INTRODUCERE

I. DREPTURILE OMULUI - generalitati

1. Institutia drepturilor omului
2. Generatiile drepturilor omului
3. Instrumentele juridice folosite in plan international pentru promovarea
drepturilor omului
4. Specific national in domeniul protectiei drepturilor omului
4.1. Scurt istoric
4.2. Integrare in ordinea juridica internationala
II. JURISDICTIA EUROPEANA ANTERIOARA PROTOCOLULUI NR 11
1. Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1!"
2. Evolutia anterioara
3. #erioada de tran$itie catre noua Curte Europeana a Drepturilor Omului
II.1.1. CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
%.Ce este Curtea Europeana a Drepturilor Omului&
'. #rotocolul nr 11 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
1. Sistemul de organi$are al Curtii
2. Structura acesteia
3. (unctionarea Curtii
4. #rocedura in fata Curtii
1.4. )eguli generale
1.!. #rocedura de e*aminare a admisi+ilitatii
1.,. #rocedura referitoare la fond
1.-. %udierea
1... #rocedura in fata /arii Camere
!. 0otararile Curtii
,. %vi$ele consultative
II.1.2. DIN JURISPRUDENTA CURTII
1. Importanta
2. Studii de ca$
CONCLUZII
1
INTRODUCERE
Situatia drepturilor omului in )omania a inregistrat in ultimii ani o
evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste ela+orarea si adoptarea
unor noi proiecte de acte normative1 cat si in ceea ce priveste transpunerea
practica a dispo$itiilor legale in vigoare.
Gravitatea violarilor drepturilor omului o+liga insa la o cunoastere
e*tinsa la nivelul intregii populatii1 profunda1 a normelor imperative in
domeniu1 asa incat forta coercitiva a statului1 sesi$at cu situatii de natura
celor mentionate1 sa poata fi e*ercitata prin organele sale cu atri+utii
specifice.
#opulatia tre+uie sa se simta aparata de institutiile statului1 o+ligate sa
intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. #entru ca ideea enuntata sa
capete concretete1 cetatenii tre+uie sa cunoasca mijloacele pe care le au la
dispo$itie pentru inlaturarea cau$elor si efectelor nerespectarii dispo$itiilor
legale.
Sigur1 in ceea ce priveste cadrul juridic e*istent se remarca actele si
proiectele de acte normative de natura sa asigurare independenta justitiei1
inamovi+ilitatea judecatorilor1 cele care fundamentea$a raspunderea
ministeriala si accesul la informatie1 cele menite sa asigure organi$area si
functionarea institutiei avocatului poporului. De asemenea se remarca
amendari succesive a legislatiei in materia drepturilor civile ale persoanelor1
ale legislatiei penale1 inclusiv cea privind e*ecutarea pedepselor privative de
li+ertate1 promovarea 2egii sigurantei nationale1 2egii politiei1 adoptarea1 in
vara lui 11 a 2egii cu privire la inlocuirea pedepsei cu inc3isoarea
contraventionala cu munca in folosul comunitatii1 astfel incat sa se asigure o
mai mare compati+ilitate a legislatiei si practicii din )omania cu standardele
europene in domeniu.
Desi s4au remarcat im+unatatiri progresive ale cadrului legal 4 deci$ia
legislativa in sensul promovarii respectului fata de valorile drepturilor
omului1 prin modificarea si completarea proiectelor de lege trimise
#arlamentului1 dar si prin sc3im+area legislatiei deja e*istente1 fiind evidenta
4 multitudinea actelor normative impietea$a asupra formarii unei imagini de
ansam+lu1 coerenta si corecta a cetateanului nedeprins cu a+isurile legale.
In acest conte*t se remarca necesitatea promovarii cunostintelor
teoretice despre drepturile omului. 5olumul de fata su+scrie1 prin structura si
fundamentare de$ideratului reali$arii adecvate1 accesi+ile maselor largi ale
populatiei1 a educatiei in materie1 conditie sine qa n!n a respectarii
drepturilor omului.
2
%vand in vedere locul drepturilor omului in constructia europeana1 dar
si faptul ca prima jurisdictie internationala de protectie a drepturilor
fundamentale a fost asigurata de Curtea Europeana a Dreptului Omului 4
organ judiciar creat de Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a
2i+ertatilor fundamentale 4 intelegem sa supunem atentiei sistemul de
organi$are1 structura si functionarea Curtii Europeane a Dreptului Omului1
su+liniind aspectele privind procedura in fata Curtii1 inlusiv cea de
e*aminare a admisi+ilitatii cererilor1 procedura referitoare la fond1 audierea1
procedura in fata /arii Camere
6ema pre$inta o importanta sporita cu atat mai mult cu cat1 dincolo de
pu+licarea 3otarariilor acestora in /onitorul Oficial1 ca$urile 'rumarescu 4
al carui o+iect l4a repre$entat respectarea dreptului la proprietate 4 si Dal+an
4 circumscris domeniului li+ertatii de e*primare 4 au fost intens mediati$ate.
Dincolo de aceste aspecte este de su+liniat ca literatura consacrata
pro+lematicii drepturilor omului nu este indestulatoare si datorita $onei de
reglementare juridica1 vasta datorita implicatiilor pro+lematicii aratate in
dreptul international1 dar si in dreptul national.
6re+uie de asemenea mentionat ca tematica impune o tratare nu numai
din perspectiva juridica1 fiind necesara o a+ordare interdiciplinara
1
. Efortul
doctrinar tre+uie completat1 date fiind carentele acestuia1 prin idei e*primate
cu privire la drepturile omului in filosofie1 sociologie1 criminologie1 +iologie1
in genere disciplinele socio4umane1 disciplinele ecologice1 acestea putand fi
posi+ile si ca mijloace de promovare a drepturilor la care faceam referire.
In ceea ce priveste drepturile omului in plan national si legislatia
aferenta intelegem sa reali$am intr4un alt volum1 structurat1 pe capitole
distincte o anali$a riguroasa institutiilor raspunderii civile1 penale1
administrative.
1
"i#t!r Dan Zlates#$ Irina M!r!ian Zlates# % IRDO$ &#resti$ 1''(
3
4 I 4
DREPTURILE OMULUI - generalitati
1. Institutia drepturilor omului
2. Generatiile drepturilor omului
3. Instrumentele juridice folosite in plan international pentru
promovarea drepturilor omului
4. Specific national in domeniul protectiei drepturilor omului
4.1. Scurt istoric
4.2. Integrare in ordinea juridica internationala
1. Institutia drepturilor omului
Omul1 fiinta sociala prin esenta1 se raportea$a in mod necesar la semeni1
la societate in ansam+lu1 acesta fiind cadrul care4i asigura e*istenta si
de$voltarea prin aceea ca 11fiecare are un statut al sau in care se insumea$a
totalitatea drepturilor pe care societatea le acorda sau le pretinde de la
fiecare7
2
.
#rin urmare1 date fiind implicatiile si consecintele deose+ite ale acesteia
pentru insasi e*istenta umana1 necesitatea crearii si mentinerii ec3ili+rului in
societate1 legatura stransa de interese individ 8 societate a determinat
reglementarea juridica a acesteia. #rin norme de drept s4a fundamentat
astfel 11status li+ertatis7 al persoanei1 notiune care in timp a avut ca re$ultat
cristali$area institutiei numita a drepturilor omului1 ce repre$inta o garantie
solida a desfasurarii in conditii optime a relatiilor aratate.
(orta coercitiva a statului apare ca fiind o modalitate eficace de
armoni$are a acestora. %ceasta idee si4a gasit consacrarea si in art 2 din
Declaratia 9niversala a Drepturilor Omului1 potrivit caruia fiecare persoana
este supusa in e*ercitarea drepturilor sale unor ingradiri preva$ute de lege
11in scopul recunoasterii si respectarii drepturilor si li+ertatilor altora si in
scopul satisfacerii e*igentelor juste1 cerute de morala1 de ordinea pu+lica si
de +unastarea generala intr4o societate democratica7.
De notat ca in lumea contemporana institutia drepturilor omului
repre$inta o cerinta majora si ca in timp conceptiile cu privire la drepturile
omului au suferit importante corective1 in pre$ent institutia fiind deose+it de
comple*a. Se poate vor+i c3iar de un proces al ela+orarii drepturilor omului
pe plan international1 dat fiind su+stantialele de$voltari ale acestora1
determinate in principal de adoptarea a numeroase conventii internationale.
Se poate aprecia ca institutia are un caracter +ivalent1 fiind in acelasi timp si
2
)!ria Dia#!nes# - $$"i!lenta si e*e#tele sale in +re,tl r!-an. % E+itra AIUS$ Crai!/a$ 1''0
4
o 11institutie de drept intern1 integrata normelor constitutionale ale unei tari
sau alteia1 afectand un numar considera+il de ramuri de drept7
3
De su+liniat1 dincolo de aceste aspecte1 cau$a lor determinanta1 respectiv
esenta stiintei drepturilor omului1 aceea de a fi 11ramura speciala a stiintelor
sociale care are ca o+iect studiul raporturilor dintre oameni in functie de
demnitatea umana1 determinand drepturile si facultatile al caror ansam+lu
este necesar infloririi personalitatii fiecarei fiinte umane7
4
2. Generatiile drepturilor omului
%paritia conceptului de drepturi ale omului a fot re$ultat al evolutiei
ideilor umaniste si a receptarii acestora din ce in ce mai intense. De+utul1 din
punct de vedere cronologic poate fi po$itionat in antic3itatea preocupata de
definirea omului si a po$itiei sale in societate si de formularea inaltelor
principii morale1 a ideii de justitie. In timp1 conceptii noi au fost cristali$ate1
datorita in principal evolutiei societatii1 a mutatiilor produse in plan politic si
juridic1 a teoriilor filosofice reflectate pregnant in acte si documente ale
vremurilor. Se poate aprecia deci ca 11ela+orarea conceptului de drepturi ale
omului a fost re$ultanta unor acte juridice cu un +ogat continut moral si
politic1 a consacrarii su+ forma unor documente redactate de juristi de mare
prestigiu1 a unor principii de organi$are politica1 fundamentate in opere
teoretice de valoare universala1 care au re$istat timpului. Conceptul in sine de
drepturi ale omului a repre$entat prin urmare1 o sinte$a a tot ceea ce gandirea
umana a avut mai +un1 ridicand pe trepte noi principiile umaniste1 reluand
elemente din gandirea religioasa si din na$uintele generale de li+ertate care
se facusera cunoscute cu atata vigoare in secolele :5II si :5III7
!
.
Initial drepturile omului s4au afirmat in domeniul civil si politic1
ulterior in plan economic si social1 aceste etape fiind inregistrate in doctrina
ca prime generatii ale drepturilor omului1 intre care e*ista o interdependenta
evidenta. In pre$ent1 data fiind dimensiunea internationala do+andita de
necesitatea garantarii drepturilor omului1 cooperarea statelor pentru
reali$area de$ideratului enuntat1 s4a conturat o a treia generatie a drepturilor
omului1 re$ultat al definirii in plan teoretic si transpunerea practica a
conceptelor noi de drept la de$voltare1 drept la viata1 drept la pace1 dreptul la
un mediu sanatos de viata1 dreptul de a +eneficia de patrimoniul comun al
umanitatii.
3
"i#t!r Ln#an$ "i#t!r D#les# $$Dre,trile !-li % st+i intr!+#ti/$ #legere +e +!#-ente
internati!nale si a#te n!r-ati/e +e +re,t intern. % LUMINA LE1 - 1''2
4
Renne Cassin$ ,rin#i,al at!r al De#laratiei Uni/ersale a Dre,tril!r O-li +in 1'(3 si +etinat!r al
Pre-ili N!4el ,entr ,a#e % #!l!#/il +e la Nisa$ 1'53$ !rgani6at +e Instittl Internati!nal ,entr
Dre,trile O-li$ la #ererea UNESCO$ ,e te-a $$Stiinta +re,tril!r !-li$ -et!+!l!gie si ,re+aree.
!
"i#t!r Ln#an$ "i#t!r D#les# $$Dre,trile !-li % st+i intr!+#ti/$ #legere +e +!#-ente
internati!nale si a#te n!r-ati/e +e +re,t intern. % LUMINA LE1 - 1''2
!
3. Instrumente juridice folosite in plan international pentru promovarea
drepturilor omului
Declaratiile si re$olutiile repre$inta puncte de vedere politice convergente ale
statelor1 ce au desc3is calea pentru adoptarea unor conventii internationale
privind protectia internationala a drepturilor omului. %ceste instrumente ce
tratea$a fie pro+lematica de ansam+lu a materiei ;e*< 11#actele drepturilor
omului7=1 fie anumite aspecte concrete ;e*< drepturile femeii1 com+aterea
genocidului1 etc= reafirma si de$volta normele de drept international
e*istente in aceasta materie.
In privinta conventiilor1 pactelor si altor forme concrete de manifestare
juridica1 esentiale sunt in privinta tematicii aratate<
Convetia pentru %pararea Drepturilor Omului si 2i+ertatilor
(undamentale1 amendata prin #rotocolul nr 111 intrata in vigoare la
1 noiem+rie 1.>
#rotocolul nr. 11 la Conventia de %parare a Drepturilor Omului si a
2i+ertatilor (undamentale>
Declaratia 9niversala a Drepturilor Omului adoptata si proclamata
de %dunarea Generala a O?9 prin re$olutia 21- % ;III= din 1"
decem+rie 14.>
#actul international cu privire la Drepturile Economice1 Sociale si
Culturale adoptat si desc3is spre semnare de %dunarea Generala a
?atiunilor 9nite la 1, dec. 1,, prin )e$olutia 22"" % ;::I=>
#actul international cu privire la Drepturile Civile si #olitice>
adoptat si desc3is spre semnare de %dunarea Generala a ?atiunilor
9nite la 1, decem+rie 1,,1 intrat in vigoare la 23 martie 1-,>
#rotocolul facultativ la pactul international cu privire la drepturile
civile si politice. %doptat desc3is spre semnare de %dunarea
Generala a ?atiunilor 9nite prin )e$olutia 22"" ;::I= din 1,
decem+rie1,,>
%l doilea protocol facultativ la pactul international cu privire la
drepturile civile si politice1 vi$and a+olire pedepsei cu moartea <
adoptat prin re$olutie a %dunarii generale a O?9 in cea de4a 444a
sesiune a acesteia1 la 1! decem+rie 1.>
Statutul Consiliului Europei semnat la 2ondra in ! mai 141 intrat
in vigoare la 3 august 141 modificat prin procesele ver+ale ale
Secretarului General al Consiliului Europei>
Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa 8 'ucuresti
1-!>
#rotocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a li+ertatilor fundamentale< adoptat la #aris la 2" martie 1!21
intrat in vigoare la 1. mai 1!4>
,
#rotocolul nr 4 la Conventie1 inc3eiat la Stras+ourg la 1, aprilie
1.3>
#rotocolul nr , la Conventie1 inc3eiat la Stras+ourg la 2. aprilie
1.3>
#rotocolul nr - la Convetie1 inc3eiat la Stras+ourg la 22 noiem+rie
1.4>
Convetia Culturala Europeana1 adoptata la #aris la 1 decem+rie
1!4>
Carta Sociala Europeana revi$uita adoptata la Stras+ourg la 3 mai
1,.
De su+liniat ca ratificarea lor implica asumarea de catre state a o+ligatiilor
inscrise in acestea. %cest fapt ec3ivalea$a cu includerea in dreptul intern.
In ca$ul )omaniei1 ratificarea documentelor pre$entate s4a reali$at
prin adoptarea urmatoarelor legi sau decrete<
Decretul nr. 212 pu+licat de 11'uletinul Oficial al )omaniei@@ partea
I1 nr. 14, din 2" noiem+rie 1-4.
2ege nr. 3 pu+licata in 11/onitorul Oficial al )omaniei71 partea I1
nr. 13 din 3" iunie 13 de ratificare a #rotocolului la 2.
iunie131.
2egea nr.- pu+licata in 11/onitorul Oficial al )omaniei7 partea I1
nr. 1. din 2, ianuarie 11 de ratificare a #rotocolului la 2!
ianuarie 11.
2egea nr. ,4 din 4 octom+rie 131 pu+licata in 11/onitorul
OficialA nr. 23. din 4 octom+rie 13 de ratificare a Statutului.
2egea nr. 3" din 1. mai 141 pu+licata in 11/onitorul Oficil7 nr.
13! din 31 mai 14 de ratificare a Conventiei si #rotocoalelor sale
aditionale.
2egea nr. 3" din 1. mai 141 pu+licata in 11/onitorul Oficial71
#artea I nr. 3! din 31 mai 14 de ratificare a #rotocolului.
2egea nr. --Bdec 11 pu+licata in 11/onitorul Oficial71 #artea I nr.
2!. din 2" dec 11 de aderare a )omaniei la Convetie.
2egea nr. -4 din 3 mai 11 pu+licata in 11/onitorul Oficial71
#artea I nr. 13 din 4 mai 1 de ratificare a Cartei.
De su+liniat ca toate aceste instrumente juridice ;conventii1 pacte1
protocoale= sunt rod al recunoasterii de catre state ;inclusiv )omania= a
importantei universale a drepturilor omului si li+ertatilor sale
fundamentele1 11a caror respectare este un factor esential al pacii1 justitiei si
+unastarii necesare pentru a asigura de$voltarea relatiilor amicale si a
cooperarii dintre ele1 ca si intre toate statele7
,
,
$$C!n*erinta ,entr Se#ritate si C!!,erare in Er!,a. % &#resti 1'50
-
4. Specific national in domeniul protectiei drepturilor omului
4.1. Scurt istoric
In )omania1 conceptiile privind drepturile omului s4au cristali$at si
afirmat in procesul infaptuirii aspiratiilor de li+ertate si unitate nationala.
In 6ransilvania1 su+ influenta )enasterii1 s4au de$voltat inca de
timpuriu idei umaniste. #e teritoriul de a$i al tarii1 se manifesta c3iar o
adevarata scoala umanista in conte*tul european1 care fundamentea$a
originea1 continuitatea si unitatea poporului roman. %ceasta scoala are
e*ponenti de seama in marii carturari Grigore 9rec3e1 /iron Costin1 C4tin
Cantacu$ino1 Dimitrie Cantemir1 /itropolitul Dosoftei1 %ntim Ivireanu. 9n
important document1 care marc3ea$a inca de timpuriu preocuparile romanesti
pentru definirea drepturilor si li+ertatir il constituie 3risovul emis la 1! iulie
1,32 de 2eon 5oda 6omsa1 domn al 6arii )omanesti ;1,241,32=1 considerat
de prestigiosi cercetatori romani ;5alentin %l. Georgescu= ca fiind pe acelasi
plan al importantei cu 11c3artele7 emise in alte tari1 fapt ce evidentia$a si pe
acest plan 11integrarea tarilor romane in evolutia generala a societatii
europene7
-
.
Influenta )evolutiei france$e a fost deose+it de puternica in
#rincipatele )omane unde aspiratiile de unitate si emancipare nationala1
coro+orate cu marile idei ale )evolutiei france$e1 s4au regasit in documentele
programatice ale )evolutiei de la 1.4. din 6ransilvania. /oldova si 6ara
)omaneasca. Su+ influenta unor mari ganditori 8 ?icolae 'alcescu1 G3e
2a$ar1 Ion G3ica s.a. 8 conceptul romanesc de drepturi ale omului 4 11drituri
firesti7 a fost ela+orat din multiple ung3iuri de vedere1 tinand seama de
interesele tarii1 in armonie deplina cu unitatea si independenta nationala.
#rincipiile constitutionale moderne de organi$are a statului si4au gasit
e*primare cat se poate de elocventa in Statutul de$voltator al Conventiei de
la #aris 81.,41 promulgat de %le*andru Iona Cu$a si in Constitutia
romaneasca din 1.,,1 prima constitutie moderna1 inspirata din constitutia
+elgiana1 considerata la timpul sau cea mai inaintata din Europa.
O e*presie deose+it de clara au capatat drepturile si li+ertatile omului
din Constitutia din 2 martie 123 care consacra neec3ivoc dreptul
romanilor1 fara deose+ire de origine etnica1 de lim+a sau religie1 de a se
+ucura de li+ertatea constiintei1 de li+ertatea invatamantului1 a presei1
intrunirilor1 asociatiilor si alte li+ertati si drepturi sta+ilite prin lege.
#rivita in raport cu Constitutia din 1231 Constitutia din 13. contine
evident anumite limitari. %sadar1 numai cetatenii romani sunt admisi+ili in
functiile si demnitatile pu+lice1 civile sau militare.
-
Ra+ E#!n!- -$$17218 O C9arta a li4ertatil!r. % in $$Maga6in ist!ri#. anl 1"$ nr 1:$ !#t 1'37
.
In conditiile instaurarii regimului de dictatura comunista1 drepturile
omului au suferit importante amputari si reduceri1 ele fiind su+ordonate noii
conceptii cu privire la organi$area statului1 +a$ata pe dominatia unui singur
partid si inter$icerea celorlalte partide1 pe pro3i+irea oricaror actiuni sau
atitudini politice care ar fi contravenit ideologiei comuniste.
Dupa 1. au fost create conditiile pentru edificarea unui autentic
sistem democratic al drepturilor si li+ertatilor omului1 intemeiat pe
recunoasterea si stricta traducere in viata a standardelor internationale. In
acest sens au fost intreprinse o serie de masuri legislative. In perioada
imediat urmatoare )omania a devenit parte la numeroasele instrumente
juridice internationale1 adoptand totodata prevederi pentru adaptarea
legislatiei sale interne la e*igentele conventiilor internationale. S4a urmarit
refacerea intregului edificiu legislativ in consonanta cu imperativele
edificarii statului de drept cu prevederile conventiilor internationale si in
special ale Cartei de la #aris ;1"= prin care toate statele europene s4au
angajat sa4si fundamente$e sistemul de drept pe +a$a principiilor
democratice.
4.2. Integrare in ordinea juridica internationala
)ecunoasterea si consacrarea drepturilor omului prin documente
internationale a avut o influenta +enefica asupra legislatiei interne a statelor
in sensul contri+utiei la afirmarea respectului fata de drepturile omului si
perfectionarii legislatiilor nationale. 11 Indivi$ii pot +eneficia de drepturi si
li+ertati pe plan intern numai prin mijlocirea statelor de care apartin si care1
in virtutea suveranitatii lor1 asigura totodata caile concrete de reali$are a
drepturilor si li+ertatilor respective. (ara inscrierea drepturilor omului in
normele constitutionale si fara adoptarea masurilor necesare pentru
garantarea lor de catre fiecare stat1 drepturile si li+etatile cetatenesti sunt
lipsite de orice eficienta7
.
.
%stfel1 in ca$ul )omaniei1 Conventia pentru %pararea Drepturilor
Omului si 2i+ertatilor (undamentale1 adoptata la )oma la 4 noiem+rie 1!"
si intrata in vigoare la 3 septem+rie 1!3 a fost ratificata prin 2egea nr 3"
din 1. mai 141 pu+licata in /onitorul Oficial al )omaniei nr 13! din 31
mai 141 intrand astfel in dreptul intern al acesteia.
Indivi$ii pot +eneficia de drepturi si li+ertati pe plan intern numai prin
mijlocirea statelor de care apartin. %cest principiu este consacrat in doctrina
ca principiu al su+sidiaritatii dreptului international fata de dreptul intern.
.
"i#t!r Ln#an$ "i#t!r D#les# $$Dre,trile !-li % st+i intr!+#ti/$ #legere +e +!#-ente
internati!nale si a#te n!r-ati/e +e +re,t intern. % LUMINA LE1 - 1''2

9n specific deose+it il repre$inta in privinta )omaniei principiul 11self

e*ecuting71 consacrat in art 2" din Constitutie1 in sensul ca drepturile si
li+ertatile cetatenilor vor fi interpretate in concordanta cu Declaratia
9niversala a Drepturilor Omului1 cu pactele si celelalte tratate la care
)omania este parte1 in ca$ de neconcordanta cu legislatia interna1 primele
avand prioritate.
1"
- II 4
C9)ISDIC6I% E9)O#E%?%
%?6E)IO%)% #)O6OCO2929I ?) 11
1. Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1!"
2. Evolutia anterioara
3. #erioada de tran$itie catre noua Curte Europeana a Drepturilor
Omului
1. Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1!"
2a ! mai 141 la Stras+ourg1 a fost semnat Statutul Consiliului Europei
ce a intrat in vigoare in 3 august al aceluias an. Statutul1 semnat de 'elgia1
Danemarca1 (ranta1 Irlanda1 Italia1 2u*em+ourg1 Olanda1 ?orvegia1 Suedia1
)egatul /arii 'ritanii si Irlandei de ?ord punea +a$ele unei organi$atii
politice supranationale de cooperare interguvernamentala si parlamantara.
Scopul declarat al Consiliului este1 in conformitate cu art 1 din statut1
reali$area unei uniuni mai stranse intre mem+rii sai1 in scopul apararii si
promovarii idealurilor si principiilor care constituie 11mostenirea lor
comuna7.
#rincipiile in functie de care4si orientea$a activitatea sunt< democratia
pluralista1 respectarea drepturilor omului si statului de drept.
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a li+ertatilor sale
fundamentale a fost ela+orata de catre Consiliul Europei transpunand din
plan ideatic principiile enuntate1 in cel al realitatii imediate. Desc3isa
semnarii la )oma la 4 noiem+rie 1!"1 ea a intrat in vigoare in septem+rie
1!3.
In spiritul autorilor sai1 se actiona astfel pentru luarea primelor masuri
enuntate in Declaratia 9niversala a Drepturilor Omului din 14..
Conventia1 semnata initial de repre$entantii a treispre$ece guverne1
intre care 1 pentru (ranta de )o+ert Sc3uman1 reuneste toate cele 4" state
mem+re ale Consiului Europei.
De notat ca a+ia la patru ani de la semnarea conventiei ; 1. mai 1!4=1
Comitetul /inistrilor al Consiliului Europei alege1 pentru prima data1
mem+rii Comisiei Europene a Drepturilor Omului1 11in fata careia1 in mod
o+ligatoriu1 incepea orice proces introdus in +a$a conventiei7

. 2a
21."1.1! %dunarea Consultativa #arlamentara a Consiliului Europei alege1
la randul sau1 pentru prima data1 judecatorii Curtii Europene a Drepturilor
Omului1 c3emata sa e*amine$e1 dupa Comisie1 unele din aceste cau$e si sa le
solutione$e prin 3otarari definitive si o+ligatorii.

Marin "!i# % Pre*ata la $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene +e Dre,tril!r O-li. % ,ri-a e+itie in li-4a
r!-ana % 1''5 - IRDO
11
2ocul drepturilor omului in constructia europeana si importanta
mecanismului Conventiei sunt factori deloc de neglijat. 11Conventia
europeana nu se multumeste sa enumere un ansm+lu de drepturi1 ea le
garantea$a imediat fiecarei persoane tinand de jurisdictia partilor
contractante. Ea sta+ileste un sistem international de protectie colectiva a
acestor drepturi 8 procedura unica in felul ei 8 care poate sa functione$e la
initiativa statelor1 ca si a particularilorD Individul1 pana atunci i$olat si
ignorat in raporturile dintre state1 devine o persoana1 un cetatean in
comunitatea natiunilor europene7
1"
Convetia o+liga statele semnatare sa garante$e drepturile omului
tuturor cetatenilor. Conditia pentru ca aceasta sa opere$e era aceea ca statele
sa accepte jurisdictia reglementata de aceasta. De notat ca ea se acorda
persoanelor fi$ice1 organi$atiilor neguvernamentale sau grupurilor de
particulari1 dreptul de a se plange atunci cand considera ca unul sau mai
multe drepturi le4au fost incalcate.
6impul a demonstrat ca sunt necesare completari1 nuantari sau
modificari radicale ale prevederilor sale. Spiritul in care a fost enuntata a
ramas insa acelasi in ciuda celor 11 protocoale care1 in fapt1 n4au facut
altceva decat sa accentue$e necesitatea respectarii drepturilor protejate sau sa
adauge altele precum dreptul la proprietate1 li+ertatea de circulatie1 li+ertatea
alegerilor1 drepturi sociale1 civile1 economice si culturale diverse.
#rin Conventie se crea practic un mecanism de control international
care se adauga mecanismelor nationale1 toate statele mem+re acceptand
competenta organului acestei conventii< Curtea Europeana a Drepturilor
Omului. %cest organism de aparare a drepturilor omului la nivel international
si regional are rolul unei instante internationale cu caracter su+sidiar
11
cailor
de atac interne.
Se poate apela la litera Conventiei in conditiile in care violarile
drepturilor omului mai persista in ciuda apelarii la ansam+lul jurisdictional
intern. %stfel1 in momentul epui$arii tuturor cailor de atac interne1 daca
cineva se considera in continuare le$at1 iar dreptul invocat se gaseste e*presis
ver+is consacrat in Conventie1 poate formula o plangere intr4un interval fi*
determinat de , luni.
%sadar1 prin Convetia Europeana a Drepturilor Omului se actiona
pentru luarea primelor masuri originale de asigurare a unei garantii efective a
drepturilor enuntate in Declaratia 9niversala a Drepturilor omului din 14..
Conventia consacra pe de o parte o serie de drepturi si li+ertati civile si
politice si sta+ilea1 pe de alta parte1 un sistem privind garantarea respectarii
1"
De#laratie a li ;r Mitterran+$ in #alitate +e ,rese+inte al ;rantei$ sstinta intr-! intrnire !*i#iala #
,rese+intele Italiei
11
,r!* ni/ +r Tanner &e<g! - $$S,re ! Crte Er!,eana ni#a a Dre,tril!r O-li. re/ista Dre,trile
!-li.$ anl " nr 2=1''0
12
o+ligatiilor asumate de statele contractante. 6rei institutii imparteau
responsa+ilitatea acestui control<
- Comisia Europeana a Drepturilor Omului 8 instituita in 1!4>
- Curtea Europeana a Drepturilor Omului 8 in 1! si
- Comitetul de /inistrii ai Consiliului Europei1 compus din ministrii
%facerilor Straine ai statelor mem+re sau repre$entantii acestora.
Dupa Conventia din 1!"1 statele contractante si1 acolo unde acestea
din urma aveau sa accepte dreptul la recurs individual1 reclamantiiB
petitionarii individuali ;particulari1 grupe de particulari sau organi$atii
nonguvernamantale= puteau sa sesi$e$e Comisia de cererile indreptate contra
statelor contractante care1 asa cum estimau1 au violat drepturile garantate prin
Conventie.
Cererile faceau mai intai o+iectul unui e*amen preliminar in Comisie1
care statua admisi+ilitatea lor. %celea care erau retinute lasau loc unei
tentative de regmentare amia+ila1 In ca$ de esec1 Comisia redacta un raport
ce sta+ilea faptele si formula un avi$ asupra fondului cau$ei. )aportul era
transmis Comitetului de /inistrii.
%colo unde statele parate aveau sa accepte jurisdictia o+ligatorie a
Curtii1 Comisia si toate statele interesate dispuneau de un interval de 3 luni1
numarate de la transmiterea raportului la Comitetul de /inistrii pentru a
aduce cau$a in fata Curtii in scopul luarii de catre aceasta a unei deci$ii
definitive si constrangatoare. #articularii nu erau admisi sa sesi$e$e Curtea1
situatie care va fi modificata ulterior prin completarea comventiei prin
#rotocolul nr 11.
Daca o cau$a nu era adresata Curtii1 Comitetul de /inistrii decidea
daca aceasta viola sau nu Conventia si acorda victimei1 daca era ca$ul1 o
11satisfactie ec3ita+ila7. Era in aceeasi masura responsa+il de supraveg3erea
e*ecutarii 3otararilor Curtii.
E
E E
Din 13 )omania a devenit mem+ra cu drepturi depline a Consiliului
Europei si in anul urmator ;2".",.14= a ratificat Conventia si cele 11
protocoale aditionale.
11Semnand Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
li+ertatilor fundamentale la - oct 131 c3iar in $iua aderarii sale la Consiliul
Europei1 )omania a intors pagina totalitarismului si si4a facut intrarea in
clu+ul democratiilor europene. )atificand respectiva conventieD1 )omania a
recunoscut oricarei persoane apartinand jurisdictiei sale drepturile si
li+ertatile definite in acest instrument si1 acceptand in acelasi timp dreptul la
recurs individual la Comisia Europeana a Drepturilor Omului1 ea a su+scris
la un sistem international si c3iar supranational de control. Ea a acceptat1
13
astfel1 o+ligatiile care decurg din aceasta si 11disciplina7 care re$ulta de
aici7
12
.
Documentele mentionate 8 Conventia1 #rotocoalele1 intra in sfera art 2" al
Constitutiei1 conform caruia drepturile si li+ertatile cetatenilor vor fi
interpretate in concordanta cu Declaratia 9niversala a Drepturilor Omului1
cu pactele si celelalte tratate la care )omania este parte> in ca$ de
neconcordanta cu legislatia interna1 potrivit principiului self e*ecuting1 la
care am facut referire si anterior1 acestea au prioritate. In consecinta
Conventia Europeana a Drepturilor Omului a do+andit aplica+ilitate directa
in dreptul intern roman.
2. Evolutia anterioara.
11#rin Conventia din 1!" au fost create o Comisie Europeana si o
Curte Europeana a Drepturilor Omului7
13
1 prima cu rol de a e*amina ca$urile
propuse de statele parti1 dar si plangerile individuale contra acelor state care
accepta o asemenea procedura printr4o declaratie e*presa si ultima cu rol de a
e*amina litigiile care4I sunt supuse de Comisie sau de un stat mem+u 1 daca
statul vi$at a acceptat printr4o declaratie e*presa jurisdictia Curtii.
Dupa intrarea in vigoare a Conventiei1 11 protocoale aditionale au fost
adoptate. #rotocoalele nr 11 41 , si - au adaugat drepturi si li+ertati celor
consacrate prin Conventie. #rotocolul nr 2 a dat Curtii puterea de a pronunta
avi$e consultative. #rotocolul nr a desc3is recurentilor individuali
posi+ilitatea de a aduce cau$a lor in fata Curtii1 su+ re$erva ratificarii.
#rotocolul nr 11 a restructurat mecanismul de control. %lte protocoale
anterioare acestuia priveau organi$area institutiilor instituite prin Conventie
si procedura inante de a fi continuata in fata acestora.
#e masura ce necesitatile Conventiei si eficacitate sa pentru protectia
drepturilor omului deveneau tot mai cunoscute si un numar crescut de state
acceptau dreptul la recurs individual1 cau$ele supuse Comisiei si Curtii se
inmulteau. #rocedura in fata Comisiei si a Curtii era adesea atat de lunga 8
pana la , ani c3iar1 incat se ajungea sa fie in contradictie cu una din
dispo$itiile Conventiei referitoare la dreptul de a se face dreptate intr4un
termen re$ona+il.
11Cresterea numarului de plangeri1 comple*itatea lor crescanda si
e*tinderea geografica a Consiliului Europei7
14
8 de la 1"B12 state mem+re
pentru care a fost conceputa Conventia la 3!B4" au fost identificate drept
cau$e ce au facut indispensa+ila revi$uirea Conventiei. Statisticile vremii au
12
"in#ent &erger % Pre*ata la $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li >- ,ri-a e+itie in
li-4a r!-ana 1''5 - IRDO
13
Dr I Dia#!n $$Dre,trile !-li. IRDO$ &#resti$ 1''2
14
11Dre,trile !-li. % re/ista e+itata +e IRDO$a nl "II$ nr 1=1''5
14
demonstrat ca revi$uirea mecanismului de control era indispensa+ila pentru
a4I intari eficacitatea.
11 Incepand cu 1." cresterea numerelor cau$elor aduse in fata
organelor Conventiei a adus din ce in ce mai multa +ataie de cap pentru
pastrarea duratei procedurilor in limite accepta+ile. #ro+lema se agrava odata
cu ade$iunea noilor state contractante incepand din 1". Deci de la 4"4
cau$e in 1.1 Comisia va inregistra 2"3- in 13 si 4-!" in 1-. #rin
urmare numarul dosarelor neinregistrate sau provi$oriu desc3ise pentru ca in
cursul aceluias an 1- se ridica la mai mult de 12""". Cifra pentru Curte
reflecta o situatie analoga< - cau$e adresate in 1.11 !2 in 13 si 11 in
1-7
1!
.
3. #erioada de tran$itie catre noua Curte Europeana a Drepturilor Omului
#erioada de tran$itie a fost anticipata1 modalitatile in care se va reali$a
aceasta fiind fi*ate in art ! si , ale #rotocolului nr 11.
?ecesitatea reformarii mecanismului de control sta+ilit de Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a li+ertatilor sale fundamentale1
semnata la )oma la 4 noiem+rie 1!"1 a fost reiterata cu diverse prilejuri de
catre statele mem+re ale Consiliului Europei.
In acest scop au fost formulate re$olutii1 recomandari si au fost emise
deci$ii1 documente ce au servit ca pream+ul1 temei de drept al protocolului
mentionat.
)eforma a vi$at mentinerea si intarirea eficacitatii apararii drepturilor
omului si a li+ertatilor fundamentale preva$ute in Conventie prin cresterea
numarului de plangeri si de state mem+re ale Consiliului Europei.
Demersurile intreprinse in asa4numita perioada de tran$itie catre noua
Curte Europeana a Drepturilor Omului s4au concreti$at prin semnarea
#rotocolului nr 11 de catre toate statele mem+re ale Consiliului Europei si
ratificarea acestuia.
6e*tul #rotocolului1 ce amenda anumite dispo$itii ale Conventiei 8
te*tele titlurilor II4 I5 ale Conventiei ; art 14 !,= si ale #rotocoalelor
2141,1-1 a fost re$ultatul concret al 3otararilor luate de catre sefii de state si
de guverne din Consiliul Europei in timpul summitu4lui care a avut loc la
5iena intre . 8 octom+rie 13.
%paritia Curtii Drepturilor Omului de la Stras+ourg1 prin punerea in
aplicare a #rotocolului nr 111 unice1 permanente1 in locul vec3iului mecanism
instituit prin Conventia din 1!" are semnificatia inceputului unei etape noi1
su+statial diferita de cea anterioara.
1!
CELE1 ? ;ran#es
1!
4 III 4
C9)6E% E9)O#E%?% % D)E#69)I2O) O/929I
1. Ce este Curtea Europeana a drepturilor omului&
11 6ara fagaduintei1 unde nu ajungi decat rar1 dupa un maraton de
procedura1 se vor lamenta pledantii.
Singurul organ judiciar autentic1 creat de Conventia pentru apararea
Drepturilor Omului si a 2i+ertatilor fundamentale1 vor preci$a juristii.
#rima jurisdictie internationala de protectie a drepturilor
fundamentale1 vor aminti istoricii.
9ltimul +astion al democratiei pe +atranul continent1 vor afirma
oamenii politici.
?ici ine*acte1 nici e*clusive1 aceste formule permit in mod sigur
definirea Curtii de la Stras+ourg1 dar nu ne4ar putea face sa uitam faptul ca
aceasta din urma ramane adesea ignorata de marele pu+lic. D
Si totusiF /isiunea pe care I4au incredintat4o statele democratice ale
Europei ii priveste pe toti aceia 8 nationali1straini1 apatri$i 8 care tin de
jurisdictia acestor state. In afara de acestia1 ea ii interesea$a pe toti oamenii
sociali preocupati de a se vedea incarnandu4se anumite valori universale7
1,
'. #rotocolul nr 11
la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
#osi+ilitatea unei fu$ionari a Comisiei si Curtii intr4un organ unic a fost
pentru prima oara mentionata cu oca$ia celei de4a .4a reuniuni a Comitetului
de e*perti pentru ameliorarea procedurii Conventiei Europene a Drepturilor
Omulu1 in cursul unui sc3im+ de vederi cu repre$entantii Comisiei.
2a 2. mai 131 Comitetul /inistrilor a adoptat o 3otarare prin care I
se incredinta Comitetului director pentru drepturile omului ;CDD0=
pregatirea unui proiect de protocol de amendament la Conventie1 cu efect de
restructurare a mecanismului de supraveg3ere e*istent.
#roiectul de protocol pregatit de Comitetul de e*perti pentru
ameliorarea procedurilor de drepturile omului ;D04 #)=1 pus la punct ulterior
de catre CDD01 a fost supus Comitetului de /inistrii1 care a adoptat te*tul la
reuniunea !11 +is a delegatilor /inistrilor1 tinuta la 2" aprilie 14. 6e*tul a
fot oferit spre semnare statelor mem+re ale Consiliului Europei1 semnatare
ale Conventiei europene de la 11 mai 14.
#rotocolul nr 11 este conceput ca un protocol de amendament1 intrarea
in vigoare fiind conditionata de o+ligatia tuturor statelor parti de a4si e*prima
1,
"in#ent &erger - $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li. % IRDO$ 1''3
1,
consimtamantul de a fi legate prin acest #rotocol. Din aceasta cau$a
#rotocolul nr 11 a intrat in vigoare la 1 noiem+rie 1.1 la 4 ani dupa
semnarea sa de catre statele mem+re.
#rotocolul reglementea$a restructurarea mecanismului de control
sta+ilit de conventie in sensul reimpartirii responsa+ilitatii controlului care
anterior era detinut de Comisie1 Curte si Comitetul /inistrilor Consiliului
Europei. Scopul era conferirea pentru noul mecanism a unui caracter
o+ligatoriu.
#rincipalele modificari
1-
aduse de acest #rotocol sunt<
1. Comisia Europeana a Drepturilor Omului si vec3ea Curte
Europeana a Drepturilor Omului isi incetea$a e*istenta1 instituindu4
se o noua Curte Europeana a Drepturilor Omului care va functiona
permanent si va avea sediul la Stras+ourg.
2. Sistemul va fi rationali$at si toti relamantii vor avea acces direct la
noua Curte. Cau$ele care nu au nici o sansa de reusita vor fi1 dupa
filtrare1 retrase din sistem intr4un studiu incipient1 prin deci$ia
unanima a Curtii1 care va 3otara aceasta1 in cadrul unui comitet
format din trei judecatori ;ele vor fi declarate inadmisi+ile=. In
marea majoritate a ca$urilor1 Curtea isi va desfasura activitatea in
camera de - judecatori. ?umai in ca$uri e*ceptionale1 functionand
ca /are Camera si compusa din 1- judecatori1 se va pronunta
asupra pro+lemelor celor mai importante. #resedintele Curtii1
presedintii camerelor vor fi a+ilitati s faca parte din /area camera
in scopul de a veg3ea la coerenta si uniformi$area jurisprudentei.
Cudecatorul ales din partea statului parte aflat in discutie va avea1
de asemenea un loc in camera pentru a asigura a cat mai +una
intelegere a sistemului juridic supus e*aminarii>
3. 6oate reclamatiile de incalcare a drepturilor omului vor fi supuse
Curtii.
4. Comitetul de /inistrii nu va avea competenta de a se pronunta
asupra fondului pro+lemei1 pastrandu4si insa rolul de a controla
e*ecutarea.
!. S4a 3otarat ca dreptul la recurs individual va fi o+ligatoriu si Curtea
va avea competenta jurisdictionala asupra tuturor cau$elor juridice
interstatale.
1-
"in#ent &erger - $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li. % IRDO$ 1''3
1-
1. Sistemul de organi$are al Curtii
J+e#at!rii
Curtea Europeana a Drepturilor Omului1 instituita de Conventia astfel
amendata1 se compune dintr4un numar de judecatori egal cu acela al statelor
contractante. %cestia sunt alesi de catre %dunarea #arlamentara1 cu
majoritatea voturilor e*primate1 de pe lista pre$entata de inaltele parti
contractante. 2istele tre+uie sa cuprinda un numar de trei judecatori1 dar nu
e*ista nici o restrictie in ceea ce proveste numarul judecatorilor de aceeasi
nationalitate. Cudecatorii sunt alesi pe o perioada de , ani1 dar pentru
reinnoirea Curtii1 mandatul a jumatate din judecatori e*pira dupa 3 ani.
Desemnarea acestor judecatori se va face imediat dupa alegerea lor1 prin
tragere la sorti1 de catre Secretariatul General al Consiliului Europei.
%dunarea #arlamanetara poate1 inainte de alegerea noilor judecatori1 atri+ui
noilor judecatori mandate cu o durata diferita de cea normala ; , ani=. Durata
acestor mandate speciale deferite de %dunarea #arlamentara nu poate fi mai
mare de ani sau mai mica de , ani. %tri+uirea acestor mandate se va face
prin tragere la sorti efectuata de Secretariatul General al Consiliului Europei.
Deoarece Curtea functionea$a pe o +a$a permanenta1 s4a considerat
oportun sa se introduca o limita de varsta1 aceasta fiind de -" de ani. C3iar si
dupa implinirea acestei varste sau dupa inlocuirea lor1 judecatorii se vor
ocupa de cau$ele cu care au fost deja sesi$ati.
Durata mandatului judecatorilor se socoteste de la data alegerii sale. In
ca$ul inlocuirii unui judecator al carui mandat nu a e*pirat1 judecatorul ales
spre a4l inlocui pe cel in cau$a va duce la +un sfarsit mandatul celui pe care4l
inlocuieste si a+ia dupa e*pirarea mandatului succesorului sau va incepe
calcului mandatului sau.
1= 11 Durata mandatului unui judecator ales se socoteste incepand cu data
alegerii sale. Cu toate acestea1 daca un judecator este reales la e*pirarea
mandatului sau1 sau ales spre a inlocui un judecator al carui mandat a
e*pirat sau urmea$a sa e*pire1 durata mandatului sau se socoteste
incepand cu data acestei e*pirari.
2= In conformitate cu art 2! G ! din Convetie1 judecatorul ales spre a inlocui
un judecator al carui mandat nu a e*pirat inc3eie mandatul
predecesorului sau pana la e*pirarea termenului acestuia.
3= In conformitate cu art 23 G - din Conventie1 judecatorul ales ramane in
functie pana la momentul in care succesorul sau a depus juramantul sau
face declaratia1 situatii preva$ute in art 3 al pre$entului regulament7
1.
Dupa alegere1 in cadrul primei sedinte a Curtii1 tinuta in plen1 la care
asista1 judecatorii sunt o+ligati sa depuna juramantul
1
sau sa face declaratia
solemna1 care va fi consemnata intr4un proces ver+al. In te*tul juramantului
1.
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li @( n!ie-4rie 1''3A % art 2
1
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 2
1.
sunt cuprinse principiile de +a$a ale e*ercitarii functiei de judecator<
independenta1 impartialitate1 integritate1 confidentialitate.
Cudecatorii isi e*ercita activitatea cu titlu individual si nu repre$inta
nici unstat. Ei nu pot e*ercita vreo activitate incompati+ila
2"
cu o+ligatiile lor
de independenta sau impartialitate sau cu disponi+ilitatea ceruta de o
activitate e*ecitate pe timp complet. #entru aceasta judecatorii sunt o+ligati
sa declare presedintelui Curtii orice activitate suplimentara e*ercitata de
acestia.
In cadrul Curtii judecatorii au un anumit rang. Cel mai inalt rang este
cel de presedinte al Curtii1 urmat de vicepresedintii Curtii. Daca
vicepresedintii sunt alesi in functie la aceeasi data1 acestia capata un rang
potrivit functiei de judecator. Criteriul principal dupa cre acestia capata un
rang este durata functiei1 iar in su+sidiar1 varsta.
Incetarea functiei de judecator se poate face in doua modalitati. #rima
dintre acestea ar fi demisia
21
1 care va tre+ui sa fie adresata presedintelui
Curtii care o va transmite Secretarului General al Consiliului Europei.
Demisia unui judecator aduce dupa sine o 11vacanta de post7. % doua
modalitate de incetare a functiei de judecator este revocarea. Inainte de a se
lua o deci$ie in privinta revocarii unui judecator1 acesta va tre+ui sa fie audiat
de Curtea reunita in plen. )evocarea se va face doar cu acordul a doua treimi
din numarul judecatorilor alesi. #rocedura de revocare poate fi initiata de
orice judecator care considera ca unul dintre colegii sai nu mai indeplineste
conditiile necesare pentru a e*ercita aceasta functie.
Conform art !1 din Conventie 11judecatorii de +ucura1 pe timpul
e*ecutarii functiilor lor1 de privilegiile si imunitatile preva$ute de art 4" din
Statutul Consiliului Europei7. Dintre privilegiile si imunitatile conferite de
art 4" amintim<
- imunitati de jurisdictie in ceea ce priveste cerintele1 insusirile sau
actele ce emana de la ei1 in indeplinirea functiilor1 imunitati ce
continua sa le fie acordate si dupa incetarea mandatului>
- imunitati de arestare sau de detentie si de retinere a +agajelor lor
personale>
- nu sunt supusi dispo$itiilor ce reglementea$a imigrarea si
formalitatile de inregistrare a strainilor.
6oate privilegiile si imunitatile le sunt acordate in scopul asigurarii
e*ercitarii functiilor lor in deplina independenta. )idicarea imunitatilor se va
face de catre Curtea reunita in plen.
#rin urmare1 cel mai inalt rang in cadrul Curtii il detine ,rese+intele
acesteia. %cesta este ales de plenul Curtii prin vot secret1 cu majoritatea
a+soluta a celor pre$enti. #resedintele este ales pe o perioada de 3 ani1 fara a
2"
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art (B art 21C2 % C!n/etia Er!,eana a
Dre,tril!r O-li
21
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 2C27$ 7 B art 2(C2 C!n/etie
1
depasi insa1 durata mandatului sau. %cesta poate fi reales. Daca presedintele
se retrage inainte de e*pirarea mandatului sau1 plenul Curtii alege un
succesor pe perioada ramasa pana la indeplinirea mandatului. O data cu
alegerea presedintelui1 plenul Curtii va alege si pe cei doi vicepresedinti si pe
presedintii sectiilor1 in aceleasi conditii ca si pe presedintele Curtii.
#resedintele Curtii indeplineste functii repre$entative si de conducere.
%cesta repre$inta Curtea asigurandu4I relatiile cu autoritatile Consiliului
Europei1 conduce lucrarile si serviciile Curtii si pre$idea$a sedintele plenare
ale Curtii1 sedintele /arii Camere si ale colegiului compus din ! judecatori.
111. #resedintele Curtii conduce lucrarile si serviciile Curtii. El
repre$inta Curtea si ii asigura relatiile cu autoritatile Consiliului
Europei.
2. El pre$idea$a sedintele plenare ale Curtii1 sedintele /arii Camere
si cele ale colegiului1 compus din ! judecatori.
3. El nu participa la e*aminarea cau$elor tratate de camere1 decat daca
este judecatorul ales din partea uneia din #artile contractante in
cau$a respectiva7
22
.
#resedintele este asistat de cei 2 vicepresedinti care il vor inlocui in
ca$urile in care acesta este impiedicat sa4si e*ercite functiile1 se afla in
vacanta sau la cererea e*presa a acestuia.
"i#e,rese+intii Curtii indeplinesc si functia de presedinti de sectie1
pre$idand sedintele sectiilor si a camerelor din care fac parte.
Dre*a
22
Serviciile administrative ale Curtii si de asistenta juridica sunt
asigurate de catre Grefa. Grefa este compusa din grefe de sectie1 in numar
egal cu numarul sectiilor Curtii.
Grefierii de sectie pot fi secondati de un grefier adjunct de sectie.
Grefa este condusa de catre grefier.
111. Curtea reunita in plen isi alege grefierul. Candidatii tre+uie sa se
+ucure de cea mai inalta consideratie morala si sa posede1 pe langa
e*perienta1 cunostiintele juridice1 administrative si lingvistice necesare
e*ercitarii functiei.
2. Grefierul este ales pentru o perioada de ! ani si poate fi reales. El nu
poate fi indepartat din functiile sale decat daca judecatorii reuniti in sesiunea
plenara decid1 cu majoritate de 2B3 din numarul judecatorilor alesi in functie
ca cel in cau$a a incetat sa faca fata conditiilor cerute. El tre+uie sa fie audiat
in preala+il de Curtea intrunita in plen. Orice judecator poate declansa
procedura de revocare.7
24
22
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art ' $$;n#tiile ,rese+inteli Crtii.
23
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % #a, III @art 10-13A
24
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 10 $$alegerea gre*ierli.
2"
%cesta este ales pe o perioada de ! ani1 fiind reeligi+il. #rocedura de
alegere si revocare este similara cu cea intalnita in ca$ul judecatorilor. In
aceleasi conditii vor fi alesi si doi grefieri adjuncti1 fiind insa consultat1 in
preala+il1 grefierul.
Grefierul rspunde de organi$area si functionarea Grefei1 de pa$a
ar3ivelor Curtii si serveste drept intermediar pentru comunicarile adresate
Curtii.
/em+rii Curtii pot fi asistati de doi consultanti.
%cestia vor fi numiti de Secretarul General al Consiliului Europei1 cu
acordul preseditelui Curtii sau al grefierului si vor tre+ui sa ai+a calificarea
ceruta1 ca si e*perienta practica necesara indeplinirii sarcinilor ce le vor fi
incredintate de catre judecatori.
2. Structura Curtii
%sa cum am aratat1 Curtea Europeana a Drepturilor Omului instituita
prin Conventie1 asa cum a fost aceasta amendata1 se compune dintr4un numar
de judecatori egal celui al statelor contractante ;asta$i in nr de 41=.
J+e#at!rii sunt alesi de fiecare data pentru , ani de %dunarea
#arlamentara a Consiliului Europei. Oricum1 mandatul unei jumatati din
judecatorii alesi de la primele alegeri va e*pira dupa 3 ani1 astfel ca se
produce reinnoirea madatelor unei jumatati din judecatori la fiecare 3 ani.
Cudecatorii servesc Curtea in nume propriu si nu repre$inta nici un
stat. ?u pot sa e*rcite nici o actiune incompati+ila cu o+ligatiile lor de
independenta si impartialitate sau cu disponi+ilitatea e*ercitarii activitatii
intr4un timp util.
/andatul judecatorilor este posi+il pana la varsta de -" ani. Curtea in
plen alege presedintele1 doi vicepresedinti si doi presedinti de sectiune pentru
o perioada de trei ani.
E
Conform regulamentului1 Curtea se divide in ( se#tini a caror
compo$itie fi*ata pentru 3 ani tre+uie sa fie ec3ili+rata atat din punct de
vedere geografic cat si din punct de vedere al repre$entarii pe se*e si sa tina
cont de diferentele de sisteme juridice e*istente intre partile contractante.
(iecare sectiune este pre$idata de un presedinte1 doi presedinti de sectiune
fiind in acelasi timp vicepresedinti ai Curtii.
#resedintii de sectiune sunt asistati si in anumite ca$uri inlocuiti prin
vicepresedintii acesteia.
E
C!-itete de 3 judecatori sunt constituite pentru o perioada de 12 luni
in sanul fiecarei sectiuni. Ei repre$inta un element important al noii structuri
cac ei efectuea$a o noua parte din munca de filtraj reali$ata in urma cu cativa
ani de Comisie.
E
21
Ca-ere de - mem+rii sunt constituite in sanul fiecarei sectiuni
conform unui sistem de rotatie
In timp ce judecatorul ales in numele statului interesat nu este mem+ru
al sectiunii1 ocupa in calitate de mem+ru de drept camera.
/em+rii sectiunii care nu sunt mem+rii titulari ai Camerei ocupa un
loc in calitate de supleanti.
E
Marea Ca-era este constituita pentru 3 ani din 1- judecatori. Dincolo
de mem+rii de drept< presedinte1 vicepresedinti si presedinti de sectiune1 ea
este constituita dupa u3 sistem de rotatie1 pornind de la 2 grupe care
alternea$a si deci compo$itia se doreste ec3ili+rata si tine cont de diferentele
de sistem juridic e*istente intre partile contractante.
E
E E
%sadar1 Curtea are un sistem de organi$are pe trei trepte<
- comitete>
- camere>
- /area Camera.
Conform regulamentului sau1 Curtea este formata din cel putin 4
sectiuni. Sectiunile sunt constituite de plenul Curtii pe o perioada de trei ani.
(iecare judecator tre+uie sa fie mem+ru unei sectii1 aceastea fiind alcatuita
astfel incat sa fie ec3ili+rate atat din punct de vedere geografic1 cat si din
punct de vedere al se*elor si tre+uie sa mai tina seama si de diferitele sisteme
juridice e*istente in statele contractante.
(iecare sectie este pre$idata de un presedinte1 doi dintre presedintii de
sectiune fiind in acelasi timp vicepresedinti ai Curtii. #resedintii de sectiune
sunt asistati si dupa ca$1 inlocuiti1 de vicepresedintii de sectiune.
#rima treapta din sistemul de organi$are a Curtii o repre$inta
comitetele.
#otrivit )egulamentului Curtii1 comitetele sunt constituite pe o
perioada de 12 luni. Comitetele vor cuprinde doi judecatori si vor fi pre$idate
de mem+rul cu cel mai inalt rang in cadrul sectiei. Camerele vor constitui
comitetele1 numind pe judecatorii si pe supleantii care vor lua parte la
judecari. %cestea nu vor avea decat puterea sa declare o cau$a ca
inadmisi+ila si sa o stearga de pe rol.
Camerele sunt formate din - judecatori desemnati de Curte. 9n
judecator poate face parte din cel mult doua camere. #entru fiecare cau$a1
Camera tre+uie sa cuprinda in mod o+ligatoriu pe presedintele sectiei si pe
judecatorul ales in numele statului interesat. Daca acest din urma judecator
nu este mem+ru al sectiunii1 el participa in calitate de mem+ru de drept al
Camerei. /em+rii sectiunii care nu sunt mem+rii plini ai camerei1 iau parte
ca mem+rii supleanti.
22
Compusa din 1- judecatori si 3 judecatori supleanti1 /area Camera
este constituita pentru o durata de 3 ani. %laturi de mem+rii de drept 8
preseditele Curtii1 vicepresedintele acesteia1 presedintii de sectiune1
judecatorul ales in numele unui stat 8 parte la litigiu 8 din /area Camera mai
fac parte judecatorii reparti$ati pe doua grupe ce vor alterna la fiecare luni.
Compo$itia grupelor se doreste a fi ec3ili+rata din punct de vedere geografic
si tine seama de diferitele sisteme juridice e*istente in statele contractante. In
ca$ul in care in fata /arii Camere este e*aminata o cau$a ce a fost supusa in
virtutea art 431 dintre judecatorii camerei care va fi pronuntat 3otararea1
numai judecatorul ales ca repre$entant al statului parte si presedintele
respectivei camere vor putea face parte din /area Camera.
E*aminarea acestor cereri se va face de catre colegiul de ! judecatori
ai /arii Camere. %cest colegiu este format din<
- presedintele Curtii>
- presedintii sectiilor1 altele decat cele pornind de la care a fost
constituita Camera ce s4a ocupat de respectiva cau$a>
- un judecator suplimentar1 desemnat prin rotatie dintre judecatorii
care nu s4au ocupat de respectiva cau$a in cadrul camerei.
/area Camera1 camerele si comitetele isi desfasoara activitatea in
permanenta1 dat la propunerile presedintelui1 Curtea sta+ileste in fiecare an
perioadele de sesiune.
#rincipalele pro+leme administrative ale Curtii sunt e*aminate de catre
aceasta in sesiuni plenare. Sesiunile plenare sunt convocate de preseditele
Curtii la cererea a cel putin 1B3 din mem+rii sai1 dar cel putin o data pe an.
#entru functionarea in plen a Curtii este necesar cvorumul a 2B3 din
judecatorii alesi1 in ca$ contrar presedintele amana sentinta. Deli+erarile
Curtii se vor face in camera consiliului1 la acestea participand doar
judecatorii. Deci$iile Curtii sunt luate ce majoritatea voturilor celor pre$enti.
3. (unctionarea Curtii
2!
2!
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % #a, I"
23
Sediul Curtii este fi*at la Stras+ourg1 care este si sediul Consiliului
Europei. Curtea poate totusi1 atunci cand socoteste ca este util1 sa4si e*ercite
functiile in alte locuri de pe teritoriul statelor mem+re ale Consiului Europei.
Curtea poate decide1 in orice stadiu al instructiei unei cereri1 ca unul
sau mai multi dintre mem+rii sai sa procede$e la o anc3eta sau sa
indeplineasca orice alta sarcina in alte locuri.
#e +a$a convocarii de catre presedintele sau Curtea se reuneste in
sesiune plenara ori de cate ori acest lucru este cerut de functiunile care ii
incum+a in virtutea Conventiei si a pre$entului )egulament.
#resedintele procedea$a la o atare convocare daca minimum 1B3 din
mem+rii o cer1 insa macar o data pe an pentru e*aminarea unor pro+leme
administrative.
Cvorumul de 2B3 din judecatorii alesi este necesar pentru functionarea
Curtii reunite in plen.
Daca nu se intruneste cvorumul1 presedintele amana sedinta.
/area Camera1 camerele si comitetele isi desfasoara activitatea in
permanenta. Cu toate acestea1 pe +a$a propunerii presedintelui sau1 Curtea
3otaraste in fiecare an perioadele de sesiune.
In afara susnumitelor perioade1 /area Camera si camerele pot fi
convocate de catre presedintele lor in ca$ de urgente.
Curtea deli+erea$a in camera Consiliului. Deli+erarile sale raman
secrete.
Doar judecatorii iau parte la deli+erari. Sunt pre$enti in camera
Consiliului grefierul sau persoaa desemnata pentru a4l inlocui1 precum si
ceilalti agenti ai grefei si interpretii1 a caror asistenta apare ca fiind necesara.
?ici o alta persoana nu poate fi admisa decat in +a$a unei deci$ii speciale a
Curtii.
Inainte de orice votare cu privire la o pro+lema supusa Curtii1
presedintele ii invita pe judecatori sa4si e*prime opinia.
Deci$iile Curtii sunt luate cu majoritatea voturilor judecatorilor
pre$enti. In ca$ de egalitate de voturi1 se repeta votarea1 iar daca e*ista din
nou egalitate votul presedintelui este preponderent.
Deci$iile si 3otararile /arii Camere si ale camerelor sunt adoptate cu
majoritatea judecatorilor pre$enti. ?u se admit a+tineri in ca$ul voturilor
definitive care privesc admisi+ilitatea sau fondul unei cau$e.
4. #rocedura in fata Curtii
24
Desfasurarea normala a procedurii intr4o cau$a care ajunge la o
judecata asupra fondului va fi1 in cele mai numeroase ca$uri urmatoarea<
- introducerea plangerii>
- contacte preliminare cu grefa Curtii>
- inregistrarea plangerii>
- reparti$area catre o camera a plangerii>
- desemnarea unui judecator 8 raportor de catre camera>
- e*aminarea de catre un comitet de 3 mem+rii>
- comunicarea plangerii catre Guvernul respectiv>
- depunerea o+servatiilor si sta+ilirea faptelor>
- audierea>
- deci$ia data de camera asupra admisi+ilitatii>
- posi+ilitatea de negociere1 in vederea unei reglementari pe cale
amia+ila>
- 3otararea Curtii.
4.1.)eguli generale
2,
Orice stat contractant ;plangere statala= sau particular care se considera
victima unei violari a conventiei ;plangere individuala= poate adresa direct
Curtii de la Stras+ourg o cerere ce are in vedere violarea de catre un stat
contractant a unui drept garantat prin Conventie. O nota la indemana celor
care inaintea$a cererea si formulare pot fi o+tinute de la grefa.
E
In ceea ce priveste cererile de sesi$are a Curtii1 acestea tre+uie sa
indeplineasca o serie de conditii. Conditiile ce tre+uie indeplinite de
petitionari se pot imparti in doua mari categorii<
- conditii generale ce tre+uie indeplinite de toti petitionarii>
- conditii speciale ce privesc o anumita categorie de petitionari 8 stat
sau parte individuala.
C!n+itiile generale8
%ceste conditii sunt preva$ute de art 3! din Conventie si sunt<
- epui$area tuturor cailor de atac interne>
- scurgerea unui termen de , luni de la ramanerea definitiva a
deci$iei interne.
C!n+itii s,e#iale8
Conditii ce tre+uie indeplinite de o petitie individuala sunt<
2,
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % titll II$ #a, I
2!
- numele1 data nasterii1 nationalitatea1 se*ul1 profesia si adresa
petentului>
- numele1 profesia si adresa repre$entantului1 daca este ca$ul>
- partea sau partile contractante mpotriva carora este indreptata
patitia>
- e*punerea sccinta a faptelor>
- o e*punere succinta a violarii normelor Conventiei si a
argumentelor pertinente>
- o+iectul petitiei ca si descrierea cererii unei satisfactii ec3ita+ile>
- copii ale tuturor documentelor1 a deci$iilor ce privesc o+iectul
petitiei.
E
#rocedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului este
contradictorie si pu+lica
2-
. %udierile sunt pu+lice1 mai putin daca /area
CameraB Camera nu decide in circumstante e*ceptionale altceva. %ltfel1
memoriile si alte documente depuse la grefa Curtii de parti sunt accesi+ile
pu+licului.
E
)ecurentii individuali pot trimite ei insisi petitii1 dar repre$entarea
printr4un avocat este recomanda+ila si c3iar necesara pentru audieri sau odata
ce cererea a fost declarata admisi+ila.
Consiliul Europei a creat un sistem de asistenta E+i#iara
23
pentru
reclamantii cu resurse insuficiente.
#artile contractante sunt repre$entate de catre agenti care pot fi asistati
de consultanti sau de catre consilieri.
#ersoanele fi$ice1 organi$atiile neguvernamentale si grupurile de
persoane particulare despre care este vor+a in art 34 al Convetiei pot supune
Curtii initial niste petitii1 fie actionand direct1 fie prin intermediul unui
repre$entant. )epre$entantul petitionarului tre+uie sa fie un consultant
a+ilitat sa4si indeplineasca functia pentru oricare dintre #artile contractante si
avand resedita pe teritoriul unei dintre acestea1 sau o alta persoana agreata de
preseditele camerei. #reseditele camerei poate1 acolo unde repre$entarea ar fi
in mod normal o+ligatorie1 sa4l autori$e$e pe petitionar sa4si asume el insusi
apararea intereselor sale1 daca este necesar cu asistenta unui consultant sau a
unui alt repre$entant agreat.
E
2im+ile oficiale
2
ale Curtii sunt france$a si engle$a. Dar cererile pot fi
redactate intr4o lim+a oficiala a statelor contractante. O data ce cererea a fost
declarata admisi+ila1 o lim+a oficiala a Curtii tre+uie utili$ata1 mai putin
2-
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li %art 22
2.
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 20$ 27
2
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 2(
2,
atunci cand presedintele camereiB /arii Camere nu da autori$area de a se
continua folosirea lim+ii in care s4a redactat cererea.
2. #rocedura de e*aminare a admisi+ilitatii
(iecare petitie individuala este atri+uita unei sectiuni1 presedintele
desemnand un raportor. Dupa un e*amen preliminar al cau$ei raportorul
decide daca aceasta tre+uie e*aminata de un comitet de 3 mem+rii sau de o
camera.
E
9n comitet poate in unanimitate sa declare o petitie inadmisi+ila sau sa
o stearga din registrul Curtii pentru ca o deci$ie in acelasi mod poate fi luata
fara un alt e*amen.
E
%lte cau$e le sunt atri+uite direct raportorilor camerelor1 acestia
pronuntandu4se asupra admisi+ilitatii.
E
11In afara cau$elor care le sunt reparti$ate direct de raportori1 camerele
au #ereri in+i/i+ale nedeclarate1 inadmisi+ile de comitetul celor trei
mem+rii1 precum si #ereri statale. Ele se pronunta in privinta admisi+ilitatii1
ca si a fondului cererilor1 in general prin deci$ii separate1 dar cand este ca$ul1
prin deci$ii unice.7
3"
E
Camerele pot in orice moment sa se desesi$e$e in favoarea /arii
Camere cand cau$a priveste o pro+lema grava referitoare la interpretarea
Conventiei sau pentru ca solutia pro+lemei poate conduce la o contradictie cu
o 3otarare pronuntata anterior de Curte
E
#rimul stadiu al procedurii este de ordin scris c3iar daca in cadrul
camerei se poate decide sa se tina audienta
E
#entru ca cererea sa fie acceptata1 aceasta tre+uie sa aduca elemente
noi fata de cererea anterioara1 daca a mai e*istat una asemenea1 care a fost
supusa Curtii. Se considera ca fiind elemente noi informatiile de natura sa
modifice motivele pe care s4a +a$at Curtea in respingerea cererii anterioare.
Curtea considera ca fiind a+u$ive cererile inspirate de dorinta de
pu+licitate sau de propaganda a petitionarului sau cele care contin termeni
defaimatori1 provocatori1 injuriosi sau ofensatori la adresa partii contractante
impotriva careia a fost indreptata plangerea.
E
3"
Ni#!lae E#!4es#$ An+a ;ili,$ Ni#!lae Mi# @IRSIA$ Mirella )age!,!l$ Mariana Nitelea$ San+ra
E#!4es# @CID %CEA - $$Manall C!nsilili Er!,ei.$ &#resti$ 1'''
2-
2uate cu majoritate1 deci$iile camerei asupra admisi+ilitatii tre+uie sa
fie motivate si facute pu+lice.
#rocedura referitoare la fond
O data ce camera a decis sa retina o petitie1 sa admita cererea1 ea poate
invita partile sa trimita pro+e suplimentare si o+servatii scrise1 inclusiv in
ceea ce4l priveste pe reclamant o eventuala cerere de 11satisfactie ec3ita+ila7
si sa asiste la audierea pu+lica privind fondul cau$ei.
E
#resedintele camerei poate1 in interesul unei +une administrari a
justitiei sa invite sau sa autori$e$e toate statele contractante care nu participa
la procedura sau toate persoanele interesate1 altele decat cele reclamante1 sa
trimita o+servatii scrise sau in circumstante e*ceptionale sa ia parte la
audienta.
9n stat contractant al carui resortisant este reclamantul in cau$a poate
sa intervina de drept.
E
In timpul procedurii in fond negocierile vi$and conclu$ia unei
reglementari amia+ile pot fi duse prin intermediul grefierului. %ceste
negocieri sunt confidentiale.
%udierea
31
#resedintele camerei conduce de$+aterile si determina ordinea in care
sunt c3emati sa ia cuvantul agentii1 consultantii si consilierii partilor.
%tunci cand in virtutea art 42 din regulament o delegatie a camerei
organi$ea$a o audiere in scopul sta+ilirii faptelor1 presedintele delegatiei
conduce de$+aterile iar delegatia e*ercita1 daca este ca$ul1 puterile conferite
camerei de catre Conventie sau prin regulament.
%tunci cand1 fara a invoca motive suficiente1 o anumita parte nu se
pre$inta1 camera nu tine seama de acele motive daca acest lucru I se pare
compati+il cu o +una administrare a justitiei.
/artorii1 e*pertii si alte persoane a caror audiere este decisa de camera sau
de catre presedinte sunt convocati de catre grefier. Convocarea indica<
- cau$a despre care este vor+a>
- o+iectul anc3etei1 e*perti$ei sau altei masuri ordonate de camera
sau de catre presedintele acesteia>
- dispo$itii luate pentru plata indemni$atiei ce ii revine persoanei
convocate.
31
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % #a, "I - $$Des,re a+iere.art 72-5:
2.
Dupa verificarea identitatii sale si inainte de a4si indeplini misiunea1 martorul
depune un juramant sau face o declaratie solemna.
Camera decide in legatura cu orice contestatie aparuta cu oca$ia
recu$arii unui martor sau unui e*pert. Ea poate asculta cu titlu de informatie
o persoana imposi+il de audiat ca martor.
Orice judecator poate pune intre+ari agentilor1 copnsultantilor si
consilierilor partilor1 petentului1 martorilor1 e*pertilor ca si oricarei
persoane
32
care se pre$inta in fata camerei.
#rocedura in fata /arii Camere
11Dispo$itiile care reglementea$a procedura in fata Camerelor se aplica1
-tatis -tan+is$ si celei in fata /arii Camere7
33
In +a$a art 3" din Conventie1 atunci cand o cau$a pedinte in fata unei
camere ridica o pro+lema grava cu privire la interpretarea Conventiei sau a
#rotocoalelor sale1 sau atunci cand solutionarea unei pro+leme cu care ea
este sesi$ata poate conduce la o contradictie fata de o 3otarare data anterior
de Curte1 camera poate1 atata timp cat nu a statuat inca sa se desesi$e$e in
favoarea /arii Camere1 cu e*ceptia ca$ului in care una dintre parti s4ar
opune la aceasta in conformitate cu prevederile regulamentului.
O deci$ie de desesi$are nu are nevoie sa fie sesi$ata.
In +a$a art 43 al Conventiei1 oricare dintre parti poate1 cu titlu de
e*ceptie1 sa depuna in scris la grefa1 intr4un interval de 3 luni incepand cu
data pronuntarii unei 3otarari date de o camera1 o cerere de retrimitere la
/area Camera indicand pro+lema grava cu privire la interpretarea sau
aplicarea Conventiei sau a #rotocoalelor sale sau pro+lema grava de ordin
general care potrivit partii merita sa fie e*aminata de /area Camera.
9n colegiu de ! judecatori ai /arii Camere1 constituit in conformitate
cu art 24G, al regulamentului e*aminea$a cererea pe +a$a dosarului e*istent.
El nu o retine decat daca estimea$a ca acea cau$a ridica intr4adevar o
asemenea pro+lema. Deci$ia de respingere a cererii nu tre+uie sa fie
motivata.
%tunci cand colegiul retine cererea1 /area Camera statuea$a printr4o
3otarare.
34
De notat ca atunci cand o cau$a a fost deferita /arii Camere1 in +a$a
art 3" sau a art 43 al Convetiei1 presedintele /arii Camere desemnea$a ca
judecatori raportori pe unul sau 8 in ca$ul unei petitii statale 8 pe unul sau
mai multi dintre mem+rii sai
3!
.
%tunci cand o cau$a este deferita Curtii in +a$a art ! G 4 din
#rotocolul nr 11 al Conventiei1 un colegiu de judecatori ai /arii Camere1
32
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art (2C 1$
33
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 51 $$A,li#a4ilitatea +is,!6itiil!r ,r!#e+rale.
34
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 51- 52
3!
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 0:
2
constituita in coformitate cu art 24 G, al regulamentului de organi$are si
functionare al Curtii decide1 doar pe +a$a dosarului1 daca aceasta tre+uie sa
fie solutionata de catre o camera sau de catre /area Camera.
Cand cau$a este solutionata de catre o camera 3otararea acesteia este
definitiva in conformitate cu art !G4 din #rotocolul nr 111 iar art -3 din
regulament este inaplica+il.
Cau$ele transmise Curtii in +a$a art! G! din #rotocolul nr 11 sunt
deferite /arii Camere de catre presedintele Curtii.
#entru fiecare cau$a care este transmisa in +a$a art !G! din #rotocolul
nr 111 /area Camera este completata cu judecatori desemnati prin rotatie in
cadrul uneia dintre grupurile mentionate in art 24G3al regulamentului1
cau$ele fiind atri+uite alternativ fiecaruia dintre grupuri.
3,
!. 0otararile Curtii
3-
Camerele iau 3otarari cu majoritate de voturi. (iecare judecator care ia
parte la e*aminarea ca$ului are dreptul de a ane*a 3otararii fie opinia sa
separata ;concordanta sau diferita=1 fie o simpla declaratie de de$acord.
In decurs de trei luni de la data pronuntarii 3otararii unei camere1
oricare parte poate solicita ca afacerea sa fie deferita /arii Camere daca ea
ridica o pro+lema grava referitoare la interpretarea sau la aplicarea
Conventiei sau a protocoalelor sale sau o pro+lema grava cu caracter general.
%stfel de cereri sunt e*aminate de un colgiu de ! judecatori ai /arii Camere1
compus din presedintele Curtii1 presedintii sectiilor1 cu e*ceptia presedintelui
sectiunii de care apartine camera care a emis 3otararea si un alt judecator
ales1 prin rotatie1 dintre judecatorii care nu au fost mem+rii camerei initiale.
3.
0otararea camerei devine definitiva la e*pirarea termenului de trei luni
sau inainte daca partile declara ca nu au intentia de a face apel la /area
Camera sau daca colegiul de s judecatori a respins asemenea cerere.
Daca colegiul accepta cererea1 /area Camera se pronunta asupra
ca$ului cu majoritate de voturi su+ forma unei 3otarari care este definitiva.
6oate 3otararile definitive ale Curtii sunt o+ligatorii pentru statele
parate interesate.
Comitetul /inistrilor raspunde de supraveg3erea e*ecutarii
3otararilor. 2ui ii revine astfel sarcina de a verifica daca statele care au fost
considerate ca au violat Conventia au luat masurile necesare pentru a se
ac3ita de o+ligatiile specifice sau generale ce re$ulta din 3otararile Curtii.
1".%vi$ele consultative
3
3,
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % art 1:: $$,r!#e+ra in *ata nei Ca-ere si a Marii
Ca-ere.
3-
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % #a, "III $Des,re 9!tarari. % art 5(- art 31
3.
Ni#!lae E#!4es#F.. - $$Manall C!nsilili Er!,ei. % CID %CE$ &#resti$ 1'''
3
Regla-entl Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li % #a, I1 $$Des,re a/i6ele #!nsltati/e.$ art 32-art':
3"
Curtea poate1 la cererea Comitetului /inistrilor1 sa dea avi$e
consultative asupra pro+lemelor juridice privind interpretarea Conventiei si a
#rotocoalelor sale.
E
0otararea Comitetului /inistrilor de a cere avi$ul Curtii este luata cu
majoritate de voturi.
E
Cererile de opinii consultative sunt e*amintate de /area Camera ale
carei opinii sunt emise cu majoritate de voturi. (iecare judecator poate sa4I
ane*e$e fie e*po$eul opiniei sale separate 8 concordanta sau diferita 8 fie o
simpla declaratie de de$acord.
4"
III. C9)IS#)9DE?6%
Importanta
%ccesul la principalele 3otarari ale Curtii1 documentarea1 cercetarea
jurisprudentei +ogate a Curtii Europene a Drepturilor Omului repre$inta o
necesitate cu atat mai mult cu cat drepturile si li+ertatile conferite prin legea
fundamentala a tarii tre+uie interpretate in concordanta cu Declaratia
9niversala a Drepturilor Omului1 cu pactele si tratatele la care )omania este
parte si care au prioritate conform art 2" din Constitutie1 in ca$ de
neconcordanta cu legislatia interna.
%stfel1 Conventia Europena a Drepturilor Omului1 ratificata de tara
noastra1 a do+andit aplica+ilitate in dreptul intern1 motiv pentru care
interpretarea data de Curte prevederilor acesteia este esentiala.
11Curtea este intr4adevar interpreta suprema a Conventiei7
41
.
%vandu4se in vedere importanta jurisprudentei Curtii si a influentei pe
care o e*ercita in dreptul intern al fiecarei tari s4a apreciat
42
ca 113otararile
sale duc1 deseori1 la sc3im+ari ale legislatiei1 ale jurisprudentei sau ale
practicii1 mai ales in domeniul procedurii judiciare si a li+ertatilor pu+lice7.
(unctia majora a Curtii1 asa cum se su+linia$a in doctrina1 este aceea
de a 11completa71 de a 11remedia lacunele si sla+iciunile dreptului intern71
fara a se su+stitui insa acestuia. Dreptul intern ramane principalul instrument
de protectie a drepturilor si li+ertatilor fundamentale ale omului.
11Cel mai +un mijloc de a sensi+ili$a judecatorul national sa aplice
principiul su+sidiaritatii care4i da misiunea de a decide el insusi in raport cu
4"
Ni#!lae E#!4es#F.. - $$Manall C!nsilili Er!,ei. % CID %CE$ &#resti$ 1'''
41
"in#ent &erger - $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li. % IRDO$ &#resti$ 1''3
42
!, #it
31
violarile Conventiei este sa cunoasca 3otararile Curtii si sa le utili$e$e in
propria jurisprudenta7
43
.
De reliefat valoarea juridica si morala a 3otararilor Curtii1 eficacitatea
practica a acestora1 atri+ute esentiale care su+linia$a pregnant necesitatea
aprofundarii jurisprudentei +ogate a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
0otararile Curtii sunt definitive1 neputand face o+iectul unui recurs la
o alta autoritate. Sunt o+ligatorii1 dar nu e*ecutorii1 in sensul ca nu anulea$a
si nu modifica nici un act al statului in culpa.
Controlul e*ecutarii 3otararii este asigurat insa de Comitetul
/inistrilor ai Consiliului Europei1 care poate adopta1 in ca$ul refu$ului
statului de a aplica 3otararea1 o recomandare.
Sanctiunea nerespectarii acesteia poate atrage retragerea sau
e*culderea statului respectiv din Consiliul Europei.
Curtea 3otaraste in ceea ce priveste respectarea sau nerespectarea
drepturilor si li+ertatilor fundamentale ale omului consacrate prin Convetia
Europeana a Drepturilor Omului din 1!"1 asa cum a fost amendata prin
protocoalele ;11= aditionale. %stfel sanctionea$a nerespectarea urmatoarelor
drepturi si li+ertati<
- li+ertatea fi$ica<
- dreptul la viata>
- interdictia torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane
si degradante>
- inter$icerea muncii fortate sau o+ligatorii>
- dreptul la li+ertate si la siguranta>
- li+ertatea de a pleca si a veni s.a.
- drepturile de procedura<
- dreptul la un proces ec3ita+il>
- dreptul la un recurs efectiv in fata unei instante nationale>
- dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori s.a.
- drepturile vietii personale<
- dreptul de a se casatori>
- dreptul la respect pentru viata de familie>
- dreptul la respect pentru viata privata>
- dreptul la respect pentru domiciliu>
- dreptul la respect pentru corespondenta s.a.
- li+ertatile spirituale<
- li+ertatea religiei>
- li+ertatea de e*primare>
43
"in#ent &erger - $$Jris,r+enta Crtii Er!,ene a Dre,tril!r O-li. % IRDO$ &#resti$ 1''3
32
- dreptul la instruire s.a.
- li+ertatile actiunii sociale si politice<
- li+ertatea de intrunire>
- li+ertatea de asociere>
- dreptul la alegeri li+ere s.a.
- dreptul la respect pentru +unuri
etc.
Studii de ca$
Oerlemans contra Olandei 8plangerea nr.
12!,!B1.,
O parte din terenurile agricole ale reclamantului1 facand parte dintr4o
$ona clasata de autoritati drept 11domeniu natural protejat71 acesta nu a mai
putut sa indeplineasca anumite activitati decat pe +a$a de autori$atie
;utili$area agricola fiind lasata sa se desfasoare normal=.
(iind stanjenit in e*ercitarea drepturilor sale de proprietate1 acesta s4a
adresat Coroanei care i4a respins cererea1 dupa ce avocatul sau a fost
ascultat in cadrul contenciosului administrativ al Consiliului de Stat1 care a
intervenit in cau$a ca organ consultativ.
Comisia sesi$ata a considerat ca desi masura clasarii respective a
terenurilor are un caracter general1 nu mai putin acest lucru pre$inta
importanta pentru e*ercitarea drepturilor civile ale reclamantului. Or1 se
constata ca Consiliul de Stat nu a dat decat un avi$ consultativ1 iar Coroana
nu este un organ jurisdictional. Deci1 reclamantul n4a +eneficiat de o
procedura corespun$atoare e*igentelor sta+ilite prin art , paragraf 1 din
Conventie.
CO?C29HII
33
In conformitate cu Declaratia 9niversala a Drepturilor Omului1 idealul
fiintei umane li+ere nu poate fi reali$at decat daca se creea$a conditii care
sa permita fiecaruia sa se +ucure de drepturile sale economice1 sociale si
culturale1 ca si de drepturile civile si politice.
S4a statuat juridic1 la nivelul normelor internationale1 o+ligatia
morala a statelor de a promova respectarea universala si efectiva a
drepturilor si li+ertatilor omului.
11)epre$entand un principiu de drept international cu valoare de 11jus
cogens7 principiul respectarii universale a drepturilor omului1 o+liga toate
statele in aceeasi masura. El implica indeplinirea unor indatoriri ferme a
fiecarui stat atat fata de proprii cetateni cat si fata de comunitatea
internationala a statelor1 privita in intregul sau. ?erespetarea o+ligatiilor
juridice asumate poate atrage deci sanctiuni din partea comunitatii
internationale7
44
.
%stfel1 in ca$ul Consiliului Europei1 cea mai mare organi$atie
interguvernamentala si interparlamentara europeana1 sanctiunea ultima
este aceea a e*cluderii din randurile sale a statului mem+ru care si4a
incalcat o+ligatiile.
In pream+ulul statutului1 acceptat de toate statele mem+re1 se afirma
de altfel convingerea statelor mem+re in edificarea pacii 11+a$ata pe
justitie si cooperare internationala7
4!

#rin urmare1 11orice stat european poate deveni mem+ru al
Consiliului Europei cu conditia ca el sa accepte principiul suprematiei
legii. De asemenea el tre+uie sa garante$e principiul in virtutea caruia
orice persoana aflata su+ jurisdictia sa se poate +ucura de drepturile
omului si de li+ertatile fundamentale. Consiliul Europei urmareste in mod
deose+it< apararea drepturilor omului si a democratiei pluraliste>
favori$area constienti$arii si valori$arii identitatii culturale europene
luptand impotriva oricarei forme de intoleranta> cautarea de solutii pentru
pro+lemele societatii D> sprijinirea tarilor din estul si centrul Europei in
vederea punerii in practica si consolidarii reformelor politice1 legislative
si constitutionale cu ajutorul unor importante programe de cooperare7
4,
.
Intr4o sesiune plenara a Curtii1 cu tema 11)evieI of t3e rules of Court.
Invitation to su+mit comments7 s4a dispus instituirea unui comitet
permanent de reglementare1 compus din vicepresedintele curtii ;Dna
44
"i#t!r Ln#an$ "i#t!r D#les - $$Dre,trile !-li % st+i intr+#ti/$ #legere +e +!#-ente
internati!nale si a#te n!r-ati/e +e +re,t intern. % Partea I$ LUMINA LE1$ &#resti$ 1''2
4!
Stattl C!nsilili Er!,ei
4,
Ni#!lae E#!4es#F.. - $$Manall C!nsilili Er!,ei. % CID %CE$ &#resti$ 1'''
34
Elisa+et3 #alm= care4si va asuma rolul de presedinte si 4 vicepresedinti.
Comitetul va ree*amina )egulamentul in lumina celor 1. prime luni de
functionare a acesteia. Scopul este acela de a determina necesitatea
aducerii de amendamente sau ajustari ale )egulamentului de functionare a
Curtii1 astfel incat aceasta sa fie im+unatatit.
#ersoanele sau organi$atiile interesate sa formule$e o+servatii vor
putea sa faca acest lucru trimitand comentarii scrise grefierului adjunct al
Curtii1 la adresa indicata
4-
de emitatorii mesajului.
#rin urmare1 Curtea Europeana a Drepturilor Omului este un organism
viu1 fle*i+il1 dispus sa se adapte$e cerintelor1 receptor sensi+il al
informatiilor provenite de la forurile interesate.
?oul sistem instituit in urma revi$uirii mecanismului de control si
instituirea pe cale de consecinta a Curtii Europene a Drepturilor Omului
permite1 asa cum de altfel s4a si anticipat<
- 11o mai +una accesi+ilitate a mecanismului pentru
individ>
- o accelerare a procedurii>
- o mai mare eficacitate7
4.
E
E E
#rocesul reali$arii drepturilor omului nu este unul armonios1 care
sa evolue$e de la sine si rectiliniu. )amane un domeniu de lupta si
contestare pe plan intern si international pentru drepturi1 pentru acces la
putere1 la resurse si respectiv pentru o distri+uire a acestora. 11 De accea1
actiunea in favoarea drepturilor omului porneste de la necesitatea ca
statul1 societatea1 prin diferite forme de actiune1 asigurand egalitatea in
drepturi si e*ercitarea drepturilor individuale sa devina un instrument al
participarii1 al redistri+uirii in favoarea tuturor1 mai ales a celor care
sunt sau devin de$avantajati1 pentru a evita e*cluderea1 marginali$area
sau scoaterea lor in afara vietii socialeJ
4
.
4-
Er!,ean C!rt !* )-an Rig9ts= C!n#il !* Er!,e= ; % 75:50 STRAS&OURD CEDE1
4.
$$Dre,trile !-li.- re/ista e+itata +e IRDO % anl "II$ nr. 1=1''5
4
Dr I!an Dia#!n - $$Dre,trile !-li. % IRDO$ &#resti$ 1''2
Powered by http://www.referate-lucrari.com
Referate,Lucrari de diploma,Licenta,Carti,Teste
3!