Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMÂNII Sf MAGHIARII
DE
I. P . FLORANTIN
BUCUREŞTI
I. P . FLORAIMTIN
BUCUREŞTI
I.' P . FLORANTIN
adiţionându-se şi d e v o t a m e n t u l naţio
nal,— la fie-care ora p e n t r u n a ţ i u n t a
sa respectivă, — se va face tot p e n t r u
omenire u n total mult mai mare de
b i n e ; căci el se e x p r i m ă , pe basa de
maî sus, cu formula de 1,500,000,000
2
X - N m i n i m u m ; deci c u u n piu»
de m i n i m u m 1.500,000,000 X
Aceasta, e p u r a evidenţa, care justifica
s e n t i m e n t u l naţionalist d i n motive ra
ţionale umanitare.
L a unele n a ţ i u n i sentimentele n a
ţionaliste uşor d a u ocaziune la egoizm
naţionalist In diferite g r a d u r î până la
jaluziî, rivalităţi, c o n c u r e n ţ ă şi c h i a r
a n t a g o n i z m şi duşmănie; de la care de
rivă inftvatiunî şi rezboaie agresive; p r o
vocând in mod n a t u r a l m e n t e inevita
bil,, .rezboaie. defensive şi i n t e r m i n a b i l e
ş i r u r i de lupte, de reciproce r e s b u n ă r i .
.. . D i n cauza, u n o r aaemenea dezas-
troase inconveniente vedem ivindu-se
părerea, că ar fi de. dorit să d i s p a r ă
d i n , o m e n i r e diversitatea de naţiuni..
. Să he a d u c e m însă a m i n t e , că n u
toate rezboaele s'âu iscat din c a u z e
de veleităţi «naţionaliste;;. Mare parte
din ele a u fost p u r t a t e din diferite
interese şi astfel s'au o m o r â t u n i i pe
alţii, mii şi mii de o a m e n i adese ori
in sinul aceluiaşi rase şi ginţi, ba în
c e r c u l aceleiaşi naţiuni • rezboaie « « -
11
de altă n a t u r ă şi a n u m e pe de o
parte se t r â m b i ţ e a z ă pe toate căile
d r e p t n a ţ i u n e „noii/â" / «cavalerească»/
«vitează» civilizata;— pe de altă p a r t e ,
ne calomniază pe noi de secoli, d r e p t
nişte horde sălbatice ; periculoase p e n t r u
pacea şi civilizaţiunea popoarelor.
Li s*a răspuns in mod strălucit şi
victorios, desmmţindu-se complet toate
aceste p u n c t e , in faţa Europei civili
zate. R i d i c ă m aci, de astă dată n u m a i
pe scurt, u r m ă t o a r e l e reflecsiuni:
Să ne p u n e m pentru m o m e n t c h i a r
in ipoteza că, a c u m o miie de ani. r o
mânii «'ar ii închiat o învoială cu u n
gurii p e n t r u a trăi în r a p o r t de fră
ţească tovărăşie; ci ar ti fost c h i a r icu-
ceriţi» de c ă t r ă Arpad şi TuhutunA;
ba, să p u n e m ipoteza cu a p a r e n ţ ă şi
mai apăsătoare pentru noi, — că s t r ă
moşii noştri de a t u n c i , ori şi alţii m a i
pe u r m ă , s'ar fi supus voluntar ca su-
bordinaţisupremaţiei u n g u r i l o r ; să pre
s u p u n e m , că eî ar fi s e m n a t c h i a r o-
bligaţiunea p e n t r u toţi urmaşii lor, de
a r ă m â n e în toate veacurile supuşi nea
m u l u i şi g u v e r n u l u i u n g u r e s c .
Răspundem: în faţa principiilor ra
ţiunii, o cucerire nu obligă, de a r ă m â
nea cel cucerit supus şi s u b o r d i n a t
autorităţii c u c e r i t o r u l u i şi cu a t â t a
mai puţin urmaşii celor zişi «cuceriţi,»
14
a r fi obligaţi a r ă m â n e a s u b o r d i n a ţ î .
« r m a ş i J o r 1 ui. Cucerirea este şi r ă m â n e
u n act violent, nedrept, neraţional; şi
prin u r m a r e neadmisibil, cu toate conse
cinţele Iul.
; Dacă cine-va s'ar mai. încerca a r e
c u n o a ş t e consecinţele cuceririi, pe u n u l
c a acela l'am întreba, d a c ă a r r e c u
noaşte de admisibil, ca,, de e x e m p l u ,
imensa Russie să cucerească oare-carî
provincii din Europa, etc. ? de aseme
nea, ca mai imensa Anglie cu Indiîle
«ale din Asia, ori formidabila China—
s ă inundeze Europa, — «cucerind» o r i
c â t va putea ?
Şi g â n d i n d ia viitorul nostru, al Eu
ropei, ţ r e b u e să ţ i n e m seamă de conse-
oinţile posibile, ce a r putea rezulta din
admiterea planurilor ungureşti şi a n u
me, u n g u r i i absorbind patru milioane
de cetăţeni, ar creşte în putere şi in pre-
tenţiunl şi ast-fel considerată s i t u a -
ţiunea p r e c u m este în realitate, ei s u n t
'ameninţători p e n t r u liniştea şi fericirea
popoarelor.
C r u z i m e a cu care ei se năpustesc
a s u g r u m a pe alte popoare, e s t e - u n
alarmant atentat în c o n t r a umanităţii ;
vin .ultraj în- c o n t r a legilor natutel! u n
ilas/em in contra staţiunii şi moralităţii.
Umanităţii nu-t este permis a-î lăsa, a
le acorda d r e p t u l de asasinat in c o n t r a
15
popoarelor; şi ea nu le va da asemene
infamă licenţă.
N u stă agt-fel în faţa raţiunii eterne
nici chestiunea cu o eventuală supu
nere, tie c h i a r voluntară, s u b d o m i n a
ţ i u n e a cuiva. O asemenea «supunere»
e u n act contra legilor naturei; căci
p r i n t r ' â n s a se calcă în picioare prin
c i p i u l m o r a l f u n d a m e n t a l şi d r e p t u l
de libertate individuală, c u m şi eventual
o pluralitate sau colecţiune de mii şi
milioane de libertăţi individuale.; li
b e r t a t e a f u n d a m e n t a l ă şi i m p r e s c r i p
tibilă a unei naţiuni. O asemenea abe-
raţiune nu obligă nici măcar pe aceia,
c a r i ar fi lunecat a o comite şi c u
a t â t a mai p u ţ i n s'ar putea ridica fan
tastica p r e t e n ţ i u n e , de a se considera
obligaţi şi urmaşii loi> din secol in se
col, in perpetuitate. Acest principiu re-
m â n e adevărat, or cât în c u r s u l t i m
p u r i l o r s'aii văzut şi se m a i v ă d şi
astăzi nenorocite remăşiţe din proee-
d e u r i l e a b ă t u t e de la el.
Suveranitatea ginţilor şi a naţiunilor
este de d r e p t sacră şi r ă m â n e i m p r e s
criptibilă, chiar şi în cazul.: c â n d de
fapt, o ginte, o n a ţ i u n e , ori şi m a i
m u l t e , s u n t ţ i n u t e prin camarilă şi ar-
mată, c u forţa, în stare de s u b j u g a r e ,
fără voinţa lor. In mod raţional, v i r
tual, ea are necontestabilul drept de a
16
se elibera de sub d o m i n a ţ i u n e a i m
pusă şi a-şi institui o autoritate su
premă după cum l-ar plăcea; încheind
e v e n t u a l federaţtunîşi alianţe defensive
in-sensul aceloraşi principii de liber
tate f u n d a m e n t a l ă
Dar u n g u r i i aruncă praf în ochii
Europei şi a celor ce n'au ocazie să
poată vedea realitatea lucrurilor, p r i n
textele lor de «legi» pretinse foarte «li
berale» şi «egalitare» p e n t r u «toţi ce
tăţenii». Aii fost însă strălucit demas
cate sistemele lor de perfide manopere,
prin cari ei esc/ud ae fapt pe r o m â n i
de la exerciţiul d r e p t u r i l o r «egalitare»;
relativ la acest p u n c t voiu releva d e
astă dată n u m a i cinica lor a x i o m ă
palriotică, în forma că s u n t din-
naintea legilor Ungariei toţi cetăţenii—
unguri; adică s ă - ţ i renegi romanitatea, să
devii t r ă d ă t o r u l sentimentelor tale ca
r o m â n ; să faci, c u alte cuvinte, impo
sibilul, şi atunci te vei b u c u r a de e g a
litate d i n a i n t e a l e g i i ; — c a român însă
nici odată / ca român — eşti trădător de
patrie; eşti criminal, rebel, eşti culpabil
de înaltă (radare !
Cât de esorbitant se desmmţesc u n
g u r i i pe sine însuşi p r i n desperatele şi
furioasele lor procedări, pretinse «pa
triotice», aceasta se poate aprecia uşor,,
î n d a t ă ce vom releva faptul, că la 1848
17
I a t ă deci g h i a r a de hidra a n u n ţ a t ă
în d e t r i m e n t u l vecinilor.
Nu-i lasă însă să d o a r m ă liniştiţi
a r ă t a t u l lor n u m ă r mic, mult 5 mi
lioane ; pe c â n d noi românii ne b u c u
r ă m de n u m ă r u l m a i m u l t de cât
duplu, 12 milioan^ şi încă r e c u n o s
c u ţ i ca bravi şi viteji în m ă s u r ă in
comparabilă.
Iată de ce conducătorii lor se sfor
ţează în mod desperat a-şî î n m u l ţ i nu
mărul, fie şi din pietre m ă c a r : pentru
ca să-şî poată valorifica, d u p ă c u m
pretind ei, pretinsele lor «drepturi» is
torici a s u p r a câtor-va provincii vecine;
să cucerească apoi cu o evidentă faci
litate, p r i n simple „plimbări" rezboinice,
si alte ţări nouî, conform «dreptului» (?)
de cucerire cu a r m a în m â n ă , c u văr
sare de sânge; «principii» în virtutea
1
cărora U n g a r i a „n'ă fost, ci va fi .
Poftiţi apoi să vedeţi c a l c u l u l lor
aritmetic în această «sacră-» patrio
tică ; în special pe c o m p t u l n a ţ i u n i i
r o m â n e u n a şi nedevizibilă :
«Noi, u n g u r i adevăraţi, pe cari să
p u t e m c o m p t a , s u n t e m — 5 milioane,—
românii—12 milioane. S t a m răii, foarte
vt\îl • /»hînr f\a n'îjr i\ rnmârtiî a t â t r\c>
viteji. Ce să facem ? Să-î lipsim m ă
c a r de 4 milioane. Şi a t u n c i ei, r o m a -
22
iei in m i n t e a viitorilor u n g a r i u r a şi
falşa apreciare a celor n e m a g h i a r î .
In a b e r a ţ i u n e a lor maghîarîsla, ori
mai just, g r a n d o - m a g h i a r i s t ă sau nte-
g a l o - m a g h i a r i s t ă , sensul de a explica
sau lămuri u n lucru, îl n u m e s c „a-l
m a g h i a r i z a ; " sau, c u m s'ar zice, a-l
m a g h i a r i s i ; adecă, ceea ce n u e c l a r i
ficat, n u e m a g h i a r e ş t e ; de la care
uşoară este tranziţia la părerea, că
ceea ce n u e pe m a g h i a r e ş t e , nu e clar
şi că n u m a i aceea e clar, ce e pe m a
ghiareşte.
c
Adese ori,, ei în toată seriozitatea
d e c l a m ă despre Dumnezeul ungurilor,
ca despre u n Dumnezeii separat şi,
între alte copilării, susţin şi p r e t i n d
să c r e a d ă şi alţii, că d u p ă limba ita
liană, limba m a g h i a r ă e cea mai fru
moasă de pe globul pământesc.
In lipsă de r a ţ i u n e p e n t r u a a s u p r i
pe cele-l'alte n a ţ i u n i şi în special pe
r o m â n i , u n g u r i i aii inventat intre al
tele, subtilitatea absurdă, c u care se o-
pintesc a le degrada, zicând că, pe te
ritoriul (pretins al) r e g a t u l u i u n g u
resc, n u m a i u n g u r i i s u n t naţiune ;
cele-l'alte n e a m u r i n u s u n t şi ele
naţiuni; ci «.numai naţionalităţi» ; ca
şi c u m ai zice de es. că unele p r o -
ecte de legi votate şi sancţionate a r
fi legi, altele însă, tot v o t a t e şi s a n c -
26
Ungaria, şi de a p u n e d o m i n a ţ i u n e
esclusiv u n g u r e a s c ă a s u p r a a cât m a î
m u l t e provincii pretinse ale u n g u
rilor.
Şi acest a d e v ă r a t pericol, ce a m e
n i n ţ a atât de g r a v pacea şi liniştea
popoarelor, n u s'a î n l ă t u r a t , de cât
p r i n faptul, că Marele principe al Tran
silvaniei, impăratnl Irancisc Iosif, v â -
zându-se ast-fel a m e n i n ţ a t , a r e c l a m a t
ca parte civilă, iar autorităţile judi
ciare din Londra aia h o t ă r â t arderea a-
celer b a n i u n g u r e ş t i , ceia-ce s'a şi e-
zecutat. .
Cum ne consideră uuguriî?
Dacă ne î n t r e b ă m c u m ne consideră
eî în special pe noi, pe români, ceia-ce
aflăm, e de n a t u r ă a face că m i n t e a
omenească să stea pe loc-, c e i a - c e c o n
s t a t ă m în acest punct,, par'că e u n
vi«; şi din nefericire, n u e de cât o
c r u d ă realitate. A n u m e , în c u r s de o
mie de ani, eî ş'aii u r m ă r i t scopul lor
de exclusivă d o m i n a ţ i u n e , p â n ă ' ş i a-
s u p r a frumoasei Transilvanie ; servin-
du-'se, c u m s'a a r ă t a t de" a j u n s între
alte mijloace perfide,- de cele m a î n e
gre calomnii-, şi âst-fe!, în c u r s u l t i m
purilor, d i n g e n e r a ţ i u n e in g e n e r a ţ i -
une, tot maî m u l t s'au deprins con
sidera pe . români d r e p t nişte . sălbătă-
23
In m o m e n t u l , ce ajunge în d r e p t u l
29
grupei noastre, c u m e r a m în f r u n t e
cu Axente, n u m i t u l u n g u r de o d a t ă
se opreşte şi privind direct spre pa
t r i o t u l nostru, îi strigă imediat c u
voce t a r e a u z i t ă bine p â n ă la g r u p a
noastră, (de şi strada e foarte lată, şi
e r a m ast-fel la o considerabilă d i s
t a n ţ ă de el), pe u n g u r e ş t e , cuvintele :
„Hoţ! incendiator, asasin valah 1" *).
D u p ă cele ce a u încasat la 1784jdela
nefericitele cete ale lui Horea, u n g u
rii a u a d o p t a t n u m e l e acestui feno
m e n a l apostol, în forma u n g a r i z â t ă
de *hora*, p e n t r u sensul de român-
bandit; ca s u b s t a n t i v c o m u n , a p l i c â n -
du-nil la noi la toţi r o m â n i i , d r e p t o
pretinsă i n c r i m i n a r e s u p r e m ă ; d r e p t
u n a d e v ă r a t blasfem, cu care se cred
in d r e p t a ne t r a t a .
Apoi, d u p ă izbânzile r o m â n i l o r de la
1848şi 4g, eî aii l u a t n u m e l e \y\\ Iancu ţ
I a u u n g u r i z a t în forma de «.Vancui»;
şi d u p ă părerea lor şi d u p ă p o r n i r e a
lor, eî cred, că ne insultă, z i c â n d u - n e
«hora,* şi «.vancuî-olaa* !
I n t r e b â n d u - n e apoi, c u m consideră
eî pe românii din statul român liber, t r e -
b u e să relevăm maî î n t â i , că el, în
n e m ă s u r a t a lor încredere în sine şi
p ă t o r al t r o n u l u i Sfântului Ştefan, a-
cest F r a n c i s c Iosif a fost d e t r o n a t i n
184$ prin p a r l a m e n t u l coşutian de la
Debreţin şi ast-fel d u p ă ce ambiţioasa
D o a m n ă Koşut Tereza Meşlenl reuşise
a-1 îndupleca pe m a r e l e ei soţ să-î des
c h i d ă ei loc pe t r o n u l din B u d a şi ea
a şi t r o n a t pe el «de joi pană m a i a-
p o î ^ r o m â n i i c u «criminalul» lor d e
v o t a m e n t c ă t r e Marele lor Principe,
a u c o n t r i b u i t la a d u c e r e a î m p r e j u r ă
rilor prin care i n i m o s u l suflet ai m a -
reî Ungarie, s u b l i m u l patriot u n g u r ,
Koşut a fugit d i n a d o r a t a sa patrie,
şi încă a fugit p e n t r u tot-d'a-una. Iată
deci c r i m a r o m â n i l o r !
Afară d e u r a şi rezbunarea lor pen
t r u credinţa r o m â n i l o r c ă t r e Marele
Principe şi î m p ă r a t d e t r o n a t d e ei, u n
g u r i i m a i s u n t împinşi şi d e u n p u
ternic motiv strategic î n t e n d i n ţ a lor, d e
a-şî asigura p e n t r u t o t - d ' a - u n a d o m i -
n a ţ i u n e a a s u p r a Transilvaniei, anume
î m p r e j u r a r e a c ă această bogată şi fru
m o a s ă ţară conţine m u n ţ i i Carpaţi, c a r e
s u n t ca o n e î n v i n g i b i l ă citadelă, o m a r e
cetate, pe c a r e posedând-o dominezi în
sens rezboinic o mare zonă de fu* împre-
JI*T , niLic aii-cic n e g a t u l XWWM»»»B» ,
Românii
Să c o n s i d e r ă m a c u m a maî de aproape
pe români în r a p o r t c ă t r ă chestiunea
care ne ocupă.
In p u n c t u l de rdzboinicie, cine a r p u
tea zice, că strămoşii lor şi eî, cei de
astă-zî, s u n t maî puţin rezboinicî d e c â t
ungurii'"} T o c m a i din contra, eî a u fost
şi s u n t m u l t maî rezboinicî şi maî vi
teji. Din aceste două p u n c t e de vedere
însă, înlre aceste d o u ă n e a m u r i au.
fost şi este şi a c u m a , u n n u m ă r de
alte diferente considerabile. I n a n t i c h i
tate deja Romanii n u e r a u n o m a z i , ci
stabiliţi-, erau agricultori; şi expediţiile
de cuceriri le-au făcut prin a d e v ă r a t e
c a m p a n i i cu oştiri, iar nu cu n ă v ă l i r i
generaje, n u c u t o a t ă pojijia, ca no
mazii, î n toate t i m p u r i l e , ei ca t e m e i u
de popor, tot agricultori aii r e m a s .
Pe de altă parte, din caracterul po
p o r u l u i r o m a n şi din practica vieţeî
lui sociale organizate, stabilite, i s'a des-
voltat şi perfecţionat în g r a d u l cel m a î
înalt sentimentul juridic, principiile
dreptului şi a datoriilor din v i a ţ a soci
ală. Dreptul civil roman n u e s t e el p a n ă
şi astă-zî bogatul şi m o n u m e n t a l u l iz
vor p e n t r u viaţa civilă a statelor civi
lizate ?
U r m ă r i n d apoi consecinţele, urmările
3
acestui caracter şi ale acestei practice,
este învederat că, pe când nomadul şi
năvălitorul'se exercită î n t r u nnu m u n c i ,
c a u t ă să păşuneze şi să recolteze pe
unde n'a s e m ă n a t el. ci alţii, să r ă
pească ceea ce n ' a produs el, ci alţii,
se exercită şi se perfecţionează ast-fel în
p a s i u n i imorale şi periculoase p e n t r u so
cietăţile civilizate; pe când escluzivul
c o m e r c i a n t , financiar şi samsar are o-
cazie cel p u ţ i n de a se perfecţiona în
loc de m u n c a grea şi sinceră, în pa
siunea şi a r t a câştigului Şfttru dreptate
in speculă fără mila, din contra cetă
ţ e a n u l stabilit, agricultor şi organizat,
ori cât de rezboinic în c a m p a n i e ca
soldat, ca cetăţean al societăţei organi
zate perfect j u r i d i c , se exercită şi se
perfecţionează în munca grea şi esclu-
siv onestă, cu deosebire în munca a-
gricolă, în care nici nare ocaziune şi
posibilitate de a se servi de vre-o fal
sitate p e n t r u a-şî mări ori perfecţiona
produsele.
E x e r c i t â n d u - s e ast-fel în c u r s demii
de ani, în şirul de zeci şi zeci de ge-
n e r a ţ i u n i succesive, în m ă s u r ă prepon
d e r e n t ă in asemenea practice, este n a -
t u r a l m e n t e inevitabil, că în acel popor
să se perfecţioneze c a r a c t e r u l onestităţii
a m u n c e î sincere, a s e n t i m e n t u l u i ju
ridic de drept şi de datorie.
35
de restrişte şi lupte de a p ă r a r e şi c o n
s e r v a r e ; şi in cât de scurt t i m p de e-
voluţie şi progres modern.
Cu toate aceste reale calităţi umani
tare ale n e a m u l u i românesc, Ungurii
tot n'au a j u n s la recunoaşterea lor
justă şi sinceră şi aceasta in p a r t e şi
din cauza n e c o n t e n i t e l o r / < ? » ^ « « ten
denţioase ce s'au a r u n c a t în public fără
încetare pe conta noastră. Ast-fel de
exemplu, între alte asasine m a n o p e r e ,
jidanii ţipă că-î ^persecutăm* şi a n u m e
din cauza dogmelor lor religioase; i m -
famă născocire tendenţioasă ca m u l t e
altele; pe care neamul lui Israil fără
sâ o desminţSfJQirompt, el însuşi p r i n
faptul relevat de atâtea ori că ei, ji
danii, in loc de a se g r ă m ă d i toţi in
statele in cari a u d r e p t u r i l e civile şi
politice, tot la noi se grămădesc şi se î n
torc m u l ţ i şi din America, tot la noi
«la criminalii lor persecutori şi asa
sini».
iluziunca de a se considera, ca p r i n o
p r i z m ă de a d o r a ţ i u n e de sine ; ori m a i
j u s t ca p r i n microscop; aşa că ei n u
ţin seamă de c â t de mărimea teritori
u l u i lor şi a n u m ă r u l u i lor total, in
clusiv şi cu «Ungurii-» aparenţi droaia
de renegaţi, în raport cătră nimica, s a u
c ă t r ă m ă s u r a minimală şi li se par mari,
i m e n ş i ; ei cred că la c&z, ei ar putea
b i r u i ' «lumea j u m ă t a t e » c u m şe expri
m ă necontenit în m o d stereotip.
Orbiţi ast-fel, ei c r e d : că puterile lor
s u n t ca şi fără m a r g i n i şi ast-fel, e
n a t u r a l , ca ei să d o a r m ă pe a c e a s t ă '
ne m a i pomenită suficienţă naţională.
Consecinţa psihologică n o r m a l ă este
apoi, că judecata lor în această ordine
de idei este falsificată, fără să ştie.
P r e c u m s'a mai relevat, î n t r ' u n t i m p ,
ei strigau, că e just, ca el să nu fie
supuşiNemţilor; ci să î n t r e b u i n ţ e z e
l i m b a m a g h i a r ă şi în viaţa publică ;
găsesc insă absurd şi iraţional, ca alte
n a ţ i u n i vecine să «aibă acelaşi d r e p
t u r i şi, prin consecinţă^) (ungurească)—
cine are «nebunia» de a cere m ă c a r
aceste d r e p t u r i , acela e un- «criminal,»
u n sacrileg «trădător de patrie ;» «tem
niţa, roata, şi furcile p e n t r u u n a s e
mene monstru!»
In p a r o x i z m u l lor de furie, care tinde
a face să le crească n u m ă r u l , ei a u
41
U n - o m o r se c o m i t e ! Ce, « « o m o r . ?
Douezecî şi atâtea ! — ce zic eu'? Ne
numărate ucideri;. o m o r u r i t a r ă n u m ă r
s u n t pe cale de. a se î n s c e n a ! Căci, _
asasinând pe părinţii n e a m u l u i , a z v â r - '
lind j a rea şi oroarea in a t â t e a /amilii,
zdrobind viaţa a zeci şi' iar zeci de
copii şi alte r u d e n i i , poate credeţi, că
infama h i d r ă se va sătura ? că infer
n u l se va r ă c o r i ? N u ; ci vor u r m a
la r â n d alţii ;—vedem alte şi alte *pa-
hoduri; zeci de preoţi r o m â n i ; zeci de
studenţi românii I a t ă m o n s t r u o s u l vis,
p u s în a m e ţ i t o a r e realitate de c ă t r ă
o g h i a r ă infernală ; de c ă t r ă nişte c a
pete plângeros de întunecate 1
Dacă, de formă, u n n u m ă r de un
guri fac aparenţa sau simulaţiunea, că "
deliberează ca j u d e c ă t o r i j u r a ţ i , din
cele petrecute şi c u n o s c u t e se ştia mat
d i n a i n t e , c u toată s i g u r a n ţ a , că eroii
m a r t i r i de astăzi- s u n t d e s t i n a ţ i d e
c ă t r e asasini mai sus p u ş i — p e n t r u î n
chisorile u n g u r e ş t i ;• c u m zic u n g u r i i ,
<condemnaţto, şi a n u m e , n u de c ă t r e
păpuşile de «juraţi» clujeni, ci de c ă
tre d o m i n a n ţ i i fanatici d i n Buda-Pesta.
Formalitatea de «procesa din Cluj %
n u m a i o comedie, p e n t r u ochii lumeî.
Dar dacă c o n s i d e r ă m l u c r u l m a î a -
d â n c , realitatea este diametral opusă for~
malitâţei; nu comitetul r o m â n e acuzatul:
46
nu Ungurii—acuzatori; adevăraţii a c u z a ţ i
s u n t tiranii u n s u r i ; iar marele jude
cător — spiritul Europei, spiritul umani
tăţii ; care, fără or-ce îndoială a con-
demnat pe nemernicii atentatori c o n t r a
u m a n i t ă ţ i i ; i-a condemnat--/4r<3 apel;
şi 'î va adânci în î n t u n e c i m e a boalel
lor, de care s u n t a b s o l u t incapabili a
se cura.
Ce e de făcut.
U r m e a z ă a c u m a , să ne p u n e m î n
trebarea, că oare ce e de făcut ?
Să ne adresăm către unguri P Să le
v o r b i m lor despre eternele drepturi na
turale ale ginţilor ?
Noi, cari, din î n t â m p l a r e , a m a v u t
ocaziunea de a-î s t u d i a zeci de a n i ,
prevedem cu toată s i g u r a n ţ a , că ne
a m perde c u v i n t e l e cu t o t u l în zadar.
Ei în acest p u n c t a u a j u n s în o stare
cerebrală anormală; într'inşii este ca
atrofiat s i m ţ u l de egalitate cu n o i ;
s i m ţ u l de dreptate p e n t r u noi. Despre
ţul şi c h i a r o specie de greaţă şi oroare
d e no> a devenit în c a p u l lor o a d e
v ă r a t ă d o g m ă ; ba c h i a r ca o p r o p r i e
şi irezistibilă idiosincrasie.
Ne vedem siliţi a apela la puterile
străine; la reprezentanţii umanităţii şi
umanizmului; la factorii societăţilor
şi complecselor de n e a m u r i s t r ă i n e ,
47
a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i ; de asemenea, u n ziar
special, de esemplu c u t i t l u l de «.Drep
tatea*, ^.Deşteptarea*, etc., r ă s p â n d i n d
p r i n t r ' i n s u l la a d r e s a n a ţ i u n e î întregi,
ideile şi i n d i c a ţ i u n i l e cele m a i utile
şi maî o p o r t u n e în această m a r e şi
vitală cauză a întregului n e a m r o m â
nesc.
In această luptă pe v i a ţ ă şi m o a r t e ,
noi n u s t ă m de loc r e u ; d i n c o n t r ă ,
p u t e m conta pe o alianţă m o r a l ă p u
ternică, m a i î n a i n t e de toate d i n p a r
tea întregeî ginte latine; apoî şi din
partea celorlalte n a ţ i u n i civilizate ; şi,
mai presus de toate, c o n t ă m cu perfectă
siguranţă pe u n aliat de o a u t o r i t a t e
supremă şi irezistibilă, pe alianţa Drep
tăţii, sacre şi eterne.
înainte l deci, s u b s t i n d a r d u l acestui
escepţional aliat: Dreptatea, moralita
tea cauzei românizmuluil
1h