Introducere

În cel de-al treilea mileniu, omenirea dispune de posibilităţi

de ameliorare a situaţiei sale inimaginabile până în urmă cu
câteva decenii. Aceasta datorită manifestărilor excepţionale ale
g e n i u l u i u m a n , î n d e o s e b i p r i n p ă t r u n d er e a ş t i i n ţ e i , a c u n o a ş t e r i i
î n m i c r o c o s m o s , î n s p a ţ i u l c o s m i c , î n s f e r e l e c e l e m a i p r of u n d e ş i
i n t i m e d e t e r m i n ă r i a l e v i e ţ i i , a n a t ur i i ş i a l e o m u l u i . D e z v o l t a r e a
ş t i i n ţ i f i c ă ş i t e h n i c ă a c r e a t c o n d i ţ i i l e m a t er i a l e p e n t r u c a o m u l u i
să i se poată asigura factorii fundamentali de existenţă, pentru ca
din viaţa omenirii să fie eliminate malnutriţia, bolile endemice,
discriminările şi discrepanţele f l a gr a n t e cu pr o p o r ţ i i
îngrijorătoare în diferite zone ale lumii, omul putându-se elibera
de acum de boli care de-a lungul secolelor au secerat prematur
milioane şi milioane de vieţi.
P r o b l e m a t i c a c o n d i ţ i i l or u m a n e , i m p l i c i t a d r e p t u r i l or o m ul u i
în lumea contemporană, constituie fără îndoială, una din temele
cele mai largi abordate la diferite niveluri, naţional şi
i n t e r n a ţ i o n a l , t e o r e t i c ş i pr a c t i c , pr i n m i j l o a c e d e i n f o r m a r e ş i d e
manifestare a opiniei publice în general.
C o n c r e t i z a r e a ş i a p o i i n s t i t u ţ i o n a l i z a r e a , c a u n u l d i n ţ e l ur i l e
f u n d a m e n t a l e a l e N a ţ i u n i l o r U n i t e , a i n t er d e p e n d e n ţ e i d i n t r e
a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i m e n ţ i n er e a p ă c i i ş i s e c u r i t ă ţ i i
i n t e r n a ţ i o n a l e , m a t e r i a l i z a t ă p e p a r c ur s u l a p e s t e p a t r u d e c e n i i
într-un sistem de organisme, mecanisme şi programe, oferă astăzi
elemente valoroase în acţiunea de promovare a respectului şi de
aplicare a unor drepturi şi libertăţi esenţiale pentru viaţa,
libertatea, demnitatea, bunăstarea şi dezvoltarea persoanei umane.
Un element, de altfel fundamental, menit a oferi răspunsuri,
soluţii viabile şi totodată stimulatoare îl constituie analiza
c o n ţ i n u t u l u i ş i d i n a m i c i i i n s t i t u ţ i i l or d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i a
libertăţilor sale fundamentale. Relativ noi, îndeosebi sub raportul
semnificaţiilor şi implicaţiilor pe plan internaţional, aceste
i n s t i t u ţ i i c u n o s c u n p r o c e s d e f o r m ar e , î n r e g i s t r e a z ă d i f e r i t e
t e n d i n ţ e ş i m a r c h e a z ă e v o l u ţ i i c a r e n u p o t f i l ă s a t e î n a f ar a u n o r
a n a l i z e d e a n s a m b l u a l e v i e ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e . A s t f e l s e v or b e ş t e
c u t o t m a i m u l t ă i n s i s t e n ţ ă d e s p r e d e p e n d e n ţ a d r e p t ur i l o r o m u l u i
de problemele internaţionalemajore economice, politice, sociale
etc. enumerându-se printre acestea subdezvoltarea, forţa de muncă
1
migrantă, cursa înarmărilor, catastrofele naturale sau provocate de
o m e t c , d e s p r e f a p t u l c ă r e s p e c t a r e a a c e s t o r dr e p t u r i ar a v e a o
i n f l u e n ţ ă b e n e f i c ă a s u p r a t u t ur o r s e c t o a r e l o r d e a c t i v i t a t e .
În contextul internaţional actual se înregistrează o abordare
u n i v e r s a l ă f o n d a t ă , î n e s e n ţ ă , p e c o o p e r a r e a i n t e r g u v er n a m e n t a l ă
p e b a z a C a r t e i N a ţ i u n i l o r U n i t e p e n t r u a of e r i c a d r u l c o l a b or ă r i i
c u f a v o a r e a p r o m o v ă r i i d r e p t u r i l o r om u l u i î n s i s t e m u l N a ţ i u n i l o r
Unite. dar, totodată se înregistrează şi anumite tendinţe de
c o n c r e t i z a r e p e p l a n r e g i o n a l , c u m o t i v a ţ i a pr i o r i t ă ţ i i a b s o l u t e a
drepturilor individuale, în autonomie cu societatea din care fac
parte şi chiar cu normele şi principiile care guvernează sistemul
d r e p t u r i l o r o m u l u i i n s t i t u i t î n c a d r u l N a ţ i u n i l o r U n i t e ş i c a r e ar e
la bază egalitatea suverană şi neamestecul în treburile lor interne.
U n a s p e c t e s e n ţ i a l a l pr o b l e m a t i c i i î n d i s c u ţ i e e s t e ş i
raportul dintre drepturile omului şi drepturile popoarelor. Atât la
nivel oficial, cât şi la cel doctrinar se înregistrează unele
interpretări şi luări de atitudine axate pe premisa că între
d r e p t u r i l e o m u l u i , a l e i n d i v i d u l u i , p e d e o p a r t e ş i d r e p t ur i l e
p o p o a r e l o r , p e d e a l t ă p ar t e s - a r m a n i f e s t a o a n u m i t ă
„ c o m p e t i ţ i e ” . Or , e s t e u n a d e v ă r l o g i c , d e n e c o n t e s t a t c ă d e p l i n a
e x e r c i t a r e d e c ă t r e p o p o a r e a dr e p t u r i l o r l o r f u n d a m e n t a l e ,
î n d e o s e b i d e a d i s p u n e d e p r o pr i a l or s o a r t ă , d e t o a t e r e s u r s e l e
naturale constituie, aşa cum se precizează în instrumentele
Naţiunilor Unite, o importantă premisă pentru asigurarea cadrului
d e r e a l i z a r e p r a c t i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l ui , a t â t c o l e c t i v e , c â t ş i
individuale.
A s i g u r a r e a p r o m o v ă r i i , r e s p e c t ă r i i ş i a p ăr ă r i i dr e p t u r i l or
o m u l u i r e v i n e d e o p o t r i v ă f i e c ă r u i i n di v i d ş i t u t ur o r o r g a n e l o r
statale şi, în acelaşi timp, anumitor organizaţii, instituţii şi
organisme internaţionale, care au fost special însărcinate cu
d e z v o l t a r e a ş i g a r a n t a r e a a c e s t o r dr e p t u r i . P r i n t r e a c e s t e a , l o c u l
c e n t r a l î l o c u p ă O r g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l or U n i t e , c ar e d e l a c r e a r e a
sa şi până în prezent, a creat împreună cu alte instituţii
specializate din sistemul său – O.I.M., O.M.S., U.N.E.S.C.O.,
F.A.O. etc. – circa 100 de instrumente internaţionale (convenţii,
p a c t e , p r o t o c o a l e e t c . ) , e n u n ţ â n d p e s t e 6 0 d e dr e p t u r i ş i l i b e r t ă ţ i
a l e o m u l u i ş i c o r e l a t i v , î n d a t o r i r i l e i n di v i d u l u i , l a c a r e s e a d a u g ă
un număr aproape egal de alte documente – declaraţii, rezoluţii
ş.a., instituţii şi organizaţii regionale – Organizaţia pentru
S e c u r i t a t e ş i C o o p e r a r e î n E ur o p a , Or g a n i z a ţ i a S t a t e l o r A m e r i c a n e
ş i O r g a n i z a ţ i a U n i t ă ţ i i A f r i c a n e – p or n i n d d e l a t r a d i ţ i i l e l or a u
adoptat problematici, pr e c u m : Actul final al C.S.C.E.,
2
D o c u m e n t u l r e u n i u n i i d e l a V i e n a , C a r t a d e l a P ar i s , D o c u m e n t u l
reuniunii de la Copenhaga (în Europa, Convenţia americană
privind drepturile omului (Pactul de la Sao Hose din Costa Rica),
C a r t a a f r i c a n ă a d r e p t u r i l o r o m ul u i ş i a d r e p t ur i l o r p o p o ar e l o r .

3
 CAPITOLUL I

DREPTURILE OMULUI: CONCEPT, APARIŢIE, EVOLUŢIE

ŞI PERSPECTIVE

1.1 S c u r t i s t o r i c a l p r o c e s u l u i d e c r i s t a l i z a r e ş i a f i r m ar e a
drepturilor omului

1.1.1 . Cristalizarea şi afirmarea drepturilor omului din

antichitate până la începutul secolului al XVII-lea

C o n v i n g e r e a c ă o a m e n i l or , î n c a l i t a t e a l or d e o a m e n i , l i s e
cuvin anumite drepturi, apare încă din timpurile străvechi şi
parcurge întreaga istorie a gândirii sociale.
S o r g i n t e a c o n c e p ţ i e i dr e p t u r i l or o m u l u i s e g ă s e ş t e î n
s i s t e m e l e d e g â n d i r e s t o i c e , n a t ur a l i s t e gr e c e ş t i ş i r o m a n e di n
a n t i c h i t a t e . A c e s t f a p t s - a d a t or a t e x t i n d er i i r e l a ţ i i l or e c o n o m i c e ,
politice şi culturale ale Greciei antice, când spre anul 410 î.e.n.
gânditori ai acestei ţări au început să înţeleagă relaţia dintre
s t a t u l c e t a t e l a i c , r e l i g i e ş i i n d i v i d . Î n a c e a s t ă p er i o a d ă , z i s ă
antropocentristă, sofiştii au fost primii care au avansat o teză
revoluţionară pentru epoca respectivă, după care omul este
s t ă p â n u l d e s t i n u l u i s ă u ş i n u s e af l ă l a d i s c r e ţ i a z e i l o r , c u m s e
gândea înainte. Cu toate acestea, sofiştii n-au ajuns să înţeleagă
e x i s t e n ţ a n o r m e l o r s a u v a l o r i l o r u n i v e r s a l e . O c o n t r i b uţ i e d e o s e b i t
d e i m p o r t a n t ă î n a p a r i ţ i a p r o gr e s i v ă a c o n c e p ţ i e i u n u i a n s a m b l u
universal şi etern de reguli şi valori a avut-o Platon, care a
s t a b i l i t o n e t ă d i s t i n c ţ i e î n t r e i d e i ş i c u l t ur ă s a u t r a d i ţ i e . A c e a s t ă
concepţie apare foarte limpede în lucrarea sa „Protagoras” unde
Hippias proferează o adevărată credinţă a naturii universale
c o m u n ă o a m e n i l o r ş i d i f e r e n ţ i e r i i î n t r e p h u s i s ( n a t u r a) ş i n o m o s
( c o n v e n ţ i e ) . „ V o i t o ţ i , c a r e s u n t e ţ i a i c i pr e z e n ţ i – s c r i a P l a t o n –
vă consider pe toţi ca fiind părinţi, apropiaţi, cetăţeni după
natură, dacă nu chiar după lege (Phusis nomos). După natură,
s e m e n u l e s t e p ă r i n t e l e s e m e n u l u i , d ar l e g e a t i r a n ă a o a m e n i l or
opune naturii contrastul său”.1
1
Ionel Cloşcă, Ion Suceavă – Tratat de drepturile omului – Editura Europa Nova, Bucureşti, 1995, p.25.
4
 L a r â n d u l s ă u , Ar i s t o t e l î n „ P o l i t i c a ” a f i r m ă c ă „ n u m a i pr i n
l e g e d e v i n e c i n e v a s c a v or i l i b e r , pr i n n a t ur ă o a m e n i i n u s e
deosebesc întru nimic”.2
Identificăm aici primul germene al ideii de drept natural,
c a r e v a a v e a u n r o l i m p or t a n t î n i s t o r i a s o c i e t ă ţ i i o m e n e ş t i .
Stoicii greci au fost primii care au elaborat noţiunea unui
drept natural, conform căreia legile statului stabilite de om sunt
replici imperfecte ale unui Drept etern şi imuabil aplicabil
Cosmosului şi ansamblului, iar legea laică nu are valoare decît
d a c ă c o r e s p u n d e l e g i i u n i v er s a l e .
Î n t r - o s o c i e t a t e î n c a r e m a s e l e pr e p o n d e r e n t e a l e i n d i vi z i l o r
– sclavii – erau consideraţi „unelte necuvântătoare”, ideile de
promovare egală a condiţiei umane nu şi-au putut găsi
t r a n s p u n e r e a î n p l a n e c o n o m i c , p o l i t i c , s o c i a l s a u c u l t ur a l . A c e s t
f a p t n u s - a p e t r e c u t n i c i î n E v u l m e d i u , c â n d f i l o s o f i i cr e ş t i n i a u
dezvoltat această teorie, pornind de la Decalog (cele 10 porunci)
ş i e n u n ţ â n d p e a c e a s t ă b a z ă a n u m i t e d r e p t u r i i n di v i d u a l e
f u n d a m e n t a l e . A s t f e l , d u p ă S f . T o m a d’ A q u i n o , i n d i vi d u l e s t e î n
centrul unei ordini sociale şi juridice juste, însă legea divină are
p r e e m i n e n ţ ă a b s o l u t ă a s u p r a D r e p t u l ui L a i c , a ş a c u m e s t e d e f i ni t
d e î m p ă r a t , r e g e s a u p r i n ţ . C a u r m ar e , a a p ă r u t u n d u b l u c o n f l i c t :
între puterea religioasă şi puterea civilă, pe de o parte, între
indivizi şi stat, pe de altă parte. De aici şi o labilitate a
a l i a n ţ e l o r , c â n d b i s e r i c a s u s ţ i n e a a u t o r i t a t e a c i v i l ă p e n t r u a- ş i
întări legitimitatea insubordonării supuşilor, când biserica sau
unii membri ai săi, se alăturau poporului în lupta sa contra unei
puteri opresoare.

1 . 1 . 2 C r i s t a l i z a r e a ş i a f i r m a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i î n T e or i a
dreptului roman

Mutaţii semnificative pe planul gândirii social-politice se

vor produce în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, când
r a ţ i o n a l i ş t i i v o r p u n e , î n m o d pr o g r e s i v , b a z e l e ş t i i n ţ i f i c e a l e
d o c t r i n e i d r e p t u r i l o r i n d i v i d u a l e a l e o m u l u i , s u b s t i t u i n d r aţ i u n e a
revelaţiei (de unde şi denumirea de raţionalişti), ei au
f u n d a m e n t a t t e o r i a d r e p t u l u i n a t u r a l d ef i n i n d u - l c a e t e r n , î n s ă
nesupus unei ordini divine. „Dreptul natural – afirmă Hugo Grăiuş
– este într-o asemenea măsură imuabil, încât nici Dumnezeu nu-l
poate schimba”.
2
Ionel Cloşcă, Ion Suceavă, op. cit., p.26.
5
 D i n i d e i l e r a ţ i o n a l i s t e s e v a d e z v o l t a u l t e r i or t e or i a
c o n t r a c t u l u i s o c i a l , c a r e s e f o n d e a z ă p e p r i n c i p i u l pr e s u p u s
irefutabil, că orice contract social trebuie să fie respectat.
Raporturile între puterea de stat şi indivizii care se află sub
jurisdicţia sa sunt considerate ca fiind fondate pe un contract
s o c i a l , p e c a r e n i c i u n a d i n p ă r ţ i n u l - a r p u t e a m o d i f i c a , f ăr ă
c o n s i m ţ ă m â n t u l c e l e i l a l t e p ăr ţ i . C e l c a r e a a v u t u n r o l d e t er m i n a n t
în evoluţia acestei şcoli de gândire a fost filosoful german
J o h a n n e s A l t h u i s ( î n j u r u l a n u l u i 1 6 0 0) , î n s ă a p o g e u l a f o s t a t i n s
d e J e a n J a c q u e z R o u s s e a u , c a r e î n l u cr a r e a s a „ C o n t r a c t u l s o c i a l ” ,
apărută în anul 1976, afirmă: „Omul este născut liber, dar
pretutindeni este în lanţuri”.3
Primul gânditor care a afirmat că lumea este supusă unor legi
o b i e c t i v e a f o s t M o n t e s q u i e u . Î n l u c r ar e a s a „ D e s p r e s p i r i t u l
l e g i l o r ” , e l a p r e c i a c ă „ l e g i l e î n î n ţ e l e s u l m a i l ar g , s u n t r a p or t u r i
n e c e s a r e c e d e r i v ă d i n n a t ur a l u cr u r i l or , ş i î n a c e s t s e n s , t o t c e
există are legile sale”.
F i l o s o f u l f r a n c e z d e f i n e a l i b er t a t e a c a „ d r e p t u l d e a f a c e t o t
ceea ce îngăduie legile”, subliniind că dacă un cetăţean ar putea
s ă f a c ă c e e a c e l e g i l e i n t e r z i c , „ e l n u ar m a i a v e a l i b e r t a t e p e n t r u
c ă ş i c e i l a l ţ i a r p u t e a s ă f a c ă l a f e l ” . P e n t r u a p ă r ar e a p e r s o a n e i ş i
bunurile acesteia, el preconiza contractul social, care este un
pact, prin care individul îşi supune voinţa sa voinţei generale
c a r e , c o n s t i t u i t ă î n c or p u r i , s t a b i l e ş t e r e g u l i m o r a l e p e n t r u
membri săi şi implică reducerea guvernului la un singur individ.
Suveranitatea nu aparţine decât poporului şi fiecare individ
trebuie să i se supună.
După cum se poate costata concepţiile lui Rousseau erau
d e s t u l d e a m b i g u e , î n c e pr i v e ş t e l o c u l p e c a r e î l r e z e r v ă
individului.
Î n a c e s t „ s e c o l a l l u m i n i l or ” , c a r e a d u s l a r e v o l u ţ i i l e
americană şi franceză de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea,
dreptul natural s-a orientat spre noi direcţii; începe să se
p r e o c u p e m a i m u l t d e dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e d e c â t d e n or m e l e
obiective. Acest lucru se remarcă în declaraţiile solemne făcute în
timpul revoluţiilor americană şi franceză, unde sunt enunţate
principiile universale ale dreptului natural pentru a recunoaşte
o m u l u i , î n c a l i t a t e a s a d e c e t ă ţ e a n , d r e p t u r i e t er n e ş i i n v i o l a b i l e .
Această concepţie a dreptului natural a fost cristalizată pentru
p r i m a d a t ă î n 1 9 6 8 d e J o h n L o c k e î n „ E s e u a s u p r a g u v er n u l u i
c i v i l ” . E l p l e c a d e l a p r i n c i p i u l c ă , l a or i g i n e e x i s t a o s t a r e
3
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, op. cit., p.26 – 27.
6
naturală anterioară organizării oricărei comunităţi naţionale sau
puteri statale, în care toţi indivizii aveau aceleaşi drepturi şi
aceleaşi obligaţii şi unde fiecăruia îi este permis să-şi apere
d r e p t u l l a v i a ţ ă , l a l i b er t a t e ş i pr o p r i e t a t e . C â n d o a m e n i i s - a u
constituit în comunităţi, ei au încheiat un pact social al cărui prim
o b i e c t i v e r a s ă - ş i p r o t e j e z e dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e . A c e a s t a
presupunea ca individul să renunţe la nişte drepturi pe care le
avea în stare naturală, însă numai în măsura necesităţii noii sale
c o n d i ţ i i . Dr e p t u r i l e i n d i v i d u a l e , î n m ă s u r a î n c a r e e l e n u a u f o s t
abandonate, continuă să existe şi sunt eterne, imprescriptibile şi
i n v i o l a b i l e . Î n c a z d e v i o l a r e , i n d i vi d u l a r e d r e p t u l d e a s e r ă s c u l a
împotriva puterii opresoare.
D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i l o r o m u l ui ş i a l e c e t ă ţ e a n u l u i , a pr o b a t ă d e
A d u n a r e a C o n s t i t u a n t ă d e l a 2 6 a u g u s t 1 7 8 9 a r e pr e z e n t a t pr e m i s a
c o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e d i n 1 7 9 1 . P r e c i z â n d pr o g r a m u l R e v o l u ţ i e i
franceze „Declaraţia” a dobândit o importanţă hotărâtoare, nu
numai pentru istoria Franţei, ci şi pentru cea a numeroase alte
s t a t e , d e t e r m i n â n d r e f o r m e r a di c a l e î n c o n s t i t u ţ i i l e l o r . „ P e b a z a
sa – a p r e c i a i l u s t r u l p r o f e s o r e m e r i t a l U n i v e r s i t ă ţ i i di n
Roma, Giorgio del Vecchio – s-a stabilit în ştiinţă şi în conştiinţa
c o m u n ă o d i s t i n c ţ i e î n t r e s t a t e l e l e g i t i m e s a u „ d e dr e p t ” ş i s t a t e l e
s u b j u g a t e r e g i m u r i l o r d e s p o t i c e c a r e s u n t î n c ă pr e a n u m e r o a s e î n
lume”.

1 . 1 . 3 . C r i s t a l i z a r e a ş i a f i r m a r e a d r e p t ur i l o r o m u l ui î n d i v e r s e
zone ale lumii

I d e o l o g i i l e m o d e r n e – l i b er a l i s t e , s o c i a l i s t e e t c . – s u n t d e
o b e d i e n ţ ă o c c i d e n t a l ă , d ar e x i s t ă f i l o z of i i ş i t e or i i r e f e r i t o a r e l a
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i î n a l t e z o n e a l e l u m i i , c ar e r e f l e c t ă r e l a ţ i a
d i n t r e o m , D u m n e z e u ş i n a t u r ă . Î n t r e a c e s t e a , I s l a m u l , c ar e e s t e
fondat pe două idei forţă, şi anume:
1 . a r e o e m a n a ţ i e d i v i n ă , s a c r ă i z v or â t ă d i n C h a r i ’ a h s a u s e r i a t
(legea islamică);
2 . s e b a z e a z ă p e C o r a n ( s ur s a e s e n ţ i a l ă a dr e p t u l u i m u s u l m a n ) ,
p r e c u m ş i p e S u n n a ( t r a d i ţ i i c e e x i s t ă d i n v r e m e a pr o f e t u l u i
M a h o m e d ) ş i I j m a ( c o m e n s u l d o c t o r i l or î n l e g e a i s l a m i c ă ) .
D i f u z a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i î n ţ ă r i l e c u m a j or i t a t e m u s u l m a n ă
s e f a c e p r i n i n t e r m e d i u l u n or o a m e n i a i r e l i g i i l or ( R i j a l A l a h ) ,
care sunt: Imamii (miniştri ai religiei musulmane), Şeicii, Ulema

7
M u f t i ( t e o l o g i , d o c t o r i a i l e g i l or ) , M a l l a M u j t a k i d ( i m a m i i ş e i i ţ i )
şi Cadii (judecători musulmani).4
Aplicarea legii islamice în integritatea sa constituie o
obligaţie religioasă, fundamentală pentru toţi musulmanii. Chari’a
e s t e u n c o d d e d r e p t , d e m or a l ă , d e pr a c t i c ă ş i d e c u l t i s l a m i c
care-şi are sursele în Coran, emanat de la Dumnezeu. Adevărul
său nu poate fi pus la îndoială de nici un musulman.
B u d i s m u l , b a z a t p e a l t ă c o n c e p ţ i e , n u s e d or e ş t e o r e l i g i e
distinctă, ci fructul unei meditaţii. Bharna lui Budha porneşte de
la recunoaşterea unei interrelaţii între necesităţile omului şi ale
a n i m a l u l u i . A c e a s t ă i n t er r e l a ţ i e s e s i t u e a z ă î n c e n t r u l b u d i s m u l u i
ş i a r e c a s c o p î n f r â n a r e a d e z v o l t ă r i i e x c e s i v e a e u - l u i um a n ş i s ă
stabilească o ordine socială aplicabilă fără distincţii de culoare,
rasă şi ideologii politice.
Popoarele autohtone sau aborigene, diseminate în ansamblul
l u m i i d e l a A r c t i c l a P a c i f i c ş i a l c ă r or n u m ă r s e r i d i c ă l a c c a 3 0 0
milioane şi-au conservat caracteristicile sociale, culturale,
economice şi politice care le disting net de cele ale altor
comunităţi care compun populaţiile naţionale. Astfel,
amerindienii, inuiţii şi aleutinii din regiunea circumpolară, samii
din Europa de Nord, aborigenii şi insularii din Strâmtoarea Torres
din Australia şi maurii din Noua Zeelandă, păstrează un mare
r e s p e c t p e n t r u n a t u r ă , n e f ă c â n d o di s t i n c ţ i e n e t ă î n t r e n a t u r ă ş i
fiinţa umană. Sistemul lor juridic, care se bazează pe dreptul
a s u p r a p ă m â n t u l u i ş i r e s u r s e l o r n a t ur a l e n u s u n t p e r c e p u t e c a
drepturi individuale ale fiecărei persoane, ci ca drepturi deţinute
î n c o l e c t i v d e c ă t r e t r i b . I n d i v i d u l p o a t e a v e a dr e p t u l d e a ut i l i z a
resursele naturale, nu şi însă pe acela de a le poseda sau de a
dispune de ele.
O d a t ă c u n a ş t e r e a n o i l or s t a t e i n d e p e n d e n t e î n p r o c e s u l d e
d e c o l o n i z a r e ş i d u p ă c e l d e - a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l , p o p o ar e l e
a u t o h t o n e a u c ă u t a t s ă - ş i c o n s e r v e pr o p r i a i d e n t i t a t e ş i
p a t r i m o n i u l c u l t u r a l . D e a c e e a , î n c a d r u l Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r
U n i t e ş i O . I . M . s - a r e c u n o s c u t c ă a p ăr a r e a d r e p t ur i l o r p e r s o a n e l o r
autohtone, aşa cum este reprezentată de acestea , constituie o
p a r t e e s e n ţ i a l ă a d r e p t u r i l or o m u l u i .

1.1.4 Cristalizarea şi apărarea dr e p t u r i l or omului în

constituţii şi declaraţii

4
Zodan Meribonte, Drepturile omului şi dreptul umanitar în abordarea islamică din Revista Română
de Drept Umanitar, 1994, p.20 – 23.
8
 L i t e r a t u r a j u r i d i c ă d e s p e c i a l i t a t e c o n s e m n e a z ă c ă l e g i f e r ar e a
drepturilor omului a avut drept precursori „Magna Charta”, „The
Petitions of Rights”, „Habeas Corpus Act” şi „Bill of Rights”.
„Marea Chartă a Libertăţilor”, cum este denumită „Magna
Charta” este o constituţie edictată de Runnymede în Anglia la 15
iunie 1275, în virtutea înţelegerii intervenite între regele Joan
fără de Ţară şi baronii săi rebeli. Documentul este conceput în
t e r m e n i f e u d a l i , î n s ă c o n ţ i n e e l e m e n t e c a r e , d u p ă m a i m ul t e
s e c o l e , v o r i n s p i r a e v o l u ţ i a t e o r i i l or d r e p t ur i l o r o m u l u i . E l a a v u t
o dublă semnificaţie: mai întâi, el avea forma unui contract între
partida regelui şi cea a baronilor, contribuind astfel la teoria
c o n t r a c t u l u i s o c i a l , a p o i c o n ţ i n e a n u m i t e n or m e , c a r e c â t e v a
s e c o l e m a i t â r z i u , a u i n s p i r a t d o c u m e n t e c a T h e P e t i t i o n s of
R i g h t s ” , a d r e s a t ă r e g e l u i d e c ă t r e P ar l a m e n t ş i „ H a b e a s C o r p u s
Act”, lege impusă de Parlamentul englez la 26 mai 1967,
considerată ca a doua constituţie a Angliei după „Magna Charta”
Între aceste două momente trebuie menţionate tratatele
Westphalice din 1648, care conţineau dispoziţii relative la
libertatea religioasă.
„Bill of Rights”, a cărui titulatură completă este „An Act
Declaring the Rights and Liberties of the Subject and Settling the
C r o w n ” ( L e g e a p r o c l a m â n d dr e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e s u p u ş i l o r ş i
r e g l e m e n t â n d s u c c e s i u n e a l a t r o n ) a r e pr e z e n t a t o î n c e r c ar e d e
a p l i c a r e l a o s c a r ă m a i m ar e a pr i n c i p i i l or e n u n ţ a t e î n a c t e l e
a n t e r i o a r e . R e z u l t a t d i n r e v o l u ţ i a g l or i o a s ă d e l a 1 6 8 8 „ B i l u l
drepturilor” a fost una din legile fundamentale adoptate de
P a r l a m e n t u l e n g l e z l a 1 3 f e br u a r i e 1 6 8 9 . E l s t a b i l e a c ă p u t e r e a
m o n a r h i c ă e m a n ă d i n v oi n ţ a p o p o r u l ui ş i a pr o c l a m a t a n u m i t e
d r e p t u r i f u n d a m e n t a l e a l e i n d i v i d u l u i , pr i n t r e c a r e i n t e r z i c e r e a
pedepselor ilegale şi crude, obligaţia de a se comunica imediat
u n u i d e ţ i n u t m o t i v u l d e ţ i n e r i i , e l i b e r ar e a p e c a u ţ i u n e .
Î n s e c o l u l u r m ă t or , l a 1 4 i u l i e 1 7 7 6 , „ D e c l a r a ţ i a d e
i n d e p e n d e n ţ ă a S t a t e l o r U n i t e ” , p r o c l a m a î nt r - u n l i m b a j p a t e t i c ,
influenţat de stilul constituţiilor engleze că este „de la sine
înţeles adevărul că toţi oamenii se nasc egali şi creatorul lor îi
investeşte cu anumite drepturi inalienabile şi că printre acestea se
numără străduinţa la viaţă, libertate şi fericire; în vederea acestor
drepturi, oamenii instituie guverne care-şi dobândesc puterea
legală prin consimţământul celor guvernaţi; că dacă oricând,
o r i c a r e f o r m ă d e g u v e r n ă m â n t p er i c l i t e a z ă a c e s t e s c o p u r i ,

9
p o p o r u l u i î i s t ă î n p u t e r e d e a- l r ă s t u r n a ş i a i n s t a u r a o n o u ă
guvernare”.5
A d o p t a t ă î n u r m ă c u p e s t e 2 0 0 d e a n i , „ D e c l a r a ţ i a dr e p t u r i l or
omului”, formată din primele zece amendamente la Constituţia
Statelor Unite, apără libertăţile fundamentale, precum şi libertatea
d e c r e d i n ţ ă , l i b e r t a t e a c u v â n t u l u i , l i b er t a t e a p r e s e i ş i d r e p t u l l a
p r o c e s c u j u r a ţ i d e s f ă ş u r a t î n c o n f or m i t a t e c u l e g e a . P r i m ul
amendament era astfel formulat: „Congresul nu va întocmi o lege
cu privire la stabilitatea unei religii sau interzicerea liberei
practici religioase; sau la limitarea libertăţii cuvântului sau a
presei; sau a dreptului poporului la întrunire paşnică şi la
a d r e s a r e a d e c e r e r i g u v er n u l u i p e n t r u r e z o l v ar e a r e c l a m a ţ i i l o r ” .
A ş a d a r , d e a t u n c i C u r t e a S u pr e m ă d e J u s t i ţ i e ş i t r i b u n a l e l e
a m e r i c a n e a u a p l i c a t a c e s t e dr e p t u r i „ î n c a d r u l ” p r o b l e m e l o r
m o d e r n e , p r e c u m î n t r e r u p er i l e d e s a r c i n ă , o b s c e n i t a t e a m a s s
m e d i a ş i f o l o s i r e a c a l c u l a t o a r e l o r e l e c t r o n i c e , i a r î n pr e z e n t a u
loc dezbateri asupra lărgirii drepturilor omului.6
Documentul juridic, care a consacrat în maniera cea mai
c o m p l e t ă c o n c e p t u l d r e p t u r i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or f u n d a m e n t a l e a f o s t
„Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului” din 26 august
1779, adoptată în perioada Revoluţiei franceze.7
Ea reflectă, din titlu, viziunea dualistă a iluminiştilor europeni,
î n d e o s e b i f r a n c e z i , i n s p i r a t ă d e o p o t r i v ă d i n t e o r i a dr e p t u l u i
natural (drepturile omului) şi de teoria contractului social
(drepturile cetăţeanului).
P r i m u l a r t i c o l a l D e c l a r a ţ i e i pr o c l a m ă „ O a m e n i i s e n a s c
l i b e r i ş i r ă m â n l i b e r i ş i e g a l i î n dr e p t u r i . D e o s e b i r i l e s o c i a l e n u
p o t f i f o n d a t e d e c â t p e u t i l i t a t e a c o m u n ă ” . Î n c o n t i n u ar e s u n t
e n u n ţ a t e d r e p t u r i i m p r e s c r i p t i b i l e c a : l i b e r t a t e a , p r o pr i e t a t e a ,
siguranţa etc. Potrivit declaraţiei, libertatea constă în a putea face
tot ceea ce nu dăunează altora.8
Sunt înscrise prevederi exprese referitoare la cadrul legal al
e x e r c i t ă r i i d r e p t u r i l o r o m u l u i , d r e p t u l d e a p ar t i c i p a d i r e c t s a u
p r i n r e p r e z e n t a n ţ i l a e l a b or a r e a l e g i l o r c a e x p r e s i e a v oi n ţ e i
g e n e r a l e ( a r t . 6 ) , l a r e ţ i n e r e , a r e s t a r e ş i a c u z a r e ( a r t . 7) , l a
p r e z u m ţ i a d e n e v i n o v ă ţ i e ( a r t . 8) , l i b er t a t e a c u v â n t u l u i ( ar t . 9 ) ş i a
presei (art.10) etc.9

5
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, Tratat de drepturile omului, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1995, p.29.
6
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, op. cit., p. 30
7
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, op. cit., p.31.
8
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, op. cit., p.31-32.
9
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, op. cit. p.33.
10
 După adoptarea acestui document, o amplă mişcare
constituţională s-a dezvoltat pe continentul european, apărând o
serie de constituţii, însoţite de o declaraţie a drepturilor şi o
P r o c l a m a ţ i e c o n s t i t u ţ i o n a l ă a d r e p t ur i l o r n a ţ i u n i i d e a e x i s t a î n
calitate de stat teritorial, suveran şi independent. Cele mai multe
d i n t r e e l e p r e v e d e a u s e p a r a ţ i a p u t e r i l o r , pr i o r i t a t e a r e v e n i n d
legislativului.
Totuşi, transpunerea acestor drepturi în practică s-a dovedit
destul de anevoioasă. A trebuit să treacă 80 de ani de la adoptarea
declaraţiei de independenţă a Statelor Unite ale Americii, care
p r o c l a m a p r i n c i p i u l l e g a l i t ă ţ i i ş i a l d r e p t ur i l o r i n a l i e n a b i l e a l e
o m u l u i p â n ă l a a b o l i r e a s c l a v i e i . Î n E ur o p a ş i S . U . A . a t r e b u i t s ă
s e a ş t e p t e î n c ă ş i m a i m u l t t i m p , p e n t r u c a f e m e i a s ă o bţ i n ă
dreptul la vot şi să-i fie recunoscute în toate domeniile drepturi
e g a l e c u a l e b ă r b a t u l u i . Ş i m a i n u m e r o a s e s u n t d r e p t ur i l e ş i
libertăţile consacrate în acte legislative, care nici în prezent nu
şi-au găsit aplicarea practică, ceea ce doveşte că între garanţiile
constituţionale şi legislative şi situaţiile de fapt cu care se
confruntă mulţi indivizi, există un decalaj considerabil.

1.2 Cooperarea internaţională în domeniul dr e p t u r i l or

oamenilor

M i j l o c u l s e c o l u l u i a l XI X - l e a a î n r e g i s t r a t u n f e n o m e n n o u î n
d o m e n i u l d r e p t u r i l o r o m u l u i : a b or d a r e a a c e s t o r a p e p l a n
internaţional.
Primele norme convenţionale vizau umanizarea războiului,
combaterea comerţului cu sclavi, şi în general, cu fiinţe umane şi
protejarea minorităţilor religioase.
C o n v e n ţ i a d i n 2 2 a u g u s t 1 8 6 4 p r e v e d e a p r o t e c ţ i a m i l i t a r i l or
r ă n i ţ i î n f o r ţ e l e a r m a t e î n c a m p a n i e ş i p e r s o n a l u l u i d e î n gr i j i r e a l
acestora. Prin declaraţia de la Sankt Petersburg din 19 decembrie
1868 şi prin Declaraţiile şi Convenţiile adoptate de prima
C o n f e r i n ţ ă d e P a c e d e l a H a g a d i n 1 8 9 9 , a f o s t i n t er z i s ă f o l o s i r e a
u n o r c a t e g o r i i d e a r m e c r u d e ş i p er f i d e .
A c o r d u l d e l a P a r i s d i n 1 8 m a i 1 9 0 4 i n t er z i c e a c o m e r ţ u l c u
f e m e i , c a r e a f o s t u r m a t d e C o n v e n ţ i a i nt e r n a ţ i o n a l ă r ef e r i t o a r e l a
traficul cu femei. La 30 septembrie 1921 a fost adoptată la
G e n e v a C o n v e n ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă r ef e r i t o ar e l a c o m b a t e r e a
traficului cu femei şi copii.

11
 D u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , î n f i i n ţ a r e a L i g i i N a ţ i u n i l or a
c o n s t i t u i t p r i m a î n c e r c a r e d e a s e r e a l i z a o or g a n i z a ţ i e d e s t a t e
c a r e s ă a i b ă u n c a r a c t e r g e n e r a l ş i p er m a n e n t . I d e e a cr e ă r i i a c e s t e i
organizaţii apăruse în mai multe ţări şi s-a născut datorită
d e z a s t r u l u i p e c a r e r ă z b o i u l l - a pr o v o c a t m ul t o r p o p o a r e , pr e c u m
ş i s i t u a ţ i e i p o l i t i c e ş i e c o n o m i c e i v i t e l a t er m i n a r e a a c e s t u i a .
Pactul Ligii Naţiunilor, adoptat la Conferinţa de Pace de la
V e r s a i l l e s d i n 2 8 i u n i e 1 9 1 9 cr e a t pr i n a c e a s t ă p r i m ă o r g a n i z a ţ i e
internaţională, printre alte obiective şi-a propus respectarea şi
p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t u r i l or o m u l u i .
L a s f â r ş i t u l c e l u i d e- a l d oi l e a r ă z b o i m o n d i a l l a C o n f er i n ţ a
de la San Francisco, care a avut loc între 25 aprilie – 26 iunie
1 9 4 5 , s - a a d o p t a t C a r t a N a ţ i u n i l o r U n i t e , c a r e a i n t r a t î n v i g o ar e
l a 2 4 o c t o m b r i e a l a c e l u i a ş i a n , i ar a c e a z i a r ă m a s c a u n s i m b o l ,
p r i n c a r e s ă r b ă t o r i m î n f i e c a r e a n „ Z i u a N a ţ i u n i l or U n i t e ” .
Preambulul Cartei Naţiunilor Unite este enunţat astfel:
„ N O I P O P O A R E L E N AŢ I U N I L O R U N I T E , H O T Ă R Â T E s ă
i z b ă v i m g e n e r a ţ i i l e v i i t o ar e d e f l a g e l u l r ă z b o i u l ui , c a r e î n t i m p u l
v i e ţ i i n o a s t r e a p r i c i n u i t d e d o u ă or i o m e n i r i i s u f e r i nţ e d e n e s p u s ,
s ă n e r e a f i r m ă m cr e d i n ţ a î n d r e p t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e
omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea
î n d r e p t u r i a b ă r b a ţ i l o r ş i f e m e i l o r , p r e c u m ş i a n a ţ i u n i l o r m ar i ş i
mici,
să creem condiţiile necesare pentru menţinerea justiţiei şi a
respectării obligaţiilor decurgând din tratate şi din alte izvoare
ale dreptului internaţional
s ă p r o m o v ă m p r o gr e s u l s o c i a l ş i i n s t a u r a r e a u n o r c o n d i ţ i i
m a i b u n e d e t r a i , o m a i m ar e l i b e r t a t e ,
. . . . . . . . A M D E C I S S Ă NE A S O C I E M E F O R T U R I L E P E N T R U
R E AL I Z A R E A A C E S T O R O B I E C T I V E . . . . . . . 1 0
N ă s c u t d i n c o n v i n g er e a c ă r e s p e c t u l p e n t r u p e r s o a n a u m a n ă ,
c ă p r o m o v a r e a ş i g a r a n t a r e a d r e p t ur i l o r f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i
c o n s t i t u i e u n a d i n c o n d i ţ i i l e i n d i s p e n s a b i l e p ă c i i m o n di a l e ş i
progresului umanităţii şi ca o reacţie la violările monstruoase ale
acestor drepturi de regimul hitlerist, dreptul internaţional al
drepturilor omului a fost fondat pe trei linii:
a) pe reafirmarea, dezvoltarea şi codificarea materiei
drepturilor omului;
b) pe instituirea unor mecanisme de aplicare a normelor
convenţionale;

10
Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale , Editura Europa Nova,1991, p.36.
12
 c) p e d i f u z a r e a ş i e d u c a r e a î n s p i r i t u l r e s p e c t ă r i i p r e v e d e r i l or
instrumentelor existente.
P r o c e s u l d e r e a f i r m a r e ş i d e z v o l t a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i a
fost amorsat însă din timpul celui de-al doilea război prin
discursul preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Woodrow
Wilson, din 14 august 1941, care imagina o lume fondată pe patru
libertăţi fundamentale: libertatea cuvântului şi de expresie,
l i b e r t a t e a f i e c ă r u i a d e a a d or a p e D u m n e z e u î n f e l u l s ă u p r o p r i u ,
e l i b e r a r e a d e s ă r ă c i e ş i e l i b e r ar e a d e t e a m ă .
Declaraţia Naţiunilor Unite, adoptată la 1 ianuarie 1942 de
c e l e 2 7 d e s t a t e a l e c o a l i ţ i e i a n t i f a s c i s t e m e n ţ i o n a c ă o v i c t or i e
completă asupra inamicului ar fi esenţială pentru a apăra viaţa,
l i b e r t a t e a , i n d e p e n d e n ţ a ş i l i b e r t a t e a r e l i g i o a s ă , pr e c u m ş i p e n t r u
a c o n s e r v a d r e p t u r i l e u m a n e ş i j u s t i ţ i a î n p r o pr i i l e l or ţ ăr i ş i î n
celelalte naţiuni.
I m a g i n e a i d i l i c ă p e c a r e ş i - a u f or m a t - o s e m n a t a r i i
Declaraţiei Naţiunilor Unite în 1942 asupra a ceea ce trebuia să
r e p r e z i n t e d r e p t u r i l e o m u l ui n u ş i - a p u t ut g ă s i r ef l e c t a r e a î n a c t u l
constitutiv al Organizaţiei Mondiale, creată în 1945, deoarece
f i e c a r e d i n t r e m a r i l e p u t er i a v e a pr o b l e m e i n s o l u b i l e î n m a t e r i e î n
p r o p r i a ţ a r ă . U n i u n e a S o vi e t i c ă , u n r e gi m t o t a l i t ar , p o l i ţ i e n e s c ş i
sute de gulaguri, Statele Unite, un sistem legislativ care consacra
discriminarea rasială, Marea Britanie şi Franţa aveau vaste
imperii coloniale. Cu toate acestea , Charta Naţiunilor Unite a
î n s c r i s p r i n t r e s c o p u r i l e s a l e , pr o m o v a r e a ş i a p ăr a r e a „ d r e p t ur i l o r
omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi fără deosebiri de
rasă, sex, limbă sau religie ...”11
Astfel s-au pus bazele principiale ale viitoarei dezvoltări a
apărării internaţionale a drepturilor omului.

1.3 C o n c e p t u l d e „ d r e p t u r i a l e o m u l u i ” , a z i ş i î n p er s p e c t i v ă

P r o c e s u l e l a b o r ă r i i d r e p t u r i l o r om u l u i p e p l a n i n t e r n a ţ i o n a l a
î n r e g i s t r a t – î n a n i i c a r e a u t r e c u t d e l a î nf i i n ţ a r e a O r g a n i z a ţ i e i
Naţiunilor Unite – o spectaculoasă dezvoltare, ducând la
a f i r m a r e a ş i a c e l e i d e „ a t r e i a ” 1 2 g e n e r a ţ i i a dr e p t u r i l or o m u l u i .
11
Ion Cloşcă şi Ion Suceavă, Tratat de drepturile omului, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1995, p.34.
12
Victor Duculescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994, p.53.
13
D a c ă i n i ţ i a l , d r e p t u r i l e o m u l u i s - a u a f i r m a t î n d om e n i u l c i v i l ş i
p o l i t i c c a d r e p t u r i l e o m u l u i ş i a l e c e t ă ţ e a n u l u i ( „ pr i m a
generaţie”), dacă apoi preocupările pe plan social au generat
necesitatea recunoaşterii şi includerii în constituţiile statelor a
u n e i „ a d o u a g e n e r a ţ i i ” a d r e p t ur i l o r o m u l u i , d r e p t u r i l e e c o n o m i c e
şi sociale, în prezent solidaritatea umană, responsabilitatea
o a m e n i l o r î n f ă u r i r e a u n u i v i i t o r c o m u n a u pr o i e c t a t l a d i m e n s i u n i
i n t e r n a ţ i o n a l e c o o p e r ar e a s t a t e l o r p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a ş i
g a r a n t a r e a d r e p t u r i l o r d i n t r - o „ a t r e i a g e n e r a ţ i e ” , dr e p t u l l a
d e z v o l t a r e , d r e p t u l l a v i a ţ ă , dr e p t u l d e a b e n e f i c i a d e p a t r i m o n i u l
comun al umanităţii.
Î n t r e c e l e t r e i g e n er a ţ i i a l e dr e p t u r i l or o m u l u i s e m a n i f e s t ă o
s t r â n s ă ş i p e r m a n e n t ă l e g ă t ur ă , d e o a r e c e d e v i n e t o t m a i e v i d e n t î n
actualele condiţii ale evoluţiei societăţii internaţionale că
drepturile civile şi politice nu pot fi garantate independent de cele
ce privesc viaţa economică şi socială, tot aşa cum ambele
c a t e g o r i i d e d r e p t u r i s e c e r a f i a s i g u r a t e ef i c i e n t p r i n m e c a n i s m u l
drepturilor de solidaritate din „generaţia a treia”. De aceea,
încercările de a exagera importanţa unei anumite categorii de
drepturi în dauna celorlalte, de a contesta caracterul unora sau
a l t o r a d i n t r e d r e p t u r i l e r e c u n o s c u t e – i n d i f e r e n t d e c a r e dr e p t u r i
a r f i v o r b a – r i s c ă s ă a d u c ă o a t i n g e r e gr a v ă î n s u ş i c o n c e p t u l u i d e
d r e p t u r i a l e o m u l u i , a p l i c ă r i i s a l e p r a c t i c e î n v i a ţ a i nt e r n ă a
f i e c ă r e i ţ ă r i ş i î n r a p o r t ur i l e m o n d i a l e .
Î n s c r i i n d u - s e î n s u i t a i n s t r um e n t e l o r pr e c e d e n t e , a d o p t a t e d e
reuniunile anterioare de tipul C.S.C.E., „Documentul de la
C o p e n h a g a ” a d u c e i m p o r t a n t e e l e m e n t e n o i p e p l a n u l p r o bl e m e l o r
drepturilor omului.
Reţine atenţia, în primul rând, înscrierea neechivocă în acest
d o c u m e n t a c e r i n ţ e i d e a f i pr o m o v a t e î n f i e c a r e ţ ar ă , p r i n c i p i i l e
j u s t i ţ i e i ş i a l e s t a t u l u i d e dr e p t . U n a s e m e n e a c a d r u i m p l i c ă , î n
m o d n e c e s a r , n u o l e g e l i t a t e f or m a l ă , „ c i o j u s t i ţ i e b a z a t ă p e
r e c u n o a ş t e r e a ş i d e p l i n a a c c e p t a r e a v a l o r i i s u p r e m e a p er s o a n e i
u m a n e ş i g a r a n t a t ă d e i n s t i t u ţ i i l e c a r e of e r ă u n c a d r u p e n t r u
exprimarea sa cea mai completă”13.
P r i n t r e a l t e i d e i i m p or t a n t e î n s c r i s e î n a c e s t d o c u m e n t
relevantă este şi cea referitoare la legătura dintre democraţie şi
s t a t u l d e d r e p t , r e c u n o a ş t e r e a p l ur a l i s m u l u i p o l i t i c , o r g a n i z a r e a
de alegeri libere, o formă de guvernare de tip reprezentativ,
d a t o r i a a u t o r i t ă ţ i l o r p u bl i c e d e a a c ţ i o n a c o n f o r m l e g i i , o
delimitare clară între stat şi partidele politice etc.
13
Victor Duculescu, op. cit., p.74.
14
 P e p l a n u l g a r a n t ăr i i d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or s u n t d e
r e m a r c a t d r e p t u l d e a p a r t i c i p a l a g u v e r n a r e a ţ ăr i l o r l o r ,
r e c u n o a ş t e r e a d r e p t u l u i d e a s o c i e r e , r e a f i r m ar e a l i b e r t ă ţ i i d e
g â n d i r e , c o n ş t i i n ţ ă ş i r e l i g i e , a d r e p t u l u i u n or p e r s o a n e d e a
p ă r ă s i o r i c e ţ a r ă – i n c l u s i v pr o p r i a l o r ţ a r ă – ş i d e a r e v e n i c â n d
d o r e s c , d r e p t u l d e a p r i m i ş i f o l o s i i nf o r m a ţ i i , dr e p t u l d e a
beneficia de asistenţă juridică.
P r i n t r e a l t e m ă s u r i i m p or t a n t e e s t e î n s c r i s ă ş i a c c e p t a r e a d e
către statele participante a observatorilor străini, a
reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale la desfăşurarea
a l e g e r i l o r , d a r ş i l a p r o c e d u r i l e j ur i d i c e c a r e s e d e s f ă ş o a r ă î n f a ţ a
tribunalelor.
Pe planul dreptului se preconizează contracte, schimburi de
i n f o r m a ţ i i , i d e i ş i a s i s t e n ţ ă v i z â n d pr o b l e m e l e d r e p t u l u i
constituţional, ale legislaţiei electorale, în legătură cu
a d m i n i s t r a r e a j u s t i ţ i e i , d e s c e n t r a l i z a r e a p u t er i i l o c a l e e t c .
„ D o c u m e n t u l ” s e r ef e r ă p e l a r g l a p r o b l e m e l e m i n o r i t ă ţ i l or
naţionale, estimând că acestea „nu pot fi rezolvate de o manieră
satisfăcătoare decât într-un cadru politic democratic, bazat pe un
stat de drept, cu un sistem judiciar independent, eficace”.14
S t a t e l e p a r t i c i p a n t e ur m e a z ă s ă r e c u n o a s c ă e x e r c i t a r e a
d e p l i n ă ş i e f e c t i v ă a dr e p t u r i l or ş i l i b er t ă ţ i l o r d e c ă t r e
„ p e r s o a n e l e a p a r ţ i n â n d m i n o r i t ă ţ i l or n a ţ i o n a l e ” .
S e p r e c i z e a z ă c ă p e r s o a n e l e a p a r ţ i n â n d m i n o r i t ă ţ i l or
naţionale au dreptul de a exprima, păstra şi dezvolta în deplină
l i b e r t a t e i d e n t i t a t e a l or e t n i c ă , c u l t ur a l ă , l i n g v i s t i c ă s a u
religioasă, şi de a menţine şi dezvolta cultura lor sub toate
f o r m e l e s a l e , l a a d ă p o s t d e or i c e t e n t a t i v ă d e a s i m i l a r e c o n t r a
v o i n ţ e i l o r . Î n a c e s t s c o p , e l e p o t s ă c r e e z e p r o pr i i l e l or i n s t i t u ţ i i
şi organizaţii educative, culturale sau religioase, să-şi practice
religia lor, să difuzeze şi să schimbe informaţii, să stabilească şi
s ă m e n ţ i n ă c o n t a c t e l e n e î n g r ă d i t e î n t r e e l e , a t â t î n ţ a r a l or , c â t ş i
în „afara frontierelor cu cetăţenii altor state cu care au în comun
o o r i g i n e e t n i c ă s a u n a ţ i o n a l ă , u n p a t r i m o n i u c u l t ur a l s a u c r e d i n ţ ă
religioasă”.
Deşi „documentul” nu recunoaşte în mod expres existenţa
„drepturilor colective”, el precizează că „persoanele care aparţin
m i n o r i t ă ţ i l o r n a ţ i o n a l e p o t , i n d i vi d u a l s a u î n c o m u n , c u a l ţ i
m e m b r i a i g r u p u l u i l o r , s ă e x e r c i t e d r e p t ur i l e l or ş i s ă s e b u c u r e
de aceste drepturi.”

14
Victor Duculescu, op. cit., p.75.
15
 O asemenea formulare duce la concluzia că în viziunea
D o c u m e n t u l u i m e n ţ i o n a t , dr e p t u r i l e p o t f i e x er c i t a t e „ i n d i v i d u a l
s a u î n c o m u n ” , d a r n u c ă e l e a r c o n s t i t u i d r e p t ur i „ d i s t i n c t e ” a l e
m i n o r i t ă ţ i l o r c a s u b i e c t e d e dr e p t .
Statele participante îşi manifestă dorinţa de a duce mai
d e p a r t e e f o r t u r i l e p e n t r u t r a d u c e r e a î n v i a ţ ă a î n ţ e l e g e r i l or
c o n v e n i t e î n c a d r u l pr o c e s u l u i C . S . C . E . , c o n t i n u â n d s e r i a
r e u n i u n i l o r , s c h i m b â n d i n f o r m a ţ i i ş i r e z e r v â n d u- ş i d r e p t u l d e a
e x a m i n a u l t e r i o r , î n c a d r u l f or u m u r i l o r u l t e r i o ar e a l e C . S . C . E . , ş i
a l t e p r o p u n e r i l e g a t e d e p er f e c ţ i o n a r e a m e c a n i s m u l u i d e a p ă r a r e a
drepturilor omului.
O a n a l i z ă c u p r i n z ă t o a r e a i n s t i t u ţ i e i d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l o r
f u n d a m e n t a l e , a r o l u l u i s ă u p r e z e n t ş i m e n i r i i s a l e vi i t o a r e î n
p r o m o v a r e a c o n d i ţ i e i u m a n e î n l u m e , o b l i g ă t o t o d a t ă , l a a b or d ă r i
n o v a t o a r e , î n p a s c u c er i n ţ e l e c o n t e m p or a n e , p or n i n d u - s e d e l a
realităţi şi intercondiţionări obiective.
Astfel, o problemă căreia i se caută răspuns valabil pentru
p r e z e n t ş i , î n d e o s e b i î n p e r s p e c t i v ă , v i z e a z ă r a p or t u l d i n t r e
p o p u l a ţ i e , e v o l u ţ i a d e m o g r af i c ă ş i d r e p t ur i l e o m u l u i . L a s c a r ă
mondială, creşterea populaţiei, dublarea ei previzibilă în
următoarea jumătate de secol,15ridică nu puţine întrebări privind
i m p l i c a ţ i i l e a c e s t u i f e n o m e n a s u p r a p o s i b i l i t ă ţ i l or e f e c t i v e d e
satisfacere a cerinţelor umane de bază, asigurării condiţiilor
pentru formarea şi dezvoltarea personalităţii omului, pentru
a s i g u r a r e a c o n d i ţ i i l o r d e e x er c i t a r e î n f a p t a d r e p t ur i l o r s a l e .
I m p l i c ă , a c e a s t a , o a r e , o d ef i n i r e a u n o r p a r a m e t r i a i c o n d i ţ i e i
umane? Există, oare, cumva, chiar riscul coborârii ştachetei? Ce
este de făcut pentru a se asigura o evoluţie mereu ascendentă a
n i v e l u l u i d e r e s p e c t a r e ş i î nf ă p t u i r e a d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale ale omului?
În aceeaşi ordine de idei, o problemă deja existentă pe
agenda forurilor internaţionale, priveşte raportul dintre drepturile
omului şi dreptul la dezvoltare, noile trăsături pe care dezvoltarea
tehnico-ştiinţifică le dobândeşte în ultimul timp. În cadrul acestei
problematici se plasează, în primul rând, chestiunea fundamentală
d a c ă î n t o t d e a u n a ş i î n m o d o b i e c t i v , n e c o n d i ţ i o n a t , p r o gr e s e l e
t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e , a p l i c a r e a l or , c o n s t i t u i e f a c t o r d e f a v o r i z ar e a
r e s p e c t u l u i p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l u i , d e p r ot e c ţ i e ş i d e z v o l t a r e a
personalităţii sale.
To t d e d e z v o l t a r e a t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă e s t e l e g a t ă pr o b l e m a
f o l o s i r i i l a m a x i m u m , î n f ol o s u l u m a n i t ă ţ i i , a r e s u r s e l o r n a t u r a l e ,
15
Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1991, p.12.
16
a s i g u r a r e a u n u i m e d i u î n c o n j u r ă t or c o r e s p u n z ă t o r. D e z v o l t a r e a
t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă , p r i n e a î n s ă ş i , f ă r ă u n c o n t r o l ş i o î n d r u m ar e
c o r e s p u n z ă t o a r e , p o a t e c o n d u c e l a e f e c t e pr o f u n d n e g a t i v e a s u p r a
v i e ţ i i o m u l u i , a s u p r a s ă n ă t ă ţ i i , i n t e g r i t ă ţ i i s a l e f i z i c e ş i m or a l e , î n
cazul în care nu este corelată cu cerinţele fundamentale ale
c o n d i ţ i e i u m a n e , c u d r e p t ur i l e i n e r e n t e f i e c ă r e i f i i n ţ e i u m a n e .

CAPITOLUL II

ROLUL O.N.U. ÎN COORDONAREA EFORTURILOR

ROMÂNIEI PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR
ACTUALE ALE ACESTEIA

2.1. C o n c e p t u l d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i a l i b e r t ă ţ i l or p u b l i c e

17
 P r o b l e m a t i c a d r e p t ur i l o r o m u l u i î n c e p e s ă d o b â n d e a s c ă o
i m p o r t a n ţ ă a p a r t e ş i s ă s e i n s t i t u ţ i o n a l i z e z e î n pr a c t i c a
internaţională în timpul, şi, mai ales, în perioada imediat
următoare celui de-al doilea război mondial, când datorită
atrocităţilor comise împotriva fiinţei umane se naşte convingerea
g e n e r a l i z a t ă c ă r e s p e c t a r e a u ni v e r s a l ă a d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale ale omului constituie unul din tronsoanele
p r i n c i p a l e a l e s i s t e m u l u i d e r el a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e . A ş a s e f a c e c ă ,
după ce această idee – deziderat – a fost enunţată ca principiu şi
obiectiv în Charta Naţiunilor Unite1şi în alte acte constitutive ale
unor instituţii specializate, ea şi-a găsit consacrarea în numeroase
instrumente juridice internaţionale acoperind practic toate
domeniile şi aspectele în planul drepturilor civile şi politice, unde
a u f o s t e l a b o r a t e a c t e n o r m a t i v e s a u d e l e g e f e r e n d a r e f er i t o a r e l a
d r e p t u l l a a u t o d e t e r m i n a r e a n a ţ i u n i l o r , l a dr e p t u l l a v i a ţ ă , l a
abolirea sclaviei, a muncii forţate, a comerţului cu fiinţe umane,
l a p r o t e c ţ i a p e r s o a n e l o r s u p u s e d e t e n ţ i e i s a u î n t e m n i ţ ăr i i , l a
dreptul la o cetăţenie, la libertatea de opinie, de exprimare şi
a s o c i e r e e t c . ; 2 î n p l a n u l d r e p t ur i l o r e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i
c u l t u r a l e , d o m e n i i l e r e g l e m e n t a t e pr i v e s c : d r e p t u l l a m u n c ă ş i l a
asigurări sociale, dreptul la educaţie, dreptul al sănătate, dreptul
la hrană etc.3
O s e r i e d e i n s t r u m e n t e s e o c u p ă ş i d e p r o t e c ţ i a dr e p t u r i l o r ş i
b u n ă s t ă r i i m e m b r i l o r g r u p ur i l o r v ul n e r a b i l e – c o p i i , d e f i c i e n ţ i
m e n t a l i , h a n d i c a p a ţ i , p e r s o a n e î n v âr s t ă , p er s o a n e f ă r ă l o c u i n ţ ă
e t c . – d e e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i l or , p r e j u d e c ă ţ i l o r ş i
intoleranţei, iar pe alt plan – cel umanitar – de protecţia
d r e p t u r i l o r o m u l u i î n p er i o a d e d e c o n f l i c t a r m a t , d e c a t a s t r o f e
n a t u r a l e s a u t e h n o l o g i c e ş i d e a m e l i o r a r e a s i t u a ţ i e i r e f u g i a ţ i l or ş i
a populaţiei migrante.
Protecţia juridică a drepturilor omului se asigură, de fapt
p r i n d o u ă m o d a l i t ă ţ i : p e p l a n e x t e r n , p r i n i n s t r u m e n t e l e j ur i d i c e
i n t e r n a ţ i o n a l e e l a b o r a t e s u b a u s p i c i i l e or g a n e l o r ş i or g a n i s m e l o r
c u p r e o c u p ă r i î n m a t e r i e ş i r a t i f i c a t e d e s t a t e l e c a r e s u n t p ăr ţ i , i a r
pe plan intern, prin normele sistemului de drept specific fiecărei
ţări în parte.

1
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, Drepturile omului, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p.34.
2
Victor Duculescu, Protecţia juridică a drepturilor omului. Mijloace interne şi internaţionale, ediţia nouă, revăzută şi
adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p.47.
3
Victor Duculescu, op. cit., p.48.
18
 C r e a r e a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e a d e s c h i s o er ă n o u ă î n
c e e a c e p r i v e ş t e r e l a ţ i i l e i n t er n a ţ i o n a l e î n t r e s t a t e , c o o p e r ar e a
î n t r e a c e s t e a ş i d r e p t u r m a r e , e l a b or a r e a u n o r i n s t r u m e n t e j ur i d i c e
a cunoscut noi dimensiuni, au fost elaborate peste 50 de tratate şi
un număr însemnat de declaraţii şi rezoluţii ale organelor şi
o r g a n i s m e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e î n d o m e n i u l p r o m o v ăr i i ş i r e s p e c t ă r i i
drepturilor omului.
Or g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l or U n i t e î ş i pr o p u n e c a o b i e c t i v
principal realizarea cooperării internaţionale cu caracter
e c o n o m i c , s o c i a l , c u l t u r a l s a u u m a n i t a r î n s c o p u l d e a pr o m o v a ş i
încuraja respectarea drepturilor omului şi libertăţilor
f u n d a m e n t a l e p e n t r u t o ţ i , f ă r ă d e o s e b i r e d e r a s ă , s e x , l i m b ă or i
religie.
Este un fapt cert că în epoca noastră realităţile naţionale şi
internaţionale s-au schimbat radical faţă de momentele în care au
fost elaborate anumite teze „clasice” în această materie. Deşi
principiile suveranităţii şi independenţei naţionale îşi menţin, în
mod firesc, importanţa şi semnificaţia, cooperarea internaţională a
s t a t e l o r s e e x t i n d e ş i s e d i v e r s i f i c ă n e c o n t e n i t . Af i r m ar e a t o t m a i
p u t e r n i c ă a m a r i l o r v a l o r i um a n i s t e d e t er m i n ă o e x t i n d e r e a s f er e i
competenţei internaţionale în această materie.
C o l a b o r a r e a u n u i n u m ă r m a r e d e i n s t r u m e n t e j ur i d i c e
internaţionale, în anii care au trecut de la adoptarea Cartei, cu
p a r t i c i p a r e a a p r o a p e a t u t ur o r s t a t e l o r , d e n o t ă o î n c e r c a r e d e
e x t i n d e r e a c o o p e r ă r i i i n t er n a ţ i o n a l e î n d o m e n i u l a p ă r ă r i i
drepturilor omului, prin acordul statelor suverane, în comparaţie
c u p r e v e d e r i l e i n i ţ i a l e c u pr i n s e î n C a r t ă .
D i s c u t a r e a u n u i n u m ă r t o t m a i m a r e d e p r o b l e m e pr i v i n d
apărarea şi respectarea drepturilor omului în cadrul organizaţiilor
internaţionale, adoptarea de declaraţii, rezoluţii, trebuie să
reprezinte şi pe mai departe un procedeu pe cât de util, pe atât de
eficace, dezaprobarea opiniei publice mondiale constituind un
f a c t o r i m p o r t a n t d e n a t ur ă a c o n t r i b u i l a î n c e t a r e a î n c ă l c ă r i l or , l a
respectarea legalităţii internaţionale.

A . D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l o r O m ul u i

1 0 d e c e m b r i e 1 9 4 8 e s t e o d a t ă i s t o r i c ă , î n t r u c â t m ar c h e a z ă
m o m e n t u l n a ş t e r i i d r e p t u l u i m o d e r n a l d r e p t ur i l o r o m u l ui . L a
a c e a s t ă d a t ă a f o s t p r o c l a m a t ă d e c ă t r e A d u n ar e a G e n e r a l ă a
Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e , D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a D r e p t u r i l o r
Omului, care pentru prima dată, enunţă consensul comunităţii
19
internaţionale într-un ideal comun ce trebuie atins de toate
p o p o a r e l e ş i t o a t e n a ţ i u n i l e î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i .
Declaraţia a constituit astfel modelul şi sursa de inspiraţie pentru
s u t e l e d e i n s t r u m e n t e c e a l c ă t u i e s c î n p r e z e n t e d i f i c i u l j ur i d i c a l
p r o t e c ţ i e i f i i n ţ e i u m a n e . „ D u p ă a c e s t e v e n i m e n t m ar c a n t a l
i s t o r i e i – a p r e c i a f o s t u l S e c r e t ar g e n e r a l a l O r g a n i z a ţ i e i
Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim – Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i a s e r v i t c a i m p e r a t i v m o r a l c a r e a g u v e r n a t
r a p o r t u r i l e d i n t r e i n d i v i z i ş i g u v e r n a n ţ i i l o r , pr e c u m ş i c a g a r a n ţ i e
a p r o t e c ţ i e i d r e p t u r i l o r o m u l u i , a l i b er t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e ş i a
d e m n i t ă ţ i i i n e r e n t e a t u t ur o r m e m br i l o r f a m i l i e i u m a n e . ”

2 . 2 . Or g a n e l e p r i n c i p a l e ş i s u b s i d i a r e a l e O . N . U . cu
p r e o c u p ă r i p e l i n i a p r o m o v ă r i i ş i a p ă r ă r i i d r e p t u r i l or o m u l u i

Or g a n i z a ţ i a N a ţ i u n i l o r U n i t e a r e î n s t r u c t ur ă u r m ă t o ar e l e
organe principale:
- Adunarea Generală;
- Consiliul de Securitate;
- Consiliul Economic şi Social;
- Consiliul de Tutelă;
- Curtea Internaţională de Justiţie;
- Secretariatul.
Dintre acestea, preocupările cele mai semnificative în domeniul
apărării drepturilor omului le au Adunarea Generală, Consiliul
Economic şi Social, precum şi Secretariatul O.N.U.

2.2.1. Adunarea Generală

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit

prevederilor de la art.13, va iniţia studii şi va face recomandări în
s c o p u l „ d e a p r o m o v a c o o p er a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă î n d o m e n i u l
e c o n o m i c , s o c i a l , c u l t ur a l , e d u c a t i v ş i s a n i t a r ş i d e a s p r i j i n i
înfăptuirea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru
toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.”
L a a r t . 5 5 l i t . c s e m e n ţ i o n e a z ă c ă N a ţ i u n i l e U n i t e v or f a v o r i z a 4
„ r e s p e c t a r e a u n i v e r s a l ă ş i e f e c t i v ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i
libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex,
limbă sau religie”.
P o t r i v i t C a r t e i O . N . U . , î n c o n t i n u a r e , l a a r t . 5 6 , „ t o ţ i m e m br i
acestei organizaţii se obligă să întreprindă acţiuni în comun şi
4
Dr. Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1991, p.37
20
s e p a r a t , î n c o l a b o r a r e c u o r g a n i z a ţ i a , p e n t r u r e a l i z ar e a a c e s t o r
scopuri”.
S u b a u s p i c i i l e A d u n ă r i i G e n e r a l e a N a ţ i u n i l or U n i t e a u f o s t
e l a b o r a t e , î n c u r s u l a n i l o r , m a j or i t a t e a d o c u m e n t e l o r i m p o r t a n t e
pe linia apărării drepturilor omului, începând cu Declaraţia
U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l or O m u l u i , p a c t e l e ş i a l t e c o n v e n ţ i i d e o
i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă î n c e e a c e p r i v e ş t e s a t b i l i r e a u n or s t a n d a r d e
internaţionale în acest domeniu.
Adunarea Generală a creat o serie de comitete speciale cu
p r e o c u p ă r i p e l i n i a d r e p t u r i l or o m u l u i , a ş a c u m s u n t :
- Comitetul special pentru decolonizare;
- Comitetul O.N.U. pentru Namibia;
- Comitetul special împotriva politicii de apartheid;
- C o m i t e t u l s p e c i a l p e n t r u a n c h e t a r e a p r a c t i c i l or i s r a e l i e n e d e
î n c ă l c a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i p e n t r u p o p u l a ţ i a d i n t er i t o r i i l e
arabe ocupate;
- C o m i t e t u l p e n t r u e x e r c i t ar e a dr e p t u r i l or i n a l i e n a b i l e a l e
poporului palestinian;
- Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, U.N.I.C.E.F. (are
subordonare şi faţă de Consiliul Economic şi Social);
- Î n a l t u l C o m i s a r i a t a l N a ţ i u n i l or U n i t e p e n t r u R e f u g i a ţ i ( a r e
subordonare şi faţă de Consiliul Economic şi Social).

2.2.2. Consiliul Economic şi Social (ECOSOC)

Consiliul Economic şi Social are cele mai multe atribuţii în

c e e a c e p r i v e ş t e a p ă r a r e a j u r i d i c ă i n t er n a ţ i o n a l ă a dr e p t u r i l or
o m u l u i . A c e s t e a î i s u n t f i x a t e pr i n C a r t a O . N . U . , c a r e l a c a p i t o l u l
X , a r t . 6 2 , î i a t r i b u i e o s e r i e d e f u n c ţ i i ş i p u t e r i , p o t r i v i t c ă r or a e l
poate face sau iniţia studii şi rapoarte privind problemele
internaţionale în domeniul economic, social, cultural, educativ,
sanitar către Adunarea Generală şi instituţiile specializate
interesate.
O prevedere importantă a Cartei O.N.U. este înscrisă în acelaşi
articol, pct.2, în care Consiliul Economic şi Social are atribuţia
e x p r e s ă „ d e a f a c e r e c o m a n d ă r i î n s c o p u l d e a p r om o v a
r e s p e c t a r e a e f e c t i v ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i a l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale pentru toţi”5. De asemenea, potrivit Cartei, acest
i m p o r t a n t o r g a n a l O . N . U . a r e c o m p e t e n ţ a s ă pr e g ă t e a s c ă p r o i e c t e
d e c o n v e n ţ i i p e c a r e s ă l e s u p u n ă s p r e a p r o b ar e A d u n ăr i i G e n e r a l e

5
Dr. Ion Suceavă, op. cit., p.38.
21
şi poate convoca conferinţe internaţionale în probleme de
competenţa sa.
Studierea atentă a acestor atribuţii scoate în evidenţă faptul că
sediul material în ceea ce priveşte apărarea internaţională a
d r e p t u r i l o r o m u l u i e s t e s i t u a t ă , p ot r i v i t C a r t e i O . N . U . î n
competenţa Consiliului Economic şi Social.
S u b l i n i e m f a p t u l c ă o r g a n e l e O . N . U . a u dr e p t u l s ă - ş i c r e e z e
organe subsidiare care să le sprijine în realizarea atribuţiilor ce le
au, potrivit Cartei Naţiunilor Unite.
C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l a c r e a t o s e r i e d e or g a n e
s u b s i d i a r e c a r e î l a j u t ă î n e x er c i t a r e a a t r i b u ţ i i l or ş i c a r e s e o c u p ă ,
l a r â n d u l l o r , d e o v a s t ă p r o bl e m a t i c ă î n a c e s t d o m e n i u , f i e c a r e
a v â n d r e g u l a m e n t e d e f u n c ţ i o n a r e pr o p r i i , d a r f i i n d s u b o r d o n a t e
o r g a n u l u i O . N . U . , c a r e l e- a cr e a t ş i f a ţ ă d e c a r e r ă s p u n d î n
e x e r c i t a r e a m a n d a t u l u i pr i m i t .
Î n c o n t i n u a r e v o m f a c e o s c u r t ă pr e z e n t a r e a s t r u c t ur i i ş i
atribuţiilor unor organe subsidiare ale Consiliului Economic şi
S o c i a l c u p r e o c u p ă r i î n d o m e n i u l a p ă r ă r i i j ur i d i c e a dr e p t u r i l or
omului.
a) C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i – e s t e c e l m a i i m p or t a n t
o r g a n s u b s i d i a r c a r e s e o c u p ă d e a c e s t e p r o bl e m e , a v â n d
competenţă în toate chestiunile ce privesc domeniul
respectiv. Ea a fost creată de către Consiliul Economic şi
Social în anul 1946 şi ţine sesiuni în fiecare an.
C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i a r e î n s u b o r d i n e u r m ă t o a r e l e
organisme:
1 . s u b c o m i s i a d e l u p t ă c o n t r a m ă s u r i l or d i s c r i m i n a t o r i i ş i
protecţia minorităţilor. Această subcomisie, la rândul
e i , a r e î n s u b o r d i n e m u l t e gr u p u r i d e l u c r u , a s t f e l :
- grupul de lucru pentru comunicări;
- grupul de lucru pentru sclavie;
- grupul de lucru pentru populaţia autohtonă
D e a s e m e n e a , c o m i s i a m a i a r e ş i a l t e g r u p u r i d e l u cr u î n a c e s t
domeniu, astfel:
- g r u p u l d e l u c r u s p e c i a l p e n t r u Af r i c a a u s t r a l ă ;
- grupul celor trei pentru eliminarea apartheidului;
- g r u p u l d e l u c r u p e n t r u d i s p a r i ţ i i f o r ţ a t e s a u i n v ol u n t a r e ;
- g r u p u l d e e x p e r ţ i g u v e r n a m e n t a l i a s u p r a dr e p t u l u i l a
dezvoltare.
Fiind, aşa cum arătat mai sus, cel mai important organ
s u b s i d i a r a l E C O S O C p e n t r u a p ă r a r e a ş i pr o m o v a r e a d r e p t ur i l o r
o m u l u i , C o m i s i a e f e c t u e a z ă s t u d i i î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
22
p r e g ă t e ş t e r e c o m a n d ă r i ş i e l a b o r e a z ă p r oi e c t e l e i n s t r u m e n t e l o r
internaţionale în acest domeniu. De asemenea, poate îndeplini şi
u n e l e s a r c i n i s p e c i a l e î n c r e d i n ţ a t e d e A d u n a r e a g e n er a l ă s a u d e
Consiliul Economic şi Social. Poate, în acelaşi timp, să facă
a n c h e t e î n c a z u l u n o r s e s i z ă r i p r i v i n d î n c ă l c a r e a d r e p t ur i l o r
omului şi să examineze comunicări privind aceste încălcări.
C o m i s i a d e s f ă ş o a r ă o a c t i v i t a t e d e c o l a b o r ar e a pr o p i a t ă c u t o a t e
c e l e l a l t e o r g a n e O . N . U . , c o m p e t e n t e î n pr o b l e m a dr e p t u r i l or
omului, şi, în mod deosebit, contribuie la coordonarea de către
C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l a a c t i v i t ă ţ i l o r p r i v i n d d r e p t ur i l e
omului în cadrul sistemului O.N.U.
C o m i s i a p o a t e i n v i t a o r i c a r e s t a t s ă p ar t i c i p e l a d i s c u t a r e a u n or
anumite probleme care îl interesează în mod special. De
asemenea, orice mişcare de eliberare naţională recunoscută de
către Adunarea Generală a O.N.U., poate fi invitată la discutarea
oricărei probleme care o interesează în mod deosebit.
I n s t i t u ţ i i l e s p e c i a l i z a t e s a u c e l e i n t er g u v e r n a m e n t a l e p o t
participa la deliberările în problemele care prezintă interes.
Or g a n i z a ţ i i l e n e g u v e r n a m e n t a l e c u s t a t u t c o n s u l t a t i v î ş i p o t
d e s e m n a o b s e r v a t o r i a u t or i z a ţ i c a r e s ă a s i s t e l a ş e d i n ţ e l e p u b l i c e
ale Comisiei.
Î n s c o p u l î n l ă t u r ă r i i c a u z e l o r d e v i o l ar e a dr e p t u r i l or o m u l u i ,
C o m i s i a n u m e ş t e e x p e r ţ i – r a p or t o r i , r e pr e z e n t a n ţ i s p e c i a l i s a u
a l t e p e r s o a n e p e n t r u a n c h e t a r e a s i t u a ţ i e i d r e p t ur i l o r o m u l u i î n
a n u m i t e ţ ă r i , c a r e u r m ăr e s c d o m e n i i p r e c i s e a l e dr e p t u r i l or
omului.
S p r e e x e m p l i f i c a r e , l a c e a d e- a 4 6 - a s e s i u n e , ţ i n u t ă l a G e n e v a
î n t r e 2 9 i a n u a r i e - 9 m a r t i e 1 8 8 9 , C o m i s i a p e n t r u d r e p t ur i l e
o m u l u i a a b o r d a t î n c u r s u l d e z b a t e r i l or p r o b l e m a e r a d i c ă r i i
a p a r t h e i d u l u i , a a n a l i z a t î n c ă l c ă r i l e d r e p t ur i l o r p o p or u l u i
p a l e s t i n i a n d e c ă t r e I sr a e l , r e a f i r m â n d n e c e s i t a t e a c o n v o c ă r i i u n e i
C o n f e r i n ţ e I n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u p a c e î n Or i e n t u l M i j l o c i u , a
c o n s t i t u i t u n g r u p d e l u cr u c u s c o p u l d e a a d o p t a r e z o l u ţ i i ş i
d e c i z i i a s u p r a s i t u a ţ i e i dr e p t u r i l o r om u l u i ş i a v i o l ăr i i a c e s t o r a î n
ţ ă r i c a 6 : Af g a n i s t a n , A l b a n i a , C h i l e , C u b a , S a l v a d o r , I r a n , L i b a n ,
G u a t e m a l a ş i a e x a m i n a t r a p or t u l Gr u p u l u i d e l u c r u c u p r i v i r e l a
d i s p a r i ţ i i l e f o r ţ a t e s a u i n v o l u n t a r e ş i a d o c u m e n t e l o r r a p o r t or i l o r
s p e c i a l i c o n s a c r a t e e x e c u ţ i i l o r s u m a r e s a u a r b i t r a r e , a t o r t ur i i ,
i n t o l e r a n ţ e i r e l i g i o a s e ş i m e r c e n a r i l or .
S u b c o m i s i a p e n t r u l u p t a î m p o t r i v a m ă s u r i l o r d i s c r i m i n a t or i i ş i
p r o t e j a r e a m i n o r i t ă ţ i l o r a f o s t c r e a t ă c a or g a n i s m s u b s i d i a r a l
6
Ion Suceavă, op. cit., p.40
23
C o m i s i e i p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l u i l a pr i m a s e s i u n e a a c e s t e i a î n
anul 1947. Este alcătuită din 26 de experţi aleşi de către Comisie
p e n t r u o p e r i o a d ă d e 3 a n i ş i c a r e a c ţ i o n e a z ă î n n u m e p r o pr i u .
Sarcinile acestei subcomisii sunt:
- e f e c t u a r e a d e s t u d i i î n b a z a p r e v e d e r i l or D e c l a r a ţ i e i
U n i v e r s a l e a D r e p t u r i l or O m u l u i ş i a d r e s a r e a u n o r
r e c o m a n d ă r i C o m i s i e i d r e p t ur i l o r o m u l u i î n l e g ă t ur ă c u
a t r i b u ţ i i l e a c e s t e i a î n l u p t a c o n t r a m ă s u r i l or d i s c r i m i n a t or i i
de orice fel, împotriva dr e p t u r i l o r şi libertăţilor
f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i c a ş i î n l e g ă t u r ă c u pr o t e c ţ i a
m i n o r i t ă ţ i l o r r a s i a l e , r e l i gi o a s e ş i l i n g vi s t i c e ;
- îndeplinirea oricăror alte atribuţii încredinţate de Consiliul
E c o n o m i c ş i S o c i a l s a u d e C o m i s i a p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i ;
- examinarea sesizărilor privind încălcările flagrante şi
sistematice ale drepturilor omului şi înaintarea acestora
C o m i s i e i p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i , c o n f o r m p r o c e d ur i i
s t a b i l i t e d e r e z o l u ţ i a E C O S O C nr . 1 5 0 3 ( X L VI I I ) d i n 2 7 m a i
1970.7
Subcomisia ţine reuniuni în fiecare an, timp de 4 săptămâni. La
a c e s t e r e u n i u n i a s i s t ă , a t â t m e m br i a c e s t e i a , c â t ş i o b s e r v a t o r i a i
s t a t e l o r m e m b r e O . N . U . , r e pr e z e n t a n ţ i i s a u o b s e r v a t o r i i a l t o r
organisme O.N.U., ai instituţiilor specializate, organizaţii
interguvernamentale, organizaţii neguvernamentale cu statut
consultativ şi mişcări de eliberare naţională interesate în
problemele care sunt înscrise pe ordinea de zi.
Î n s c o p u l d e a f i s p r i j i n i t ă p e n t r u r e z o l v ar e a a t r i b u ţ i i l o r c ar e - i
s u n t î n c r e d i n ţ a t e , S u b c o m i s i a a cr e a t t r e i g r u p ur i d e l u c r u c a r e s e
reunesc înaintea fiecărei sesiuni anuale a Subcomisiei pentru
e x a m i n a r e a p r o b l e m e l o r s p e c i f i c e . A c e s t e gr u p u r i s u n t :
- g r u p u l d e l u c r u î n p r o b l e m a c o m u n i c ă r i l or , c a r e a r e c a
s a r c i n ă e x a m i n a r e a c o m u n i c ăr i l o r a d r e s a t e C o m i s i e i ş i
reţinerea celor care vor fi supuse atenţiei acesteia, respectiv
cele care dovedesc încălcări flagrante şi sistematice a
drepturilor omului;
- grupul de lucru privind sclavia, care are ca atribuţii
a n a l i z a r e a s i t u a ţ i e i î n c e e a c e pr i v e ş t e pr a c t i c i l e d e s c l a v i e ,
e x p l o a t a r e a m u n c i i c o p i i l or ş i a p r o s t i t u ţ i e i ;
- g r u p u l d e l u c r u p r i v i n d p o p ul a ţ i i l e a u t o h t o n e , c a r e ar e c a
s a r c i n ă e v o l u ţ i a s i t u a ţ i e i î n c e e a c e pr i v e ş t e p r o t e j a r e a
drepturilor acestor populaţii.
7
Sofia Popescu, Dragoş Iliescu, Probleme actuale ale metodologiei juridice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1979, p.43
24
 De asemenea, în cadrul fiecărei sesiuni anuale, Subcomisia
p o a t e s ă c o n s t i t u i e g r u p ur i d e l u c r u p e s e s i u n e , d e c i c a r e s ă
funcţioneze în timpul desfăşurării acestora pentru examinarea
diferitelor probleme, care se consideră necesare dintre cele
înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Exemplificăm din această
categorie:
- g r u p u l d e l u c r u p e n t r u î n c ur a j a r e a a c c e p t ă r i i u n i v er s a l e a
i n s t r u m e n t e l o r p r i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i ;
- g r u p u l d e l u c r u p r i v i n d dr e p t u r i l e p e r s o a n e l o r a r e s t a t e s a u
încarcerate;
- grupul de lucru în problemele persoanelor deţinute pentru
motive de tulburări mintale.
R a p o a r t e l e î n t o c m i t e d e a c e s t e g r u p u r i d e l u cr u s u n t s u p u s e
e x a m i n ă r i i s u b c o m i s i e i , c ar e v a l u a d e c i z i i ş i v a a d o p t a r e z o l u ţ i i
în acele domenii care sunt de competenţa sa. În celelalte situaţii,
S u b c o m i s i a e l a b o r e a z ă pr o i e c t e d e r e z o l u ţ i i ş i d e c i z i i p e c a r e l e
î n a i n t e a z ă s p r e a d o p t a r e C o m i s i e i p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i s a u
Consiliului Economic şi Social.
S u b c o m i s i a î n a i n t e a z ă d u p ă f i e c a r e s e s i u n e u n r a p or t c ă t r e
C o m i s i a p e n t r u d r e p t u r i l e om u l u i .
b) C o m i s i a p e n t r u c o n d i ţ i a f e m e i i – a c e a s t ă c o m i s i e a f o s t
înfiinţată în anul 1946 de către Consiliul Economic şi Social
şi este alcătuită din reprezentanţii a 32 de state membre ale
O . N . U . a l e ş i d e c ă t r e E C O S O C p e o d ur a t ă d e 4 a n i .
Sesiunile acestei Comisii se ţin în mod normal la 2 ani, pe
parcursul a 3 săptămâni.8
Comisia are ca atribuţii prezentarea de recomandări şi rapoarte
p e n t r u C o n s i l i u l E c o n o m i c ş i S o c i a l pr i v i n d pr o m o v a r e a
drepturilor femeii în domeniile politic, economic, civil etc.,
p r e c u m ş i p r e z e n t a r e a d e r e c o m a n d ă r i î n pr o b l e m e l e d r e p t ur i l o r
femeii ce au un caracter de urgenţă şi în vederea realizării unei
e f e c t i v e e g a l i t ă ţ i î n dr e p t u r i a f e m e i i c u b ă r b a t u l . C o m i s i a
e l a b o r e a z ă r e z o l u ţ i i ş i d e c i z i i pr o p r i i s a u p r o i e c t e a l e a c e s t o r a ,
care sunt supuse examinării de către ECOSOC.
La lucrările acestei comisii participă şi membri supleanţi. La
ultimele sesiuni, pe lângă aceştia au participat şi un număr
i m p o r t a n t d e s t a t e m e m br e ş i n e m e m br e a l e O . N . U . , pr e c u m ş i
reprezentanţi ai diverselor organisme şi instituţii specializate ale
O . N . U . , r e p r e z e n t a n ţ i a i u n or m i ş c ă r i d e e l i b e r ar e n a ţ i o n a l ă ş i
o b s e r v a t o r i d i n p a r t e a o r g a n i z a ţ i i l or n e g u v e r n a m e n t a l e , a s i g u r â n d
8
Vasile Popa, Drept probator. Cum ne putem proteja drepturile recunoscute de lege, Editura As Computer,
Bucureşti, 1990, p.54.
25
în acest fel posibilitatea creşterii reprezentativităţii acestei
c o m i s i i ş i o m a i b u n ă r e z o l v a r e a pr o b l e m e l o r c a r e î i s u n t d a t e î n
competenţă.
L a s e s i u n e a a c e s t e i C o m i s i i s u n t pr e z e n t a t e r a p o a r t e ş i d i n
partea Comisiei interamericane a femeilor şi a Comisiei pentru
condiţia femeii arabe.
În fiecare an, Centrul pentru dezvoltare socială şi probleme
umanitare cu sediul la Viena, întocmeşte şi trimite Comisiei
p e n t r u c o n d i ţ i a f e m e i i d o u ă l i s t e r e f er i t o a r e l a v i o l ă r i a l e
drepturilor omului.9 Prima dintre aceste liste cuprinde un rezumat
a l s i t u a ţ i e i s e s i z ă r i l o r c u pr i v i r e l a p r o m o v ar e a f e m e i i î n
domeniile politic, economic, social, civil şi educativ, listă care nu
are caracter confidenţial. A doua listă, cu caracter confidenţial,
p r e z i n t ă u n r e z u m a t a l s t a d i u l u i s e s i z ă r i l o r p r i v i n d dr e p t u r i l e
omului cu repercusiuni asupra condiţiei femeii.
c) Comitetele speciale de experţi
În cadrul ECOSOC mai funcţionează şi o serie de comitete care
a u a t r i b u ţ i i s t a b i l i t e p r i n u n e l e c o n v e n ţ i i c ar e r e g l e m e n t e a z ă
a n u m i t e d o m e n i i a l e d r e p t ur i l o r o m u l ui , d u p ă c u m ur m e a z ă :
- c o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i l or r a s i a l e ;
- c o m i t e t u l p e n t r u d r e p t u r i l e o m ul u i ;
- comitetul pentru drepturi economice, sociale şi culturale;
- c o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i i f aţ ă d e f em e i ;
- comitetul contra torturii;
- comitetul pentru prevenirea crimei şi lupta împotriva
delicvenţei.
C o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a di s c r i m i n ă r i l o r r a s i a l e e s t e u n
o r g a n î n f i i n ţ a t î n a n u l 1 9 7 0 , c o n f or m p r e v e d e r i l or a r t . 8 d i n
C o n v e n ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă p e n t r u e l i m i n a r e a t u t ur o r f or m e l o r d e
d i s c r i m i n a r e r a s i a l ă , c o m p u s d i n 1 8 e x p er ţ i r e c u n o s c u ţ i p e n t r u
înalta lor moralitate şi imparţialitate. Aceştia sunt aleşi prin vot
secret de către statele membre ale Convenţiei pentru un mandat de
4 a n i . T r e b u i e s ă f i e r e p r e z e n t a n ţ i a i s t a t e l o r m e m br e ş i , p e t i m p u l
exercitării mandatului acţionează cu titlu individual.
Aşa cum prevede art.9 din Convenţia menţionată, Comitetul va
p r i m i s p r e e x a m i n a r e r a p o ar t e l e p r e z e n t a t e d e s t a t e l e m e m br e
către secretariatul general al O.N.U. cu privire la măsurile
legislative, juridice, administrative sau de altă natură pe care
a c e s t e s t a t e l e - a u a d o p t a t î n v e d e r e a p u n er i i î n a p l i c a r e a a c e s t e i
convenţii. Aceste rapoarte trebuie să fie înaintate de către statele
părţi la fiecare doi ani şi de fiecare dată când comitetul o cere. De
9
Vasile Popa, op. cit., p.55.
26
a s e m e n e a , c o m i t e t u l p o a t e s o l i c i t a i nf o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e
s t a t e l o r p ă r ţ i î n v e d e r e a s t a b i l i r i i t u t u r or d e t a l i i l o r n e c e s a r e .
P r i n i n t e r m e d i u l S e cr e t a r i a t u l u i g e n e r a l , c o m i t e t u l s u p u n e
a n u a l î n f a ţ a A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . N . U . , u n r a p or t a s u p r a
activităţilor desfăşurate în care face sugestii şi recomandări de
o r d i n g e n e r a l r e z u l t a t e d i n e x a m i n a r e a r a p o a r t e l o r ş i i nf o r m ă r i l or
primite de la statele părţi.
Î n s i t u a ţ i a î n c a r e u n s t a t p a r t e c o n s i d e r ă c ă u n a l t s t a t p ar t e n u
aplică dispoziţiile convenţiei, el poate atrage atenţia comitetului
asupra acestei chestiuni.
A l t ă a t r i b u ţ i e a C o m i t e t u l u i , pr e v ă z u t ă d e a r t . 1 4 d i n C o n v e n ţ i e
este aceea de a primi şi examina comunicări de la persoane sau
grupuri de persoane care se consideră victime ale violării
d r e p t u r i l o r d i n a c e a s t ă c o n v e n ţ i e d e c ă t r e s t a t u l a i c ă r ui c e t ă ţ e n i
sunt. Pentru a primi aceste comunicări, comitetului trebuie să i se
f i r e c u n o s c u t î n p r e a l a b i l c o m p e t e n ţ a d e c ă t r e s a t t u l p ar t e
respectiv, în lipsa acestei recunoaşteri Comitetul nu poate primi
comunicarea. Până în prezent, 12 state au recunoscut competenţa
Comitetului în acest sens.
De asemenea, se mai precizează că orice stat care face
declaraţia de recunoaştere a competenţei Comitetului îşi poate
c r e a u n o r g a n i s m i n t e r n c o nf o r m l e g i i n a ţ i o n a l e , p e n t r u a p r i m i ş i
e x a m i n a c e r e r i l e p r o v e n i t e d e l a p e r s o a n e s a u g r u p ur i d e p e r s o a n e
din acea ţară, care consideră că sunt victime ale violării vreunuia
din drepturile enunţate în convenţie şi care au epuizat toate
celelalte căi de recurs local.
Ar t i c o l u l 1 5 a l C o n v e n ţ i e i pr e v e d e p o s i b i l i t a t e a C o m i t e t u l u i d e
a p r i m i c o p i i d e c e r e r i , c o p i i d e r a p o a r t e ş i a l t e i n f or m a ţ i i p r i v i n d
d i s c r i m i n a r e a r a s i a l ă d i n t er i t o r i i l e s u b t u t e l ă s a u n e a u t o m a t e ,
precum şi din orice alte teritorii în care se aplică Rezoluţia 151410
( X V ) a A d u n ă r i i G e n e r a l e . A c e s t e a ur m e a z ă s ă f i e t r a n s m i s e
Consiliului de tutelă şi Comitetului special pentru decolonizare.
Comitetul ţine cu regularitate două sesiuni pe an. La aceste
s e s i u n i p o t s ă a s i s t e î n g e n e r a l ş i r e pr e z e n t a n ţ i i s t a t e l o r p ăr ţ i
atunci când sunt examinate rapoartele acestora, putând răspunde
la întrebări şi furniza informaţii suplimentare.
Î n a t r i b u ţ i i l e c o m i t e t u l u i i n t r ă ş i f or m u l a r e a d e i n f or m a ţ i i
asupra situaţiilor de discriminare rasială şi supunerea lor atenţiei
Adunării Generale. În ultimii ani, la solicitarea Adunării
Generale, Comitetul s-a preocupat în mod deosebit de situaţia

10
Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1991, p. 44.
27
p o p o a r e l o r c a r e l u p t ă c o n t r a r e g i m ur i l o r c o l o n i a l i s t e ş i r a s i s t e d i n
Af r i c a a u s t r a l ă .
Comitetul pentru drepturile omului a fost constituit în anul
1 9 7 7 , î n b a z a a r t . 2 8 a l P a c t u l u i i n t er n a ţ i o n a l pr i v i n d d r e p t ur i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e . E s t e a l c ă t u i t di n 1 8 m e m b r i , r e s o r t i s a n ţ i a i
statelor părţi la pactul respectiv. Aceşti membri trebuie să
î n t r u n e a s c ă c o n d i ţ i a d e a f i p e r s o n a l i t ă ţ i d e î n a l t ă m or a l i t a t e ş i c u
o c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i .
C a n d i d a ţ i i s u n t p r o p u ş i d e c ă t r e s t a t e l e p ăr ţ i d i nt r e r e s o r t i s a n ţ i i
lor şi sunt aleşi prin vot secret, fiecare stat neputând să aibă în
c o m i t e t m a i m u l t d e u n m e m br u . L a a l e g e r i s e v a ţ i n e s e a m a d e o
r e p a r t i ţ i e g e o g r a f i c ă e c h i t a b i l ă , d e r e p r e z e n t a r e a d i f er i t e l o r f or m e
d e c i v i l i z a ţ i e ş i a p r i n c i p a l e l o r s i s t e m e j u r i di c e . P er i o a d a p e n t r u
care sunt aleşi membrii Comitetului este de 4 ani. După alegere,
aceştia îşi exercită funcţia cu titlu individual.
S a r c i n i l e C o m i t e t u l u i p e n t r u dr e p t u r i l e o m u l u i , a ş a c u m r e z u l t ă
din art. 40-42 ale Pactului sunt11:
- examinarea rapoartelor prezentate de către statele părţi atât
a s u p r a m ă s u r i l o r a d o p t a t e ş i c ar e t r a n s p u n î n v i a ţ ă dr e p t u r i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e p r e v ă z u t e î n p a c t , c â t ş i a s u p r a pr o g r a m e l o r
c a r e a u f o s t r e a l i z a t e î n f o l o s i n ţ a a c e s t o r dr e p t u r i . A c e s t e
rapoarte sunt trimise de către state de fiecare dată când sunt
c e r u t e d e c ă t r e C o m i t e t . E l e s e î n a i n t e a z ă S e cr e t a r u l u i
general al O.N.U., care le va transmite spre examinare
C o m i t e t u l u i . T o t o d a t ă S e cr e t a r u l g e n er a l p o a t e t r a n s m i t e
copii ale oricăror părţi din rapoarte altor instituţii
s p e c i a l i z a t e a l e O . N . U . , d a c ă a u l e g ă t ur ă c u d o m e n i u l l o r d e
activitate;
- î n a i n t e a z ă s t a t e l o r p ăr ţ i pr o p r i i l e s a l e r a p o a r t e , pr e c u m ş i
orice observaţii generale pe care le consideră necesare.
O b s e r v a ţ i i î n s o ţ i t e d e c o p i i a l e r a p o a r t e l or p o t f i t r i m i s e d e
către Comitet şi Consiliului Economic şi Social în vederea
adoptării unor măsuri corespunzătoare.
C o m i t e t u l p r i m e ş t e ş i e x a m i n e a z ă c o m u n i c ă r i d i n p a r t e a or i c ă r u i
stat parte la pact care declară că recunoaşte competenţa
c o m i t e t u l u i ş i c a r e p r e t i n d e c ă u n a l t s t a t p ar t e n u - ş i î n d e p l i n e ş t e
o b l i g a ţ i i l e c e - i r e v i n d i n p r e z e n t u l p a c t . C o n d i ţ i a c ar e pr e v e d e c a
s t a t u l p a r t e c a r e f a c e c o m u n i c a r e a s ă f i f ă c u t o d e c l a r a ţ i e pr i n
c a r e s ă r e c u n o a s c ă c o m p o n e n ţ a c o m i t e t u l u i e s t e d e n a t ur ă
imperativă, lipsa acesteia punând Comitetul în imposibilitatea de
a primi comunicarea respectivă.
11
Ion Suceavă, op. cit., p.45.
28
 Comitetul nu poate lua în examinare o cauză decât după
epuizarea tuturor căilor interne de recurs, cu excepţia cvazurilor
c â n d p r o c e d u r i l e d e r e c ur s d e p ă ş e s c t e r m e n e l e r e z o n a b i l e .
În cazul în care după 6 luni de la primirea comunicării
originale de către statul destinatar problema nu a fost soluţionată
spre satisfacţia celor două state părţi interesate, fiecare dintre ele
v a a v e a d r e p t u l d e a s u p u n e c h e s t i u n e a c o m i t e t u l u i , pr i n a d r e s a r e a
unei notificări, atât acestuia, cât şi celuilalt stat.
- d e s e m n a r e a u n e i c o m i s i i d e c o n c i l i e r e a d- h o c î n s i t u a ţ i a î n
c a r e d i f e r e n d u l s u p u s c o m i t e t u l u i î n c o n f or m i t a t e c u a r t . 4 1
din pact nu s-a soluţionat spre satisfacţia statelor părţi
interesate.12Această comisie se constituie cu acordul
p r e l i m i n a r a l c e l o r d o u ă s t a t e ş i a r e s c o p u l d e a - ş i o f er i
bunele oficii pentru a ajunge la o soluţie amiabilă a
c h e s t i u n i i r e s p e c t i v e , p e b a z a r e s p e c t ă r i i pr e v e d e r i l o r
pactului. Ea se compune din 5 membri numiţi cu acordul
statelor interesate şi nu trebuie să fie resortisanţi ai statelor
p ă r ţ i i n t e r e s a t e , n i c i a i s t a t e l o r c a r e n u s u n t p ăr ţ i l a a c e s t
pact şi nici ai vreunui stat, care nu a recunoscut competenţa
comitetului în această materie. Dacă în termen de 3 luni
s t a t e l e p ă r ţ i n u v o r a j u n g e l a u n a c o r d î n pr i v i n ţ a m e m b r i l or
c o m i s i e i , î n î n t r e g i m e s a u p a r ţ i a l , a c e a s t a s e v a a l e g e pr i n
vot secret dintre membri comitetului, cu majoritate de două
t r e i m i , r e s p e c t â n d u - s e c e r i n ţ a p r i vi n d c e t ă ţ e n i a a c e s t o r a
menţionată mai sus.
În termen de 12 luni de la sesizare, Comisia trebuie să adreseze
u n r a p o r t p r e ş e d i n t e l u i c o m i t e t u l u i , d i n c a r e s ă r ei a s ă r e z u l t a t u l
examinării diferendului, soluţia la care s-a ajuns, constatările şi
observaţiile comisiei şi statelor părţi. Preşedintele comitetului va
comunica acest raport statelor părţi interesate.
- a ş a c u m p r e v e d e î n ar t . 1 a l P r o t o c o l u l u i f a c u l t a t i v l a P a c t u l
cu privire la drepturile civile şi politice, orice persoană
fizică se poate adresa Comitetului în situaţia în care pretinde
c ă a f o s t v i c t i m a u n e i v i o l ă r i a d r e p t ur i l o r pr e v ă z u t e î n P a c t .
Condiţia imperativă este ca statul al cărui cetăţean este
p e r s o a n a r e s p e c t i v ă s ă f i e p a r t e l a a c e s t P r ot o c o l , î n a c e s t f e l
recunoscând competenţa Comitetului în materie.
Condiţiile de admisibilitate a comunicărilor sunt:
- să se fi epuizat toate căile de rerurs interne;
- să nu fie anonime;
- să nu constituie un abuz de drept;
12
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, op. cit. p. 46.
29
 - să nu fie compatibile cu dispoziţiile Pactului.
Or i c e c o m u n i c a r e a d m i s ă e s t e a d u s ă l a c u n o ş t i n ţ a s t a t u l u i î n
c a u z ă , c a r e î n t e r m e n d e 6 l u n i v a t r e b u i s ă pr e z i n t e î n s c r i s
C o m i t e t u l u i e x p l i c a ţ i i l e n e c e s a r e c l a r i f i c ă r i i p r o bl e m e i ş i
măsurile de remediere luate. Nu sunt examinate comunicările
aflate în curs de examinare în faţa unei alte instanţe
internaţionale de anchetă sau în curs de rezolvare.
C o m i t e t u l p e n t r u d r e p t u r i e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e a f o s t
c r e a t î n v e d e r e a a p l i c ă r i i pr e v e d e r i l o r P a c t u l u i i n t er n a ţ i o n a l c u
privire la drepturile economice, sociale şi culturale de Consiliul
Economic şi Social în anul 1985. Este alcătuit din 18 experţi cu
c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i , a l e ş i p r i n
vot secret pentru un mandat de 4 ani, de pe o listă de candidaţi
desemnaţi de statele părţi la pactul menţionat.13
A c e s t c o m i t e t a r e c a s a r c i n i e x a m i n a r e a r a p o a r t e l or c a r e ţ i s u n t
î n a i n t a t e d e c ă t r e s t a t e l e p ă r ţ i l a P a c t c o nf o r m pr e v e d e r i l o r a r t . 1 6 ,
c u p r i v i r e l a m ă s u r i l e p e c a r e l e- a u a d o p t a t ş i a s u p r a p r o g r e s e l o r
o b ţ i n u t e î n a s i g u r a r e a r e s p e c t ă r i i d r e p t ur i l o r r e c u n o s c u t e î n P a c t .
De asemenea, comitetul ajută Consiliul Economic şi Social în
îndeplinirea sarcinilor ce îi revin pentru supravegherea aplicării
prevederilor pactului, făcând recomandări şi sugestii de ordin
g e n e r a l î n u r m a e x a m i n ă r i i r a p o a r t e l or t r i m i s e d e s t a t e l e p ă r ţ i ş i
de instituţiile specializate interesate.
S t a t e l e p ă r ţ i l a p u n c t u l m e n ţ i o n a t p ot s ă p a r t i c i p e p r i n
r e p r e z e n t a n ţ i l a s e s i u n i l e c o m i t e t u l u i , î n c u r s u l c ă r or a s u n t
e x a m i n a t e r a p o a r t e l e l or , p o t f a c e d e c l a r a ţ i i a s u p r a a c e s t o r
r a p o a r t e ş i p o t r ă s p u n d e î n t r e b ăr i l o r a d r e s a t e . C o m i t e t u l ţ i n e o
sesiune pe an la Oficiul O.N.U. de la Geneva.
L a 1 s e p t e m b r i e 1 9 8 9 , 9 2 d e s t a t e a u r at i f i c a t P a c t u l
i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i
culturale, iar 7 l-au semnat fără să-l ratifice.
C o m i t e t u l p e n t r u e l i m i n a r e a di s c r i m i n ă r i i f a ţ ă d e f e m e i e s t e
constituit în anul 1982 în baza prevederilor art.17 din Convenţia
p e n t r u e l i m i n a r e a o r i c ă r or f o r m e d e d i s c r i m i n a r e f a ţ ă d e f e m e i .
Este compus din 23 de experţi de o înaltă autoritate morală şi
înaltă competenţă în domeniul la care se referă convenţia. Aceştia
s u n t a l e ş i d e c ă t r e s t a t e l e p ă r ţ i d i n r â n d u l c e t ă ţ e n i l o r l or p r i n v o t
s e c r e t ş i v o r a c ţ i o n a î n n um e pr o p r i u . F i e c a r e s t a t p o a t e s ă
desemneze un candidat ales dintre cetăţenii săi. Mandatul este de
4 ani.

13
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, op cit. p. 47.
30
 În vederea îndeplinirii scopului comitetului care aşa cum
r e z u l t ă d i n a r t . 1 7 , e s t e a c e l a d e a e x a m i n a p r o gr e s e l e r e a l i z a t e î n
aplicarea prezentei convenţii, satetle părţi vor prezenta
S e c r e t a r i a t u l u i G e n e r a l a l O . N . U . , î n v e d er e a e x a m i n ă r i i d e c ă t r e
c o m i t e t , u n r a p o r t c u p r i v i r e l a m ă s u r i l e d e or d i n l e g i s l a t i v ,
judiciar, administrativ sau de altă natură pe care aceste state le-au
adoptat în vederea aplicării dispoziţiilor convenţiei şi asupra
p r o g r e s e l o r r e a l i z a t e p e a c e a s t ă l i n i e . A c e s t e r a p o ar t e s e v o r
prezenta la un interval de 4 ani, precum şi la cererea comitetului.
A c e s t e r a p o a r t e p o t i n d i c a ş i a c e i f a c t o r i c a r e i nf l u e n ţ e a z ă a s u p r a
m ă s u r i l o r d e î n d e p l i n i r e a o b l i g a ţ i i l o r pr e v ă z u t e î n c o n v e n ţ i e ş i a
dificultăţilor apărute.
A n u a l , p r i n i n t e r m e d i u l E C O S O C , c o m i t e t u l t r e b u i e s ă pr e z i n t e
u n r a p o r t A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . N . U . c u p r i vi r e l a a c t i v i t ă ţ i l e
d e s f ă ş u r a t e . T o t o d a t ă p o a t e f o r m ul a s u g e s t i i ş i r e c o m a n d ă r i
g e n e r a l e p e b a z a e x a m i n ă r i i r a p o a r t e l or p r i m i t e d e l a s t a t e l e p ă r ţ i .
A c e s t r a p o r t e s t e t r i m i s d e c ă t r e S e cr e t a r u l g e n e r a l O . N . U .
C o m i s i e i p e n t r u c o n d i ţ i a f e m e i i s p r e i n f or m a r e a a c e s t e i a .
De asemenea, Comitetul poate invita instituţiile specializate să
p r e z i n t e r a p o a r t e a s u p r a a p l i c ă r i i c o n v e n ţ i e i î n d o m e n i i di n s f e r a
l o r d e a c t i v i t a t e . D e a l t f e l , a c e s t e i n s t i t u ţ i i a u dr e p t u l s ă f i e
reprezentate cu prilejul examinării modului de aplicare a
dispoziţiilor convenţiei în cauză, în domeniul lor de activitate.
Comitetul pentru lupta împotriva torturii s-a constituit pe baza
C o n v e n ţ i e i î m p o t r i v a t or t u r i i ş i a l t o r p e d e p s e s a u t r a t a m e n t e
c r u d e , i n u m a n e s a u d e gr a d a n t e c a r e pr e v e d e a u î n a r t . 1 7
c o n s t i t u i r e a u n u i c o m i t e t c o n t r a t or t u r i i , a l c ă t u i t d i n 1 0 e x p e r ţ i d e
înaltă moralitate, cu o competenţă recunoscută în domeniul
drepturilor omului, aleşi de statele părţi la Convenţie din rândul
resortisanţilor acestora, prin vot secret, pentru un mandat de 4
a n i , ş i c a r e a c ţ i o n e a z ă î n n u m e p r o pr i u . A c e s t c o m i t e t a f o s t
înfiinţat în 1987.
S a r c i n i l e a c e s t u i c o m i t e t , a ş a c u m s u n t e l e pr e c i z a t e î n a r t . 1 9-
2 4 d i n C o n v e n ţ i e , s u n t ur m ă t o a r e l e : 1 4
- s t u d i e r e a r a p o a r t e l o r p r e z e n t a t e d e s t a t e l e p ă r ţ i c u pr i v i r e l a
măsurile întreprinse pentru a-şi achita obligaţiile care le
revin din Convenţie;
- e f e c t u a r e a d e a n c h e t e c o nf i d e n ţ i a l e , a t u n c i c â n d c o n s i d e r ă
n e c e s a r , d a c ă d e ţ i n e i nf o r m a ţ i i d i n s u r s e s i g u r e c ă p e
t e r i t o r i u l u n u i s a t a p a r t e s e pr a c t i c ă t or t u r a î n m o d
sistematic;
14
Ion Suceavă, op.cit., p.49.
31
 - exercitarea de activităţi concrete în vederea rezolvării
diferendelor care pot apărea între statele părţi în aplicarea
prevederilor Convenţiei, dar numai cu condiţia ca aceste
state să fi recunoscut competenţa comitetului în ceea ce
priveşte exercitarea acestor atribuţii;
- c o n s t i t u i r e a d e c o m i s i i d e c o n c i l i e r e a d- h o c m e n i t e s ă - ş i
ofere bunele oficii statelor părţi interesate în vederea găsirii
u n e i s o l u ţ i i a m i a b i l e d i f er e n d e l o r d i n t r e e l e :
- e x a m i n a r e a r e c l a m a ţ i i l or p r i m i t e d e l a p e r s o a n e p ar t i c u l a r e
c a r e p r e t i n d c ă a u f o s t v i c t i m e a l e v i o l ăr i i pr e v e d e r i l o r
C o n v e n ţ i e i d e c ă t r e u n s t a t p a r t e , d a r n um a i î n s i t u a ţ i a î n
care acest stat a recunoscut competenţa Comitetului în acest
d o m e n i u ş i d a c ă a u f o s t e p u i z a t e t o a t e p o s i b i l i t ă ţ i l e i n t er n e
de rezolvare a situaţiei.
Comitetul întocmeşte şi înaintează rapoarte anuale cu privire la
activităţile sale atât Adunării Generale a O.N.U., cât şi statelor
părţi.
Până la 1 septembrie 1989 un număr de 45 de state au aderat la
C o n v e n ţ i a c o n t r a t o r t u r i i ş i a l t o r p e d e p s e s a u t r a t a m e n t e cr u d e ,
i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e , i ar 2 5 d e s t a t e a u s e m n a t - o f ă r ă s ă o
ratifice. Dintre cele 45 de state care au aderat la Convenţie, 18 au
r e c u n o s c u t c o m p e t e n ţ a C o m i t e t u l u i î m p o t r i v a t o r t ur i i î n c e e a c e
p r i v e ş t e a r t . 2 0 ş i 2 1 d i n C o n v e n ţ i e , i ar u n s t a t – R e g a t u l U n i t a l
M a r i i B r i t a n i i ş i I r l a n d e i d e N or d n u a r e c u n o s c u t C o m i t e t u l u i
c o m p e t e n ţ a c o n f e r i t ă d e a r t . 2 0 di n C o n v e n ţ i e , r e s p e c t i v d r e p t u l d e
a e f e c t u a a n c h e t e c o nf i d e n ţ i a l e s a u m i s i u n i d e a n c h e t a r e p e
teritoriul acestuia.
Comitetul pentru drepturile copilului

Î n b a z a a r t . 4 3 a l C o n v e n ţ i e i 1 5 p r i v i n d dr e p t u r i l e c o p i l u l u i
a d o p t a t ă l a 2 0 n o i e m b r i e s e i n s t i t u i e C o m i t e t u l p e n t r u dr e p t u r i l e
copilului, compus din 10 experţi. Comitetul are ca sarcină să
examineze rapoartele trimise de către statele părţi la Convenţie în
termen de doi ani de la ratificare şi apoi din cinci în cinci ani.
Comitetul se înfiinţează după şase luni de la data intrării în
v i g o a r e a C o n v e n ţ i e i , m e m br i a c e s t u i a f i i n d a l e ş i p r i n v o t s e c r e t
dintr-o listă pe persoane propusă de statele părţi.
D e a s e m e n e a , e l p o a t e pr o p u n e e f e c t u a r e a d e s t u d i i î n p r i v i n ţ a
drepturilor copilului şi poate face cunoscute sugestiile,
recomandările sale statelor părţi şi Adunării Generale O.N.U.

15
Ion Suceavă, op. cit., p.50.
32
 În acest sens, Comitetul poate solicita statelor părţi,
i n f o r m a ţ i i l e c o r e s p u n z ă t o a r e p r i v i n d a p l i c a r e a p r e v e d e r i l or
Convenţiei.
L a i n t e r v a l e d e d o i a n i , C o m i t e t u l pr e z i n t ă A d u n ă r i i G e n e r a l e ,
p r i n i n t e r m e d i u l E C O S O C u n r a p or t c u pr i v i r e l a a c t i v i t a t e a s a .
Comitetul pentru prevenirea crimei şi combaterea delicvenţei a
fost creat la 1 decembrie 1950 de către Secretariatul General
O . N . U . î n b a z a R e z o l u ţ i e i A d u n ă r i i G e n e r a l e n r . 4 1 5/ 5 , f i i n d
primul organ specializat al O.N.U. în această materie.
El are scopul de a sfătui Secretarul şi Comisia dezvoltării
sociale cu privire la mijloacele care urmează să fie realizate pe
plan mondial pentru prevenirea criminalităţii internaţionale.
T o t o d a t ă , t r e b u i e s ă e l a b o r e z e s t u d i i ş i pr o g r e s e c a r e s ă f i e s u p u s e
O.N.U., spre aprobare şi aplicare.
El trebuie să înainteze rapoarte Comisiei dezvoltării sociale şi
C o m i s i e i d r e p t u r i l o r o m u l u i . D e a s e m e n e a , e l ar e c o m p e t e n ţ a
s p e c i a l ă d e a a v i z a l u c r ă r i l e d i f e r i t e l o r gr u p u r i c o n s u l t a t i v e î n
m a t e r i e . P â n ă î n 1 9 6 5 a a v u t s t a t u t c o n s u l t a t i v , d u p ă c ar e a
devenit un organism permanent.
Constatându-se faptul că, totuşi, rolul său era insuficient faţă
d e a m p l o a r e a p r o b l e m a t i c i i , E C O S O C a h o t ăr â t pr i n R e z o l u ţ i a n r .
1544(L) din 21 mai 1971, lărgirea compoziţiei Comitetului la 15
membri, precum şi atribuirea unor sarcini sporite pe linia
pregătirii Congreselor O.N.U. pentru prevenirea crimei şi lupta
î m p o t r i v a d e l i c v e n ţ e i , p r e c u m ş i a u n o r pl a n u r i d e a c ţ i u n e l a n i v e l
internaţional pentru combaterea crimei.
Problemele pe care le soluţionează ajung la ECOSOC prin
i n t e r m e d i u l c e l o r d o u ă c o m i s i i a m i n t i t e m a i s u s , pr e c u m ş i a
Comisiei stupefiantelor, cărora le este subordonat.

2.2.3. Secretariatul

U n a l t o r g a n p r i n c i p a l a l O . N . U . , c a r e ar e a t r i b u ţ i i ş i
c o m p e t e n ţ e p e l i n i a a p ă r ăr i i j ur i d i c e a dr e p t u r i l or o m u l u i , e s t e
Secretariatul acestei organizaţii internaţionale de vocaţie
universală.
Î n c a d r u l S e c r e t a r i a t u l u i O . N . U . , pr i n c i p a l u l o r g a n s u b s i d i a r
c a r e a r e p r e o c u p ă r i î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i e s t e C e n t r u l
p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui . A c e s t o r g a n e s t e c o n d u s d e c ă t r e
S e c r e t a r u l g e n e r a l a d j u n c t p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i , c a r e e s t e , d e

33
asemenea, şi Directorul general al Oficiului O.N.U. de la Geneva,
unde Centrul îşi are de altfel sediul.
C e n t r u l p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui a r e r o l u l d e a a j u t a A d u n a r e a
Generală a O.N.U., Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru
drepturile omului şi alte organe ale O.N.U. pentru promovarea şi
a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r ş i l i b er t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i , a ş a
cum sunt ele prevăzute în Carta O.N.U., Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O mului şi Convenţiile internaţionale în această
materie adoptate sub egida O.N.U.
Principalele atribuţii ale Centrului sunt:16
- c e n t r a l i z a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
realizate de către organele subsidiare ale O.N.U.;
- oferirea de servicii de secretariat şi servicii tehnice
o r g a n e l o r O . N . U . c u a t r i b u ţ i i î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i ;
- efectuarea de studii şi cercetări în domeniul drepturilor
omului la cererea organelor interesate;
- întocmirea de rapoartecu privire la respectarea drepturilor
omului şi a măsurilor care se impun în acest sens;
- a d m i n i s t r a r e a p r o gr a m e l o r d e s e r v i c i i c o n s u l t a t i v e ş i d e
a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă î n d o m e n i u l d r e p t ur i l o r o m u l u i ;
- asigurarea legăturii cu organizaţiile neguvernamentale şi alte
instituţii cu preocupări în acest domeniu;
- s t r â n g e r e a ş i d i f u z a r e a d e i n f or m a ţ i i ş i î n t o c m i r e a
publicaţiilor.
C e n t r u l a f o s t o r g a n i z a t î n ş a s e s e c ţ i i c or e s p u n z ă t o a r e
d o m e n i i l o r d e a c t i v i t a t e d e s f ă ş u r a t e , d u p ă c u m ur m e a z ă : 1 7
- s e c ţ i a d e i n s t r u m e n t e i n t er n a ţ i o n a l e ;
- secţia de comunicări;
- secţia de proceduri speciale;
- secţia de cercetări, studii şi prevenirea discriminării;
- secţia de servicii consultative;
- secţia de relaţii externe, publicaţii şi documentare.
Ca urmare a schimbărilor rapide intervenite în viaţa
i n t e r n a ţ i o n a l ă ş i a e x t i n d er i i f ăr ă pr e c e d e n t a a c t i v i t ă ţ i l o r O . N . U .
î n d o m e n i u l d r e p t u r i l o r o m u l u i a a p ă r u t n e c e s i t a t e a r e or g a n i z ă r i i
C e n t r u l u i p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l u i . A c e a s t ă r e or g a n i z a r e a a v u t î n
vedere conferirea unei mobilităţi mai accentuate în utilizarea
p e r s o n a l u l u i ş i a m ă r i r i i ef i c i e n ţ e i C e n t r u l u i . A s t f e l , î n a n u l 1 9 9 0
s-au creat trei servicii care cuprind secţiile mai sus amintite.
Aceste servicii sunt:
16
Vasile Popa, I. Adamescu, Drepturile omului, Editura P.U.R., 1994, p.51.
17
Vasile Popa, I. Adamescu, Drepturile omului, Editura P.U.R., 1994, p.52.
34
 - s e r v i c i u l l e g i s l a ţ i e i ş i l u p t e i î m p o t r i v a d i s c r i m i n ăr i l o r
rasiale;
- serviciul de aplicare;
- s e r v i c i i l e c o n s u l t a t i v e d e a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă ş i d e i n f or m a r e .
Dată fiind importanţa deosebită pe care O.N.U. o acordă
p r o b l e m a t i c i i d r e p t u r i l o r o m u l u i , î n c a d r u l S e c r e t a r i a t u l ui s - a
i n s t i t u i t f u n c ţ i a d e S e cr e t a r g e n e r a l a d j u n c t p e n t r u d r e p t ur i l e
o m u l u i , c a r e a s i g u r ă c o o r d o n a r e a î n t r e pr o g r a m e l e c u pr i v i r e l a
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i a c t i v i t ă ţ i a s e m ă n ă t o a r e î nt r e p r i n s e î n c a d r u l
Secretariatului O.N.U. şi organismele O.N.U. El îl reprezintă pe
S e c r e t a r u l g e n e r a l l a r e u n i u n i l e o r g a n e l or c a r e s e o c u p ă d e
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i î n c a d r u l a l t o r m a n i f e s t ă r i or g a n i z a t e p e
această linie.
D e a s e m e n e a , î n c u r a j e a z ă r a t i f i c a r e a ş i a p l i c a r e a c o n v e n ţ i i l or
i n t e r n a ţ i o n a l e î n c a e s t d o m e n i u , a j u t ă S e cr e t a r u l g e n e r a l s ă - ş i
e x e r c i t e b u n e l e o f i c i i î n c a dr u l a c ţ i u n i l o r u m a n i t a r e ş i a s i g u r ă
s e r v i c i i l e d e s e c r e t a r i a t î n c a d r u l C o m i s i e i p e n t r u dr e p t u r i l e
o m u l u i ş i a a l t o r o r g a n e c a r e s e o c u p ă d e a c e s t e p r o bl e m e .

4 . C e l e l a l t e o r g a n e a l e O . N . U . , r e s p e c t i v C u r t e a I n t er n a ţ i o n a l ă d e
Justiţie, Consiliul de Tutelă şi Consiliul de Securitate, pot avea
u n e l e î n s ă r c i n ă r i p r i v i n d pr o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
dar nu acestea sunt principalele atribuţiuni ce le-au fost conferite
prin Carta O.N.U.

2.3. Instituţii specializate ale O.N.U. cu preocupări în

această materie

M e n ţ i o n ă m f a p t u l c ă i n s t i t u ţ i i l e s p e c i a l i z a t e s u n t or g a n i z a ţ i i
i n t e r n a ţ i o n a l e c a r e , p o t r i v i t a c t e l o r l or c o n s t i t u t i v e î n d e p l i n e s c
anumite funcţii în domeniul economic, social, cultural şi în alte
domenii.
E s t e i m p o r t a n t d e r e ţ i n ut f a p t u l c ă a c e s t e a î ş i î n d e p l i n e s c
atribuţiile sub controlul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi există
raporturi de coordonare între această organizaţie şi ele.
A n a l i z â n d p r o b l e m a t i c a a p ă r ă r i i dr e p t u r i l or o m u l u i î n
societatea contemporană le prezentăm pe cele considerate mai
i m p o r t a n t e p r i n n a t u r a p r e o c u p ă r i l or , pr i n s f e r a l o r d e a c t i v i t a t e ş i
î n m o d d e o s e b i t p r i n c o n t r i b u ţ i a p e c ar e ş i - a u a d u s - o ş i ş i - o a d u c
p e l i n i a p r o m o v ă r i i ş i a p ă r ă r i i dr e p t u r i l o r om u l u i .
În principal, instituţiile specializate care au asemenea
preocupări sunt:
35
 - Organizaţia Internaţională a Muncii (O.I.M.), înfiinţată
în 1919, care şi-a dobândit statutul de instituţie specializată a
O.N.U., în anul 1946 şi are sediul la Geneva.18
Î n a f a r ă d e f a p t u l c ă Or g a n i z a ţ i a I n t er n a ţ i o n a l ă a M u n c i i ş i - a
adus o contribuţie de seamă între cele două războaie mondiale la
e l a b o r a r e a u n o r s t a n d a r d e i n t e r n a ţ i o n a l e p e l i n i a o cr o t i r i i
d r e p t u r i l o r o m u l u i , î n c e e a c e p r i v e ş t e r a p o r t ur i l e d e m u n c ă ş i a l e
ocrotirii sociale, prin elaborarea unui număr de 67 de convenţii şi
6 6 d e r e c o m a n d ă r i î n , a t er i e , a m p ut e a s p u n e c ă a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e ,
prin însăşi problematica pe care o abordează în societatea
c o n t e m p o r a n ă , s e s u b o r d o n e a z ă î n t r u t o t ul a c e s t u i d e z i d e r a t m a j or
(apărarea drepturilor omului).
P r i n o r g a n e l e ş i o r g a n i s m e l e pr o p r i i O . I . M . d e s f ă ş o a r ă o
i n t e n s ă a c t i v i t a t e p e l i n i a a p ă r ăr i i j u r i d i c e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
o r g a n i z â n d o s e r i e d e c o n f e r i n ţ e i n t er n a ţ i o n a l e , c o l o c v i i ,
simpozioane, militând permanent pentru abolirea muncii forţate,
l i b e r t a t e a d e a s o c i e r e s i n d i c a l ă , r a p o r t ur i l e d i n t r e p a t r o n a t ş i
sindicate, eliminarea discriminărilor în materie de angajare şi
retribuire dintre bărbaţi şi femei, egalitatea în ceea ce priveşte
plata muncii efectuate.
U n a l t d o m e n i u i m p or t a n t d e c a r e s e p r e o c u p ă o r g a n i z a ţ i a
e s t e a s i g u r a r e a p r o t e c ţ i e i m u n c i i , c r e e r e a u n o r c o n d i ţ i i dr e p t e ş i
s ă n ă t o a s e p r i v i n d f o l o s i r e a f or ţ e i d e m u n c ă , s e c u r i t a t e a s o c i a l ă ş i
ocrotirile sociale.
În orice caz, subliniem faptul că această instituţie
s p e c i a l i z a t ă a j u c a t u n r o l i m p or t a n t î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o t e c ţ i a
j u r i d i c ă a d r e p t u r i l o r o m u l u i î n t r - u n d om e n i u f o ar t e i m p or t a n t , ş i
anume sfera drepturilor social-economice, aşa cum vom vedea,
este ocrotit prin multe tratata internaţionale.
- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi
cultură (UNESCO), înfiinţată în 1946, care îşi are sediul la
Paris.19
S c o p u r i l e U N E S C O , c a r e s u n t î n dr e p t a t e î n d i r e c ţ i a
favorizării schimburilor culturale, a educaţiei, a sprijinirii
p r o g r e s u l u i ş i ş t i i n ţ e i , s u n t l e g a t e î n m o d e v i d e n t d e om , d e c e e a
c e D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i c e r e p o p o ar e l o r c u
privire la fiinţa umană. Militând pentru creşterea gradului de
e d u c a ţ i e , p e n t r u p r o t e j a r e a v a l o r i l or c u l t ur a l e a l e u m a n i t ă ţ i i ,
p e n t r u t o t c e a c r e a t v a l o r o s f i i n ţ a u m a n ă , U NE S C O e s t e u n a d i n
instituţiile specializate ale O.N.U. care îşi aduce o contribuţie
18
Irina Moroianu Zlătescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, I.R.D.O., Bucureşti, 1996, p.53.
19
Irina Moroianu Zlătescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, I.R.D.O., Bucureşti, 1996, p.54.
36
efectivă la dezvoltarea vieţii spirituale de care are nevoie
omenirea.
- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi
agricultură (F.A.O.), înfiinţată în 1945, al cărei sediu este la
Roma.20
S t u d i e r e a ş i g ă s i r e a f o r m e l or ş i m e t o d e l or p r i n c a r e o a m e n i i
să fie scăpaţi de spectrul foamei, mai bine zis să le fie apărată
v i a ţ a , r e p r e z i n t ă s c o p u r i l e d e b a z ă a l e a c e s t e i or g a n i z a ţ i i .
Studiile, programele lansate de F.A.O. pe plan mondial,
avertizarea omenirii cu privire la evoluţia şi tendinţele problemei
alimentaţiei sunt chestiuni care frământă în mod serios în
m o m e n t u l a c t u a l s o c i e t a t e a c o n t e m p or a n ă , d e o a r e c e o b s e r v ă m î n
m o d c l a r c ă e l e a u c a s c o p a p ă r a r e a c e l u i m a i d e pr e ţ ş i s c u m p b u n
al omului, viaţa.
- O r g a n i z a ţ i a M o n d i al ă a S ă n ă t ăţ i i ( O . M . S . ) , î nf i i n ţ a t ă î n
a n u l 1 9 4 6 , a c ă r e i c o n s t i t u ţ i e a i nt r a t î n v i g o a r e î n 1 9 4 8 , a r e
sediul la Geneva.21
Preocupările pe plan mondial ale acestei instituţii sunt
plasate în sfera ocrotirii sănătăţii oamenilor, deci apărarea
dreptului la viaţă al acestora. Realizată într-un sens specific,
activitatea O.M.S. se materializează mai ales într-o serie de
a c ţ i u n i p e p l a n m o n di a l c u pr i l e j u l d i f e r i t e l or e v e n i m e n t e
deosebite. Avem în vedere acţiunile umanitare în timpul
c o n f l i c t e l o r a r m a t e , d a r ş i î n t i m p d e p a c e , pr i n e x e c u t a r e a u n or
programe în diferitele zone ale lumii pentru apărarea omului.
S u n t n e n u m ă r a t e a c ţ i u n i l e p e c a r e a c e a s t ă o r g a n i z a ţ i e l e- a
î n t r e p r i n s p e n t r u c o m b a t e r e a d i f e r i t e l o r m a l a d i i c e a u a p ăr u t d e - a
l u n g u l v r e m i i î n d i f e r i t e z o n e , a u n or pr o g r a m e î n ţ ă r i l e
subdezvoltate şi multe acţiuni de caritate – toate orientate în
direcţia apărării omului, a apărării dreptului său fundamental de a
fi sănătos, de a trăi.
Putem afirma că şi alte instituţii specializate acţionează
p e n t r u p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i , a ş a c u m s u n t
Or g a n i z a ţ i a A v i a ţ i e i C i v i l e I n t e r n a ţ i o n a l e ( I . C . A . O . ) , d a c ă a v e m
în vedere protejarea oamenilor pe timpul cât aceştia călătoresc în
a e r o n a v e , a p ă r a r e a l o r d e a c t e l e t er o r i s t e ş i d e pi r a t e r i e . A c e l e a ş i
p r e o c u p ă r i l e a r e ş i Or g a n i z a ţ i a N e g u v e r n a m e n t a l ă C o n s u l t a t i v ă
pentru Navigaţia Maritimă (I.N.C.O.), Organizaţia Meteorologică
Mondială (O.M.M.) şi Agenţia Internaţională pentru Energia
A t o m i c ă ( A . I . E . A) .
20
Irina Moroianu Zlătescu, op. cit., p.55.
21
Irina Moroianu Zlătescu, op. cit., p.55.
37
 D e s i g u r , p r o b l e m a t i c a p e c a r e a c e s t e or g a n i z a ţ i i o a b or d e a z ă
este diferită, dar dacă analizăm elementele de detaliu, scopurile
f i n a l e , p u t e m c o n c h i d e f ă r ă r e z e r v e c ă m ul t e d i n a c t i v i t ă ţ i l e
d e s f ă ş u r a t e a u î n v e d e r e pr o t e c ţ i a ş i a p ă r a r e a f i i n ţ e i u m a n e .

2 . 4 . O r g a n i z a ţ i i p o l i t i c e r e g i o n a l e c ar e d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t ă ţ i
cu p r i v i r e l a a p ă r a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i

P r o b l e m a t i c a p r o t e c ţ i e i j u r i d i c e a d r e p t ur i l o r o m u l u i a f o s t
abordată după cel de-al doilea război mondial şi pe plan regional,
a t â t d e c ă t r e o r g a n i z a ţ i i l e p o l i t i c e , c â t ş i î n c a dr u l m u l t i t u d i n i i d e
a c o r d u r i î n t r e s t a t e , t o c m a i d a t or i t ă i m p or t a n ţ e i a c e s t e i a ş i
f a p t u l u i c ă s - a s i m ţ i t n e v o i a cr e ă r i i u n or i n s t r u m e n t e j u r i d i c e c ar e
să reflecte în diferite situaţii, modalităţile de ocrotire a fiinţei
umane.

2.4.1.În Europa

a) Consiliul Europei – Consiliul Europei, organizaţie

politică, înfiinţată prin statutul semnat la 5 mai 194922 de Belgia,
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea
Britanie, Norvegia şi Suedia, la care au mai aderat ulterior şi alte
s t a t e , a c r e a t o s e r i e d e o r g a n e s u b s i d i a r e pr o p r i i c a r e a u î n s f e r a
preocupărilor lor probleme legate direct de protecţia juridică
i n t e r n a ţ i o n a l ă a d r e p t u r i l or o m u l u i c u m s u n t C o m i s i a E u r o p e a n ă
p e n t r u D r e p t u r i l e O m u l u i ş i C u r t e a E ur o p e a n ă a D r e p t ur i l o r
Omului.
Comisia Europeană pentru Drepturile Omului este unul din
principalele organe create de către această organizaţie politică.
Comisia este compusă dintr-un număr de membri egal cu cel
a l s t a t e l o r p ă r ţ i l a C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i
neputând face parte din ea decât un resorsitant al fiecărui stat în
parte.
Comisia este aleasă de către Comitetul Miniştrilor de pe o
listă de candidaţi întocmită de către Biroul Adunării Consultative.
Durata mandatului Comisiei este de 6 ani, dar mandatul a 7
membri aleşi prin tragere la sorţi imediat după prima alegere,
expiră după 3 ani. Ei acţionează cu titlu individual şi nu-şi pot
a s u m a f u n c ţ i i i n c o m p a t i b i l e c u e x i g e n ţ e l e d e i m p ar ţ i a l i t a t e ş i
disponibilitate inerente acestui mandat.
22
Irina Moroianu Zlătescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, I.R.D.O., Bucureşti, 1996, p. 56.
38
 În conformitate cu completările aduse Convenţiei prin
P r o t o c o l u l n r . 8 d i n 1 9 m ar t i e 1 9 8 5 , C o m i s i a î ş i d e s f ă ş o a r ă
activitatea în şedinţe plenare, dar poate să constituie şi Camere
c o m p u s e d i n c e l p u ţ i n 7 m e m br i , c u a t r i b u ţ i i d e e x a m i n a r e a
c e r e r i l o r i n t r o d u s e d e c ă t r e p e r s o a n e f i z i c e s a u or g a n i z a ţ i i
n e g u v e r n a m e n t a l e c e p r e t i n d c ă a u f o s t vi c t i m e a l e u n or v i o l ă r i a
drepturilor recunoscute de către Convenţie. Este vorba însă de
acele cereri, care pot fi soluţionate pe baza unei jurisprudenţe
s t a b i l i t e s a u c a r e n u r i d i c ă n i c i o pr o b l e m ă g r a v ă î n l e g ă t u r ă c u
interpretarea sau aplicarea Convenţiei.
O primă atribuţie a Comisiei este aceea de a primi, prin
intermediul secretarului general al Consiliului Europei, sesizări
d i n p a r t e a o r i c ă r u i s t a t p ar t e c u pr i v i r e l a or i c e î n c ă l c a r e a
dispoziţiilor Convenţiei.
C o m i s i a p o a t e f i s e s i z a t ă pr i n t r - o c e r e r e d e c ă t r e o r i c e
persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau orice
grup de persoane care pretind că au fost victime ale unei violări
d e c ă t r e u n s t a t p a r t e a d r e p t u r i l or p r e v ă z u t e î n C o n v e n ţ i e .
C o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u a d m i t e r e a c er e r i i s u n t :
- statul-parte să fi recunoscut competenţa Comisiei în această
materie;
- să fi fost epuizate toate căile de recurs interne, recunoscute
c o n f o r m p r i n c i p i i l or d r e p t u l ui i n t e r n a ţ i o n a l ş i n u m a i d u p ă 6
luni de la rămânerea definitivă a deciziei interne;
- nu se acceptă cererile anonime;
- s ă n u f i e î n e s e n ţ ă i d e n t i c ă c u o c e r e r e e x a m i n a t ă a n t er i o r d e
Comisie sau supusă deja unei alte instanţe internaţionale de
anchetă sau de soluţionare şi dacă nu conţine fapte noi;
- să nu fie apreciată ca incompatibilă cu dispoziţiile
C o n v e n ţ i e i , s ă n u f i e î n m o d e v i d e n t n ef o n d a t ă s a u a b u z i v ă .
Î n i n s t i t u ţ i a î n c a r e c er e r e a e s t e r e ţ i n u t ă d e c ă t r e C o m i s i e , s e
procedează la o examinare în contradictoriu a cererii cu
reprezentanţii părţilor şi în situaţia în care se impune, la o
anchetă, situaţie în care statele membre vor furniza toate datele
necesare.
T o t o d a t ă , C o m i s i a î ş i v a of e r i b u n e l e o f i c i i p e n t r u a s e a j u n g e
l a o î n ţ e l e g e r e a m i a b i l ă a p ă r ţ i l or , î n s p i r i t u l p r e v e d e r i l o r
Convenţiei.
Î n c a z u l î n c a r e n u s - a r e u ş i t r e z o l v a r e a c a u z e i î nt r - u n u l di n
m o d u r i l e d e m a i s u s , C o m i s i a r e d a c t e a z ă u n r a p or t c a r e s e
î n a i n t e a z ă C o m i t e t u l u i M i n i ş t r i l o r , e a p ut â n d h o t ăr î a s u p r a
fondului cauzei. Comitetul Miniştrilor poate lua o decizie, dacă în
39
t e r m e n d e 3 l u n i d e l a c o m u n i c a r e a r a p or t u l u i C o m i s i e i c a u z a n u a
f o s t t r a n s m i s ă C u r ţ i i E u r o p e n e a D r e p t u r i l o r O m ul u i , d e c i z i e c a r e
e s t e o b l i g a t o r i e p e n t r u s t a t e l e p ăr ţ i , c o n f or m a r t . 3 2 p a r a g r af u l
23
4 .
C u r t e a E u r o p e a n ă a Dr e p t u r i l o r O m ul u i f u n c ţ i o n e a z ă î n c a dr u l
C o n s i l i u l u i E u r o p e i c a u n or g a n i s m c u a t r i b u ţ i i d e j u r i s d i c ţ i e î n
m a t e r i a d r e p t u r i l o r o m u l u i . E a ar e s e d i u l l a S t r a s s b o u r g ş i s e
c o m p u n e d i n j u d e c ă t o r i î n n u m ăr e g a l c u c e l a l m e m b r i l or
Consiliului Europei, fiecare stat neputând avea decât un singur
r e p r e z e n t a n t . M e m b r i i C u r ţ i i s u n t a l e ş i d e A d u n ar e a C o n s u l t a t i v ă ,
candidaţii trebuind să se bucure de cea mai înaltă consideraţie
m o r a l ă ş i s ă î n t r u n e a s c ă c o n d i ţ i i l e c e r ut e p e n t r u e x e r c i ţ i u l
î n a l t e l o r f u n c ţ i u n i j u d i c i a r e , s a u s ă f i e j ur i ş t i d e r e p u t a ţ i e
recunoscută. Ei îşi exercită mandatul cu titlu individual şi în
această perioadă nu pot să-şi asume funcţii incompatibile cu
independenţa şi imparţialitatea necesară acestui mandat. Pentru
examinarea fiecărei cauze, se constituie o cameră de 9 judecători,
între care intră obligatoriu şi resortisantul statului parte, sau în
lipsa acestuia, o persoană aleasă de acesta, ceilalţi judecători
fiind aleşi prin tragere la sorţi înainte de începerea examinării
cauzei.
C o n f o r m a r t . 4 4 d i n C o n v e n ţ i e , a u c a l i t a t e a d e a s e pr e z e n t a î n
faţa Curţii doar statele părţi şi Comisia25.
C u r t e a a r e c o m p e t e n ţ ă c u pr i v i r e l a t o a t e c h e s t i u n i l e c a r e
privesc interpretarea şi aplicarea Convenţiei, ea putând fi
s e s i z a t ă , f i e d e c ă t r e C o m i s i e , f i e d e c ă t r e s t a t u l p ar t e a l c ă r ui
c e t ă ţ e a n e s t e v i c t i m a î n c ă l c ă r i i d r e p t ur i l o r d e c ă t r e a l t s t a t p a r t e
care a sesizat Comisia sau de către statul parte reclamant.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru a putea fi investită
Curtea este ca statele părţi să fi recunoscut ca obligatorie
j u r i s d i c ţ i a a c e s t e i a . A r t i c o l u l 4 6 p r e v e d e c ă or i c e s t a t p a r t e p o a t e ,
în orice moment, să declare că recunoaşte ca obligatorii de drept
şi fără o convenţie specială jurisdicţia Curţii cu privire la orice
c h e s t i u n e p r i v i n d i n t e r pr e t a r e a ş i a p l i c a r e a C o n v e n ţ i e i . A c e s t e
d e c l a r a ţ i i n u s u n t c o n d i ţ i o n a t e ş i n u pr e s u p u n r e c i pr o c i t a t e d i n
partea altor state.
Sesizarea Curţii se poate face numai dacă s-a constatat de către
Comisie că soluţionarea amiabilă a chestiunii nu a reuşit şi a

23
Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul Naţiunilor
Unite, I.R.D.O., Bucureşti, 2000, p.57.
25
Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, op. cit., p.57.
40
t r e c u t t e r m e n u l d e 3 l u n i d e l a c o m u n i c a r e ar a p o r t u l u i C o m i s i e i l a
Comitetul Miniştrilor.
În baza art. 50 din Convenţie, Curtea este abilitată ca atunci
c â n d o p a r t e a f o s t l e z a t ă î nt r - o d e c i z i e s a u m ă s u r ă o r d o n a t ă d e
către orice autoritate a unei părţi în cauză, măsură care se află în
opoziţie totală sau parţială cu obligaţiile decurgând din prezenta
C o n v e n ţ i e , i a r d r e p t u l i n t e r n n u p er m i t e î n l ă t ur a r e a t o t a l ă a
c o n s e c i n ţ e l o r m ă s u r i l o r , pr i n d e c i z i a s a s ă p o a t ă a c o r d a o
s a t i s f a c ţ i e e c h i t a b i l ă a c e l e i p ăr ţ i .
Statele părţi s-au angajat să se conformeze deciziilor Curţii în
litigiile în care sunt părţi. Aceste decizii sunt definitive. Ele sunt
t r a n s m i s e C o m i t e t u l u i M i n i ş t r i l or c a r e u r m ă r e ş t e p u n e r e a l o r î n
executare.
Î n v e d e r e a a p l i c ă r i i e f e c t i v e ş i u n i f or m e a C o n v e n ţ i e i , s t a t e l e
părţi au obligaţia de a furniza, la cererea Secretarului General al
Consiliului Europei, explicaţiile privind modul în care dreptul
i n t e r n a s i g u r ă a p l i c a r e a e f e c t i v ă a p r e v e d e r i l or a c e s t e i a .

b ) C o n f e r i n ţ a p e n t r u s e c u r i t a t e ş i c o o p e r ar e î n E ur o p a

Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa a fost

i n s t i t u ţ i o n a l i z a t ă î n c e p â n d d i n a n u l 1 9 7 5 pr i n e l a b o r a r e a a c t u l u i
final de la Helsinki sub auspiciile căreia au fost adoptate până în
p r e z e n t u n n u m ă r d e 5 d o c u m e n t e f i n a l e l a : H e l s i n k i ( 1 9 7 5) ,
M a d r i d ( 1 9 8 3 ) , C o p e n h a g a ( 1 9 9 0) ş i P ar i s ( 1 9 9 0 ) .
Ultimul document denumit Carta de la Paris pentru o nouă
E u r o p ă m e n ţ i o n e a z ă „E u r o p a s e e l i b er e a z ă d e m o ş t e n i r e a
t r e c u t u l u i . C u r a j u l b ă r b a ţ i l o r ş i f e m e i l or , p u t er e a v o i n ţ e i
p o p o a r e l o r ş i f o r ţ a i d e i l or A c t u l u i f i n a l d e l a H e l s i n k i a u d e s c h i s
o eră nouă de democraţie, pace şi unitate în Europa. În prezent ne
revine sarcina să înfăptuim speranţele şi aşteptările pe care
popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare
nestrămutată în favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile
o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e ; p r o s p e r i t a t e p r i n l i b er t a t e
economică şi echitate socială; o securitate egală pentru toate
ţările noastre”.
A c e a s t ă C a r t ă a r e c a p r i m c a p i t o l „ D r e p t ur i l e o m u l u i ,
d e m o c r a ţ i a ş i s t a t u l d e dr e p t ” 2 5 , r e z u l t â n d î n m o d e v i d e n t c ă u n a
din principalele preocupări ale Conferinţei pentru securitate şi
c o o p e r a r e î n E u r o p a a f o s t î n pr i m u l r â n d a s i g u r a r e a pr o t e c ţ i e i
drepturilor omului pe continentul european.
25
Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1991, p.59.
41
 2.4.2.În America

Î n a n u l 1 9 4 8 , l a c e a d e- a d o u a C o n f er i n ţ ă p a n a m e r i c a n ă d e l a
Bogota, s-a adoptat Carta organizaţiei (Carta de la Bogota), prin
care s-a înfiinţat Organizaţia statelor americane.
S u b a u s p i c i i l e a c e s t e i or g a n i z a ţ i i p o l i t i c e r e g i o n a l e a u f o s t
c r e a t e o s e r i e d e o r g a n e s p e c i f i c e p r i v i n d pr o t e c ţ i a j u r i d i c ă a
drepturilor omului, aşa cum sunt Comisia interamericană pentru
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i C u r t e a i n t e r a m e r i c a n ă a d r e p t u r i l or o m u l u i .

a ) C o m i s i a i n t e r a m e r i c a n ă p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i
În baza prevederilor art.33 din Convenţia americană cu
p r i v i r e l a d r e p t u r i l e o m u l u i , s - a c o n s t i t u i t C o m i s i a i n t er a m e r i c a n ă
p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui . C o m i s i a e s t e c o m p u s ă d i n 7 m e m br i ,
c a r e t r e b u i e s ă f i e p e r s o a n e d e î n a l t ă ţ i n u t ă m or a l ă ş i c o m p e t e n ţ ă
r e c u n o s c u t ă î n d o m e n i u l dr e p t u r i l or o m u l u i . A c e ş t i a s u n t a l e ş i d e
c ă t r e A d u n a r e a G e n e r a l ă a O r g a n i z a ţ i e i s t a t e l o r a m er i c a n e
( O . S . A . ) d i n t r - o l i s t ă d e c a n d i d a ţ i pr o p u s ă d e g u v e r n e l e s t a t e l o r
m e m b r e . U n s t a t n u p o a t e s ă a i b ă d e c â t u n s i n g u r m e m br u î n
Comisie.
Principalele atribuţii ale Comisiei, aşa cum sunt prevăzute în
art.41 al Convenţiei, sunt următoarele:
- d e z v o l t a r e a ş i c o n ş t i e n t i z a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i î n r â n d u l
popoarelor din America;
- s ă f a c ă r e c o m a n d ă r i g u v er n e l o r s t a t e l o r m e m b r e , a t u n c i c â n d
c o n s i d e r ă n e c e s a r , î n v e d e r e a a d o p t ă r i i d e m ă s u r i p r o gr e s i s t e
î n f a v o a r e a d r e p t u r i l or o m u l ui ş i s ă p r o m o v e z e r e s p e c t a r e a
acestora în conformitate cu legislaţiile interne şi
constituţiile acestora;
- să pregătească studiile şi rapoartele necesare îndeplinirii
funcţiilor sale;
- s ă s o l i c i t e g u v e r n e l or s t a t e l o r m e m br e s ă - i f u r n i z e z e
informaţii cu privire la măsurile adoptate în domeniul
drepturilor omului;
- s ă a c o r d e s t a t e l o r m e m br e , p r i n i n t e r m e d i u l S e c r e t a r i a t u l u i
General al Organizaţiei statelor americane (O.S.A.),
c o n s u l t ă r i l e s o l i c i t a t e î n pr o b l e m e l e d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i s ă
furnizeze avizele necesare;
- s ă a d o p t e m ă s u r i l e c a r e î i r e vi n î n p r i v i n ţ a p e t i ţ i i l or ş i a l t or
comunicări primite;
- s ă î n a i n t e z e a n u a l u n r a p or t A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . S . A .
42
 S t a t e l e p ă r ţ i t r e b u i e s ă î n a i n t e z e C o m i s i e i c o p i i a l e r a p o a r t e l or
şi studiilor pe care pe care le supun în fiecare an Comitetelor
e x e c u t i v e a l e C o n s i l i u l u i E c o n o m i c ş i S o c i a l I n t er a m e r i c a n ş i
Consiliului Interamerican pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.
De asemenea, la cererea Comisiei, statele părţi se angajează şă
furnizeze informaţii cu privire la modul în care se asigură
a p l i c a r e a e f e c t i v ă a t u t u r or d i s p o z i ţ i i l o r C o n v e n ţ i e i î n l e g i s l a ţ i a
lor internă.
Comisia poate primi petiţii provenind de la:
- o r i c e p e r s o a n ă s a u gr u p d e p er s o a n e , o r i c e e n t i t a t e
n e g u v e r n a m e n t a l ă c a r e p r e t i n d e c ă a s u f e r i t o v i ol a r e a
drepturilor prevăzute în Convenţie;
- o r i c e s t a t c a r e a r e c u n o s c u t c o m p e t e n ţ a C o m i s i e i d e a pr i m i
ş i e x a m i n a c o m u n i c ăr i p r i v i n d v i o l ar e a d e c ă t r e a l t s t a t a
drepturilor omului stipulate în Convenţie. Dacă nu a fost
r e c u n o s c u t ă a c e a s t ă c o m p e t e n ţ ă , c o m u n i c a r e a n u v a p ut e a f i
primită. Recunoaşterea se poate face pentru o durată
n e d e t e r m i n a t ă , p e n t r u o a n u m i t ă p er i o a d ă s a u c u o c a z i a u n o r
speţe determinate.
C o m u n i c a r e a t r e b u i e s ă m a i î n d e p l i n e a s c ă ur m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i
pentru a putea fi admisă:
- s ă s e f i f o l o s i t ş i e p u i z a t î n m o d ul c u v e n i t c ă i l e i n t e r n e d e
rezolvare a problemei;
- s ă s e i n t r o d u c ă î n t er m e n d e 6 l u n i d e l a d a t a c â n d c e l
v ă t ă m a t î n d r e p t u r i l e s a l e a l u a t c u n o ş t i n ţ ă d e h o t ă r âr e a
definitivă;
- cauza să nu fie în curs de examinare la o altă instanţă
internaţională;
- s ă s e i n d i c e n u m e l e , c e t ă ţ e n i a , p r of e s i a , d o m i c i l i u l ş i s ă f i e
semnată în cazul când e vorba de o persoană particulară sau
grup de persoane.
Fac excepţie de la cele de mai susŞ
- c â n d l e g i s l a ţ i a i n t er n ă a s t a t u l u i r e s p e c t i v n u pr e v e d e o
p r o c e d u r ă d e p r o t e c ţ i e a dr e p t u l u i p r e t i n s a f i f o s t î n c ă l c a t ;
- să se fi refuzat persoanei accesul la căile interne sau să fi
fost în imposibilitatea folosirii lor;
- î n t â r z i e r e a n e j u s t i f i c a t ă î n l u a r e a h o t ăr â r i i d e i n s t a n ţ e l e
sesizate.
N u p o t f i p r i m i t e c e r er i l e c a r e n u î n t r u n e s c c e r i nţ e l e d e m a i
sus, sau care:
- n u e x p u n f a p t e c o n s t i t u i n d o î n c ă l c a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i
din prezenta Convenţie;
43
 - din expunerea reclamantului rezultă lipsa de temei sau faptul
c ă e s t e n e c o n f o r m ă c u n or m e l e a p l i c a b i l e ;
- a mai făcut obiectul unei comunicări şi examinări anterioare
d e c ă t r e C o m i s i e s a u a l t e or g a n i s m e i n t er n a ţ i o n a l e .
Î n c o n f o r m i t a t e c u a r t . 4 8 – 5 1 di n C o n v e n ţ i e , p r o c e d u r a
prevăzută în cazul primirii unei sesizări de către Comisie, prin
c a r e s e i n v o c ă o v i o l ar e a u n u i a d i n dr e p t u r i l e p r e v ă z u t e î n
C o n v e n ţ i e , s e v a r e z o l v a î n f e l u l ur m ă t o r :
- dacă acceptă comunicarea, va solicita guvernului statului
r e c l a m a n t i n f o r m a ţ i i n e c e s a r e , f i x â n d u n t er m e n r e z o n a b i l
p e n t r u f i e c a r e c a z î n p ar t e . Î n a c e s t s c o p î i v a c o m u n i c a
problemele care îi sunt imputate;
- l a e x p i r a r e a t e r m e n u l u i f i x a t s a u l a pr i m i r e a r ă s p u n s u l u i s e
v a e x a m i n a d a c ă m o t i v e l e p e n t r u f o r m ul a r e a p e t i ţ i e i s a u
comunicării există sau rămân valabile, în caz negativ clasând
cauza;
- p o a t e a p r e c i a c ă d u p ă pr i m i r e a i nf o r m a ţ i i l or c a u z a n u p o a t e
fi acceptată;
- d a c ă s - a r e ţ i n u t c a u z a , C o m i s i a v a î n c u n o ş ş t i i n ţ a p ăr ţ i l e ş i
va proceda la examinarea sesizării, dacă se impune putând
efectua şi o anchetă în care va fi sprijinită de statele
i n t e r e s a t e , f u r n i z â n d i nf o r m a ţ i i p er t i n e n t e , o r a l e s a u s c r i s e ;
- Comisia îşi va oferi bunele oficii pentru a se ajunge la o
r e g l e m e n t a r e a m i a b i l ă p e b a z a r e s p e c t ă r i i d r e p t u r i l or î n s c r i s e
î n C o n v e n ţ i e . Î n c a z d e r e u ş i t ă , C o m i s i a v a r e d a c t a u n r a p or t
c a r e v a f i t r a n s m i s p e t i ţ i o n a r u l ui ş i s t a t u l u i i n t e r e s a t , pr e c u m
şi Secretarului General al O.S.A., pentru publicare;
- în caz de nesoluţionarea cauzeio în termenul fixat pe statut,
C o m i s i a v a r e d a c t a u n r a p or t c u pr i n z â n d f a p t e l e ş i
concluziile sale – inclusiv opiniile separate, dacă ele există
– adăugând la acestea şi procesele-verbale ale depoziţiilor
s c r i s e ş i v e r b a l e a l e p ă r ţ i l or , r a p o r t c a r e v a f i t r a n s m i s
s t a t e l o r i n t e r e s a t e c a r e n u- l v o r p u t e a p u b l i c a ;
- d a c ă l a t e r m e n u l d e 3 l u n i d e l a r e m i t e r e a r a p or t u l u i c ă t r e
p ă r ţ i , c a u z a n u e s t e r e z o l v a t ă s a u d ef e r i t ă C u r ţ i i d e c ă t r e
Comisie sau de către statul în cauză, Comisia va putea cu
majoritatea absolută a membrilor săi, să dea un aviz şi sdă
e m i t ă c o n c l u z i i î n pr o b l e m a s u p u s ă e x a m i n ă r i i , f i x â n d ş i u n
t e r m e n p e n t r u l u a r e a m ă s u r i l or n e c e s a r e d e c ă t r e s t a t , l a
sfârşitul căruia va examina modul de îndeplinire.

b) C u r t e a i n t e r a m e r i c a n ă a d r e p t ur i l o r o m u l ui
44
 Conform art.52 din Convenţie27, Curtea se compune din 7
judecători, cetăţeni ai statelor membre ale O.S.A., aleşi din rândul
j u r i ş t i l o r c u o î n a l t ă r e p u t a ţ i e m or a l ă ş i c o m p e t e n ţ ă r e c u n o s c u t ă
în domeniul drepturilor omului şi întrunind condiţiile cerute de
legea statelor ai căror cetăţeni sunt pentru exercitarea celor mai
înalte funcţii judiciare. Fiecare ţară poate avea un singur
j u d e c ă t o r , c a r e a c ţ i o n e a z ă î n n um e pr o p r i u . E i s u n t a l e ş i p r i n v o t
secret dintr-o listă cu candidaţi propuşi de state.
J u d e c ă t o r u l c e t ă ţ e a n a l u n u i s t a t p o a t e p ar t i c i p a l a j u d e c a r e a
unei cauze în care este parte statul său. Când se judecă două state,
dacă unul dintre ele nu are judecător în Curte, va putea desemna
un judecător ad-hoc, situaţie valabilă şi atunci când nici unul
d i n t r e c e l e d o u ă s t a t e n u a u pr o p r i u l j u d e c ă t o r .
Curtea poate fi sesizată numai de către statele părţi la
Convenţie şi de către Comisie. Nu poate fi judecată o cauză decât
după ce a parcurs faza în faţa Comisiei, precizată mai sus.
L a d e p u n e r e a i n s t r u m e n t e l or d e r a t i f i c ar e s a u a d e r a r e , or i c e
s t a t d e c l a r ă t o a t e c a u z e l e r e f er i t o a r e l a i n t e r pr e t a r e a s a u a p l i c a r e a
C o n v e n ţ i e i . C o m p e t e n ţ a C u r ţ i i s e r e f er ă l a t o a t e c a u z e l e
privitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Convenţiei.
C â n d s e r e c u n o a ş t e î n c ă l c a r e a u n u i d r e p t pr e v ă z u t , C u r t e a v a
d i s p u n e r e c u n o a ş t e r e a d r e p t u l ui p ă r ţ i i v ă t ă m a t e ş i g a r a n t ar e a
folosinţei lui, precum şi plata unei juste despăgubiri.
În cazuri foarte grave, reclamând maximă celeritate în
a c ţ i u n e p e n t r u e v i t a r e a d e p a g u b e i r e p a r a b i l e u n o r p er s o a n e ,
C u r t e a v a p u t e a l u a î n c a z u l c o n c r e t ş i m ă s u r i l e p r o vi z o r i i p e c a r e
le consideră necesare. Dacă nu a fost încă sesizată, le va putea
dispune la solicitarea Comisiei.
Curtea poate fi consultată de către statele părţi în legătură cu
interpretarea Convenţiei sau altui tratat privind protecţia
d r e p t u r i l o r o m u l u i î n s t a t e l e a m e r i c a n e ş i l a c e r e r e a or i c ă r u i s t a t
m e m b r u a l O . S . A . v a p u t e a e m i t e a v i z e pr i v i n d c o m p a t i b i l i t a t e a
unei legi naţionale cu documentele amintite mai sus.
A n u a l , C u r t e a s u p u n e A d u n ă r i i G e n e r a l e a O . S . A . u n r a p or t
asupra activităţii, menţionând şi cazurile de nerespectare a
h o t ă r â r i l o r ş i r e c o m a n d ă r i l or s a l e .
H o t ă r â r e a C u r ţ i i e s t e d ef i n i t i v ă ş i i r e v o c a b i l ă . S e p o t
exprima şi opinii separarte. În cazul contestării sensului şi
e f e c t e l o r h o t ă r â r i i , i n t r o d u s ă î n t er m e n d e 1 8 z i l e d e l a
comunicarea acesteia, Curtea se pronunţă.

27
Ion Suceavă, Omul şi drepturile sale, Editura Europa Nova , Bucureşti, 1991, p.62.
45
 2.4.3. În Africa

În anul 1963 la Addis Abeba, miniştrii de externe din 30 de

ţ ă r i a f r i c a n e a u a d o p t a t C a r t a Or g a n i z a ţ i e i U n i t ă ţ i i Af r i c a n e 2 8 ,
c r e â n d u - s e a s t f e l o o r g a n i z a ţ i e c u c ar a c t e r r e g i o n a l î n v e d e r e a
colaborării politice şi economice a statelor din această zonă a
lumii.
S u b a u s p i c i i l e O r g a n i z a ţ i e i S t a t e l o r Af r i c a n e , a f o s t
c o n s t i t u i t ă C o m i s i a a f r i c a n ă p e n t r u d r e p t u r i l e o m u l ui ş i
p o p o a r e l o r , c u p r i v i r e l a c a r e v ă pr e z e n t ă m p r i n c i p a l e l e a s p e c t e c e
s e r e f e r ă l a o r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n ar e a a c e s t e i a .
Î n b a z a a r t . 3 0 d i n C a r t a af r i c a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
p o p o a r e l o r , a f o s t î n f i i n ţ a t ă C o m i s i a a f r i c a n ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i
şi popoarelor, care are ca sarcini asigurarea promovării şi
p r o t e c ţ i e i d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i p o p o a r e l o r pr e v ă z u t e î n C a r t ă .
Secretarul Comisiei este desemnat de Secretarul General al
O.U.A., membri Comisiei acţionează cu titlu individual, dar îşi
păstrează dreptul de exercitare a funcţiilor deţinute în statele ai
căror cetăţeni sunt. Mandatul acestora este pentru o perioadă de 6
a n i , c u r e î n n o i r e a u n e i p ăr ţ i a m e m b r i l or l a i n t e r v a l e l e d e t i m p
prevăzute în Cartă.
Componenţa Comisiei este prevăzută în art.45 al Comisiei, în
c o n f o r m i t a t e c u a c e s t e p r e v e d e r i , C o m i s i a a r e dr e p t o b i e c t i v e Ş
- promovarea drepturilor omului şi popoarelor prin întocmirea
d e d o c u m e n t ă r i , s t u d i i ş i c e r c e t ă r i , or g a n i z a r e a d e s e m i n a r i i ,
colocvii, conferinţe, încurajarea organismelor naţionale şi
l o c a l e p e n t r u a s e o c u p a d e p r o b l e m e l e d r e p t u r i l or o m ul u i ş i
popoarelor, precum şi acordarea de avize şi efectuarea de
r e c o m a n d ă r i g u v e r n e l o r î n a c e s t e pr o b l e m e ;
- formularea şi elaborarea de proiecte legislative pentru
g u v e r n e l e a f r i c a n e , a pr i n c i p i l o r ş i r e g u l i l or c a r e s ă p e r m i t ă
r e z o l v a r e a p r o b l e m e l or p r i v i n d dr e p t u r i l o r o m u l u i ş i
p o p o a r e l o r ş i a l i b er t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e ;
- cooperarea cu alte instituţii africane sau internaţionale care
s e o c u p ă d e p r o m o v a r e a ş i p r ot e c ţ i a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
popoarelor;
- a s i g u r a r e a p r o t e c ţ i e i dr e p t u r i l or o m u l u i ş i p o p o ar e l o r î n
condiţiile stabilite de Cartă;

28
Ion Suceavă, op. cit., p.63.
46
 - i n t e r p r e t a r e a o r i c ă r e i d i s p o z i ţ i i d i n pr e z e n t a C a r t ă l a c e r e r e a
unui stat parte, a unei instituţii a O.U.A. sau a unei
organizaţii africane recunoscută de O.U.A.;
- î n d e p l i n i r e a a l t o r a t r i b u ţ i i c a r e î i p o t f i î n cr e d i n ţ a t e d e
Conferinţa şefilor de state şi guverne.
P r o c e d u r a d e e x a m i n a r e a r e c l a m a ţ i i l o r e s t e r e gl e m e n t a t ă î n
capitolul III al Cartei29. Conform acestor prevederi, statul parte
care reclamă încălcarea dispoziţiilor Cartei de către un alt stat
parte, se adresează în scris acestui stat, cât şi Secretarului
General al O.U.A. şi preşedintelui Comisiei. În termen de 3 luni
de la primirea comunicării, statul destinatar trebuie să elucideze
modul de rezolvare, căile de recurs utilizate, pendinte sau deshise
pentru chestiunea în cauză.
Dacă problema nu este rezolvată prin negocieri bilaterale, sau
prin alte procedee amiabile între cele două state, fiecare are
d r e p t u l s ă t r i m i t ă o n o t i f i c a r e C o m i s i e i , a dr e s a t ă pr e ş e d i n t e l u i
acesteia, altui stat interesat sau Secretariatului General al O.U.A.
Comisia nu poate lua în dezbatere o sesizare decât după ce s-a
asigurat că toate căile de recurs interne au fost epuizate, cu
excepţia situaţiei când procedura recursului se prelungeşte peste
un termen rezonabil. În vederea examinării cauzei, Comisia poate
c e r e s t a t e l o r i n t e r e s a t e s ă - i f u r n i z e z e t o a t e i nf o r m a ţ i i l e
pertinente. De asemenea, statele părţi interesate pot fi
r e p r e z e n t a t e î n f a ţ a C o m i s i e i ş i p o t pr e z e n t a o b s e r v a ţ i i s c r i s e s a u
orale. După examinarea şi încercarea de a obţine o rezolvare
a m i a b i l ă p r i n t o a t e m i j l o a c e l e d e c ar e d i s p u n e , C o m i s i a t r i m i t e u n
raport în care prezintă faptele şi concluziile la care a ajuns, pe
c a r e î l t r i m i t e s t a t e l o r î n c a u z ă ş i C o n f er i n ţ e i ş e f i l o r d e s t a t e ş i
guverne, făcând Conferinţei şi recomandările pe care le consideră
necesare.
L a f i e c a r e s e s i u n e a C o n f er i n ţ e i ş e f i l or d e s t a t e ş i d e g u v e r n e ,
C o m i s i a p r e z i n t ă u n r a p o r t c u p r i v i r e l a a c t i v i t ă ţ i l e p e c a r e l e- a
desfăşurat.
Pe lângă comunicările adresate de către statele părţi la Cartă,
î n c o n d i ţ i i l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s , C o m i s i a m a i p o a t e pr i m i ş i a l t e
comunicări, aşa cum sunt prevăzute în art.55 din Cartă şi care
provin de la alte surse decât statele părţi şi despre care Comisia
e s t e s e s i z a t ă l a c e r e r e a m a j o r i t ă ţ i i a b s o l u t e a m e m b r i l or s ă i .
Condiţia cerută pentru a fi admisă comunicarea este – ca şi în
c a z u l c o m u n i c ă r i l o r s t a t e l o r – c a s t a t u l r e s p e c t i v s ă f i e p ar t e l a
Cartă.
29
Ion Suceavă, op. cit., p.64.
47
 C o n f o r m a r t . 1 1 4 d i n R e g u l a m e n t u l I n t e r i or a l C o m i s i e i , a u t o r i i
acestor „alte comunicate” pot fi30:
- o pretinsă victimă a unei violări de către un stat parte a
unuia din drepturile enunţate de Cartă sau de către altă
persoană în numele celui care este în incapacitatea de a se
adresa personal;
- o p e r s o a n ă s a u o o r g a n i z a ţ i e c ar e a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă o
s i t u a ţ i e c e p a r e s ă c o n s t i t u i e o v i o l ar e g r a v ă ş i m a s i v ă a
d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i p o p o ar e l o r ;
Î n a i n t e d e a d e c i d e a d m i s i b i l i t a t e a c o m u n i c ă r i i c o nf o r m
dispoziţiilor Cartei, Comisia se asigură că:
- i d e n t i t a t e a a u t o r u l u i e s t e i n d i c a t ă , c h i ar d a c ă e l s o l i c i t ă s ă i
s e p ă s t r e z e a n o n i m a t u l , c e r i n ţ ă c a r e î i t r e b u i e g ar a n t a t ă ;
- c o m u n i c a r e a e s t e c o n f or m ă p r i n c i p i i l or O . N . U . s a u C a r t e i
africane;
- nu conţine termeni care să constituie insulte sau ultraj la
adresa statului în cauză;
- s ă n u c o n ţ i n ă d o ar ş t i r i d i f u z a t e d e c ă t r e m i j l o a c e l e d e
informare în masă;
- s ă s e f i e p u i z a t t o a t e c ă i l e d e r e c u r s i nt e r n e , e x c e p ţ i e f ă c â n d
s i t u a ţ i a c â n d a c e s t e a s e pr e l u n g e s c î n m o d n e j u s t i f i c a t ;
- termenul de introducere să fie rezonabil, calculat de la data
epuizării căilor de recurs interne.
Pentru a decide asupra admisibilităţii comunicării, prin
intermediul Secretarului General, Comisia poate cere statului
parte interesat sau a u t or u l u i i n f or m a ţ i i sau observaţii
suplimentare, fixând şi termen pentru a răspunde.
Dacă respinge comunicarea, va comunica despre aceasta
autorului sau statului parte.
Dacă s-a decis admiterea comunicării, de asemenea se aduce la
cunoştinţă acest lucru celor de mai sus. Din acest moment statul
parte interesat va trebui ca în termen de 4 luni să înainteze
C o m i s i e i e x p l i c a ţ i i l e s a u d e c l a r a ţ i i l e c u p r i vi r e c u p r i v i r e l a
problema examinată şi să indice, eventual, măsurile luate pentru
î n l ă t u r a r e a s i t u a ţ i e i d e n u n ţ a t e , i nf o r m â n d u- s e ş i a u t o r u l c u p r i v i r e
la aceste măsuri, el având dreptul să răspundă în scris,
precizându-şi poziţia faţă de măsurile respective.
A t u n c i c â n d î n u r m a d e l i b e r ăr i l o r C o m i s i e i r e z u l t ă c ă e x i s t ă
situaţii speciale care dovedesc încălcări grave sau repetate ale
d r e p t u r i l o r o m u l u i s a u p o p o a r e l or , a c e a s t a a t r a g e a t e n ţ i a
Conferinţei şefilor de state şi guverne cu privire la aceste situaţii
30
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, op. cit., p.65.
48
c a r e , l a r â n d u l s ă u , v a p u t e a s o l i c i t a C o m i s i e i s ă ef e c t u e z e u n
studiu aprofundat asupra acestor situaţii şi să prezinte un raport
însoţit de concluziile şi recomandările necesare.
D u p ă c u m s e c u n o a ş t e , î n c e r c ăr i l e f o s t e l o r r e g i m ur i t o t a l i t a r i s t e
comuniste de a contesta „legitimitatea” oricărui control
i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e o m ul u i , n e g a r e a or i c ă r e i
posibilităţi de acţiune internaţională în această materie sub
p r e t e x t u l c ă p r o b l e m e l e d r e p t ur i l o r o m u l u i ar f i î n m o d „ e x c l u s i v ”
de competenţa internă a statelor, iar comunitatea internaţională nu
ar trebui decât să stabilească orientări „generale” în acest
d o m e n i u , a u d u s î n f i n a l l a f a l i m e n t u l r e g i m ur i l o r r e s p e c t i v e ,
afectând totodată grav semnificaţia unor concepte care fuseseră
e x a g e r a t e î n m o d c a r i c a t u r a l ( e x . n e a m e s t e c u l î n t r e b u r i l e i n t er n e
ale statelor). Acceptarea de către state a mecanismelor
i n t e r n a ţ i o n a l e d e c o n t r o l a dr e p t u r i l or pr o p r i i l or c e t ă ţ e n i , d e a
acţiona pe plan internaţional pentru respectarea drepturilor lor
d a c ă m i j l o a c e l e n a ţ i o n a l e n u s e d o v e d e s c s u f i c i e n t e , n u r e pr e z i n t ă
o n e g a r e a s u v e r a n i t ă ţ i i , c u a t â t m a i p uţ i n p i e r d e r e a p r e s t i g i u l u i
unei ţări pe plan politico-diplomatic. Nimeni nu poate contesta
faptul că Anglia, Italia, Germania, Belgia, Olanda etc. sunt ţări
democratice, chiar dacă au fost cazuri în care jurisdicţia
internaţională, constatând anumite încălcări a obligat statele în
cauză să restabilească unele situaţii privind drepturile omului.
A c c e p t a r e a c o m p e t e n ţ e i i n t er n a ţ i o n a l e n u e s t e d e c i o d o v a d ă d e
slăbiciune, o îndepărtare de la principii, ci tocmai un mecanism la
c a r e s t a t e l e r e c u r g î n v i r t u t e a s u v e r a n i t ă ţ i i l or .
P e d e a l t ă p a r t e , t r e b u i e ţ i n u t s e a m a ş i d e f a p t u l c ă î n pr e z e n t
î n s u ş i „ c a t a l o g u l ” d r e p t ur i l o r o m u l u i s - a e x t i n s ş i d i v er s i f i c a t . E l e
devin tot mai numeroase, pe măsură ce nevoile societăţii cresc, iar
g r a d u l d e c u l t u r ă a l i n d i v i z i l o r s p o r e ş t e . D u p ă c u m s e a r a t ă î nt r -
u n a r g u m e n t a t s t u d i u p r i v i n d d r e p t u r i l e c u l t ur a l e „ d r e p t u r i l e ,
libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti devin din ce în ce mai
numeroase odată cu evoluţia democratică a societăţii umane”, iar
„ r e s p e c t a r e a o r i n e r e s p e c t a r e a or i c ă r u i a d i n p r i n c i p i i l e c e s e
g ă s e s c î n d o c u m e n t e l e i nt e r n a ţ i o n a l e c u c a r a c t e r u ni v e r s a l s a u
regional ţine de cultura fiecărui popor”.

49
 C AP I T O L U L I I I

DOCUMENTE ALE ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

REFERITOARE LA DREPTURILE OMULUI

P r i m e l e r e g l e m e n t ă r i i m p or t a n t e c u pr i v i r e l a dr e p t u r i l e
o m u l u i l e g ă s i m î n î n s ă ş i C a r t a O r g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or U n i t e
c a r e , l a C a p i t o l u l I , a r t . 1 p c t . 3 , î ş i pr o p u n e c a o b i e c t i v r e a l i z a r e a
cooperării internaţionale cu caracter economic, social, cultural
s a u u m a n i t a r , î n s c o p u l d e a p r om o v a ş i î n c u r a j a r e s p e c t a r e a
d r e p t u r i l o r o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e p e n t r u t o ţ i f ăr ă
deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.
Pe baza obiectivelor fixate în Cartă au fost elaborate sub
auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, o serie de instrumente
juridice internaţionale, care, azi sunt unanim recunoscute în
î n t r e a g a l u m e ş i c a r e a u s i t u a t p e p r i m u l p l a n pr o t e c ţ i a j u r i d i c ă a
drepturilor omului.
Pentru a avea o imagine clară asupra principalelor
i n s t r u m e n t e j u r i d i c e i n t e r n a ţ i o n a l e , e s t e b i n e s ă v or b i m î n
continuare despre o altă Cartă, şi anume Carta internaţională a
drepturilor omului1.
Menţionăm că nu a fost adoptat niciodată un document sub
această denumire, dar în literatura de specialitate, în vocabularul
curent folosit de reprezentanţii diferitelor state, a oamenilor
politici şi chiar în doctrină, ea s-a admis şi se referă la un grup de
cinci documente importante, şi anume:
- D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i ;
1
Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul Naţiunilor
Unite, I.R.D.O., Bucureşti, 2000, p.76.
50
 - P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e e c o n o m i c e ,
sociale şi culturale;
- P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ;
- P r o t o c o l u l f a c u l t a t i v r ef e r i t or l a P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l pr i v i n d
d r e p t u r i l e c i v i l e ş i p ol i t i c e ;
- A l d o i l e a p r o t o c o l f a c u l t a t i v l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ,
văzând abolirea pedepsei cu moartea.
A c e s t e c i n c i i n s t r u m e n t e j u r i d i c e i n t er n a ţ i o n a l e , c ar e a u f o s t
elaborate sub auspiciile Naţiunilor Unite şi care astăzi, pe întreg
g l o b u l , s u n t d e n u m i t e s i m b o l i c C a r t a i n t er n a ţ i o n a l ă a dr e p t u r i l or
omului, au o deosebită importanţă în ceea ce priveşte schimbarea
c o n c e p ţ i e i g e n e r a l e î n s o c i e t a t e a c o n t e m p o r a n ă c u pr i v i r e l a
p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i , d e o a r e c e z i d e z i , t o t m a i
multe subiecte de drept internaţional, fie că devin părţi la ele, fie
că le acceptă unanim, recunoscând superioritatea reglementărilor
lor şi faptul că trăind pe aceeaşi planetă nu putem să nu le
respectăm cu toţii.

3 . 1 . P r i n c i p a l e l e i n s t r u m e n t e j ur i d i c e i n t er n a ţ i o n a l e e l a b o r a t e
p e l i n i a p r o t e c ţ i e i j ur i d i c e a o m u l u i

3.1.1. Dr e p t u r i l e o m u l u i î n d o c u m e n t e c u c a r a c t e r g e n e r a l
principal

a ) A c t e c o n s t i t u t i v e a l e u n or o r g a n i z a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e c u
vocaţie de universalitate:
- Carta Naţiunilor Unite;
- Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii;
- Convenţia UNESCO;
- C a r t a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e p e n t r u A l i m e n t a ţ i e ş i
Agricultură.

b ) C a r t a I n t e r n a ţ i o n a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i :
- D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i ;
- P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i
Politice;
- P r o t o c o l u l f a c u l t a t i v r ef e r i t or l a P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l pr i v i n d
Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e ;

51
 - A l d o i l e a P r o t o c o l f a c u l t a t i v l a P a c t u l I n t er n a ţ i o n a l pr i v i n d
Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e v i z â n d a b o l i r e a p e d e p s e i c u
moartea.

c) Documente cu vocaţie de universalitate reglementând

d i v e r s e a s p e c t e a l e d r e p t u r i l or o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l or
fundamentale:
- d r e p t u l l a a u t o d e t e r m i n a r e – D e c l a r a ţ i a r e f er i t o a r e l a
a c o r d a r e a i n d e p e n d e n ţ e i ţ ă r i l or ş i p o p o ar e l o r c o l o n i a l e ;
- d r e p t u l a s u p r a b o g ă ţ i i l or n a ţ i o n a l e – R e z o l u ţ i a 1 8 0 3 a
Adunării generale a O.N.U., intitulată „Suveranitatea
permanentă asupra resurselor naturale”;
- lupta contra rasismului şi discriminării rasiale – Declaraţia
N a ţ i u n i l o r U n i t e a s u p r a e l i m i n ă r i i t u t u r or f o r m e l or d e
discriminare rasială; - Convenţia internaţională privind
e l i m i n a r e a t u t u r o r f o r m e l or d e d i s c r i m i n ar e r a s i a l ă ; –
Declaraţia cu privire la rasism şi prejudecăţi rasiale;
- apartheidul şi discriminarea rasială în Africa Australă –
C o n v e n ţ i a I n t e r n a ţ i o n a l ă a s u p r a e l i m i n ă r i i ş i r e pr i m ă r i i
crimei de apartheid;
- lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului –
Convenţia Internaţională pr i v i n d lupta împotriva
discriminării în domeniul învăţământului; - Protocolul
p r i v i n d i n s t i t u i r e a C o m i s i e i d e c o n c i l i e r e ş i b u n e of i c i i
î n s ă r c i n a t c u c ă u t a r e a d e s o l u ţ i i d i f e r e n d e l o r c a r e v or a p ă r e a
î n t r e s t a t e l e p ă r ţ i l a C o n v e n ţ i a pr i v i n d l u p t a î m p o t r i v a
discriminării în domeniul învăţământului;
- i n t o l e r a n ţ ă ş i d i s c r i m i n a r e f o n d a t e p e r e l i g i e s a u c o n v i n g er e
– Declaraţia Adunării Generale a O.N.U. împotriva
discriminării fondate pe religie şi convingere;
2
- ameliorarea condiţiei femeii – Convenţia asupra drepturilor
politice ale femeii; - Convenţia asupra cetăţeniei femeii
c ă s ă t o r i t e ; - D e c l a r a ţ i a pr i v i n d e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i i f a ţ ă
d e f e m e i ; - C o n v e n ţ i a a s u p r a e l i m i n ă r i i t ut u r o r f o r m e l or d e
discriminare faţă de femei; - Convenţia privind
consimţământul la căsătorie: vârsta minimă pentru căsătorie
şi înregistrarea căsătoriilor;
- protecţia d r e p t u r i l or c o p i l u l u i , a adolescentului şi a
persoanelor care au nevoie de ajutor – Declaraţia drepturilor
c o p i l u l u i ; - C o n v e n ţ i a dr e p t u r i l or c o p i l u l u i ; - D e c l a r a ţ i a
p r i v i n d p r o m o v a r e a î n r â n d u r i l e t i n e r e t u l u i a i d e a l ur i l o r d e
2
Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, op. cit., p.87
52
 p a c e , r e s p e c t r e c i pr o c ş i î n ţ e l e g e r e î n t r e p o p o a r e ; -
D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i l or d ef i c i e n t u l u i m i n t a l ; - D r e p t u r i l e
persoanelor handicapate;
- a b o l i r e a s c l a v i e i ş i r e pr i m a r e a t r af i c u l u i c u s c l a v i ş i c u
f i i n ţ e u m a n e – C o n v e n ţ i a c u pr i v i r e l a s c l a v i e ; - C o n v e n ţ i a
s u p l i m e n t a r ă c u p r i v i r e l a a b o l i r e a s c l a v i e i , t r af i c u l u i c u
s c l a v i ş i a i n s t i t u ţ i i l or ş i pr a c t i c i l o r a n a l o a g e s c l a v i e i ;
- protecţia persoanelor supuse detenţiei sau întemniţării –
Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor; -
D e c l a r a ţ i a a s u p r a p r o t e c ţ i e i t u t u r or p e r s o a n e l o r î m p o t r i v a
torturii şi altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane
s a u d e g r a d a n t e ; - C o n v e n ţ i e î m p ot r i v a t or t u r i i ş i a a l t or
p e d e p s e s a u t r a t a m e n t e c u cr u z i m e , i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e ;
- a m e l i o r a r e a s i t u a ţ i e i r ef u g i a ţ i l o r – S t a t u t u l O f i c i u l u i
Î n a l t u l u i C o m i s a r a l N a ţ i u n i l o r U n i t e p e n t r u r ef u g i a ţ i ; -
C o n v e n ţ i a r e f e r i t o a r e l a s t a t u t u l r e f u g i a ţ i l or ; - D e c l a r a ţ i a
a s u p r a a z i l u l u i t e r i t or i a l ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a d r e p t u r i l or
omului, ale persoanelor care nu posedă naţionalitatea ţării în
care trăiesc;
- d r e p t u l l a c e t ă ţ e n i e – C o n v e n ţ i a r ef e r i t o a r e l a s t a t u t u l
a p a t r i z i l o r ; - C o n v e n ţ i a r e f e r i t o ar e l a r e d u c e r e a c a z u r i l o r d e
apatridie;
- l i b e r t a t e a d e o p i n i e ş i e x p r i m a r e – C o n v e n ţ i a r e f er i t o a r e l a
dreptul internaţional de rectificare;
- l i b e r t a t e a d e a s o c i e r e 4 – C o n v e n ţ i a p r i v i n d l i b er t a t e a
s i n d i c a l ă ş i a p ă r a r e a d r e p t u l ui s i n d i c a l ; - C o n v e n ţ i a p r i v i n d
a p l i c a r e a p r i n c i p i i l or d r e p t u l ui d e or g a n i z a r e ş i n e g o c i e r e ; -
C o n v e n ţ i a p r i v i n d r e pr e z e n t a n ţ i i l u c r ă t or i l o r ; - C o n v e n ţ i a
privind relaţiile de muncă în funcţia publică;
- d r e p t u l l a c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d e m u n c ă ş i r e m u n e r ar e –
C o n v e n ţ i a p r i v i n d d i s c r i m i n ar e a î n m a t er i e d e a n g a j a r e ş i
profesie; - Convenţia privind politica de angajare; -
Convenţia privind munca de noapte a femeilor care lucrează
î n i n d u s t r i e ; - C o n v e n ţ i a pr i v i n d e g a l i t a t e a d e r e m u n er a r e a
mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală;
- dreptul la cultură – Declaraţiile de principii ale cooperării
culturale internaţionale; - Dreptul la educaţie; - Convenţia
Internaţională cu privire la reprimarea circulaţiei şi a
t r a f i c u l u i d e p u b l i c a ţ i i p o r n o gr a f i c e ;
- p r o t e c ţ i a d r e p t u r i l or ş i a b u n ă s t ă r i i î n d o m e n i u l s o c i a l –
Declaraţia asupra progresului şi bunăstării în domeniul
4
Ion Suceavă, op. cit., p.89.
53
 social; - Declaraţia universală pentru eliminarea definitivă a
f o a m e t e i ş i m a l n u t r i ţ i e i ; - D e c l a r a ţ i a r ef e r i t o a r e l a f or m a r e a
programelor ştiinţei şi tehnicii În interesul păcii şi în
p r o f i t u l u m a n i t ă ţ i i ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a dr e p t u l u i p r o gr a m e l o r
d e p a c e ; - D e c l a r a ţ i a a s u p r a dr e p t u l u i d e d e z v o l t a r e ;
- dreptul la sănătate – Convenţia unică a stupefiantelor; -
D e c l a r a ţ i a N a ţ i u n i l o r U n i t e a s u p r a m e d i u l u i î n c o n j ur ă t o r .

3.1.2. Instrumente cu caracter regional

a) Pe continentul european5:

În cadrul C.S.C.E.:
- Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în
Europa (Helsinki 1975) semnat la nivelul şefilor de stat;
- Documentul final al Reuniunii de la Madrid pentru securitate
şi cooperare în Europa (septembrie 1983);
- Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor
statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi
cooperare în Europa (ianuarie 1989);
- D o c u m e n t u l R e u n i u n i i d e l a C o p e n h a g a a C o n f er i n ţ e i p e n t r u
dimensiunea umană a Conferinţei pentru securitate şi
cooperare în Europa (iunie 1990);
- C a r t a d e l a P a r i s ( n o i e m br i e 1 9 9 0) .
În cadrul Consiliului Europei:
- C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă d e s a l v g a r d a r e a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i a
libertăţilor fundamentale;
- A c o r d u l e u r o p e a n a s u p r a t r a n s f e r ul u i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i î n
privinţa refugiaţilor.

b) Pe continentul american, Convenţia americană privind

drepturile omului.

c ) P e c o n t i n e n t u l a f r i c a n , C a r t a af r i c a n ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
drepturilor popoarelor.

3.2. Documente ale organizaţiilor neguvernamentale

5
Ion Suceavă, op. cit., p.91.
54
 - R e z o l u ţ i a p r i v i n d r e i nt e g r a r e a f a m i l i i l or d i s p e r s a t e e l a b o r a t ă
de Institutul Internaţional de Drept Umanitar de la San
Remo;
- Documentul de la Upsala cu privire la dreptul cetăţenilor de
a părăsi ţara şi de a se reîntoarce.

3 . 2 . 1 . D e c l a r a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l or O m u l u i

D o c u m e n t u l c a r e a d e s c h i s o n o u ă e t a p ă î n p r om o v a r e a
drepturilor omului şi pe baza căruia s-au încheiat o multitudine de
t r a t a t e î n a c e s t d o m e n i u e s t e „ D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a D r e p t u r i l o r
Omului”.
P r o b l e m a e l a b o r ă r i i a c e s t u i d o c u m e n t s - a p u s p e n t r u pr i m a d a t ă
d e c ă t r e p a r t i c i p a n ţ i i l a C o n f er i n ţ a d e l a S a n F r a n c i s c o d i n a n u l
1945, unde s-a încheiat elaborarea Cartei Naţiunilor Unite .
Datorită dificultăţilor modului de abordare şi având în vedere
conjunctura politică, economică şi socială din perioada
respectivă, reprezentanţii statelor î n t r u n i t e a u r e n u nţ a t l a
includerea documentelui în conţinutul Cartei Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
I d e e a , d e o m a r e n o b l e ţ e , d e o ar e c e s e r e f e r e a l a o m , l a
drepturile lui, la ocrotirea sa, şi-a păstrat viabilitatea în timp,
a s t f e l c ă , m a i t â r z i u , C o m i s i a p r e g ă t i t o ar e a C a r t e i O . N . U . a
r e c o m d a t C o n s i l i u l u i E c o n o m i c ş i S o c i a l c a , î n c o n f or m i t a t e c u
a r t . 6 8 d i n C a r t ă , s ă c r e e z e o C o m i s i e p e n t r u p r o m o v ar e a
drepturilor omului, fapt care s-a realizat la începutul anului 1946.
A s t f e l , î n a n u l 1 9 4 6 , A d u n a r e a G e n e r a l ă a Or g a n i z a ţ i e i
N a ţ i u n i l o r U n i t e a e x a m i n a t u n pr i m p r o i e c t d e d e c l a r a ţ i e a s u p r a
d r e p t u r i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e a l e o m ul u i , p e c ar e l - a
însuţit în principiu, dar l-a trimis Consiliului Economic şi Social
pentru a fi examinat de Comisia drepturilor omului, în vederea
elaborării unei declaraţii internaţionale în materie, cu prevederi
m a i a m p l e c a r e s ă v i z e z e o p a l e t ă l ar g ă d e pr o b l e m e p r i v i n d
protecţia juridică a omului.
În acest sens, Comisia a însărcinat biroul său special să
r e d a c t e z e u n p r o i e c t p r e l i m i n a r d e d e c l a r a ţ i e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
iar, ulterior, s-a creat un Comitet oficial de redactare care, spre
sfârşitul anului 1947 a hotărât să dea acestui document denumirea
d e C a r t a I n t e r n a ţ i o n a l ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i . Î n m o m e n t u l î n c a r e
55
s-au gândit la aceată denumire , specialiştii au avut în vedere ca
e a s ă c u p r i n d ă o d e c l a r a ţ i e c u p r i v i r e l a l a d r e p t u r i l e om u l u i ş i o
convenţie însoţită de măsuri de aplicare. În cadrul aceloraşi
discuţii şi anterior elaborării documentului, a mai existat o
h o t ă r â r e p o t r i v i t c ă r e i a ur m a c a a c e a s t a s ă a i b ă d e n u m i r e a d e P a c t
r e f e r i t o r l a d r e p t u r i l e o m ul u i .
A d u n a r e a G e n e r a l ă a O . N . U . , pr i n r e z o l u ţ i a 2 1 7 d i n 1 0
decembrie 1948, a adoptat o altă denumire, şi anume „Delaraţia
U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l or O m u l u i ” 6 . D u p ă a d o p t a r e , a c e s t
document a devenit un simbol în materie pe plan mondial, iar
recunoaşterea viabilităţii lui de către state o situează în rândul
c e l o r m a i c u n o s c u t e d o c u m e n t e s a u i z v o ar e j u r i d i c e d e d r e p t
internaţional.
E f e c t u l d e o s e b i t a l a c e s t u i d o c u m e n t s - a m a t e r i a l i z a t î n f a p t ul
c ă a p r o d u s o e x p l o z i e î n m a t er i e , f i i n d u n a n i m a d m i s î n î n t r e a g a
lume, iar idealurile lui nobile au declanşat elaborarea sub
a u s p i c i i l e O . N . U . a u n u i n u m ăr i m p r e s i o n a n t d e i n s t r u m e n t e
j u r i d i c e i n t e r n a ţ i o n a l e p r i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i . I m p o r t a n ţ a
acestei declaraţii se evidenţiază zi de zi pe toate meridianele
globului, deoarece în multe din rezoluţiile adoptate de Adunarea
G e n e r a l ă a O . N . U . , d e a l t e or g a n e ş i o r g a n i s m e r e g i o n a l e , c h i a r î n
unele tratate se fac referiri directe la aceasta, la elementele pe
c a r e e a l e c e r e s u b i e c t e l o r d e dr e p t i n t e r n a ţ i o n a l . E l a b or a r e a
m u l t i p l e l o r t r a t a t e î n d o m e n i u , e s t e i n s p i r a t ă d i n m o d ul d e
abordare, ajungându-se chiar mai departe, ca unele constituţii ale
statelor, legislaţiile interne să-i încorporeze dispoziţiile sau să
facă referiri la ea.
În multe cazuri, documentul în sine, sau unele din prevederile
sale, sunt citate ca reguli de conduită sau ca standarde
i n t e r n a ţ i o n a l e a l e d r e p t u r i l o r om u l u i , r e c u n o s c u t e p e p l a n
i n t e r n a ţ i o n a l . A ş a , d e e x e m p l u , î n a n u l 1 9 6 8 , l a C o n f er i n ţ a
internaţională de la Teheran, cu privire la drepturile omului, s-a
proclamat în mod solemn faptul că „Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i e x p r i m ă c o n c e p ţ i a c o m u n ă p e c a r e o a u
p o p o a r e l e d i n l u m e a î n t r e a g ă d e s p r e dr e p t u r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e ,
i n v i o l a b i l e , i n e r e n t e t ut u r o r m e m b r i l or f a m i l i e i u m a n e ş i
constituie o obligaţie pentru toţi m e m br i comunităţii
7
internaţionale” .
U n e l e m e n t d e o s e b i t d e i m p or t a n t e s t e f a p t u l c ă , p e b a z a u n e i
hotărâri a Adunării Generale a O.N.U., din anul 1950, ziua de 10
6
Vasile Popa, I. Adamescu, op. cit., p.93.
7
Ion Suceavă, op. cit., p.97.
56
d e c e m b r i e , d a t ă l a c a r e s - a e l a b or a t d e c l a r a ţ i a – c a z i u a
drepturilor omului – să fie sărbătorită în toată lumea. În această
zi, an de an, Secretariatul General al O.N.U. organizează şedinţe
c u p r i v i r e l a p r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a dr e p t u r i l o r om u l u i .
E s t e d e m n d e r e m a r c a t f a pt u l c ă î n a n u l 1 9 6 8 , c u p r i l e j u l
c e l e b r ă r i i c e l e i d e - a X X- a a n i v er s ă r i , A d u n ar e a G e n e r a l ă a O . N . U .
a p r o c l a m a t a c e s t a n , dr e p t A n u l i n t e r n a ţ i o n a l a l d r e p t u r i l o r
omului şi a adoptat proclamaţia Omonimă, care se înscrie şi ea ca
un document simbolic în materie şi care, de fapt, reia unele
p r e v e d e r i a l e c o n ţ i n u t ul u i D e c l a r a ţ i e i U n i v er s a l e a D r e p t u r i l o r
Omului.
Î n c e p â n d c u a c e e a ş i d a t ă , di n c i n c i î n c i n c i a n i , Or g a n i z a ţ i a
Naţiunilor Unite atribuie premii internaţionale pentru contribuţii
e x c e p ţ i o n a l e l a c a u z a d r e p t ur i l o r o m u l u i . L a u r e a ţ i i d e p â n ă a c u m
au fost desemnaţi dintre preşedinţii Adunării Generale a O.N.U.,
a i C o n s i l i u l u i E c o n o m i c ş i S o c i a l , p r e c u m ş i a i u n or c o m i s i i , c u m
s u n t : C o m i s i a d r e p t u r i l o r o m ul u i , C o m i s i a c o n d i ţ i e i f e m e i i ,
S u b c o m i s i a d e l u p t ă c o n t r a m ă s u r i l o r d i s c r i m i n a t or i i ş i a
protecţiei minorităţilor.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cuprinde în
p r e a m b u l ş i 3 0 d e a r t i c o l e î n c a r e s u n t e n u n ţ a t e d r e p t ur i l e
esenţiale ale omului şi libertăţile sale fundamentale. În preambul
s e a r a r t ă c ă „ r e c u n o a ş t e r e a d e m n i t ă ţ i i i n e r e n t e t u t ur o r m e m b r i l or
familiei umane şi a dreptului lor egal şi inviolabil, constituie
f u n d a m e n t u l l i b e r t ă ţ i i , dr e p t ă ţ i i ş i p ă c i i î n l u m e ” 8 .
D e a s e m e n e a , s e a f i r m ă f a p t u l c ă , i g n o r ar e a ş i d i s p r e ţ u i r e a
drepturilor omului au dus la cate de barabrie, iar făurirea unei
lumi în care oamenilor să le fie respectate drepturile esenţiale
este aspiraţia cea mai înaltă a omenirii. Se consideră, de
a s e m e n e a , c ă a c e s t e d r e p t ur i t r e b u i e s ă f i e g a r a n t a t e ş i a p ă r a t e d e
autoritatea legii, astfel încât omul să nu fie pus în situaţia de a
extremă de a se revolta împotriva asupririi şi încălcării acestor
drepturi. Este de subliniat necesitatea dezvoltării relaţiilor
p r i e t e n e ş t i î n t r e n a ţ i u n i , c e r i n ţ ă i m p o r t a n t ă p e n t r u cr e a r e a u n u i
c l i m a t p r o p i c e d e z v o l t ă r i i ş i a s i g u r ă r i i r e s p e c t ă r i i dr e p t u r i l or
omului şi libertăţilor sale fundamentale. Având în vedere
angajamentul statelor membre O.N.U., asumat prin Carta O.N.U.
d e a p r o m o v a , î n c o l a b o r ar e c u or g a n i z a ţ i a , r e s p e c t u l u n i v e r s a l ş i
e f e c t i v f a ţ ă d e d r e p t u r i l e i m u l u i , s e i m p u n e o c o n c e p ţ i e u n i t ar ă ,
c o m u n ă , c u p r i v i r e l a a c e s t e d r e p t ur i ş i l i b e r t ă ţ i , a s t f e l î n c â t s ă s e
realizeze pe deplin acest angajament.
8
Ion Suceavă, op. cit., p.99.
57
 În vaza acestor considerente, s-a adoptat Declaraţia „ca ideal
comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate organele
societăţii să se străduiască, având această declaraţie permanent în
minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru
a c e s t e d r e p t u r i ş i l i b e r t ă ţ i ş i s ă a s i g u r e , pr i n m ă s u r i p r o g r e s i v e d e
o r d i n n a ţ i o n a l ş i i n t e r n a ţ i o n a l , r e c u n o a ş t e r e a ş i a p l i c a r e a l or
universală şi efectivă...”9.
Î n a r t . 1 d i n D e c l a r a ţ i e s e a r a t ă c ă „T o ţ i o a m e n i i s e n a s c l i b er i
ş i e g a l i î n d e m n i t a t e ş i î n dr e p t u r i . E i s u n t d o t a ţ i c u r a ţ i u n e ş i
conştiinţă şi trebuie să acţioneze unii faţă de alţii într-un spirit de
fraternitate”10.
Aceste prevederi conţin concepţia filosofică pe care se bazează
p r e v e d e r i l e D e c l a r a ţ i e i , m o d ul î n c a r e s u n t a b o r d a t e i d e i l e
f u n d a m e n t a l e d e l a c a r e s e p or n e ş t e î n s t a b i l i r e a a c e s t o r
reglementări. Se recunoaşte astfel faptul că oamenii au dreptul la
libertate şi egalitate, drept dobândit prin naştere. Acesta este un
d r e p t n a t u r a l , c a r e n u p o a t e f i l u a t d e n i m e n i . D e a s e m e n e a , o m ul
f i i n d o f i i n ţ ă s u p e r i o a r ă , r aţ i o n a l ă ş i m o r a l ă , p r i n c a r e s e
d e o s e b e ş t e r a d i c a l d e c e l e l a l t e f i i n ţ e , a r e d r e p t u l s ă pr e t i n d ă
a n u m i t e d r e p t u r i ş i l i b e r t ă ţ i p r o pr i i , s p e c i f i c e , t o t a l d i f e r i t e d e
cele ale celorlalte fiinţe, care să-i confere demnitatea personală şi
în acelaşi timp, să se comporte faţă de ceilalţi oameni în spirit de
întrajutorare şi fraternitate.
În art.2 se menţionează principiul de bază al egalităţii şi
nediscriminării de nici un fel, în ceea ce priveşte exercitarea
t u t u r o r d r e p t u r i l o r ş i l i b er t ă ţ i l o r pr e v ă z u t e î n D e c l a r a ţ i e .
Î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n ţ i n u t ul s ă u , t r e b u i e s u b l i n i a t d e l a b u n
î n c e p u t c ă „ D e c l a r a ţ i a ” f u n d a m e n t e a z ă n e c e s i t a t e a c a „ d r e p t ur i l e
o m u l u i s ă f i e o c r o t i t e d e a u t or i t a t e a l e g i i ” 1 1 , î n v e d e r â n d
importanţa unei concepţii comune despre aceste drepturi şi
l i b e r t ă ţ i p e n t r u r e a l i z a r e a a n g a j a m e n t u l u i l u a t d e s t a t e l e m e m br e
ale O.N.U. de a promova, în colaborare cu organizaţia, respectul
u n i v e r s a l ş i e f e c t i v f a ţ ă d e d r e p t u r i l e o m ul u i ş i l i b er t ă ţ i l e l u i
fundamentale.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului înscrie în
c o n ţ i n u t u l s ă u o s e r i e d e pr i n c i p i i d e c e a m a i m a r e î n s e m n ă t a t e ,
c a , d e p i l d ă , a c e l a c ă t o a t e f i i n ţ e l e u m a n e s e n a s c l i b er e ş i e g a l e
î n d e m n i t a t e ş i î n d r e p t ur i , c ă f i e c a r e o m s e p o a t e p r e v a l a d e

9
Adrian Năstase, Drepturile omului – religie a sfârşitului de secol, Institutul Român pentru Drepturile Omului,
Bucureşti, 1992, p.80.
10
Adrian Năstase, op. cit., p.80.
11
Adrian Năstase, op. cit., p.81.
58
d r e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e , f ăr ă ni c i u n f e l d e d e o s e b i r e
d e r a s ă , c u l o a r e , s e x , l i m b ă s a u r e l i g i e , c ă or i c a r e f i i n ţ ă u m a n ă
a r e d r e p t u l l a v i a ţ ă , l a l i b e r t a t e ş i l a s e c u r i t a t e a p er s o a n e i s a l e , c ă
nimeni nu va putea fi ţinut în sclavie, nici în servitute, că toţi
oamenii sunt egali în faţa legii, că nimeni nu poate fi supus la
t r a t a m e n t e i n u m a n e , c ă n i c i o p er s o a n ă n u p o a t e f i a r e s t a t ă ,
d e ţ i n u t ă s a u e x i l a t ă î n m o d ar b i t r a r .
Dintre alte drepturi incluse în acest document se pot menţiona,
î n m o d d e o s e b i t , d r e p t u l p e c ar e f i e c a r e o m î l a r e l a c e t ă ţ e n i e , l ş a
libertatea gândirii, la întemeierea unei familii, la respectul vieţii
sale personale.
P e p l a n e c o n o m i c s u n t d e r e m a r c a t a c e l e pr e v e d e r i î n l e g ă t u r ă
cu dreptul la muncă, dreptul la salariu egal pentru muncă egală,
dreptul de a se asocia în sindicate, dreptul la odihnă şi recreaţie,
dreptul fiecărui om la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea
şi bunăstarea lui şi familiei sale.
D e c l a r a ţ i a a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă d r e p t u l u i l a î n v ă ţ ă t ur ă ,
înscriind ideea gratuităţii învăţământului elementar şi general, a
a c c e s i b i l i t ă ţ i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i t e h n i c ş i p r of e s i o n a l ş i a
posibilităţii egale de acces tuturor, pe bază de merit în
învăţământul superior.
Printre alte prevederi ale acestui însemnat document, demne de
a f i r e ţ i n u t e , s e î n s c r i e ş i a c e e a c ă o r i c e p e r s o a n ă ar e d r e p t u l d e a
lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se
bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la
binefacerile lui, de a beneficia de ocrotirea intereselor morale şi
m a t e r i a l e c a r e d e c u r g d i n or i c e l u c r ar e ş t i i n ţ i f i c ă , l i t e r a r ă s a u
artistică al cărei autor este.
Prefigurând o serie de dezvoltări care aveau să fie amplu
enunţate în documente ulterioare, Declaraţia prevede că orice
p e r s o a n ă a r e d r e p t u l l a o o r â n d u i r e s o c i a l ă ş i i nt e r n a ţ i o n a l ă î n
care drepturile înscrise în Declaraţie să fie înfăptuite.
C o r e l â n d p r o b l e m a p r o m o v ă r i i r e s p e c t ă r i i e f e c t i v e a d r e p t ur i l o r
omului de o dezvoltare democratică şi autentică, Declaraţia
înscrie dreptul fiecărei persoane la libertatea de întrunire şi de
asociere paşnică, dreptul fiecărui om de a lua parte la conducerea
t r e b u r i l o r p u b l i c e a l e ţ ă r i i , f i e d i r e c t , f i e p r i n r e pr e z e n t a n ţ i l i b er i
aleşi, precizând că „voinţa poporului trebuie să constituie baza
puterii de stat”.
Of e r i n d i m a g i n e a u n u i t a b l o u a l î m b i n ăr i i ar m o n i o a s e a
i n t e r e s e l o r i n d i v i d u a l e ş i a c e l o r c o l e c t i v e , D e c l a r a ţ i a pr e c i z e a z ă
că orice persoană are şi anumite îndatoriri faţă de colectivitate,
59
deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă
şi deplină a personalităţii sale.
C o n s t i t u i n d p r i m u l d o c u m e n t d e m a r e pr e s t i g i u i n t er n a ţ i o n a l p e
p l a n u l p r o t e c ţ i e i i n t e r n a ţ i o n a l e a dr e p t u r i l or o m u l ui , d u p ă
adoptarea Cartei Naţiunilor Unite, Declaraţia Universală a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i a c o n s t i t u i t p u n c t u l d e p l e c a r e a l u n e i v a s t e
a c ţ i u n i d e e l a b o r a r e a u n o r i n s t r u m e n t e j ur i d i c e î n c a d r u l
Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e , c a r e a u î n t ă r i t d i m e n s i u n e a j u r i d i c ă
a acestor drepturi.
Trebuie remarcat totodată că o serie de state care şi-au
dobândit independenţa după anul 1960 (de pildă Republica Mali,
T o g o , C o a s t a d e F i l d e ş , G a b o n , D a h o m e i , C i a d ) a u af i r m a t î n m o d
e x p r e s î n t e x t u l c o n s t i t u ţ i i l or l or a d e z i u n e a l a pr i n c i p i i l e c u pr i n s e
î n D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i , f a p t c e r e l e v ă c ă
pe teritoriul statelor respective declaraţia a dobândit nu numai o
f o r ţ ă m o r a l - p o l i t i c ă , d a r ş i o f o r ţ ă j ur i d i c ă i n c o n t e s t a b i l ă .
U l t i m u l a r t i c o l p r e v e d e i n t er d i c ţ i a p e n t r u v r e u n s t a t , g u v e r n
s a u p e r s o a n ă d e a d e s f ă ş u r a vr e o a c t i v i t a t e s a u d e a s ă v â r ş i v r e u n
a c t c a r e s ă a i b ă c a s c o p d e s f i i n ţ a r e a v r e u n u i dr e p t e n u n ţ a t î n
Declaraţie.
Î n l e g ă t u r ă c u „ f o r ţ a j ur i d i c ă ” a D e c l a r a ţ i e i d i n 1 9 4 8 , î n
literatura de specialitate s-au exprimat mai multe puncte de
vedere. Astfel, unii autori entuziaşti, au susţinut ideea
obligativităţii generale a acestui document, în timp ce alţii, mai
d e g r a b ă p e s i m i ş t i , i - a u a t r i b u i t d o ar o v a l o a r e p o l i t i c ă , d e
recomandare adresată statelor. E v ol u ţ i i l e î nr e g i s t r a t e în
problemele drepturilor omului pe plan mondial în ultimii ani au
m e r s î n s ă î n d i r e c ţ i a r e c u n o a ş t e r i i v a l o r i i j ur i d i c e a „ D e c l a r a ţ i e i ” .
R e a f i r m a r e a p r i n c i p i i l o r c u pr i n s e î n D e c l a r a ţ i a U n i v er s a l ă a
Dr e p t u r i l o r O m u l u i p r i n n u m e r o a s e l e d o c u m e n t e i n t e r n a ţ i o n a l e
(tratate, declaraţii, declaraţii comune, comunicate etc.), ca şi
referirile care se fac tot mai fregvent la valoarea juridică a
promovării sale, atestă faptul că „Declaraţia” a devenit, în
prezent, o componentă a dreptului internaţional, prevederile sale
d e b a z ă f i i n d c o n s a c r a t e d e o pr a c t i c ă d e p e s t e 4 0 d e a n i , d e
n u m e r o a s e d o c u m e n t e i nt e r n e ş i i n t er n a ţ i o n a l e , c a r e a u
r e c o n f i r m a t f o r ţ a u n i v e r s a l ă a m ar i l o r i d e i c u pr i n s e î n a c e s t
document.

3.2.2. Pactele internaţionale şi protocoalele

60
 Ur m ă t o a r e l e d o c u m e n t e d e c a r e n e o c u p ă m s u n t : P a c t u l
I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e E c o n om i c e , S o c i a l e ş i
C u l t u r a l e , P a c t u l I n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e C i v i l e ş i
Politice şi Protocoalele facultative la Pactul Internaţional cu
privire la Drepturile Civile şi Politice.
I n i ţ i a l a c e s t e a a u f o s t l u a t e î n d i s c u ţ i e î n c a d r u l Or g a n i z a ţ i e i
Naţiunilor Unite ca documente auxiliare ale Declaraţiei, dar nu au
p u t u t f i n i c i e x a m i n a t e , ni c i e l a b or a t e c o n c o m i t e n t c u a c e s t e a ,
a s t f e l c ă ş i e l e î ş i a u o i s t o r i e pr o p r i e î n dr u m u l s p r e a d o p t a r e ,
drum care a durat aproape 18 ani.
Astfel, în 1948, Adunarea Generală a O.N.U. a solicitat
Comisiei pentru drepturile omului să se ocupe de pregătirea unui
proiect de Pact cu privire la Drepturile Omului şi elaborarea
măsurilor de aplicare. Acest proiect de Pact a fost elaborat şi a
f o s t t r i m i s g u v e r n e l o r s p r e e x a m i n a r e . Î n 1 9 4 9 , pr o i e c t u l a f o s t
supus dezbaterii în Comisie, unde, pe baza recomandării
guvernelor s-au revizuit 18 articole.
În anul 1950, adunarea Generală a O.N.U. a adoptat o rezoluţie
în care a declarat că „dreptul la libertăţile civile şi politice şi
d r e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e , s u n t l e g a t e î n t r e e l e ş i
se condiţionează reciproc”12.
A d u n a r e a a h o t ă r â t c a s ă s e i n t r o d u c ă î n P a c t u l r e f e r i t or l a
d r e p t u r i l e o m u l u i ş i d r e p t ur i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t u r a l e ş i
să se recunoască în mod explicit egaliatea femeii cu bărbatul şi
e x e r c i t a r e a a c e s t o r d r e p t u r i c o n f or m pr e v e d e r i l o r C a r t e i . Î n a c e s t
s e n s , î n 1 9 5 1 , C o m i s i a a e l a b o r a t pr i m e l e 1 4 a r t i c o l e p r i v i n d
d r e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e p e b a z a o b s e r v a ţ i i l o r ş i
p r o p u n e r i l o r f ă c u t e d e c ă t r e g u v er n e l e s t a t e l o r m e m br e ş i a l e
instituţiilor specializate ale O.N.U.
D e a s e m e n e a , a e l a b o r a t 1 0 a r t i c o l e r e f er i t o a r e l a m ă s u r i l e d e
a p l i c a r e a a c e s t o r d r e p t u r i , î n l e g ă t ur ă c u c a r e s t a t e l e p ăr ţ i u r m a u
să prezinte rapoarte periodice. A urmat o perioadă destul de lungă
d e d i s c u ţ i i , d u p ă c a r e , l a s e s i u n e a d i n 1 9 5 1 a A d u n ăr i i G e n e r a l e s -
a cerut Comisiei să redacteze două pacte internaţionale: unul cu
privire la drepturile civile şi politice şi al doilea privind
d r e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e . C u o c a z i a a c e a s t a ,
Adunarea Generală a indicat ca aceste două Pacte să cuprindă un
n u m ă r d e p r e v e d e r i s i m i l a r e , p r e c u m ş i u n ar t i c o l c a r e s ă p r e v a d ă
dreptul fiecărui popor de a dispune de el însuşi.
Elaborarea celor două Pacte a fost făcută de către Comisie în
a n i i 1 9 5 3 ş i 1 9 5 4 , î n c a d r ul s e s i u n i l o r I X ş i X , i ar A d u n a r e a
12
Vasile Popa, I. Adamescu, op. cit., p.94.
61
G e n e r a l ă a d i s c u t a t a c e s t e pr o i e c t e î n a n u l 1 9 5 4 , h o t ăr â n d s ă l e
s u p u n ă u n e i d e z b a t e r i c â t m a i l a r gi , f ă c â n d u - l e o s e r i o a s ă
publicitate pentru a se asigura o studiere cât mai aprofundată atât
de către guverne, cât şi de către opinia publică , care avea
p o s i b i l i t a t e a s ă s e e x p r i m e î n m o d l i b e r î n l e g ă t ur ă c u c o n ţ i n u t u l
lor. S-a recomdat, de asemenea, Comisiei ca în sesiunea din 1955
să treacă la examinarea fiecărui articol al Pactelor. Deşi această
examinare a început la termenul stabilit, elaborarea Pactelor s-a
realizat abia la 16 decembrie 1966, când prin Rezoluţia Adunării
Generale nr.2200, acestea au fost adoptate împreună cu Protocolul
f a c u l t a t i v l a P a c t u l c u pr i v i r e l a D r e p t ur i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e ,
adoptat prin aceeaşi rezoluţie.
Î n a c e s t f e l , s - a a j u n s l a e l a b o r ar e a a d o u ă p a c t e î n l o c d e u n u l ,
a ş a c u m s e p r e v ă z u s e i n i ţ i a l : P a c t u l c u p r i v i r e l a Dr e p t u r i l e
Economice, Sociale şi Culturale, precum şi Protocolul facultativ
l a a c e s t a l d o i l e a p a c t , c e pr e v e d e u n m e c a n i s m p r i n c a r e
s e s i z ă r i l e p r i m i t e d e l a p e r s o a n e p ar t i c u l a r e c a r e p r e t i n d c ă s u n t
v i c t i m e a l e î n c ă l c ă r i i d r e p t ur i l o r e n u n ţ a t e î n p a c t , p o t f i pr i m i t e ş i
soluţionate.
Ultimul document care face parte din aşa zisa Cartă
I n t e r n a ţ i o n a l ă a D r e p t u r i l or O m u l u i , e s t e a l d o i l e a P r o t o c o l
f a c u l t a t i v c u p r i v i r e l a d r e p t ur i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ş i c a r e s e
referă expres la abolirea pedepsei cu moartea sau a fost adoptată
prin Rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. din 15 decembrie
1989.
În general structura celor două pacte este asemănătoare. Astfel,
f i e c a r e p a c t a r e u n p r e a m b u l î n c a r e s e r e i t er e a z ă o b l i g a ţ i a
statelor, aşa cum rezultă din Carta O.N.U. de a contribui la
p r o m o v a r e a ş i r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i . S e pr e c i z e a z ă c ă
atingerea idealurilor omului liber care să se bucure de drepturile
şi libertăţile sale, eliberat de teamă şi mizerie, nu se pot realiza
decât dacă sunt create condiţiile care să permită fiecăruia să se
bucure de drepturile sale civile şi politice, dar şi de cele
e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e .
Ar t i c o l u l 1 d i n c e l e d o u ă p a c t e p r e v e d e c ă dr e p t u l l a
autodeterminare este universal şi solicită statelor să faciliteze
realizarea acestui drept şi respectarea lui, întrucât în virtutea
acestuia ele îşi stabilesc sistemul politic şi îşi asigură în mod
liber dezvoltarea economică, socială şi culturală. În vederea
înfăptuirii scopurilor propuse, toate popoarele pot dispune liber
d e b o g ă ţ i i l e ş i r e z e r v e l e l o r n a t ur a l e , f ă r ă a a d u c e a t i n g e r e

62
o b l i g a ţ i i l o r c e d e c u r g d i n c o o p e r a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă , f ăr ă î n s ă c a
un popor să poată fi lipsit de mijloacele proprii de trai13.
Ar t i c o l u l 2 d i n p a c t e pr e v e d e a n g a j a m e n t u l s t a t e l o r d e a a d o p t a
m ă s u r i l e n e c e s a r e , i n c l u s i v l e g i s l a t i v e p e n t r u d e p l i n a e x e r c i t ar e a
drepturilor recunoscute în pacte, fără nici o discriminare bazată
p e r a s ă , s e x , l i m b ă , r e l i gi e , o p i n i e p o l i t i c ă s a u d e a l t ă n a t ur ă ,
o r i g i n e s o c i a l ă s a u n a ţ i o n a l ă , a v e r e , n a ş t e r e s a u or i c e a l t ă
împrejurare14.
Ar t i c o l u l 3 d i n a m b e l e p a c t e p r e c i z e a z ă o b l i g a ţ i a s t a t e l o r d e a
a s i g u r a e g a l i t a t e a î n d r e p t u r i a f e m e i i c u b ăr b a t u l .
Ar t i c o l u l 5 e s t e , d e a s e m e n e a , c o m u n ş i p r e v e d e g a r a n ţ i i f a ţ ă d e
î n c ă l c a r e a s a u l i m i t a r e a a b u z i v ă a dr e p t u r i l or o m u l u i ş i
l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e ş i f a ţ ă d e i n t e r pr e t a r e a er o n a t ă a
d i s p o z i ţ i i l o r p a c t e l o r c a r e ur m ă r e s c v i ol a r e a u n ui d r e p t ,
r e s t r â n g e r e a î n m a i m i c ă s a u m a i m ar e m ă s u r ă d e c â t p r e v e d e r i l e
pactelor. Se interzice limitarea drepturilor deja recunoscute prin
legislaţia internă a statelor sub motivul că pactele nu le recunosc
sau le recunosc într-o măsură mai mică. Pactul Internaţional cu
p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C i v i l e ş i P o l i t i c e r e c u n o a ş t e u n n u m ăr m u l t
mai mare de drepturi civile şi politice decât Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului, pe care le defineşte cu mai multă precizie,
cuprinzând drepturi care nu sunt proclamate în Declaraţie15, dar
omiţând totodată alte drepturi ce se regăsesc în acest ultim
d o c u m e n t . A s t f e l , P a c t u l r e c u n o a ş t e pr i n t r e d r e p t u r i l e ş i
l i b e r t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i : dr e p t u l l a v i a ţ ă ( ar t . 6 ) ,
nesupunerea la tortură, pedepse cu cruzime, inumane sau
degradante (art.7), nimeni nu va fi ţinut în sclavie şi interzicerea
c o m e r ţ u l u i c u s c l a v i ( a r t . 8 ) , n i m e n i n u p o a t e f i ar e s t a t s a u d e ţ i n u t
p e n e d r e p t ( a r t . 9 ) , t r a t a r e a c u u m a n i s m a or i c ă r e i p er s o a n e pr i v a t e
d e l i b e r t a t e ( a r t . 1 0 ) , ni m e n i n u p o a t e f i î n c h i s p e n t r u
i m p o s i b i l i t a t e a r e a l i z ă r i i u n e i o b l i g a ţ i i c o n t r a c t u a l e ( a r t . 1 1) ,
l i b e r a c i r c u l a ţ i e ş i a l e g e r e a d o m i c i l i u l u i ( ar t . 1 2 ) , n e e x p u l z a r e a
s t r ă i n i l o r a f l a ţ i l e g a l î nt r - u n s t a t ( ar t . 1 3 ) , e g a l i t a t e a t u t u r or î n
f a ţ a t r i b u n a l e l o r ( a r t . 1 4 ) , n er e t r o a c t i v i t a t e a l e g i i p e n a l e ( ar t . 1 5 ) ,
r e c u n o a ş t e r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i j u r i d i c e or i c ă r e i p er s o a n e ş i or i u n d e
s - a r a f l a ( a r t . 1 6 ) , n e i m x t i u n i a r b i t ar e s a u i l e g a l e î n v i a ţ a
p a r t i c u l a r ă , î n f a m i l i e , î n c a s ă s a u î n c o r e s p o n d e n ţ ă ( ar t . 1 7 ) ,

13
Vasile Popa, I. Adamescu, op. cit., p.94.
14
Vasile Popa, I. Adamescu., op. cit., p.93.
15
Vasile Popa, Gh. Mihai, Care sunt drepturile omului şi cum le putem noi proteja ?, Editura Helicon, Bucureşti,
1994, 73.
63
libertatea de gândire, conştiinţă şi religie ( a r t . 1 8) , l i b e r t a t e a
d e o p i n i e ş i e x p r i m a r e ( ar t . 1 9 ) .
Se prevede, de asemenea, interzicerea prin lege a oricărei
p r o p a g a n d e î n f a v o a r e a r ă z b o i u l u i l a or i c e i n c i t a r e , l a
d i s c r i m i n a r e s a u v i o l e n ţ ă ( ar t . 2 0 ) . E s t e r e c u n o s c u t dr e p t u l l a l a
a d u n ă r i p a ş n i c e ( a r t . 2 1 ) ş i dr e p t u l l a a s o c i e r e l i b e r ă ( ar t . 2 2 ) . S e
r e c u n o a ş t e d r e p t u l l a c ă s ă t o r i e ş i e g a l i t a t e a d i nt r e s o ţ i ( a r t . 2 3) ,
p r e c u m ş i p r o t e j a r e a d r e p t u r i l or c o p i l u l u i ( a r t . 2 4 ) .
Se recunoaşte şţi dreptul fiecăruia de a participa la conducerea
t r e b u r i l o r p u b l i c e d i n ţ a r a s a , d e a a l e g e ş i d e a f i a l e s ( a r t . 2 5) . S e
declară faptul că toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au
d r e p t u l l a p r o t e c ţ i e e g a l ă d i n p ar t e a l e g i i ( a r t . 2 6) . A r t . 2 7 p r e v e d e
m ă s u r i p e n t r u p r o t e c ţ i a m e m b r i l or o r i c ă r or m i n o r i t ă ţ i e t n i c e ,
r e l i g i o a s e s a u l i n g v i s t i c e d e p e t er i t o r i ul u n u i s t a t .
Î n a r t . 2 8 s e p r e v e d e c r e ar e a C o m i t e t u l u i p e n t r u dr e p t u r i l e
omului, însărcinat cu supravegherea şi aplicarea măsurilor
p e v ă z u t e î n p a c t , i a r î n ar t i c o l e l e 2 9 – 4 9 s e pr e v e d e m o d a l i t a t e a
de alegere a Comitetului, atribuţiile acestuia şi mecanismele prin
care îşi exercită atribuţiile.

3 . 3 . C o n s i d e r a ţ i i c u p r i v i r e l a i n s t r u m e n t e l e j ur i d i c e
internaţionale cu caracter regional

Aşa cum rezultă din clasificare, şi pe plan regional au fost

elaborate o serie de instrumente juridice internaţionale care se referă la
protecţia juridică a drepturilor omului.

3.3.1.În Europa

Considerăm necesar să vă prezentăm mai în detaliu unele

aspecte privind instrumentele care au fost elaborate sub auspiciile
Consiliului Europei şi la care facem precizarea că încă nu suntem
parte, nefiind admişi cu statut deplin în aceasta, având numai
calitatea de invitat special.
P r i m i r e a n o a s t r ă c a m e m b r u c u dr e p t u r i d e p l i n e v a i m p u n e
r a t i f i c a r e a a c e s t o r i n s t r um e n t e i n t er n a ţ i o n a l e ş i d e a c e e a l e
p r e z e n t ă m a i c i p e n t r u a c u n o a ş t e c o n ţ i n u t u l l or ş i a l p r o b l e m e l or
ce vor trebui respectate în toată ţara noastră, unele dintre acestea
r e c l a m â n d m o d i f i c ă r i a l e l e g i s l a ţ i e i i n t er n e .

64
 a ) C o n v e n ţ i a p e n t r u s a l v g a r d a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i a
libertăţilor fundamentale

Î n c ă d e l a c r e a r e a s a , î n 1 9 4 9 , C o n s i l i u l E ur o p e i ş i - a p r o p u s
c a o b i e c t i v „ s ă r e a l i z e z e o u n i r e m a i s t r â n s ă î n t r e m e m br i s ă i , î n
s c o p u l s a l v g a r d ă r i i ş i p r o m o v ăr i i i d e a l u r i l o r ş i p r i n c i p i i l or c a r e
c o n s t i t u i e p a t r i m o n i u l l or c o m u n , c a ş i f a v o r i z a r e a p r o g r e s u l u i
lor economic şi social”. de asemenea, s-a mai înscris un obietiv
f o a r t e i m p o r t a n t : „ s a l v g a r d a r e a ş i d e z v o l t ar e a d r e p t u r i l o r o m u l u i
şi libertăţilor sale fundamentale”16.
A s u m â n d u - ş i î n c ă d e l a î nf i i n ţ a r e s a r c i n a r e d a c t ă r i i u n e i
c o n v e n ţ i i a d r e p t u r i l o r o m u l ui c a r e s ă e x t i n d ă p r e v e d e r i l e
D e c l a r a ţ i e i U n i v e r s a l e a D r e p t ur i l o r O m u l u i p e c a r e a a v u t - o
d r e p t m o d e l – C o n s i l i u l E ur o p e i a u r m ă r i t s ă d e s c h i d ă n oi c ă i d e
d e z v o l t a r e d r e p t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l ş i , p e n t r u p r i m a d a t ă , s ă cr e e z e
u n o r g a n i s m r e g i o n a l e f i c i e n t p e n t r u p r o t e c ţ i a d r e p t ur i l o r o m ul u i .
P r i n a c e a s t a , s t a t e l e m e m br e s - a u a n g a j a t n u n u m a i s ă - ş i a s u m e
anumite obligaţii, dar să şi recunoască faptul că oamenii au
drepturi care decurg dintr-o legislaţie internaţională.
C o n v e n ţ i a E u r o p e a n ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i a f o s t s e m n a t ă l a
R o m a l a 4 n o i e m b r i e 1 9 5 0 d e c ă t r e 1 5 ţ ă r i ş i a i n t r a t î n v i g o ar e l a
3 septembrie 1953. Din punct de vedere tehnic, Convenţia este un
tratat în virtutea căruia statele îşi asumă anumite obligaţii
j u r i d i c e ş i p r i n c a r e s e r e c u n o s c dr e p t u r i l e f i e c ă r e i p er s o a n e . Î n
a c e l a ş i t i m p , C o n v e n ţ i a p er m i t e p e r s o a n e l o r f i z i c e c a r e a p r e c i a z ă
c ă l e - a u f o s t î n c ă l c a t e dr e p t u r i l e s ă i n i ţ i e z e p r o c e d u r i î n f a ţ a
instituţiilor euripene prevăzute de Convenţie, împotriva statelor
responsabile de abuzuri.
Guvernele statelor părţi au obligaţia de a asigura respectarea
d r e p t u r i l o r p e r s o a n e l o r c ar e s e a f l ă s u b j ur i s d i c ţ i a l o r , d e a c r e a
c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u c a a c e s t e a s ă s e b u c ur e d i n p l i n d e
e x e r c i t a r e a t u t u r o r d r e p t u r i l or p r e v ă z u t e d e C o n v e n ţ i e . A c e s t
l u c r u a f ă c u t n e c e s a r ă i n t e r v e n ţ i a s t a t e l o r î n l e g i s l a ţ i a l or i n t e r n ă ,
astfel încât aceasta să fie în deplină concordanţă cu prevederile
Convenţiei.
În unele state, Convenţia a fost integral preluată de dreptul
i n t e r n , î n s e n s u l c ă p er s o a n e l e z a t ă s e p l â n g e u n e i i n s t a n ţ e
i n v o c â n d d i r e c t î n c ă l c a r e a dr e p t u r i l or pr e v ă z u t e d e a c e a s t a
(Germania, Elveţia şi Italia)17.

16
Vasile Popa, Gh. Mihai, op. cit., p.95.
17
Vasile Popa, Gh. Mihai, op. cit., p.93.
65
 Conform Constituţiei franceze din 1958, tratatele
internaţionale încheiate şi aprobate au valoare superioară legilor
interne. În Olanda, Convenţia este superioară constituţiei, iar în
Austria, Convenţia are valoare egală cu Constituţia18.
Chiar dacă un stat nu apreluat în dreptul intern toate
prevederile Convenţiei, el are obligaţia ca legislaţia pe care o are
s ă n u v i n ă î n c o n t r a d i c ţ i e c u a c e a s t a . c o n v e n ţ i a n u i nt e n ţ i o n e a z ă
s ă î n l o c u i a s c ă s i s t e m e l e l e g i s l a t i v e n a ţ i o n a l e , d e pr o t e c ţ i e a
d r e p t u r i l o r o m u l u i , c i s ă c o n s t i t u i e o g a r a n ţ i e i n t er n a ţ i o n a l ă c a r e
se adaugă dreptului intern.
C o n v e n ţ i a p r o t e j e a z ă pr i n p r e v e d e r i l e s a l e ur m ă t o a r e l e
d r e p t u r i c i v i l e ş i p o l i t i c e : d r e p t u l l a v i a ţ ă , dr e p t u l l a l i b e r t a t e ş i
siguranţa persoanei, dreptul la judecată echitabilă, dreptul la
respectarea vieţii particulare şi familiale, a domiciliului şi
corespondenţei, dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi
r e l i g i e , d r e p t u l l a l i b e r t a t e a d e e x p r e s i e ( i n c l u s i v l i b er t a t e a
presei), dreptul la libertatea de reuniuni şi asociere, inclusiv de a
adera la sindicate, dreptul la căsătorie şi de a forma o familie,
e g a l i a t e a î n d r e p t u r i ş i î n d a t or i r i a s o ţ i l o r , d r e p t u l l a r e s p e c t a r e a
p r o p r i e t ă ţ i i a s u p r a b u n u r i l or , dr e p t u l l a î n v ă ţ ă m â n t , d r e p t ur i
electorale, dreptul la libera circulaţie şi la alegerea reşedinţei,
d r e p t u l d e a p ă r ă s i o r i c e ţ a r ă , i n c l u s i v p r o pr i a ţ a r ă .
A l t e d r e p t u r i a l e o m u l u i d e c u r g d i n i n t er d i c ţ i a p e n t r u s t a t
s a u o r g a n e l e s a l e d e a e x e r c i t a a n u m i t e f a p t e , c u m a r f i : t o r t ur a ş i
p e d e p s e l a s a u t r a t a m e n t e l e cr u d e , i n u m a n e s a u d e g r a d a n t e ,
pedeapsa cu moartea, sclavia, servitutea şi munca forţată,
retroactivitatea legii penale, discriminări în e x e r c i t ar e a
drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie, expulzarea sau
extrădarea propriilor cetăţeni, expulzarea colectivă a străinilor.
În Convenţie se prevede că cele mai multe dintre aceste
drepturi nu trebuiau să fie limitate într-o societate democratică,
lor putându-li-se aduce o restrângere în anumite situaţii pentru a
se asigura securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea
o r d i n i i ş i p r e v e n i r e a c r i m e i , p r ot e c ţ i a s ă n ă t ă ţ i i s a u m or a l e i ,
p r o t e c ţ i a d r e p t u r i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or a l t or a a r t . 8 p a r a g r af u l 2 ; a r t . 1 0
p a r a g r a f u l 2 ; a r t . 1 1 p a r a g r a f u l 2) .
Ar t i c o l u l 1 5 d i n C o n v e n ţ i e pr e v e d e c ă î n a n u m i t e s i t u a ţ i i
deosebite (război, pericol public care ameninţă viaţa naţiunii),
s t a t u l p a r t e î n c a u z ă p o a t e l u a m ă s u r i d er o g a t o r i i d e l a pr e z e n t a
C o n v e n ţ i e n u m a i î n m ă s u r a î n c ar e s i t u a ţ i a o i m p u n e ş i c u
condiţia ca măsura să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii din
18
Vasile Popa, Gh. Mihai, op. cit., p.93.
66
dreptul internaţional. Nici în aceste situaţii nu este admisă
d e r o g a r e a d e l a a r t . 2 ( d r e p t u l l a v i a ţ ă ) , 3 ( t o r t ur a ) , 4 p a r a gr a f u l 1
( s c l a v i a ) ş i 7 ( c o n d a m n a r e a p e n t r u f a pt e n e i n cr i m i n a t e l a d a t a
s ă v â r ş i r i i l o r ) . D e s p r e l u ar e a m ă s u r i l or d e r o g a t o r i i , o r i c e s t a t
t r e b u i e s ă i n f o r m e y e S e c r e t a r u l G e n e r a l a l C o n s i l i u l u i E ur o p e i
privind măsurile luate şi motivele care au determinat aceasta,
precum şi data încetării acestei situaţii.
S e p r e c i z e a z ă î n a r t . 1 6 c ă pr e v e d e r i l e d i n C o n v e n ţ i e pr i v i n d
libertatea de expresie şi opinie, libertatea de reuniune paşnică şi
a s o c i e r e , p r e c u m ş i n e d i s c r i m i n a r e a p e b a z ă d e or i g i n e n a ţ i o n a l ă
etc., nu pot fi considerate ca interzicând statelor să impună
r e s t r â n g e r e a a c t i v i t ă ţ i i p o l i t i c e a s t r ă i n i l or .
Se precizează că nici o dispoziţie din Convenţie nu poate fi
i n t e r p r e t a t ă c a a c o r d â n d u n u i s t a t , gr u p a r e s a u i n d i v i d u n dr e p t d e
a a c ţ i o n a p e n t r u e l i m i n a r e a vr e u n u i dr e p t r e c u n o s c u t s a u p e n t r u
l i m i t ă r i m a i a m p l e d e c â t c e l e pr e v ă z u t e d e c ă t r e a c e a s t a .
R e s t r i c ţ i i l e a d u s e d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or pr e v ă z u t e î n
Convenţie pot fi aplicate numai în scopul pentru care au fost
prevăzute.
M e c a n i s m u l d e p r o t e c ţ i e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i l i b e r t ă ţ i l o r
fundamentale este asigurat de către cele două organe specializate,
create în baza art.19 din Convenţie, respectiv Comisia Europeană
a D r e p t u r i l o r O m u l u i ş i C u r t e a Dr e p t u r i l or O m u l u i . P e l â n g ă
acestea, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, care este
o r g a n d e d e c i z i e a l a c e s t e i or g a n i z a ţ i i ş i c a r e e s t e a l c ă t u i t d i n
m i n i ş t r i i a f a c e r i l o r e x t er n e a i ş ă r i l or m e m b r e s a u d i n d e l e g a ţ i i
acestora, îndeplineşte atribuţii pe această linie.
Atribuţiile şi modul de funcţionare ale acestora au fost
descrise în capitolul anterior.

c) Protocoalele adiţionale la Convenţie

Î n p e r i o a d a s c u r s ă d e l a a d o p t a r e a ş i i nt r a r e a î n v i g o a r e a
Convenţiei, ca urmare a evoluţiei şi a schimbărilor apărute în
viaţa societăţii europene, s-a impus adoptarea unor protocoale
adiţionale care o completează pe aceasta în unele domenii sau
aduc modificări de procedură. Au fost adoptate astfel şase
protocoale, după cum urmează19:
- Protocolul adiţional întocmit la Paris în 1952, completează
Convenţia cu dreptul fiecărei persoane la respectarea
b u n u r i l o r s a l e ş i d r e p t u l l a î n v ă ţ ă t ur ă ;
19
Ion Suceavă, op. cit., p.93.
67
 - P r o t o c o l u l n r . 2 , a d o p t a t l a S t r a s b o u r g î n 6 m a i 1 9 6 3 a t r i b ui e
C u r ţ i i E u r o p e n e a Dr e p t u r i l or O m u l u i d r e p t u l d e a d a a v i z
consultativ la cererea Consiliului Miniştrilor asupra unor
c h e s t i u n i j u r i d i c e p r i vi n d i n t e r p r e t ar e a C o n v e n ţ i e i ş i a
protocoalelor sale;
- Protocolul nr.4, adoptat la Strasbourg la 16 septembrie 1963,
r e c u n o a ş t e a l t e d r e p t u r i f aţ ă d e c e l e p r e v ă z u t e î n C o n v e n ţ i e ,
ş i a n u m e : n i m e n i n u p o a t e f i p r i v a t d e l i b er t a t e p e n t r u
imposibilitatea e x e r c i t ăr i i obligaţiilor contractuale,
libertatea de circulaţie şi alegerea reşedinţei, neexpulzarea
c e t ă ţ e n i l o r p r o p r i i l o r ţ ă r i , n e i n t e r z i c e r e a dr e p t u l u i d e a i n t r a
în ţara al cărui cetăţean este, neexpulzarea colectivă a
străinilor;
- Protocolul nr.6, adoptat la Strasbourg la 28 aprilie 1983,
prin care s-a abolit pedeapsa cu moartea;
- Protocolul nr.7, adoptat la Strasbourg la 22 noiembrie 1984,
p r i n c a r e s e r e c u n o a ş t e s t r ă i n u l u i c a r e l o c u i e ş t e l e g a l î nt r - o
ţară dreptul de a nu fi expulzat decât în executarea unei
decizii luate conform legii şi de a i se oferi posibilitatea de a
cunoască motivele expulzării, să ceară examinarea cazului
său şi să apară în faţa unei autorităţi competente. Excepţia
constituie situaţia când aceasta este necesară în interesul
o r d i n i i p u b l i c e s a u p e b a z a m ot i v e l o r d e s e c u r i t a t e n a ţ i o n a l ă .
Se mai recunoaşte, de asemenea, în Protocol dreptul fiecărei
persoane declarate vinovate de către o instanţă la recurs,
precum şi la o indemnizaţie în caz de anulare a unei
condamnări pentru un fapt nou descoperit, dacă
nedescoperirea nu îi este imputabilă total sau parţial. Se mai
prevede neurmărirea sau pedepsirea pentru aceeaşi faptă
pentru care a fost achitată sau condamnată o persoană,
precum şi egalitatea în drepturi şi responsabilităţi cu
caracter civil între soţi şi în relaţiile cu copiii;
- Protocolul nr.8, adoptat la Viena la 19 martie 1985, modifică
a n u m i t e d i s p o z i ţ i i a l e C o n v e n ţ i e i r ef e r i t o a r e l a pr o c e d u r a
C u r ţ i i E u r o p e n e a D r e p t ur i l o r O m u l u i .

d ) C a r t a S o c i a l ă E ur o p e a n ă

Aşa după cum a rezultat din cele de mai sus, Convenţia

e u r o p e a n ă a D r e p t u r i l o r O m u l u i r e gl e m e n t e a z ă n u m a i d r e p t u r i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e . P e n t r u a c o m p l e t a g a m a l a r g ă a d r e p t ur i l o r
o m u l u i ş i a l i b e r t ă ţ i l or f u n d a m e n t a l e ş i c u s f e r a dr e p t u r i l or
68
e c o n o m i c e ş i s o c i a l e , l a 1 8 o c t o m b r i e 1 9 6 1 , l a T or i n o , s - a s e m n a t
C a r t a S o c i a l ă E u r o p e a n ă , d o c u m e n t c a r e a i n t r a t î n v i g o ar e l a 2 6
februarie 1965.
Aşa cum se arată în preambulul Cartei, unul dintre scopurile
u r m ă r i t e d e c ă t r e C o n s i l i u l E u r o p e i e s t e „f a c i l i t a r e a p r o gr e s u l u i
economic şi social în special prin menţinerea şi realizarea pe mai
d e p a r t e a d r e p t u r i l o r o m ul u i ş i a l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e ” 2 0 .
Carta stipulează o gamă variată de drepturi economice şi
sociale, după cum urmează:
- dreptul la muncă;
- d r e p t u l l a c o n d i ţ i i d e m u n c ă dr e p t e ;
- dreptul la condiţii de muncă sigure şi sănătoase;
- dreptul la remunerare corectă;
- dreptul de asociere;
- d r e p t u l l a n e g o c i e r i c o l e c t i v e ( ş i dr e p t u l l a g r e v ă ) ;
- d r e p t u l c o p i i l o r ş i t i n e r i l or l a p r o t e c ţ i e ;
- dreptul femeilor angajate la protecţie;
- d r e p t u l l a o r i e n t a r e p r of e s i o n a l ă ;
- d r e p t u l l a p r e g ă t i r e p r of e s i o n a l ă ;
- dreptul la protecţia sănătăţii;
- dreptul la securitate socială;
- dreptul la asistenţă socială şi medicală;
- dreptul de a beneficia de bunăstare socială;
- dreptul persoanelor handicapate de a beneficia de pregătire
p r o f e s i o n a l ă , r e s t a b i l i r e ş i r e c u p e r ar e s o c i a l ă ;
- d r e p t u l f a m i l i e i l a p r ot e c ţ i e s o c i a l ă , l e g a l ă ş i e c o n o m i c ă ;
- d r e p t u l m a m e i ş i c o p i l u l u i l a pr o t e c ţ i e e c o n o m i c ă ş i s o c i a l ă ;
- d r e p t u l s t r ă i n i l o r d e a s e a n g a j a î n m u n c ă p e t e r i t or i u l a l t ui
stat;
- d r e p t u l m u n c i t o r i l or e m i g r a n ţ i ş i a f a m i l i i l or l a a s i s t e n ţ ă ş i
protecţie.
D e s i g u r c ă î n m a j o r i t a t e a ţ ă r i l or C o n s i l i u l u i E u r o p e i n i v e l u l
dezvoltării economice şi sociale este suficient pentru a asigura o
r e s p e c t a r e l a r g ă a a c e s t o r dr e p t u r i , d a r î n a c e l a ş i t i m p t r e b u i e s ă
s e ţ i n ă s e a m a ş i d e f a p t u l c ă e x i s t ă di f e r e n ţ e î n t r e u n e l e ţ ă r i
supradezvoltate şi altele mai puţin dezvoltate, ca şi între
sistemele de drept ale unor state şi prevederile Cartei Sociale,
f a p t c a r e a f ă c u t c a o p e r i o a d ă d e t i m p , s t a t e l e p ăr ţ i s ă n u f i e
o b l i g a t e s ă a c c e p t e t o a t e p r e v e d e r i l e , c i n u m a i o p ar t e d i n t r e e l e ,
c u p r i n z â n d 5 a r t i c o l e c e l p u ţ i n d i n t r - u n gr u p d e 7 , c o n s i d e r a t e c a
„ n u c l e u o b l i g a t o r i u , ( a r t . 1 – dr e p t u l l a m u n c ă , a r t . 5 – d r e p t u l l a
20
Ion Suceavă, op. cit., p.94.
69
asociere, art.6 – dreptul la negocieri colective, art.12 –
dreptul la securitate socială, art.13 – dreptul la asistenţă socială,
l e g a l ă ş i e c o n o m i c ă ş i a r t . 1 9 – d r e p t u l m u n c i t or i l o r e m i gr a n ţ i ş i
al familiilor lor la protecţie şi asistenţă”.
Carta Socială are şi un sistem propriu de supraveghere a
a p l i c ă r i i s a l e d e c ă t r e s t a t e l e p ăr ţ i . S pr e d e o s e b i r e d e s i t u a ţ i a
drepturilor civile şi politice, în aceste cazuri, acest sistem nu este
de natură juridică. Este c r e a t î n c o n f or m i t a t e c u p r e v e d e r i l e
C a r t e i u n s i s t e m d e p a t r u or g a n e , r e s p e c t i v :
- Comitetul de experţi;
- S u b c o m i t e t u l C o m i t e t u l u i S o c i a l G u v er n a m e n t a l ;
- Adunarea consultativă;
- Comitetul Miniştrilor.
A c e s t e o r g a n e p r i m e s c r a p o ar t e d e l a g u v e r n e l e s t a t e l o r p ă r ţ i
privind modul în care au realizat aplicarea prevederilor Cartei.
Î n a n u l 1 9 8 8 s - a s e m n a t u n P r o t o c o l d e c ă t r e 9 s t a t e , pr i n c a r e
s e g a r a n t e a z ă u r m ă t o a r e l e dr e p t u r i :
- d r e p t u l d e ş a n s e ş i t r a t a m e n t e g a l î n pr o b l e m a o c u p ă r i i ş i
a n g a j ă r i i f o r ţ e i d e m u n c ă f ă r ă d i s c r i m i n ăr i p e b a z ă d e s e x ;
- d r e p t u l m u n c i t o r i l or d e a l u a p ar t e ş i l a s t a b i l i r e a ş i
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a mediului;
- d r e p t u l m u n c i t o r i l or l a i n f or m a r e ş i c o n s u l t a r e î n c a d r u l
întreprinderii;
- d r e p t u l b ă t r â n i l o r l a pr o t e c ţ i e s o c i a l ă .

3.3.2. În America

C o n v e n ţ i a a m e r i c a n ă pr i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i a f o s t s e m n a t ă
la 22 noiembrie 1969 cu ocazia Conferinţei specializate
i n t e r a m e r i c a n e p r i v i n d d r e p t ur i l e o m u l u i , r e u n i t ă l a S a n J o s e , î n
Costa Rica, şi a intrat în vigoare la 18 iulie 1978. Este un
document care reglementează d r e p t ur i l e civile, politice,
economice, sociale şi culturale, recunoscute în cadrul
Or g a n i z a ţ i e i S t a t e l o r A m e r i c a n e ( O . S . A . ) .
În preambulul acestei Convenţii se afirmă scopul Convenţiei:
„ d e a c o n s o l i d a p e c o n t i n e n t î n c a d r u l i n s t i t u ţ i i l or d e m o c r a t i c e ,
un regim de libertate individuală şi de justiţie socială, bazat pe
respectul drepturilor fundamentale ale omului”21.
Se recunoaşte faptul că drepturile fundamentale ale omului sunt
d r e p t u r i c e c o n s t i t u i e a t r i b u t e a l e p er s o a n e i u m a n e ş i n u d e c u r g
d i n a p a r t e n e n ţ a l a u n a n u m i t s t a t , f a p t c a r e j u s t i f i c ă pr o t e c ţ i a
21
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, Drepturile omului, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p.96
70
internaţională a acestora prin convenţii interstatale care să
s p r i j i n e s a u s ă c o m p l e t e z e pr o t e c ţ i a a s i g u r a t ă d e l e g i s l a ţ i a i n t er n ă
a statelor.
Convenţia preia principiile consacrate în Carta O.S.A. în
D e c l a r a ţ i a a m e r i c a n ă a d r e p t ur i l o r ş i o b l i g a ţ i i l or o m u l u i ş i î n
D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l o r O m u l u i , pr i n c i p i i c a r e a u f o s t
r e a f i r m a t e ş i d e z v o l t a t e pr i n a l t e i n s t r u m e n t e u ni v e r s a l e s a u
regionale.
Î n c a p i t o l u l I d i n C o n v e n ţ i e s u n t pr e v ă z u t e o bl i g a ţ i i l e s t a t e l o r
d e a r e s p e c t a d r e p t u r i l e o m u l u i ş i s ă g a r a n t e z e e x e r c i t a r e a l or
liberă, fără nici un fel de discriminare. Statele au, de asemenea,
o b l i g a ţ i a d e a i n t r o d u c e î n l e g i s l a ţ i a l o r i n t er n ă , î n m ă s u r a î n c a r e
n u e x i s t ă , m ă s u r i l e l e g i s l a t i v e n e c e s a r e p e n t r u g a r a n t ar e a
acestora.
Î n c a p i t o l u l I I s u n t p r e v ă z u t e dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e , d u p ă
cum urmează:22
- recunoaşterea personalităţii juridice;
- dreptul la viaţă;
- dreptul la integritatea persoanei;
- interzicerea sclaviei şi servituţii;
- dreptul la libertatea şi securitatea persoanei;
- d r e p t u l l a g a r a n ţ i i j u r i di c e ;
- p r i n c i p i u l l e g a l i t ă ţ i i ş i n er e t r o a c t i v i t ă ţ i i l e g i i ;
- dreptul la despăgubire;
- p r o t e c ţ i a o n o a r e i ş i d e m n i t ă ţ i i p er s o a n e i ;
- dreptul la rectificare şi răspuns;
- dreptul de reuniune paşnică;
- dreptul la asociere;
- dreptul la ocrotirea familiei;
- dreptul la nume;
- dreptul copilului la ocrotire;
- dreptul la cetăţenie;
- d r e p t u l l a p r o p r i e t a t e pr i v a t ă ;
- dreptul la deplasare liberă şi domiciliu;
- drepturile politice;
- egalitate în faţa legii.
C a p i t o l u l I I I p r e v e d e a n g a j a m e n t u l s t a t e l o r p e pl a n i n t e r n ş i
prin cooperare internaţională de a lua măsuri care să vizeze
a s i g u r a r e a î n m o d p r o g r e s i v a d e p l i n e i f o l o s i n ţ e a d r e p t ur i l o r c e
decurg din normele economice, sociale, cele privind educaţia,
ştiinţa şi cultura enunţate de Carta O.S.A.
22
Vasile Popa, Ion Grecescu, C. Popeti, op. cit., p.97.
71
 Î n c a p i t o l u l I V , C o n v e n ţ i a r e g l e m e n t e a z ă s i t u a ţ i a î n c ar e u n
s t a t p o a t e s u s p e n d a g a r a n ţ i i l e of e r i t e p e n t r u pr o t e j a r e a
drepturilor. Astfel, în caz de război, primejdie publică sau în
orice altă situaţie de criză care ameninţă independenţa sau
securitatea unui stat, acesta va putea suspenda garanţiile cu
condiţia ca măsurile să nu contravină altor obligaţii impuse de
dreptul internaţional şi să nu atragă nici o discriminare pe motive
de rasă, sex, religie sau origine socială.
Î n a s e m e n e a s i t u a ţ i i n u s e p o a t e a u t or i z a s u s p e n d a r e a
u r m ă t o a r e l o r d r e p t u r i : dr e p t u l l a r e c u n o a ş t e r e a p er s o n a l i t ă ţ i i
juridice, dreptul la viaţă, dreptul la integritatea persoanei,
i n t e r z i c e r e a s c l a v i e i ş i s e r v i t u ţ i i , pr i n c i p i u l l e g a l i t ă ţ i i ş i
n e r e t r o a c t i v i t ă ţ i i l e g i i , l i b e r t a t e a c o n ş t i i n ţ e i ş i a r e l i gi e i ,
o c r o t i r e a f a m i l i e i , d r e p t u l l a n u m e , dr e p t u r i l e c o p i l u l u i , dr e p t u l l a
cetăţenie, drepturile politice.
S t a t u l r e s p e c t i v v a i n f or m a d e s p r e a c e a s t ă s i t u a ţ i e c e l e l a l t e
s t a t e p r i n i n t e r m e d i u l S e c r e t a r ul u i G e n e r a l a l O . S . A . c u p r i v i r e l a
d i s p o z i ţ i i l e s u s p e n d a t e , m o t i v e l e p e n t r u c a r e s - a pr o c e d a t l a
aceasta şi data limită pentru încetare.
Î n a r t . 2 9 s e p r e v e d e c ă n i c i o d i s p o z i ţ i e d i n pr e z e n t a C o n v e n ţ i e
nu poate fi interpretată ca:
- autorizând un stat parte, un grup sau individ să suprime
drepturile şi libertăţile recunoscute sau să le restrângă mai
mult decât aceasta le prevede;
- restrângând un drept recunoscut de legislaţie unui stat parte.
Î n c a p i t o l u l V s e s t a b i l e ş t e c o r e l a ţ i a d i n t r e dr e p t u r i ş i
î n d a t o r i r i , s t i p u l â n d u - s e c ă or i c e p er s o a n ă a r e î n d a t o r i r i f a ţ ă d e
f a m i l i e , c o m u n i t a t e ş i u n i t a t e , c a ş i f a pt u l c ă dr e p t u r i l e f i e c ă r e i
p e r s o a n e t r e b u i e s ă ţ i n ă s e a m a d e dr e p t u r i l e s e m e n i l o r , a s t f e l
î n c â t s ă a s i g u r e p r i n c e r i n ţ e l e l e g i i b i n e l e c o m u n î nt r - o s o c i e t a t e
democratică.
Î n c o n t i n u a r e , s u n t r e g l e m e n t a t e or g a n e l e c o m p e t e n t e p e n t r u
a s i g u r a r e a m i j l o a c e l o r d e pr o t e c ţ i e a dr e p t u r i l o r r e c u n o s c u t e ,
r e s p e c t i v C o m i s i a i n t e r a m er i c a n ă a d r e p t ur i l o r o m u l u i , a l e c ă r o r
atribuţii şi funcţionalitate au fost descrise în capitolul anterior.

3.3.3. În Africa

e ) C a r t a a f r i c a n ă a d r e p t ur i l o r o m ul u i ş i p o p o a r e l or

72
 Î n c e p u t u r i l e a p a r i ţ i e i C a r t e i af r i c a n e a dr e p t u r i l or o m u l ui ş i
popoarelor s-au realizat în anul 1961, când a avut loc colocviul
organizat de juriştii africani la Logos şi când a fost emisă ideea
e l a b o r ă r i i u n e i C o n v e n ţ i i af r i c a n e a dr e p t u r i l or o m u l u i .
Această iniţiativă a fost dusă mai departe de către autori şi
r e l u a t ă c u o c a z i a u n o r c o l o c v i i ş i s e m i n a r i i or g a n i z a t e d e O . N . U .
ş i d e c ă t r e C o m i s i a i n t e r n a ţ i o n a l ă a j u r i ş t i l or ş i a A s o c i a ţ i e i
senegaleze de studii şi cercetări juridice. A avut loc un colocviu
unde s-a constituit un „grup de urmărire”23, care avea sarcina să
implice şefii de state africane în materializarea acestei idei.
În baza acestei campanii de sensibilizare, preşedintele
S e n e g a l u l u i , L e o p o l d S e n g h o r , a p r e z e n t a t ş i o b ţ i n ut a d o p t a r e a l a
reuniunea şefilor de state şi guverne a O.N.U., ţinută la Monrovia
în 1979, unei rezoluţii care chema pe secretarul general de atunci
a l O . U . A . , E d e m K o d j a , s ă or g a n i z e z e o r e u n i u n e d e e x p e r ţ i
a f r i c a n i c a r e s ă e l a b or e z e u n pr o i e c t d e c a r t ă a f r i c a n ă a
drepturilor omului şi popoarelor, cuprinzând în acelaşi timp
o r g a n e d e p r o m o v a r e ş i pr o t e c ţ i e a dr e p t u r i l or .
Această iniţiativă s-a concretizat rapid şi, la sfârşitul anului
1 9 7 9 , s - a î n t o c m i t u n p r o i e c t c a r e , d u p ă o pr i m ă r e u n i u n e , ţ i n u t ă
la Adis Abeba de către plenipotenţiarii africani, a fost supusă
e x a m i n ă r i i l a d o u ă s e s i u n i a l e C o n f e r i n ţ e i m i ni ş t r i l o r d e j u s t i ţ i e a
O.U.A., ţinută la Boujul (Gambia) în 1980 şi 1981. Astfel, Carta
a f r i c a n ă a f o s t a d o p t a t ă ş i a i nt r a t î n v i g o a r e l a 2 1 o c t o m b r i e
1986, fiind ratificată de către majoritatea statelor membre ale
O.U.A., şi de către or g a n i z a ţ i i guvernamentale şi
neguvernamentale, având la bază o campanie de sensibilizare dusă
de către şefii de state ai O.U.A.
În preambulul Cartei se arată că statele părţi reafirmă
a n g a j a m e n t u l l o r d e a - ş i s p o r i e f or t u r i l e s p r e a o f e r i c e l e m a i b u n e
c o n d i ţ i i d e e x i s t e n ţ ă p e n t r u p o p o a r e l e af r i c a n e ş i d e a f a v o r i z a
c o o p e r a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă , r e s p e c t a r e a p r e v e d e r i l or C a r t e i O . N . U .
şi a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. De asemenea, se
recunoaşte faptul că drepturile fundamentale ale omului, sunt
fondate pe atributele persoanei umane, ceea ce justifică protecţia
internaţională a acestora. Se apreciază că drepturile civile şi
p o l i t i c e s u n t i n d i s o l u b i l e d e dr e p t u r i l e e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i
c u l t u r a l e , a t â t î n c o n c e p ţ i e , c â t ş i î n u n i v er s a l i t a t e a l o r .
P r i m a p a r t e a C o n v e n ţ i e i s e r e f er ă l a dr e p t u r i ş i î n d a t o r i r i .
P r i m u l c a p i t o l e s t e c o n s a c r a t d r e p t u r i l or o m ul u i ş i p o p o a r e l or , i ar
p r i m e l e d o u ă a r t i c o l e p r e v ă d f a p t u l c ă s t a t e l e m e m br e a l e O . U . A . ,
23
Ion Suceavă, op. cit., p.99.
73
p ă r ţ i , r e c u n o s c d r e p t u r i l e , î n d a t or i r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e p r e v ă z u t e î n
prezenta Cartă şi se angajează să ia măsuri legislative şi de altă
natură pentru a le explica. Exercitarea acestora se face fără nici
un fel de discriminare.
S u n t r e c u n o s c u t e î n c o n t i n u a r e u r m ă t o ar e l e dr e p t u r i 2 4 :
- egalitatea în faţa legii;
- inviolabilitatea persoanei;
- respectarea demnităţii fiecărei persoane;
- dreptul la libertate şi securitate a persoanei;
- dreptul la protecţie din partea legii a drepturilor sale;
- l i b e r t a t e a d e c o n ş t i i n ţ ă ş i r el i g i e ;
- dreptul de informare şi opinie;
- dreptul de asociere liberă paşnică;
- dreptul la reuniune cu alţii;
- dreptul la liberă circulaţie şi alegere a reşedinţei;
- d r e p t u l d e a p a r t i c i p a l a c o n d u c e r e a t r e b ur i l o r p u b l i c e ;
- dreptul la proprietate;
- dreptul la muncă în condiţii echitabile;
- dreptul fiecăruia de a beneficia de cea mai bună stare de
s ă n ă t a t e f i z i c ă ş i m e n t a l ă p e c ar e o p o a t e a t i n g e ;
- dreptul la învăţătură;
- dreptul la protecţia familiei;
- egalitatea în faţa legii;
- dreptul la existenţă liberă şi autodeterminare;
- dreptul la dezvoltare economică, socială şi culturală;
- dreptul de a dispune liber de bogăţiile naturale;
- d r e p t u l l a p a c e ş i s e c u r i t a t e p e p l a n n a ţ i o n a l ş i i nt e r n a ţ i o n a l ;
- d r e p t u l l a m e d i u l î n c o n j u r ă t o r pr o p i c e d e z v o l t ă r i i .
Statele părţi se obligă să promoveze şi să asigure respectarea
drepturilor şi libertăţilor din Cartă, având datoria de a garanta
i n d e p e n d e n ţ a t r i b u n a l e l or ş i d e a p e r m i t e s t a b i l i r e a ş i
p e r f e c ţ i o n a r e a i n s t i t u ţ i i l o r n a ţ i o n a l e î n s ă r c i n a t e c u pr o m o v a r e a ş i
p r o t e c ţ i a d r e p t u r i l o r ş i l i b er t ă ţ i l o r g ar a n t a t e .
Î n c a p i t o l u l a l I I - l e a s e pr e v ă d î n d a t o r i r i l e o a m e n i l or . A s t f e l ,
e s t e r e g l e m e n t a t f a p t u l c ă f i e c a r e i n di v i d a r e î n d a t o r i r i f aţ ă d e
familie şi societate, faţă de stat şi faţă de alte colectivităţi
r e c u n o s c u r e l e g a l , p r e c u m ş i f a ţ ă d e c o m u n i t a t e a i n t er n a ţ i o n a l ă .
S e a f i r m ă f a p t u l c ă d r e p t ur i l e ş i l i b er t ă ţ i l e f i e c ă r e i p e r s o a n e s e
e x e r c i t ă î n c a d r u l r e s p e c t ă r i i dr e p t u r i l or c e l o r l a l t e p e r s o a n e , a l
securităţii colective, a moralei şi interesului de a respecta şi
aprecia pe semenii săi fără nici o discriminare şi de a întreţine cu
24
Ion Suceavă, op. cit., p.100.
74
e i r e l a ţ i i c a r e s ă p e r m i t ă pr o m o v a r e a , s a l v g a r d a r e a ş i î n t ă r i r e a
respectului şi toleranţei reciproce.
Î n c o n f o r m i t a t e c u a r t . 2 9 di n C a r t ă , f i e c a r e p e r s o a n ă a r e
datoria:
- d e a a c ţ i o n a p e n t r u d e z v o l t a r e a a r m o ni o a s ă ş i p e n t r u
r e s p e c t a r e a f a m i l i e i , r e s p e c t a r e a p ă r i n ţ i l or , h r ă n i r e a ş i
ajutorarea acestora, în caz de necesitate;
- de a servi comunitatea naţională şi de a-şi pune capacitatea
fizică şi intelectuală în serviciul acesteia;
- de a nu compromite securitatea naţională a statului al cărui
cetăţean sau rezident este;
- de a apăra şi întări solidaritatea naţională;
- a p ă r a r e a ş i î n t ă r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i n a ţ i o n a l e ş i a i n t e gr i t ă ţ i i
t e r i t o r i a l e a ţ ă r i i , pr e c u m ş i d e a c o n t r i b u i l a a p ă r a r e a ţ ă r i i ,
în condiţiile stabilite de lege;
- de a munci, în măsura capacităţii sale şi de a se achita de
contribuţiile fixate de lege pentru salvgardarea intereselor
fundamentale ale societăţii.
În continuare, Carta se ocupă de măsurile de apărare a
drepturilor şi libertăţilor prevăzute de către aceasta, prin
c o n s t i t u i r e a C o m i s i e i a f r i c a n e p e n t r u d r e p t ur i l e o m u l u i ş i
popoarelor.

CAPITOLUL IV

75
 RATIFICAREA DE CĂTRE ROMÂNIA ŞI CONSACRAREA
CONSTITUŢIONALĂ A RESPECTĂRII CATEGORIILOR DE
DREPTURI

Î n c a l i t a t e d e m e m br ă a Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or U n i t e d i n
a n u l 1 9 5 5 , R o m â n i a a r a t i f i c a t m u l t e d i n i n s t r u m e n t e l e j ur i d i c e
internaţionale elaborate şi adoptate de aceasta, devenind parte la
ele.
L a 1 4 d e c e m b r i e 1 9 6 0 , C o n f er i n ţ a G e n e r a l ă a O r g a n i z a ţ i e i
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a
adoptat Convenţia pr i v i n d lupta împotriva
discriminării în domeniul învăţământului, care a intrat
î n v i g o a r e l a 2 2 m a i 1 9 6 2 , i ar R o m â n i a a r a t i f i c a t - o
prin Decretul nr.149/1964, publicat în Buletinul
Of i c i a l n r . 5 d i n 2 0 a p r i l i e 1 9 6 4 1 .
La 7 septembrie 1956, Conferinţa Consiliului Economic şi
S o c i a l a a d o p t a t C o n v e n ţ i a S u pl i m e n t a r ă r el a t i v ă l a a b o l i r e a
s c l a v i e i , a t r a f i c u l u i c u s c l a v i ş i a i n s t i t u ţ i i l o r ş i p r a c t i c i l or
a n a l o a g e s c l a v i e i , c a r e a i n t r a t î n v i g o ar e l a 3 a p r i l i e 1 9 5 7 , i a r
R o m â n i a a r a t i f i c a t - o l a 1 3 n oi e m b r i e 1 9 5 7 .
C o n v e n ţ i a p e n t r u r e pr i m a r e a t r a f i c u l u i c u f i i n ţ e u m a n e ş i a
exploatării prostituirii semenilor, aprobată de Adunarea Generală
a O r g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l or U n i t e l a 2 d e c e m b r i e 1 9 4 9 , p e c a r e l a 2 1
m a r t i e 1 9 5 0 a d e s c h i s - o s p r e s e m n a r e ş i a d e r ar e . A c e a s t a a i n t r a t
î n v i g o a r e l a 2 5 i u l i e 1 9 5 1 , i ar R o m â n i a a r a t i f i c a t - o pr i n D e c r e t u l
nr.482 din 10 decembrie 1954.
La 25 iunie 1957, Conferinţa Generală a Organizaţiei
Internaţionale a Muncii a adoptat Convenţia Internaţională asupra
Abolirii Muncii Forţate, care a intrat în vigoare la 17 ianuarie
1 9 5 9 ş i a f o s t r a t i f i c a t ă d e R o m â n i a pr i n D e c r e t u l n r . 2 1 3 / 1 9 5 7 .

4 . 1 . A n a l i z a c a d r u l u i j ur i d i c d e pr e o t e c ţ i e a dr e p t u r i l or
omului în sistemul Constituţiei României din 1991
1
Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă, Tratat de drepturile omului, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1995, p.98.
76
 Constituţia României din 1991 consacră în Titlul I o serie de
p r i n c i p i i g e n e r a l e , i n d i s p e n s a b i l e p e n t r u î n ţ e l e g e r e a i n s t i t u ţ i i l or
c e s u n t r e g l e m e n t a t e u l t e r i o r pr i n t e x t e l e c o n s t i t u ţ i o n a l e .
Înlocuirea termenului de „principii fundamentale”
( f o r m u l a r e a i n i ţ i a l ă ) c u „ pr i n c i p i i g e n e r a l e ” s e e x p l i c ă ţ i n â n d
s e a m a d e c a r a c t e r u l d e m a x i m ă g e n e r a l i t a t e a l pr i n c i p i i l o r
e n u n ţ a t e , c a ş i d e î m pr e j u r a r e a c ă C o n s t i t u ţ i a , f i i n d , pr i n
definiţie, o lege fundamentală a statului, ar fi apărut ca o
tautologie să se enunţe „principii fundamentale” pentru o lege
care este ea însăşi „fundamentală”.

4.1.1. Dispoziţii cu caracter general interesând sistemul

politic şi drepturile omului

Prevederile Titlului I, care cuprind reglementări cu caracter

g e n e r a l , a r p u t e a f i g r u p a t e î n j u r ul a p a t r u i d e i p r i n c i p a l e :
1. trăsăturile fundamentale ale statului;
2. sistemul politic al României;
3 . c e t ă ţ e n i i r o m â n i ş i r o m â n i i af l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e ;
4. statul român şi relaţiile internaţionale.
a) În ceea ce priveşte prima categorie de prevederi cu
caracter general, care privesc în mod direct statul român, este de
s e m n a l a t c ă a c e s t e t e x t e s e r ef e r ă l a t r ă s ă t u r i l e s t a t u l u i r o m â n ,
suveranitatea teritoriului, simbolul naţional, limba oficială şi
capitala ţării.
Reţine atenţia, în primul rând, prevederea potrivit căreia
R o m â n i a e s t e s t a t n a ţ i o n a l , s u v e r a n ş i i n d e p e n d e n t , u n i t ar ş i
i n d i v i z i b i l , i a r f o r m a d e g u v er n ă m â n t a s t a t u l u i e s t e r e p u b l i c a .
R o m â n i a e s t e c a r a c t e r i z a t ă c a f i i n d „ u n s t a t d e d r e p t , d e m o cr a t i c
ş i s o c i a l , î n c a r e d e m n i t a t e a o m u l u i , d r e p t ur i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e
c e t ă ţ e n i l o r , l i b e r a d e z v o l t a r e a p er s o n a l i t ă ţ i i u m a n e , d r e p t a t e a ş i
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate”2.
Caracteristicile statului român enunţate la articolul 1 sunt
deosebit d eimportantedeoarece pun în luminămai multe idei ca
suveranitatea şi independenţa ţării, unitatea şi indivizibilitatea sa,
caracterul de stat naţional, forma republicană de guvernământ,
i d e e a d e s t a t d e d r e p t ş i t r ă s ă t u r i l e d e s t a t d e m o cr a t i c ş i s o c i a l .

2
Victor Duculescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994, p.126.
77
 I d e e a d e s t a t n a ţ i o n a l r e f l e c t ă t r a d i ţ i i l e ţ ăr i i , c o n t i n u i t a t e a
p o p o r u l u i r o m â n p e t er i t o r i ul î n ă u n t r ul c ă r u i a î ş i e x e r c i t ă
suveranitatea, şi această idee nu este îndreptată împotriva nici
u n e i m i n o r i t ă ţ i , d e o a r e c e î n t r - o a c c e p ţ i e l ar g ă , n a ţ i u n e a r o m â n ă
cuprinde şi minorităţile naţionale.
Ideea statului de drept a fost consacrată de noua Constituţie
t o c m a i c a o r e a c ţ i e î m p o t r i v a o m n i p ot e n ţ e i s t a t u l u i t o t a l i t ar î n
perioada ce a premers Revoluţiei din 22 decembrie 1989, pentru
că „în condiţiile statului de drept valorile democratice apar pentru
p r i m a d a t ă c a n e m a i f i i n d ni ş t e s i m p l e e n u n ţ u r i d e c l a r a t i v e , c i
a u t e n t i c e v a l o r i , g a r a n t a t e p r i n m e c a n i s m u l a p ăr ă r i i l e g i i ” 3 .
Astfel, respectul drepturilor cetăţenilor şi pluralismul politic
devin consecinţe fireşti ale reaşezării întregii vieţi politice pe
baza principiilor dreptului.
Calificativul de stat social, solicită, şi el o precizare.
Această idee care figurează într-o serie de Constituţii moderne,
d o r e ş t e s ă p u n ă î n l u m i n ă î m p r e j ur a r e a c ă s t a t u l s e pr e o c u p ă d e
a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r t u t u r or c a t e g o r i i l or d e c e t ă ţ e n i l u â n d m ă s u r i
pentru a opri degradarea vieţii economice sau pauperizarea unor
categorii ale populaţiei.
Din art.2 rezultă că suveranitatea naţională aparţine
p o p o r u l u i , i a r e x e r c i ţ i u l s u v e r a n i t ă ţ i i s e p o a t e î nf ă p t u i p r i n
o r g a n e r e p r e z e n t a t i v e s a u pr i n r ef e r n d u m . E s t e v or b a , d e c i , d e
aşa-numita democraţie „reprezentativă”, când cetăţenii
î n c r e d i n ţ e a z ă u n o r r e p r e z e n t a n ţ i p r e r o g a t i v a l or d e a a c ţ i o n a î n
cadrul Parlamentului. Astfel nici o persoană nu poate exercita
suveranitatea în nume propriu şi nici un grup cu tendinţe
d i c t a t o r i a l e t o t a l i t a r e n u p o a t e pr e l u a p u t e r e a s u b pr e t e x t u l
exprimării intereselor naţionale.
Prevederile art.3 prezintă o ănsemnătate dintre cele mai
mari, potrivit cărora:
- teritoriul României este inalienabil;
- f r o n t i e r e l e ţ ă r i i s u n t c o n s f i i n ţ i t e pr i n l e g e o r g a n i c ă , c u
respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise
ale dreptului internaţional;
- teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în
comune, oraşe şi judeţe, în condiţiile legii, unele oraşe sunt
declarate municipii;
- p e t e r i t o r i u l r o m â n n u p ot f i s t r ă m u t a t e s a u c o l o n i z a t e
populaţii străine.

3
Victor Duculescu, op. cit., p.127.
78
 b . Î n l e g ă t u r ă c u s i s t e m u l p o l i t i c , T i t l u l I c u p r i n d e o pr e v e d e r e
fundamentală în art.8, care recunoaşte sistemul politic pluralist.
Enunţarea din Constituţie este categorică. „Partidele politice se
constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele
c o n t r i b u i e l a d e f i n i r e a ş i l a e x pr i m a r e a v o i n ţ e i p o l i t i c e a
cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea
t e r i t o r i a l ă , o r d i n e a d e d r e p t ş i p r i n c i p i i l e d e m o cr a ţ i e i ” 4 .
P a r t i d e l e c a r e n u s - a u î nr e g i s t r a t î n c o n d i ţ i i l e pr e v ă z u t e d e l e g e
n u a u c a l i t a t e l e g a l ă , i ar î n t r e pr o g r a m e l e ş i s t a t u t e l e d i f e r i t e l o r
partide şi ordinea de drept a statului nu trebuie să existe
i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i , p a r t i d e l e c a r e u r m ă r e s c s c o p u r i t ot a l i t a r e
nefiind permise de lege.
Legat de aspectul vieţii politice şi sociale este de menţionat şi
prevederea articolului 9 cu privire la sindicate. Acest text prevede
că „Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit
cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea
drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice
şi sociale ale salariaţilor”5.
Sindicatele nu pot avea atribute politice, activitatea lor
l i m i t â n d u - s e l a a p ă r a r e a dr e p t u r i l o r ş i i n t e r e s e l o r pr o f e s i o n a l e ,
e c o n o m i c e ş i s o c i a l e . I m pl i c a r e a d i r e c t ă a s i n d i c a t e l o r î n
p r o b l e m e p o l i t i c e a r r e pr e z e n t a o î n c ă l c a r e a s t a t u t u l u i l or ş i , d e
aceea, nu este permisă nici de Constituţie. Sindicatele au dreptul
s ă d i a l o g h e z e c u G u v e r n u l , c u p ar t i d e l e p o l i t i c e , d a r n u m a i î n
l i m i t e l e a t r i b u ţ i i l o r l o r , m i l i t â n d p e n t r u s o l u ţ i o n a r e a pr o b l e m e l o r
care privesc pe membri acestor organizaţii.
c . O a l t ă c a t e g o r i e d e p r o b l e m e s e r ef e r ă l a c e t ă ţ e n i a r o m â n ă
Constituţia prevede că cetăţenia română se dobândeşte, se
p ă s t r e a z ă s a u s e p i e r d e î n c o n d i ţ i i l e l e g i i ( a r t . 5 a l i n . 1) . S e e n u n ţ ă
totuşi că cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a
d o b â n d i t - o p r i n n a ş t e r e ( a r t . 5 a l i n . 2) . A c e s t t e x t s e b a z e a z ă p e
D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i . T o t u ş i L e g e a
nr.21/1991 recunoaşte posibilitatea retragerii cetăţeniei române ca
„sancţiune” cetăţeanului român care a săvârşit în străinătate
a c ţ i u n i i n c o m p a t i b i l e c u l o i a l i t a t e a f a ţ ă d e ţ a r ă , p u n â n d u- s e î n
s l u j b a u n e i p u t e r i s t r ă i n e s a u a d u c â n d g r a v e of e n s e s e n t i m e n t u l u i
demnităţii naţionale.
O prevedere legată de românii din străinătate este aceea pe care
o enunţă art.7, care dispune că „statul sprijină întărirea
4
Victor Duculescu, op. cit., p.129.
5
Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul Naţiunilor
Unite, I.R.D.O., Bucureşti, 2000.
79
l e g ă t u r i l o r c u r o m â n i i d i n af a r a f r o n t i e r e l o r ţ ăr i i ş i a c ţ i o n e a z ă
p e n t r u p ă s t r a r e a , d e z v o l t a r e a ş i e x p r i m a r e a i d e n t i t ă ţ i i l or e t n i c e ,
c u l t u r a l e , l i n g v i s t i c e ş i r e l i gi o a s e , c u r e s p e c t a r e a l e g i s l a ţ i e i
statului ai căror cetăţeni sunt”6.
A v â n d î n v e d e r e m a r e l e p o t e n ţ i a l s p i r i t u a l p e c a r e î l r e pr e z i n t ă
r o m â n i i d e p e s t e h o t a r e , e i p o t a v e a o c o n t r i b u ţ i e m a j or ă l a
p r o p a g a r e a c u l t u r i i ş i g â n d i r i i r om â n e ş t i î n a l t e ţ ăr i , d a r ş i l a
dezvoltarea relaţiilor între România şi alte state.
În legătură cu minorităţile naţionale, este recunoscut acestora
„ d r e p t u l l a i d e n t i t a t e ” . A r t i c o l u l 6 pr e c i z e a z ă c ă s e g a r a n t e a z ă
persoanelor aparţinând m i n or i t ă ţ i l o r naţionale dr e p t u l la
p ă s t r a r e a , d e z v o l t a r e a ş i e x pr i m a r e a i d e n t i t ă ţ i i l o r e t n i c e ,
c u l t u r a l e , l i n g v i s t i c e ş i r e l i g i o a s e , ş i c ă a c e s t e dr e p t u r i t r e b u i e s ă
f i e c o n f o r m e c u p r i n c i p i i l e d e e g a l i t a t e ş i d e n e d i s c r i m i n ar e î n
raport cu ceilalţi cetăţeni români. Astfel, se desprinde ideea că
s t a t u l r o m â n n u n u m a i r e c u n o a ş t e , d ar ş i g ar a n t e a z ă p e r s o a n e l o r
aparţinând minorităţilor naţionale păstrarea identităţii.
Problemele statului român în relaţiile internaţionale sunt
e n u n ţ a t e î n a r t . 1 0 c a r e pr e v e d e u r m ă t o a r e l e : „ R o m â n i a î nt r e ţ i n e ş i
dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii
b u n e d e v e c i n ă t a t e , î n t e m e i a t e p e pr i n c i p i i l e ş i p e c e l e l a l t e n o r m e
general admise ale dreptului internaţional”7.
A s t f e l r e z u l t ă c ă s e a r e î n v e d e r e f u n d a m e n t a r e a î nt r e g i i
p o l i t i c i e x t e r n e r o m â n e ş t i p e o b a z ă j u r i d i c ă , of e r i t e d e n o r m e l e ş i
p r i n c i p i i l e d r e p t u l u i i n t er n a ţ i o n a l .
P r a c t i c a R o m â n i e i î n d o m e n i u l t r a t a t e l or i n t e r n a ţ i o n a l e d u p ă
D e c e m b r i e 1 9 8 9 a a v u t î n v e d e r e î n s p e c i a l r e af i r m a r e a u n o r
valori fundamentale ale dreptului internaţional şi a tradiţiilor de
p r i e t e n i e ş i a p r o p i e r e s p i r i t u a l ă î n t r e R o m â n i a ş i o s e r i e d e ţ ăr i î n
s p i r i t u l r e s p e c t u l u i p e n t r u dr e p t u r i l e o m u l u i . A m i n t i m T r a t a t u l d e
prietenie, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica
E l e n ă , î n c h e i a t l a B u c u r e ş t i l a 2 8 n o i e m br i e 1 9 9 1 , T r at a t u l d e
p r i e t e n i e , b u n ă v e c i n ă t a t e ş i c o o p e r ar e î n t r e R o m â n i a ş i R e p u b l i c a
Turcia încheiat la Bucureşti la 19 septembrie 1991 şi Tratatul cu
privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperare între România şi
R e p u b l i c a P o l o n ă , î n c h e i a t l a B u c u r e ş t i l a 2 5 i a n u ar i e 1 9 9 3 .
Noile tratate semnate de România se corelează cu preocuparea
diplomaţiei româneşti de a se integra în circuitul european şi
mondial, în organismele internaţionale, beneficiind de sprijinul
marilor ţări democratice. Este de remarcat, astfel, că în tratatul de
6
Victor Duculescu, op. cit., p.131.
7
Victor Duculescu, op. cit., p.132.
80
î n ţ e l e g e r e a m i c a l ă ş i c o o p e r ar e î n t r e R o m â n i a ş i R e p u b l i c a
F r a n c e z ă , î n c h e i a t l a P ar i s l a 2 0 n o i e m b r i e 1 9 9 1 , F r a n ţ a s e
a n g a j e a z ă s ă f a v o r i z e z e d e z v o l t a r e a ş i a p r of u n d a r e a r e l a ţ i i l or
dintre România şi Comunităţile Europene, sprijinind încheierea
u n u i a c o r d d e a s o c i e r e î n t r e R o m â n i a ş i C . E .E . , i a r T r a t a t u l î n t r e
R o m â n i a ş i G e r m a n i a p r i v i n d c o o p e r a r e a pr i e t e n e a s c ă ş i
p a r t e n e r i a t u l î n E u r o p a î n c h e i a t l a B u c u r e ş t i l a 2 1 a pr i l i e 1 9 9 2
prevede că cele două state acordă cea mai mare însemnătate
o b i e c t i v u l u i U n i t ă ţ i i E u r o p e n e p e b a z a d r e p t ur i l o r o m u l u i ,
d e m o c r a ţ i e i ş i s t a t u l u i d e dr e p t , t o t o d a t ă G e r m a n i a v a s p r i j i n i
e f o r t u r i l e R o m â n i e i d e a s e i n t e g r a î n C o m u n i t a t e a E ur o p e a n ă .

4 . 1 . 2 . P r e v e d e r i c o m u n e t u t u r or c a t e g o r i i l o r d e d r e p t ur i

T i t l u l I I d i n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i , i n t i t u l a t „ D r e p t ur i l e ,
libertăţile şi îndatoririle fundamentale” constituie unul dintre
domeniile cele mai importante ale reglementărilor constituţionale.
El cuprinde nu numai o enumerare clară şi corespunzătoare a
drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale şi enunţă
g a r a n ţ i i d e n a t u r ă s ă a s i g u r e r e s p e c t u l f er m a l a c e s t o r a .
Elaborarea textelor a avut în vedere convenţiile internaţionale
p r i v i n d d r e p t u r i l e o m u l u i : D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t ur i l o r
O m u l u i , P a c t u l p r i v i n d dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ş i P a c t u l
privind drepturile economice şi sociale.
Titlul II cuprinde patru capitole: Capitolul I – Dispoziţii
comune, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale,
Capitolul III – Îndatoririle fundamentale şi Capitolul IV –
Avocatul Poporului.
„Dispoziţiile comune”, cu alte cuvinte prevederile
c o n s t i t u ţ i o n a l e , s u n t î n e g a l ă m ă s u r ă a p l i c a t e t u t ur o r d r e p t u r i l o r ,
libertăţilor şi îndatoririlor. În rândul acestor dispoziţii sunt
e n u n ţ a t e p r i n t r e a l t e l e : u n i v e r s a l i t a t e a d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l o r ,
principiul neretroactivităţii legilor, egalitatea în drepturi a
c e t ă ţ e n i l o r î n f a ţ a l e g i i ş i a u t or i t ă ţ i l o r p u b l i c e , p r ot e c ţ i a
c e t ă ţ e n i l o r r o m â n i a f l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e , r el a ţ i a d i n t r e d i s p o z i ţ i i l e
c o n s t i t u ţ i o n a l e ş i t r a t a t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e p r i v i t o a r e l a dr e p t u r i l e
omului etc.8
Sub titulatura dispoziţiilor comune sunt enunţate deci o serie
d e r e g l e m e n t ă r i c u c a r a c t e r g e n er a l , c o n s i d e r a t e i n d i s p e n s a b i l e
8
Vasile Popa, I. Adamescu, Drepturile omului, Editura P.U.R., 1992, p.135.

81
p e n t r u î n ţ e l e g e r e a î n t r e g i i pr o b l e m a t i c i a d r e p t u r i l o r , l i b e r t ă ţ i l o r
ş i î n d a t o r i r i l o r , r e g l e m e n t ă r i c a r e s t a t o r n i c e s c pr i n t r e a l t e l e ş i
e g a l i t a t e a t u t u r o r c e t ă ţ e n i l o r î n f a ţ a l e g i i , f ăr ă pr i v i l e g i i ş i
discriminări.
Constituţia diferenţiază regimul cetăţenilor români şi străini.
apare în acest fel o deosebire între cele două categorii de cetăţeni.
De exemplu, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot
fi ocupate numai de persoanele care au cetăţenia română şi
d o m i c i l i a z ă î n ţ a r ă , c e t ă ţ e n i i r o m â n i af l a ţ i î n s t r ă i n ă t a t e n u s u n t
o b l i g a ţ i s ă e f e c t u e z e s e r v i c i u l m i l i t ar .
Î n c e e a c e p r i v e ş t e r e g i m u l s t r ă i n i l or , t r e b u i e pr e c i z a t c ă
potrivit art.18 din Constituţie, atât cetăţenii români, cât şi
a p a t r i z i i c a r e l o c u i e s c î n R o m â n i a s e b u c ur ă d e pr o t e c ţ i a g e n er a l ă
a p e r s o a n e l o r ş i a v e r i l or . P r e v e d e r e a a r e t o t u ş i u n c a r a c t e r
general, deoarece există anumite restricţii în special legate de
d o b â n d i r e a p r o p r i e t ă ţ i l or î n m e d i u l r ur a l . C o n s t i t u ţ i a m a i p r e v e d e
că străinilor şi apatrizilor li se poate acorda sau retrage dreptul de
azil „în condiţiile legii” ei putând fi expulzaţi sau extrădaţi, aici
intervenind din nou diferenţierea între cele două categorii de
cetăţeni (români şi străini), având în vedere că cetăţenii români
n u p o t f i e x t r ă d a ţ i n i c i e x p u l z a ţ i d i n ţ ar ă . P r i n f a p t ul c ă a t â t
expulzarea, cât şi extrădarea se hotărăsc de justiţie, sunt excluse
d e l a b u n î n c e p u t m ă s u r i l e a r b i t r ar e s a u d i s c r i m i n a t o r i i .
O p r e v e d e r e d e o s e b i t d e i m p or t a n t ă c a r e s e g ă s e ş t e î n a r t i c o l u l
2 0 s e r e f e r ă l a t a r t a t e l e i n t er n a ţ i o n a l e pr i v i n d d r e p t ur i l e o m u l u i .
„ D i s p o z i ţ i i l e c o n s t i t u ţ i o n a l e pr i v i n d dr e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e
c e t ă ţ e a n u l u i ” v o r f i i n t e r pr e t a t e ş i a p l i c a t e î n c o n c o r d a n ţ ă c u
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu
c e l e l a l t e t r a t a t e l a c a r e R o m â n i a e s t e p ar t e .
D a c ă e x i s t ă n e c o n c o r d a n ţ ă î n t r e p a c t e l e ş i t r a t a t e l e pr i v i t o a r e
l a d r e p t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e o m u l u i , l a c a r e R o m â n i a e s t e p ar t e ,
ş i l e g i l e i n t e r n e , a u p r i or i t a t e r e g l e m e n t ă r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e . 9
Ar t i c o l u l 2 0 c o n s a c r ă î n m o d e x p r e s s u p r e m a ţ i a dr e p t u l u i
internaţional faţă de dreptul intern. Dispoziţiile constituţionale
urmează deci să fie interpretate în concordanţă cu Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate
la care România este parte, chiar dacă spre deosebire de alte
sisteme juridice, judecătorii români nu au dreptul să aplice direct
tratatele internaţionale, ci numai legile.

9
Victor Duculescu, op. cit., p. 143.
82
 4.1.3. Categorii de dr e p t u r i şi libertăţi fundamentale ale
cetăţenilor

Capitolul II din Titlul II al Constituţiei se ocupă de enunţarea

p r o p r i u - z i s ă a d r e p t u r i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l or f u n d a m e n t a l e , p e
p a r c u r s u l a 2 8 d e a r t i c o l e . F i e c a r e d i n t r e a c e s t e ar t i c o l e , c u
e x c e p ţ i a a r t i c o l u l u i 4 9 , c a r e s e r ef e r ă l a p o s i b i l i t a t e a r e s t r â n g e r i i
e x e r c i ţ i u l u i u n o r d r e p t u r i s a u l i b er t ă ţ i , t r a t e a z ă u n dr e p t d i s t i n c t .
A c e s t e a a r p u t e a f i s u b s u m a t e c e l or d o u ă m ar i d i v i z i u n i a l e
drepturilor omului consacrate, de altfel de cele două Pacte
adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1966, şi anume
d r e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ş i d r e p t ur i l e e c o n o m i c e ş i s o c i a l e .
1 . Î n c e e a c e p r i v e ş t e d r e p t ur i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e s u n t e n u n ţ a t e :
d r e p t u l l a v i a ţ ă ş i l a i n t e g r i t a t e a f i z i c ă ş i p s i h i c ă ( ar t . 2 2 ) ,
l i b e r t a t e a i n d i v i d u a l ă ( a r t . 2 3 ) , d r e p t u l l a a p ă r ar e ( ar t . 2 4 ) , l i b e r a
circulaţie (art.25), dreptul la viaţă intimă (art.26), inviolabilitatea
domiciliului (art.27), secretul corespondenţei (art.28), libertatea
c o n ş t i i n ţ e i ( a r t . 2 9 ) , l i b e r t a t e a d e e x p r i m ar e ( ar t . 3 0 ) , d r e p t u l l a
i n f o r m a ţ i e ( a r t . 3 1 ) , d r e p t u l l a v o t ( a r t . 3 4) , d r e p t u l d e a f i a l e s
( a r t . 3 5 ) , l i b e r t a t e a î n t r u n i r i l o r ( a r t . 3 6) , dr e p t u l l a a s o c i e r e
( a r t . 3 7 ) , i n t e r z i c e r e a m u n c i i f o r ţ a t e ( ar t 3 9 ) , dr e p t u l d e p e t i ţ i o n a r e
( a r t . 4 7 ) , d r e p t u l p e r s o a n e i v ă t ă m a t e d e o a u t o r i t a t e p u bl i c ă p r i n t r -
u n a c t a d m i n i s t r a t i v s a u pr i n n e s o l u ţ i o n a r e a î n t e r m e n u l l e g a l a
unei cereri la recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi
r e p a r a r e a p a g u b e i ( a r t . 4 8) 1 0 .
2 . Î n c a t e g o r i a d r e p t u r i l or e c o n o m i c e ş i s o c i a l e p o t f i
î n c a d r a t e : d r e p t u l l a m u n c ă ş i pr o t e c ţ i e s o c i a l ă ( a r t . 3 8) , dr e p t u l l a
o c r o t i r e a s ă n ă t ă ţ i i ( a r t . 3 3 ) , d r e p t u l l a g r e v ă ( a r t . 4 0) , pr o t e c ţ i a
p r o p r i e t ă ţ i i p r i v a t e ( a r t . 4 1) , d r e p t u l l a m o ş t e n i r e ( a r t . 4 2) , d r e p t u l
d e p r o t e c ţ i e s o c i a l ă ( ar t . 4 3 ) , p r o t e c ţ i a c o p i i l or ş i a t i n e r i l or
(art.45), protecţia persoanelor handicapate (art.46)11.
Dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e v i z e a z ă d r e p t u r i l e l e g a t e o r g a n i c d e
p e r s o a n a o m u l u i ( d r e p t u r i l e c i v i l e ) ş i d r e p t ur i l e c e v i z e a z ă
p a r t i c i p a r e a s a l a v i a ţ a p o l i t i c ă ( d r e p t ur i l e p o l i t i c e ) .
U n u l d i n d r e p t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e o m u l ui c o n s a c r a t e a t â t î n
constituţiile naţionale, cât şi în actele internaţionale este dreptul
d e p r o p r i e t a t e , c u r ef e r i r e l a c a r e H e g e l s p u n e a : „ v o i n ţ a
i n d i v i d u l u i c a p ă t ă e x i s t e n ţ ă î n f a p t n u m a i p r i n pr o p r i e t a t e ” .
Mai ales după cel de-al doilea război mondial, concepţia asupra
proprietăţii a urmat şi o altă traiectorie de dezvoltare, determinată
10
Victor Duculescu, op. cit., p.139.
11
Victor Duculescu, op. cit., p.143.
83
– p e d e o p a r t e – c h i a r d e p r i m e j d i a p e c a r e o r e pr e z e n t a p e n t r u
dreptul de proprietate privată exacerbarea funcţiei sale sociale şi
– p e d e a l t ă p a r t e – d e n o u a v i z i u n e a s u p r a d r e p t ur i l o r o m u l u i î n
g e n e r a l , a l ă t u r i d e a l t e v a l or i i n a l i e n a b i l e a l e p e r s o a n e i u m a n e ,
v i a ţ a , l i b e r t a t e a , e g a l i t a t e a î n f a ţ a l e g i i – d r e p t u l d e pr o p r i e t a t e a
fost considerat un drept fundamental al omului.
A s t f e l , D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i , p r e v e d e î n
a r t . 1 7 c ă „ O r i c e p e r s o a n ă a r e d r e p t u l l a p r o pr i e t a t e , a t â t s i n g u r ă ,
cât şi în asociaţie cu alţii. Nimeni nu poate fi lipsit în mod
a r b i t r a r d e p r o p r i e t a t e a s a ” . D e a s e m e n e a , pr i m u l P r o t o c o l
A d i ţ i o n a l l a C o n v e n ţ i a E ur o p e a n ă a D r e p t ur i l o r O m u l u i ( î n c h e i a t
l a 2 0 m a r t i e 1 9 5 2 ) d i s p u n e l a a r t . 1 a l i n . 1 c ă : „ o r i c e p er s o a n ă
fizică sau morală are dreptul să i se respecte bunurile sale.
N i m e n i n u p o a t e f i p r i v a t d e p r o pr i e t a t e a s a d e c â t d i n m o t i v e d e
u t i l i t a t e p u b l i c ă ş i î n c o n d i ţ i i l e pr e v ă z u t e d e l e g e ş i d e p r i n c i p i i l e
g e n e r a l e a l e d r e p t u l u i i n t er n a ţ i o n a l ” .
Exact în perioada în care erau adoptate actele internaţionale
menţionate, în proaspetele democraţii populare din estul Europei
o f e n s i v a r e g i m u r i l o r c o m u n i s t e î m p o t r i v a pr o p r i e t ă ţ i i p r i v a t e er a
în plină desfăşurare. Politica statelor socialiste de distrugere a
proprietăţii individuale avea cel puţin două explicaţii:
- u n a , a s c u n s ă , n i c i o d a t ă r e c u n o s c u t ă – c o n s t ă î n c ar a c t e r i s t i c a
p r o p r i e t ă ţ i i d e a f i f u n d a m e n t u l l i b e r t ă ţ i i i n d i v i d ul u i ,
- a doua, declarată şi îndelung argumentată ideologic – se
r e f e r e a l a s u p e r i o r i t a t e a p r o pr i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e a s u p r a c e l e i
individuale.
Î n R o m â n i a , d u p ă o e v o l u ţ i e l e g i s l a t i v ă m ar c a t ă m a i a l e s d e
spiritul liber al Codului civil de la 1864 şi al Constituţiei din
1 9 2 3 , p r o p r i e t a t e a p r i v a t ă a f o s t s u p u s ă u n u i pr o c e s d e d e s f i i n ţ a r e
s i s t e m a t i c ă , d e s f ă ş u r a t î nt r - u n c o n t e x t c o n s t i t u ţ i o n a l , a l e c ă r u i
p r e v e d e r i î n m a t e r i e , d e o i p o cr i z i e f ăr ă m a r g i n i , n u a u f o s t
r e s p e c t a t e n i c i o d a t ă . D u p ă c u m e s t e c u n o s c u t , pr o c e s u l a î n c e p u t
c u n a ţ i o n a l i z a r e a m i j l o a c e l o r d e p r o d u c ţ i e ş i a b ă n c i l o r , a u ur m a t
u n i t ă ţ i l e d e î n v ă ţ ă m â n t , c e l e s a n i t a r e , f ar m a c i i l e , c i n e m a t o g r a f e l e
şi nu în ultimul rând, locuinţele; în paralel s-a desfăşurat desigur
procesul de transformare socialistă a agriculturii, astfel încât la
jumătatea deceniului 7, proprietatea socialistă era pretutindeni.
A s a l t u l a s u p r a p r o p r i e t ă ţ i i pr i v a t e a r e î n c e p u t ş i m a i v i o l e n t ,
c u l m i n â n d c u c e l e b r e l e l e g i n r . 4 d i n 1 9 7 3 ( c ar e i n t e r z i c e a s ă a i î n
proprietate mai mult de două locuinţe, sub sancţiunea trecerii
c e l e i d e - a d o u a î n p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i ) , 5 8 ş i 5 9 di n 1 9 7 4 ( c a r e
a u i n t e r z i s c i r c u l a ţ i a j u r i d i c ă a t e r e n ur i l o r pr i n a c t e î nt r e v i i ) ,
84
p r e c u m ş i D e c r e t u l nr . 2 2 3 / 1 9 7 4 ( c a r e pr e v e d e a t r e c e r e a î n
p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i a i m o b i l e l or c e l o r c a r e p l e c a u d ef i n i t i v î n
s t r ă i n ă t a t e s a u , d e ş i p l e c a u t e m p or a r , n u s e m a i r e î nt o r c e a u î n
ţară).
Î n a c e s t d i n u r m ă c a z s e î n c a l c ă u n a l t dr e p t f u n d a m e n t a l a l
c e t ă ţ e a n u l u i : d r e p t u l l a l i b e r a c i r c u l a ţ i e . U r m ar e a a c e s t o r
naţionalizări de imobile pe considerentul plecării din ţară a
proprietarilor, după 1990, practica instanţelor judiciare a cunoscut
zeci de mii de cazuri în care s-au anulat aceste titluri de
e x p r o p r i e r e a l e s t a t u l u i c a f i i n d n e v a l a b i l e , pr i n s o l u ţ i i l e a d o p t a t e
î n c e r c â n d u - s e o r e p a r a r e a dr e p t u r i l or d e pr o p r i e t a t e a t â t d e gr a v
afectate.
Odată cu revoluţia din 1989 s-a abolit regimul comunist şi
odată cu el au fost suprimate treptat aproape toate reglementările
r e s t r i c t i v e s a u o p r e s i v e c u pr i v i r e l a v i a ţ ă , l i b er a c i r c u l a ţ i e ,
proprietate.
E s t e d e r e m a r c a t , c a o p r e v e d e r e c o m u n ă a t u t u r or c a t e g o r i i l o r
de drepturi la care ne-am referit, dispoziţia din articolul 49 al
C o n s t i t u ţ i e i , r e f e r i t o a r e l a r e s t r â n g er e a e x e r c i ţ i u l u i u n o r dr e p t u r i
s a u l i b e r t ă ţ i . A c e a s t a n u p o a t e f i e f e c t u a t ă d e c â t pr i n l e g e , î n
situaţii deosebite, cum ar fi apărarea siguranţei naţionale, a
ordinii, prevenirea unei calamităţi, a unui sinistru etc. Trebuie
semnalată şi dispoziţia potrivit căreia „restrângerea trebuie să fie
proporţională cu situaţia care a determinat-o, neputându-se aduce
a t i n g e r e î n s ă ş i e x i s t e n ţ e i d r e p t u l u i s a u a l i b er t ă ţ i i î n c a u z ă ” 1 2 .
După cum subliniază profesorul Ioan Muraru, aceste
reglementări traduc în viaţă prevederile celor două pacte
i n t e r n a ţ i o n a l e c u p r i v i r e l a d r e p t ur i l e o m u l u i , c a r e p e r m i t
asemenea limitări, cu condiţia de a fi necesare într-o societate
d e m o c r a t i c ă p e n t r u a p r o t e j a a n u m i t e v a l o r i ş i f ăr ă a c r e a
disproporţii în raport de situaţia care a determinat adoptarea
a c e s t o r m ă s u r i . D e a c e e a „ C o n s t i t u ţ i a l i m i t e a z ă c h i ar l e g e a d e
r e s t r â n g e r e d o a r l a a n u m i t e s i t u a ţ i i c l a r d ef i n i t e ş i d e o
incontestabilă importanţă. Aceste situaţii nominalizate de către
a r t . 4 9 i m p l i c ă a p ă r a r e a u n o r v a l o r i s o c i a l e ş i u m a n e c a r e pr i n
r o l u l l o r p o t l e g i t i m a m ă s u r i d e n a t ur a c e l or m e n ţ i o n a t e . Î n f i n e ,
art.49 impune încă alte două restricţii, care, desigur, sunt
c u m u l a t i v e , ş i a n u m e c a r e s t r â n g e r e a s ă f i e pr o p o r ţ i o n a l ă c u
situaţia care a determinat-o şi să nu aducă atingere existenţei
dreptului sau libertăţii”13.
12
Victor Duculescu, op. cit., p.148.
13
Victor Duculescu, op. cit., p.149.
85
 4.1.4. Îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor

Î n c a p i t o l u l 3 d i n T i t l ul I I a l C o n s t i t u ţ i e i R o m â n i e i s u n t
înscrise îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Îndatoririle fundamentale constau în fidelitatea faţă de ţară,
respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, dreptul şi
o b l i g a ţ i a d e a a p ă r a ţ a r a , c o n t r i b u ţ i a pr i n i m p o z i t e ş i t a x e l a
cheltuielile publice.
În legătură cu îndatoririle fundamentale trebuie observat că
unele dintre acestea privesc exclusiv pe cetăţenii români, ca de
p i l d ă f i d e l i t a t e a f a ţ ă d e ţ ar ă , a p ă r a r e a ţ ă r i i o r i p r e s t a r e a u n o r
contribuţii financiare. Respectarea legilor este obligatorie, atât
pentru cetăţenii români, cât şi pentru străini şi apatrizi, care
t r e b u i e , î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e ar t . 5 4 d i n C o n s t i t u ţ i e s ă - ş i
exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă,
fără a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
Capitolul despre îndatoririle fundamentale întregeşte
prevederile legate de drepturi şi libertăţi, deoarece într-un stat de
drept, într-o societate democratică, este firesc ca să fie
recunoscute, în primul rând drepturile şi libertăţile omului,
enunţându-se însă, totodată şi un sistem de îndatoriri, cetăţeanul
devenind însuşi o componentă a marelui mecanism al societăţii,
e s t e d a t o r c u o s e r i e d e î n d a t or i r i f a ţ ă d e s o c i e t a t e a c a r e î i a s i g u r ă
un număr de drepturi şi libertăţi de care să se bucure fără nici un
f e l d e d i s c r i m i n ă r i s a u o pr e l i ş t i , î n d a t or i r c a r e r e pr e z i n t ă , î nt r - u n
f e l , o a l t ă f a ţ e t ă , u n a l t a s p e c t a l dr e p t u r i l or ş i l i b e r t ă ţ i l o r
cetăţeneşti.

4.2. Unele consideraţii în legătură cu prevederile

c o n s t i t u ţ i o n a l e c e p r i v e s c d r e p t ur i l e o m u l u i

O pr i v i r e d e a n s a m b l u a s u p r a m o d u l u i î n c a r e s u n t r e g l e m e n t a t e
drepturile şi libertăţile în noua Constituţie a României atestă
p r e o c u p a r e a m e r i t o r i e d e a s e c o n f er i a c e s t o r a u n c o n ţ i n u t r e a l ş i
concret, depăşindu-se sloganurile publicitare şi emfaza cu care
e r a u t r a t a t e a c e s t e d r e p t u r i î n c o n s t i t u ţ i i l e a n t e r i o ar e .
Observăm, cu toate acestea, că date fiind condiţiile în care a
fost elaborată Constituţia din 1991, nu toate textele apar ca fiind
la fel de suficient elaborate.

86
 1 . Î n u n e l e c a z u r i , e n u n ţ ur i l e pr i n c a r e s u n t d e f i n i t e d r e p t u r i l e
c i v i l e ş i p o l i t i c e , c a ş i g ar a n t a r e a l or , d i f e r ă c a t er m i n o l o g i e f a ţ ă
de Declaraţia Universală a D r e p t ur i l o r O m u l ui , Pactul
i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i v i r e l a dr e p t u r i l e c i v i l e ş i p o l i t i c e ,
Documentul de la Copenhaga sau Carta de la Paris. Astfel,
articolul 49 al Constituţiei care precizează situaţiile în care poate
f i r e s t r â n s e x e r c i ţ i u l u n o r d r e p t ur i , d i f er ă d e pr e v e d e r i l e
a r t i c o l u l u i 4 d i n P a c t u l i n t e r n a ţ i o n a l c u p r i vi r e l a d r e p t u r i l e c i v i l e
ş i p o l i t i c e s u n t m u l t m a i t r a n ş a n t e , r ef e r i n d u- s e n u m a i l a „ u n
pericol public excepţional care ameninţă existenţa naţiunii”14, şi
c a r e e s t e „ p r o c l a m a t pr i n t r - u n a c t o f i c i a l ” . D o c u m e n t u l d e l a
C o p e n h a g a r e i a a c e s t e i d e i , pr e c i z â n d c ă m ă s u r i l e d e r o g a t o r i i n u
vor putea cuprinde „discriminări întemeiate numai pe rasă,
c u l o a r e , s e x , l i m b ă , r e l i g i e , o r i gi n e s o c i a l ă s a u a p a r t e n e n ţ ă l a o
minoritate”15.
Î n c o m p a r a ţ i e c u a r t i c o l u l 2 3 d i n C o n s t i t u ţ i e , c a r e s e r ef e r ă l a
l i b e r t a t e a i n d i v i d u a l ă , ar t i c o l u l 9 d i n P a c t a d u c e p r e c i z a r e a c ă
o r i c e p e r s o a n ă c a r e a f o s t v i c t i m a u n e i ar e s t ă r i s a u d e t e n ţ i i
ilegale are dreptul la o despăgubire.
N u s e r e g ă s e s c î n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i n i c i pr e v e d e r i l e
î n s c r i s e î n a r t i c o l u l 1 0 a l P a c t u l u i , c a r e s e r ef e r ă l a d r e p t ur i l e
d e ţ i n u ţ i l o r , l a m o d u l î n c a r e t r e b u i e t r a t a t e p er s o a n e l e a f l a t e î n
detenţie.
Ar t i c o l u l 1 5 p c t . 2 d i n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i p r e v e d e c ă „ L e g e a
d i s p u n e n u m a i p e n t r u vi i t o r , c u e x c e p ţ i a l e g i i p e n a l e m a i
f a v o r a b i l e ” , i a r a r t i c o l u l 1 5 d i n P a c t pr e c i z e a z ă c ă „ N i m e n i n u v a
fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care care nu constituiau
u n a c t d e l i c t u o s , p o t r i vi t dr e p t u l u i n a ţ i o n a l s a u i nt e r n a ţ i o n a l , î n
momentul în care au fost săvârşite”16.
S u s c e p t i b i l e d e c o m p l e t ă r i s e p a r ş i p r e v e d e r i l e r e f e r i t o ar e l a
drepturile electorale. Articolele 34 şi 35 din Constituţia României
s e r e f e r ă l a d r e p t u l d e a f i a l e s , f ăr ă a m e n ţ i o n a s o r g i n t e a a c e s t o r
drepturi, şi anume dreptul fiecărui cetăţean, fără nici un fel de
discriminare, de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie
d i r e c t , f i e p r i n i n t e r m e d i u l u n o r r e pr e z e n t a n ţ i l i b e r a l e ş i 1 7 .
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de
A d u n a r e a G e n e r a l ă a O . N . U . l a 1 0 d e c e m b r i e 1 9 4 8 , i n d ef e r e n t d e
ideologie a fost unanim, în a recunoaşte principiul prezumţiei de
14
Victor Duculescu, op. cit., p.151.
15
Victor Duculescu, op. cit., p.169.
16
Vasile Popa, I. Adamescu, Drepturile omului, Editura P.U.R., 1994, p.98.
17
Adrian Năstase, Drepturile omului – religie a sfârşitului de secol, Institutul Român pentru drepturile omului,
Bucureşti, 1992, p.79.
87
nevinovăţie, ca drept fundamental consacrat în art.11 punctul 1.
P r e z u m ţ i a d e n e v i n o v ă ţ i e e s t e d ef i n i t ă a s t f e l : „ o r i c e p e r s o a n ă
a c u z a t ă d e c o m i t e r e a u n u i a c t c u c a r a c t e r p e n a l a r e dr e p t u l s ă f i e
presupusă nevinovată până când vinovaţia sa va fi stabilită în mod
legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate
garanţiile necesare apărării sale”.
Î n t r u c â t d r e p t u r i l e o m u l u i p o t f i g r u p a t e î n dr e p t u r i p o l i t i c e ş i
civile şi în drepturi economice , sociale şi culturale, după 37 de
ani de la 11 decembrie 1966, Adunarea Generală a O.N.U. a reuşit
să adopte două pacte care să includă cele două categorii de
drepturi. Prezumţia de nevinovăţie a fost înscrisă în art.14 pct.2
din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice
r a t i f i c a t d e ţ a r a n o a s t r ă p r i n D e c r e t u l n r . 2 1 2/ 1 9 7 4 .
Potrivit art.14 pct.2, aşa cum a fost tradus în Decretul
nr.212/1974, prezumţia de nevinovăţie este definită astfel: „orice
p e r s o a n ă a c u z a t ă d e s ă v â r ş i r e a u n e i i nf r a c ţ i u n i e s t e pr e z u m a t ă a f i
nevinovată cât timp culpabilitatea sa nu a fost stabilită în mod
legal”.
După 200 de ani de la înscrierea prezumţiei de nevinovăţie
între principiile consacrate de Revoluţia Franceză în „Declaraţia
Dr e p t u r i l o r O m u l u i ş i C e t ă ţ e a n u l u i ” , a c e s t p r i n c i p i u a f o s t î n s c r i s
ş i î n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i . P r i n r e c u n o a ş t e r e a a c e s t u i pr i n c i p i u c u
valoare de drept fundamental şi garanţie, care a mărit
p o s i b i l i t ă ţ i l e d e a p ă r a r e a d r e p t ur i l o r p e r s o a n e i f i i n d i n c l u s î n
cadrul libertăţii individuale la art.23 pct.8 din Constituţia
României din 1991. Prezumţia de nevinovăţie a fost privită nu
n u m a i c a u n d r e p t f u n d a m e n t a l d i s t i n c t m e n i t s ă o cr o t e a s c ă
l i b e r t a t e a p e r s o a n e i ş i s ă g a r a n t e z e î n c ur s u l p r o c e s u l u i p e n a l
aplicarea altor principii: publicitatea şedinţei şi a dreptului la
apărare. Mai mult, în Documentul Reuniunii de la Copenhaga a
C o n f e r i n ţ e i p e n t r u d i s c r i m i n a r e u m a n ă a C S C E di n 2 9 i u n i e 1 9 9 0
s e a r a t ă c ă : „ î n t r e p r i n c i p i i l e j u s t i ţ i e i e s e n ţ i a l e p e n t r u e x pr e s i a
c o m p l e t ă a d e m n i t ă ţ i i i n t e r n e a p e r s o a n e i u m a n e ş i a dr e p t u r i l or
e g a l e i n a l i e n a b i l e a t u t u r or f i i n ţ e l o r u m a n e e s t e î n s c r i s ă
prezumţia de nevinovăţie”. Menţionăm că la adoptarea acestui
document a participat şi România.
Î n l i t e r a t u r a p r o c e s u a l ă p e n a l ă s - a ar ă t a t c ă pr i n a d o p t a r e a
p r i n c i p i u l u i p r e z u m ţ i e i d e n e v i n o v ă ţ i e c a pr i n c i p i u d e b a z ă
distinct de celelalte drepturi care şi ele garantează libertatea
persoanei, dreptul la apărare, respectarea demnităţii umane, se
p r o d u c o s e r i e d e r e s t r u c t ur ă r i a l e p r o c e s u l u i p e n a l ş i a c o n c e p ţ i e i
organelor judiciare care trebuie să răspundă următoerelor cerinţe:
88
 - v i n o v ă ţ i a s e s t a b i l e ş t e î n c a d r ul u n u i p r o c e s , c u r e s p e c t a r e a
garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu
înseamnă şi stabilirea vinovăţiei;
- sarcina probei incumbă organelor judiciare, motiv pentru
care interpretarea dosarelor se face în fiecare etapă a
p r o c e s u l u i p e n a l , c o n c l u z i i l e u n u i or g a n j u d i c i ar f i i n d
o b l i g a t o r i i ş i d e f i n i t i v e p e n t r u ur m ă t o a r e a f a z ă a pr o c e s u l u i ;
- l a a d o p t a r e a u n e i h o t ăr â r i d e c o n d a m n a r e , p â n ă l a r ă m â n e r e a
definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la
a d o p t a r e a u n e i h o t ă r âr i d e f i ni t i v e d e c o n d a m n a r e , p r e z u m ţ i a
de nevinovăţie este răsturnată cu efecte erga omnes;
- hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe
de vinovăţie, iar în caz de îndoială ce nu poate fi înlăturată
prin probe trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare;
- luarea măsurilor preventivenu se poate face decât în cazurile
strict enumerate şi în condiţiile stabilite de lege, prin
a c e a s t a a s i g u r â n d u- s e c a r a c t e r ul d e e x c e p ţ i e a l r e s t r â n g e r i i
libertăţii individului până la stabilirea deplină a vinovăţiei.
Deci, suntem pentru îndeplinirea în viitoarea legislaţie
p r o c e s u a l ă p e n a l ă a p r e z u m ţ i e i d e n e v i n o v ă ţ i e c a dr e p t
f u n d a m e n t a l d i s t i n c t , c a r e g u l ă d e b a z ă d i s t i n c t ă , f i i n d l a f el d e
i m p o r t a n t ă c a ş i d r e p t u l d e a p ă r a r e , a c ă r u i ar g u m e n t ş i m i j l o c d e
r e a l i z a r e e s t e , i n d i f e r e n t d a c ă a c u z a t u l ar e s a u n u a p ă r ă t o r .
O p t ă m c a î n c o d u l d e pr o c e d u r ă p e n a l ă s ă f i e î n s c r i s ă
formularea următoare: „Orice persoană este prezumată a fi
n e v i n o v a t ă , î n c u r s u l ur m ă r i r i i p e n a l e ş i a l j u d e c ă ţ i i , c â t t i m p
v i n o v ă ţ i a s a n u a f o s t s t a b i l i t ă p o t r i vi t l e g i i ” .
Î n c e p r i v e ş t e l o c u l p e c a r e s ă - l o c u p e pr e z u m ţ i a d e n e v i n o v ă ţ i e
opinăm ca dreptul de apărare şi prezumţia de nevinovăţie, fiind
drepturi care au dublu sens de nevinovăţie să fie înscrisă după
principiul dreptului la apărare. Această aşezare nu constituie o
ierarhizare, ci o exprimare a caracterului de garanţie a acestui
d r e p t p e n t r u c e l e l a l t e dr e p t u r i î n s c r i s e c a r e g u l i d e b a z ă a l e
procesului penal.
Af i r m a r e a , î n p r o c e s u l p e n a l , a l i b e r t ă ţ i i i n d i v i d u a l e c a
e x p r e s i e a s t ă r i i n a t u r a l e a om u l u i n ă s c u t l i b e r , a î n s e m n a t ş i
înseamnă o luptă între realitatea faptului şi realitatea dreptului,
nefiind suficientă consacrarea normativă câtă vreme într-o
permanentă răzvrătire realitatea faptului tinde să se desfăşoare în
a f a r a ş i p e l â n g ă r e a l i t a t e a n o r m a t i v u l u i j ur i d i c . A c e a s t ă n e g a r e a
juridicului de către realitatea de fapt poate avea un conţinut
novator în măsura în care relaţiile sociale o iau înaintea relaţiilor
89
j u r i d i c e î n v e c h i t e d e t e r m i n â n d s c h i m b a r e a c a d r u l u i j ur i d i c , d a r
fenomenul poate fi privit şi invers, în sensul că imobilismul unor
practici sociale conservatoare împiedică realizarea unor relaţii
j u r i d i c e c u c o n ţ i n u t n o v a t or .
După cum se ştie, după aderarea la Statutul Consiliului Europei
la 7 mai 1993, România, prin organul său legislativ suprem –
P a r l a m e n t u l – a d o p t â n d L e g e a nr . 3 0 / 1 9 9 4 a r a t i f i c a t C o n v e n ţ i a ş i
Protocoalele adiţionale, care au intrat în vigoare pentru România
în 20 iunie 1994, dată la care reprezentantul ţării noastre la
Strasbourg a depus instrumentul de ratificare a acestor tratate
internaţionale la secretarul general al Consiliului Europei. De la
a c e a s t ă d a t ă ş i c e t ă ţ e n i i r o m â n i , a l e c ă r or d r e p t u r i a u f o s t
nesocotite sau încălcate de autorităţile statului român, au acces
d i r e c t , d u p ă e p u i z a r e a c ă i l or d e a t a c i n t e r n e , l a C o m i s i a ş i l a
C u r t e a E u r o p e a n ă a Dr e p t u r i l o r O m ul u i c h e m â n d î n j u d e c a t ă c h i a r
Statul român. Plângerile cetăţenilor români împotriva statului
român pentru încălcări ale drepturilor recunoscute şi apărate prin
convenţie sau protocoale adiţionale nu au întârziat să apară, toate
a c e s t e a p r i v i n d p r e t i n s e l e î n c ă l c ă r i a l e dr e p t u l u i d e p r o pr i e t a t e
g a r a n t a t e x p r e s d e P r o t o c o l u l nr . 1 , p r o d u s e d u p ă i nt r a r e a î n
vigoare a Convenţiei şi pentru România.
Î n c o n t e x t u l s o c i a l - p o l i t i c di n R o m â n i a p o s t d e c e m b r i s t ă ,
î n t â r z i e r e a s o l u ţ i o n ă r i i r e s t i t u i r i i b u n ur i l o r pr e l u a t e a b u z i v d e
regimul comunist a generat vii nemulţumiri în rândul foştilor
proprietari şi a proprietarilor deposedaţi sau a moştenitorilor
acestora.

2 . Î n a n u m i t e c a z u r i , C o n s t i t u ţ i a n u a r e z o l v a t u n e l e p r o bl e m e
c o n t r o v e r s a t e m u ţ u m i n d u - s e d o a r s ă p r e c i z e z e c ă e l e v or f i
r e g l e m e n t a t e „ p r i n l e g e ” . A ş a d e p i l d ă , a r t i c o l u l 2 9 p c t . 3 di n
C o n s t i t u ţ i e c o n s a c r ă l i b e r t a t e a c u l t e l or r el i g i o a s e , m e n ţ i o n â n d
î n s ă c ă o r g a n i z a r e a c u l t e l or s e v a f a c e p o t r i v i t s t a t u t e l o r pr o p r i i
„în condiţiile legii” (lege care nu a fost încă adoptată). Articolul
1 2 p c t . 3 d i n C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i p r e v e d e d r e p t u l p er s o a n e l o r
a p a r ţ i n â n d m i n o r i t ă ţ i l o r n a ţ i o n a l e d e a î n v ă ţ a l i m b a l o r m a t er n ă ş i
dreptul de a putea fi instruite în această limbă, precizând imediat
c ă m o d a l i t ă ţ i l e d e e x e r c i t a r e a a c e s t o r dr e p t u r i s e s t a b i l e s c pr i n
lege. Se remarcă în general, că întreaga problematică a
învăţământului (organizarea învăţământului r el i g i o s ,
r e c u n o a ş t e r e a i n s t i t u ţ i i l or d e î n v ă ţ ă m â n t p a r t i c u l a r e t c . ) e s t e
insuficient precizată.

90
 O u l t i m ă m e n ţ i u n e p e c a r e d or i m s ă o f a c e m e s t e a c e e a c ă î n
legislaţia penală română nu există un text prin care să fie
i n c r i m i n a t e a c t e l e d e t e r or i s m . A e x i s t a t o p r e o c u p a r e î n a c e s t s e n s
în zilele imediat următoare Revoluţiei din decembrie 1989, dar ea
n u s - a f i n a l i z a t î n c a d r u l u n ui a c t n or m a t i v .

CONCLUZII

D i n c e l e a r ă t a t e î n a c e a s t ă l u c r ar e , s e c o n s t a t ă c ă m a r e a
majoritate a reglementărilor internaţionale în materie de
drepturile omului au apărut în ultimul secol, perioadă care a avut
şi va avea o importanţă deosebită în evoluţia omenirii,
p r o m o v a r e a ş i r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r o m u l u i , s - a t r a n s f or m a t
91
într-o adevărată religie a perioadei pe care o traversăm la
începutul mileniului III.
Există azi un consens cvasigeneral realizat de Naţiunile Unite
ş i î n i n s t i t u ţ i i l e s a l e s p e c i a l i z a t e , d ar ş i î n f o n d ur i a c a d e m i c e
asupra faptului că numai prin respectarea d r e p t ur i l o r
fundamentale ale fiecărei persoane umane, marile probleme ale
contemporenaităţii, dezvoltarea economică şi socială, securitatea,
independenţa naţională şi altele îşi pot găsi o temeinică şi
durabilă rezolvare.
I n t e r e s u l c o m u n i t ă ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e f aţ ă d e pr o b l e m a t i c a
d r e p t u r i l o r o m u l u i e s t e d o v e d i t d e p r o l i f e r a r e a d r e p t ur i l o r
recunoscute, peste 60, de numărul mare de instrumente juridice
internaţionale care le consacră – circa 100 – dar şi de
mecanismele de protecţie şi a organismelor care veghează la
respectarea lor, în rândul cărora asociaţiile neguvernamentale
joacă un rol important.
A c e s t e a t i n d s ă p r ot e j e z e f i i n ţ a um a n ă î n t o a t e s i t u a ţ i i l e
p o s i b i l e î n c a r e s e p o t a f l a s u b a u t or i t a t e a u n u i s t a t s a u î n p u t e r e a
a c e s t u i a , î n t i m p d e p a c e s a u î n p e r i o a d a d e c o n f l i c t ar m a t , d e
tulburări interne în situaţii de dezastru şi catastrofe naturale sau
tehnologice.
C o n s a c r a r e a c o n c e p t u l u i d e d r e p t ur i a l e om u l u i î n C a r t a O . N . U .
ş i î n a c t e l e c o n s t i t u t i v e a l e u n or or g a n i z a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e c u
vocaţie de universalitate şi detaliere sub formă de principii în
D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a Dr e p t u r i l or O m u l u i , c o n s i d e r a t pr i m u l
document programativ care a stat la baza sistemului juridic al
drepturilor omului a reprezentat rezultatul evoluţiei societăţii în
general.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a jucat un rol
i m p o r t a n t î n p r o c e s u l d e pr o m o v a r e ş i g a r a n t a r e a d r e p t u r i l o r
omului, astfel încât 43 de state au pus-o la baza Constituţiei lor.
C o n v e n ţ i a e u r o p e a n ă d e s a l v g a r d a r e a d r e p t ur i l o r o m u l u i ş i
libertăţilor fundamentale, adoptată de Consiliul Europei la
0 4 . 0 9 . 1 9 5 1 , C o n v e n ţ i a a m e r i c a n ă p r i v i n d d r e p t ur i l e o m u l u i ş i c e l e
p a t r u c o n v e n ţ i i d e l a G e n e v a pr i v i n d v i c t i m e l e d e r ă z b o i , a u l u a t -
o drept model, iar întregul sistem de convenţii în materie ,
elaborate în cadrul O.N.U., s-au inspirat din ea.
Aşa cum declara fostul director al Centrului Naţiunilor Unite
pentru Drepturile Omului de la Geneva şi secretar adjunct al
O . N . U . , J a n M o r t e u s o u , c o d i f i c a r e a î n m a t er i e s - a î n c h e i a t î n l i n i i
generale.

92
 Î n u l t i m u l t i m p , s e c o n s t a t ă o r e v i z u i r e a p o z i ţ i i l or a n t e r i o a r e ,
c h i a r d i n p a r t e a p r o m o t o r i l o r f er v e n ţ i a i d r e p t u r i l o r ş i ş i
libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, cei ce au susţinut
vehement afirmarea şi respectarea dreptului de liberă circulaţie a
p e r s o a n e l o r , p e f o n d u l pr o b l e m e l o r d e o s e b i t e cr e a t e p e n t r u u n e l e
ţări de către fenomenul migraţional est-vest, au început să bată în
r e t r a g e r e ş i s ă p r o m o v e z e l e g i s l a ţ i i c ar e s ă - l s t o p e z e .
D a c ă î n i d e o l o g i a ş i î n p o l i t o l o g i a ş i e c o n o m i a d e or i e n t a r e
c o m u n i s t ă , î n p l a n u l f o r m a l i z ă r i i s - a p u s a c c e n t u l p e dr e p t u r i l e
e c o n o m i c e î n u l t i m a p e r i o a d ă s e d e t a ş e a z ă p r i or i t a t e a d r e p t ur i l o r
şi libertăţilor civile şi politice, mai ales în statele în care
afirmarea acestora a fost departe de exigenţele internaţionale.
Î n p r e z e n t , s e r e m a r c ă pr i o r i t a t e a a c o r d a t ă d r e p t u r i l o r ş i
l i b e r t ă ţ i l o r i n d i v i d u a l e , d a r t o t a ş a d e b i n e s e s e s i z e a z ă di n c e î n
ce mai multe demersuri pentru continuarea fundamentării şi
i n s t i t u ţ i o n a l i z ă r i i i n t e r n a ţ i o n a l e a dr e p t u r i l or c o l e c t i v e , c u m s u n t
d r e p t u r i l e p e r s o a n e l o r a p a r ţ i n â n d m i n or i t ă ţ i l o r n a ţ i o n a l e , d r e p t u l
l a d e z v o l t a r e a p o p o a r e l o r , dr e p t u l l a p a c e , dr e p t u l l a m e d i u l
înconjurător.
În ce ne priveşte opinăm că şi dacă din punct de vedere tactic
s e i m p u n e o a n u m i t ă p ar t i c u l a r i z a r e a p r e o c u p ă r i l or p e n t r u
c o n s a c r a r e a ş i a f i r m a r e a u n or a n u m i t e c a t e g o r i i d e d r e p t u r i ş i
libertăţi fundamentale, izvorâte dintr-o anumită realitate, în plan
strategic, toate categoriile cunoscute şi eventual altele care vor
apărea vor trebui tratate cu echilibrul cuvenit din
i n t e r c o m u n i c a r e a l o r ş i ef e c t e l e a d i a c e n t e , a s t f e l e x i s t â n d r i s c u l
unor explozii sociale cu efecte imprevizibile. Această idee este
menţionată cu deosebită claritate şi expresivitate în Declaraţia
N a ţ i u n i l o r U n i t e p r i v i n d dr e p t u l l a d e z v o l t a r e . A s t f e l : „T o a t e
drepturile şi libertăţile fundamentale sunt indivizibile şi
i n t e r d e p e n d e n t e a p l i c ă r i i , pr o m o v ă r i i ş i a p ă r ă r i i d r e p t ur i l o r
c i v i l e , p o l i t i c e , e c o n o m i c e , s o c i a l e ş i c u l t ur a l e , c ă r o r a t r e b u i e s ă
li se dea egală atenţie”.
Î n c e e a c e p r i v e ş t e f o r m a l i z a r e a d r e p t ur i l o r ş i l i b e r t ă ţ i l o r
fundamentale, în consens cu Thei Van Boven, reţinem că
i n i ţ i a t i v e l e d e d a t ă m a i r e c e n t ă pr i v i n d f i x a r e a s t a n d a r d e l o r
u r m â n d e x e m p l u l D e c l a r a ţ i e i U n i v e r s a l e a D r e p t ur i l o r O m u l u i ş i
i n s t r u m e n t e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e u l t e r i o ar e , a l t e l e d e c â t t r a t a t e l e ,
t i n d s ă d e a c â ş t i g d e c a u z ă f or m e i d e n e t r a t a t , c a d e e x e m p l u :
declaraţii, coduri de principii, coduri de etică, directive generale.
Asemenea instrumente nu au ratificare (adesea cauzează lungi
î n t â r z i e r i î n i n t r a r e a î n v i g o a r e a u n u i i n s t r u m e n t s u b f or m ă d e
93
tratat) şi se adresează cel puţin la nivelul Naţiunilor Unite şi dacă
e s t e c a z u l , a l t o r f a c t o r i a i s o c i e t ă ţ i i l a n i v e l ur i n a ţ i o n a l e ş i
i n t e r n a ţ i o n a l e . A c e s t e i n s t r um e n t e n u s u n t n u m a i a n g a j a m e n t e
politice importante ale statelor, ci ele devin reguli de bază pentru
dirijarea relaţiilor internaţionale, îndeosebi în domeniul
d r e p t u r i l o r o m u l u i , r e g u l i d e b a z ă p e n t r u d i r i j a r e a p ol i t i c i l o r
interne.
E l e m e n t u l c e n t r a l î n ur m ă r i r e a a p l i c ă r i i d e p l i n e ş i e f e c t i v e p e
p l a n n a ţ i o n a l a s t a n d a r d e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e a l e d r e p t ur i l o r o m u l u i
îl reprezintă sistemul raportării periodice, instituit în contextul
t u t u r o r i n s t r u m e n t e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e m a j or e a l e a c e s t o r dr e p t u r i .
P r o c e d u r a r a p o r t ă r i i i n s t i t u i e o r e s p o n s a b i l i t a t e i n t er n a ţ i o n a l ă a
guvernelor de a furniza comitetelor de experţi informaţii
cuprinzătoare asupra măsurilor pe care le-au luat pentru
îndeplinirea angajamentelor asumate, rezultând din ratificarea sau
a d e r a r e a l a o a n u m i t ă c o n v e n ţ i e p r i v i n d dr e p t u r i l e o m u l u i .
Pentru perfecţionarea acestei activităţi, s-a recomandat încă din
1 9 8 4 , p l a n i f i c a r e a u n or c ur s u r i d e i n s t r u i r e r e g i o n a l e p e n t r u
p e r s o a n e r e p o n s a b i l e c u p r e g ă t i r e a ş i pr e z e n t a r e a r a p o a r t e l or
periodice, unele fiind deja finalizate, iar specialiştii în domeniu
sunt preocupaţi de elaborarea unor materiale documentare,
inclusiv tip manual.
Pe plan mondial, se ridică ideea, încă mult controversată, privind
i n s t i t u ţ i o n a l i z a r e a ş i a c c e p t a r e a u n or or g a n i s m e c u n o i r o l u r i d e
decizie şi acţiune în direcţia restabilirii situaţiilor naţionale care
a u a f e c t a t d r e p t u r i l e ş i l i b er t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e , î n s p e c i a l a c e l o r
colective. În următorii ani, această idee va ocupa un loc şi mai
important în dezbaterile şi deciziile internaţionale, deşi comportă
o deosebită sensibilitate şi reticenţă deja exprimată nu de puţine
ţări mici sau în curs de dezvoltare. Referinţele la „Rolul
Or g a n i z a ţ i e i N a ţ i u n i l o r U n i t e î n p r o m o v a r e a ş i r e s p e c t a r e a
d r e p t u r i l o r o m u l u i ” s u n t a s t ă z i l a m o d ă . Or i c e e d u c a ţ i e c i v i c ă
i m p l i c ă c u n o a ş t e r e a u n or d a t e p r e c i s e c u p r i v i r e l a d r e p t u r i l e
cetăţenilor. Nimeni nu poate dispune de totalitatea drepturilor
sale, dacă nu le cunoaşte. Tocmai în acest sens, Organizaţia
N a ţ i u n i l o r U n i t e a a v u t u n r o l d e o s e b i t d e i m p or t a n t , a n u m e a c e l a
d e a i n t e r m e d i a p r o c e s u l d e i nf o r m a r e a c e t ă ţ e n i l o r , d e a l e p u n e
l a d i s p o z i ţ i e p r i n m i j l o a c e ş i i n s t r u m e n t e pr o p r i i d e i nf o r m ar e
d a t e c o n c r e t e c u p r i v i r e l a d r e p t ur i l e f u n d a m e n t a l e d e c a r e p o t
dispune, de a le forma o anumită mentalitate în funcţie de anumite
perioade istorice pe care societatea civilă le-a cunoscut în
evoluţia sa şi nu în ultimul rând, de a convinge omul – ca subiect
94
d e d r e p t – d e p o s i b i l i t a t e a v a l or i f i c ă r i i u n o r d r e p t ur i , c a r e d a c ă
vor fi invocate şi exercitate la termenul oportun, vor conferi
v a l e n ţ e s u p e r i o a r e v i e ţ i i a d u c â n d m ar i a v a n t a j e n u d o a r m a t e r i a l e ,
dar şi morale.
P e n t r u R o m â n i a , c a r e d u p ă R e v o l u ţ i a d i n d e c m br i e 1 9 8 9 , ş i - a
m a n i f e s t a t o p ţ i u n e a i r e v e r s i b i l ă p e n t r u o s o c i e t a t e d e m o cr a t i c ă ,
fondată pe un stat de drept în adevăratul sens al cuvântului,
p r o m o v a r e a ş i r e s p e c t a r e a dr e p t u r i l o r o m u l u i c o n s t i t u i e u n u l d i n
pilonii de bază ai noului regim. O dovadă în acest sens o
r e p r e z i n t ă ş i C o n s t i t u ţ i a ţ ăr i i , u n a d i n c e l e m a i d e m o cr a t i c e d i n
l u m e , c a r e c o n s a c r ă n u m a i p u ţ i n d e 2 8 d e d r e p t u r i ş i l i b er t ă ţ i
fundamentale.

BIBLIOGRAFIE

• I o n e l C l o ş c ă , I o n S u c e a v ă , T r a t a t d e d r e p t ur i l e o m u l u i ,
Editura Europa Nova, Bucureşti, 1995
95
• R a l u c a M i g a B e ş t e l i u , D r e p t i n t e r n a ţ i o n a l p u b l i c , Protecţia
juridică a drepturilor omului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002
• V i c t o r D u c u l e s c u , P r o t e c ţ i a j u r i di c ă a d r e p t ur i l o r o m ul u i ,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.
• V i c t o r D u c u l e s c u , P r o t e c ţ i a j u r i di c ă a d r e p t ur i l o r o m ul u i .
Mijloace interne şi internaţionale, ediţia nouă revăzută şi
adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998
• I r i n a M o r o i a n u Z l ă t e s c u , P r o t e c ţ i a j u r i d i c ă a d r e p t ur i l o r
omului, I.R.D.O., Bucureşti, 1996.
• I r i n a M o r o i a n u Z l ă t e s c u , R a d u C . D e m e t r e s c u , P r o m o v ar e a ş i
p r o t e c ţ i a d r e p t u r i l or o m u l u i î n s i s t e m u l N a ţ i u n i l or U n i t e ,
I.R.D.O., Bucureşti, 2000.
• A d r i a n N ă s t a s e , D r e p t ur i l e o m u l u i – r e l i g i e a s f â r ş i t u l u i d e
secol, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti,
1992
• V a s i l e P o p a , I o n G r e c e s c u , C . P o p e t i , D r e p t u r i l e om u l u i ,
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998.
• V a s i l e P o p a , I . A d a m e s c u , D r e p t ur i l e o m u l u i , E d i t ur a P . U . R . ,
1994
• Vasile Popa, Gh. Mihai, Care sunt drepturile omului şi cum le putem noi
proteja?, Editura Helicon, Bucureşti, 1994.
• Corneliu Liviu Popescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, Editura All
Beck, Bucureşti, 2001
• Sofia Popescu, Dragoş Iliescu, Probleme actuale ale
m e t o d o l o g i e i j u r i d i c e , E d i t ur a Ş t i i n ţ i f i c ă , b u c ur e ş t i , 1 9 7 9 .
• I o n S u c e a v ă , O m u l ş i d r e p t ur i l e s a l e , E d i t ur a L u m i n a L e x ,
Bucureşti, 1991.

96