DR-LIPT.

TTEA SOCIALA
CA AIAVISh{
t
L.)escopelirel sensulr:i a ceea ce se nuI11e5te ,,dreptate
sociali" a fost
';r'la.linti'c principalele ruele preocuplri timp cle tnai iline cie zece ani. Atn
::5urr il iitjrasti itrcercarc
-
sau, mai curind, am ejul)s Ia concluzia c[,
eruirci cind se r,rferi l:l o socieate alcltuird din oar-ueni libc:ri, expresia nu
:lIe ni,:ir:n inlcies. Carutaicii motivulr.ri pellrri.r care ea a domittat totuqi circa
-rr
:l;-.J*i tiis,:uiiii:: pc'iiti.:,:. t-iind tolositi
1-lcste
toI ctl succes
i]elltru
pronlo-
,,3rcir
ievrlrciicir-ii,,-rr ar;rir.i-ririrl grtii;uri i'izind c mai nlare por!1c ciin ceea cc
u bun in.,'llti, rliniine, cu r()ate acester., ft)irt.e inreresartti. De aceast:r md
i oi t)crj)3 irr priticipiil aici.
Tretrrii..' ll incel.rur si explic insi pc scurt, a$a culrr incerc si clenrorrstrez
si pe larg iri i'ol'.rului al doilea al c5rJii in:le Larv, I.egislatiott attd Liberty,
ltlati'ilr.:uis tle pubiicare, de ce arn ajuns si privcsc
,,dreptatea
socialS" ca
fiind nimic nrai mult clecir o expresie farl coniirrut, lblositd conventional
per)iru li alirrna cI o anun'ie rrrvenclicarc estc
justificati. in absenta oricirui
rerrrei^,{r:est volurn, ce poarti subtitlul lrlirujul tlreptdlii sociola, este
intr-aclcvir- rnenit s:I-i convingi pc irrtelectuali cd nogiuuca de
,,dreptate
.socialii". pe carc ie placc irtit de muh. s-c fbloseescS, este discreditat5 din
punct ri.e veclcrre intelectual. Ur-rii s-au inclinar, tlesigur, in fala acestui
lucru; dar cu nei'ericitul rezultar c5, dreptrrtea
,,sociale"
tiind singurul f'el
tlc clreDratt: la care s-au ginclir vreodatS. au lbst irnpinqi cltre concluzia ci
nici i-r utilizare a termennlui
,,dreprate"
nu are ingeles. Arn tbst deci silit s5
aril itt aceeagi carte ci regLrlile de conduitf, individuali
just.'r
sint tot atit de
itrclispensalrilc ntcnlinerii unei societlti paqriice cie oanreui liberi pe cit sint
rle itrcotrrl;iitibile cu acellstir striduin[ele de a realiza dreptatea
,,seciali.".
Noliunca de,,dreptate sociaii." este folosit:"r irr general azi ca sinc'n'r11
pelrti.u Lreea ce sc nulnce inainte
,,dreptate
disrributivi". Aceastr din unnd
sintagn)I sugereaz.S poare mai bine ce se inlelege prin ea,5i totodatd aratX
de c'er nu poatc fi eplicati rezultatelor unt'.i economii de piali: nll poate
cxista rtici o dreptate clistributivS:rcolo unde nirneni nu liice ciistribuiri.
l)repta(ca itrc sel)s uttrnai ca regulii pcrltru cotnportalncntul untan.
$i
rrici
un l'el cle: r'eguli irnaginabile pentrLr conduita persoanelor ce i5i 1!rnizeazz"r
reciproc brtnuri si servicii intr-o econurnie de pia15 nu ar procluce o clistributrie
DREPTAI'EA SOChLA CA T\TAVISM 4.]
care
sI
poatl fi descrisl, cu .sells, ca fiind dreapt5 sau ncdreitptd" Persr;anele
DOt
sd Sc cc)lttporte cit se po:ttc de drcpt, dar, cttlil e[ectele
,
pelltl'Ll pcrs(ii]!ie
scparlte,
ttlt por t'i rrici fixate inten[ioniit, nici prevEztlt!
(ie
ceilllti. sliirea
dslrrcruri
ce rezulth nu poitte l'i numiti rrici tirelpti, nici Iri'dle::lpti-
Colrplcta
lipsi cle clontinllt a expresici ,,dreptate
sociali" se manifesti
prirr
taptul ci nu existd nici un consens ilsLll-\ril a ce ilr ccre rlreptatca soc:ialf,
in
siruagii
particulare; prin faptui ci nu exisu'r nici un iltijloc tle verificare
cunoscut,
care sd decidl cine are dreptate atullci cincl plrerile silit difelite ,
in
fine,
prirr faptul nici o scirernl precoticeplll:i de distribu[ie nu poat.e fi
conceputd
efectiv inrr-o societate ai clrei iletnbri sint iiberi, in sensul cii !i
sc
permite si-qi foloseasci-r propria cunoit$tere
lielltru
prrlDlii|-r 131 51;611r-r1i.
intr-adevil',
responsabiiitatea moritlli indivitluali a cuit,ti
pentrLl aclitrnilc
sale
este incolltpatibilir cu realizarea t,rettntti ziscttteitea tncldel
qcnerill {-i()
rtistribuqie.
()
cit cle micd cclcetare aratfl cX, de$i rttulqi oatlteni sirtt rrcmuiiuitiiti tlc
mr.rdelul
de distribulie existent, r:ici untrl tlirrtre ei nu arc de tapt vreo iilee
clari cu privire ia urotielul pe crrre l-:rr consiclera rlrepl.
'I()i
ccr()il ce plltclrl
glsi sinr evaludri inclividuale ale unor caz.:.tri p;trlicttiare,::t tiircl nedrepte.
Nin,eni nu a glsit incd nici micar o singrtrl regulii eenerali rlin crtre s-ar
pgtea decluce ce este .,drept din punct cle vedere social" ir. totlic,-,itz.urilc
particulare care s-ar subsutna ei
-
cu excep[ia reguli! ,.iir titttncii egllli,
platd egalti". Libera compcti(ie, irnpietlicind sri se acoiclc ;tlitil irtr-:Ii(ic
rneritelor, uevoilor sau altor aselltenca lttcrttri pe care sr: bat'-eazi drep'i:ttca
sucialt-r, tirrde sI irnpunl regula plilii egale
2
Cei rnai mulli oamerti cred cu tlrie in
,.dreptatca
social5", cl',iar rluiri r:e
au dcscoperit cI nu qtiu, de 1apt, ce inseanur5 expre:;ia, deoarecc ei st
gindesc c5. dacl aproape toatl lunrea crecle in ea, trebtrie ca cxpi-csia s;i
continS ceva. Terneiul acestei acceptf,ri aproape urriversa!e a unei cr:nvirie,cri
cu o srriiiriicalie neinleleasf, de oarneni este cI noi am mogtenit dc la uu tiil
auterior cle societate, in care omul a trlit rnult mai rnuit tirnp decit a tri-rit
in cel actual, anumitc instincte, acum adinc inrricl5cinatc, care sint irrsh
inaplicabile civilizaliei actuale. intr-adevir, ornul a ieqit din socictateir
prirnitivi atulrci cind, in anumite condilii, rrn uurnlr rot rnai mare Ce
peisoane au beneficiat de succes, clriar d:tci-r ignorau rcc,le principii cc
uri:nginuseri laolalt[ vechile grupuri.
Nu trebuie sh uitim cS, inaintea ultimilor zece mii de ani in care r:rrrtrl
a
(lezvoltat
agricuttur:r, ora5ele gi in final
,,Ivlarea
Societate". el tri'rise cr
a,
\
t"'
.\r
-.:.
,\f
v*
p,'Yl
,/\t
/'
"jrh{
'
r ,o"$"' '
i't\
("
..
\
"..i.,.
., JrL.linc
jrricre
baz.rra pc alominatie, acoperind ieriroriul comun
|
rct
mai mare de oameni, sub forma simtolurilor pe cale lc nulnim
l,r::rr]
'
i n...o"ue nu mai sarisfdcea acele instincte milcnare-
,'
.iiltlre seDlinlenlcle nlorale cale ne dolnin6 inctr
Si
pe care le aProbam Ia
.
-
\ .,iir.-r,"'l"rt, *;;;;;;; J" o.g"nirr."
in iare. cet pulin p".,tru
I
s-a sugerat nu o dattr ca rcoria ce explice fuoctionatea pielei se fie
!
I conducerea masculului lider, era lot a(it de mult o condilie a existe[lei sale
I
rroc
sau schimb
-
kalallateit- M-^,mindttrgostit intru ci[va de accst cuvirt,
, [,ir",r*i e! au tbst rransmise culrural
prin
invilare $i
imiratie, dar s-au gi
i
iace
pe urr slr5i, str ne iase in intimpinare
$i
se ne serveasc5,
,iocul
,''-
-"';; --::-::-r-:--.:,--^---:::,-^*;;-
"
- :
^"-t""i"i-
Iii'rertatc natural5., aclevS.raLa libertzrte fiind un artefact al civ
colrlrine privind loate nevoile, la carf viseazl socialiqtii de ast:-rzi, llu poate
cxistaexpetinrenrindividuariiber'
I
ytrA'*m*
t
*
^rtle
"/
t'*w
uHttt*4
//
lvlarele pas inainte care a ficut posibilS dezvoltarea civilizaliei gi, in
cele clin urnui, ,societatea Deschisd, a ttrst inlocuirea tr-eptatii a scopurilor
obligaror-ii specifice clc cltre reguii abstracte de corrduitd
5i,
o rlatli ctt
aceasta, inlcr:.uirr:a actirtnii cor)certa.[e sutrsurnate unor indicatori couruni
iie cilrrj
iucare:r
unui
.ioc,
ceea ce a constllidat orclittea sponranit. Nilrele
^aul
4e'*,T i"'ko
/7-aa
@-,
->
fr</."via
,-\ r A Hr\yEK
_
rExrE r-L,NDAMENTALE
/
^i
*'
r::
r^r"
"..^IjI".
ls)
,rl
*nt@
,
'
'Il
7-*#'
a .-
--,-
a- | ,.^.;^.-ariz.r, r;$a^.ra.i r-' .rF,r n^(ihilii,rp.
'rnci
nrnrprlirri nrin cgre
-
<pcriorgi
je
riln? J. cel puljn o surlt de ori mai lunge in Nici cete, de
;
citrig
realizat a lbs! acela ci s-a crear posibilitatea unei proceduri prin care
,i
i.r1r.1rinr.,riv 50 dc menrbri, in care ilDpirleau iII comuD hrana
Ei
in care
i iotrerga
informa(ie, extrem de rf,spinditl, a devenit accesibild unui numer
irniriv de socicrare au creat mulie
i
ae
pia1l. Dar accasta implica
9:
"i ll-:1a-:1tt1l:.r-1i,ltelor
asoPra difedtelor
:rirelor por[ii din prad, diver$ilor
I
Je
cind am aflat ce itr greaca veche el insemna nu nuNai
,,schimb",
ci
^li
rru supmyieluirea
cetei.
gs(e
mai
i
"admitere
in comu tate", precum
-$i
"schimbare
a.cuiva din adversar ilr
.
mut! deci! probobil cI mulre Clirrrre senlimenreie morale dobindite aiunci nu
!
pri"t".t".
Am plopus prin
.um1."
^ti^t"Tir"
]o"]1 3ie!ei'
prin care puJeru
. .-""-{
G"n lo-in a'r-.)em.;;l;; uEEu-derenuinate
genetic.
i
canlaxiei"
--=s
'/r''
Dai nu roice esre nrrural peniiu noi, in aceir sens, estc din acest rnotiv
i
Procesele de pialtr corespu nd intr-adeve r pe dcplin defini{iei unui
joc,
'
lt'
I
ir,tiver:,: circunrsranle oeerr;tatnr saLr beiii:fiCpanuu Aibindiiea sf6ciei. i ,9a
"un,
o gesim in The orford English Dictiunary..Este vorba desprc
"o
arrlgiro:
peoirlr xrit de mulli oarneli : un scop unic sau o ierarhie conruDl : abilitatea $i
fo4a supedoare sau de noroc". DiII acesl pu o! de vedere, esle
Je
leturi
]ii o rcparrizare deliberati a mijloacelor conform ur,ei perccptii ati( unjoc al abilitililor, cit
Si
unrtl al
lansei.
Mai
Presus
de orice, esrc un
ct,rnune asup.a meritelor individuale- Acesle fundamente ale coerentei sale joc ce se e$te la a ob$ne de Ia fiecarejucltor cea mai valoroasl cot tributie
inrpuoeau totuqi
ii
ni$te limire
posibilei dezvoklri a acestei forrne.de
i
la fondul lotal din care.fiecare va cistig! o parte cenu c- deternlinatd.
.-
->
;e putea adapla, prccurn
$i
ocaziile i Jocul a fos! probabil declanlat de oameni care isi abArdonasete adtr-
societare- EveninrenEle la care grupul s
cle care putea el profi(a crau lrumai cele de carc membrii siii elau con$rienii
i
postul
si
obligaliile tribului lor pentru a obtine ci$lig din slujirea nevoilor
e lijtocir. IIai muir. o persoani uu purca i-ace aproape [ici uD lucru
I
altora, pe care nu-i cunoasteau personal. Cind neguslorii din neoliticul
rueapioblr tie ceilaili. EsG o ililzie si nc imagintrm oDrul din soeieratea
,
t,
'.p.:ri;
si-^u
!ua! in barci inctrrctrturile de topoare de pialri
-
lraversind
primirira ca iircl libea.
pentru
un animal social nu exista nici un fel de
i
Canalul Minecii dinspie Marea Britanie
-
pentru a le schimba pe ambri
qi,
1ei.
in
i
probabit, inci cle pe atunci, pe ulcioare cu vin, scoplrl lor nu mai era sf,
..rdrul grupului, o pfso"ne
^t
*iF r;.irn.pafiu r"cunoscut de ac(iun
i
slujeasce nevoile unor cunosculi, ci se oblind maximum de cistig. Tocmai
independenta I chiar cel aflat in frufrtea cetei se putea astepta Ia supunere,
i
pentru ce erau interesali doar de cei care urmau str le ofere cel mai bun prcl
sprijin
si
in(elegerea sernnalelor sel\ doar cu privire la activit:ilile convcn-
|
pe produscle lor. ei ajungeau la persoane complet necunoscule. al clror
lion:rlc.
Cilt vr.cll)e ficcare Lrelruie silsc puni in slujba acelei ordini ierarhice
i
nivel dctrci il ridicau aslfel multmai tnultdecit ar f t,icul. dind ropoarelo
vecinilor lor, care ar fi
$tiut
qi ei. desigur, si le foloseascf,.
-\
-J
^-
rq-., r- t / ,>
Pe m5surf, ce semnalul abstract al pre[urilor lua locul nevoikrr semenilor
farniliari, ca scop cetre care sint indreptate efortllrile oamenilor, s-au
dcschis posibiliteti complet noi pentru utilizarea resurselor
-
dar aceasta
n.jccsitlt qi zrtitudini morale complet diferite, care sii incura.jeze exploatareli
acestor posibilititri. Schimbarea s-n produs mai ales in noile cenrre urbanc:
de colllr:r!
5i
rneqte;ueul-i, care s-au rliscut in porturi si i;r incruciq[rilc cie
-:?
-:>
'..' F.,'\. IIAYEK -
]'EXTE FUNDAMENT.ALE
drunluri comerciale. acolo unde oamenii care scipaserd de disciplina
rnoraiei iribale stabiliserl comunitAli comerciale 5i
dezvoltau reptat noile
reguii ale jocului
catalaxiei.
liecesirarea de a li concis mi silegte si simplific aici intru citva lucrurile
5i
si ioiosesc rermeni familiari acolo unde ei nu sint foarte potrivigi. Atunci
clnrl irec cie la morala cetei cte vindtori, in care omul
9i-a
petrecut cea mai
inare perte a istoriei sale, 1a morala care a ticut posibili ordinea de piali
a Societalii Deschise" sar peste un indelungat stadiu intermediar, mult mai
scurt totu$i riecit viala peirecute cle orn intr-o mici ceat5, dar totugi mult
miiiliung decit cel ,Je care s-a bucurat cleocamdati societatea urbani gi
comerciali, gi care este imporranr deoarece de la el dateazl acele codificiri
erice care au icrsr incorporate in invdldturile religiilor monoteiste- Este
',orba
tiespre perioada vieguirii omului intr-o societate tribali. Aceasta
reprezinti, in mai multe moriuri, o perioadl de tranzigie intre ordinea
concreta a societlgii primitive a oamenilor aflagi fag[ in tatrd, in care toti
rurembrii Se cuno$teau reciproc gi seryeau scopuri comune specifice, gi
si:cietatea dc,schisS. gi abstracti, itr caire ordinea rczultE din respeciarea de
c:irre persoalte a acelora5i reguli abstracte ale
jocului, in tirnp ce acestea i:ii
iolosesc cunoasterea pentru a-qi urmiri propriile scopuri.
iir rirnp ce emoliile noastre sint conduse incd de instinctele adecvate
succesului micii noastre cete de vinlrori, tradigia noastrl verbalS este dotni'
nati de ilatoriile ia15 de
,,aproape",
semenul din trib, gi ea il privegte incl
in mare mdsurl pe striin ca tiintl in afara sferei obligagiei noastre morale.
intr-o societate in care scopurile individuale erau in tnod necesar
riiferite, tlind bazate pe cunoa$tere specializatI ,
iar eforturile ajunseserd si
fie incireptate citre schimburi viitoare de produse cu parteneri deocamdati
necunosculi, regulile comune de conduit[ au luat locul scopurilor comune
specifice, ca fundament al ordinii
gi plcii sociale. Interacgiunea
persoanelor
a devenit un
joc,
deoarece tot ceea ce se cerea fieclreia dintre acestea era
respectarea regulilor, nu preocuparea pentru un rezultat anume, altul deCit
acela de a ciqtiga cele necesare sus[inerii sale
5i
a familiei sale. Regulile
care s-au clezvoltat treptat, deoarece flceau acest
joc mult rnai activ, au fost
in csenli legea propriet5lii gi legile contractului. La rindul lor, aceste reguli
au lictrt posibil[ Civiziunea to1 mai accentuatl a muncii, precum
5i
acea
acomodare: reciprocd a eforl'.rrilor independente, pe care o reclamd o
iiiviziune a rn'lncii f'uncgionall.
5
Desr:ori nu se face o apreciere corecti a deplinei semnificagii a acestei
cliviziuni a muncii, deoarece cei mai rnulqi oameni o concep
-
in parte,
DREP'IAflrA SOCIALA CA AIAVISIVI
datorit5
exemplului clasic dat de Adarn Srnith
-
ca pe un arzrnjament de
,.rrdine interioarS, in aga fel proiectat incit diferite persoane s[ contribuie la
etapele
succesive ale unui proces planil'icat de modclare a anumitor produse.
De
fapt insd, coordonarea, realizatd de piagd, a elbrturiior ciiverselor
intreprinderi
de a furniza materiile prime. uneltele gi semifabricatele nece-
sare
deflnitivlrii mlrfii ce constituie produsul final este probabil niult rnai
importantl
decit colaborarea organizatl a numerogilor muncitori specialigri.
Realizdrile pietei bazate pe competilie sint in mare rnf,sur[ dependente
de aceastd diviziune a muncii intre companii sau de specializare, gi tocmai
aceste
elemente fac posibili piala. Pregurile pe care producitorul le g6segte
deja
pe piagd ii spun pe loc acestuia ce s[ producl qi ce rnijloace si
foloseascl
in producgia respectiv[. Din aselnenea semnale ale piegei, el afld
cI este de agteptat sf, poatl vinde la preguri ce acoperl cheltuielile ficute qi
cE nu va folosi mai multe resurse decit cele necesare scopului sdu. Strldania
lui egoistl citre ciqtig il irnpinge qi ii d[ rnijloacele s[ facl exact ceea ce
trebuie sI facd pentru a arnplifica la maxirnum gansele oricf,rui mernbru,
aies la i:i':impla.e, din societatea sa
-
dar numai dacd pre(urile la care poate
ajunge sint deterrninate exclusiv de cdtre forgele pielei,
si nu de cltre
puterile coercitive ale guvernirii. Numai prelurite determinate de piaga
IiberI vor face in aga fel incit oferta sd egaleze cererea. Dar nu numai atit.
Pregurile de piatr5 liber[ asigurl gi ca intreaga cunoa5tere a societlgii, aflati
intr-o stare de dispersare, sI fie luati in calcul gi folositi.
Jocul pietrei a condus la dezvoltarea gi prosperitatea cornunitililor ce il
practicau, deoarece el mlrea gansele tuturor. Acest lucru era posibil intrucit
remunerarea serviciilor fiecdrei persoane depindea de fapte obiective, pe
care nu le putea cunoa5te nimeni in totalitate, qi nu de plrerile cuiva cu
privire la cit s-ar fi cuvenit sd aibi fiecare. Dar aceasta insemna gi cd, clegi
abilitltile gi hlrnicia amplificau
Eansele
unei persoane, ele nu-i puteau
garanta un anumit venit;
Ei
cd procesul impersonal care utiliza intreaga
cunoa$tere dispersatl fixa pregurile astfel incit ele spuneaLt oamenilor ce sd
facr, fdrd ca astfel si se stabileascr o legrturd cu nevoile sau meritele. cu
toate acestea, funclia pregurilor, mai ales a pregurilor serviciilor, cle a
stiraula productivitatea
5i
ordinea depinde de capacitatea lor de a-i informa
pe oameni cu privire la locul cel mai eficient in cadrul structurii globale a
activitrtilor
-
locul in care este probabil c[ vor aduce cea mai rnare
contribulie Ia rezultatul total. Daci, prin urmare, privim clrept
justi
ccea
reguli de remunerare care contribuie cit se poate de muir la anrpl ificarea
ganselor
pe care Ie are orice membru al comunitrlii ales la intirnplare,
atunci trebuie sI considerirn rernuneragiile determinirte tle piaga liberl
drept juste.
17
I..A. II.{YEK
_'IEXTE FUNDAIVTENTALE
Dar acestea sint in illotl inevitabil foarte diferite cle reuruneraliile
relativc"
Ce illsoieau organizarea lipului distinct de societate
in care a trdit specii
rroastri un rimp cu t11u1l nrai incielungat,
gi care, clrept urlnare' dominf, ilc';'
senrimeurelu ce ne cf,iduze:ic. Aceastd chestiune a clevenit extrem de impor'
ranrl ciin m0menrul in care pregurile au incetat a mai fi considerate drept
ccrr ciependent de imprejrrrlri necunoscute,
iar guvernarea a inceput s[
creetji cI ar putca Oeierinina, cu et'ecte benefice,
pretrurile' Atunci cir..1
guvernarea a inceput sI ialsifice semnalele de preq ale pielei' pentru a ci:or
edec.,,are nu avea nici un rnijloc de apreciere
(qi rot atit de
Putin
ca oricir,e
alrcineva ce poseda toilte inFormagiile sedimentate
in preturi), in speranta
c;i prin aceasra s5 poari li oferite beneficii
grupurilor considerate a le
rnerita in moci deosebir, in mocl inevitabil lucrurile au inceput sd meargi
prrrsr. )iu rruliai folosirea eficientl a resurselor, ci chiar
qi perspectivele de
i.r pLrrea cui.nplrrr sau
yiucie
contbrm astepterilor,
prin egalizarea cererii gi
a
irfeltci. s-iru climinuat prin aceasta in urare rn6sur5'
:
S-ar putea si fie greu de inleles, dar cred cI nu existd nici un dubiu c[
i
ajun-sem si folosim nrai multl informalie relevant[ atunci cind remuneralia
noastrL depincle indirect de imprejurlri
pe care nu le cunoagtem' Folosind
limbaiul ciberneticii, este vorba cleci despre faptul ca1 mecanismul de
feedback asigurl men!inerea unei orclini auto-generate.
Este ceea ce a
obscrvat Acjanr Smith, descriind clrept acliunea ,,miinii
invizibile"
-
pentru
a li ridiculizat timp cle doui sute de ani de cei care i5i bdteau
joc fdrl sl
inleleagi. intr-adevdr, tocmai pentru czi
jocul catalaxiei ignord concepliile
oamenilor privind ce ar mefita fiecare, recompensindu-i
dupi succesul lor
in practiczrrea
jocului in condiliile respectlrii aceloraqi reguli forrnale, el
prociuce o alocare a resurselor mai eficientd decit ar putea obline orice
proiect. ivli se pare cf, in orice
joc acceptat intrucit imbunitl[e$te perspecti-
vele tuturor, nu numai ale celor pe care
$tim
cum si-i intreginem prin alte
aranjamente, rezultatul trebuie considerat
just, citi vreme toti se supun
aceloragi reguli qi nirneni nu ingali pe nimeni. Dacir ei acceptl cigtigurile
provenite clin joc, persoanele sau grupurile care invocl puterea guvernlrii
penrru a clcvia fluxul bunurilor in favoarea lor fac o in$elitorie
-
indiferent
cle ceea ce putem face in afara
jocului piegei pentru a asigura un minim
clecenr celor clrora
jocul nu le furnizeazd aSa ceva. Nu reprezintl o obieclie
valabili la aclresa acestui
joc,
al cirui rezrtltat depincle, pe de o parte, de
abilitatea
jucltorilor qi cie irnprejurlrile inclividuale specifice Si,
pe de altl
palie, tle simplul noroc, fapttrl c[ perspectivele initiale ale diferitelor
pcrsoane, degi imbunltitite pentru to[i prin intermediul iocului,
sint foarte
DREPI'ATEA SOCIALA CA ATAVISM
departe
de a fi acelea$i. Rispunsul la o atare obiectie este tocmai acela cI
unul
dintre scopurile
jocului este de a da cea mai bunl utilizare abilifitilor
inevitabil
diferite, cunoaqterii
qi rnediuh"ri diferitelor persoane. Printre cele
mai
inrportante resurse pe care o societate le poate lblosi in acest rnod
Dentru
a amplifica fondul din care se extrag ciqtigurile persoanelor sint
iocmai
dit'eritele inzestr[ri morale, intelectuaie gi materiale pe care p;irinlii
le
pot transmite copiilor lor
-
plrinlii dorind adesea si acumuleze, creeze
gi pdstreze numai in scopul de a putea transmil.e toate acestea copiilor lor.
7
Rezultatul acestui
joc al catalaxiei va fi, aqadar, neapirat acela ci
numeroqi
oameni posedl mai mult decit consideri semenii lor ci ar merita.
Nu
este surprinzltor ci rnulgi ar dori sI corecteze aceastl stare cle lucruri
printr-un act autoritar de redistribr-rire. Necazul estc insI cI acel procltts
rotal
pc care ei il considerl disponibil pentru a fi distribuit existl nutnai
pentru cd rezultatele obtrinute pentru diversele elorturi fircute sint furnizate
de piagi flri nici o legdturi cu meritele sau nevoile, qi ci ele sint efectiv
necesare
pentrll a atrage pe posesorii de valori, care au inlbnnatii, mijloacc
materiale
qi abilitStri personale specifice, in acele puncte in cetre ei pot
a.duce la fiecare moment dat cea mai mare contribu[ie. Ce i ce preferl viala
liniStitti, bazati pe un venit asigurat contractual, necesitdtii de a-qi asuma
riscuri in vederea exploatf,rii oportunitililor aflatc in penriane ntl schrrnbare
se simt dezavantaja[i in comparatie cu posesorii unor venituri mari, carc
rezultl din continua reorientare a plasdrii resurselor.
Marile venituri oblinute efectiv de cei care au succes, indiferent dacl
acest slrcces este meritat sau accidental
,
reprezintl un elemerrt esen[ial
pentru ghidarea resurselor cltre locurile in care ele vpr aduce cea rnai ntare
contribugie la fondul din care toti iSi obgin partea. Nu arn avea atit de nrLrlt
de irrrplrlit, dacl nu ar fi tratat ca drept acel verit al unei persoane carc,
intrucit se profileazi, il determinl pe om sl aduci cea nrai nlare contribulie
la fondul total. Venituri incredibil de inalte pot asrfel fl uneori
juste.
Si,
ceea ce esie mai important, libertatea cle a dobindi asernenea vcnituri poatc
ii condigia necesard pentru ca oamenii rnai pulin intreprinzrtori, rnai pulirr
norocoqi sau nai puiin inteligenti si obginl venirul regulat pe carc se
bazeaz'a.
Inegalitatea, fa(i de care atit de mulqi oanteni au resentimente, nu a fost
iotu$i doar condigia subiacentl a producerii venirurilor relzrtiv inalte cle ciire
se bucuri cei urai mulli oameni din occident. Unii par: sd f ie cr:nvingi cd o
scf,dere
a acestui nivel geueral al veniturilor
-
sau cel prrIin o incetirrire:r
49
ii
I{.A,\'EK
-
TE-XTE FL, NDAN,IENTALE
ritmuiui cre;:erii sale
-
nu ar fi un pre! prea marc pentru a obline ceca
ce
ei considerd a li o disrribugie mai jusrr a bunurilor. Dar astizi existi
urr
t-rbstacoi chiar mai mare in calea unor asemenea ambifii. Ca rezuitat
n1
pi:cticarii jocului
caralariei
-
unul care di putin[ aten[ie dreptigii, dar facc
muit
rrenrru sporirea beneficiilor
-
populagia lumii a putut creste intr-o
asemenea misurd
(r'enirurile
crescind gi ele foarte muh) incit purem menline
Lceastd crestere. ca gi ceie ulterioare, nurnai daci folosim la maximurn
jocul
ce forleazi oblinerea celor mai mari contribugii la productivitate.
8
D.rcLi. in
genertl,
oiimenii nri apreciazi ceea ce datoreazI catalaxiei gi
cit tic uruit depind de ea pentru insigi exisrenga lor, gi daci ei au arlesea
resetttitnente at'nare fagd de ceea ce privesc ca fiind nedreptatea implicatd
in
ca. acestcir se daroreazr taptului ci ei nu au proiectat-o gi, prin urrnare, nu
o inleieg.
-I.rcul se bazeazi pe o metoclr cle a produce beneficii pentru algii,
conlorni c;ireia o persoand va realiza cel mai mult dac[, in cadrul de reguli
accepta:, i5i urr-niregre doar propriile interese
-
care nu trebuie s[ fie
neapdrat egoisre, in sensul obiqnuit al termenului, dar care sint, in orice
cirz. inrercse proprii.
Atitutliriea trioralS pe care o reclaml aceast5 ordine nu numai clin partea
intreprinzxtorLrlui,
ctar gi a ruturor celor nurligi in mod curios
,,self-
-cmplol'ed"r,
cei ce trebuie si aleagi rnereu clirecgiile in care si igi dirijeze
eforturilc', dacd e ca sd aciucl semenilor cele mai mari beneficii, este aceea
a cotnpetiliei otreste in conformitate cu regulile
jocului.
Acegtia trebuie si
se ghideze doar dupd semnalele abstracre ale pregurilor gi sr nu manifeste
preferinle
datorate simpatiilor lor sau concepliilor privind meritele ori
trevoile celor cu care fac afaceri. Nu ar fi doar o pierdere personali, ci gi
un e$ec in indeplinirea datoriei lor fagi de inreresul public, daci s-ar folosi
o persoani
rnai pugin eficientf, in locul uneia rnai eficiente, dacl ar fi crugat
ull concurent itrcompetellt sau dacl ar fi favorizagi anumitri utilizatori ai
produsului
lor.
Noua moralf, liberali aflati in extindere treptatr, pe care o reclanra
Marea societate sau Societatea Deschis[, irnplica. in primul rincl ca aceleagi
regtrii de conduirl sI se aplice
5i
relatriei fiechruia cu ceilalgi rnembri ai
societ5lii
-
exceptind legEturile naturale cu mernbrii propriei familii. Aceastl
I . Expresia clesemneazi pe
autonomi (nu sint angajati
cei ce sint
,,propriii lor angajali", in sensul ctr sint
la altcineva, la un alt patron de exemplu)
-
n. trad,
DREPTATEA SOCIALA CA AIAVISN,{
extind6re
a unor vechi reguli morale la sfere tot mai largi este salutati, ca
unprogres
moral, de multri oameni gi, rnai ales, de intelectuali. Dar se pare
cr
ei nu realizau gi reactrionau violent cind descopereau cr egalitatea
regulilor
aplicabile la relatriile cuiva cu totri ceilalli oameni implica in moci
necesar
nu numai faptul ci se extindeau obligalii noi asupra ulor oameni
care
anterior nu cuno$teau asernenea cerinte, clar qi faptul cI vechile
obligagii,
l'ecunoscute in cazul unor oameni, dar frrr a fi extinse asupra
fururor
celorlalgi, trebuiau sI disparS.
Tocmai impotriva acestei inevitabile atenueri a contintrtului obligatriilor
noastre,
atenuare ce insolea in mod necesar extinderea lor, reactrionatr
oamenii
ce aveau emotii morale puternic inrldlcinate. Acestea sint totugi
tipuri
de obligalii esentiale penrru coeziunea unui grup mic, cjar ireconci-
liabile
cu ordinea, productivitatea gi pacea unei societrgi mari de oameni
liberi.
Ele constituie toate acele cerinte care, sub numele cle
,,dreptate
social5", afirml existenIa unor obligalii morale ale guverniirii
cle a ne 6a
nouf, ceea ce poate lua prin forgi de la cei ce au fost mai plini de succes
decit noi in jocul
catalaxiei. O asemenea alterare artiflciall a atractivitdlii
relative a diferitelor directrii pe care le iau eforturile productive nu poate fi
decit contraproductivf,.
Dacr recompensele a$teptate nu le rnai spun oamenilor unde anulrle
striduinlele lor vor aduce cea mai mare contribulie la produsul total,
folosirea eficientr a resurselor devine imposibilr.
Acolo uncle mirinrea
produsului social, gi nu contribuliile lor la el clau inclivizilor gi grupurilor
un drept moral Ia o anume porliune din acel produs, preten(iile celor
care meritr realmente si fie numili
,,blatiqti"rtlevin o frinl insuportabilE
pentru economie.
9
Mi s-a spus cI incl existl comunitSli in Africa in care rinerii capabili,
neribditori si adopte metocle comerciale
moderne, constatr cd le este
irnposibil si-9i imbun5tSleascl pe aceastii cale pozigia,
deoarecc obiceiurile
tribale cer ca ei s5-9i irnparti cu cei inrucligi produsul
mai marii ior hlrnicii,
abi[it51i sau
$anse. un venit mai mare pentru un asemenea
om ar insemna
doar cd el va trebui si-l imparti cu un numir tot mai mare de persoane
care
ridicr preten(ii.
El nu poate nicioclati, aqaclar, si se riclice in rlod substaniial
deasupra
nivelului mecliu al tribului siu.
.F+
5l
l. in englez5,
,,free riders,'
-
n. rrad
-
,
I
t
E
::] F..,\. IIA\,EK - TEX.TE I.LJNDAI\,IENTALE
Prir:crpalui clect advcrs al
,,cireptdlii
sociale" in societatea noastri este
;ijclii ri.i ca inrpicdicl persoanele si oblini ceea ce ar putea obgine
-
priu
:airir:l ci ii se iau rnijloaceie pentru investilii ulterioare. Este vorba deci
clespre aplicar.'a unui principiu tiecorespunzitor unei civilizagii cu mare
1)..i-!oLrcii\iirate. Ceoarece veniturile sinr impdrlite foarte inegal gi, prin
iicc-ris!3. ibio:irea resurselor insuficiente este dirijatd Si
lilnitatd la zonele
,ir1d.
ele aciuc cel rnai mare profit. lvlulgumiti acestei disrributrii inegale,
siracii oblin intr-o economie competitivi de piagl mai mult decit ar obtine
inrr-un sistem dirijat direct.
Toiite acestea sint rezultatul victoriei. deoCamdati doar incornplete,
n
regulii absrracre obligatorii de conduitl individuali asupra scopului comun
:peciiic:, ca metodd de organizare social6
-
dezvoltare ce a ficut posibill
:iiir Socierarea Deschisi, cir
9i
libenatea individualS, dar pe care socialigtii
\'()r acum sii o anuleze. Socialistii au sprijinul instinctelor moqtenite,
in
tirrrp ce menlinerea noii bogdqii, care creeazd
5i
noile ambilii, implici
o
riisciplinl dobindit5. pe care barbarii neirnblinzili din rnijlocul nostru,
cr:nsiderindu-se
,,instrdinagi",
refuzi sd o accepte, degi continue sI cearl
roate beneficiile ei.
10
inainte cle zr incheia, voi aborda pe scurt o obieclie ce nu se poate sI nu
aparh. tlc-c-,arece se bazeazi pe o neintrelegere foarte rispinditi. Argumentul
nieu, contbrm clluiii in cedrul procesului de selectrie culturalf, noi am
construit r-nai mult decit puteur in(elege qi ceea cr: considerin-r a fl inteligen[a
noastri s-a modelat prin cooperarea dintre instirulii qi un proces de incercare
5i
eroare, va fi in rnod cert intirnpinat cu acuza[ia de
,,darwinism
social".
Dar un asemenea rnod ieftin de a respinge argumenl.ul meu, prin etichetare,
ar ii b;rz-ai pe o eroirre. Este adevdrat cd pe parcursul ultiinei p5rtri a
scr:olului al Xl\-lea, nnii speciaiiqti in gtiin[e sociale atlaqi sub influenga lui
Darvvin au pus un accent exagerat pe irnportanta selec(iei nal"ururle a celol
tnai abile persoane, prin competilie liber5. Nu vreau sE sutrestimez valoarel
acestui lncru, dar nu el este principalul beneficiu pe care il obginem dir,'
sr:lectria bazat[ pe colnpetiiie. Principalul este selcclia bazati pe cornpetigir
a instituqiilor de orclin cultural, pentru a clror descoperire uu cra nevoie dz
Darrvin
;
dimpotrivi, ingelegerea tot mai ampll a acestei seleclii in domenii
precunr cel juridic gi lingvistic a corrstituit mai curind un :riutor pentru
Darwirr !n elaborarea teoriilor sale biologice. Problema rnea nLr este evolulia
gsilotici a calit[1ilor inuf,scutc, ci evululia cuin,rali bazatli pe irrvi[are
*
c;rri: duce intr-adevEr uneori la conflicte cu instinctele naturale apropiate
DREPIAIET\ SOCIALA CA rtl.AVlSN4 jJ
celor
biologice. Cu toate acestea. rirnine adevdrat ci civilizatia s-a dezvr:ltrrl
nu
datoritr
preponderentei a ceea ce ornul crez,rse a ti lucrui cel lnai pliri
de
succes,
ci prin antplificarea a ceea ce s-a dovedit a fi astf'el .
oSi
care,
tocilai
pentru cI nu era ingeles, l-a dus pe om mai dep;erte decit putuse ei
concepe
vreodatd.
Tratluce re de Adriatt-[,ittLL lli esi'tt