tis. " (13, P. 58). Din p6cate, problema instituliei "n[piei" in societatea tradifionali rornd- La rflndul s6u, etnolq neasc[ a rlmas practic nerczalvatd. O reconstituire din cioburi a sistemului fel de practici sexualg I arhaic al n[giei impune de la bun inceput un studiu paremiologic. ritate, erau in vigoare T 1) Unele proverbe rom0neqti se referd la imensul prestigiu de care se bucura "sensul limitativ d1 nagul in mentalitatea populari: "Tot nagu'(-gi) are nag" sau (in forma versificatl legat qi de o altd cutn .deAnton Pann, "cel istef ca un proverb") "cum are na$ copilaquvAqa are naq gi trivit cdreia, in ca&ulo Si obligalia de in$iat. nagul" sau "[cutare] gi-a gdsit nagul" sau "Nagul se respect[ mai bine ca prrin- tele" etc. (7,It{,p. 482;8, pp. 162-1 64;9,p.136). Avem aici, in nuce, expresia prirnul la mireasd." (8, imensei autorit6fi de care beneficiazi naqul in ochii finului, in toate aspectele S-ar putea crede d1 sale, spiritual, religios, social qi chiar economic: "Thci fine, nu te-ntrista,l cd-ti "puta finului" se referl poartd naqul grijal $i toati cheltuiala" (10). Important este faptul cd mai multe Nicolae Constantines proverbe gi zicltori populare romBneqti se referi qi la un presupus rol sexual al El a mai suslinut firyE napului, pe l6ngd cel socio-religios. Iat[-le grupate tipologic: *o datd vede nagul pizda finei" de mine mai sus cur 2) sau "o dat5 vede nagur pufa finului (s[ vedere "ingrddirea fu zice pentru cele ce nu sd cuvine a vedea gi a urma adeseori)" (Iordache Goles- intr-o practic[ cund a4 Pilde i tdlcuirea lor, cca 1832); prin exercitarea lui $ t 3) "Naqul vede intdi pizdafinei/miresei" sau "tnaintea mirelui trece naqul,,; civile gi religioase, cl 4) "Nagul boteazd,,naqul cuteaz6" sau "indriTneqte ca naqul,? (7, ry p. 4g l; considerau unireadiil 7 VI, p. 497; 8, pp. 160-166; ll,pp. l75,2ll; t2,pp. 67,150;). rati nici Posibilasend Pe de o parte, nu sunt date suficiente penku aaveasiguran{a unui arhaic rol de indemn de a nu red inifiator sexual pe care l-arfi jucatnagul (naga) ?nnoaptearunfii. pe de akdparte, mai ap[rea ocaziad sunt suficiente datn ca s[ nu se exclud6 aceasti probabilitate. in mod surprinzitor Referitorla Proud pentru pudibonderia de care suferd in general cultura rom6n5, acest subiect deli- marcareaunui Prirflcl cat nu a fost ignorat de c6fie unii cercet[tori rom6ni. Chiar dacr, de reguld, acegtia avea in noaPtea nr{t doar au zus{inut existen{a fenomenului, f6rd s6-l studieze ca atare. Cflteva nume spus, in ceea cePrin; merit5 sr fie menfionate in acest context: Romulus vulc5nescu (13, pp. 5g-59), Pare a fi o iPostazil Nicolae constantinescu (8, pp. 160-166), Stelian Dumisffrcel (12, pp. 67, ls}), arhaice 9i cutumek lr Ion Ghinoiu (14, pp. 132-133),Lucia Berdan (15, pp. 190-194). o'dreptuf'nagului aq Este drept c[ nici un efirolog sau antropolog romdn (cu excep]i aparltald a formulatS deNicoh' lui N. Constantinescu) nu a incercat si rezolve problema rolului sexual jucat "Ceea ce era, d de nag printr-o abordare sistematic[. Dar concluziile lor au fost destul de tran- cePtat ca atare ded qante. Iati opinia lui Romulus Vulc[nescu din 1970, primul cercetitor romdn -unact imoral, ofrdl care s-a exprimat frontal in aceast[ privint[: ObiceiulP6mfu! "in actul cdsdtoriei au interveiit practici si uzanle juridice afieJ cdror cu legile scrise (WE efecte qi semnificalii qi-au pierdut cu timpul tnlelesul. Nasul a tndeplinit mult surprins aceastdmoil timp rolul principal de iniliator sexual tn ritul cdsdtoriei. ziv vechiul "drePflrl [...J Funcliuneo de