Drepturile și

libertățile
omului.
Istorie
și legătură
cu
Obiective
Analiza actelor legislati ve d i n e p o c a m o d e r n ă
Identi fi carea prevederilor acestora Aprecierea
părților poziti ve și n e gati ve D e m o n s t ra r e a
i m p o r ta nțe i acestor acte
P reze nta re a i m p a c t u l u i a d u s d e către ace stea
Realizarea legăturii c u actualitatea
Fo r m u l a r e a concluziilor g e n e ra l e d e s p re
a c e ste acte
 Motto
„Democrația este u n sistem politi c
prost, însă cel m a i b u n dintre cele p e
care omenirea le-a inventat p â n ă
acum.”
W i n s t o n C h u rc h i l l
Declarația drepturilor (Anglia, 1689)
Declarația drepturilor ( e n g l eză Bill of R i g ht s ) d i n 1689 este u n
act al Pa r l a m e n t u l u i E n g l e z c e statornicea s u p r e m a ț i a puterii
legislati ve a Pa r l a m e n t u l u i a s u p ra puterii executi ve regale, d â n d
A n g l i e i o o rga n iza re m o d e r n ă .
"Declarația drepturilor" p u n e b a zele m o n a r h i e i consti tuțional-
p a r l a m e nta re și, prin urmare, al statului e n g l e z m o d e r n . P r i n
ea se limitau drepturile m o n a r h u l u i sti pulate în p r e a m b u l u l
Consti tuției.
"Declarația drepturilor" ga ra n t a c o nvo ca re a re g u l ată a
Pa rlamentului, libertatea dezbaterilor și a drepturilor în materie
fi scală. Atribuțiile regelui era u restrânse, deși el r ă m â n e a șeful
Bisericii a n g l i c a n e și se b u c u ra d e m a r i onoruri. R e g e l e n u
p u t e a s u s p e n d a s a u a b r o g a vreo lege, iar dreptul d e a avea
a r m a t ă era condiționat d e a p rob a rea Parlamentului.
Declarația de independență (SUA, 1776)
Declarația d e i n d e p e n d e n ț ă a Statelor U n i te ale Americii este u n
d o c u m e n t prin care cele C e l e treisprezece colonii ale Marii Britanii
d i n A m e r i c a d e N o r d s-a u declarat i n d e p e n d e n t e d e R e g a t u l U n i t al
Marii Britanii, ex p l i c â n d totodată clar m o ti v u l p e n t r u care a u făcut-
o. D o c u m e n t u l a fost rati fi cat d e C o ngr e s u l C o nti n e nta l în ziu a d e 4
iulie 1776.
A c e st a era p r i m u l în istorie d o c u m e n t juridic d e stat, care
p r o c l a m a s e principiul suveranității p o p o r u lu i în calitate d e b a z ă a
u n e i structuri statale. E l p ro c l a m a , d e a s e m e n e a , u n șir d e libertăți
și drepturi d emo crati ce: egalitatea cetățenilor în fața legii,
suveranitatea națională, g u v e r n a r e a reprezentati vă d re pt u l d e a
o p u n e rezistență împ otr iva u n o r forțe ilegiti me și opresive. Toate
principiile Declarației r ă m â n a c t u a l e și în zilele noastre.
Declarația d e i n d e p e n d e n ț ă a av u t și u n caracter d e c o m p r o m i s
c u forțele politi ce conser vatoare d i n cele 13 colonii.
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului
(Franța, 1789)
Declarația drepturilor o m u l u i și ale c etățeanului este carta
f u n d a m e n t a l ă prin ca re la d ata d e 26 a u g u s t 1789 a u fost puse, în
Franța, b a ze l e d e m o c raț i e i m o d e r n e . D ec retele e m i s e d e a d u n a r e
la 4 și 11 a u g u s t 1789 privind elim inarea drepturilor feudale, s e
re gă s e s c dealtf el în p r i m u l arti col al Declarației drepturilor o m u l u i
și cetățeanului.

Declarația c u p r i n d e u n p r e a m b u l și 17 arti cole, care

c o m b i n ă dispozițiile privind drepturile a trei categorii d e
persoane:
„drepturile oamenilor ” (francezi, străini s a u inamici), „drepturi ale
cetățenilor ” (cetățeni francezi), care re a m i n te s c și întăresc
libertățile civile și „drepturi ale societății” (națiunea franceză),
care s u n t c o m p o n e n t e consti tuționale. A c e a st a a r ă m a s c a
p r e a m b u l și al consti tuției d i n 1791.
Impactul asupra evoluției umane și legături cu
actualitatea
A d o p ta re a acestor a c te legislati ve a fost d e - a d re pt u l o s c h i m b a r e inovatoare și progresivă, d u c â n d
astf el, treptat, m a r i puteri p r e c u m era u Anglia, F ra n ț a și S U A p e o cale d e dezvoltare axată p e
democrație, drepturi e ga l e p e n t r u toți oamenii, c e e a c e n u a contribuit la n i m i c altceva d e c ât
dezvoltarea civilizației u m a n e , s c h i m b a r e a mentalității sociale și a principiilor și valorilor p u s e în p r i m -
plan, d a r și, totodată, a creat p r e m i s e p e n t r u înlăturarea regimurilor autoritare d e c o n d u c e r e
î m p r e u n ă c u rămășițele feudaliste și instaurarea u n o r re g i m u r i politi ce b a zate p e principii d e
c o n d u c e r e d e m o crati c e , libera a l e ge re și d re pt u l la ex p r i m a re a opiniei și a viziunilor politi ce, toate în
raport c u respectarea prevederilor legale sti pulate în declarațiile respecti ve, iar m a i apoi și în actele
consti tuționale.

D a c ă e s ă f a c e m l e găt u ră c u spațiul universal și c u realitatea d e astăzi, at u n c i a c e ste a c te reprezintă

f u n d a m e n t u l l u m i i d e m o c ra ti c e ști ute d e noi în z i u a d e astăzi. S p r e exe m p l u , principiile e n u n ț a te în
Declarația d e i n d e p e n d e n ț ă a u av u t și c o n ti n u ă s ă a i b ă și în p reze nt o infl uență b e n efi că a s u p ra
evoluției d e m o c raț i e i m o d e r n e . Revoluția fran ceză și cele care a u u r m a t d u p ă e a s-a u inspirat d in
experiența celei a m er ica n e , p re l u â n d m a i m u l t e revendicări c u caracter d e m o c ra ti c ale Revoluției
a m e r ica n e . D e a s e m e n e a , s u n t p reze nte prevederi d i n a c e ste a c te legislati ve în Declarația Universală
a Drepturilor O m u l u i , a d o p tată d e O N U s a u în C o nve n ț i a E u r o p e a n ă a Drepturilor O m u l u i .
Organizații
internaționale privind
drepturile omului
O N U (include C S și C D O al O N U )
C u r te a Internațională d e Justi ție (CJI)
C u r te a Pe n a l ă Internațională (CPI)
CEDO
O N G - uri, p r e c u m A m n e s t y Internati onal, U N I C E F,
H u m a n R i g h t s Wa t c h , e t c .
Concluzia. Opinii personale
C o n c l u z i o n â n d , reiterăm faptul c ă ad o ptarea
actelor legislati ve, c e p re v e d e a u în ele și
int rod u cerea și resp ectarea drepturilor și
libertăților u m a n e f u n d a m e n t a l e a consti tuit o
ră s cr u ce d e d r u m în E p o c a Modernă, p u n â n d
b azele valorilor d em ocrati ce, p r o m o va t e p â n ă și
în ziu a d e astăzi și co nt r i b u i n d la înfl orirea
civilizației noastre, atât politi c, e c o n o m i c , cât și
social și cultural. D o c t r i n a drepturilor o m u l u i în
p racti ca internațională, în ca d r u l dreptului
internațional, insti tuțiile g l o b a l e și regionale, în
politi cile d e state și în acti vitățile organizațiilor
n o n - g u v e r n a m e n t a l e a fost o piatră d e tem el ie a
politi cilor p u b l i c e d i n î nt re a ga l u m e și va
c o n ti n u a s ă fi e în conti nuare, g a r a n t â n d p a c e a și
armonia pe pământ.