Kozos szolgdlat az

Hamhurg ^ United
Amerika American
Linie Lines inc.
Vezerkepviselet România res z ere:

L A Z A R O W I T Z H. L A Z A R
T im işo a ra B u c u r e ş ti C e rn o v itz
S t r a d a M e r c z y 2. Calea Gri vi ţ ei 183. St r . Reg. M a r i a 9.

O radea -M a r e A ra d S ig h iş o a ra
Piaţa M. Viteazul 5. Bul. R e g i n a Ma r i a Piaţa U n i r e i 34.
S tr . E m in e s c u s a r o k .

D ijm entes felvilâgosităs az dsszes tengerentuli es szărazfoldi utazăsokra.

m
 P U B L I C Ş l P O L IŢ IE
Poliţia şi p ublicul se privesc de obiceiu ca anta;/c-
nisti. Pe m u lţi chiar num ele „poliţie“ îi su p ă ră îndată ce-7
aud. M ărtursesc, că şi pentru m ine c u v â n tu l su n ă rău şi că
î-m i trebue oarecare silinţă, ca să suprim to n u l sen tim en ­
tal, care-l însoţeşte — deşi eu cu poliţia nu am a v u t a face
nimic, niciodată.
De unde-i v e n ită această atm osferă, care in v ă lu e cu ­
vâ n tu l „poliţie?“
Poliţia a fo st prea m ult tim p considerată ca in stru ­
m ent al unor scopuri, cari nu erau şi nu s u n i încă scopuri
pur sociale, ci politice, şi anum e politice d e clasă. T o a te
paginele istoriei m oderne sunt um brite de fa p te săvârşite
d e poliţie d in ordin şi fără u tilita te socială, dar în folosul
unei prelungiri a stăpânirilor de clasă, ca ri prip chiar
acest fapt, înjosiră u n u l dintre in stru m en tele lor. Ordinul
se sim te şi nu se ve d e, dar fa p ta se ve d e şi se sim te, şi
publicul d iscută pe fă p tu ito r m ai m u lt d e c â t pe cel ce a
d a t ordinul. Din a stfel d e discuţii, sp u se sau scrise, acum
50 d e ani, acum 40 ani, ieri, azi, s ’a a lc ă tu it acea atm os­
feră, care învă lu eşte cu vâ n tu l „poliţie.-
Intri u n viito r (depărtat?) lucrurile v o r f i altfel: P o­
liţia nu v a m ai fi in strum entul nici u n ei clase, c i ea va fi
o m a g istratu ră d e m oravuri, de păzire a legilor drepte, cu
o autonom ie necom parat mai m are, decât cea d e acum ,
şi cu o sferă de a ctivita te , care să se sim tă binefăcătare,
num ai binefăcătoare. In acel viito r p o liţa iu l v a fi u n ju ­
decător sever, dar se ve r in slujba societăţii întregi, blând
în graiu şi form e, d re p t, num ai d re p t (deoarece el nu va
m ai a vea nevoie să sperie ca azi prin asprim e), u n pro­
tector al binelui, u n educator spre bine. T reb u e să avem
curajul să spunem că socialiştii au descris m ai frum os acest
ideal de poliţie şi că poliţia actuală trebue să le fie recu­
noscătoare, pentru că i-au arătat u n ideal frum os.
Intre poliţia — m a g istra tu ră au to n o m ă din viito r ■— şi
poliţia de cercetare dependentă d in ziua d e azi, eu vă d
u n drum cam lung, p e care ea nu-l v a fa c e singură, ci îm ­
preună cu to t ceea ce se num eşte: v ia ţă d e sta t, relaţie
economică, in stitu ţie şi activitate culturală. M ulte lucruri
vo r trebui şă se sch im b e în aceste regiuni ale vieţii, pentru-
ca şi poliţia să evolu eze spre rostul ei de m agistratu ră sim ­
— 3
patică şi respectată. A cele m u lte lucruri sch im b a te v o r
co n stitu i co n ţin u tu l u n ei c u ltu ri sporite, nouă, care chiar
ne lipseşte. In cursul schim bărei, dela un m o m en t în m ij­
lo cu l schim bărei realizate, p o liţia se va sim ţi şi alta şi a lt­
fel p rivită .
F ireşte, că şi-a stă zi, şi a tu n c i ea va d u ce războiul să u
d e fieca re zi contra celor răi, d eoarece, precum vo r fi încă
vip ere şi tigri, vor fi ş i o am eni răi, şi atunci. D ar acei răi
nu vo r fi răii — je r tfe ale în to cm irilo r sociale, ci răii d in
cred ita te; adecă vo r fi m u lt m ai p u ţin i, deci m ai uşor d e
g ăsit şi d e învins.
Şi acum putem tre ce la întrebarea, care se p u n e c e ­
lor ce cred că orice organism , d e c i şi poliţia este d a to a re
să se m işte d in pro p rie vo in ţă , d in proprie cu g eta re sp re
fo rm ele superioare d in viito r, adecă la întrebarea: In ch ia r
m arginile d e astăzi ale organizării sale, poliţia ce are de
fă c u t, ca să contribue la apro p ierea bunului său viito r?
D ouă lu cru ri are d e fă c u t — in afară d e ceace ziln ic leg ile
îi cer să facă: 1) Să-şi lăm urească sin g u ră id ea lu l sp re
care să în a in teze; 2) Să ceară m ereu ca alcătuirea sa, şi c o m ­
p eten ţe le 'sale să fie a propiate d e acel ideal. L ă m u rirea se
face p rin stu d ii, p rin tre cari cele um ane: antropologia, so ­
ciologia, etica, ştiinţa ed u ca ţiei m i se par to t a tâ t d e n e c e ­
sare, ca şi stu d iu l legilor. D e su s în jo s, dela ş e fi la s u b a l­
terni, s ’ar sim ţi o scară d e c u n o ştin ţe lu m in â n d fa p tele.
in terven ţiile, aprecierile o m u lu i ordinei sociale; dacă su s
ar fi ştiin ţă com pletă, jo s ar fi elem en te conştiinţioase. D e
elem en tele acestei cu ltu ri p ro fesio n a le nu aşi d isp e n za nici
pe u ltim u l gardist! U nui co rp a stfe l p reg ă tit nu i s ’ar p u ­
tea re fu za nici lărgirea sferei d e co m p etin ţe, deoa rece u n
corp a stfel p reg ă tit ar f i co n sid era t ca posedând to a te p u n c ­
tele d e v e d ere cărora fiecare fa p t i se poate su p u n e , şi în ­
crederea în el ar creşte.
In c e t-în c e t ar p ieri şi a cel re st d e a n ta g o n ism d esp re
care vo rbeam la în c e p u tu l artico lu lu i. P u b licu l ş i p o litia
s’ar p riv i m ai prietinos; acela s ’ar sim ţi s e r v it în fo rm e
d in ce în ce mai cu ltu ra le, a ceasta s ’ar sim ţi re m u n e ra tă
de o stim ă p e Care i-d dăm şi azi, stim ă , care în să a tu n c i ar
fi chiar bogată. G. BO G D A N -D U IC A
P rofesor U niversitar, C lu j
—
 P O L I Ţ I A Ş I L I B E R T A T E A IN D IV ID U A L Ă
L ib e rta te a in d iv id u ală e ste o in stitu ţiu n e fund a m en ta lă
ă v ie ţii de s ta t constitu ţio n a lă . In baza p rin cip iu lu i reci­
p ro c ită ţii orice întocm ire a u n u i sta t m odern c o n s titu ţio ­
n a l garantează eficacitatea celeilalte întocm iri. N ici uneia
nu îi revine însă în acest se n s o atât d e m are im portanţă,
ca şi libertăţii individuale.
N im eni nu se în d o eşte a zi că libertatea ind ivid u a lă şi
nu m a i în concepţia re la tiv ită ţii sale, c o n stitu e u n b u n n e­
p r e ţu it al vieţii d e s ta t constituţională. Libera disp u n ere
a su p ra persoanei noastre înţelegând în to a te m anifesta-
ţiu n ile fiinţei om en eşti este adm isă de co ncepţia sta tu lu i
m o d ern num ai până la gradul, unde nu v a tă m ă interesele
sim ila re ale altora sau interesele superioare ale co m u n i­
tă ţii d in care facem parte, la tă deci de ce lib e rta te a in d iv i­
d u a lă este num ai relativ ă.
Dar chiar şi în form a aceasta restrânsă liberta tea in ­
d iv id u a lă dacă s tă sub sc u tu l absolut al leg ilo r şi a l orga­
nelor legal in stitu ite poate fa c e servicii extraordinare în tru
m en ţinerea co n stitu ţio n alităţii vieţii de sta t.
D upă veacuri de zbucium ări şi je rtfe grele ce a adus
o m enirea pentru în fă p tu irea u n ei v ieţi d e s ta t m ai cores­
pu n ză toare condiţiunilor naturale în tre cari treb u e să
Rolul politiei în mişcările sociale
Societăţile, fiind organism e vii ale vieţei, ele se află
in p erm an en tă m işcare c ă tre id ealu ri m ereu şi m ereu noui.
S â n t epoci când m işcările sociale abia se p o t p ercep e, pen-
tru c ă virusul n estato rn ic ie i este mai p u ţin ac tiv ; în alte
ep o ci însă, ag itaţiu n ile sociale sîn t a tâ t de p u te rn ice în c â t
a ju n g p ân ă la ru p e re a ză g azu rilo r obişnuite ale legilor.
A ceastă veşnică fierb ere la te n tă sau v io le n tă a m asse-
lo r sociale, constituie u n a d in tre p rin cip alele p re o c u p ă ri
ale poliţiei, şi este de m a re im p o rta n ţă să se fixeze p recis,
ca re este rolul p o liţiei în m işcările sociale?
F iind un a trib u it al leg alităţei, p o liţia a re în p rim u l
r â n d în d a to rire a de a fi ob iectiv ă ca şi legea. P rin u rm are
a c e a s tă im p o rta n tă in stitu ţie socială n u p o a te av e a nici
sen tim ente nici resen tim en te fa ţă de m işcările fire şti ale
socetăţii, nici n u le p o ate îm piedeca şi n ic i n u le p o ate
o rien ta.
In principiu m işcările sociale su n t ex p re siu n ea unei
d o rin ţe de m ai bine. A u deci ap ro ap e to td e a u n a un ca ra c ­
te r de reform ă, ca re d ep ăşeşte cadrele legii. P o liţia , che­
m a tă a veghia la p ă s tra r e a şi re sp e c ta re a legei, a re c a şi
e a un caracter sta tic , co n serv ato r. F a ta l se v a în tâ m p la
ca in tre ten d in ţa de p refac ere, pe care o exprim ă m assele
şi sp iritu l de .co nservare al poliţiei, să se n a sc ă un conflict
de sentim ente, care d acă n u este m a n e v ra t cu a b ilita te şi
p rice p ere, poate duce la u rm ă ri neplăcute.
A şa dar, ro lu l p oliţiei a r fi să aib ă fa ţă de m işcările
so ciale o a titu d in e to td e a u n a rezerv ată, o atitu d in e de d e­
fen siv ă. P en tru a c e a sta p o liţia trebue să aibă inform aţii
sig u re asu p ra cauzelor, ca ri au determ in at m işcarea, p en ­
tr u a şti dacă scopul u rm ă rit este re z u lta tu l asp ira ţiu n ilo r
g e n e ra le ale m em brilor societăţii, sau num ai calculu l p e r­
so n a l al câtorva a g ita to ri abili.
A cest lu c ru este n e c e sa r de ştiut, p e n tru c ă el d eter­
m in ă dela în c e p u t ac ţiu n e a poliţiei. In cazul în tâ i p o liţia
es te d atoare a răm âne la ro lu l fix at p ân ă aici. A tâ ta vrem e
c â t legile fund am en tale recu n o sc su v e ra n ita te a m aselor
p o p u la re de a h o tă rî în chestiunile de in te res com un, p o liţia
— 4
trăiască oam enii, —- libertatea in d ivid u a lă a fo st re zu lta ­
tu l cel m ai m are care stă înscris în legile revoluţionare
franceze. S ’au că u ta t atunci şi se ca ută şi azi ca să se ga­
ra n teze această libertate prin fe l şi fe l d e in stitu ţiu n i to c­
mai în urm a im portanţei pe care o are.
P ână acum s ’a pus cel m ai m are p o n d p e dispoziţiunile,
cari să garanteze această libertate fa ţă d e violările, ce ar
Veni d e către funcţionarii publici, agenţii, însărcinaţii g u ­
vernului, şi în special de către organele poliţieneşti. A c e a ­
sta este în ideologia veacurilor trecu te, când cel ce făcea
legile d isp u n ea şi d e executarea lor.
T en d in ţa v eacu lu i al X X -lea treb u e să fie, ca să avem
o poliţie astfel organizată, c a ea să fie g a ra n ţa lib ertăţii
individuale.
Ceea ce doresc sta tu lu i nostru în tr e g it cu prilejul anu­
lu i nou este, ca organizând via ţa lu i să avem o poliţie de
m odel, care în să şi să fie. garanţa cea m ai eficare a liber­
tăţii in d ivid u a le, ca să nu fim siliţi a garanta libertatea
in d ivid u a lă în contra ei, ci p rin ea.
DR. ROMUL B O IL A
P rofesor U niversitar, Cluj.
nu p o ate şi n ici n u se cuvine să se am estece. R olul său
e s te . n u m ai de a supraveghia, d a c ă m ijloacele de în făp ­
tu ire su n t legale, şi nu p o ate in terv en i d ecât atunci, când
leigle su n t cu ev id en ţă v io len tate. A stfel, p en tru a ilu stra
cu u n exem plu recen t afirm aţiu n ile no astre, în m işcările
n aţio n aliste, ca ri se m anifestă de c â tv a tim p la noi, p resu ­
p u n ân d că ele su n t expresiunea u n ei s tă ri de sp irit g en e­
rale, p o liţia treb u ia să răm ân ă, a şa cum a şi făcut-o, în
afară de esen ţa lor ideală. C ând în să m anifestanţii au tr e ­
cu t la fap te şi aceste fapte n u erau cele îngăduite de lege,
p o liţia tre b u ia să intervină cu to a tă en e rg ia p en tru a curm a
tu rb u ra re a ordinei.
L eg ea recu n o aşte n en u m ărate căi paşnice p e n tru mo­
d ificarea ei. O rice m işcare a m asselor, care nu are ră b d a ­
rea de a u rm a indicaţiunile legale p e n tru a ajunge la schim ­
b are a legei, d u p ă dorinţa m a jo rităţii, trebue rep rim ată.
P en tru că treb u ie să se ştie un lu cru şi anum e: v io len ţa n ’a
dus n icio d ată la rezu ltate fericite. A v ân d în vedere acest
incontestabil ad e v ăr, cum inţenia so cietăţilo r în decursul
veacurilor de a tâ te a ori în c erca tă a im ag in at calea desvoî-
tâ re i p ro g resiv e, recu n o scu tă de lege c a unica g ara n ţie de
tem einicie şi seriozitate.
A şa dar, cine face uz de v io len ţă n u poate fi am icul
p rogresului. C ân d ag itaţiu n ile se dovedesc a fi op era câ­
to rv a in te resa ţi a tu rb u ra o rd in ea p ublică, p oliţia trebuie
să in terv ie din capul locului. In ac est caz represiunea e
bine să se ex ercite nu a su p ra m asselor inşelate ci asu p ra
ag itato rilo r. Izo lân d pe aceştia de m asse ag itaţiu n ea în ­
cetează ca p rin farmec, p e n tru c ă m o tiv u l ei lipseşte din
su fletu l m ulţim ei.
D esigur că an aliza n o a s tră n u se p o ate m enţinea de­
cât în cadrele g en eralităţilo r. P e n tru com baterea n esfârşi­
telo r cazuri speciale sau p e n tru determ in area atitudinei,
ce treb u ie să ia poliţia, to tu l depinde de priceperea şi spi­
ritu l de p ă tru n d e re al conducătorilor.
DR. S. GHEORGHIU.
—
 Stabilirea contravenţiilor şi a pedepsetor
Am v ăz u t din te o ria asu p ra p o liţiei că p e n tru p re în ­
tâm p in area unor pericole, care se p o t iv i în deosebitele
m aterii ale ra m u rilo r adm in istrativ e, r a p o rtu l de d rep t
este reglem entat în legi, cari cu p rin d m ă su ri de poliţie
interzicând anum e ac ţiu n i p ăgubitoare şi sta b ilin d pedepse
determ inate p e n tru cei ce vor co n tra v en i p rin călcarea
in terd ictelor stabilite. P o liţia în lu c ra re a ei de prev en ire
în acest m aterii, se restrâ n g e a a p lic a re a legilor şi reg u la­
m entelor stabilite d eja, co n statân d călcarea in te rd icţiu n ilo r
cuprinse în ele, d esco p erin d pe co n tra v en ie n ţi, fixând p ro ­
bele şi trim iţân d m a te ria lu l de c o n sta ta re in stan ţe lo r cu
dreptul de a aplica pedepsele fixate to t de lege. F u n cţiu ­
n ea poliţiei în aceste chestiuni este de n a tu r ă represiv ă,
ea este piliţie ju d ic ia ră .
In num eroase teren e ale v ieţii sociale pericolele, care
am eninţă pe indivizi şi liniştea publică, n u p o t fi determ i­
n a te înainte, ci a c tiv ita te a e p rev e n ire a lor, d u p ă tim p,
loc şi persoane, este lă sa tă la a p re c ie re a poliţiei. E i i se
d ă p u te re a d iscreţio n ară de a observa pericolele, ce se p o t
ivi, a le aprecia g ra v ita te a şi a lua m ăsurile d ic ta te de cir­
cum stanţe p e n tru p reîn tâm p in a rea lor. In v e d e re a acestui
scop, p oliţiei i se dă p u te re a de a ed icta anum e regule
de drept, p rin care să interzică în m od a b s tra c t anum ite
acţiuni periculoase, pe cei ce se v o r îm p o triv i, respective
v o r călca in te rd icte le stabilite (co n trav e n ţii) să-i am en in ţă
cu ap licarea u n o r pedepse. In caz de să v ârşire a acţiunilor
interzise, u rm ează fu n c ţia represivă a poliţiei, care nu se
deosebeşte de rep rim a re a co n tra v en ţiu n ilo r sta b ilite p rin
legi.
D reptul de a sta b ili norm e de d re p t p e n tru contra-
venţiuni este asem ă n ăto r cu d re p tu l le g iu ito ru lu i, de a
crea norm e ab stra cte de drept. Cum el cu p rin d e o p u te re
discreţionară, n u p o a te fi a c o rd a t tu tu ro r organelor, care
să v ârşesc funcţiuni d e poliţie, p e n tru c ă se p o a te abu za cu
p u te re a d iscreţionară. A stfel s’a r p u te a a tin g e şi lib e rtăţi­
le publice, g a ra n ta te p rin constituţie. D re p tu l de a stab ili
co n travenţiuni se lim itează, acordându-se n u m a i unor im­
po rtan te organe. C o nstituţiunea din 1866 p rev e d e ca n ici o
pedeap să n u poate fi în fiin ţată nici a p lic a tă d e c â t în baza
unei legi (art. 10). P rin urm are sin g u r le g iu ito ru l a r p u te a
după acest te x t să înfiinţeze pedepse şi în m a te rie de con­
travenţiuni. In p ra c tic ă chestiunea s’a re z o lv it astfel, că
legiuitorul în legi speciale indică o rg an u l de d re p t a sta ­
bili co ntravenţiunile, feul, cum şi m axim ul p edepsei ap li­
cabile contravenienţilor.
In leg islaţia R eg a tu lu i vechiu n u se in d ic a m iniştrii
ca organe în d re p t a stabili cntrav en ţii, ci n u m a i organele
teritoriale, anum e: consiliile ju deţene, consiliile com unale,
prefecţii de ju d e ţe şi prefecţii poliţiei C a p ita lei şi al laşu lu i.
M inistrul de in te rn e a r e dreptul de a a p ro b a regu lam en ­
tele alcătuite de aceste organe.
L egea a s u p ra p o liţiei generale a sta tu lu i prevede în
a rt. 10: P refecţii de ju d e ţe şi p refectu l p o liţiei C apitalei şi
a l laşu lu i su n t în d re p t a stabili p rin o rd o n an ţe, ap ro b ate
prealabil de m inistrul de interne, m ăsurile n e c e sa re p e n tru
m enţinerea ordinei şi p revenirea in fracţiu n ilo r.
L egea 2. A pr. 1864 în art. 69 d ă d re p t consiliului ju d e ­
ţean de a sta to rn ici pedepse b ăn eşti p â n ă la 200 lei, p e n tru
a asigura ex e c u ta re a regulam entelor de a d m in istra re a in te­
reselor judeţene.
Consiliul com unelor urbane şi ru ra le a re drep tu l de a
face regulam ente de poliţie com unală şi în deosebi asu p ra
o b iectelo r specificate în lege *) p rin aceste reg u la m en te a re
d re p t de a fixa pedepse p e n tru co n trav en ien ţi, d ac ă n u
su n t sta b ilite prin legi, ele în să n u p o t în tre c e p ed ep sele
de sim p lă poliţie. (L. 31 Iul. 1894 a rt. 41 şi L. 29 A pr. 1608
art. 46.)
P re fe c tu l de ju d e ţ are d re p t d e a face reg u la m en te în
m aterie de poliţie p re v e n tiv ă în m arginile n o rm elor de a d ­
m in istraţie generală, în c u v iin ţe a z ă rd o n an ţele su p u se sp re
a p ro b a re de către capii p o liţiei, şi de ad m in istra to rii de
p la s ă re la tiv la p re v e n ire a d elictelo r, la o rd in ea şi sig u ­
ra n ţa p u b lic ă (L. 1 N ov. 1892 a rt. 23).
P ed ep sele de sim plă p o liţie su n t p rev ă zu te în C a rte a
III. a co d u lu i penal (L. 1 Mai 1865). E le su n t închisoarea,
am en d a şi confişcarea u n o r lu c ru ri. în c h iso a re a e dela 1— 15
zile. A m enda dela 5— 25 lei. U n co d deosebit a l c o n tra v e n ­
ţiilo r n u este. O serie de c o n tra v e n ţii su n t sta b ilite in a rt.
385— 393 ale codului p en al. (C a rte a III.)
In leg islaţia din A rd ea l c o n tra v en ţiile p o t fi sta b ilite
p rin m iniştrii, consiliile ju d e ţe n e , consiliile o raşe lo r m u n i­
cipale şi ale oraşelor cu consiliu. C o n trav en ţiile se p o t s ta ­
bili n u m ai p en tru că lc a re a u n u i in te rd ic t sa u u n ei d isp o ­
ziţii p o liţiale. (L. XL : 1879 a rt. 1.) N u s’a d a t a c e s t d re p t
consiliilor din com unee ru ra le (m ari şi mici).
P ed ep sele, care se p o t sta b ili p e n tru c o n tra v e n ie n ţi
sunt* închisoarea, am enda, co n fişca rea unor lu c ru ri, cu m şi
nim icirea u n o r lu c ru ri p ro d u se p rin ac ţiu n e a de c o n tra ­
venţie.
R eg u lam en tu l d a t de m in istru p o ate stab ili în ch iso are,
p â n ă la 15 zile şi am en d ă p â n ă la 200 coroane, cel d a t de
ju d e ţ (o raş m unicipal) în c h iso a re p â n ă la 5 zile şi a m e n d ă
p a n ă la 100 coroane, reg u la m en tu l o raşu lu i cu consiliu
p o ate sta b ili închisoare p â n ă la 3 zile şi a m en d ă p â n ă la
40 coroane. Suma am endei, a p ed e p selo r de ord in e şi a
a lto r p ed e p se în b an i a fo st r id ic a tă de C onsiliul d irig e n t
la în zecit. P rin L. 25 M artie 1923 rid ic area la în z ec it s’a
fă c u t p e n tru to a tă ţa ra .
C o n trav en ţiile s ta b ilite de le g iu ito r su n t p re v ă z u te în
C odul *) co n trav en ţiilo r. (L. X L : 1879). în c h iso a re a a s u p ra
c o n tra v en ţiilo r p rin lege se sta b ile şte p ân ă la 2 luni, am en ­
dă p â n ă la 600 coroane.
C odul co n tra v en ţiilo r a re o p a r te g e n e ra lă şi u n a sp e ­
cială. In partea generală se d ă n o ţiu n e a co n tra v e n ţie i (lege,
reg u la m en t m inisterial, al a u to rită ţilo r locale m en ţio n a te)
regulele rela tiv e la cre area, ap ro b a re a , p u b lic area , in tr a ­
re a în v ig o are a reg u lam en telo r, în c e ta re a v a la b ilită ţii lor,
regulele din codul p enal, p a r te a g en erală, ap licb ile şi la
co n tra v en ţiu n i, ap lica re a p ed e p se lo r, cum ulul, etc. P a rtea
*) A ceste obiecte su n t: ig ie n a şi s a lu b rita te a p u b lic ă ,
igiena şi sa lu b rita te a lo cu in ţelo r, circ u laţiu n ea pe stra d e ,
a s ig u ra re a în d e stu lă rii obştei cu artico le de p rim a n ec es i­
ta te, a s ig u ra re a m ijloacelor de tra n s p o rt în com ună, f e ri­
re a de incendii, in u n d ări, b o ale epidem ice sau co n tag io a se,
epizoţii, flagele calam ito ase, în lă tu ra re a în tâ m p lă rilo r n e ­
n o ro cite ce a r p u te a fi c a u z a te de alien aţii furioşi, şi de
an im alele feroce şi ră u fă c ă to a re , s tâ rp ire a an im alelo r v ă tă ­
m ăto are, tra n sp o rta re a ca d av relo r, o rd in ea în cim itire, si­
g u r a n ţa clăd irilo r etc, (a rt, 99 le g e a com unelor u rb an e ). C o­
m u n ele rurale p o t stab ili re g u la m e n te p o liţiale în m a te rie
de igienă, edilitate şi de p o liţie ru ra lă, ch e stiu n ile su n t
sp ecificate în a rt. 59— 61 al le g ii corn. ru rale.
*) D u p ă reg u lam en tu l de ex am en e al fa c u ltă ţii de d re p t
din C luj, codul co n tra v en ţiilo r este obiect de s tu d iu în le g ă ­
tu r ă cu d re p tu l ad m in istra tiv , la d o cto ratu l şi ex am en u l d e
s ta t din ştiinţele politice.
sp ecia lă prevede singuratice co n tra v en ţii d u p ă u rm ăto area
îm p ă rţire : I. C on trav en ţii îm p o triv a sta tu lu i, II. în co n tra
a u to rită ţilo r şi a liniştei publice, III. în c o n tra relig iu n ii
şi a liberului ex erciţiu a l religiunei, IY. re la tiv e la p lă s­
m u ire a de m onede şi efecte, V. în co n tra situ a ţie i fam iliare,
V I, în co n tra sig u ra n ţe i publice, VII. în c o n tra ordinoi
pu b lice şi în co n tra p udoarei, V III. co n tra v en ţii p rin jo c u ri
de n o roc, IX. în co n tra sa lu b rită ţii publice şi a in te g rită ţii
co rp o rale, X. co n tra p ro p rie tă ţii.
In fiecare din acele 2 le g isla ţii există în c ă o lu n g ă serie
de leg i ca ri stabilesc co n trav en ţii.
C O N S T A T A R E A C O N T R A V E N Ţ IIL O R
ŞI A PLIC A R EA PEDEPSELOR
In terito riile sta tu lu i rom ân întâlnim 2 sistem e de p r o ­
c e d u ră p entru rep rim a re a con trav en ţiu n ilo r. In R eg a tu l
ve ch iu , făcându-se distincţie în tre funcţiunea poliţiei ad m i­
n is tra tiv e şi a celei judiciare, se deosebeşte fu n cţiu n ea de
re p rim a re a co n trav en ţiu n ilo r în 2 faze: a) de constatare;
b) de aplicarea pedepsei, C o n stata rea co n tra v en ţiu n ilo r este
d a tă în atribuţiunile a u to rită ţilo r poliţiale sa u a celor ad m i­
n istra tiv e . A plicarea pedepselor asu p ra co n tra v en ţiu n ei
c o n sta ta te ca fa p t este d a tă în atrib u ţiu n e a in stan ţe lo r ju ­
decăto reşti. In A rdeal c o n s ta ta re a şi ap lic a re a p ed ep selo r
a s u p ra co ntravenţiunilor n u este se p a ra tă p e n tru 2 c a te ­
g o rii de organe, ci a tâ t c o n s ta ta re a cât şi a p lic a re a p e d e p ­
selor se face sau de organele de poliţie sa u de in stan ţele
ju d ecăto reşti.
Din aceste p u n cte de v ed e r diferă şi p ro c e d u ra ap li­
ca tă în co n statarea şi ju d e c a re a contrav en ţiu n ilo r
C o ntravenţiile trec u te în com petinţa in stan ţe lo r ju d e ­
căto reşti, se ju d e c ă d u p ă reg u le le p w ce d u rei crim inale în
v ig o a re pentru ju d ecăto rii, a tâ t în A rdeal c â t şi în R eg a­
tul vechiu. In A rdeal ju d e c ă to ru l se estinde a su p ra în tre g e i
ch estiu ni, exam inând a tâ t s ta re a faptică, c â t şi ch e stiu ­
nea de drept. E l n u este le g a t în sta to rirea fap tu lu i p rin
c o n s ta ta re a oficială a altu i o rg an oficial. O sesizare v e n ită
din p a r te a unui o rgan oficial, în care se face d o v ad ă des­
p re săv ârşirea unei co n tra v en ţiu n i, nu le a g ă în tru nim ic
pe ju d e c ă to r de a n u prim i şi a lte dovezi, a t â t p en tru , c â t şi
Contra vinovăţiei co n tra v en ie n tu lu i. U rm ărirea se face n u
nu m ai la cererea a u to rită ţii (co n tra v en ţii u rm ărite d in o fi­
ciu ), ci şi la cererea p a rtic u la ru lu i (co n tra ven ţii u rm ă rite
la a cţiunea particulară).
In R egatul vechiu ju d e c ă to ru l, în ju d e c a re a c o n tra v e n ­
ţiu n e i este le g at de co n statarea fă c u tă în proces-v erb al de
o fiţe rii de poliţie în d rep t de a încheia a c te p e n tru c o n sta ­
ta re a infracţiunilor. S ta re a fa p tic ă este sta b ilită, ju d e c ă ­
to ru l răm âne n u m a i să ap lice p edeapsa, resp . să sta tu ie ze
a s u p ra cauzelor, ca ri re d u c sa u exclud ră sp u n d e re a p e n tru
c o n tra v e n ţia săv ârşită.
E xeepţiune dela acest sistem se face p rin legea p e n tru
o rg a n iz a re a com unelor ru ra le şi prin le g ea ja n d arm erie i
ru ra le , acordându-se d rep tu l de a aplica p ed e ap sa am en d ai:
ad m in istra to ru lu i de p la să şi ja n d arm u lu i o fiţer de poliţie.
A d m in istrato ru l de p la să co n stată co n tra v en ţiu n ilc de
sim p lă poliţie de anum e legi (leg ea poliţiei ru rale, d ru m u ­
rilo r, pescuitului, v ân a tu lu i) şi o d ată cu c o n s ta ta re a fa p ­
tu lu i p ro n u n ţă m enda p â n ă la 10 lei p e n tru oo n trav en ţiu -
n ile de sim plă poliţie şi p â n ă la 25 lei p e n tru celelalte in­
fra c ţiu n i. A m enda o în c ase az ă im ediat şi o v a r s ă în casa
co m u n ală. C ând co n tra v en ie n tu l este insolvabil, sa u cu
dom iciliu necunoscut, v a fi în a in ta t im ed iat ju d e c ă to ru lu i
;e ocol, care tran sfo rm ă a m en d a în închisoare, d acă a p ro b ă
co n sta ta re a . H o tă rîre a ju d e c ă to ru lu i este d efinitiv ă. P e ­
d e a p s a se ex ecu tă la a re stu l secţiei de ja n d arm i. (L. .25
A pr. 1908 art. 197).
— 6
Ja n d a rm u l ofiţer de poliţie c o n sta tă contravenţiunile
la reg u lam en tele com unale, la legea p o liţiei rurale, şi Ia
legea d rum urilor şi odată cu co n statarea are d rept a p ro ­
n u n ţa am endă p â n ă la 3 lei, care se în c asează imediat şi se
varsă casei com unale. In caz de in so lv en ţă sau de dom iciliu
necunoscut, ju d e că to ru l de ocol tran-sform ă am enda în o zi
de închisoare. (L. 25 Martie 1908 art. 62, şi L. 29 Apr. 1908
art. 142.)
E x eep ţiu n e dela acest sistem este şi ju d ecarea contra-
venţiunilor la le g ea şi regulam entele sa n ita re , (art. 65) cari
nu se m ai ju d e c ă în prim ă in sta n ţă de instanţele ju d e că­
toreşti, ci de o rg an ele ad m in strativ e, cu apel la tribunal
(L. 20 F ebr. 1921).
In sistem ul legislaţiei din A rdeal m area m ajo ritate a
co n trav en ţiilo r este ju d ecată de atito rită ţile adm inistra cive,
foarte p u ţin e su n t deferate ju d e că to riilo r de ocol. A ceste
din u rm ă su n t în şira te în lege sau reg u la m en t m inisterial,
singurele norm e p rin cari se p o t d efe ră co n trav en ţii com ­
peten ţei ju d e că to riei de ocol. D acă n u se face nici o m en­
ţiune în norm e p riv ito r la co m petenţă, re g u la este, c ă ele
se ju d e c ă de a u to rită ţile ad m in istrativ e.
P ro c e d u ra u rm a tă la ju d e c a re a co n trav en ţiilo r în a in ­
te a au to rită ţilo r ad m in istrativ e este reg le m en tată în reg u la­
m entul m in isteru l al min. de in tern e din 26 Sept. 1909 (Nr.
65.000).
D upă leg ea XX. din 1901 şi d ecretu l No. V III al Con­
siliului d irig en t instanţele co n tra ven ţiilo r poliţiale su n t u r­
m ătoarele:
In sta n ţa I: In com une rurale (m ici şi m ari) prim pre-
torul; în oraşe cu consilii şi cu d re p t de m uncipiu, şeful po­
liţiei; in sta n ţa II: în com une rurale şi o raşe cu consiliu, sub­
prefectu l: în oraşe cu drept d e m uncipiu consiliul oraşului
(d u p ă d esfiin ţarea prefectu rilo r reg io n ale de poliţie); in­
stanţa III: m in istru l com petent.
In co n tra v en ţii la p oliţia de câm p şi silvice, dacă d au ­
na sau ta x a de d au n ă nu trec e peste 40 cor. azi p este 200
Lei, d en u n ţarea se poate face şi la p rim a ru l comunei. Ase­
menea şi la co n trav en ţiu n i serv ito reşti, în comune al cărui-
p rim ar a fo st in v e stit cu co m p etin ţă în cauze servitoreşti,
în in sta n ţa I.
In astfel de Contravenţii ju d e că p rim a ru l cu un m em ­
bru al p rim ărei şi cu notarul, în com une m ici p rim aru l şi cu
2 m em bri ai prim ăriei.
D acă u n a din p ă rţi nu e m u lţu m ită cu sen tin ţa ad u să
de prim ărie, p o ate cere în cep erea p ro ce d u rii în ain tea prim -
preotorului. C ererea se în ain tează la p rim ărie în term en de
15 zile d upă sen tin ţă.
In-'-aceste chestiuni subprefectul h o tă re şte definitiv.
O in stitu ţiu n e n ouă este în fă p tu ită în această p ro c e ­
dură, anum e o rd in u l de pedepsire.
Ordin de pedepsire p o ate da în v in u itu lu i ju d ecăto ru l
poliţia! de in s ta n ţa I, la co n trav en ţiu n i pedepsite num ai
cu am endă în tru cât am enda ap licab ilă n u e mai m are de
30 Cor. (azi 150 lei) fără d esbatere p realab ilă, dacă:
a) d e n u n ţa re a vine dela v r’o a u to rita te (prim ărie i o-
m unală), fu n c ţio n a r public sau organ al unei au to rităţi, pe
baza cu n o ştin ţei nem ijlocite în com p etin ţa oficială şi in
co n tra v e ra c ită ţii acelora n u este în d o ia lă ; sau
b) d e n u n ţa re a vine dela u n p artic u la r, d ar aceasta face
verosim ilă să v â rşire a co n trav en ţiei cu a c t public sau p riv at,
sau cu a ltă d o v ad ă şi ju d ecăto ru l este convins de tem eini­
cia acuzei.
D R. V IC T O R O NIŞOR
P rofesor U niversitar, Cluj.
—
 ÎN ŢARA
P entru un că lă to r liber, drum ul ,dela B o rd eau x p ân ă în
G uyana, este c â t se p o ate de în c ân tă to r, cu deosebire iarna.
Soarele şi p rim ă v ara se apropie din ce în ce m ai m ult; pe
fiecare zi călăto ru l îşi schim bă o h a in ă m ai su b ţire. Ziua
devine m ai lungă, m ai lum inoasă, cerul m ai a lb a stru .
Coastele G uyanei, în unele lo cu ri cel p u ţin , su n t fe r­
m ecătoare. In special cele trei insule ale S alu tu lu i, ies din
sânul m ării ca trei oaze înverzite, ac o p erite de n isip u l de­
şertului.
Am spus m ai sus că uum ai că lă to ru l liber se p o ate
b ucu ra în voie de aceste privelişti. C ondam naţii, însă, fac
această călătorie în cu şti de fier, în cari s u n tjn c h iş i ca fia-
răle din grăd in ile zoologice. A erul şi lum ina p ă tru n d cu
g reu în aceste în c ăp e ri m izerabile. G ardienii veghiază veş­
nic asu p ra lor, şi, în caz de rebeliune n işte p o m p e aşezate
in interiorul cabinelor scuipă v a lu ri de a b u ri f ie r b in ţi. . .
Capul a c e s ta în s e m n a t d e fa ta lita te , este a l a p a ş u lu i B o e relli. C o n fo r m a ţiu n e a c ra n iu lu i său e s te cu a d e v ă ra t c a ra c te r is tic ă ,
în v ă ţa tu l v a p u te a c o n s ta ta o o s ific a ţie p r e m a tu r ă , c a re n ’a în g ă d u it c reeru lu i s ă a tin g ă d e s v o lta re a sa n o rm a lă .
N um ai o ju m ă ta te de ceas pe zi, n en o ro ciţii ac e ştia sunt
urcaţi pe p u n te ca p e n tru a le spori re g re tu l că soarele nu
m ai străluce p en tru ei şi n a tu ra n u le m ai zâm beşte.
Pe m ăsuri ce v a p o ru l se ap ro p ie de insulele bleste­
m ate, farm ecul p iere; m area nu m ai este a lb a s tră ; ea devine
cenuşie şi rechinii m işună în to ate d ir e c ţiile . . .
Im ediat debarcaţi, condam naţii su n t înch işi în nişte
clădiri triste şi fioroase, de unde n u vor m ai ieşi decât pen ­
tru a îndeplini corvezile penibile şi periculoase. Din clipa
aceasta îşi pierd num ele, şi n u m ai su n t cun o scu ţi d ecât
prin num ere-m atricole. In afa ră de aceasta, fiecare îşi are
fişa antropom etrică.
Insulele S alu tu lu i sunt în n u m ăr de tre i: celebra in-
- ulă a D racului ‘), in su la sfântului Ioseph şi insula Regală.
In această din n rm ă insulă se g ăseşte cel d in tâ iu şi cel m ai
nesănătos din p enitenciarele guyaneze.
P enitenciarul K u ru este aşezat în m ijlocul u nei „vege-
taţiu n i a m orţii11, în ţa ra umezelii calde şi a frigurilo r. Al
treilea cen tru pen iten ciar, Maroni, este a ş e z a t la îm bucă­
tu ra m arelui fluviu care desparte G uyana fra n ce ză de cea
olandeză. Ţ ara este înverzită, şi îm podobită cu arbo ri m ă­
reţi, g raţie v ec in ă tăţii fluviului. în c h iso a re a a c e a sta este re-
') C unoscută din vrem ea v estitei afaceri a că p itan u ­
lui Dreyfus.
— 7
C R I M E I
z e rv a tă surghiuniţilor, ad ică a c e lo r indivizi ca ri nu su n t
crim inali, d a r cari su n t u neori m ai pericu lo şi d e c â t ac eştia,
fiind profesioniştii fu rtu lu i şi v ag a b o n d aju lu i. S u n t fiin ţe
fă ră c a ra c te r şi fă ră v o in ţă, sa u n işte în d em ân atici şi in co ri­
gibili p u n g aşi. Aceştia lu crează p ăm ân tu l, pe care-1 a m e ste ­
că cu su d o area şi sângele lor, căci clim atul G u y an ei e s te
in su p o rta b il p entru eu ro p ean . A d esţeleni p ăm ân tu l consti-
tue o m u n că p ericu lo asă şi n esp u s de grea. R o iu ri de ţâ n ­
ţa ri n ăp ă d esc pe bietul m uncitor. A ceste m inuscule in secte
nu stâ n je n e sc num ai în tr ’un chip penibil pe n en o ro citu l
co n d am n at, ci, cu tro m p a lo r m ică, îi inoculează m icrobii
frig u rilo r p alu stre şi ai feb rei galb en e.
E le su n t, desigur, cele m ai p ericu lo ase duşm ane ale
indigenilor — dar, din n en o ro cire, nu sim t sin g u rele: şerp ii
veninoşi ab u n d ă; v ai de acel care, în tâ m p lă to r, a că lc at
cu p ic io ru l pe u nul din ei! V am p irii sunt m ai p u ţin peri-
culoşi, căci te poţi a p ă ra de ei; p u rec ii se v â ră sub p ie le ;
furnicile roşii su n t lih n ite de c a rn e om enească. Şi, c a u n (
co ro lar sin istru , an em ia ţă rilo r cald e şi d isen teria, o m o ară
în tim p u l cel mai sc u rt pe m u n c ito ru l european.
Sub acest clim at co n d am n aţii s u n t siliţi s ă fă u re a sc ă
lum inişuri în păduri. A p ăsa ţi de soarele de plum b ei fac
şosele în m ijlocul sav an ei sau ta ie ca n alu ri p e n tru a a s a n a
m laştinile.
Cum e şi firesc, m o rta lita te a este enorm ă. A d m in istra­
ţia insă, ascunde ad e v ăru l a c e s ta lugubru, n ep u b licâ n d
nici o sta tistică . P u şcă ria şii su n t decim aţi, p u r şi sim p lu ;
m unca siln ică pe v ia ţă sau p e zece ani, este to t u n a în
aceste lo cu ri, căci m o a rtea vine în a in te de lib erare.
Nu se petrece ac elaşi lu c ru în a lte p ă rţi; în A m erica,
de p ild ă, baia E lm ira (S ta tu l N ew -Y ork) este v e s tită in
în tre a g a lum e; p en sio n arii tră e sc acolo în fericire, ceeace-i
d eterm in ă să devie v irtu o şi.
★
E v a d a re a este p re o c u p a re a de fiecare zi a p rizo n ieri­
lor g u y an ezi. G ân d irea c o n s ta n tă este se cretu l g e n iu lu i
N ew ton, fiin d în tre b a t cum a p u tu t concepe m ă re a ţa ex ­
p licaţie a m ersului u n iv e rsu lu i, a răsp u n s cu m o d estie:
„G ân d in d n eco n ten it!11 C o n d a m n a ţii g u yanezi, n u p o t fi
asem ă n aţi cu g enialul englez; în a fa ră de e x c e p ţii fo a rte
ra re ei su n t nişte b ru te . P e de a ltă parte; d a c ă e v a d a re a
—
este p re o c u p a re a lor co n stan tă, e a este şi g o g o riţa , p e care
o a u veşnic înainte-le paznicii vigilenţi. Şi to tu şi, ră s ­
p u n su l a t â t de sim plu al ce leb ru lu i fizician este a t â t de
a d e v ă r a t că înşişi aceste creere obtuze reuşesc ad e se a să
fă u re a sc ă planuri, m in u n a t com binate, şi pe ca ri le în făp -
tu esc cu p reţul celor m ai cru d e suferinţe.
A evada din aceste locuri este aproape cu n ep u tin ţă .
C ăci, cum să faci ro st de o b a rc ă sau de un v ap o ra ş chiar,
cân d m a re a care în c o n jo a ră a c e ste insule este ap ro a p e în ­
to td e a u n a fu rtu n o a să ? P e lâ n g ă acestea se mai ad a o g ă
v ig ile n ţa gardienilor şi a rechinilor, care n u la să pe nim eni
să tre a c ă fără să se atin g ă de el. Din K uru, ev ad ările în ­
tâ m p in ă aceeaşi g re u ta te , căci cei fugiţi n ’a u a ltă r e tr a ­
g ere d e c â t în p ăd u re , unde lianele fac im posibilă trecerea,
şi u n d e frigurile şi foam ea pân d esc pe ev a d at. In p a rte a
d in sp re fluviul M aroni, ev a d ările , deşi m ai uşor de în ­
d ep lin it, întâm pină, totuşi, piedici n en u m ărate : eva­
d a tu l ca re a reuşit să stră b a tă fluviul în ca re roiesc rech i­
nii. şi a ajuns pe ţărm ul olandez, nu prea în tâ m p in ă p ri­
C e le b r a In s u lă „ In s u la D ra c u lu i" , c u n o s c u tă din v re m e a vestitei a fa c e r i a că p ita n u lu i D re y fu s .
m ire b u n ă din p a r te a olandezilor. In fa ţa p e n iten c ia ru lu i
se g ă s e şte satul. A lbina a c ă ru i poliţie este nem iloasă cu
e v a d a ţii; ea este a ju ta tă de indienii Boşi şi C alibişi p e n tru
ca re v â n a re a oondam naţilor este în acelaşi tim p o p lă ce re
şi o m eserie.
C u to a te aceste obstacole, evadările nu su n t ra re . Se
sp u n e ch iar că ele a r fi fav o riza te de o ag e n ţie stră in ă ,
ca re trim ite în G uy an a v a p o a re în aju to ru l ev ad aţilo r. F u ­
g iţii s u n t cei m ai pericu lo şi oam eni, în c lin a ţi veşnic sp re
crim ă, în n e p u tin ţă de a in tra în viaţa reg u la tă, de ori
c â tă v o in ţă a r dispune. J e a n Y a lje a n nu este d e c â t o ad m i­
ra b ilă creaţiune a lui V ictor H ugo, — în re a lita te el nu
ex istă.
Unii, p en tru a sc ăp a de g ro zav a obligaţie a m uncii,
se m u tilează, scoţându-şi ochii sa u tăindu-şi vre-un m em ­
b ru ; ei n ăd ă jd u e sc că, n efiind bu n i la nim ic, a d m in istra ­
ţia îi v a lăsa să tâ n jea scă . Z ad a rn ică speran ţă! L a un mo­
m e n t d a t aceste m u tilări au d ev e n it a tâ t de n um eroase în
N o u a Caledonie, în c â t a tre b u it să se creeze un câm p al
es tro p iaţilo r, un fel de în g ră d itu ră v a s tă în c o n ju ra tă de
stâ lp i. M utilaţii v o lu n ta ri e ra u siliţi să se ro te a sc ă în ju ru l
câ m p u lu i, urm ând zidul fo rm at de stâlpi, p u rtâ n d pe sp a te
un sa c cu pietre. O rbii c a şi ciungii, sau ologii e ra u p u şi
să în rep lin ească aceeaşi eorvadă. De c â tv a tim p însă ac est
supliciu a în cetat.
C ondam naţii u ră sc pe g ard ie n i în chip feroce; u ra
aceasta co n stitu e un le g ă m â n t' în tre ei, sin g u ru l căru ia îi
răm ân credincioşi.
Cu to a te că, ch iar în tre dânşii, co n d am n aţii aceştia su n t
incapabili de b u n ă credinţă, cu to a te că se înşeală, se fură,
se spionează, şi se trăd ează unii pe alţii, — ei se înţeleg
destul de bine cân d e vorba de a face rău l. Acel care a fă­
cut vre-un rău u n u ia dintre ei, sau u nui lib e rat, se expune
răsb u n ărilo r celor m ai fioroase şi m ai josnice, pe cari le
pot scorni fiinţele acestea d eg rad ate.
Nu ex istă p e n tru ei o plăcere m ai m are, d e c â t să om oare
un ja n d arm . A ce asta e o d istracţie p e lâ n g ă care se m ai
îndeletnicesc şi cu altele, cum a r fi: sc u lp tu ra pe nuci de
cocos, fab rica re a de obiecte mici, p o rt-ţig a re te din lemn
de tra n d a fir sau de santal, b astoane, obiecte lustruite, m a­
xilare de rechin şi o mobilă m acab ră: o g h ilo tin ă m inusculă
co n stru ită din lem n rar, cu to a te accesoriile ei, riguros
conforme cu originalul.
O a ltă d istracţie a prizonierilor o constitue to n aju l.
Clişeul pe care-1 reproducem este o p ild ă vie despre acea­
sta: „A tră i liber sau a m uri“, — ac ea sta -i deviza pe care
acest nen o ro cit şi-a gravat-o p e p iept, a lă tu ri d e o frum oasă
decoraţiune tric o lo ră , şi de p o rtre te le am icilor săi de am be
sexe. P e acest alb u m v iu su n t.v re-o p a tru chipuri de fem ei;
am v ăzu t unul care ducea astfel cu d ân su l fotografiile ce­
lor douăsprezece logodnice succesive, fiecare p u rtâ n d in­
scrip ţia resp e ctiv ă: „M artei, p en tru to a tă v ia ţa " ; „E lisabe-
tei, p en tru to a tă v ia ţa ", — şi aşa m ai d ep arte. A lţii p o a rtă
in scrip ţii de o filozofie elem entară, ca: „C opilul nenoroci­
tului", „uici un p ic de noroc." N iciodată ei nu-şi atrib u ie
lor înşişi cau za nenorocului, ci în v in u esc fatalitatea.
Crim inalii aceştia au creerele obtuze şi deform ate din
naştere. P riv iţi de p ild ă capul lui Borelii, apaşul m arsiliez
co ndam nat la m o arte pentru u n asasin a t p rec ed at de mii
de alte crim e. F ru n te a sa este d estul de d esv o ltată, şi to tu şi
craniul său este d a t înapoi. A ceasta se ex p lică prin aceea
că „în ch e etu ra sa sag itală" s’a osificat p re a de vrem e, în
special la n iv elu l fo n tan e lei1) an terio are (adică în locul
unde cele d ouă oase p arietale în tâln esc osul frontal). In
*) Moalele capului.
locul acesta se p o ate v ed e a pe cre eru l lui B orelli, p riv it
din profil, o m ică depresiune c a racteristică. D eci, p a rte a
a n terio ară şi su p e rio a ră a craniului ac estu i nenoro cit s’a
tran sfo rm at de tim p u riu în cască in ex ten sib ilă. T otuşi,
creerul său cerea să se desvolte c a acel a l c e lo rla lţi oameni,
şi a lu p ta t din ră sp u te ri în co n tra d u rită ţii p e re ţilo r închi­
sorii sale; el a triu m fa t aproape, acolo un d e e i n u e ra u p rea
osificaţi, adică în p a rte a d indărăt, unde a fo rm a t bosa n e­
reg u la tă care se o b se rv ă în clişeul n o stru ; în a ltă direcţie
el n ’a p u tu t să se desvolte, era p re a tâ rziu , şi a stfe l a fost
învins.
Aci vedem tocm ai contrariul de ceeace i-s'a în tâm ­
p la t n em uritorului B laise P asc al; la el, cele do u ă ju m ă­
tă ţi ale osului fro n ta l care de o rd in ar se osifică în cei din-
tâ iu ani de v ia ţă, e ra u încă distin cte la m o a rte a sa, su r­
v en ită la 39 ani. R e zu ltă de aci că creeru l să u a p u tu t să se
desvolte în voe; nu i se cunoaşte g re u ta te a , d a r se ştie n u ­
m ai că a c est creer era enorm . E l avusese loc să se desvolte
D eşi c rim in a lii n’a u s p e c ia lita te a ex clu s ivă a ta tu a g iilo r , ei p ra c tic ă to tu ş i cu d e s tu lă în d e m â n a re a c e a s tă m a n ie c iu d a tă şi d u re ro a s ă .
liber p en tru a deveni un u l din cele mai p u te rn ic e din câte
a produs om enirea.
P ascal îşi d ato re şte oare geniul ac e ste i osificaţii ta r ­
dive a osaturei fro n ta le ? Şi B orelii a d ev e n it un asasin
fioros prin fap tu l osificării p rem a tu re a în c h e e tu rii sag itale?
Nu putem şti. T rebue oare să adm item că ad m iraţia
n o astră p e n tru cel d in tâ iu este to t a tâ t de p u ţin întem eiată
pe raţiune, ca şi o ro a re a ce-o avem p e n tru celelalt, p rin
faptul că ei îşi d ato re sc însuşirile, osificării m ai m u lt sau
mai puţin rap id e a înch eetu rilo r lor cran ien e?
în tâlnim a c i u n a din cele m ai în tu n e c a te problem e ale
psichologiei: este v o rb a de problem a resp o n sa b ilităţii om e­
neşti. De când a în c e p u t să cugete, sau m ai bine zis, de cân d
a început să scrie, om ul şi-a pus n ec o n te n it ac e a stă în tre ­
bare, fă ră a p u te a d a un răspuns.
A desea, făc ân d au to p sia unui crim inal, se găsesc le­
ziuni g rav e în creeru l său. Am v ă z u t şi am atin s însum i
ad erenţe cerebrale, sem nele unei vechi m eningite, pe care
le p rezenta creerul u n u i asasin n um it P re v o st, disecat de
profesorul Broca. Omul acesta îşi com binase fo arte înde-
m ânatec crim ele; în ultim ul tim p a tra se la el a c a să pe un
b iju tier sub p re te x t de a-i cum păra nişte ju v a e ric a le ; d upă
— 9
ce l’a o tră v it, ba tă ia t în b u căţi, p e cari le-a a r u n c a t în
g u ra u n u i canal. S tră lu c ire a p ie tre lo r p reţio ase l’a isp itit.
Se p u n e acum în tre b a re a : su b p re te x t că om ul a c e s ta
av e a o leziune cerebrală, tre b u e să n e oprim d e a-1 co n ­
d am n a? A ceasta s’a r p u te a face cân d so c ietate a a r a v e a
de scop răz b u n area; a tu n c i îi vom p u te a re p ro şa de a se fi
ră z b u n a t p e un bolnav. D ar răz b u n area, sa tisfac ţiu n e jo s ­
n ică şi ste rilă, nu este scopul u rm ă rit de so c ietate a u m a n ă.
E a v re a n u m ai să se ap ere. Şi p e n tru a se a p ă r a e a a re
d a to ria • de a închide p e c a n d id a tu l crim inal, o ricare a r fi
form a cra n iu lu i său.
L a indivizii ră u c o n fo rm a ţi-d in p u n ct de v ed ere ce­
reb ral. p av ilio n u l u rech ei este fo a rte ad esea deform at. F a p ­
tu l a c e s ta se explică prin a c e e a că u rech ea se d esv o ltă
o d a tă c.u creerul, şi p a rtic ip ă la to a te tarele sale. In a f a ră
de a s ta , p av ilio n u l u rech ei n u se rv e şte la nim ic, şi se con-
se rv ă p rin urm are to a tă v ia ţa a ş a cum Fam p rim it d ela
n a tu ră . R ezu ltă de aici c ă el p o a te serv i în tru -c â tv a s ă n e
indice în ce m ăsu ră suntem n ă s c u ţi norm ali.
E x p re sia figurii este un re z u lta t m ai com plex D esig u r,
e a d ep in d e de c a ra c te ru l n o stru n a tiv , d ar e a se fo rm ează
şi p rin ex iste n ţa pe care o ducem şi prin m ediul în care-
trăim .
O m enirea, stră b ă tâ n d eta p e de civilizaţie din ce în ce
m ai în flo rito are, îşi reîn o e şte v ecin ie b ag a ju l de cu n o ştin ţe,
şi n e c o n te n it se schim bă p riz m a p rin care p riv e şte cele
în c o n ju răto a re . Ş tiin ţa p e n a lă a fo st în to td e a u n a un câm p
v a st de cercetări p e n tru sp ecialişti, cari n ’au re u ş it să a ju n ­
g ă to tu ş i la noţiuni d eterm in ate, pozitive. A stfel v ed em si
a stă z i în c ă clase în lu p tă , — u n ele co n sid erân d p e crim i­
n al o v ictim ă a societăţii, a lţii v ă z â n d în tr ’în su l un b o ln a v
n ăscu t. A ceiaşi d ib u ială în p ed ep sele cari li se a p lic ă ; n i­
mic p o zitiv — to tu l rela tiv . D o ar o n o u ă co n ş tiin ţă în om e­
nire, un n o u chip de a p riv i v ia ţa v a p u te a a d u c e d u p ă
sine m a i m u ltă lu m in ă în a c e a stă în tu n e c a tă d a r fo a rte
în se m n a tă chestiune.
D R. J A Q U E S B E R T I L L O N .
—
ta te p o z iţiu n ii şi form ei un u i po r, p rin urm are a tu tu ro r
p o rilo r în genere.
Ş tiind deci că p o ru l este im u tab il; stabilind pe de a ltă
p a rte c ă m odul în care luăm am p re n tele n u influ en ţează
a s u p ra form ei porului, pu tem tre c e la sta b ilire a fap tu lu i
d a c ă p o rii su n t suficient de v a ria ţi dela un individ la al­
tu l, p e n tru a constitui u n c a ra c te r u til iden tităţii. Or, p o rii
p o se d ă a c e ste diferenţe, în tr ’un m o d extrem de ap re cia b il:
1) d iferen ţe de form ă; 2) de dim ensiuni; 3) de situ aţiu n i;
4) de n u m ă r.
1) F o rm a porilor, greu de s tu d ia t pe fisele obişnuite, In rezum at, p rin caracteru l lo r triplu, de im utabilPate,
d in c a u z a grosolăniei am p re n telo r lu a te cu cern eală tip o ­
g ra fic ă , a p a re foarte d iferit d a c ă se studiază am p ren tele
in co lo re s a u revelate cu a ju to ru l diverselor m etode p ro ­
p u se. Se vede atu n ci că porii, în gen ere o v alari sa u elip­
tic i, p o t fi şi ogivali, circulari, sa u în form ă de triu n g h iu ri
re c tilin ii variate.
2) D im ensiunea po rilo r este extrem de n ereg u lată, chiar
la acelaş subiect. D iam etrul lor v ariază în tre 80 şi 250 m i­
croni. In g en eral p o rii sunt mici, fără ca a c e s t lucru să
constitue o reg u lă generală.
3) P o ziţiu n ea p o rilo r este v ariab ilă la infinit, fie în
rap o rtu rile lor reciproce, fie în rap o rtu rile lo r cu ax a creste­
lor. Ele p o t form a u n eo ri figuri triu n g h iu lare, sau masse
neregulate.
4) N um ărul p o rilo r variază şi el pe o su p ra fa ţă dată.
Cifrele norm ale oscilează între 9 şi 18 p o ri p e centim etru.
păstrare de dim ensiuni şi v arietatea lor, orificiile sudoripare
constitue un sem n de id en titate de prim ul ordin.
Cu a ju to ru l lor, s ’a ajuns la so lu ţiu n ea u n o r chestiuni
ce p ăre au în g ro p ate în mister.
D R. EDM OND LOCARD
D irectorul la b o ra to n u lu i d e
poliţie tehnică d in Lyon.

Problema servitorilor în America

M ereu m’a in te re sa t p roblem a servitorilor. Din cea
m ai fra g e d ă copilărie e a a fost p e n tru mine o lă tu re d u re­
ro a să ş în tu n e c a tă a problem ei sociale. E d re p t că in u l­
tim ii d ouăzeci de ani, problem a a c e a sta a su ferit câ tev a
am elio ră ri. P ia ţa m uncei ca p ita liste, în cre ştere continuă,
a a b s o rb it o bună p a rte a ofertei m uncitorim ei n ecalificate.
P rin a c e a s tă despovărare a p ie ţe i sale de m uncă, sta re a
p e rs o n a lu lu i de serviciu s'a u ş u ra t sim ţitor. C u to a te astea,
p ro b le m a servitorilor în E u ro p a centrală, n u e nici azi eli­
b e r a tă de unele n ep lăc u te ch estiu n i de ordin econom ic şi
m o ral. L ip sa de lib e rta te p e rso n a lă a oam enilor de se rv i­
ciu e a ic i adesea c a ra c te ristic a rela ţiilo r d in tre p a tro n şi
m u n citor.
P ild a pe care ne-o dă A m erica în a c e a stă p riv in ţă e
to c m a i contrarul. E a ne a ra tă , cum d esv o lta re a econom ică
n e s tă v ilită şi în c o ro n a tă de succes — urm are n a tu ra lă a li­
b e re i m unci salariate, — pu n e c a p ă t serviciului de ro b al
p e rso n a lu lu i de serviciu. In S tatele-U nite, in stitu ţia se rv i­
to rilo r de casă, a p a rţin e, a ş a zicând, trecu tu lu i. Ceeace m ai
ră m â n e din ea, p o a rtă p ec etea u n u i articol de lux. Servito rii,
aşa c u m su n t azi, înseam nă o funcţionărim e de casă, fo a rte
b in e p lă tită şi foarte respectată.
A tm osfera n ep lăc u tă a b iro u rilo r de p la sa re a se rv i­
to rilo r, n u mai ex istă de m ult. P u ţin ele birouri, de a c est
fel, c a ri mai dăinuesc încă, s u n t nişte salo an e eleg an te,
un d e, fem eilor care vin să se p rezin te, li se oferă, din b el­
şug, cafele cu sandvişuri. ' o serv ito are sub 40 de dolari şi că o a ju to a re la menaj, p lă ­
„C u co an a" şi „ fa ta " care c a u tă un serviciu, iau loc
a lă tu r e a în tr ’un fel de firide d ră g u ţ m obilate, un d e se d iscu ­
tă în m o d am ăn u n ţit co ndiţiunile co n tra ctu lu i de a n g a ja ­
m ent. D u p ă exterior sau d u p ă to a leta, pe ca re o p o a rtă , e
g re u să deosebeşti pe „d o am n ă" de „fa ta de serv iciu ". A c e ­
la ş r a n g ca şi al fetelor de se rv ic iu îl au şi nursele, p e n tru
c a ri b o g ătaşii am ericani se ia u la în trecere ca să le d o b ân ­
d e a sc ă serviciile. Cel m ai m odest salariu al u nei a ju to a re
la m en aj, — acela a l unei se rv ito a re în c ep ă to re , — e de
40— 50 dolari pe lună. B ineînţeles că în sa la riu se m ai
a d a u g ă m âncare bună şi o ca m e ră fă ră defect. Se specifică
a m ă n u n ţit tim pul serviciului.
In ultim ii 10 ani, se p o a te spune, că în gep eral sa la ­
riile serv ito arelo r s’a u u rc a t cu 250 la su tă. M area conjue-
tu ră în cep u din tim p u l războiului, ca te g o ria serv ito arelo r
putându-şi m enţine şi d upă război cifra to t a tâ t de rid icată
a salariilor. O cau ză a acestei s tă ri e şi fa p tu l că după ră z ­
boi au în c ep u t să im igreze din ce în ce m ai puţini servi­
tori de p este ocean. A ceasta, pe d eo p arte fiindcă sta re a
p ro astă a v alu telo r n u le perm ite a p lă ti cheltuelile de că­
lătorie, iar p e d e a ltă p a rte ,d in cauza că lu c ru l servitoarei
se p reschim bă din ce în ce mai m ult în tr ’o m uncă ce tre-
bue în v ă ţa tă . O b u cătărează treb u e azi, să cunoască ele­
mentele chimiei, şi să fie deasem eni o b icin u ită cu socoti­
rea caloriilor. (N u e rar, ca o asem enea b u cătăreasă să
aju n g ă p â n ă la un salariu lu n ar de 125 de dolari). La r â n ­
dul ei, fa ta din casă, trebue să cunoască principiile igienei.
In A m erica se p u n e a tâ ta p re ţ pe aceste cunoştinţe, în c ât
serv ito area n e în v ă ţa tă , aşa n u m ita „green g irl" (trad u cerea
ar fi: fa ta n eco ap tă), în v aţă în şcolile in stitu ite de către
birourile de p la sare elem entele de seam ă ale cu răţitu lu i prin
casă. D isp ariţia ap ro a p e to ta lă a ofertei de serviciu a ser­
vitorilor de m oda veche, p rileju eşte ad e se a ad ev ărate tr a ­
gedii fam iliare. C onducătorul u n u i birou de p lasare al ser­
vitorilor a p o v e s tit u nui rep o rter al u n u i m are ziar urm ă­
torul caz tragi-com ic, destul de ca racteristic: Un mie func­
ţionar, cu un sa lariu săp tăm ân al de 28 de dolari, răm ăsese
văduv. D ânsul a v e a p a tru copii.
P e n tru a-şi p u te a continua lu cru l său, începu să caute
d isp erat o a ju to a re la m enaj. L a to ate cererile sale nu prim i
însă d ecât u n sin g u r răspuns, anum e că n u v a putea găsi
tită cu ac e a stă sum ă, nu face m ulte p arale. In cele din u rm ă
reuşi să an g ajeze o europeancă care nu cu n o ştea încă sala­
riile obicinuite, cu 10 dolari lu n ar. Se văzu în să curând con­
strâns să-i u rce leafa la 20 d o lari şi apoi la 30 de dolari.
P e n tru a face în să faţă p reten ţiilo r m ereu crescânde
ale serv ito arei, b ietu l om se văzu n ev o it a lu a a su p ra sa
sp ălatu l rufelor şi al vaselor, ia r cân d nici aceasta n u fu
îndeajuns, o lu ă de nevastă, p en tru ca p rin căsătorie să o
lege de sine şi de copii săi.
Un tim p a c e a stă m etodă p ă ru a da roadele dorite. In
cele din urm ă în s ă „a ju to a re a la m en aj" bigi.
O S K A R IA S Z I.

— 12 —
 Criminalii în luptă cu ştiinţa
P r e z e n ţ a s â n g e lu i o m e n e s c se p o a te d e s c o p e r i î n p e t e v e c h i d e c â te v a s e c o le .
A facerea L andru a r e d a t actu a lita te chestiunii de a se
şti dacă petele m ai m u lt sa u mai p u ţin suspecte, observate
pe vestm intele sau pe obiectele cari a p a rţin v ictim ei sau
p resu pusului asasin, sunt de sânge şi d acă a c e st sânge p ro ­
vine dela un om sau dela un animal.
P rezenţa sângelui otnepsc se co n stată m ai în tâ i prin
m ijlocul reacţiunilor chim ice. S’au v ă z u t p e te p ro d u se de
p u rici, ploşniţe sau de m uşte sdrobite, cari sem ăn au cu pe­
tele de sânge.
Medicul, p e n tru a ră sp u n d e la in tre b a re a ju d ecăto ru lu i,
dispune de m ijloace pe cari i le pune la în d e m ân ă chimia,
fizica, istologia m icroscopică şi biologia. Se ştie în tr ’ad ev ăr
că sângele se com pune d in tr’un lichid tra n s p a re n t şi gălbui,
în care plutesc elem ente vizibile la m icroscop, în tre cari
cele principale sunt hem atiile sau globulele roşii. A ceste
globule nu su n t sferice, cum s’a r crede d u p ă num ele lor,
ci tu rtite. D iam etrul lor m ăsoară num ai c â te v a m iim i din­
t r ’un m ilim etru. A ceste hem atii su n t com puse în nouă din
zece p ă rţi d in tr’o su b sta n ţă album inoidă sp ecială, bogată
în fier, hem oglobină, care posedă rea cţiu n i fizice şi chi­
m ice caracteristice pe cari este în te m e iată c a u ta re a sânge­
lui în petele suspecte, fie chiar invizibile la ochiul liber.
D upă ce s’a ex am in at şi fotografiat p a ta su sp e ctă s’a
n o ta t forma, dim ensiunile şi locul ei, s’a re c u n o sc u t dacă
ea este în co n ju rată sau nu de stro p itu ri şi d a c ă p a re a re ­
zu lta dintr’o ţâşn ire sau d in tr’un sim plu c o n ta c t; d upă ce
s’a constat dacă ea rep ro d u ce în tip ă rire a d eg e te lo r sau a
arm ei d ătăto a re de m oarte, expertul se sfo rţe a z ă de a des­
face o p arte din obiectul p ătat, p e n tru nevoile analizei.
P ărţile astfel desfăcute su n t puse să se m oaie în a p ă şi so-
luţiunea este p usă în co n tac t cu un re a c tiv com pus d in tr’un
am estec de tin c tu ră de g aiac şi de esen ţă de tereb en tin ă.
Dacă e sânge se obţine o coloraţie a lb a s tră caracteris­
tic ă: reacţiunea lui V an Deen.
P en tru că tin c tu ră de gaiac p o ate să alb ă stre a sc ă sub
influenţa alto r co rpuri ca m ucusul nazal saliva, sările de
fier, e bine să se verifice rezu ltatu l o b ţin u t cu a ju to ru l a l­
to r reacţiuni. Nu vom m enţiona p rin tre ac e ste a din urm ă,
care sunt foarte num eroase, decât rea cţiu n e a lui M eyer cu
b ază de fenolphtaleină, cu care în p rez en ţa sângelui se
obţine o coloraţie roşie vie.
Sângele sa m ai dovedeşte şi prin a n a liz ă spectrală.
A cesta este un p rocedeu pe deantregul în te m e ia t pe fizică.
Se ştie că lum ina soarelui, care trec e p r in tr ’o prism ă, este
descom pusă în tr’o serie de culori fu n d am e n tale: roşu, p o r­
tocaliu, galben, verde, alabstru, indigo şi violet, a căro r
reunire dă albul. A cestea sunt culorile p e ca ri le vedem
în curcubeu sau în strălucirile irizante ale u n u i diam ant:
ele se num esc sp ectru solar. A cesta din u rm ă, p rim it p e o
linie g ra d a tă şi ex a m in a t cu o lu p ă în tr ’un spectroscop,
ap are com pus din zone colorate şi din făşii strălu cito are
ale căror dim ensiuni şi poziţiuni recip ro ce su n t absolut
fxe. Dacă totuşi, în drum ul razei' lum inoase stu d ia te se in­
terpune o solutiune care conţine co rp u ri chim ice definite,
se constată m odificaţiuni m ari în asp ec tu l sp e ctru lu i solar.
Făşii în tu n ecate a p a r şi anum e culori p o t fi ch iar com plect
sterse. A ceste m odificaţiuni diferă cu fiecare corp interpus
şi sunt constante p e n tru acelaş corp.
Medicina leg ală a stu d iat m odificaţ.iunile pe cari in­
terp u nerea unei so luţiuni de hem oglobină le produce. H e­
moglobina, de pildă, dă două bande o bscure în d rep tu l
galbenului şi al v erdelui, între fâşiile D şi E ale spectrului.
M icroscopul perm ite de a regăsi globulele sângelui în
ru g in a arm elor, ceea ce nu se p o ate face pe calea re a c ţiu ­
— 13
nilor. N e folosim în acest scop de un artific iu de lu m in at
cp tic. N ac h et a construit, d u p ă in d icaţiu n ile lui F lo ra n ce ,
ur> m icroscop special al cărui o b ie ctiv este p re v ă z u t cu o
p rism ă şi p ro iectează lum ina sub un unghiu p o triv it p e
corpul o p ac de exeam inat.
★
D ar se p u n e o în tre b a re de o im p o rta n ţă c a p ita lă :
„Sângele ex am in at p ro v in e dela un om sau d ela un ani-
m a l? “ D acă p ro p rie tă ţile sp ectro sco p ice ale sân g elu i şi ale
cristale lo r de hem ină su n t aceleaşi la om şi la an im ale form a
şi dim ensiunile globulelor roşii v a ria z ă din co n tră, d u p ă
cum e v o rb a sa u nu de m am ifere. A cestea au hem atiile cir­
cu lare şi lip site de nucleu. G lobulele p asărilo r, rep tilelo r
şi p eştilo r din contră, sunt ovale, în g en eral biconvexe,
p rev ă zu te cu nucleu; d im en siu n ile lor sunt cu m u lt mai
m ari d e c â t acelea aie g lo b u lelo r d ela m am ifere. De ac ee a
este în g e n e ra l uşor, n u m ai ca p a ta să n u fie p re a veche —-
să d istin g i la m icroscop d acă e v o rb a de exm plu de sânge
de g ă in ă sa u de m am ifer. In schim b e ste -a p ro a p e im posibil
prin a c est m ijloc de a deosebi sân g ele om ensc de acela al
m am iferelor, câini, pisici, berbeci, etc.
S in g u ra diferenţă în tre g lo b u lele acesto r sp e ţe d ife­
rite s tă în diam etrul lor resp e ctiv : hem atiile m ăso ară, de
ex. cinci miimi de m ilim etru la bou şi capră, şase la şo a ­
rece, şa p te şi cinci la om, o pt la câin e, etc. F ire şte că n u
se p o ate ap recia uşor asem enea deosebiri de altfel v a ria ­
bile d u p ă indivizi: m ai e g r e u ta te a că, în g en e ral, ai de
aface cu globule deform ate. De a c e e a p ân ă în ultim ii an i
e ra a p ro a p e cu n e p u tin ţă să se sp u n ă cu sig u ra n ţă d a c ă
sângele a căru i p rezen ţă se c o n s ta ta p ro v en ia dela un om,
dela un câin e sau dela un iep u re.
M icroscopul po ate c â te o d a tă s ă precizeze o rg an u l de
unde h em o rag ia s’a pro d u s. D-l D ervieux a a v u t cu rio zi­
ta te a de a cău ta reacţiu n ile sâ n g elu i asu p ra u n ei m um ii
îm b ălsăm tă în E g ip t de mai m u lt de 4000 ani. In tim p ce
p ro ced eele chimice şi sp e ctro sco p ice n u dăd eau m ai nim ic,
lim pezi, dovedind astfel s u p e rio rita te a m etodelor m oderne
limpezi, d o vedind astfel su p e rio rita te a m eto d elar m od ern e
de cercetare. In fine, o co m u n icare cu to tu l re c e n tă a ace-
luiaş a u to r la A cadem ia de Ş tiin ţe din P aris ne face să p re ­
vedem c ă v a fi în cu râ n d cu p u tin ţă de a preciza, cu a ju to ­
rul re a c ţiu n ilo r analoage, d a c ă e v o rb a de sân g e de b ă rb a t
sau de fem eie şi ch iar în unele cazu ri de a d eterm in a in ­
dividul de la care p ro v in e sâ n g el răsp â n d it. D acă a c e st fa p t
va p u te a fi stab ilit cu sig u ra n ţă , e u şo r de v ăzu t, ce folos v a
trag e ju d e c ă to ru l de in stru cţie.
P re ze n ţa sângelui um an o d a tă d em o n strată, n u s’a
sfârşit cu seria de ch estiu n i p u se de ju d e că to r. Se în tâ m p lă
ad esea ce acu zatu l să invoace în a p ă ra e a sa o h em o rag ie
n a tu ra lă . Se poate v erifica ac este sp u se şi d eterm in a din ce
organ a cu rs sânge.
In a fa ră de leziunile o rg an ic e p e cari le p o ate p ro ­
ze n ta p rev e n itu l şi cari su n t în s ta re de a în tă ri sa u de
a slăb i m ă rtu riile sale, se în tâ m p lă câte o d ată ca m icro sco ­
pul să p o a tă afirm a o riginea n a tu ra lă a unei sc u rg e ri de
sân g e: a c e a sta când el d esco p eră p rez en ţa elem n telo r a n a ­
tom ice d esfăcute în acelaş tim p cu sângel din o rg an u l u n d e
s a p ro d u c em oragia: celule a le m ucoasei n azale, ale sto ­
m acului, etc. In afră de a c e a stă e v n tu a lita te , d estu l de r a r ă
de a ltfe l ex p ertu l treb u ie să re n u n ţe de a ră sp u n d e la.
ac e a stă chestiune ş i,s e v a m u lţu m i să afirm e p re z e n ţa s â n ­
gelui u m an în p etele su p u se ex am en u lu i său, fă ră a d e te r­
m ina în ce îm p re ju ră ri a cu rs a c e st sânge.
D R. G. de BO UTTEN CO U R /’.
—
 BEŢIA A U T O MO B I L U
E cu n ep u tin ţă să nu te alarm ezi de acciden tele de
au to m o b ile , — scrie „ F ig a ro “, de unde reproducem obser-
v a ţiu n ile de mai jos. A utom obilul a fost şi răm ân e o a d ­
m ira b ilă descoperire, to t aşa de bin efăcăto are p e n tru om
c a şi anim alul. Iu ţea lă, confort, lărgim e, u m a n ita te şi p o ate
c h ia r econom ie şi scădere a riscu rilo r, nimic n u a r treb u i
să-i lipsească. Anim ale şi oam eni a r fi p u tu t să n ’aib â d e­
c â t s ă se felicite de el. A tâ ta n u m ai, că şi aci, ca’n to ate,
e x ista u prim ejdii de e v ita t şi în sp ecial aceea a un ei iu ţeli
d ez o rd o n ate şi fata l om orâtoare. Am căzut în asta, şi in ­
te re se a z ă sig u ran ţa pub lică să eşim din ea. S trăzile n o astre,
v ech i sa u noui, ca şi şoselele n aţionale, ju d e ţe n e şi vici-
n ale, n u su n t făcute d ec ât ca să s ’alerge p e ele cu iu ţe a la
a c c e le ra tu lu i P aris-N isa, ori ch iar a unui expres!
T re b u e să recunoaştem ta le n tu l ori unde-1 găsim , şi acel
al şo ferilo r a ajuns de sigur la u n g ra d pe ca re n u p ă re a
v ero sim il, c’o să-l a tin g ă . Se în tâ ln e sc, se în crucişează, se
e v ită , în to rc , se răsucesc, opresc brusc, p leacă din nou cu
o u ş u rin ţă şi o repeziciune m iraculoasă.
V ed e ţi în tr’o stra d ă tre c â n d şi repezindu-se o în tre a g ă
m u lţim e de autom obile, aşa de .g ră b ită şi m işunând a t â t de
m u lt, în c â t n ’ar căd ea un ac fă r ă să se p rin d ă în ca p o ta
u n ei m aşin i sau în p ă lă ria u n u i că lă to r ori a unei c ă lă ­
to a re . P a r ’că nimic n ’a r m ai p u te a să treacă, şi cu to a te
a c e s te a , o m aşină lu n g ă şi jo asă, p ă tru n z ă to a re şi fu lg e ră ­
to a re , un a d e v ă ra t şa rp e în v â rtito r, se rep e d e d e-o d ată
c a un tră z n e t prin to a tă a c e a s tă deslănţuire de tax im etre,
cam io ane, limuzine, se stre c o a ră c a o ghiulea şi, în c â te v a
secu n d e, le întrece cu peste u n kilom etru, deşi ale a rg ă şi
s tr ă b a t şi ele n ebuneşte cu p este zece leghe p e oră.
V e ţi crede, aşa la în tâ m p la re , că acest în sp ă im â n tă to r
v eh icu l a striv it şi p ră b u şit to tu l în calea lu i? L iniştiţi-vă.
T rin o co lu ri şi răsu c iri de o sinuozitate electrică, el a
a lu n e c a t repede şi m iraculos ca o m in u n ată re p tilă p rin tre
ta x im e tre , care, tră s u ri şi birji, vehicule sau c ă lă to ri de
to a te iu ţelile, atin g ân d to a te, ocolind to ate, dar n ea g ă-
ţâ n d u -se de nimic şi de nim eni. A dm iraţi, d a r to tu şi p ă ­
ziţi-v ă niţel!
P u te ţi de asem enea să s a lu ta ţi m ă e stria cum autom obilele
în g h it şiretu rile drum urilor m un to ase, în regiunile stră b ă ­
tu te d e tu rişti. T orente, stân ci, p răp ă stii, p o d u ri su sp en ­
d ate, cu rb e vertiginoase, şoferul aleargă, sboară, sfid ează
to tu l s a u străb a te to tu l, to t a ş a cum un v irtu o s al p ia n u ­
lui sa u al orgii stră b a te un e x tra o rd in a r alegro. Ah! treb u e
să-l v ez i ocolind sau în frâ n â n d cu im perceptibila-i m işcare
a m â in ii sa u cu uşoru-i c ă lc a t p e p edală, e v itân d o tu rm ă
sa u a ltă m aşină, ,încrucişându-ls ca fulgerul, lă sân d m ai
în c e t la curbe, d ar nu m ai p u ţin , în d răsn e ţ şi sa v an t, to c­
m ai a t â t ca să nu se dea peste cap în abis, d a r fă ră să se
p riv e z e de plăcerea de a tr â n ti la sigur u n u l peste a ltu l
p e cei treizec i sau p atru z ec i de excursionişti din brec,' şi de
a a u z i p e femei dân d mici strig ă te nervoase cân d se p o ­
m en esc a sv â rlite pe g enunchii sa u um erii vecinilor din tr ă ­
— 14
sură. T o ate astea, cu 100 km. p e oră sau aproape. E m i­
nunat! A tâ t n u m ai că ajunge un deget m ai pu ţin sau m ai
mult, c a să se term in e câteo d ată cu ca d av re.
N enorocirea, care am eninţă să degenereze în plagă, este
că m ulţi autom obilişti, îm b ătaţi de v irtu o z ita te a lor, p a r a
nu m ai socoti autom obilism ul de c â t o şco ală de tur-de-
fo rţă şi a nu m ai g u s ta din el de câ t o e x a lta re a iuţelii.
Să urce sau să cob o are am eţitor un b u le v a rd sau o strad ă
plină de obstacole, c a şi cum n ’a r fi n ici o b irje m ăcar sau
nici un câine de striv it! Să sperie o g o sp o d in ă sau n u b ă­
trân trec ân d ca u n ciclon la un cen tim etru de ei fără să le
facă rău , d ar dându-le sensaţia că A -a electrizat! Să dea
g ata d ru m u ri d u p ă drum uri, lo c alităţi d u p ă localităţi, p ei­
sagii d u p ă peisagii, să în g h ită leghe p este leghe! Să m eargă
dc la P aris la O rleans ca de la b iserica Madeleine la
Bastille, şi să coboare Alpii cum a r coborî din p ia ţa P i-
galle la N otre-D am e-de-L orette! Să-şi fa c ă un exerciţiu
din tr’un v â rte j şi u n sp o rt d in tr’o n esim ţire; iată aberaţia,
ad e v ărata nebunie la care am sfârşit p rin a ajunge.
A ccidentele, şi ch iar catastrofele, ale c ă ro r istorisiri nu
mai în cetăm să le citim în zoare, nu p ro v in o are toate, sau
mai to a te, din aceste iuţeli dezordonate în care s’aru n că
prea m u lt şoferii stă p â n iţi de o nevoe bolnăvicioasă de a
sfâşia distan ţele?
A uto care ca ri se prăbuşesc în ad â n cu ri şi se în g ro ap ă
cu tu rişti' cu tot, m aşini cari s’a ru n c ă u n ele asu p ra alto ra
şi rau tic, a rd sau îşi m asacrează călăto rii, altele cari se
sfărâm ă de copaci, tax im etre ori cam ioane, cari strivesc
copii în trecere, to a te sinistrele acestea, în n ouă cazuri
din zece, d acă n u în nouăzeci şi nouă la su tă , sunt rezul­
tatele u n o r an u m ite d eprinderi d eliran te. D acă au to caru l
a alu n ecat în p ră p a stie , este p e n tru că m e rg e a cu o iu ţeală
în care cea m ai m ică rătăcire n iţe l b ru scă tre b u ia să a tra g ă
teribila rostogolire. D acă m aşini, ta x im e tre şi cam ioane
se sdrobesc recip ro c, se dau d’a d u ra p este conducători şi
m uşterii sau îţi fac r ă u num ai tre c â n d a lă tu r i de tine, este
p en tru că rep e zea la cu care gonesc face im posibilă orice
oprire sau ocolire n ea şte p tată, şi p o ate c h ia r să fie m oar­
tea acelo ra ca ri n u s u n t nici în ă u n tru n ici dedesubt.
E nergum enii v o la n u lu i vor face bine deci să se calmeze,
şi ar fi de asem enea să fie siliţi la aceasta, ch iar dacă n ’ar
fi decât c a să fie ei sa lv aţi şi să n e fie p ă s tra ţi ca virtuoşi.
Nu se m ai au d e vorbiri<Iu-se de cât de 100 km. pe oră.
E p rea m ult, şi cum se zice, cei cari m erg cu iu ţe ala aceasta,
merg p re a d ep arte. Şi să facă b u n ătate să se resem neze a
nu mai m erg e m ereu din ce în ce mâi d ep arte!
T im pul a c tu a l, în afară de asta, v a fi ac ela al tu tu ro r
alcoolism elor. A lcoolism oratoric; alcoolism literar, alcoo­
lism politic, acoolism al speculei, alcoolism al reclam ei,
alcoolism al dansului! Cum să n ’avem şi p e al circulaţiei?
A sosit v rem ea s’a lăsăm mai încet, căci s’a r p u te a să m ear­
g ă p rea departe. N um ai există copii de sd ro b it, nici vre-o
societate de tu riş ti de trimis, să-şi sfârşească excursiunile
în fundul unei p răp ăstii!
—
 Pentru regăsirea copiilor f uraţi
Ziarele au p u b licat de curând o sta tistic ă a s u p ra n u ­
m ăru lu i copiilor p ie rd u ţi sau furaţi, din F ra n ţa : m ijlocia
a n u a lă este de peste do u ă m ii de suflete. In S tatele-U nite
n u m ă ru l este cu m ult m ai m are: în d ecursul a n u lu i 1921,
d u p ă un ra p o rt al poliţiei, 12668 copii, în v â rs tă de cel p u ­
ţin doui ani, au fost fu ra ţi, părăsiţi sa u ră tă c iţi.
C azurile ac estea su n t uneori de un trag ism sfâşieto r;
câte odată poliţiştii se v ăd nevoiţi să invoce tim p u rile în-
F iş a unui copilaş n ăscu t la M a te r n ita te a din C h ic a g o ; în a f a r ă
d e a m p re n te le tă lp ilo r m ic u ţu lu i, fiş a p o a r tă n u m e le lui, d a ta
{[naşterei, in d ic a ţia sexului şi g r e u ta te a .
ţelep tu lu i Solomon, în f a ţa unui copil re c la m a t de două
m am e în acelaş tim p . . .
M agistraţii din C hicago au ino v at un sistem ştiinţific
p e n tru soluţionarea ac esto r cazuri, ca ri le d au m u lt de lucru
une-ori. Sistem ul acesta le-a fost su g e ra t de un caz p e tre c u t
n u de m ult:
0 tâ n ă ră femee, so ţia u nui soldat, in te rn a tă la M ater­
n ita te a din Chicago, dăd u naştere un u i copilaş, pe care cu
d o u ă zile mai târziu, refuză să-l recunoască d re p t al ei.
D irectorul aşezăm ântului în cerca să-i dem onstreze că
n o u l născut este în tr’a d e v ă r al ei, şi că n u p u te a e x ista nici
o în d o ială în a c e a stă p riv in ţă .
D upă ce isprăvi to a te argum entele ca ri a r fi p utut-o
convinge. D irectorul fu sfă tu it să consulte reg istre le sp ita­
lului, ţinute la zi.
In urm a exam inărei acestor reg istre el c o n sta tă că în
decurs de 24 ore, se n ăscu seră trei copii în stabilim ent, şi
an u m e: un alb, un galben şi un neg ru . T â n ă ra fem ee tre ­
b u ia să recunoască ev id en ţa : nici C hinezul cel m icuţ, nici
negrişorul nou-născut, n u p u te au fi co n fu n d aţi cu m ititelul
alb-roz. Şi convinsă pe deplin, m am a p rim i să-şi alăpteze N lor, şi la n ţu rile striv eau din ce în ce m ai m ult ro tu lele. L a
pruncul.
Ca urm are a ac estei în tâm p lări n u tocm ai p lă cu tă , di­
recto ru l M aternităţii din Chicago, concepu p rie c tu l de a
întocm i un bilet de id e n tita te a copilului ch iar în m om en­
tu l n a şte re i acestuia, ad ăo g ân d in d ic a ţiu n ilo r de s ta re civ ilă
a m p ren tele digitale ale noului n ăscu t.
Un ex p e rt, pus în cu n o ştin ţă cu a c e s t sistem n o u , con­
s ta tă că liniile digitale su n t a t â t de slab e şi a t â t de p u ţin
a p a re n te , p e m âinile unui nou n ă s c u t, în c â t este cu n e p u ­
tin ţă să le reproduci.
In a f a ră de asta, ele tin d s ă se m odifice în tim p u l p r i­
m elor luni, ca şi trăsă tu rile feţei. E le n u 'p o t deci să se r­
v ească p e n tru a se fixa ştiin ţificeşte id e n tita te a u n u i copil
n o u n ăscu t.
Cu to tu l altceva se p etrece cu liniile depe ta lp a p icio ­
ru lu i, c a ri su n t foarte p ro n u n ţa te d in m om entul n a ş te re i şi
a căro r re ţe a este p erm an en tă şi d efin itiv ă.
Cum se pedepseşte în China
E x istă o colecţie d estu l de v olum inoasă, d esp re su p li­
ciile din C hina. G rozăvia lor în tre c e orice în chipuire.
I a tă de pildă, un şef de b a n d ă c a re com pare în fa ţa
trib u n a lu lu i din Mukden, com pus din m a g istra ţi chinezi sa u
m an ciu rien i, cari l-au ju d e c a t d u p ă to a te regulile ju stiţie i.
A cest crm inal a asasin a t cu p ro p ria -i m ână o p tsp rezece
co m ercian ţi şi colportori indigeni, în tim p de şease ani. In
acelaş sp a ţiu de timp, b a n d a de sub ordinele sale m a sac ra se
p este p a tru z e c e persoane, p rin tre c a ri tre i femei.
F u co n d am n at la trei zile de răstig n ire, în a in te de a fi
d ec ap itat. S en tin ţa p rev e d ea că v a fi ră stig n it „cu la n ţu ri
la g en u n c h i.11
O rd in u l fu e x e cu tatt în to c m a i: C o n d am n atu l, înge-
n u n ch iat, a v e a spatele le g a t de un stâ lp . 0 ca n g ă m asivă,
M a i în a in te d e a fi d e c a p ita t, b a n d itu l e c ru c ific a t a s tfe l c ă ,
to a tă g r e u t a t e a c o rp u lu i s ă c a d ă p e g e n u n c h ii a ş e z a ţi p e la n ­
ţu ri. D u r e r e a este în g r o z ito a r e şi c o n d a m n a tu l a ş te a p tă n e r ă b ­
d ă to r d e c a p itu la re a c a p e o e lib e ra re .
îi în c leşta picioarele. G enunchii g o i e ra u aşezaţi p e n işte
la n ţu ri de m ărim e m ijlocie.
A stfel, to a tă g re u ta te a co rp u lu i a p ă s a a s u p ra g en u n ch i-
cea m ai m ică m işcare, co n d a m n a tu l su ferea în g rozito r.
U nui a lt bandit, care nu fă p tu ise om oruri, trib u n a lu l
i-a d a t c a p ed eap să ră stig n ire a sim p lă, a d ic ă fă ră la n ţu ri.
In o rd in e a cruzim ilor la ca ri s u n t supuşi ră ifă c ă to rii
în China, ac e a sta este o p ed e ap să m ai uşoară.
— 15 —
FEMEIA ÎN SERVICIUL POLIŢIEI
A cu m vre-a do u ă decenii s ’a p u s p e n tru în tâ ia o ară che­
s tia d a c ă este in d ic a t de a în tre b u in ţa fem ei în serviciul
p o liţie i, în special a l p o liţiei de m oravuri. M ulte ţă ri au re­
c u n o s c u t u tilita te a serviciilor fem inine în poliţie şi n ’au
e z ita t să re c u rg ă la ele. In cele m ai m ulte cazuri, fetneile
s u n t în tre b u in ţa te în serv iciu l in te rn al poliţiei. P ro stitu a ­
tele, fem eile tu rm e n ta te de b ă u tu ră , a re stan tele şi, în p ri­
m ul r â n d copiii ca ri vin în c o n ta c t cu poliţia, su n t în cred in ­
ţa te în g rijire i lor. A cest serviciu nu este deloc u şo r; el cere
in iţia tiv ă , prezenţă de spirit, o p ricepere a d â n c ă a om e­
n escu lu i, com pătim ire chiar şi cu cei m a decăzuţi şi o sin­
c e ră d ra g o ste p e n tru copii.
S u n t în să şi ţă ri unde a g e n te le poliţieneşti lu crează şi
în se rv ic iu l extern. A şa de p ld ă, fem eia în uniform a p o liţie­
n e a sc ă este o fig u ră o b icinuită în parcu rile şi g rădinile p u ­
blice d in L ondra. Miss D aw son a fost prim u l serg en t de
o raş fem inin a n g a ja t în A nglia în 1914. R e zu ltatu l a fo st
a t â t d e sa tisfăcăto r, în c â t şeful p o liţiei londoneze s’a h o tă
râ t, în tim p u l războiului, cân d d estră b ălarea crescân d ă a.
m o ra v u rilo r a m ers m ân ă în m â n ă cu n eo b serv area p re s­
c rip ţiilo r poliţien eşti şi cu m o le sta re a to t m ai fre cv e n tă a
fem eilo r şi copiilor, să re c u rg ă în m ăsu ră to t m ai m are la
c o la b o ra re a fem eilor în poliţie. In anul 1918, p o liţia din
L o n d ra n u m ă ra 111 de agente. D upă războiu, când m ă su ­
rile g e n e ra le de econom ie lu a te de g uvernul englez im pli­
ca u şi redu cerea n u m ăru lu i funcţio n arilo r, au fost conce­
d ia te şi num eroase ag e n te poliţieneşti. A cestei red u c eri a
o rg a n e lo r poliţieneşti fem inine, fem eile engleze îi atrib u e
în m u lţire a în g rijo ră to a re a în tâ m p lă rilo r scan d alo ase în
lo c u rile publice din L ondra, c a rL a u p ro v o ca t de cu râ n d un
a d e v ă r a t strig ă t de alarm ă din p arte a episcopului de
L o n d ra .
C h e stia poliţiei fem inine în tâ m p in ă cel m ai m are in te ­
res d in p a rte a organizaţiilor fem iniste din A nglia, cari i-au
d e d ic a t la L ondra o co n fe rin ţă specială. C onferinţa a h o ­
tă r â t să ceară g u v ern u lu i în m u lţire a serg en ţilo r de o raş
fem inini, lă rg ire a fu n cţiu n ilo r lo r şi num irea u n o r o fiţeri
de p o liţie feminini cari să fie în să rc in a ţi cu selecţio n area
fem eilo r m ai indicate p e n tru a c e ste funcţiuni, cu in stru c ţia
lo r şi cu co n tro larea serviciilor lor.
C u o cazia ultim ei în tru n iri a L igei N aţiunilor, a c e a stă
c h e stiu n e a dat deasem enea loc la o discuţie in te re sa n tă în
sâ n u l com isiunei a 5-a. I n tr ’u n discurs im presionant, d ele­
g a ta en gleză, Miss L y ttleto n a a r ă t a t im p o rta n ţa în tre b u in -
ţă re i a g e n te lo r de poliţie. „ E x p e rie n ţa a dovedit, a sp u s
ea, c ă n u m a i p rez en ţa u nei fem ei în tr ’un loc p ublic a ju n g e
de cele m ai m ulte ori p e n tru a o p ri excesele de orice fel.
E g re u de explicat p e n tru ce este aşa, dar p a re că şi fiin ­
ţele cele m ai decăzute de am bele sexe au p ă s tra t în fu n d u l
su fle te lo r lo r un fel de resp e ct p e n tru fem eia c a a tare, eeea-
c e tre b u e a trib u it influ en ţei m am elor. Şi a c e s t sen tim en t
in c o n ştie n t de resp e ct îi ţine în frâ u .“ In u rm a p ro p u n erei
o r a to a re i, com isiunea L igei N aţiu n ilo r a h o tă râ t să rec o ­
m a n d e tu tu ro r sta te lo r n u m ire a de sergenţi de oraş fe­
m in in i.
— 16
Sub im presia discuţiei din sânul L igei N aţiunilor, fe­
meile din G eneva au in v itat p e Mrs. M ary Allen, coman
danta tru p e lo r au x iliare fem inine de p o liţie din A nglia ca
să ţie o co n ferin ţă asu p ra a c tiv ită ţe i ag e n te lo r poliţieneşti
engleze. Mrs. A llen a expus cum ele îşi d au repede seam a
de situ aţiile echivoce şi cum in terv in cu ta c t şi energie
pentru a a p ă ra p e cei prim ejduiţi, cum în g rijesc de copii
rătăciţi şi-i red a u m am elor lor, cum a ju tă p e b ătrâ n i la
tra v e rs a re a străz ilo r frecv en tate, cum o p resc pe b eţiv i şi
cum d au tre c ă to rilo r toate info rm aţiu n ile dorite. P o rtu l
uniform ei a re o m are im portanţă, d u p ă Mrs. Allen. E ste
necesar ca să se recunoască im ediat că aceia care intervine
este o p erso a n ă o ficială în exerciţiul funcţiei. A spectul u n i­
formei aju n g e u n eo ri p en tru a îm piedica intenţiile rele şi a
pune ră u fă c ă to rii p e fugă. Mrs. A llen p o a r tă o haină lungă
ofiţerească care-i acoperă pan talo n ii, o casch etă şi cisme
înalte; su b altern ele sale p o a rtă bluze de uniform ă şi jupe.
Cu o deo seb ită satisfacţie, d-na A llan a re le v a t că copii şi
fetele tin ere se m ărtu risesc fă r ă rezerv ă ag en telo r p o liţie­
neşti, p e cân d colegii lor m asculini se p lâ n g de cele mai
multe ori de în d ă ră tn ic ia tin eretu lu i fem inin.
In G erm ania, în Olanda, în N orvegia şi în E lv eţia s’au
făcut în cercări cu fem ei în serviciul poliţiei, în to td eau n a
cu cel m ai v ă d iit succes.
FILMUL ANTOPROMETRIC
In alte ţă ri se face to tu l p e n tru a în le sn i m unca grea
şi obositoare a p o liţistului. La n oi n u se fac e ap ro ap e nimic.
In alte p ă r ţi fiecare corp de p o liţie d ispune de larg i
fonduri de u rm ărire, de num eroase m ijloace de locom oţiune
rapidă, de un b o g at m aterial de la b o ra to r poliţienesc. A st­
fel la p o liţia din N ew-York, pe lân g ă num eroasele m ijloace
de identificare de p â n ă acum, de ap ro a p e doi ani se în tre ­
buin ţează cu m u lt succes filmul an tro p o m etric.
Ce este film ul an tro p o m etric? O rice rău făc ăto r a re sta t
trace în fa ţa obiectivului, u nde treb u ie să râdă, să v o r­
bească, să gesticuleze, să m eargă, să alerg e, să sară, în
rezum at să dea to a te indicaţiunile a s u p ra p a rtic u la rită ţilo r
sale, d upă ca ri s ă p o a tă fi recunoscut.
F ilm ul lu a t d in tr’o şedinţă de a c e a stă n atu ră , se ru ­
lează îm p re u n a cu to a tă „b iblioteca de film e" a p o liţiei
d ecâteori se a n u n ţă o nouă sp arg ere, un n o u furt, în fa ţa
tu tu ro r ag e n ţilo r de poliţie. De asem enea copii după aceste
filme se ru lează şi la poliţiile din provincie, iar agenţii puşi
în cu ren t cu p a rtic u la rită ţile ră u fă c ă to rilo r de m eserie ii
p o t recu n o aşte o ricând. A restaţi şi in tero g aţi, ei trebuie să
recunoască crim a sa u să facă d o v ad a că s u n t străin i de ea.
Cu acest chip reciijivările au d ev en it ap ro a p e imposibile,
iar ev ăd ările s a u s tâ rp it cu desăvârşire în America.
Ne în to arcem la noi. D esigur că n u p u tem p retin d e
să ne egalăm în m ijloace cu am ericanii, deşi imposibil nu
ni-ar fi. D ar la n oi ag en ţii de p oliţie p lă tiţi p ro st, n ’au nici
m ăcar d iu rn a de deplasare p e n tru u rm ă riri şi trebuie să
cheltuiască din b an ii de salar. U rm ăririle n u se p o t face
decât d ac ă p ăg u b a şu l e dispus să m ai ch eltu iască câteva
mii de le i p e n tru a plăti spesele de tra n s p o rt ale ag e n ţi­
—
lo r de poliţie. A stfel e d estu l ca un h o ţ care a s p a rt u n d ev a
în Cluj să fugă p â n ă la A pahida p e n tru c a s ă sc ap e de sub
su p rav eghierea poliţiei ca re n ’are cu ce îl urm ări.
Să mai vorbim de film antropom etric c â n d nici fişe
n ’avem m etodic întocm ite? Credem că a r fi să strig ăm în
p u s ti e . . . Şi eu a c ea stă m en talitate, cum ne-am m ai p u tea
m ira că hoţii p ra d ă în voie, se înm ulţesc şi p ro sp erează
sub privirile n eputincioase ale polţiilor n o astre ?
TO T MAI SUNT NEGUSTORI DE OAMENI
S p eţa „n egustorilor de oameni", ap ro a p e a d isp ăru t,
d a r în m arile p o rtu ri internaţionale, H am burg, R oterdam ,
S ingapur, H onkong, S an-Francisco, P o rtla n d , s u n t încă
n um eroşi n eg u sto ri de oam eni ce fac afaceri m inunate.
Un n egustor de oam eni e un individ care p u r şi sim plu
„v in d e" oameni. E l îşi ia însărcinarea să p ro c u re echipagii
căp itan ilo r de corăbii c a ri au nevoie. E l su p rav e g h ea ză Va­
sele ce sosesc în m arile p o rtu ri cosm opolite şi p ân d eşte
m ai ales pe acele cari se reîntorc din călă to rii lungi, şi a
c ă ro r m arinari su n t fo arte dornici de plăceri. D u p ă ce aceşti
m arinari, cari nu cunosc pe nim eni p e u scat, îşi ia u leafa,
n eg u storul îi întâm p in ă şi le propune să-i h răn e asc ă, să-i
găzduiască, să-i distreze. In urm a u n ei c ă lă to rii lu n g i şi a
u n ei m unci grele, n en o ro ciţii naivi prim esc tâ rg u l, deşi se
a ş te a p tă că vor fi ex p lo ata ţi. R echinul îşi duce a tu n c i vic­
tim ele la cârcium a lui, unde pe lângă un p a t, le d ă să m ă­
n ân ce şi să bea, şi le înlesneşte orgiile p â n ă ce-şi term ină
banii. A tunci n eg u sto ru l îi am eninţă că-i a ru n c ă pe strad ă,
d ac ă nu vor să se îm barce unde le p ro p u n e el. Şi în to t­
d ea u n a le propune să-i îm barce pe v ase a c ă ro r căp itan i
s u n t foarte cunoscuţi ca brutali, zgârciţi, pe co ră b ii foarte
u z a te şi periculoase, sa u unde e ştiu t că se m ă n â n c ă mize­
rab il. T oţi m arinarii fu g de aceste vase şi de a c e şti căp i­
ta n i; în lipsă de echip aj, căpitanii rec u rg la n eg u sto ru l de
oam eni, care alege c â ţiv a m arinari ce şi-au is p ră v it banii
şi p e care îi ţine acum p e datorie, şi-i sileşte să se angajeze
am eninţându-i cu izgonirea sau cu poliţia.
D acă în să re p u ta ţia n av ei sau a c ă p ita n u lu i e p rea de­
testab ilă, şi nenorociţii m arinari refu ză să se îm barce pen ­
tr u m ai m ulte luni de su fe rin ţă pe un infern p lu tito r, atu n ci
n eg u storul de oam eni recu rg e la ultim ul m ijloc. Oamenii
c a ri a r trebui îm barcaţi, su n t îm bătaţi, şi c â n d n u-şi m ai
d au seam a ce fac, li se dă să iscălească o foae de îm bar­
care „pentru un v a p o r bun." In rea lita te, n efe ric iţii sem­
n ează p en tru cine ştie ce d ărâ m ătu ră p lu ito are, ia r după
ac eia sunt lu a ţi pe sus şi aduşi n o a p te a pe bord, de frica
poliţiei, şi a ru n c aţi în p o stu l echipagiului ca n işte pachete.
C ân d îşi rec ap ătă cu n o ştin ţa e p rea tâ rziu , co rab ia, e în
larg , şi nu le răm âne d e c â t să se supună, a ltfe l s u n t asp ru
p edepsiţi. A cest m od de rec ru ta re este fo a rte cu n o scu t în
p o rtu rile din ap u su l A m ericei, m ai ales în S an-F rancisco,
P o rtlan d , Seatle, Tacom a.
Şi „negustorii" de oam eni mai au şi a lte tic ălo şii la ac­
tiv u l lor. Unii dintre ei p rovoacă d e z e rta re a m arin arilo r,
realizân d prin a c e a sta tre i beneficii. în tâ i, îşi p ro c u ră noui
p ensionari pe cari să-i pungăşiască. Al doilea, căp itan u l
corăbiei de pe care m a rin arii au fugit, e n ev o it să apeleze v p o raţie sp e cia lă cu sta tu te le g aliza te.
to t la un negustor de oam eni p en tru a găsi a lţi m ateloţi. Al
treilea, dezertorii, a că ro r conştiinţă n u e lin iştită, vor
p rim i cu g ra b ă să se îm barce pe vasele indicate de exploa­
ta to rii lor.
Ia tă un m eşteşug ce îm bogăţeşte pe cine-1 p rac tică . Se
citea ză num eroşi v â n z ă to ri de oam eni deveniţi m ilionari.
Din fericire sp eţa lo r tinde să dispară. M arinarii se cu­
m inţesc, iar legile devin din ce în ce m ai sev ere. A şa, în cât
se poate p rev ed ea că în sc u rt timp nu vor m ai fi v ân zăto ri
de oameni.
— 17 —
POLIŢIA CABARETURILOR
P e n tru m u lţi s’a r p ă re a c iu d a t că treb u ie să fie şi o
p oliţie a cab aretu rilo r. „L a c a b a re t to tu l este p erm is", v o r
zice ac eştia. D ar desigur ei g reşesc şi o p oliţie a c a b a re tu ri­
lor este ab so lu t n ecesară în tr ’u n s ta t civilizat. A ce astă p o li­
ţie este n ec esare d in tr’un îndoit m o tiv , social şi m oral.
C a b a re tu rile atra g a lă tu ri de o am eni de tre a b ă răz le­
ţiţi de c a să p e o zi, două, o lum e specială, în care se
am estecă la u n loc v iito ri clien ţi b in e cunoscuţi a g e n ţilo r
de poliţie. C ab aretu l devine p rin a c e a s ta un c e n tru de u r ­
m ărire d estu l de preţios. V echiul c lie n t e acolo în b u n ă
dispoziţie, ad eseo ri d u p ă o n o u ă „ lo v itu ră " ; v iito ru l clien t
al po liţiilo r p o ate fi u rm ă rit în to a tă p erio a d a sa de fo r­
m aţie, în p le n itu d in e a d ecăd erii sale.
D ar n u despre ac est rol de p o liţie e locul să vorbim
aici, ci d e un altu l cu m u lt m ai im p o rta n t. L a c a b a re t sau
aiu re a p o liţia p o te în d ep lin i a trib u ţiile p e care i-le p rescrie
codul p e n a l şi legea sa de o rg a n iz a re ; p rin u rm are n u p o a te
face a ltc e v a d ecât să u rm ă re a sc ă a u to rii de „ fa p te să v â r­
şite" îm p o triv a legii. Un a ltu l în să a r fi rolul p o liţiei acolo.-
Acum câ n d se p re p a ră o n o u ă leg e a d m in istra tiv ă şi câ n d
se lu c re az ă la p roiectul de refo rm ă a codului p en al, e bine
să a tra g e m a te n ţia a s u p ra im p o rta n ţe i m orale a p o liţiei
p re ve n tive .
A ce astă poliţie a r a v e a un ro l dublu. In p rim u l râ n d
a r su p ra v e g h ia v iaţa u n o r a n u m iţi in divizi c a ri tră ie sc şi
cheltu iesc enorm , fără s ă m u n cească. D u p ă o serie de in fo r­
m aţii m eto d ice şi consecutive, din c a ri n ’a r lipsi d o sa ru l
n o te lo r de p la tă şi alte indicii n eco n testab ile, indivizii su r­
p rin şi că duc o Viată n e p o triv ită cu situ a ţia lor m a teria lă
a r fi c h e m a ţi în fa ţa ju stiţie i să se justifice. C âte d ezastre
n u s’a r p u te a ev ita cu a c e s t chip, şi câ te frau d e n ’a r fi din
tim p o p rite ? D ar m ai cu seam ă c â te ordine m o rală n ’a r
pu n e în v ia ţa a tâ to r elem ente ale so c ietăţii ca ri s’au a b ă ­
tu t de la e a ?
P e lâ n g ă aceasta un a lt rol a l p o liţie i a r fi să fa c ă acolo
p o liţia de m oravuri. S u p ra v e g h e re a a c tiv ită ţii „ a rtiste lo r"
d u p ă sp ectaco l este exclusiv de co m p ete n ţa p o liiţei de m o­
rav u ri. E ste profund g re şită co n c ep ţia să la C a b a re t se
p o ate ad m ite orice. T reb u ie să ex iste şi acolo o an u m e m o­
rală. S pectaco lele treb u iesc în to c m ite d u p ă o an u m ită
norm ă, în care selecţio n area a ş a zişilor a rtişti, şi m ai ales
aşa ziselo r a rtiste are o d eo seb ită im p o rta n ţă. C a b aretu l
n u p o te fi o in stituţie de d esfrâu c o n sa c ra tă de leg i şi a u ­
to rită ţi şi, p e n tru aceâsta, m ai m u ltă rig o are a r d u ce la cev a
m ai m u ltă p u d o are şi m orală.
E ste în să sigur că în s ta re a în care se află acu m corpul
n o stru de p o liţişti, n u p o ate fi v o rb a de o a ta re poliţie.
P e n tru a c e a s ta a r fi nevoie de p o liţişti culţi, bine p re g ă tiţi
şi conştiincioşi, iar p rin tr’o b u n ă sa la riz a re , p u şi la a d ă p o st
de orice te n ta ţie .
UN CONGRES AL CERŞETORILOR
D eu n ăzi a av u t loc la V a rşo v ia u n congres a l ce rşeto ­
rilo r p rofesionişti. C erşetorii a c e ş tia v o r să fondeze o cor-
.C erşe to rii din V arşo v ia se o p u n în p rim u l r â n d „v izi­
telo r de a fa c e ri" a colegilor lo r din a lte oraşe. F iec are să-şi
ex ercite a c tiv ita te a în reg iu n ea lu i şi să n u fac ă c o n c u re n ţă
alto ra.
In tre a lte rezoluţii s ’a v o ta t şi a c e e a ca să n u se ac ce p te
pom an ă m a i jo să de douăzeci de m ă rc i poloneze.
— J o s cu ruşinea făţa rn ică !
D ar ce a r fi d acă şi dom nii „ s p ă rg ă to ri" s’a r „ o rg a n iz a "
şi s’a r o b lig a — sub a sp ră p e d e a p s ă — să nu m ai p ra d e
lu c ru ri în v alo are m ai m ică de, s ă zicem , un m ilion?
 în tem n iţatu l din Monaco
A cum câţi-va ani, un caz fo a rte grav şi to td e o d a tă
fo a rte nou, se produse în p rin c ip a t. Un a sa sin a t a v u loc.
Un om, un locuitor din M onaco, n u imul din acei străin i
ră tă c ito ri pe cari-i în tâ ln e şti cu g ră m a d a prin locurile ace­
stea, ci u n băştinaş, în tr ’un m om ent de furie, îşi om orâ
n e v a sta .
O ucise fă ră nici un m otiv, fă r ă nici o ca u să ap a ren tă .
E m o ţia fu m are în to t p rin cip atu l. C urtea su p rem ă se în ­
tru n i p e n tru a judeca acest caz excep ţio n al (n icio d ată n ‘avu
sesc loc un asasinat), şi n en o ro c itu l fu co n d am n at la m o arte
în u n an im itate. S uveranul, in d ig n a t confirm ă sen tin ţa. N u
m ai ră m â n e a decât să-l execute p e crim inal. A tu n ci se iv i
o d ificu ltate. Ţ ara n u p oseda nici ghilotină, nici călău. Ce
e ra de făcu t? D upă sfatu l m in istru lu i afa cerilo r străin e,
p rin ţu l în tr ă în le g ătu ri cu g u v ern u l francez p e n tru a ob­
ţin e s ă i se îm prum ute un tă e to r de capete. D esbateri lu n g i
a v u ră loc la Paris. In sfârşit, se aprobase, trim eţân d u -se şi
n o ta cheltuelilor p e n tru tra n sp o rtu l ghilotinei şi a ex ecu ­
to ru lu i. T o tu l se u rc a la vre-o şeaisprezece m ii de fran ci.
L u c ru cert, asasinul n u v a lo ra a tâ ţia bani. Ş eaisprezece m ii
de fra n c i p entru cap u l un u i m izerabil! Ah! asta-nu!
Se d resă atu n ci aceeaşi ce rere guvern u lu i italian . G u ­
v e rn u l italian trim ese o n o tă ce se u rca la douăsp rezece
m ii d e franci. D ouăsprezece m ii de franci! V a tre b u i să se
p u n ă un im pozit nou, un im pozit de doui fra n c i de cap de
lo c u ito r. A ceasta a r p u te a ad u ce tu rb u ră ri în ţară.
Se g â n d iră să decapiteze pe m izerabil cu a ju to ru l u n u i
sim p lu soldat. D ar g eneralul, în tre b a t, răspunse că oam enii
să i n ’a v e a u o p ra c tic ă suficientă în m â n u irea arm elo r
tă io ase, p e n tru a se achita de o sa rcin ă care cere o m are
e x p e rie n ţă în m ân u irea săbiei.
P rin ţu l convoacă din n ou C u rte a S uprem ă şi îi su ­
p u se a c e s t caz su p ă ră to r. S’a d elib erat m ult tim p, fă ră a
se g ă s it un mijloc p rac tic. In sfârşit, prim ul m inistru p ro ­
p u se să se schimbe p ed e ap sa cu m oarte în acea de în ch i­
so a re pe viaţă. P ro p u n e re a a c e a s ta fu acce p ta tă. D ar n u
e r a în chisoare! A tre b u it să se in staleze una, şi un p ăz ito r
fu n u m it, căruia i se dăd u în seam ă prizonierul.
Tim p de şease lu n i totul m erse bine. în te m n iţatu l d o r­
mea to a tă ziua p e n işte pae, în o d ăiţa sa, şi g ardian u l fă ­
cea la fel pe un scaun dinainte uşii, p riv in d cum trec o a­
menii. D ar p rin ţu l este econom şi el ţine socoteală de cele
mai mici cheltueli făcu te în S tatu l său (lista n u e tocm ai
lungă). I se trim ese deci n o ta cheltuelilor cu privire la
creiarea acestei n o u i funcţiuni, la în tre ţin e re a închisorii, a
întem n iţatu lu i şi a •păzitorului. T ra ta m en tu l acestuia din
urm ă în c ărca g reu bugetul.
C ând se g ân d i p rin ţu l că ac ea sta a r p u te a să dureze
to a tă v ia ţa (co n d am n atu l era tâ n ă r), el chem ă pe m inistrul
său de ju stiţie şi-l in v ită să ia m ăsu ri p e n tru a suprim a
această cheltuială. M inistrul co n su ltă pe p rezid en tu l de tr i­
bunal, şi am ândoi conveniră ca să se suprim e funcţia de
paznic. C rim inalul lă s a t să se p ăzească sin g u r, cu sig u ran ţă
că v a evada, ceeace v a rezolva ch estiu n ea sp re satisfacţia
tu tu ro ra. G ard ian u l fu deci concediat, şi un a ju to r de la
b u că tă ria p a la tu lu i fu însărcin at să ducă d im ineaţa şi seara
hrana p u şcăriaşu lu i. D ar acesta nu făcu n ic i o în cercare
ca să evadeze.
I n tr ’o zi, cum se neglijase trim iterea hranei, întem ni­
ţatu l fu v ă z u t cum v en i liniştit la b u c ă tă ria p alatu lu i cu
farfuria; d eatu n ci el lu ă obiceiul, p en tru a scăp a pe b u că­
ta r de o sarcină, s ă v in ă la ora mesei, să m ănânce la p a la t
cu oam enii de serviciu, al căror am ic deveni. D upă prânz,
el se ducea să fa c ă o plim bare p â n ă la M onte-Carlo. In tra
câteo d ată la C asino să rişte cinci fran ci p e m asa verde.
Când câştiga, se o sp ă ta la un re s ta u ra n t luxos, apoi se în ­
torcea în în ch iso area, a cărei uşe o în c u ia cu grije pe
dinăuntru.
S ituaţia d evenia neplăcută, n u p e n tru condam nat, ci
pentru ju d ecăto ri. C u rte a se în tru n i din n o u şi decise ca
să invite pe crim inal să plece din S tatu l Monaco. C ând i
se făcu cu n o scu t a c e a stă h o tărâre, el răsp u n se fără nici un
înconjur:
— „M ă faceţi s ă râd, zău! Ce m ă fac? E u nu m ai am
mijloace de ex isten ţă. Nu m ai am fam ilie. Ce v reţi să fac?
E ram co ndam nat la m oarte. D um neaa v o a s tră n u m’a ţi exe­
cutat. N ’am zis nim ic. Am fo st ap o i co n d am n at la închi­
soare pe v ia ţă şi în c re d in ţa t u n u i p ăz ito r; m i-aţi lu a t p az­
nicul: ia r n ’am zis nimic. A stăzi, v reţi să m ă goniţi din
ţară! Oh! e p re a m ult! E u su n t prizonier, prizonierul d-vs.,
ju d ecat şi co n d am n at de d-voastră. E u îm i îndplinesc p e­
deapsa cu supunere. Răm ân aici!
C u rte a su p rem ă răm ase co n stern ată. P rin ţu l se su p ără
grozav şi o rdonă să se ia asp re m ăsuri. Se în cep u ră ia r
deliberările. A tu n ci fu h o tă rît să se ofere v in o v atu lu i o p en ­
siune de şease su te de franci p e n tru a se duce să trăiasc ă
în străin ăta te . E l prim i. F ostul p u şcăriaş în ch iriă o m ică
locuinţă la cinci m inute d ep ărtare de sta tu l Monaco, şi
trăi fericit acolo.
Se p o ate vedea şi azi în archivele ju d ic ia re ale p rin ci­
patului, h o tă râ re a p rin care se aco rd ă p en siu n ea ucig a­
şului, obligându-1 ca să iasă din terito riu l sta tu lu i Monaco.
G U Y DE M A U P A S S A N T .
GREŞELILE FAR M AC IŞTILO R
Din nefericire n u su n t rare cazurile cân d farm acistu l
p re a zorit, greşeşte re ţe ta . Un caz recen t s’a p e tre c u t la
S h artsey (Anglia).
In farm acia orăşelului au in tra t în aeelaş tim p u n băie­
ţel care ceru 1/4 de sa lp e tru p en tru p u n e re a în saram u ră
a u n ei ca n tităţi de carne de porc, ş i un a rg a t de la o moşie
în vecinată, care ceru 1/4 K gr. de arsenic p e n tru stâ rp ire a
ciorilor vătăm ăto are ogoarelor.
F arm acistul cunoştea pe servitor, de ac e e a n ’a s ta t pe
g â n d u ri şi a d a t ca n tita te a de arsenic c e ru tă ,,e re a r fi ajuns
să om oare p a tru mii de oam eni.
Din nefericire, farm acistu l schim bă p ach etele, egale
şi în g reu tate şi ca form at, şi dădu b ăiatu lu i arse n ic u l pen­
tr u săram ura cărnei, ia r servitorului îi dete s a lp e tru l care
a r fi trebuit abea a m e ste c a t cu cărbune şi p u c io a să ca să
fie v ătăm ăto r ciorilor.
D upă o ju m ă ta te de oră, farm acistul îş id ă d u seama
de ero area fata lă. N enorocitul vedea de-acum ju m ă ta te din
p o p u laţia orăşelului o tră v ită şi palid c a un m o rt se duse să
an u n ţe poliţiei în tâm p larea. Poliţiştii în c e p u n ă să cutreere
to a te casele şi locuinţele ţă ra n ilo r din îm p reju rim e. T recu ră
câ te v a ore, cari p ă ru ră o vecinicie celor in iţiaţi. In sfârşit
g ă s iră băatul şi aflară, sp re mai m a re a lo r b u cu rie, că p a ­
ch etu l se afla încă nedeschis la el în buzunar.
★
Un alt caz s’a p e tre c u t la New-York.
Chambres, fostul directo r al ziarului „N ew -Y ork H e­
rald ", intră în tr ’o farm acie şi ceru bom boane de m entă şi
b icab o rnat de sodă. Cum rosti cu v ân tu l sodă, farm acistul
sări de pe scaun şi începu să alerge ca un d isp e ra t prin
farm acie. Cu o ju m ă ta te de ceas m ai în ain te, venise o fe­
m eie după b ic arb o n at şi farm acistul, care to cm ai e ra ocu­
p a t cu inven taru l şi golise sertarul, îm p ach etase arsenic
şi-l dăduse femeei. L a ce rerea lui C ham bers el îşi am inti de
ero a re a comisă. Z ăp ăceala lui era ex p lica b ilă p rin zorul
ce-1 avea cu in v e n ta ria tu l m ărfurilor şi apoi, m ai avusese o
n eînţelegere cu logodnica sa care-i în ap o iase in e lu l. . .
Şi în cazul de fa ţă se în ştiin ţă im ed iat p o liţia. D ar
lu cru l se desfăşură cu p roporţiile gigantice, p ro p rii' Ame­
ricanilor . . . P o liţiştii cu tre e ra ră to a te casele din acel car­
tier. In New -York H erald, a p ă ru ră an u n c iu ri u riaşe cu li­
te re de câte 30 cm. şi cu titlul ro şu : „V iaţa v ă e în p ri­
m ejdie." La te a tre se com unică publicului p rim e jd ia care
am en in ţa pe cetăţeni. P e la m iezul nopţii, to t oraşul era
alarm at.
In sfârşit se găsi şi pacheţelul c ă u ta t în casa v e c in ă 'c u
farm acia, la fem eea p o rtaru lu i, care e ra în serv iciu de
dim ineaţă p â n ă se ara tâ rz iu şi de aceea nu auzise nim ic de
to a tă zarva asta. P ach e ţe lu l nu era încă deschis p en tru că
fem eea mai găsise u n d e v a un rest de bicarb o n at.
Bietul farm acist fu ap u c a t de nişte frig u ri nervoase
ca ri îl trâ n tiră la pat.
Şi spaim a se sfâ rşi spre m ulţum irea tu tu ro r: F arm a­
cistul se îm păcă cu logodnica sa, care, la au z u l nenoro-
cirei, venise să-l v a d ă şi astfel el fu oarecum com pensat
p en tru necazurile prin cari trecuse.
M O R A L IT A T E A M ER IC AN Ă
Deşi s 'a r crede co n trariu l, to tu ş i e de rem a rc at că ţa ra
tu tu ro r lib e rtăţilo r, S tatele-U n ite a le A m ericei d e N ord,
oferă ce tă ţe a n u lu i fo arte p u ţin e lib e rtă ţi p ersonale. E x istă
acolo n e n u m ă ra te în g răd iri leg ale, cu m a r fi, de p ild a, r e ­
p au su l d u m inical ab so lu t şi in te rzic erea co n sum aţiunei a l­
coolului.
A ce astă m ăsură din u rm ă o fi ea bună, d ac ă n e refe­
rim la cei ce se cam în tre c la b ă u tu ră , — dar n u e m ai p u ­
ţin a d e v ă ra t, că această în g ră d ire a tin g e în m od g ra v lib er­
ta te a cetăţean u lu i.
R e sp ec tu l am erican ilo r p e n tru fem ee, este o n o ţiu n e
n eîn ţelea să în E u ro p a, unde, în tr e a c ă t fie zis, fem eile în ­
săşi n u p re a ţin la d em n ita tea lor.
D eunăzi, o p ro feso ară de d an s din N ew -Y ork, Miss
T helm a H arv ey , a p ă râ n d p e scen ă în tr ’u n costum cam d e­
co ltat, a s tâ rn it o a d e v ă ra tă fu rtu n ă de indignare.
F a p tu l n ’a răm as fă ră u rm ă ri: o com isiune de m o ra­
v uri s’a în tr u n it în culise sp re a stu d ia de ap ro a p e efectu l
ac estu i costum , din p u n c t de v ed e re al m o ralităţei publice.
D u p ă o m inuţioasă ex a m in a re C om isiunea a în c h eia t
im p ro ces-v erb al în care se a firm a c ă costum ul este c â t se
p o ate de decent.
N u m ai în urm a a c estu i c e rtific a t Miss H arv ey a p u tu t
să-şi co n tin u e p ro d u cţiu n ea, fă ră a m ai fi stâ n je n ită.
T R IB U N A L U L CIRCULAŢIEI
O in sta n ţă ju d e că to re ască p ro d u c tiv ă a T rib u n alu lu i
C irculaţiei din N ew -York. In u ltim ii şa p te a n i el a fă c u t
s.ă în tre în casa fiscului a p ro a p e 3 m ilioane de dolari, ad ic ă
peste 600 de m ilioane de lei.
Şi cu to a te a ste a trib u n a lu l e fo a rte in d u lg e n t f a ţă de
îm p ricin aţi, în m ijlociu am en d a n u tre c e de 8 dolari. In
schimb n u m ă ru l celor am en d a ţi în 1922 a fost co n sid erab il:
150.000 de co n trav en ien ţi au d e fila t p e d in a in te a în ţe le p ­
tului ju d e c ă to r, care p rezid ează a c e s t trib u n al.
A cesta e ap ro ap e şi n u m ă ru l d eţin ăto rilo r de perm ise
de a conduce . . . Se p o a te ded u ce că m ai nu e la N ew -Y ork
autom obilist care să n u fi fo st am en d a t.
T R IB U R I IN DIEN E SPEC IA L IZ A T E ÎN D IVERSE CRIME
Sociologul Bootli T u c k e r a ţin u t la L o n d ra o co n fe­
rin ţă în ca re a vo rb it de m o rav u rile ciu d ate ale trib u rilo r
de crim in ali din India.
T rib u rile acestea im pun m em b rilo r lor an u m ite crim e
ca o d ato rie şi com iterea lor e so c o tită ca o fa p tă m e ritu o asă.
S p ecialitatea u n o ra din ac e s te trib u ri e om o ru l: altele
au sp e c ia lita te a jafului.
In u n ele czuri arm a cu c a re trib u l ex ecu tă crim a e
cu ţitu l: cu el ei taie în som n lo b u rile u rech ilo r fem eeşti sp re
* a fu ra cerceii preţioşi.
Un a lt trib e specializat în u c id e re a şi p ră d a re a b a n ­
cherilor.
E x e c u ta re a crim elor a a ju n s în unele trib u ri la u ltim a
p erfecţiu n e şi de ea su n t le g ate şi o b iceiu ri ciu d ate.
A u to rită ţile englezeşti du c o lu p tă a p rig ă îm p o triv a
a cesto r trib u ri de crim inali.
— ;iu —
ÎN C H ISO A R E -M O D E L ÎN M A N D C IU R IA
C e a m ai înfricoşetoare în c h iso a re din lum e o form ează
ce lu le le în cari su n t co n d am n aţi să zacă osândiţii M and-
ciu ria.
P e u n loc în g ră d it cu u n g a r d dublu de lemn se v ăd
n u m e ro a se căm ăruţe în cari n u p ă tru n d n ic io d ată razele
so arelu i.
In ac este cam ere su n t co teţe de lemn p u se un u l p este
a ltu l; co teţele acestea au o lu n g im e de un m e tru şi cev a şi
o în ă lţim e de 75 centim etri.
A ci îşi ispăşesc osândiţii p edeapsa. E i p o ra tă la n ţu ri
g rele fix a te la ceafă ia r la m âini cătuşi. In cuştile lo r ei nu
p o t n ic i să şeadă, nici să ste a în tin şi. H ran a lo r — d ac ă tem ­
n ic e rii îşi am ntesc să le-o d ea — li se v âră în ă u n tru p rin tr o
g a u ră , fă c u tă în p eretele la te ra l a l coteţului. In aceste în ­
c ă p e ri de to rtu ri d eţin u ţii îşi p e tre c to a tă v ia ţa. E i n u su ­
fe ră n u m a i chinul de a nu-şi p u te a întinde m em brele, ci tr e ­
b u e să ra b d e şi frig u l care pe acolo e de m ulte ori fo arte
a sp ru .
N u m ai un Mongol e capabil să suporte o asem enea to r ­
tu ră .
C I N S T E A . . . BA N D IŢILO R M A R O C A N I
M arocul e vecinie b â n tu it de bande de tâ lh ari. N egu­
sto rii n u au nici acum sig u ran ţa să p o ată stră b a te ţa ra fă ră
p rim e jd ie. Z adarnic s u n t u rm ă rite de arm ata franceză, b a n ­
dele n u a u p u tu t fi în c ă d istru se. Acum c â t-v a tim p s’a
p e tre c u t acolo un caz care d o v ed eşte că şi un h o ţ de drum ul
m are ştie să se ach ite de o b ligaţiunile de gazdă.
N işte n egustori treb u iau să p le ce dela St. C roix la Mo-
g a d a r. Se tem eau în să să n u fie a ta c a ţi şi p ră d a ţi. T re ce re a
lo r ch ia r veni la urechile u n ei b a n d e num eroase oare se şi
p u se la p ân d ă . V rem ea în să se schim bă de o d ată, p re v e ste a
fu rtu n ă şi negustorii se h o tă râ ră să caute o c a să prin a p ro ­
p ie re ca să se adăp o stească. în tâ m p la re a v ru să a ju n g ă
to c m ai la casa că p ita n u lu i ban d ei care-i p ân d e a. A cesta îi
p rim i şi le spuse că, desigur că Cel de Sus le-a în d re p ta t
p a ş ii în tr ’acolo, căci de n ’a r fi tr a s tocm ai la el, a r fi fo st
je fu iţi fă r ă doar şi poate. R e lig ia lu i însă îi p o ru n ce şte să-i
g ă z d u ia sc ă şi să-i ocrotească.
De ac e e a tocm ai hoţii c a ri a v u sese ră de g â n d să-i fure,
se în să rc in a ră cu a p ă r a r e a lor c â n d p ără siră c a sa prim ito are
a că p ita n u lu i de bandiţi.
C U N U N IA C O N D A M N A T U L U I L A M O A R TE
L a închisoarea m ilita ră din M ilano a a v u t loc d ău n ăzi
o cerem onie tristă şi în d u io şăto a re .
Un soldat, con d am n at la m o a rte p en tru dezertare, a d re ­
sase a u to rită ţii m ilitare o p e tiţie p rin care o ru g ă să fie
c u n u n a t cu logodnica sa spre a le g itim a copilul pe care ea
a v e a să-l nască.
R u g ă m in tea îi fu a s c u lta tă şi în ziua fix a tă p e n tru
n u n tă sosi m ireasa, o tâ n ă r ă ţă ra n c ă din V altellin, în so ţită
de u n ch iu l ei din Milano.
C u n u n ia civilă av u loc în s a la de şedinţe a consiliului
de răzb oi. M artom e ra u un colonel şi un a v o c a t p recu m şi
p r in ţe s a A rese şi co n tesa C astiglione, în ca litate a lo r de
m em bre ale com itetului unei so c ie tă ţii p atrio tice de a ju to a re .
D u p ă cununia civilă co rte g iu l nu p ţial se în to a rse la
în c h iso a re , în a cărei ca p elă a v u loc cununia relig io asă a
p erech ei, celebrată de duhovnicul închisoarei.
Im e d ia t după cununie tin e rii că săto riţi a u tre b u it să
s e d e s p a rtă şi fem eea, care p lâ n g e a cu hohote şi ţin e a în
m â n ă u n buchet m ic de flo ri o fe rit de ofiţeri, fu d u să de
u n c h iu l ei înapoi acasă.
T o ţi to v a ră şii de în c h iso a re ai m irelui a u fo st în c u v iin ­
ţ a ţ i să asiste la n u n tă .
— 20
BR U TA R U L N E V IN O V A T
O dinioară, la V eneţia, când e ra v o rb a de vre-o execu­
ţie capitală, călăul, în ain te de a lovi pe condam nat, în a in ta
spre m arg in ea eşafodului, şi, adresân d u -se judecătorilor,
cari erau ţin u ţi de a asista la supliciu, le s trig ă de trei ori:
„A duceţi-vă am inte de sărm anul b ru ta r!"
Ia tă în ce term en i un isto ric al ilu stre i republici, ex­
plică orgina ac estu i obiceiu.
I n tr’o zi, n işte sbiri, zăresc un om asasin a t al cărui
sânge e ra cald în că. A lătu ri de el se g ăseşte teaca u nui
cuţit. L a câţiv a m e tr i dep ărtare, ei în tâln esc un b ru tar care
se în d e p ărtea ză de locul asasin atu lu i. II opresc, şi-l cerce­
tează. E l are a s u p ra lu i un c u ţit în sâ n g erat, care se p o tri­
veşte de m inune to cu lu i g ă s it în ap ro p ie re a cadavrului.
N enorocitul d ec la ră că a rid ic at de p e jos cu ţitu l la câţiv a
paşi în urm ă.
B ănuelile cele m ai grozave se n asc în co n tra i lui; bietul
om este in stru it: T u rb u ra t p este m ăsură, şi p en tru a scăp a
de to rtu ri, el m ă rtu riseşte că este v in o v at. E ste condam nat
să fie a rs p e ru g — şi m oare în chpul cel m a i grozav.
D upă c â tă v a vrem e, ad e v ă ra tu l a u to r a l crimei a tri­
buită ac estu i om, este a re stat; p e eşafod, el m ărturiseşte
că b ru ta ru l e x e c u ta t p e tem eiul u n o r b ăn u e li falşe, e ra n e­
vinovat. N u a c e st b ite om, ci el a fă p tu it om orul, eu un cu ­
ţit al că ru i to c îi căzuse la m ică d e p ă rta re de locul crinii,i.
D e-atunci, cu p rile ju l fiecărei execuţiuni, călăul avea
o bligaţia să am in tească rep e tân d de tre i o ri ju d ecăto rilo r
eroarea ju d ic ia ră a căru i victim ă căzuse n ev in o v atu l b ru tar.
JU D EC A TĂ A M ER IC A N Ă
Un p ro p rie ta r de autom obil din Chicago a fost d a t în
ju d e c a tă p e n tru exces de viteză. Ca su p rem arg u m en t de
ap ărare, d elicv en tu l n eg ă că m erge cu o iu ţe ală m ai m ăre
ca 40 m ile p e oră. L a aceste cuvinte p reşed in tele se scoală
şi zice: „să m ergem să vedem ."
D u p ă două m inute, m ag istratu l şade la volan, alătu ri
de el e p rev e n itu l şi la spatele lo r ag e n tu l care i-a făcu t
procesulverbai de contravenţie.
In cu rân d ei s u n t afară din oraş şi tr ă s u r a sboară cu o
iuţeală 50 mile p e oră. D ovada e făcută.
Se în to rc la p a la tu l ju stiţiei şi se n tin ţa e d ată im ediat:
confiscarea au to m obilului p en tru viteză ex a g erată şi 100
dolari am endă p e n tru minciună.
LIMBAJUL SEC R E T A L PO LIŢIŞTILOR CHINEZI
L a co n ferin ţa in te rn aţio n a lă a şefilor de poliţie, care a
a v u t loc la N ew -Y ork un delegat din P ek in g , d-1 W ang Gu
Pang, a uim it a siste n ţa p rin tr’un ra p o rt a s u p ra g raiu lu i
secret al p o liţiştilo r chinezi.
P rin m işcări ap ro a p e im perceptibile ale sprincenelor,
ochilor, g u re i şi m âini lor, doi d etectiv i ai Im perului Ce­
resc se p o t în ţeleg e în tre ei în p re z e n ţa crim inalului sau în
mijlocul m ulţim ei indiscrete.
M anuale com plecte ale acestu i lim baj m inunat, v o r fi
trad u se din chinezeşte în limbile eropene şi v o r fi trim ise
tu tu ro r p o liţiilor din lume.
EXECUŢII C A PITA LE PRIN GAZ A E R IA N
G u v ern ato ru l S tatu lu i N ew ada din A m erica a po ru n cit
ca execuţiile cap itale să se facă p e v iito r p rin gaz aerian.
D upă p ro n u n ţa re a sentinţei, co n d am n aţii la m oarte
su n t ista la ţi în tr ’o celulă specială a în ch iso arei şi acolo,
fără să fie p rev e n iţi în tim pul nopţii, pe c â n d dorm, su n t
asfixiaţi p rin gaz aerian .
Din to a te tim p u rile A m erica a ţin u t c a pedeap sa cu
m oartea să fie a p lic a tă în chip „um an".
—
LIGA C O N T R A FLIRTU LU I
ln A m erica s ’a în fiin ţa t o nouă ligă. L uga co n tra flirtu lu i
L i aceasta, lu a tă în tâ iu în bătaie de joc, se b u c u ră azi
de o m are a u to rita te m o rală în to a tă A m erica. N u m ăru l ade-
siu n ilor creşte pe fiece zi.
Multe coniţe războinice şi m ulte d răg ă laşe d u d u i com­
b ativ e ■ — se p are că m ulte din ele su n t în tr ’a d e v ă r frum u­
şele şi chiar ferm ecăto are — p o a rtă cu m â n d rie p rin s de
co rsajul lor sem nul d istin ctiv al acestei lu p te îm p o triv a
flirtu lu i: adică o şo p â rlă străp u n să de un ac cu găm ălie.
In tre n enum ăratele cruciade am ericane a c e a sta este o
m anifestaţie în tr ’ad e v ăr originală.
B ărbaţi tin e ri şi d u d u i tinere vo r tre b u i să p ra c tic e în
com un şi cu o cam araderie leală cele m ai în d ră z n e ţe sp o r­
tu ri, să ia ceaiul îm preună, să danseze, d a r cu co n d iţia de
a n u face ca p rie te n ia co rd ială să degenereze în friv o litate.
E xcluse su n t vorbele sentim entale, ochiadele provocă-
to are, zâm betele fascinante!
— „F lirtu l — d ec la ră prezid en ta L igii -— e o ad ev ă­
r a tă pacoste socială: m ulte căsnicii se strică. D oi tin e ri p c t
fo arte bine să se am uze, fă ră a flirta — flirtu l nefiin d în
re a lita te decât o p â n g ă rire a celui m ai nobil d in tre sim ţim in-
tele inimii om eneşti: dragostea.
„D acă, cunoscându-se m ai bine, tin e rii se sim t atra şi
u n u l spre a ltu l şi c a p ă tă convingerea că v o r p u te a fi feri­
c iţi în căsnicie, n-au d ec ât să ce a ră b in e c u v â n ta re a Bise­
ricii.
„Cel m ai de o sân d it e flirtul u n ei fem ei m ă rita te , pen ­
tr u că aceasta a re co n ştiin ţa prim ejdiei la care se expune —
şi to tu şi n u re n u n ţă la „ p lăc erea11 de a se ju c a cu focul."
DESECHILIBRUL SEXELOR ŞI M O R A L IT A T E A
E cunoscut de to a tă lum ea că A nglia p o se d ă a c tu a l­
m ente un prisos de două m ilioane de fem ei a s u p ra b ărb a­
ţilor, în tim p ce în to a tă E u ro p a desechilibrul a tin g e cifra
de num ai zece m ilioane.
E m inentul sociolog englez, P rof. P a tric k Geddes. in
u rm a num eroaselor stu d ii făcute în a c e a stă direcţie, a a ră ­
ta t gravele consecinţe pe cari le p o ate a v e a a c e s t fenomen
în ce priveşte m o ralitatea, căci m ilioanele de fem ei cari nu
p o t să-şi g ăsească un bărb at, deoarece n u ex istă atâţia
p e n tru toate, v o r ceda, spune dânsul, în m a re n u m ă r, nece­
sită ţii psihice şi fizice ale iubirii şi v o r consim ţi a av ea
relaţiuni din care v a re z u lta :
1) S căderea n ivelului m o ralităţii sexuale.
2) D esorganizarea fam iliei.
3) C reiarea unui p reju d iciu in d irect co lec tiv ităţii.
P e de a ltă p arte , se stabileşte cu o fre q u e n ţă crescân ­
dă, o form ă de poligam ie nerecunoscută, d a r în m od p ra c ­
tic adm isă, în care un b ă rb a t are, în acelaş tim p, o soţie
şi o am antă.
Multe femei se acom odează cu a c e a stă s ta re de lucruri,
fiindcă a r fi utopic de a ne a şte p ta ca m ilioane de feibei
fă ră b ărb aţi să p o a tă re n u n ţa to a te la cea m ai im perioasă
din funcţiunile lor organice. Ele v o r.a d m ite , d a c ă nu se
p o ate altfel, sim ulacrul iubirii fără fondul său, ne m ai în-
grijindu-se de interesele speciei şi al so cietăţii; aceasta va
av ea în so rcin a sa o a ltă problem ă nerezo lv ată.
Efectul cel m ai ev id en t al acestei în g rijito a re stă ri de
lu c ru ri va fi o desag reg are generală a codicelui m oral.
— 21 —
Ordonanţe cu caracter general
ELIBERAREA P A Ş A P O A R T E L O R DE EM IG R A RE
C ererile p en tru p a şa p o a rte de em ig rare se p o t ad re sa
d irec t m in isteru lu i m uncii şi co o p e raţie i (d ire cţia p la sărei),
sau p rin p refectu rile de ju d e ţ şi de p o liţie resp ectiv e. E le
treb u esc să fie însoţite de u rm ă to a re le acte: 1) e x tra c tu l
de n a ş te re ; 2) e x tra ctu l de că să to rie (cân d so licitato ru l e
că să to rit), sau certificat c ă este v ă d u v p rin deces ori d i­
v o rţ; to a te aceste ce rtificate v o r fi d ela ofiţerul s tă re i ci­
vile); 3) ce rtifica t dela a u to rita te a a d m in istra tiv ă lo c ală de
n um ele şi v â rs a p ersoanelor, (p ă rin ţi, copii, su ro ri sa u fra ţi,
cu m en ţiu n e specială p e n tru m in o ri) ca ri s u n t în sa rc in a
so licitato ru lu i, n i acest c e rtific a t se v a a r ă ta d a c ă în u rm a
p le că re i so licitato ru lu i, p erso an ele răm a se pe u rm a lui au
m ijloace de tr a i şi c a ri s u n t acele m ijlo ace; 4) ac t de id e n ­
tita te p e n tru so licitato r şi p erso a n ele în so ţito a re ; 5) a c t
de n a ţio n a lita te de o rig in ă; 6) a c t de a p a rte n e n ţă (in d i­
g en a t) în to c m it conform p re v e d e rilo r din art. 22 d in legea
u n g a ră 1886, certificat d ela p e rc e p ţie v iz a t de ad m in is­
tr a ţia fin a n c ia ră din ca re să se c o n s ta te că a p lă tit to a te
dările la zi; 7) certificatele de la ce rcu l de re c ru ta re p e n ­
tr u b ă rb a ţii de 18—46 de a n i; 8) a u to riz a re a p a te rn ă sau
m a te rn ă leg alizată; 9) affid a v it (a c t de su p o rt) v iz a t de
co n su latu l rom ân (acesta n u m ai p e n tru cei ce vor s ă m earg ă
în S tatele-U n ite ale A m ericei de n o rd ; 10) c e rtific a t de
p ro fesiu n e, cu a ră ta re a de cân d e x e rc ită acea p ro fe siu n e ;
11) c e rin ic a t m edical; 12) c e rtific a t de m oralitate, dm care
să se co n state că so licitato ru l n u este sub u rm ă rire a p e n a lă
şi n u a re o co n d am n are de e x e c u ta t.
P entru p ersoanele însoţitoare
P e n tru soţie: 1) e x tra c t de c ă să to rie ; 2) c e rtific a t de
id e n tita te ; 3) certificat — v iz at de a d m in istra ţia fin an ciară,
că a p lă tit d ările la zi.
Pentru co p ii până la 18 ani
1) A ct de n aştere; 2) c e rtific a t de id e n tita te (num ai
p e n tru copiii de 14— 18 a n i); 3) c e rtific a t m edical.
P e n tru în so ţito rii c a ri nu s u n t so ţie sau co p ii se cer
actele com plete, ca şi o ri că ru i so licitato r. M inorii cari cer
p a şa p o a rte p e n tru a p le c a sin g u ri, a u nevoie, în a f a ră de
co n sim ţim ân tu l tu to relu i, — de ce rtifica tu l de in d ig e n at
al p ărin ţilo r.
R e zo lv area cererilor la m in iste r se face de com isiu-
nea m ig ra n ţilo r şi n u m a i în ord in ea înregistrării. Orice
in te rv en ţie p en tru aprobarea p e s te rând, sau co n tra r n o r­
m elor sta b ilite pentru rezo lva re, e zadarnică.
P ersoanele cari se oferă p e n tru in te rv en ţiu n i în sch im ­
bul u n o r su m e d e bani nu p o t fa c e nici u n serviciu şi nu
fac a ltc ev a d ecâ t să înşele. P erso a n ele acelea treb u esc
d en u n ţa te d irecţiunei plasării care v a sesiza parch etu l, sau
a u to rită ţile poliţieneşti.
*
M inisterul muncii, c o o p e raţie i şi a sig u ră rilo r sociale
face cu n o scu t tu tu ro r în tre p rin d e rilo r şi ag e n ţiilo r ce se
ocupă cu tra n sp o rtu l em ig ran ţilo r că su n t o bligate de a co­
m unica ac elu i d ep a rtam e n t în te rm en de 15 zile, a d ic ă p â n ă
la 15 Ia n u a rie , u rm ăto arele d a te :
1) N u m ăru l şi d a ta au to riz ă re i în b aza c ă re ia fu n cţio ­
nează; 2) lo c alitatea sa u lo c alităţile în care au sed iu l p rin ­
cipal sa u su cu rsale p recu m şi ad re sele ex acte; 6 ) num ele
şi p ro n u m ele p erso an elo r în să rc in a te cu co n d u cerea a t â t
a În tre p rin d erilo r şi a ag en ţiilo r, c â t şi a su cu rsalelo r lor.
A cele în tre p rin d e ri sau a g e n ţii de tra n sp o rtu ri, ca ri
nu se v o r conform a p rez en te i d isp o ziţiu n i cu în c ep e re de la
d a ta fix a tă m ai sus, v o r fi c o n sid e ra te ca fu n cţio n ân d în
mod clan d estin şi su p u se tu tu r o r co n secin ţelo r ce d ecu rg
din a c est fap t.
 ÎN CE C O N D IŢ IU N I P O T FI PRIM IŢI
M U N C IT O R II ST R E IN I CARI V O R SĂ
LUCREZE ÎN R O M Â N IA
Cu p riv ire la ad u c erea de m uncitori de peşte fro n ­
tie r ă şi la prelungirea b iletelor de liberă p etre ce re a celor
in tra ţi, m inisterul m uncei, de, com un acord cu m inisterul
de in d u strie şi cu S ig u ra n ţa G en erală a S tatu lu i, a fix at
u rm ă to a re le norm e:
C e re re a de a d u c ere de lu c ră to ri de p este g ra n iţă în
n u m ă r p â n ă la tre i inclusiv, cum şi cele p e n tru p relu n g i­
re a b ile te lo r de liberă p etre ce re la ace laş num ăr de lu c ră ­
to r i,-s e v o r adresa in sp e c to ra tu lu i munci, care, to td e au n a
de a c o rd cu in spectorul in d u stria l, îşi va d a avizul.
In sp e c to ra tu l in d u stria l va a p re c ia specialitatea, cerce­
tâ n d d a c ă lu crăto ru l sp ecialist stră in poate fi înlo cu it cu
u n sp e c ia list rom ân disponibil, ia r inspectorul m uncei va
a r ă ta b raţe le de m uncă indigene disponibile d e aceiaş
s p e c ia lita te pe care le propune în locul celor străini.
A vizul celor doi in sp ecto ri (in d u strial şi a l m uncii) se
v a co m u n ica de in spectorul m uncei o rganelor sigu ran ţei,
c a re în nici un caz n u va ap ro b a in tra re a în ţa r ă p e n tru
lu c ră to rii ceruţi de p este fro n tie ră şi n u v a a c o rd a p r e ­
lu n g ire a de liberă p etre ce re a celor in tra ţi fă r ă a c est aviz.
P e n tru aducerea de lu c ră to ri în num ăr m ai m are de
trei, şi p e n tru p relu n g ire a liberei p etreceri la aceiaş n u ­
m ăr, cererile se vo r p rim i de inspectorii m uncii, cari le
vor în a in ta m inisterului m uncei, (serviciul m ig ran ţilo r) care
v a su p u n e avizul com isiunei em igranţilor în c a re este re ­
p re z e n ta t şi m inisterul de industrie.
A vizul com isiunei va fi com unicat de c ă tre in sp e c ­
to rii m u n cei siguranţe gen erale şi în tre p rin d e re i so licita­
to are.
S ig u ra n ţa g en e rală şi organele ei pot red u c e term e­
n u l d e lib e ră p etrecere fixat p rin avizele ce se vor da, în
nici un caz însă, nu p o t să-l sporească.
Cei doi inspectori (in d u stria l şi al m uncii) se v o r în ­
tru n i o d a tă sau de două ori pe să p tăm ân ă — du p ă n ecesi­
ta te , — p e n tru stu d ierea cererilor.
A tâ t avizele d ate c â t şi ce rerile p en tru m ai m ulţi de
tre i lu c ră to ri vor fi trim ese im e d ia t organelor sig u ran ţei
sau m in isteru lu i m uncei (serv iciu l m igranţilor).
PERMISELE DE V Â N Ă T O A R E PE 1924.
P erm isele de v â n ă to a re , p o rt-a rm ă şi câin i de v â n ă ­
to a re s u n t valabile pe anul în cu rsu l căruia a u fo st lib e­
ra te , o ri ca re a r fi d a ta lib e rărei lor.
T a x e le p en tru perm isele de v ân ă to a re su n t u rm ă to a ­
rele:
1. P erm is de v â n ă to a re lei 100; 2. Perm is de p o rt-a rmculoarea
(p e n tru fiecare arm ă), lei 10; 3. P erm is p en tru câini a) pre-
p e lic a ru l şi lim ierul, lei 25; b) copoiul, lei 100; c) b asetu l,
fo ste rie ru l, câinele de m istreţ, câin i p en tru vulpi, lei 50:
d ) o g aru l, lei 1000.
P erm ise le de v â n ă to a re se v o r libera acelo r perso an e
care d ovedesc că au în are n d ă sa u în p ro p rie ta te te re n u ri
de v â n ă to a re unde să vâneze, a d ic ă sau să fie înscris în tr ’o
so c ietate de v ân ă to a re care să aib e asem enea te ren u ri,
sau să fie p ro p rie ta r de te re n u ri de v ân ă to a re în sp iritu l
a rt. 3 din legea v ân a tu lu i, sa u să aibă consim ţăm ântul
scris al u n u i p ro p rie ta r de astfel de terenuri, ia r sem n ătu ra
să fie leg alizată de a u to rita te a com u n ală sau poliţien ească
re sp e c tiv ă .
P erso an elo r, cari p o sed ă perm is de v â n ă to a re pe an u l
e x p ira t şi nu au că zu t în cu rsu l an u lu i sub dispoziţiunile
a rt. 41 şi 42 din legea v ân a tu lu i, li se vor lib era perm isul
p e n o u l an în schim bul p rez en tă re i celui vechiu.
P ersoan elor, cari nu p o se d ă perm is de v â n ătoare p e
anul ex p ira t li se vor libera perm isele în conform itate cu
dispoziţiunile a rt. -41 şi 42 din lege.
Perm ise de port-arm ă
O dată cu lib e ra re a perm iselor de v ân ă to a re , se vor
libera şi perm isele de port-arm ă în conform itate cu art.
49 şi u rm ăto rii din legea v ân atu lu i, în schim bul recipisei
de consem nare a sum elor cuvenite p e n tru fiecare arm ă, ce
posedă n o tân d u -se p e el felul şi calibrul arm ei.
Nu se p o ate lib e ra permis de v â n ă to a re fără perm is
de port-arm ă.
P ersoanelor cari cer num ai perm ise d e port-armă de
vânătoare, fă ră să ceară perm ise de v ân ă to a re , nu li se
vor libera aceste perm ise, răm â n ân d să întrebuinţeze ca
arm ă de a p ă ra re rev o lv eru l care este sc u tit de legea v ân a­
tului de orice ta x ă . M inisterul a lu a t a c e s te dispoziţiuni
din cauză că cei m ai m ulţi b raconieri şi în special p o p u ­
laţia dela ţa ră îşi scot num ai perm ise de p o rt-arm ă şi în
urm ă b raco n ează cu acele arm e.
In cazuri cu to tu l excepţionale şi num ai cu avizul obli­
gatoriu al in spectorului d e vânătoare ju d e ţe a n se vor libera
perm ise de p o rt-arm e de v ân ăto are şi fă ră perm ise de v â ­
n ătoare n u m ai la acele persoane cari au destule g aran ţii
m orale că nu o v o r în tre b u in ţa p e n tru a braco n a.
P e astfel de perm ise se v a n o ta cu ro şu pe el că acea
arm ă n u v a p u te a fi în tre b u in ţată la v â n ă to a re sub p e­
deapsă legală.
In p riv in ţa solicitatorilor de perm ise de v ân ăto are şi
port-arm ă, cari au dom iciliul rea l în com unele din ap ro p ie­
rea frontierei, nu li se v o r . libera acele perm ise decât cu
avizul sig u ran ţei locale şi al co m andam entului corpului
de a rm a tă respectiv.
In te rito riile alip ite, atu n ci când ex istă vre-o îndoială
asu p ra u n o r so licitato ri de perm ise de v â n ă to a re şi port-
arm ă, se v a p u te a lu a la rigoare şi avizul sig u ran ţei locale
înainte de lib e rarea perm iselor.
P ăd u rilo r s ta tu lu i şi personalului în s ă rc in a t cu p aza
şi p ro tec ţia v ân a tu lu i li se vor lib era la cerere num ai p e r­
misul de arm ă în conform itate cu norm ele stabilite de lege
şi dispoziţiunile m inisteriale, ia r p en tru cei ce sunt în ser­
viciul p articu la rilo r, sub g a ra n ţia scrisă a p ro p rietaru lu i
sau aren d aşu lu i d rep tu lu i de v ân at.
P erm isele pentru câini de vânătoare .
A ceste perm ise se vor libera în schim bul recipisei de
consem narea ta x elo r legale. In perm is se v a trece sem nala-
mentele câinelui, ra s a (prepelicar, ogar, copoi etc.) sexul şi
ă d u p ă d e c la ra ţia suplicantului.