t oofmpirflfiameanu estedin lumeaaceasta!

"f

Revisalunarade culturA"atfurifie 9i spirioaliate a EpiscopieiAlexantlriei9i Tehormaului. Anul )O(. Nr. ll (237). Noiembrie2016

Familia cre$tinI Agendaintunecatfldin

Am ajunss-o vedemgi pe asa!
Unii din cei afla1ila cdrmalrariipe
baza legilor democraticenesocG
tesc pdrghiile fireqti
ale aceleagi demo-
cratrii,incilcind do
rinfaa pesterei mili-
oanede romdni care
au semnatin favoa-
rea aparlrii instituliei
familiei natuiale,du-
pd cum Dumnezeua
rdnduit-o,,bine foar-
te". Recentelede.6a-
teri referitoarela pnr>
punercaunei irnpre-
sionantemullimi de
conllatri de-ai nogtri,
care au recursla cel
mai democraticrnod
de a cerc alegilorreviz.rireadefi-
nitrieifamilieidin alticolul48,ali-
neatI, al legiifundamentale agil|
Constitufia, cred cd rreflectiifoar-
te bine gnva crizd spirituald a
societiEiirom6negti,dar gi acea
licdrirede speranl5cd nu estetotul
pierdut Cnzlbfiindcdsuntrec€s?-
re asemenea demersurispreobti-
nerea unui lucru firesc, normal.
Inifiativa apar{in6ndorganizafiei explica{ieesteceacorecti-ne fapt"
,,Briciul lui Occam" afirmd altce-
Adrim MihaitDAllILtrUC v4 gianumeacwcAc;a,maisim-
Contirurareinpag.16 pl6 explicafie din punctul de
Oamenii Bisericii trlde azil
adevirata Biserici (1)
Cunoscuful Profesor,Prot. G.
Razrmovschi, a publicaqsubtitlul
,Amsterdamul gi Ortodoxia", un
articol referitor la,,Consfbtuirea
rnondiald' a repnerentan{ilor dife
ritelor Biserici gi confesiuni,care
au aderatla,,ConsiliulEcumenic
al Bisericilor".Consftfuireaa avut
loc in oraqulAmsterdam (Olanda),
in August- Septembrie1948.Au
fost invitatesaparticipela eatoaie
BisericileOrtodoxe.La Consfttu-
ire au luat parte gi reprezentanli
ortrdocgi, nu numai din palt€a
Paftiartului din Constantinopol, ci
qi a Bisericilordin Eladagi Cipm.
ToatecelelalteBiscriciOrtodoxe.
spateleglobalismului(1)
Aturci cdnd oamenii nefami-
lianzali cu mb-
carea libeni{ii se
lovesc de ,,cortspi- tat dedeceniifaptulcdglobalismul
rafid' incontesta-
bil6aglobalismu-
lui, acegtia cautil
rdspunsuri facile
penfiu a-i inlelege
motivul gi exis-
ten{a. Majoritatea
au fost condi{ionali in publicaliilelor- acelaal globa-
sA perceapi eveni-
menteleprin lentila
di storsi onatd a
,,Briciului lui
Occam" - ei cred
cd ceamai simpld
careau luat partela Consfbtuirea Acest sistem ffebuia controlat
ProfG.m
Continuarein pag. 15
Pirintele insulineiosavantulromin
Nicolae C. Paulescu (1)
,,DacdmI convinngecineva
cdjudecatasau faptamea este
rea, sunt bucuros sd
md indrept. Cici eu
caut adevdrul, care
n-a stricat niciodat[
ni mdnui . Iar rdul
cade pe acela care
persistdin eroareagi
neqtiinfalui" (Marc-
Aureliu).
Citind de curdnd. cu mare
atenJieqi mult folos spiritual,
moral gi medical, lucrarea
Domnului AcademicianCon-
stantiri Ionescu-'firgovigte,
vederc al dovezilor de care dis-
punemesteprobabilceacorectd.
Estebinecunoscutgidocunren-
reprezinti un efort premediat'gi
concentatdin parteaunei ,,elite"
selecte:capialigti intema{iorrali,
banchericentrali,lideri politici gi
numerogimembri ai unor think-
tank-uri exclusive.Acegtia ili
recunoscadeseain public scopul
fizirni totale, crezdnd poate ci
cetiteanul obignuit nu le va citi
niciodati-Caroll Qurgley,mentor
pentruBill Clinton gi membrual
Consiliuluipenfti Relalii Extenre
(Council of ForeignRelations).
este adeseacitat cu marturisiri
directe:,,Puterilecapitalismului
financiaraveauun scoppe termen
lung, $i anumeacelade a creaun
sistemglobal de confirolfinanciar
in mdini private,capabilde a do
minasistemulpolitical fiecareilari
gi economialumii pede-a-ntregul.
Brandon SMITH.
Continuareilnpag. 14
Pregedinteal ,,AsocialieiMe-
dicale Romdne", intitulatl
,,Istoria neuropatiei
di abeti ce i n Ror n6-
nia", in special cele
120de paginidedicate
memori ei g enialului
medic romdn, mi-am
putut conturaun pLlnct
de vedere mult mai
profund, bogat inflor-
mat, precis gi foarte realist,
obiectiv gi obiectivabil,asupra
Dr. Ioan CANDU
Continuarein pag.5
Pagrna2
Agenda episcopalila PS Galaction
S6mbitii, I octombrie 2016 - sivdrgegte
Sfdnta Liturghie gi parastas in biserica
Sfdntului Prooroc Ilie Tes.viteanul din
Mindstirea Crasna- Prahova.
Duminic5, 2 octombrie - slujegte Sfhnta
Liturghie gi parastas ?n biserica Sfdntului
Mare Mucenic Mina din Mdndstirea Sfintei
Treimi - Driginegti Vlaqca, hirotonegtepreot
pe ierod. Iustin Gheorghili.
Miercuri, 5 octombrie - face o vizitd la
Mf,nistirea Sfdntului Trifon Cernetu.
SdvdrgegteSfdntul Maslu in Catedralaepisco-
pald Sf?ntulAlexandru din Alexandria.
Vineri, 7 octombrie -^ sivdrgegteSfhntul
I\4asluin bisericaSfinfilor lmpdrafi Constantin
gi Elena din Rogiorii de Vedeqi SfhntulMaslu
in biserica Sfintei Mironosife qi intocmai cu
Apostolii Maria Magdalena din Minf,stirea
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
Sffmbit5, 8 octombrie - slujegte Sfdnta
Liturghie qi parastas in biserica Sfintei
Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria
Magdalena din Mdndstirea Pantocrator
Drdg[negti Vlagca. Participi la manifestdrile
omagialeprilejuite de centenarulnaqteriicom-
pozitorului Gheorghe Bazavan (originar din
com. Bragadiru, judetul Teleornran). Sdvdr-
gegte slujba inmormdntf,rii credinciosului
Costel Mih6ilescu in biserica Sf. Parascheva
d i n p ar ohia' f igdne gIlti.
DuminicS, 9 octombrie - slujeqteSfdnta
Liturghie ?n biserica Sfdntului lerarh Nicolae
din parohia lzvoarele* Zimnicea, hirotosegte
iconom stavrofor pe preotul Augusto
Constantin Covaciu gi pe preotul Valentin
Netcu.
Luni, l0 octombrie - sdvdrgegteslujba
inmormdntdrii preotului Gheorghe Pdrvan
(vicar adnrinistrativin primii ani ai Episcopiei)
in catedralaSfdntul Alexandru din Alexandria.
Miercuri 12 octornbrie - sdvdrgeqte cere-
monia sfintririigi ?nm0nhriidrapeluluide lupta
al lnspectoratuluipentru Situaiii de urgenJf,
'feleoniran.
Vineri. l4 octombrie - slujegtein soborcu
alti arhierei aldturi de IPS Pdrinte 1'eofan,
h,litropolitul Moldovei gi Btrcovinei, Sffinta
l.iturghieIa catedralamitropolitan[din Iaqi.
SA m t r dt 5, |5 o c to mb ri e - s [v d rg e g te
tdrnosireabisericii Izvorului T[miduirii din
lvlln6slrieaSfhntului Trifon - Cernetugi Sfdnta
I-iturghie in acestsfdnt locag.Hirotesegte pro-
tosinghel pe ieromonahulVictor lancu.
Duminic5, 16 octombrie - sdvdrgeqte res-
finlirea bisericii Sfintei Parascheva din
Alexandria gi Sfdnta Liturghie in acest sfdnt
locag.
Luni, l7 octombrie - sdvdrgegte Vecerniagi
I-itia in bisericaSfdntuluiApostol qi Fvanghe.
iist Luca din parohiaBr0nceni.
klar{i, IB octombrie slujegte Sfdnta
I-itr.rrghiegi Parastasin biserica Sfdntului
Credin{aortodoxd
Noiembrie2016
Apostol gi Evanghelist Luca din parohia
Brdnceni. 'j
Joi, 20 octombrie slujegte Sfdnta
Liturghie gi Parastas in biserica Adormirii
Maicii Domnului din MSndstirea Balaciu -
IalomiJa.
Vinerio 21 octombrie - slvdrgegeteslujba
de mullumire (cununia de argint) pentru fami-
lia Dorel-Marin gi Daniela Erzecin bisericaSf.
Apostoli din Alexandria. Sdvdrgegte Sf. Maslu
in biserica Sf. Mironosile Maria Magdalena
din Mdnf,stirea Pantocrator Driglnegti
Vlagca.
S6mbiti, 22 octombrie - slujegte Sfdnta
I,iturghie qi parastas in biserica Sfin{ilor
Impdrati Constantin gi Elena din parohia
ConstantinBrdncoveanu- Cdldragi.
DuminicI, 23 octombrie - sivdrgegte
SfdntaLiturghie in bisericaSfintei Parascheva
din parohia Orbeasca de Jos. Sdvdrgegte
sfinJirea monumentului eroilor din aceastd
parohie (dupi restaurare).Sdvdrgegtesfinfirea
unei troife in parohia Sfinfii Trei Ierarhi -
Videle.
Miercuri 26 octombrie - s[vdrgegtetun-
dereain monahisma surorilor Mioara Grigoraq
(Pahomiamonahia),GabrielaPdtraqcu(Valen-
tina monahia) gi Teodora Mugat (Lucia mon-
ahia) in biserica Sfhntului Ierarh Nicolae gi a
Sfdntului Mucenic Iulian din Mindstirea
Ndsturelu qi SfAnta Liturghie in acest sfdnt
locag. SdvdrgegteSffurtul Maslu in biserica ,
Sfinlilor Arhangheli din parohia Fotdcheqti-
Videle. Redac{iagi administra{ia
Joir27 octombrie - slujegtein soborimpre- s.c. GEEA snl Baciu
und cu alli arhierei aldturi de Preafericitul I 1992
: J04/1903
Autorizatie
Pdrinte Patriarh Daniel Sfdnta Liturghie la CaleaM5rap$, nr. 185,bloc E 6,
Catedralapatriarhalddin Bucuregti. et4i II, ap. 7, cod 600073Baczu
Vineri, 28 octombrie - participdla gedinla Telefon/fax02341 0.
55.53.7
solemnd a Sfdntului Sinod la finalul Anului E-mail:
omagial al educafiei religioase a tineretului crerJintaortodoxa@yahoo. corn
ortodox pi Anului comemorativ al Sffintului Conturi:
Ierarh Manir Antim Ivireanul gi al tipografilor BCR Bacdu:
bisericeqtila Palatul Patriarhiei din Bucure$ti CoclulIBAN RO63RNCB
9i la qedinfa de lucru a Sthntului Sinod la 0026030894750001
Palatul Patriarhal din Bucureqti. Sdvdrqegte TrezoreriaBac6u:
Sfdntul Maslu gi parastasin biserica Sfdntului CodulIBAN RO44TREZ
Apostol gi Evanghelist Ioan qi a Sfhntului 06r5069XXX000579
lerarh Visarion din Mln[stirea Pantocrator-
Driginegti Vlaqca.
SAmbit6, 29 ocotombrie - participi la ge-
dinJa de lucru a Sfdntului Sinod la Palatul
Patriarhaldin Bucuregtigi la Parastasulpentru
victimele incendiului de la clubul Colectiv din
Bucuregti,la un an de la tragicul eveniment
Duminic5, 30 octombrie - slujeqteSfdnta
Liturghie in biserica Sfdntului Mare Mucenic
Dirnitrie lzvordtorul de mir qi a SdntuluiEfrem
cel Nou din Mdndstriea Cogoteni,hirotesegte Intreagardspundere
duhovnic pe ierom. Iustin Gheorghill. Sivdr- pentruopiniile
ge$te sfinfirea unei troile ridicati in incinta exprimaterevine autorilur
acesteimdrrlstiri.
Noienrbrie2016
Editorial
A Pa tra Roml
Mare-i Dumnezeuqi minunatesuntcdile
Lui de mdntuirea lumii! Nelegiuite omul gi
mdrgavesunt faptele lui de impotrivire fatd
de Dumnezeu! Acesta e un oftat in doud
trepte penfru a deschideo temd care doare
adAncin sufletelecreqtinilorde cdnd a venit
Hristos pe pdmdnt qi ne-a binevestit
Adevdrul, Caleagi Via{a, viala ceaveqnicS.
Este vorba de dezbinarea provocatf, de
diavol inffe creqtinigi tendinJaacestorade a
reveni la unitate. Dezbindtorul (revo-
lulionarul sau nihilistul profesionist)a
provocatint6i o falie intre el qi Dummezeu,
apoi l-a rupt pe om de Dumnezeuprin pro-
topdrin[i iar, dupd ce Domnul lisus Hristos
ne-adezvlluit caleade intoarcere,i-a dezbi-
nat pe cregtiniintre ei. De atunci,cregtinii,in
loc sd luptecu diavolulde l6ngdgi din ei, s-au
rdzboit cu ceilalli oameni, qi-au construit
indreptdJiri logico-rationale pentru toate
rdtdcirirleqi nebuniile. O astfel de aporie,o
contradic{ie,prin definilie ireductibild, ne
prezintl, Sffintul lerarh Nectarie de Eghina:
,,BisericaApuseand,pe de o parte, se fun-
deazd pe primatul Papei, iar Biserica
Risdriteanf,, pe de alta, pe sinoadele
Ecumenice.De aceeatermenii propuqide
ambelepA4i h vedereaunirii devin imposi-
bil de acceptat?ntrucdtdardmddin temelii
fiecare Bisericd in parte" (De ce Papa gi
supugiilui s-au despir{it de Bisericalui
Hristos,Evanghelismos, Bucureqti, 201l, p.
l9). $i tot acolo, Pdrintle nostru, Sftntul
Nectarie,scrie:,,Penfu ca unireasdsepoatd
sdvArqi estenevoieca [...] sa (se) suprime
cauzeleprincipaleale despirfirii [...] atrurci
c6nd Paparenunfdla ale sale gi dimpreund
cu intreagaBisericdApuseanf,sd revind in
sAnurileei (n. n. ale Bisericii), lepiddnd
via{a de mai inainte qi apropiindu-sede ea
cu poc6int6"(op. cit., p. l9). Dar a vdntt
cineva weodatd vreun impdrat terestru sd
renuntede bundvoiela impdraiiasa gi si se
supund unei impdrd{ii care nu e de pe
parrr6nt? A e>:istweodatdun papdereticqi
schismaticdispussd facdo astfelde schim-
baremdntuitoare?Niciodatd,niciodatI!
?n perioada15 - 2l septembrie 2016,la
Chieti,tn ltalia,maiexactin Villa Mari4 din
oragul Francavillaal l\4are,a avut loc a
XIV-a sesiunea Comisiei mlrte catolico-
ortodoxe,carea semnat,irr unanimitate,(cu
mici re{ineriale georgienilor.launele para-
grafe)docunienflrl,,sinodalitategi primat in
timpul primului mileniu: spre o in{elegere
comundin slujbaunitiilii Bisericii". Scopul:
,,Penffu a depdrsidivergen{eleteologice, a
luat in considerarerelafiadintre sinodalitate
gi prirnat?nviafa Bisericii",reugiridsdstabi-
lizeze aceasti ,,rela1ie"printr-un excurs
istolic sub irrtbfigarecorect ortodoxd.f)in
aceastadecurge logic faptul (relinul; cr.r
rnulti satisfac{iede un carclinalcatolic) cii
,,ordinea(tmis) celor cinci scaunepatri-
arhalea ajunssi fie recunoscutiqi amendatii
de SinoadeleEcumenicecu scaunulRomei
ocupdndprimul loc, exercit6ndun primat al
onoarei Qtresbeia tes times), urmat de
scaunele Constantinopolului,Alexandriei,
Antiohiei gi lerusalimului,in ordineaaceim-
ta precisS, potrivit tradiliei canonice".
Practic, aici esteevocat,int-o notii de sub'
sol, canonul 28 al Sinodului al IV-lea
Ecumenicde la Calcedon(anul 451),in care
parinlii, confirmdndcanonul3 al sinodului
al Il-lea Ecumenic (Constantinopol,381),
scriu: ,,Acesteaqigi noi hotdrdm pentru
presvia (privilegiile) PreasfinteiBiserici a
acestui Constantinopol, Noua Romd.
FiindcdscaunulRomei celeimai vechi,pen-
ffu cd impdrdfeacetateaac.eeqPnrintii dupA
cuviinld i-au dat presvia inaintdrii; qi cu
acestaqichip pornindu-segi preaiubitoriide
DumnezeuEpiscopii cei 150 (n. n., de la
SinodulII) cele deopofrivdpresvii le-audat
gi Preasfrntuluiscaunal Romei celeinoi, cu
drept cuv6ntjudecdnd, cd cetatea,ceea ce
s-a cinstit cu tmpirdfie qi cu singlit (divan,
consiliu, sfat), sd dobdndeasclgi presviele
cele deopotrivd cu impdrdteascacetate
Roma cea veche,qi intru lucrurile cele bi-
sericegti,ca aceeasd se mdreascS"a doua
dupd aceeafiind" (Pidalion, Credin{astr[-
mogeascd, 2007, p.222).
SA le ludm pe rdnd! Sffintul ierarh
Nectarie eviden{iind contradic{ia vzrya-
toare,demolatoare,dintre sinodalitateaorto-
doxd gi primatul papal, conchidecf, unirea
devine posibild numai dacd papalitateaiqi
anuleazl temeiurile, dacd ,,renun{i la ale
sale",adicl laprimat gi inovatiiledogmatice
ereticeqi sd reinfre,prin pocdintd,inapoi in
Bisericl. Niciodati nu i-a trecutprin minte,
gi nici nu seputeasd vind un astfelde gdnd
in mintea unui sffint, cd vreodati sinodali-
tateaortodoxdar putealepida celesfinteale
sale qi ar ucceptaprintatul papal. Vedeli,
dumneavoastrd, raJiuneaomeneascd o poate
intoarceqi viceversa:adicla,de ce si renunfe
ei la satanagi sd vind la Hristos, dacd se
poatesl ne lepdddmnoi de Hristos qi sI ne
aruncim in brafelesatanei!?La Ravenn4in
2007, documentul fural confinea exact
aceasti gravdabdicere.honiator, a intervnit
Hristos qi bisericile msd gi georgiandnu au
semnat,acordulclasdndu-se. Dar nu de tot.
El a fost reluat, in alti form6, in aceastade
acurn,de la Chieti. Principiul marxist-mate-
rialist, nimic nu sepierde, totul se transfor-
md,pare c5 std labaza dialoguhriteologic
ortodoxo-catolic,penfu a realizao unitate
in diversitate..Fiindca" iat2i,in noul docu-
ment se stabilegte,,teologic" o foalte bund
,,reia1ie"intre temeliasinrrdalitii{ii gi temelia
prhnatului FaF,al.I\{ereu ii spur ,,papal",
pentrtrc6,prinntttl ortodoxo altceva,aces0it,
Pagina3
da, poate coexista cu sinodalitateagi au
binevietruitimpreund pdnd,astAzi.Precum
vedemdin canoanelesinoadelorecumenice,
Sfintii Pdrinfi au acordatintdietatescaunului
episcopalal Romei intrucdt cetateaaceea
,,impdr[tea'',cum frumos zice textul vechi.
Er4 dupd cuviinJd,cinstireaintdietllii unui
loc stip6nit de autoritatea imperial[.
Principiul acesteiintAietn{ieraprimus inter
pares (primul intre egali), ffih insemnac5,
la Sfhnta Liturghie arhiereasc6,primul era
pomenit episcopulRomei, iar daci se int6l-
neauin sobor,primul stiiteatot acela.Dupa
anul 330, cdnd Constantinopolul devine,la
rdndu-i,capital[ de imperiu, s-a rdnduit, tot
dupd sensibilitateaqi cuviinla sfrn{iloq ca qi
acestuiscaunepiscopalsi i se confere,,pri-
vilegii" bisericegti,cinstire,la fel cu acelaal
,,Romei vechi". La Sinodul al il-lea, din
381, prin canonul 3 (,,Episcopulinsa al
Constantinopoluluisd aibi pronomiile
(presvia,privilegiul) cinstei,dupd episcopul
Romei, penffu cd ea esenoua Rom6", iar in
Tdlcuire preciznazA:,Nu al doilea cu cin-
stea" ci al doilea cu ordnduialacinstei",
Pidalion, p. 176)se aSazA in dipticeprimat
de cinstire,al doilea in ordine, scaunului
episcopaldeBizan{.Cinstireaesteegala.dar
ordinea in care aceastase ftptuie$te este
intdi cdtre episcopul Romei vechi gi dupa
aceeacdtreepiscopulRomeiceleinoi. Dupi
cdtevadecenii, in wemea lui Teodosiecel
Mic (408 - 450), scauneleepiscopaleapos-
tolice sunt inaintate la rangul de patriarhii,
exact in ordinea de cinstire stabilitd de
SinoadeleEcumenice,constituindaganumi-
ta pentarhie(din grece$te,penta - cinci gi
arhi - cdpetenie):Roma (Sffintul Apostol
Pavel), Constantinopol (Sfdntul Apostol
Andrei), Alexandria (Sfdntul Apostol
Marcu), Antiohia (SfentulApostol Petru)qi
Ierusalim(Sfintul Apostol tacob).In paran-
tezA am agezatnumele apostoluh"ricare a
intemeiatscaunulapostolicin fiecarecetate
devenitii apoi patriarhat.Agadar, in cadrul
pentarhieiau fiintat doudprimate de cinstire
in cele doud capitale imperiale, int6iul la
Roma, al doilea la Constantinopol.Sa
refinem doud amdnunteextrem de semni-
ficative. Primul: Imperiul Roman de Apus
piere in secolul V d. H. (anul 476), Roma
pierzdndpentru totdeaunastatutul de capi-
tal[ imperiald. Al doilea: in toati istoria
Bisericii, niciodatdepiscopul Romei nu a
venit personalla un Sinod Ecumenicotlo-
dox (fie a frimis reprezentanli, fie a expedi-
at scrisori de confirmare ori de respingerea
hotirdrilor sinoadale).
incepdndcu veaculal V-lea,temeiulpen-
tru intdietateade cinstire a episcopului
Ioan ENACHE
Continuarein pag. 8
Credinta ortodoxd
Pagrna4
Pirintele ArseniePapacioc,
duhovnic pi indrumitor de sufleteiscusit(6)
In congtientizareaacestuiaspectesenfial,
un rof impoftant il are duhovnicul. Lui ii
revine marearesponsabilitatede a'gi indru-
ma fiii sdi sufleteqtispreacestnivel de con-
templaregi trtire gi a le cdlduzi
pa;ii pe drumul mdntuirii, insf,,
pentru aceasta,trebuie s5 nu
uite si fie el mai int6i 1umin6,
adic5.,sdaibf, neapdrato viafi
curat6,de sfinlenie, mai aleasS
gi rnai deosebitidecdta celor-
lalli oameni,gi cu patimilevin-
decate"64.
in scaunul spovedanieitre-
buie sa-i tratezepe penitentii s6i cu o atitu-
dine rdbditoare qi cu dragostesincer5"de
adevSratpirinte: ,,si fie iubitor qi inveselitor
cu toat6 lumea..., primitor qi inlelegdtor",
pentruca penitentiis6i s6-i vadf,,,bl6ndetea,
bundtateagi iubirea" qi sd se convingd cd
este,,sincergi doritor s6-i ajute in procesul
lor de conqtiinJi penfru lucrul cel mai de
pref: mdntuirea"65.in fala unui duhovnic
inzestrat cu asemeneacalit51i, penitentul
vine degajat, nerdbddtor sd-gi deschidd
sufletul gi s[ facd o mirturisire completi,
fbri sd-i ,,rim6ni pdcatnespussauascuns-
nici picate mari gi grozave,nici cele mai
rnici gi poatenebdgatein seamd"66.
Plrintele Arsenie incerca totdeauna sd
inspire in sufletelepenitenfilorsli aversi-
unea qi liica de pdcat gi sd le cultive in
schimb rdvna qi dragostea pentru fru-
musetea viefii duhovnicegti, cdci este in
fi rescuI IucruriIor ca,,dragoste4inlelegerea,
bldndefea 9i harul Duhului Sfdnt sd
stdpdneascdatmosfera celui rnai potrivit
momentin doi, la scatmulde spovedanie;gi
simqi ca pleacdcu o inim[ de miel, chiar
daci s-a consideratin viala lui un leu ne?n-
fricat! Aga am dorit gi a$aam cdutatsd pro-
cedez,spune pf,rintele, qi am avut multe
bucurii gi n[dejdi qi roadelele las in voia
Dreptuluijudecdtor"67.Pdrinteleii incuraja
pe penitentigi le ridica moralul,incredinJan-
du-i ,,cd toate pdcatelemfuturisite,fie chiar
grozave,nu semai au in vederenici la vdm|
nici la mareaJudecatl de apoi, lucru intirit
gide spuseleSfrntului Ioan Gurt deAur"68.
Prima treaptda canonului este pdrdsirea
picatului. ,,Este zadarnicdspovedaniadacd
patima nu cecieazdin inimd pe viitof'69, le
spuneapirinteie ucenicilorsdi. atuncicdncl
ii indemnapc un ton bl6nd gi intiru si se
abginade la pdcat.in general,pirintele nu
finea cu rigLrozitate ia acrivia canoarrelor,
degi le recunogteavalabilitateagi rolul lor
Credintaortodoxd
orientativ. Era congtient de faptul cf,, in
condiliile wemurilor de astilzr,canoanele au
elasticitatealor, in sensulcd pot fi adaptate
gi uguratedelacazlacaz,inbazaprincipiu-
lui iconomiei sau al pogor6-
mdntului,cdci ,,luptamare este
s6-i vindeci ran4 nu s6-l lagi
singur ani intregi, ftrd marile
haruri ale Sfintelor Taine"7o.
Deci, nu mulfimea anilor de
penitenfi ffebuie urmdritd la
aplicareacanonului,ci tndrep-
tareapenitentului,pornindde la
premizacunoagteriiobiectivea
stirii sale de picitoqenie. De aceea,pdrin-
tele se pronunta adeseori ,,impotriva
pedepseloraspre,spundndcdpentrucel ce a
venit la spovedaniegi deci se ciiegte, nu
existi alt chin mai maredecdtamintireapro-
priilor pdcate, mustrarea fiind direct pro-
porfionali cu gravitateardului"Tl. Penhu o
insdnitogire sufleteascl mai sigur4 p5rin-
teleconsideracl,,nutrebuieapdsatpe o pre-
lungiti nevoinJiprin canonisire,ci mai mult
pe o intensitatea ei. Nu timpul poatedecide,
ci calitateaviefuirii, printr-o continud dis-
pozitriesufleteascd, nedAndloc la aruirdciu-
ni oPace"72.
Criteriul principal dupi care s-a ghidat
PdrinteleArsenie in administrareaepitimi-
ilor saucanoanelora fost intotdeaunacdinfa
penitentului.Cuvintelepsalmistului:,,inima
infrdntd gi smeriti Dumnezeu nu o va
urgisi"(Ps.50, l8) trebuiesdconstituiepen-
tru duhovnic punctul de plecare in analiza
st6rii sufleteqtia penitentului, fiindcd ,,pe
omul smerit mai degrabd il imbogdtegte
dragostealui Dumnezeu decdt pe omul
incorsetatintr-o continud intristare gi aspri
nevointI. Domnul nostru Iisus Hristos Se
ddruiegtemai cu pldcereunei inimi rdnite,
dar cdite gi smerite,decdtunei inimi postite
qi rugate, dar care iqi cere dreptul"73.
Trebuie mereu avutd in vedereaceasti par-
ticularitate, cdci ,,Dumnezeune cunoagte
inima, gi, dacd este infi€nt5 gi smerit6"se
induri de ddnsal'74.
Cea mai mare difrcultatecu care se con-
frunti duhovnicul in scaunul m[rturisirii
este superficialitateagi lipsa de iniliere a
credinciogilor,,carevin pe nepregdtite,silifi
sdvind la spoveditdin parteaaltorasaucare
vin din intfmplare, c-un fel de a se ingela
singuri, nu au prea multi cunogtin{i de
importanfa Tainei Pocain{ei gi nu au o
trezvie a con$tii{ei. $i sigur cd riscd sd nu
se spovedeascibine, ci ctt eventualelelor
Noiembrie2016
prejudecdti"T5.in astfel de circumstante,
cdnd int6lnegteasemeneacivuri de peni-
ten{i,plrintelepropuneduhovnicilors[ li se
facf, o catehizarepreliminarS,in mod indi-
vidual, cu fiecarepenitent in parte,chiar in
scaunulspovedaniei, maiinaintede m[rturi-
sirea picatelor, penffu a le explica semnifi-
ca{ia gi rolul acestei Thine ?n procesul
tnsdndtoqiriivietii lor sufletegti.,,Trebuie o
ldmurireintensS"cd e marepicat ascunderea
greqelilorsau spunerealor cu scuzesaLlcll
mai multe inJelesuri,lucru at6t de nesuferit
tn fala Dreptului Judecitor, acesteanumin-
du-sefurtigagde cele sfinte,pdcatimpotriva
Duhului Sfrnt. Toate acesteaffebuie spuse
cu cdldurdgi cu mila lui Dumnezeu,Care-i
iubegte$i,prin utmare,pot fi salva{igidezle-
gati'76,dacd se intorc pe calea pocdintrei.
To{i suntemsupugipdcatului,insi important
este sf, qtim sd ne ridic6m. ,,Ridicdndu-ne
mereu, mereu primim harul lui Dumne-
zeu"77,Care agteaptdindelung intoarcerea
celui pdc[tos gi il primegte numai cu
condilia sd facd o pocdin{[ sincerd9i ade-
vdratL.,,Iadulesteplin de sufletecarenldij-
duiaus[ ajungi in rai. Nddejdeaaceastafbrd
fapte de pocdinf6estemincinoasd,gi aceas-
ta estede la vrf,jmaqul.Pocdinfainseamnl
infidnare gi smerenie.Dumnezeunu ascultd
pe cineva care nce numai: <<Doamne, am
gregit,iar16-m5>"i8. $i in scaunul duhovni-
ciei, cdndne spovedimpdcatele,ffebuiesi
ne exteriorizim aceast6 ,,pozi1ie suf'le-
teasc6",cum o numegtePdrinteleArsenie,
de cdintl gi umilin15,cdci esteabsolutnece-
sar ca mdrturisireasd se facd ,,cu simlire
proprie gi cu participareainimii"7g.
Arhim. conf.univ. dr. VasileMIRON
64 ldem,Mici indemnurispre...,p. 53.
65Ibidem.
66lbidem,p. -54.
67 ldem,Ne vorbegtePtrrintele p. 78.
Arsenie...,
68lbidem,p. 77.
69lbidem.
70ldem,Mici indemnurispre..., p. 57.
7l Pr.Prof.
Ion Buga,
op. cit., P. 29.
72 Pdrintele DespreSpovedanie
ArseniePapacioc,
qi imptrrttrpanie, 2013,p. 17.
Ed.Elena,Constan(a,
73 lbidem,p. 18.
74lbidem,p.25.
75 lbidem,p. 7.
T6lbidcrn, p. 8.
77 lbidem,p. 16.
78lbidem,p. 24.
79lbidem,p. 20.
Noiembrie
2016
Pnrintele insulineio
savantul rom6n Nicolae C. Paulescu(1)
Urmaredin pag. I
prioritafli mondiale indubitabile a Profe-
soruluiDoctorNicolaeC. Paulescu,el fiind
adevdratul descoperitor al insulinei, in
opinia tuturor savan(iloronegti,unul dintre
rnarii medici ai omenirii gi un binefdcdtor
pentrurnilioanede sufbrinzi.Paginileinchi-
nate de domnia sa marelui savant romdn,
aproape in intregime sunt antologice,
intruc6t,chiarcunoscdnd dejao mullimede
detalii despre viafa gi opera lui, unele
aspecte revelatorii, de-o valoare cu totul
excep{ional6, nu le aveam.Trebuiesf,wem,
sd putem gi si gtirn cum sd apreciemva-
loarea gi preful oricf,rui lucru, cu deplind
onestitateintelectuali.
Iat[ istoricul adevlrat al epocalei
descoperiri:,,ProfbsorulPaulescu,inc[ din
1913, a publicat o lucrare asupra originii
diabetului.In 1916a injectatun extractde
pancreasin sdngeleunui cdine diabetic gi
simptomele diabetului au fost imediat
suprimate.In timpul rlzboiului a interupt
experienlele,dar in 1920 le-a reluat.
Rezultatul lucr[rilor sale le-a trimis ln iu-
nie 1921 la Archives Internationoles de
Phisictlogiedln Liegc, care le-a publicat in
august l92l; aceeaEilucrarea trimis-o gi la
Comptesrendw de la Societeede Biologie
gi a apdrut in numirul din aprilie-iunie
1921,pag.555-559.Dupd publicareaaces-
tui articol,Dr. EmestL. Scott,profesorasis-
tent de fiziologie Ia Columbia University
din New York, il saluta ca admiralie pe
Nicolae Paulescuqi-i cerea,la 5 noiembrie
1921, dreptul de a lansa descoperireain
StateleUnite. ProfesorulPaulescudoreaca
preparatulsd fie l6cut in |afi,. La l0 aprilie
1922 a inscris la ,,Ministerul lndustriei gi
Comergulur"din Romdnia brevetul de
invenlie numirul 254 intitulat: Pancreina
Si procedtu'a fabricatriei sale... Adev[ruI
clar, precis, concis gi axiomatic despre
descoperireapancreineiPaulescu(insuli-
na).
Dar, intotdoeunaexistf,qi rrn dar, real sau
inventat, inff-o adevdratf,saga in privin;a
prioritdlii incontestabilea savantului
romffn. care dureazdde aproapeun secol.
Dupd8 (opt) luni de la publicarealucrdrilor
ProfbsoruluiPaulescu.canadieniiFrederick
Grant Bantihg(1891-1954), un medic la
inceputde carierdi:i Charlesl{erbert Best
(n. 1899),un tAn?irstudentveleitar,ambii cu
cunogtinfe precare in fiziologie (istorici
medicali prestigiogi au dovedit ed, la
inceput,ei nici nu au ?nfelcspe deplin
argufiile qtiinfifice ale savanflrluirom6n,
fiziolog de repul-a{ienrondiali fa data
respeciivd.ci au sesizatclotu valoareaei
aducitoarede prestigiume<lical--sic!). de
Pagina5
la,,Universitateadin Toronto",ofereaupre- Paulescutrebuie recunoscutca un desco-
sei medicale rezultatele oblinute cu un peritoral insulinei".
extract pancreatic (insulind) in hiper- Desigur,un mare merit l-a avut regretatul
glicemie, ajuta{i de profesorul chemist ProfesorIon Pavel,incepdnddin 1969,con-
Mcleod qi de biochimistul Collip, acesta tinudnd in 1971 9i pdnd la sfhrgitulvielii,
din urmi purificdnd gi standardizdndsub- inchinAndu-qi toati energia,inleIepci unea I i
stan{a,dejadescoperiti.Toti patru, sprijinili pricepereaprofesionaldremarcabila,lurp-
qi de-o imensf,susfinerefinanciarl gi o pro- tdnd neobositgi sUruitor penffu aniversarea
pagandi pdrtinitoare, s-au trezit celebri luminat6qi morald a unei jumatdti de secol
peste noapte, cu Premiul Nobel in brafe, de la aceasti descoperireepocal6.Ddnsul a
orbili de superbie,uitdnd de jurdmdntul lui remarcat incorectitudinea gi sincopele
Hipocrate. morale flagrante ale echipei canadiene,
De refinut un detaliurevelator:,,ln primul fbcdnduJepublice in mod civilizat, apodic-
articol al lui Banting qi Best, publicatin22 tic Ai eficient, in aga fel incdt unul dintre
februarie 1922, se gisegte trecutd la bibli- participanfii principali la producerea
ografie lucrarealui Paulescudin l92l,pn- nedreptlfii, fbcuti adeviratului descoperi-
vitoare la pancreinL, dar ?nlucrarealor afir- tor al insulinei, a trebuit sd recunosci totul,
mI in mod nesincergi dezonorantpenffu ei, cerdndscuzepublic, dar abia in 1969!
cd prin injectareaacesfui extract pancreatic Aga cum s-aconsetnnat,a'fost sus{inutde
Paulescunu a oblinut nici un efect. Reaua la bun inceput, de cdtre la fel de regretalii
lor credinf6este evidentd,cf,ci nu existi o Profesori $tefan Milcu gi Alfred Rusescu.
lucrare experimentalf, cu concluzii mai (1972), dar 9i de Dr. Docent Tiberiu
clare gi mai precis redate, ca cea a lui Ghilescu (1977) gi Doctor Constantin
Paulescu".Tardiv gi numai de nevoie, in Angelescuin colaborarecu LauraSigarteu-
mod proniator, prin demersurile inter- Petrina (1982), aceqtiadin urmd scriind o
naJionaleinspirate,apodicticegi stiimitoare monografie excelent gdnditi gi realizatii,
ale Academicianului Ion Pavel, Charles solid susfinutd cu documente unicat,
Best a trebuit s[ recunoascdin 1969,(sin- intrucdt Doctorul C. Angelescu a fost
gurul din',,cogul de crabi" de la Toronto descendent direct al familiei Dr. Paulescu,
cale a ftcut-o, sintagmaarltdnd tensiunile extrem de atent la toate detaliile, de care
grave dintre ei din pricina impA$rii caE- ne-amfolosit gi noi. in 1996,ProfesorulC.
tigrlui): ,,Regret foarte mult ci a fost o Ionescu-firgoVigte(gi cu toli colaboratorii
eroarede interpretarepe care noi am dat-o apropiali), a reluat cu tenaciate, rf,bdare,
articolului Profesorului Paulescu.Nu pot impresionantiiacuitateselectivdin evalu-
si-mi explic, dupdaceastiscurgerede timp, areatuturor surseloresenfialegi o acribiepe
?nmod exact,ce s-aintdmplat.Cum suntin mdsur6,proprii celor care iubescAi slujesc
curdnd 50 de ani de atunci, nu-mi rea- Adevdrul, in orice timp, in orice loc gi in
mintesc dacd se datoreazd,slabei noastre orice imprejurdri,tot ceeace s-a scris,ade-
cturoagteria limbii francezesaufaptului cd vdrat sau neadevlrat, despre geniul lui
am avut o traduceregregit6". Intr-o Jardin Paulescu,a polemizat in mod luminat,
care se rrorbe$te curent franceza, patru moral gi eficient,cdt se poatede civilizat.
celebritdli mondiale nu au putut afla un precum se gi impunea,desffimAndpser"rdo-
traducdtor competent gi onest? No com- argumenteleunor preopinenfi,unii vizibil
ment. ,,pafarigti"(adicdpe dinafarasubiectu|ui !),
Au fost mai multe etape distincte, ca banali veleitari, allii redutabili qi vicleni
rnijloace, condilii gi eficienJ5, dar toate sofiqti,adeseoriocultofili, pulveriz6ndu-le
coniventemoral, intru restabilireaadevf,ru- arguJiileprin erudifia sa neostentativS, dar
lui in privinfa descoperirii insulinei. qi printr-un humor sdndtos,de ceamai buni
Incepemcu ProfesorulDr. C. N. MihAi- calitate.
lescu,1926:.,,tJn an gijumdtatedupdpubli- SincerisI firn, ne-amdelectatgi ne-anr
careadescopeririiProfesoruluiPaulescu,a bucurat, Doctorul Nicolae C. Paulescu,
apdrut lucrarea medicilor canadieni, care fiind unul dintre cei mai mari savanliai
pretind cd ei au inventat tratamentul dia- lumii din toatetimpurile. Nu intdmpldtor.
betului..."; Profbsorul Dr. Emil Cr6ciun, ci tot proniatoq ddnsul a fost, estegi va fi
1943 ,,Insulina rlmdne o descoperire in vegnicieun vas ales al Adevirului,
romdneascir.legat[ inffmsec de numele dupf, cum ne-a dovedit-o cu prisosinli!
ProfesclnrluiPaulescu": Profesorul Dr. Doar cu Mila lui Dumnezeugi asentinten-
Dumitru l3agdasar; 1946: ,,Reaiizdrile tul actualuluiluminat apdrdtoral memo-
Profesoruluil)r. N. Paulescuin dc.scope- riei sale, am scris medalionul promis.
rjrca insulinei au fost nu substanfiale,ci pentrunumlrul din noiembrie al revistei
decisive";AcademicianulProfbsoiDr. $te- noastre, pe I noiembrie fiind ziua de
fur Milcu, 1966:,,Apare evidentci Nicolae na$terea mareluiDoctoral ornenirii.
Credin{a ortodoxit
Pagina6
33 de rostiri hristice
Claustratdde ceva vreme?ncuibul baco-
vian al Casei I\{emoriale, discreta poettr
bicduani Tincula Horonceanu Bernevic
evadeazildin cdnd in cind sprea.lua pulsul
cetatii gi, intoarsl la masa de
lucru, da semne cd poate
.,spdla cuminte / Gerul din
cuvinte",topindu-lecu cdldu-
ra s uf let ului s du g i n g a g ,
imbricdndu-le in straie venite
din vechime $i, al[turi de
oamenii ,,frumogi din fire",
ducdndin ,,lumedoar iubire".
Un sentiment ce-;i are
sorginteain dragosteasanefir-
muriti fali de Cel ce S-ajerffit
pentru mdntuireanoastrdgi in
convingereacd atdta weme
,,Cdtsunt caselunrinate,llnffd Dumnezeu
in toate!", dar gi cf, lumina credinleitrebuie
pdstratf,gi tran-smisf,mai departe:,,Flacf,ra
din lampa noasffd I Care arde in tbreastrl /
N-o lf,sa,Doamne,sf, scadd./ Neputinfas-o
ia prad6. ll Ci ajutL-ne cum poti / Sd o
ducem la nepofi, / $i sd fie pesteneamuri/
Ca un pom cu multe ramuri, llPlrn de roade
;i de soare/ Cald[ binecuv6ntare. lGdndul
bun s-o 1in-aprinsb i Ca irrbireaTh nestinsb" //
Inima,cu bucurie,/ S-o pdstreze-nvegnicie/
$i sA ardi tn fercastri, / Lunrindnd cdsuta
noasffd".
$i cinepoatefine cel mai bine,,ca^sa plini
I de iubire gi lumin6" decdt mama?
AscLrltffndu-i incd de micd rugile (,Brafele
mamei. un leagdnde dor / Alint6 odorul,
cdntdndu-ide z.bor,i tar puiul adoarme,in
tihnd gi pace,I $i dnrgosteamamei pe toate
le face!ll Cdcirugaei bldncld,de dulcemis-
ter, / O duc spre luminl doi ftrgeri din cer./
lar Tht5l o gtie,o vede ;i-i spune/ Cd vorba
c.ir:aldire tot n.rgiciune!/ Nu cerela nimeni
nimic pentru sine, / Ci tot pentru puiul ce
oati spre l'ine: i S6-i lhe lumina din ochi
potlivith, / $i sufle;tulmare,gi via{atilnitil,ll
Cr-rvdntulsi poalte in el niscai rou6, / $i
r:hipu-isi fie curat,lunl nou6./ SI creascf,
voinic, departede geruri, / $i-n gdnd sd tot
ducd albastreleceruri. // Sd-nvetesd cad6,
genunchi-npdmdnt.i Sd gtiec[ glia e locul
cei sffint, i Sd-nve1esd creascd,inalt ca un
ponr / $i-n toate si fie, clc-a pururi, un
OM!"), nu numai cf, a crescutcu frici de
Dumnezeu,ci gi cu inima liumoas[, pundnd
acurn ,,crrvintelela rdnd" gi tbcdnd,la rdn-
du-i, ,,albe rugi din ele". Rugi pentru
oamenii trigti, pentru copiii sfuaci, pentru
Mop Nicolae qi Mog Criciwr, pentm cdl6-
tori, pentru tofi ,,cei insetafi / Cei strraci
gi-nfometafi" qi pentru tot cel ce ,pu mai
poate lSddazhatzspredreptatei'.
Cdutdnd,tot de atunci, calea cea dreaptli
Credinfaortodoxd
(,,Suntfulg de nea in stratulde zApadd,I In
viscol rdtilcit, agteptacum I Ca mlla Ta pe
sufletu-mi sd cadtr / $i s6-mi arate prin
ndmeJi,un drum. ll Aratb-miDoamne,calea
pentrumine, / Cu paqiugorisd
merg in urma T4 / $i s[-m-
plinesc doar ce-i frumos gi
bine, / Iar de gregesc,gtiu,
Doamne, vei ierta!"), a des-
coperit din timp izvorul
indumnezeit(,Tiei lumini din
necuprinsI Azi dn ceruri s-au
desprins / $i, veghindu-ne
de-aproape, / Se pogoard
peste ape, / C6-ndumnezeind
izvorul / Se sfinfegte c6l[-
toruI..."), ad6pdndu-secu ,,iubire-n loc de
apd" gi ddruind-oapoi cu generozitatecelor
din jur.
Trup li suflet alSturi de cei obidili, con-
statiicu amdrdciunecd sunt,,multetristefipe
pdm0nt'', cd e ,,multii durere in noi", dar le
vestegtenagtereaMdntuitoruhri (,Colindi
lumii bucuria, / Cuate, dalbe flori de mdr.I
Cdci astdzia ndscutMaria / Un rege pentru
adevir. // $i cdnt6brazii ningi,pe creste,/ O
stea de-argint se-aprinde sus, / S5 duci
lunii-ntregi o veste,/Cdciastilzi S-andscut
Iisus. ll De ingeri zareaeste plind, / $i ei
gi-aratd bucuria, / intreg Pdmdntu-i o
lurnin6, I Cdci astLziS-a ndscut lVlesia!"),
spdldndu-le,,pustiul/ Din suflet gi tina" gi,
fbcind din ,,inimi un clopof', le ploud
,,picuri de lumin6" in grddina propriilor
inimi, ca sdpoatii inf4 ,,cumintri,in Rai!"
$tiirtd cdm6nade-ajutorintinsi e iubire,?i
sfttuiegte gi pe ceilalfi s[ fie oarneni buni
ThinI
Doanme,?Jivorbesc cu dragoste
Cu Taina zicerii tale,
Care estecurattrprecum intdia zdpadd,a
Iernii.
Aq vrea sf, iau ?npalme acestezdpezi,
Cum ag lua un fruct al pdm6ntqlui.
Fulgi mari se ageazLpeumerii Ingerului
Apropiat de Fericire
Slavdfie!
C[tre Cerul deshis,
Prirr limpezimea gdndului
$i a inimii curate,
Mdrirea sufletului peste c[ririle
Pe cale mergem
in fala Domnului,
Undeputem citi
Fericireabinecuvdntatl de tine,
Doamne,
Ne aplecdmc6treTutll Ceresc.
Miron TIC
Noiembrre2016
(,,Fii om bun gi iertitor, / Poafti-te ca un
tzvor I Care-adapf,insetafii:/ $i saracii,9i
bogafii! / Nu-i intreabl niciodati / Despre
hainace o poarti" I Doar oferi pe-undetrece
I Apd bun4 ap6 rece. / Spal6 peste tot
cuminte/ R[ul gi nu ia aminte./ Eltot curge
fird vin4 / Pe-ntuneric,pe lumin5, / Ani
de-ardndul,mic izvor! / Fii om bun 9i iert6-
tor!"), amintindu-le, totodatS" cd wemea
judecAfli va veni penffu fiecare gi ci e bine
ca incl de acum s6-gi asigure, prin fapte
cregtinegti,vegnicia:,,Mila-i bl6ndi, un flor.
/ Trece pestenoi ugor,/ $i ne-nva{dpeste
fire,lBuni sd fim, a nemurire.ll Faceininra
sd bati / Mai senin6" mai curatd. / Lash
lacrima sd spele,/ Clipe negre, zile grele,ll
De-o primegtiin ceasde searf,,lEain suflet
se sffecoard./ $i te duce-n vegnicie /
himenit ca in pruncie".
Separdndgdndul alb de gdndul negru,
sensibilapoetecre$tin6igi incheieaceastf,
elegantf,placheti, nu intdmpldtor intitu-
latd 33 de poezii goptite (Editura
Rovimed Publishers,Bacdu,2013), chiar
cu o ,,Rugtrciunepentru offi", sperind cd
vom ajunge cu tofii in vegnicie, acolcr
unde Iisus Hristos a revenit dupl o via16
pdmOnteand de 33 de ani, stdndalaturide
TatSlCerescqi agteptdndu-nesd ne daruie
nepieritgareaLumin6. O Lumind pe care
ea a primit-o de la Sfdntul Duh gi ne-a
inftligat-o cu unelte potrivite, againcdt o
agteptlm in continuarecu incredere,con-
vinqi fiind cd-i menitd s6,,mearga-nLrrrna
lui lisus!"
Cornel GALBEN
Sunt vinovat
Sunt vinovat cd nu m-am inarmat,
Tot slab, agteptce n-o sd vind -
Dar, Doamne-almeu, cdt inci sunt curat,
Arunc6-m6-nrlzboi. cu tot cu vin6.
Cdt incd am lumini ce risipi,
CAt vorba mea gr[iegte, incd, bine,
Invati-md sd mor spre a-i iubi
Pe cei ndpistuifi in drum spre Tine.
Di mo(ii mele rost - aTa zidire
SI m-aib6-n ea, umil6 cdrdrnid[ -
$i si fiu bici, stihiilor trezire -
S[ scadintdrziereadin omidi,
De la arhanghelis6-nv6{foc gi fire -
Sd ies. fluture sfhnt.din crisalidi.
Adrian BOTEZ
 Noiembrie2016
O carteraril3NagtereafutruImpilril[tacea neclltitl
Prinra datd rn-am bucurat vizual la ve-
dereaacesteicarfi deosebite,a cdrei ele-
ganfi o definesccoperteledin imitalie de
piele qi titlul cules cu litere gotice, Sub
acest invelig, ddm de o adevdratl co-
moard, pagini scrise cu multd mi
corel6ndu-se aproapefi ecare
afirmafie cu un citat din
Sfdnta Scripturd, din Sfin{ii
ParinJisau cuvinte ale utror
iscusili duhovnici contem-
porani. Aceastd cafte poarti
tittul Nagtereaintnr irnp5-
rifia cea neclStitl gi con-
qine studii teologice scrise
de Arhimandritul Sofronie.
Traducereadin limba rusi in
limba romdndesteasiguratd
de leromonahuluiRafail Noica. Aceastd
edilie, beneficiind de condilii grafice
excelente, a oferit-o Editura ,,Reintre-
girea" (AIba Iulia) in anul 2015. in pre-
fali afl6m c6teva date din biografia
Arhimandritului Sofronie. Cu numele
mirean de Serghei Saharov,s-a niscut in
1896,la Moscova.A dovedittalentpentru
picturddin copildrie.A emigratin Apus in
anul 1922. Ca pictor, a avut succesin
saloanelede artd ale Parisului. Totugi,
dragosteapentru l{ristos a fost mult mai
puternicd,aga cd urmeazdlnstitutul de
-Teologie Sfdntul Serghiedin Paris.$i tot
nu a fost de-ajuns...a consideratcf, doar
viafa rnonahiceascdil poate ajuta sf,
,,dobdndeascdvegnicia". In anul 1925
intrd in obqtea Min[stirii ,,Sfdntul
Panteleimon",mdndstire ruseascddin
Sfdntul Munte Athos. Are qansaextraor-
dinardde a-l intdlni pe Stare{ulSiluan,cu
care va purta discu{ii lungi pe teme
duhovniceqti. Dup[ moartea acestuia
(PdrinteleSiluan trece la cele vegnicein
Rugdciuneaunui suflet la iegireadin trup
I Pi rri n t e' B l6nd 9i Dr ep t q i S fd n t
[a
| !n fa ta n- am v r eu n c u v d n t!
! C e a s u r ic u r n i n I i ,c e a s u r if i e r b i n l i ,
l^
I G r e l er o s t i r i ,a s p r eg i v i i c d i n J i ,
gi
| l ' o t c e - a ml b c u t c e - a mt r e c u t ,
I Toate s-au dus, toate s-aurupt,
I S u n ti a r a q g
I
i ol,nu am avut...
t,
I I n a l t eP o r 1 ip, r e aS f i n t eP o r { i ,
I P e c e l si e r u p , p a j i g t ic l i nt r u p ,
! T a s n e s sc u d o r i ,z v f i c n e sfci o r i ,
I vartel strunit,addncsorbit,
I SpreTine,Tatf,,m-ai pornit,
I e l u c u m s u n t ,f d r 'd e c u v i n t ,
t r u i e s cu n g A n dd e t r c i o r i s t h n t :
I
1938),obligat de problemelede sdnbtate,
PdrinteleSofroniese intoarcein Fran{aqi
se ocupf, de editareascrierilor P[rintelui
Siluan. ln 1959, Pirintele Sofronie inte-
meiaz6, in Marea Britanie mf,ndstirea
ortodoxd,,sfdntul Ioan inainte-mergd-
torul", se dedica acestei
mdndstiri gi obgtei sale
panq la sfdrqitulvietii.
In prefa{d se face gi o
scurt[ dar edificatoare pre-
zentarea cuprinsului cd4ii,
despre care afl[m cd ,,se
imparte in paffu teme (...)
In prima parte Pdrintele
Sofronie vorbegte despre
cdile cunoaqterii lui Dum-
nezeu,Int0iul nostru Chip.
Tema pdrJii a doua este gdndul
Fdcdtorului,cel mai nainte de veci, pen-
tru om. Aici se dezvoltd ideea cd omul
este chemat sd mogteneascdtoat5 plin6-
tatea vie{ii in Dumnezeu.Parteaa treia a
cdr{ii reprezintl, un anume fel de
cdliuzire practicdpentru a dobdndi acest
preainalttel." In a paha parte se vorbegte
despreindltimile,,Dumnezeieqtii Vederi".
Cum deja v-ati putut da seama, e o
carte complexd, abundentd in meditatrii
teologice. Este scrisd cu multd inteli-
genfd, dar gi cu rnultd sensibilitateqi
ddruire. Vrdnd sd pdtrundd tainele dog-
melor cregtine, Arhimandritul Sofronie
ne descoperdadevdrurilecare i s-au reve-
lat, prin mult studiu, dar cu siguran{dgi
prin acele calit[1i pe care le analizeazd
spre sfdrqitul c[rfii: ascultare,rugdciune,
pocdinti.
Arhimandritul Sofronie aduce nenu-
mdrate gi importante ldmuriri (mereu in
explica{iile sale sebazeazd,cum am zis gi
la inceput, pe texte sfinte!). Ni se atrage
C e a s u ri c u mi nfi , ceasuri fi erbi nti ,
i n g e ri p re a buni , sfi nte qi sfi nl i ,
Maic[ Ndscf,toareqi Preacuratd,
i n ru g a c i u ne Fi ul ui tdu md arardo
Pe to { i v d stri g, sd md deschi d,
Sd ies din trup, s6 vdd in Duh...
Sd v i n l a rroi , sd fi u cu voi ,
U n s u t-l e tb l 0nd, smeri t addnc,
ingenuncheat,de-a pururi fiu,
L a l i n e s p er,pri n T' i nevi u,
Pa ri n te Bl d nd pi D rept qi S f6nt
i n fi l fa ' l -a n-am vl eun cuvdnt;
fa rt6 -rn d ,d esfE -mdde pdmdnt!
IoancANuu
Pagina7
atentia ci ,,Hristos vecinic petrece in
doud firi: Dumnezeiasclgi omeneasc6".
Cregtinulcarevrea sd pdtrundi ,,in planul
vecinicei FiinJiri" trebuie ,,Sd intre in
impdrtigire cu PersoanaAbsolut[ a lui
Dumnezeu". O idee foarte interesant6
enunfd Plrintele Sofronie qi anume cd
,,omulcreqtegi se dezvoltdprin intdlnirea
cu alte p€rsoaneomenegti". Cine se in-
treabd, a$a cum recunosc ca gi eu am
fbcut-o, bine dar pustnicii?!... vor afla
acestrdspunsin parteaa III-a a ca4ii, in
capitoleledespremonahism.
In capitolul ,,Unimea Bisericii dupl
Chipul Sfintei Treimi" se pun intrebiri qi
se gdsesc rispunsuri vii despre Taina
Sfintei Treimi. De re{inut: ,,Credinta
cregtini este ziditd pe doud dogme de
c[pdtdi: (l - subl. m.) dogma despre
Dumnezeireauna in Trei Fefe- Treirnea
cea de o-fiiere qi nedesp64it5;Q - subl.
m.) dogma celor doui firi gi celor doud
voi (Dumnezeiascd gi omeneasci)in unul
Ipostasul Cuvdntului Intrupat". Legat de
Treime, aflf,m detalii despre taina
numelui trei gi cum putem accede la
cunoaqtere,anume prin... Iubire. ,,in
Sfdnta Treime, lubirea absoluta qi
Cunoaqtereaabsolutf, se dovedesca 1l
identice,qi totugi deosebirea?ntreele nu
se qterge".Multe alte opinii esenfialegi
minunate vo'm citi in textele Arhiman-
dritului Sofronie, printre care aprofun-
deazdnoliuni ca:,,indumnezeirea",,,un i-
uneaBisericii", ,,unireaomenirii" versLrs
,,unirea ideal6", ,,chipul gi asemf,narea"
omului cu Dumnezeu.,,Prin credinfagi
nevoin!6 omul trebuie sd atingd ase-
mdnareacu Dumnezeupdndqi in deplina-
tatea ei: intdi sI in{eleagf,, iar apoi sd
inftptuiascd, in libertatea sa, concep{ia
ceamai naintede veci a Fdcbtoruluipen-
tru el."
in incheiere,imi permit s5 atragatentia
cd cine se va incumetasi parcurgdcapi-
tolele acestui volum (nu e o lecturi
uqoarf,,necesitdmultd concentraregi o
buni cunoaqtere a Sfintei Scripturi),trep-
tat va avea patte de neasemuitebucurii.
Deqi lecturaestesolicitantdla inceput,pe
mdsurd ce paginile ei se irnpulineazd,
simli cI minteaji se lumineazd,incepi si
sorbi cu qi mai multA aviditatecuvintele
foarte inspirategi intelepteale Arhiman-
dritului Sofronie, care cu adevdrat s-a
invrednicitin cele sfinte. $i a avut bund-
tatea de a ne impdrtdqidin cunoaqterea
care,prin Duhul Sfhnt, i-a fost descope-
ritd.
Violeta SAVU
Credinlaortodoxd
Pagina8
A Pa tra Roml
Urmaredin pag. 3
Romei dispare odatd cu defunctul imperiu
apusean. Indreptdfirile pentru a menfine
primatul Romei cregtine, insd, incep sd
supoftemari prefaceri, culmindnd in seco-
lul IX. Iat6 ce ne spune Vladimir Guete:
,,Din veacul al noublea tntAlnim in istorie
preten{iileepiscopuluiRomei la autoritate
universald ?n Bisericd, incdt acest veac
poate fr socotit ca epoca intemeierii papa-
litafli" (Papalitateaereticl, Editura Scara,
Bucuregti,2010, p. 3l). Acelagi autor ne
spune cI trei au fost metodele folosite de
papi pentru a-gi justifica primatul: ,,fabri-
careaunor documentepe carele dddeauca
antice"; falsificarea unor scrieri ale
Sfinfilor Pirinfi; ,,tdlcuirea fantezistl a
nLrmeroaselor texte pentru care nu gi-au
mai dat ostenealaa le falsifica material-
mente"(op. cit, p. 31). Practic,acestpro-
cesincepe la sfhrgitulsecolului VIII gi con-
tinud in secolulal IX-lea, cu falsuri careau
fost crezuteadevf,rateweme de 800 de ani:
Donalia Pepiniand, Decretele pseudo-
isidorienc (lsidor, episcopul Sevilliei tn
secolul VIII), Donalia lui Constantin,
Decretul lui Cowtantin cel Mare, toate
fabricate in atelierele copiqtilor papali
(Vezi Sffintul Nectarie,op. cit. pp.216 -
239). Din acestea qi din alte falsuri gi
sofisme rezultf, cn papii de{in domenii
lumegtigi autoritatebisericeasclinfailibild
peste tot in lurne, intrucdt domnesc pe
tronul lui Petru, primul episcopal Romei
(un fals grosolan,fiindci Sffintul Apostol
Petru nu a fost niciodati episcopin cetatea
eternd gi nici nu a intemeiat acest scaun
apostolic,Sffintul Ierarh Nectarie ne spune
c[ nici nu a propovlduit aici, ci esteposibil
sdfi fost adusacolo doar pentrumartiriu) qi
pentru cd a primit donalii de la tmpArafi
(Constantincel Mare din R[sdrit gi Pepintn
Apus), pracfic, prin viclenie, se declari
nrogtenitoriai implrafilor. Nu intdm in
arndnuntcu acestedocumentefalsificate
(subiectul nostru fiind altul!), ci mergem
direct la concluzie,formulatdtlios de cdtre
Sfdntul lerarh Nectarie: ,,Papii au devenit
impdrati romani, iar Biserica romanf,
Bisericf, imperialf,,Bisericd a Bisericilor,
iar episcopulRomei episcopal episcopilor
intregii lurni. Papaa devenitdeja om-dum-
nezetLfiindc6 mdnuiegtede drept divin gi
uman doul autorittrli supreme: autoritatea
divinl carear decurgedin rangul lui Petru,
ca gurf, a adevdrului, prin care Papa ar fi
Biserica cea cu adevf,rat incontestabildqi
int-ailibila,gi autoritateaomeneascdcare
decurgedin donafiile impdra{ilor" (op. cit.,
p. 238). Urmdnd,ca la carte,intenlia fari-
seilor gi cdrturarilorde a crea o'rrnpirtlie
care sf, cuprindd toatd ltunea. papareface
Creclin{aortodoxd
imperiul roman sub insemne ecleziastice,
proclamdndu-gisupremafi4 suveranitate4
autoritateaimperial6gi bisericeasci,pretin-
zdnd s[ i se supundtoati lumea (cei care
s-au opus au cunoscutsabiapapal6,cruci-
adele sau blestemele,afuriseniile qi inter-
dicJiile de la Vatican!, ba chiar toate ma-
chiaverldcurile care scuz[ mijloacele,
folosite cu mult inainte sI se nasc[ bietul
Machiavelli). Primatul papal este altul
decdt primatul ortodox, de aceea intrl in
contradicfie definitiv[ cu sinodalitatea,
motiv careadus implacabil la mareaschis-
md din secolul XI. Prima Rom6, ortodoxd
la inceput,s-apreschimbatradical inprima
Romd ereticd, imperiald, ba chiar p[gdn6"
iar papa, vicarius Christi, in inlocuitor al
lui Dumnezeu pe plmdnt. Despre acesta
Sfhntul Iustin Popovici scrie: ,,In istoria
neamului omenescsunt trei cdderi insem-
nate: a lui Adam, a lui Iuda gi a papei"
(Biserica ortodoxi gi ecumenismul,
Mdnistirea Petru Vod6, 2002, ^p. ll2).
Domnul Iisus Hristos ne-aspus:,,Impdr6lia
Mea nu este din lumea aceasta"(Ioan 18,
36), Ortodoxia din Rdsirit lucrdnd ca tot
cregtinul s[ intre in imp[r6{ia lui Dum-
nezeu.Papalitateagi tot Apusul, ins[ s-au
strdduit, aproape 1000 de ani, sd il inlo-
cuiasci pe Dumnezeu cu omul, sd con-
solidezemonarhia eclezialda papei,succe-
siunea fiind asiguratdde organizalia ezote-
ricd a iezuililor, s-au chinuit groaznic pen-
tru ca tot omul s6 intre in implrAlia mun-
danda papei.Iar, in 1870,ajunge,la primul
Conciliu de la Vatican,sd instituie oficial
dogma infailibilitAfii papale. E un motiv
pentru Sfdntul Iustin Popovici sf, ne
atenfioneze: ,,Prin dogma aceasta toate
umanismeleeuropenegi-au atins idealul gi
idolul: omul a fost propovdduit ca cea mai
mwe zeitate, a-tot-zeitate.Panteonul euro-
pean umanist gi-a dobdndit Zeus-ul. [...]
Dogma infailibilitltii papei - a omului - nu
este altceva decdt renaqtereaplgdnismului
gi a politeismului,renaqtereaaxiologiei gi
criteriologiei idolatre. t...1 Prin dogma
infailibilitilii papei a fost ridicat la rangul
de dogmdumanismulinchindtorla idoli gi,
intdi de toate,cel elin" (op. cit., p. lll). A
doua Rom6, Constantinopolul,gi-a p[strat
primatul ortodox gi dupd distrugereaImpe-
riului Bizantin, la 1453, a subzistat mai
bine de 500 de ani ca enclavdortodoxd in
capitala unui imperiu pigdnesc, iar in
momentul de fa1[ semanifbstdca o tic{iune
ortodoxd,cu autoritatede cancelarie,incli-
natd addnc,precum femeia gdrbovS,c6tre
ereziapapistaqS.De I'apt,a doua Rorn6 se
inchind acurn, sub cupola ecumenismului
pe care fluturd flamura cu steauain cinci
col;uri, pentagrumaSatanei,Romei eretice
gi apostate,fiAgand dupi ea, sub sceptrul
Noiembrie2016
papistag,inffeaga Ortodoxie. Sinodul ie-
rarhilor din Creta (16 - 27 iurie 2016) qi
Conferinfaortodoxo-catolici de la Chieti
(15 - 2l septembrie2016), concretizatein
semnareaunor documentecare consfinqesc
ecumenismulSi primatul papal, sunt doud
evenimenteimportanteale acestui proces
de integrarein apostaziea lumii oftodoxe.
Privind in urmf,, observSmc6, in istorie,
cele dou6 Rome cregtine despdrfite, au
fiin1atin paralel, vdzdndu-gifiecarede dru-
mul ei pdni in acestewemuri din urma. Ba
chiar a exista! tot in paralel, gi o treia
Rom6.Ideea aparela Moscova,in 1525,in
scrisoareaunui monah, Filotei de Pskov,
citre farul lvan cel Groaznic, prin care
pretinde intdietate in Ortodoxie pentru
patriarhiadin capitalaimperiului rus (patri-
arhie care va deveni autocefali in 1589).
De fapt, e vorba de a treia intdietate,dupd
Roma qi Bizant, imperii apuse,a cdror pre-
rogative ar trebui preluate de imperiul in
cregtereal muscalilor.In realitate,pretenti-
ile de intdietatein Ortodoxieale celei de-a
treia Rome moscovite au fost subordonate
politicii pan-slaviste,de extinderecontinud
a imperiului larilor. Acum, insd, fbrd a mai
fi periclitatd de invazia tdtarilor, a treia
RomE, oarecummarginalS,ca gi a doua,
devenitd bicisnicd in istorie in fala
p6gdnilor turci, igi pleacd fruntea in fafa
primei Rome eretice gi pigAne. O,
Doamnb, vedem cum dupf, 2000 de ani,
degi impdrAfia lui Dumnezeu a revarsat
at6talumini gi atdtahar in inimile credin-
ciogilorortodocgi,tainaftr[delegii a iegitla
suprafal[.Oamenii,cu ierarhii lor in frunte,
au ales caleagregit6,acum parcurginapoi
drumul de la impdrdfia lui Dumnezeucitre
impdrdfia printului intunecat al acestei
lumi. Toate cele Trei Rome, prin ecu-
menism, fatrarindidealul unitalii, in apa-
renJd evanghelic, se contopesc cu ntare
grdbire ftr cea de-a patra Rom6: Noua
Ordine Mondiald. Globalizarease lbptu-
iegtein jos, spre intuneric, in subteranele
sub-omului.A patraRom[ prinde conturin
acestewemuri. capitala ei urmdnd sd fie
Ierusalimul,undeAntihristul se va inscf,u-
na in Templuca dumnezeu-om,primat reli-
gios mesianicAi impdratabsolutal lurnii.
Intdia RomS a capitulat prima, s-a predat
satanei,cea de-a doua gi ce-a de-a treia
capifuleazd acum, iar a pafi'a Romd se
ridic[ semeaJf,pe cadaweleprimelor trei,
infrunt6ndu-Lpe Dumnezeugi silindu-L sa
dea dezlegarela trdmbilele Apocalipsei.
F[rd dreptde apel,a paffa Rom6,cu anii ei
scurfi,se va scufundaintegralin iezeruilde
foc veqnic, urmatd de toate prirnatele gi
imp[rafiile ei teresfi'e.$i, dupi judeful din
Continuarein pag.9
Noiembrie2016
Ava, mai multe, mai mari $i mai rele am flcut (2)
Metoda este extrem de veche,imorald
gi bine cunoscuti: se ia un fragment de
text, obligatoriu scos din context, ftr6
corelatriipertinentecu alte pasajerevela-
torii, interpretate corect, se fac cdteva
consideralii aparent favorabile autorului
citat, fie el qi Sfdnt din Sinaxare sau
important teolog ortodox, preluit gi
respectat in toatS lumea creqtinatd, ca
fiind un Mirturisitor autentic, dupd care
fblosindu-sede prestigiulreal al aceluia,
se persevereazdin susfinereapropriilor
neadevdrurisau frdnfuri de adevdruri,in
legituri cu subiectul pus in discutie,
speculdndla maximum lipsa de atenfie,
de informare sau chiar de pregdtirea citi-
toriloq episodicesau de durat6...
In final, dintr-o simpld specula{ie
repetatdcu obstinalie,ritorii mult gi riu-
vorbitori scot, la o comanddocult6,cu o
indelung exersatf, dexteritate, desigur
corect-politicd,un iepure ecumenist,cu
toate masteratele ocultofile la zi, din
pLldria foarte largd a tuturor quiproqo-
urilor, adicd un new-age-ist gata infr{it
cu naibagol-golu{...
De data aceastanefdrtalii ipochimeni,
se gtiu ei singuri care,unde,cum gi de ce,
au luat un fragment din opera teologicd
orlodoxi a Prea Cucernicului Pirinte
ProfesorDoctor qi Academician,Dumitru
Stdniloae, interpretdndu-1,rdstilmdcin-
du-l gi sucindu-l frrd nici cea mai mici
urmd de jen6, pentru a-$i justifica,
chi purife spiritual, matrapazlAcurilepseu-
do-teologicegi trdditoare din Creta. Vom
reda pentru edificarea tufuror oamenilor
de bund credintd, mai int6i, ad litteram,
gdndurile pur ortodoxe ale marelui
teolog, gdnduri-luminf, gi, la urmd, fiag-
mentul speculat,in mod abuzivgi ex-cen-
tric, de cdtreacegtisdrmdnufisicofanfi pe
la po4i strf,ine,banali sofigtigi o{iogiyes,
mani de duzini!
Chiar gi din pasajul ales de cdtre acegti
bieJi ageamii,vom vedea c5 reieseclar
cum Pirintele Profesor Dumitru St6-
niloae le reamintea,cu delicateteaproprie
marilor personalititi autenticharismatice,
ddruite nouf, de Sus, dar gi ftrd cel mai
mic echivoc, $ansa futuror ,,bisericilor
nedepline"(scrisecu literd mici - sic!),
de a deveni Biserici Ortodoxe (scrise cu
majuscule sic!), numai in conditrii
canonice gi strict dogmatice, gansd pe
care insuqi Mdntuitorul o dd tuturoE cu
cotropitoarea Lui Iubire gi negrditi
Dreptate, prin chemarea intregii Sale
zidiri la Taina Mdntuirii, in duh gi ade-
vdr.
PanA la aceasti analizd pe text, vd
red6m pozilia public6, trangantl qi
f impede, fa[d de masonerie a
,,Paffiarhuluiteologiei ortodoxe romdne"
(li nu numai), dar gi de ce Prea
Cucernicia S?, ca un Dascdl bun al
intregii cregtinbtlfi ortodoxe, de aici gi
pretutindeni, a denumit ecumenismul,
profetic li pe deplin argumentat, pan-
ereziatimpului nostru.
Acfiunea noastri
,,Nu cade cel ce mergedrept!"
Iati ce scriaPdrinteleProfesorDumitru
Stlniloae in ,,TelegrafulRomdn" nr. l5-
16, 20 februarie 1932, pagina I (sem-
ndnd, la vremea aceea,Diacon Dr. D.
Stiniloae), intr-un articol polemic,
vizionar, realist, limpede gi tranqant ca
lumina, intitulat exact cum se vede:
,,In num[ru] trecut al acestei foi, s-a
blamat a$a cum se cuvenea acfiunea
francmasonerieiimpotriva Bisericii gi, cu
deosebire, indrdzneala ei manifestare
recentddin parlamentulromdnesc.De alt-
fel, cuvdntul de protest al Bisericii
?mpotriva apir[rii francmasoneriei s-a
rostit rdspicat in Parlament prin rostul
preofilor Partenieqi Cosma.$i desigurcd
protestul acestase va repeta cu o putere
tot mai lnare in toate adundrile forurilor
conducdtoare ale Bisericii.
Nu va trebui insd sd ne mullumim
numai cu atdt,ci sd purcedemla o acJiune
concentratd de reducere a pericolului
masonic. Va trebui sE contribuim in cea
mai importantd misurd ca organismul
statului,infectatde plaga masonicd,s[ fie
purificat, crun spuneadl.l.{ichifor Crainic
in editorialul de duminica rrccuti al
Calendarului.
Pe ce cdi am puteaintreprindeac{iunea
Pagina9
aceasta? Rf,spunsul nu poate fi decdt
acesta:printr-o mai mare apropiere a
plturii noastreintelectualede Biserici.
Cdnd vom fi realizat acest deziderat,
atuncicheagulaceleiagiconcepfiide via-
tA gi al aceluiagi ideal o va face sa
reac{ioneze solidarimpotriva celor ce vor
ctruta sd se introducd la posturile de
comandf,ale statului sprijinili de puteri
oculte.
Cdci, desigur,cd mulli dintre membrii
lojilor au ajuns acolo nu din convingerea
cd numai masoneriileoferd adevdrul,nici
din vreo inflbcdrarepentru idealurileei,
ci numai silili de faptul c[ fbrd ajutorul
lojilor nu pot ajungegi nu se pot menfine
in locuri de conducereale vie{ii nafionale.
Dar cdnd ar exista solidaritateade care
vorbim intre intelectualiinogtri, pe tema
marilor principii de viaj6, atunci omul de
merit nu ar mai fi nevoit s6 apelezela
sprijinul lojilor pentrua ajungela locul ce
i se cuvine, iar nechematul va $ti c6,
oricdt ar fi de sprijinit de asociatriile
oculte, va fi intdmpinat din parteacon$ti-
intei solidarea piturii intelectualecu un
veto categoric(N. n. - Ce ne fbcem cu
plstorii intrafi deja ?n structurile Inaso-
nice, ba chiar in treptelelor superioare?).
De altfel, chiar dacd n-ar exista peri-
colul acestar4asonic,aceasti ironizarea
unei 16ri intregi de c6ffe o minoritate cu
aspiraliistrdinede cele ale neamuluinos-
tru, tot ar fi vremeasd ne gdndim mai cu
dinadinsul la valorificareaelitei noastre
spirituale in cadrul spiritualit5lii bise-
ricegti... (N. n. - Cu certitudineestevor-
ba despreadevirata elita duhovniceascd
qi culturalf, a fdrii, cea care a fbst
marginalizatf,in anii ateismului,chinuiti
gi mucenicitl in temnilelemasono-comu-
niste,cuprinzdndaproapetrei mii de pre-
oti ortodocgi, printre care s-au aflat
aproapetoti membrii ,,Rugului Aprins",
numf,rdndu-l gi pe Pdrintele Profesor
Stiniloae,inchis aproapecinci ani, pentru
atitudineasa pur ortodoxa).
Cici numai prin aceastd valorificare
vom puteaactualizain toatdstrSlucirea ei
concepfiade viafi a cregtinismuluiorto-
dox qi vom puteafacedin statulnostruun
stat cu adevlrat ortodox. Trebuie, in
sftirgit, sd scoatem din amo(eal6 acest
prefios mddular al Bisericii care este
pdtura intelectuald,cici nlddjduim cd in
felul acestaqi ac{iuneade inviorare qi de
indlJarea religiozitifii satelorva primi un
considerabil ajutor...".
I)r. Ioan GANDU
Credinfa ortodoxd
Pagina10 Noiembrie2016

Derularealucrurilor arat4 ins4 cd nu avem Abeba. S-a {uns la ridicareaanatemelor,in toare:singura gansi de a r5m0ne ce suntem
nici o gans6. Mecanisrnul pus la cale legdtur[cu careserccomanda:,,Estemai bine este str nu mai participtrm la acestedia-
funcfioneazdaga de deslvdrqit incdt suntem ca anatemelesd fie ridicateftrd mult zgomot loguri. Mai sigur este si ne retragemdin
constr6ngisi acceptamcompromisuri. dupd exemplul deja dat de unele Biserici". Consiliul Mondial al Bisericiloq precum
Noi gi numainoi,ortodocaii. Reprezentantulnostr.r, Miffopolitul Antonie Pariarhiile Ierusalimului,Bulgariei,Georgiei.
Am promiscd nu intu in detalii,citif cirfile Plamadeald a venit de acolovirusatcomoletde Iati cuvintelecu care vrednicul de pomenire
amintite Mzate pe procesevertale gi vA vefi ideeapromovdriiunirii ftra informareapoporu- patriaft Diodor a anun{atin 1992,reCI?gerea
convingeci Iideriiprotestantiai int6lnirilorsunt lui gi,in SinodulBOR dn 1994,c6ndauratifi- PatriarhieiIerusalimuluidin CMB qi implicit
evidentdeprteamonofizililor.Ceicarevorciti cattainicacestehotirdri spunea:,,Sdnu seprG din migcareaecumenisti:,;A.cceptarea parJiala
cA4ilevor cunoaqtegi comentariileextremde c,edezpprin acte solemne,lecturi publice gi a invd{iturii Bisericii Ortodoxe,adicf, excep
.fudicioaseqi pertinente ale autorilor gi o solemniti{i.lbtul sI sefacdcu multtr discrefie, t6ndanumitehotirdri dogmaticealeSinoadelor
mu{ime de ciate in pius fati de celecdlelap pentri a nu $ocamentalitilile incd Ecumenice,agacumsefacedecdtreeterodocgi
carele considerabsolutnecesaregi le redauln pentm schimbariin rdndul credinciogilorde potivit bunului lor plac Ei propriilor interese-
continuare. rdnddin Ris6rit.Evenimentulsdseconsumela cum seintdmplAin ca:a"rl anticalcedonienilor-_
Degi erezialor esteafnmafli rispicaf ,,Este niveleledesusgi sdseinserezein practicalitur- nu poateconstituiun semnal contactuluilor cu
clar ci cele douf, naturi, a Dumnezeirii gi a gicdgipasf.orald detoatezilele.Agava aveamai Prea Sfinta Biseric6 Ortodoxi. DimpotrivS,
ununit2llii,surt urite perfectqi cd Fftistosbste mult succes".MA tem c"l aceastitacticl a mai aceastllsitualieva conduceOrtodoxiala nesta-
astfel o persoandgi o fire din doui firi", in fost aplicatagi va fi aplicati gi la compromisuri tomicii gi diviziuni,carevor sl6bitrupulei sdni-
declara{iacomundfinalq dupi in6lnirca de la viitoare;darnu vaputeafunclionala infinit. tos.Din acesttnotiv, noi surtem obligafi si va
Aarfius, se spure: ,,Recunoagtemunii altora Din cele de mai sus reieseclar cd monofi- ingtiinlim, Fra{i ai nogtri preabinecuvdntali,in
credinportodoxiceaunaa Bisericii...Asupra zililor li seingdduiesdrdmdnafum pe pozitriile cadrulacestei adunarifrd{eqti,caSfrnaNoasffS
esenleidogmei hristologicenoi ne-arngdsit lor eretice,pdndla a da ultimatum,iar noui ni Bisericd(pariarhia lerusalimului)se ablinede
intr-un acord deplin. Prin terminologiile secercompromisuriechivalentecu lepidlri la a palticipagi la acestdialog.Cici, ?nciuda
diferite,folositede fiecareparte,noi am vdztt de hvi$tura Sfinfilor Plrinti, zice-sedoar evaluirii pozitive privind progresul lui, care
exprimat acelqsiadevfu". Prin aceasti gisel- pentu posibiliateade a continuadialogul,dar s-mdezvolta?nspremai bine,nu va existanici
nifa CMB ?ncercasd-i scoati pe monofizifi care rimdn apoi consemnaieca definitive in un folosdpci dialogulnupresupune acceptarea
nevinovatri,dar,mai lArziu,laGenev4chiarei declaratiilecomrne frnale.Iar acestedeclaralii deplinda InvdJituriiOrtodoxe".
refu:zA aceastl scipqls declardnd ritos: fnale devinpunctdeplecarepentrupEii urm6- Numai aga ne salvim Ortodoxia! Ant
.,Opozilia necalceckmirnilorfb6 de fcrmula tori, promovdndh mod insidiosecumenismul! incercafdarnu sepoatealtfel.Nu estesuficient
calcedonianir a fostntaimult decatseitranticd'. $i a-stfels-aajunscateologiortodocgirnarica si ceremSinoduluiBisericiisa faci acestpas,
Se afinni qsadar,cu mfindrie diferen{a in Romaddis,Florovskygi Ifurmiris si semneze ci trebuie s6-l ajutim, ddndu-i o justificale
infelegerea dogrnaticd, ereticii fiind noi, nigtedocwnentefinale carenu reflectaucongi- inaintealumii printro migcarea maseide cre-
ortodocqii. Ca gi cu alii eretici,noi neferimsdii nutul discutiilor qi pozitriaereticl a monofi- dinciogi care sd devind presiune in aceasti
numim arsa,dar ei, la prima intfillire de la ,itrilcE ci rezumauscopul dinainte sabilit de direcfie.Ajut[m astfel Sinodul actual sd recti-
Aarhus,nu sedauinapoisi o facZi:,,Aceiacare organizatoriiaceleietape. fice gregealairnaintalilor.Poatenici ei nu au
credin doudliri separatedupdunireatainicdirn Cdt de perfid este ca apoi sA se ceari gre$it,ci s-ausupusforfatrde imprejuriri, c6ci
Hristos, spunemnoi, nu sunt utodocgi, ci SinoadelorBisericilor Ortodoxelocale aden- qtim cd s-a mogtenitaceasti starede fapt din
eterodocgi". Dupdmai mu$ ani,la Genev4li- unea qi infiptuirea defaao a unirii pe Wa vremuri in care adeziuneala CMB a fost
derullor Verghese susfinecd .,Bisericilenecal- acestordeclanatrii finale i:mpaciuitoriste,
ftrd sd impusdpolitic. Astizi putem face mai mult
cedonienesuspecteaziCalcedonulde erezia qtieexact pnsiamonofizililor! Ba chiar sd se decdtei pentruapdrarea Ortodoxiei.Intelegern
nestoriand". recomande unirea tainica, ftra ingtiinfarea presiunea cesefacedin parteaacestuiorganism
Ca unnare, diferili delegafi monofizifi fac detaliati a multimii credincioqilor,ftrd dez- asupramembrilor s6i, de irceeavrem sd ddm
declaraliide felul urmdtor:,,Voi continuafisa baterealor in plenulBisericii. Sinoduluinostruun prilej de scdpare.
crede{iin Calceclon;dm sf,nu va agteptaficanoi Avem de-afacecu diplomalimai abili decdt Sigurcdnu vom fi feliciafl, ci blamafi,chiar
sd acceptim Calcedorrul" (et'iopianulHabte noi, caresfttuili fiind gi de diavolul,storcde la persecutafieconomicde bogata lume protes-
Marianr).Sirieniiauzisqiei: ,,Haidelis6fim cdt noi tot ce vor. Nu esteun dialog cinstit! Nu ni tan6 gi, ca ulnrre, chiar guveman{iinoqtrise
mai clari.Calcedonulnuesteacceptabil penfu sedi nici o qansa!Cum sespunein carteadin vor opure sub presitureaUE. Dar ce conteazil
noi". Ultirnul cuvAntl-a avut iot din partea careiun citat,esteun dialog al surzilor,fiecare mai rnult dec6t mdntuirea?36 nu uitim insi
coptrilorPaul Verghese:.,lr,lutrebuiesd seinfe- spunecearedespusqiceilalfinu bagdinseam6" comportamentul' general uman: un advemar
leagigreqitpozitraBiselicilorNeicalcedoniene;Decizii irylortante seiauprin dialogurinegoci- cotat drept slab incepi prin a-l disprefui,dar
nu va exista o acceptare formald a atoareca la bdlci.De exemplu: daci se va artta putemic sau mdcar rdbdltor,
Calcedonului". Monofizilii intreabd:,Dvs., cu cele trei sfirgegtiprina-l rcspecta" $i apoi,nu oamenilor,
Pus tn fap unor a-semenea declara{iicate- sinoadeecumenicecomute, ne recunoaEtefi ca ci lui Dumnezeutrebuie sd fim bineollcuti
gorice, teologul ortodox gec Romanidis se fiind ortodocgi?' (,Dumnezeua risipitoaselecelorceplacoame-
vedeobligatsdspuni la Geneva:,,Convorbirile Ortodocgiiin loc sI nege,rdspundqi ei cu o nilor" - Ps.52,7),chiw cu prefuluneijertfesau
noastreauatinspunctulin careortodocqilorli se intrebarestupid6:,,DarDvs. recunoa$tefi cdnoi al unei oarecarepatimiri. Nu estesuficientsd
spunecd nu trebuie sd se agtepteca antical- cu cele gapte sinoade ecumenicesuntem murim ortodocgidoarcu numele,ci trebuiesI
cedonieniisdaccepteCalcedonulca o condifie ortodocgi?" murim apardndOrtodoxia de cei ce vor sd o
a unirii. Aceastii idee pare acum sd ne fie Monofizilii r6spundprompt,Dd'. stice.
impusdcao condiliein vedereacontinuirii dia- Teologii aburiti, prezentrila dialog rispund
logului neoficial.Aceasti condilie este inac- iresponsabil in numele intregii Biserici Ierom. Grigorie SANDU
ceptabila"iar pentrunoi astanu poateirsemna Ortodoxe: ,,Atunci qi noi vd recunoa;tem
decdtsfbryituldialogului. Dacd nu se accepti ottodocgi".Din ce rczulE Ortodoxialor? P. S. Acest text a fost scris in 2009,
Calcedonul, dialogulnumai poatecontinua''. De acee4euc:re incuviin@mprerentanoas' postat pe Internet, dar a trebuit sI fie
Cu toate acestea,sub presiuneaCMB, hd acolo,cu nddejdeacd am puteaaveaun rol retras inainte de a avea vreo con-
declaraliilecomune finale impdciuitoristeau pozitiv,ftcdndu-negi o datorieuegtindfati de secinfS.Cred cI este vremea sI incer-
fost semnategi dialogul a continuatla Addis aproapelerdthcit"am ajunsla concluziaurm6- c6m din nou pe aceastl cale.

Credin{aofiodoxi
Noiembfie2016
Rugf, la Sfflntul Dimitrie Basarabov
Frunzd"ardmie,
Toamndruginie,
Sfinte Dimitrie,
Tu, pdstor de oi,
Pusin hram de noi,
Sfdnt smerirqi bl6nd,
Lui Hristospl6cdnd,
Aici cdt ai stat
Oaren-ai aflat
Undeni-i pf,storul,
Cd-l Cati soborul;
Sprijinul romdnilor,
Toiagul cregtinilor,
Oare qi-o cdtat
Oi intr-un alt sat?
Sau i-o fi rugine,
Cd suntemstrdbune
$i-am rimas in urmi
Ca o micd turm6,
Din trei pdrfi unite,
De Hristos pdzite,
Tot una cdtdnd,
Drept cuminecdnd.
Cd din zdri mundane
Ne vin vegti dugmane
$i cei ritaciti
Ne vor sdrdcitri
De Taina domneascd,
De masacereascd.
Cioban ftrd simbrie,
Sfinte Dimitrie.
Ad6-ne pdstorul,
Treze$te-teo
Maici!
Au inceputploile de toamnd,
Lacrimi dintr-un cer inroqit,
Se-naltrd
la Cer a Domnului Doamn6,
Mami eternd carea adormit!
Se scuturi salcdmii,dar spinii rlmdn
Si impleteascd a lui Iisuscunun6...
Cum ar fi o lume ftr[ St6pdn?
SdngerdCerul cdnd Sfinfii se-aduni!
-l V*iu
56-l simtd poporul,
CA-qipune in dar
ViaJape altar!
$i oile s-or strdnge
$i nu le va stinge
$i nu le va frdnge,
C6-s din sfinte legi,
Nu de la pribegi!
Frunzd arimie,
Toamndruginie,
Sfinte Dimitrie,
Pl6ng oile-n noapte,
Uitate, certate,
Murmurdnd mirate:
Cine-au auzit,
Cine-aupomenit
O turmd bogatd
De pdstorildsat6?!?!
ThtianaSCORTANU
O, PrecuratdFecioard,aici,
La noi e-o jale, durerecumpliti,
Soarelene bate cu gfichiuri de bici,
$i Maica Domnului e adormit[!
Se va trezi curdnd ca sd se roage
Pentrupopoarelegregitegi rele,
Pdcatelenoastre spre ea le atrage
Cu smirndcuratddin stele.
kezeqte-te, Maic6, suntemobosili,
Sodomelelumii sunt prea cumplite,
Anii nogtri sunt irosili
Dacd toate mamelerdmdn adormite!
Pustiul se vede in fap cu dune,
N-avem altare curateprea multe,
Urci pe temple grele de Rugdciune,
Oare Iisus acolo pe Cruce, mai poate
s-asculte?
Constantin BOBOC
Pagina l l
Cuvflnt de intirire
intru Adevir!
Prea iubifilor pdrinli, frafr $ surori intru
HristosDomnul, dacdnimeni dintrecei che-
ma{inu va mai rostiAdevdrul,din varii moti-
ve Smdnteqti, toate efemeregi perisabile,
noi, alpa gi prostimeaplanetarS, ,,rndturitura
lumii", ll vom rosti dint-un singur motiv
ceresc,etem gi de nebiruit Numai pe cei
ce-Lrostesc in duhqi adevar,Adevdruliieli-
&reaz5;t
Iar noi, cei mici, mulfi, pro$tigi preaiubili
de El, vrem slti[im liberi inuu El, sdmurim
liberi pentu El gi sa inviem liberi prin El!
Picdtosulde mine, sunt doar o caprdrom6-
neascd sau mioriticS, oile le qtie numai
Dumnereu,carepoateinfelegeqi gdndi,ins4
gigecegte...
Celelalte denominafiuni, confesiuni gi
culte,caresevor cu anas6nasocotitebiserici
ftrdafi, cdci nu tdiesc Ortodoxi4 in duh gi
adevdr,pot fi numitesimplu,,adundrineofto
doxe", dacaagavor; cici ortodoxenu pot fi
socotite, pdnd nu se intorc la Dreapta
Credinjl
Deja un artiereu contemporan,octogena4
temerar,poliglot, ocultofil, sofist dupliciaq
fanariot,abil gi versatin mdnuirealimbajului
dublu sau codificag corect politic, dar {era
nici o fricidepumnezeu, binecunoscutpen-
ffu peneverenfasa prrecumenisti gi zelul
sdu ereziarh ,,pan-ortodox", imposibil de
rccr4ltat"fbrda cidea din DreaptaCrcdnt4 ii
numeqtefifiq ,,eretici" pe drept oedinciogii
Bisericii Oftodoxe, Una Sfinta Sobomi-
ceascAqiApostolica,carenu vor si primeas-
cI pan+reziaecumenistiigi,,fratri"pecei care
o accepti"slugamicgi interesatevidentapar-
finand,,bisericilorneortodoxe".
Observdm,preaiubililor gi apropia{ilorde
Dumnezeqc6tde inechiabil gi imoral,ca si
nu zicemiezuitgidiscriminator,funqioneazA
principiulmult trdmbifatdepro.ecumenigtial
nerdniriisensibilitilii creqtinilordin altecon-
fesiuni: credinciogii ortodocgi, devota{i
Sfint€iPredanii nu au voie si le atragdaten-
trq cu dreptate,celor rttic4i cA sunt in
gregeald(a se citi ercne- sic!) dar respecti-
vul arhiereuare voie si-i numeasc5" brutal,
dispreluitorgi ftrd urmddedrepate,,,eretici",
pe credincioqiiBisericii Ortodoxe,pe care
pretinde cd o slujegte dupd Voia lui
Dumnezeu(sic),carenu vors6-l urmeazepe
ddnsulin prApastiapierzaniei!Ex-centicd gi
subtili finetemisionari, nu-i aga!?.
Sa deschidernbine ochii de acum, ro-
gu-vq parinfilor; fra{ilor gi suroriloq olto
docgicu fapta pe deplin limpezili dogmatic
ortodox, i,n ce Bisericd Ortodoxa stim, ne
inchindmqi rimdnem,cui ne spovedimgi cu
cinene impftti$im din Sfintul Potir!
Ioan GANDU
Credinlaortodoxd
Pagina12
Cel mai marepericol: erdaecumenismului!(3)
Interviu cu Pn prof. dr: TheodonosZisis
- Nu esteblasfemiesI spui impreuntr sinod ecumenist, un sinod al ecume- dati concepliiteologicecarenu suntale lui.
,,eterodoxtt gi, biseric5tt?
- Da, a$aeste!Esteposibil ca acestedoutr
cuvinte sf, fie puse impreuni? Au conside-
rat-o ca o solutie si rimdnd cuvdntul ,,bise-
ric6",sdnu le recunoascdbiserici canonicegi
au pus expresia,,bisericieterodoxe".ins[ au
rdmasin text laudele la adresadialogwilor
teologice, de exemplu despre (Acordul de
la) Balamandnu au spusnimic rf,u, despre
rugiciunile in comun n-au spus nimic, au
rdmasin text laudele la adresaConsiliului
Mondial al Bisericilor,prin urmare, oricdte
modificdri s-auJdcut,ru auJdcut documen-
tul ortodox Si hotdrdrile acestui ,,Sinod",
din acestmotiv,pentru cd sunt sincretiste,nu
pot Ji acceptote! Este un ,,Sinod" rdu, este
cu adevdrat un pseudo-sinodprin antisi-
nodalitatealui gi prin spiritul lui tdlhdresc,
prin presiunilecares-auftcut prin faptul ci
nu este panortodox,deweme ce 4 Biserici
mari au lipsit gi devremece majoritateaepis-
copilornu au luat parte.
- Atunci putem spune ci acestetexte
sunt o trtrdare a dreptei credinfe?
- Cred ci putem spune asta. Eu am $i
scris lucrul f,sta, cf, textele trddeazd.
Textele ortodoxe ale sinoadelor sunt clare
gi pecise,nu lasi nici o incloial[: lucrul
acesta este o erezie. $i ele condamni
erezia;nu existii sinod ecumeniccare si nu
fi condamnato erezie.$i motivul penffu
carenu au numit acestSinod,,Ecumenic"
este pentru cd Bartolomeu i-a schimbat
numele... El a spus:nu este ecumenic,
pentru c[ daci era ecumenic, era dator sf,
recunoasclcele doul Sinoadeanterioare,
cel din timpul Sffintului Fotie cel Mare gi
cel din vremeaSf6ntuluiGrigorie Palama,
care condamndpapismul,filioque, invdt6-
tura despre harul creat- Nu, nu este ecu-
menic qi dacd ii spuneauecumenics-ar fi
pus intrebareacum poate fi ecumenicdacS
nu sunt chema{i to{i episcopii, ca s[ fie
numit pe drept ecumenic.$tifi ce estecel
mai tnfricoSdtor?Bartolorneua spuscd nu
este ecumenic, este teribil, pentru cd nu
participd creStirtii din apus. Este posibil
agaceva???Cdndanr auzit aceasta,mi-am
spus:esteposibil ca un patriarhortodox si
considerecd nu putem sd convocim un
sinod ecurnenicpenffu c[ nu participi
ereticii papistaqigi protestanfi?!Ca gi cum
in BisericaprimarS"ca un Sinod sd fie ecu-
menic trebuia sd fie prezenfi gi arienii, gi
iconomahiigi pnevmatomahii?Acegtiaau
fost condamnafiacolo. N-au tbst conside-
rafi membrii ai sinodului. Este ingrozitor
ceeace a spusBartolorneu.CI acestsinod
nu este ecumenicpentru ci la el nu par-
ticipi cregtiniidin aptrs!!!Deci a fost un
Credintaortodoxd
nistilor. Acest lucru l-a spus mai politicos
BisericaAntiohiei, ci este,,o adunare16r-
gitd interortodoxi", nu panortodox[. Deci
nu estesinod.
- Deci nu a fost panortodox, ci
interortodoxgi ecumenigtiiau vrut strfie o
adunarc antiortodoxtr...
- D4 antiortodoxI.
- Credeti ctr dialogurile actuale cu
eterodocqiiau qi rezultate bune sau nu?
- Nu, cred cf, nu au nici un rezultat bun.
Dimpotriv6, ele vatdmd simt[mintele
ortodocgilor,congtiinfaortodoxd,pentru cd
atunci cdnd credinciogii vdd pe ortodocgi
impreuni cu papistaqii, pe ortodocgi cu
protestanfii c[ discutii, au dialoguri ,,teo-
logice" gi dupi aceeaemit textecomune,ei
spun cd se va gdsi o solufie. Prin urmare ei
cred ci nu este un lucru riu sI discutilm,
dar nu acistd un text care sd provind din
dialog Si sd aibd o pozilie ortodoxd. $i mai
alesin dialogul cu romano-catolicii(papis-
taqii), de indatl ce am inceput sI discutiim
subiectele care ne despart, de exemplu
subiectulprimatului, s-au vdztt diferenfele
foarte mari careexistil intre noi. Dar gi mai
demult, referitor la problema Unialiei.
Aceastdtemdesteo dovaddc6 nu esteposi-
bil ca din dialog papistagiisd accepteabso-
lut nimic din ce esteal nostru. Cu toate cf,
am reugit, in 1990, cdnd eram prezent la
dialog gi textul l-am fdcut eu cu ajutorul
unui romdn. In fala noasffi, din partea
catolicilor, a fost pentru prima datd cdnd
oficial acegtia au semnat condamnarea
Unialiei. I-am consfi€ns gi ei au semnat
condamnarea Uniafiei, prin hotdrdre a
Comisieimixte de dialog.Ce s-a intAmplat
atunci? Cand a fost prezsntat acest text
tuturor participantilor la dialog, atunci car-
dinalul Cassidy i-a spus parintelui Dupre,
impreuni cu care am ftcut textul: ce fel de
text este acestape care ni l-a{i adus? $i
Drrpre a rtrspuns:textul acestal-am ficut
impreunf,cu fralii nogtri ortodocgi.Nu sun-
tem singuri aici ca sd spunemdoar cevrent
noi, sunt Si ortodocsi aici... Din colabo-
rareape caream avut-o cu ortodocgiia ieqit
acesttext. Cardinalul a spus: Nu gtili ci
acesttext nu va fi acceptatde Vatican?$i el
a continuat: Vaticanul va accepta dour
documentele pe core le vrea! $i intr-ade-
vdr, Vaticanul nu a aceptatgi l-a respinsgi
de aceeane-a,,cdrat"apoi la Balamandgi
in timp ce la Friesing am condamnat
Uniafia, cu textele noastre pe care le-au
semnat gi romano-catolicii, \'aticanul a
spus:,?r,accept.Dar au semnatdocumen-
tul gi proprii vogtri teologi! Acesta esteun
exernplucd Vaticanulnu va accceptanicio-
Noiembrie 2016
Prin urmare,ce dialog sd mai facem?De ce
sddialoglm, doar ca s[ ne vadtrlumeagi sd
se vatdmecongtiinlapleromei sau poporu-
lui Bisericii Ortodoxe,cd ne intdlnim 9i cd
o sd gisim solutii prin dialog? Mult mai
diundtotoare sunt dialogurile in cadrul
C.M.B. La Busan,la PortoAlegre au iegit
texteteribile din acestedialoguri.Existdun
text la Busanunde a avut loc, de curdnd,o
intdlnirea C.M.B., in carese spunecd nici
o Bisericd nu poate sd suslind cd este
Bisericd Universald, dacd nu esteunitd cu
celelalte biserici. Noi nu putem si spunem
c[ suntem Bisericl OrtodoxS Soborni-
ceascf,daci nu suntemunili cu ceilaltri.
- Estevorba despreteoria ramurilor?
- Da. Sunt acesteanigtetexte de dialog?
Nu au fost de folos. $i faptul ci ele nu all
adus nici un folos este cI in urma dia-
logurilor teologice nu a fost influenlat nici
un eterodoxsd devind ortodox, adicdvreun
protestantsau weun papistaq,tofi cei care
s-auconvertitla ortodoxieau fost influentrali
de SfhntulMunte Athos, de cdutarealor sin-
cerf, a adevdrului. Tixtele nu ca influenlat
pozitiv pe nimenr. Pentru cd ecumenigtii
spun: noi dim mdrturie de credinld orto-
dox6; ce mdrturie,pe cine afi convertit prin
dialogurile teologice?Ardtafi-ne micar un
singur otn care a fost influenfat de dia-
logurileteologicegi a devenitortodox.Cei
care devin orlodocgidevin pentru ci ei sin-
guri cauti sauseduc in Sffintul MunteAthos
saugdsescweun cleric ortodox undevaetc.
gi sunt influen{a1i. Dialogurile teologice
ecumeniste sant foorte periculoasel Nu
sunt folositoaredeloc. Nu au fost cu nimic
de folos.
- Care sunt limitele ascultirii mire-
nilor faftr de preofi gi ale preofilor fafil
de ierarhi?
- PdrinteCiprian, acestaesteun subiectde
mare importanfa. Cunoaqteli cartea mea:
,rReauaascultare gi slhnta neascultare".
Ea a fost tradusdin limba rusI gi a circulatin
Basarabia,in Moldova de peste Pruq unde
oameniigtiu gi limba rusi. A fost un succes
teribil. Stocul s-a epuizat foarte repede.
Cdndm-am dus prima datAin Basarabi4un
preotcdsltoritpe numeAnatoliemi-a spus:
PlrinteTeodor,nu ne suntetinecunoscut. ltcri
v5 cunoaqtem. $i eu md gdndeam: de r.rnde
mI cunoagte?,,Din carteadvs, cares-a vdn-
dut foarterepedede indati ce a fost tradusd
in limba rusi, dar dupd aceeaau aflat de ea
in Rusiagi au interziscirculafiaei. Nu rnai e
pe piafn" au interzis-o, $i ea este data din
mdndin mdn6".
Pr. dr. Ciprian-Ioan STAICU
Noiembrie2016
Cronica Antihristului
.lacade aianu mdmai prezinteudeani de
zile la alegeriledemonocraticedin iubita gi
sdrmanapatrie.Cd dacdduci mdnaspreurn5,
iese de-acolo ales gata reprezentantullui
Soros sau delegatuldirect al Satanei.Data
trecutdromdnii s-au intunecatla minte, de,
rnagia neguroasda mullimilor, gi a iegit
pregedinte al prii capulde Sfinx din carierele
de piatri ale Sibiului. S-au mirat poporenii
weo cAfivaanigori,ce-i cu dst4 dom'ne, ci
tace, dar nu face! Acum, ins6, cred ci s-au
dumirit complet.La 19 octombrie2016,in-
tr-o miercure cenugiea confbrintelorprezi-
denfialede presi" capulde piatr[ de pe fonul
Romdnieia gl6suit,in numelegefilorsdi din
umbra verzei bruxelleze sau de dupl
goryu lep le lojilor newyorkeze:,,Este greqitsi
ddm ascultare sau sd mergem pe calea
fanatismuluireligiosgi a solicitdrilorultima-
tive.Eu nu credin eleqinu le sprijin".D4 a;a
ziseel, cu o priviresoroqiand greude definit.
Trei milioanede romdniau semnato petitrie
cdtremai marii statului,ca sd organizezere-
ferendumpenffu introducerea?nConstrtuJie,
explicit, cI familia esteformatl dintr-unbir-
bat gi o femeie.$i cum limbajul sdude lemn
putred se vddegtein comunicareapublicd,
pregedintelea zis cd ,,estegregit" sd le dea
ascultareacestoramul1i,fiindci urecheasa e
conectatil la difuzoare secretedin cancelarii
obscure.Acolo, cf,trestiipdnii din umbrl face
mnealui ascultare.Poporul poate striga cdt
vreain pustiulurechiiprezindefiale,c[ nu va
ti auzit.Da, vezi cum e gi cu limba rorndndgi
cu limbajul fixat in roc6, privegtitextul qi te
intrebi dacd a vmt sd refuzn asculArea lf
,,fanatismulreligios",sigur fanatismulreF
gios nu vorbegte,ci e un concept,eventual
fanaticiireligiogipot vociferaca si poatdfi
auzigisau a dorit sd nu asculte,,solicitirile
ultimative" ale mullimii. Dar dacd suntem
atenfilafrazAobservdm ci el, de fapt,nu wea
si meargi ,,p caleafanatismuluireligiosgi a
solicitirilor ultimative". Nici n-ascult5"nici
nu merye,cI i-s timpanelebetege.Md" Iohi,
solicitareacelortrei milioane de romdni care
te-auvotat,e legitimd,cu semn6tur6gi CNP,
dar nu e ,,ultimativil',cdnu [i-au dattermen.
Insi ar putea s6-ti dea! Pdnd la urmd" prin
putregaielede limbaj strecurdndu-ne, reugim
sa in;elegemce ne comunicd,,neamtrul": nu
vreanici si ne asculte,nici sdne urmezs,cd
suntemfanatici religiogi.Ba e ofi.scatgi cd
suntematdt de mul1i,probabil de aici i s-a
ndzAritultimatumul,a crezutcd mulJimeaa
strigat,,halt!"Pede altlparte,definireaunei
stlri normale de cdnd e lumea ldsat6 de
Dumnezeu,cf, farnilia e format6dintr-unbdr-
bat gi o femeie, devine, in mintea lui,
f,anatism.Iertafi, dar expresia aceastaci
familia e ,,fhnatismreligos" e cuvdnt de la
dracul,rostit de ventrilocul intunecirlii sale,
ajuns intdmplltor preqedinte al unei tdri
majoriar ortodoxe.O, Doamne,greaosdndtr
ne-am luat, dacd primul cetilfean al patiei
sf,rmanegi cllcatii in picioare zice: ,,Nu cred
in ele qi nu le sprilin". In ce nu crede?In
familia normalS? In vocea mullimii? In
mdrimeaacesteimullimi? In soliciareaei, cd
una a formulat? Dacd nu sprijini familia
fadilionald gi nu ajufi poporul romdn, ce
caufi m5" Iohi, prin palatele domnitorilor
acestei natii? Dq io ce crede sfinxul de
cremene?A zis-o! In ,Joleran{tr'.[n casade
toleranfd homosexual[! CA o cdrmeqte
sofistic: ,,Nu toate grupurile etnice gi toate
grupurile religioasesunt la fel". Auzi filo-
zofie primard!Toategrupurileefiricegi reli-
gioasedin Romdniaau semnatpetifia pe care
o urgisegteel. Dar mnealui a inton oiqtea
citre acestea,pentru a nu spune direct
,,grupurihomosexuale",adic6,,minoritifile"
pe care le pupl Sorosin fund, dupd ce fac,
$tifi dv. ce. $i de cdnd homosexualii
formeazi un ,,grup religios"? Sau poate cf,
sodomilii modemi constituieo etnie, etnia
mo(ii! Oricum am da-o, io-ha-ha este cam
fra-la-I4 e sfidin de duhul acestui neam 9i
ac[ioneazAimpofriva poporului romdn. $i,
mai rdu decdtat6f el estepleagcaputreddpe
carene-ampus-osinguripe cap! . Din cdnd
in cdnd se spargecdte o bubd sociah gi dA
afard puroi greu mirositor, penfu ca sd ne
aratein ce situalie grava-ne afl6m. In a doua
decadda lunii octombrie20l6,la clasaa VII-
a B de la $coala,,I.L. Caragiale"din Pitegti,
a fost grev6:tofi elevii gi p6rinlii lor au pro-
testat timp de hei zile. De ce? Pentru cd
autoritlfile gcolare le-au adus in clasd un
copil cuADF{D, ca si-i faci un bine acelui4
si-l integreze.Beneficiarulins5"e un malac,
un adevdraturiagpentruvdrstalui, pui de urs
cu stoluri negrede pdsdriin cap, fiindcd, zil-
nic, ia un compasgi ii ameninli pe colegi c[
ii inleap[. Ba chiar a declarat,trindndun cutit
ln mdn5"cd ii omoar[ pe tofi gi apoi se sinu-
cide. Nu mai zic faptul cd ii bate pe rend,
fetile qi blieti, pdni le {iuie apa in cap,pre-
cum samovarulcdnd di in clocot. Acum,
daci 6qtiaau protestat,mai marii gcolii gi ai
inspectoratuluiau hotdrdtsd le scad5nota la
purtarecelor cuminli, fiindcd au scosbuba la
iveal6" prin grev6. Ba, o asocia{ie pentru
antidiscriminarea celor cu dizabilitiili i-a dat
ln judecati pe pirinfi, fiindci l-au,,prigonit"
in felul acestiape tfurtil[ul care le duplcea
copiii. Unde-i duhul antrihristic in acestfapt
divers?In capuldirectoruluiqcoliigi irr capul
inspectorului general gi in capul sistemului
gcolar.Acest duh a hotirdt cd pe nebturinu-i
mai duci la balarnuc,ci aduci balamuculin
gcoli,in aqafel incdt sf,nu mai rdmenAnici o
clasdnormal[. Sechearndirrtegrarea balamu-
cului in normalitatesau, rn6 rog, ffansfor-
marea normalitafii itr balamuc general.
$coaladc statsauospiciulcu actede norma-
Paginal3
litate! De-aia wea lumea sd-gi faci gcoali
acasdsauo rupe grabitil pestegranila ne$ti-
ind cdla strdiniii pdndegteun demonmai rdu.
pregtrtitsdle r[peasci pruncii.Ce alegelidin-
ffe solutia,,cuparul pe ei" gi rugiciuneacdtre
Domnulnosffulisus Hristos?.Nu gtiude ce
neamo fi numita RalucaPruni. ministru de
Justiliein tara romdnilor,poateprovinedin
fuica slabi de prin Bdr[gan, saupoateacdzut
in lume directdin chipaweunui rabin ratacit
peaici, la urmaurmeinu conteazidac6a iegit
din jobenul lui Sorog,ca un iepuragin laba
p[roasi a magicianului,ci faptul cd e rea,
dom'ne,cu romdnii,e fundamentalista corec-
titudinii politice. Moare de ciudf, cd au fost
judeca{i,intre2002 -2015, doar l6 romdni
pentrurasismqi xenofobie.Pdi,cum sepoate
doar atAt, cdnd ochii ei, injectali de-at6ta
rachiude-6lazbanghiu, vdd pestetot numgi
extremigti gi instigatori la uri. Cine sunt
,,extremiqtii", in viziunile aburoase ale
numiteiPrun6?Tofioamenii,,atagali la valori
ffadi1ionale", adicd milioanele de romdni
care au semnat petitia pentru familie. I-ar
bdgapetoli la zdup,dacdar fi dupi minteaei.
A zis astfel de bazaconiila o dezbaterecu
sorosigtinemfi, romdni gi de alte etnii, inff-o
zi de ma(i, I noiembrie, 2016 (vezi
Agerpressdin data respectivd!),in care era
dezlegarela toateprostiile.Instigatoriila urd
sunt 6ia care resping homosexualitatea.$i
dacdrefi,vA spurc[ciunea asta sunt gi xeno-
fobi gi rasiqti.Aceasti niluca din prund i-ar
sfi€nge^petoti romdnii in lagar gi i-ar exter-
mina! Ii sfhrie trotilul prin creier! Dracu' a
tunatgi i-a adunatpe servitoriilui personaligi
ni i-a degertatnou[ michidufi in Palatul
Guvemului.Bq pe astacu ntdc anti-romd-
nescau pus-odirectoarela cdntaruldreptalii.
ca si poatii promova mai bine picatele de
moartegi strigdtoarela cer.Nebuni suntemcu
tofii cd suportim asemeneaafronturi anti-
cregtinegi antihristice!. Sd mai notim una,
a$4 in trecere,precumvdntul grAbitsd plece
pe altemeleaguri.La 8 noiembrie,curent,da,
gi ce curen! de 1000de vol1i,SUA ceaglo-
bal visdtoarea trosnitdin incheieturi.ca la un
seism de 8 grade pe Richter: mutal[ii de
americani, sdtui de-at6ta corectitudine cu
bastonulgi microcipul, l-au votat masiv pe
DonaldTrumph,fbcdndu-lpregedintele unei
promisiuuni anti-sistem,anti-elit4 anti-glo-
balism, anti-tot. Unda de goc incl nu s-a
transformatin tsunami,dar existii o spaim6,
dacdvine gi mdturi a-tot-gunoiul.Asta dacd
nu cadeel la invoialI cu mdrimile ascrmse
saudacdnu-l ,,accidenteazil'ele, ,,natural"gi
definitiv.Nigtepldnsetes-auauzitgi pe la noi,
prin cabinetegi dughenesorosiqte.Poateffec
oceanulweo cdtevapaiede mf,turd,din alea
cu ghirnpi, qi adundqi pleava de pe la noi.
Doamneajutd!
loan de la CRUCE
Credinfaortodoxd
Pagina14
Agendaintunecatfldin spateleglobalismului(1)
Urmaredin pag. I
intr-un mod feudalistde cdtre bdncile
centraleale lumii lucrdnd la unison,
prin inplegeri secretestabilitein cadml
unor intdlniri gi conferinle frecvente.
Apogeulsistemelortrebuia sdfie Banca
Internalionali a Reglementirilor din
Basel,Elvetia;o bancdprivat6,delinuta
gi controlati de cltre bdncile centrale
ale lumii care gi ele reprezinti in sine
corporafii private. Fiecare bancl cen-
tral6... cautd sa-gi domine guvernul
prin abilitateade a controla creditele
trezoriere, de a manipulavalutele,de a
influenianivelulactivitdJiieconomicea
Frii gi de a influengapoliticieniicoope-
ran[i prin recompenseeconomice in
lurnea afacerilor." (Caroll Quigley,
Tragedie 9i Speranfi)
Oamenii din spateleefortului de a
fo{a globalismul asupra lumii sunt
legafi de o ideologie comun6, poate
chiar.o religie de tip culg.?n care iqi
inagineazd o ordine mondiald precum
ceadescrisade Republica lui Platon.Ei
credcd sunt,,alegi"de soart5,destinsau
de geneticdpentrua ne conducepe noi
ca regi filosofi.Ei cred cd suntcei mai
in{elepfigi capabilimembriai omenirii
li c4 prin mijloaceevolutive,pot crea
haossauordinedin seningi pot modela
societatea dupabunul plac.
Aceasti mentalitateeste evidentd?n
sistemelepe care le construiescqi
exploateazd,. De exemplu,bdncilecen-
trale nu reprezint[, in general,altceva
decdtun mecallismde a indatoranafiu-
nile, de a devalizavalutele,gi, in final,
de a inrobi ceti{enii prin extorcare la
scardlargd.Cred c6 scopulfinal al bdn-
cilor centraleesteacelade a declansao
criz6,financiard istoricS. care sd'fie
folositade cdtreelite ca pdrghiepentru
promovareacentralizdriiglobale com-
plete,ca unicasolulieviabila.
Acest proces de destabilizare a
econorniilorgi societililornu estecon-
dus de cdtreqefii diverselorbdnci cen-
trale. ^Acestaeste condusmai degrabl
de institulii globale gi mai cenftaiizate
precunl Fondul Monetar Internafional
yi Banca Internafionall, a Reglemen-
tdrilor, cum ne dezv[luie articoleledin
presamainstreamprecum,,Conducdnd
lumea baniloC' din revista ,,Harper's
Magazine".
Ni se mai spunetotodati, prin gurile
globaligtilor,cd adoptarea,,noii ordini
mondiale"nu estevoluntard:,,...Atunci
cdnd lupta pare sd alunece definitiv
inspredemocrafiasocial[ globala, s-ar
putea s[ mai existe incl int6rzieri gi
dezamdgirisemnificative inainte de a
deveni un sistem global eficient gi
benefic,. Oameninenumdrati...vor uri
Credinlaortodoxd
noua ordine mondial6... gi vor muri
protestAnd impotrivaei. CAndincercdm
s6-i evaludm-promisiunile,trebuie sd
finemcontde suferinfauneigeneratiide
rinvrdtiti, mulli dintre ei foarte galanfi
gi grafiogi."(HG Wells,socialist-fabia-
nisl gi autor al cSrtii Noua Ordine
Mondiali); ,,Pe scurt,cc$a noii ordini
mondialeva trebui construiti de jos in
sus gi nu invers.Ya ardtaca o confuzie
asurzitoare,dacde si folosim celebra
descrierea realitafi a lui William
James,insd o dezmembrarea suvera-
nitftii nafionale,prin erodareaei pascu
pas,va realizamult mai multe decdtun
atac frontal de modd veche" (Richard
Gardner,membm al Comisiei Trilate-
rale, aprilie 1974, revista ,,Foreign
Affairs"); ,).loua Ordine Mondiald nu
poate fi savdrgitd f6rd implicarea
StatelorUnite, deoarecenoi reprezen-
tim componentaesenfiald.Da, va fi o
Nou[ OrdineMondialdgi va fo(a SUA
sd-gi schimbe percepJiile" (Henry
Kissinger,World Action Council, 19
aprilie 1994).
I-aq puteacita pe globaligtiintreaga
zi, insdcredcd afi prinsideea.Degiunii
oameni vad in globalism un ,yl6star
natural" al pietelor libere sau un rezul-
tat inevitabil al progresuluieconomic,
realitateaestecd cea mai simplaexpli-
catie(lindnd cont de dovezi) esteaceea
cd ef reprezintilun rdzboi in toatdregu-
la impohiva idealului popoarelor gi
na(iunilorsuverane.Este un rdzboi de
gheril4 saurdzboi de generafiaa patr4
purtat de un grup restrdns de elite
impotriva noash5,a tuturor.
Un element important al acestui
razboi il reprezintd natura granilelor.
Granilele naJiunilor,statelor sau chiar
ale oragelorgi satelor,nu suntdoar linii
pe o hafta sau bariere invizibile in
fardn6.Aceastaesteceeace le-ar pldcea
elitelor s[ credem.Granilele,aplicate
corecf reprezintilmaidegrabaprincipii;
sau, cel pufirl aceastaar trebui sd fie
fturc{ialor.
Oamenii sunt constructorinaturalide
comunitdli; cdutam constant persoane
carene implrtigesc ideile gi scopurile,
deoareceinfelegern ?n mod subcon-
qtientcd grupurilede indivizi carecon-
lucreaz1,pot (deseoridar nu intotdeau-
na) realiza n]?i multe. Acestea fiind
spuse,ormenii au qi tendin{anaturalS
de a punepr{ pe libertateaindividuali
qi dreptul la asocierevoluntar5.Nu ne
place sd fim forfati a ne asociacu per-
soane sau grupuri care nu ne impbr-
tiqescvalorile.
Culturileridici granitredeoarece,sin.
cer,oanleniiau dreptulde a-i refuzape
cei care rrors[ li sealdturegi sd ia parte
in activitl1ile lor. Ei au, de asernene4
Noiembrie2016
dreptulsldiscriminezepe oricineItu le
impdrt5geqtevalorile fundamentale;
sau,cu alte cuvinte,avem dreptulde a
refuzaasociereaclr grupurile sau ide-
olggiile d[undtoarenou6.
ln mod interesan!globaligtii$i po.r-
tavocile lor vor argumenta cd, prin
refuzul de asocierecu cei care ne-ar
putea submina valorile, noi violdrn
drepturilelor. Vedeficum functioneazi?
Globaligtiiexploateazdcuvdntul,,izo-
lafionism",pentrua-i ruginape campi-
onii suveranitdliiin ochii publicului.
insd nu este nicio ruginein izolare,a-
tunci c6nd principii precum libertatea
de exprimareqi dreptul la auto-apdrare
suntamenin{ate. Nu estenirnic gregitin
aizola un model economicprosperde
cele nereugite.Forfareaunei ecorromii
de piafi descentralizatepentru adop-
tareaunei administratiifeudale,cu aju-
torul bdncilorcentralegi al guverneloq
va distrugein celedin urmdacelmodel.
Fo(areauneipietelibereintr-o inderde-
penden{6fiscalI cu economiilesocia-
liste este,de asemenea, o idee rea. La
t lumea sh c
ntru ca ifrE-globalist[ sd
funcfioneze,diversitateagi alegereatre-
buie eliminatedin mediul nostnr;cr,r
altecuvinte,mulfi oamenivor trebuisd
moar[ gi multe principii \'or trcbui
gtersedin congtiinJapublicd. Elitele
pretind cd ideea lor de culturd umand
universalSrcprezinti apogeulprincipi-
ilor umane. nemaifiind nevoie de
granite,din momentce niciun alt prin-
cipiu nu ii este superior.AtAt timp c6t
granilelevor continuasdexisteconcep-
tua!, existb intotdeauna $ansaca ide-
aluri diferite sb ia nagterein competilie
directl cu filozofia globalistd. Iar
aceastdposibilitate este inacceptabila
penfiruelite. (Traducere:B. D. pentru
Cuvdntul orladox).
Noiembrie2016
OameniiBisericiitride azil adevlrataBisericfl(1)
Urmaredin pag. I
de la Moscova (Iulie 1948),au refuzat sI
participela aceastiinffunire.Au mai refuzat
sd ia parte BisericaCatolicd,ceaArmeano-
Gregoriandqi altele. Felul in care s-a des-
ftgurat Consfttuireade laAmsterdam aard-
ht cet de justificatd a fost hotilrdrea acelor
Biserici Ortodoxe, care au refuzat sd ia
parte.,,Amsterdam- 1948" a prilejuit tutu-
rora cunoa$terea gi intelegereanoilor orien-
tAri ale Protestantismuluispre leluri strline
de rostul Bisericii. Penhu laryile orizonturi
pe care le deschide articolul Profesorului
Prot. Gr. Razumovschi,socotim de folos
si-l reproducemin intregime.(Redactria).
Amiriciune4 pe care o gugti atunci cdnd
sub ochii thi vezi ndruindu-setoate ide-
alurile, n-o po(i compara cu nimic. Cdt de
sublimd este ideea reunirii tuturor creg-
tinilor! Se plrea cd acestlucru trebuiasf, se
intdmple, chiar in urma tntelegerii de la
Edinburg,din anul 1937.Dar, nu! Strategia
ecumenismuluinuarenevoiede o adevdratd
gi real6 unitate a cregtinilor in Fiul lui
Dumnezeu.,,Eqecul"fatativelor n-a fost
greu de prevdzut.$i mai ugoarda fost luarea
hotirdrii cu privire la firfiinlarea,,Consiliu-
lui Ecumenical Bisericilor'',cu toateci aga
ceva, deocamdatd, este de nerealizat!
,,Surogatul"reuniuniicreqtinilora fost gdsit
gi astfel,pesteideeaadevdrateiunita;i intru
Hristos, la Amsterdarn,s-a cl6dit, in reali-
tate, un sanctuarmortuar.Problemaideolo-
gicd a gasirii unui drum, care ar duce la
r ealizareareunirii spiritual-religioasea cre$-
tinilor,adic[ la reunireaBisericilor,a incetat
de a se mai discuta. Penfru imperativele
viefii contemporane,aceastii chestiune a
Bisericii,nu mai esteconsideratlcafiind de
actualitate.
Iati unde se afld sfhrgituldurerosal aces-
tor ndzuin{i! Oameni i B iserici i trddeazh,
ade-
vdrata,,Biseric6"gi cad de acordintre ei s[
nu mai ducd turma lor spre cdutarea
imparaliei lui Dumneznu.Ei igi manifesti
de acum inaintepretinsalor,,unitate",prin
adunareamullimilor in biserici gi piefe,
locuri undeparticipdadeseaatdtclerici cdtqi
mireni, care sunt cu desdvdrgirestrdini unul
altuia,in concep{iilelor de credin15.Fiindcd,
in fapt, dacf, unitateanu existS"atunci eatre-
buie inventatd. Organul acestei plismuiri
trebuie organizatmecanic.$i sd trecem la
ac{iune,ca gi cdndto{i s-arfi unit, gi n-ar mai
existaniciunadinfe vechiledezbindri!Ca gi
c6ndtoli ar lucra penffu acelaqiscopgi pen-
tru acelagiDumnezeu.$i iati cd pretutin-
deni, ani de-a-nindul,se organizBazAacest
soi de ,,serviciidivine" gi ,,manifestafii reli-
gioase".
Este ingrozitor si te gdndegtigi este de
temut sf, intrezf,regti rdspunsul la aceasti
legitimd infrebare:care-i limita dintre servi-
ciul religios adevdratgi popularizareaaces-
tui serviciq prin piete, penfu proclamarea
unei iluzorii unitiili ecumenice?Nu-i aici,
oare,numai un joc cu serviciul divin al lui
Iisus Hristos-Dumnezeu?$i ?$?, calea
slvdrqitorului slujbelor religioaseeste nes-
frryit de grea! Oare cdte ispite ffebuie si
indure un slujitor al Altarului, cdnd este
chemat sd oficieze slujbe comandate,cu
scop expresde a face pe cei ce se roagdsf,
caddin extazuluitiirii dezbinlrilor dintre ei?
in cadrul pregtrtirilor penffu Amsterdam,
aceasti ispitl a fost vdditd, indeosebi,la
Oslo, in 1947 (este vorba de Conferinla
Mondialda tineretuluicreqtin,organizatide
cdtre Consiliul Ecurnenic al Bisericilor.
Conferinla a avut loc ilt oraqul Oslo -
Norvegia, in 1947, ca o pregStiresau ca
o repetifie a viitoarei reuniuni de la
Amsterdam,din 1948).
Deschizdnd discufia problemelor ecu-
menismuluiin paginile,,RevisteiPafiarhiei
din Moscova",noi trebuiesdpomim insem-
ndrilenoasfrede la aceastdprimd conferin(i.
Lucrul cel mai greu in probiemaecumenis-
mului s-adovedita fi caqtigarea aten{ieireli-
gioase a tineretului. Conferinfatineretului,
finutii in 1947,in realitaten-a fost decdt o
repeti{iegeneralS"sprea ajungela,,unitatea
de acfiune"; ea n-a fost decdt o pregitire
p€ntru Amsterdamul anului 1948. Care a
fost, insd, rezultatul? Df,m loc mai jos
impresiilor martorilor oculari. Printre aceg-
tia figureazdgi acel apologetal ecumenis-
mului, acel dugman deschisal Bisericii-
mame Ortodoxe Ruse! Profesorul Institu-
tului Teologic din Paris, unul dintre inilia-
torii dezbindrilor (lrenikon, 1947, Iulie).
Chiar gi pe acestluminat apologetal ecu-
menismului, conferinfa de la Oslo l-a
deziluzionat.
Tineretul agtepta,dup[ cum scrie acest
profesor,zilele Conferin{eide la Oslo, ca pe
o ,,zi mare" ca pe un preludiu al
,,descoperirii" Imp6r[tiei Ceregti.,,TineretuI
acestaa tr6it cu contradicJiiletragice ale
viefii - prin revolufii, rdzboaie gi atAtea
curentepolitice,socialegi economice.Oslo.
ecumenic, intemalional gi cregtin - li se
infdliga ca un templu strilucitor plin de
lumin6"ca un pisc al unei unitili tnftptuite.
Dartineretul venit aiciarf,maspestemdsurd
de uluit. Chiar numai din punct de vedere
organizatoric, Conferinla nu-gi atinsese
1elul.Nimeni nu gtiaginici nu wea s[ gtie,-
cum se poateridica cineva cu sufletul dea-
supravalorilor trecdtoare...".
,,Faptcapitalestec[ tineretul,numai aici,
la Conferinfa din Oslo, a luat cunogtinfi
despreexisten{adezbinf ilor intre Biserici.
$i - cu toate ci" potrivit programului -
Pagina15
cuminecarea(hp6r6qirea) era prevlzuti la
un loc penffu tofi delegafii,dupd sdvdrgirea
Liturghiei luterane,tineretul anglican,ofto-
dox, uceniciilui Hristos,quakeriigi algiiau
refuzatsdparticipela cuminecareacomuni.
in ciuda agteptirii organizatorilor, sepa-
ratismul a aplrut tocmai acolo unde ar fi tre-
buit, de fapt, sd se producdrezolvareatutu-
ror confradic{iilor.Ortodocgilorli s-apermis
si semanifestegi ei, dar numai cu Liturghia
lor. Sd predicegi sd vorbeasc[,insd,nu le-a
fost ingdduit. Demonstrarealozincii: Dom-
nia lui lisus Hristosa fost redusdcu totul la
limit6. CuvinteleHristos-Domnulserepetau
la toateserviciiledivine, la toateintrunirile;
se afigaupe to{i perefii.Acestecuvinte erau
infipte in capetelenoastreca un cui bitut
prin lovituri de ciocan. $i lucru curios...
lumea a fost proclamati ca supusd lui
Hristos.In realitate,ins4 aceastdlume, degi
biruitd" gi nu convinsd,rimdne pentrLttot-
deaunaaceeagi,egald cu sine. Este un iad
sub domnia lui Hristos".
Noi, ins6, n-am gdsit in articolul amintit
descriereaunui caz de mare insemndtate.
S-a constatatcd textele slujbelorortodoxe,
prezentatede cdtreparticipanfii Confbrinfei.
contineauin simbolul credintei,,Filioque"
iar in locurile pomenirii capului duhov-
nicescal Bisericiise afld titlul gi nurnele
pontifului de la Roma. $i iati cd profesorul
amintit a trebuit,cu cdtevaminuteinaintede
inceputul serv'iciuluidivin, sI apari in fa{a
asistenfeigi s-o convingd cd s-a produs o
regretabild,,neinfelegere" gi cd slujba va fi
oficiati dupl rdnduiala ortodoxd...Acest
lucru, noi, personal,l-am auzit de la un par-
ticipantal Conferinfeide la Oslo.Nu putem
apreciaaceast2l intAmplarealtfel, decdtca o
ascunsddiversiunea Vaticanului.,,Oslolui
1947", ca o conferinJl religioasi extra-bis-
ericeasci,a eguatin totul. $i cu toate aces-
tea,ea a fosti pe scarduniversal[- ceadin-
tdi experienfdde rdspunderea ecumenismu-
lui, o incercarede a substitui unitatealSun-
trica" de neatins, a Bisericii lui Hristos,
printr-o unire conditionati, exterioard, a
oamenilorBisericii gi de a isprdvipregltirea
terenuluipentru acceptareagi recunoagterea
,,ConsiliuluiEcumenical Bisericilor", din
Amsterdamulanului 1948.Nu eranevoiesd
fii cancelarulpontifului de la Roma, pentru
ca sd afirmi cd reuniuneade la Amsterdam
incepuseincd de atunci,de cdndpapaPiusal
XII-lea se afiqase,in 1945, dupl zdrobirea
Germaniei,ca apdrdtoral nemlilor, chemdnd
lumeas6-icruJe,gi poategi cevamai inainte,
- arn zice noi - atunci cdnd el binecuvdnta
nivdlirea nemfilor asupra Patriei noastre.
(Traduceredepr. P. G. Extras din Ret'ista
,,Ortodoxia" a Patriarhiei Romane,trnul
II, nr.3, iulie-septembrie 1950, Bucu-
reSti).
Credin{aortodoxd
 Familia crestinl
Urmaredin pag. I deziderataratAcd libertateacdgtigat[cu jertfa
atdtorfratriromdni esteinteleasdde unii drept
civice ,,Coalilia penfru familie", susJinutiiprin haos,eluddndu-se faptulcd eaconstituieun dar,
cele peste trei milioane de semnAfuri,solicit6 ins6, in aceeaqimdsur4 gi o mare primejdie.
amendareatmpricinatului articol care definegte
in mod, se pare, bine gdndit gi ambiguu teme-
luirea familiei. Iatii textul cu pricina: ,,Familiase
?ntemeiazf,pe cisdtoria liber consimfiti intre
sofi, pe egalitateaacestoragi pe dreptul gi inda-
torirea plrinfilor de a asigura cregterea,educafia
gi instruireacopiilor'' (art. 48, alineat l, Consti-
tufia Rominiei).
A fost o scf,pareatunci cdnd s-a redactattextul
legii fundamentaleori o portif5,,uitatii", ?n sco-
pul sprijinirii multor nelegiuiri? ,,So1i" este un
termenbdiguit gi deschistiilmicirilor de tot felul.
Tocmai de aceeas-a cerut revizuirea lui, sprea se
afirma clar, f6r[ echivoc: ,,familia se intemeiazl
pe cdsf,torialiber consimlitd intre un birbat gi o
femeie". De ce vld unii in aceastao solicitare
nefondati, nefireascf,?Ea reprezinti un indemn
normal la exprimarea democraticd a voinlei
romdnilor cu privire la una dinne valorile funda-
mentale ale societiltii, familia. Apelul Coaliliei
pentru fam:lie are ca fel protejarea familiei, a
parin{ilor gi a copiilor, iar nu condamnareaper-
soanelorcarenu impirtiqesc aceleaqivalori creg-
tine gi morale. Credefi cd existd doar tei mil-
ioanede romdni ce aderdla prezentuldemen? SI
ne amintim ctr sffingerea semndturilors-a fbcut
inff-un timp record gi cf,, potrivit Constitu{iei,
orice iniliativ6 cet5feneasc6,susfinutl de cel
pufin 500.000 de cet{eni cu drept de vot poate
declangaprocesulde revizuire a unui text consti
tu{ional (articolul 150 din legea fundamental[).
Potrivit uzanfelor legislative, iniliativa trebuie
avizatl de Curtea Constitufionald, lucru care s-a
int6mplat dejq dovada cea mai concludenfii cI
s-au parcurs etapeleprevlzute de lege pentru ca
demersul sf, se incadrezein prevederile consti-
tufionale. Degi pagii au fost respectafi,degi s-au
strdns de gase ori mai rnulte semnlturi dec6t
prevedelege4 Parlamentul{irii, care ar trebui s[.
supuni la vot aceasti iniliativa legislativl gi sd
organizezereferendumulce va deciderevizuirea
textului constitufional impricinat, tergiverseazf,
totul. De ce oare?Cine se teme sd asculteglasul
poporului?Nu am spusdoar al ortodocgilorc[ci,
potrivit reprezentafilor,,Coalitriei penfu familie",
in cele-pestetrei milioane de cetiteni cu drept de
vot se glsesc nu doar ortodocgi,ci gi membri ai
multor culte religioasedin Romdnia. Sigur, din
punct de vedere politic, campania pentru
revizuirea Constitufiei pentrupricina men{ionati
constituieun eveniment fbr[ precedentin istoria
societilii civile romdnegti5i a democrafieidin
garanoastri. Ag vrea si cred ci estedovadaunei
renagterispirituale a societifii rorndnegti.
Piedicileivite la tot pasulin implinireaaceshli
Credinfa ortodoxl
Omul devine cu adevdratliber doar atunci cdnd
spuselepoetului Ioan Alexandru, despreo liber-
tate responsabil[ care, din p[cate, tinde sd se
transforme int-una anarhicI. De ce? Din pricini
ctr unii confiatride-ai nogtri, neinfelegdndrolul gi
rostul valorilor cregtine, se tot indepdrteazi de
Evanghelie, fxdndu-gi cenfrul de greutate in
reperesffiine de simJireagi tadilia romdneasc5,
tadilie deplin conformd cu principiile invdl5turii
Mdntuitorului Fkistos. ln ahre situafie, omul
cade,scadegi decade,cdci pune accentulpe afir-
mareapropriei autonomii: inrobindu-sepldcerii,
uit[ de menirea sa sffintJi.
lntr-o astfel de atmosfertr"asistilm la o rds-
turnare a valorilor, la incercarea de compro-
mitere a legii morale, la preschimbareaomului
infr-un deplin obediental materiei.De aceeatre-
buie sf, rlmdnem pe baricade,strdduindu-nedin
rdsputeri sI ne indreptiim pe calea luminatii a
Cuvdntului lui Dumnezeu.
Pundndu-sein discufie institulia familiei, se
cuvine si subliniem ci Biserica noasff[ sffi-
moqeascda acordat o atenlie speciald familiei
cregtine,deoareceea reprezrnthmodelulveriabil
de luptii gi de plstrare a valorilor moral-cregtine,
in general,$i a celor ale nafiunii romdnegti,in.
mod special. in Ortodoxie, cf,sdtoria dintre un
blrbat gi o femeie primegte suprema spiritu-
alizare,maxima valorificare,dar indeosebiacea
armonie care o feregtede excesegi imoralitate.
Pe misura ruperii de Bisericl a familiei, se con-
stati o pierderea unitiilii gi sfin{enieiei, o dispa-
rifie chiar a sensului de jertfd qi de dlruire in
iubire, primfud egoismulgi satisfacereaplicerii;
familia ajunge,in cele din urm6, o povar6,iar nu
un mijloc gi un dar binecuvdntatde Dumnezeu
penfru dobdndireamfutuirii. Familia, doar aga
cum a rdnduit-o Dumnezeu,poarttrfocul sacrual
oricirei civilizalii, alcdtuind baza intregului
organism social. Ea reprezintA suatul unde se
planteart sdmburelecredinJei,al rnoralitilii gi
civilizafiei, mijlocitoare inffe generafiilevechi gi
noi, punctul de inceputal infegii viefi sociale.
Biserica vine in intdmpinarea unor astfel de
probleme, ar[tdnd insemn[tatea Tainei Cunu-
niei: prin aceasta, familia cregtin[ devine o
taini a vietii ,,in Hristos gi in Biserici" -
temelie tare gi neclintit6, ce asigurl sfintei
inso{iri trdinicia. Familia, unind blrbatul cu
femeia, fiecare in ddruire reciprocf,,descope-
rindu-se pe sine prin celdlalt, oferfl unica
modalitate in deslugireatainei viefii umane
intru iubire. (Text preluat cu incuviinfarea
autorului de pe portalul doxologia).