G.

PANU 300

CHESTIUM POLITICS

SUFRAGIUL UNIVERSAL
CHESTIUNEA EVREILOR

BUCURESTI
TIPOGRAFIA r.LUPTA; AL.
1 8 9 3.

www.dacoromanica.ro
 SUFRAGIUL UNIVERSAL

INTRODUCERE

Multe sent institutiile incompatibile etc

spiritul modern fi care constitue o pedica
pentru realizarea revendica'rilor populare.
Este insci o reforina lard de care ideile de-
mbcratice $i en2anciparea economics a mase-
lor nu se poate face, o re forma singura in stare
de a modiflea situatia politica actuala, sin-
gura care va putea set nimiceasca coteriele
politice .i sci dea na.gere la particle cu baza
larga populara, singura care poate iomatura
f i cureiti terenul de politicianii ordinari f I
de lingufitorii tronului, singura, mai adaog,
care vat izbuti. sei puns un frift puterei re-
gale fi sa reduce( pe rege la rolul modest de
,ref al unui popor liber,,Acea reforms, citi-
torii aft inteles deja, ca nu este alta de vat

www.dacoromanica.ro
 VI

modificarea legei actuate Teleaorale si "intro-

ducerea votului universal.
Aceasta re forma, nu ma sfiesc a o pone
inaintea on -airei alteia cu caracter politic-
Daca cine-va m'ar int-reba: ce preferi mo-
mentan, o republicd cu sufragiii restrans
sau o monarhie cu votul universal, as ras-
punde lard' ingclimeald ca prefer pe cea din
urnia $i nu as fi neconsecuent.
Cad data este vre-o reformer' politica care
sd influenteze mai mutt asupra solutiunilor
economice ale democratiel, de sigur al este.
votul universal. Cu o regalitate constitutio-
nald, avand sufragiul universal, Sara poate
sa'sti dea institutiele cari ii plat, massele
populare pot cdpeita influenta pe care 0 me-
rits in stat ; cu sufragiul insci restrans, cu
detestabilul region a celor trei pdcatoase co-
legii actuate, sa fie bine gild de on -ce ra-
dical sail democrat, al reforrnele pentru cari
luptdm nu se pot realiza nici-odatd. Cad
preponderenta politica find, in actualul re-
gim electoral, in mana unei inguste ci sub-
girl clase dirigente, evident al aceastd clasd
nu va consimti nici Matti ca sec se sinucidd
ea insap. Coteriele politice aft viata durd si
un egoism nelimitat, nu ele vor ceda cel mai
mic lucru care ar tinde sa, le is puterea
din mans.

www.dacoromanica.ro
 VII
Am zis ca fara ,sufragiul universal not
nu vom putea realiza nici o data nici una
din refOrmele. noastre. In adevgr, stand din
ce elemente se compun actualele colegii si
nzcyi tiind formatiunea obisnuita a came -
rilor, este o 'utopie a crede ca darea de pd-
mint tuturor , impbzitui progresiv,
rginirea influentei marei proprietati, etc.,
vor putea deveni articole de lege. Este lardy/
o utopie de a credo cum ca parlamentele
esite din sufragiul restrans si censitar,vor
aborda si vor da solutii- tuturor ches-
tiilor economice car% se discutd in terile cu
sufragiu univer8al,srecum raporturile din-
tre lucrator 0 patron saii proprietar, asi-
gurarea vietii si a bcitrcinetilor fie cdrui ro-
men muncitor, marfinirea influenlei capi-
talismului in product is industriald si altele.
Parlamentele colegiilor restrcinse vor da
din cand in ccind just atcit, in aserninea ma-
terie, cat sci poata spune si striga cd au fd-
cut ceva pentru clasele laborioase. $i a doua
zi chiar, cdnd vor acorda un beneficiii, mai
real, se vor grabi sa is cu mcina sta'ngd
ceea ce au dat cu mdna dreaptd. Aceasta
au facuro cdnd cu legea rurala de la 1864:
au. desfiintat claca, dar a doua zi au stabi-
lit muncile agricole *mai teribile de cat claca
inscisi.

www.dacoromanica.ro
 .vin
Pentru reformele economice sufragiut uni-
versal este conditia sine qua non. El primeazci
toate chestiele, si cum am mai zis, feird el,
propaganda noastra va ft tot d'a-una de
idei, nici °data de fapt, de practica.
De aceia voiii aborda chestia sufragiului
universal ca intrdnd in programul radical
si constituind unul din cele mai capitate
puncturi din acel program.
G. PANU.

Notei., A ceasta introducere, cum si sludiul care urmeazg

asupra sufragiulul universal, an font striae de d, G. Panu in
L upta din anul 1891,
Zdtiture.

www.dacoromanica.ro
 ADVERSARII
SUFRAGIULUI UNIVERSAL

I.

,Din toate reformele politice, realizate de G

sutt de ani, area care a intampinat $i intam-:
pint mai multd rezistenta, in clasa veche si
actuala dirigentd, este votul Universal. Liber-
tatea individuals, libertatea preset, a intruni-
tilor, etc., ail. fost cum ail fost obtinute. De
alts parte, de voe de nevoe s'a recunoscut
dreptul ca in dirigerea afacerilor statului ss
participe, in principifi, si poporul.
Dad a fost insa ca principiul sä se pund
in practica, atunci cele mai subtile si mai de
rea credinta distinctiuni s'aii formulat. Fap-
tul concret de popor, a fost pus.si.trecut prrn
tot felal de ambilicuri legale, notiunea clara
de natiune a fost sofisticatd, imbucatatita Si
redusa ast-fel in tit, tine se uith la popor si
la natiune in carne si ease si priveste apoi ce
ail. facut diriguitorii din ele, se sperie de atata
rea credinta, de athta cinism.

www.dacoromanica.ro
 10

Combinatiele la cari ail dat loc acordarea

drepturilor politice sunt infinite. Numerul s'a
cantarit cu dramul, apoi a fost fractionat in
chipurile cele mai fantastice; la baza sistemu-
lui s'an admis tot felul de conditii absurde
$i restrictive, norma dupa care ail fost acor-
date drepturile politice a variat in modul cel
mai nelimitat.. i toate acele combinatii, toate
acele distinctil $i subl.ilita i, in ce scup ? In
scop ca sa se acorde la cat se poate mai pu-
tini cetateni drepturile politice, in scop ca de
la acele drepturi massa adinca a locuitorilor,
adica acea ce constitue poporul si natiunea,
sa fie, sub tot felul de pretexturi, indepartata.
Se intelege ca clasa dirigenta a avut grije
ca sa figureze ea cea intai in toate combina-
tiile legilor electorale, ea este push in toate
sosurile politice. Cad de !... tine imparte parte
1$1 face.... A$a, chiar in sistemele electorale
cele mai cenzitare, s'a gasit tot-d'a-una mij-
loc de a introduce asa numita cultures $i ca-
pacitate, constatate prin ,di plorne $i certificate
de studii. Nu s'ail gasit insa de cat locuri
foarte modeste, and s'aii gasit, pentru
milioanele de muncitori, cars tin cu spetele
for intreaga economie a Orel.
'Nate merg insa panes la votul universal,
aici cea mai teribila resistenta opune clasa
dirigenta. Cu cat cauta cine-va a se apropia
$1 in exercitarea drepturilor politice de notm-
nea reala de popor, cu atata resistenta este
mai mare. Politicianii §i combinatorii de legi
electorale ail gasit mijlocul ca din un popor
e. de un milion de barbati, sa faces unul
(1,
unmet de- 50 60,000. Reduand ast-fel in

www.dacoromanica.ro
 H
mod arbitrar numerul, creand un popor ar-
bitrar si de fantazie, se intelege ca clasa dirii
genta, care nu numera mai mult de 30-40,000i
de cetatenil se intelege zic di ea 10 creaza o-
situatie minunata politica. In un namol de
un milion de votant1, ea ar disparea ca o pica-
tura de apa; in un corp- electoral de 50-60,000.
eel mult 80,000, ea are si poate sa'$1 pastreze
pe viitor o influents preponderanta.
Iata tot secretul sistemelor electorale cu
sufragib. restrans. Toate argumentele earl Se
dau pentru a justifica aceasta mutilare a po-
porului, sunt pure pretexte. Ele tind a masca
urma'torul fapt brutal : o mans de cetateni
avend, fie prin avere, fie prin cultura, o si-
tuatie exceptionala, tanta a mentinea aseme-
nea privilegia necontenit $i se refuza de a
imparti beneficiele situatiel for cu numerul
eel mare al conationablor tor.
Trebue sa se obisnuiasert cine-va a cauta
interesul i egoismul in fundul tuturor ches-
tiunilor politico sat economice earl se pre-
zinta la suprafata sub aspectul cel mai dez-
interesat $i cu un lux de cuvinte frumoase
care incanta. El bine, cum am zis, in fundul
chestiunei sufragiului restrans, nu este alt-
ceva de cat o chestie de interes, de conserva-
tie, de existents a unei clase, de lupta din
partea exploatatorilor in contra ex pl oa tatilor.
Eti still ea in numele interesului general,.
al siguranteI Statului, al pericolului national,
se justified starea de restrictie electorala. Ar-
glimentele nu lipsesc cauzelor celor mar ne-
drepte. Este vorba insa, data acele asa anumite
argumente, au -vre-o valoare cand le discutl

www.dacoromanica.ro
 12

Si data, cu cat intri in inima acestor cies-

tiuni, nu vezi cum-va virful nasului clasei
diriginte. Ceea ce me void incerca a face.

II.

Sunt cloud felurl de oameni carI se opun la

Introducerea votulul universal. Int 8id sunt cet
interesati in cauza, aceia carora noul sistem
electoral li-ar strica, li-ar lua toga puterea $i
preponderanta, sunt acel ce formeaza clasa,
dingenta actuala. Ca ace$tia nu se discuta,
on ce discutie este de prisos.
In adever, cum voesti sa convingi pe un
om care 41 cunoa$te interesul, ca sa faca ceva
contra lul ? Cum poi pretinde sa to aprobe
1113 om luminat in o chestie care tie ca va fi
fatala lul ? Este a cere imposibilul, eite. a
pretinde ceea ce nimeni nu are dreptul de.a
pretinde, sinuciderea, distrugerea cul -va prin
el insai.
In zadar chiar al pretinde asemenea lucru,
In zadar al discuta, rezultatul va fi un non
possumus categoric. Istoria politics contem-
porana precum sibea veche arata cu prisosinta
ca clasele sociale, castele, nu ad renuntat
nicl-odata de bung -voe la privilegiile for $i
acestea li s'ad rapit cu puterea de poporul
napastuit. i aceasta este adeverat, chiar cand
aparenta s'ar grata in unele cazuri favorabila
parerei contrare.,
.A.$a, vazut'att- un rege care sa fie partizanul
republicei pi sa abdice el $i cu familia lul in

www.dacoromanica.ro
 13

favoarea formei republicane de guvernamant ?

Vazut-atI un republican militant pe tron ?
Auzit'ati de o class socials, de exemplu cea
aristocratical, care cand e scutita de impozite
sal tears ea singura a fi supusa la plata bi-
rului, intocmal ca $i cea-lalta clash? Vazut-ati
un corp electoral inchis, care el singur sa-$1
distruga privilegiele si sal primeasca in sanul
sett elementele considerate cu dispret de el ?
Eti nu am vazut, nits am auzit de aseminea
lucruri.
S'a intamplat $i se poale intampla ca o clash%
privilegiata, un corp inchis $i favorizat, sa fats
eoncesiuni, sa renunte la oare-cari privilegil, sa
deschida portile la elemente noul, in urma unor
presiuni teribile, in urma unor protestari $it
reclamatii energice. In a cest caz, nu se poate
zice ca class privilegiata a recunoscut nece-
sitatea reformei $i a facut'o ea. Ceea-ce se poate
numai pretinde este .a se zice ca acea classy
priviligiata a recunoscut ca resistenta abso-
luta $1 intransigenta vor fi definitiv fatale, $i
cu un spirit de oportunitate dictat de nevoe
ea a preferat a face concesiuni, ea singurk
pentru a '$1 mai prelungi existenta, de cat a
infrunta pericole imediate,
A$a, se poate ca o camera censitara sa pro-
dame sufragiul universal, se-poate ca un rege-
absolut sal concedeze o constitutie libera, se
poate ca o classy socials sa recunoasca ca si,
ea trebue sa plateasca impozite. Ceea ce voesc
sa spun $i ceea-ce in(elegeam mai sus cand
ziceam ca o class prvilegiata nu se distruge
ea singura, este ca o asemenea class, nu re-

www.dacoromanica.ro
 -34
nunta de buna voe, de la sine, fara. nici o
reclamatie, fara nici o presiune, la privilegiele
e1 $i ca pe cat timp nimeni nu ridica pro-
testari, institutiele cele mai odioase, privrle-
giele cele mai nejustificate sunt practicate
fara scrupule, fara emstrare de constiinta, de
cel cari se folosesc de ele.
Aceste le zic pentru ca cetitorii sä inteleaga
ca tratand chestia sufragiului universal si
propagand aceasta idee, nu ma adresez de loc
la cel cari trag foloase politice, sociale si eco-
nomics din starea actuala de lucruri, nici nu
taut a -i convince, find ca stiil Mai inainte
ca aceasta este de prises.
Ma adresez decd la altii. La tine ? La a doua
categorie despre care am vorbit mai sus. A-
ceasta a, doua categorie se compune din ()a-
meni de buna credinta, cari fara interes hra-
nese idei dusmane votului universal , din
altii cari nu ail asupra acestei materii nici o
idee fie in bine, fie in red, si in fine din cei
mai multi cari aft un interes capital politic
Si economic in introducerea votului universal
si cu toate acestea el nu 'si dad seama de
acest interes pans intru atata, in cat sau sunt
indiferenti ideei sau, ceea ce e mai curios,
sunt chiar contra.
Cu elementele aceste deosebite cari compun
data nu dusmanil dar cel putin indiferentii
pentru votul universal, voiu cauta a discuta.
In aceste elemente sta izbanda ideei. Cand
categoriile de mai sus se vox.- converti la re-
gimul votului universal, succesul va fi asi-
gurat, cu toata Opunerea celQr cari ad inte-

www.dacoromanica.ro
 -- 15
res la mentinerea actualel legi electorale. and
opinia publics va fi luminath. asupra acestel
chestil, iml va fi indiferent data la minister
si in parlament vor fi dusmani al votului
universal. El vor fi nevoiti on sal admitg,
adica sa se supunA, oftand, curentulul, on sa
dispara sub presiunea fortel morale si a pro-
testarilor energice.

www.dacoromanica.ro
 SOCIOLOGIA SI MULTIMEA

I.
De sigur ca politica precum $i cuno$tintele
care privesc chestiele sociale $i economice,
ail tendinta de a constitui o $tiinta. Sunt
parti din cuno$tintele privitoare la societate,
care au luat deja pe ici pe colea caracterul
de $tiinta, adica de legi generale $i neschim-
batoare in anume conditil. Unele ramuri din
vastul material sociologic au devenit apana-
giul speciali$tilor cari se prepara prin studil
indelungate pentru a putea corespunde pe cat
e cu putinta la nevoile sociale.
Prin urmare la intaia privire se pare stranik
absurd chiar, cum in un domeniil a$a de vast
si de variat ca acela al cuno$tintelor politice
$i sociale, domeniii mult mai grew de cat a-
cela al $tiintelot positive, chestiunele cele
mai insemnate $i mai vitale se trateaza $i se
rezolvesc nu de speciali$ti, ci de oamenl fara
nici o preparatie, de simplii cetateni, de ale-
gtitori si de ale$ii for de la intamplare.
Pentru a rezolvi chestiunile complicate pri-
vitoare la societate, se cer cunoVinti intinse
$i un spirit de objectivitate Malta, cu toate
acestea ele sunt date pe mana tuturor, $i daca

www.dacoromanica.ro
 17

in domenii mult mai restranse ca acela cte

exemplu al rhimiel, fizicel, etc., se eer specia-
li$ti, in acela de care ma., ocup nu se cere
mei o preparatie prealabil.
Aceasta obiectie care o tac, a isbit pe mult
lume. Sociologic de cabinet o formuleaza
mai cu seamy pentru a critica aspru starea
actuala de lucruri. Herbert Spencer, care in
phestiele practice sociologice este omul cel
mai reactional. $1 mai dispretuitor, in numele
$tuntei aj unge la concluzii pe care conserva-
torli $i pa rtidele vechi le exploateaza in favoa-
rea credintelor for politice, strigand : (do*
asuntem contra domniel numerulu, data voim
as6, restringem cercul celor ce se ocupa cu
epolitica, aceasta o facem de icord cu socio-
alogii $i cu oamenii de $tiinta...0
Oblectia de mai sus data Ioveste in -toate
sistemele si regimele electorale, fie ele on -cot
de restrinse $i de inguste, ea insa pare a da o
lovitura deciziva sistemului electoral bazat pe
votul universal.
In adever, in nici un sistem obiectiunea nu
pare a avea mai multa valoare de cat in acela
dupa care toti cetatenii, avand o varsta oare-
care, fail nici o alta conditie, sunt declarati
apti de a aborda $i rezolvi toate chestiele cele
mai complicate. In nici un sistem contrastul
nu pare mai mare v&end pe un economist
vrasat in ale $tiintel sale sau pe un financiar
avand tot acela rol ca si cel din urma om
incult $1 ignorant, cum aceasta exista in su-
fragiul universal.
S'ar parea deci ca stiinta sociala condamna
sistemul votului universal, s'ar parea ca de-
2

www.dacoromanica.ro
 18

mocratil care au imbrati$at toate progresele in

deosebitele ramuri speciale, sunt anti$tiintifici,
sunt primitivi, and apara si propaga un re-
gim electoral care ar fi negatiunea cuno$tin-
telor sociale, contrariul $tiintel sociologice.
S'ar 'Area de asemenea ca cu cat un regim
electoral este mai restrins, bazat pe mai multe
restrictil $i distinctii, $i cu cat inlatureaza, pe
mai multi cetateni de la participarea la, afa-
cerile politice $i sociale, cu atat ace[ sistem
este mai aproape de idealul sociologilor $i de ce-
rintele unel riguroase $tiinte sociale.
A$a, data admitem momentan acest punt
de vedere, va trebui sa constatam ca sistemul
electoral din Belgia este superior celui din
Franta2 ca regimul politic din Austria este
mai stiintific de cat acela din Germania, ca
noi Romanii cu chestiele sociale, politice $i
economise suntem mai in conformitate cu ce-
rintele sociologice de cat Americanii, Engle-
zil, etc.
Tot din acestea ar urma Ca Write care cauta
a tine seama de sociologi, departe de a voi
sa'$i largeasca colegiele electorate $i sa le dea
o baza mai vasta, din contra ar trebui sa
ceara revizuirea in sensul de. a ingusta $i de
a elimina cat se poate mai mutt numeral
care nu poate fi de cat incult, incon$tient,
lipsit de on -ce preparare sociologice.
Tata mi se pare chestia in toga nuditatea
el, puse pe terenul cel mai solid pe care 11
aleg deobicinuit adversaril votului universal,
in special, $i adversaril a ore -ca,regim re-
presentativ in general.
Sa discutam si sa vedem data obiectiele pe

www.dacoromanica.ro
 19

care le-am espus sunt fundate sail data nu

cum-va este la mijloc o confuzie, o neintele-
gere, care da o aparenta de adever, acolo unde
nu este.
II.
Daca sociologia cu toate ramurele el mul-
tiple ar fi o tiinta cunoscuta Si recunoscuta
ca ast-fel de toata lumea, o §tiinta inaintea
rezultatelor careia fie-care sa se inchine ca
inaintea evidentei, natural ca criticele adresate
sistemului de guvernare prin multime, prin
eel cult1 §i cel inculti la o lalta, sistemul su-
fragiului universal, ar fi fondate.
In adever, ar fi monstruos, stiintifice§te vor-
bind, ca sä existe o clash* restransa de oameni
care sa aiba in mama solutiele irecuzabil de-
monstrate a tuturor chestielor sociale, indus-
triale, economice, etc., care sa fi dovedit ma-
tematice§te ca nu e de cat o singura forma
de gavernarnent , care sa aiba la indemana
pentru fie-care boala socials un leac infailibil,
precum este, de exemplu, chinina in contra
frigurilor, §i cu toate acestea sa vedem ca po-
poarele nu bags in seams pe acel perfecti
sociologi, ca multimea prefers a cauta ea so-
lutiele, ca politicianil discuth asupra formei
de guvernament §i ca vulgul lash remediele
infailibile pentru relele sociale i administreaza
singur doctoril practice, babegf, absurde.
Ma, evident ca ar fi un mare scandal ca
un om politie sa persiste a zice ca sufragiul
tuturor este preferabil unul guvern e§it din
o classy restransa, compusa din oameni care

www.dacoromanica.ro
 20

ar sti sa dovedeasca tot ce afirma cu evidenta

a doue $i cu doue fac patru.
Cu alte cuvinte, daca stiinta sociologica ar
deveni Ara replica, clack' adevarurile aratate
de ea in chestiele sociale, nu ar provoca nici
o discutie, nici o obiectie, dupa cum aceasta se
intamplacu unele din adevarurile demonstrate
de stiintele fizice, chimice, etc., atunci de la
sine societatea, cred, cu o reserva pe care o
voiti expune indata, ca '.si-ar croi o alts forma
de guvern, un alt sistem representativ, o alts
baza socials.
= $i aceasta s'ar intampla fara violente, fara
impunere. Asa, daca in conditiele de mai sus,
popoarele ar inlocui sufragiul universal prin
un corp electoral restrans compus numal din
oameni infailibil-competenti, sa fie siguri d-nii
rear' ionari ca aceasta reforms nu ar fi im-
pusa cu forta, nu ar fi dictata cu toate pro-
testurile amare. Nu, ea ar fi admisa de 'Duna
voe de toata lumea, acel colegiii electoral s'ar
intemeea cu consimtimantul tuturor, in pu-
terea evidentel, in puterea adevarurilor in-
failibile si a competentei nediscutate a celor
ce '1 vor compune.
Acest punct este foarte important, voesc
deci sa '1 pun in evidenta. Am zis ea socio-
logia devenita stiinta s'ar impune prin forts
convingerilor tuturor. Asa nimenea nu s'ar
gandi in o chestie, de exemplu de impozite,
sa propuna pi sa sustina ceea ce ar fi contrar
demonstrat, cu taria unei demonstratil ta'ra
replica. Niminea nu ar indrazni sa dea in
chestia industrials o solutie oare-care, pe cand
sociologil ar fi dovedit cu puterea nerecuza-

www.dacoromanica.ro
 21. --
bila a evidentei, ca nu este de cat cutare so-
dutie si nici de cum alta. Specialiptit ar ca-
pita in mod legitim pi fard contestare locul
locul exclusiv chiar in materie $i -co-
legiul format de el, menit de a guverna po-
poarele, ar fi un colegiii natural, necontestat
sl neimpus nimarui.
Pentru a se vede t mai bine ceea ce voesc
sa spun, sä dad cite -va exemple. Astronornia,
Yu unele parti ale el, este o stiinta perfecta
ale caria constatari stint nediscutabile. In a-
ceasta materie astronomul se impune restului
oamenilor fara ca sh radice nici o contestare.
Nu am vezut inch 'Dana acum pe nici un om
profan in ale acestel stiinte, fie omul cel mai
prezumtios , opunandu-se la demonstratiele
astronomiel. Nu am vazut de asemenea oa-
meni straini de aceasta materie, ca sa aiba
curagiul de a o trata in publicitate, $i de a
pretinde ca sunt specialist)" $i ca still tot atat
cat still astronomic.
Alt exemplu. Chimia, fizica, mecanica, ma-
tematicele, $tiintele naturale, etc., au part)"
pozitive, asupra chrora nu mai incape discu-
tie. Restul concethtenilor ptiir aceasta $i au
convingerea ca chimistul, fisicianul, meca-
nicul, etc. cunosc molt mai mult in materia
for proprie, de cat el' simplii muritori. Cum
se face, ca oameni foarte cult)", mai cu seams
ace$tia, recunosc fara sa murmure autoriratea
speciali$tilor in_ asemenea materil ? Cum se
face ca primesc conclusiele evidente ale ace-
lora full nici o resistenth ? Respunsul este
'Isar de dat. Fiind-ca chimistii, fisicii, etc.,
prin ocupatia tor, prin studiele si mai cu

www.dacoromanica.ro
 22

seams prin rezultatul ocupatiei lor, dovedesc

ca ceea ce sustin este irecuzabil, Ca speciali-
tatea for este o stiinta natural inchisa asupra
careia pentru a vorbi si a discuta se cere o
preparatie specials.
El bine, revenind la sociologie, la ..tiinta
omulul in societate, intreb, oare aceasta Gtiin-
ia capatat'a ea acel caracter de precizie $i de
siguranta absoluta, nediscutabila, care 11 ail
unele part1 din stiintele din cart am dat exem-
ple ? Cred ca nimenea nu ne va respunde da.
Atund ce este de mirat data oamenii in ge-
nere nu voesc sa se carmuiasca in materie
sociala de o clasti restransa, care nu poseda
adeveruri nediscutabile si, intru cat e ne-
rationala pretentia ca in lipsa de oameni ab-
solut "competenti este mal preferabil a da ocar -
muirea tuturor, de cat unei classe foarte pu-
tin pregatita Si cu foarte multe apetituri ?
III.
Intr'un singur caz, am ara." tat, dreptul
notati ea zit stiintific, iar nu social,
de a participa la afacerile care privesc pe
societate, ar putea fi contestat multimei, anume
cand sociologia cu toate ramurile el' multiple
ar fi o stiinta asa de exacta, in cat fie-care sa fie
nevoit intelectualminte $i moralmente a se in-
china inaintea adeverurilor $i a solutiilor ei.
Am zis stiintific Si nu social. In adever,
cand politica ar deveni o stiinta pozitiva, ci
s'ar dovedi ca numai soluiile ei sunt cele
drepte, Inca nu va fi nimenea in drept sä le
impuna cu forta societatel, pe cat timp aceasta
nu ar voi. Chiar -cand s'ar clemonstra pans

www.dacoromanica.ro
 23

la evidenta cum ca singurul coup competent

de a se ocupa de afacerile statului si ale so-.
cietatei ar fi un corp restrans, compus din
oameni necontestat competenti, inca nu se va
justifica masura de a impune multimei acest
stapan, pe cata vreme multimea unanim nu
va recunoaste- evidenta acestei necesitaff.
Asa, un exempla : Sant $coli pentru ingi-
neri, architecti, medici, chimisti, etc. Cei ce
studiaza in ele ies cu diplome prin care
se afirma capacitatea $i competenta lor. In-
treb, oare numai in puterea diplomei $i a
presum!iei de stiinta un medic, un chimist
un astronom, etc. impune cunostintele sale
societatel ? Oare and sunt bolnav, mi se im-
pune cu forta ingrijirea unui medic ? Oare
ma 'sileste tine -va cu brutalitate ca sa recu-
nose ca pamantul se invarteste in jurul soa-
relul iar nu acesta in jurul pamalitului ?
Oare cand chimistul vine in o manufactura,
cu brutalitate calla el sa impuna patronu-
lui modal $i procedeurile de a avea culori
frumoase, etc. ? De sigur ca nu.
Daca primesc ingrijirile medicului este ea
sunt convins ca el e competent, si ca ea mil
sunt ; data recunosc adevarurile astronomice
este ca sunt incredintat de rara competenta
a celor ce s'ab ocupat cu descoperirea lor ;
data primesc combinatiunile chimice ale chi.
mistului este ca tendinta Imi arata ca fara
dansul eu nu asi fi capatat culori asa de fru-
moase pentru stofele mele $i asa mai departe.
ET bine, asa trebue sit se intimple $i in
cereal cunostintelor sociale, cu malt mai
grele $i mai complicate. Exista un corp res-

www.dacoromanica.ro
 24 --
trins, dar absolut competent, in chestiele so-
ciologice ? Nu are de cat sh se impuna el
singur restului societatei, dupl. cum se impun
mai molt sari mai putin cele-l'alte corpuri
restrinse de savanti. Iata de ce ziceam la in-
ceput, ca drept stiint ific poate exista pentru
oameni competenti de a voi sa se impuna
profanilor ; drept social, insa, adica dreptul
de a uza chiar de presiune, chiar de puterea
legala si executiva, pentru a'si exercita si
aplica rezultatul descoperilor si al cunostin-
telor sale, acest drept nu poate exista, nu tre-
bue sa existe nici o data.
Societatea in marea el majoritate poate sa
nu admits chiar concluziele stiintei celei mai
pozitive. Acest lucru este trist si deplorabil,
dar el s'a vezut. El bine, nimeni nu este au-
torizat de a uza de fortA pentru a'i impune
chiar adeverurile cele mai elementare, cad
,si aceasta este un fel de tiranie, o stapanire
brutata si adeverurile chiar cele mai necon-
testate trebuesc sa se impuna mintei, convin-
gerei, iar nu trupului in mod fortat.
Aceasta in cazul cand politica ar fi o stiinta.
Este insa asa ? Toata, lumea stie ca nu. Ne-
contestat ca o mare parte din savanti se de-
dail la diversele ramuri ale cunostintelor
sociale. Asa politica propriu zisk, economia
finantele, chestiele sociale, etc., etc.,
au facut past marl, si cate o data ail ajuns
la resultate aproape pozitive. Biologia vine si
ajuta sociologiei, istoria omului si a popoa-
relor din cele mai vechi timpuri aduce ne-
contenit lumini noul in chestiele arza'toare si
grele, in problemele sociale. Necontestat ca

www.dacoromanica.ro
 25 --
sunt oameni competent)", loarte competenti in
ale politicei, in ale $tiintei de a cunoa$te oa-
meni)" $i a'i guverna ; necontestat ca este o
patura sociala mult mai serios preparata pen-
tru a dirigia afacerile statelor $i a popoarelor,
de cat multimea cea mare care nu are nici
timpul nici posibilitatea de a se ocupa cu
ast-fel de chestii.
Dar serios vorbind, poate pretinde cine-va
ca sociologia a caphtat acel grad de sigu-
ranta care it ail in unele parti cele-l'alte
$tiinti ? Se poate sustine ca exists o patura
sociala care este asa de competenth in ale
guvernarel $i stapanirei societatei, in cat restul
oamenilor sh se inchine ei fare protestare ?
Atunci ? Atunci cum se vine cu pretentil
la dreptul de guvernnre exclusive? Cum se
cauth a se impune' cu forta acest drept foarte
problematic, cand, precuin am arAtat, chiar
cu drept real, chiar adevb.' ruri stabilite nu se
pot impune, nu trebue sh se impunh cu forta.
IV.
.4a find, in starea actualh a $tiintilor pri-
vitoare la societate nu e cu putinta nici o
regulamentare stramth a exercitiului dreptu-
rilor poli Lice pe o baza in adevar serioash si
nediscutabilh. Din contra, sistemul celul mai
larg drept electoral posibil, adica al sufra-
giului universal, se justifich pe deplin.
In adevar, pe cats vreme sociologia nu este
o $tiinta pozitiva, pe cata vreme rezultatele
ce ea le-a caphtat stint contestate $i contes-
tabile, pe cata vreme nici o clash de oameni

www.dacoromanica.ro
 26

.care Wail ocupat cu asemenea chestiuni nu

au ajuns sä se impuna omenirei $i srt fie re-
cunoscuti de specialisti indiscutabili, precum
aceasta are loc in domeniul celor- l'alte stilt*,
pe atata vreme on -ce imparteli, distinctii, re-
strictil, privitoare la participarea dirigerei afa-
cerilor sociale, sunt nejustificate, artificiale,
nedrepte,, apastitoare pentru unii, favoriza-
toare pentru altii, deci ele trebuesc egal corn-
batute.
Cunostintele cu privire la om, la societate
si la tot ce se atinge de ea, sunt Inca in o
faza primitivii, in o faza de acele in care
toata lumea participa la ele cu mai multi
sail mai putinft dreptate. Sociologia nu s'a
desbrhcat de forma empirica, practica, nu a
exit din stadiul de propasire $i de incercare
prin care au trecut si cele-Palte $tiinti me-
nite de a ajunge uncle le vedem.
A. fost un timp in care toata lumea era as-
tronom, fizic, chemist, medic, mecanic, natu-
ralist, etc. Acel timp a fost la inceputul a-
cestor $tiinte and ele nu esise Inca din faza
naive $i primitive a credintelor populare.
Asa, eel intaiii astronomi aii fost p6storii, cel
Intaiu ingineri masuratoril de ogoare, cei in-
taiil medici babele $i batranii, etc. etc. Intreb,
atunci tend cunostintele privitoare la fortele
fizice $i chimice, la boalele omului, la tot ce
it incongiura erau in o stare primitive, nu
ar fi fost absurd ca sa formezi corpuri de
speciali$ti cu pretentie ca el $i numai ei sunt
in stare a da explicatia fenomenelor si a pro-
blemelor fizice $i astronomice 5i chiar chid
in omenire au existat aseminea caste cu atare

www.dacoromanica.ro
 27

pretentii, precum casta rnagilor, a preotilor,

a bralunanilor etc., le putem not astazi jus-
fica din punctul de vedere al stiintei ?
El bine! mai repet, sociologia fiind in sta-
rea primitive, este natural ca toata lumea sa,
aila pretentia de a fi cunoscator, de a fi spe-
cialist, de a putea aplica remedifi la toate
bubele sociale. Pretentia aceasta este, in teza
generafa, mult mai justificata si mai fundata,
de cat aceea a unel clase rastranse care in
numele a cator-va date sociale foarte insufi-
ciente, vine si reclama." ca ea si numai ea are
dreptul la conducerea afacerilor societatei.
Pe cata vreme- niste lucrurl saiiz chestiuni
surit discutFtbile si greil de resolvit chiar de
cei mai capabili si mai experimentati , este
mai preferabi] de a le lasa discutiel si hota-
rarei tuturor de cat sa formeze apanagiul
unui numer fie pretentiosi $i de interesati.
Acesta este cazul cu chestiele politice sociale.
Ne avend nimenea dreptul de a zice ca el si
numai el .tie a resolve problemele marl so-
ciale, este rezonabil, este cu rninte ca la re-
solvarea lor practice de viata zilnica, sä fie
chemata toga lumea. Eata, inca-odata, justi-
ficarea sufragiului universal, adica a partici-
pare' egale a tuturor la conducerea unor afa-
ceri cari privesc de asemenea pe tot'.
Dar tend sociologia va deveni o stiinta e-
xacta si positive 'I 0 ! atunci va fi alt ce-va,
$i m'am explicat deja in aceasta privinta, spu-
Trend ca chiar atunci un corp inchis`'si restnins
de cunosc6tori cu puteri legale nu va fi cu pu-
tinta. i atunci oamenii speciali recunoscuti
de toata lumea vor avea o inriurire decisive

www.dacoromanica.ro
 28

asupra celor-lalti nu in puterea unei legi, nu

in puterea regulamentarel for ca corp special.
ci in puterea autoritateI $1 a demonstratiei
ce vor dovedi ca $titi sa faca cu ocazia fie-
carei probleme sociale. Lumea se va inchina,
Ara sh fie constransa, inaintea evident.ei $i
.a adev6rului dovedit. Dar asupra acestui punt
fac dupe cum reserve, dupa cum deja de la
inceput am facut.
De cat di; unul, nu cred ca $tiintele sociale
vor lira vre-o data acel caracter de precizie
$i de demonstratie vedita, ca doua $i cu doua
fac patru. Nu cred ca sociologii vor ajunge
in ultimul grad al $tiintei a impune solutiele
for omenirel $i ca aceasta le va primi cu acea
docilitate lipsa de discutie cu care sunt
primite astazi unele adev6ruri din domeniul
celor-l'alte $ti in te.
Si cu aceasta reflectie yin a trata o chestie
asupra caria 'mi-am facut deja reserve, $1
anume : natura $tiintelor sociale fiind ceva
deosebita in ceea-ce prive$te materialul asu-
pra caria ea experimenteaza, de natura celor-
l'alte $tiinte, urmeaza ca nu va fi nici °data
o asemanare perfecta in ceea-ce prive$te pri-
mirea fart murmur, din partea tuturor, a
resultatelor la care ea va ajunge.
V.

Sociologia, $tiintele politice pi sociale nu

vor lua, dupa ideia mea, nici o data ascen-
dentul pe care cele-l'alte ramuri de cuno$tinti
omene$ti Pad luat pill vor lua. Nici o data
societatea, multimea, nu se va inchina inain-

www.dacoromanica.ro
 `9
tea adeverurilor sociologice, cum se inchinax
inaintea celor bunioara astronomice. Asa ca,
chiar cand politica va deveni o stiinta exacta
si pozitiva, Inca locuitoril unel teri nu vor
abdica dreptul de a participa la afacerile cari
ii privesc, in main specialistilor, in mana,
unui restrans colegiii de guvernanti.
Cu alte cuvinte, societatea nu va renunta
la prerogativele ei $i nu se va inchina orbeste
chiar inaintea $tiintei. Aceasta o zic, pentru
a arata cat ideea colegiilor inguste, a classe-
Ion rostranse, are putina smash, chiar and
este o justificare riguros stiintifica a into-
meierel ei, $i cum guvernarea tuturor print
toll, sufragiul universal, are perspectiva de
a domni nu numai in faza primitive a stiin-
tel sociale, dupa cum am zis cu reserve pans
acum, ci chiar in faza de ultima dezvoltare-
a stiintelor sociale $i economice.
Cu alte cuvinte, participarea tuturor la a-
facerile societatei in care traesc, are mult
mai adenci radacini de cat cred reactionaril
gi partizanii unel elite sociale exclusiv ocu-
pata cu conducerea multimelor.
Pentru ce ?
lath: Exisla de la inceput o deosebire fun-
damentals. Pe cand $tiintele fizice, chimice,
mecanice, astronomice, etc. studiaza fenome-
nele cari incongiura pe om, pe cand mate-
rialul asupra caria ele lucreaza este inert,
este neinsufletit, precum materia, forta mPca-
nica, minerale, metale, aer, caldura, lumina,
corpuri ceresti, etc., din contra materialul
sociologului $i al politicului este viti, insulle-
tit, cu vointa, cu interese, cu pasiuni, este:

www.dacoromanica.ro
 30

omul, este societatea. Inte lege cine-va imediat

deosebirea. Constatarea legilor fenomenilor
naturel nu atinge de cat indirect pe om, el
nu are mare interes de a nu admite desco-
peririle stiintelor positive. i cu toate acestea
omul inch s'a opus si a combatut acele ade-
veruri, de cate-ori ele au venit in ciocnire cu
convingerile 14 de cate ori ele au lovit in
un interes al lui. Asa, adevOrurile astronomice,
cele fizice, etc., ail gasit adversari neimpacati
in casta preoteasch, in adeptil unor credinti
religioase sau filosofice si a trebuit si trebueste
mutt timp inch, pentru ca acele adeve'ruri sh
fie admise de toga lumea. Unde mai pui pe
Tanga reaoa credinth $i ignoranta ? Cu toate
-acestea, este necontestat c i omul si societatea
pot primi destul de usor credinte cari privesc
lucrurile incongiuratoare.
De alts parte, materia de experienta a astro-
nomuldi , a fizicului, a naturalistului fiind
inerth, find neinsufletita, aceia o pot supune
la toate experientele, la toate incercarile, farh.
murmur. Savantii nu gasesc de cat rezistente
mecanice in obiectele de earl' se ocupti, feno-
menele fizice $i astronomice nu ail nice un
interes ca legile for sh fie cunoscute sau ba,
nici nu se ingrijesc de, aplicatiele noui la cari
vor fi supuse de om, odata ce acele legi vor
fi cunoscute.
Cu totul alt-ceva este cu omul. Omul are
mterese, are pasiuni, are legaturi. Societatea
este .un corp viu, insufletit, cu o forth imensh,
.cu un creer colosal, cu o vointh de otel. De
aid urmeaza ca omul nu se suparh intru cat
cautI a constata numal fenomenele existentel

www.dacoromanica.ro
 31

sale, fara a voi sa tragi deductii cari sal atinga

felul WI de viata, si de. gandire. Indata insa
ce incerci ca sal croesti o alts societate, sa'l
regulezi altminterea raporturile, determine
alt-fel activitatea, el se revolts, el rezista chiar,
cand, in numele stiintei celei mai pozitive,
vii si propui reformele tale. Interesele sociale
cand yin in contact cu adev6rurile stiintifice,
nu cedeaza de loc, din contra, ele se pun in
conflict.
De aici urmeaza ca poate sa existe o class
de savanti sociologi cari sa fi gasit cea mai
perfecta forma socials, units, dreapta i stiin-
tifica. Nu urmeaza de aid ca acele solutiuni
vor fi primite fara discutie. Ele vor fi accep-
tate intru caticonvin intereselor lor, dar pen-
tru amorul adeverului , pentru iubirea de
pura stiinta, nu vei isbuti nici o data a face
pe tine -va sa primeasca ceva care ar echivala
cu sinuciderea lui, cu ruinarea pozitiei $i a
intereselor sale.
Adeverurile stiintifice mai cu seams, sunt
crude, ele nu cruta pe nimeni. Prin urmare,
nu ast-fel de adev6ruri au sansa de a fi pri-
mite unanim de membrii unei societal!.
Ce urmeaza, de aici ? Urmeaza ca oamenil
nu vor fi disyusi sa cedeze dirigearea aface-
rilor for unui corp de invatati sociologi, eco-
nomisti, financiari, etc., a caror stiinta. nece-
sarmente va lovi in unele din interesele tor.
i aceasta chiar in cazul cand vei presupune
lucru cam greit ca corpul in chestiune
de savanti va fi lipsit cu desevarsire de on -ce
patima.', de on -ce interes, de on -ce partinire

www.dacoromanica.ro
 32

$i ca. va lucra fate cu societatea intocmai cum

chimistul lucreaza in laboratorul sad.
.Evident 6 $i in asemenea conditil multi-
mea va Linea sa'$i reguleze singura sau mar
bine cu concursul pretios al speciali$tilor in-
teresele ei sociale.
Urmeaza de aici ca $tiintele sociale nu vor
avea influerita Urmeaza c5 multimea va
continua de a participa in mod incon$tient
la afacerile Statului, asvarlind departe pe oa-
menii corn petenti? De loc. Aceasta nu este acum
chiar in terile eu regimul sufragiului universal,
aceasta cu atat mai molt nu va fi in viitor.
VI.
Rezum in cate-va cuvinte ceea ce am xis,.
pentru a putea continua mai lamurit. Este
drept ca prin sufragiul universal e cbemata.'
la participarea afacerilor sociale toata lumea,
$i cel mai putin pregatit precum pi cel ne-
pregatit de loc. Este drept c5, la intlia pri-
vire, e ceva curios ca sa %ezi tratate, $i mai
cu seamy resolvite, chestiele Si problemele
cele mai complicate, de marea multime ne-
pregatitii. Dar aceasta se explica $i se Justi-
fica chiar prin urmatoarele fapte : $tiintele
sociale sunt in o faze inca primitiv5, ele TM.
au ajuns a da demonstratii cari sh se impuna
fie-carui, iar eel ce se ocupa mai in special
cu ele, sunt departe .de a fi capatat acea
competent'a care nu mai ridica nici o obiectie-
$i inaintea caria este silit sa se incline cel
mai indaratnic. Sociologia, cu toate ramurile-
el, find in stare de simple ciedinte saa pa-

www.dacoromanica.ro
 33

reri practice, din aceasta pricind ea este inch

in domeniul comun si toga lumea pretinde
a se pricepe.
Din aceasta cauza, netiind inch nici un
mijloc de a distinge pe eel in adever com-
petent:I de eel necompetenti, pe cats vreme
competenta, in sensul riguros stiintific, ni-
menea inch nu o are, urmeazh ca cea mai
bung, mai practich si mai dreapta solutiune
cu privire .ia intrebarea tine trebue sh se
ocupe de afacerile Statului si ale societhtei,
este de a respunde in doua cuvinte : toad.
lumea. Cu mijlocul acesta, dach admiti pe eel
mai necompetenti la exercitiul drepturilor
politice si sociale, esti cel putirk sigur ca nu
inlaturezi pe nici unul din eel ceva mai
competenti. i de vreme ce nici o distinctie
stiintifich
., nu se poate face, apoi e mai pre-
ferabil ca sa nu existe nici una relativ la su-
veranitatea sociala, de, cat sa existe de acele
arbitrare, absurde, stricacioase, cars se veil la
multe popoare si la noi, si despre cars voiti
vorbi in capitolele urmatoare.
Aceasta este intaia justificare fundamentals
a sutragiului universal.
Mal aeparte. Chiar and stiintele sociale ar
chpata un caracter pozitiv si cand specialistil
in ele ar avea tot prestigiul si toata autori=
tatea adeve'ratului om de stiinth, inch nu va,
fi drept de a se forma, in puterea legei si cu
executie silita, un corp restrans caruia sa 'i-se
dea dirigearea afacerilor societhtei. Pleiada de
savanti sociologi care va exista, va trebui say
impuna solutiele stiintifice descoperite de ea,
nu investita cu un caracter oficial ci In pu-
3
www.dacoromanica.ro
 34

terea persuasiunei, a demonstratiei, a convin-

gerel irezistibile pe care adeverul dovedit pan&
la evident& o inspirh. Prin urmare, chiar in
acest caz, adica in ultimul grad al dezvolta-
rel stiintei sociale, competentli recunoscup
vor continua si vor trebui s& continue a fi
amestecati cu necompetentil. Singura deose-
bire va fi ca pe cand acum influenta celor
intru cat-va competent! de $i exist& ins& nu
este in un grad exclusiv, atunci acea influents
poate, notati ca zic poate, va fi deciziva.
Iata a doua justificare a votului universal.
Ceva mai mult. Zic eh' chiar cand va e-
xista o class absolut preparata pentru, tra-
tarea si rezolvarea chestiilor sociale, Inca exer-
citiul drepturilor politice va remanea tot in
mama tuturor, societatea nu se va dezista in
favoarea clasei competente.
In adever, stiintele sociale se deosebesc de
cele-falte prin aceea ca materialul for este
insasi omul, insasi societatea. Cercetarile Si
solutiele pe cari specialistii le daft si le vor
da privesc si vor privi direct pe om. ln-
dividul social va avea tot-d'a-una destule
motive pentru ca sh nu accepte , ba chiar
sä respinga unele din solutiele pe car! so-
ciologic, preocupati de interesul adeverului
presupun acest lucru care este foarte
greil de admis le vor formula. Omul se
preocup& foarte putin de ceea-ce se cuvine
cand interesul si pasiunile lui sent in joc.
Prin urmare, este tharte probabil cä sociolo-
gia nu va avea nici o data o influent& abso-
lut decisiva de die on solutiele ei se vor

www.dacoromanica.ro
 35

ciocni cu deosebite interese actuale $i de mo-

ment. In aceasta ipoteza, cul va incumba sar-
cina de a gera afacerile societate', data cor-
pulul competent nu i-se va da aceasta in mod
esclusiv ? De sigur di tot sufragiuluT uni-
versal.
Tata inch o justificare a acestui sistem $i o
presuintie cum ca el nu este ceva trec6,tor,
cum ca el nu va disparea cu starea actualh
a stiintelor sociale, ci va fi tot ma' Inuit sis-
temul cel mai propriti pentru ca o societate
sa se guverneze sea insa$1.
Inch ceva. Or' -ce individ din colectivitatea
socialh, are un interes traind acolo, interes
politic, economic, moral, etc, Este drept ca el
sa participe la mi$carea generalli, la regula-
rea resorturilor sociale, este absurd $i nedrept
de a-i lua cu sila aceasta particica de suve-
ranitate $i a o da numai noel case restranse.
Igrorant sail nu, individul are drepturi asu-
pra societatei in care trae§te pi nimenea nu
poate sa he ia.
MO inch o justificare a sistemului electo-
ral care it sustin.
Acum voiti. parasi terenul cam transceden-
tal ce l'am avut pang acum, pentru a intra
in mod ma' practic in cercetarea sistemelor
electorale $i in re'spunsul la obiectiele car'
se aduc votului universal.

www.dacoromanica.ro
 36

VII,
Am aratat in de ajuns ca in materie de
drepturi electorale, adica de dreptul de a
participa la rezolvirea chestiilor sociale, its
un si-ngur caz diviziunea in participanti si
neparticipanti la acele drepturi ar fi se -
rioasa , anume, and ar exista o clas5, de
oameni nediscutabil competenti, dar cornpe-
tenti in sensul stiintific al cuvantului in tote
chestiunile sociale, cart sa se impuna publi-
cului dupa cum astronomic, fizicii, Wink la
oare care punt medicii, etc. se impun. Acea
clask stiintificeste nu insa $i si socialmente,
ar merita, ar avea dreptul ca sa dirigeze a-
facerile sociale, data alte consideratiuni la-
turainice nu s'ar opune chiar in ast-fel de
caz, dupa cum am aratat mai sus.
Dar pe cats vreme o asemenea class, un,
asemenea grup de oameni nu exista, pe cats
vreme nici o competenta nu se ridica d'asu-
pra disculdel $i chiar a disputei violente, pe
cats vreme loath politica se reduce la faptul
Ca fie-care partid safe clash socials sa traga
mai multe profite, in dispretul dreptatei $i a
stiintei chiar, cum se poate pretinde ca ce-
tatenii sa fie impArtiti in votanti i nevotanti,
sail in votanti cu mai multe drepturi $i altii
cu mai puOne ?
Cum! Pentru ca unit avand o cultura mai
intinsa pi ocupandu-se mai molt cu chestiele
politice sunt mai in pozilie ceva de a se pro-
nunta, nu in sensul $tiinific, ci in sensul

www.dacoromanica.ro
 37

intereselor lor, urmeaza de aid ca ei trebue

sa conduca afacerile in detrimentul celor
multi, mai putin favorizati in aceasta, pri-
yinth ? Dar de nude' aceasta ? Cu ce se pot
impune semi-cultil si semi-competentii ? Cu
nimic de cat cu o experienta si cu o cunos-
tinta care poate fi superioard, comparath cu
acea a ignorantilor, dar care este nulh, sau
se poate reduce la nimic indata ce o consi-
(leri din puntul de vedere Walt si obiectiv al
ptiintel.
Sociologil si politicianil cu pretentii de
stiinta socials imi fac efectul babelor de la
sate cart tin locul de doctori. De sigur ca o
baba-doctoroae stie mai cute a r6spunde cand
o intrebi asupra unei boale, de sigur ca ea
este mai putin incurcata de cat un altul in
aplicarea unui remediti, de sigur ca ea chiar
se bucura de oare-care autoritate medicala Ina-
intea spiritelor inculte si naive. Urmeaza Irish
de aici ca si not cesti-lalti sh Warn la serios
stiinta babelor-doctoroae? Prin faptul ca ea
spune indata boala si aplich leacul, urmeaza
,oare ca a facut un diagnoz exact si a ordonat
un medicament potrivit ? De loc. Urmeaza
.numal un lucru, eh ocupandu-se zilnic en
ast-fel de lucruri, doctoroaea are mai multi
locacitate, mai mita indrazneala cu o mare
idoza de sarlatanism, si cate o data mai multi
.experienta pentru boale comune si farh ca-
racter gray.
0 repet, acest erect imi fac politicianii si
chiar sociologii de ocazie sail de cabinet, nu
le fie cu suparare. Dovada de- putina lumina
ce s'a adus in chestiele sociale, este ca. rar

www.dacoromanica.ro
 38

vei gasi doi sociologi cari sit fie de acord a-

supra unel chestiuni. SA mai amintesc divi-
ziunile adenci care separa pe invetatif chiar
cei serio$1 cand e vorba de ehestiele econo-
mice, de cele financiare, de cele relativ la ra-
porturile sociale, la industrie, capital, comert;
productie, etc. ? Un om care ar cauta sä se
inspire din asa numita $tiinta socials, va re-
mane uimit $i confuz inaintea atator $i atator
sisteme $i pareri, $i pentru a avea $i el una
ii va trebui sa imbratiseze cloctrinele unei
$coale $i sa combats pe cele-l'alte. Apoi acea-
sta se nume$te stiinta ?Si poi pretinde ca
numai cei ce se dedail la asemenea exercitii
ail dreptul de a dirigia afacerile unel natiuni ?
Dar mi se va spline ca, on cum, tot este
mai bine ca sa participe la conducerea- Sta-
tului cei cu oare-care competinta sail cu o
simple experienta sing uri, de cat sa fie the-
cati in corpul electoral de cei fail absolut
nice o competenta ! El bine, nu. Caci in pu-
terea carui drept ? In numele caror calitati ?
A unei experiente oare-care $i a unei compe-
tenti limitate ? Nici odata acea puling $i slabs
superioritate nu va justifica constituirea ace-
lora in corp separat $i atribuirea exclusive a
conducerel afacerilor sociale. Meritul este prea
mic, competinta prea mediocre, experienta
prea $ubreda. Nu pe haze a$a de slabe se pot
construe corpuri priviligiate in un Stat, pen-
tru a li se incredinta interesele vitale ale so-
cietatel. Calitatile acelor de cari vorbesc, pot,
cu drept cuvOnt, sa le creeze o situatie per-
sonala mai superioara in stat ; faptul ca ei
sunt mai competenti ii pune in pozitia de a

www.dacoromanica.ro
 39

putea influenta pe cei-l'alti si

>
a capb. ta avan-
tage politice vedite. Aceste foloase pot fi de
ajuns pentru o competenth de asa slab Ca-
libru si nu se poate pretinde a li sá acorda
mai mull.
Dar is sä Yin la distinctii si la categoril de
alecretori mai curioase si mai nedrepte dup5.
legile existente.

www.dacoromanica.ro
 DISTINCTII INTERESATE

I.
Pana acum am discutat principiul sufra-
giulul universal, precum si acela al colegiilor
restranse din punct de vedere al competentel
sau necompetentei color chemati a dirigia a-
facerile statului. Chestiunea pusa pe terenul
acesta Inca se mai pricepe, cad mai la urrna
se poate discuta, dad. numai cei relativ lu-
minati sa participe la conducerea statului ,
sau sa is parte si cei inculti.
Dar aceasta este o discutie mai mult aca-
demics, cad iii practica, in dezbaterile zilnice,
chestiunea votului universal si acea a cole-
giilor restranse nu se pune pe terenul corn-
petentei sau a necompetentei. Discutia are Joe
pe un teren mult mai vulgar, lupta se face
pe o tenth mult mai inferioara. Clasa diri-
genta $i politicianii reactionari cand combat
votul universal si sustin colegiele restranse,
de la care cauta a alunga,marea majoritate
a cetatenilor, invoaca, argumente de un ordin
cu total meschin. In numele intereselor ce ail
angajate in societate, ei yin si cer ca sa aiba
directia doininanta in stat ; in numele cen-

www.dacoromanica.ro
 41

sulul, adich a averei, in numele proprietatei

marl, in numele industriel sau a agriculturei
marl, el pretind a exclude pe cei care nu ail
avere, pe eel ce nu sunt proprietari marl, pe
eel ce nu posed imobile imense. i dad. el a-
ccord:1 celor mai putin favorisati de societate
drepturi mai mid, cate odath iluzoril, el jus-
tified aceasta cu cuvantul ca aceia au mai
putine interese angajate de cat el instisi.
Cum vedep , suntem departe de $tiintele
sociale, de un corp luminat sociolog cu pre-
tentia de a guverna in numele adev6rului Si
al stiintei, lucruri ce am discutat teoreticeste.
In luptele politice reactionaril $l stapanitorii
nu sesfiesc de a pune inainte interesul for $i
a chuta sh exclude pe marea majoitate a ce-
thtenilor de la drepturile politice in numele
acelul interes. Toga chestia drepturilor poli-
tice se pune cam ast-fel: aVoim Sh guvernam
cnoi, nice clasa actualh dirigenta, $i sä va gt-
«vernam pe voi eel multi, fiind-ca avem
edeja o situatie castigate de secule, fiind-ca
avem interese marl in societate pe care voim
ash le facem sh triumfe si find-ca ne temem
((ca imphrtind cu vol puterea electorala in
emod egal, voi ne vets cople$i hind mai nu-
amero$I.),
Intelege bine on $i tine, ca asemenea tema
nu suporta discutie oblectivh, ci o discs tie
violenta de interes la interes. Pricepe on -tine
ca lupta push ast-fel intre patizanil Si du$-
manii votului universal este o lupth de clash
la clash, o lupth de e- xterminare farh absolut
Did un caracter $tiintific. Cad indata ce in-
voci interesele angajate, mai marl saii mai

www.dacoromanica.ro
 42

mid, destepti violenta, provoci ca pasiunile

cele mai role si mai acerbe sa se destepte.
Am zis ca chestia nu comports disculle. In
adever, nu este fenomenal lucu sa pretinzi, ca
de vreme ce tu al mai multa avere, apoi tu
sa ai pi dreptul de a te ocupa nu numai de
afacerile tale, dar a regula Si pe cele a celor
cu mai putina avere ? Nu e ridicul a sustinea,
ca pe cats vreme tu esti mai bogat apol esti
in drept a fi stapan nu numai pe persoana
ta , dar a pune- stapanire si a dispune si de
persoana celor multi, dar saraci ? Cad la a-
ceasta se reduce a pretinde ca o class singura
sa aiba exercitiul predominant al drepturilor
electorale; este a avea ea, o mana de oameni,
in puterea el, averea, interesele, persoana, viata
celor multi.
In numele interesului tail, fie mare fie mic,
in societate, tu nu ai dreptul de a pune sta-
panire si de a inadusi interesele celor l'alti
fie ele cat de mid. Faptul ca esti mare
proprietar, sail mare industrial, sat chiar om
cult pi invatat nu te indritue$te a tinea in
inferioritate socials pi economics o imensa
majoritate de cetateni.
interesul celui din urnaa cetatan, fie cat
de mic, trebue bagat in sama, ear nu neso-
cotit, cad pentru acel cetatan interesul lui
mic cum este, este tot asa de mare ca mill-
oanele angagiate ale unui milionar. Dreptul
de a exista Si de a avea cuvantul sail in o
societate unde cine-va este membru, nu poate
fi nimicit de nici un interes al altuia cat de
mare, chiar nici de interesul unei intregi
clase. Acel cetatan exists, el face parte din

www.dacoromanica.ro
 43

colectivitatea socialar trebue sä Eaa dreptul

egal nu in puterea interesului sati, ci in pu-
terea dreptulul de membru al colectivitatei..
Cand deci se pune chestia pe terenul in-
tereselor mai marl sail mai midi materiale,
se pune WI. Dreptul de a participa la afa-
cerile statului nu are o alta origink el este
legat strans cu existenta insasi a individului.
In momentul and un individ se na$te, se-
na$te odata cu el dreptul de a-0 zice $i el
in mod egal cuvantul ca $i cei-l'alti membri
al colectivitatil. Avere, cultura, diplome, tit-
luri, etc., nu pot influenta asupra acestui
drept primordial. Aceste lucruri pot sa in-
fluenteze asupra situatiei sociale a individu-
lui, ele nu pot insa crea o situatie egala mai
superioara sail mai inferioara. In contra fap-
tului material, existenta unui om in societate
nu poate prevala nimic afara de moartea.
Dar chiar data ne punem pe terenul inte-
reselor sociale, discutia nu se poate sustinea.
Caci mai la urma oare interesul a cate-va
milioane nu este socialmente $i politice$te
vorbind mai mare de cat acela a cator-va
zeci de mil ? D. e. in Cara aceasta interesul a
800.000 de tarani proprietari midi, nu este el
superior interesului a 40 de mii de proprie-
tari marl ?
Este o gre$ala din partea classei dirigente
de a pune discutia pe interesul de classa,
cum legea noastra electorala o pune, de vreme
ce imparteste pe cetatenl in proprietari marl,
in proprietari midi, etc. Existenta acestel teri
resida in cea mai mare parte in cele 4'/2 mi-
lioane de saraci sail cu avere modestA, iar

www.dacoromanica.ro
 -44
nu in cele cate-va zed de mil de ora$eni sau
bogata$1. Aceasta lard redusa la cate-va mii
de capitali$ti $i mari proprietari ar inceta
imediat de a avea o exislentA politica.; ceea
ce cid acestei sari caracterul de stat, de natie
cu expresie politica, este multimea, sunt tui-
lioane de tarani $i de suflete din rnassa po-
ulara. Apoi nu este revoltator, ca tocmai
aceia care justified existents noastra de popor,
cu numarul for cel mare $i cu interesele for
legate de acest pamant, tocmai aceia sä fie
sacrificati politiceste in profitul unei paturi
subtiri sociale, care on cat de bogata $i de
cults ar fi ea, $1.-ar pierde imediat caracterul
el politic, daed i-ar li psi baza adaned a mas-
selor populare ?
Am 'orbit de interesul politic social, is sa
vorbesc $i de cel e onomic al maselor.
II

Cad se pune chestia electorala pe intere-

.sele economice $i materiale ale claselor pen-
tru a fi resolvatii in favoarea relativ a unui
mic numar de cetaleni proprietari mari ru-
rail $i urbani, ordseni, comercianti $i indu-
striali, ar crede cine-va ca cei 800,000 de a-
legatori terani saa mai bine cele 4 $i jum5-
tate milioane de suflete pe care le reprezinta
nu ail de cat un interes minim economic
.angagiat in societate, un interes a$a de mi-
nim in cat poate da dreptul clasei dirigente
le a parcheta pe terani ca pe vite in un co-
legit restrans cu vr'o 35 deputati $1 cu vo-
tul indirect la baza acelui colegiil.

www.dacoromanica.ro
 45

D'apol sh ma ierte d-nil reactionari, dar

mie mi se pare ca taranimea are mai marl
interese economice angagiate de cat patura
subtire a proprietarilor marl rurali si urbani
Ap, mai inteiiz sh face1l socoteala a cata
parte din teritorul Wei ii ocupa teranii cu
mica for proprietate vets vedea ca ocupa
cel putin jumatate, data nu mai mult. Iata
deci pe terenul intereselor materiale teranil
avend dreptul de a avea un egal numer de
reprezentanti ca toate cele-l'alte clase im-
preunti.
Ia mai face ti o mica socoteala cu cat .th-
ranil contribuesc la veniturile Statului $i ce
imposite platesc $i vets vedea eh cea mai ma-
re parte din impositele directe ei le platesc,
plus impositele indirecte. A$a, impositul tai-
lor de comunicatie in valoare de cate-va mi-
hone, cade aproape in total asupra lor.
S'a tinut oare in seams aceste interese a
celor mai numeroase clase cand s'a stabilit
regimul electoral actual ? Si cand se comba-
te votul universal in numele marilor intere-
se ale clasei dirigente, se in in sama aceste
interese si mai marl, cad ele sunt a milioa-
ne de suflete ? lath ce a$ voi sa mi se re-
spunda.
Dar is sh ating o alts chestie poate $i mai
importantti. Marea multime a celor mai.sa-
raci sunt in raporturi continue sociale $1 e-
conomice cn clasa restrinsa dominata. Cei
multi muncesc la cei putini, sub numele de
lucratori agricoli, artizani, meseria$I, uvrieri
de fabrici, servitors, etc. etc. Aceste raporturi
sunt determinate de lege, suntiprivighiate. $i

www.dacoromanica.ro
 46 --
.executate de forta public& Cu, munca celor
multi se face productia terei, Cu. bratele su-
telor de mil de naptistuiti sociall se produc
cerealele care se exporteaza, produse indu-
strials, etc.
Intreb: oare se poate ca o clasa sti aiba
mai marl interese angajate de cat cand ea
Tnunceste §i traeste in continue relatii cu
mana de oameni care o exploateaza? Oare ea
nu are dreptul de a fi suficient reprezentata
cand se voteaza legi de tocmeli agricole, legi
de protectia industriel nationale, cand se re-
guleaza raporturile legale si conditiele de an-
ajare a muncei dintre el si dintre clasa do-
minants ? Evident ca da. Inca nu s'a auzit
in drept, ca conditiele unui contract, ca po-
zitia uneia din 041 sa fie fixate numai de
-o parte si impusa celei-l'alte. i cu toate ace-
stea acest lucru exists.
Numai animalele nu sunt intrebate cand li
se dispune de soarta §i de viata lor. El bine,
partizanii regimului electoral actual si dus-
manil votului universal consider4 drept vite
milioanele de muncitori, de vreme ce numai
de forma le acorda oare-care drepturi restrinse,
reservandu - s,1 el completa stapanire peste
munca, felul de munca si de productie a
celor multi.
Interese angajate ? Leziunea intereselor a
200 de milionari nu poate sä se resfranga de
cat asupra for si asupra unui mic cerc in-
congiurator de speculanti mai cu seams. Le-
ziunea, insa, a intereselor unei absorbant de
mare clasa ca cea populara poate sgudui
existenta insasi a tarel, poate slabi ideea

www.dacoromanica.ro
 47

chiar de stat politic.. Ce vets zice, d-lor poli-

ticiani, in cazul cand teranii ar incepe sa
emigreze cu sutele de mil in tarile vecine ?
Ce yeti mai socoti cand con$tienti de situatia
$i satui de a li se regula soarta
inferioarb.
vecinic de o mans de oameni, satele ar incepe
a se pustia ? Si credeti ea data a i aduce
sute de mil de muncitori din cele-l'alte ter'
precum Ruteni, Unguri, Ru$1, etc., apoi ar
anai exista o Romanie politica $i economica ?
Data este vorba de interese economice, apoi
cei mai multi de $i mai saraci au dreptul sa
aiba preponderenta. 5i aceasta, lass ea sunt
el cei mai multi, independent dupa mine
de on ce alta consideratiedar $i pentru ea
interesele for adunate la un be sunt cu mutt
din toate punctele de vedere superioare.
Diviziunea deci a colegiilor eleetorale pe
interese este nedreapta. Daca voiti sa pastrati
colegiele, atunci rasturnati baza, faced pe
mar11 proprietari alegatori indirecti $i dati-le
cate-va locuri in parlament, caci asa ar fi
drept. V a place, aceasta ? Nu. A poi data -nu
ve place, suprimati atunci colegiile $i pastrati
numal unul singur cu votul universal la
baza.

www.dacoromanica.ro
 AVEREA SI PATRIOTISMUL

Cand consideri ce reprezinta dreptul de a

participa la afacerile statului, $i cum clasa
dirigenta it fakifica, rhmai indignat de atata
rea credintii. In adever, ce reprezinta idea de-
alegator ? Ea nu poate nici trebue sa repre-
zinte de cat un lucru, anume : dreptul on
carui cetacean de a zice $i cuvantul sea in
chestiunile cars it p. ivesc, precum acele de-
impozit, de instruc%ie, de legi economise, de
justitie, administratie precum $i cele cars re-
guleaza raporturile Jul sociale. Acest drept
este absolut $i independent de on $i ce alte-
imprejurari. 0 singura condilie ajunge, sh.
aibh cetateanul capacitatea de varsth ceruta.,
Toate cele-l'alte sunt secundare.
A$a, intru cat faptul ca un cetacean pla-
te$te un impozit mic, de vreme ce toata lu-
men plate$te cel putin caile de comunicatie, it
face impropriu de a fi alegator sail ii $tirbe$te o-
parte din prerogativele sale elective? Intru
cat faptul eh un locuitor are un venit mai
mic de cat un altul, it poate pine in o si-
tuatie inferioara politica ? Care poate fi mo-
tivul ? Unde este ratiunea $i dreptatea ?-
Ia sa discuttim chestia mai strans. Ninae-

www.dacoromanica.ro
 49

nea nu poate pretindo ca un cetacean mai

sarac este mai putin legat prin interese, tra-
ditii, iubire de tara, de cat unul bogat, in
cat sa justifice inferioritatea politica, a unuia
$i superioritatea celui-l'alt, prin faptul ca ce-
lul intal ii pasa mai putin de binele public,
de. cat celui al doilea. Aceasla gluma proasta
cum ea eel bogati inbesc mai mult tam de
cat cei saraci, a e$it din moda. A fost un
timp, ce e dreptul, in care se credea ca un
burta-verde bogat este mai patriot de cat un
proletar inteligent sail de cat uri modest lo-
cuitor. A$a se explica pentru ce numai bo-
gatilor se dadeail drepturi politice. Odata
trecea argumentul cand averea imobiliara
Linea legat fart de voia liii pe individ de
pamantul pe care se nascuse, din cauza ca
nu gasea saia gasia foarte cu greil cumpara-
tori catre Carl sa o treaca.
Astazi, slava Domnului, praprietarul cel mai
mare poate desface mo$iele sale in dote -va
luni, pt transformand imobilele in bilete de
banch sail in hartil str6ne sa devina, tot a$a
de indiferent de tara ca de statul Congo. Prin
urmare, este o slaba rorma de patriotism fap-
tul ca cine-va este legat materialmente de
tara prin mosiele ce le poseda. Unde mai pui
ca pe calea imprumutului pe ipoteca $i la
creditul urban sail rural, cine-va poate sa rii-
mana numal en numele proprietar si sa nu
alba. nisi un interes material in Ora.. De alt-
minterea, este $tiut ca tocmai maril proprie-
tari, tocmai el sunt cel mai cosmopoliti, vo-
Wand in streinatate $i stabilindu-se de multe
on acolo.
Nu, aceasta nu e serios. Leghturele car! in
4
www.dacoromanica.ro
 50

pe cine-va legat de tara sa sunt altele, ele nu

stint numal de naturd materials, ele constaa
in comunitatea limbeI , in identitatea obi-
ceiurilor, in relatiele de familie si cele sociale,
in obicinuinta si traditii, in ceea ce constitue
viata socials intreagrt a unul individ. Si toate
acestea le gasesti la fie-care locuitor al unei
taxi, la bogat ca si la sarac, la cult ca si la
incult, la invatat ca $i la ignorant. Fie-care
individ din o tara issi are notiunea lui de tail,
sentimentul lui de patrie. De sigur ca acea
notiune $i acel sentiment stint de o alto na-
tura, la unil de cat la altii, dar exists $i sunt
destul de puternice pentru a'i lega de pa-
mantul pe care locuesc, fie ca individul are
proprietate sat. nu are, fie ca are un venit
mai mare sail mai mic, sat. plate$te impozite
mai insemnate sad mai slabe.
A$a, notiunea de tara, la omul cult este larga
siinalta, el ki iube$te tara in mod cu totul
superior, considerand'o In menirea sa $i lu-
crand 1a inaltarea el, patriotismul aceluia este
mai via, mai sensibil, mai susceptibil fats cu
on -ce pare a fi o atingere. La omul incult,
la modestul taran, notiunea de tara este mai
inferioara, ea se inchee ate odata in un sen-
timent confuz dar trainic de stabilitate, in le-
gaturele sale din sat $i din judet, in tradi%iele
5ilimba care o aude vorbind in jurul sea, in
o suta, de mid amanunte cari toate la un be
compun o fie puternica care it leaga de
local in care ail trait parintil lui, tot a$a de
puternic ca cel mai pur $i mai luminat pa-
triotism al omului cult. .

Dar is sa caut a face alte aplicatii a temei

www.dacoromanica.ro
 51.

glumete, cum ca averea este o norma a pa-

triotismului. Apoi in proletarii intelectuall de
la orase, in modestul functionar care nu are
de cat un biet salariii, in muncitorii adapati
la oare-cari idei, exists mai mult sentiment
patriotic de cat la greoii si inculiii arendasi
$i proprietari rurali, cari nu sacrifice pe zi
nici macar cinci minute de lecture pentru a
afla si el ce se mai petrece in tara. Asa, uni-
rea tarilor, actele cele marl, efervescenta pa-
triotica in diferitele ocazii, au isbucnit nu la
stapanitorii de parnanturi intinse, ci la tine-
rimea culth si vioae, fara avere, fara un petit
de pamant, dar posedand in un inalt grad
iubirea de tara. Aceasta iubire, cand se in-
trupeaza in cutare mosie sail .cutare acarete
este slabs de tot. Pentru a-ti iubi tara nu al
nevoe sa te gandesti la cutare case sail mosie,
nici sa socotesti cat imposit platestl. Iubirea
de tara are un caracter mult mai Malt, isto-
ria poporului teu, faptele marete ale stramo-
silor, nenorocirele prin cari a trecut tara ta,
prosperitatea si activitatea economics ce o vezi,
cultura si progresul, talentele ce se nasc in
toate ramurile, toate acestea si multe altele te
fac de iubesti tara ta, fara ca sa posezi o palms
de pamant.
Dar destul. Cred ca am aratat ca," data este
vorba de a inlatura pe cel ce nu posed avere
pe cuvantul ca nu prezinta destule garantii
ca se intereseaza de tara, apoi aceasta este o
absurditate $i o injurie crude infligeata de
cel bogati si cs toatti aceasta manopera nu
Uncle de cat a indepa' rta de la drepturile po-
litice pe cel multi in folosul celor putinf.

www.dacoromanica.ro
 AVEREA SI CULTURA

I.
Precum am aratat chestia sufragiului res-
trans se pune in mod franc de cei Mai multi
invocandu-se interesele marl pe earl clasa
dirigenta le are angagiate. Asa se justifica
faptu1 ca colegiele electorale sunt bazate pe
avere, pe venit, pe cens cu un cuvent. Acest
argument se a, Wee contra estensiunei de
drepturi politice la toti ceta.tenii.
ldeia de avere, de cens, este cea mai scumpa
reactionarilor, ei nu o parAsesc in ruptul ca-
pului. Asa, nu mai departe in momentul de
fats se agita in Belgia chestia largirei cole-,
giului electoral. La revendicarile democratila
cu votul universal, ce ganditi ca raspunde
guvernul catolic ? Ce baza credeti ca voeste
a da noului colegiii. reformat ? Tot censul,
sfantul si profitabilul cens. Asa, comisiunea
delegatilor insarcinatd cu aceastA chestie, a
admis principiul ca pentru ca un uvrier sa
fie alegetar se va cere sa caa o easel, cu, o
bucata de pamant1 Clasa dirigenta ca,nta.-
reste cu dramul inainte de a acorda un drept

www.dacoromanica.ro
 53

care, numai din cauza relei organizatil so-

ciale, nu este Inca in mana celor multi. Asa,
raportorul belgian a socotit mai din nainte
ca admitand in noua reforms baza de mai
sus, vor capata drepturi politice 500.000 de
cetateni. Nu adaoga ca vor mai ramanea Inca
un milion de muncitori lara aceste drepturi.
Catolicil din Belgia cred ca acordarea drep-
tulul de votare la 500.000 cetateni, nu pune
in pericol situatia si privilegiile classel diri-
genie, mai ales ca. lucrul este asa combinat
in cat o mare,,parte din uvrierii catolici vor
deveni cetateni, decI un nod contigent pen-
tru ideile sanatoase !
Dar printre sustiitorii colegiurilor rastranse
stint si oamenT carora le este rusine de a in-
voca fatis dreptul intereselor materiale ale
clasel dirigente. Aceia cauta a masca lucrul,
silindu-se da o aparenta mai acceptabild.
Asa, el zic ca data se ia in genere averea
drept baza colegiilor electorale, nu este doar
pentru averea in sine, sail nu este numai
pentru ea, ci pentru alts ceva. Averea,
zic ei, este in acela$ timp pi o presumtie de
.cultura. Un alegator avut este in acelas timp
un alegator cult. Prin urmare, la formarea
unul colegiii cult se tinde mai malt luandu-se
de baza census.
Lass ca acest argument nu '1 cred nici cel
'ce it invoaca, dovada ca admit pe langa avere
si cultura ca mijloc de a deveni alegator, dar
ia sa discutam putin lucrul.
Cum ca averea, in cele mai multe cazuri,
presupune si o cultura oare-care, aceasta este
neconte,stat. Gel cu avere ail mai mull timp

www.dacoromanica.ro
 54

$i mat multe, bine inteles, mijloace pentru

a capita oare-care cultura. Dar data in ge-
nere aceasta este adevOrat, de multe, foarte
de multe ort cultura nu o intovaraseste ave-
rea. Asa, la not se va'd alegatori in colegiul
I si al II-lea cari nu stia nici a citi nici a
scri. Se tie ce dificultate au partidele de a
face sa voteze in sensul for pe asemenea
analfabetici. Apoi nu este straniii lucru ca
un om cult locuind la Cara sh voteze in cole-
giul cel despretuit, cel cu deputati putini,
pe cand un proprietar care nu $tie de cat a
mean sa reprezinte cultura si averea in cole-
giul intal, in colegiul elitel sociale ?
Dar is sit venim la cultura propriii zisa.
Este o idee respandita, ca este destul ca sh
ai oare-care cultura in sensul ocupatiilor tale
pentru a fi bun alegator, ear data nu stil a
ceti si a scri esti detestabil alegator. De uncle
ma rog ? A,si voi srt mi sa esplice aceasta.
In adever, find date chestiunile variate si
oarte complicate cari se pun in politied si
pe cari alegatorul, prin votul sail, este con-
siderat ca le rezolveste in un sens sau altul,
dupa aandidatul pe care it voteaza, intreb:
ce ,valoare poate avea cultura_ rudimentary
sail 'Cu totul dirigeata in o directie a alega-
torului asa numit cult? Cuno$tintele alega-
torului find cu tolul de alts natura de cat
acele cart sunt in chestie in politics, este va-
dit lucru ca din punt de vedere objectiv al
lucrulul, acele cunostintl sunt ca si cum nu
ar ecsista. In adever, la ce servesc cunastin-
tele unui contabil pentru a transa o chestie
socials ? Intru cat un matematic este apt;

www.dacoromanica.ro
 55

$tiintifice$te vorbind, a aborda $i a rezolvi

probleme sociologice $i economice ? Intru cat
un naturalist specialist in ornitologie, poate
sa se pronunte in contra sail in favoarea im -
pozitu lul progresiv ?
Pin urmare, sa nu mi se dea on ce fel de
culturei, fie cat de straina de acea privitoare
la societate, ca o norma sigura pentru a cladi
pe ea colegil electorale.
De alts parte. este evident, iara$1, ca ceta-
tenii can nu silt' carte de loc sunt in con-
ditil de inferioritate in societate fata cu cel
Carl* posed oare-care cunostinti. Dar in poli-
tica deosebirea, marturisesc ca nu prea este
mare intre un analfabet om cu bun simt,
independent $i cu dreapta judecata $i intre
un altul cu oare-care cultura. Din punt de
vedere $tiintific, nici unul nici altul nu stint
competentI in materie sociologica, din punt
de vedere practic, cel ignorant ga'seste mijloc
de a se informa ca sa '$1 dea votul sea tot
cu atata con$tiinta, ba cate odata cu mai
multa de cat cel pseudo-cult.
Dar cu $tiinta de carte redusa la mecanica
citirei $i a scrierei, se face atat abuz in cat
sunt tell, cum d& exemplu este Italia, unde
sufragiul universal este ingradit numai prin
singura conditie a $tiutului cetirel $i a scrierei.

II

De cand cu superstitia cunostintel scrierei

$i a citirei, care pentru unil constitue o ade-
verata $tiinta, politicanil $i reactionarii s'ati

www.dacoromanica.ro
 56

grabit a face $i din aceasta rudimentary cu-

nostinta o conditie la exercitiul drepturilor
politice $i, prin urmare, in acela$ timp un
milloc de a indeparta pe o mare, poate pe cea
mai mare parte de cetateni de la prac-
tica acelor drepturi.
In adever, legiuitorii reactionari,muncin-
du-$1 mintea de a gdsi tot telul de greutati
pentru ca sa," lipseasca pe cel mai multi de
drepturile electorate, ad profitat de faptul crt
in multe teri scrisul si cititul sunt puffin re's-
pandite pentru a pane intre conditiele de ad-
misibilitate la exercitiul cetateniei ai aceasta
cunosdinta primary. i sä nu credeti ca, sus-
tinend'o, o justifica cel putiri in mod ratio-
nabil. sa nu credeti ca el cer de la alegator
cunostinta citirel $i a scrierei ca o garantie
ca el va putea $i va sti sA voteze inde-
pendent $i conform vointei lui.
Nu, politicanii fac din aceasta modestrt
stiintti un privilegid intelectual pentru o par-
te din muritori, el prezinta opiniel publice
cunoa$terea color 25 de semne conventionale
ca ceva adenc, iar pe fericitul muritor pose-
sor al acestul deposit $colar, ca p.9 un otn a-
proape invetat, ca pe o tiinta Cu predestitiatie
politico.
«Da, striga el, un ceta4an care stie a scrie
oi a citi merit:1 a fi alegator, caci, on cum,
aposedd o cultura oare-care, are un bagagid
«cultural)... ItI vine srt rizi de asemenea co-
pilaril. Cad, mai la urma, ce Mare lucru e-
ste cunoa$terea semnelor conventionale cart
reprezinta sunetele unei limbi ? Ce bagagid
de cuno$tinte politice dä abecedarul $i intru

www.dacoromanica.ro
 57

cat el pregateste pe cunoscator la rezolvarea

problemelor sociale si economice? Cititul e-
ste un sitn pin instrument mecanic si inert
in mana cui-va. Daca cu cititul se ajunge la
marl lucruri este cu conditie de a to servi
mult si continua de acest instrument, alt-
minterlea cu densul in neactivitate f i impo-
dobesti cel mult capul cu cunoasterea, cum
am spus, a cator-va semne si nimic mai mult.
Este cum al sti notele muzicale fa'ra Insa sa
citesti muzica vr'o data. Nu, drept vorbind,
din toate elucubratiile politicanitor in vede-
rea restrangerei exercitiului drepturilor poli-
tice, cu siguranta ca cea Mai culminanta e-
ste cea privitoare la stiinta abecedarului.
Aceasta manie a fa'cut si face pustieri gro-
zave in spiritele multora. Multi as un fel de
respect superstitios pentru un om incult si
ignorant, dar care declar6. Ca stie a ceti fii scri !..
Italia a fa'cut o conditie de rastrangere a
su4.agiului asa numit universal, din filosofia
abecedarului. Acum intelege ori-cine, in o
tara uncle instructia nu e prea respandita,
cum e d, ex. a noastra, ce fel de sufragiii u-
niversal ar ti acela care ar avea la baza ast-
fel de conditie!.
Unii as mers si merg mai departe. Unil
pretind ca un certiticat de .scoalele primare .

saa chiar de cele 4 clase gimnaziale este ne-

cesar pentru ca cetateanulsa aiba dreptul de
a se ocupa de afaceri cari it privesclFaimoa-
sa noastra lege electorala este impodobita cu
ast-fel de giuvaeruri. Asa, pentru a vota in
colegiul intaiii comunal, trebue s<< fi invetat
patru clase gimnaziale !... Auziti pozna! De

www.dacoromanica.ro
 58

asemenea pentru a vota in colegiul al doilea de

deputati se cep patru clase primare! Multi pe-
dant' nu se Multumesc cu exibarea certificate-
lor doveditoare, caci se indoesc dae.6 alegatorul
mai tie sail nu cea ce a invetat, indoieala fie
zis ii n treacat, foarte intemeiata. De aceea ei
ar voi, pentru mai multa siguranta, ca aspi-
rantul la alegator sa treaca examenul Main-
tea unui ! Ye inchipuiti scena, ea este
de comedie si ma mir cum nu a fost inch'
utilizata. Gasesti pe un om matur ocupandu-
se cu algebra, cu limba latina, declinend rosa-
rosae prin casa si facend pe tablou o ecuatie
de gradul al 2-lea. Il intrebl, de ce se prepa-
re ? Voeste a se prezenta la concursul vre
unei catedre ? «Nu Prate, iii respunde melan-
«colic, doresc sa me fac alegator, sa pot si eii
vota la alegerile de Camera sail de Comuna!D
Nu, hotarator, indata ce te departezi de la
puntul natural si real a ceea ce inseamna
dreptul, de indata ce uiti ca el este ceva
inherent cu individul national al unei teri
st ca nu-i trebue cui-va pentru a-I putea e-
xercita de cat versta mature, indata aluneci
pe terenuri absurde, ridicule si iii vine foarte
cu greti de a te mai reintoarce la o apreciare
mai sanatoasa a lucrului.
Fare clasa dirigenta, fa' rrt mana restransh
de oameni care exploateazrt toate societatile7
fara teama acelora de a nu sca pa puterea sr
exploatarea din mand, nu 1-ar fi trecut ni-
marui prin minte ca sa punh tot felul de con-
ditii pentru exercitarea unui drept de care
nu poti lipsi pe un cettitan si de care a fost
lipsit numal prin violenta si prin abuz.

www.dacoromanica.ro
 59

Tema, discutia, politicanil ail rasturnat'o

in loc ca sufragiul universal sa fie dreptul
comun, Tar colegiele restranse sa,' fie justifi-
cate Si reclamate de partizanii lor, terra, cum
este asa de rasturnatd, in cat dreptul
zic ,
comun, natural, pare ca sunt colegiele privi-
legiate si trebue scum not sa ne luptam ca
sä justiticam votul universal, adich un drept
care trebue sa fie al tuturor.
. Noi cesti-lalti, suntem nevoid de a darama
una tale una toate obiectiunile de rea cre-
dinta sail absurde ce ni se opun si sa luptam
pentru drepturile naturale ale cetateanului
cum am lupta pentru castigarea unel favor);
a until privilegiu nemeritat.

www.dacoromanica.ro
 INFLUENTA C ULTUREI

I
Este un argument care se invoaca, in toate
13 caziele, contra sufragiului universal $i care
-serve$te, in acelasi timp, de justificare a co-
legielor priviligiate. Iata-1 :
aOri cum ar fi, on cat de putin dezvoltate
ar fi $tiintele sociale, nu este mai putin ade-
verat ca sunt cetAteni mai luminati $i mai
-competenti in unele chestii, precum de exem-
plu de igiend publics, de finante, etc. $i altil,
cei multi, cari nu au absolut nici o cunos-
tinta. Al pune pe toti la un loc inseamna a
Ina busi $tiinta $i cultura prin ignoranta, in-
seamna a face ca sä domneasa cei multi,
dar $i cel ignoranti, este a reintoarce socie-
tatea la starea de barbarie si a periclita ma-
rele interese politice $i sociale ale terel.p
El bine, aceasta obiectiune nu are absolut
nici o valoare, dar absolut nici una. Dad', in
adever, mi s'ar dovedi acest lucru, data ex-
perienta popoarelor ea sufragiul universal ar
-arata aceasta, eil cel luta' as fi du$manul cel
mai energic al votului universal. Dar aceasta,

www.dacoromanica.ro
 61

o repet, nu este; atat justa ratiune cat si ex-

perienta, popoarelor cu acest fel de sufragiti
sunt de fata a dovedi contrariul.
Ia sa discutam:
Cara cu sistemul votului universal se des-
fiinteaza deosebitele categorii artificiale de a-
lega.tori $i se pun la un loc toti cetatenii,
hogatil Cu, saracii, cubic cu incultii, necorn-
petentii cu competentil, tine credeti ca ob-
tine influenta? Cine credeti ca produc cu-
rente si domnesc politiceste ? Ignorantii on
competentii? Incultii on cull,ii ? Tot cei cull/it
tot cei invatati, de $i in mic numer, capatii,
ascendent $i autoritate asupra celor multi $i
sfarsesc prin a impune cele mai multe din,
ideile lor.
Acest lucru it stie toata lumea. Influenta
omului cult asupra incultului este irezistibila,
ea resida in natura intima a lucrurilor. Nu,
merd cel mare se trichina inaintea numeru-
lui celul mic, Indata ce acesta din urma are-
o vedith superioritate morala $i intelectuala.
Istoria popoarelor, a societatilor $i a indivizi-
lor, este o dovada de aceasta. Poate omul in-
ferior, socialminte Si inlelectualminte, sä re-
ziste la influenta celul dotat superior, poate
sa is in sine hotararea chiar de a nu'l asculta
*i a nu'l urma. Totu*I rezultatul este ca cel
intiiiiz va suferi fatal ascendentul celui al
douilea. 0 societate barbara s'a vezut civili-
zata de o mina de oameni, dovada lumea
romana ; nu s'a vezut Inca o societate civili-
zata cazand in barbarie din contactul $1 a-
mestecul cu o lume barbara. Acest lucru s'a
crezut cu privire la caderea imperiului ro-

www.dacoromanica.ro
 62

man sub invaziunea barbarilor, dar s'a dove -

dit asta-zi ca cultura nu s'a stins nici o data
in Italia, Franta, Spania, etc.
$i notati ca alta este starea de rezboiil si
contactul cu popoare straine $i du$mane, $i
alta este contactul intre cetatenii aceleia$I teri,
insa numal cu deosebire de cultura $i de stare
socials. In aceasta din urma privinta legea
este fatala, cel cult influenteaza pe cel incult.
Fiind asa, $i asa este, intreb: unde este pe-
ricolul sufragiulul universal ? Prin amestecul
pe care am vorbit, sub regimul pe care it
propnn, nu se va perde inn dram de inteli-
genta, nu se va inabu$i nici o competenta.
Cei mai bine preparati pentru viata politics,
pentru resolvarea chestiilor sociale, I I vor
avea locul de onoare $i sub regimul cel larg
electoral, ca $i sub cel strimt, ba poate mai
u$or sub cel inteiii de cat sub cel al douilea.
Adeverata directie a afacerilor o vor avea tot
cei mai apt! si mai pregatiti. Siguranta Sta-
tulul, civilizatia, etc. nu vor perde nimic. Voiii
veni la exemple pentru a se vedea ca ceea-ce
sustin teoritice$te- nu este de cat rezultatul
experientel altor popoare.
Dar mi se va zice : «Foarte bine, de cat
-eceea -ce propul to este o simpla si de$arth
eformalitate. Daca $i sub regimul celor multi
vor domni tot cei putini, dach cu alte cu-
e vinte, in colegiul cel larg de forma vor con-
-etinua a exista tot colegiele cele vechil res-
etranse cari vor avea situatia, la ce ar mai
eservi un regim electoral In care cei multi
--gnu ar intra de cat ca figuranti, find ins-
4trumentele actualei clase dirigente. In acest

www.dacoromanica.ro
 63

qcaz e mai bine privilegiul pe fats, de cat de-

ilghizat sub masca suveranitatei populare.))
El bine, lucrul nu este asa de loc ; va exista
o mare deosebire intro regimul sufragiului
universal si acela actual. Reforma nu va fi o
simpla formalitate. Si cand am zis ca cel pu-
tini vor continua a imprima directia celor
multi, nu am inteles ca vor imprima directia
de asta-zi, nici caactuala clasa dirigenta va
fi stapana peste situatie pastrandu-si ideile pe
cars le profeseaza ea asta-zi.
Asta-zi clasa dirigenta in politica se On-
dente in prima linie la interesele celor putini
si priviligiati.,; sub regimul votului universal,
diriguitoril miscarei opiniel publice vor tre-
bui sa se inspire din nevoile masselor popu-
lare. Nurnai cu aceasta, conditie cei putini vor
putea sa dirigeze curentul. Cat despre recal-
citrantii Sari vor persista a lucra numai pen-
tru clasa veche dirigenta si nu vor sti sa se
inspire din noile conditii politice, aceia vor
fi aruncati din miscarea politica si nu vor
mai avea ni31 o. influents in Stat.

II.
Am aratat cum temerea cea mare a mul-
tora, anume ca primind in un singur colegiu
pe toti cetatenii fara deosebire de cultura, eel
ignoranti sr neculti ar stapani pe cei- l'alti,
nu e de be fundata. In adevar, cum un ig-
norant ar putea atrage $i misca massele ? Cum
un om incult ar putea electriza multimea
-asupra unor chestil in care nici ar indrazni

www.dacoromanica.ro
 64

sa vorbeasca ? Ma miirginesc a vorbi teoretic.

Ceea ce sustin insrt, va capata o valoare de-
cisiva cand voiu arAta cu probe, cu fapte-
luate din viata popoarelor cu sufragiii uni-
versal, ca lucrul se intampla intocmai cum
it spun.
Dacri deci votul universal nu presintd acest
inconvenient, care in adevar an fi gray, in.
schimb el are imense avantagil pentru cei
multi, pentru cei inculti, pentru cei napiAs-
tuiti, $i aid sia marea lut insemnatate, in
aceasta se deosebe$te de colegiele inguste, chiar-
cand ele stint compuse din oameni mai mult
sail mai putin competenti.
lath' acele foloase. Mai inttil se restitue$te
tuturor cetk'tenilor un drept inherent cu dan ii,
acela de a participa la afacerile unel some-
tati, din care fac parte in mod egal. Al doilea,
e drept ca cei ce vor da impulzia cea mare vor
fi tot alegatorii superiorl ca cultura $i inte-
ligentrt. Dar MA deosedire ! Sub regimul co-
legiilor restrinse, eel putini impun cu forta
mi$carea, curentul, fdra a cauta sa convinga
pe masse de eficacitatea masurilor luate. Sub
regimul sufragiului universal, elita intelec-
tuala va cauta sa faca sa triumfe ideile cele
mai cu caracter stiintific, uzand de persua --
siune, silindu-se prin tot felul de mijloace,
propaganda scrisk, cea de vita' graiii, etc., ca.
sa capete aprobarea celor mai putini preg6-
titi. In acest mod, oamenii competent:1 sunt
in vecinica agitare, nu au timp ca sa is alurile
despotice ale claselor dirigente; de vreme ce
la lie -care pas el sunt nevoiti sa starue, sa
convinga, sa atragti massele cars, cu votul !or,.

www.dacoromanica.ro
 65

decid in ultima instants in partea cui este

victoria.
Cu acest mijloc, politica devine o scoala,
unde cel cull si competenti initiaza la prac-
tica stiintei politice pe cel multi si neprepa-
rall In adevhr, de vreme ce va fi nevoe ca
toate chestiunile politice, economice, finan-
dare, sociale, sa fie tratate de partide si de
oamenii politici inaintea marelui public ; de
vreme ce , cum am zis , marele public de-
cide in ultimul resort, este vhdit lucru ca
eel interesati in miscare iii vor da toate si-
lintele, vor presenta toate explicatiele, vor
recurge la toate demonstratiile pentru a avea
castig; de cauza. Va fi un curs practic de stiinti
politice si sociale, prin mijlocul chruia fie-care
ignorant va inceta tot mai mult de a fi ig-
norant, iar nu ca sub regimul colegiilor in-
chise sub care, cu cat tine -va este mai igno-
rant cu atata devine tot inal mult, din cauza
eh este indepartat de la, discutia si de la
participarea activa a afacerilor Statulul.
Si Cu aceasta ocazie respund $i la o alts
obiectie care obicinuit se face : Cum, sa zice,
voesti sh dal directia politica unor masse incon-
sciente earl vor fi tot ..d'a -una zestre guver-
namentala ? Unor oameni cart nu ail nici o
preparatie politica 2
El bine, nu. Lash ca, cum am zis, influenta
oamenilor independenti si culti nu se va stirbi
de loc, prin urmare nft inteleg cum situatia
ar deveni mai rea de cat sub actualul regim.
Dar este ceva pe care 11 uith dusmanti vo-
tulul universal. Acel ceva l'am atins acuma,
anume, ca este o copilhrie de a-ti inchipui ca
5

www.dacoromanica.ro
 66 --
massele populare vor remanea tot-d'a-una asa
de pu/in pregatite ca acum. Din contra, prac-
tica drepturilor politico 11 va iii is zilnic la
viata treats lor- din noii si cu cat vor fi mai
amestecati intim la afacerile marl ale tarei,
cu atata el vor deveni tot mai demni de
sarcina lor, chiar in cazul cand consideri
dreptul de votare nu ca un drept social ne-
discutabil, ci ca un privilegid dat celor cars
merita a'l practica:
Cine ill inchipue§te ca poate sa fad, din
massele populare, cu sufragiul universal, on
ce pofteste si ea ele sunt menite a fi vecinic
instrumente, se inseala amar. Exemplele din
cele-l'alte teri sunt dovada.
Cine crede ca este un alt mijloc de a initia
pe cetacean la viata politica de cat acela de
a'l pune in pozitie ca sail poata exercita
acele drepturi pe deplin, 11 rog sa mi-1 arate.
ELI nu cunosc anal.
In adever, cum voe§ti ca un cetatean, caruia
nu 'i se da ocazie de a se gandi la chestiele
Orel sale, sa se priceapa, indata ce intreaga
lui activitate este absorbita de munca, pentru
existenta ? ySi nu este ridicul de a'l indeparta
de la viata publica pentru acest motiv, cand
stii bine ca tinandu-I vecinic departe de la
afacerile Statului 1i condamni ca tot-d'a-una
sa fie in starea in care se afla, ? Fie-care vede
ca cercul este vitios. Pe de o parte ii ceri
cuiva ca sa fie demn de sarcina de alegator,
adaogand ca numal atunci ii vei da acea
sarcina cand va fi demn. Este intrebarea,
cum va putea fi el demn vre-o data, data
nu-I dal ocazia, data nu '1 pul in pozitie de

www.dacoromanica.ro
 67

a se initia ? Aceste lu-muri nu voesc sä le $tie

reactionarii.
De aceea, cea mai bunk, unica $coalk poli-
tica pentru a ridica nivelul moravurilor ce-
ta.'tenestl,. este votul universal, este amestecul
tuturor la in loc, -este practica zilnica a drep-
turilor electorate, este $tiinta. ce se capath
prin experienta in un domeniii de cunostinti
eminamente experimental.

III
Este in avantagiii pentru masele populare
In stabilirea votului universal, care face pe
d-nii politiciani din clasa dirigenta a nu ac-
cepta cu nici un pret sistemul electoral de
care me ocup. Iata-1 : Am zis ca In definitiv
tot cei putini, adick cei culti $i mai compe-
tenti vor avea mare influents in sanul vas -
tulul $i nemkrginitului colegia electoral.
Dar cum $i subt ce conditii ? Iat5 marea
chestiune. Elita, ca sa zic a$a, culturala a
cetatenimei va avea primul loc in mi$carea
politica, cu conditie ca ea sa studieze si sa
propuna solutiuni in sensul si .spre binele
celor multi, ai caror delegati intelectuali vor
fi. Numal cu aceasta conditie el vor putea
-mentina suprematia si ascendentul for de
cetateni mai pregatici in afacerile sociale de
cat cometantii tor. Sub sufragiul universal
partide vor exista, lupte crancene vor avea
loc, politiciani vor fi, dar ceea ce va distinge
pe partide $i pe politiciani, va fi eh cu totil,
mai mult sail mai putin, vor da bataliele

www.dacoromanica.ro
 68

for decisive pe chestia intereselor politice si

economice ale masselor. Chestiunile de la or-
dinea zilei sub sufragiul universal desbrticat
de on -ce piedica, vor fi cele privitoare la po-
pulatia cea mare si la nevoele el. Propaganda
va tinde la partide ca sa caute a propune
mijloace mai eficace pentru a remedia relele
sociale ci a resolvi grelele probleme lasate in
parasire pand acum, de mana de oameni care
cruverneaza
r) cele mai multe din popoare.
Iata marea deosebire dintre regimul elec-
toral inchis si confinat In o singurd paturd
socials si dintre acela al poporului insasi.
Asta-zi, de ex., la not toate chestiunile fun-
damentale cari ating economia poporului in-
sasi sent sail lasate de o parte sail escamo-
tate. Asta-zi, cu colegiele alambicate care le
avern, fie-care ciocoias are curagiul de a'si
grata ura sa contra masselor si cu toate astea
poate juca nn rol politic. Pentru ce ? Pentru
ca organizatia electorala este ast-fel in cat
preponderenIa politic;, Marna_ nu de la ceta-
teni, fara deosebire de avere si de cultura, ci
de la o class sociald care in majoritate are
interes de a fi in favoare ideile ciocoiasului.
Cu mijlocul acesta poll fi reactionar, poti fi
dusmanul celor multi fard nici un sacrificiu,
de vreme ce cercul. politic este de-asupra cu-
rentelor populare.
Cu totul alt-ceva va fi sub regimul votu.-
lui universal. As voi sa and atunci pe cio-
coiasi exprimandu-s1 dispretml for contra mas-
selor populare, as dori sä vad in parlament-
deputall sarind ca furiosi cand ar fi vorba
de vre-o reformti democratica ! Axa politica

www.dacoromanica.ro
 69

s'ar deplasa sub regimul care it apar, .parti-

dele s'ar transforma, insasI cele reactionare
ar cauta sh se popularizeze, cu risen', la caz
contrar, de a se vedea desfiintate sail discre-
ditate. Tata marele folos pentru masse al su-
fragiuluI universal, lath dar in ce condi [II elita
intectuala va putea avea ascendent si va
dirigea massele.
Acest punt este acel care in realitate face
pe classa dirigenth de a se opune until larg
sistem electoral. Nu este temerea eh cultura
.,si inteligenta vor fi nib.' busite in oceanul e-
lectoral ; aceasta temere nu poate exista de
cat la unii nakvI. Adeve'rata temere este ca
nu formatiunile actuale politice, ca nu inte,
resele classel care are situatda politica actual-
mente, sh fie lovite de moarte, ca nu cum-va
privilegiele abuzive in toate ramurile sit in-
ceteze, iar cel ce se bucurail de foloasele for
sit fie aruncati ca simplii muritori in calda-
rea comuna.' electorala.
Dar reactionarll nu indriiznesc de a mani-
festa deeasta temere, singura reala, singura
fondata. i pentru a combate votul univer-
sal precum si dornnia masselor nu invoach
interesele for periclitate fiind-ca egoismul
for s'ar vedea pe fath. Ei recurg deci Ft alte
arme : in numele culturei amenintate, in nu-
mole terel periclitate, in numele civilizatiei
si alte comedil de acestea el yin si combat
votul universal. Aceasta rea credinta este re-
voltatoare. Cad dach el ar veni si ar spune
liimurit: Enu voim sa ne perdem foloasele pe
«earl starea actuala ni le dap, not am recu-
noaste ca ail dreptate si ca., sufragiul univer-

www.dacoromanica.ro
 70

sal va avea in definitiv acest rezultat. Lupta

de classy la classy ar fi pusa 16murit si multe
spirite sincere cari din motive deosebite, insa
toate gresite, combat votul universal, ar pa-
rasi lagarul exploatatorilor, cad ar intelege
ceea-ce 1i doare.
Nol suntem mai franci. Nol declaram ca
dad. -dorim sufragiul universal nu este nu-
mai ca q reparatie a unel injustitii sociale
de principle, ci voim ca prin mijlocul lui
massele populare sa poata.' a -ti indeplini re-
vendicallele for juste si legitime.
Nu amorul unel egalitati absolute, in par-
ticiparea la afacerile nationale, ne absoarbe
exclusiv, ci convingerea cä reformele popu-
lare nu trebuesc sa fi octroiate Wei din gra-
tia si mila unel clase de cetatenl, ci ele tre-
buesc propuse si realizate de irisasi eel inte-
resati, cu toath demnitatea pe care cauze asa
de drepte o comporUi.

www.dacoromanica.ro
 EXEMPLELE
I

Am tratat pe larg chestia votului universal,

discutand una cate una toate obiectiunile ce
i-se fac IL aratand ca toate, dar toate, iiu por-
nesc de cat din interesele meschine ale par-
tidelor, cad se recruta din clasa dirigenta.
Acum yin la exemple, cad cititoril ail ob-
servat ca m'am pazit de a da exemple si m'am
marginit la o discutie teoretica.
Apoi exemplele sdrobesc cu desavaxsire toate
obiectiunile dusmanilor acestui regim elec-
toral..
Daca s'ar potrivi cine-va la tot ce reactio-
naril inveaca contra votare't obstesti si ar fi
adeverate toate grozaviele cari sustin ca vor
(*urge din acest sistem politic, ar trebui
ca sa vada in tarile cu sufragiul universal
un spectacol spaimintator. Ar trebui sa vada
acele tan prada ignorantel si a bandelor in-
culte, ar trebui ca averile oamenilor, per-
soana for sa fie date prada multimelor in-
culte, ar trebui sa vada guvernele compuse
din drojcliele societatei , contis.cand averile

www.dacoromanica.ro
 72

celor bogati, aruncand tara in aventuri in-

ternationale, impedecand progresul si (land
societatea in urma cu cate-va veacuri. Daca
ar fi drepte si intemeiate acuzatiile ce se
aduc votului general, ar trebui sa vedem la
tarile earl' sä bucura de acest regim, elita
intelectuala nesocotita, batjocorita, stiintele
deconsiderate , specialistil huiduiti si ideile
cele mai baroce si mai cornorate triumfand.
El bine, toate acestea reactionarii pot sh
le vada in imaginatia lor, dar aiurea nicaerea.
Asa, avem trel tari de prima ordine practi-
cand sufragiul universal : Franta, Germania
si Statele-Unite.
Unde sunt grozaviele de cari ne vorbesc
dusmanil regimului ce aparam ? SA mi le
arate. Franta sub acest regim politic 'si-a
reconstituit fortele sale morale si materiale,
a intemeiat definitiv Republica si este una
din tarile cu politica mai cuminte, cu recu-
legere mai serioasa. Ba ceva mai mult. Franta
republicans si votanth universals., arata un
spirit prea timid, merge prea incet pe calea
progreselor sociale, evitand de a se angaja
cum s'ar cuveni pe calea reformelor econo-
mice populare. Statele-Unite au ajuns la o
prodigioasa desvoltare culturala, industrials
sj economics. i acestel marl tari, mai mult
de cat Frantei, i se poate reprosa nu un avant
desordonat pe calea chestiunilor sociale, ci,
din contra, o rea vointa chiar de a le aborda,
neinteleasa in mare parte sub regimul celor
multi, al masselor populare. Numal in Germa-
nia, de si monarchies, aprope autoritara, totusi
chestiunea socials si economics este puss in

www.dacoromanica.ro
 73

mod mai amarit $i progresele democratiei

care vine in nume]e revendicarilor masselor,
sunt vaclite $i nu va trece malt pentru ca
succesul sa fie aproape desaversit.
Ei 1 Suntem departe de grozaviile pe cari
votul universal le aduce in o tan). !...
Este adeverat insa, eh din cauza de impre-
jura'ri deosebite, lung de enumerat, sufragiul
universal in nici o Cara nu a dat ceea ce
trebuia sa dea. Masse le populare neexperi-
mentate nu ail stint ca sa se serveasca de
acest admirabil instrument electoral pentru
a capita dreptate in numeroasele chestiunl
in earl ele sunt nedreptatite. Ba chiar s'ar
pa.rea ca experienta dovedeste ca democratia
s'a inselat panOnd prea multi speranta in
acest sistem politic si di el este menit de a
nu modifica mai mutt organizatia economics
de cat cele-l-alte regimuri electorale. Eu insa
persist a crede ca sufragiul universal va da
mai terzia roadele sale $i ca massele popu-
lare prin el, fora revolte Si revolutii de strade,
vor intra in drepturile pe cari num6rul, torta,
inteligenta for reclama.
Dar sail obiectiunea care se face la noi
specialmente. CA rid aduci de exempla pe
Franta, Statele-Unite, Germania, indata 'ti
sa raspunde ca in acele cari alegatorii sunt
malt mai culti si mai independenti de cat
la noi, si ca, prin urmare, sufragiul univer-
sal ar fi la noi un adevarat dezastru, die]
el ar deveni un instrument minunat in mina
tuturor guvernelor, ba ca cu densul s'ar putea
desfiinta libertatile si Constitutia inlocuin-
du-$e cu un regim cezarian.

www.dacoromanica.ro
INDEPENDENTA ALEGtTORILOR

I
0 obiectiune se face contra introducerei su-
fragiului universal la not $i trebue sa o spun,
o obiectiune serioasa, unica serioasa $i in mare
parte intemeiata, anume: ca Introducend acest
sistem dal' ori-carui guvern un mijloc mla-
dios cu care sa'si poata crea parlamente, au-
toritati, institutiuni, orl-ce ar pofti $i sa dom-
neasca Mi. nici o grijti.
Si vedem. Nu eti voiii sustine ca, cu in-
troducerea votului ob$tesc, moravurile poli-
tice se vor inalta ca prin farmec, cetatenii
vor deveni independenti si integril la minut,
ca ingerintele $i presiunile vor inceta $i Ca
parlamentele vor deveni expresia libera a ale-
ga torilor. Nu, aceasta nu va fi, cad indepen,
denta $i cerbicia electorala, onestitatea ceta-
teneasca, nu atarna in mod exclusiv de cutare
sari cutare regim electoral, ci de conditii so-
ciale cars sunt d'asupra. Deosebite regimuri
electorale nu pot avea de cat o influenta se-
cundara. Unele prin organizarea for pot in-
curaja conru Oa electorala, precum acela al

www.dacoromanica.ro
 75

colegiilor inguste si compuse pe categorii,

altele fac mai grea conruptiunea electorala
precum sunt colegiile largi, altele pot impe-
dica in mare parte coruptia, dar cafe ()data
del mai usoarii ocazie la ingerinte $i asa mai
departe.
Prin urmare, sa ne intelegem, cel cari cred
ca eu propun sufragiul universal cu speranta
de a starpi toate bubele electorale, precum
coruptia, ingerinta, slabiciunea masel electo-
rale si aceasta starpire sa se faca repede de
azi pana maine, aceia sa insala, aceia nu m'ai'n
inteles.
Scopul meil este altul, anume, de a da O-
rel un regim electoral care cu timpul sä dea
si poate da admirabile rezultate, pe cand cel
actual, chiar presupunand ca actualul este mai
superior, lucru ce contestez energic Inca
este ceva fara viitor, ceva care nu tinde de
cat la perpetuarea coteriilor si la apasarea
claselor populare.
De sigur ca votul obstesc la inceput va 11
intovarasit de oare-cari dilicultati, de sigur
ca guvernele noastre, cari sunt foarte putin
scrupuloase, vor cauta sa trapa din acest re-
gim profite ilicite $i vor izbuti poate. Este
posibil si chiar probabil ca in -cel intai ani
guvernele isi vor putea crea parlamente ser-
vile, cum aceasta s'a vezut in Franta si cum
sa vede in Germania, de si aceasta tail este
pe punctul de a se emancipa complet politi-
ceste.
Toate acestea sunt posibile. Dar ce urmeaza
de aci ? Ca nu trebue introd us pentru aceasta
votul universal ? De loc. $i iata pentru ce :

www.dacoromanica.ro
 76

Cei cari fac obiectiunea earn ca guvetnele

vor putea, sub regimul votarei tutulor, face
tot felul de ingerinte, *i se opun, pe acest motiv,
la introducerea lui, au aerul de a crede cum
ca clack' prefera actualul regim celul ce'l pro-
pun, este din cauza ca sub actualele colegii
electorale ingerinta lipse*te, guvernele nu iz-
butesc a-si forma majoritati parlamentare, nici
nu pot face. tot ce poftesc. EY bine, aceasta
-este pur simplu ridicul.
Caci a* intelege, mai la urma, sa aped eel
mai ingust *1 mai absurd regim electoral *i
-sti nu '1 schimbi cu acela al sufragiului uni-
versal, cand al avea sub acel regim cel putin
independenta electorala, cerbicia cetateneasca,
cand guvernele ar fi neputincioase de a '*1
crea majoritati parlamentare si ar fi tinute
in frau de colegiele inguste dar viguroase.
In acest caz mi s'ar putea zice: «e posibil ca
«sufragiul universal sa fie mai drept *i mai
«democratic, dar pe cata vreme sub regimul
(colegiilor inguste am independenta electo-
-arala, am controlul, am libera expresie a ale-
«gatorilor *i pe cats vreme sufragiul univer-
«sal ar face Fet perdem toate aceste calitati,
«apoi mai bine prefer sa pastrez colegiele male
«independente, de cat sa le inlocuesc cu al-
«tele mai largi, mai echitabile, dar slabe si
«neputi ncioase.),
Daca lucrurile ar fi a*a, data, colegiele ac-
tuale' electorale ar fi modele de cerbicie ce-
tateneasca, data experienta ar fi dovedit ca
guvernele sunt sdrobite de cate on se incearch
de a le incalca, in acest caz marturisesc ca
nu a* avea mare lucre de obiectat. Caci toata

www.dacoromanica.ro
 77

lumea mi-ar spune : ,foarte bine, foarte bine-

«cu. sufragiul d-tale universal, dar nu putem
csa desfiintam colegii independente, cu tra-
,ditii de civism side onesti tate, pentru a ne
«arunca in necunoscut.D
Dar este oare 'asa lucrul ? Colegiele noastre
electorale sunt ele clack' nu modele dar cel
putin niste colegii tari, independente si cin-
stite ? Am nevoe sa spun ca nu, de o mie de-
on nu ? D'apoi care guvern a facut alegeri si
nu a capatat majoritati sdrobitoare ? D'apol
care guvern a volt sa faca ceva, sa treach o.
lege, sa, comita o enormitate si nu a isbutit cu
actualul corp electoral ? Am nevoe de dat
exemple ? ySi nu sunt elocuente toate alege-
rile din urma ?
Este neauzit lucru ca sa ai un regim elec-
toral corupt, coruptibil si docil pana la ani-
hilare, si totusi sa to opul sufragiului uni-
versal tocmai pe ast-fel de motive. Este ab-
surd lucru ca dupa ce tii ca on -ce guvern
a facut ce 'i-a placut sub actuala lege elec-
torala, sä vii si sa zici ca esti contra votului
universal de teama ca nu cum-va guvernele
sh faca tot ce vor pofti. Dar pana acum ce
ai avut ? Dar Rana acum ce aft facia guver-
nele ?
Tot ce se poate discuta este, daca sufragiul
universal nu ar fi mai rein Iii aceasta privinta.
de cat ceea ce avem.

www.dacoromanica.ro
 78

II
Ori-cine va cauta sa aprecieze in mod lu-
minat chestiunea : ce este mai preferabil, din
punct de vedere al moralitatel si at indepen-
dente)" chiar electorale2 actualul regim electo-
ral sad sufragiul universal, va trebui sa
se pronunte pentru acest din urma.
In adever, regimul ingust electoral are toate
defectele celui larg si universal, plus alte de-
fecte ale lui proprii, minus calitatile aceluia.
Asa, is sa le Warn pe rand. Ca indepen-
denta, amandoua sistemele, pentru moment,
sä echivaleaza si aceasta in cazul cel mai red
pentru sufragiul universal cu toate ca
fac o rezerva.
Zic pentru moment, find ca este pozitiv
lucru ca sistemul votuluT universal nu ar
trece mult si ar face din alegatori un corp
compact, independent si luminat. Sub regi-
mul ce'l sustin, sunt elemente admirabile de
caracter, independents, civism, ele nu sunt
inca desteptate la viata politics. and prin
propaganda, lupte politice, framantare zilnicti,
cliscutie publica si amestecuj neincetat in
marele nrobleme sociale, ccrpul cel mare elec-
toral va capata constiinta de valoarea si de
insemnatatea lui, atunci era ingerintelor elec-
torale, a ministerelor abusive, a parlamente-
lor servile, a unel clase ciocoesti, va dispa,rea
pentru tot- d'a -una. Sufragiul universal in
Franta a fost la ordinele lui Napoleon al
III-lea 20 de ani, dar, dupa acest trist inveta-
mint, el si-a Capatat vigoarea barbateasca

www.dacoromanica.ro
 79

$i macar ca in timp de alti 20 de ani el a

suferit tot felul de asalturi de la pretendenti,
Cezari in perspective, etc., el a ramas fidel
convingerilor lui republicane. Maresalul Mac-
Mahon a trebuit sa cads, cu Fninisterul sea
reactionar cu tot, fats cu independenta
cerbicia sufragiulul universal, care, cu 10
ani inainte, servise totu$1 interesele unul Na-
poleon.
Massa electorala este perthctibila ca ori si
ce organism social. Un corp electoral slab,
poate sa devina cu timpul independent $i
conscient. Este o $coala $i pentru aceasta ca
pentru on -ce lucru, $i scoala, o stie toga
lumea, ca nu. e alta de cat mares practia
a drepturilor politice.
Cu sufragiul universal slab la inceput,
stim unde ne ducem, ne ducem la o stare
din ce in ce mai perfectibila, la posesiunea
de sine a poporului intreg.
Intreb insa, ce perspective poate avea un
regim electoral bazat pe tens restrans $i in-
gust ? Care poate fi viitorul unui regim care
este rezemat pe nedreptate $i traeste din es-
cluderea a milioane de concetateni ?
Viitorul este ca spiritul de coterie politica
infioreste tot. mai malt, iar independenta dis-
'pare din zi in zi fate cu mijloacele de co-
ruptiune din ce in ce mai mare $i mai atra-
gatoare. Rezultatul este ca, din sanul acestor
coterii electorale, ies camere servile si inca-
pabile $i se nasc ministere ridicule, sustinute
de o patura subtire de politiciani. Dace not
nu vom largi colegiele actuate electorale, sent
convins cti, peste 1.0 ani, in ele nu se vor

www.dacoromanica.ro
 -80
mai putea alege de cat cel cari vor voi sa.
cumpere voturi. Vorbesc de colegiul I mai
cu seams. Ultimele alegeri au dovedit aceasta.
Iata perspectiva ce ne asteapta. Colegii sail
slabe, ca cel al treilea, sail corupte, ca cel
intaiii I
Pe and sub regimul sufragiului univer-
sal se poate forma o $coala politica, se pot
stabili curente, se poate lupta contra corup-
tiunei $i a presiunei, interesand massele po-
pulare la reforme earl" le privesc, desteptan-
du-le la viata politica folositoare lor ; sub
acela al sufragiului r'estrans nu poti destepta
de cat pofte, nu poll stimula de cat interese
personale sail de coterie. In cazul d'anteia,
eel putin exista convingerea ca vei avea un
corp electoral tare ; in al doilea nu poll hrani
aceasta idee, cad cu cat corpul ingust elec-
toral devine mai luminat, cu atata el devine
$i mai corupt. Independenta cea mare ceta-
teneasca nu o pop avea in nici un caz.
Sa mai voraesc de moral tafea unul sau
celui-l'alt regim electoral ? Regretatul C. A.
Rosetti a pus in evidena faptul ca singurul
mijloc de a scapa cat se poate mai niult de
coruptia electorala, este suprimarea colegiilor
inguste, admirabil de potrivite pentru o ac-
tiune baneasca. A$a, asta-zi cand alegerea
unni candidat atarna in colegiul intaiil de
10 voturi, poate sa le cumpere ; poate cum-
para 20, L'O. Cand insa un colegiil va fi de
mii de alegatori, a$l" voi sa $tiil cum se vor
putea cumpara atatea voturi cite trebuesc
pentru a decide victoria ? In tot cazul, lu-
crul va fi foarte, foarte gret.

www.dacoromanica.ro
 81.

Prin urmare, ca moralitate, ca independents,

colegiul larg universal este preferabil starer
act uale de lucruri.
Pala acum m'am pus in ipoteza cum ca
momentan colegiele de sufragiil universal vor
fi identice, ca independents, cu cele de asta-zi.
Lucrul tusk nu este tocmal asa ; di cred ca
sub sufragiul universal, de la cele intaid
momente, va fi mai multi independents.

III
Logic si riguros ar fi a crede ca, ameste-
cand la un loc in un singur colegiu de-
osebite colegii electorate, din cars fie-care luat
in parte este slab, sa urmeze ca.' si colegiul
ast-fel format sy fie tot a6a de slab ca cele
vechi intrunite. Prin urmare, la intaia privi-
vire se poate crede cum ca. cu sufragiul u-
niversal nu se castigh absolut nimic in in-
dependenta si civism.
Am convingerea ca este o eroare. Si iata
de ce : Sub actualul sistem electoral fortele
independente si energice ale massel electora-
le cunt imprastiate in trei calegii. Aceasra
diviziune arbitrary are de rezultat a le re-
duce la neputinta pe toate, a le neutraliza din
cauza lipsei de le,craturti si de comunitate de
interese dintre ele. De altminterea este shut
lucrul ca Primariele, la inceputul fie-ca'xiii
an, la aceasta ocupatie se dedail, trecend
pe unit alegatori din colegiul at 1I-lea
cand au conditiunile cerute in intaiul,
6

www.dacoromanica.ro
 82 ---

pentru a imprastia manuchiul electoral in-

dependent.
ET bine, aceleasi forte exact numericeste in-
trunite la un loc, ducOnd o cam panie impreuna,
votand impreund, etc., prezinta o dezvoltare
de putere cetateneasca malt mai mare, pe
cuventul ca nici cea mai mica cantitate nu
e perduta nici neutralizata prin diviziuni ar-
tificiale. De altminterea, ceea ce spun se ba-
zeaza pe un principiri elementar fizic si so-
cial.
Dar mi se va spun, ca data concentrarea
for telor independente se face de o parte, de
cea-lalta se face de asemenea concentrarea
tuturor elementelor slabe, maleabile, electo-
rale, prin urmare di ticultatea find mai mare
totul se reduce la starea intaid de lucruri.
Nu este insrt asa. -
Srt nu se treads ea elementele slabe unite
la un loc, devin tot mai slabe2 dupa cum
cele tari devin tot mai tail Acelasi lege do-
mina total. Puterile indoelnice, elementele
maleabile electorale, unite, castiga si ele in
fort& in aceasi propor tie, si aceasta este evi-
dent. Asa, alta resistenta opune un corp eleetoral
slab si restrAns, si alta cand, deli slab, este
numeros. Fie-care alegator isi simte coatele
mai libere, puterea de presiune asupra until
corp mare electoral imprastiindu-se pe o mai
larga suprafat5, urmeaza ca lie-care alegator
in teza generals primeste o ciocnire mai
mica.
Exemplele nu lipsesc chiar in viata noastra
electorala. Multi credeail, cu ocazia reformei

www.dacoromanica.ro
 83

electorale de,la 1883, cum cä desfiintindu-se

un colegiii $1 aruncand cotingentul aceluia
in celelalte, pi in urmare marindu-le pe cele
remase, rezultatul va ti Ca toate colegiele vor
perde din independenta $i din taria lor. Fie-
care ki aduce aminte ca pe tema aceasta o-
pozitia de atunci a facut campania.
Faptele au dovedit contrarul. Fie-care din
cele trel colegil remase an capatat mai mull&
tarie $i independenta. In special colegiul al
II-lea era considerat ca condamnat, prezice-
rea nu s'a realizat. Din contra, acest tolegiu
are minunate elemente politice. Ceea-ce a dat
inch' o tarie relativa colegiilor intiiii $i al
doilea, de. Senat mai cu seams, a lost intro-
ducerea in sinul for de elemente straine, e-
lementul cult si luminat, profesiunile libere,
doctorii; licentiatii, etc.
Colegiul al III-lea a capa'tat o insemnath.
forth electorala din momentul ce i s'a dat, pe
linga taranii votatori indirecti, $i elementul
votantilor directi, cei cu patru clase primare,
etc.
Aceste lucruri sent necontestabile, ameste-
cul alegatorilor de diferite categorii, realizat
in ultima reforms, a dat fructe bune. A fost
in mic o experienta pentru preghtirea sufra-
giului universal, cel putin al colegiulul unit.
Iata" cum, indata ce tine -va i$I dd ostenea-
la de a analiza constiincios lucrurile, ajunge
a le vedea sub o alt5. -fats. Din nenorocire, la
not analiza impartiala nu e tocmai in favoa-
re, in privinta eresurilor $i a prejudetelor
suntem o tail de curente. 0 idee respandita,
cu greil iese din mintea chiar a celor mai

www.dacoromanica.ro
 84

luminati, ideea ca sufragiul universal ar sla-

bi situatia politica, respandita cu abilitate
de reactionari, o vezi reprodusa de oameni
la cari nu to aVepti.
Am tratat chestia sufragiului universal cat
se poate de larg $i am cautat prin un para-
lel sa dovedesc ca aceasta forma de votare
data nu e mai Duna, dar de sigur ca nu e
mai rea, pentru moment, §i cu malt mai
superioara mai tarzia.

www.dacoromanica.ro
 INCHEERE
I
Votul universal are doue feluri de dusmani :
Unii sunt de principiii, reactionaril de toate
nuantele, cari ved o nenorocire in acest mod
de votare, peste tot locul i on tend. El nu-1
gusts in Franta, in Germania, nicaerea, el
nu-1 primesc nici ca perspective indepartata
In victor. Cu aceia nu se discuta, acelora se
va impune, In contra vointel lor, odata su-
fragiul universal.
Sunt insa altil cari admit in principiii sis-
temul, earl sunt partizanil lui, dar nu in mo-
mentul de fata, ei cred ca Cara nu e inch
pregatita pentru act -feel de regim electoral,
ca moravurile politice nu sunt destul de coapte,
etc. Me refer, bine inteles, la oamenii de buna
credinta, nu la eel ce invoaca acest argument
ca simplu pretext de a inlatura chestia.
Ali observat un lucru ? De cate on este
vorba de o reforms oare-care, tot-d'a-una se
vor ga-3i multi cari sa obiecteze ca este pre-
mature. Aceasta sta in natura oamenilor ti-
mizi sau cari nu-0 &A bine seams de ceea-ce

www.dacoromanica.ro
 86 --
se propune. Surprinsi cu o propunere, neavend
nici timpul, nici mijToacele de a o studia, el
prefers a cere amanarea sub plictisitorul si
mult repetatul motiv ca Cara nu e pregatita
Inca! Natural ca $i sufragiul universal tre-
bue sa fie salutat cu asemenea fastidioasa $i
timoroasb. obiectie.
Daca lumea politics, spiritele alese $i ho-
tarite s'ar fi potrivit acestel categerii de ()amen)",
a$a numiti cuminti, cari nu iubesc a brusca
lucrurile, zic el, apoi fuel o reforms, dar ab-
solut nici una cu un caracter mac funda-
mental nu ar fi avut loc. Societatea ar stir$i
prin a pieri de prea multi cuminhie, care
echivaleaza in multe cazuri cu anemie, pacti-
to,ie suileteasca.
A$a cu privire la votul universal. Cand, me
rog, as intreba, massa alegatorilor no$tri va-
fi coapta pentru introducerea votului univerr
sal ? Cand aceasta reformer Ira fi potivita ?
Peste c5ti ani ? Peste 10, peste 20, peste 30,
cand ? La aceasta nici °data nu ti-se re's-
punde. Atat numai ti-se repeta ca Cara Inca
nu e pregatita !...
Daca intrebi insa cum Cara are sa sa se
pregateasca, iara$I nu cape ti ca respuns mare
lucru. Ti se spune ca atunci cand alegatorii
vor fi mac luminati, mac independenti, mac
nu $tiii cum. Dar toate acestea sunt chestii .
de apreciare ; tot-d'a-una corpul electoral va
lasa ceva de dorit in o privinta sail in alta.
Caci tine 1$1. inchipue ca vom avea vr'o data
o massa electorala absolut fart defecte si sla-
biciuni, se in$ala amar. Acest lucru nu '1
gase$tt in nici o tart, $i nu '1 vel gasi poate

www.dacoromanica.ro
 -87
veacuri intregi. Cu mijlocul acesta chestiu-
nea votului universal poate sl fie indefinit
amanath din generatie in generatie. Gad ur-
masii nostril evident ca" vor fi mai exigenti
in materie de calitati electorale de cat noi,
asa ca.' el vor gasi inassa alegatorilor tot in-
suficienta, macar ca ea va fi realizat serioase
progrese. i asa mai departe, cum am zis,
din generatie in generatie.
Adeverul este di chestia, dupa cum am ail tat
in capitolele precedente, se pune riu cand se
pune pe terenul meritului si al capacitatei.
Ai o mass& electerala, bun& rea, aceasta este,
trebue sä lucrezi cu ea $i sa 'I dal drepturile
pe cari nu le poll refuza pe nici until din
motivele invocate.
'apoi la noi este o particularitate care
vine in contra obiectiunel pe care o discut.
La noi nu este vorba de a acorda dreptul de
vot la o mass& de cetateni cari nu l'a avut
inch, dupa cum se pune chestia d. ex. in
Belgia. La noi de 25 ani toff contribuabilil
de 21 de ani stint votanti, cerand deci sufragia
universal nu cerem de cat modificarea legei
actuale electorale si desfiintarea categoriilor
arbitrare, mass i _electoral& ramane aceeasi.
Apoi nu este nedrept de a zice ca o clas& de
cetateni care sunt alegatori de 25 de ani, nu
merit& 'Inca de a figura In acelasi colegiu cu
restul tarel ? Dar cum vroiti ca alegatorii
Omni cad' de ei mai mult e vorba sä
capete mai multi experienta $i mai multi
pricepere cetateneasca cand sisternul actual',
modul de votare etc., ii condamn& pentru

www.dacoromanica.ro
 --88
Tecie la un rol sters, la ceva pasiv, fara viata
i tara vointa ?
$'apoi intru cat se cer calitati mai supe-
rioare pentru votul universal de cat pentru
regimul cenzitar ? Din contra, inteleg in un
regim cenzitar sa ceri conditil de capacitate
$i de avere, sa fli dificil, dar Eub regimul
cel larg electoral, unde toga lumea trebue
sa intre, intreb ce conditii se pot cere ?
Nu, cu cat discuti chestia cu atat vezi ca
toate obiectiele nu ail nici o valoare si ca, ele
sunt sail simple prejudete sail ascunrl sub
ele o mare ura in contra claselor populare

II
Am tratat pe larg chestia sufragiului uni-
versal. Am caulat a'l justifica din toate pun-
tele de vedere §i am insistat foarte mull a-
supra actualitatei lui urgente. Nol radicalii
nu primim ca sit ni se vorbeasca de votul obs-
tesc ca de ceva care este rezervat viitorului ;
el se impune astazi $i sustmandu-1 nu o fa-
ces cum am face cu impozitut progresiv,
care, evident, ca mai are de a$teptat !Ana a
fi introdus, gratie intereselor clasel dirigente,
ci it sustinem cu ferma convingere Ca aceasta
reforms nu mai poate astepta. Mai mult, not
nu prezentam sutragiul universal ca o reven-
dicare exclusiv radicals, ci ne adresam si la
alte partide liberate si le spunem ca e de
datoria for sa '1 inscrie $i in programul lor.
Sufragiul universal in alte WI a ajuns pro-

www.dacoromanica.ro
 89
prietatea tuturor partidelor, de ce la not par-
tidul liberal nu isi I'ar insusi. ?
Vorbind de acest sistem l'am tratat in prin-
cipid, Ara a me intinde asupra deosebitelor
modalitatI in care el sa prezinta pe unde
functioneaza. Se intelege ca data ar fi vorba
ca sa intru in desvoltarI in aceasta privinta
as avea multe de obiectat si de criticat. A$a,
ed nu consider ea Italia are sufragiul uni-
versal, cand it bazeaza pe stiinta cetirel $i a
scrieret De alta parte in Germania etatea de
25 de ani care sä cere ceta,teanului pentru a
exercita drepturile sale politice este exorbi-
tanta, este in acelasI timp"un mijloc de a
inlatura vremelnic de la vot sute de mil de
alegatorI. Dar diviziunea circonscriptiilor e-
lectorale, modul de votare, precum $1 acela
de a determina majoritatea sunt atatea punte
care ridica grave obiectii, pe cari le void
trata inteun alt studid mai tarzid.
Un lucru este urgent $i pe acela it semna-
lez, anume, tirania majontatilor $i anihilarea
tuturor celor-l'alte curente sociale .$i politice
cari nu pot la alegeri intruni egalitatea plus
unul din numerul votantilor. Aceasta ches-
tiune intra naturalmente in insa$I organismul
sufragiului universal.
Singurul mijloc de a face ca parlamentul
sa fie expresia completa a ideilor O. curente-
lor din tars este ca legea electorala, sufra-
giul universal, sa aiba la baza proportionali-
tatea. Altnainterea alegerile pot fi chiar libere
$i parlamentul totu$i nu va fi expresia de
cat a unui partid, ceea ce nu e menirea par-
lamentelor.

www.dacoromanica.ro
 90

Nu pot sfarsi fgra a face cate-va reflectil

melancolice.
Presa noastra in genere, este prea absor-
bit& de politica zilei, de animositatile dintre
particle. Ea nu consacr& destul timp pentru
tratarea chestiunilor de principit, care sin-
gure pot provoca curenturi in public.
Nu mai remane indoial& di evitand cu In-
grijire tratarea chestiunilor de principiii, al
un public mutt mai binevoitor, ale carui
idel nu le jignesti Intru nimic. Articolele de
polemic& nu desteaptd animozitali si protes-
tari de cat printre politiciani, marele public
le citeste si se amuzeaza de toate.
Dar on cum fie, si cu toate inconvenien-
tele pe cart le pre-zinta tratarea chestiunilor
sociale $i economice, este de mare nevoe ca
ele sa fie abordate $i date in discutia pu-
blicului.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
plESTIUNEA yVREILOR

www.dacoromanica.ro
 Voim sd dam cdte va leimurirti asupra
imprejuretrilor in care d. G. Panu a scris
acest admirabil studio asupra chestiuneti e-
vreilor.
In anul 1891 Tarul Rusieti ludnd un sir
de mesurti din cele mat brutale impotriva
evreilor, acestia,ingrozitti, redusi in mizerie,
incepurd sa se expatrieze. 0 invazte evretascet
find pretutindeni temutei, mat ales la not
unde elementul israelit e deja destul de nu-
meros, antisemititi gasird prilej set se mani-
feste cerind mesuri severe pentru a impedtca
zmtgratiunea evreilor goniii din Rusia. Frun-
tasul antisemitilor romani, deputatul .Nice
Ceaur Asian, getsi momentul potrivit pentru
a incepe o campanie impotriva evreilor, in
care stop adreset guvernului o interpelare
privitoare la me surile luate pentru a oprt
einvazia evretiascet Aceasta interpelare a fost
.desvoltatet in qedinta Camera de la 4 Iunie
1891 fi Camera, in unanimitate, a admis
urmettoarea motiune propusa de d. Asian :
Ascultand interpelarea d-lui N. Ceaur Asian
In desvoltarile Wilt° de interplator cu privire
la consecintele grave la care a dat si d be lipsa
de miisuri elicace contra sporirel 1i invasiund

www.dacoromanica.ro
 - 96
elementului evreesc, consecinte ce se resimt in-
tr'un mod ingrijitor, mai ales in partea Romania*
de dincolo de Milcov.
Ascultand si rhspunsul d-I al ministru de interne,
Camera,
Invith pe guvern a da ordinele eele mai severe
pentru paza fruntariel or si respingerea ovreilor
strgini, on si care ar fi pretextul ce el ar cguta
pentru a se furisa in tare, sail a justifica presenta
for cand intrarea si stabilirea lor, ar fi fost shvositg
ca dispretul formelor prescrise intru cceasta ; or-
dine severe se vor da de asemenea si celor in
drept, pentru stricta aplicare a art. 4 din legea
comunalh si a dispozitiunilor edictate prin legea
ce reguleazg esercitarea comerciului ambulant si
recunoscand in acelas timp, cg guvernul nu este
in deajuns inarmat fatg cu uneltirile culpabile si
ea tendintele manifesto, gratie cgrora marea mash
a elementelor evreesti amenintg pe zi ce trece
de a deveni in Romania un element de sdruncin
periculos pentru desvoltarea economics, socialg si
nationalg.
Camera,
mai decide a se numi imediat din sinul ei o comi-
shine de 7 membrii cu insgrcinarea de a elabora
si a aduce inaintea Corpurilor Legiuitoare pang
in sesiunea de toamng :
a) ITn proect de lege care sg reguleze inteun
mod mai eficace controlul pasapoartelor pe la
fruntarit, si sg prevazg augmentarea personalului
de control, acolo undo trebuinta va core.
b) Lin proiect de lege care sit prevazg aspre
penalitati pentru toti agentil, care ar contraveni

www.dacoromanica.ro
 97

la dispozitiunile legel ; fie in privirea art. 4 din

legea comunala, fie in privirea legei pentru con-
trolul pappoartelor ; aceelq lege va cuprinde qi
aspre penalitati pentru impiegatii respectivi su-
periori in a cArora Were ar pica controlul strictei
aplicatiuni a legilor mai sus numerate.
c) 0 lege pentru infiintarea mohopolului Wu.-
turilor spirtoase.
d) 0 lege in virtutea careia sh fie interzis evreilor
straini de a tine moil' in arena.
e) 0 lege cu misiune de a provoca si incuraja
de catra stat, infiintarea de bazaruri, uncle trp
buinta va sere qi in numer suficient pentru a puns
la dispositiunea mai ales a populatiunei rurale
toate objectele necesare traiului si ocupatitinei el,
cu preturi pe eat posibil de eftine.
f) 0 lege pentru organisarea unui serviciti sa-
nitar special pentru fie-care plash din tall.
Aceea comisiune va mai avea misiunea de a
face constatari locale qi a culege toate datinele ce
ar fi de natura a lumina pe parlament qi pe tarp
despre reala stare a lucrurilor, cu privire la traiul,
la agismentele si la adeveratul numer al evreilor
in Romania ; in aceastA privire puterile ei sunt
nelimitate, precum nelimitata este si competinta
es de a complecta seria miisurelor de mai sus prin
propunerea qi de alto mesuri ce patriotismul si
intelepciunea membrilor el ar credo comandate
pentru apNrarea intereselor nationale romane, qi
astfel Camera trece la ordinea zilei.
In timp de aproape o lung de zile care a
urmat dupd votarea acestei motiuni, guver-
nul a fost asediat de numero0 candidate
doritori de a se alege in «comitetul -de salut
7

www.dacoromanica.ro
 98

public» propus de d. Asian, caci nu e putin

lucru sa face parte dintr'o comisiune care
are la absoluta ei discretie soarta unei nu-
meroase populatiuni in ceamai mare parte
dedata coniertului i finantei. Numeroase
liste circulafz in Camera, dar neputendu-se
ajunge la nice o intelegere, in Sedin ta de la
1 Iulie 1891 alegerea comisiunei a fost amet-
nat'a pentru sesiunea urma.toare.
Nu putin aft contribuit la aceasta aminare
urmatoarele energice i judicioase aprecieri
[acute de d. G. Panu asupra motiund d-lui
Asian in No. 1439 al ziarului L UPT A de
la 16 lunie 1891:
Voesc A' spun done cuvinte apropos de motiu-
nea pe care d. Asian a prezentat'o ca incoronare
practice a interpelarei sale.
Chestiunea evreilor din tail fiind, dupe d. Asian,
de o gravitate extrema, d-sa este nevoit sit pro-
pima mijloace extraordinrre. Asa, d. Asian nea-
vand incredere in actiunea si energia guvernului,
d-sa core instituirea unei comisiuni din sinul Ca-
mera' care sa se substitue puterei executive, sa'i
is atributiele si sa face acte de autoritate in ches-
tia evreilor. Imi vine greil sa cre4 ca guvernul
va consimti is aceasta decapitare.
Dar ceoa ce este mai surprinzator, sunt atri-
butiele cu care deputatul de Iasi, voeste sa em-
brace comisiunea sa. Ascultati-1 ca merits :
Citez textual : c Comisiunea va avea de aserni-
cnea sarcina de a face constatarile legale si de a
cculege toate dateie de nature de a lumina par-
glamentul si lara asupra stare): reale a lucrurilor,
gin ceea ce priveite felul de train, agisamentele

www.dacoromanica.ro
 99 -
co numerul evreilor din Rometnia. Sub acest
4 raport j5uterile sale sunt ilimtlate.)
io. da seama tine -va ce care d. Asian ? Core ca
comisiunea sa aiba la discretia sa : persoana, aye-
rea, afacerile, etc. ale evreilor.
Avend puterea de a face toate constatarile le-
gale, Comisiunea, in afar de autoritatea judiciara,
poate face descinderi, anchete, calcari de domici-
lig, or cand. Avend de aserainea puterea ilimi-
tata, de a se informa de felul de train 01 de agi-
samentele evreilor, Comisiunea poate p6trunde in
casele oamenilor, deschizendu-le saltarele, violand
secretele de familie, compulzand corespondentila,
amestecandu-se in afacerile intime, punend myna
pe persoane qi dispunend de ale dupa plat. Este
inchizitia, este sectia III politieneasca ruseasca in
toata puterea.
Rama' incremenit cand vezi di un om inteligent
cum este d. Asian, propane asemenea mesuri.
S'ar p,'rea, citind motiunea, di o vasty conspira-
tie, o tenebroasrt drama este urzitg de evrei, §i ea
autoritatea legara, neputincioasa Nth' on enormi-
tatea m4carel.', este nevoita sa cedeze locul unor
tribunal° martial°, cu puterY discretionare, pentru
a reprima energic i repede complotul gata a
izhucni de o data pe intreaga suprafata a Ro-
maniei.
Este pur i simplu. ridicol §i odios. Si nu 'DA
vine sit' cred ca chiar aceasta Camera, chiar acest
guvern, vor if In stare ca sa faca pe placul elu-
cubratielor crude ale d-lui Aslan.
i toate acestea apropos de ce ? Apropos de me-
surile de expulzare luate de Rusia in contra unel
marl' part): de evrei.
Dar pentru D-zeil. , sa fim serio§i §i sa nu ne

www.dacoromanica.ro
 100
perdem capul, data it avem. Guvernul trebue sa
ia mesuri severe de a impedeca stabilirea la noi,
a evreilor alungati din Rusia. Aceasta este evi-
dent, asupra acestui punct toata. lumea e de acord.
Noi nu avem a face cu evreii din Rusia, a ciror
soarta o plangem sincer, condamnand ca barbare
mesurile 'mate de guvernul Tara la. Daca d. Asian
crede ca guvernul nu este destul de bine Inarmat
pentru a putea resista curentului invasiei ,
dea uoui puteri, sa propuna de urgenta dispozitii
legale noui. Nimenea nu este contra.
Dar ce are a face chestia expulsarilor din Rusia
si mgsurile de luat de not pentru a ne prezerva
de acea invasie, cu o comisiune cu pater): discre-
tionare de a calca casele oamenilor, de a sechestra
registre si corespondente, de a face constatari ]e-
gale asupra traiului, re] atiilor de famine, asupra
modului de a gandi si de a se purta a populatiei
evreesti de la no): ?
Inca °data, propunerea mi se pare asa de odioasA
in cat nu cred ca sa fie vre-un deputat care sa o
ia la serios.
G. PANU.

Cum am zis mai sus, Camera in fedinia

de la 1 Julie 1891, a aminat, probabil pentru
tot-d'auna alegerea acestei comisiuni.
Dar numeroasele erezii fi absurditdfi de-
bitate de d. Asian cu prilejul desvoltdrei in-
terpeldrei sale, hotdreird pe d. G. Panu sd
intre in inima chestiunei fi, cu competenta
fi eruditia-i cunoscutd, sei trateze pe larg ft
in intregul ei chestiunea evreilor intr'un ,sir

www.dacoromanica.ro
 101

de articole publicate in anal 1891 in ziarul

L UPTA pe care-1 dirigea.
Asta'zi cdnd, din nenorocire, fanatismul fi
orbirea guvernantilor fac sd se realizeze una
cdte una propunerile restrictive ale d-nului
As lan, am crezut ca e bine sa colectiondm
inteun volunt eminentul studift al d-nului
Panu fi sa-1 punem la indemana tuturor.

Editor II.

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA EVREILOR

EVREII IN RUSIA
Sit discutain chestia evreilor cu singe rece,
cu acel singe rece care lipseste tuturor min-
ditorilor de evrel si care a lipsit cu desavir-
sire si d-lui Asian, mrtcar ca meditase lun1,
poate si ani, subiectul interpelarel pe care a
adresat'o -guvernului privitor la mesurile de
luat contra evreilor.
In Rusia '1"-a venit tarului $i anturagiului
soil, ideia ca trebuesc luale mdsuri drastice in
contra evreilor in massPi.
0 idee care vine tarului este o idee inde-
plinith si executata. Nu discut inotivele cari
ail determinat asemenea hothrare, cad aceasta
m'ar duce prea departe. Sentimentut religios,
consideratii sociale $i econotnice , motive de
conservatie a starei politice actuale, apetituri
desteptate, acestea Si alte multele au filcut ca
evreii sä fie pusi la indexul stattilui" rusesc.
Vorbeam de motive de conservatie a ordinei
politice actuale. In adever, ceea ce, intre al-
tele, a determinat pe tar a se deda la goana
in contra evreilor, este si faptul ca printre
agentii nihilist)", printre organizatorii de corn-

www.dacoromanica.ro
 -101
plote mai tot-d'a-una se gAseste eat° un evreii.
Acest lucru l'a exaspeat in mod exceptional
pe imperatul rusilor.
In ce consista mesurile luate de guvernul
rusesc? Iata-le: Toll evreii din imperiul ru-
sesc, in numer de veo patru milioane, au fost
impartiti clupa." oare-care norme in douA ea-
tegorii : evrei indigeni si evrei straini, pe cart
apoi 'I-a supus la regimuri deosebite. Pe evrei
straini ii expulzeaza in masA. Ori tine care
nu indeplineste conditiele legate pentru a fi
considerat ca indigen, este luat en brutalitate
.si trimes la una din frontiere pentru a fi ex-
pulzat. Acestia sunt cei putini numerosi.
Evreilor indigeni li s'a stabilt urmatorul
egim : el nu pot Iocui de cat numai in 22
de gubernii din imperiul rusesc si anume
fie-care la local Jul de nastere. In afara de
cele 22 gubernii, stabilirea ori-carni evrei este
cu desavarsire oprita. Asa la Petersburg, Mo-
scova, Kiev, etc. evreii nu au voe de a sedea.
Cu toate acestea se fat cate-va except ii pentru
evreii cu graduri academice rusesti, d. ex. :
docloril, licentiatil, etc. Acestid pot locui in
tot intinsul imperiului, dar cu oare cari eon-
AO. Asa ucazul imparatesc fixeaza call me-
dici evrei pot fi toleati in proportie cu nu-
merul medicilor rusi in un oras, de ex. until
la suta, sau alta. proportie.
Chiar in cele 22 gubernii, evreii nu pot lo-
cui de cat orasele, satele le stint riguos in-
terzise.
Cu alte cuvinte, Rusia a organisat un vast
si colosal ghetto, un ghetto care euprinde 22
povincii. In adever, se stie ca in evul mediu

www.dacoromanica.ro
 105

Si pan ti in timpurile noastre orasele din Ita-

lia, etc., aveau fie-care ghetto lor, adica o
mahala speciala in care nurnai evreii aveau
voe de a locui. Noaptea portile ghetului eraii
incuiate si numai a doua zi gardianii le
deschideati pentru ca sa poata esi evreii. Ei
bine, cum am zis, Rusia a organizat medie-
valul ghetto, pe o scary vasta, dand evreilor
22 de departamente de locuit.
Din aceasta scurta expunere resulta done
lucruri pe care trebue sä le fixam : intOia,
masurele de expulzare nu s'au luat in contra
tuturor evreilor, gu vernul tarului recunoa-
ste ca are in imperia evrei rusi; evrei in-
digent Acele masuri s'ail luat nu mai in contra
evreilor relativ de curend sositY in Rusia, earl'
nu indeplinesc conditiele unul indigenat sui
generis.
Al doilea punct este ca : invazia care ame-
nint.a tarile vecine este comp_usti din evrei
carl nu sunt proprid zis ai Rusiet ci care
izbutise a se aseza acolo, relativ de curOnd.
Avem deci a face cu o populatie cam flotanta,
nu cu o populatie stability din vechi in
imperiul rusesc.
Intru cat mesurile din Rusia ne ating pe
not 5i in ce calitate? Ce atitudine trebue sa
avem fatti cu expulsarea in mash a unel ma-
re parti de evrei din Rusia ?

www.dacoromanica.ro
 --106

IMIGRATIA EVREILOR
Necontestat ca guvernul nostru e dator sa
is masurile pentru a impedica imigratia in
Romania a evreilor izgoniti din Rusia, psi
aceasta pentru mai multe motive.
Mai intai, dach este permis si nu constitue
mci un pericol miscarea zilnica si normala a
populatiel flotante Mire doud Jeri, miscare
care nu are insemnatate numerica mare, nu
mai este acelasi lucru cand la frontierele unei
teri sa presinta o mash de oameni, nevoita
sa emigreze, impinsa fart' voie, dust' cu jan-
darmi. Acest fenomen is caracterul unel ade-
verate invazii, tam in care stocurile acele de
emigranti s'ar stabili s'ar resimti. Echilibrul
social $i economic ar fi tulburat, data nu
pentru tot-d'a-una cel putin pentru mutt timp,
in dauna indigenilor si a intereselor ion. Evi-
dent ca Romanii nu trebue- sa se expuna la
aceasta eventualitate, prin urmare trebue sa
impedice stabilirea evreilor expulzati din
Rusia.
Mai este un motiv special. Deja not avem
prea multi evrei in raport cu ceea ce alte teri
posed. Deja la not chestia evreilor, transata prin
constitutie, este inch in suferinta in practica.
Numerul evreilor de multe on exagerat de
unil si mai cu seamy aglomeratia for in ora-
sele din Moldova, sunt armele cele mai pu.-
ternice pe care dusmanii de rani a acelora le
intrebuinteaza cu succes. Aceasta si alte con-
sideratii au ncut ca, cum am spus, chestia

www.dacoromanica.ro
 107 =
evreilor no$trii sh fie inch pendenta de fapt.
Prin urmare, oare nu ar fi ceva exorbitant
ca primind pe teritoriul nostru un alt stoc
de evrei cu totul streini, sh mai agravam
nenorocita chestie evreasca? Evident ca da.
ySi eit cred ca nici un evreil plimantean lu-
minat $i cu bun simt, nu poate gandi alt-
minterea. In interesul nu numal at nostru,
dar chiar $i al evreilor din tail, este nevoe
ca sa oprim aspru invazia evreilor ru$1 $i
sh impedicam stabilirea acelora pe parnAntul
nostru.
Noi nu avein nici un interes social, politic
saiil economic de a inmulti numerul evreilor,
mai cu seamy cu elemente proaspht venite,
cu elemente care mult timp vor fi rebele la
felul nostru de train, la comunitatea noastrh,
de vietuire. Am fi foarte multuiniti ca sh re-
solvam in mod echitabil chestia evreilor no-
slrii a evreilor phmanteni, stabiliti de mult
in tarn. Deci mesuri severe in aceasth pri-
vinth, ordine speciale $i stricte date la fron-
tiere, se impun.
Dar mai este ceva, care scaph din vedere
gutvernului pi unora din noi. Eats, : Dach noi
avem dreptul datoria de a impedica pe e-
vreil de a se stabili in tart o chestie de uma-
nitate $i de echitate ne face ca sh'. nu 11' pu-
nem in imposibilitate de a trece pe la noi $i
a continua voiajul.
Sunt teri earl au nevoe de colonii, chrora
nu le repugnh' imigratia evreiasca. EI bine,
noi nu trebue, o mai repet, a impedica pe
nenorocitil expulsati de a ajunge pans acolo.
Prin urmare, dach nu trebue sa tolerhm sta-

www.dacoromanica.ro
 108

bilirea for la noi, trebue insa sa le facilitam

continuarea scurgerei in acele pier i cari fac
objectul calatoriei lor. Deci trebue sa primim
trecerea evreilor tranzito prin tars la noi pang
la o alta. frontier:A. Umanitatea ne impune a-
ceasta datorie. Acest punct l'a neglijat gu-
vernul, si reit a facut.
Acest lucru '1 face Austria si Germania.
i sa nu se zica ca cu mijlocut acesta multi
ar izbuti a se aseza in tacit. RAmane la ener-
gia si vigilenta guvernului ca acest lucru sa
nu se intemple. De asernenea, nu trebue sa.'
tratam ca vagabonzi si sa '1 inchidem ca atare
pe neaorocitii goniti pe teritorul nostru, ci
sal asezain la frontiera care ar designa-o el.
Rigorile legei in acest caz ar fi nedrepte, caci
oamenii cari aii avut in Cara for o profesie si
un domiciliii, nu pot fi calificati de vagabonzi
dace lard voia for sunt smulsi de la caminu-
rile for pi aruncati in toata lumea.

ANTISEMITISMUL IN ROMANIA
Dad. d. Asian s'ar fi marginit in interpela-
rea sa a atrage atentia asupra inconveniente-
lor care ne ameninta prin expulzarea in masa
a evreilor din Rusia si la mesuile de luat
pentru a impedica o imigratie daunatoare
noun, nimenea nu ar fi avut nimic de zis.
Dar d. Asian a mers mai departe. El a in-
trat in inima chestiei evreesti, Si de °data ni-
s'a relevat ca un antisetnit din cei mai ener-

www.dacoromanica.ro
 -109 --
gici, ca un elev al Jul Drumond din cei mai
pasionati.. Interpelatorul a sfarsit propuind o
serie de mesuri restrictive, cate odata inchi-
zitoriale, pe cari o comisie cu puteri discre-
tionare sa le aplice, avend tot odata o inalta
priveghere asupra tuturor evreilor.
Iata-ne deci in plin antisemitism ! Lucru
curios. Antisemitismul se agita deja de cati-
va ant in mai multe teri. Desteptat in Austria
si mai cu seama in Viena, propagat cu vio-
lentri in Germania in frunte cu pastorul
Stocker, transplantat de d. Ed. Drumond la
Paris, antisemitismul n'a avut puterea de a
trezi pe d. Asian din letargia sa patriotica, el
nu a dat nici un semn de viata.
Imediat insa ce Rusia se misca, imediat ce
antisemitismul lasa forma de polemici $i vio-
lente de limbagiu din Occident, pentru a,
lua pe acea de masuri brutale executate odata
cu conceperea lor, d. Asian se desteapta si,
fidel admirator si imitator in toate a Rusiei,
el ridica stindardul antisemitismului de species
ruseasca in parlament.
Mai inainte de a discuta valoarea argu-
mentelor (?) si a masurilor propuse de depu-
tatul de la Iasi, pun intrebarea : oare, ce ar
ctistiga tara data antisemitismul fanatic si
violent, s'ar implanta la nol in tara ? Cu
mare convingere zic nimic, din contra.
Sa ne'intelegem. In cei vre-o sapte ant at
guvernului liberal s'a fa'cut destul antise-
mitism , s'a votat si aplicat deosebite me--
surf restrictive cart vizau numai pe evrei.
Dar trebue sä spun, eh acela era un fel de
antisemitism rusinos, care evita discutiele

www.dacoromanica.ro
 110

violente, care se ferea de declaratii ostile *i

de sentence aprioristice rostite de la inaltimea
tribunet
'Ml aduc aminte ca cu ocazia vota'rei le-
gel comertulul ambulant, un deputat a in-
trebat pe raposatul Campineanu, care era mi-
nistru al domeniilor, data legea in chest()
vizeaza. pe Evrei. Campineanu a zambit *i a
respuns : «Nu Stiu, not nu ne gandim in
especial la nici o categoric de. strami.)) Gu-
vernul liberal tacea *i facea, el evita de a
provoca un curent du*man popular in con-
tra evreilor, el sa ferea de a ridica sus stin-
dardul anti-semitismului si a striga poporului:
eDumanul... este evreul.»
El bine ! tocmai ceea ce nu a voit sa faca
liberalii earl' au fost si sunt du*manii cel
mai serio*i *1 mai periculosi al evreilor, toe-
mai acest lucru voe*te d. Asian sa '1 faca si
sa intruneze pe guvern *i camera cu el. In
numele pericolului national, in numele natio-
nalitatei, pe baza.' ca evreul este o flinta alt-
minterea facuth *i plamadith de cat roma-
nul *i de cat toate cele l'alte na ii, deputatul
de Iasi sa ridica i asvarle anatema lui.
In contra acestei tendinte trebue sa ne
opunem. i trebue sa se opuna chiar aces
cari gandesc ca d. Asian. Nimenea nu este con-
tra masurilor curl ar intari vigoarea nationali-
talei noastre, nimenea nu voe*te ca rasa
noastra sa degenereze *i sit inceteze de a Iii
stapana pe pamantul ei propriti. Dar de aid
papa a ajunge la ideile d-lul Asian *i la a-
precierile acestuia, este un pas enorm de
mare. Cu fanatism nu se face nirpic, nu se

www.dacoromanica.ro
 - 111
intemeiaza nimic serios. Miscarea provocata
de Drumond in Franta, nu e luata in serios
chiar cand Drumond are dreptate cand vor-
beste d. e. : de marea finanta. De ce ? Fiind-ca
nice un om cu minte nu este in stare sä se
is dupa un fanatic, dupa un epileptic care
zi si noapte ;nu viseaza, de cat evrel, care
nu este rail pe care sa nu'l atribue acelora
si care isi surpa singur propaganda prin vio-
lenta si fanatismul ce pune in chestii uncle
sa cere sange rece si cumpatare.
Crede d. Asian ca va fi mat fericit in Ro-
mania ? EU cred ca nu.i cum am zis mai
sus, rei intai care nu'l vor urma, vor fi
antisemitil de convingere si de tendinta, dar
antisemitil cuminti, car! 10 dail seama de
situatie si de consecintele ce ar avea o cam-
panic nebuna.

LITERATURA A NTISEMITA

I.

D. Asian pentru a justifica mesurile de ri-

goare in contra tuturor evreilor tare dinstinc-
tie, incepe prin a face putina literature an-
tisemita. Ca tori fanaticil earl se respecta, el
procedeaza prin athrisme precum : tEvreul
are o maniera deosebita de a vedea lucrurilev,
tEvreul este altminterea facut de cat not ces-

www.dacoromanica.ro
 112

tialalti, aEvreil sunt populatia neagra a Eu-

ropa)) etc., etc.
In sprijinul acestor aforisme, d. Asian aduce
o serie de citatil de oameni marl' din diferite
titppuri. Asa, niminea nu se gandea ca in
1891 Tacit va fi citat in chestia evreeasca.
Ei bine, da. Tacit spune ca evreii sunt un
popor fara moralitate. Apoi vine randul lui
Napoleon I, pe urma natural a altui mare
capstan Moltke. De la cuceritori d. Asian trece
la filosofi, Kant zice ca evreul este un sugru-
m'ator, Fichte adaurt ca el se naste sarlatan.
Ceva si mai nostim : printre aceste somitati
militare ci filosofice, de °data ne trezim ea $i
reposatul print mostenitor al Austriei, Rudolf,
este citat. Acest petrecator a zis nu mai still
ce despre evreii din Galitia....
De la aforisme $i citatii, d. Asian trece la
exemple ca sa n( arate ca deosebite teri au luat
de multe on mesuri contra evreilor. Asa Ger-
mania a luat odata mesuri nu numai in con-
tra evreilor dar $i in contra polonilor (?!!). Alt
exemplu este Rusia. Daca un popor de 120
milioane se Tidied in contra evreilor, de si-
gur ca acestia trebue sa constitue un pericol
national, suspina d. Asian.
Prin urmare, conchide d. Asian, evreii sunt
peste tot locul un pericol national. Cu mo-
ravurile descrise de cei citati mai sus, a nu
pot face de cat Feu. $i sa nu ne speriem de
a aplica mesuri brutale si draconice in con-
tra evreilor, ne zice d. Asian. Oare, Prusienii
nu cauta a germaniza pe poloni cu forta ?
Oare Ru§ii nu uzeaza de thrta fat' cu evreii ?
Pentru ce si noi nu am face acelas lucru ?...

www.dacoromanica.ro
 413

Ia sa discutam putin. A judeca popoarele

prin aforisme este culmea naivitatei $1 a rd-
tacirei. In calendare si carti u$oare aceasla
metoda poate fi in favoare. Asa, cine nu'si a-
duce aminte a fi citit prin carp de distractie
caracteristica nationalitiiplor ?... Frantuzul
este ufor, Germanul este filosof, Italianul
este pasionat, Spaniolul e gelos, Romdnul
este ndscut poet, etc. 5i tot in aceasta ordi-
ne de cite -ori nu ne-am delectat cu aforisme
ca urmatoarele : Frantuzoaica este cochetd,
Nemtoaica este lipsitci de gratii, Italiancd e
amoroasd, Unguroaica e pasionatd, etc.
Inchipuiti-ve tit cine-va lufind la serios
aceste aforisme inchipui ca top nerntii
sunt filosofi, eh top francezii sunt ni$te flu-
turatici, ca top italienil cAnta din mandoli-
ne pe sub balcoane, ca toti spaniolit sunt
Otello, ca top romfinii sunt poeti, ca nu gas-
se$ti o francesa frumoasa, ca nu intilnesti o
nemloaica gratioasa $i ca toate unguroaicele
sunt nurnai foc si flacari !
Si tare pe asemenea judecata cine va ar pro-
pune mesuri cu privire la aceste deosebite
popoare in vederea exclusiv a calitatilor de
mai sus.
Aceasta este absurd, caci cum poti cu done
trei cuvinte coprinde $i designa exact, corn-
plexul infinit $i variat at calitatilor $i al de-
fectelor unul popor ? Acest lucru se poate face
cu gra] despre un individ, cu atat mai pon
despre un popor ! $i cu toate acestea d. Asian,
pe ast-fel de metoda s'a bazat aplicAnd'o la
evrei , metoda calendarelor si a spitalului
aniorului.
s

www.dacoromanica.ro
 -114
D'apoi citatiele !..... Multi i.i inchipuesc ett
data vei cita cuvintele uni om mare, apoi e-
le sunt cuvinte de evangelie, chiar cand ele
nu se refera la specialitatea care a facut i-
lustri pe ace! °amen!. Asa, inteleg sa citezi pe
Napoleon I cand e vorba de rezboale, de tactica,
de strategie, de cezarism, etc. Cuvintele lul au
o mare valoare ; tot asa cu Moltke. Inteleg de
asemenea sa citezi pe Kant, pe Fichte cand
e verba de speculatiunile si transcedentalismul
filosofiei. Inteleg sa citezi pe archiducele Ru-
dolf asupra chestiei cari vizitil din Viena
suer% mai bine.
Dar sa citezi pe tot! acestia ca autoritati in
chestil sociale si in judecata despre psicolo-
gia natiunilor, etc., adica in materii cu total
streine de dinsil, aceasta este o culme.
Asa, este stint ca Napoleon I avea o edu-
catie foarte incomplecta si era lipsit de ele-
mentare notion! istorice, literare stiintifice.
Nappleon I- nu stia or tografia franceza, do-
vada scrisorile lul, ceea-ce nu-1 impedeca de
a fi un mare capitan.
Moltke citat ca autoritate in chestil sociale,
etc ? Dar de unde ? In Reichstag ul german timp
de 20 de ani nu a luat cuventul de cat cand
a fost vorba de armata si pentru a sustinea
vecinic ca resboaele sunt o mare bine-facere
pentru omenire si cel mai puternic element
de progres !
Cat despre exemplul pe care d. Asian ni'l
da cu Rusia, sterni dea voe a spune ca pentru
no! Rusia nu poate fi luata in nimic, abso-
lut in nimic ca model. Dupa cum ea este
barbara cu vinovatil politic!, dupa cum cnu-

www.dacoromanica.ro
 -115 --
tul in Siberia este arma ei civilizatoare, tot
asa expuizarea si brutalitatea fata cu evrei,
fac parte din acelas sistem. Cad' nu este ri-
dicul a su3tinea ca 1.20 milioane sunt ame-
nintate in existenta for nationals de patru
milioane de evrei, din care trei milioane niste
mizerabili pacatosi, stiraci si lipsiti de ori-ce
cultura ?
II.
Cel ce au citit sau au ascultat interpelarea
d-lui Asian, au trebuit sti observe a cu pri-
vire la autoritatile citate in materie, d-sa
este cu mai multe sute de -ani sair cel putin
cu o suta de ani in urma. In adever, cel
titan de d. Asian, sunt Tacit, Luther, Kant,
Fichte, Napoleon I, etc. Aceasta este o foarte
rea nota pentru literatura antisemitismului
d-lui Asian. Aceasta dovedeste ca deputatul
din Iasi, nu a stint in chestia evreilor sä se
adreseze de cat la locurile cornune cari de
30 de ani se tirae prin ate-va brosuri scrise
sau traduse la not Citatiele din Kant, Fichte,
Napoleon I, imi sunt cunoscute de pe la 1.866
and eram in liceu Inca §i pe and fractiu-
nea libera si independents incepuse campania
contra evreilor. Intreb pe d. Asian : dupa 30
de ani, nu a gasit alt-ceva ? Ce dracu, rot
Luther ? tot Napoleon ?
titl cc probeaza aceasta ? Aceasta probeazii
ca d. Asian nu a studiat si nu cunoaste ches-
tia pe care o agit5, si ca on -ce om necunoscri7
tor se adreseaza la cele mai vulgare izvoare
pentru a o trata. Discursul d-lui Asian a fost

www.dacoromanica.ro
 116

scris si rostit de 25 de ani, de cute de ori. Eu

l'am auzit de zeci de ori d in gura d-lor D.
Tacu, Alex. Gheorghiu, Negura, etc., etc.
D. Asian find un simplu ecoiz, lipsit de ori-
ginalitate, este evident ca a trebuit sa cads
in greseala in care au cazut acel pe cari 'i -a
imitat.
Asa, sa sernnalez una. Toate cuvintele citate
de a'. Asian stint rostite de filosofii, etc., amin-
titi, ,stiti and ? In momentul cand se agita
in Europa occidentals chestia de a se da sau
nu drepturi politice evreilor. Kant, Fichte,
etc. pronuntail cuvintele cunoscute cu ocazia
polemicilor ce emanciparea evreilor in Ger-
mania de.stepta ; el, find contra emanciparei,
o combateail descriind pe evrei ca nedemni
de a capata egalitatea inaintea legel. Campa-
nia dusk pe atunci in aceastrt chestie nu a
izbutit, ceva mai tirziii evreii capatara ega-
litatea politick si civila atat in Germania cat
si in-Franta, ceea-ce inseamna ca argumen-
tele lui Kant, Fichte, Napoleon, etc., nu ail
fost luate in consideratie.
Chestiunea deci trebuia prezentata de d.
Asian altmintrelea, data avea pricepere pi o
studia bine. Trebuia sa arate ce pareri au avut
mai multe somitati despre evrei inainte de
emanciparea acelora si sa dovedeasca apoi Cu
purtarea evreilor dupd emancipare, In Wile
unde au capatat'o, ca Fichte, Kant, etc., ail
avut dreptate si ca evreii s'ati aratat ne-
demni de cetatenie.
El bine, arest lucru elementar nu l'a facut
d. Asian, d-sa s'a multumit a face niste ci-
tatii carora timpul si imprejurarile nu le-ail.

www.dacoromanica.ro
 1A7

dat dreptate, cel putin in Orile uncle ele au

font rostite.
Cand este o chestie palpitanta de actuali-
tate, cand ea se agith cu drept sari Mat drept
in deosebite teri, apoi nu e trist pentru cu-
nostintele d-lui Asian sh vii numai cu cliseu-
rile reposatei fractiuni si sh nu aduci nici cel
mai rnic spirit de originalitate, nici cel mai
usor bagagiti de observatii proprii ?
De la Kant, evreii au facut imense pro-
grese, mai cu seamy in ceea ce priveste asi-
milarea for cu popoarele in sanul carora traesc.
Pe cand pe timpul filosofului german evreii
erati o casts aparte ocupandu-se cu comertul
banilor, izolati de restul socie-tatei, de atunci
p1 pana acuma ii vedem in Germania, Franta,
Anglia, amestecati in viata politics, socials,
stiintifica, artistica, dand patriciti bunt, prim-
ministrii admirabili, oameni de stiinta, de
litere, artisti, filologi, etc., etc., reprezentand
Zara In momentele cele mai grele, precum
Cremieux in Franta in timpul rezboiului de
la 1870, patrunzandu-se de viata complexa
socials.
Astag poti discuta rezultatele pe care le-a
adus intrarea evreilor in cetitenia natiunilor,
aceasta este alts chestie. Nu poti insa a to
o.pri la aforismele lui Fichte sail la parerea
lui Napoleon, aforisme peste care air trecut
compatriatil filosofului german si parere pe
care un alt Napoleon a dezavuat'o mai tOrziii.
lath ce dovedeste usurinta d-lui Asian.

www.dacoromanica.ro
 - 148 -

PREJUDITIILE SI CULTURA
Am aratat cum metoda citlitiilor $i exem-
plilor intrebuintate de d. ASIan in interpela-
rea sa nu are valoare $tiintifica. In chestil
de ba$ibuzucii $i de acte arbitrare, Rusia
P ste a$a de deocheata in cat pot sustinea cu
oare-care temeiti, ca logic $i drept este a face
tocmai contiariul de ceea ce (!a face, iar nu
a o imita.
Cu toate acestea, este un fapt care nu se
poate tagadui. 0 multime de oameni inteli-
genti $i cu o ( ultura variata, cand este vorba
de chestia Evreilor, ei nu mai au sangele rece
Si objectivitatea care o pun in toate celelalte
manitestari ale intelip,-entii lor $i arata o os-
lilitate indaratnica. D Asian ar fi putut sä
faca o alegere mai nemerita $i mai convinga-
toare de citatii de cat cele facute.
Cum se esplica faptul cum at oamenii culti
$i invatati, oameni cu vederi largi $i inain-
tate, partizani al' reformelor celor mai radi-
cale, se arata intoleranti, ingu$ti la vederi,
aproape fanatici cand este vorba de uneie
chestii speciale, precum este a evreilor, etc ?
D. Asian cu toti antisemitii jail de argu-
ment acest fapt $i striga victorio$I: dovada
ea avern dreptate este ea $1 cutare $i cutare
om cult $i invatat are aceia$I parere despre
evreii in genere ca $i nos.
Mie mi se pare ca este o simply anomalie.
Si iata cum : In capul cel mai cult $i mai
inteligent , pot exista contradictii, pot sta

www.dacoromanica.ro
 1:19

unele Tanga allele lueruri si idel care se

combat, cari se esclud, cari nu apartin de
loc aceluias sistem, ci fac parte din straturi
de cunostinti deosebite, capatate din izvoare
cu totul diverse. Este greil, foarte greil ca
cine-va stiV revizuiasch intreg bagagiul de
idel $i de cunostinti care s'ail acumulat in
crierul sea din cea mai fragedrt varsta si sa'l
puna intreg in concordantrt eu ideile $i sistemul
de cuno$tinti $tiintifice caNtate mai tarziti.
In capul cel mai admirabil organizat? va ra-
ma nea tot d'auna un coltisor nerevizuit la
faclia tiro ei, o idee capatata in mod supers-
titios care, nesunkrata de nimic, va trai, se
va desvolta si va avea aerul de a face parte
din organizatia stiintifica a cuno$tititelor. In
realitate, ea va fi o fosilti, o urmrt a until sis-
tern disparut. Exemple pot da sute. A$a, nu
s'a vrtzut oameni de stiinta cari, cu toate ca
tote cercettirile ]or tindeail a distruge credinta
religioask totusl el au ramas evlavio$1 'Ana
la sfArsit ? Cum se explica acest lucru cle cat
prin faptul ca la savantul care explica toate fe-
nomenele prin cauza $i efect, a ramas Inca
acel substract de cuno$tintl superstitioase $i
absurde, efectul educatiei din copilarie, efec-
tul infiltrarei lente a prejudetelor sociale !
Schopenhauer credea in visuri $i in apari-
tiuni, urmeaza de aid* ca visurile 5i apari-
tiele sunt ceva dovedit, sat), este pur si sim-
ple un punct slab in credin tele celebrului
filosof ?
El bine, tine mi se pare ca acest lucru se
intampla la foarte multi cu chestia evreilor.
Dacti, canal vorbesc de ea, el exagereazA, de-

www.dacoromanica.ro
 120

.natureaza $i se dedati la o spaima supersti-

tioasa precum $i la o ura neimpacata, cu toate
ea d'almintrelea sunt oameni culti $i cum*
tap, aceasta nu insamna ca au dreptate $i va'd
just $i in aceasta, chestie dupa cum pot vedea
just in multe allele. Aceasta insamna pur si
simplu eh fara a studia metodic si $tiintific
chestia, faro a se ridica la acea vedere largo
$i impartiala care distinge adeveratele ob-
servatii, el' se multumesc a fi ecoul incon-
scient -al until' media oare-care social am-
biant, sail reprodue fora sa supue la o ana-
liza minutioasa fondul de idei comunamin'e
admise in oare-cari paturi sociale.
Toata lumea se pazeste de a trece drept
fanatic, cu toate arestea, in fundul fie-caruia
dintre acestia rezida un fel de drojdii de in-
toleranta religioasa, de ura de rasa, de sentir
ment $i idei transmise de veacurl, de credinti
seculare etc. Este ceva mo$tenit, ceva ata-
vie de care nici eel care impa'rtase$te ast-fel
de idel nu'$1' da seama.
Eata de ce in chestiuni ca aceea a evreilor,
chestie care desteapta atatea pasiuni $i ani-
mozitati, trebue sa ne deliam de autoritatea
celebritatilor si sh studiam, sa observam prin
not insine lucrurile.
Aceste le spun nu atat pentru citatiile cc
d. Asian a facut, ci pentru citatiele nuoi $i
mai potrivite cari ar fi putut face.

www.dacoromanica.ro
 121 -

ASIMILAREA
I.
Adeverul este ca, pentru da prtrerea in
chestia evreilor, se cere ca sh til seatnrt de
o multime de factori, cari schimbh aproape
cu totul aprecierile sumare fiicute din pa-
shine sad qurintd.
Sä ne incercam putin. Este un factor prin-
cipal de care trebue a tine seamy cand vo-
e$ti a judeca apucaturele, felul de inteligenta
$i aptitudinele until popor. Acel factor este
trecutul ha de mai matte on secular, viata
sociald la care s'a dedat, situatia pe care im-
prejurdrile creat'o, cu un cuvent pe-
cetea pe care timpul a pus'o asupra rasei si
asupra individului.
Trecutul evreilor explicit in o build parte
ceea ce antisemitii considerd ea ceva inascut,
ca ceva imutabil $i vecinic. Evident ca o
viata de lungrt apasare $i de prigonire, o viata
de inferioritate politica si sociala pe care na-
tiunele moderne ad facut'o evreilor, a lasat
urmele el la ace$tia. Lipsiti de cele mai ele-
mentare drepturl sociale, indepdrtati de la
cea mai mare parte din ocupatiele productive,
confinati in ghetto $i condamnati a teal intre
el $i departe de contactul cu cre$tinii, cu na-
tiunele in mijlocui carora traiaia, evreii in
curs de mai multe veacuri, am putea zice
de zed de veactiri, ad cdpatat acel caracter

www.dacoromanica.ro
 122

inchis in sine, egoist, defient si stranghto,

au stabilit intre ei acel spirit de solidaritate
si de reciprocitate care li se reproseaza astazi
ca o crima. Asa, sh clan un exemplu : pentru
ce evreii si astazi, in genere vorbind, isi lac
mai cu voe o spe-jaliiate din comertul cu
bani, din operatil financiare, din afaceri de
imprumut, schimb, etc. ? _Pentru un lucru
foarte sirnplu : fiind-ca de veacuri neavand
dreptul de a face comertul cel mare, de a se
deda la alte ocupatii, el au trebuit sa imbrii-
liseze pentru lupta vie ii singurele ocupatii
si indeletniciri cari le era cu putinth de a
imbralisa. Din evul mediu evreul este co-
merciant de bani, de obiecte pretioase, de
afaceri financiare, adecti un com( rt care nu
necesita etalarea bogatiilor in ochii ravnitori
si rapci, un cornea care se putea practica in
secret, pe thcute, departe de apetiturile bru-
tale ale stapanitorilor.
Acum, ce este de mirat dac aptitudinele
in aceasta directie desvoltlindu-se in ani de
veacuri, astazi desi evreii pot sh se dea la
diverse ocupatii, totusi o pate din el' conti-
nua a practica ocupatiele strtimosilor tor,
ocupatii in care suet; din causele de mai sus,
foarte abill, foarte priceputi ?
Eii nu void spune ca.' evreii nu at defecte
pe langa admirabile calithti. Ea nu void pre-
tinde ca acele defecte nu pot strica societatei,
ca on care defecte ale altos na.ii, dar de
acele defecte nu sunt atat ei vinovati, cit po-
poarele cari 1-ati tralat veacuri ca paia so-
ciet tel.
Geer ce sustin cu thrie i cu adanca con-

www.dacoromanica.ro
 -123
vingere este, ca acele defecte, intru cat ele
decurg din viata particulars ce evreil of
dus'o, vor disparea cu incetul la suflarea li-
bera $i noua a timpulul, acele defecte nu
vor mai fi cu traiul din ce in ce amestecat,
cut nivelarea moravurilor pi cu comunitatea
culturel $i a vietil. Pretind ea acele defecte
nu sunt inherente $i imutabile rase'], ci ca-
prttate in cursul veacurilor de apasare. A pre-
tinde ca evreul este ceea ce a fost cu $a.se
veacuri in urma si ca va fi vecinic acela$,
este o imposibilitate psichologica, fisiologica
st socials. Da, evreul a retinas acela$ in curs.
de mai multe veacuri, find Ca a trait in a-
celeasi conditiuni sociale $i culturale, dupa
cum toate popoarele au ramas neschimbate
intru cat conditiele de trai, de cultures, de
activitate nu s'ati schimbat. Cand astazi e-
vreul este patruns de toate partile, prin toll
porii, de mil de influent i nuoi, cand el trae$te
in sanul unor societ5tt cu totul transformate,
cum se poate pretinde ca el este si va fi
vecinic refractar la on -ce schimbare, de$i
totul se schimba in jurut lui? Cum se poate-
sustinea cu oare-care seriositate ca neasimi-
larea este o lege absolutes $i fatales la el ?
Dar transformarea nu se poate face de azi
pang maine, nu poti pretinde ca un popor
intreg, de la cel mai mic Willa la cel mai
mare, sa-$i paraseasca credinta, traditii, mo-
ravuri in mod brusc, pentru a imptumuta
altele noui. Pentru oamenii nepasionati $i
observatori, asimilarea evreilor cu popoarele
in mijlocul carora truest este de mutt ince-
puta $i Cu cat el sunt tratati mai pe un pi-

www.dacoromanica.ro
 124

cior de egalitate cu atata asperitatile caracte-

rului si a ocupatiilor for dispar tot mai mull.
Cei ce reproseaza evreilor spiritul lor de
neasimilare sa ,tie un lucru, ca nu punendu'i
la indexul societatei, nu lipsindu-i de dreptu-
rile comune, nu aruncandul in o situatie
=lath', se poate face absorbirea acelora. In
aceasta privintaexista un cerc vicios de argu-
mentare. Pe de oparte dasmanii evreilor eau-
tti at indeparta de la ori-ce contact comun
cu restul societatei, iar pe de alla parte tot
-el fi acuza ca nu se asimileaza... Apoi bine,
cum voesti ca evreii sa se asimileze data to
nu le dal posibilitatea ? SA nu sa pretinda Ca
ei au remas isolati chiar acolo uncle ad e-
galitatea absoluta. Acest lucru nu este exact.
Evreul din Franta este frantuz, eel din Ger-
mania german, minus religia bine inteles ca-
re nu nu este una si aceiasi, de alt-minterea
nici la franluzi, nici -la netnti. Trebue o i-
maginatie ca a lui Drumond pentru a ere-
tinde ca top evreii din Franta sunt spioni
prusieni si ca prepara invazia germana. Este
drept ca, in genere vorbind si referindu-ne
la paturile proaspat sosite, evreul din Ro
mania nu este roman. Dar data vina este a
lui, vina poate cea mai mare este a noastra
pentru ea am facut foarte putin pentru al
romaniza. Ceea ce am zis de comunitatea de
cultura si de tral precum si cea de interese,
ca factorii eel mai puternici pentru asimila-
re, acest lucru se observa la generatia tenara
evree crescuta si educata in scoalele noastre:
Ea are in mod foarte laudabil sentimentul

www.dacoromanica.ro
 125

de romanism, si simteste adano ca este Iega

la de acest pamant si de eel ce'l locuesc.

If.

Ntf$1 poate cine-va inchipui cats cerneala,.

cats violenta $i ura s'a cheltuit pe tema ne-
asimilcirei evreilor. Pasiunea nu rationeaza,
de aceea, cand e vorba de aceasta'. chestie ,
toate argumentele, tot ce 'I iese cui-va inainte
e bun de exploatat.
Judece cititorii. Mai inteiti? se poate zice de-
un popor care '$i-a perdut limbs, adoptind
pe acea a natiunilor in mijlocul carora tedeste,
ca. este neasimilabil ? De sigur ca nu. Semnul
cel mai palpabil al desnationalizarei unei natii
este perderea limbei materne. Asa, toate satele
romanesti din Transilvania si Ungaria cari
au uitat romaneste $i vorbesc ungureste, sunt
perdute pentru nationalitatea noastra, macar -
ca pastrat religia $1 oare-cari moravuri
casnice. Perderea limbei, cand e vorba de ro-
manii din Wile vecine, este o calamit ate pen-
tru not si nu gasim destule cuvinte de in-
dignare $i de suparare spre a plange maghia-
rizarea sau rutenizarea fratilor nostri de singe..
El bine, cand este vorba de evrei, perderea
limbei nu dovedeste nimic la cel pasionati.
Asa, evreul francez nu tie de cat frantuzeste,
cel rus, nu vorbeste de cat ruseste, cel ger-
man, de cat nernteste, cel spaniol de cat spa-
nioleste, etc ; intre evreil re'spanditi in lume
a incetat intrebuintarea limbei materne, ei,
nu mai ail o limbs comuna.

www.dacoromanica.ro
 126

Cu toate acestea, acest fapt care constitue,

cu privire la on -ce alts natiune, asimilarea
ei cu popoarele a canon limba ea adopta, a-
cest fapt, zic, cu privire la evrei nu este ba-
gat de loe in seams. Teoria neasimildrei nu
vroeste sa tina seams de el. Evreul este nea-
similabil si dupd perderea limbel materne,
el constitue o nationalitate aparte macar -ca
nu are o limbs comuna.
La nol fenomenul acesta, adica deprinderea
generatiilor tinere de a vorbi numal roma-
neste $i desobicinuinta tot mai mare de a se
servi de jargonul nemtesc care serveste evrei-
lor din Moldova drept limba, aceasta deprin-
dere nu izbaste pe antisemiti. Tanerul student
evreii care gandeste si vorbeste ca si cama-
razii lui romans, este tot un strain, este tot o
hinta neasimilabild ca si habotnieul fanatic
sosit de curand din Galitia. In constiinta, este
aceasta drept ?...
Dar se va putea objecta, ca nu perderea
unei limbe materne si adoptarea unei straine
poate schimba sentimentele si eh se poate ca
un popor sä se desnationaliseze moraliceste
conservandu-si limba, dupd cum se poate sa
remand fidel credintelor si simtirilor patrio-
tice macar ea ar adopta mecaniceste o alts
limba. Asa, alsatienii pot servi de exemplu. El
ere.' si sunt frantuzi de inima de si vorbesc
tin dialect german, si astazi de si lipid la pa-
tria germana simpatiile for stint tot pentru
Franta. Asa este. Dar afara de limbd si mai
presus de on-ce, este intrebarea : ce leaga, ce
consolideaza unirea locuitorilor aceleiasi ten,
areluiasi stat politic ? Toata lumea o stie : este

www.dacoromanica.ro
 -1.27
comunitatea de gandire $i mai cu seams co-
munitatea de interese. Daca Svitera $i Belgia
sunt state omogene, cu toata diversitatea de
rasa $1 de lima, aceasta se datore$te faptului
ca Sviterenii hi Belgianii stint strans leggi
fie-care prin legaturi de solidaritate, prin co-
munitate de interese, prin nevoia ce simtesc
de a trai independent $i neconfundati cu cele-
lalte state de aceia$ limbs $i origina cu ei.
Acela$ sentiment face pe alsacieni de a fl
infocati frantuzi.
El bine, evreii nu fac exceptie de la aceasta
reguld. Ori unde interesele for s'au cufundat
cu acele ale terei, on unde viata socials 'i -a
legat de existenta statului, ei stint tot a$a de
buni cetateni ca $i on -carl al ii $i incearca
acelas sentiment de solidaritate care constitue
statul moral $i politic al unei configuratif
geografice. Acest fapt este vedit in Franta ,
Germania, Austria, Belgia, etc. Daca la not
acest lucru nu s'a indeplinit de cat pentru o
masa restransa de evrei, data la not o mare
parte nu sunt legati de exisienta politica $i
social& a statului roman, aceasta se datoreste,
intaiii, faptului ca stabilirea acelei mare parti
este relativ proaspata, $i al doilea este, find-
ca o politica nenorocita face ca interesele e-
vreilor sa fie vecinic excluse din acele ge-
nerale, din acele comune tutulor locuitorilor
terel.
Comunitatea intereselor _generale, solidari-
tatea morala, economics $1 politics intre lo-
cuitorii aceleia$ teri, o cultura $i educatie
cornuna in trasaturi generale, sant suficiente
pentru a face buni cetateni din toti locuitoril

www.dacoromanica.ro
 128

terei, independent de origina, de religie , de

traditie $i de traiul mai mutt sail mai putin
deosebit din forul casriic.

Am aratat ca comunitatea intereselor gene-

rale, o cultura $i educatie comuna in tra's5.-
tun generale $i solidaritatea morals, economics,
si politica*, stint suficiente pentru a lega pe
locuitorii aceleasi teri $i a'i uni strans in contra
celor-l'alte unitati geografice, chiar cand aces-
tia stint de aceea$1 limbs $i nationalitate. Sa,
mal daii exemple ? Walonil din Belgia sunt
frautuzi, cu toate acestea el prefera a forma
un stat cu flamanzii de origin& german& $i
a nu se cufunda cu fratil for de singe din.
Franta. Sviterenii dinspre froiitiera nemteasca
sunt germani, aceasta nu 'I impedich a face
un stat politic cu francejil $i italieni in contra
fratilor for de origina. Acestea mai cu scams,
ca exemple de solidaritate politica si sociala..
Solidaritatea de interese economice este $i
mai elocuenta. Muncitorii din Franta. earl au
interese economice comune cu cel din Ger-
mania $i vice-versa, fraterniseaza mai usor cu
acestia de cat cu .patronii de aceia$I origin&
si limb& din Wile respective.
Prin urmare, tendinta Stan-Elul modern este.
ca s& stabileasca cat se poate mai mutt ar-
monia intre interesele i aspiratiele tuturor
locuitorilor configuratiei politice si geografice._
In aceasta sta si va sta taria statulul mo-
dern.

www.dacoromanica.ro
 129

Uniformitatea limliel, a religiel, a traditiilor

casnice si strtimosesti nu sunt de loc suficiente
pentru a da o organisare puternica statuluI,
indata ce marl' deosebiri sociale, indata ce
adanci diverginte economice, si u teribil
I

antagonism de interese *i de clase vor exista

in sinul unel populatii cu origina cornuna.
In lot deci sa urnblam cu desiderate de
suprafatd sociala, in Joe sä ne pasionam pentru
lucruri secundare din punct de vedere at
existentei statului, ar fi mult mai bine sd in-
tram in inima chestiunilor fundamentale *i
sa ctiutAm a armoniza, a imptica toate inte-
resele si a uniformiza aspiratiele culturale.
Dacia, consideri din acest punct de vedere
chestia evreilor, mai toate obiectiunile sica-
natoare a felulul Jor d train, a aliantelor
cars le contracteath el numai intre densii, a
vietil in familia evreeascd, etc., cad usor. Cad
mai la urm5, ce me intereseazd pe mine data
evreit nu contracteaza de cat aliante in sanul
evreilor, daca au moravuri casnice deosebite,
dna au traditil religioase a ltele de cat ale
noastre ? Oare numai el au asemenea deprin-
deri ? Oare armenii nu se aliazd cu prefe-
rinta intre ei, oare nu due o viata de famine
deosebith, oare nu formeazd o comunitate re-
ligioasa a parte ? Urmeazd de aci ca armenii
stint rat patrioti si sunt un pericol national?
Comunitatea de interese 'i-a lipit pe armeni
catre not si 'i-a facut solidari cu statul roman.
Pentru ce acelas lucru nu se va intampla
si cu evreii indata ce li se vor da aceleasi
condi 01' sociale si economice ?
Dar oare tors romanii due o viata sociald
9

www.dacoromanica.ro
 -130
in comun ? Toti avem oare aceleasi mora-
vuri, acelea$1 credinte, acelas cerc de leg-
turi sociale? Ce legatura de traditii $i de ra-
porturi sociale exista intre mine $i intre un
Oran ? i ce ne face pe not ea st iubim $i
sa luptam pentru clasa taraneasca de care
ne deosebim prin cultur" $i deprinderi ? Oare
numal origina comund ? Oare numai limba
ne face solidari cu teranul ? De sigur ca nu.
Pe langt limba, etc., mai este comunitatea de
interese sociale $i economice, solidaritatea po-
litics $i morala. Independent de traditii, cre-
dinte, etc., suntem locuitorii aceluia$ stat,
suntem membrii aceleasi natiuni. Fart teran,
$i el fart noi, se pericliteaza existenta tarei,
a expresiel sociale, politice si economice care
se numeste Romania. Acest lucru ma leagit
pe mine Moldovan de Muntean $i pe acela
de mine. Acest lucru me apropie de armean,
de neamtul romanizat, de unguril din tinu-
tul Romanului, etc.
$i cand consider"' lucrurile ayst-fel, oare
mai remane loc pentru incriminari pasionate
$i inguste, pentru acuzari ridicole $i preten-
til fanatice cu privire la chestia evreilor ?
IV
Cea mai des repetatt acuzare ce se aduce
evreilor este relativ la religia lor. Daca, zic
unii, evreii sunt neasimilabili, aceasta se da-
tore$te aproape esclusiv religiel lor; cat timp
d-eci ei vor avea o religie deosebita, atata timp
nu e nimic de facut cu ei. Religia lor, se adaoga
ii constitue in o societate internationals, cos-

www.dacoromanica.ro
 131 --
mopolita, care H lace a nu Linea in seamy
sentimentul de tare $i de patrie, acolo unde
sunt stabili i.
Cum ca religia este un element erninaminte
conservator, la umbra careia se adapostesc
traditiele, credintele, eresurile $i chiar mora-
vurile, acest lucre este incontestat. Dace ome-
nirea nu s'a transformat mai adanc, cum tre-
buia sk o lack de 200 ani, religiilor se dato-
reste aceasta. i cu cat un pop. este mai fa-
natic religios, cu at este mai refractar la
ideia de progres, de toleranta $i de sociabili-
tate cu indivizi de credinta deosebita.
Evident, ca evreii, in foarte mare majori-
tate, tin adanc la religia for ph la practica
el $i Ca aceasta este cauza ca nu s'ail apro-
piat $1 nu se apropie, cum ar trebui, de celel'
alte natiuni.
Dar, in bunk credinta, is sa vedem, oare
numal la el se observe defectele rezultand
din un prea mare fanatism religios $i nnmai
evreilor religia le da un caracter cosmopolit,
international de care ii acuz'a dugrianii for ?
Toate religiile au un caracter cosmopolit,
international $i poate cea evreie mai putin
deck orb -care alta. Am nevoe de dat exemple ?
Oare catolicismul nu este o religie ernina-
minte cosmopolite $i oare nu stabileste intre
inchinatori lui o solidaritate internationals,
o-cumunitate de interese de de asupra fron-
tierilor, a limbilor $i a nationalitktilor ? Oare
intre tin catolic din Franta nu este tot ace-:
ia$ legatura cu catolicul din Germania. $1
din Italia, cand e vorba de pastrarea religiei,
cat este intre evreul din Romania cu ace la

www.dacoromanica.ro
 132

din Austria ? Cine poate avea curajul sh nege

acest lucru ?
Cand e vorba de credintele religioase, fran-
cezul adanc catolic este mai aproape de ita-
lianul din tripla alianta, dusman politic, decat
de republican ul patriot si de altul din Sara lui.
Nu e numai atata. Evreii suet invinovittiti
cum ca sacrilich interesele tarei in care lo-
cuesc, tend e vorba de acele ale comunitatii
for religioase. Dar catolicii ce fac oare alt-
ceva ? Ce ziceti de faptul ca francezii de sange
$i de traditii, episcopli, etc., asculta de ordi-
nele unui Italian de la Roma ? Ce ziceti de
faptul ca cetateni frantuzi invata in scoli pe
copii de tarani $i de burghezi frantuzi sa se
inchine seara ast-tel : «Mon Dieu, sauvez Home
et la France !h Roma intil, Fran la pe urmh, I
Sentimentul religios a facut partide poli-
tice in deosebite sari ca sa is atitudini an-
tipatriotice, trhdatoare intereselor nationale.
Asa, nu mai incape indoiala ca pentru on-
ce german patriot, unitatea germane este cea
mai scumpa ideie. Ei bine, Winthorst, ilus-
trul set' al centrului, a combhtut ani aces
unitate si a fost dusmanul neimphcat al ei,
numai find ca nu se tinea seama de preten-
%hle catolicilor pe cari ii reprezenta.
Acela$ lucre cu ortodocsismul oriental, cu
protestantismul, cu internationala neagra, ro-
sie, etc. tc. Oare cap romani nu doreau ali-
pirea tare! chtre Rusia pe molly ca si aceasta
are aceiasi religie ca si not ?.
Oare cat rad ne-a facut faptul cum ca gre
cil Carl' veniau in tara erail de aceiasi cre-
dint& cu a noastra ? Am nesocotit interesele

www.dacoromanica.ro
 -1.33
noastre politice §i economice numal din cauza
comunitatii de religie.
El bine, o spun tare, pericolul comunith-
tel de religie a evreilor din toate Wile este
mult mai mic, decAt acela al comunintel de
religie la celelalte popoare. cuvintele pen-
tru ce, sunt simple. Evreii neformand ni-
ctieri un stat politic si social, neconstituind
o nationalitate definitti, pe o intindere geo-
gralicA anurnitii, leg-Ruffle de religie ce intre-
tin ei tind in a pastra datinele religioase in-
tacte i a veni in ajutorul celor nepAstuiti
sau nenorociti dintre el, dup5, cum on -ce re-
ligie comandrt aceasta. Legaturile insa, de
esemplu intre evreii francezi cu cei romani
nu pun in pericol existenta politic a.' a trtrilor
respective, cad' atat evreii din Franta cAt si
cei din Romania nu formeaz& o expresie
si geografid, ci fac parte din un popor
cu mult mai numeros de cat el. Pe cand so-
lidaritatea religioasrt la catolici, ortodocsi, etc.,
poate pune la un moment dat in pericol insist
natiunea, cad' de ex. catolicii din Italia adre-
sandu-se la Franta catolica se adreseazA la o
natie omogen5., la o putere strains care poate
pane in miscare armatele el in folosul ideiei
religioase. Asa, oare Franta nu prtzea cu sol-
dati el pi oprii po Papa la Roma in contra
patriotilor italieni ? Oare Franta nu a impe-
dicat unitatea Italiei, nutnal pentru a 'Astra
puterea religioasrt a papaw §i scaunul for la.
Roma ? Oare nu ar fi un adeverat pericol
pentru Germania data Franta ar fr mai ca-
tolled de cAt este, in care caz popoarele cato-

www.dacoromanica.ro
 -131
lice din Germania, ar merge poate 'Ang a se
apropia de ea ? v
lata pericolele, pe can comuna tu-
turor evreilor din lume, nu pot aduce tarilor
in care traesc. Da, ei formeaza o comunitate
religicasa internationalii, dar nimic mai mult.
Di nu vizeazrt scopuri politice, cel mult lupta
pentru ca coreligionaril for din toata lurnea
sh fie cat se poate mai la adapostul persecu-
tiller ; sentiment foarte laudabil si religios.
cu toate pericolele pe cari le-am sernna-
lat la adeptii aceleasi religii, de ex. cea ca-
tcher', care este cea mai perieuloasa, totusi
sentimentul de tars, cand Cara este in adever
in pericol, se desteapta si primeaza pe toate,
chiar pe cel religios. Asa, in rezboaiele dintre
natiuri, acestea uith ca au aceleasi credinte
religioase, uita ea au aceiasi limbh si sant de
aceiasi rasa, intru atat comunitatea de inte-
rese politice, morale si economice sunt mai
puternice de cat en si ce altele, dupa cum
deja am aratat. Catolicul francez se bate cu
furie in contra catolicului italian sail german,
cand este in joc insasi existenta lui. Acelas
lucru $i cu evreii, indata ce ei Wan lipit si s'au
identificat cu interesele unei tari. Rezboaiele
din urma au dovedit acest lucru.
Prin urmare, sa incetam cu cosmopolitis-
mul evreilor din cauza religiei, acest cosmo-
politism nu trece marginile cuvenite de case
on ei se lipesc de care o tarri, de cate on na-
tiunile ii pun in pozitie de a se atria de intere-
sele generale ale pamantului pe care locuesc.
Praia acum am tratat chestia din puntul

www.dacoromanica.ro
 135

ale vedere general, acum Yin la chestia a$a

cum se infati$eaza la no in 1,ai a $i la solutia
ce comporta.

SOLUTIUN EA A NTISEMITILOR

I
Acum dupe ce am tratat chestiunea evreiasca
in sine, din punt de vedere al rasei $i at reli-
giei, cu. defectele $i calitatile generale, yin la
motiunea propriti zisa a d-lui Asian, pe care
Camera a aprobat'o, $i la chestia evreilor
no$trii.
Mai intaiii ma in treb : care este solutia d-lui
Asian in chestia evreilor no$trii ? Cad un om
care devine promotorul unei mi$cari trebuie
sa aiba o solutie. Cine it cunoa$te $i $tie ce
spirit it insutlete$te, afla indata ca d. Asian
are o singura solutie $i rea, aceea a rezolvirei
cehestiei evreilor numal pe calea masurilor
violente $i brutale, aplicate la toti evreii din
taro, fara deosebire de vechime, etc. Este un
razboiii de moarte pe care d. Asian si cu
antisemitil it declare, In regula, intreg ele-
mentul israelit.
Motiunea redactata de d. Asian $i votata
de Camera la a easta tinde, de $i formitlarea
definitive a ideel este rezervata in urma
faimoasei anchete ce se va face.
Inainte insa de a discuta propunerea $i la
ceea ce ea vizeaza, ma voiii opri un moment

www.dacoromanica.ro
 136

la una din mhsurele designate de d. Asian,

pentru a veclea on -tine patima oarbh gi ne-
dreapta a sefului antisemitilor.
D. Asian propune a se opri evreilor dreptul
de a lua in arendh -mosii, etc. Este o repro-
ductie din ucazu I imparatnlui Rusiei. in ce
scop a fh.cut'o deputatul de Iasi ? In scop, ne
va spune, de a ocroti populatia rurala de
exploatarea strainilor. Nu pot sa disr.ut aci
consecintele economice ale acestei mhsuri ,
dach s'ar aplica, eu cred ca ele nu vor fi fa-
vorabile thranului, cad( pretul muncei, con-
ditiele lucrulul vor perde. Un lucru voesc a
releva, pentru a se vedea lipsa de seriositate
si de solicitudine a d-lui Asian pentru popu-
latia rurala. In motiunea sa restrictla nu vi-
zeaza pe toti strainii, ci numai carat pe evrei.
Ar fi cea intaiu lege de asemenea naturri,
toate pana acum ferindu-se de a designa nu-
mai pe evrei, ci intrebuintand termenul ge-
neric de straini.
Dar este alt-ceva. Intreb pe d. Asian : din-
tre arendasi straini, greci, bulgari, evrei, etc ,
cari sunt cei mai exploatatori al taranului ?
Cine is sante piel de pe populatia ruralh., panh
a impinge pe tarani la rascoala ? Evreii sau
grecii ? Cine a provocat acum trei ani rh-
scoala taranilor, evreii sau grecil ? In contra
evreilor oare satele din Ilfov, Ialomita, Pra-
hova, etc., s'aii revoltat, sail in contra grecilor ?
Trebuie sa fie cine-va de o partdalitate absurda
pentru ca in numele salvh',rel intereselor po-
pulatiei rurale, oprind pe evrei de a avea
mosii in arenda, sa permita altor straini, mull
mai periculosi, de a continua cruda exploa-

www.dacoromanica.ro
 137

tare a bietului Oran. Arendasii greci in Va-

lachia sunt tot asa de numerosi ca si cel e-
vrei in Moldova. In contr.. acestor din urmh
nu avem de cat plangeri vagi, in contra ce-
lor-l'alti insa avem documente oficiale, avem
rapoartele comandantilor militari insarcinall
cu reprimarea rtiscoalei, car' unanimi constata
ca principala catiza a rhscoaiei, Lost con -
diiele dure si intolerabile ale arenda$1lor mai
cu seamy streini, adicti greci, bulgari, etc.
Si nu este in drept cine-va, cand vede o a-
semenea procedare a d-lui Asian, sa zica ca
persecutia are un caracter si religios, de vreme
ce on -ce exploatator str6n este invoit indata
ce este cre$tin ?
Inteleg propunerea altui depulat, a d -lui
Pop, acesta este cel putin logic, este drept,
el cere ca nici tin strein sa nu poath tinea
mosii in arenda. Antisemitismul inset at d.-lui
Asian 'i-a jucat cu aceasta,' ocazie o bung
festa, el a aratat di nu interesele economice
ale terei ii preocupa, ci tin fel de urtl, un
fel de reclama antisemita.
Ceea ce ni se pare exceptional de gray in
motiunea d-lui Asian, este puterile faimoasel
comisiuni de seapte pe care o propune, Tata',
at ributiunile acelei comisiuni : Comisiunea
.1va avea sarcina, de asemenea de a face toate
«constateirile legate, de a culege toate datele
«de naturei a lumina parlamentul i tam
gasupra stare'', reale de lucruri in ceea ce
«privqte felul de vie, uire, agisamentele si
anumeru/ adeverat al evreiler. Sub aeest ra-
(Tort, puterile comisiunel sunt ilimitate, de
asemenea $i in ceea ce prive$te competenta

www.dacoromanica.ro
 138

%ei de a complecta seria de rnesuri indicate

«prin alte nuoi pe cari patriotismul it va sug-
(ccrera membrilor sell).
°Marturisesc ca am remas incremenit citind
asemenca stranie propunere ! Din timpul in-
chizitiunel spaniole doar numai sectia III a
politiei rusesti s'a gandit sa stablleasca un
sistem intreg de violari de domiciliiI, de
scrutare a secretului familiilor, de descinderi
politiene$ti $i de toate mesurile odioase $i bar-
bare pe cari timpurile moderne le-au infierat
cu indignare. Si d. Asian nu se sfieste a a-
daugi ca in aceasta privinta puterile comi-
siunei vor fi ilimitate !...
Va sä zica, d. Asian ne deschide perspec-
tiv :i unei ere de persecutii ne mai auzite, a
Line' ere in care masurile cele mai violente
vor ploa, fail deosebire, peste capul a tree
sute de mii de suflete, pe and grecii $i 1-Ali-
garh vor continua a exploata populatia din
Valachia ? 5i aceasta se nume$te la d. Asian
solutia chestiei evreesti ? !
II.
Chestia Evreilor departe de a fi insa.' tran-
$ata, este din contra in o stare mai precara
de cat on cand.
Aceasta stare de lucruri nu poate dura.
Caracterul precar al chestiel evreesti constitue
o anormalitate, indraznesc a zice, un pericol,
pentru lini$tea $i pacinica noastra desvoltare.
In adever, nu este ceva anormal faptul ca
este destul ca un deputat sa formuleze o pro-
punere ostila' privitoare de 300,000 suflete din

www.dacoromanica.ro
 139

Cara pentru ca acea propunere sa fie adop-

tata cu unannnitate, punand in chestie, de azi
pang maine, existenta, averea si stabilitatea
acelei populatil ? Nu este un simptom foarte
ingrijitor faptul ca, cu cat o propunere cu
privire la evrei este mat dusmaneasca si mai
draconica, cu atilt ea gaseste mat multi ade-
renti in parlament $i in unele paturi din tars ?
Daca guvernul nu-si deschidea ochil, astb.zt
ar fi existat o comisiune de 15, in frunte cu
d. Asian, care ar fi fost ceva Inca ne mai
auzit in analele unel teri organizate.
Exista o chestie evreeasca, sa avem cura-
giul de a o spline. Mai mult. 0 solutie se im-
pune acestei chestil, o solutie grabnica si
]impede. De 30 de ani, o solutie se amana sail
se eludeaza. Chestia evreilor la not in tart
este ca o buba de mult coapta, pe care nu
cautarn -a o sparge de frica chirurgului, ci o-
zgandarim din ce in ce, iritand si agravend
mai tare starea generals a bolnavului.
Partidele politice nu au tratat chestia e-
vreilor, ci ail exploatat'o la diferite ocazii, si
au exploatat'o facand apel la sentimentele
cele mai putin respectabile. Oamenii politici
aft evitat de a o aborda, de teams ca sh nu
riste popularitatea lor. Cand zic popularitate,
nu inteleg popularitatea cea mare, pe care
nimeni nu o are, ci au ch'utat sa menageze
cercul de aderenti sail coteriele cart in genere
cunt dusmane evreilor.
Cand chestia aceasta nu a fost abordata ca
sub liberali, sub forma de mesuri restric-
tive, insa in mod indirect, ea a fost incon-
Jurata de un fel de complicitate a tacerei,

www.dacoromanica.ro
 -410
fie-care pazindu-se a nu se ocupa de ea. In
realitate neocuparea era numai aparentri. Sa
dam un exemplu : s'ar parea ca o data feint
de impameutenire al evreilor regulat prin ar-
ticolul 7 din constitutie, aceasta chestie nu
mai poate prezenta nimic special. Toata lut-
mea stie ca este alminterea ; afara de impa-
mAntenirile facute atunci pentru a se dovedi
Europei ca ne tinem de tractatul de la Berlin,
de atunci incoace articolul 7 a ramas litera
moartii. Nu, stiil data in acesti din urma
zece ani au dpatat zece evrei impamenteni-
rea. Evident ea este o eludere vadita a con-
stitutiel.
Aceste considerante me fac ca srt abordez
fundamental chestia evreilor si sh vedem ce
solutie poate ea cornporta.

NUIvIRUL EVREILOR

Marele inconvenient al rezolvit el chestier

evreesti la noi, residrt in numerul cel insemnat
de evrei pe earl ii posedam. Toate teoriele an-
tisemite, toate consideratiele dezvoltate de d.
Asian, toate urele pi violentile nu'si au altii
explicatie. Dacia evreii ar fi mai putin nu-
merosi, mai putin activi, mai putin intre-
prinzatori, chestia for s'ar fi rezolvit de mult
de la sine, dupa." cum se rezolveste zilnic si
pe tacute acea a grecilor, bulgarilor, serbilor,
riemtilor din lard.

www.dacoromanica.ro
 -14i1
Daca tcoril de neasimilare se invoaca, daca
srs face din evrei fiinte eparte pi monstruoase,
este ca el se prezinta in massa compacts, este
ea ocupa ivai toate orasele din Moldova si
prin activilatea si intreprinderile for se impun
atentiel publice si urei de rasa, rancunei de
interese. Numerul respectabil al lor, o mai
repet, fac pe multi oameni seriosi si de buna
credinta sa se potriveasca unui d. Asian sail
altuia.
$i ceea ce zic nu se infirm) de loc prin
faptul ca aiurea exists o chestie evreiasca de
si evreii sunt putin la numer. In Rusia, de
si numal patru milioane putin lucru in
aport cu 100 si mai bine de milioane locui-
tori dar aglorncratia for cea mai mare prin
unele centruri, in tocmai ca la noi, desteapta
animozitati si recriminarl. In Austria, si in
special. la Viena, evreii sunt foarte numerosi,
din aceasta pricing s a nascut acolo antise-
mitismul, care ameninta pana mai daunazi,
a lua un caracter popular.
In Franta, si anume la Paris, nu sunt
de cat vr'o 60,000 evrei, cifra neinsem-
cata in raport cu 3 milioane de locui-
tori ai Parisului. Din aceasta pricing, mult
timp acolo o chestie evreeasca nu a lost cu-
noscuta. Daca in tirnpul din urma a aparut
i acolo antisemitismul , faptul acesta se
explica fi ind-ca marea finanta, bursa, mai
toate operatiunile comegului de bani , de
schimb, etc., sunt in mainele evreilor, peste
cari domineaza figura de Moloch a lui Rot-
schild.
De aceea antisemitismul parisian, mult pu--

www.dacoromanica.ro
 112

tin cat ester nu seamana de loc cu acela ru-

-sesc ,austriac. Antisemilismul francez este
fructul unel subtiri pature superioare, a lu-
mei care vine in contact cu marea finantli
si care sufera de despotismul capitalismului
evreesc. El nu are nimic popular in sine, el
este absolut necunoscut in mica burghezie,
fn lumea muncitorilor, a artizanilor, a mese-
riasilor si a teranilor. Pentru ce ? Pentru ca
imensa majoritate a francezilor nu sunt de
loc incomodati de evrei pe cars nu'i intalnesc
in calea lor, de vreme ce foarte putine rapor-
turi au aceste masse cu lumea in care s'a
concentrat eel mat mare numer din cei 60,000
evrei. Tocmai din aceasta pricina, antisemi-
tismul frantuzesc nu are sansa de a se in-
tinde, de a se kW, hind -ca ii lipseste elemen-
tul inflarnabil, elementul popular.
La noi, antisemitismul nu se prezinta sub
-aspectul de rezboitl contra mares tinante, con-
tra unui restrins numer de detinetorl de ca-
.pitaluri $i de operatii financiare, cu atat mai
mull ca cat speculatiele de bursa, sindicatele
si marele intreprinderi asupra metalelor, a-
supra marfurilor, etc., nu exists. Cu toate ca
$i la not marea finanta este aproape esclusiv
evreeasca, totusi nu aceasta serveste de obiec-
tiv la atacuri, lucru semnificativ de altmin-
terea $i care caracterizeaza pe antisemitii nostri.
La noi chestia evreeasca consist& in flume-
rul eel mare de evrei, cea mai mare parte
saraci, cautand cu asprime sa poata trai ; ea
-mai consists in teama ca acel numer sä nu
creasca prin invazii noui de alti evrei streini ;
ea mai consists in ingrijirea ca nu aceasta

www.dacoromanica.ro
 143 --
rasa activa si intreprinzetoare sa sece isvoa-
rele de productiune pe unde este asezata $i
sä nu altereze patura cea numeroasa rurala.
Pornind din aceste sentimente, este natural
ca mintele sa se turbure, ca imaginatiele sa
se aprinda si sä se caute remediul in mijloace
drastice, violente, in mesuri dictate de ura si
de netoleranta. La not se cauta a se lovi nu
individul evreu, ci massa evreeasca, pe cand
in Paris se ataca mac curend individul si se
neglijaza massa.
Aceasta stare de lucruri de la not prezinta
un mare inconvenient si anume, ca voind a
atinge massa evreeasca, nimenea nu voeste a
in seamy de deosebitele categorii de evrei,
de indivizi, de acele diviziuni si clasificari na-
-turale in sinul fie-carei nationalitati. Lupta
fiind contra numerului, contra blocului Ju-
daic, toti evreii sunt egali Inaintea luptato-
rilor ; acestia nu voesc sa fach nici o deose-
bire : toti, on nici unul, este tipetul de rezboi.
Ei bine! Campania pe acest teren este ne-
dreapta, chiar cand ar fi fundata ca punt de
plecare. Nu este drept ca din cauza ca duel
rezboi In contra numarului cel mare, apol sa
nu fad nici o deosebire si sa confuzi pe toll
evreii la un loc. Cu mijlocul acesta nu poti
ajunge la nici o solutie rationabila, ci esti
nevoit a merge din violente in violente, si din
mesuri arbitrare in mesuri arbitrare, fa' ra vr'un
rezultat. Deci trebue alt-ceva de !lieut.

www.dacoromanica.ro
 - 144 -

DISTINCTII NECESARE
Defectul capital at campaniel contra evreilor
la not este ca ea, cum am aratat, it vizeaza
pe toti lara nici o distinctie si sterilizeaza ast-
fel o activitate care de mult ar fi lost pro-
ductive.
In adever, pentru antisemiti toll evreii sunt
egal de strains, sunt de o potriva fata cut
mesurile restrictive de lust. Not in legislatie
nu avem evrei indigent. Pentru noi evreul
asezat din str'amosi pe pamentul nostru este
tot una cu evreul vagabond din Galitia, sau
en eel alungat din Rusia, si sosit de cate-va
zile prin contrabands. La not, cand se. On-
de*te a se lua dispositii restrictive, se vizeaza
top evreii. Asa, chestia invaziel evreilor din
Ru -ia a pus in acelasi timp pe tapet chestia
tutulor evreilor, de si nu este nici o legatura
intre una si cea-alts.. Din aceasta cauza chestia
evreeasca se complies la fie-care pas. Asa,
in stares legala si legislativa in care se gill
evreii la not, nu poti lua o masura de pre
zervatie socials sau economics, in contra unei
categorit de evrei ce nu merits interes, caci
masura vizeaza pe tot t si aduce perturbare
in intreaga patura de eel trei sute de min de
evrei. Fie-care masura la not purse pe tapet
intreaga chestie evreeasca si loveste in oamenii
stabilig de veacuri in Cara. Si cand zic aceasta
nu ma gandesc numai de cal la impamante-
fire, chestie pe care o voiii trata mac incolo,
ci ma gandesc la ceva natural, la ceva ele

www.dacoromanica.ro
 -145
mentar, ins gandesc la exercitiul drepturilor
civile, la egalitatea inaintea Iegilor generate
ale terei, de care sunt lipsiti tote evreii,
fara deosebire.
Faptul de a nu face nice o distinctie intre
evrei, on care ar fi categoriele dintre el, est3
el drept, este el politic ? Cred ca nu.
Sa se noteze, ca not in aceasta privinta nu
numal ca suntem in urma popoarelor din
occident, dar suntem mat intratabili de cat
chiar rusii. In Rusia distinctia a carei lacuna
o constat la not, exista. Acolo sunt evrei pa-
manteni si evrei strain. Ucazul de espulzare
nu priveste de loc pe cei pamenteni, ci numal
pe cei considerati ca strain.
Pentru ce nu ar exista si la not aceasta
deosebire esentiala si foarte importanta ? Pen-
tru ce nu s'ar stabile prin o lege un numar
de conditil car' °data indeplinite, sa faca din
evreil un locui tor cu drepturi complete civile
in tars? Asa, s'ar putea pone ca conditie tim-
pul de cand parintii sau. bunicii sunt stabi-
liti in lark educatia prima& in scoalele noas-
tre, serviciile indeplinite, industriele sail alte
intreprinderi fructoase instalate, etc. Ar fi un
fel de mica impamentenire.
Totl cel-l-alti evrei earl nu ar indeplini
conditiele cerute, vor fi considerati ca strain,
ca stabiliti provizoriil in tara.
It;npartirea evreilor in done categoril, pe
langa ea ar fi o mesura dreaptb, si umana,
dar ar facilita foarte mult rezolvirea chez-
tunei evreesti, si ar inlesni pe o scars larga
ca dispozitii esceptionale, and s'ar sim i ne-
voia, sa-si alba toata eficacitatea 'or, fara a
10
www.dacoromanica.ro
 -146
lovi in drepturile castigate ale evreilor recu-
noscuti de romani.
Cu aceasta impartire ne am apropia cel mult
100 mil de evrei, cei-l'alti reman prin lege
considerati ca straini si atunci poti lua toate
masurile cuvenite in contra unel foul invazii,
esti sigur ca nu comit1 nici o nedreptate, nici
un act de persecutie. Cu ele stiff ca nu lo vest1
in evrei paminteni, in acei asezati de un veac
ci numal in cei straini, in acel care nu. sunt
legati de acest pamint prin interese reale si
stabile. Noi am avea in acest caz mana mutt
mai libera si dispozitiile noastre nu ar fi
lovitoare in ultimul grad in locuitori stabill
al acestel terl.
De alta parte, acel spirit de solidaritate s'ar
sra'rama intre evrei, de vreme ce ar apartinea
la done categoric deosebite. Evreii considerati
ca streini vor fi nevoitI ca. sa-si caute aiurea
un domiciliii mai stabil, asa ca chestia s'ar
simplifica din zi in zi, car resolvirea el ar deveni
in victor cu atat mai usoara, cu cat evreii pa-
minteni ar fi din ce in ce mai strins legati de
toate aspiratiele si interesele Orel noastre.
Chestia chiar a indigenatulul ar deveni
mai usoarti. Nu al avea inainte un haos, ceva
necunoscut si infinit, ci al avea ceva sigur,
precis, ceva care s'ar prezenta in conditil ac-
ceptabile.
Al sti cuff dal si la cap dal indigenatul.
Altminterea, data nu ne vom hotari a face
acest lucru asa de simplu si de drept, eft cel pu-
tin nu \Ted nici un fel de solutie a chestiel evre-
esti, dar absolut nici una_, cad nu pot spune se-
nos ca ceea ce propune d. Asian este o solutie.

www.dacoromanica.ro
 147

II
Simtesc o objectiune care se va face solu-
tiel pe care o propun. Cum , mi se va spun,
d-ta voesti sa'ti apropiezi, sä fad ai d-tale si
al Orel romanesti, cel putin 100,000 de evrei ?
Cum I Voesti a lipi de pamantul nostru, in
mod definitiv si legal, 100,000 de streini pe-
riculosi? La acestea respund :
Dar oare altmintrelea, .oare astazi nu avem
trel sute in loe de o suta de mil? i din
acesti 300,000 oare vom putea *Inge cu me-
surile propose a avea numai 100,000 ? De
giaba, sa nu ne inselam; not nu vom putea
scapa de o parte din populatia evree, de
partea cea stabila, asezata de mutt in Ora,
si la care me refer oil de cat numai expul-
zand'o cu forta si in massa, sae inecand'o
in Dunare. Face-vont aceasta ? Voin fi in
stare sä o facem? De sigur ca nu, si nu am
nevoe, pentru deosebite cuvinte, a areta mo-
tivele pentru ce este o utopie de a credo ca
am putea scapa cie evrei. Rusia puternica si
autoritara, Rusia nu a avut inima sail cura-'
giul sa faca acest lucru. Ea nu a expulzat pe
evreii pe cari ii are din vechime, ci s'a mut-,
tumit a'i parcheta in 22 de gubernii, Rusia
nu a luat mesuri de expulzare de cat contra
evreilor nuoi stabilip.Ceea-ce nu a Malt sail
nu a putut face Rusia in parocsismul mesu-
ritor draconice, de sigur ca nu not vom face
sae vom putea face.
Kt? Atunci ?
Credo oare cine-va ca.' prin persecutii, prin

www.dacoromanica.ro
 148

mesuri exceptionale se va putea ajunge a

curati Cara de evrei ? Lasa ca suntem in
drept a nu prea crede in eficacitatea mesu-
rilor exceptionale, lash' ca s'a dovedit ca chiar
parlamentul actual nu s'a angajat pe calea
pe care voia d. Asian sal duca", darsa admit
ca o data aceasta va avea toe? El? Care
va fi efectul for ? Efectul for va fi ca,cate-va
mil de evrei vor emigra Inca in America
sau aiurea, emigrare care se face zilnic $i
ftira asemenea mesuri, iar alte cate-va mii
isi vor schimba profesiunea pentru a scapa
de rigoarea legilor. A$a, arendnil evrei se
vor face bancheri sau negustori sau comi-
sionari de grane, etc. Evreii deja lipid de
pamentul nostru de mutt, vor remanea o
massy compacra. $i profunda, care va sta neclin-
UM, cu toate persecutiile, cum a stat in
cursul a mai multor veacuri. i rezultatul
care va fi Va fi cate-va legi draconice mai
mult, cate-va asupriri, peste cele suferite, mai
mult pe care, evreii, deprin$1 de secule cu
ele, le vor suporta in ciuda.d-lui Asian $i in
dauna sentimentului de umanitate $i de jus-
titie. Rezultatul va fi ca nuol animozitati, nuoi
ina'spriri de raporturi sociale pi politice se
vor na$te in romani de o parte $i intro o
alts parte din populatia terei, decis'a a nu
se duce cu on ce prep, de vreme ce este nrts-
cut4 $i crescutii. aici $i de vreme ce nu cu-
nonte alts Ora, nu are unde si se dual.
0 mai repet numai expulsarea in massy
sau un vast macel poate realiza scopul celor
ce urmaresc lupta ,contra evreilor. Ori cars
alte mijloace, fie cele, mai draconice, nu pot

www.dacoromanica.ro
 149

produce rezultatul pe care antisemitiT il do-

resc. Fara o distrugere totals sail Ara o a-
lungare brutala, evreil vor fi In tara, vor
r6mane In tail, nu vom scapa de &mil.
Mind a$a, $i sa'rni dovedeasca cine-va ea
nu este a$a, apoi nu este mult mai rationa-
bila $i mai practice propunerea mea ? Recu-
noscend ca indigeni un numer oare-care,
poti, fall a ridica protestari, a trata restul
ca streini. Cu rnijlocul acesta scapi de edic-
tarea de dispozitii drannice in contra unel
populatiuni care trae$te de mult pe Omen-
tul Wei. Raporturile sociale se vor indulci,
din ce in ce $i pe nesimlite se va ajunge la
acea asimilare atat de des reclamata.
Dar se zice: Cum ? Vocal ca sa dal tara in
exploatarea acelor 100,000, prin faptul ca le
vel recuno$te egalitatea drepturilor civile $i
vor fi la adepostul on caror persecutil ? Nu
dail tara in exploatarea nimenul. Chestia
economics este mult mai complicate de cat
isi inchipuesc politicianil. Nu cu mesuri con-
tra evreilor, Ci Cu )egi cu caracter general
economic $i social, care sa ridice starea infe-
rioara a Oranului nostru, care sa stabileasca
raporturi mai echilabile intro muncitor $i
capitalist, intre clasele sarace $i celd bogate,
$i aceasta fara deosebire de roman sail de evreil,
-se vor rezolvi problemele economice.
Este curios cum politician ii cauta, explica-
tia d. ex. a inferioritatei economice a Mold o-
ver sail a Orel, in cauze secundare, in ma-
tive superficiale $i nu voesc sä 3.$1 dea seamy
-ca acea inferioritate purcede din motive
Inuit mai fundamentale, mult mai organice,

www.dacoromanica.ro
 ILO

de cat prezenta evreilor, exploatarea lor, etc.

Dar politicianii nici nu inteleg cum chestiile
economice pot aduce in decadenta o tarn.

DREPTURILE POLITICE
1

Am traiat 'Ana acum chestia evreilor de

la not din tarn numal din punctul de vedere
social, civil $i economic; von zice cite -va cu-
vinte din punctul de vedere. al drepturilor
politice.
Mai intaiil o ohservatie. Pentru massa,
pentru imensa majoritate a evreilor de la nol,
chestia politics, capatarea drepturilor politice
ii este absolut indiferenta. Massa evreeasca
nu se pasioneaza pentru exercitiul drepturilor
politice si nu cauta de loc a le capka. Este
Si la ea, acel indiferentism in materie politica
care caracteriseaza pe pranii nostri, pe locui-
torii nostri muncitori.
Dee -i massei evreesti stabilitatea, garanteze-
i-se lib6rul 5i complectul exercitiii at dreptu-
rilor civile, adaposteasc'o de vexatiunile pe
cari aceasta chestie iritanta le desteapta, si
sa tie siguri politicanii ca va trece mult pans
ce evreii in massa von revendica drepturile
cetatenesti.
Dar data lucrul este adeverat pentru massa
adenca evreiasca, nu este tot ast-fel pentru
un numer relativ restrans de evrei, pentru

www.dacoromanica.ro
 --151
ptitura culth si inteligentd evree. Indepartarea
sistematica de la cetatenie loveste $i afecteazd
in un mare grad clasa superioara $i cults
evree, care simteste aceasta nevoie, care do-
re$te a se identifica cu interesele nu numal
sociale $i economice, dar $i cu cele politice
ale terei.
Lipsa de drepturi politice afecteazd in spe-
cial pe intreaga tinerime evree care se destine
profesiunilor libere, precum baroul, medicina,
artele, profesoratul, etc. etc. Aceastd lipse in-
chide tinerimel asemenea cariere obligand-o
de a se reversa tot asupra comertulul, tot
asupra spec ula tii lor $i operatiilor financia re,
lucru care ne iriteazd pe not tot mai tare.
De cat in buns credintd, la ce voiti sd se
destine zed de mil de tineri, de vreme ce pro-
fesiunile libere le sunt inchise ? $i cum voiti
ca pe campul limitat al comertului el sd nu
lupte cu desperare pentru a'si crea un loc,
pe cats vreme un debuseti principal le este
cu totul Inchis ?
Vorbind drept, chestia drepturilor politice
se reduce la revendicarl de o importanta se-
cundara. Nu cred sä fie mai mult de 5 6
mil de evrei pentru earl* lipsa de drepturi
politice sä constitue o suferinta $i carl aspire
la acele drepturi. Elementul tener, evreii
ndscuti in Cara, crescuti $i educati in $coalcle
noastre, vorbipd $i simtind romane$te, .sunt
particularmente afectati de aceasta. privatiune.
Sapararea for devine chiar disperare, tend
ved ca nici mticar in viitor nu exists, vr'o
perspective pentru densii.
Camerile, conduse de un spirit gre$it, de

www.dacoromanica.ro
 --152
tin fel de teams superstitioasa, resping in-
failibil si fara indurare aproape pe on -ce
evreil care se prezinta pentru indigenat. In
timp de trei ani, tin singur evreil a capatat
impamantenirea, d. Samitca de la Craiova $i
acela cu un vot de majoritate. In cartoanele
comisiunei de indigenat 5i. pe listele biuroului
stau sute de nume de studentl, comercianti,
farmacisti, medici, etc., carora nimenea nu
le poate nimic reprosa de cat calitatea de...
evrei... si care nu au nici o nade.jde de a fi
im_pamentenitt
Deputatil $i senatorii stint gelosl $i avari
complet in acordarea drepturlor politice, nu-
mai fata cu evreii fara distinctie, pe cand
indata cc e vorba de greci, bulgari, serbl,
unguri, nemti, etc., aceiasi deputatl $i senatori
sunt de o liberalitate cate odata chiar culpabilti.
Pentru a capeta imparnentenirea este destul
sa nu IR evrea, in colo pop fi un despuetor
arendas din Ialomita, poti fi un ungur infocat
dusman al romanilor, poi fi un patriot bul-
gar care revendica Dobrogea pentru Bulgaria,
poi fi un escroc serb sau alt-ceva, onorabilii
nostri nu se uita la asemenea bagatele, el
acorda acelora indigenatul, incredintati ca
fac buni romani.
Eu inteleg pe unii deputatl earl voteaza
contra tuturor indigenatelor. Acestia isi fac o
idee ingusta de dreptul de cetatenie, el it
considers ca un deposit sacru care nu trebue
prihanit prin contactul strain. Pentru densil
') 2
serb, grec, evreu, sunt tot una, sunt nedemni
de a antra in cetatea romans.
Co sa zic insa de oamenil cari cred ca un

www.dacoromanica.ro
 153

ungur derbedeil sail un bulgar emigrat, sail

un grec falit au stofa de a face ac mirabill
cetateni romani, pe and un biet student
sail un medic evreil, care nu are alta Cara
de cat a noastra, care nu are alto aspiratil,
este nedemn, ba chiar constitue un peri-
col national ?
Dar mi se va spune, c4" grecii, bulgarii,
serbil etc., sunt putin numero.$1 fata cu evreil?
Lasa ca lucrul nu este tocmal ast-f-.1, ba
chiar nu e de loc ast-fel pentru Muntenia $i
pentru termurile Dunarei, dar sa admitem
ea este a$a.
Ei L.. oare numerul mare al evreilor poate
fi un argument de a nu impamenteni pe nici
unul ? Data chestia drepturilor politice a
evreilor s'ar pune ast-fel : to on nici unul,
atunci inteleg ca deputatii sa respunda : nici
unul.
Dar chestia, o tie fie-care, nu se pune
ast-fel In mainele parlamentului sta puterea
de a impamenteni cats evrei pofteste numai
atatea 1i nici unul mai molt, cererile find
individuale. Atunci cum se explica rigorile
Cum se face ca nici un evreil nu gaseste
gratie inaintea parlamentului ? Indata vede
cine-va ca aici nu mai este in jot cutare sail
cutare evreil, nu mai sunt in joc calitatile
sail defectele petitionarului, ci ne atlam inaintea
unui sistem, inexorabil, inaintea unui parti-
pris de a nu acorda cetatenia nici unui evreil
-chiar cand ar fi curat ca pruncul din pan-
tecele mamei.

www.dacoromanica.ro
 154

II
Sunt lucruri de observat in aceasta chestie
cari to fac sa remai uimit, intru atata nu-11
poti da seama cum un fel de panid, cu care
nu se poate rezona, planeaza asupra celor mai
excelente spirite.
A$a, sa del cate-va exemple. Impamentenirea
a 50 de bulgari, greci etc. nu alarmeaza pe
nimeni. Deputatul care a votat ast-fel de in-
digenate se poate duce linistit in mijlocul a-
legatorilor sei. Nimenea nu se va gandi sa.-1
interpeleze cum a deschis usa cetateniei la a-
tali streini. Aceasta dovede$te, in principia $i
in practica, ca romanii nu sunt exclusivi$11,
ca chinezii, ea ei sunt dispusi a primi in si-
nul for $i alte elemente streine. De alminterea,
contrarul ar fi de mirare, tinend seama de
faptul ca poporul nostru de veacuri a fost
strabatut continua de tot felul de natil $i
limbi straine.
Indata insa ce un evrea capeta imparnOn-
tenirea, sail mai drept cearca a o cepata,
panics cuprinde pe multi, indignarea este la
culme, grija is proportii colosale, patria e in
pericol, nationalita tea noastra este amenintata
In functiunile ci vii $i in organele esentiale.
Nimenea nu se intreaba ce poate face un
evrea in mijlocul unei cetati romane,sti, intru
cat evreul este mai I'M de cat bulgarul $i
grecul. Nu, asemenea chestii chia r data sunt
puse sunt repede rezolvite in defavoarea evreu-
lui $i in favoarea tuturor celor-l-alti veneticl
din lurne.

www.dacoromanica.ro
 155

Notati ca politice$te este mult mai periculos

de a avea 10,000 de bulgari cu drepturl po-
litice de cat cate-va mil de evrei. Bulgaril
sunt du$manii 0i emulii no$triI, el pandesc
Dobrogea dupa cum francezii pandesc Alsacia
si Lorena, el stint infocati patriog si chiar
dupa ce capeta impamentenirea continua de
a fi -In legaturi politice cu Cara lor. Acest lucru
este dovedit de and mai cu seama Bulgaria
a devenit un stat independent. Este de ase-
menea $tiut cat de gra' grecii se romanizeaza
$1 cum chiar cand se par complect asimilati,
tot inca in sufletul for reman greci pi patrioti
greci. Dovada negutatorii din Galati, Braila,
etc. cart, de$i sunt stabiliti de o suta de ant
unit, totu$I familiele for au remas grece, iear
copil for sunt trimesI la studii in Atena, etc.
Se $tie cum mai tot"( grecii earl nu au mo$-
tenitori lasa averea for patriel mume, macar
ca ail stat cite 40 de ant la not si au facut
avere.
Acela$ lucru cii nemtii, etc.
El bine, aceste fapte nu alarmeaza de loc
pe politician)" ; din ele el nu trag nici o con-
secuenra $i de cate ort unul din acele natit
se prezinta la indigenat, de atatea on este
primit, serbatorit $i felicitat.
Pentru ce lucrul se schimbh cand e vorba
de un evreil? .Remarcati ea evreul nu are
patrie, nu apartine nici unul stat politic, el
nu are aspiratil ca bulgarD, ca sa ne is Do-
brogea, ca grecii ca sa cotropeasca pe romanii
macedoneni, ca ungurii ca sa desnationaliseze
pe romilnii de peste munti, ca nemtil ca sa
ne alipeasca la politica lor, ca ru$ii ca sa no

www.dacoromanica.ro
 -156 --
nimiceasca etc. etc. Evreul nu are de cat o tints,
a remanea in lard, a'si castiga vista $i daca se
poate a acumula avere. Pentru ce dar aceasta
deosebire in tratament ? Pentru ce suntem
pentru unit mums si pentru altii ciuma ?
Mi se va spune, evreii sunt prea multi. De
acord. Dar aceasta nu este o ratiune de a 'I
trata pe top dusmaneste. Din faptul ca el sunt
multi, nu urmeaza ca unul singur capatend
imparnentenirea, constitue un pericol national.
Din faptul ca pe terenul economic fac con-
curenta romanilor intocmai ca grecii, un-
guril si nemtil etc, nu urmeaza a nu face
nicl o distinctie intre el si a 'I trata pe tots ca
pe vagabonzi, ca -pe o adeverata lepra.".
De altminterea sa o spunem drept. Adeve-
rata cauza a animozitatel si a urel contra e-
vreilor, consists in faptul ca evreii au aca-
parat, in mare parte, comerlul, ca el detin
deosebitele meseril si se dedaii cu activitate
la diversele ramuri de comert, de mica in-
dustrie, de intreprinderi cu caracter lucratiy
ssi aceasta in concutenta .,si in dauna comer-
tului si industriel romane. Aid std chestia,
aid este nodal gordian, Dovada ca, afara de
politiciani, in colo populatia romans care se
decla la alte ocupatii de cat acele obicinuite
evreilor, nu braneste in contra ion ura si dus-
manie. Asa teranii, on ce s'ar zice, nu urasc
in special pe evrei, el nu se pasioneaza de a-
gitarea pe cars orasanil o fac contra acelora.
Pentru ce? Pentru ca evreii nu sunt culti-
vatori si muncitori de camp, el sunt arendasi,
ceea-ce este ea totul alt ceva, $i ca arenda$I
el platesc bine munca.

www.dacoromanica.ro
 -157

CHESTIA ECONOMICA
I
Sa punem pe adeveratul teren chestia evrei-
lor: In fond ea nu este politics, ea nu este nici
religipasa, macar ca faptul de a tolera pe to
streinii de religie crestina $i de a combate nu-
mai pe cei de religie mozaica, da oare care
aparenta de dreptate celor ce 3si inchipuesc
ast-tel. Chestia evreilor este economics.
Am zis in until din articolele precedente ca
gravul inconvenient a rezolvirel acestei chestil
este numerul cel mare al evreilor. Daca ei ar
fi relativ mai putini, de mult nu ar fi o ches-
tie evreeasca. Trebue sa complectez aceasta.
idee adaugend ca chiar numerul relativ mare
al evreilor nu ar fi o piedicti, data ei ar avea
ocupatil si s'ar deda la o munca care sa nu
aiba de rezultat a concentra in mainele for
cea mai mare parte din activitatea oraselor.
Asa, sa ne inchipuim ca c,e1 250 pans la
300 de mu de evrei ar fi cultivatori de pa-
merit, ar fi muncitori agricoli cu bratele. Te-
renul de lupta si de incriminari In contra for
s'ar schimba imediat. Chestia evreeasca nu ar
fi luat nice ar lua caracterul acut, violent,
pasionat pe care 11 are. D. Asian sail un altul
nu s'ar gandi a vocifera in contra lor, parla-
mental nu ar resuna de fraze seci i violente,
burghezimea nu ar hrani acea ura inyersu-,
nab, Cara nu ar fi in pericolla -fie-care pre-
zentare de acte din partea unui evrefi, pentru.
1mpamentenire.

www.dacoromanica.ro
 158

Pentru ce ar lipsi toate acestea ? Pentru cu-

ventul ca interesele clasei dirigente burgheze
ne fiind in ciocnire cu masa evreiasca, acea
clash nu ar mai avea nici o nevoe de a tipa
$i tuna. De sigur ca acele doue sau trei sute
de mil de evrei, presupunendu'i in categoria
celor- 1 -alti muncitori, ar cam jena, putin pe
lucratoril agricoli romani cand ar fi chestia
de a'si Inchiria bratele la mull proprietari.
Poate evreii mai sobri $i mai activi, ar fi
preferabill maril proprietari nu ar sta la
indoiala un singur moment pentru a le da
preterintä.
Dar i-ine s'ar alarma de asemenea lucru ?
Nimenea. Lucru ar piirea foarte natural ca,
de vreme ce muncitorii evrei ar fi mai har-
nici $i ar lasa preturi mai joase, el sä .fie pre-
ferati tuturor celor-lalti. i ceea ce spun nu
este o simply ipoteza, astazi lucratorii unguri
tree tot-d'a-una inaintea romanilor fara ca
sa se ridice protestari. Cad still tine preters
pe unguri romanilor ? Tocmal proprietarii $i
burghezii cars tipa mai tare in contra evreilor
de la °rase. Mai mutt, este stiut ca in fie-care
Tara se imports brate din Bucovina, ruteni,
etC., pentru munca campului, in detrimentul
teranilor romani. Cine protesteaza in contra
acestei lovirl a intereselor romanilor ? Nime-
nea. Clasa, care de obiceiii face gura, care
provoaca curentele politice, care .alitnenteaza
.opinia publics, este interesata, in continuarea
acestui, fapt, deci take...
Am dat acest exemplu, m'am pus in ipo,teza
cand evreii ar fi muncitori agricoli, pentru
a se vedea mai bine ceea ce am, zis mai sus

www.dacoromanica.ro
 - 159

ca, data chestia evreeasca este asa de acuta

$i de$teapta atatea animozitatl, e fiindca evreii
Iocuesc ora$ele $i fiind-ca acolo el profeseaza
multiple bresle, meserii, ocupatil, comert, mica
industrie, etc., fa'cend concurenta burghezimel
romane $i reducand'o la o activitate secun-
dara. In acest inteles am zis, la inceputul ar-
ticolului, ca chestia evreeasca este economics.
Lupta pentru existents, iala fundamental
chestiel acestia. Situatiunea burghezimel $i a
negustorimel romane in ora$ele din Moldova
este foarte curioasa. Romanii breslasi, arti-
zani, negustori, etc. sunt in minoritate, data
romanii ar fi in minoritate $i in lark ne-
gustoril romanI, etc. ar tacea, $i ar suferi o
situatie inferioara dar ju-stificata. Dar nu. Ceea
ce face pe burghezimea cre$tina sa se revolte,
este ca in Cara numeral e cu ea, este ca con-
ducerea afacerilor, a -statulul etc., se afla in
mainele el% Din aceasta pricing, ea sufere de
o inferioritate pe care nu o crede-justificata
fiind-ca puterea este cu ea, evident ea cere
de la guvern, camere, de la congresele de
undo evreii sunt exclu$1, ca sä se ia mesurI
contra acestora. Burghezimea profits de su-
perioritatea el politica pentru a capeta $i pe
cea economics in ora$e. lath uncle. se ridica
toata chestia. Toate argumentele earl se aduc,
toate descrierile naturel evreilor, toate tira-
dele patriotice, nu tind de cat la acest lucru
practic $i interesat. De ace; 'ml vine sa rid
cand se gasesc oameni cari sa ia la serios ar-
gumentele invocate de d. Asian sail de un
altul. Ele sunt un simplu decor, nu trebue a

www.dacoromanica.ro
 -460 --
li se da mai multa insemnetate de cat corn-
porta scopul pentru care sunt invocate.
II

Chestia negotului $i a negustorilor roman'

la not in tare., nu este asa cum o prezinta
racnitoril i patriotii declamatori. Ascultan-
du-i pe aceia al crede urmatoarele: cum ca
in ambele teri, cari formeaza astazi Romania,
a existat din vechi un comert romanesc in-
floritor $i mare, comert pe care invazia evre-
iasca l'a nimicit inlocuind, in toate ramurele
lui, precum $i in deosebite bresle, pe artizanil
ssi comerciantdi romani prin evrei. Starea de
lucruri care se observe in Moldova, mai cu
seama, se crede a fi resultatul exterminarel
unui prosper comert $i a unel infloritoare in-
dustrii roman, de catre elemental evreesc.
Inca ceva, antisemitil $i evreofagii considers
cu groaza viitorul, el cred, sail se prefac a
crede, ca nu se va mai putea nici odata in-
temeia un comert romanesc $i ca evreii vor
acapara tot mai mult toate ramurele de.pro-
ductie $i de activitate economics.
Se intelege ca lucrul prezentat ast-fel este
ingrozitor, mai cu seama neagra perspective
ce inflacaratil o deschid, imposibilitatea pe
viitor a on -carui fel de comert pentru Ro-
mania, este dezolanta, este disperata.
sa fie oare a$a ? Ia sa vedem cu sange rece
Iticrurile :
Mal tntaiu, este -de constatat tin fart bist,
anume, ca comertul romanesc nu a lost in-
flora nici °data. In nici o epoca a istoriei

www.dacoromanica.ro
 161.

noastre not nu am avut o class puternica ne-

gustoreasca. Tot-d'a-una comertul, in cea mai
mare parte, a lost in Cara la noi, in maim
streinilor sail mai bine in maim indivizilor
de alta nationalitate, stabilip aict.
Asa, luati cele mai vechi.tratate de corned.
ale noastre incheiate cu t.exile vecine si vett
vedea la cate primitive articole fabricate se
reduc transactlele noastre. Tot din ele, dap&
terminologie, etc., se vede ca acele transactil
erati din vechime de tot in maim armenilor,
lucru care s'a perpetuat mutt timp. Asa in
tractatele lui Alexandru cel bun cu orasenil
din Lemberg ni se vorbeste, drept m6sura de
care arrnene0i. Poporul in poeziele sale in-
trebuinta cuventul armean echivalent cu acela
de negustor. A. es,i, in cantecele haiducesti, inn
calea armeanulut, inseamna a esi in calea ne-
gustorului spre prada.
Aceasta stare de lucruri a continuat para
prin veacul al 17-lea cand pe langa elemen-
tut armenesc a inceput a veni cel grecesc pi
eel turcesc chiar. In veacul al 18-lea, armenii,
grecii $i turcii iii impartesc cea mai mare
parte din comertul acestel teri, elementul ro-
manese exists Inca foarte slab.
Am uitat sa spun ca prin veacurile al 15
si al 16-lea in Moldova, data comertul Cel
gros si ordinar it aveau armenii, comertul
de articole de lux, de haine, acme, podoabe
fine, it aveati pe de o parte venetienii, iar pe
(Ye alta negutaloril poloni $i iff special cei
din Lemberg.
Cu predominarea influentei turcestl si a
Constantinopolului, lucrul se modifica, dupla,
11.

www.dacoromanica.ro
 162

cum am spas de,ja. Fe lul de imbracaminte,

mobila, objectele casnice, buchtaria, felul de
culturk de uniforme, de podoabe, etc. etc. re-
latiele comerciale devenind din ce in ce mai
frecuente, comertul de irnportatie ajunge in
mainele grecilor $i ale unei alte noui invazii de
armeni constantinopolitani, foul sositi peste
elementul cel vechiu armenesc.
Pe la sfarsitul veacului trecut, i la ince-
putul acestuia, un nod element vine si mo-
difica vechiul comert Qi vechia mica indus-
trie greceasca, armeneasck turceasca i ro-
maneasca. Este influenta occidentals, care in-
cepe a se face sirotita, cu felul ei deosebit,
Cu comertul $i cu industria el. 0 avant -garde
de rani francezi, de multi$ori nemti, italieni
etc. incepe a sa, areta. Evreii cel sositi in mass
fac parte din aceasta categorie, el yin in vea-
cul acesta $i, lucru curios, sub influenta oc-
cidentals.
'II
S'a vorbit $i se vorbe$te de invazia evrei-
lor ca de un pericol mai mare de cat in ve-
chime invazia turcilor, tatarilor, etc. Evident
ca o navalire chiar pacinica pe teritoriul unel
tad produce perturbari in starea economics
$i socials, evident a de acum inainte, trebue
sa oprim imigratia in masa a tuturor strei-
nilor, prin urmare $i a evreilor.
Ceea ce eft nu pot intelege nici admite, este
cand se zugrave$te cu culori negre viitorul
acestel Off, cand se pretinde ca in curend ele-
mentul evreesc va cotropi pi saraci pe cel ro-

www.dacoromanica.ro
 163

tnanesc, este cand and strigandu-se di corner -

1.u1$i industria, etc. vor fi tot-d'a-una in mama
evreilor, daca nu'i vom alunga sail nu vom
lua mesuri represive, este cand se spune cu
spaima ca Romania isi va gasi mormentul
in un cimitir evreesc.
o marturisesc, nu ved pericol In ele-
mentul evreesc ce '1 posedam pentru viitorul
social, economic, comercial, industrial al aces-
tel teri $i spaima multora mi se pare sail co-
pilereasca sail prefacuta. Aceasta este o con-
vingere adenca a mea o convingere bazata
pe observatia faptelor $i a tenomenelor, atat
{le la not cat $i din alte terl.
Trebue sa fie cine-va naiv sail sa nu fie de-
prins cu studiarea fenomenelor sociale pen-
tru a'si inchipui ca starea actuala de luoruri
din Moldova, cu privire la evrei, va remane
vecinic aceiasi, ha chiar ca evreii vor acapara
tot mai mult deosebitele ramuri de produc-
lie $i de repartitie.
Trebue sa, fie cane -va iard$I naiv sail sa nu
cunoasca subiectul de care se ocupa pentru
a creole ca daca asta-zi avem aproape 300,000
evrei, peste 10 ani vom avea 400 de mil, peste
:20 de ani, 600 de NIA, iar peste 100 de ani
Cara aceasta iva fi a evreilor. Acest rationaJ
ment, bazat pe calcule -de fantezie, Imi aduce
-aminte de aces statistics pesimi$ti cari preyed
stingerea populatiei Frantiel in un timp oare-
.care, iar Europa devenita ruseasca. Fenome-
nele de crestere $i de deperire, precum acele
sociale relative la comert, industrie, etc. sunt
supuse la o multiple de influence schimba-
;Ware, cari nu pot intra in calculele statisti-

www.dacoromanica.ro
 -16z
eel pure. A rationa pentru viitor cu factorii
neschimbati $i imutabili ai prezentului este
cum al pretinde de la un oin bolnav de o boala
trecatoare ca Loath viata. lui va fi infirm $i
ca nu se va insaneto$a nici odat5.
Deosebite imprejurari ail facut ca In .ace$tI
40 de ani comequl sa intre in mina evreilor-
in Moldova $i sa fie Inca in mare parte. Ace le
imprejur5r1 sunt pe tale de a inceta, prin ur --
mare o schimbare iadicala se va face in cu-
rend, in mod indubitabil.
A Irecut vremea cand cli$euri ca ((roma--
nul nu e comerciant,, aromanul nu este in-
dustria$D, atara noastra nu poate fi de cat
agricolav $i altele, tre zeal"' ca cuvinte de evan-
ghelie. Asta-zI faptele dovedesc ca romanul,
ca on -care alta natie, se poate deda cu sue-
ces la toate ramurele de activitate $i ea dad.:
Ora acum el nu fusese sail nu 'este Inca co-
merciant, industrias, etc., aceasta nu este ceva_
inascut, ceva imutabil, ci rezultatal unel stari
sociale nesigure, nestabile $i primitive.
Carl ail lost imprejut arile ce ail determi-
nat venirea evreilor in mask' la not $i acapa-
rarea comerciului $i a meseriilor in Moldova ?
Am aretat, in capitolul precedent, cum co-
merciul nici o data nu a lost esclusiv in ma-
nile romanilor $i cum streinil au fost ele-
mentul principal. Drepst vorbind, evreii nu ail
facut de cat sa se substitue, in decursul tim-
pulul, _armenilor, greci!or, turcilor, poloni-
lor, etc,
Dar industria, dar meseriile, me va intreba
tine -va, cum ail ajuns ele in mama evrei-
lor ? Cum s'a facut ca ceea ce nu a putut ni-

www.dacoromanica.ro
 -165
laid in cursul timpului grecii, armenii, tur-
cii, polonii, adiea pe bresla$ii si meseria$ii
romanii evreii au izbutit acaparand nu numal
comerciul dar si toate meseriile, toate breslele ?
Sa vedem. Este drept ca a existat o mica
industrie romaneascii, ca nol. am avut mese-
Tiasi romani. Am avut croitori, ciobotari,
nari, boiangii, etc. etc. Sä se noteze insa ca
breslele *i meseriele noastre se bazati pe so-
'cietatea cea veche. Ele respundeau la nevoile
societatil care incepe a dispArea pe la 1830
transformandu-se cu totul sub influenta idei-
lor $i a model occidentului. Croitorii romani
tiau sa faca anteree boere$ti sari haine °Hen-
:tale pentru cele-Falte clase, ciobotaril nostri
faceail papuci ci ciobote ro$11, blanarii nostri
lucrail la acele paltoane lungi panb.' la painOnt
care se numeau giubele Si asa mai departe.
Cu privire la mobile, is imbracamintea de
-cask utensilele casnice, acelas lucru. Mai ec-
-sista o industrie a panzel, industrie care ser-
vea la imbracamintea tuturor locuitorilor a-
cestel Seri, de la tdran pana la marele vornic.
De aseminea a postavului etc. etc.
Ce $e intempla ? Se inter la ca, precum
-am spus, influenta occidentului incepe a se
face pentru antaia oars simtita la noi in tail,
°data cu ideile incep a sosi $i ,modele, felul
de imbrb.'caminte, de incaltaminte, de mobi-
latul easel', etc. etc. Hainele nemtegi i$1 fac
aparitia. Aceasta influenta, gratie timpurilor
modern, se arata subit pi Ipi produce efec-
tele ei cu mare iuteala. Este destul .0 de ani
pentru ca ea sa transforme fundamental feint
de trail), etc. al oraselor.

www.dacoromanica.ro
 '166

°data cu introducerea noulul fel de train

social pe la,nga nemti, francezi, yin $i evreil.
Breslele $i meseriele romane nepregatite in
ceea ce prive$te confortabilul $i moda noua,
nu mai pot corespunde la nouile nevol sociale,
la moda de curend introdusa. Croitoril de
antereie, ciobotaril de cioboate betrane$U, fa-
bricatorii de Mice $i de giubele nu pot face
haine nemte$ti, Warn $i ciupici [botine]. El
patese ceia-ce au patit toate meseriele statio-
nare deprinse a lucra de veacuri aceleasi obiecte
$i in acela$ tel. Meseria0 Si industriasit no$tril
nu se pot adapta nuoilor cerinti. Un gol se
face deci in ceia-ce prive$te satisfacerea noui-
lor nevol sociale. Streinii, $i in special evreil,
yin la timp pentru a umplea acel gol, pentru
a deposeda pe meseria$ii romani demodati,
pentru a'i face cu incetul sä dispard. Iata
explicatia istorica $i naturala a disparitiunel,
vechilor noastre industrii $i a introducerei
evreilor in nuoile meseril.
IV
S6 nu creada cine-va cum c5, breslele $i*
meseriele noastre vechi au disparut fata cu
o industrie superioara, ca executie, adusa de
evrei. Nu ; evreii nu s'ail distins nici o data
prin o perfectie in arta $i me$tesugul lor, e-
vreil cari yin acum 40-50 de ani in Cara Si
acapareaza incetul en incetul comertul $i deo-
sebitele ramuri industriale, sunt, din contra,
foarte putin initiati in arta lor, el nu sant
nici buni croitori, nici escelentl ciobotari, nici
corectl pi superiori comercianti, nici nimic..

www.dacoromanica.ro
 167

Emigrand din tarn in tarn, el still atita din

profesiunile pe cari le exerciteaza, pe cat le
perinit ca srt traiasca. Dace comertul nostril
pe de o parte, iar industria pe cea-l'alta, a-
junge in mainele lor, aceasta se face gratie
unel legi ineluctabile, observata la toate so-
cietatile $i in toate timpurile.
0 societate dispare cu ideile, cu comertul,
cu industria, cu moda el, $i este inlocuita de
o alta care isi reconstitueste pe deplin toate
organele el de viata pe o bazrt noun. Corner-
tut industria noastra ail disparut in puterea
acestel legi fatale. Evreii au fost ace) cari
au reprezentat, venind in tail, felul occiden-
tal al imbracamintei, etc., introdus la nol.
Cei lntaiu si cei mai multi evrei yin din t6-
rile nemtesti, adica din occident, dovada ne-
Ogaduita este limba for care nu e de cat un
dialect nemtesc stricat.
Este trist faptul ca pionierii comertului $i
industriei occidentale au fost la nol in eea
mai mare parte evreii, dar este asa. Nemtii
$1 francezii aiz reprezentat numai comertul
si industria de lux.
Faptul ca evreii, foarte rudimentari in ale
comerciului $i in ale industriei, au nimicit
clasa negustoreasca si meseriasa la no)", do-
vedeste destul cat acea clasa era de slabs,
aproape primitive. Un comerciu ceva mai des-
voltat si mai intemeiat, o i,ndustrie ceva mai
superioara ar fi resistat cu succes la invazia
streinilor. Cei int@iu evrei intrtlnind pedici
serioase de a se awn ca comercianti, 'etc.,
curentul imigrativ s'ar fi oprit pe roe, ei ar
fi fost acum 40-50 de ani nevoiti sa face ce

www.dacoromanica.ro
 1.68

tncep acorn sa facti, adica sa treaca in alte

teri $i WO caute acolo existenta.
Dar cum putea sa. reziste evreilor hotaritT
a invinge, negustorii armeni, greci, romini,
cu deprinderile de apatie seculara, cu felul
oriental de a intelege afacerile, cu acea lipsa
complecta de initiative $i de activitate ? Cuin
puteaii sa resiste niste industria$T cu o stiinta-
cam primitive, cu un me$te$ug redus la cea
anal simple expresie? A iurea societa'tile traps-
formandu-si felul for de gandire, de train, de
vie ,wire i$1 gasesc tot din sinus for elemente
cari sa reprezinte ideile, moda, industria noua.
Reprezentantil vechel industril dispar, sunt
lovitY de moarte, dar nu de streini ci tot de
conationall. A$a inventia masinelor, ail ucis
pe aiurea o intreaga industrie reducend la
mizeril sute de mii de torcatoare, tesatoare
de line, etc. Dar o repet, transformarea s'a
fa'cut cu elemente proprii, nationale.
La nos, unde nu am avut un comerciu na-
tional intemeiat nici-o-data, unde o industrie
slabal $i cam primitiva, a fost tot bagajul nos-
tru, transformarea a fost datorita streinilor,
tar evreii ail profitat de faptul cum eh' nu se.
gasesc elemente nationale pentru a respunde
la nuoile necesitati $i s'au implantat in Cara.
Acesta este exactul adevor $i provoc pe
orl -care sa.'ml dovedeasca contrarul.
El bine, din aceasta simpla, istorisire se
degagiaza cate-va consideratii $i o concluzie
carl sunt diametral opuse consideratielor i
concluzieT pesimiste, disperate, ale politician ilor
u$ori $i declamatori.
Cand vede cine-va in ce conditii s'au sta-

www.dacoromanica.ro
 -169
bilit evreii, $i ca.' victoria for se datore$te unor
circumstance in adever exCeptionale, cand
constata cine-va ca evreii ad pus mina pe
comertul si industria noastra din Moldova
niimai grade lipsei aproape totale de activi-
tate national', este cu putinta sa pretind5.'
acel cine-va cum di $i de acum inainte va
fi acela$ lucru $i ca suntem destinati a fi
vecinic monopolul acelora ?
Nu, de o mie de on nu. De alts parte, 1$1
poate sine-va inchipui ca chiar data s'ar lisa
libere frontierele Orel' la emigratia evreilor,
s'ar stabili Inca cate-va sute de mii, cAti s'ad
stabilit in decurs de 40 sad 50 de ani ? Este
o curata ratacire.
V
Ziceam ca chestiile economice sunt mult
mai complicate $i ca remediurile a la d. Asian
dovedesc ea propunetoril nu'tt dad!seam'a de
insemnatatea acelor chestii.
Moldova sufera, Moldova .este in o stare
inferioara. economics. Dar unde este cauza ?
Cauza este ca.' nici un partid politic nu s'a
_gandit a aborda problemele economice.
Dad, Warm' moldovan este stirac, este
absurd de a sutinea ca aceasta se datoreste
erasmarului evreii. Craynarul este un inci-
.dent secundar in mizeria sa. Teranul este sa-
rac din cauza ca nu are pamOnt, nu are in-
strumente de mund, din cauza ca este sa-
lariatul marelui proprietar care ii exploateaza
brat.ele. Teranul mai este mizer din cauza ca
impozitele pe cari le plate$te sunt grele $i

www.dacoromanica.ro
 1.70

rail repartizate, din cauza ca sufera o admi-

nistatie detestabila, din cauza ca- este la ju-
gul unui militarism aptistitor si nu are bus=
stitie, nu are scoala, etc., etc. Dati teranului
toate acestea si se va vedea ca evreul eras-
mar nu va avea nici o influents asupra lui.
Orasele sunt In suferinta, mai cu seams in
Moldova. Cauza este ca lipsesc elementele care
del bogatie centrurilor populate, adica', in-
dustria, comertul, activitatea productive etc.
Dovada este ca evreii din orase sufer si el de
criza generals; $i pe el 11 loveste ca pe ori-
care. Dace ei ar provoca-o, al vedea de oparte
populatia romaneasca siraca, iar de cea -alts
cea izraelita bogata si prospers. In realitate
evreii ca si romanil in mare majoritate sunt
saraci. Emigrarea continua din acestI 6 ani
din urma, dovedeste ca criza economics mai
cu seams asupra evreilor se resimte, de vreme ce
el constituesc ramura breslasilor, a artiza-
nilor si a negustorilor.
Se pretinde ca evreii au saracit Moldova.
Eroare.
Cand aii sosit evreii in Moldova in numer
mai mare acum patru-zeci cinci-zeci de ani
deja Cara era stoarsa de veacuri de Impilari,
de-invazii, de devastari, deja decadenta era
deplina, produsa de regimul despotic si feodal
al boerilor, al domnilor si al tutulor impila-
torilor.
Se tot spune ca evreii ail cauzat caderea
Poloniei. Iar6s1 fall. Caderea Poloniei nu in-
cepe cu 100 de ani in urma, ci ea isi are o-
riginea cu doue sute si mai bine de all. E-
este datorita nobilimei si sistemului de exac-

www.dacoromanica.ro
 -171
thine a magnatilor poloni precum $i intri-
gilor $i luptelor for fraticide.
De altminterea trebue sa fli orb ca sa nu
observi ea manifestarea reului de care sufera
Moldova in special, pauperismul $i consecin-
tele lui, este generala. In toate trile se agita
chestiile sociale $i economice cu privire la
masele populare, indiferent data sunt sail nu
evrei pe acolo. Oare in Anglia, Italia, Franta
etc. tot evreii sunt de villa, cum ca mize-
ria muncitorilor ii face 'de a incepe o lupta
do moarte contra proprietarilor terani $1 a
capitalistilor industriali ?
0 serie de legi protectoare a muncei, nu,
numal de ma*.suri cars sa ridice conditiile
economice ale claselor populare, incuragiarea
productiei nationale rational repartizatA, in-
tervenirea in raporturile arbitrare pe cars eel
saraci le sufera de Ia cei bogati, modificarea
sistemului impozitelor, etc. etc. %fa mijloa-
cele Inuit mai organice $i mai eficace pen-
tru a inbunatati soarta populatiunei romane.
Sa fie siguri oamenii serio$1, chiar data
s'ar lua cele mai restrictive dispozitii contra
evreilor, chiar data ace$tia ar fi alungati in
mase, mizeria §i despopulatia va continua a
lovi satele $i orasele Moldovei $i ale Orel in-
tregi pe cata vreme reformele economice ne-
cesare nu se vor indeplini. Spanioli ail crezut
acum cate-va sute de ani ca cauza decaden-
/el for erail maurii $1 evreii, el iail alungat
in masa. Ridicatus'a de &tunci Spania ? Re-
capatatuli-a vechea el splendoare ? Nu, fie-
care o§tie. Spaniolii constataii decadenta, dar
gre$eail cauza cand o atribuiail maurilor $i

www.dacoromanica.ro
 172

evreilor. Evenimentele le-au dovedit ca s'au

n $elat.
Ace las lucru se repeth cu nos. Inferiorita-
tea economics, relele conditii de prodlictie
In special pentru masele profunde coinci-
deazh cu existenta evreilor in Ora. Aceste
fenomene cars staii unul MITA altul, fac pe
multi sh creaza.' eh stint in o stransh corela-
tde, in o corelatie de cauza si de elect. Supri-
mand pe evrei, ids inchipuesc ca suprima mi-
zeria populatiilor noastre. Este o simpla eroare
de optich socials.
Atacati, d-for politiciani, reul la radecinh,
abordati problemele sociale .i economice de
la ordinea zilei in toga lumea, aceea este
calea cea dreapta si fructifera. Dar aceasta
nu voiti ss faceti Bind-ch still ca lucrhnd
ast-fel yeti lovi in o multime de interese ne-
legitime, vets isbi in o multime de exploa-
latori romans, yeti clatina o orgranizatie so-
cialh economice putreda, mostenita din ye-
chid si sustinuth de toate partidele istorice.
De aceea nu o faceti. Pe and a ridica cies-
tia evreiasch, a tuna $i fulgera in numele
intereselor romanesti, nu numal ca nu ye
strica nimic dar .chiar ye foloseste. Oil -ce
stavilh push evreilor, constititue tin benefi-
ciu, un monopol pentru clasa dirigenta, pen-
tru exploatatorii romans.
lath la ce se reduce antisemitismul d-lui
Asian.
*

www.dacoromanica.ro
 -1.73

SPECTRUL VI ITORULUI
I
Cine iii da seams in ce irnprejurari a ve-
nit masa evreilor in Zara, $i cum a pus mana
pe comercial si meseriele Moldovel, acela nu
poate sa aiba nici o grije in viitor, indata ce
spiritul romilnilor se va indruma pe calea
afacerilor $i a comerciului, indata ce vor ca.-
peta pe terenul economic $i comercial locul
ce trebue, ce merits sa ocupe. Este neinteles,
este absurd a pretinde cum ca aciivitatea unui
popor de mai multe milioane va remanea ne-
putincioasa fats cu aceea a 300,000 de suflete,
fie chiar evrei. Si desvoltarea naturals si pro-
gresista va fi suficienta, fara legi restrictive,
filed persecutil, fdra violente.
Observe cine-va schimbarea enorma ce am
luat hi curs abia de 30-40 de ant La acea
data toate ramurile de activitate intelectuala,
$tiintificg, economics etc. eraii in maim strei-
nilor. Asa, un esemplu, medicii toti, sail mai
toti, eraii streini. Daca cine-va ar fi rationat
cu privire la medici, cum antisemitii rationeaza
in chestia evreeasca, ar fi trebuit sa conchida
ca not nu vorn avea nici o data inedici ro-
mani ci numal streini. Timpul a dovedit con-
trariul, $i asta'zi chiar in orasele din Moldova
majoritatea medicilor sent romani.
Cine s'a gAndit la infiintarea telegrafului,
a drumurilor de fer, etc cum ca peste 20 de
ani tot personalul va fi romanesc, cand se tie

www.dacoromanica.ro
 174

.ca, nu gaseai un telegrafist roman, nu vedeai

un masinist, sail un sef de tren roman ? Ei
:bine, astazi romanii fac admirabil serviciul,
dovedind ca sunt apti la toate.
Apoi n'am importat pana $i profesori din
-stremetate ? Cad ce erah transilvanenii pe
cars il aduceam, de cat elemente de culture
simportate ? A Post un moment in care romanii
-transilvaneni dictail in scoala ,si multi deja
incepeati sa se ingrijeasca de viitor. Asta-zi,
Iransilvanenii sunt o cantitate negligiabild
Si notati ca aceste transformtiri s'ail facut
fa' ra legi restrictive, fara persecutii. Asa, ni-
:menea nu s'a gandit a pune piedici streinilor
,la exercitiul medicines, Si cu toate acestea
,clientela cea mare, reputatia de medici supe-
Tiod o 0 romanii, iar nu streinii. In Bucu-
Testi se aude de doctorii Azsachi, Buicli, Ca-
lenderu, Severeanu, Leonte, etc. etc., iar nici
lie cum de cutare medic neamt sail evreh.
De asemenea nimerui nu 'i-a trecut in minte
'pana la vremea ministrului Ghedem Teodo-
rescu, ca sa puna pe Transilvaneni in conditii
inferioare romanilor la concursuri, etc. Si to-
tusi transilvanenil ail remas in .urma, foarte
in urma pe aceasta tale.
Cum se explica acestea ? Foarte simplu : cand
un popor se arunca serios in o directie, cu-
Tentul este irezistibil. Este tot d'auna imposibil
elementelor streine, on cat de bine pregatite
ar ficeea ce nu e cazul evreilorca sa poata
lupta. Fara nici o lege protectoare, nationalul
este in tot d'a-una in conditii mai bune de
lupta de cat streinul, iar curentul cand este

www.dacoromanica.ro
 175

general Incungiura din toate Oldie mi$carea

strainilor $i o paralizeaza.
Dad, ne transportam pe terenul economic'
vedem iara$I enorme ameliorari. Avem un in-
ceput de industrie romaneasca, pusa pe picio-
rul celor din urma.' procedeuri, avem un corp
puternic de bresta$I, meseria$1, comerciantl,
artizani etc. etc. romanesc $i aceasta in partea
de dincoace de Milcov. Din toate partite se
observa un inceput de activitate, spiritul de
initiative, de specula., de intreprinderi, de ne-
got, de industrie is in fie-care zi un zbor tot
mai mare printre elementele curate romanesti.
Daca Moldova este mai tarzie in aceasta pri-
vinta, cauza nu este in prezenta evreilor ci
in oare cart conditil de spirit $i in oare cad
date economice cari impedica Inca liberul a-
vant at moldovenilor pe terenul vast al co-
merciului $i mai cu seama al industriei. Dar
simptome imbucuratoare sa ved in toate par -
tile. $coalele de arte, de ineserii, de comercii.
produc ma$ini$ti, strungari, croitori, ciobotari,
comptabill etc. cart se plaseaza destul de u$or.
Daca meseria$ii romans intempina Inca oare
cart dificultatl in a se a$eza ca atare dupe ce
parasesc $coatele, aceasta se datore$te relel or-
ganizatii economice a societatel, organizatie
pe care am criticat'o de ata4ia ant. Dar pentru
un observator atentiv nu este indoiala ca in
-curand elementul romanesc va capeta $i pe
acest teren preponderenta care 'i se cuvine
$i ca element autocton ci ca element mult
mai numeros.

www.dacoromanica.ro
 176

II
Am aratat, cu exemple $i dovezi, cum, in-
data ce o studiezi mai de aproape, chestia
evreilor nu prezinta nici un pericol pentru
viitorul terel. Notati ca in cele din urrna.' ca-
pitole di m'am pus pe IDSUO terenul antise-
mitilor $i al trico$ilor. Am presuphs ca evreii
ar fi un element reii, stricacios $i totu$1..am
ajuns la concluzia ca in nici un caz viitorul
comerciti $i industrie nu va fi, nu poate fi in
mainele evreilor, ci in acele ale romanilor.
Aud vorbindu-se necontenit de concurenta
evreilor, ca de ceva teribil, neinirincibil. Aud
spunendu-mi-se ca nu e chip de luptat cu
evreii pentru o suta $i una motive.
Sit vedem $i acest lucru.
Mai inteirt, este cunoscut cum ca in e-
nere evreul nu este superior comerciant, nu
e perfect bresla$, nu e abil industrias. Prin-
tre evrei exista un numer relativ restrans
care indeplinesc idealul perfectului negustor,
meserias $i industrias, in colo, evreii sunt
mediocri $i cafe odata inferiori in prot.esiu-
nile pe cari le exercita. Rar se va intempla
ca in un ora$ unde vor fi evrei, roman,,
nernti, Irancezi etc., exercitand acelea$I pro-
fesiuni, evreul sh fie cel intOi ciobotar, crot-
tor, stoler, negustor, etc.
Ei sunt multi $i fac de toate, dar cele de
mat multe on fac mediocre, $i chiar prost.
5i aceasta se esplica.
Nevoit sit traiasca, evreul imbrati$eaza cea
dantal meserie sail ocupatie care i se prezinta,
farrt nici o pregatire. De multe on mi s'a in-

www.dacoromanica.ro
 177

tOmplat sir Irk] un tinichigiCt evreii care sa

nu .Sire rnal mutt de cat mine tinichigeria,
sr asa mai departe. Evreii sunt admirabili
oameni de afaceri, minunati financiari supe-
rlorl cu privire la tot ce priveste speculatia
banilor, etc. De aceea chiar in terile culte Si
complet civilizate ei sunt neintrecuti in acea-
sta materie.
In col°. o mai repot, calitatile for de nr-
gustor si de industries sunt mediocre. Dovada
eh in nici o Ora, cu un comert superior $i
cu o iindustrie desvoltata, ei nu tin rangul
it-dada. Evreii ocupti locul intaiil in teri semi-
culte, in teri unde lipseste un cornea natio-
nal, unde industria este ince' in free. Ei sunt
pionierii, ante- mergetorii comertului celui a-
deverat, a industriel colei serioase. Odata in-
deplinit acest rol, el, luati in massa, nu mai
ad nici o ratiune de a fi.
Aceasta observatie este foarte impel tanta,
de aceea tin sa o dezvoltez, cad cu ea se
esplica o multime de lucruri ce preocupd pe
multi i prin ea se risipesce o multime de te-
merl si de preventiuni.
In adever, luati o harta a emigratiei evrei-
lor in massa, nu mai veche de cat de o suta
de aril. Ce veti observa pe ea ? Veti observa
ca evreii au fost in mare numer in Franta,
Spania, Anglia, Italia, Germania, etc. Cu tim-
pul, acel mare numer a inceput o miscare
de emigratie in spre Orient, ei au navalit in
Austria, Galitia, Polonia, Rusia, Romania,
etc. Asa ca in curs de o suta de ant ail ra-
ms in terile occidentale relativ foarte pu-
12

www.dacoromanica.ro
 1/8
tini evrei, pe cand grosul armatel for 11 ga-
sim in Europa orientala.
Cum se explica acest fapt ? Ce inteles are
aceasta emigratie ? Sä fie ea rezultatul me-
surilor restrictive $i represive luate,in An-
glia, Franta, Italia etc. ? Sä se datoreasca oare
de$ertarea acelor Teri persecutiilor violente $i
barbare cari se execute in Rusia $i se pro-
pun la nol ? Nu, de loc, nu.
Emigrarea evreilor din occident spre o-
riNat se datore,te unei legi pacinice sociale
si economice fatale. Iat'o : cu cat popoarele
sa desteapta mai mutt la viata comerciala,
industrials etc., cu, atat massa cea mare $i
de calitate inferioara a evreilor, massa re-
!pe' la socializare este silita de a emigra,
impinsa de concurenta. solids a nationalilor
unei Jeri. Massa evreeasca, acea massa de care
ne speriem noi, nu este in stare de a Linea
pept la o concurenta serioasa din partea u-
nui popor care se desteapta la viata corner-
ciala $i economics. Ea este nevoita sa emi-
greze, sa se duca in alte teri cu o culture mai
inferioara, cu o industrie mai rudimentara.
. Din masa evreiasca, raman in Wile culte
numai atati evrei cari sunt in stare a se asi-
mila, a se acomoda cu nuoile $i superioarele
conditii economice create de poporul autoch-
tOn. Acei insa cad raman, sunt buni negus-
tori, buni industria$1, buni cetateni. A.$a se
explica pentru ce au remas puini evrei in
Franta, in Anglia; etc. A$a se explica pentru
ce ei In acele teri ocupd un rang onorabil
dand dintre ei representanti in toate artele,
industriele, In literature, in $tiinta, etc.

www.dacoromanica.ro
 179

A$a se explica numerul cel mare, mai mare

de cat trebue, al evreilor, in o parte din
Austria, in Galitia, Polonia, Rusia, Romania.
Prezenta in masa a evreilor in o lark, dove-
deste o stare de inferioritate comerciala $
economics, de cat, acea stare inferioara nu
se datoreste lor, dupe cum cred unii, ci exists
independent de el. Evreii nu fac de cat sti
profile de acea stare interioara si sa protite
in mod provizor Dana ce conditii. economice
noul pi superioare stabilindu-se, se face in
massa evreasca un fel de selectiune naturals.
Cel cari pot a se acomoda cu acele noul con -
li ii reman, intre aceia $i cei- l'alti locui-
tori nu este nice o deosebire, eel cari nu se
pot deprinde cu o viata superioare economica,
aceia emigreaza, se duc de gasesc conditit
cari stint proprii existentei lor.
Observand cu atentie acestea, se convinge
.cine-va cat de gre$W1 sunt aces cari cred ca
numerul evreilor se va inmulti tot mai mull
la noi. Nu, acest numer va descre$te din ce
in ce, $i aceasta din cauzele expuse mai sus.
Cu cat poporul roman se va desvolta pe caile
economice, cu atat numerul evreilor va des-
cre$te, fapt care s'a intOmplat in cele-l'alte
text.
Deja in ace$ti din urma ani un inceput de
emigrare a unei parti din evrei se semna-
leaza la noi. Deja astazi avem mai putini e-
vrei de cat aveam acum 10 ani, Deja o parte
din el 1$1 cauta alte locuri de emigrare, Bul-
garia, Serbia, Turcia europeana, cea asiatica
America, etc., sunt atatea teri cari ii atrag
si unde pleats din ce in ce mai multi.

www.dacoromanica.ro
 180

III.
Grija $i temerile in chestia evreilor nu, ail
nici un fundament $i nol trecem in aceasta
privinta prin aceiasi faxa prin care ail trecut
$i cele-l-alte popoare. Evident ca, este o massa
flotanta de evrei la poi, evident eh stint un
numer cari nu au nici o lega'tura cu tam,
nici simtesc nevoia de a se 9propia. Aceasta
massa flotanta este de calitate inferioara, in ea
gasim pe acei negustori necinstiti , pe acei
mediocrii saii pro$ti breslasi $i meseria$1,
pe acei fanatici earl se cred panga'riti la con-
tactul cre$tinilor. Aceasta massa, in puterea
selectiunel naturale, se va scurge si de la noi
dupa cum s'a scurs din Austria, din Galitia,
din Polonia $i va merge tot mai departe, tot
mai departe intocmai ca jidovul ratacitor din
legenda. Aceasta massa nu va putea sustinea
pept cu cele inteiu manifestari ale unui co-
mert $i a unei industrii romane$ti serioasil.
Dar 'ml veti obiecta ea este o naivitate de
a a$tepta ca timpul sa faca aceasta opera $i
este mai practic, clack' nu mai uman, ca prin
dispozitii legislative, prin mesuri coercitive sa
se grabeasca. emigrarea.
rfoate bone, faceti $i acest lucru, dar ea nu
sunt de Were. Dar inainte de a face aseme-
nea opera, incepeti prin a face. alta prealabila,
incepeti prin a distinge, cum am spus deja,
pe evreii streini, neasimilabili, pe evrei mai
de mull stabiliti, cari nu doresc de cat sa de-
vina buni cetateni. Faceti deosebirca intre
evreii comercianti $i industria$1 serio$I lipid

www.dacoromanica.ro
 181

de acest pament, de massa flotanta venita de

nevoe din toate partile.
Inainte insa de a face asemenea distinctie
este nedrept, este clannator ca sa confundati
yetoti evreii la un loc $i sa.-1 tratati cnm
voiti a trata pe cel inteiti vagabond.
Se poate -face o obiectie. AIi se va zice ca
viitorul, a$a cum 1 presint ell, este imbucu-
rator, dar ce fac cu prezentill ? Ce mijloace
se pot Ma pentru a grabi sosirea fazei in care
Plemen t u 1 rominesc sa puna stapanire $i pe
situatia economics.
La aceasta respund ca mi j I oacele constail in
a inttiri $i dezvolta spiritul de comert, in a
incuraja veleitatile de industrie, in a facilita
calea acelor earl voesc sa se destine la Ca-
riera alacerilor. Intiintarea tot a mai multe
$coli de meserii, de arte manuale, de comert,
de industrie, ingrijirea ca elevil e$iti din acele
scoli sa aiba mijloacele necesare de a deschide
ateliere $i magazii, crearea de ateliere ale sta-
tului unde elevii esiti sa poata sh'pl exerciteze
lacultatile ]or, $coli de ucenicie, infiintarea
de sindicate de muncitori $i de rtieseria$I etc.
etc. Iata atatea mijloace precum $i allele de
a destepta spiritul public $i a'l indrepta in
spre o ramura atat de negligiata.
Evreul, pe lariga multe defecte, ca corner-
ciant $i artizan. are cite -va calittip minunate:
o activitate mare, o sobrietate $i un spirit de
calcul minunat. Cu aceasta el invinge pe ro-
mani, carora in genere le lipsesc aceste
El bine, aceste lucruri nu se pot capata in
colt, ci ele se castiga numai in lupta cea
Brea $i mare a vietei. Romanul nu aratii de-

www.dacoromanica.ro
 182

stula activitate, nici nu straluceste prin so-

brietate, fiind-ca stie cit mai la urma va gasi
o alto ocupalde, se va face functionar, on va
lua un mac post la comuna, judet, etc.Evreul
insa care stie ca nu are deschisa inaintea lui
nici o alts cariera, este nevoit sa munceasca,
sä calculeze, sti fie sobru, de vre me ce exis-
tents lui definitti este in hoc.
Mi se tot spune ca nu e cu putinta de a
lupta chiar cu asemenea realitati, in contra
concurentei deloiale evreesti. Neexact. De cite
on un roman s'a dedat cu trup pi cu suflet
la comert $i a pus acel spirit necesar de pri-
cepere in afaceri, tot-d'a-una a isbutit, dar
tot -d'a -una. Nu izbutesc cel cari intreprind
comertul cu gandul de mai inainte-de a se
lasa clack' vor intampina dificultati, nu izbu-
tesc acei ctirora le lipseste cu totul priceperea
ci spiritul de specula, nu izbutesc trandavil
cari cred ca clientii sunt la dispositia tor, iar
nu ei la dispositia clientilor. §i loarte bine ca
nu izbutesc. Ctici sa ne inchipuim ca supri-
mand concurenta evreilor, ar remanea numai
ast-fel de negustori. Ar fi un adeverat dezastru.
Clientii eel mai domoli ar risca de a esi ba-
tuti chiar din magasinurile unor negustori
de aceasta urita specie.
Sa fie sigur on -tine, eh nu din stofa ne-
gustorilor rornani actuali cari tipti mai tare
in contra evreilor, se vor crea viitorii comer:-
clanti romani earl vor inlocui pe streini st
evrei. Nu, ci din o stofa superioara, din un
stoc de oameni cari sa aibrt priceperea ri spi-
ritul suplu, politicos, rabdator, indatoritop
care caracteriseaza pe comerciantul german.,
francez, etc.

www.dacoromanica.ro
 183

lie giaba, on -ce s'ar zice, este o esplicatie

a starel actuale de lucruri si o esplicatie care
nu e tot-d'a-una favorabila burghezimei_ro-
manesti.

.INCHEERE

In un lung Sir de articole am tratat, mai

din toate punctele de vedere, o chestie care
pasioneaza opinia publics militanth. Am pus
in tratarea ei tot sangele rece trebuitor si
tot curagiul care este dator sal aiba un om
politic, $i mai cu seamy un publicist, spunen-
d01 franc toate ideile, fa'ra sh tina seamy
dacii ele cunt conforme sail nu majoritatel
concetatenilor sei.
S'a spus de multe on in mod banal di,
ziarismul este un apostolat. Nici odata acest
lucre nu e mai adeverat de cat c5nd sustii
$i aperi o cauza care are multi $i inver$unati
contrazicetori.
Este u$oara ziaristica, data to hotarasti ca
sa bap tot-d'a-una in struna celor mai multi
in toate chestiile, chiar cele mai nedrepte.
Este greil si cu miez ins )., cand in o chestie
in care opinia publics in genere este ratacita
sail prevenita'. to vii cu adenca convingere
pentru a'ti expune ideile $i credintele tale.
Ziarul eLuptaD a avut tot-d'a-una acest
curagiu. El a spus verde $i fara sov5ire ade-
verul, tuturor. Pentru noi, nu exist). lucruri,

www.dacoromanica.ro
 184

idei sailinstitutii nacre. Pentru not regalitatea,

armata, magistratura instructia, 'etc. atatea
institutii pe cari alte ziare le lingusesc, pentru
noui ele ail fast $i vor fi ohjectul criticilor
celor mai acerbe, indata ce credem de dato-
rie a o face.
Acum patru ani ne-am alienat siinpatiele
marei proprietati, propunend solutiuni ches-
tiel agrare. Proprietarii safe convins mai tar -
ziil ca nit ura $i dustnania ne facea a lovi
in interesele lor, ci simplu dreptatea $i acea
iubire pentru fondul poporului roman, de
care nu ne vom deslipi nici o data.
In timpul rascoalei teranilor, acum trei ani,
numai not de la «Lupta, $i radicalii in ge-
nere au avut curagiul de a le lua apararea
$i de a intiera in modal eel mai energic
bdrbariile unora din militari, precum $i cut-
zimele unora din arenda$1.
Astazi chestia evreilor tirade a deveni o
chestie de emancipare a sclavilor. Curental
orb $i fanatic este a.$a de mare, in cat creel
ca ani rontribui prin pasivitate la pertracta-
rea unel marl nedreptaci, dach nu as lua
condeiul ea sa spun ce'a ce simtesc $i gandesc.
D'altmintrelea, tot ce am scris, tot ce gan-
desc este in perfect acord cu intregul sistem
de credinte democi atico-radicale. Pentru not
nu exista un popor sail o secta rea $i eon-
da.mnabild, ci numal clase sociale rele si im-
pilatoare. Ar fi o nedreptate mare a confunda
pe evrei exploatatori cu zecile de mil de
sermani evrei earl abia traesc de astazi pang.
maine. Pentru not chestia evreilor se pune
ca $i aceia a ramanilor : lupta dintre clase,

www.dacoromanica.ro
 185

lupta dintre capitalism si pauperism, lupta

dintre cel bogati si tari si intre cel slain si
saraci. Evreul proletar, fie manual, tie intelec-
tual, comerciantul cinstit, industriasul drept
cu lucratorn sei, va fi tot-d'a-una o persoana
stimata, cad nu ura de rasa, de religie, de
sane, ci ura de nedreptate, de impilare, de
exploatare, stint bazele propagandei si a pro-
ora m u lui nostril.
Asa, cum am aretat in chestiile economise,
not dam solutii generale, de acele care privesc
pe toli locuitorh stabili si statorniel al acestel
tett iar n solutii partiale menite a face sa
sara o parte din tara in contra alteia.
In politica', evident ea data not nu, ne te-
mem de sufragiul universal ci if dorim si fl
sustinem, evident zic, ca emanciparea poli-
tica a evreilor, treptata si cu singe rece ta-
curd intra in vederile generale ale democra-
tiei. Dovada ca singurul program democratic
larg din trecut care s'a formuat in tara
aceasta, programul de la 48 din Valahia,
prevede acea emancipare.
Antisemitii Bustin ca Alin punct de ve-
dere national due campania contra evreilor.
$i eu zic acelasi lucre. In articolele mele
tot-d'a-una m'ain pus pe terenul national
discutand chestia evreilor, iar nu din acela
umanitar cum sa pretinde de unii. Eu cred
ca este in interesul national ca persecutie
sa nu fie in contra evreilor. Tot caleuzit
de sentimentul de roman am Post sand am
cautat a doVedi ca evreii nu constituesc si
.nu vor constitui vre-un pericol pentru co-

www.dacoromanica.ro
 --186
mertu i industria roman& cea serioasa, cea
mare.
Am deci conOdinta foartelin4titd, ca mi-am
indeplinit o datorie §i scant incredintat ca nu
va trece mult i .opinia publicti in mare ma-
joritaie se xa ialia la ideile cari se rar as-
tazi izolate.

yr,.........Olire..2,.......

www.dacoromanica.ro
 187

In fedinta senatului de la 6 Mai '/893, d.

G. Panu vorbind in discutia generalci asupra
leget invetcimintului primar a tratat ches-
tiunea gratuitatii instructiunei 0 a atins in
deosebi chestiunea evreilor.
Credem nimerit a reproduce aci aceastc1
parte importantci din discursul d-lui Panu :

anneh irenaiii;
Acum, sA'mi dati voe sA ating o cestiune mai de-
licatA in care, °probabil, am sA diferesc cu multi
dintre d-voastrA, dar in care sunt foarte multum t
cA aunt de acord perfect cu d-nu raportor §i chiar Cu
d. ministru. D-lor, me intelege CA aea cum inteleg ete
ecoala primarA, cu caracter Qt cunoetinti generale me-
nitA a emancipa spiritul tutulor, evident cA nu poate
fi vorba de nicl o restrictie in ceea-ce priveete na-
tionalitatea sate caracterul mai mutt sail ma! putin
stein a copiilor cart vor frequenta ecoala.
Cu toate acestea v6d cA este un aliniat in care
se spune cA streinil vor fi supuel la o taxA.
In contra acestul aliniat eft me ridic ei cer supri-
marea lul si voesc sA motivez pe scurt de ce cer
suprimarea lul.
D-lor, cu toate cA sunt in contra orl-cArel taxe,
cum am spus, totael ca o concesiune este putea zice
CA ael mat intelege o asemene taxA cand ea ar privi
pe adev6ratil strein!.
Dar ce insemneazA strAint ? Un strAin este un
om care vine ad ei stA 5 -6, anl ere! face aface-
rile sale, are spirit de reintoarcere in Cara lul, nu
se fixeazA in tarA definitiv, el care ei-a dat pentru

www.dacoromanica.ro
 188

acest timp provisor copilul la scoala. Taxa pentru

acel strain ar fi explicabila, cad el mal intaiil nu
plateste impozitele de cat intru atat cat nu poate sa
scape de ele, apol nu avem nici un interes ca co-
piii acelul strain sa alba culture, ei nu reman aci,
sunt trecatorl ; mxi mutt de cat Rata, el plateste
impozitele num' atat timp cat sta. in tad, pe dud
sacrificiele banesti ce le face Statul pentru instruc-
tiune, angajeaza financele terel nu numal pentru
momentul cat sta acel strain in tart, dar si pentru
viitor, prin urmare ar fi poate drept ca pe asemenea
streinl sal supunem la o taxa pentru instructiune.
Dar cind este vorba de oamenl earl fiind de o aka
religie si limbs, sunt insa nascutI, crescuti ad, n'ail
alts patrie, n'ati o nationalitate, au chiar mal multe
generatiunl in Ceara, car' nu se gandesc sit se dud
aiurea neavend altl patrie, earl nu stag vreme-
lniceste ad, cars platesc toate impositele, si irnpo-
situl militar si toate cele l'alte, este drept, este
uman, ca pe acestia stel consideratn ca pe tot' streiniI
de categoria de care am vorbit si sa-I supunem, pe
linga cele l'alte imposite, si la plata unel taxe pen-
tru instructiunea publics ? Nu contribuesc oare a-
ceastl specie unite de streinievreiI, cad de (Masi"
e vorba,nu platesc ei pentru intretinerea scoalelor
noastre, find supusl la toate impositele generale ale
tatulul ?
Am zis aceasta specie unite de streinl ; in adever,
evreiI sunt .streini de limbs, si de religiune, dar nu
sunt strati" de tut. Asi putea zice CA nu sunt
streinl nici de nationalitate, fiind ca nu as una
deosebita. Nu vorbesc, d-lor, de tot! eel 250,000 e-
vrei carl aunt la not, dar ve intreb, oare nu eite
adeverat ca, 100,000 pine la 150,000 trebuesc sa aiba
done generatiuni la not in tars, adica copil for si

www.dacoromanica.ro
 - 189
el ? In asemenea conditii putem se -1 considerim pro-
prid zis ca streinl, ci dace nu de ce stet supunem la.
aceasti taxi ?
Acest sistem de -taxe speciale pentru populatia e-
vree din Cara noastri am putea sa -1 impingem mai
departe. Asa am putea sit punem taxe speciale de
ex. pe o strada locuiti de evreT, pe Iange impositul
fonciar sit punem gi alte taxe, de ex : pentru pa-
vagiii, pentru luminat, etc.
Asa ce pentru a fi logic!, nu ne-am putea opri pe-
aceasti tale.
Drept vorbind evreii, despre care am vorbit,
nu -i pot considera de cit ca o populatie localit care-
din diferite imprejuriri nu se buena de drepturile
politico. El bine, din cauza acestel situatiuncinfe-
rioare a for politice trebue se fie lipsitl de cele mai
elementare drepturl civile ?
D -lor, populatil cu o inferioritate politici in
sinul unul popor maT mare nu sunt humid la no!,.
suet WI in carl pupulatiunl intregi sunt inteo asa,
situatiune ; la noT chiar tiranil nu voteazit el prize
delegatiune ? Prin urmare nu aunt $i el fati de
nol inferior! politiceste ? §i urmeazi ca aceasti in-
capacitate politici a atraga dupi sine alto ineapa-
citatl de ordine elementary sociali ?
Dar mi se va zice : este o chestiune de ordine de.
Stat, si tend este vorba de existenta Statulul ilia nu.
we nit la echitate, la dreptate, voesc sa ajung la
un resultat. Dat.I'ml vole, d-lor, in putine cuvinte-
EA respund si la aceasti obiectiune.
Pe tine are se atingi, d-lor, aceasti tacsi, pe e-
vreil bog$!, sae pe evrel seraci ? Desigur pe eel
siiracl.Ce-I pad evreulul bogat dace va plati o taxi
oare- care 1

Decl legea nu-sl ajunge scopul in ceea-ce priveste-

www.dacoromanica.ro
 190

pe cc! bogati. De -altri parte care suat evreii cart

tlupA d-voastrA, constitue un pericol economic pentru
not ? Sunt evreil eel bogat1,1 ear nici de cum cat
straci ; atuncl pentru ce loviti prin aceastA tacsA
tocmai in cei inofensivi. in cei sAraci ?
A 1 DacA am lua urmAtoarea mAsurA, ca nici un
evret, sri nu poatA nici sA dea copil la scoall, nici
tit creeze institute de inv'elliment, gi nett sri poatA sa
trimeatA pe copil set in strAinAtate la invat,AturA, s-
tun!: prin asemenea mAsurA draconicA, s'ar putea
njunge la scopul de a lovi pe eel periculosl. Ba chiar
mai mult, ate putea scApa de acestia. In adevtr evreii
bogatl ail constiinti de importanta tinvet,Amentului
pentru copil tor, prin urmare on -ce impedicare pen-
tru a se da copiilor for instructia i-ar putea duce
la hottrirele cele mai desperate, chiar la emigrare.
Ve intreb, oare acelas sentiment exists si la masa
incultA a evreilor, oare al putea sit -I determini pe a-
testi din tirmA, inchizendu-le scolile noastre li im-
pedicandu-I mai mult sat mai putin de a avea sm-
ite tor, at putea sA-I determini sA emigreze, cite'
.aceasta s'ar pArea cA e tendinta beget? De sigur cA nu.
Se vor gAsi poate din el car! sri is instructiunea ele-
mentarA in cask dar acestia nu vor fi multi, partea
cea mai mare, poate mai mult de 150 de mil, nu vor
putea face ast-fel ; si atunci ce ar resulta ? Are sri
resulte, cA in cat-va timp, o BA avem o populatiune,
care n'ar emigra, si care sri fie incultii si semi bat-
barb ; ci cu cat vom fi not mai cultl, cu atata ei
at sri fie mai ignorant! I
Apol, d-tor, este politic ca in binul nostru sri a-
vem o populatiune incultA, semibarbarA ? Nu va
tonstitui ea oare tot-d'a-una pentru not un pericol
social economic ? Nu din alte cause de cat numal
.dia causa ignorantel el ? Negresit ct da. Este dar

www.dacoromanica.ro
 191

in interesul nostru al romitnilor, dad nu ham o

alts mAsura, aceia de a expulsa in mass pe totI e-
vreil fArA deosebire,--si care din d-v. se poate decide
Ja o asemene mAsura,sa nu '1 privAm d'a 'putea
§i a! a se instrui, si mai cu seams a lua aceastA
instructiune in limba noastrA.
i ad, d-lor, ved un lucru curios, ved o inova-
iune in materie de patriotism. Pe aiurea, popoarele
carI ail in sinul for o populatie straina pentru ca
sa o poatA armoniza cu fondul masel Ord, o silesc
ca sA frequenteze scolile nationale, inchizend scolile
el proprii. Asa fac Nemtil cu Alsaci- Loreni, asa fac
RU§i cu polonii, asa mai fac Basil cu. Rominil din
Basarabia, asa fac Unguril cu Romani' din Unga-
ria. No1 facem alt-fel, nol oprim absolut pe stre-
inil de la nol ca sA invete limba noastrA, not iI
indepartAm de la cultura si invetarea limbel noastre.
Aceasta este o dovada cA angarandu-ne pe aceasta
tale ne inselAm. In adever, nimenea nu va con-
testa cA in materie de patriotism, Unguril aunt ace!
earl an stiut si stiu sA punA in miscare totul pen-
tru a nimici populatiile strAitie. Acum ved cA noI
cAutAm sA inovAm in aceasta materie yi sA'l litsAm
in urmA chiar pe Unguri, hand calea diametral
opusA. Pentru mine este destul ca sA ved pe romanil
carI fac patriotism din aceastA chestie cA stint pe o
.altA cale de cat pe aceea a fanaticil9r ungurl, pentra
a fi sigur cA ei se insall, si cA mAsurile pe carl
le iaii sunt arbitraril, vexatoril, fArl sA fie mAcar
eficace.
D-lor, WA de ce cred cA taxa aceasta care se pune
-este nedreaptA. Opriti, data void, intrarea evreilor
in scoalele speciale, precum cele profesionale, comer-
dale, dar dati-le instructiunea primarA, cultura ele-
.mentarA. La multe pedepse pqi BA mind pe tine -va,

www.dacoromanica.ro
 - - 192

dar este o pedeapsfit teribilA, pedeapsa ingnorantei,

pedeapsA care este necunoscutA nici chiar de codi-
cele penale, si care se edicteaza evreilor prin legea
aceasta. Nu supuneti dar la o asemenea pedeapsa
pe o parte a populatiunel terel I §i sfirsind aceasta
chestie, mat zic Inca odatA : Volt! sit §titi car! stint
evreil pAminteni §i car! nu, facet o anchetA, sta-
bilitI criteril orl cat de grele, dar nu'l consideraV
pe totI ca pe strAinul trecAtor prin tarA.

4.----N\ _-_--,---

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro