Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
libertățile
omului.
Istorie
și legătură
cu
Obiective
Analiza actelor legislati ve d i n e p o c a m o d e r n ă
Identi fi carea prevederilor acestora Aprecierea
părților poziti ve și n e gati ve D e m o n s t ra r e a
i m p o r ta nțe i acestor acte
P reze nta re a i m p a c t u l u i a d u s d e către ace stea
Realizarea legăturii c u actualitatea
Fo r m u l a r e a concluziilor g e n e ra l e d e s p re
a c e ste acte
Motto
„Democrația este u n sistem politi c
prost, însă cel m a i b u n dintre cele p e
care omenirea le-a inventat p â n ă
acum.”
W i n s t o n C h u rc h i l l
Declarația drepturilor (Anglia, 1689)
Declarația drepturilor ( e n g l eză Bill of R i g ht s ) d i n 1689 este u n
act al Pa r l a m e n t u l u i E n g l e z c e statornicea s u p r e m a ț i a puterii
legislati ve a Pa r l a m e n t u l u i a s u p ra puterii executi ve regale, d â n d
A n g l i e i o o rga n iza re m o d e r n ă .
"Declarația drepturilor" p u n e b a zele m o n a r h i e i consti tuțional-
p a r l a m e nta re și, prin urmare, al statului e n g l e z m o d e r n . P r i n
ea se limitau drepturile m o n a r h u l u i sti pulate în p r e a m b u l u l
Consti tuției.
"Declarația drepturilor" ga ra n t a c o nvo ca re a re g u l ată a
Pa rlamentului, libertatea dezbaterilor și a drepturilor în materie
fi scală. Atribuțiile regelui era u restrânse, deși el r ă m â n e a șeful
Bisericii a n g l i c a n e și se b u c u ra d e m a r i onoruri. R e g e l e n u
p u t e a s u s p e n d a s a u a b r o g a vreo lege, iar dreptul d e a avea
a r m a t ă era condiționat d e a p rob a rea Parlamentului.
Declarația de independență (SUA, 1776)
Declarația d e i n d e p e n d e n ț ă a Statelor U n i te ale Americii este u n
d o c u m e n t prin care cele C e l e treisprezece colonii ale Marii Britanii
d i n A m e r i c a d e N o r d s-a u declarat i n d e p e n d e n t e d e R e g a t u l U n i t al
Marii Britanii, ex p l i c â n d totodată clar m o ti v u l p e n t r u care a u făcut-
o. D o c u m e n t u l a fost rati fi cat d e C o ngr e s u l C o nti n e nta l în ziu a d e 4
iulie 1776.
A c e st a era p r i m u l în istorie d o c u m e n t juridic d e stat, care
p r o c l a m a s e principiul suveranității p o p o r u lu i în calitate d e b a z ă a
u n e i structuri statale. E l p ro c l a m a , d e a s e m e n e a , u n șir d e libertăți
și drepturi d emo crati ce: egalitatea cetățenilor în fața legii,
suveranitatea națională, g u v e r n a r e a reprezentati vă d re pt u l d e a
o p u n e rezistență împ otr iva u n o r forțe ilegiti me și opresive. Toate
principiile Declarației r ă m â n a c t u a l e și în zilele noastre.
Declarația d e i n d e p e n d e n ț ă a av u t și u n caracter d e c o m p r o m i s
c u forțele politi ce conser vatoare d i n cele 13 colonii.
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului
(Franța, 1789)
Declarația drepturilor o m u l u i și ale c etățeanului este carta
f u n d a m e n t a l ă prin ca re la d ata d e 26 a u g u s t 1789 a u fost puse, în
Franța, b a ze l e d e m o c raț i e i m o d e r n e . D ec retele e m i s e d e a d u n a r e
la 4 și 11 a u g u s t 1789 privind elim inarea drepturilor feudale, s e
re gă s e s c dealtf el în p r i m u l arti col al Declarației drepturilor o m u l u i
și cetățeanului.