimali de trecerea
iremediabi16 a tirnpului,
incercd.msd afldm rdspunsuri
gi sd gasim definilii personale
fala de ceea ce inseamnd
pentru noi Na$terea
Mdntuitorului.Cu tolii gtim gi
mdrturisim cd Hrisros
Domnul, Mdntuitorul lumii,
S-a nS.scutin iesleacea sdracd
a Betleemului acum doud mii
de ani, dar simlirea noastr6,
'simfirea
ortodoxd, ilu
sdrbdtoreqteaceastd Nagtere
ca pe un "fapt al trecutului,
inscrispe paginileprdfuiteale
ce faci cu rnine?
Minunata tdmdduire a
unui monah din obgteasfintei
mdndstiri Cernica, al
cdrei ocrotitor
nevdzut este gi astdzi
SthntulIerarhCalinic,
s-a petrecut prin anul
1994, pe cdnd mf,
duceam frecvent
acolo, pentrua acordd
asistenfdmedicald in
mod benevol,
pdrinlilor 9i fralilor,
infiripdnd 9i un
istoriei.Pentrunoi toti, taina cabinet medical, cu
tntrupdriiFiuluilui Dumnezeu bi necuvdntarea P 6ri ntel ui
Stare!Sofiande laAntim.
t GALACTION, Lucrurile s-au desfEgurat
Episcopul Alexandriei cu o mare simplitate, am zice
qi Teleormanului patericald. Pdrintele Damian,
(Continuare in pagina 4)
In noapteade Ajun
Treslriri neauzitedin izvoarele harului
sdruti sufl etele adormite-n crepuscul,
limpezind treptelede razepe care
Pruncul intr[ in fiecare iniml
cu imbrd{igdrilep[cii gi aledragosteifdrdde sfhrgit.
Tainic, senagteLumina in oameni!
La multi ani!
I. P. S. SERAF'IM al Pireului
Infiltrarea Noii Ere a
antihristului in viafanoastr[(1)
Noua Er5, New Ag., impresia cd aceasta este de
Era V5rsltorului. Estevorba fapt o organizalie concretd,cu
d e s p re te rm i n o l o g i i care un conducdtoral ei, cu membri
caracterizeazl, epoca noastr6. gi cu o invdldturd clar6.'Acest
De multe ori, cdnd vorbim lucru nu este adevdrat. Este
despre Noua Er5, existd vorba de o migcare,'de o
tendinld, de un curent. Acest
fenomen l-am putea
caracteriza chiar gi drept
,rmod6", care ca un tsunami a
inundatsocietdfileoccidentale
gi amenin!6edificiul european
pe la vreo 85 de ani, a inceput
sd se pldngd permanent de
cefalee (durere de
cap), violentd,
persistentd, grefuri,
vdrsdturi repet at e,
tulburdri de vedere,
stdri confuzionale gi
apatie, realizdnd
tabloul clasic al unui
sindrom de hi-
pertensiune intracra-
ni and sever d. Dus
imediat la spitalul de
urgenle in
neurochirurgie,,Bagdasar-
Arseni", din Bucureqti,a fost
consultat clinic minufios, in-
vestigatatenttomograficgi di-
agnosticat cu o tumord cere-
brald, intr-o zoni nu doar greu
abordabildchirurgical,ci gi cu
riscuri mari intra $i postopera-
torii, mai cu seamd la vdista
sfinfiei sale. I
P ri mi nd senti nt a m e-
dicald grea, ca pe-o ghilotind,
dar cu multd bdrb6lie
Dr. Ioan CANOU
(Continuare in pagina l5)

(Continuarein pagina14)
 Pagina2 Decerrrbrie
20i5

Agendaepiscopalfla PS Galaction
DuminicS, 25 octombrie 2015 Mdnf,stirea Crdngu, hirotonegte diacon pe
sdvdrgegte sfinlirea unui clopot gi a unei icoane tdndrul Gheorghe Bistriceanu gi hirotoneqte
a Sfdntului Mare Mucenic Efrem cel Nou gi preotpe ierodiaconulDamianDumitm.
Sfdnta Liturghie in biserica Sfdntului Mare Vineri, 6 noiembrie - sivdrgegteSfdntul
Mucenic Dimitrie [zvordtorul de Mir gi a Maslu in bisericaSfingilorImpdrafi Constantin
Sfdntului Mare Mucenic Efrem cel Nou din gi Elena din Roqiorii de Vede gi Sfdntul Maslu
Mdndstirea Cogoteni, hirotoneqte diacon pe in biserica Sfintei Mironosile gi intocmai cu
tdndrul Mirel Dumitru Tudose gi rostegteun Apostolii Maria Magdalena din Mdndstirea
cuvdnt de invd!6tur6. SdvdrgegteVecernia gi Pantocrator- DrdgdneqtiVlagca.
Litia in biserica Sfintei Mironosile Maria SAmbItS, 7 noiembrie - slujeqteSfdnta
Magdalena din Mdn[stirea Pantocrator Liturghie gi parastas in biserica Sfintei
Drdgdnegti Vlagca. Mironosile qi intocmai cu Apostolii Maria
Luni, 26 octombrie - slujegte Sfdnta Magdalena din Mdndstirea Pantocrator
liturghiegi parastasin bisericaSfbntuluiMare Drdgdnegti Vlaqca, hirotonegte diacon pe
Mucenic Dimitrie lzvor6torul de Mir din tdndrul Aurel Cosma gi hirotonegtepreot gi
parohiaCetate,hirotonegtepreot qi hiroteseqte hirotesegteduhovnic pe diaconul Gheorghe
duhovnic pe diaconul Mirel Dumitru Tudose. Bistriceanu. SdvdrgegteVecernia gi Litia ?n
SivdrgeqteVecerniaqi Litia in biserica Sfintei bi seri ca N aqteri i Mai ci i D omnul ui di n
Mironosile Maria Magdalena din Mdndstirea MdndstireaClocociov - Slatina,judeful Olt.
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca. Duminic5, 8 noiembrie - slujegteSfdnta
Marfi, 27 octombrie - slujegte Sfdnta Liturghie qi parastasin bisericaNagteriiMaicii
Liturghie in biserica Sfintei Paraschevagi a Domnului din Mdn[stireaClocociov- Slatina,
Sfdntului Dimitrie cel Nou din parohia judegul Olt. SdvdrgegteVecernia gi Litia in
'
Merigani. biserica Sfintei Mironosife qi intocmai cu
Miercuri, 28 - joi, 29 octombrie Apostolii Maria Magdalena din Mdndstirea
participdla qedinp solemnda SfdntuluiSinod Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca
dedicatdAnului omagialal misiunii parohieigi Luni, 9 noiembrie - slujegte Sfdnta
mdndstiriiazi gi Anului comemoratival Sfdntu- Liturghiein bisericaSfAntuluiIerarhNicolaegi
lui Ioan Gurd de Aur gi al marilor pdstori de a Sfdnrului Ierarh Nectarie Taumaturgul din
sufletedin eparhii gi la gedinfade lucru a Sfdn- parohiaBeuca.
ir tului Sinod, la Palatul Patriarhaldin Bucuregti. Marfi , 10 noi embri e - s6vdrqegte
ri
Participd,aldturi de ceilalgimembri ai Sfdntului Vecerniagi Litia in bisericaSfintei Mironosiqe
i Sinod,la intdlnireaoficia16din SalaUnirii de la gi intocmai cu Apostolii Maria Magdalenadin
i Palatul Cotrocenicu domnul Klaus lohannis, MdndstireaPantocrator- DrdginegtiVlagca.
I Redacfiaqi administrafia
pregedinteleRomdniei, pentru a marca aniver- Miercuri, 11 noiembrie - slujegteSfdnta S.C.GEEA S.R.LBac6u
sareaa 130 de ani de autocefaliea Bisericii Liturghie in biserica Sfdntului Mare Mucenic
OrtodoxeRomdnegi a 90 de ani de la ridicarea Mina din M[n[stirea Sfintei Treimi Autqrizafie: J04I 1903I 1992
in rangdepatriarhiea Bisericii noastre. Drdgdnegti Vlagca, hirotonegte preot qi CaleaMdraqeqtinr. 185,bloc
SAmbItS, 31 octombrie - sdv6rgegte hirotesegteduhovnic pe diaconulAurel Cosma. E6, etaj II, ap. 7, cod 600073
parastas de pomenire a regilor Romdniei, Sdvdrgegte Sfdntul Maslu in Catedrala Bacdu
Ferdinand gi Maria, in biserica Sfinfilor Mari Episcopal6SfhntulAlexandrudin Alexandria. Teletbn/tax: 0234I 55 5370,
Mucenici Gheorghe Purtdtorul de Biruinld qi V i neri , l 3 noi embri e - sdvdrqegte dupdora 18
Dimitrie IzvorAtorul de Mir din Bicaz, judeful tunderea in monahism a rasoforilor Gratian
Neamg.Participd la manifestirile prilejuite de Prisecariuqi Corneliu For.tu(Grafian monahul e-mail:
omagiereacelor doi suverani ai Romdniei, la gi Calistratmonahul) in bisericaSfhntului Ioan credintaortodoxa@yahoo.
com
Casade Culturd a oraguluiBicaz, in cadrulunui Gurd de Aur din Mdndstirea Sfdntului
parteneriat intre Consiliul Local gi Primdria Pantelimon - Siligtea Gumeqti gi Sfdnta Conturii BCR Bacdu:
oraguluiBicaz qi SecliaAlexandria a Societdlii Liturghie in acelagi sfdnt locag. Hirotonegte CodulIBAN RO63 RNCB
Numismatice Romdne (deschiderea unei preot gi hirotesegte duhovnic pe diaconul 002603089475000r;
expozilii tematice,lansareaplachetei realizate CosmaDiaconu. Sdvdrgegte Vecerniagi Litia in TrezoreriaBac6u:
cu acest prilej, prezentare de carte gi biserlca Sfintei Mironosile gi intocmai cu Codul IBAN RO44TREZ
simpozion). Apostolii Maria Magdalena din Mdndstirea 0615069XXX000579
Duminic5, I noiembrie 2015 - slujegte Pantocrator - Drdgdnegti Vlagca gi Sfdntul
SfdntaLiturghie gi Parastasin bisericaSfinlilor Maslu in acelagisfdntlocag.
Marilor Mucenici Gheorghe Purtdtorul de SimbItI, 14 noiembrie - slujegteSfhnta
Biruinfd gi Dimitrie Izvordtorul de Mir din Liturghie qi parastas in biserica Sfintei
parohiaBicaz,judelul Neam!. Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria
Miercuri, 4 noiembrie - sdvdrgeqte Magdalena din Mdndstirea Pantocrator
Vecernia Si LitiA in biserica Sfdntului Cuvios DrdgdnegtiVlagca.Sdvdrgegte Vecerniagi Litia
Mucenic Galaction gi a Sf*antuluiProoroc Ilie in acelaqisfdntl6cag
Tesviteanuldin Alexandria. Duminic[, 15 noiembrie - slujegteSfdnta
Jbi, 5 noiembrie - stujegte Sfdnta Liturghie in biserica Schimbdrii la Fafd a Intreaga rdspundere
Liturghie fi parastas in biserica Sfinfilor Domnului din Mdndstirea Pantocrator pentru opiniile exprimate
Cuviogi Muoenici Galaction qi Epistimi din DrdgdneqtiVlaqca. revine autorilor

CredintaOrtodoxd
Jc.,ertrol," t" r,
Editorial
Educa{ianesfinfiti esteucigag[de oameni(2)
Cel care ii ,,desgurubeazd"cu totul
pe copiii de azi estestatul,prin institugiile
lui, statul na{ionalfiind el insugi o biatd
piesda sistemuluiglobal.$ti{i de cdteori a
fost modificatd legea invdldmdntului
romdnescdupd 1989?Ne-am interesatgi
noi: de 61 de ori doar in doud decenii,
1995- 2015.tnaintede 1995,cdnda fost
votatd prima lege postdecembristda
educaliei,invdldmdntula fost condusprin
ordonanle de urgenld ale guvernului qi
prin ordine de ministru (AndreeaOfigeru,
Elvira Gheorghild":,,Legea educafieise
schimbd din nou" pe gandul.info din 2
iunie 2015!).Cdteordonanfe,cdteordine
ministeriale? Chiar de am putea, nu are
rost sd le numdrdm.Ci refinemdoar atdt:
s ta tu l rom dn pos t - c o m u n i s t a re o
maladivd preocupare si schimbe, sd
modifice, frrd contenire, confinutul,
structurade organizare,modelul, formele
de educafie ale copiilor gi tineretului.
Reformaestecuvdntul cel mai desintdlnit
pe buzele politicienilor. Intdi,
invdfdmdntul a fost reformatat, dupd
model iluminist-masonic,inainte de al
doileardzboimondial,cd pdndgi Nicolae
Iorgaobserva:,,Secreeazdacum,pentruo
lume neorganicd,un tip de om universal,
omul care e de nicdieri gi de pestetot,
omul in afar5.de tradilie, instrdinat de
mediul in care a ffAit. Iar de societatea
aceasta nenorocitd.,intratd in tipicul
gco l i i , or ic ine poat e a b u z a , o ri c e
aventurier sau orice bandd politicd se
poate face stdpdnul ei" (Idei asupra
problemelor actuale, apud Irina Bazon,
,,Secreeazdacum un tip de om universal,
omul de nicdieri", articol publicat, Ia 17
August 2011 pe site-ul
irinamonica.wordpress.com). $i dacd
,,omul de nicdieri", cel frrd tradi{ii, se
infiripd inainte de conflagrafia a doua,
prin reforma comunistd a educalieiapare
,,omulnou", comunardulfdrd mam6,frrd
tatd, frr6,Dumnezeu,generalii in care am
intratqi noi. Ei bine,reformatareanihilist-
umanistd de dupd 1989 capdtd
dimensiunileunei resetdrimentaletotale.
Acum apare tendinla anarhistd, numitd
libertate,in educafiacopiilor: frrd mamd,
frrd" tatd,, frrd Dumnezeu (degi a fost
introdusdreligia in gcoal[!), fbrd patrie,
frrd morald, fdrd,scrupule (a se citi, fErd
mild de aproapele),fErd ordine (bund
rdnduiala), frrd rugine, {drd inv6[dtur6,
fbrd muncd, fdrd sentimente.Doar haos,
pestetot - haos! Subomul supraegoistl, Eu
qi incolo - nimeni! Sd citim impreund.
obiectivele fixate de uitima Le'ge a
EducalieiNalionale, votatdinanul20l I qi
modificatd, ultima datd, in mai 2015:
,,Misiunea asumatd de lege este de
formare, prin educa{ie, a infrastructurii
mentalea societdliirom6negti,in acordcu
noile cerinte, derivate din statutul
Romdniei de |'ara.-membrd a Uniunii
Europenegi din funclionareain contextul
globalizdrii, gi de generarea unei resurse
umane nafionale inalt competitive,
capabil6 sd funcfioneze eficient in
societatea actuald gi viitoare" (art. 2,
2)l2ll tatd gi alineatul urmdtor in care
primim explicalii mai in detaliu: ,,ldealul
educalionalal gcolii romAneqticonstdin
dezvoltarea liber6, integrald gi
armonioasda individualitdlii umane, in
formarea personalitdlii autonome gi in
asumareaunui sistem de valori care sunt
necesarepentru implinirea qi dezvoltarea
personald, pentru dezvoltarea spiritului
a n tre p re n o ri al , pentru parti ci parea
cetdleneascdactivd in societate,pentru
incluziune sociald gi pentru angafarepe
piafa muncii" (art. 2, 3)t31. Inainte
,,confec!ionau" oameni=maginipentru
utopiile revolulionareale comunismului,
acum se asambleazdrobofi (auzi cum le
zice, ,,infrastructurimentale",un fel de
m e c a n i s m e , n u o a m e n i! ) p e n t r u
societatea globalizatd. Ei nu vor sd
formeze oameni, nici personalitdli
umane, ci ,,personalit6li autonome"
(autonom inseamnd slobod, adicdtelea
liber de cine, de Dumnezeu,de aproapele,
de principiile moralei, de credin{d,de
tra d i g i e ? )gi ,,i ndi vi dual i tdfi umane"
(expresie specificd pentru omul egoist,
concentrat spre sine insuqi, rupt de
societate qi de comuniune, asocial, in
general, individul, accentuat ca
individualitate, denotd izolarea, ruperea
de ceilalli). Celelalte obiective ale
educaliei corecte politic denumesc
scopuri exclusiv biologic-trupegti,
concurenfiale,cu orizonturi caresetdrdsc
i n v a ri a b i l pe pdmdnt. C etdl eni ai
Republicii PlanetarePdmdnt.Nimic, nici
mdcar o iotd nu amintegtede formarea
unor cetd{eniai cerului. Nici un cuvdnt
despre Hristos, despre credin{d, despre
Bisericd, despe mdntuire, despre neam.
LegeaEducaliei Nalionale estetotuna cu
l e g e a e d u c afi ei gl obal e, adi ci un
instrument otelit al secularizirii, al
ateismului, al anarhismului gi
nihilismului, al sub-mediocritalii, al
pustiirii sufletegtiqi nafionalearomdnilor.
Reforma(tarea)perpetud prin astfel de
legi, sursd de instabilitate gi rdrdcire,
constituieuna din cauzeleprincipaleale
crizei acute,distrugdtoare,a educaliei la
noiin [ard,dargipeglob.
Credem,insd, cd aceastdgravd crizd
a educaliei, formatoare de anarhigti,
indivizi, haimanale, teomahi, decdzuli
ragrna -3
sexual gi moral (cu unele exceplii,
desigur, datorate mai ales familiei!),
trebuie infeleasd ca judecatd a lui
D umnezeu cu omul conter npor an,
cauzeleei fiind mult mai ascunse,dar gi
maiprofunde,delocevocatede pedagogi,
psihologi,sociologi,observatori.Acegtia
se concentreazdpe determindri exclusiv
materiale(televizor,calculatoqmetodegi
tehnici de invSlare,jocuri de interese),pe
tendinle ale fenomenului uizei gi pe
combaterea efectelor acesteia tot cu
mijloace materiale sau ale gdndirii
materialiste.Niciunul dintre ei nu spune
nimic despre planurile de satanizarea
lumii, mai ales prin educafie, prin
formarea la copii de groaznice deviagii
sexuale,despreexperienlelecumplite ale
unor demoniza{iamericani gi europeni,
printre care sexologul satanist Alfred
Kinsey care a derulat inimaginabile
experimentesexualepe copii. E crizd gi,
gata,ne-am spdlatpe mdini de cele mai
i nfri coqdtoare pdcate. R upe r ea de
Dumnezeu, rdzvrdtirea impotriva lui
Dumnezeu,inlocuireainvdfdturii Salecu
gtiinfa iluminist-umanistd, substituirea
credinlei in Dumnezeu cu credinfa in
idolii culturii gi civilizafiei ,,suntvecine
cu demen!a", spune Sfdntul Iustin
Popovici (op. cit., p. 106) qi reprezintd
pdcate de moarte din care ndvdlesc qi
cauzele uizei in educagie.Omul actual,
concentratpe idolii din inima lui, pe
rafiunealui, pe egoismul lui, absorbit de
cunoqtinlelegi experienple lui sexuale
anormale, l-a lungat pe Dumnezeu din
toatd viala sa, inclusiv din gcoald, din
gtiin![, din cultur6, din societate (ati
observat cd, la protestele stdrnite de
incendiul cu efecte tragice de la clubul
,,Colectiv" din Bucuregti, suslinute de
rockeri gi anarhiqti,icoanagi numele lui
Hristos nu au fost primite nici pe stradd),
s-a.autonomizat,e mare gi tare in praful,
cenu$a qi intunericul in care se zbate.
SfdntulApostol Pavel ne spuneun adevdr
esenfial: ,,Duhul insugi mdrturisegte
impreund cu duhul nostru cd suntem fiii
lui Dumnezeu" (Rom. 8, 16). Dar noi,
oamenii politici, miniqtrii, factorii de
decizie,profesorii, elevii, studenfii, noi,
poporul de alegdtori intuneca{i gi nduci,
care il alungdm pe Dumnezeu {in viafa
noastr6,din gdndireanoastrd,din faptele
noastre,fiii cui suntem?Auzili ce strigd
Sfdntul Apostol Ioan: ,,Cine sdvdrgegte
pdcatulestede la diavolul. t...1 Oricine
este ndscut din Dumnezeu nu sdvdrgegte
pdcat.[...] Prin aceastacunoagtempe fiii
,Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 9)
redinta Ortodoxd
 Pagina4 Decembrie2015

Pastorali la Na;tereaDomnului
(Urmare din pagina 1) pe p[mdnt ludnd chip omenescpenffu,,ca Analizdnd, insd, obiectiv lumea in
se repetdin fiecarean cu aceeaqiputeregi sd semdntuiascdprin El lumed'o. care triim, am putea spune cd, pentru
m[re1ie:atunci in Betleem, iar acum in Cuvintele proorocilor n-au rdmas cineva din afara spaliului creqtin care ar
sufletul nostru! De aceea gi cdntdm in degarte.Mdntuitorul a adus ,,pe ptrmdnt citi in Sfdnta Scripturl despresolia p[cii
acestezile cu inimd curatd: ,,Hristos se pace qi intre oameni bundvoire". Acest adusd de ingeri la Na$terea Domnului,
naSte, mdrili-L! Hristos din ceruri adevdr strdbate de la un capdt la altul aceastanu ar fi decdtun strigdt pe nimbul
tntdmpinali-L!" Pentru aceea am gi trAit SfdntaScripturdgi estechezdqiamdntuirii cerului gi un suspinal oamenilor,ingropat
fiecare zi din post ca pe o treaptdce ne-a noastre. Hristos Intrupat este ,,pacea in lacrimi. $i aceastapentrucd in lume nu
adus mai aproapede acest moment, as- noastrd, El care a ficut din cele doud - estepace.Uraincd existd,conflicte armate
cultdndgi pundndla inimd glasulSfintelor una, surpdnd peretele din mijloc al incd se petrec,oamenii nu trdiesc in pace
Evanghelii pentru a ne modela via{a qi despdr{iturii, desfiinldnd vrdjmdsia in unii cu al1ii.
congtiin[aspreprimireaMdntuitorului. trupttl Sfut...co,tntru Sine,pe cei doi sd-i Numai ci pacea are mai multe
Fiecare sdrbitoare rdnduitd de zideascd tntr-un singur om nou Si sd dimensiuni. Hristos, prin Sfdnta Sa
Biserica noastrd strdmogeascdne face tntemeieze pacea, qi sd-i tmpace cu intrupare, ne-a adus purla cu Dumnezeu
c o n t e m p o r a n i c u s f d n t u l s a u c u Dumnezeupe amdndoi...binevestindpace gi ne-a dat cale pentru a implini pacea
evenimentul respectiv. Suntem pdrtagi Si celor de departe Si celor de aproape"" . lduntricdcu noi inginegi paceacu semenii
prin toatd trdirea noastrd la ceea ce Mdntuitorul este ,,pacea noastrd' cdci nogtri.De paceacu Dumnezeune putem
memoriagi viafa Bisericii nu a dat uitArii. ,,printr-insul toate bu Sine le-a impdcat, bucuranumaidacdle lucrdm gi pe celelalte
Dar, pentru a trf,i ceva este nevoie sd fie fie cele de pe pdmdnt,fie cele din ceruri, dou6.Ludnd trup omenesc,Iisus Hristos a
infeles.Noi nu putem trdi autentic decdt /bcdnd pace prin El"u, iar impdrlfia Sa venit sdne rdscumperedin robia picarului
ceeace infelegemgi ne esteconfirmat de ,,est?dreptzte Sipace Si bucurie in Duhul srAmo$escAi a morlii vegnice.Aceasta
infelegerea gi trdirea celor dinaintea S{dnt". dtrpd cum ne invald Sfdntul insl nu inseamndcd suntem manfuiti fere
noastrd.Orice sdrbdtoareare un conlinut Aposttti Paver.Agadar, prin'intruparea nici o strddaniedin partea noastr6.Frin
istoric bine conturat in timp dar qi un Mdntuitorului noi am dobdndit darul cel faptul intrupdrii, Mdntuitorul a dat
conginut duhovnicesc, care pdtrunde mai dSpre!:Paceacu Dumnezeu. fiecdruiaposibilitateade a semdntui,dupd
addnc in sufletele noastre. Astfel este Insd aceastf,implcare cu Dumnezeu cum El Insugi ne inva{d: ,,Impdrdlia
nevoie sd inlelegem gi sd trdim autentic nu poatefi desdvdrgitd decdtprin vieluirea cerurilor se ia prin strdduinld Si cei ce se
fiecaresdrbdtoarepentrucd de fiecaredat6 in pacegi in dragostecu aproapelenostru, silesc pun mdna pe ea"". Atunci cdnd
suntem schimbagi,timpul ne brdzdeazd, cu toli semeniinogtri. De aceea,intreaga paceaexistd ea trebuie pdstratd,iar cdnd
chipurile, dorinfele noastrese schimbd, propovdduire a Mdntuitorului Hristos a lipsegtptrebuie cdltat6,,dupd cum citim in
prioritalile vielii se rearanjeazd.,intr-un fost o neincetatd rostire a pdcii gi a SfdntaScriptur5:,,Cdutalipocea cu toli Si
cuv6nt,in fiecaresdrbdtoaresuntemallii. infrdlirii intre oameni.Paceagi bunivoirea sfinlenia,Jdrdde care nimeni nuvavedea
Noi suntem allii dar ,,Iisus Hristos, intre oameni sunt temeiurile vepnice ale pe Domnuf"u, iar ,,Cel ce voieEte sd
ieri Si azi Si in veci, este AcelaSf" , iar dob6ndirii gi desivdrgirii p[cii noastrecu iubeascdviala Si sd vadd zile bune...sd.
Preacurata Sa Naqtere este gi a fost Dumnezeu, sunt mdrturia dragostei cautepaceagi s-o urmeze"t'.
evenimentulprin excelenldal pdcii gi al noastre cdtre Dumnezeu gi calea cdtre
impdcdrii omului cu Dumnezetr. Solia m6ntuire, dupd care inseteazd sufletul Dreptmlritori cregtini,
sffintd adusd de cetele ingeregti: ,,Slavd fiecdrui creqtin adevdrat. Pacea gi I

intru cei de susluiDumnezeugi pe pdmdnt bundvoireaintre oameni sunt mogtenirea Cdntarea ingerilor, care a rdsunat
p a c e , i n t r e o a m e n i b u n d v o i r e " a gi porunca pe care Domnul nostru Iisus odinioarddeasuprastaulului din Betleem,
reprezentat suspinul cel mai addnc al Hristos le-a l6satBisericii Sale:,,Pacevd a descoperit inimilor credincioase
inimii omenegti,incd din zorii istoriei. las voud, pacea Mea o dau voud"' , iar adevdruldespreneasemdnataiubire a lui
Stareade pace din care a cdzutAdam prin ucenicilorSdi le spune:,,trdi1iin pace unii Dumnezeu fa[d de intreaga omenire,
neascultareera doritd de toate neamurile cu olyif"". De asemenea, la prima trimitere
hdrdzitd,asebucuragi de slavaceade susgi
pdmdntului. Proorocii din vechime it a Sfinfilor Apostoli, ii indeamnd pe de pace gi de bundvoirepe pdmdnt.De-a
numeaupe Hristos ,,Domn al pdcif" , iar acegtia:,,$i intrdndtn casd,urali-i zicdnd: I lungul vremurilor,minlile luminatede har
odatd cu venirea Lui in lume era agteptat PacecaseiacesteiA"'3. ale Sfinlilor Pdrinfi,mari dasc6ligi ierarhi
veacul pdcii deslvdrgite. Isaia niddjduia Urmdnd poruncii Mdntuitorului gi
ai Bisericii au zdbovit cu luare aminte
cd popoarelevor preface atunci ,,sdbiile Sfinfii Apostoli ne indeamnds[ mergem asupra acestui adevdr pentru a deslugi
lor infiare de pluguri Si ldncile lor tn co- pe caleapacii (Romani III, 17),sd c[utf,m bogdliagi preaplinulde roadece serevarsi
soare"', iar Iezechielvesteacd,,,locuitorii pacea(I PetruIII, 11)9i celealepdcii(Ro- asupra intregului neam omenesc prin
cetdlilor... vor arde armele, scuturile, pa- mani XIV l9), sdtrf,im in paceintre noi (I IntrupareaFiului lui Dumnezeu.
vezele, .arcurile, sdgelile, ldncile gl TesaloniceniV, 13) gi cu tofi oamenii(Ro- Astfel, vorbind despre semnificalia
sulig.ele"o . mani XII, 18), cdci numai astfel ,,D.um-
acestui praznic preamdrit, Sf6ntul
nezeuldragosteigi al pdciivafi cunof"o
$i, intr-adevdqvremeamult agteptatd Macarie Egipteanul ne invafd: ,,Astdzi
a gi venit: dupd ce veacuri multe popoare $i slujitorii sfintelor altare se roagd
'Si omul estechematdin robie Si din surghiun,
au umblat in intuneric qi in umbra morfii - neincetat pentru ,,,vremuri cu pace" cdci s-a apropiat Impdrdlia cerurilor A
in ceasul sffint al Nagterii Domnului - pentru ,,paceaa toatd lumea" gi insdgi ajuns la sfdrSit vremea lanlurilor Si a
Lumina gi Soareledreptatiiau rdsdritpeste Sfdnta Liturghie, bolta cultului Sfintei temnilei, a osdndirii la tntuneric a lui
ele. Cel care era ,,moi inainte de a fi lu- Biserici, incepe prin cuvintele: ,,,Cupace Adam. Astdzi acesta a fost izbdvit Si
med", .Cel ,,prin care s-ai Jdcut vea- Domnului sd ne rugdm" qi seincheieapoi eliberat prin tmpdcare; s-a tmpdrtdsit de
curile""; Cel intru care ,au fost ficute prin indemnul: ,,Cu pace sd ieSim!". Se
D uhul qi s-a uni t cu Dum nezeu.
toate, cele din ceruri Si cele depe pdmdnt, aratdastfel cd paceaestetemelia gi cheia
celevdzttteSi celenevdzute"', S-acobordt infelegeriiintregii invildturi cregtine. (Conlinuarein pagina 5)

CredinfaOrtodoxd
Jcccii-,brictut t pagina 5

Pastorali la NagtereaDomnului
(Urmare din pagina 4) astfel de cuvinte: ,,$i erau pdstori in acelasi bl6nd,ne aduceacestmesajal iubirii: ,,Sd
linut care vegheau. Nu-L afld pe Hristos vd ittbili unul pe altttl, precum v-am iubit
Astd:i rutqineafeleilui s-a qtersSi i s-a dat dacd nu veghea:d: line de pdstori sd 8u"". In SftintaSa Nagteretoate sunt cu
indrd:neald sprea privi cufala descoperitd veghe:e. Hristos nu se descoperd decdt pace gi pentru pace deoarecepaceaeste
Si a se uni cu Duhil. Astd--imireasa iSi pdstorilor care vegheazd... Erau Si lrod qi terenulfertil al iubirii, al d[ruirii gi al bunei
primeSteMirele. Astd:i s-a fdcut unire, marii preoli, erau Si fariseii; tnsd aceStia in{elegeri. Numai cdnd vom inlelege
impdrtdrsireEi impdcaretntre cele cerestiSi qi le vom qi lucra,armonia,paceagi
dorm cdnd Hristos se aratd tn pustie. acestea
celepdmdnteSti, prin Dumne:eu- Omull'.'* Pdstorii care vegheau, pd:eatt tlrma ca sd bun[voirea se vor statornici in lume.
Aceastl unire,impdrtdqireqiimpdcare ntt ndvdleascd lupul tn timp ce dorm. O Nagterea Mdntuitorului Hristos devine
s-au fbcut nu doar pentru evrei sau doar vegheatt, cdci era turma Domrutlui, dar ru,t innoire gi viald noud numai pentrucei ce
pentru o generafie,pentru cei in timpul aveau putere sd o izbdveascd: de aceea se cred cd bundtatea,iertarea,iubirea,mila gi
clrora El a venit, ci cuprinde intreaga rugau sd vind Domnul Si sd i:bdveascd paceasuntfaptece sepot implini concretin
creafie divini, toate neamurile din toate turma. $i iatd tngerul D:omnului a stat viafa noastrd.Hristos Domnul ne invafd:
timpurile. Dumnezeunu discrimineazd,, ci
El voiegteca,,toyioameniisdsemdntuiascd
ldngd ei. Erauvrednici sdvind la ei tngerul, ,,Fericilifdcdtorii depace, cd aceiafiii lui
de vreme ce vegheau aqa. $i,fiindcd attfost Dumne:euse vor chema"". SI observdm
gi Ia cunoStinla adevdrului sd vind"" cttprinSi de teamd, li se dd ca ofagd pentru ins6 cd spune aceastdfericire dupi ce
deoarece,,harulmdnluitor al lui Dumne:eu rdni care sd-i vindece Si li se zice: Nu vd vorbegte despre cei smerili, bl6nzi,
S-a ardtat tuhtror oamenilor"',, dupd cum temeli. W S-a ndscut astdzi Mdntaitorul, fllmdnzi de dreptate,milostivi gi curafi cu
ne invafi Sfhntul Apostol Pavel. Acelaqi Csre este Hristos Domnul, tn cetates lui inima. Cu alte cuvinte, pacea se cdgtigl
Apostol ne deslugeqtelSmurit c5 de la David. $i pe cdnd se mirau ei, s-a vdnrt numai dac[ vom fi smerili, milostivi,
InomenireaFiului lui Dumnezeu,,nlt mai mullime de oaste cereascd ldttddndu-L pe bl6nzi, curafi cu inima, iar in urma
este iudeu, nici elin; nu mai estenici rob, Domnul Si:icdnd: Slavdtntru cei de suslui dobdndiriipicii vom cdqtigacalitateade fii
nici liber; nu mai esteparte bdrbdteascd Si
Dumnezeu $i pe pdmfrnt poce, intre ai lui Dumnezeu.
parte femeiascd, pentrtt cd ^voi toli ttna oameni bundvoire!"" Frumoasecuvinte, greu de implinit!
sunteli in Hristos Iistts""'. Nagterea Asemenea pdstorilor, vom deveni gi Agaam puteatrce, dacdam fi singuri!Dar
Mdntuitorului cuprinde pe tofi oamenii, noi pdrtagi ai Nagterii numai dacd vom tr[i nu suntemsinguri c[ci un Prunc S-a dat
invdluindu-i in iubirea divind, inaintea cu tot sufletul vremea praznicului, nou[, Emanuel,ce se tdlcuieqte,,,Dumne-
cdreiadiferen{ele de ordin religios(iudeigi fEcdndu-ne inima ,,iesle" gi veghind cu zeuestecu noi" gi undevrea Dumnezeuse
pdgdni),social (robi qi liberi) sau natural
toat[ stS.ruinp la implinirea celor ale p5cii, biruieqte legea firii. S[ ne punem toat[
(bdrbaligifemei)igi pierdconsistenfa.
cu inimi gi buze curate, grditoare de nldejdea gi credin(a in Pruncul plin de
Vorbind despre nemlsurata bucurie bundvoin!i. iubire,s6-Llls[m s5intrein inimile noastre
prilejuitd de acest praznic tuturor oame- gi locag cald'sd-I gdtim, lucrdnd numai
nilor, FericitulAugustin subliniazd,tocmai
Iubi{i fii sufletegti, ,,cdtesunt adevdrate,cdte sunt de cinste,
aceastddimensiuneuniversalS. a mdntuirii cdtesuntdrelte, cdtesuntcurate,cdtestmt
adusdde NaqtereaDomnului, c6nd zice: vrednicede'itbtt. cdte sunt crt numebtrn.
,,Sdse bucure bdrbalii, sd se bucurefeme- Sdrbitorimmarelepraznical Nagterii
orice virtute"'u, incredinfa{i fiind cL
ile: Hristos S-a ndsctttbdrbat, S-andscut DomnuluinostruIisusHristos,slrbdtoarea pdcii" vafi cu noi.
dinfemeieSi amdndoiattfost ridicali la loc nddejdii de m6ntuire,cdnd Dumnezeune ,,Dttmnezeul
' Stipdnili de asemeneagAnduri
de cinste...Buarali-vd, tineri sfinli, care trimitepeFiul Sducel iubits[ senasc[qi s[ .sd
rug[m pe ,flristos, pocea noastrd" sI
ali ales sd-L urmali pe Hristos tnainte de creascdin sufletelenoastre.Este potrivit
binecuvintezestrddaniilenoastrein impli-
toate...Buctrali-vd, fecioare sfinte; prilej sd ne cercetlmpe noi inginegi sd ne
nirea voii Sale sfinte gi sd dSruiascdda-
Fecioara v-a ndscutvoud pe Cel cu care intreb[m: Mai areEl loc in inimile noastre.
rurile cele bogateale NagteriiSale?ntregii
puteli sd vd cdsdtorili Jdrd sd vd pierdeli ale creqtinilorde astdzi?tl cunoaqtem? ii
lumi, zicdndcu inim[ buni, intr-un glascu
fecioria; voi care nici :dmislind Si nici urmdmsfinteleSaleinvdfdturi? proorocul:,,Doamne,revarsdpaceapeste
ndscdndnuputeli sdpierdeli ceeace iubili! Pentrunoi, cei de astizi, cu griji, cu
noi, cdci toate lucrurile noastre,pentru noi
Bucurati-vd dreplilor! Esteziua de nastere probleme,cu dorin{e neimplinite,ce mai
poateinsemnao sdrb[toarein care auzim; le-aifdcut!""
a lui Hristos""'.
Vd imbrlfiglm pdrintegtepe tofi gi vI
NagtereaDomnului estesS.rbdtoare de ,,Slavdtntru cei de suslui DumnezeuSipe urim sd petrecefi Sfintele Sdrb5tori ale
dimensiune cosmicd gi cu implicafii pdmdnt poce, intre oameni bundvoire"?
NagteriiDomnuluigi aleBobotezeicu pace
universaleqi devine activi gi lucrf,toare Hristos se nagte,dar rdzboaiesuntin lUme,
deplinS,iarAnul Nou 20I 6 s[ vd fie luminat
pentrufiecareom numaidac6esteasumatS. oameninemdngAiafiintdlnim la tot pasul,
gi spor intru toate cele de folos spre
InsS aceastanu inseamndcd, neasumatS, boli qi suferin{e se aqeazdpeste multe
mdntuiresdavefi!
S f d n t a N a g t e r e e s t e i n a c t i v i s a u suflete.Oameniise cearti gi se invrljbesc
nelucrltoare,ci inseamn[cd Dumnezeugi intre ei gi de multe ori jignirile devin un La multi ani!
harul sdu nu se impun omului. Nagterea limbaj cotidian. De ce oare, dac5 'EvreiXIII,
Domnuluinu anuleazdlibertateaomului,ci Dumnezeu S-a intrupat, omenirea incl S;
tlsaia
esteun dar,cel mai maredar ftcut vreodatl sufer6? De ce ,,sudoareafrunlii" pentru 'IsaiaII,4; IX, 5;
omeniriigi.omultrebuies[ sedeschidlliber ,,pdineacea de toate:ilele" devineo luptl oIezechielXXXIX,g;
i n a i n te a har ului lui D u mn e z e u , c a intre oameni,demulteori nedreapt[?De ce t
Dumnezeu si lucreze in el. Aceeagi istoriaestemartorultdcut gi neputinciosal IoanXVII,5;
uEvrei
deschidereliberi gi credinl6 au avut-o gi unor fapte condamnabile,asumatea fi [,2:
'ColoseniI,
p[storii cei cu sufletulcuratcirora ingerii li ,,normale"? l6;
'IoanIII,l7;
se arati gi ii fac pirtagi dumnezeiegtii Toate acestease petrec deoarecein
lume nu exist[ iubire! Din iubire Dum- 'Ef-eseni
Nagteri. lI,I4-17;
'uColoseni
Intr-ofrumoasdomilie rostitS,separe, nezeua trimisle Fiul Slu in lume,dar noi I,20;
chiar lAngdiesleadin Betleem,Ferieitul oameniine arlt[m de multe ori nevrednici "Ioan XIY,27;
''MarculX,50;
Ieronim vorbegte despre acegti primi in a cultiva acestdar neprefuit,darul iubi- ./
-
pelerini pdstoriidel6nglturmeledeoi in - rii. Pruncul dumnezeiesc. nevinovat si (Continuare in pagina9)

redinla Ortodoxd
Pagina6
Desprena$tere;i desprefii
A inceput Postul Crdciunului, a
inceputcu o durereaddncS.Dupd tragedia
de la clubul ,,Colectiv", mulli dintre
cunoscufiimei s-au plAnscd se
simt blocagi,cd nu se mai pot
concentra la nimic. Cregtinii
ortodocAi,cei practicanfi,gtiucd
la necazuritrebuie sd ne rugdm
mai mult decAt o facem de
obicei. PerioadaCrdciunului e
foarte potriviti pentru a inteli
rugdciunileqi pentru a citi mai
mult e c dr qi r elig i o a s e . D a r
uneorisimgimnevoiasd citim gi
c54i de beletristicS,laice. Cred
cd,in aceastdperioaddspirituald
dar gi marcatdde durere,trebuie
si ne alegem f o a rte b i n e
lecturile, sd fie unele pozitive,
curate gi dacd se poate chiar
indlfdtoare.
Cir{i de citit in tihnl
Marius Manta - TatI qi fiu (Editura
Vicovia, Bacdu, 2015). TatI qi fiu
reprezintddebutulin poezieal lui Marius
Manta, fiind o carte inspiratd din
sentimentelede filia1ie. Descoperind
frumuselealumii prin ochii bdiatuluisdu,
autorul scoate la suprafald, din
strdfundurilesale interioare,poezia.E o
carte-testament,in care se fac mai multe
mdrturisiride iubire, pentrucopil, pentru
tatdl trupescAi pentru Dumnezeu.Pentru
cei care au citit amdnunfit volumul de
debutabsolutal lui Marius Manta,cartea
de eseuriLiterathurbahn, religiozitatea
sa nu este o surprizd. Nagtereafiului,
cre$terealui gi imprietenirea cu acest
ingerag cobordt pe Pdm6nt duc la
descoperirea gi mai profundda sensurilor
vie{ii, la intensificareatrdirilor
duhovnicegti. Autorul incepe a scric
despre jocul copilului, despre jucdria-
Univers, despre cum Maica Domnului
vegheazl, sornnul celui mic Ai, treptat,
discursul patern se converteqteintr-unul
despresimbolul crucii, liturghie, sfdnta
impdrtdganie,sdrbdtoareaCrdciunului,
despre duhovnici sau sfin1i cum ar fi
Serafimde Sarov,despresunetulde toacd,
incheind un poem cu ,,DoamneIisuse
miluieqte-md". De altfel, emblematic
penrru'volumparea fi ,,Lemnulvie!ii", a
cdrui muzicalitatene-ar putea trimite cu
gdndul la un axion: ,,E strdnsurd de
nedesfbcut/E lipitur[ de nedespdrlit/ E
fdcdtur[ de neshicit/ Cu vrere
Dumnezeiascd/in iata qi fiu/ E lemnul
vietii"
Cartea cuprinde cdteva texte
inspirate de o esteticd a cotidianului,
remarcabilfiind ca performanldstilisticd
Credinla Ortodox[
prozopoemul,,Blocul". Paralele
interesantecred cd s-ar putea face intre
acesttext qi un fragmentdin poemul,,imi
amintesc", in care
Mircea Cdrtdrescu
descrie relalia sa cu
,,blocul stacojiu". La
Marius Manta blocul e
gri, dar este numai aga
doar la o privire
exterioard:,,Blocul meu
e ca o catedrald.E foarte
inalt qi te inconjoard.
Totugi,blocul meu nu e
o catedrald,pentru cd e
gri. $i catedralelesunt
gri dar induntru sunt
poleite." Or intreaga
cartea lui Marius Manta
std sub semnul privirii
cu un al treilea ochi.
unul interior, deschisinspre imbundtdlire
sufleteascf,.
Povegticu scriitoare gi copii, volum
coordonat de Alina Purcaru (Editura
Polirom, Iagi, 2014). O cdrticicd
frumoasI, in care mai multe mdmici
scriitoarerdspundunor intrebdri adresate
de Alina Purcaru.Aceasta le roagd pe
partenerelesale de dialog sd spund, in
primul rdnd, ce relafie au avut cu scrisul
,,ih perioada
care a urmat
na$terii
copilului (sau
a copiilor),
perioadd in
care raportul
cu timpul gi cu
ceilalli se
modificd".
Astfel,
intrebarea a
fost prilej,
pentru cele
care sunt co-
autoare, de a
povesti despre
miracolul nagterii gi despre fEpturi
minunategi pure, copiii, in primii ani ai
lor devia[6,ingeragiai Domnului.
Vorbind despre copii, nu puline
mlmici gi-au amintit propria copildrie,
idilica paresdfi fost ceaapoeteiSvetlana
Cdrstean. Cet privegte actul crealiei
literare,ea mdrturise$te: ,,Urgenfelemele.
legate de scris au rdmas aceleaqi,le-am
rezolvat parfial in timp. Dar textura
cuvintelor mele s-a schimbat,
corporalitatea lor." Aproape toate spun
despreactul scrisuluicd ar fi, pentruele,o
jucdrie. Totodatd, ele au incercat sd
defineascdincdrc[tura imensd de emolii
gi senzafii din sufletul unei mame, sd
Decembrie2015
redeapoeziamiracoluluide a fi un trup cu
doud inimi. Carmen Mugat se intreabd
retoric: ,,Cum si povestegtiinefabilul?"
Cam toate vorbesc despre parfumul
copilului gi se pare cd existd o notd
comund,in primele luni de viald, pruncul
miroasea cozonacsau,,alapteqi mieregi
nuc6" (Simona Popescu).Cdteva dintre
mdmicilescriitoarerdspundprin atractive
proze scurte, optdnd intre lirism sau
dialog. Luminila Marcu alege stilul
epistolar, imagindndu-qi un posibil
schimb de scrisori intre un medic gi o
femeie insdrcinatd,cu care se identificd.
Co-autoarele igi aduc aminte de
fragmente din cdrlile lor, mai vechi sau
mai noi, care se potrivescde minune cu
subiectul lansat, unele citeaz6,paragrafe
intregi din carli aflate in stadiu de
manuscris sau cdrora le-a fost amdnatd
publicarea. tntdlnim in toate paginile
cdr{ii foarte multd poezie, chiar dacd, de
exemplu, Adina Rosetti spune despre
decupajeleei cd ar fi fragmente dintr-un
roman la care nu mai reu$e$tesd lucreze,
insi citind cu atenfie,consta{icd acele
decupaje sunt poezie, poezie, poezie...
TristS, impresionantd povestea Mirunei
Runcan carea pierdut o fatd cu vdrsta de
numai 8'ani...Dar Dumnezeui-a trimis alt
copil, la nagtereacdruia a,,contribuit" $i
sora lui mai mare, cdci Miruna Runcan,
tulburattrprofund de doliul in carese afla,
o intreabdpe fata ceamare,Irina, in vdrsti
de 16 ani, dacl ea gi-ar asumacre$terea
unui copil mic, sugerdnd o posibild
renunfare...Adolescenta ii rdspunde
rdspicat:,,Ne bate Dumnezeu!" Aga s-a
salvatun suflet(de fapt doud,al copilului
gi al man'rei)gi s-andscutMatei-Vladimir:
,,Undartrimis sdnetreacdpunteamorfii".
Cartea cuprinde qi un interviu cu
Angela Marinescu, .care nu ezitd sd
vorbeascS, 1i cu aceastdocazie,tot despre
. ,'L i
poezie,dar $i desprefiul ei, acumun critic
cunoscut,Alexandru Matei.
Co-autoare la aceastd carte sunt
agadar 18 doamne, ,,poete, prozatoare,
eseiste,critici literari", remarcabileprin
crea{iile lor artistice gi,' mai presus de
toate, mdmi ci admi rabile: Svet lana
Cdrstean, Adina Dabija, Ana Dragu,
Domnica Drumea, Cristina Ispas,
Luminila Marcu, Angela Marinescu,
$tefania Mihalache, Ioanp Morpurgo,
Viviana Muqa Augusto, Cdrmen Mugat,
Simona Popescu,Adina Rosetti,Miruna
Runcan, GeorgianaSdrbu, Simona Sora,
Mihaela lJrsa, Elena Vldddreanu.
Volumul a fost coordonat, dupd cum am
menlionat deja, de Alina Purcaru, care
semneazdgi un cuvdntinainteconstituind
un eseuinteresant.
''
violeta sAvu
 Decembrie2015
Adflncimegi inilfime duhovniceasci
Unul din cei mai mari duhovnicipe
care i-a avut Oltenia qi lara noastrda fost
ProtosinghelulVisarion, care estecinstit
astdzimai mult decdtun creatorde istorie,
qi aceastapentru cd s-ajertfit pentru
veqnicie.Maimulte amS.nunte afldm
din carteatipdritdcu binecuvdntarea
PreasfinfituluiSebastian,Episcopul
Slatinei gi Romanafilor,Pirintele
Visarion, Duhovnicul de la Sf6nta
MEnIstire Clocociov-SIatina
(Editura Evanghelismos, 2012),
edilie ingrijitd de Preot Nicolae
Bdldqoiu,de laaceeagimdndstire.
Lucrareamemoriald,publicatd
prima oardla implinireaa 10 ani de
la trecereapdrintelui in veqnicie,
estela atreiaedigieaddugitdgi aretrei pdr{i
ce cuprind: I - momente importante din
viafa pdrintelui, prezentate succint gi
cronologic; II - inv6!5turi, sfaturi,
rdspunsuri la intrebdri, aflate in
inregistrS.riaudio qi video (pdstrdndu-se,
in transcriere,originalitatea gi oralitatea
textului). Parteaa III-a, imbogdfitdfafd de
precedenta edigie, prezintd, mdrturii
edificatoare ale fiiloi duhovniceqti.in
finalul volumului putem vedea un mic
a l b u m de f ot ogr af ii i mo rta L i z d n d
momentedin viafa gi activitateapdrintelui.
S-a ndscutla 28 octombrie l92l la
Ivegti (Gala!i), primind la botez numele
Vasile, frcdnd parte dintr-o familie de
credincioqi,cu 6 copii. A crescut,,intr-o
atmosferd de evlavie gi buni cuviinfd
creqtineascd".in adolelcenfd a invdfat
meseria de cojocar, a prins in deplind
desfdqurarecel de-al Doilea Rdzboi
Mondial, iar in 1944,fiind luat prizonier
pentruun an gi trei luni, a fost dus intr-un
lagdrdin Rusia.La un an dupdce s-aintors
din prizonierat a plecat la Mdndstirea
Bogdanadin apropiereaOneqtiului,apoi,
in 1952 a fost trimis la o mdndstirede
maici, Mdgura (Bacdu), iar dupd trei ani -
l a Schit ul I ndllar ea D o m n u l u i s a u
Stirigoaie, in zona Moinegtiului. Fiind
obligat,in urma Decretului410/1959,sd
pf,rdseascdm5"ndstireagi sd renunte la
linuta monahald,s-a retraspentru 5 ani in
comuna Buhoci - Bacdu, trdind din
meseria de cojocar. Degi Decretul nu
. fuseseabrogat,s-a restabilittotugi,pentru
l0 ani, in mdndstirela Sucevila,apoi la
Mdndstirea Clocociov din judeful Olt,
undea slujit25 de ani (1976- 2002).Aici,
inceputul a fost anevoios, totul era in
ruind. La toate lucrdrile ce au urmat
pdrintelea avut un rol important,atdtprin
climatul duhovnicescpe care l-a creat in
rdndul obqtii, cdt gi prin particjparea
efectivdla muncaobositoarede gantier.A
fost trimis in aceastdparte a ldrii mai
vitregitd de vremuri, dupd cum insugi
mdrturisea,av6nd misiune de apostol,in
special,al exemplului gi al pove{elordate
la scaunul de spovedanie- acolo unde
,,omul se pregdtegte sd devind meta-
i stori c" (P S S ebasti an,
Cuvint inainte). Sfdrqitul
pdmdntesci-a fost discret,
ca intreagaviafd,,,in liniqtea
nop!i i gi i n atmosfera
suferinfei dintr-un salon
modestdespital".
Pdrintele Visarion n-a
fost un orator pentru
mul l i mi , a predi cat i n
scaunul spovedaniei,
fiecdruia in parte, fiind
duhovnicul prin excelenfd:
rdbddtor,jertfelnic Ai neobosit in a trata
bolile sufletegtiale oamenilor.,,Acestaa
fost harul, darul, misiunea qi vocalia
sfinliei sale" (p. 141). Nu trata simplu,
u;or, dupd carte, ci dupd om. Pentru
fiecare avea cuvdntul care i se potrivea
numai lui - apreciazd,Pr.Nicolae B[l5goiu.
Era un bun cunoscdtoral firii omenegti,al
migcdrilor trupului gi al sufletului. S-a
remarcat prin ,,sfatul cald", dar
NumeleTiu
Am luat chip de inger
Sdscriupeel
Cu slovdde aur,sdmdrturisesc
NumeleTdu.
Silviu Claudiu MIHAI
,,i m p e ra ti v" ,,,mdngdi ereadui oasd gi
in{elegdtoare,dar autoritard". A fost un
cdlugdr rdvnitor, credinciogii numindu-l
,,pustnicul".In viala duhovniceascd s-are-
marcat,,cugetarea la nevdzute"-aceacon-
templarea lui Dumnezeudin fdpturi, des-
pre carevorbescSfinfii Pdrinfi.CAndspo-
vedeaavea in fala ochilor un spa{iudes-
chis,,,astfelincdt puteacuprindecu privi-
rea imaginea cerului, a orizontului, a
nesfdrqifului" (p. 28). Dddea rdspunsuri
surprinzdtoare,ardtAnddin ce motiv pdti-
meqteomul sau cum esteel ispitit de de-
mon, dezvdluindcauzelecdderiisale.Me-
reu fbceareferiri la scrierilepatristice,iar
experienlagi cultura sa teologicdil deter-
minau sd aibd solulii pentru cele mai deli-
cateqidiverseprobleme:familie,credinld,
rugdciune,post, smerenie,dragoste,pace
gi bucurie duhovniceascd;mdnie, jude-
cat6,urd, discerndmAntetc. Insufla maici-
lor qi enoriagilor dragoste gi admiralie
pentru Dumnezeu,pentru infelegereami-
nunatelor taine ale crea{iei. El ,,iubea qi
ftcea lucruri sublime": cele mai mari
bucurii le trdia la Sfdnful Altar la Sfdnta
Liturghie, unde se repetatainaintrupdrii,
de asemenea,in timpul cdt ii spovedeape
oameni,pentrucd ii scdpadepdcate.Aprig
PaginaT
luptdtor impotriva pdcatului, suferea
pentru flllea cdntt6, pdtimea cu enoriaqii,
infelegdndu-leneputinfa cu inima sa de
pdrinte.Cei carel-au cunoscutigi exprimi
recunogtinfa,respectul,admiralia pentru
calitafile duhovnicului.Au apreciatduhul
bldndefii,dragosteaduhovniceascI,vocea
caldd, modestia. ,,Printre oameni trecea
simplu, neobservat,cu pagi mdrunfi qi
repezisprechilia Sfinfiei Sale".Le spunea
enoriagilorca,in vremuri de frdmdntdri,sd
rdmdnd,,fermiin credin!6,fideli qi incre-
zdtori in Dumnezeu" (p. 180). CAnd erai
incercatde ameninldrileoamenilor,te in-
demna:,,Sdte temi mai mult de Dumnezeu
decdt de oameni". Cdnd erai ndpdstujtqi
clevetit pentru credin!6,i{i spunea:,,[ncd
n-ai sAngerato picdfurd de s6ngepentru
Hristos". Cdndte osteneaiqi agteptaiplatf,,
te invdfa: ,,Nu uita cd eqti slugd netrebni-
c6!" Cdnd luptai cu morile de vdnt, i1i
aducea aminte cuvintele apostolului
Pavel:,,Cineseluptd ia cununa...!",adicd.
te convingeacd e suficient sdte lupfi ca sd
primegtirdsplatavegnicd.
Prin marea putere a credinfei, cu
bldndeleagi forla duhovniceascda cdgtigat
multe suflete. ,,Linigtea nu provenea din
nemigcareagdndurilor, ci din addncimea
apelor" (p. 183). Fiii duhovniceqtigi-l
amintesc ca pe un Sfdnt coborAt din
icoanele vechi ale Sfintei Mdndstiri
Clocociov. Qdlugdr cu viald inalt6, cu
evlavie, ,,ufl monument de modestie,
smerenie, inlelepciune gi sfinlenie", un
nevoitor qi un trditor al credin.teiortodoxe,
alina suferinfe gi povdfuia suflete ',,cu
experienla viefii venitd din propriile
suferinfe gi din harul lui'Dumnezeu" (p.
185). Stavrofora Mihaela Tamag,stare{a
Mdndstirii Clocociov, pentru o perioadd
de timp, este convinsd cd Pdrintele era
inzestratcu darul inainte-vederii,fiind, cu
adevdrat, unul dintre aceia care a pus
strdlucit in lucrare indemnul
Mdntuitorului de aft,,inlelepli ca SerpiiSi
blifrnzica porumbeif' (cf. Matei 10, 16).
Insista pe mdrturisirea gdndurilor, pentru
ca acesteasd nu sape la temelia casei
sufletegti,puneaaccentpe sinceritateafalA
de duhovnic; aprecia tdierea voii care,
impreundcu ascultarea,nascsmereniacea
addncd.A cdutatsd-gitrdiascdviala,,intr-
un imn neincetatgi intr-o cdntarede laudd"
adusd Divinitafli, avdnd gi o evlavie
deosebitdpentru Maica Domnulpi care nu
inceteazda mij loci pentrunoi.
,,Atdta mdrelie duhovniceascdintr-
un trup atdt de firav!", pirintele Visarion
esteqi va rimdne o oazd de inplepciune,
unde sufletelerdtlcite se pot odihni gi se
pot addpa din izvorul viefii, primind
credinlagi putereade a mergemai departe.
'Lucia
ENACHE
redinfa Ortodoxd
Pagina8 Decembrie2ol5

Dreptul la extratemporalitategi dreptul

la extrateritorialitate(1)
,,Cuprilejulimplinirii a gaptesutede Dublat de un dantolog acuzat,apdrd- a putut Carol de Valois, au putut atdlia
ani de la nagterea autorului Divinei torul poetului qi-a fundamentatconvingd- allii, nobili, prelali sau suverani, biciuili
Comedii, un mdnunchi de dantologi - tor cerereade achitare.Finalul pledoarieia de el, sd-l numeascdrebel, dar rebelul de
eminenli jurigti gi istorici din Iralia, fost la indl{imea nobilei cauze apdrate: atunci era intemeietorul crainicul unei
- au redeschis, Si
Germaniagi Fran,ta in cadru Florentinii, negustori Si bancheri robusti, civil.izalii noi. Nu existdjudecdtori pentru
solemn,procesullui Dante.Dezbaterileau n-au crezltt tn divina misiune cu care se ajudecageniul
Q{. n. - De^gigeniulnu scu-
avut loc in ziua de 16 aprilie 1966,in simlea tnvestit Dante. N-au recunoscut(Si zd viciul!). El estesingur.In aceastisingu-
a bs ida baz ilic ii P i e ro d e l l a A re z z o , cum ar fi putut?)tn omul cu chipul.r/(f)1;'i rdtatese realizeazd...rdsturnareapozigiei
decoratdcu superbelefresceale lui Pierro mersulgdrbovit, din mulpimeaanonintda cdtreel,justiliabilul gijudec[torii sdi,pen-
della Francesca.Doud mii de persoane proscrisilor pe Surghiunitul fdrd vind tru cd judecdtorii sunt astdzi pulbere in
s-au adunat pentru a asculta cuvdntul purtdtor de miraculoase mesaje perene. mormdntul lor, dacd acestamai poate fi
autorizat al dantologilor despre faptele Dar istoria a validat gdndirea sa Si visul gdsit,in vreme ce el e via{d vie in lume!"
pentrucare fusesede doud ori condamnat sdu.Ceeace ieri i-afost imputatca o crimd (N. n. - In singurimeaiubirii lor, in cazul
la moartecel mai deseamdPoetal ltaliei. de Lese-patrie,esteastdzi speranla vie ce geniilor cregtine,Poefii, ca gi pustnicii,
Ca sediu al instanfeide judecatdad- insuJleleSteSi consoleazdlumea de pe tot sunt"pdrtagiDumnezeirii,frrd pizmuiregi
hoc a fost ales Arezzo, oragul care cel pdmdntul... L-au condamnatca rebel; Si - lucru strdin de gdndurile ingeregti gi
dintdiqi-adeschisporlile inainteaPoetului eraprofet (N. n. - Mai degrabd,vizionar!). omenegti- adeseorivorbegte cu ei, ca gi cu
proscris dupd prima condamnareqi de L-au izgonit din cetate; Si a avut ca patrie nigte prieteni ai Sdi adevdra{i" - Sfbntul
undeau pornitfaimoaseleepistoledantegti lumea.Asupra capului sdu, tn locul securii Simeon Noul Teolog). (Continuare in
cdtre prea ticdloSii florentini gi cdtre i4fame, a cobordt in lumina timpurilor o numirulviitor).
Henric al VII-lea (N. r. - Este vorba de coroanddeglorie.
impdratulgermanHenric al VII-lea, cdruia d) Ultimul cuvdnt:In ultimul cuvdnt, Dr. Ioan CANUU
Dante i s-a adresat cu incredere gi inainteadeliberdrii,DanteRicci,a explicat
entuziasm ca unui aducdtor de pace gi rostul rejudecdriidupa aproapegaptesute Lerui ler
d r ept at e gi pe c a re -l v e d e a d re p t deani a procesuluilui DanteAlighieri,ard-
mdntuitorulttaliei: Divin, AugustSiSezar). t6ndcddocumentele din Libro del Chiodo Cu nddejdegi iubire
$i acum,dueluljudiciar: gi din Libri palerarum trebuiesI fie restu- Sd-Lintdmpindmpe Mire,
a) Cercetareajudecdtoreascd:S-a diatedejurigti, nu numai de istorici,filo-
procedat,mai intdi, la audiereamartorilor logi gi literali,pentrucd tocmaijurigtii ar
Carevine an de an
careau evocat,in calitatealor de istoricigi putea,cu tehnicaqi cu aceamensce le este
gi
cercetdtoriliterari,faptelegi ideilemarelui proprie,sd le surprinddsensulgi semnifi- $i lac\eE lamirean,
exilat; cafia;gi,dacds-arputea,dupdgaptesutede
b) Rec hiz i to ri u l : R e c h i z i to ri u l u i ani,dincolo de o hagiografiede-acumcon- Vine sdnedlruiascd
sus{inutde Antonio Bollochi, pregedintele venfionald(N. n. - Este vorba desigurnu- Via!6 nou6,cregtineascd,
secfieipenalea cur{ii de apeldin Perugia, maide hagiografiacatolicdde dupdmarea
nu i-a lipsit nimic din asprimeaunui actde schismddin anul I 054,fi indcdceaautentic Vine inclrcat de dor
acuzare(s.n.).Fdrd a-!i puteaascundeve- dreptsldvitoareeste valabild, acum gi in Pentrunoul Sdupobor,
nerafiafafi de divinul Poetgi cer6ndiertare vegnicie!),sd identificein fa{adreptuluigi
pentrufaptul cd trebuie sd intinezecu scd- in fala istoriei, in fugarul politic florentin Oferindu-ia Saviafd
derile sale faima unui bdrbat atdt de in- peSurg hiunitul fdr d vind. $i, prin pilde,o povald
semnat, reprezentantulMinisterului Pu- e) Solufia: A urmat verdictul - de
blic n-a omis nimic din ceeace ar fi putut achitare,firegte- aljudecdtorilor,care,ina- Pentrutofi gi pentry toare,
justifica cele doui condamniri. Portretul inte de a-fi da votul, gi-ar motivat public
Pdnddincolodemoarte!
moral al omului supus judecdfii a fost opinia, cu argumenteistorice gi de drept.
zugrdvit de asemenea,frrd menajamente, Unul dintre ace$timagistra{ia avut ideea
pebazamdrturiilorunorbiografigi istorici, ingenioasdde a inova in beneficiulgenia- Sd-Ideschidemugadar6,
care au scris intr-o vreme nu prea lului Poet doud drepturi excepgionale: Lui, Ndscutuldin Fecioard,
indepdrtatdde aceeain care a trdit Poetul. dreptul la extratemporalitategi dreptul
Acuzatorul gi-a concentrat eforturile la extrateritorialitate: Geniul nu trdieSte Dumnezeugi Duhul Sfbnt,
pentru a demonstra cd. in imprejurdrile numai tn epocasa, ci anticipeazdviitorul. Impdratulpe pdm6nt...
istoricedategi in baza legiuirii penalede Geniul nu trdieStenumai pe pdmdntul sdu
atunci,osdndirealuiDanteerainevitabi16. debastind,ci in tot neamulomenesc. S6-Lprimim cu bucurie,
" c) Replicaapdrdriia fost viguroasdgi In deliberareapublicda completului, Ceasde ceas,pdnd-nvecie!
strdlucitd (s.n.).Eminentulavocatfl orentin format din preqedinteletribunalului,
DanteRicci (N. n. - Ce prenumepredesti- ErnestoEula,fost prim pregedinteal Curlii Lerui ler,cd Domnu-iburl,
nat!), n-a ldsatfiri rdspunsnici una dintre de casafie,iar ca membri ai completului Vine-n searade Crdciun,
?nvinuiri.N-a tdgdduitcusururilePoetului, prestigiogiprofesori universitari gi inalfi
dar a gtiut sd pund in lumind rectitudinea magistra{i,s-a mai spus:Cd uneori Dante S5-Lintdmpindm
cu drag,
lui de caracter.Temeiurile /e fapt gi de a lovit, tn aspra sa bdtdlie de cetdlean Si
Ddndu-l inima,inprag,
drept ale condamndrilorle-a spulberatcu Poet,pe stdpdnitorii vremii, tn acele clipe
argumentetrasedeopotrivddin legislafia el nu a cedatnumai conStiin{eisale libere
vremii qi din principiile permanenteale de om al epocii sale; el s-a supusdatoriei $i-o colindd,pdnd-nzori,
dreptuluipenal. La mulf i ani sins[rbbtori !
fald deviitor.A putut Bonifuciual Vlil-lea,
Cornel GALBEN
CredintaOrtodoxd
Decembrier0tt Paginag

Educafianesfinfitl esteucigagide oameni!(2)

(Urmaredin pagina3) oradeieligi€(ved€tri,
nici mlcar aceasta
nu e ne cladimeducatiape TemeliaHristos,ci pe

llipt:::::"-:tr.llj,1iir:l"ll:::,'::l:t'i h'."iiii^il.:fi11i.'jl;ff1i,3"'ln"Iii,ll ifil,'ilil,"3T,ffil

i,i1ilY"'$:illLli
11"-::::J^'::-11.:::-"li..l?i,Tll-t!"'"nt1,13"rformalismneroditorqi care,cu ticdlogit"i Dumnezeu
cenuluoeircperfaretesau (l loanJ' 6 - l-u)
nu mai are loc in invaldrura
, - insistenla-eblamatdgidoririafieliminaLedin noasn4 de aceea ne-arn prlbuSit inn-o
Nu mai putemsane amagim,realitalile *il*t.ti mlidilele. devastatoare criz4 iudecati a lui Dumnezeu
dinjurul nostrusunttragice.tineretuleducl L"l ili; H;;;;G
in ultimii 20 de ani in Romdnia'carea-I1ta] ,""aa sliu in u""ruaduce din car€ i€iim oiana4i qt pedepsili.Altfel
";;;;";;viiri
rnric-"i"i-6l'rvrin"'n,i "r, put"ti face spus,toat€;ecazurileii irtigite' pi carete
bac-urile,a mdsluitlicenlele!i doctoratele.," tt;;.; ;;- ,pil" Hristos suportimin ultimii ani iqi iu radlcinitein
dezvoltatcelemai scarboase 1iJ---i5,'5,'
site-u'isi retele ii""rn"rir]iiva"t"iti,iui-noi*. nina"anoi greul pdcatal alungdrii[ui Dumnezeudin
pornogratice. careii-a adtat falaanarhiste p: Jr" acelacare iiala noastr4inclusivdin educaliapruncitor
;";;;;;;h';iilp, iia"trlii
strizi, careexhibain vlzul lumii ru$inoa-se;;;" ,ugiu*u t up.ur"a. nogiri.cuvantulSfdntuluiIustinPopovicinu
festivaluriga,v,carevioleazabestiali" q*9- ir'^*ird;;;;;;c;;i"
"d;;i"i;^ de e pesimisr. nici alarmist. ci este lucid
calit'atea
estefructul criz€i educa[iei.al celor 6l d,e iiir
reformealelegiilnvdldmentului. ,
al pecatelol li""i,'-'sia"liii-iii";i";
ni?iiauotutui. De prevestitor:.gi ,,Dupece a omoratin sine pe
"il,iibii"-"^q Velimirovici bumnereu iutletur, omur european,
indiferenlei$i nesimliriinoastresuntem ;liu-r" puneureoulta incepandcu ceteva decenii in urma, se
tolii vinovalideacestdezastru -cu ;;;;-;i;i,li;""i
nalionalroatd i;;;li;;;;ti;; ;l;i-il *"ti"u noastragi sinutidecu incerul,tiindcd sinuciderea este
educaliali toati inv4areasuntbunenumai ill"ill. .i" JJ i.pe noiln uru.ur"-"ri6i lnsoliroareade neinldturata omordrii lui
dacase afla sub harul lui Hristos' dace,se C;r; $;il65t".'i""i iiiiiiara a" une Dumnezeu,, (op. cit., p. 106).oare mai are
sfintesc prin Hristos, daci decurg,din ;;;t;";;;";;;rL;i;r1;top.
- -c; p. sol. romanurresuiside cieiinF qi de iubireca sa
invetd rasa Altminteri.cum seintempl[-la
ri;;;;1;i;nanr'"o; "it.,,;rin" ain se etiberezede sub blesiemulcumplit al
noi acum' e balamuc, nu invaFm-.'ent' pa*ti-nu "i" ratiuniirrupe$ti?
sminleala. nulcoald.Sfdntul Paijie Aghioritu ".t"^-^"riia-air";ili;;;G";
l".,tl"*f:3i"",ifl',ffi'i1;;i,Si.iiliSilll!
Iluziile false aduse de averi
de Dumnezeu.in celedin urmdi5i facesabie
cu douArtriruri: cuo parte se in;ungnie ini"eii exclusiv carierei, Lucrurile materiale pierdute mai pot fi
,. -D"qi:Fd:1, Iiala miliardarul recuperateDar e un lucru carenu poatefi
incerpe sine insugi,iar cu ceaialr;ii rai;;; liTtto,tl].5i "9l,"li1",1l1tplt' 20ll'Iuptacu recuperatodati pierduu:viala C6nd o
ou."ni soluliiiesate .un,.*"iirli !fI:IgblI q:19"1ln.anul
omene$ti "uli raFonale.Cunoastereu
"or. o."niut- ."T""11 fT"Tlfl:l h."iq,q: " plecadin- persoand intriin saladeoperafie'varealiza.ci
*to. .1, q pe culmile existdo carte pecarenu a terminat-odecitit -
ca. srin!i;du-;e. devine dumnezeiascii-il .!::M' ;4i,,"1"i.
atunciajutd"(Cudurereqidragostepeitr'u:i:.:t*Lliil]lrn:""jlcerilor'-lnochiialtora"'carteatraituluisenttos"
omul c6ntemporan,Schitul Licu. Zbtiii,-f "i"1" meaesteun,simbolal succesului. Cu Indifer€ntde etapavietiiin careneaflem
195).Far[ harirlsifdra iuoireatui Aristos,ie !"q:::t5].]i mea,nu prea acum,odatiiculrecerea timpului,nevomcon'
"lT1.de-qunca
careni le acordi'gratuitgi necondilionJa',; amaltemotivedebucurie.lnfinal,avercaeste fruntacu ziua ln carecortinava cadeapeste
noi te retuzam,alungandu-Latn mij'l'oii !??: ?!-d" de viala cu caresuntacomoda! noi. Punepre!pe dragostea pentrufamiliata,
noshu,redevenim anim-at",sattara.iuni]"-triii obirnlit iube$e1i prietenii PoaJrS-Ebine
:onsqnul-
dacdavemmilioanede inlormaliiin cap-. Cu . , ^ln aceaste clipi" zacendpe patulde spi- cu tine. Preluietl,e-ipe ceilalli". (Sursa:
adevlrat,astSzi,multi copii suniaepozL a. tal, filmul vieui melemi seperindtprin fala unica.ro).
informalii.nurnaivoibim cefet Oeinform-a1il ochilor Realizezce toatdrecunoa$tere4 lau-
unii dinLreei. nu mulli. serc1saztr a".1," dele. bogddade carem-am bucumtaupeliL 4! r. Lucruri omenesti.corecte.con-
devenitihradesensinfataapropiatei . .\.
mo4i.in cluziejustll.
intbrmalii pe baza raliunii urn*., n,ii.in insdnimic,absolulnimic,despre
' intunericulcamerei.md uit la luminileverzi crediniain StantaTreime,lespre prezenga
logosul dumnezeiesc; cei mai mulli ni'ii
gn in viat5, aud DomnuluiIisusHristosinviaF lui. Fft5 Hris-
coieleazadeloc,suntsemianalfabegi, ilFhrdi de la aparatelecare ml
(adic[ nuintelegcecitesc;,inctustvta tiieu"5i sunetele mecanice s.a:1919 ficut: d: ele 9i tos,boga{i4succesul,notorietatea, slavadela
la faculrare: iar cu minrileirisatede haruli;i simtrespiralia ZeuluiMo4ii apropiindu-se. oameni,relaliilesumdeclarateun nonsens.

ilil:',"'ll[1fti.'"UTiJ*ftjJi:1:"#:: *"".,ii:T..'Tflflj"#::xHtffT]jiil Pastoralrla

siop Le educaliadecatacelade a daoameni, lspectealevietii carenu auleg5turacu Darfca I
oameni (n.n. nu,",rur,-iii'iili"i:i3lt T*b'li:.:3fi""";;;ii;i;;;;
adevarali Naqtefea DOmnUlUi
relafiile
mentale)?invdtituradespre€ducalie,atatl" d9 u6t-lSA-fi€ ' sifie-art& sAfieun ^tl'.^la ornAi, pagina5)
noi cat Si la popoarele t vis rcimplinit din tinerele"' Fuga-non-stop u*r-.-,., ,!t't-"
"r"gtin",
neaparat sA coies undi cu invdfdtura lui "inii dup[ bani transformao-persoan6" cat d" lo'- tt
"il'ff::*'"lo
Hriitos. Daci eiucalia e separatd de maltrarfiea'intr-ociudltenieasemenea mie'
"';;ii;l'it""
"'
".
inveleuralui Hrislosnu sepierdeinvelelura . Dumnezeu ne-alasat.simrurile ca sare-
";fiiii. i;i
lui Hristos,ci sepierdeeduca(ia li se pierd cepllonam oragosE-4 sentlmentele celor-oln I'lPerulll. t0-ll:
oameniiade\6rati.$i iara$i:dacAeducaliase Jur.ll nu llllzllle ralseaolse oe.averl lo[l ''SfenrulMac.rieEgipleanul. Obilii, in PS.B.-
pierdein $coal5" devineprimejdioasl Dulrltl. roarcproprlerallleSlInvesllltlleqlnvla' l2.EdituraBasilica-Bucureili,20l4,p. I20i
5coala
pentruoameniSipopoare, fiindciomutgcolit lamea- nulepotluacuminein mormdnt Tot '" ITimoteiII,4;
'Titll
!l tlpsitde caracter iste mult nui primejdio5 ce poi lua sunt.amintirile scaldatein iubirea ll;
peniru sine li pentru ceilalfi dicdt omul datafi primitS.Acestea suntadevaraiele bog[- " Galateoi III,28;
;escolit$i lip;it de caractea'(Rispunsuri la lii carete_vorurma,insofi mereu,dandu-ti "Fe.icitutAugustin, Pr..dicih mNrilesl]bitori,
intreblri ali lumii rle asttrzi,vol.'2,Sophi4 putereali luminacaresuntnecesare semergi vot.I, in PS.B.- 13,EdituraBasilica, Bucure$ti,
Bucure$ti,2003,p.49). E clar,eauia6aIEri mai departe..Dngostea nu cunoattedistanle. 2014,
Dumnezeu, scoate neoimeni.Amandoi Sfin1ii ViaJanu arelimite.Mergiundevrei sd.mergi. Pp l06-10?;
-
pirinti .irrri mai srrsne snllntharrF
'll',il'- Atingevdrfurilepecarevreisaleatingi.Totul Fericilullerooim,Omilii la Evrnghcli.dupi
;;,;" ;,;;.;';;j" j- "1u,"6 sebazeaza
iili^i oe2 iucruri:inimasi mdin-ile rale. Mrrcu. omilii diverse. Editura IBMO,
matematic'd, biologie, teh;ol;;i"-' Aiat Bucureiti' 2014'
Poli si angajezipe cineva sa conauca ls]lff;
inlbrmaticE-islorie,geogralie.rlroroi,ei'ie lf
drept. medicinaeici eic.. Lrebuie15 6. ma5inatn locul taq sd produca.bani penm
sfin1ite,sddecurgddin invaftrturalui Hristos tine.Darnupotipl[tipecin€vasB r^'r"" h^'r" "l]fji'ot.z;
ca dintr-unizvorviu. Aici nu e voruaooaiae in locultdu.' li.'j',:tiltyi:ir,

Credinla Ortodoxd
Paginal0
Arheul $tefancelBun/Sfflntul(5)
Nomos, anomos qi ...rrstriiniitt
...Citindb[trdna gi severacartea lui
Grigore Ureche,e greu sd nu observi ci,
dupd ce Cosmosul-Logos Cosmic se
deschide,prin trecerealui $tefancel BUN
in Lumeadin careva vegheala implinirea
Nomos-uluiRomdnesc,a Legii de duh a
Romdnilor:
I - pe de o parte.,se dechid Porfile
Universului,gi apar,,lumilevecine"/"sori
vecini" (cum mistic formuleazd Lucian
Blaga, in Paradis in destrlmare): ,,lara
L e q a s c d" , , , I m pdr Sl i iTad td ra s c 6 " ,,,D e
impdraliia turcilor",,,Pentru lara
Ungureascd"(un amestec de Ardeal cu
,,Crdiia Ungureascd": pe de o parte
,,Rumdnii, cdgi sd afld ldcuitori la Jara
Ungureascd gi laArdeal qi la Maramoroqu,
de la un loc suntucu moldov6niigi to{i de
la Rdm sd trag. (...) Iestelara Ardealului
plind de toatd hrana cAtdtrebuieqteviefii
omenegti,cd pdine peste sarhi roddgte
multd, de niminea nu o cumpd.ri, ci
tuturora prisos6gte, vin pretutinderea,
nimdrui nu lipsdqte,miere multd gi bund,
de care facu mied, ?$? de bun, cdt sd
potriveagtemarmaziului" - pe de alta, se
aduce,,lazi" istoria stdpdnirilor:,,Agafa-
ra Ungureascdcrdie mare ce era, dintr-un
trup in multe mdduldris-auintorsu,o parte
turciifin, cu scaunulcrdieicu Buda,ndmfii
altd parte,Ardealul de-i cu stdpdnu,incd
estesupturobiia turceascd"- cf. idem, pp.
84-85) - scriitorul avdnd grijd sd ,,taie"
scurt propria istorisire despre ,,sorii'
vecini", intrucdt,dup6,,Apusul"(urmatde
RdsdritulMistic, in Ceruri!)al Bunului/de
Dumnezeu incununatului $tefan, se
cuvine a nu neglija descrierea
,,gravitaliei" propriei istorii mistice
romdnegti, in jurul Centrului anistoric,
decdtsdlungescdpriviri qi vorbe sprezone
non-mistice:,,mai apoi sd nu ne ardtdmu
istorici de lucrurile altor fdri", ,,d€
impdrdliia Turceascddestul am poveitit,
ci iardqide altile sdpovestimgi sdardtdmu
inainte";
2 - pe de altd parte,se face vf,ditd,cu
mai mare intensitategi acuitatedecdtpdn[
inainte de Bunul $tefan (cdci toli cei
dinainte,mai mult saumai pufin gi fiecare
in felul sdu,pregdtiserdivireaCentrului!),
grija deraportarela Centru:dacdvoievozii
se c on- f or m eaz d I c o a n e i C e n tra l e ,
Nomos-ului revelat, intru desdvdrqire,de
incununatul cel Bun, sau scad vigiienp,
fald de Nomos-ul stabilit in Centru
Anistoriei Sacre.Aga se explicd rnereu-
revenirea [a $tefan-Centrul, in cazul
tuturor conducdtorilorpoporului istoric al
valahilor - chiar dacd uneori comparagia
esteimplicitd, ea nu poate lipsi, pentru cd
Centrul a fost fixat, Paradisul,ca Stare(de
a cu m) $t iut d/ Cun o s c u td , d e c d tre
CredintaOrtodoxd
Decembrie2015
,,moldoveni",Existi! s-aupristdvituin anii 7025<1517>,aprilie
In acestecondilii, se instituieo mult in zile 18,in ceasulcel dintdi al nopfii, in
mai precisl judecatd asupra Fiinfei ti tdrgu in Huqi, nu cu pulind laudd i,bntru
Fdpturiivoievodale: a fi voievoddevineo lucrurile cdle vitejdgti ce fdciia, cd nu in
funcfie ,,gtefanicii". A fi voievod be{ii, nici in ospefe petrecea,ci ca un
inseamnd,de acum, a acceptasd nu exigti strejarin toatepdrlile priveghiia,ca s[ nu
ca personalitate,ca individualitate- ci sd sdqtirbeascd,larace-i rimdsdsede latatd-
exigti ca Funclie Nomoticd - func(ie de sdu. $i domnindu 12 ani gi 9 luni qi 3
Nomos-ulinstituit de $tefancel Bun. sdptdmdni,multe lucruri buneau ftcut. $i
Unul singur dintre,,gravitalioniqtii" ddcii cu mare cinste l-am ingropat in
anistorici,dinjurul Bunului, ajungesdias6 mdndstire in Putna. Iard ce va fi lucrat
in eviden!6,ca fiind cel mai apropiat de inlduntru sau in [ar6 la noi, dispre partea
Nomosul gtefanic: Pitru Rareg. ,,Carile jud6lilor gi a direptdgii, nu afldm, ci
apucdndu-sdde domnie, niminea de cunoa$temcd unde nu-s pravile, din voia
ndddjdenu s-auscdpatu,cd pacegi odihni domnilor multe strdmbdt[li sd fac" - cf.
era tuturora qi ca un pdstoriu bun ci idem, De moartea lui Bogdan vodl cel
strdjuiegteturma sa, aga in toate pdrfile Grozavu, p. 94.Bogdan estecel care,de
strdjuiagi priveghiiagi nevoiaca sdlifasc[ unul singur fiind, a lovit cu sulila, de
ce au apucat. CA nimica dupd ce au mdnios ce era, in Poarta Liovului: ,,$i
dobdndit domniia n-au zdbovit, ci de singur Bogdan vodd cu capul sdu au lovit
rdzboaies-au apucatgi la toate ii mergiia cu sulifa in poarta Liovului, care lucru qi
cu noroc" - cf. idem, De domniia lui astdzisd cunoagtesemnul. $i nici ldgii nu
P5tru vodl Rareg, ficiorul lui $tefan tdgdduiescude aceasta,ci incd ei mai tare
vodicel Bun, vtr leatul 7035 <1527> mirturisescu cd au fost adevdrataga"- cf.
ghenuarie20,p.99. idem, CAndu au pridat Bogdan vodl
Numai la,,plecareain transcendenla fara LegascS,ajungAndpInI la Liov, p.
tracicd" a lui Pdtru vodd Rareg,,,tara" se 90.
manifestdsimilar cu ,,inmormdntarea"in Iar nepotullui $tefancel Bun - $tefan
eternitatea lui $tefan cel Bun, ,,cu multd vodd cel Tdndr - este abia o palidd
jale qiplAngere"ca,,dupdunpdrinteal sdu, reflectarea Nomos-ului $tefanic - ceeace
carile n-au fostu mai jos decdt allii" : deducem, urmdrind metoda concluziv-
,,Pdtru vodd fiindu bdtrdn de zile qi existenfial[ a lui Grigore Ureche, tot din
cdzdnduin boald grea, au pldtitu datoriia panegiricu\ lui $tefan vodd cel Tdndr
sa, ce au fostu dator lumii gi s-au sdvArgit (insdgi,,tinere[ea",atributul prin care este
septemvrie2, vineri, la miiazdnoaptegi cu identificat, marcheazd distanla, fa,t5 de
cinste l-au ingropat in mdndstire in Leul gtefanic!):,,Aqijdirea intr-acestag an,
Pobrat[ ce estefrcutd de ddnsul,cu multd ghenuariepatrusprdzecezile, pristdvitu-s-
jale gi pldngere,ca dupdun pdrinteal sdu, au $tefan vodd cel Tdndr, ficiorul lui
carile n-au fostu mai jos decdtal1ii,ci au Bogdan vodd, in citatea Hotinului gi cu
ldfit hotarul terii, cd pre sf,cuide multe ori cinstel-au ingropatin mdndstireain Putna,
i-au arsuqi i-au pridat gi luundu-lecetd{ile careaesteziditd de mogu-sdu,$tefanvodd
gi oragilesuptputdreasai-au supus. cel Bun, gi au domnit 9 ani gi 9 luni. Scrie
$i atdta groazd, le didease cl la la un ldtopisef moldovenescude zice cd
vr6mea norocului celui prostu, ce era gi pre acesta$tefanvodd l.au otrdvit doamnd
pribeagla ddnqiiqi sdscdpasdde domniegi sa.Acestu $tefan vodd intru tot simdnacu
dupdce sddusdsela turci, ldsdndu-gdoam- firea mogu-sdu,lui $tefanvodd cel Bun, cd
na sacu coconii gi avuliia in Ciceu,necum la rdzboaie ii mergea cu noroc, cd tot
sd sd bagesd-ijefuiascd,ce incd i-au pdzit izbdndiiagilucrul sduil gtiiapurta,mdcard
gi i-au socotitpdndla venireasa al doilea cd era tdndr de zile, amintrilea era om
rdndu. Aqijdirea gi cu ldgii de multe ori mdniosgi pre lesnevdrsasAnge". cf. idem,
s-au bdtut gi Pocutiia incd le-au fostu De moartea lui $tefan vodl cel Tin5r,
luatu. Mai apoi, dupd atdta trudi a sa, 7035 <1527> ghenarie 14, p. 98. De
cregtin6qte in {arasa s-ausdvdrgit,dupdce observatinversareafrazald: dacd la $tefan
s-au umplut domniei lui cei dintai gi acei cel Bun,,,mdnia"gi "vdrsareasdngeluipre
de apoi 17 de ani" - cf. idem, CAndu au lesne" erau puse ca initium mistic, la
murit Ptrtru vodil vleat 7054 <1545>, $tefan cel Tdndr ele incheie panegiricul,
p.119. 'ca semn al non-misticuluisemnificafiei
Ceilalli Mugatini nu se ridicd la lor gi al incdlcdriiNomos-ului,tocmaiprin
nivelul cerut de misiunea ,,gtefanicd" acesteatributeale Duhului sdu(executase,
(revelatd de $tefan cel Bun!), de a cu nerecunogtinfdiresponsabild,tocmai
transcendeistoriain anistorie. Nici mdcar pe cel care fusese format, spiritual, de
fiul lui $tefan gi urmag dinastic direct, $tefan cel Bun, ca ,,Strejar-stejar-arbore
Bogdan, nu implinegte decdt parlial
Nomos-ul qtefanic: ,,Bogdan vodl cel Prof. $r. Adrian BOTEZ
Grozavu,ficiorul lui $tefanvodi cel Bun, (Continuare in pagina11)
 Decembrie
2015 pagina11
. [,
"^{?

,, Sfintul Palsie.dghioritul '.*

Ecumenismul,o asociafiede picltoqi

PreaCuvioasePdrinteHaralambie, Cetate(Constantinopol),a gdsit ecou in scandalizali, sd mdrturiseascdCredinla
Vdzdnd marea furtund care a fost r6ndul multora dintre fiii lui spirituali, Ortodoxd, sd intdreascdTradilia gi astfel
stdrnitS.in Biserica noastrd din pricina care gi ei o trdiesc in cetdfi (orage).De sd pricinuiascd bucurie mare Maicii
diferitelor migcdri filo-unioniste gi a altfel, acestaeste duhul vremii noastre: noastre.
iegdturilor Patriarhului [Atenagora] cu familia s6-gipiarddmenireaei sfdnt[ din fn vremurile noastrevedem cI mulli
Papa,am fost cuprinsgi eu de durereca cel pricina unor astfel de iubiri, ce au drept fii credincioqiai Bisericii noastre,monahi
ce sunt qi eu fiu al ei qi am consideratcd scopdezbinarea, iar nu unirea... qi mireni, din pdcate,s-audesprinsde Ea,
este bine ca, in afard de rugdciunile pe Mdnat cam de o astfel de dragoste din pricina filo-unionigtilor.Cred cd nu
carele fac, sdtrimit gi eu o bucdlicdde afd Iumeascd,qiPatriarhulnostruajungepdn6 este deloc bine sd ne despdrlim de
- caun monahsdracce md aflu - pentruafi la Roma. In vreme ce s-ar cuveni ca mai Bisericd de fiecare dat6 cAnd Patriarhul
de folos, fie gi pentru a face o micd intdi sd arate dragostefa{d de noi, copiii greqegte,ci fiecare are datoria qi obligalia
cusdturdla vegmAntulrupt in bucSleleal lui, gi fa!6 de Mama noastrf,Biserica,el, de a protesta$i de a lupta dupd puterile
Maicii noastre.Cred cd veli face dragoste din pbcate,gi-a trimis dragosteafoarte sale in sdnul Bisericii. A intrerupe
qi o veli folosi, public6ndu-o in ziarul departe.Rezultatul a fost cd a odihnit pe pomenireaPatriarhului,a te desprindegi a
religios al Sfin[iei Voastre. VA fiii saicei lumegti,careiubesclumeagi au crea propria Bisericd, gi a continua sd
multumesc. aceastd dragoste lumeascd, dar ne-a vorbeqtide rdu pe patriarh cred cd esteun
Mai intdi, a$vrea sd cer iertarede la scandaiizat profund pe noi, pe fiii lucru ira{ional.
tofi pentru c6 indrdznesc sd scriu ceva, Ortodoxiei,mari qi mici, careau fricd de Dacd pentru o abatere sau alta a
deginu suntnici sfdnt,nici teolog.Credcd Dumnezeu. patriarhilor ne despdrlim gi facem
vor inlelegetofi cd cele scrisede mine nu Cu durere in suflet mdrturisesccd, propriile noastrebiserici - sd ne fereasc[
sunt altceva decAt o durere profundd a dintre tofi filo-unionigtii pe care i-am Dumnezeu! - ii vom intrece chiar $i pe
mea pentru,din pdcate,pozifia qi iubirea cunoscut,nu am vdzutpe nici unul sdaibd protestanli.Ugor se despartecineva, insd
lumeascda PatriarhuluinostruAtenagora. nu miez, dar nici mdcar coajd greu se intoarce: Din nefericire, avem
Precumse vede, el a iubit o altd femeie, duhovniceascd. Cu toate acestea,gtiu sd multe,,biserici"in vremeanoastrf,.Ele au
una modern5.,care se nume$teBiserica vorbeascddespredragostegi unire, deqiei fost createfie de grupuri mari, fie chiar gi
papistaqd, deoarece Biserica noastrb inqiginu suntunili cu Dumnezeu,fiindcd de cdtre o persoand. Deoarece s-a
Ortodoxdnu-ifaceniciun fel de impresie, nuL-auiubit. intdmplatca in chilia lor sdexistebisericd
fiindcaestefoartecuviincioas6. Aq vrea sd-i rog cu cdldurd pe toli (md refer la cele ce se petrec in Sfdntul
Aceastddragoste,care s-a auzit din fralii noqtri filo-unionigti: deoarecetema Munte), unii au uezrt cd pot sd facd qi
unirii Bisericilor este un lucru propria lor Bisericd independentd.Dacd
d u h o v n i c e s c, gi pentru asta avem fi l o-uni oni qti .i dau pri ma l ovit ur d
Ar[reul $tefan trebuinldde dragosteduhovniceascd,sd o Bisericii,aceqtiamen{ionafimai susdau a
cel Bun/Sfffntul (5) ldsdmin seamacelor careL-au iubit mult
pe Dumnezeu qi sunt teologi precum
doualoviturd.
Sd ne rugdm ca Dumnezeu sd ne
(Urmaredin paginal0) Fdrinlii Bisericii, iar nu funcfionari, in lumineze pe toli, $i pe Patriarhul nostru
qi
pe cel care fusese format, spiritual, de seamacelor cares-auddruit se ddruiesc PF Atenagora, pentru ca mai intdi sd se
in intregimepe ei inqiqi slujirii Bisericii facd unirea acestor ,,bis0rici", sd se
$tefan cel Bun, ca ,,Strejar-stejar-arbore
(in iocul lumdndrii mari), pe care i-a restabileascdlinigtea in rAndul tuturor
sacru" al Moldovei - pe hatmanul
Arburie/Arbore, dimpreund cu fiii sdi, aprinsfocul dragosteilui Dumnezeugi nu ortodocqi l or scandal i zaqi , pac ea qi
Toader gi Nichita: ,,Intr-acestan, in luna brichetaparacliserului. dragosteaduhovniceascdintre Bisericile
lui aprilie, in cetatea Hdrldului, $tefan Sd nu uitdm cd nu existd doar legi Ortodoxe Rdsdritene,gi dupd aceeasd se
vodd au tdiat pre Arburie hatmanul, pe frzice, ci gi duhovnicegti. Prin urmare, ia in atenlie qi unirea cu celelalte
carile zic sd-l fie aflat in viclenie, iar5. viitoareaurgie a lui Dumnezeunu poatefi confesiuni, dacd qi intrucAt doresc cu
lucrul adevS.ratnu sd gtie. Numai atdta infruntatdde o asocialiede pdcdtogi- cdci sinceritate sd imbrdfigeze inv6!dtura
putem cunoa$tecd norocul fie unde are atunciindoitdpedeapsd vom primi - ci de ortodoxd.
zavistie,alesun om ca acela,ce au crescut pocdinfdgi de implinirea poruncilor lui Ag vrea sd mai spun cd existdgi o a
$tefan vodd pre palmile lui, avdnduatdta Dumnezeu. . treiagruparein Bisericanoastrd.Suntacei
credin!6 9i in tinerd{ile lui gtefan vodd De asemenea,sd nu uitdm cd fra{i care rdmdn fii credinciogi.aiEi, dar
toatd.farao c6rmuia,unde mulli vrdjmagii Biserica Ortodoxd nu are nici o lipsa.- care nu au o inlelegere duhovniceascd
s-au aflatu, cu multe cuvinte r6le l-au Singurulei neajunsestelipsa ierarhilorqi intre ei. Sunt preocupa{icu a face critic6
imbucat in urechile domnu-sdu. Ci pdstorilor seriogi cu principii patristice. unul altuia, iar nu pentru binele luptei in
purureatinerii s6 pleacdqi creCcuvintele Cei aleqi sunt pulini, dar aceastanu general. Se urmdresc unul pe altul (mai
cdlerele (a puhlibuitorilor). gi aceaplatd trebuiesd ne neliniqteascd, cdci Biserica mult decdtpe propriul sine) spre a vedea
au luat dela ddnsirl, in loc de dulceafd estea lui Hristosqi El o conduce.Nu este ce va spunesauce va scrieceldlal.t,ca pe
amar,pentrunevoin{alui ceamare,cd nici biserici caresezidegtedin piatrd,nisip gi urmd s-A-lloveascdfrrd mil6. in timp ce,
judecatu,nici dovedit au pierit. De care var de cdtre credincioqi^gise distruge de dacd el insuqi ar fi spus sau ar fi scris
lucru mulli inspdimdntali din ldcuitorii focul barbarilor,ci esteInsugiHristos.$i acelagi lucru, l-ar fi suslinut cu multe
ldrii au inceput a gdndi cum vor lua gi ei ,,cine va cddea pe piatra aceastase va mdrturii din Sfhnta Scripturd sau de la
platd ca qi Arburie, cd nu multd vrdme sfdrAma,iar pe cine va cddeail va strivi" Sfinfii Pdrinfi.Rdul caresefaceestemare,
dupa aceia,intr-acelaqian, au tdiat qi pe (Matei 21, 44). Atunci cdnd va ffebui, deoarece,pe de o parteil nedreptdte$te pe
ficiorii lui Arburie, pre Toader qi pre Domnul va ridica sfinli, precum Marcu
Nichita" - cf. idem, Cdndu au pierit Eugeniculgi Grigorie Palama,ca sdadune Monahul PAISIB
Arbure hatmanulcu ficiorii lui, p. 96. pe toli fralii noqtri care au fost (Continuareii pagina16)

Credinfa Ortodoxd
Pagina12
Papa;i ecumen$tii(1)
Interviu cu Gheronda GAVRIIL Aghioritul
Respectabilul, rafinatul gi
mdrturisitorul Gheronda Gavriil, de la
Chilia SfdnfuluiHristodoulosdin Patmos,
chilie care apafiineMdndstirii Kutlumug
din Sflntul Munte, este unul dintre
pdrin{ii aghiorifi carealcdtuiescun capitol
duhovnicesc foarte important pentru
Muntele Athos. Pozifia unor astfel de
pdrinfi are o insemndtate deosebitA,de
vreme ce ei sunt cdrmuitori neingelafiai
Ortodoxiei,indrumdtorivii ai adevdrului.
In int6lnirea cu sfintia sa, din 18
noiembrie 2014, la Pflea, Thessaloniki,
unii frafi ai nogtri credinciogi,la iniliativa
editurii,,Stupul Ortodox" (Op0o6o{og
Ku$eLr1), i-au afuesat cdteva intrebdri
arzdtoareinlegdturdcu relaqiilenoastrecu
papistagii, dar qi despre uneltirile din
cadrul intdlnirilor oficiale dintre ei si
ortodocAi.
- Gheronda, ce estePapa, in fond?
Ce spun Plrinfii Bisericii despre
acesta?
- Ndscocitorde dogme neortodoxe,
foarteindeletnic it. Izvoditor al denaturdrii
adevdrului, foarte abil. Rdstdlmdcitorgi
reformator al tradiliilor Apostolice gi a
Sfingilor Pf,rinfi, de neintrecut. Cap $i
p l d s m uit or al t utu ro r i n v 6 { d tu ri l o r
strdmbe.Mdsluitor al invdfdturilor drepte,
cu neputinfn de imitat. Rdstdlmdcitoral
invdlSturilor sdndtoase,cu totul necru-
fdtor. Este vrdjmag de neimpdcat al lui
Dumnezeugi al Maicii Domnului gi prie-
ten preaiubital diavolului. Cdlduzitorpe
drumul pierzanieigi pldsmuitor al invd-
fdturilor eretice gi r5u-sl6vitoare. Rds-
tdlmdcitor gi reformator al tradifiilor A-
postolice9i al Sfin(ilorPdrin{i,ftrl.egalin
istoriaomenirii. Lucrarealui unicd gi ex-
clusivd o reprezintdreauaqi cu totul str6-
ina invdfdturdpe carea adus-oin umanita-
te, faptul^dea nu urma dogmeleAposto-
lilor, ale InvdlStoriiorgi Sfinfilor Pdrinfi.
Inovator foarte iscusit al miilor de refor-
me in credin1d,in viald qi in Bisericd.
Dupd invdfitura Sfinfilor Pirinfi, Papa
estehristosmincinos gi antihrist,cel mai
mare eretic din toate timpurile gi veacu-
rile. Ce au fost arienii in secolul al patru-
lea, sunt acum papistagii.GherondaFilo-
theos Zervtikos,unul dintre cei mai mari
combatanlicontemporaniai papismuluigi
ai urmdtorilor acestuia,spuneacd papis-
mul esteinainte-mergdtoral Antihristului.
Sfdntul Cosma Etolianul, infldcdraful
pentru credin!6,intocmai cu apostolii gi
martir al neamului,predica:,,Pe'Papa s6-l
blestema{i, cdci acesta este pricina
r6uEtii" (a noudzeceaProrocie). Sfdntul
JustinPopovici, acestmare sfdnt contem-
CredinfaOrtodoxd
Decembrie2015
poran sdrb,ne-a invdlat faptul cd,,in isto- Domnului. Cdfiva pdrinli au fugit in
ria neamuluiomenesc,existdtrei mari cd- pdduri.Doudzecigi gasep[rinfi impreund
deri: a lui Adam, a lui Iuda gi a Papei" cu egumenuls-auinchis in turn, iar Maica
(Omul gi Dumnezeu-Omul - precizare: Domnului insdgi a mers la ei sd ii
cartea este publicatd cu titlul Omul gi intdreascd.Au ajuns agadarlatinii gi le
Dumnezeul Om, care,dupdpdrereamea cereaumonahilor sd recunoacddrept cap
sund pufin eretic, de aceeaeu am tradus al Bisericii pe Papa. Au refuzat cu tofii,
Omul gi Dumnezeu-Omul).Esteincepd- rdspunzdnd:,,Noi recunoaqtemdoar pe,
torul rdutS{itorgi dezastrelordin intreaga Domnul Iisus Hristos drept cap al
umanitate.Papa este personificareaper- Bisericii".Dupd un asemenea rdspuns,nu
fectd a ingeldrii gi intruchipareadeplind a au mai agteptatgi le-audat foc, iar numele"-
ereziei.Ndscocitoreminental stricdciunii lor s-au i.ii. in sinaxarelebulgare, Cine*
qi intindrii adevdrului.Protagonistgi spe- facepriete$ugcu vrdjmaqiilui Dumnezeu
cialist ftrd asemdnareal iniliativelor anti- gi ai Maicii Domnului, se face automatel
canonice gi anti-tradilionale. Catalizator insuqi vrdjmag al lui Dumnezeu gi al-
negativ gi badocoritor neintrecut al Ca- Maicii Domnului gi seva pierdeimpreund
noanelor Apostolice qi al Canoanelor cu aceia. DumnezeiesculGurd de Aur
Ecumenicegi Locale.Dezbinatorgi sfdgi- spune: ,lCelui ce face tovdrdgie cu
etorneasemuital veqmdntuluiceluide sus duqmaniiimpdratului,nu ii estecuputin(d
al Bisericii, nefEcutde mdndomeneascd. a fi prietenal impdratului,gi nici vielii nu
Plin de egoism luciferic gi suveran, de sefacevrednic, ci cu vrdjmagii sepierde". ,o*$'
vremece se proclamdpe sine infailibil gi Se face referire incd gi la un ascetcare a
se pozilioneazd deasupra Sinoadelor vdzut,inff-o seard,in afarachiliei sale,pe
Locale gi Ecumenice.Scrutdtor inovator Maica Domnului 9i doi bdrbali sfinfi. A
al invdfdturilorpdcdtoase. alergatcdtre ei, le-a pus metanieqi a zis:
Papa este incepdtorul ereziilor gi ,,Maica Domnului, rogu-te, vino s6-mi
c o n d u cdtorul i nvdtdturi l or ereti ce. b l a g o s l o v e g t i c h i l i a " . I a r M a i c a
tnaintemergdtoral Antihristului, dupd Domnului a rdspuns:,,Nu vin, pentrucd il
cum spun Sfinfii Pdrinfi. Cel mai mare ai induntrupe vrdjmagulmeu". Gheronda
arhieresiarh gi paneresiarh al tuturor s-a mdhrlit,^cdci nu avea pe nimeni in
veacurilorqi vremurilor. chilie... Inainte cu ceva vreme
- Gheronda Gavriil, biserica imprumutaseo carte de la un alt ascet.$i,
papistagl esteBisericl ? citind-o, spre sfdrqit,a descoperitcd erau
- Sfrntul Nicodim Aghioritul spune doud cuvinte ale lui Nestorie impotriva
despre ei, in Pidalion, ci sunt eretici Ndscdtoarei de Dumnezeu. Acesta o
foarte vechi gi neboteza{i (Erminie la numea hristotokos, adicd ,,ndscdtoarede
C a n o n u l 4 7 A p o s t o l i c ) . " B i s e r i c a " Hristos" Si anthropotokos- ,,ndscdtoare
papistagdnu esteBisericd.Nu are Taine. de om" , i ar nu theoto kos, adicd
Hristos, pe planetaPdmdnt,a intemeiato Ndscdtoare de Dumnezeu. Aceasta era
singurd Biseric6. Atunci c6nd rostim pricina pentru care Maica Domnului a
Simbolul Credintei. ce mdrturisim? spus:,,Nu vin, pentru cd il ai induntru pe
Faptul cd noi credem',,intruUna Sfdnt6, ' vrdjmagulmeu". Papistagiisuntvrdjmagii
Soborniceascd gi Apostoleascd Biseric[". lui Dumnezeugi ai Maicii Domnului. La
Nu a fdurit Hristos mai multe Biserici. . minunea care s-a intAmplat cu monahul
Papa nu este Bisericd. Papistagiinu au aghiorit care viefuia intr-o chilie a
Taine. mdndstirii Zogrdfu, gi au mers acolo
- Gheronda, pentru papistagi ce latinii sd ii conving[ pe parinfii aghiorili
estevalabil, in realitate? sdaccepteunirea,insdgiMaica Domnului
- In vremeaaceea,in afaramdndstirii a spusce sunt paqistagii.Se intdmpla in
bulgare, intr-o chilie, viefuia un bdtrdn. vremea domniei Impdratului Mihail al
Intr-o seard, pe cdnd spunea Acatistul VIII-lea Paleologul gi pe Protosul
Buneivestiri inaintea icoanei Maicii (martirizat in 1280 gi prdznuit anual la 5
Domnului gi 'ajunsese la ,,Bucurd-te, decembrie,n.tr.) l-au spdnzuqat, pe ceilalli
Mireasd nenuntitd", i-a vorbit Maica. pdrinfi Kareo(i i-au decapitat,iar pe Ivirifi
Domnului din icoandgi i-a spus:,,Nu te i-au inecat.(Discufiacu GherondaGavriil
teme! Aleargd la mdndstire gi le spune a fost inregistratd cu magnetofonul gi.a
pdrin{ilor cd wdjmagii mei gi wdjmagii fost publicatd atdt in ziarul Orthodoxos
Fiului meu seapropie.$i toli carevor dori Tipos (,,Presa Ortodoxd", nr. 2053,
sf,scape,si fugd in pdduri.Iar cei carevor 16lll20LS), ciit 9i de cdtre editura
voi, sd rdmand sd se trudeascd".Atunci, Orthodoxos Kypseli (,,Stupul Ortodox",
bdtrdnula alergatla mdndstiregi le-a spus Thessalonfki20;15.Traducere Mihaela
pirinfilor toate cdte i [e spuseseMaica Tegcu,Graiul Ortodox).
Decembrie2015 pagina13

CronicaAntihristului
o Intr-o sear6 (era s6mb6t6, 2I Norvegia.Cu pistolulautomattrag,in SUA, rapid,prin bombardamente de mareputere,
noiembrie2015), carea devenitpdc6toasi in mod curent,divergispdlafipe creiergi intr-o ruini deslvdrqitf, ( i nformafia provirte
prin atitudineamea p6c[toas[, am deschis ucid zeci gi zeci de oameni nevinovafi, de pe portaluldoxologia.rocare citeazl un
televizorulpetvr 1 qi am datpesteun film de dintre care mulli copii. Pe lia ii declard ziarist sirian gi televiziuneaAl Jazeera).
actiune.La urm[ am aflat cl se numea psihopali. Pelawikingigi pelayankeie voie Acolo eraumaicicregtinecareaufostftcute
,,Evadarea", ci fuseseturnatin 1994de un sdomoriaproapele, cdtmaimul1i,te sinucizi una cu pdmdntul in timpul privegherii
regizoramericanRoger Donaldson.Nu vd sau te bag[ la subsol $i, gata, lumea pentru praznicul protectoareilor, Sf6nta
prezintfilmul, nu m[ pl6ngde picdlealape planetariuit[. Dar la Parissaula Bruxelles, MucenildEcaterina.Dacdnu au fost rlpite
caream primit-o,ci consemnez scurtce am fapteleasteacapdtl altaconotafie.Aici ele de hoardelebarbare,acelemaiciauajunsin
aflat: in lumea de azi se trliegte din suntmotiveilare de rizboi, a$acum au fost cer, incoronateca qi sf6.ntainaintagl a lor.
,,lovituri", adicd tdlhdrie, apoi inscenlri, atentateleorchestratela TurnurileGemene Diavolul loveqte,d6r6m[,arde,iar Hristos
tr[ddri, corupfiela orice nivel (eliberarea din New York, din 1l septembrie 2001. secerisfinfi mucenici.Timpul seprecipitd,
din inchisoarese face cu bani qi influen{e Atunci rdzboiul principal nu a fost nu e tulbure,e negrude-abinelea,prigoa-
mafiote inalte), urmate de alte tdlh[rii cu impotrivaIrakuluiqi a Afganistanului, ci a neleimpotrivacregtinilors-aupreschimbat
ucidere, succesiunide lupte cu giruri vizat popula[iaamericand. Acum r6zboiul in dxtincgiitotalegi,geografic,seapropiede
nesfdrqitede crime, adulter,desfrdndrigi crdncen nu va fi pornit contra statului granileleRomdniei.S[ ne rugdms[ nu vind
perversiuni,sinucideri,vdnzdride oameni, demonicISIS, dla mai trebuiementinuto arabiigi pestenoi sI ne invefe,cu sabiagi
torturi,distrugeri,egoism,mdndrie.Scap5 vremecafurnizorcredibildehaosgifricd,ci glonful,pigAnismulnumit islam,ci s[ ne
cineestemai inteligentgi mai dibacela tras rdzboiul demenfial va lovi populafia 1in[ Hristosin dreaptacredinp; sdne ruglm
cu pistolulgi la pusbombein locul potrivit: bltrdnului continent european.Atdta qi pentrucei carepierin mod bestial,in cea
i n t e l i g e n ! a r S u l u i g i m d n u i r e a control, atdta spaimd, atdta jug nu au mai civilizatdlume posibild! o Cu sigu-
instrumentelorrdului. Pentru ce? Sigur, cunoscutfranceziiniciodatS,cdt vor trdi in ran!6,nu mai e nevoiede nigtedescreiera{i
pentruo geantdcu bani.Omul nu valoreazd perioadaimediaturm[toare.De terorigtiilu' arabi, de niqte satanizaticu totul, cum se
nici cdt o ceap6degeratS,iar moralitateaqi ISIS,stateleoccidentale aunevoiecadeaer, dovedesc inchinltorii islamului(cirora sta-
viafa,da,viala, suntnonvalori.La pre! sunt pentru a putea impune, fdrd cr6cniredin tul nostrule face mega-moscheie in inima
pldcerea gi moartea. Triiasci moartea partea supugilor,comandamentele Noii Rom6niei),pentrucl avemaici demonizalii
celorlalli,pe lequrilecdroraalearg[ doul Ordini. Pe de o parte,in capitalelevest- noqtri,spdlagiicorectpolitic pe creierdin
gunoaieumanepdnl,,scap5"in Mexic, un europenese revars[ fluvii de frici din marile centre valahe, care pregitesc,cu
iadundefbrddelegea va continua,,inpace". televizoare,iar pe de altd parte,numai din rdvndluciferic6,imploziacregtinismului pe
Doui gunoaieinftliqate de doi actori foarte Croafiapleacdzilnic spreGermania5.000 plaiulmioritic.Surparea astaseva produce
fdloqi,Alec Baldwin gi Kim Basinger,cu de refugiafi arabi cdrora li se pun la princopiigiasupralor sedI un asalt,la fel de
alur6de eroi planetari,care,prin linuta lor dispozilieautobuze gi trenurispeciale.Spre criminal precurna fost cel armat asupra
ne cheami si empatizdmcu r[ul pe careil Austria pornesctot cam ata+ia.Citre alte Mdnistirii SfdntaEcaterinadin Irak. La26
reprezintd.Fotografiede familie modernl destinalii:nu i-a mai numdratnimeni!Da, noiembrie,ca s5 vezi inalti preocupare,
completdemoniiata.in tot filmul nu exist6 organizat,$tampilat,recunoscut,acceptat. PalatulCotrocenia glzduit o dezbaterecu
nici un om bun.Zici clte uili la o povesteqi Cd printreei suntmulliteroriqti,foartebine, participarealutheranuluicareconduce!ara.
te pricopsegticu celemaijosnicepatimicare sI vind,avemnevoiedeei sd-ifacdpeto{i sd I-au dat un titlu neutru: ,,Educaliepentru
i1i umplu sufletul de lepr6 qi stres.Lepri sAngereze gi sdmoarSde spaim6.Las'c6 vd sdnltate".Ca sdvezi generoasapreocupare
livratd de americaniprin televiziuneape apdrlm noi, tltucul statpentruce exist6,ca prezidenlial6 pentru viitorul nafiunii
carenoi o pldtim obligatoriu,forlafi de legi s[ vd dea protectie,numai cd trebuies6 ne romdne!Am citit cu mare atenfierelat[rile
antihristice. Filmecu sfin{inu ar da,pentru cedagicomplet libertatea,sd vI supunefi de la falalocului,nu numaipb celeoficiale,
cd le explodeazd, cablurile!o O emotiecdt necondilionat.Diavolul terorist mdnl in imbrdcatein limbaj de opl-beton, ci mai
nu incape in inima acestei biete planete mdndcu diavolulmondialist.CAndnu va alespealemartorilorqi alecelorimplicaliin
humanoide,stimulati cu valuri uriage de mai fi nevoiedeterorism,s[ vedelicdacesta discufii.S-avorbit ca la ora de homosexua-
adrenalind,secretatl din,,suprarenalele" o si dispardca prin farmec,inlocuitde alte litate,ca la ora de perversiuni, ca la ora de
hipermirite ale televiziunilor, a paralizat forme de tiranie,probabilde mecanismele pornogiafie,pe asteanumindu-le,,pentru
co n g ti i n g apopoar elor e u ro p e n e d u p l mareluirLzboicarese anun!6.Sl ne ruglm sdndtate",probabiIpentrusdnitateamintald
atentatele islamiste,din l3 noiembrie2015, cu lacrimidesdngecI s-auinvergunatriu de a diavolului careii tragede sfori. Degeaba
dela Paris.SI spuidespreoamenitinericare tot legiunile demonice dar gi slujitorii au incercatcreqtiniiprezenfisd ii chemela
trag cu autonratelein populaliacivild pe teregtri ai acestora.o Da, frafilor, da, rafiunegi la moralSpe participanfi,c6, la
strad6,in s[li de spectacole, in berlrii, sau domnilor,astdzidiavolulia cu asaltcredinla urm6,molcomulpreqedinte a declaratedu-
care se auto-detoneazd,spulberdndvieli creqtinS.Se qtili ci v6lvdtaiagi modelulde calia pentru slnltate (sexual[) ,,prioritate
nenum[ratecu bombeleinfdguratepetrupul distrugereau inceput in Kosovo, o formi zero"a gcoliiromdneqti. Nu analfabetismul,
lor, cd suntdemenfi,e pu1in.Acegtianu mai mai nou[ decdtceabolqevici,dar la fel de nu absenteismul, nu haosuldin gcoli, nu
suntdescreierafi, ci demoni,demoniicreati barbar5gidesdlbaticd, in urmaclreia nu mai nivelul cel mai slabdin Europala inv[fdturd
d.e civilizalia europeani modern[. Nu rdmdnenimic. In noapteacare intdmpina (vezi rezultatelela Bac!), nu slrdcia groaz-
degeaba Sfdntul Nicolae Velimirovici ziuade25noiembrie2}l5,praznicul Sfintei nic6,nu lipsacadrelorcalificatein qcolile
numeaculturaeuropeani,,demoniaalb6". Mari MucenifeEcaterina,scdrbi{iide-atdtea ruralesuntpriorit6li zero,ci educaliapentru
Agtia de la Paris au provocatun sinistru diavol cdt slllqluieqtein ei, giigisausunili perversiuni,pentru homosexualitatp,por-
carnagiuin numeleunui demon pe careil sau nebuni ISIS, naiba ii qtie, cd ea ii nog.rafia,innebunireacopiilor de la varste
slujescei, Allah, mareleAllah totuna cu conduce,au atacat o mdnf,stirecregtinS, fragede.Iaca agendl preziden{iali qi mi-
mareleSatan.Nu mai are rost si discutdm vechi chaldeeanS, din nordul Irakului.Se nisteriali!C6 au ajunsacumminiqtriuce-
aici faptulci terorigtiiISIS suntoperaSUA aflapeteritoriulcontrolatdeISISgiacumnu nicii yoghinului Bivolaru gi ucenicii lui
careau demolatcu r[zboi OrientulMijlociu semai afll deloc.Ziditl peun loc maiinalt, Sorosamericanu'.Doamneai mild, cd in
qi au creat bandele astea de sdlbdtici. aga numitul ,,Dealcu pietre",Mdndstirea curdnddiavolul ne va lega copiii cu grele
Problemase pune deja in alli termeni.Cu SfinteiMucenileEcaterina,deqia rezistatla patimiiar qcoalaromdneasc[ va devenicale
automatula ucis 69 de persoanegi Anders ap[sdrigrelede la fosteleimperiicernutede deschisf,sPreiad!
Breivik,la22iulie20ll , peinsulaUtoyadin istorie, acum a fost tranformatdbestialgi
Ioai de ra .RUCE

Credinta Ortodox[
Pagina14
t.p.S. Serafiim,Mitropolitul Fireului
Infiltrarea Noii Ere a antihristului
in viafa noastrf,(1)
(Urmaredin pagina 1)
al valorilor.Esteun edificiucaresesprijini
pe idealul antic grec ai pe valorile qi falddeceapecareo arecregtinismul.
invd{iturile cregtini smului.
Principiilefundamentale aleNoii Ere
sunt intru totul striine de cregtinismin
generalgi de credinfaortodoxdin special.
Avem de-a face cu o noud cosmologie,o
noud antropologie,o noud teologie gi o
nou6percepfie a moralei.
Ca qi teoriea aparilieicosmosului,ea
se bazeazdpe religii necreqtine. Conform
acestei teorii, omenirea trece printr-o
continudalternanldde epoci gi nu urmeazd
o traiectoriedreapt[.
TermenulmodernNew Age estepre-
luatdin astrologie. Astrologiisus{inc5soa-
relegi grupullui de planete,,serotescin ju-
rul unei soarecentral,care se afld la mili-
oanede mile distan,tn qi cd estenevoiede o
perioadddeaproximativ26.000deanicasi
fac[ o rota{iecompletd.Aceastdorbitdeste
numiti ciclu zodiacalqi esteimplrtit in 12
zodii." Ca sistemulsolarsd treacdprintr-o
zodie are nevoiede mai mult de 2.100de
ani. Acest timp este considerato ,,epocd
cosmici" sauo,,diviziune."
Adeplii Noii Ere susfincd, in timpul
epociiimperiuluiroman,soarelea intratin
zodiapegtilorgi a inceput,,Epoca pegtilor." Ere,
A fost epocain care a tr[it Hristos, epoca
creqtinismului.De aceeagi simbolul lui jertfit"
Hristosa fostpegtele.
,,Epocapegtilor"esteconsideratdde ii cdlS.uzeasci
adepfiiNew Age dreptepocarestriclieiqi a
ingustimii.In aceasta ei spuncd au domnit sprijinit
poruncile, controlul din partea preotilor,
prigonireaoamenilor liber cugetltori, a
fostepocardzboaielor, a colonialismului,a
distrugerii naturii. Agadar,aceastdepoc6,
potrivitnewage-igtilor, seincheiegi incepe lui
NouaEr5:,,EraVdrsdtorului" ! indep[rtareasfintelor icoane,a Crucii qi a
Unul dintre principiile fundamentale c a re a u umpl ut l umea
aleinv[{dturiiNoii Ere e abordarea,,holis- incercAndsdsupund
tic6" a lumii. Adic[ faptul c[ toate creatu- lipsit
rile constituie,,scurgeri"gi manifestlriale
unei esenle divine impersonale,a unei.
,,congtiinlesuprauniversale." Noi, oame- guveme,
nii, constituimpdrfi ale acesteiesenledi-
vine,.jnvremece strldania fundamentalda
creaturilortrebuie si se orientezespre in-
toarcereain oceanul acesteiesenle,,divi-
ne." Rezultatulacesteiinvdldturi e teoria
,,karmei"gi a reincarndrii,a succed[riiepo- victimelorlor sunttinerecavArst[.
cilor gi a sosirii diferitelor,,fiinfelumina-
te", caresdneconducdin evolu{ianoastrd.
In centrul acestei teoiii se afl5
invifitura despre sosirea noului Mesia.
Fiecareepocdare un Mesia al ei. Epoca practici,
peqtilorl-a avut ca Mesia pe IisusHristos.
Epoca Vdrsdtorului? Aici lucrurile se
CredintaOrtodoxd
Decembrie2015
complicd, deoarece Noua Eri are o satanism.Situa{iapoatefi'descrisdca un
percep{iediferit[ desprecine este Mesia a d e v d r a t t u r n B a b e l c o n t e m p o r a n .
Confuzia este adesea atdt de mare qi
Pentru Noua Eri, Iisus Hristos nu tehniciLede denaturarea etosuluicregtin
constituiePersoanaunicl qi irepetabilda suntatdtde bine acoperiteincAtnu rar este
Fiului lui Dumnezeu,Care S-aintrupatgi a fenomenul cdndchiarqioameniaiBisericii
trdit intr-un loc qi timp concret,avdnd ca suntatraqipecdrdripericuloase.
scop mdntuirea neamului omenesc qi
d d r u i r e a p o s i b i l i t 6 l i i i n d u m n e z e i r i i Noua Eri, tineretul qi sistemul de
omului. Aceastaeste inv66tura Bisericii invifimint
despreHristos.
MesiaNoii Ere sau,,Avatarul",cum
Doud dintre manifest[rile actualeale
seobiqnuiegte sd se spun6,esteo persoand
,,Noii Ere" sunt guruismul qi ocultismul.
care,,intrupeazd"o ,,starede hristos",d$&-
Expresiileprincipaleale ocultismuluisunt
numita,,stare hristic[." Miqcarea
teosofia, spiritismul, magia, astrologia,
,,teosofiei" subliniazdde fiecare datd cd qamanismul,
kaballa,satanismul, meditalia
timpurilese apropiegi chemareamullimii yoga gi, in general, orice
transcedentald,,
devine tot mai puternicd,vine un Avatar- preocupareparanormal6,care p[cate
din au
Hristos. Venirea hristosului epocii
ajunsgiin;jocurilepentrucopii,in revistele
Vdrsdtorului constituie, conform acestei gi
cdrlile pentru copii, la televizor gi la
miqcdri,,,un evenimentspiritual",careva
ernisiunilede televiziune,pe internetgi in
aduce,,mari schimbdrisaureabilitdri"giva
muzicd,(Heavy.metal,Black metal, Death
inaugurao ,,nou[civilizafie."
metal), avdndca r ezultatfamiliarizareaco-
De multe ori Hristos este pus la piilor cu rdul, cu magia,cu ocultismul,cu
acelaginivelcu Socrate, Budha,Confucius, demonologia,se cultivdfrica gi sentimen-
Krigna,dargi cu allii mai noiprecumSatya telenegativeale copiilogpentruc[ toatea-
Sai Baba, Moun, Satiananta,dar si greci, cestemijloace confin mesajenepedagogi-
precumDionisis Dorizas,care credeacI
ce,formAndo congtiin{6rasist6.
este hristosul ,,Noii Ere." Tofi aceqtia,
Lucrarea ,,Noii Ere", in special in
impreun[cu Hristos,potrivitmigcdriiNoii
sistemul de invdtdmdnt, o constituie
sunt ,,Mari Inifiatori" ai omenirii.
deformareagi denaturareamodului de a fi
Adicd sunt,,oameniluminati", care,,gi-au
din punct de vedere lingvistic, istoric qi
absorbirealor de cltre ,,oceanul religiosqi
denaturare,a congtiinfeidesine.
divin infinit", ca sdrimAn6pe p[mdntqi sd
Aceastd strddanie deja e pusd in
peoameni.
aplicare in Grecia, iar roadele ei sunt
Pe acesteprincipii fundamentales-a
anulareasistemuluide scrierepolitonic(cu
edificiulNoii Ere a$acum s-adez- mai multe
accente)gi impunereacelui
voltat aceastemigcarein deceniulal nou[-
monotonic, anulareasdvdrqirii rugdciunii
lea al secoluluitrecut.Esteo crealieteore-
de diminealdla gcoaldgi participareala
tici budistS,de origineorientaldqi ,,teoso-
I-i turghi a de dumi ni cS, int er zicer ea
frc6",adaptatdla modul de gdndirealomu- prezenlei preolilor
duhovnici in gcoli,
occidental.Astfel s-adezvoltatun val de
grupdri guruiste,ocultiste gi neognostice,'
lui HristosCel rdstignitdiir sdlilede clasd,
occi dental 6, micgorarea materialului
didactic despre
omul contemporancel
SfAntulMucenic gi intocmai cu Apostolii
deexperienldduhovniceascd.
Cosma Etolianul, mare invdfdtor al
Invazia lor a fost impresionantdgi n e a m u l u i n o s t r u ( g r e c ) ,
dar gi a
victimele foarte multe, incdt c6teva materialului
despre Sfinfii Trei Ierarhi,
dar gi Uniunea European[,s-au ocrotitorii invd!6rndntului gi ai culturii,
tulburat, au studiat fenomenul gi au luat invdlarea
teoriei evolutiei lui Darwin,
mdsuri.Astfel, astdziavem expunericare programulpilot
de studii care se preddin
numesc, in mod oficial, aceste gruplri
150 de qcoli din fara noastid,Noul Liceu,
drept ,,culte distructive" sau ,,religii ale schirnbarea caracterului catehetic qi
ti n e re tul ui " , pentru cI maj ori tatea mdrturisitoral orei de religie intr-unul
de
gtiinld a religiilor, infiinlarea secliel' de
Situalia este astdzi, insd, destul de Studii Islamice in Facultdlile de Teologie
diferit[ qi foarteingrijordtoare.Noua Eri, Ortodoxe s.a. (Predicd rostitl cu ocazia
ca o umbreli giganticd,acoperdo mullime vizitei la ArhiepiscopieiTomisului,
imensd de tendin!e, de grupdri, teorii, 9 s e p t e$coala mbrie 20l4.Traducere din
religii.Esteo re{eaimensd,carese neogreacdde pf. dr: Ciprian-Ioan Staicu)
intindede la,,terapiile alternative" pdn[ la
DecembrierOt 5
Sfinte Pflrinte Nicolae,ce faci cu mine?
(Urmare din pagina l)
duhovniceascdqi nddejde in Dumnezeu,
pdrintele Damian, unul dintre cei mai
vechi gi vrednici monahi din vatra
cernicand in vremea aceea)cu un chip
bldnd precumun bulg[re de lumind vie, a
refuzat intemarea.s-a'intors in chilia sa,
hotdrdt sd rezolve aceastd problemd,
aparent insolvabil6, printr-o rugdciune
sincer6, fierbinte qi stdruitoare.Zis gi
frcut.
Chiar in ziua aceea s-a infbligat
inaintea icoanei Sfdntului Mare Ierarh
Nicolae $i, ingenunchind hotirdt,
increzdtogdar qi pulin ofdrdtde pdfaniasa
chinuitoare, dupd ce ftcuse cdte trei
metanii mari Mdntuitorului nostru Iisus
Hristos gi Mdiculei Domnului, i s-a
adresat Sfdntului cu cele mai simple gi
curatecuvinte, rostite din tot sufletul sdu
de copil umilit in duh, cu inima infrdntd gi
smeritd,pe care Dumnezeunu o urgisegte
nicicdnd:,,Sfinte PdrinteNicolae, eu de
cincizecide ani am grijf,,igiaprindcandeld
neadormitd la sfdnta ta icoand, i{i gterg
icoana cu toat6 dragostea,gi-acum,cdnd
trec prin aceastd dureroasd incercare,
Sfinlia ta ce faci cu mine?Nu m[ ajufi cu
nimic? Md laqi aga,sd md chinuiesc?Sd intrebat, totugi, ce-au zis doctorii de la
qtii, cd nu voi mai puteasd-fi aprind can- spital, cdci stareful de-atunci,prevdzdtor
dela gi nici s5-fi ingrijesc icoana! Sfinte
Plrinte Nicolae, te rog miluieqte-mdpe care-ipuseser[diagnosticul,bazafipecele
mine,pdcdtosul.
Amin".
Relatdndu-ne intdmplarea in chiar
chilia sfinliei sale, mie qi unui coleg,
prieten din facultate, dr. Daniel G.,
pdrintele Damian, continuasecu aceeagi ,,D-apoice sI mai zicd",frate doctor, ei,
simplitatefiruI acesteimiluiri din zilele
noastre.$tergdndu-qilacrimile, sesculase,
se inchinaseincd o datd Sfdntului Ierarh
Nicolae, avdnd deplina incredinfarecd a
fost auzit qi ascultat, apoi se intorsese
liniqtit la chilia sa, chinuit de aceleaqi d i a g n o s ti c ! Feri ci t c-am scdpat
dureri, dar parcd ceva mai suportabile,
culcdndu-sepe deplin impdcatin inima sa,
cf,a fbcut exactce secuvenea,fiind demult
convins cum cea mai mare minune e s6-ti
vezi pdcateleproprii, pocdindu-te!Aga se
face cd, miqcafi de putereacredinlei sale,
l-am ldsatpe pdrintele Damian agteptAnd
in chilia sa rdspunsul Sfdntului lerarh
Nicolae.
La cdteva zile dupd acest episod
uimitoE am mers iardqila sfdntamdndstire vreo cAfiva ani buni, ajungdnd ca un
Cernica, la programul meu obignuit de la bulgdredintr-o lumind tot mai vie, uns de
cabinetulmedical, dar neqtiindcaremai e dulceala Harului,
situalia pdrintelui Damian, pe care-l
indrdgisempentru evlavia vie gi ziditoare, fralii din obqtea cernicand,pe pelerinii
am trecutmai intdi pe la chilia sfinliei sale,
gAndindu-mdcu ce cuvinte il voi putea chiliei, fiind iubitor de oaspefi,dar gi pe
mdng6ia,cdciintre noi sestatorniciseUeia
o addncd, trainicf, qi delicatd apropiere
s u f l e t e a s c d ,p i t d a s m e r e n i e i s a l e
odihnitoare gi ziditoare fiind cauza
principald a acestei comuniuni. Spre
surprindereamea plf,cutd, mi-a deschis
imediat ucenicul sdu,care cu un glas plin
de bucuriemi-a zis, ca pe un fapt absolut
sigu-r;cd pbrinteleDamian a fost vindecat
de Impf,ratul Viefii, la rugf,ciunile
SfdntuluiIerarhNicolae,gi ci il pot gdsiin
grddin6,ingrijind florile salepreferate!
Indreptdndu-md spre micula,
frumoasa gi odihnitoarea grddind din
apropiere, am auzit vocea pldcutd a
pdrintelui Damian, ddndu-l slavd lui
Dumnezeu, prin cuvinte simple,
pomenind des numele Sfdntului Ierarh
Nicolae, dar gi stropindflorile cu o atenlie
concentratd. Vdzdndu-m5, iSi ldsase
treaba,se oprise din slavoslovii, sau mai
degrabd cred cd le rostise mai departe
lduntric, gi cu un chip transfigurat de-o
bucurie haricd greu de stdvilit, md
imbr[fiqase cu cdldurS: ,,Ji-am zis eu,
frate doctor,!i-am zis. Nu md l6sape mine
nicidecum, drdguful de Sfdnt Pdrinte
Nicolae! Doar ce l-am intrebatce face cu
mine qi iaca,a fbcut! Iartd-md,nu mai am
nevoiedeniciun doctor!".
Plin de bucurie gi neindoindu-mdo
clipd de tdmdduirea sa minunatd, l-am
gi grijuliu, il trimisesela control,tot la cei
mai moderne mijloace imagistice de
investiga{ie. Privindu-md liniqtit, calm,
sigur pe rdspuns,dar gi olecu(dmucalit,
pdrinteleDamian,md informd indatoritor:
qi
sdricufii, cdci cu Sfrntul Pdrintelenostru
Nicolae,nu-i de quguit!Au intors-oqi ei,
ca la Ploieqti, cdci pundndu-md iar la
ditamai aparatul de fotografiat capete,au
spusnedumerili,ci ar fi fost o gregealdde
qi
mulqumindu-le frumos pentru cercetare,
nu le-am mai zis cf, durerile de cap cum-
plite, pentru care venisem la ddngii erau
cdt se poate de adevdrate,ci lu6ndu-mi
ziua bund,m-am intors la chilia mea gi la
icoanaSfrntuluiNicolae...".
Bl6ndul, evlaviosul, smeritul qi
indelung-rdbddtorul pirinte Damian,dupf,
aceastdminunatd qi uimitoare tdmdduire,a
mai tr[it in rugdciunede toatf,vremeaincd
precum fericilii din
Pateric, folosindu-i mult pe pdrinfii qi
cregtini, pe cei care-i treceau pragul
tofi cei chemafi la Taina Mdntuirii din
toate locurile gi neamurile pdmdntului,
cdci av6ndaurullduntricindelunglimurit,
dobdndiserugdciuneainimii, trdind-o in
pagina15
deplind sdrdcie gi umilinfd a duhului,
mdngdi nd, i ntdri nd, i ndreptdnd qi
odihnind multe suflete intru Hristos
Domnul,pe Careil sluleacu vremeqi fbrd
vreme, acoperit de-o mare gi
dumnezeiascd smerenie.
Avea rugdciuni de obgte gi de taind,
bine pl[cute Mdnfuitorului Iisus Hristos,
dar gi ascultate,prin mijlocirile Sfdntului
Ierarh Nicolae, mai marele tuturor
arhiereilorgi preo{ilor,c6ruia i-a cdntatde
mii de ori condacul,in duh gi adevdr,in
lunga sa viefuire cdlugdreascdgi cdldtorie
lduntricd spre Patria Cereascd:,,O, prea
minunate Pdrinte Nicolae, pldng gi strig
cdtre al tdu sprijin, aducdnd {ie acum
aceastd pulind rugdciune, ca sd md
izbdveqti de munca cea de veci cu
rugdciuniletale, Ierarheprealdudate,qi sd
md invrednicescde vegnicaimpdrdlie; ca
impreund cu tine sd cAnt cdntarea lui
Dumnezeu:Aliluia".
Credemcu tdrie gi mdrturisim sincer,
cd relatdnd aceastdminune, precum s-a
petrecut ea, Pdrintele Damian, monahul
cel smeritcu inima gi scdldatin simplitatea
trdirilor gi a nevinovdliei pruncilor, se va
ruga la Tronul lui Dumnezerr,din ceata
cinstitorilor SfAntuluiMare lerahNicolae,
qipentrunoi,pdcdtogii,cei careavematdta
nevoie de Milostivirea lui Dumnezeu,in
toate zilele qi nop{ile viefii noastre, dar
mai cu seamA la plecarea noastrd din
aceastd viafd trecdtoare, cerdnd sfrrgit
creqtinesc,ftrd"durere,neinfruntat,in pace
gi rdspunsbun la infricogdtoareajudecatd a
lui HristosDomnul.Amin.
Compasirine
Victimelor atentatelor din Franta
invdfdm mereu cuvinte curate
(Pe cele amarele gtim gi incd ne dor),
ldnge altarele-nveci cumenicate
Inge.riise opresco clipd din zbor!
Nu-mi spunenimic, azinu ascult,
Sunt cdzut pe o frunzd de toamnS,
Aqa cum era mai demult,
Eternitateain noi se rdstoarnd.
Md cheamdmirdri tot mai mari
Sd pun intrebdriincomode...
Civilizafi mai suntem sau barbari,
Se-ntorcin real nefastelemode? t
$i-ncepea ninge cu meteori
Semnelevremii sunt rele...
E greu sd triieqti qi sd mori
De n-ai o candeldplind de stele!
.t
Constantin BOBOC
Credinta Ortodoxd
 Previzibilul egecal valorilor
,rin sinett.Faza pe Europa
Chiar gi pentrucei mai optimiqti dintre noi,
este evident cd Uniunea Europeand se
confruntd, in ultima vreme, cu probleme
serioase.Dincolo de analizele de ordin politic
sau de altd natur6, ag vrea sd investighez,din
perspectivd teologicd, aceastd fragilitate, in
continud cregtere,a Europei. Voi pleca de la
constatarea cd Uniunea Europeand' este o
construc{iepoliticS bazatd.pe unele valori din
care a fost indepdrtatd,orice posibild nuanp de
ordin religios, in speli cregtind: demnitatea
uman6,Iibertatea,democra{ia,egalitatea,statul
de drept sedoresca fi impuse,,dela sine", fdrd a
mai invoca weo altd autoritate. Chiar dacd
recunoagtecd valorile sale fundamentalesunt
inspirate,,dinmogtenireaculturald,religioasd
qi umanistd a Europei", Dumnezeu a fost
indepdrtat din acest proiect politic, primind
doar statutul de tolerat, la capitolul libertdfi
religioase.Iar El a acceptat,cu smerenie,locul
indicat. Nu degeabase spunein ApocalipsA(1,
20): ,,,latd,stau la ugd qi bat!". Dacd noi Il
scoatemafardsaunu-L primim cu totul in inima
noastr6,Dumnezeu ne respectdlibertatea,dar
nu se depdrteazdde la noi, ci se plaseazd in
imediata noastrd apropiere, smerindu-se
precum sdracul Lazdr, cel ce gedeala poarta
bogatului nemilostiv (Cf. Luca 16, 19-31).
Dragostea Lui se lasd rdstignitd de rdutatea
noastrd, dar noi suntem cei care, precum se
vede, avem de suferit, strdduindu:ne sd
construim pe pdmdnt ceva ftrd El. Cuvdntul
Domnului Hristos e categoric, fie cd ne
convine, fie cd nu: ,,Fdrd Mine nu putefi face
nimic" (Ioan 15,5).Nimic bun,seinfelege,cdci
rduIil sdvdrgimgi singuri.
Se poate,deci, construi ceva durabil doar
pe bazd de ,,valori"? E o intrebare ce poate fi
ldrgitd dincolo de sfera politic6, intr-o societate
contemporand ce are un adevdrat cult pentru
ideeade,,valori". Da, e minunat cd avemvalori
gi cd le cultivdm. Problema este c[ o valoare,
luatd ,,in sine", nu face nici cdt hdnia pe care
este consemnatd,dacd nu este qi intrupatd de
cineva. Degeaba vine un patron gi spune
angajalilor cd una dintre valorile firmei sale
este, spre exemplu, onestitateain comunicare,
dacd el insugi nu se comportd conform acestei
valori. Nu e credibil preotul - ca sf, dau un
exemplu din ogradaproprie - care indeamndpe
credinciogi sd posteascd,dac[ el insugi nu-gi
asurnd aceastd ascezd,.Nu e suficient sd spui
copilului tdu cd nu estebine sdfure, trebuiesdte
gi vadd cd tu respecfi acest imperativ moral.
Oamenii nu au nevoie doar de repereteoretice,
adevdrata sursd de inspirafie o reprezintd
modelele vii din jurul lor. Pe tema aceasta,a
raportului dintre invdfdtur[ gi persoand,a fost
r ealizat,in 20 02, fi lmu I artistic american,,Time
Changer".Un profesorde teologiedin 1890are
gansa de a cdldtori in timp, pdnd in zilele
CredinfaOrtodoxd
noastre, gi de a constata ce schimbdri s-au
petrecutla nivelul moralei societdfii.Concluzia
este c6, odatd ce s-au separat invd{dturile
moralei creptine de Hristos Insugi, lumea a
degenerat. In 1890, in America era o ratd"
,,ingrijordtoare a divorfurilor, de 5%", ni se
spune in film; ori acum se apropie de 50% gi
pare a nu mai ingrijora pe nimeni... Nu e
sufi ci ent sd predai cui va i nvdfi turi l e
cregtinismului,dacd nu i-L faci cunoscutgi pe
Cel ce este autorul acestora.Pdn[ gi satana,ne
spuneunul dintre personajeleacesteipelicule
cinematografrce,nu are cevaimpotriva m oralei
- la limitl, chiar o poate accepta.De aceea,ar
addugacregtinul fidel spiritualitdfii filocalice,
atunci cdnd un cregtin spore$tein virhrli, cel
mai mult sebucurddiavolul slaveidegarte,care
imediat vine cu ispitele de-a dreapta. Flrd
autoritatealui Hristos, moralitateadevine doar
o problemdde opinie. Nici un standardnu mai
estebdtut in cuie. Cineva poate'chiarsi vind sd
spun[ cd e bine sd furi gi sd impund asta ca
valoare in societate - apropos de mesaje'
precum:,,L[comia e bun6".
Agadag ftrd prezenfaPersoaneidivine,
care o inspir5, orice valoare igi pierde din
substanfd,din autoritate, gi se relativizeazl".
Uniunea Europeand s-a clddit pe nigte valori
care incep sd se clatine gi aici este explicalia
atdtor fragilitdli, tensiuni gi sldbiciuni. Mai
intdi, L-a tot indepirtat pe Dumnezeu,gi astanr
de azi, de ieri. A rdmas,treptat, doar cu un setde
valori, valori care insd nu pot exercita o
autoritate asupra omului contemporanprecum
Dumnezeu Insugi. Acum este etapa in care
acestevalori se pervertesctot mai mult, pdnd
cdnd vor deveni de nerecunoscutpentru cei ce
le cunoscsursadeinspirafie.Si lu[m doarcazul
libeftA1ii de exprimare, dusd la extrem gi
transformatdin libertate de a ofensa,sau cel al
nediscrimindrii pe motiv de orientaresexuald,
ce a devenit argument pentru a submina
valoarea numitd ,,familie", prin promovarea
cdsdtoriilorintre persoanede acelagjsex.
Asist[m la o a doua cddere a omului
european, mai cumplitd decdt prima, cdnd a
pdrdsit Persoana pentru valoare. Acum
p[rdsegte valorile sale tradifionale pentru
inchipuite gi ineficiente,,valori moderne". Cel
mai mare pericol pentru Europa il reprezintd ea
insdqi,nimeni altcineva.Cine estevinovat, spre
exemplu, de scddereanatalidifii in toate statile
europene,inclusiv in RomAnia?Altii pot doar
profita de aceste sldbiciuni, dar iru ei vor da
lovitura de grafie. Simte Europa cd are nevoie
de un Mdntuitor? $i, mai ales, cd acesta nu
trebuie cdutat decdt in propria ogradd, acolo
undeEl esteprezentde doudmii de ani?Cred cd
rlspunsul depindede fiecareeuropeanin parte.
Pr. ConstantinSTURZU