t ,o$iseva ridicaneampesteneamqiimplrIf;e pesteimpirife" f

. Anul XX . Nr. I (239). lanuarie20| 7

Revis6 lunari de culturi" atitudine9i spiritualitaiea EpiscopieiAlexandriei9i Teleormanului

O nOUi minUng a lVlaiCii DOmnUlUi ln urmapseudo-sinodului

lirlburtrrisidezbintrri dincr€ta
O minune care a avut loc, la belgugde la,,Grabnicascult[- Snribdflm, cuHristoS,fo tlcere! (1)
inceputul lunii decembrie, toarea", Icoana Maicii Dom-
Interviu cu Ptrrintele loan de la Pf,rfful Alb
2016. la Mdnlstirea Dochiariu nului care de bund voie igi
din Muntele Athos, revarsl grabnic mila - Pirinte loan, din pustia
ordinea de zi a Sinoadelor
a fost relatatdde un ei asupra tuturor ce- Ecumenice,ftrd exceptie.se
munfi l or i n care l ocui nfi ,
cdlugir care a fost lor ce o invocd cu aflau probleme legatede aba-
cum afi receptat hotiririle
maftor la acesteve- venerafie gi credin- teri canonice,dogmatice,ere-
l uate de si nodal i i de l a
niment.Aceastdin- t6", precizeazl" site- zii, schisme gi altele aseme-
Kolimbari din Creta, anul
tdmplareminunatda ul grecesc vimaor- nea. in Creta. a avut loc o
trecut, in iunie? Cum vede{i
fost povestitd, de thodoxias.gr. adunarein care, dimpotriva.
frtrminttrrile aptrrute in B.
asemenea, gi in tim- Potrivit unui martor s-a urmdrit consfin{irea r"rnor
O. R., mai ales intre credin-
pLrlunui eveniment ocular, un tdndr in gregeli, rdtdciri, cideri de la
ciogi gi ierarhi, duptr partici-
public la o bisericd vdrsttrde optsprezece dreapta credint6, straine de
parea lor Ia aga-zisulSinod
din Tesalonic. ani, din oragul Stru- cretan? duhul ortodoxal Bisericii.Ca
,,in lScagulMaicii mica [Macedonia], - in primul rdnd, in Creta,
atate, dacd acolo s-au hotardt
Domnului. la MA- care suferea grav de nigte lucruri, ele rimdn la
nu a fost un adevirat Sinod
ndstireaDochiariu din Sfdntul bdlbdialI, a vizitat Mdnds- nivel teoretic, de cancelarie.
Panortodox, a$a cum cu-
Munte Athos, unde staretui tirea Dochiariu pentru a se nqavdnd putere de lege in
noagtem sinoadeledin istoria
m i n d sti rii, Cuv ios ul G ri g o - Bisericii,dupdcriteriileorto- vi ata practi ci a cregt inului
rie, irnpreundcu obgteacdnti Continuare in pag.8 doxe ale Sfinfilor Pdrin{i.Pe responsabil, deprinscu trdirea
zilnic psalmi, fac slujbe de gi inv{6tura ortodoxd. Acest
pocaintrd ei seroag6 penffu NepOmenitofii pomeniti VerSUS fenomen poate cldtina pe cei
sdnitateagi odihna a sute de neintdrifi in credin16,cildicei.'
oa rn e n i , unul' dint r e fra { i i pomenitorii nepomenifi(1) formaligti, temf,toride schim-
nogtri in Hristos s-a rugat in ,,D€ a$ grdi in limbile aram6" sun[toare gi chimval birile trecdtoare,insi nepunti-
paraclisul ce adiposteqte pdmdntuluigi ale ingerilor,iar rlsunitor. $i de a$ avea darul cioase asupra celui care are
lcoana gi a primit har din dragostenu am, fbcutu-m-am proorociei gi tainele toate le- lucrare duhovniceasci ldurr-
ag cunoa$teqi orice gtiinf6, $i tricd. Atdta timp cdt eu. cu
$i daci de-aq avea atita credinfi incdt viefuirea proprie, nu subscrir,r
,,lar celor ce mi vor lovi cu ani-lumind intr-o altAdimensi- s[ mut gi munfii, iar dragoste
piatra in fa!d, / indurf,-Te, une a Luminii; nu am, nimic nu sunt. $i de-ag Continuarein pag.4
Stdpdne, gi dd-le in veci $i dacd o alt&parte din aris- imp6rfi toat[ averea mea gi de
tocraJii visului au plecat ag da trupul meu ca si fie ars,
deplin in fdrile de Sus; iar dragostenu am, nimic nu-
$i daci sarcedofi ai limbii mi folose$te..."(I Corinteni,
romdne gi-au oprit ucenicii - l -3)
pentru o vreme sorocitd - sI Ndddjduim, doar cu Mila
mai rosteascdoricdnd,oriunde Mdntuitorului nostru Iisus
gi pentru oricine, silabele
Dr. Ioan CANDU
Continuare in pag. 8 in pag.l0
Continuare

,,. :,:i,i: ,i , :,,.,,:,:i:l,l;i:i

"''.., I '::,r.;'l*i
$i daci o parte din seniorii
spiritului au addstat pentru
Pagrna2 Ianuarie20J'l

Agendaepiscopa,|il
a PS Galaction
Vineri, 2 decembrie2016 - slujeqteSffinta din Bucuregti.
L i tu r ghie in bis e ri c a Ac l o rmi ri i M a i c i i Durni ni cl , 18 decembri e -- sdvdrgegte
Domnului din Alexandriagi hirotonegtediacon Sfdnta Liturghie, alSturi de inaltpreasfinlitul
pe tdndrul Lauren{iu Vdduva. Sivdrgeqte PdrinteArhiepiscopl"eodosieal 'fomisului, in
Sf6ntul Maslu in Biserica Sfintilor imp?ira1i biserica Sfintei Mironosile qi intocmai cu
Constantingi Elena din Roqiorii de Vede $i Apostolii Maria Magdalena din Mdnistirea
Sfbntr"rl Maslu in bisericaSfintei Mironosile qi Pautocrator- DrdginegtiVlagcagi hirotoneqte
intocrnai cu Apostolii Maria IVIag<ialena ciin preot pe diaconul Adrian Marian Ceorgescu.
Mdnf,stireaPantocrator- Drdg[rteqtiVlagca. Se sdvdrqegte qi slujba de sfinlire a icoanelor
SlArnbItI, 3 decembrie - slujeqteSfdnta exterioare din Mdnbstirea Pantocrator, a
L-iturghie gi Parastas in biserica, Sfintei clopotelorprecunl gi a clopotnilei gi corpului
Mironosile qi itrtocmai cu Apostolii Maria de chilii ce are la parter magazinulde obiecte
Magdalena din lVldniistireaPantocrator bisericegti din aceastd Sfdnti Mindstire.
Drigdnegti Vlagca gi hirotonegte preot gi SivdrgegteSfdntul Maslu in biserica Sfintei
lrirotesuq;te duhovnic pe diaconul Laurentiu Parascheva din parohiaBuduiasca.
Vd d u v a. Luni, l9 decembrie- participdla cor-rcertul
Dunrinicd,4 decemhrie- sdvdrqegte Sfdnta de colinde susfinutde elevii claselorcu profil
l-iturghie in bisericaSldntului Mare Mucenic teologic din cadrul Colegiului ,,Unirea" din
Cheorghedin Mdndstireafigdneqti. Turnu Mlgurele in CatedralaSfrntului Sfinlit
Luni, 5 decembrie - sdviirgegte Vecemiagi IVlucenicHaralambie din Turnu Mlgurele qi
Litia in biserica Sfdntului Prooroc Ilie rostegteun cuvdntocazional.
Tesviteanuldin Mdn'istireaNugeni - Bistrita Vineri, 23 decembrie - slvdrqeqteSfdntul
N[s[u d. Maslu in bisericaSfintei Mironosi{eqi intoc-
Mar f i, 6 dec em b ri e s l u j e g te Sfd n ta mai c,.r Apostolii Maria Magdalena din
t.iturglrie irr biserica Sfdntului Prooroc ilie M.lniistireaPantocrator- DrdginegtiVlagca.
.fesviteanui
din M[ndstireaNugeni - Bistri{a Sdmbit5, 24 decembrie - slujegteSfdnta
Nisiud. Face o vizitf, la Mdndstirile Parva- Liturghie in biserica Sllntei Mironosigegi
tlebla ;r Salvadin judeiul BistrifaNasdud. intocnrai cu Apostolii Maria Magdalenadin
Vliercuri. 7. deccmbrie - slujegteSfdnta MdniistireaPantocrator- Drdg[negti Vlagca.
Littrrghie in biseric,a Sfdntului Ioan Dumi ni cE , 25 decembri e - si vdrgeqte
[]otezitorul din Mdnistirea Connaia-- Bist,-ita Sfdnta Liturgirie in Catedrala Episcopal6
N5sdticl.Face o vizit[ la N4Sniistirea ]Jicula, Sfdntul Alexandru din Alexandria qi rosteqte ,
j u d e { ulCluj. un cuviint de inv[fdtur.l.
Vineri. 9 decernbrie - sdv6rqegteSfbntul Luni,26 decembrie- slujegteSfrntal-iturghie Redar:1ia pi udrninistratria
N4asluin LrisericaSllntei Mironosile qi intoc- in bisericaSfinteiParascheva din Alexandria. sttt, Rircirr
s.C. GEI,A
rnai cu Apostolii l"4aria N4agdalerradin iVlarfi, 27 decernbrie - s[vArgegteSfdnta
- DrdgdneqtiVlagca. A utori zafiJ04ll9t
e: l! i: ) 2 n
) 3i
Minf,stirca Pantocrator' Liturghie in biserica Sfinfilor Irnpara{i Calea Martqegt.i,nr. lil5, itl,-v: i:,(t.#
SiimbitI, l0 decembrie - slujegteSf6nta Constantinqi Elena din Alexandria,adresdnd
etaiII. ap.7.cod6C{)()7-i-i]ncarr fi
Liturghie gi parastas ?n biserica Sfintei credincioEilorun cuv6rrtde invf,{iiturd. 'lblefcrn/fax:
0234/55.53.70. "'{l
Mironosile Maria Magdalenadin Mdnf,stirea Miercuri, 28 decembric - sivdrgegteSffintul E-mail:
'rl,r
Pantocrator- DrigdnegtiVlagca. Maslu in lrisericaSfinfilor ArhangheliMihail 9i credinlaortodoxi(i;y'altotr.ui,ni,i
D u minic i, ll der : e mb ri e --s l u j e ;teS ffi n ta Gavriil din parohiaFotachegti- Mdele. Contun: f.i;
Liturghie in biserica Stintei Paraschevadin Vineri, 30 decembrie - sivdrqegteSfdntul BCR Baclu' ?4'
pbrohiaCrbeascade S',rs. Maslu in biserica Sfintei IVlironosifegi ilrtoc- CoclulIBANR063ltNCLq #
.
l.uni, 12 decembrie - sf,v0rgegteSfdnta mai cu Apostolii IVIaria Magdalena din
?.;
00260308e475000t
'Iiezoreria ii
I-iturgirie in biserica Adornririi l\{aicii r\46nlstireaPantocrator- DrdgdneqtiVlagca. [:Jacir-r: W
I-)onrnuluiqi a Sffintului Ierarh Spiridon din S6rnbitS, 3l decembrie - slujegte Sthnta '#
CotlulIB,ANRO441ltl,/
piti'ohiaNegreniids Sus. qi
I-iturghie T'e-Deumde mullumire in biserica r)6l50ti9XXX(X)05"9 T:,
t!,1:rrfi,l3 decembrie - s[vArqe;iteSfdnta Sfinfilor l\4ucenici Ciprian qi Iustina din
Lituryhiein biser"ica SfdntuluilerarhIoan Gurd Min[stirea Sfintei]reimi - Dr[ginegtiVlagca.
de Aur din M[n[stirea Sfhntului l\4arelvlucenic
Pantelimon- SiligteaGurnegti. Sehiuri
N l i er c ur i, l4 dece mb ri e - p a rti c i p 5 l a
existdo tainiiprin carelucnrrile
vr:rnisajuiexpoziliei Biserii;ile Teleormanului lunecdndca schiuri,nu ftrfl cumpEnita nt5sur6,
rre
20 de ani de la infiin{area Episcopiei scapropicddnrineatuncicAnd le doresc.
Alexandriei gi Teleornranului arganizatd,la (elevin, ca daruri,muri in gur[!)
ri n P re d a " .d i n I darcdtedarurimai trebuiesf,primescincd
I
Ui b l i ot ec a J ude{ ea n 2,,Ma
i
Alexandria.S6vdrgei;te Sffintul Maslu in cate- I si rnaialescdtesdpierd
drala Episcopala Sfdntul A lexandru din | (cu tot cu pece$lelor sdngenate irr zrnrintire) intreagarf,sputtderc
Alexandriaqi rostegteun cuvdtttcieinvflidturd. iiinnn piinnvor doUaiOilunecarea
voi dobandr luneca#apepescntul celest:
schiulcelesi: pentruoPiniilc:
Vineri, l6 r.lecembrie- particip[ lu godinfa llicrul
Cedurmezeire? expritnateret,ineauttlrtittt
de lucru a SffintulujSinod,la palatulPatriarhal I Nofura POLOGiOA BERCEANU t

L__
Credintatrrtodoxi
Ianuarie2017
Bditorial
To{i impotriva lui Dumnezeu!?
Cu glas prol'etic gi foarte ?ndurerat,
S{bntul Nicolae Velimiiovici ne avcf-
t izeazlapiirirrtcAte:,. R[ zboiul irnpotriva lui
Durnnezotr.pe fi{i sau inh-ascuns"duce
iLreviurhii la rt;rboi ?tttreoaini.'ni"lReizho-
iul ;i fJiblia,Sophia,llucun:qti,20i0. p.
2-17).Doui compcnenteaie acclornSiuri ;;i
dugmirniins indicf,pdrintelenostrrr:lupia
vftz:irtritiri neviizuti cu Stiip0nr.rl din rterSi
corrfli'::.irisringeruscu oainetii diir jur.
A(.csrri-r ciou.i.sunt adf;ncicg;irti:intr:eele $i
a doLladecurgeobligaloriu din prima. O
partrldin amcnires-a rlzvrirtit tlc rnulteori
impotriva iui Dumnezeuirr cursul istoriei,
dar de la lntruparea,Ristignirea gi Invierea
Celei de-aDoua Persoanea Sfintei Treimi,
Domnirl Iisus Hristos.rdzboiul contralui
Dunrnezeua tbst concitsinvariabil de fari-
seii gi ciirturariilurnii. iinpreun[ cu prinful
?ntruiericuluidin acast veec. ftrise,ii arl
inrtlbit I'rrmeain tigrr.rniusuri, incdt ;i cei
rnai iunrii'ra6i pi sus-pugit-rtrrtlocgi, ierarhii
;i marc.parieclin clenrl nr)strlqatr cl.cveuit
luptltori pe laiii irlirutriva Jui Dururtrz:eu.
rlc erezii qi aprstazii, cul-
ljilul'i :;Lrc;crlsi.,re
rrrin0ruicir pselrdo-sinodul din Crcta(iunie
20l6),' i-au inlegimentiit ?rr frontul teo-
rnahikx'pecei carqeraLtconsiderafitloarca
Ortoclo;xiei.
Oare, sleili cum suntem,mai gdsirnin
noi resursevii, in plind sdngerare,sd hrd-
nim durereafdrdmargini, suferin(agi jalea
de a v-edeacu ochii nogtri curn corabia
Orlodoxiei se scunfundi definitiv in mal.cA
irmard a apos,tu:ziei, acoperita de valurile
curnplite irle ercziei ecumenismului,ale
Noii hlre, ale Noii Ordini ,Mondiale,irle
globaliziiriidernonice? Dupd pseudo-sino-
clul dilr {lretii nu.nc-a mai ramasnici un
dlarn cle riade.lde in oarnerriilurninaii, ci
lunrinalor rru nraivine de la DuirulSffint,
ci direct dc la L,ucifer,nu mai descoperirn
un cirarncieniidejdenici in iniririle rtoasffe
picf,toase.ctoardirect la Hri.sl.os, dac5.ne
legam printr-un fir nevdzut cu El, puteln
afla o razh pe care sf, urcdm precum un
plianjen insingurat. Acum in{elegem, in
sfdrgit, expresiaindureratd,,,singur Orto-
doxia", rostiffi de PdrinteleArsenie Papa-
cic''c$i pe care teologii aflati cu capul in
nori au cnticat-o vehernentc6nd a apdrut
pe copeftaunei cdr'{i.Acunr infelegem;in
sf6;'qit, de ce, prrin anii '7A, Episcopul
Avt:rchie lau$ev scria prc,fbtic: .,|)ar irr
ziiele,nuaslreexistir un tencmen gi mai
cumplit; int6luit tot nra,idcs:o lrr-;liirdre mai
rnult sau mai pirfin conftienid,de dragul
cagtigurilorgi al bunurilorpirnAntesti,de a
sluji venirii Antihrjstuiui.Acesta este cel
rnai covArSitorgrad al ciderii, de uncieeste
fbarte greu a te ridica" (Apostazia pi
Antihristul dupi invlflturile Sfin{ilor
Atituciini l'agina3
Pdrinti, Fundafla SfinJii Martiri Brdnco- gosteasinceri de pacea celor care,in vor-
veni, Llonstan{a, 20C8,p. 136).Confrunta}i bele lol propovdduiescnrieros gi pdna lir
nemijlccit cu accastZic6dere, dln care refuz drago,steacre.stindSi iertarecrdepli-
nrimai Dr:mnul qtie claci se va iniii salva nd,in vremcce all sentdnatprin fapteli:I<ir
careva dintre noi, afldm cu rniniea gi nrlburf,f ;ri dezbinaregi, rf,spiirrdinrir:rin-
simlirir pe uielea noastri cum irol"ardrea ciuni ;i r:alomnie,provoacddugniirnic5i
rnai marilor rrogh{eclesialine irllasdcapul invr'{ibirc,stdrnindu-i pc oameni ?mptrti'ir a
in genrineapierzirii, fbcdndu-rreridicarca semeniior!or? Poatecirreva,indeob;ie,sa
nu foartegrea,ci irnposibill.Ir1aipresusde creacldcd s-ar putea instala pe pfrrnfuri
Bisericf,, cle Adevirui-Hristos, de viafa vreuu tbl ciepace reald gi terneinicir.priti
veguic6,dc fildnta Treime,de m6ntuire,ei batjocorircagrosolanb a Adevlriilui iiti
au pus pre{ pe pacea intemationalf,, pe Durnnczeqprin minciunilegi preibcatoria
prosperitate,pe pseudo-irrbirea sociald,pe care sunt, in mod atdt de evident,trf,sdturi
dialogul politico-diplomatic, pe infriJirea ale viefii omenirii moderne.Acolo unde
cu slujitorii satanei.Au intrat cu tot cu noi, Adevdrul lui Dumnezeulipsegte,acolo nu
turma gi prostimea afumatd cu fantasme poate fi pace adevdratd"(op. cit., p. 139).
denronicc,in Babilonul credin{elor neo- Cuvdntul acestaesteintirit qi de o prooro-
plgdne. al celor eretice,al magiei qi ocul- cie foarte veche:,,Nu estepace pentrrrcei
tismului iucico-masonicplanetar. Cu o ibri de lege" (lsaia 48, 22). Pritrivnigi
acuitatesublirecur:re ascuiigulsilbiei,ace- voinfei gi congiin{ei noatstre,refuzltr si
lali Cuvio,s P6rirte .,lwerchieTau$ev,le trdim linigtili,itt voia gi ?n iricir l)ont:lrilLri,
rdspunciecelor care sptur cd ne u.rg6ml.ofi refuz6m adevirlll gi .bucuriacle Sus. in;;e-
la un singur.Dumrtezeuqi ,:.6,toatecred- lafi, suntenrdugi in robie toli cle o fbrli
infelr:;srrntadevdrate:,,Da! Drnnnezeueste denronicd. Acunt, la rdul Babilonuluip,rst-
Umrl, clargtitri,El ne-a dat gi o singuti cre- modem,gederngi plfingern.(ve.zi Ps. 135,M
dint[; El a intenreiat o singurfl Bisericd gi vcrdemclzu ce arn pierdurt:pacca cu
pentrunoi, qi nu mai mutie credinlegi ,,bi- I)unrnezeu qi de la Duntnezeu, pac€a
serici" difbrite. Acest lucru este ?ntirit de ininrii, peceacu semeniinogtri,
Sfflnflil Apostol Pavel cdnd spune: Un Sd ne intrebdm:cum i-au dei,lat';ttrii:r.Lroi
Domn, o Credinld, un Botez, un Dumnezeu lui Duninezev ierarhii, clerul ;;i poporui
gi Tatdl tuturor qi, deci, noi, cregtinii ar tre- ortodox?SfhntulNicolae Velimirovici ne
bui sd alcituim un trup qi un Duh, precum r6spunde at6( de limpede: ,,intre toate
gi sunternchemati,intni o singtrd nddejde cauzelerdzboiului viitor, ca gi ale r6.zboa-
a chemcln"iinoastre (Efes. 4, 4-6). Daci ielor trecute,cauzafundantentali esteiepd-
eristd numai o creclinitidreaptbgi numai o darea de Dumnezeu sttu apostaziatle la
Biserich adeviimti, atunci toate celelalte DurnnezeuCel Unul gi Viri" (op. cif.. p
credinie ;i ,,biserici" sunt mincinoase,nr.l 186).intdi.popoareleeuropene(riu vt,rbirn
adevirate. De aceea,se poate Ei treb'-riesi. dc pdgiinigi ate'iaici!), urtndudu-i,peiari-
se vorbeasci rru de unificarea ecunrenich seii anti-creqtinidin veac,au inceput sir se
(ecumenistir)a tuturor pentru intemeierea roagela orn ca la rtn dtutrnezeu, la cltltiri'ii.
vrenneiBiserici noi, ci clerestar:rarea r.utirii la,qtiir4trca tnatet'ie,la idoli, iar iicttln se
dintre^to1i cri careau cdzrrt..."(op. cit., p. loagi in mod fblig la Satatta,Este cea,tnai
135).In loc si ne pFstrdmdreaptacredinfd, lragicd li:pddarrrde Dumnezeu. [)e vrec
c4 pe ur stiilp de foc, reper la care[o!i rirt6- suti de ani, cei mai luminafi ortodcrcSi iri
cilii sa se intoarcd, vlsCici gi popor am Rdsiritului se dau cu capul de perefi cuni
topit-o in rnagmacenugiea apostazieiecu- sd facd ei sd fie la fel cu ereticii. cLI
meniste. antihrigtiidin Vest.Au dialogat qi au sem-
Dar qtim ce inseamndaceasta?Au sem- nat tot ce li s-a cerut, pdnd cdnd am ajuns
nat in Creta pace cu ereticii, cu hulitorii acum cu tofii la apostaziadesdvdrgit[.
Dornnului gi ai Bisericii, cu luptdtorii Apostazieimpusd astLzicu fo4a autoritalii
impotriva lui l)unrnezeu, ba au gi cedat ierarfiice, poporul rdticincl ?trtr-c negurf,
adevfiruriie (Jrtoda,vieiin mdna vrdjma- intunecatd gi intr-o neputinta fbrii de
gilor, indepdrlf;ndu-sede dreaptacredinli, rf,spuns.Armele folosite ?nipotr!vaiitr
de Biseric6gi. nrai gari de Durnnezeu,pe Dunrnezerisunt p0catelepersonale,llttti-
carc Cuviosul Averchie le considerL mile noast'reirtflocate,gi, totodatd,pduatelc
,,pdr;afulCe cipctenie, furtdamental'l(op. conducdtorilor. ale vl6dicilor. la care
cit., p. 133) gi ne intreab[ cu <lurerepdrin- aclerf,mcu gtiint[ sau ignol'an{icu totul,
teasud:,,Ptttetnoaresi credelncf, oarnenii cor,6r$indu-ne de erez.iaih careatti cizrit yi
lucreazd cu adevS.r"at pentru pace cdnd, de o apostazie generalI, pe care o credern
hulind {ftiq gi cu ol-r[zrricie,I-au declarat
rdzboi iui Dunurezerrinsuqi gi S{intei Sale , foan ENACI-IEr
Biserici? [...] Putem sii credetn in dra- Continuarein pilg. I
Credin{aortodoxd
 Pagina 4 Ianuarie
20ll
Tulburflri gi dezbiniri in urma pseudo-sinoduluidin Creta

Sn rlbdflm, cu Hristosoin tlcere! (1)

Interviu cu Pirintele loan de la Piriul AIb
Unnaredin pag.I utezate.Acelaqi duh astizi ?nfie$dnti par- antiecumeniqti.Acesteasunt problentc de
tidele politice qi grup[rile sportive, dar gi ordin moralofin de viafa personali, n-au
larac{irrnimai rnult saumai pulin oficialeale taberelereligioasae din aftraBise,r"icii,cdt;i pe nici un amesteccu ecumenismul.Noi gtinr
icrarhilor iresponsabi Ii, nu existi,,riscul"vrr- cele ortodoxe, una rnai ,,cregtini", rnai cI Sfiintul loarrera un antiecumenist corr*
LineivinovAfliindiroctein fafa lui Dumnezeu, ,,duhovniceascf', mai,,te,:logicf' dccAtalt4 vins,aEadarnu puternindreptifi prin aces-
pnn,,ctlnlailinare" duhoviticelsc,i"fiindctr potrivit ?rrielesului qi interepretiriipe c:ac le te exempleereziaecumenisrnului!
{Lecare va li jur:lecatprrh'irr!tcrrsla:ea?ncar va dau fiecinc.In rrcesteh"rptenu esGduhui ltd - Noi, ieoreticienii antiecumenigtiai
fl ill'la:rezarinrliiriniii, ai cttng-riinfei nepltate Hrisl.os,ci ciuhulomelrcscal oryoliului,incre- Ortcxloxiei.uitlnr un lucru: oameniinu pot fi
rJc iIn1liiuir i triersoniilo,..urflte".pdcitoase. derii desine;i disprepltripentiucelilalt,cara- adugiin Bise'ric[cu progranrede partid;nu [r]
- lii totugi, crqtinii din (ard.se tem tle logrl ca fiindnraiprcsf nlai sinrplu,mainein- px,'tumra penm.rdiscursurilercuqite,chcptc,
unnlriic evenirnentelordin Creta. Unii formag rnai neqrxlincios.adicd mai pu{in corect-,,onodoxe". Acolo trndentr esteviaia,
s-au iznlal se agitii in l'el qi chip, alfii cregtin,conrpa-ativcu noi, cei,,corectri", chiar dacdai dreptategi ?nvirtii-
fiind- tr[ire cregtind"
Jrrotesteaziformind gruplri de rezistenfi cd pe toarcle ,,gtirn"qi le ,,facem"intotdeauna flra ta e ortodoxi, antiecumenist4nu-i poli
in fafa mlsurilor luatela Sinodulierarhilor sauadesea,,mai bine". Unul dintremarii trdi- convinge,vdzfrndin striduinfeleale ,,p)erltrlr
din Creta? tori ai vremurilornoastre,un sfrnt comple! si credinp'o simpl6,,politic6" decaree... ,,sdtui
- Pentru pdnrea congtiinlei ortodoxe qi zicnrn- pentruci unii ortodocgi,?ndeosebidin pdnd pestecap". El vrea
,.fapte,nu teorii".
rdvnei curate, nevf,tdrnatdde prea multe partidaantiecumensitii.considerdcd, de pildl Adic[ discunurilenoastresi tie pecetluitedeo
impresiidin jur; o izolarerclativde bund"dar Sfrntul Siluan, Sftntul Porfirie, Stare;ful via{acurat4exemplard,nu strictmoml,in duli
nu in afbraBisericii,prin rupereacomuniunii. SofronieSaharor',fiincl prea ,;nistici", ar fi dejiudarm, ci in Hristos:sdricie.,,modestie".
O a-qffelde atittrdinepoale fi benefic5atrutci intepretatmai,,dulce"problemeledeordinftr, smerenie,?ng[duintd,dragoste,rnili etc.
c:dnde fircuti cu cheaptisocoteald gi'lrmpnxuri in spef4 ecumenismul-- a fost Sfhntul loan Oameniivor sd vaddla artiecumenigti nrultri
sft,tuirc;i pova{acjulr.o'micului. In atmosfera Maxirrtovici.Cercetdrrd via[r,acestuidreptal infi€nareffupcascdgi sufleteasci,renunfaree
cregtirra cilchttiidc astlzi e binesI stdnrcleop lui Dumnezcu. vedem lbarte bine ce ne asceticdla ideile,apuctrturile,f,iptelehuricqti
artepe:ruh.r a ne feri de smintelilecareiicesc lipsegtenou5, antiecumeniqtilor; qi ce fel de pe carele v5d la cre;tini ecurnenigtiEiin care
Juhulosdrciuiitx: Clf,ricl
ae:easfd separare sehce ,,antier;runenism" triiia el subtoarteasp.rectele.ei ingigi sc cornplac. Or, Sfbtttul loan
in grurporyanizegpe $:meiuri'zelotist-pri- Mai clar; vederncum ilutem stivili succrlsul Maxirrrovici, carc polri',,it Mitropolituiui
ianiste,pl'icinrrite de neregulibisericegti reale ecrunenismului in lunrc,nu cu vorbe$i pl'o- r\ntoniel{rapol'i1ki,ie,ranahul siu srrperior; sc'
sauinchipriite, anrncie dizidenlacu semnede grarne,ci cu fapteltrantiecuinLrniste irr viquirea distingeaprint'-o extrelndsintp|itate,ascuItat
schism6.lciealizareardnduielilcuvdzute alc zihttcd, cu pcrsolralitateanoasfif ^antiecu- gi o protirndf,smereniegi, degi,dispuneadc cr
Bisericii,ac@ntuarea obsesiVd a negtirbiriilor, menistf,maiprcsus deoriceindoieli.In primul vasti erudi1ie, citindmult gi?ncontinuu, ,.nu-gi
chiar gi ahrncicdnd,prin iconomie,prevdzttL r6nd,acestorn nu secredeadrept,corect,nep6- d[dea imfurta4a', ci, avdndun suf'letcuratgi
in caroaneleBisericii, omul ca$tigAduhov- taf ireprogabil. Din faptelegi cuvintelelui nu bl6nd,,,iubeaenorm'?,este,in felul acesta,o
nicegte,devenindmai atent mai sensibilin Azhats duhul corectitudiniigi al dreptifii per- ,,predic6"antiecumenis6vie, cea mai bund
trdireacredinlei,ne apropiede fruisei, penfi:u sonale:,,Surrtmai bun,luatiamintedela mine, predicd antiecuntenistd.Impresionaatdt de
carcpdstrareaintocmai a legilor^exterioare ale faceficamine!" Nu eraun elitistcu inimarece, mult, incdt se zice cd la toli elevii sii se re-
credinpi deveniseicieologie.Intrebuin{area ciur om cu sufletcald,ingeleg[totapropiatde simfea amprentaascetismuluisa.u.Aceeagi
neporivitda legilorbisericeqti,ignordndfolo nevoileoamenilor,dincolodeoriceacceseide- ,,prezenfiantiecumenisE"se puteaehici irl
sul ori p[gubirea cluhovniceascd prin ele; in ologicegidisputedoctrinarsterile.Seminarigtii personalitatea altor corifei ai epocii,precLtrll
practici. poate aduce multe deservicii lui gi studen{iicirora el lerfuseseprofesorgi-l SIBntulNicolae Velimirovici.Sfbntirl lrrstirr
l*lristos,niscdnclin Biserici snobismul,{bpr- anrirrtesccu mareemofie,.fiindc[ ?i iubeape Popovici, buni prieteni ai Sthntuliri loan.
nicia mecliocritatea.necreciinl4rcaua cre- tofi agacum er?ri,cu patimigineputinleqi,de Cuviosul Serafim Rose sau Slhrtul Paisie
dinla rnui;umirea desineetc.Au fostca;:uriftr aceea, tofi il iulrcauconsiderdndu-lmodel. Era Aghioritul,clincolocie predicile,scrierilegi
istoriaBiser:iciic,Antlunii oarneniau surlerit atdtdc preocupatde ei, ?ncdtnoapte4in timp thvd{irturileexplioit antiecttmenrsle; iubitriqi
cumplitdin parteaaltoi'rl,ca!e,prevaldndu-se ce donneau el. intrdndin internat,unrbla urmafi de popor tocmai pentru,,t1'tolalitateit"
de taptLrlcd {bnnal aveaudrcptate,neincf,l- printre paturile kir invelindu-i atent pe cei cu adevf,ratantieculrtenistii" insa"ttitgicoliric.
c-6ndexplicil vteun carron.?ncdlci*rsenincele de:nrel i{i, vorbindgi incurajdndu-i pe ceiinfris- bagateliiati de antiecunrenigtiit-troscol;ica
rnai elementarereguli de omenie,unfleau, tafi, aducdndulede mdncare.Penfiucompor- fiind ceva sirnplu, pentru oamenii de jos.
prigoneau,in numelecredinfei,pe cei socotili tamentul sdu neprotocolar,atAt de apropiat Fiindc6, a$a cum aratd Sfdntul Ioatt
potrivnici. Corectitudineaexterioardipocritii sufletegtede ei, il simJeauca pe un fiate mai Maximovici,creqtinismuladevdratnu con-
nu qtiede dragoste,milA, ieftare,sacrificAndin marg foarteiubit qi respectat,mdrturisegteun std in reflecfii gi doctrinespeculative,ci se
dispute religioase ,,cregtine"dultul invAp- tbst student.Un altul declaraca mult mait6r- transformd in viafd: Hristos a cobor6t pe
turilor lui Hristosin numelelui Hristos. ziu"ajungdndel insugiprofesor,a intelescurn pimdnt nu pentrua aduceoamenilorcullo$-
- Birre, gi atunci care este calea de a de SffintulIoan avuseseasemenecsuccesc:a tinfe noi, ci pentnra-i chemala via{6nou6.
acfiona ;i a reacfiona,fiindcl totuqi ecu- profescrla semitmr:llu era doar utt excelent Cdttinrpoarneniivdd?nr{ndtrielileanti(-cLl-
nrenismulssteo erczier'SditI qi ceicarel-au pedagog,ci igi iubeacu adevtirateievii carcrii rnenigtilormilitanli pentru Oftodoxie;rce-
adusau produsrdni gravein sulleteleunor rispr"urcleau cu acceagidmgostr'.Atunci c6nd leagipatimi, pdcate,deprinderipe carel.-'ittr
crestirri? Sftntul loan treceaprin Bcigrad era ,,litera- ecumeniqtii,acela;i interespentrupldceri9i
- Adesea.luptanoastri.a antiecur:re,niStiltx menteasediatde str.rdeiliiisflrhl:',fascinalide confort, aceeaqi metttalrtatecazr.ristica'
se purrti iri ciulrde suporLer'giestaliindcE viafa sa de ascetgi clrtpt. ca $i de a.spntnea, rizbunitoare, izvotitti dinff-un srrf'letilrort,
avenrmintegi ininriidesupciler:E o lrrpli ic!e- neobigriuitiiirt hrme.pr: {;ilreo arlta {blade cl rece,imprisrlitde ,.di'eplate", inimile le:'nu
.ik-'gicii::vordtidin ar:i'inCcrel pStiina5ia sdir- ?nsuqi gide.l"aglsteacareti umplcainirna,isi vor pLrteafi atinse de hal'ul lLri l{r'istos'
gelui,irsemerlea aceleiacare,in iltticlritirte,ali- amintegle u!rpruotbeiiltdean rdrndnind snl injrinteiesttltt i petltrlr credirrfir.
iticniaconllictelei'utrestatelegreceitiiat'ttiai - M biner;:ice {i:-lituri au toarcaccstctcu
Sevor intrcba fi'a1ii (iontinuarein pag.5
tirz-iu,in Rusia"in r5zb,:aieleliatricide ftltre ecilmenismulac{t"titi'/.
Credin{a ortodoxd
 lanuarie2017 Pagina5
PirinteleAnenie Papaciogduhovnicqiindrumitoriscusit de suflete(8)
Suntem nigte ml6di{e care nu putem ortodocgi, gi o cirtd,, o iot6, daci se fdr6,a le pricinui vreo vitimare. Ei nu
rodi gi cre$teduhovnicegtedacd nu ne cedeazd,s-a cedat tot - spune Pdrintele urmdrescmoarteaucenicilor,ci urmdresc
inrp[r'tiqim din Izvorul viefii, Hristos, Arsenie- pentrucd Hristosvrea ca noi sd mai degrabl renagterealor ca fii ai lui
insf,,pentruaceasta,trebuie sd ne preg6- rdmdnem intregi. Diavolul, in schimb, Dumnezeu,prin omordreavechilor obi-
ti m cdm ar a inim ii n o a s tre c a s d -L vrea si-i dai o unghie qi dacd i-ai dat-o, ceiuri,a omului celui vechi din ei"". Noi
s6lSgluirn intr-insape Hristos.,,lnimaeste asta inseamndcd nu mai egti stdpdnul credemcu toatd certitudineacf, Pirintele
locul pe care l-a fdcut special ca si fie intregului,ci egti doar o parte din intreg, Arsenie se inscrie in galeria acestormari
g a zd u it E l. M int ea e s te s u b o rd o n a tl pentru cd adevdrul nu se misoari cu duhovni ci gi trdi tori pe car e Br r r r lu
ininrii.Curd{iainimii ar fi deci un motiv metml. Ori cedezimult, ori cedezipufin, Dumnezeuni-i hirizegte noud pdmdnte-
ie trebuie respectatin vederea cumi- e totuna,inseantndci ai cedattot"e",pen- nilor, atunci cdnd pronia Sa iubitoare
rrecdriicu Trupul gi SdngeleM0ntuito- tru cii inaintea lui Dumnezeu nu ne binevoiegtesd mdngdie poporul drept-
It ru l L ri nos t r u I is us I - lri s to s " t7N
. e i m - prezentdmcu unitAli de mdsurfi.saucom- credinciosgi s6-l incirepiezela lurrrina
I parla;;irrr cu Sfintele'faineale lui Hristos promisuri. Sunt situalii delicatein via{d adevirului.
t ca sd progres6min via{a duhovniceascd, cdnd mai preferabilestesd rnori decdtsd
I Pentrumdndstirea,,SfdntaMaria" clela
si-L facem viu gi lucrdtor pe Hristos in faci rabat de la iegula de aur a dreptei Techirghiolgi pentruintregultrinutdobro-
noi, si fim una cu El in gdnd gi in faptdgi credin{e. Parafrazdntl un vers dintr-o gean,Pf,rinteleArsenie a fost o binecu-
sd indeplinim totdeaunacuvintele Lui. poeziea lui GeorgeCoqbuc(Moartea lui vdntare gi mand cereascd.La sfinlia sa
PdrinteleArsenie atrageatenliacelor mai Fulger), in care se spunec6,,Din zei de- veneau oameni di n toate cat egor iile
zelogi, care doresc si se impdrtigeascd am fi cobordtori,/Cuo moartetofi suntem socialegi culturalepentrusfat, indrunrare
mai des, sd nu banalizezeacestrit sacra- datori", pdrinteleadaug6:,,Dar nu-i totu- gi dezlegarede pdcateqi plecau la casele
nrental al ?mplrtdqirii, transformdndu-l na, ortodox sd mori sau ecumenist vdn- l or l i ni gti l i gi deconectaf i suf let eqt e.
intr-un obicei formal, repetatfbri team6 dut"''. Ar fi o catastroft sd p6gim in viafa Prezenfanumeroasda credinciogilornu-l
gi liri fiicd de Dumnezeu.El spunecd viitoare cu calificativul de trdddtori ai distrigea qi nu-l impovira la vdrsta sa
rru ma i , , dac d ai ac e a s td te a mi d e adevlrului.,,Adev[rul rdmdneacolo unde matusalemic6,ci ?l bucura nespLrscle
Dumnezeucu adevdratgi te gdndeqtila n-ai cedat. Dacd unul singur {ine ade- mult. ,,Din dragostepentru oameni,erir
inrportan[a acestui fapt, e$ti bun de v5ru1. acolo e Biserica. Ortodoxia va chiar deschis;i cdlduros",pentrucd ,,in
?rrrparriir;itmai des"**. supravieflriprin el"'2,pentrucd stdnec!in- inchisorilecomunistee.xperiase pe deplin
Plrintr:leArseniea fbst un ortodoxcon- tit pe tenreliaadevdrului,careesteHristos isihasrnul""t.Pdrintele acunrulasede-a
r,'ins,s-a menfinutfenrr pe linia autenticf, (loan 14,6),Cel ce i-a desernnat pe alegii l ungul ani l or o bogatd exper icr r ld
a irrvd{dturiide credinfii orrodoxlt,a trtiit Sii, atunci cdnd a rostit in faJa lui Pilat duhovniceascd, igi insugiseesenfaisihiei
in concordanficu ea gi nu a abdicarnicicl- aceste nemuritoarecuvinte: ,,Eu spre $i puteaasimilaroadaDuhului (Galateni
dati de la principiilemorale qi nonnele aceastaM-am ndscutgi pentruaceastaarn 5, 22), chiar dacd mindstirea era plasati
canoniceale doctrineiqi tradilieiBisericii venit in lume, ca si nrlrturisescadevirul; intr-o stafiune balneoclimatericd.Ade-
Ortodoxecu privire la r6nduielileei cul- oricineestein adeviirascultdglasulMeu" seori mf,rturiseaucenicilor: ,,Aici. a$a
tice. Nu a acceptatnici un fel de colabo- (loan 18,37). Pe aceastdlinie nealterat6, a cum vedefi, e stafiune, dar a vrLtt
rare ecumenicl gi a combdtutcu intransi- adevf,ruluide credinfi s-a men{inut cu Dumnezeus[-mi aratecb te poli implini
gentApe clericii care s-au impdrtigit cu statornicie PdrinteleArsenie. Un preot duhovnicegte la fel de bine?noragca 1i irr
eterodocgii, fie ei gi membri ai Sfbntului carea induratani grei de suferinfdin tem- pustig""'!
!iinod", pentrucd adeviratulcregtinorto- nilele cornunistespunedespreexistenfa
dox, fie :iimplucredincios,fic cleric.tre- acestorharismaticicd ,.sunt fenomerre Arhim. conf, uiliv. dn Vasile MIRON
huie sir fie un ascultdtordesilvdrgital cal'eapar ia 10Ude ani. l)au tot ce este
pururrcilor' 9i invafatur'ilol evanghelice ale nraibun din c.i.;ii noi suntenrmo$tenitorii
Do mn u luir r os t r ulis us H ri s to sq i n u u n c o rn o ri !o r l i sate de ei " 2' . A semenea 87 Ibi denr. p. 67.
travestitsaucregtinde zile mari.,,Suntenr fenomene ili pun anrprenta asupra 88 Ibidem,p. tiS.
mu l l i m i l o r rrcnumi ratede credi nci oqi 89 i m pl rt5gi rea ecumeni st5Socict , r ol'
carei;i coordoneaz.dviala dupd excrnplu! OrthodoxStudies. Tesalonic. 20011, p. 64-{16.
gi cuv0ntul lcr ziditor; datoritZilor se 90 Ibidem,p. 66-67.
transmitenealteratd,.predaniavio a vie{ii 9 l l b i d e mp, . 6 7 .
Duhului Sfhntin Bisericd''(Tradilia),aqa 92 l bi dem,p. 68.
cum a numit-o Vladimir Lossky,cdci ,,cu 93 Pr. DimitrieBejan,Bucuriilesuferinlci"
cdt este mai bogatdexperienfaunui om, vol .I, C hi qi ndu, 1995,p. 179-180.
cu atdt cuv6ntul sdu are mai mare putere; 94ArhimandritulZahariaZaharoiu, Onrul ccl
;i cdtd nevoie avern noi, preofii, de o tai ni cal i ni mi i B
, ucuregti E d.
, B asilica, 2t )14.
asemeneaexperien{ir!C-Andajungeln si p . 1 9 6 - 1 9 7 .
cunoagtemin pr'ofi.rnzimc fiecare aspet:t 95 IerornonithBeneclictStancu,Pirirltelr:
al viefii ?n ljristos...Iru{ini sunt duhcv- A rseni eP apaci oc: chi puli ubi ri il u i l{r 'ist os.
n i c i i c a rea u daru!di scern5rndntul uipot ;:i Fld.lrlena.Corr:rtanta, 2015,p. 5. 6
si duci ucenicii pdni in pragul nto(ii, 96 lbidem,p. 6;. ,

Credinlaortocioxzi
Pagina6 lanuarie20ll

Harul duhovnicesccre$tegi se dezvoltlca un pom

Este nu doar irnportant dar gi benefic viata veSnicd:Sd.7'ec:unoascd pe Tine,sin- aceastainsemndndrealizarea unirii cu El".
pentrLrnoi, si putem dep6qi avalangade gurul Dz mnezeu adevdrat, Si pe lisus Autorul prezintdnecesitatea de a aprinde
stimuliexterioricarene consumdtimpul gi Hristos pe Care L-ai trimis" (loan 17:3). Duhul ?ninima noastrS, a vederiiharului,a
energia,nel[sdndu-nesd vedem abisul din Deci, e vorba de o ,,cunoaqtere",nu din schimbdriifirii noastrece se produceprin
iniml gi sd reugim sd ne intoarcem spre auzire,ci din vedereainterioard a sufletu- focul Duhului Sf0nt, a dorinfei de a face
launtrul nostru, unde este lmp6- lui, ce se realizeazd din voia Tatdlui Ceresc:de a ne leplda de
rdfia lui Dumnezeu.Astfel face aceasti viafd, prin unirea cu sine,prin pocdin{6,de a ne.lua crucea in
dornnul Sandu F'lorea,proaspdt Durnne;:eu.A$a cum spune fiecarezi (dezlipireade cele lumegti,vin-
absolvental Serninarului de T:o- unul din cei urai importanli decateade natimi)gi urmarea lui Hristos
ioi.iic t)rtotioxir tlin Bergenlield, ricriitoli bis:ricegti din 1:ri- (aterrgia corttirruf, la harulcluhovnicesc care
,'.Jr:',v
Jerscy-. ciltc ne putte ia dis- me!c,,,cacuriale erei cregrirrc, se dezrvoltigi cle;te ca un ponr).Cacirirlin
poziiie o lucrare ce este ,,rodul Dionisie Arr:opagitul,unireir c:re sedesffigoard cre$rerea noiistrirspiritu-
,rrtei u;iutari since,:e;i al unei rnistici, in tain[, cu f)umne- ai5iiconstit.uie Biserica,prinTainelegi slu-
r'xllelicntecol'lsecr,/ente ale autc- zeu esteo participarca noAs- jbele ei, ea fiind pistritoareacredinleiadc-
rulrii, care se hr'6nescdin izvoru! trd la o realitatenou6, pe un vlrate.
viu al SfinteiScripturiqialinl'6fi- plan divin, dincolo de reali- La aceeagiedituri, Agatorr,a apAntttot
turii Sfinfilor Pdrinfi" (coperta lV). tatea pe cal'e o tr[im. Aceastd unire cu in 2016 o altd lucraresemnatilde Sandu
Vlaterialeledin caftea Hristos - Pomul Divinitateapresupuneun progres,,,o pose- Fl orea,R ugi ci unea curati a ininr ii, ce
Viefii, apirutd la Fdgdrag, la editura siunea unor stdri divine", o pafticiparela reprezintdteza de diploma suslinuti la
i\gaton, Colecfia Rugul Aprins, n-r. 24 energiilenecreateale Domnului.Agadar,e ,,AntiochianHouse of Studies"din []er-
(prima edilie tipariti in ianuarie2015, in nevoiede o tnmsforrnareprofunddla nivel genfi el d,N ew Jersey(15 i ulie 2015) .in
SUA), sunt eseuriledin cadrulproiectelor fizic, mentalgi sufletesc,ca patru capitole,cuprinsein 75 dc
anualede teologieaplicatl de laAntiochian sd ne putem uni cu El, insi pagini, pornind de la descrierea
llolrse of Stuclies.tntr-un mod sintetic, noi rru putern sI facern inimiiin Biblie, faceo sintezdirrtre
lblosind urr linibir.jsiurplu.accesibiltu.trr-. acrrstlurJlr doai prirrputeri- pasajele din Sfdnta Scripturl qi
ror, prcT-intiircrne eserr{ialepentni viafa le rloastrti;'ci,,1iLirr lLrcrarea scri eri l eS l i nfi l or P i rinqidin F'ilc-
ciuhoviriccasca, principiile?nvlflturii cre,;- n,rhului rrs.fdntin omul calia referitoarela a'.'eststrhiect.
iirre,argrlnentatecu multe citatedih scrie- credincios!" Dach desclii- incepfurdcu cele ntarivechi lucrari.
rile patristice,av8ndclreptscop.,cercetaiea''clern':riqa'sufletului nostru ale lui Evagrie(346-3c)9). Macrtri.''
'latAl qi
;i irnbog[{ireaproprieiral'i in }lristos,cAt prin poc[intA, Fiul r;i ' D i adch.gi pA n[ l a , . cont t 'o\ '. r 'sil
;i pentru acrivitatea de calehezl a Vor ',,eni la noi tl'inlitand' isihastddin secolr.rl al l,l-lea",itrsi
Bisericii."l:ie cd se referdla ,,a,J6ncul lui Duhu! Sffint gi acestaeste ce3 mai mafe parte a volurnului
Durnnezeu", ,,Pomrrl Viefii din noi", inceputulmdntuirii noastre.E nevcriede o estededicatdcompara{ieidintre scricriie
,,lerusalimulceresc",la Crucealepidariide colaborareintre noi gi Domnul, si avem o Sfdntului Simcon Noul Teolog (919-
sine,la celenoudFericiriale implriliei lui aten{iecontinui la ingrijirea .,semin{eide 1022) 9i ale Sfdntului Grigorie' Palanta
Dunrnezeudin lIuntrul nosffu,saula pilda mu$tar a Duhului", la care sd addugdm (1296-1359).Simtrireaharr.rluiiir inirrrl
semdndtorului,la Marta gi Maria - gnja curdfirea trupului qi a sufletuh"riprin reprezintd,tema centrall in scrierile lr"ri
lumeascd gi zidirea duhovniceascd,fie, ,,infrdnare, rugdciune, contemplare qi S i meonqi al e l ui P al arna. In im acur at anLl
vorbegtedespreffeitrepte de rugdciunesau detagarede grijile lumeqti".In urcuqulnos- poatsfi dobdnditdfbrd lucrareaharului.L.
despre;romulcunogtin[eibinelui ;i riuhri, tru spirittralavemnevoiegi de,un duhovnir; necesarca fiecarecreqtinsii a^ibao sirrilire
ori der;pretrezvie,desprecreclin{i gi lapte, care va r-lireclionadezvriltareanoastr'6spi-, congtientia lui Dumnezeu.Impreuni cu
'.'
ori serr:lbrf,la Psalnrii1.,2'2,35, -J8,50, 90, ritualApe un drum corcct gi ne vzr,arf,la nu rugbciuneapi lupta ascetici, ornul are
rrri Ia,,indunrrrezeirea omului", ia ;.Dunr- n':urai darurile prirnire de lei Duirul, ei, fi nevoic sd atingi nep6timirea(apatltciu'1
riezeuCuvdntul"saula ,.'l-eolor;ia misticii", prinrejdiile,diticultitrileurcrrSulul : dulrov- r ca sii poatd'dobdndiininra curatd(rietir-
cereace uneqteacesteterne, in dentr,rrsul nicesc,vorn?n;elegepe ce treaptdnc.af"if,nr $areade lucrurile acestei.lumi). Slf,ntul
autorulrri.este chernarea!a lepidareatle in preze:rt.Unul din senrneleimportarte :, Si.rneonsusfinecf, lumina Duhului este
sine,luareacrucii pi rrmar"ealui Ffiistos. ale progresuluidurhovnicesc este ariitat in atrdsdprin rugdciuneneintrerLtpti:t, pe'c;t-
Dupa cum spurle S{6nta Scrriptur6, Apoc. 2:17: ,.Biruitorilui ii vtr)ida' din re o numegte.,lucrareascunsd"saunevo-
PornulVielii a fost sddit de Dumnezeuin nxunocea atatnsd Si-i voi du lui o pietrici- infd lluntricd. Sfdntul Grigorie Palama
r"ai gi il regasirn in nrijlocul Cetdtii cd albd Sipe pietricicd scrisLtnnumenou sugereazdpracticarea trezviei pentru a
lerusaiimuluiceresc.fiind asemeneacu pe care numai primitorul ll cunoaste". impiedica nrintea sI fie distrasd cdtre
pomul crescutin sufletul nostru de cdtre Numele Lui este scris pe pietricicd,ea se imagini falsegi suslineci minteagi gdn-
Duhul Sffint ,,din grduntele de mugtar al afl6 pe frunfile credinciogilor adevirali, durile sunt localizatein inim6, locul de
haruluiddruit labotez gi elreprezintdstarea nascufi din nou in Duh. Mai departe se origine al inteligenfeiqi organulprincipal
bdrbatuluridesdvdrgit la care trebuie sd ara,tdfelul cum ne apropiemde desdvdrgire, al trupului. Cdnd cineva se hotirdqte si
aiungdt'iecarecredincios"(p. I l)..Pentrua de ilurninareaspir:ituall.Estenevoie,dupd inceapdo viafd cregtinf,,SfdntulGrigorie
inielege nrai bine aceste lucruri autorul cuirl ilccentueaziStin{ii P6rin[i, ca rnintea Sinaitul spuno cI acest lucru se poate
considerdc[ estenecesarsdcruroagtenr mai noastr[, crrrltiti de Dtihut Sfh"nt,si dev-ind intArnpla in,douh feluri: prin inplinirec,
intAi,,ce cereDomnul de le noi", careeste o oglincti .,strivezie,transparenti,curatf,, poruncilor'qi prin rugdciunea contintrii a
,,scopulvie{ii noasre spiiituale'",cale este innr;itX, ffird gdnduri", tl carerf)urnnezell Domrruluilisus Hristos in inirni.
,,defini1ia mintuirii". Domnul spune Se poate reflecta cu adrrvSmt,,umpl6rrd t

linrpedece estemdntuireal- ,,$i uceustseste sullctul nostrucu infinitateacltrrnnezeilii- Lucia ENAC'HE

Credintaortodox[
lanuarie2017 Pagina7

Cuviosulde la Bogdana
Martor direct al prigoanei comuniste, gi allii primeaude la el aceeagibunivoin{6. invins,iar vrdjmagulcarea vrLrtsd ia locLrl
PlrinteleIsaiafugurlan s-a numdratprintre $i el, ca mulli alli slujitoriai Bisericii,incer- lui Dumnezova fost rdpus.Av6ndcurajulsir
cei ce,in urmaaplicdriiDecretului410 din cafi gi cu randdeschisdin suflet,a mdrturisit stea in credinfasa sus pe pisc, orice ape
1959,au fost alungati din mindstiri, daq Adevdrul gi l-a apdratintr-un mod personal, invdlmtrgite se abdteaula picioarelepiscului
aidornamucenicilorde odinioarS" nu acdzst simplu gi duhovnicesc, pe intelesul nicicumnu i-au putut fura visr-rlexisten[ial
in demldejde,ci a cdutatin continuare fiecdruia,ca nimeni sd nu de a muri in mdndstire,ca slqjitor al lui
sd-L iLrbeascd gi s6-L slujeascdpe sldbeascdcu duhul gi cu Hristos.Ndscutintr-o familie de buni ereg-
Dumnezeu,indurdndcu stoicismtoate lucrareaceabun6". tini, a gtiutsdpoartetoatdvialacu sineecoul
traumeletlzicegi sufleteqtice au decurs Intrat la l8 ani in obgtea nddejdilor qi nazuinlelor spre o viala in
gi ludndtotLllca pe o incercaremeniti Mdnastirii Bogdana,situ- Hristosgi cu HristosMdntuitorul.Pdrintele
sa-l srnereascdgi s5-l intdreascdin atd la o zvdrliturd de s5- n-a glumit cu via{asa de cdlugiq dreptpen-
lurrgabitilie pentrumAntuire. geat[ de ctitoria lui $tefan tru carea avut atitudine,curajde a da viefii
Cunoscdndu-iindeaproapeviafa sa cel Mare de la Borzegti, monasticeun profund sens prin bucLtria
de sfinleniegi considerdndcd marele tdndrulmonahs-a dovedit trairii in Dumnezeu."
duhovnicde la Bogdana,,rdm6ne pen- un slujitorsmeritincdde la Dlruindu-se aproapeluicu ,,o bunitate
lru acum,penffumdine gi pentruvecii m:fij inceputuri,imbindnd,,in ftri zgdrcenieqi cu o bldndefenefrlarnicaqi
veciloro dovaddde credinjdvie, cu semnde chip fericit, zi gi noapte,rugf,ciunea cdtre o t6rie neirositf,",PdrinteleIsaiafugurlan a
autenticitatemonasticd,ufl Cuvios in Dumnezeu cu lucrul mdinilor sale", intrat la inima fiilor s[i duhovnicegti gi rru
cununade slavda BisericiinoastreOrtodoxe deprinderece avea sdl salvezemai tArziu, numai atdt prin povefele pe care le-a dat,
qi o luminoasi pildd morali in toate cdnd, silit de imprejuririle nefaste,a fost prin pildaproprieitrdiri,cdt gi prin minurrile
nevoinfelesale,cu trdiredup6voia ceasffin- nevoitsS,,lucreze prin satepenffua-qiasigu- ce le-a sdvAryitDumnezeuin urma rugilor
th a lui Dumnezeu", Preotul Stavrofor ra existenfa, muncind ca zilier pe unde sale.Iar mdrturiileadunatede maici in acest
Constantin Catana, de la Mf,ndstirea gf,sea". sens sunt griitoare gi ne indreptdlescsd-l
Vdratic,a adunatcu migald mullime de Deqi ,,lovit cumplit", [-o incetat nicio situdm,aidomamonografuluis6u,in rdndul
rnarturiigi ilnpresii despresmeritulpdrinte clipd sd creadi cd Dumnezeu va rea1eza ,,celormulti Cuviogi".
9i despreminunilesaleinftptuite de-alun- lucrurile in ftgagul lor gi, intr-adevdr,dupd Bucura{i-v6,agadar,de lectura acestLli
gul vremii, pe care,adiugdndu-lepropriilor noud ani de pribegie gi de rugd continud, omagiuadusCuviosuluide la Bogdanagi
arnintiri.le-ainmdnunchiat apoi in sumarul EpiscopulPartenieCiopron l-a rechematla descoperili ce a insemnatel nu numaipentrLr
volumuluiPirintele Isaia fugurlan. Un slujire, incredin{dndu-isd scoati din para- autorgi cei apropiali,ci gi pentrumonithis-
Cuvios de pe fila de Pateric (Editura gind M[ndstirea Runc de l6ngi Buhugi. mul gi Ortodoxianoastr5.
Orrodoxia,Bucuregti, 2016). Trecdndprin furcilecaudinealeordnduiriigi
O cartepilduitoarein toate privinfele,ce ,,infruntdndmari necazuri,lipsuri qi gre- . Cornel GALBEN
reaSeazlinadeviratalumindchipulcelui ce utd{i",dupi aproapeun deceniua izbutit si
gi-a purtat cu demnitatejugul gi rana din se achitede rnisiune,lucrdndcot la cot cu
suflet, demonstrdndtuturoq dacd mai era rnica obgtede mdicule qi invingdndobsta- La ceas de oovailtt
cazul,cd ,.PdrinteleIsaia n-a imbricat de- cole de netrecutin viziuneamultora. Ereticevaluri s-auridicat
geabahainamonahald,ci, sdrguinciosf4[ Cu experientacdgtigati in confmntdrile Lovesci n pdstoriqi i n turrma!. . .
de rugaciuneqi de bisericS,a alergatin tot dure cu reprezentan{ii aparatuluirepresival Cdrmacii,de fricd, s-au lepddat,
t i mp u l v ielii s ale din to t s u fl e tu l l a statului,a luat-ode la capit la mdndstirea de Corabiabiruie vdntu-apostat,
l-)umnezeugi vrajmagulnu a alut putere metanie,transfonnatd?ntr.e timp in spitalde Tata-i la cdrmS!
asupralui. Parintelenicicumnu se strdduia neuropsihiatrie gi ajunsa,in utma cutremu-
sd se schimbedupd pldcereaoamenilor,sd rului din 4 maftie 1977,o ruin6,motiv pen- Din CasaSfdntddupdce ne-auscos
tle altfbl.Stilul lui de viafdera acelaal nro- tru care Consiliul Popular a retrocedat-o Se pregltesc la fiare sd ne dea?
nahuluitruditorcu o severitate cuminte.sin- Episcopiei Romanului, cu destinafiade De dupdnori se-aude-urt glas drrios:
cer, liber in exprimare, neabdtutde la Complex Muzeistic. Dat fiind noul statut, ,,Staitare-ncredinfdgi fii curajos!
Sfintele Canoanegi neindoielnicin fala hainamonahaldera interzisd?ncontinuare, R6mdne{iin dragosteaMea!"
AdevdruluiEvangheliei. Vorbelegi povelele ca gi slujbele,dar acesteanu l-au impiedicat
saleerautotdeaunanigtesfaturipdrinteqtigi pe iscusitul duhovnic sd redea mdndstirii Cei carene-auvdndr"rt la ceasrrrige!
intrelegeanedumeririle gi neajunsurile intreagashdlucire,againcdt candelanu s-a $i-ajuns-aurf,ului sd-izicd,.bine"
f-iecdruia.Diruirile sale duhovniceqtierau stins niciodati in chilii gi in bisericb"iar N-aud, rdpugide al traddrii zel,
pline de linigte gi izvorau dintr-o inimd SffintaLiturghie s-aoficiat zilnic, sprebucu- PesteCarpaJi,Dumnezeiescul Miel.
culatd.A;a oumam mai auzitgidepe la unii ria enoriagilordin znnd,care au revenit in $opti ndu-ne: l
,,S ta1i 6ng5 Mi ne! "
slujitori apropiali lui ca fii duhovniceqti, numdr nrare s6-l ascultein duminici qi la
Plrintelui Isaiaii pldceanevointaascunsd, toateslrbitorile. N e cereD omnul : ,,Osebi 1i -vd!
contempla{ia.$i-a imboga{it gi dezvoltat ,,Vorbelelui - afl6m - conJineauo stare IegifidintrepdngdritoriiMei!
nremorianLrprin lecturdteologicd,ci prin sufleteascd a lui gi numaia lui. Niciodatdnu in turma ceamic-aduna{i-va!
rugiciLrne,rndtdniigi citirea Psaltirii.Era s-a pfdnsnimdnui la marenecazsauin lip- De cei hulitori,depdrta{i-va!
ciutat de rnullinreacredincioqilorpentru suri, ci, cu o forff, orbitoare,a conturatcu o Venim la secerig!VenimToli Trei!
lianrldirrruglciunilesale.Unii se vittdecaut intensitate diferiti momentele ce i-au
de pf,cate, alfii de boliletrupegti,dar ;i_unii sdngeratinirrraqi sufleturl,dar nu s-a lf,sat ParaschivaRADOI

Credinp ortodoxd
Paeina8 lanuarie2Al7

Si
)
dacl
Unnaredin pag. I gdvitori de anecdotici derizorie, credintd,in camerelemoi ale inimilor.
importatdde aiureaqi de mai aiurea... insemnele sfinte ale invalSturii strS-
sfinte ale numelui sbu,,troienitcu drag Sdrmani invidioqi, refuzafi de bune,ne-ammai lepddatincd o datd,ca
de aduceriaminte"; Cuvdn| au cutezat,precum le-a fost de satana,de acegtiritori, mult gi gol-
$i daca aceiagi arhierei ai graiului scris, s[ gdngdveascd numele celui pe vorbitori, omenili dar neprimili de
strdluminat gi-au acoperit sufletul cu careDumnezeul-a alessdne fie suflet. Ideeagi Istorianeamuluinostrucregti-
tdcerea griitoare a smereniei sale Ca gi curn numele acesta sffint gi nat din inceputuri.
ndprasnice; sfinfitor i-ar fi ars,au umplut vdzduhul $i'daca s-a mai auzitceva,dupa 15
$i daca nearnulacestade nrartiri ai cu'zarvd, de vorbe qi neputincioasdur6, Gerar,in sufletelenoasffe,a fost cloar
dorului de Dor s-au adfuicit, vreme tot incercAnds[ micgorezestaturacelui glasulde foc sfinlitor al sufletuluinos-
de-o icoan6, in sfin{ireajeitfei sale lbr'[ stafur6, arhanghelul intii stdtitor tru - Eminescu!
cotropitoare; al literaturii noastrestrdbune.
$i dac[ toate acesteas-au petrecut Geniul literar tutelar nepereche al
ceasde ceasqi an de an, din clipa nag- acestuineam, impdratul limbii romdne
terii sale pe 6st ,,piciorde plai gi gurd culte, Sffintul mare mucenic al rostirii
Oamenii ili gopteau,incd igi rnal
de rai", nemurindgi ultimul atom din noastrenafionale,potirul cel mai alesal goptesc, c-am fost murit, rapit de
glia strabund,au apirut totugi, in c6- simtirii noastreduhuale,a rdspunsdin Iubire, gi-am fost nemurit, uisit din
te-o vreme, din zdri strdineneamului cerul cel mai presusde ceruri al Poeziei
Nesf6rgire, scriindu-mi cu litere
rrostrunemurit,niscaivazarafrai ratriu- sale etern harismaticegi al jertfirii sale
fierbinfi pe inimile lor, induiogatorde
nii discursive,peticari de tnrisme qi exernplare: ,,Ldsafi-i sd se schi- pul€, numele ce-mi fu dat gi puftat
cdrcotagi de sintagme sublfune,g6n- monoseascd, ce e val ca valul trece!". pdnd in adincul sufletului neamului
$i progeniturile,,nelv-age-iste" au nostru:Eminescu.
O noui minunea trecut pline de ifbse cu damf sulfuros,
Apoi, cumphnindaddncqi misur6n-
departede cugetelenoastre,in pustiul
Maicii l)omnului amagirilor lor culturoase,ca la rugdci-
du-mi jertfirea, mi-au zis, smeritri,
Luceaf5rul nepereche, Lucea{bru I
Urnrare pag.l unile de dezlegareale SffintuluiVasile
Poezieirorndnegti!
cel Mare.
inchina Icoanei ftcdtoare de minuni a Iar noi, cei care purtdm cu neclintitd , Dr. Ioan GANDU
M a i c i i D o m n u l u i , , G r a b n i cA s c u l t 6 -
toare". CAndtdndrul.carenu mai vorbi
inainte gi care scoateadoar sunetenei
teligibile, a intrat in mdndstiregi a
Scrisourecdtre un orhiereu
l6ngd,,Grabnic ascultdtoarea",icoan Md numesc Mihdild Neculai, tn vdrs- grupuri dizidente care fdceau rdu
lbcitoare de minuni, el a inceput td de 70 de ani, cdntdrel voluntar la ,,OasteiDomnului".
sa pldngi gi sd strige in limba sa mater- strana bisericii din localitatea Piatra Dupd aral 2000, conducereajuriclicd a
nd: ,,Maicd Maria, d6-mi sf,nitate!". $oimului, judetrul Nean1. Mi-ant iubit Si Asocialiei ,,OASteaDommilui" a,fdail pre-
Toli aceiacare erau cu el gi cunogteau imi iubesc biserica mea in care m-am siunipentrup articiparea,, Oqstei D rintnuIui "
viala tdndrului au rdmas uimili. Du ndscrtt $i pe cure t,requ sd o slujesc la intdlnirile ecumeniste (la Praga, lu
rugf,ciunea pe care un cdlugdr din pdttd la ntormdnt. Sdmbdtade &n ctt qtreii mesianicietc..).
Dochiariu a citit-o netulburat, tdnirul Cu durere in suflet Si cu tot respectttl, Acum, in situalia nou creatd,prin intal-
nracedoneans-a adresat tuturor ce doresc sd vd relatez o situalie aparte: nirea din Creta, la care biserica noastrd
prezen;icares-aurugatimpreunl cu el qi M-am ndscut Si am copildrit in sdnul esteatasatdla C. M. 8., s-a acceptattliu-
a spus:,,Vd mul{umesctuturor,acum m A s o c i a l i e i , , O a s t e a D o m n u l u i " d i n logul cu celelalte denominaliuni religioa-
sinrt foartebine." cadrul Bisericii Ortodoxe Romdne. se numite ocum biserici. Aici, in ctrclrul
Acesta este incd un alt exemplu al in decursul anilor ne-om confruntat, Asocialiei,,OosteaDomnului", gntpuri-
puterii miraculoase a PreacurateiFe- aldturi de inaintasii acesteimiscdri, prin- le sectar-dizidente, amintite mai .\'tls,
cioare., care, prin icoana ei ,,Grabnic tre care la loc defrunte a fost regretatul jubileazd fericite datoritd intorsdrurii
Ascultdtoare", igi revarsdharul ei peste poet creStin Traian Dorz, cu invazia pro- care s-a luat pe plan bisericesc.
mulgicredinciogiin fiecarezi,in Grecia, zelitismului sectar care a ros mereu tn indrdznesc sd vd intreb: in aceastci
dar gi ?n strlinltate. Credinciogii trupul asocialiei. in repetate rdnduri, situalie nou creotd, mai are rost sd ne
roagd qi cheamd ajutorul ei, strigdnd: ierarhii bisericii noastre ne-su atenlionat manifestdm oponenla noastrd .fatra de
,,Bucu- r6-te, care eqti grabnic ascult6- cu privire la amestecul acestor duhuri acestprozelitism, sprijinit acum chiar cle
toare, indeplinind spre folos cereri strdine de invdldn.ira bisericii noastre tn cdtre conducereabiser ici i noastre'?
noastre!" (Traduceregi adaptare,du cad.rul,,Oastei Domnului ". sdrut dreant;t
pravoslavie.ru,de Laurenfiu Dumitru. Desigur, Jralii de rdspundere dirt Cu respect,
Text preluat de pe marturie athonit6.ro). cadrul Asocialiei s-au delimitat de aceste Neculai MIHAILA
Creciintaortodoxd
Ianuarie2017 Pagina9

Din pdcate,ierarhii nogtri preferd pen- mandatulclar pe care l-a primit din partea fiind un sinod panortodox, sfdnt saLr
tru incd o datd iubirea tntre ei decdt ierarhiei gi, intr-o singurdnoapte,a incf,l- mare.
iubirea de Dumnezeu.Ei aleg o in{elegere cat-o gi drept rezultat a anulat-o. Prin urrnare, ce unitate invoc6 arhi-
preftcuti in daunaadevdrului gi, sub pre- Unitateamult l[udati care era conside- ereii?Acest argumental aga-ziseiunita;i
textul aga-zisei unitali a Sinodului rutd ca fiind aqa-zisulscop al Sinodului deja a fost dovedit a fi o iluzie gi ceva
Bisericii Greciei qi al bunei intelegeridin din Creta a fost pierduti chiar inainte de a neadev6ratgi deja nu mai convinge pe
cadrul lui, ei ajung in final la o hotdr6re se intruni acesta.$i s-a intdmplat aceaSta nimeni. De aceeaqi simlim cI suntenr
anormalf,gi la o parodie. pentru cf, nu au fost prezente la sinod ingelafi de fiecare dati cind se repeta iar
De altfel, invocdnd aceeagi falsl patru Biserici locale (Patriarhiile An- gi iar acelagiargumentfals.
dilema, adic[ cea a unitAtii, care a fost tiohiei, Rusiei, Georgiei gi Bulgariei), De'altfel,esteo unitatebazatdpe asigu-
rnen{ionatipdnl la saturalieinaintea,in care reprezintdchiar mai mult de jum6- rareaunor echilibregreqitin{elesegi pe o
tirnpul gi dupi Sinodul din Creta, dele- tate din pliroma orlodoxd din intreaga di pl omal i e nepermi sd pentr u n i; t e
gatia BisericiiGreciei- cu excepfiaunui lume. Desigur, acesteBiserici,?nmajori- hotirdri sinodale, care chiar privesc
nrembru al ei, mitropolitul Ierothei al tatea lor, deja au respins toate textele subiectedogmatice;esteo unitatecarenLr
Nafpaktului- s-a dezisde hotirdrilegi de acestui Sinod, pe care nu il recunoscca este fundamentatdpe credinfa cea ade-
vdrat5',o unitate superficiali gi nu una
Tofi impotriva lui Dumnezeu!? adevdratdgi esenfiali, o unitateaparentS.
impusd gi cu caracterconstrdngdtor,care
[Jnnaredin pag.3 gioas6gi moral6;cd va veni uemea c6ndp6{l nu poate sd fie in nici un caz sfdnta qi
imensedin SfrntraBisericdOrtodoxi vor apos- duhovniceasctro dupi voia lui Dumnezeu,'
totu$icre$tinism,oftodoxie,dreapt6credinfd. tana {and o bisericd potrivnicd" creatl sub De aceeagi Sfdntul Grigorie Teologul
Dumnezeulcdruiane rugdm aldturi de eretici ocdrmuireaSatanei,se va ivi gi cdnd rdul va ne invafd c5,,estemai bun dezacordulgi
esteun idol, o abstracliunein carese ascunde domni atdtde putemicin s6nulomenirii,hcat despdrfireade dragul credinfei adevirate
Satana.Cuviosul SerafimRosene atentionea- vtap pe pim6nt va devenipracticcu neputinp. decdt buna infelegerecare este plind de
z6:,,Estetocmaiceeace profeliileautenticeale Atunci lumeaigi va piede drcptul de a existia pati mi " (C uvA ntul al gasel ea,
i n EPE l.
Ortodoxiei numesc domnia lui Antihrist. Nimicirea se va indmpla potrivit judec56iilui 246; BEPES 59,'17; PG 35, 736 C).
Aceasti profeEie?ncepesf,seimplineascdasti- Dumnezeu,irs6 pricinaosdndeiva fi riutamrca (Traduceredin limba greaci: C. l. S.).
zi, in zilele noasffe, clr o fufi demonicd' omenirii"(op. cit, p. l3).Citindul, observdm
(Scrieri,Sophi42009,p. 727).A$adar, nu mai cd vremeaac.&aa sosigo tdim amarpartici- Arhim. AthanasieANASTASIOU
suntemde rnulti rrreme?npragulrdzboiului,ci pdndlatainanelegiuirii,canigteantihrigti.$i ne
in plin rizboi cu Dumnezeugiin plin rizboitoli risund in urechi,obsesiv,leit-motivul prooro
impotriva tutunrr.Prin groamiceleabdicdride cului Isaia:,,Nu estepapepentrunelegiufi".Nu Rugiciune
la adev5ruldecredin{idin Creta orlodocgiidin este,cu adevdrat!Am datcduhrepe netdespre E vremerea qi-amdriciune,
lume, cu mic cu mare,au infiat in armatele rddoiul actual gi s-au ivit instantaneupeste A mai rdmaso simpli rugdciune
amorfe,intunecate,anunfaledeSfrntulApostol nouizeci de nrii de timiteri. Practic,in fiecare Prin {ara norstrd, astdzipdr6sitd,
loan:,,Acegtiaau un singurcugetgi putereagi zi qi in fiecareorf, sescriegi secuvintea'i ceva $i-n multe rele ndrSviti!
stdpdnirealor o dau fiarei. Ei vor pomi rlzboi desprerazboiul al teilea planetar.Se publici
impotrivaMielului" (Apoc. 17, 13-14)sau hatr $ stategii militare, ameninldrideschise Bisericaabia mai poate
mfuturia: ,,$i am vdzutfiara gi pe irmpdra{ri intreamericani,pe de o parte,girugi gi chinezi Lupta cu duhuri necurate;
pdmfutufui gi ogtirilelor adunateca sd,fa& rfiz- pe de alt6 parte.Inte acestemari puteri,t5n-le Copiii nogtri sunt vdndutri
boi cu Cel ce fade pe cal $ cu ogtireaLui" micivor fi victimesiguregi definitive.gi, dup6 Iar munfii nogtri mai tdculi!
(Apoc. 19,l9). Acestae rdzboiulin duhdemo cuv6ntulScripturiloaacestri*oi nu va avea
rricirnpotrivalui Hristosdespremre am vorbit un invingdtol fiindci Dumnezeuda biruinp Vdndutdestegi credinla,
pdnaacurn.In ogtirileaceleanegrene.amftrre- celor drepfi.$i undesuntdreplii cdrorasd leo Pu{indestestdruinfa
gimentatgi noi, dup[ Creta- acorde? Nici un biruitorinre oameni,ciun sin- De a pdstraScripturaneschimbatd
CercetlmcuvdntulSfrntuluiApostol Pavel gur biruitor vegnic,Hristos! ln Slova ei adevdratd!
gi neminunamgine ingrozimin ce situalieam Faptulcd nu ne lovescincdbombecu arde-
ajuns:,,Daci Dumnezeue penuu noi, cine e ri detot ftolocaust)e un dar de la Dumnezeu, Nu mai suntemcreqtiniadevdrafi
impotriva noasCI6?'@omani 8, 3l). Ba irn o amdnareinrorflth din ribdarea gi din mila De nu avem pdrinli qi frafi,
poporseziceaodat4 iln mod intelepLDumne- Lui, degito(i, ca nigtebestii nerecunoscitoa- Cdnd tara nu e loc de casd,
Pidurea in strdintrtatears6!
zeu fre cu noi gi toli impotiva noast4 antici- re, cu mici excepfii,ne-amridicat impotriva
pdnd biruinta.Dar acutn, in clipele aceste4 Lui. Oare nu mai existi nici o gansdde a
Strainii astdziau puterea,
cum e? Ne-am aliat tofi impotriva lui scdpadin fbp grabniceiucideritrupegtiqi din La noi s-a ?nmullitdurerea
Dumnezeugi Satanae cu noi! Oarenu se va falamo4ii veqnice?CuviosulPdrint€Serafim Ogoarelorrdmaseftrf, rod,
ridicagi Durnnezeuimpofiva noastrd?Oarenu Rosene dI o solulie:,Nu va existanici un fel Mai rdu ca-n vremea lui lrod!
vorninfelegepe viu, cu foc gi durere,cuvintele de pregdtire, in afard de aceeape care gi-o
Scripturii:,,$i-seva ridicaneilmpesteneamgi lucreazAfrecarecregtin ortodox, prin cbinjd Pe-acesteplaiuri ftrd cr6ng
imparatrie pesteimpard{ie"0-c. 21,l}),vdnzr:- de plcate, viati duhormiceascf,gi grija de a Se-audjivinele cum pldng,
lindannateucigage, oafte laminte?O, amarde nu cddea in gregealb"(op. cit, p. 718). Doare ele, Doamne,-aumai rf,mas
intunericin sufletelenoasffe!O,jale, o, infrdn- ParafrazAndun cuvdnt al Sfrntului Nicolae Fidele-nrugi gi in glas!
gere!O, pnapastie ftrd fund ilnc:re neprdbuqim \refimirovici(veziop. ciL, p.206),vom zice:
cu o senindtateindiferentii!Umteazj. sd ne ,,Salvareavie{ii in viitorul rdzboi e condi- Ci f6-m6,Doamne, gi pe mine
micelarim gi sd ne ardemcu foc nuclearinte fionati de pocdinfi". Alrfel spus,sd ne rdz- Jivind chiar,printre suspine,
noi. Ne ?ntoarcem la un cuvdntapoaaliptical boim cu noi ingine,cu sinelenostruegoistgi $i nu pribeagpe la pdgdni,
Cuviosului Averchielblqev:,,BisedcaCregtin- pdcdtos, pentru a ?ntreruperizboiul cu. Ajut[-i, Doamne,pe romdni!
Ortodoxda inv6fatdintotdeaunac6pricinapen- Durnnezeugi pentu a plimi o nldejde cdt de
nu o astfelde catastroft va fi decddereareli- mic6! Constaniitr nOgOC

Credintaortodoxd
Pagina10
Nepomenitoriipomeni{iver,sus
pomenitoriinepomeni{i(1)
Urmaredin pag.I
Hristosgi sub SfhntulAcoperdmdnt al ruga-
ciunilor Prea Sfrntei Ndscdtoarede Dum-
nezeu$i ale tuturor Sfinfilor Pdrinfilornogtri,
careau luptatluptaceabund"in duh gi adevlr,
ci dragosteaSfhntuluiApostolPavel,,,guragi
tr6mbila lui Hristos", nu va fi socotitd
.,iubirism",de c6fferadicaligti qi nici,,imobi-
lism canonic"de cdtrereformiqti,ci va fi per-
ceputd ca o chenrare la dreapta cugetare,
dreaptatrdire,dreaptaslujire,dreaptamdrtur-
isire gi dreaptasdvArgirea Cuvdntului lui
Dumnezeu, cu smeritdcugetare, evlavievie gi
infelepciunereal6.Iati ce fel de dragostene
indeamndApostolul neamurilor sd avem:
,,Totdeauna, in toaterugdciunilemele,mdrog
penfru voi toli cu bucurie. Cdci vd port in
inirnameagiin lanlurilemele,fiindcdvoi toli
suntefi paftagi la acelaqihar cu mine. Cdci
martor imi este Dumnezeucd,v6,dorescpe
voi pe to[i, cu dragostealui Hristos lisus"
(Fi lipenil; 4, 7- 8) .
Avem noi o asemeneadragostehristicd
precumne indeamndSfrntulApostol,indife-
rentde carepate ne situdm?Nu avem,fiind-
cd de-arnavea-o,ne-amqi arata-ounii altora,
in locurlinddrjiriifratricidecarene-acuprins,
din slabiciuneanoastrdduhovniceascd evi-
dentf,gi prin lucrareacelui rdu,ce-gimdngdie
de br"rcurie cornitreleqi codila, heterodoxe,
inaintegi dup5aciunarea din Cret4 caci trl-
burarearnaregi dureroasdprodusdin Biserica
Rdsiriteanddovedegteclar cf, acolo sinod
ecumenicnu a fost,cu atdtmai pu{in,,maregi
sffint". Argumentelepro qi contra de-acum
suntbinecunoscutegi pe largdezbf,tute, prin
Lrmrarenu le rlai reluim, cdci rana sdn-
gereazAinci masiv,iar vegmdntulpf,mdntesc
al Adevaruluia fost slEqiatincd o datd,cu ce
Lrrmf,rideja vedem, dragosteahristicS,
necondilionata subiectiv,fiind tot mai rar6!
Pentrua inplegecu tofii, mai cu osebirein
duh, in ce stare lduntrici de limpezime
duhovniceascd ffebuiesd ne afldm, de vom
vrea sd luptamlupta cea bund"incepemcu o
rndfturiede foc a unui Sfrnt al inchisorilor.
PdrinteleMartir Constantin Sdrbu, de la
Biserica Vergului, ctitoritd de cf,tre
Cucemiciasa qi MareEalullon Antonescu,
sffint lScag oftodox, cu hramul Sfin{ilor
imparali Constantingi Elena, intocmai cu
Apostolii, in care melgem, la Sffinta gi
Dumnezeiasca Liturghie, dc ani de zile:
,.Dacdai iubi cu adeviratpe Hristos,vialata
ar fi alta.Ai fl om cu adevirat,ai rdspdndiin
iLrrultatrlurnindr;ipace.Ai tncedin ?nvf,littt-
ra lui Hristoso invdfdtuttvie,aitrdi-o;i ai fi
Credin{aortodoxd
fericit incd de aici, de pe pdmdnt,infelegdnd
cf,nu ai nici un motiv si te tulburi,cd necazul,
nenorocirea,ca gi bucuriata pe pdmdnt.sLmt
la fel de trecdtoare;cdviafa,t4agacum e, are
un rost dat de Dumnezeugi cI implinind
invdfitura Lui vei ajungesd dobdndegtivia{a
vegnic6. Dragd suflete, de at6tea ori te-a
chematpe tine Hristos gi at6fiaani a fost El
mereul6ngdtine!
Anii autrecut,atAliadintrecei careau auzit
gi ascultatcuvdntulsfhnt alAturide tine s-au
intors la Hristossau la mormdnt,dar tu incd
staiinffeHristosgimormdntultiu. La Hristos
ai puteasd vii, dar nu wei. La mormdntn-ai
wea sdmergi,dar nu vei puteasd nu te duci.
Hristosmai esteincd ldngdtine, dar cine qtie
cdt timp? Tot nu wei sdpre{uieqtacesthar?
Ce vei facec6ndseva ducede la tine?Nu-L
l6sasdplece,vino! (...)
Doamne Iisuse Hristoase,stau ruginat
inaintea Ta li nu mai pot scoatenici un
cuvdnt,decdtde pocainfagirugdciune!Afost
gi in viafa mea o weme cdnd fi-am ftcut
lduddroasegi uguratice fbgdduinte. Eram
tdndr, Doanrne,iar jertfele, catacombelegi
moarteape carernd ldudamatunci cd voi fi
gata si le indur, pentm cuvdntulTdu, mi se
pdreaudoar nigtedeclaraliiinfldcdrategi fru-
moase,carevor rdmdnesubiectede cdntlri gi
de predicipetotdeauna (sic).
Dat,cdnd,maitArziu,avenit wemeas6-mi
qeri in parte adeverireacu fapte a acelor
grdbite ftgaduin{e de iubire gi asculare pe
care Ji le ftcusem, abia atunci mi-am dat
seama ce pret se cerea ca sd-mi respect
leg[mdntul pe care il ftcusem. Oricdte
momenteindlfitoaream avut pe acestdrum,
oricdt de mari biruinfe gi binecuvdntiri am
cules,oricdt de curajosarn strdbltut uneori
prin intunericulacestorincercdri,totr.rgiitimic
nu mi-a rdmas rnai putemic in minte ca
simfinrdntulci n-am fost intotcleauna qi inffu
totul hotidt s6-mi dau viafa pentruTine. Cd
au fost uneorimomentede sldbiciunein care
m-arnldsatdobordtde intristareqin-am putut
strdbate cdntdnd vdile reci qi addnci ale
umbreimo(ii.
Astizi, Doamne lisuse, inima ntea este
plinbde sfiald;i de teami, stdndinainteaTh.
Suntin via{amea nespusde multe momente
in careagfi gatas6-midau viala penffu'fine,
fbrd nici un regret gi ftra nici o dorinld
pirnitrteasci.Darsuntr;iclipe?ncarecevami
se parc ci mf, ?nfioardinc[ gi md rcfine...
Acestfel de clipea;;dori s[ nu mai fie nicio-
dati, Doamtte,in inima qi ?n viaiamea!Ci
neclitinatgi neinvinss6-'fi pot da viala mea
?noriceclip[, tbri larude qi lbrti indoieli,spre
Ianuarie2017
slavanumeluiTiu,marelemeu Dunrnezeu gi
MdntuitorlisusHristos.Amin".
Dar inimile noastre,de pistori gi de pas-
torili, nepomenitoripomenilisauporuenitori
nepomenili,curn sunt oare inimile noastre?
Avem noi cumva, in inimile noastregreu
incercategi de Sus cemute, atdta dragoste.
credinli qi nddejde,smerenie,rdbdare.dreap-
ti socotealaqi bdrbatieduhovniceascd, pentru
aface in mod real fap incercirilor ce staLrsa
vind" sau e doar o efervescenfintisionart
superbisti qi uneori chiar pripita, caci ne
lipsescpocdinfainvietoare,umilinp duhului
gi infelep{ireareal6? Cerem iertare, cu
excepfiilede rigoare,de la inalt PreaStinlia
Sa,JustinianChira(mai suntcd{ivavladiciin
vialdadar atenlie mare, pe nimeni si nu
l6uddm,dupdPravilS,inaintede sffir$it!).noi
talpaqi prostimeafirii, n-ammai aurzitvreut'l
arhiereu sii depunl mdrturie ortodoxd, ctt
dragostehristici, neinfricatS"strict dogrnati-
c5" limpedegi limpezitoare,pe nteleagLrrile
noastre, cdcinumaicuvdntulcu puterettrttltii
arevaloare,inaintealui Dumnezeugi a oilnle-
nilor!
Restul,incl o datd ieftare,estedoar zawd
de vorbe in vdzduhqi lbprie goald,de toata
wemea, prin toate mijloacele mass-media,
laicesau,vai, chiarecclesiale, pentruoricare
dintrenpi, de la vlddicd gi pdnd la opinca.
deoarecezadamicne vom face o hainit dirr
Cuvdnt,dacdnu vom primi,odati cu Bote'ztrl.
qi Crucea gi Rdstignireagi Invierea.ctr
moarteapre moartecdlc6nd!
Deginoi,talpagi prostimea15rii,chernalila
TainaMdntuirii,gtim bine cd nu vom putea
opri mareaapostazie cu slabelenoastreprrteri.
la fel de bineqtirn cd,dacdvont rintAnealtco-
rafi in Sffinta noasffd PredanieOrtodoxa,
iubind-o giapdrdnd-o in duh giadevlqp6nala
lacrimi,sudoare sdnge, po4ile iaclrrlui
qi nici
nu vor puteas-o infrdngdpe Maica noastrtt
BisericaOrtodoxd"oricAtde mult ii va li lbst
sftqiatveqmdntuleide nunti, fesutprin Jertfh
lui Hristosqi a prietenilorLui mucenicitri 9i
vegnicvii prin HarulSdu,de cdtrefiagiinoqtri
inqelStorisau slabi de ingeri, pe care-ivotti
pldngeca pe nigtemo(i, pdnhin ultinracliph
a viefii noasffepdmdnteqti.
Sigurnoi,ceimultri,mici gi pl'o$ti,fhrarnas-
terate ;i doctoratein fblarie heterodoxa9i
diplomaliesincretisti,colectepolitic, vont
puteasta nebiruiti pdna la sffirqitcloarprirr
puterea primit,cu duhulttlnilit,itrittta
Harr,rltri
infrAnti smerit5"pecareDumnezetlntl o vit
gi
urgisi,c[ci singuruldoctorat,bineplhctlt l.tri.
estecel in evlgvia vie, sinlplS 9i ctrrata,
llre-
cum apaSfbntuluiBotezOrtodox.
lanuarie2017
Ava, mai multe, mai mari $r mai rele am ficut (4)
(N . n . Cunoagt e fim u l l i te o l o g i
ortodocgi,apropia{ide prestigiulteologic,
moral gi duhovnicesc al Pdrintelui
Profesor StAniloae, dintre cei ce s-au
perindat vreme de peste trei sferturi de
secol, ca ambasadorioficiali la Vatican,
care si fi pus atdt de critic, limpede qi
trangant problerna delicatd a lipsei
Harului la catolici qi protestanti,ftrd a
.iignipe nimeni,ba nraimult, fiind gi pre-
dat, in instituliile lur de inv6{5mdnt,gi cie
u n i i g i d e allii?) .
,.UnitateaBisericiinu esteunade ordin
instituEionalgi nici sfrrdmatf,in indivizi
cu credinte deosebite,sau in interpretdri
deosebiteale ei, ci o unitatede viatd onto-
logic-pnevmaticdin Hristos gi in Duhul
lui cel Sfdnt.Aceastf,unitatecu Hristosgi
in Hristos nu e bazatdnunrai pe afirmarea
unei credin{ecomune,carepoateaveaun
caractersubiectiv,ci ea se experiazdin
putereaidenticdce le vine credinciogilor
9i Bisericii de la l{ristos aflitor in ea.
Credincioqiio experiazd"inaceeagiputere
ce li se dd spre o viafd de curdfie.$i pe
mf,surdce efbrturile lor spre o astfel de
viafd sunt mai mari, pe aceea$indsurd
experienfaputerii Duhului lui Hristose qi
ea ntai marc.
Dar gi cei care nu fac eforturi prea
serioasepentru curdtie, experiazd, puterea
lui Hristos ?n sfinfenia altor membri ai
Bisericii. O experiazd insd gi in
implinirea atdtoradin rugdciunile lor ?n
Bisericd, in rugf,ciunile Bisericii. Din
acestpunct de vedere,au dreptateteologii
ortodocgi Karmiris qi Meyendorff, sau
teologuloccidentalH. Schultz,cd temelia
unitaliiBisericiiin Ortodoxienu e dejos,
din acordulcredincioqilor, ci de sus,din
Hristos.Dar de aci nu se poatetragecon-
cluzia,cum fac aceia,cd despd(irile creg-
tinilor nu suntdecdtde suprafa{6, nu ating
un i ta te ad e lbnd a ei. . . " ( N . n . - Se v e d e
clar, cum incd de atunci,Pbrintelenu lf,sa
nici o portitd pan-ereziei ecumeniste,
operdnd cu precizie cereascddistinctiile
teologiceimperiosnecesare- sic).
b. Unitatea in pf,strareaaceleiagi cre-
dinfe dogmaticeca expresiea experienfei
lui Hristos. ,,Credinfa Bisericii, expri-
rndnd convingerea despre aceasti pre-
zenld lucritoare a lui Hristos in Bisericd
gi in madulareleei, nu e despd(itd de o
anumitd experierea acesteilucrdri a lui
Hristos. In aceastdexperientf,igi au dog-
mele caracterullor neclintit. $i de aceea
tunitateaBisericii este o unitate dogmat-
ici, intrucAt este o unitate bazatd pe
aceeagiexperiere a lui FL'istos lucritor
prin Duhul Sfdnt, in toate pdrfile gi in
toatemidularele ei.
Pe drept cuvdnt, <Rf,spunsul patri-
-l Atitudini
arhilor orientali> cdtre anglicanii non-
jurori declardc[ iconomia practicatdde
Ortodoxie nu se referi niciodati la
dogme.CIci in dogmeledumnezeiegtinu
are loc nicidecum o iconomie sau un
pogordmdnt.Cdci acesteasunt neclintite
gi se pdzesc de toti ortodocAii cu toati
evlar.ia,ca unelecarenu pot fi nesocotite.
Din acelagimotiv,in Ortodoxienu se face
deosetrireaintre dogme principale gi
secundare,?rgircufil nu se pot scoatedin-
tr-o clddirematerialelelede mici proporfii
lbrd sd se surpe toat[ clddirea. Acelagi
<Rispuns al patriarhilor orientali> con-
tinuS:
Cel ce calcd ceva mic din dogme se
osdndegteca eretic gi se anatemizeazdSi
se considerdde toti ca schismaticgi eretic
gi e scos din comuniune. Iar Tarasie,
patriarhul Constantinopolei,a spus: <A
pdcitui in dogme, fie mari, fie mici, e .
acelaqilucru, cdci prin amdndoui se des-
frin|1,eaz6, legea lui Dumnezeu) (...)
Propriu zis de-abiaprin Tainele slvdrgite
in mod unitar de membrii celor trei trepte
ale preofiei, Hristos cel prezent in
Bisericde o realitateexperiatdin lucrarea
Lui, in mod unitar gi deplin.Tainelesunt
credin{a dogmaticd aplicatd qi in acelaqi
timp ele sus{in credinla dogmatic6.
Credinfa dogmatcd deplind gi totalitatea
Tainelor formeazdun tot (...)
Numai o Bisericd - una in dogme, in
Taine, in ierarhiain organizareagi comu-
niunea ierarhicd,este o Biseric[ cu ade-
vdrat unitard qi numai Biserica ce
pdstreazd,aceste trei fdrd qtirbiri este
Biserica unic6" (Pr. Prof. Dr. Dumitru
Std n i l o a e ,,,Teol ogi adogmati cd orto-
doxd",vol.3, pag. 255- 270).
latd insd cd, degi textul Pirintelui
Profesor este impecabil prezentat, au
inceput totugi sd apard qi aberafiile de
interpretarepe care le prevedeaPlrintele
Mitropolit Antonie Pl6mddeal[, mergdnd
pdndla absurd:,,Fdr6o atitudineortodoxd
limpede.,ecumenismulva continuatot aga
gi va ajunge, probabil, la aberatii apo-
caliptice..."(,,TelegrafulRomdn", nr. 37-
38, 1992). Profetice cuvinte, deja impli-
nite, aberaliile devenind norme standar-
dizate de conduitd pseudo-religioas6',
impuse cu anasdnade c[tre noii comisari
europenigi agenfi de influen{[....
De pildd, un oarecaresdrmdnuJplstor,
bine cunoscutpentru ex-centricitdlilesale
,,misionare",anti-ecumenistincrdncenat,
dezinformat gi intemperant, care mutf,
sufletedin rai in iad gi invers,ca un soi de
super-vizorgeneralde la serviciulrelalii-
lor umane viftuale, pare-setutelat de un
arhicon savonarolic, il acuzl de ecu-'
menism gi de antropomorfism (sic) pe
Paginall
,,Patriarhulteologiei romdne", citindu-i
strdmb,in{elegdndu-ilemn gi interpretAn-
du-i orb aserfiunile teologice solide ca
diamantul,ba il mai gi declard pe Prea
Cucerniciasa ca prezentla o adunareecu-
menistl (sic), linuti la un an dup[ ce
Pdrinteleadormiseintru Domnul!
Atrdg6ndu-i-seatenfiain mod repetat"
cd luptanu se dd impotrivaecumenigtilor.
ci impotriva. ereziei lor, presupunAnd
multd smereniedumnezeiascS, indelungi
r[bdare, dreapttr socoteala, bdrb6lie
duhovniceascdqi rugdciune stiruitoare
pentruacestesufletegreu ispititegi chi-
nuite, singurul rdspunseste cel al hipo-
acuzieila mormdntstrdin,cdci el una $tie.
una face, aruncdndodata cu apa folosita
gi copilulproaspbtimbaiat...
Pe de alt'a parte, cdfiva nefericili
ereziarhi, notorii, din {ar[ qi de peste
hotare,dintre cei ce vor sd boteze fdrd apd
(sic), recunoscdndstatura teologicd gi
moral d monumental d a Pir int elLr i
Stiniloae,cauti febril sI se foloseascdde
aceleagicitate, pentru a gisi in ele vreun
cuvdnt care sf, le justifice trddareil
Ortodoxiei, petrecutd in Creta, aslrpra
cdreiapot reveni oricdnd,numai si vrea.
cdci muceniciapentru impdratul Hristos
estecunundcgreascdvegnic6,iar moaftea
in pdcatullui luda, osdnddve$nic6!
Suntempe deplin con$tienticd cei rnai
multi dintr-eei nu vor puteacrede,dar tte
facemdatoria'decongiiinl[sE le.spunern.
cd existf, printre noi nevoitori cregtini
ortodocsi. care se roagd zilnic penlrLr
sufleteldior, cu lacrimigi post luininat.
dund Pravild. cSci trdiesc cu adevdrat
hristocenffic.'
Dr. Ioan GANDU
Psalmulluminii neapropiate
lvlaimult pietig mi-i firea.Din careluttrril'Lrrn-ai
Ales,framaff cdrtirii,{aqnindu;ficlepe nxrt.l
Cap6shdwl din palm6?Rod vdntuluisuntnunrai?
Cd spiculT[u deasupra-mimf, cerela socoatra
Prea-snoduros,iar wernii-i inghit poqircide acnr!
Fd-mi alti pldsmuirc,cu mai putin depane.
De-ng[dui ca rubinul sA-Ji poatabeadin sacnr.
De ce te-ascurzi,Iubirc, tot dincolo de mcmrle?
in inimade-ssuclul,neap5ratwei nordul,
De parcdsim{iin setea-mideliciurar,pltrcere.
De mi-am pierduto delta dezftm prin stdnc-i
fiordul,
Coroaneinestemat4cum Riga-almeu mEcere.
duspustiul,in loculTdu,adaus,
O via16-am
FArasA$u c-aldnri melgeamcdtreEmars.
Pr:pumitru ICHIM'
Kitchener,Canada
Credinta ortodoxd
Pagtna12
Cel mai marepericol: ereziaecumenismului!(t
Interviu cu Pr: prcf. dn Theodonos
Darmd temcSlucrulacestanusevaint6m-
pla in Grecia.in Greciane.vorpedepsi.Dacd
eu ?ntreruppomenireaMitropolituluiAntirn
al Tesalonicului, acestami va alunga.$i ori-
care allii care vor intrerupe pomenirea
arhiereiloqvor fi alungali din biserici qi
lurrreava fi lipsitade cuvdntulortodoxantie-
cumenist,pentrucd acegtiavor spunecd noi
suntemschismatici.'Nevor deftima cd sun-
tem ca qi stiligtiiqi ne vor calomnia.$i acolo
este acum punctul critic. Vom intrerupe
pomenirea,meriti sd facem aceastasau nu
nreritdsd faceminfferupereapomenirii?
- Adici ce vom cigtiga gi ce vom pierde?
- Da, din punct de vederepastoral.Toate
canoanelene dau dreptul sd ?ntrerupem
pomenirea.Dar in final meritd sd facem
aceasta? Aceastaesteproblemacare ne pre-
ocupdacLlm.
- Totiintreabi: Mitropolitul Serafimde
Pireua intrerupt pomenireaarhiepiscopu-
lui?
- Nu. $i nu credcf,va intrerupepomenirea.
Din cAteam infeles,mi-a spusin umrf,cu un
zu-r cS,,Sinodul"va fi o limitd. DacdSinodul
va recunoagteeclezialitateagi botezul ereti-
ciloq desigur,,,Sinodul"n-a frcut clar acest
lucru,cLrtoatecdau vrut s-o fac5,dacdar face
acestlucru ar fi lirnita inacceptabilului. Aga
cevaeu nu pot sdaccept,atuncivoi infferupe
gi eu pomenirea. Eu comunicde multeori cu
el, nu-l vad dispusla infferupereapornenirii
acunl,pentrucd elcredecf,ecumenigtii nu au
reLrqit pe deplinsd pundin textenici eclezia-
Iitateaeleticilor, nici recunoagtereabotezului
lor.
- $i, in linalo un mesaj cdtre poporul
ronrfinocltre preofi, de vreme ce gi sfin{ia
voastri suntefi preol
- Eu am tbst de doudori in Basarabia,unde
poporulestetot romdn.M-am bucuratfoarte
rnult de oftodoxia,de evlaviapecareo aufafa
d e B is er ic 6, m - am b u c u ra t m u l t d e
basarabeni. ii iubescmult. $i la fel de rnult
iubescpoporulvostruromdn.De cdteori arn
venit in Rom6nia,am venit de doud-treiori,
rn-ambucumtcu adevdratde conferinlele, de
cirvdntirilecare au avut loc gi am vdzutcd
lumea esteinsetatdde adevdr.Mesajul meu
estecirrya trebui sd rdmanemin Ortodoxie,
ciesigLrr. ?n pofida a tot ceeace se intdmpld.
I']ericolelecresc Ai in Romdni4 din cauza
Urriunii Europene.Din pdcate,problemele
noasffeduhovnicegtivin din parteaUE. ^t,
ecumenkrrutl se consolideazddatoritd U.E.
[)e exemplu,problemaholnosexualilor aici,
in Grecia,qtitrica s-avotatlegeain Parlanent,
in fbvoarealor. A fost adoptatf,aceastiilege
pentru homosexuali.$i va veni qi in
Credinfaortodoxd
Zisis
Rom6nia.$i va mergegi in Basarabia.Se va
extindepretutindeni.Agadar,pentrucd existi
o asemenea presiunedatoritauniriinoastrecu
UE, gi ei promoveazAtoate acestea:sd ne
wh, penffucd suntemla fel, nu existi dife-
renfe intre noi etc. Cred cd trebuie si
rf,mdnemcredinciogi?ncredinp ortodoxi gi
in tradilia ortodoxf,chiar qi cu pericolul ' s[
dea Dumnezeusd rdnduiascdlucrurile astfel
incdt sd se dizolve U.E.! Eu nu predic
impoffiva UE, dar md voi bucuradacdea se
va desfiinp. Pentrucdeaaprodusmulte rele.
A adr,rsmult rf,u in Greci4 prin proiectede
legi antiortodoxegi anticregtine.Este imbu-
curdtor faptul cd qi in Romdni4 urde, din
pdcate,conducerea B isericiiesteecumenisti,
incepeo anumiti Trezire. Pdrinte,eu vd feli-
cit, gi pentru preznn\astimateiqi iubitei dvs
preoteseaici qi weau si spun cd gi pe mine
Ecumenismul:pan+rtzia timpului nostru!
Confuziile create de ecumenigti,prin
curentulereticpe careacegtiail propovd-
duiesc,au scopul de a transformagdndi'
rea religioasi a credinciogilorortodocqi
intr-un mod sincretist de abordarea cre-
dinfei. Orice minte finutd in cea{i, mai
degrabdin intuneric,poatefi rnanipulatl
cu ugurinfd.Din acestmotiv, ecumeniqtii
nLl au nici un interessd lImureascd,sd
explice pe indelete, clar gi rdspicat,ce
esteecumenismul, caresuntlimitelelui gi
pdndundeun credinciosortodoxse poate
implica in aceastf,migcarereligioasi.
Un parapettare, care nu ne di voie sd
trecemlimitelesecularismului gi ale sin-
c re ti s m ul ui rel i gi os sunt C anoanel e
Bisericii Ortodoxe.Acesteane protejeazd
de a cidea din Bisericdprin comuniuni
liturgicecu ereticii.Cdnd spunemeretici,
ne gdndim la cei ce mdrturisesccredinfe
eretice,dupdinvtr{dturimincinoase,false,
care, dup[ cuvdntul Sfinfilor PirinJi,
sunt:catolicii,protestanfii,neoprotestanf-
ii gi toli cei careadoptdinvdfiturile aces-
toragi intrf,,cu ei, in comuniuneliturgici.
Jindnd seamade curentulecumenist,
care are labaz6,globalismulin plan reli-
gios,teologiiortodocgicu via{6duhovni-
ceascdau incercats6-l defineascdintr-un
mod foarte categoric.
Astfel, SffintulIustin Popovicidefineg-
te ecurnenismulfoarte limpede: ,,Ecu-
menismuleste pan-ereziatimpului nos-
tru". Aceeagidefini{ie o formuleazdgi
pdrintelel)umitru Stdniloae,care spune:
,,Ecumenismul estepan-erezia tirnpurilor
noastre",conrpletdndcu e.xplicaliaprin
lanuarie2Al7
m-a sprijinit foartemult preoteasaadici arrt
avut in viafa me4 intotdeauna,un st6lp.ult
sprijin,in ea. De multeori, ea nr-a spriiinit
mai mult ca oricine.Poatecd eu vroiant si
cedez la un moment dat, gi preoteasainri
spunea:,,Nu trebuie sd cedezi!" Agitdar,
mesajulmeu estecd gi in Romdniaexistbo
deqteptareortodoxdcu toate cd acolo, cort-
ducerea... Dumnezeu siii luminezepetoti$i
sd schimbelinia qi calea,existi o degteptare
ortodoxdgivd urezca aceasta, at6tprin acliLl-
nile gi strddaniiledvs.sdsemf,reascd 9i sdse
extindd, m-ag bucura foarte mult de acest
lucru. $i voi veni cu multd bucurie irr
Romdniaceatrezit|dar voi fi gi alituri de voi
Tnstridaniile voasffede acum.
- VI agteptlm! Binecuv6ntafi gi.mul[u-
mim!
- Safti sdn[tosi!(C. L S.)
care aratf, de ce nume$te astfel acest
curentreligios:,,lardgivor sd ne relativi-
zeze credinfaadev5rat6".Practic, sh ne
pierdemdreaptacredinfi!
Ambii teologide talie internafionaline
ofer6,pentru infelegere,aceeagidefinilie
a ecumenismului, precizdndlird echivoc:
,,Ecumepismul este pan-ereziatirnpului
nostru".Aceeagidefinilie o gdsinr gi la
teologul Teodor Zisis din Tesalonic.un
teol og de renume i nternat r ional. car e
spune asemeneacelor doi amintili nrai
sus: ,,Ecumenismuleste pan-ereziatint-
pului nostru".
Iatd, agadar,cd definitriaacesteirith-
ciri este foarte scurtdgi clari: ,,Ecutne-
ni smul estepan-erezi ti a m pului nost r u".
Adica a-toat6-erezia, a-toatd-rdtdc i rea.a-
toatd-ciderea.Rdmdnesi o inve{e to{i
profesori i di n medi i l e u niver sit ar egi
ierarhiicareconducBisericadin birouri.
Dacdei o vor invdfagi o vor punein apli-
care,cu siguranfl se va reinstaurapaceir
in Bisericile Ortodoxe Locale care aLr
acceptatacestcurent religios eretic oli-
cializat in Creta.
BisericaBulgarieia pus dejain aplica-
re defi ni l i aecumeni smului, m ai t r ebuie
sd ii urmezeexemplulgi celelalte,pt'itttre
caregi ortodocgii,in primul rdnd ierarhii.
din Romdnia,daci vor ?ntr-adevf,r si pds-
treze unitatea cu Biserica Ortotlo.xi
A p o s t o l i c 6 ,b i n e c u v d n t a r e lau i D L t m -
nezeu,paceagi unitateain BOR. De ei
depi nde...
,
Ieromonah Eftimie MITRA
lanuarie2017
x Duhul antihristic,dacl nu poatepitrundein
noi, se s5lagluiegte foarte aproape,in pre4jma
noasud.Un ieromonahcu dreaptilcredinJagi
mult curaj, Onisim Banu de la Mdndstirea
Fagetrel(HaryhiA), aproape de hotaml cu
judegulBacdu,mdrturisegtein scris pentrutot
publicul din Romdniacd reeducare,a, tortura
psihicdgi chiar fincd sunt aplicate,cu mare
competen{i"in acestezile int-un liceu. Locul:
Odorheiu Secuiesc.Acoio functioneazdun
liceu pedagogic,patronatde,;rnaici" catolice.
Vin copii de rom6ni ortodocgi acolo sd
studieze,s[-qi facao profesie,penfu cI existi
un intematcu o taxf, suportabildpenffuFranii
din zoni. Ce estede nesuportat, ins6"e duhul
antihristicdin capul papistagilorcare conduc
agezdmdntul.Ii obligd pe copii sd devinl
catolici,sa participeftri voia lor la slujbele
papistagegtidin capelaqcolii,le confiscdtoate
ce4ilede rugdciunigi icoaneleortocloxe.Dacd
refizA, suntpuqisd speleveceurilec6teo sdp
tarndn6"li se dd hrand alterata"iar dacd o
arunci la gunoi suntfo{ati sI o ia din coqgi sd
o rnindnce.In camerdsuntcaza{ialdturide un
elev papistagcare ii supravegheazd. Dacf,
refuzl pdnl la capit catolicizare4suntalungafi
din internat. Practic, liceul pedagogicdin
OdorheiulSecuiesce o pugcdriede reeducare
fo(ati atinerilorortodocgidin zond"despdlare
pe creieqde ripire a credinfeiqi de desnafio-
nalizare.Li se incalcd qi cel mai elementar
dreptde libertatea con$tiintei.Oripapistaq,ori
afardr.Trebr"rqoarf, ce se petrecein Rorndnia
anului 2017,pe banii statuluirom6n,deci a
contribuabi Ii lor romdniortodocq i. Guvernulde
la Bucuregtigtie,dar e ocupatcu altedrdcii gi
matrapazldcuri,nu are grUa cetifenilor sdi.
Culmea e cd gi ierarhiaortodoxd din zona gi
din Capitaldgtie,dar nu-i pasdsau,mf, rog,
irrterpreteazfIortura inlpoffiva romdnilor
ortodocaidreptun sernnde profund[ dragoste
catolichfafade noi. Cum e, fralilor?Sdne bd-
iascd dracul cocoJatin inima noastrd cu
binecuvdntarea arhiereuluilocal?Pdi,pardon,
sd le trdiascf,1or,dar nici lor, Dumnezeusd-i
arddcu fierul inrogitpe arhiconiidiA pdndse
vor curtfa inimile ,,maicilot'' papistagede
rndrunfeiincomorali!Taceromdnul,suferi gi
rabd[! Dar pdnd cdnd? Oare plaga asta,
Doamne,nu ne-aidat-oca sd ne intarim gi sd
ne scuturim de ea? * in rubricadin numhrul
trecut al revistei am gfichiuit cu rrreo doud
ve.rbepasiviatea antiecumenistidin Banat.
intretirnp,am primit o scrisoare bineintocmiti
de un preotrrednic de acologi semnatdde 58
de enoriagi,expediati inilial cEffe arhiereul
loculuri,cerdndu-isdia atitudineimpotriva fal-
sului sinoddin Cretaqi impofiva ecumenis-
mului care a pdtruns in Biserica noasfid-
Fireqte,nu au primit nici un rdspunsgi nici nu
vorprimi vreodati.Fatadeacegtioameni,cae
au reac{ionatne ceremscuze,insdne pdstdm
pz4iamai mult decdtcriticl@de sutelede
mii, poatemilioanelede ortodocgidin zond
care sunt finghrfti in ticere de erezia ecu-
menistd,?ntr-ostarede pasivitategi nepdsare.
Dumnezeucu mila gi cu lumina pesteei gi
pestenoi! * Alian{a Familiilor din Romdnia
ne-aanunfat,printr-uncomunicat(19 ianuarie
2017), ci diavolul cu 7 mii de coamenumit
Barnevemet,acelacare,protejl.nzi''copiii in
Norvegiapan[candtotiseevaporf,ginu lemai
dai de urm5,a inceputsd fure gi prunci ameri-
cad. H5" hd, pii, ce numai romdniisuntbuni
sd liweze odrasle penfru molohul etatizArii
norvegiene!?lntrucdtromdnii au avut succes
sd-gi smulgd pnrncii inapoi, vezi familiile
Bodnariuqi Nan, cilre s-au salvat,dupf, recu-
peftIre,fugindin Maramureq,n4 sd-imai caute
de-acumprin murJii cu mioare,familii din
Marea Britanie, Portugali4 Serbia Suedia"
Indonezi4Norvegi4 Oland4 de tot felul de
nafionalititi, s-au adresat organizafiei din
Romdniasa-iajutepentrua-qirecuperapruncii
lapifi de Bamevemet.Cea mai noud drdclrie
comisddebalivemii{qtiacuprinqideddrddieli:
au sdltatprunculde4 luni, abiandscu!al unei
familii cu cetifenieamericand. Mam4 Melissa
Bolstad,e israelitide neamiartatil din Nepal,
penumeSatishLigal.Motivul: cf,decea ftcut
depresiepost-partum,gtili cdderedin aia de
carefac unelefenreidupdna$tere,seffateazigi
le frece.Separeinsdci bameverfilorle clzuse
cu troncfaptulcdtinlrul tatLnepaleztrecuse la
creqtinism,dupd ce aprofi.lrdasela faculate
studii despreFlristos.Bm, acumtofi au depre-
siede fiord, cl tremuri la Ecuadorde parc-aifi
la PolulNord. Familianumeroas[a Melisseia
intrat in efortul de a-qi recuperanepotul,ba
chiaro buricddinAmericaa scriscitre AlianJa
Familiilor din Romdnia,cerdndajutooor!Te
joci cu wikingul blond qi negruin cerulgurii
mai dihai decdt cd{elul chior al tuqei Mar-
ghioala!Dom'ne, dsta-iduh antihristictigd-
nesc,sd firi copiii altuia gi sd te faci stipdn
pesteei. Iac4 acum cunoscai allii durerea
despbrtiriidecopil gi ne paretarerdupentruei.
Sd ne rugdmgi pentruaceia!* Dar diavolul
nu-i clrac impeliJat numai in Norvegia" in
SUA, lucrurile stau la fel, dacd nu mai rdu
dec0tin {arafiordurilor.PeOrtodoxinfo.ro,din
19ianuarie2017,sepublici o no6 desprerea-
litatea absurdd"pe care o ffiiesc texanii din
oragulMagnolia.Acolo,corectitudinea politicd
ia formecarete ingozesc.Un exemplu: dacd
preieicopiii de la gcoal[qi-iaduciacaslpejos,
Paginal3
statulseinfurieagadetare,inc6t[i-i ia qinu mal
egtiparinte.Adio, copii! Tre' sdstaiin magini.
la o coadi l*ga sA{i fie livrali copiii, ca din
lagdr,lapoafia$colii. Po{ilocui la20 depaqide
qcoal6"proceduratrebuie Tntocmairespechta.
Altfel... nu-i mai vezi.Ce fel de drace acesta
texan?Cd seam6n[al naibiide mult cu acela
califomian,carelucreazila fel, ba inca gi mai
dur,fiindcdaici,dacdrefuzivaccinul,de pilda.
te-ai ars de tot, i1i injecteazaprunculcu alu-
miniu sau alte sintezechimice, de $-l face
repedeautist oricumneom.Dup[ ceti-l ner]o-
roce$te, {i-l livreaz[ s6faci ce wei cu el! in ge-
neral, in America tuturor posibilitalilor
antihristice, ptrrinlilorde copii li seinventeazd.
din senin,tot felul de reguli draconice,pentnr
c4 la ceamai micd gregeal4sa li se rechizi-
{ionezepmncii. in Vestulsdlbaticde civilizat,
bdtiliaceamaresediacum peprunci:statt-rl se
crede proprietar decopii, gi-i repartizeazlunde
vrea el, h ,,familii" de homosexuali, sau in
cdminede orfani.Ce-ide ftcut? Unde s5 tugi?
Cd nu mai e de ndit in liniqte nicdieri!E,we-
meamarilor bdntuiri satanice! Eee. de-ar vrea
lumeasf,sepocdiascd gi s5seroage,poatealn
mai primi un pic de pacede la Dumnezeu!
* La o sdrtdtoareiudaici de Hanuk4 druni-
nicd" 15 ianudrie2016,intr-o suburbiea Tel
Avivului, la caretoli sebucuraugi binelbceau.
nu ne amestecEm Tnsf,rbdtorilelor. clun n-ar
trebuinici peei sd-ideranjeze SfrntaLituryhie.
comisarulpoliliei izaelite, Roni Alsheikh,a
zis:,,in curdnd,cu voia lui Dumnezeu, va tre-
bui s[ incepempreg[tireapentmmisurile de
securitate necesare la sosirealui Mesia."$i ce
dacd,a spus o ingrijorare de-a lui? Ce ne
privegtepenoi?Chiardelocnu ne intereseazi.
insd observdmcE astfel de mesaje induc
impresiacd venirealui ,,Mesia"esteirninentf,,
aisenzayacd,intr-osdptirndna,dlaseprczinti
s6-giia misiain primire.$tim, ,,nresia"al lor'
esteAntihristul.De asemenea $tim^canu sLillt
puse la punct toate condi;iile ca Intunecatul
acelasi-gi facdaparilia.Dar iudeii,prin rabini
gi prin organelestatului,il anunfl mereu gi
mereu,ba aici, ba acolo,pregdtindmentalul
colectivpentruprimireasataneiintrupate dargi
pentrua grAbi construireaTernplulrriin care
sd-linsalezepe uzurpatorul lui Hristos.Acum
iau inchipuitemdsuride securitate, ca sdnu se
imbulzeascdmullimea, sd-lderanjezeWnrdria
saAntihristut. itrivine sdrizi,dareifacin rtrod
serioslucrurileaceste4fiind foartepreocrrpali
s6-l instaleze impdrat1r printuI tnturrericu lui
acesteilumi. Sa ne rugdm si mai amdne
Dumrrezeuziuaaceeat
^,
Ioan de Ia CRLICE
Credinfaortodoxd
Pagina14 Ianuarie 2017

OameniiBisericii trldeazil adevilrataBisericl (3)

Vom irrcheia fugara noastrd privire Este greu sd deosebegticuvdntul,,liber- tate v[ditd in manifestarearelisiei.
aslrpraddrilor de seamdale secfiunilor tate" de notiunea ,,anarhie".$i Sfintii Declaralia aceastafiind subscrisd-de
Amsterdamului,cn observatiuniasupra Parinti ai Bisericii nedezbinate,gi p6na Biserici - inseamndcd Bisericile o
,.Declara{ieiliber€fii religioase".Iati in prezent,toti teologii, nu s-audeosebit recunoscin intreaga lor viala internS.
c6tevacrAmpeiedin tezelerezolufiei: qi nici nu se deosebescin felul de a spirituala!O conlucrarecu Ortodoxia,
l. Orice persoaniaredreptulsa-gipre- inlelege nofiunea,,libertateaduhului". datefiind acesteconcepliicontradictorii
cizeze credintagi convingerilesale ... Penfru toJi creqtinii ,,aceastainseamnd despre,,Bisericd"gi despre,,libeftatea
Dreptul parin{ilor trebuie sd se limiteze sloboziredin robiadiavolului".libertatea religioasi" pe tirdm ecumenic,desigur
la indicareanunai aiwoarelor de infor- ca totdeaunasd faci binele gi nu rdul, cd estecu neputin{i.
mare, cbtre care copiii lor all, sau vor care smintegte pe al1ii. Hristos ne-a Pdndaici, noi am acordato aten{iune
aveaacces. slobozitpe noi de la nevoiade odinioart" criticl felului de a tine Adunarea gi
2..Orice persoandarg drgpt-ulr5-li de a ne supune rdutitii. Cregtinii pot insemnbtilii hotardrilor luate de cdtre
exprime convingerilesale religioasegi acum sd gregeasc5, in virtuteajertfei lui AdunareaGeneralda ConsiliuluiEcu-
prin servicii divine ... Si sA ldmureascd F{ristosde pe Cruce.Deci, aceasta-iade- menic al Bisericilor,finut in allgLrst-
deschistelurile credinfelor sale, pentru vdratalibertate!Dar daci noi vom con- septembrie 1948, la Amsterdam. Sd
ca legdturileprieteneqtisi fie cu putin{i !inu4 din bunanoastrdvoie, a ne supune vedeminsdcum a cdntErit,in iulie 1948,
at6t in comuniuneasocialdc6t si in cea influenlelor ispititoare ale diavolului, BisericaOrtodoxd Rusd invitalia de a
politicS. ftrd de nicio lupti gi ftra convingerea participagi ea la aceastiAdunare?A
3. Fiecarepersoandare dreptulcomu- necesiti{ii de a fine cont de o autoritate putut saunu acceptainvitalia?Caresunt
niunii cu altele... in scopurireligioase. oarecare,mai inaltd (?ncazul acesta)de motivele imediate. oe baza cdrora s-a
finem sdatragematenfiuireaasuplafap- autoritatea Bisericii, dacd noi vom formulat reftizul' de a participa la
tului cd revoluliileacesteasuntelaborate insistapentru aftrmarea,,eu"-luinostru MigcareaEcupenicd,- reftrzafinnat la
de reprezentantiiBisericii qi ?ncdde cei gi a unei anumiteinfailibilit{i a acestui Consfituirea Int6istit5torilor gi repre-
ai Bisericii crestine. S-au dat uitarii ,,elr"personal- afunci libertateape care zentanfilorBisericilor Ortodoxe Auto-
cuvintele lui Hristos, cdtre Apostoli: ne-o dd noudsocietate4ftrd ?ndoialdse cefale,catea avut loc, in iulie 1948,la
,.Merg6.nd,invilafi toate popoarele... transformdintr-o veritabild anarhie.Ce Moscova? Justificatu-s-alloare binu-
licdndu-le sapdpeascd toatec6:teEu am vreau,aceeafac! ielile Bisericilor Oftodoxe Ruse qi ale
pomncitvon6".In ciudaacesteiporunci, Noi ne ?ngdduima adoptao atitudine celorlalte,cares-auabfinutde la partici-
Amsterdamulcregtinadmiteoricui (deci severd fa[6, de mai sus anrintita parcala MigcareaEcumenica" in stadiul
nu numai apostolilor gi invdfitorilor ,peclaratie a libertatii religioase"gi a actualde dezvoltareal acesteimigcdri?
Bisericii),sd-qideterminecredinla(deci sublfuriacu hotftdre urmitoarele: BisericattoastrdOrtodoxdRusd:;tie
nu numaidecdtpe aceea pe care a I Incd din 1937,participan{iila con- cd are la activulei nevoinfele duhLrlui
porurrcit-oHristos).Termenul,deter- ferinlele ecumenicen-au convenit cu a nenumdraJisfinfi rugi. Ea fi-a
minareacredinfei",intrealtele,esteclari- ortodocgii asupra notiunii despre adunatg bogatdexperienldreligioas6,
ficatin art. 16 al ,,Declaratieiuniversale Bisericdgi n-au acceptatsI recunoascd in toatb multilateralitatea ei, gi vede,
a drepturilor ornului", adoptatd de necesitateaautoritS{ii ei neclintite, in chiar pdni gi in ceasul de fa1d, o
O.N.U.,drepto libertatepentru,,gchim- chestiunile de credint5.,,Declaru[ialiber- multime de minuni, care nu sunt
baea religiei". Consiliul Ecumenical tdlilor religioase"punepentrutotdeauna altceva dec6t o real6 confirmare a
Bisericilor.insa nici n-a obiectatcel capdtexistenfeiBisericii. Autoritateaei lucririi Darului lui Dumnezeu,care
pu{in,irnpotrivauneiasemenea tArguieli. nu maitrebuie.Fiecarecredegi facecum din belgugse revarsdprin Bisericdgi
DimpotrivS,adunarealui a binecuvdntat qtie!^ prin toate tainele ei asupraoricarui
pe fiecare sd creadd?n ce vrea gi cum 2. In acestfapt noi vedem realizarea cregtin bl6nd si smerit in credinfd.
vrea. ideologieiexclusivprotestante, prin care Biserica noastrdOrtodoxd Rus[ este
S-auuitat gi de vechile canoaneapos- omul, filosoficegte,se considerddrept plinb de binecuvdntarea lui Durnne-
tolice gi sobomicegti,card pe vremuri mdsurafuturor hlcmrilor. zeu qi de predaniilepdrintegti.Ea nu
erau unice gi obligatorii pentruintreaga 3. Lumea noasfidcrestindsuferd- de simte necesitateaunei analizelogice,
cregtindtate.Apostolul Ioan.oprqtg aproape900 de ani - de'dezbinare. revizioniste,a raporturilordintre spi-
comunruneaclr cei ce cred astfel. Declara{iuneaamintiti inlesnegtegi ritul uman gi lumea materiald.$i cu
Canoaneleopresccomuniuneacu aceia mai departefrr6milareain sectecare qi toate acestea,spre o astfel de dez-
pe care Biserica i-a gdsit a fi eretici gi pdnd acum sunt destul de multe. Adolf batere cheaml Migcarea Ecurnelticd
schisrnatici. Amsterdamul,ins5,admite, Keller, in carteasa ,,Creqtinismulcon- toate Bisericile noastreOrtodoxe. $i
in scopurireligioase,comuniuneacreg- temporanamerican",constatiexistenfaa numaifiindcdne interneiempe istoria
tinilor cu oricine.Esteuitatl qi ideeade 200 ,,Biserici" cregtine numai in experien{eivietii religioasea cre$ti-
bazAa Creqtinismuluinostru - cdutarea America. Adunarea de la Amsterdam nului ortodox rus, pe in{elegerera ctl
I mparatieilui Dumnezeu.Amsterdamul este,,rndguliti"de faptul cd au participat inima lui curatda tainelorlui Dumne-
irrgdduie(paragraful2) a folosi convin- la dezbaterileei reprezentanfia aproape zeu) noi ne incumetdm a apd,rea
gerile ta]e pentru scopuri sociale gi 200 de ,,Biserici".Oare,cantitateamdr- impotrivalogicii omenegti- carepare
politice.In ciuda cuvintelorlui Hristos, turisegtedespreAdevdr?Mi-e teamdcd seducdtorde ,,dreaptd",a ecumettis-
aici seingaduieposibilitatea de a sluji,in in urma unei ,,liberti\i", ca aceeaaprG. mului - frrd, sd ne temem de vreun
acelagitimp, gi lui Dumnezeu gi lui bati de Bisericileadunatela Amsterdam, compromis ruginos. (Traduceredin
Mpmona. peste vreo cincizeci de ani Adundrile limba rusd de pr. P. G. Extras din
Incd odati - n-am avut dreptatenoi, Ecumenicevor numdrareprezentanfide R e v i s t a , , O r t o d o x i a "a P a t r i a r h i e i
ortodocgii, care am luat parte la la pestecinci sutede ,,Biserici". Romdne,anul II, nr. 3, iulie-septem-
Consfttuireade la Moscov4 din 1948, Dacd aceastd declaratie ar avea ca brie 1950,Bucuregti).
attmci c6nd ne-amablinut de la partici- autornumaiO. N. D.-ul,atunciardeveni 'G.RtzuMovscHl
parea la Adunarea de la Amsterdam? clar cd societateaumandacorddo liber- Prof.
Credinfaortodoxd
lanuarie2017
Plrintele insulinei,savantulrom0n NicolaeC. Paulescu(3)
Citim: ,,Paulesu, un experimentator capa-
bil gi rutinat,a preparatexffactepancreatice,
care, in mod efectiv, au diminuat zahtml
sanguin- alf;t la c6iniii diabetici,cdt gi la
cdinii normali,rezultatelefiind prezentate in
iunie 1921. [n acest moment, Banting se
angaja in fazple iniliale ale experien{elor''.
Semnalul dat de Profesorul Murray n-a
rf,masftrd ecou.Multe reviste sffdine scriu
despre prioritatea descopieritoruluirom6n,
iar ?n.,Histoirede Medicine"din 1971,se
scrie:,.Cu ocaziacelei de-a 50-a aniversdri
de la descoperirea insulinei,trebuiereparatS
o eroarecronolo,eici gi anunfati prioritatea
descopeririilui Paulescu,savant romdn,
nroftin 1931";
ln 1924, Profesorul Charles Mathe din
San Franciscoscria: ,,Esteo rugine cd s-a
trecut peste descoperirealui Paulescu,in
privin{a tratamentului diabetului"; Dr.
Alfred Sordelli gi Dr. Juan T. Lewis, de la
,,lnstitutul de Fiziologie al Facultdlii de
MedicinS"din Buenos-Aires, in lucrarealor
asupra,,lnsulinei",din 1924,trimisl drept
oril?giu Profesorului Paulescu, scriau:
..ProfesorulPaulescua conrunicat expe-
rienlelesalerealizatecu un extrdctpancrea-
tic, ob{indn<! rezultatelepublicatc7 luni mai
j.rziu de autorii canadieni"; -
Savantul polonez Funk Kazimierez,
descoperitorulvitaminelor.a subliniatferm
prioritateaProfesoru lui Paulescu,in celebra
sa lucrare ,,Consecinleiepractice ale
descopeririri i vitaminelor'';
ProfbsorulPaul Trendelenburg,medic 5i
farrnacologgerrnan preciza:,,L.aun succes
rleplin a ajunsNicolae Paulescuin 1921,
propunAndnumelede pancreind".
Marele medic al omenirii, ProfesorulE.
I ancereaux,pe care ProfesonrlPaulescuil
socotea,,pentrunredicind ceea ce a fost
ClaudeBemardpentrufiziologie gi ceeace
a fbst Pasteurpentru rnicrobiologie",i-a
scris discipoluluisdu preferat,pe qn exem-
plar din fmmosul sdu ,,Atlas d'Analomie
Pathologique" :,,1ntenrului rneu,prietenului
gi inteligentului meucolaborator, cu ceamai
{iurnoasi amintirea celor noud ani fericili,
petreculi impreunf,". Marele savant rom6n
putearimdne in Paris,iubit gi preluitde elita
medicala a Franlei sau putea accepta
numirea sa ca ltofesor de Medicind la
Universitateadin Friburg; sincer ne intre-
bdrrr,daci igi fbcea descoperireain Elvetia,
ne'htrerupdndu-gistudiile gi finalizdndu-le
inc6 gi mai devreme,dar gi sus{inutperma-
nentde marile resuse financiareale elvefie-
nilor, trarl"neuffd in timpul rdzboiului,
trecdndimediat gi la utilizareaprodusului
purificat gi standardizat,ar rnai fi indrdmit
echipa canadiani (de Banting nu auzise
aproapenimeni,iar Best,pe wemea acee4
rru-giterminase nici liceul- sic),s[ segdn-
deascf,micar o clipa la vreo pretentiecdt de
mici in patemitateaisulinei?
Reintors ?n FrA, cu voturile celor mai
v6rstnici dintre somit{ile medicale ale
wemii (Profesrul Dr. Thoma Ionescu,
ProfesorulDr. N. Kalinderu, ProfesorulDr.
Victor Babeg, Profesorul Dr. Ioan Canta-
cuzino, Profesorul Dr. C. Severeanu),
Doctorul Nicolae C. Paulescuestenumit, in
1900, agregatde fiziologie la Facultateade
Medicini, datoriti prestigiului sdu gtiin{ific
deja remarcabil,precum gi pentru faptul ci
gi-aiubit laru ca un apostol.
La aceasticatedri ddnsula predatmagis-
tral Fiziologia,timp de 30 de ani, cu rezul-
tate ce-auuimit intreagalume gtiinlificd gi
culturala, din tari gi de peste hotare, ba
chiar qi pe cea teologicd.Profesorula mai
finut instr gi un curs minunat (oticial nu a
fcrst infiinlat vreodati), pe care il putem
nuni, simplugi cu vie recunogtinld, lecJiide
Bundtate- pusein slujbacelor mul1i,siraci
gi suferinzi.Generafieidin carefacem palte
ne risturdgi astdziftrsuflete,inimi gicugete,
AlexanderKalomiros
Bisericain vremurile de pe urml
Lurneagi diavolulimping Bisericaspre
incerciiri at6t de infricogltoarc, incdt s-ar
puteasd vini ziuain caretoJi episcopii de
pe pdm0nt sf, intre in phrt[gie cu ereticii
(N. n.: Proorociaaceastas-a implinit in
iunie 2015, la aga numitul Sinod din
Creta!). Ce vor face atunci credinciogii?
Ce vor face acei pufini la numlr care vor
avea ddrzeniade a nu urrna mulfimilor
[maselor],de a nu-gi unna rudele,seme-
nii gi concetdtenii?
Atunci toti credinciogiivor trebui sd
infeleagi faptul cl Bisericanu esteacolo
undeparea fi. Liturghiile vor continuas6
fie slujite, iar bisericile vor fi pline de
oameni,insd Bisericanu va avea nici o
leglturd cu acelebiserici ori cu acei pre-
ofi sau credincioqi.Biserica este acolo
unde este AdevIrul. Credinciogiisunt
aceiacare continuStradifia neintreruptaa
Ortodoxiei,acealucrarea Duhului Sffint.
Preolii adevlrafi sunt aceia care g6ndesc,
trdiesc Ai propoviduiesc a$a cum au
fbcut-oPdrinfii pi Sfmlii Bisericii sau cel
puJin nu-i tdg6duiesc in invdfdtura lor.
Acolo unde aceasti unitate de gdndire
gi de via!6 nu exist6, este o amlgire sI
v o rb i m d e spre B i seri cd, chi br dacd
toate semnele exterioare ar mlrturisi
aceasta.
Se va gdsi intotdeaunaun preot cano-
nic, hirotonit de un episcopcanonic,care
va urTnaTraditia. In jurul unor astfel de
preoti se vor strdngemicile grupuri de
Paginal5
cuvintele-lumind,pline de har, rostite de
mareleQoctor al omenirii, la conferinlade
deschideiea lecfiilor de medicind, in
agezdmdntulspitalicesc,,Betleem",pe l2
mai 1912,din care reddm cdtevafragmente
de-o actualitatestringentd:,,Medicul tre-
buie sd fie, in acelaqitimp, un savantcare
iubegte din tot sufletul $tiinta medicald,
adicl gtiinfaomului, sd fie o fiintrdcare se
jertfegtepentru al1ii, pdnd la moarte gi, in
sffirqit,sd fie un invIfltor al omenirii sau
mai binezis,un apostolal moralei,gi agaar
fi in realitate,dacd unii confrafi nederrrni
n-ar fi deschistarabdin templul medicinii
(...) Spitalelesunt o inspiraliea caritalii
cregtine(n. n.- ?nfiinfatein secolulal IV'-
lea,de cltre SffintulEpiscoportodoxVasile
cel Mare,al cdrui medic personaleraevreLr,
cregtinatin ultima zi de via15prin mdinile
Sffintului, dimpreund cu toatd familia si.
aqezlmintecunoscuteulterior sub nuttrele
de vasiliade).
Dr. Ioan GANDU
credincioqica.revor ddinui pfinain zilelc
de pe urmd. Fiecaredintre acestemici
grupuri va fi o Bisericl locall soborni-
ceascda l ui E umnezeu.C ei credinciogi
vor gdsiin ele intreagaplinitate a harului
lui Dumnezeu.Ei nu vor avea nici o tre-
buinf[ de legdturi adrninistrativesau de
alt fel, caci partagiacare va fi intre ei. va
fi cea mai deplind din cdte pot exista.Va
fi pirt[gia ?ntru Trupul gi Sdngele lui
Hristos, pdrtdgie Intru Duhul Sfdnt.
Verigilede aur aleTradilieiortodoxenes-
ffdmutatevor legaaceleBisericilntreele.
precumo vor facegi cu Bisericiledin tre-
but qi cu Bisericabiruitoaredin Cer. intru
acestegrupuri mici, Biserica cea Una.
Sfdnt6,Soborniceascf, qi Apostoleascdse
va pistra neintinatd.
Bineinfeles,estefoartebine ca in lucra-
rea exterioard,a diferitelor Biserici orto-
doxe sd existeordnduialdqi armonie5i ca
Bisericile cele mai pufin insemnate(e
vorba de Bisericile locale, etnice) s6-qi
primeasci indrumareagi c[l[uzirea de la
Bisericile mai de seami - aga cLtm se
intdmplI acum intre eparhii, mitropolii,
arhidiocezegi patriarhii-, insi in zilele de
pe urm6, asemenealegdturi exterioare9i
relatii vor fi cel mai adeseacu neputinta.
Atunci cdnd se va apropia epoca lrri
Antihrist,chiar gi CorabiaBisericii va fi
greu de deslugit.Va fi agao incurciturd 9i
C'ontinuaiein pag. l6
Credin(a ortodoxd
Mitropolitul leremia al Gortinei
Kmxrye&ffia"#
$K& g&md*vftrfixn#r*Eie?!{1}
ffifiserfrc#
Sffintul Ei Marele Sinod Panortogtox,agacum
s-a numit, a avut loc intre 6ZA iunie in
Kolimbari din Creta.Cunoscinteresulvostrude a
afla celereferitoarela acestSinod,deoarecem-a[i
intrebatin intAlnirileparticulare,dar v-am spuscd
le voi rdspundetuturor intr-un rdspunsgeneral.
Aceastafac acum ca o indatorire gi obligatie de
vremece suntepiscopulvosffu.
Mai intdi, weau sd vd spun, a$acum gtiti, cl
Bisericanoastrdseexprimdsinodal.$i voi, preotii
cu tunna voastrd,cregtiniiorlodocgi,facetisinod.
$i inca ce Sinod! lar acest Sinod se numegte
.,Dumnezeiasca Liturghie". $i se numegteastfel
pentrucb estelucrarea,,litosului (LiTroq)",adicda
poporrrlui.$titi bine cd frrd elementullaic nu
putefi sdvdrqi DumnezeiascaLiturghie. Acest
Sinod, DumnezeiascaLiturghie, estecu adevirat
,,Sffint gi Mare". ,,Sfant" pentru c6, prin rug6-
ciunea voasfid personald,a preotului adic6, pe
care o insofesc Ai credinciogii cu ,,Pe Tine te
liudbrn...", vine Duhul Sfdnt nu numai la
Darurile care se afl6 pe Sf6ntul Jertfelnic,penffu
a le prefacein Trupul qi Sdngetelui Hristos, ci gi
la toati Sinaxa (Sinodul) credinciogilor.Aga se
spunein rugf,ciuneasfinlirii: ,,TrimiteDuhul Tdu
Cel Sfhnt pestenoi qi pesteacesteDaruri ce sunt
puse inainte". $i este ,,Mare" Sinodul, adicd
Dumrrezeiasca Liturghie,pentrucd, degiin satele
voastrese poatesd aveji cinci bitrdne in bisericd,
insd la Dumnezeiasca Liturghie staude fat6,,mii
dearhangheli gi zecide mii de ingeri...",agacum
spunemin rugiciunearespectivd.
Agadar,BisericafaceintotdeaunaSinoadeqi, in
anii din urm6,Bisericaa int6rziatfoartemult sdse
adune in Sinod. De aceeane-irm bucurat mult
atunci c6nd am auzit cd, patriarhul ecumenic
Vaftolomeu intrunegteun Sinod Panortodox.$i
s-ainffunit Sinodul,la careBisericaGrecieia fost
reprezentatide Arhiepiscopul nosffu gi de weo
doudzecigi cinci de arhierei, sfinJitaReprezen-
tanfda intregii terarhiia BisericiiGreciei,pe care
am insofit-o gi noi cu rugdciuneagi nerdbdarea
noastrS.
S-au auzit multe, pozitive gi negative,despre
celespusegi scrisela acestSinod,la careadauggi
eu, liber gi congtient,propriapf,rereca Episcopal
BisericiiGreciei.
Aga curn gtim din istoria SinoadelorBisericii
noastre,fra1iimei preoli, un Sinod seintrunegte
pentru condamna o erezie qi pentru a regle-
mentadiferite subiectede rAnduiall qi evolufie
a Bisericii noastre.Da, in mod deosebit,Biserica
noastrbseingrijeqtede credinlafiilor ei, pe careo
fomruleazdlimpedein Sinoadeleei, despdrfind-o
de ingelaregi erezie.De rnulli ani se audedespre
erezia ecumenismului,o construcfiereligioasd
care doregteunirea tuturor, in ciuda diferenfelor
dogmatice.Rdd[cinile acestei erezii se fiag din
sincretismulVechiului Testament,pe care l-au
razboit cu rdvnd proorocii. Da! Nevoin{ele
p roorocilor Vechiu lui Testament sunt nevoinfe
impotriva ecumenismului.De aceastierezie,pe
Credinfa ortodoxi
care cei cungscdtorio numescpe bund dreptate
,,panerezie",ou fost influentati qi mulli dintre
ortodocgii nogtri. Exist5 gi clerici de rang inalt
care se entuziasmeazA de migcareaecumenistl gi
o susinin cuvdntdrilelor. Foartemulli dintre creg-
tinii noqtrisuntsmintili de sloganurileecumeniste
pe care le aud. $i Papismul este o erezie. Din
pricina clericilor gi cregtinilor filoecumeniqti qi
filopapiqti,s-acreato confuziein spafiulortodox,
qi astfel ar fi trebuit - a$aam agteptat- ca Sinodul
din Kolimbari - Creta,cu autoritatealui, sd clari-
fice lucrurile gi sd vorbeascdclar despreaceste
doud erezii ale epocii noasffegi astfelsd intoarcd
poporul ortodox cel credinciosde la acestea.Dar
nu a fbcut aceasta,cu toatecI mul{i clerici gi laici
au cerut-oinainte de Sinod cu multi insistenf[ qi
rug6minfi. Desigur credinciogiiortodocqigtiu c6
Papismul este erezie,pentru cd avem despreel
mirtwiile SfinJilor nogffi Pdrinti qi mai ales ale
marelui Pdrinte, Sfantul Grigorie Palama. De
asemenea,qi despreecumenismgtiu credinciogii
cd estepanereziegi, datorit6pericolului iminent gi
penffu pdstrareapoporului credincios,am agtep-
tat condamnareapapismului gi ecumenismu-
lui de citre Sinodul din Creta. Dar nu am vdzut
ftcdndu-seaceasta.
Dar, ciudat,nu am vdzutca Sinodul din Creta
sdcondamneweo erezie,nicis6vorbeascf,despre
erezii,ci dimpotriv[ a numit ereziile ,,Biserici".
Aici, PreacucemicilorPSrinJi,mf, voi opri sd fac
o clarificare a termenului,,biserici". Acestaeste
un cuvdnt care, in general,inseamndadunarea,.
sffdngerea,sinaxaoamenilor.Cuvdntul acestase
foloseaincd din vechime,cdci cei vechi spuneau
,,biserica Comunitf,1ii". Cregtinismul, dintru
inceput,ca sI manifestecredinfasa gi sd exprime
ceeace a ftcut, a acceptatfbr6 fricd gi liber expre-
sii laice qi politice, culn ar fi cuvintele ,,std-
pdnire",,,impdr5{ie",,,putere", pe carele auzimqi
in cultul dumnezeiesc:,,Ci a Ta estestlpdnireaqi
a Ta este?mpdritiagi putereagi slava...". Cu toate
acestea,legltura noastrdcu Dumnezeuo exprimd
prin cuvdntul,,credinf6"sau,incd gi mai bine,prin
cuvdntul ,,Bisericd", iar nu prin cuvdntul
,,religie". Cdnd spunem,,credin[6" intelegem
toati trdirea noastrd,toatd leg[tum noastrl cu
Dumnezeu;infelegemtoat[ sfinlita noastrdfami-
lie, pe care o numim gi ,,Biserica".Cand lacob,
frateleDomnului,spune:,,$i rugdciuneacredinlei
va mdntui pe cel bolnav"(5, 15), nu se referdla
rugdciuneacare se face cu credin1i,ci la rugdci-
unea pe care o face Biserica (ea este numitd
,,credin1ii"),de aceeaare putere sd mdntuiascf,.
CdndBisericase roagdin Taindcu siguranf5este
auzit6, chiar dacd preotul care sdvdr$e$teTaina
estepdcdtos.Acelaqi lucru inseamndgi expresia:
,,Desthtali-vdcu tofii de osp{ul credin{ei", de
ospatul Bisericii, care este Dumnezeiasca
Euharistie.Dar expresia,,Bisericd' ue un sensgi
mai profi.mdqi mai sfin{it, cSci definegteFamilia
lui Dumnezeu.
(Sursa:marturieathonita.ro).