204079

ROMÂNII Sf MAGHIARII
DE

I. P . FLORANTIN

BUCUREŞTI

TIPOGRAFIA «LUPTA-* , AL. LEFTERII!

No. 9, Strada Câmpineanu, No. 9.
i8g4
ROMÂNII Şl MAGHIARI

I. P . FLORAIMTIN

BUCUREŞTI

TIPOGRAFIA «LUPTA», AL. LEFTERIU

No. 9, Strada Câmpineanu, No. 9.
1894.
 R O M A N I I Şj M A G H I A R I I
; * , DE . • . . .' •.'

I.' P . FLORANTIN

Văzând luptele noastre î n t r u a p ă ­

r a r e a românismului, î n c ă p ă ţ î n a ţ i i noştri
d u ş m a n i nu încetează a ne declara de
egoişti şi porniţi pe nedreptîn d e t r i m e n ­
t u l altor popoare sau state şi în special în
parte în d e t r i m e n t u l u n g u r i l o r , în detri­
m e n t u l ruşilor, a turcilor, grecilor, etc.
Eî c o n t i n u ă a ne c o m b a t e în faţa E u ­
ropei invocând nişte pretinse «drep­
t u r i istorice» a s u p r a noastră.
Să ne î n c e r c ă m , deci, a stabili şi
desvolta r a p o r t u l luptelor n o a s t r e na­
ţionale c ă t r e legile superioare celor i s ­
torice, c ă t r e legile etern valabile şi
neatacabile;—legile naturale, raţionale:
s â a p r e c i a m apărarea r o m â n i l o r în r a ­
p o r t c ă t r e binele omenirei în general.
Să j u d e c ă m această l u p t ă în faţa ra­
ţiunii nepărtinitoare. Cu alte c u v i n t e ,
 4

să încercăm a stabili pe s c u r t «filo-

sofia» români/mu lui, de astă dată mai
cu seamă în r a p o r t către pretenţiunile
ungurilor şi chiar în comparaţiune c u
rasa lor huno-maghîată.
Considerând oamenii, cu multiplele
lor suferinţe şi trebuinţe in diversele şi
fluctuantele condiţii şi s i ţ u a ţ i u n î ale
vieţeî, nu e grefr a recunoaşte că 3

c h i a r dacă n ' a r exista i n t r e popoare

g r u p ă r i l e naţionale şi altele, totuşi
p e n t r u o mai practica administraţiune a
intereselor lor colective saii publice,
ar fi necesar ca omenirea să se împartă
în grupe subdivisionare. Aceste g r u p e
parţiale i n s ă t r e b u e s ă se organizeze con-
stituindu-şî fie-care câte un oficiu u -
nitar, delegat de ele în mod liber,
p e n t r u a le conduce şi a le reprezenta
pe unele în r a p o r t cu cele-Talte; pen­
t r u a-şi putea îndeplini ajutorările lor
reciproce, unele in favoarea altora şi a
universalităţii lor.
Baza naţionalităţilor
Mersul progresiv al vieţeî omenirii
s'a început în un t r e c u t n e c a l c u l a b i l ;
pornit de la starea de simplu «animal»,
desvoltându-i-se creerul îh total în u n
m o d m a i d i s t i n s ; şi g r a ţ i e acestui a-
parat esenţial, omenirea, sau m a i co­
rect, o p a r t e a omenireî s'a'ridicat p r i n
treapta de «sălbăticie» la primele trepte
de d e ş t e p t a r e ; la începuturile de civi-
lizaţiune.
In c u r s u l secolilor unele părţi ale
omenirii ajunseră subjugate, contra
voinţei lor, de c ă t r e unii şi alţii uzur­
patori şi mai s u n t încă şi astă-zî ţi­
n u t e în s u p u n e r e prin „camarile", prin
fraude şi forţă brută; care insă e a b ­
solut neadmisibilă liind c h i a r crimi­
nală.
Deşteptându-se cu t i m p u l oamenii
clin ce in ce tot mai m u l t , cei de a-
celaşl neam, vorbind aproape aceiaşi
limbă, a v â n d aceiaşi soartă, simpatizează
u n i i cu alţii în m ă s u r ă superioară zi-
c â n d u - s e o ginta, naţiune în deosebire
d e cele-l-alte ginţi şi n a ţ i u n i .
Membrii aceleiaşi n a ţ i u n i se devo­
tează din simpatie p e n t r u n a ţ i u n e a
lor în m ă s u r ă superioara. Acest fapt a
provocat în unii teoriştî opiniunea, că
«naţionalizmul» fiind u n efect al sen­
timentului, nu poate fi justificat de că­
tre r a ţ i u n e ; o p u n â n d u - s e părerea, că
raţiunea n'ar ii a d m i ţ â n d de cât coz-
mopolttizmul, adică d e v o t a m e n t u l pen­
t r u întreaga omenire.
Nu i g n o r ă m , ce e drept, că în epo-
cele de fatale aberaţiuni n a t u r a l e , unele
n a ţ i u n i , tocmai d i n cauza sentimen-
 t u l u î lor naţional^ duşmănesc pe alte
. naţiuni. .
• De la .această a b e r a ţ m n e însă nici
teoretic, nici p r a c t i c n u u r m e a z ă a
se oboli n a ţ i o n a l i z m u l , ceea ce şi d e .
altmintrelea a r fi absolut imposibil a
se face. Nu u r m e a z ă de cât că cele-.
Falte n a ţ i u n i să se ridice ca u n sin­
g u r om,. în n u m e l e raţiunii şi a mor
ralităţiî^ să o p r e a s c ă ' ş i . s ă î m p e d i c e '
.6rî-ce ' asemenea .criminal, atentat în
c o n t r a legilor r a ţ i o n a l e ale natu-ref
omenirei.
Nu vom u i t a pe l â n g ă acestea,.nici
acea lege a p r o g r e s u l u i o m e n i r e i , ck,
mijloacele d a comunicaţiun$ şi;de t r a n s ­
port şe î n m u l ţ e s c pe .zi ce m e r g e ; că
diferitele p ă r ţ i ale omenirei pe. fie-care
z i ' s e organizează tot -mai c o m p l e c s ;
că ast-fel omenirea din zi în zi devine
tot' m â i strict u n i t a r ă ; ăşa, că anta­
gonismele d i n t r e d i f e r i t e l e n a ţ i u n j se
reduc şi slăbesc din ce în ce fot m a i
m u l t ; şi .ast-fel omenirea progresează,
lent, dar ' s i g u r , în g r a d u r î de a r m o ­
nizare generală.
Uzurpaţiunile de ori-ce n a t u r ă , t r e -
b u e im periosşi. nediscutabil să înceteze,
domiîiaţiuntle contra voinţei celor s u b ­
j u g a ţ i t r e b u e să se revoace; neînţele­
gerile d i n t r e oameni şi naţiuni, pre­
c u m de atâtea ori s'a recunoscut, t r e -
 7

bue să se rezolve prin tribunale, locale

şi, respectiv internaţionale.
Conform legitimei şi nediscutabilei
dorinţe a popoarelor, statele artificiale
t r e b u e să revină la c o n l i g u r a ţ i u n i l e
c e r u t e de n a ţ i u n i ; c u forma de g u ­
v e r n care le va plăcea lor, r e m â n â n d
ca ele să se confedereze şi alieze apoi în
scop defenziv, c u m le va conveni lor.
Raţiunea Naţionalizmulul
Obligaţiunea fie c ă r u i o m de a se
devota in p e r m a n e n ţ ă p e n t r u n a ţ i u ­
nea sa, această obligaţiune se d e d u c e
c u rigurozitate matematică tocmai d i n
datoria m o r a l ă generală, cozmopolita;
şi a n u m e p r i n u r m ă t o r u l r a ţ i o n a m e n t
sistematic, aplicabil la fie-care n a ţ i u n e ,
X, Y...
D u p ă legea m o r a l ă , r a ţ i o n a l ă , c u
toţii a v e m o b l i g a ţ i u n i p e n t r u întreaga
o m e n i r e şi s u n t e m datori a p u n e î n ­
deplinirea ei în fie care m o m e n t , î n
special î n favoarea acelei părţi, la c a r e
necesitatea e m a i m a r e u n d e a j u t o r u l e
mai urgent r e c l a m a t . O m e n i r e a însă se
găseşte de fapt divizată in rftase, în g i n ţ i
şi naţiuni. Din aceste, fie care cetă­
ţ e a n se simte î n d e m n a t a se devota î n
m o d p e r m a n e n t p e n t r u n a ţ i u n e a sa
astfel, că n a ţ i u n e a noastră (X) r e m â n e
neîmpărtăţită de ajutoarele şi serviciile
 8

cetăţenilor din cele-l'alte n a ţ i u n i ; deci,

e s t e ' î n realitate pentru noi, (şi astfel
p e n t r u toţi cetăţenii respectivi ai t u ­
t u r o r naţiunilor)—partea care reclamă
de la „noi" (X. Y...) concursul şi ser­
viciile noastre in mod permanent, şi
c u urgenţa cea mai m a r e .
A d u c â n d «noi» serviciile noastre în
favoarea naţiunii noastre, (X, Y...), p r i n
a c e a s t a n u facem, de cât ne a c h i t ă m
obligaţiunile cozmopolite c ă t r ă acea por­
ţiune din omenire, c a r e e ca şi pără­
sita şi lipsită de ajutor; cei-l'alţî cetă­
ţeni fiind ocupaţi de fapt cu serviciile
ce daîi fie care p e n t r u n a ţ i u n e a sa
respectivă.
Dacă a m lipsi de la serviciile recla­
m a t e de n a ţ i u n e a noastră, (X, Y...),
p r i n aceasta a m fi culpabili de a re­
fuza îndeplinirea datoriilor no istre
morale, cozmopohtice, raţionale, în fa­
voarea acelei porţiuni d i n omenire
p e n t r u care ajutorul şi serviciul nos­
t r u e r e c l a m a t cu urgenţa maximă.
I a t ă deci- d e v o t a m e n t u l naţionalist
ca p a r t e esenţială şi p e r m a n e n t ă din
îndeplinirea datoriilor m o r a l e „cosmo­
polite", raţionale.
Valoarea naţionalizmulul
Să considerăm această c h e s t i u n e
ceva m a i «"iguros, din p u n c t u l de ve-
 9

d e r e al raţiunii, in r a p o r t către binele

omenireî întregi.
Să' l u ă m în eonsideraţiune s u m a sau
totalul de bine ce face fie-care om
c o n d u s de sentimentul f u n d a m e n t a l
d e umanitate în favoarea omenireî în
general şi să-1 e s p r i m ă m de esemplu
prin litera N.
In asemenea caz totalitatea de bine
făcut omenireî va reprezenta a p r o x i ­
m a t i v u n total = 1,500,000,000 X N.
Dacă însă, pe lângă s e n t i m e n t u l fun­
d a m e n t a l de filantropie generală sau
cosmopolitizin, iie-care om va ti a -
nimnt, în m o d adiţional, de u n s e n t i ­
m e n t particular în favoarea naţiunei
sale sau de naţionalizm, el va l u c r a cu
u n adiţional d e v o t a m e n t potenţiat in
special în favoarea n a ţ i u n e i sale; va
produce u n bine în plus, pe care îl vom
reprezenta cu valoarea sau c a n t i t a t e a
N şi ast-fel toţi oamenii, fie-care p e n t r u
n a ţ i u n e a sa, vor p r o d u c e în total în fa­
voarea sumei tuturor naţiunilor, a-
decă in favoarea omenireî — binele =
1,500,000,000 X N.
Recunoscând deci pe lângă cosmo­
politism—f* naţionalismul, r e c u n o a ş t e m
că pe c â n d n u m a i p r i n s e n t i m e n t u l
cosmopolit n u i s'ar face omenirii în
total de cât u n bine echivalent a-
p r o x i m a t i v cu 1,500,000,000 X N,—
 10

adiţionându-se şi d e v o t a m e n t u l naţio­
nal,— la fie-care ora p e n t r u n a ţ i u n t a
sa respectivă, — se va face tot p e n t r u
omenire u n total mult mai mare de
b i n e ; căci el se e x p r i m ă , pe basa de
maî sus, cu formula de 1,500,000,000
2
X - N m i n i m u m ; deci c u u n piu»
de m i n i m u m 1.500,000,000 X
Aceasta, e p u r a evidenţa, care justifica
s e n t i m e n t u l naţionalist d i n motive ra­
ţionale umanitare.
L a unele n a ţ i u n i sentimentele n a ­
ţionaliste uşor d a u ocaziune la egoizm
naţionalist In diferite g r a d u r î până la
jaluziî, rivalităţi, c o n c u r e n ţ ă şi c h i a r
a n t a g o n i z m şi duşmănie; de la care de­
rivă inftvatiunî şi rezboaie agresive; p r o ­
vocând in mod n a t u r a l m e n t e inevita­
bil,, .rezboaie. defensive şi i n t e r m i n a b i l e
ş i r u r i de lupte, de reciproce r e s b u n ă r i .
.. . D i n cauza, u n o r aaemenea dezas-
troase inconveniente vedem ivindu-se
părerea, că ar fi de. dorit să d i s p a r ă
d i n , o m e n i r e diversitatea de naţiuni..
. Să he a d u c e m însă a m i n t e , că n u
toate rezboaele s'âu iscat din c a u z e
de veleităţi «naţionaliste;;. Mare parte
din ele a u fost p u r t a t e din diferite
interese şi astfel s'au o m o r â t u n i i pe
alţii, mii şi mii de o a m e n i adese ori
in sinul aceluiaşi rase şi ginţi, ba în
c e r c u l aceleiaşi naţiuni • rezboaie « « -
 11

vilei> \ u n e ori • din r i v a l i t ă ţ i a p r i n s e

î n t r e n'd* de aproape, între fraţi c h i a r î
Din asemene consideraţiunî se poate
uşor prevedea, că c h i a r d a c ă diferen-
x

. ţele naţionale a r dispărea, şi a t u n c i în

•diferitele părţi ale unicei « n a ţ i u n i » u -
niversale de 1500 milioane de «conna-
' îionalî» prea uşor s'ar putea ivi dife­
rite interese locale şi particulariste; şi
irică cu o facilitate şi p r o b a b i l i t a t e
c e l . p u ţ i n tot aşa de m a r e ca în t r e ­
c u t i n t r e diferitele ramuri ale aceleiaşi
naţiuni şi. chiar familii.
Ori cât insa ar dori c i n e v a - s ă dis­
pară diferentele naţionale de-odală,—
pe de o p a r t e este o imposibilitate psi­
hică a se transforma cine-va aşa ca
d i n senin, de e s e m p l u , din r o m â n în
u n g u r ; şi cu atât mai puţin a se pre^
face dei poruncealâ sau de frică, din
o n a ţ i u n e în a l t a ; a s m u l g e din m i n t e ,
şi i n i m ă consideraţiunea trecutului seu
naţional, veneraţi unea şi recunoştinţa
p e n t r u martirii n a ţ i u n i i tale; simpatiile
p e n t r u actualii p ă r i n ţ i ai e i ; d o r i n ţ a
de a o vedea fericită şi să inoculezi
c u forţa {l) in locul acestor a d â n c i por­
niri a k sufletul ui teii, asemenea s e n t i -
: m e n t e poate .tocmai p e n t r u duş manii
seî de m o a r t e ! . •"•>•.
Absoluta imposibilitate obiectivă a li­
nei asemene metamorfoze miraculoase-
 12

este a t â t de învederată, că se poate

zice că sare in ochi.
Românii şi Maghiarii.
P r e c u m toate popoarele în general,
şi u n g u r i i vreau să d u c ă u n t r a i u
cât mai fericit; ţ i n â n d însă seamă de
numărul lor cel mic, tiind ei mult mai
puţini de cât ceî-t'alţî locuitori a m e s ­
tecaţi cu dânşii in parte pe acelaş t e ­
ritoriu, şi n e p u t â n d u - s e desvâţa de
pasiunea lor de a domina a s u p r a altora,
a u pus în practică şi pun încă ne­
contenit cele mai crude şi mai neome­
noase mijloace, p e n t r u a ucide pecele-
l'alte n a ţ i o n a l i t ă ţ i ; făţişe mijloace n e ­
drepte şi violente, pentru a ne preface
c u deasila în u n g u r i , ori a ne a d u c e
la starea de s u b j u g a ţ i sărăcindu-ne la
c a z , până la sapa de lemn.
Ei susţin, că a u „dreptul" de a do­
mina peste tot ce se găseşte pe un fan­
tastic aşa poreclit «teritoriu de s u b
coroana Sfântului Ştefan.»
Asemene pretins „drept," dânşii se
sforţează a-1 sprijini ^pretexte de cu­
cerire;" pe vărsare de sânge" (!), pe pre­
tinse „Angajamente", şi alte aşa-porec-
lite „drepturi istorice."
P e n t r u a avea mai uşor trecere d i ­
n a i n t e a opiniei publice a Europei, el se
mai servesc încă şi de nişte mijloace
 13

de altă n a t u r ă şi a n u m e pe de o
parte se t r â m b i ţ e a z ă pe toate căile
d r e p t n a ţ i u n e „noii/â" / «cavalerească»/
«vitează» civilizata;— pe de altă p a r t e ,
ne calomniază pe noi de secoli, d r e p t
nişte horde sălbatice ; periculoase p e n t r u
pacea şi civilizaţiunea popoarelor.
Li s*a răspuns in mod strălucit şi
victorios, desmmţindu-se complet toate
aceste p u n c t e , in faţa Europei civili­
zate. R i d i c ă m aci, de astă dată n u m a i
pe scurt, u r m ă t o a r e l e reflecsiuni:
Să ne p u n e m pentru m o m e n t c h i a r
in ipoteza că, a c u m o miie de ani. r o ­
mânii «'ar ii închiat o învoială cu u n ­
gurii p e n t r u a trăi în r a p o r t de fră­
ţească tovărăşie; ci ar ti fost c h i a r icu-
ceriţi» de c ă t r ă Arpad şi TuhutunA;
ba, să p u n e m ipoteza cu a p a r e n ţ ă şi
mai apăsătoare pentru noi, — că s t r ă ­
moşii noştri de a t u n c i , ori şi alţii m a i
pe u r m ă , s'ar fi supus voluntar ca su-
bordinaţisupremaţiei u n g u r i l o r ; să pre­
s u p u n e m , că eî ar fi s e m n a t c h i a r o-
bligaţiunea p e n t r u toţi urmaşii lor, de
a r ă m â n e în toate veacurile supuşi nea­
m u l u i şi g u v e r n u l u i u n g u r e s c .
Răspundem: în faţa principiilor ra­
ţiunii, o cucerire nu obligă, de a r ă m â ­
nea cel cucerit supus şi s u b o r d i n a t
autorităţii c u c e r i t o r u l u i şi cu a t â t a
mai puţin urmaşii celor zişi «cuceriţi,»
 14

a r fi obligaţi a r ă m â n e a s u b o r d i n a ţ î .
« r m a ş i J o r 1 ui. Cucerirea este şi r ă m â n e
u n act violent, nedrept, neraţional; şi
prin u r m a r e neadmisibil, cu toate conse­
cinţele Iul.
; Dacă cine-va s'ar mai. încerca a r e ­
c u n o a ş t e consecinţele cuceririi, pe u n u l
c a acela l'am întreba, d a c ă a r r e c u ­
noaşte de admisibil, ca,, de e x e m p l u ,
imensa Russie să cucerească oare-carî
provincii din Europa, etc. ? de aseme­
nea, ca mai imensa Anglie cu Indiîle
«ale din Asia, ori formidabila China—
s ă inundeze Europa, — «cucerind» o r i ­
c â t va putea ?
Şi g â n d i n d ia viitorul nostru, al Eu­
ropei, ţ r e b u e să ţ i n e m seamă de conse-
oinţile posibile, ce a r putea rezulta din
admiterea planurilor ungureşti şi a n u ­
me, u n g u r i i absorbind patru milioane
de cetăţeni, ar creşte în putere şi in pre-
tenţiunl şi ast-fel considerată s i t u a -
ţiunea p r e c u m este în realitate, ei s u n t
'ameninţători p e n t r u liniştea şi fericirea
popoarelor.
C r u z i m e a cu care ei se năpustesc
a s u g r u m a pe alte popoare, e s t e - u n
alarmant atentat în c o n t r a umanităţii ;
vin .ultraj în- c o n t r a legilor natutel! u n
ilas/em in contra staţiunii şi moralităţii.
Umanităţii nu-t este permis a-î lăsa, a
le acorda d r e p t u l de asasinat in c o n t r a
 15

popoarelor; şi ea nu le va da asemene
infamă licenţă.
N u stă agt-fel în faţa raţiunii eterne
nici chestiunea cu o eventuală supu­
nere, tie c h i a r voluntară, s u b d o m i n a ­
ţ i u n e a cuiva. O asemenea «supunere»
e u n act contra legilor naturei; căci
p r i n t r ' â n s a se calcă în picioare prin­
c i p i u l m o r a l f u n d a m e n t a l şi d r e p t u l
de libertate individuală, c u m şi eventual
o pluralitate sau colecţiune de mii şi
milioane de libertăţi individuale.; li­
b e r t a t e a f u n d a m e n t a l ă şi i m p r e s c r i p ­
tibilă a unei naţiuni. O asemenea abe-
raţiune nu obligă nici măcar pe aceia,
c a r i ar fi lunecat a o comite şi c u
a t â t a mai p u ţ i n s'ar putea ridica fan­
tastica p r e t e n ţ i u n e , de a se considera
obligaţi şi urmaşii loi> din secol in se­
col, in perpetuitate. Acest principiu re-
m â n e adevărat, or cât în c u r s u l t i m ­
p u r i l o r s'aii văzut şi se m a i v ă d şi
astăzi nenorocite remăşiţe din proee-
d e u r i l e a b ă t u t e de la el.
Suveranitatea ginţilor şi a naţiunilor
este de d r e p t sacră şi r ă m â n e i m p r e s ­
criptibilă, chiar şi în cazul.: c â n d de
fapt, o ginte, o n a ţ i u n e , ori şi m a i
m u l t e , s u n t ţ i n u t e prin camarilă şi ar-
mată, c u forţa, în stare de s u b j u g a r e ,
fără voinţa lor. In mod raţional, v i r ­
tual, ea are necontestabilul drept de a
 16

se elibera de sub d o m i n a ţ i u n e a i m ­
pusă şi a-şi institui o autoritate su­
premă după cum l-ar plăcea; încheind
e v e n t u a l federaţtunîşi alianţe defensive
in-sensul aceloraşi principii de liber­
tate f u n d a m e n t a l ă
Dar u n g u r i i aruncă praf în ochii
Europei şi a celor ce n'au ocazie să
poată vedea realitatea lucrurilor, p r i n
textele lor de «legi» pretinse foarte «li­
berale» şi «egalitare» p e n t r u «toţi ce­
tăţenii». Aii fost însă strălucit demas­
cate sistemele lor de perfide manopere,
prin cari ei esc/ud ae fapt pe r o m â n i
de la exerciţiul d r e p t u r i l o r «egalitare»;
relativ la acest p u n c t voiu releva d e
astă dată n u m a i cinica lor a x i o m ă
palriotică, în forma că s u n t din-
naintea legilor Ungariei toţi cetăţenii—
unguri; adică s ă - ţ i renegi romanitatea, să
devii t r ă d ă t o r u l sentimentelor tale ca
r o m â n ; să faci, c u alte cuvinte, impo­
sibilul, şi atunci te vei b u c u r a de e g a ­
litate d i n a i n t e a l e g i i ; — c a român însă
nici odată / ca român — eşti trădător de
patrie; eşti criminal, rebel, eşti culpabil
de înaltă (radare !
Cât de esorbitant se desmmţesc u n ­
g u r i i pe sine însuşi p r i n desperatele şi
furioasele lor procedări, pretinse «pa­
triotice», aceasta se poate aprecia uşor,,
î n d a t ă ce vom releva faptul, că la 1848
 17

şi rnaî pe u r m ă ei au reclamat egalita­

tea, eliberarea lor de s u b d o m i n a t i u n e a
a u s t r i a c ă şi apoî, d u p ă ce a u o b ţ i n u t
acea eliberare, î n d a t ă a u năvălit cu o
a d e v ă r a t ă furie a s u p r a popoarelor d i n
cele lalte naţiuni, porniţi c h i a r a-î e x ­
t e r m i n a , orî a-î sili c u sabie şi foc,
să-şi renege naţionalitatea, să se facă
unguri.
Această fabuloasă şi gravă desmin-
ţire de sine ungurească ar fi de n a t u r ă
a provoca în toată Europa u n râs ho­
meric, dacă l u c r u r i l e n ' a r fi a t â t de
dureroase în consecinţele lor.
In s p e c i a l / s u b furioasa d i c t a t u r ă a
renegatului ex-slovac Koşut, p a r l a m e n t u l
u n g u r e s c decretând detronarea lui Fran-
cisc-losif şi eliberarea Ungariei de s u b
apăsarea austriacă, i m e d i a t u n g u r i i avi
decretat şi î n c e p u t cea mai infernală
c a m p a n i e pentru asuprirea celor .lalte
n a ţ i u n i ; s e r v i n d u - s e de s a b i e , ^ foc,
şi (ezact p r e c u m prinseseră pe Horea)
incercându-se, p r i n t r ă d ă t o r u l D r a -
goş, să p u n ă m â n a , î n t r e alţii şi pe în-
uşî Avtam lancu, sufletul şi idolul a r ­
matelor r o m â n e , sperând, că astfel vor
p u t e a apoî zdrobi n a ţ i u n e a r o m â n ă .
duşmanilor
De secolî, noi r o m â n i i c a l o m n i a ţ i a m
fost în m o d u l cel mai fantastic şi m a i
2
 18

asasin, d r e p t nişte hoarde de sălbateci

.şi de' bandiţi, pe cari adică, Europa t r e ­
i m e să-î lase in sema ungurilor, ca să-î
ţină el în lanţuri, spre a nu turbura li­
niştea şi s i g u r a n ţ a popoarelor şi pro-
g r e s u l civilizaţiunei.
E s o r b i t a n t u l neadevăr al acestei con-
d a m n a ţ i u n î s u m a r e e superflu&a-l de­
m o n s t r a , pe lângă istorie şi p r i n so­
mităţile' române în ştiinţe, arte etc ; căci
n u n u m a i neamurile, cari n u m ă r ă în
s â n u l lor asemenea "somităţi, ci toate
fără escepţie a u dreptul fundamental de
a trăi libere pe teritoriul c u l t i v a t de
c ă t r e ele. Din fericire însă p e n t r u ro
m â n i , ei a u şi alte titluri adiţionale la
O deosebită consideraţiune a Europei şi
a omenireî în general şi aceasta toc­
m a i în comparaţiune şi cu Ungurii, pe
l â n g ă c o m p a r a ţ i u n e a cu alte n e a m u r i .
Această î m p r e j u r a r e fiind de o i m p o r ­
t a n ţ ă exepţionalâ, să o considerăm ceva
m a i de aproape. A n u m e : să conside­
r ă m g i n t a română d i n .acest p u n c t de
vedere în mod ştiinţific in compara­
ţiune cu Ungurii.
Maghiarii .
Să considerăm din acest p u n c t de ve­
dere m a i întâiu pe unguri.
C u o mie de ani in u r m ă , în sta.rea
lor ne fixata prin agricultură, ei i n t r e -
 -19

prindeau, dese expediţii.războinice şi de

vânători în d r e a p t a şi în stânga; pro­
c u r â n d u-şi astfel mijloacele de exis­
tenţă.
In v i r t u t e a legel naturale a eredităţii
dispoziţiilor şi instinctelor speciale, eî
nici d u p ă i n c u r s i u n e a şi stabilirea lor
în Pannonia n'aii putut înceta cu e x ­
pediţiile războinice p e n t r u Pţuzî, m i j ­
loace de trai ii, care astfel sejf^âfâtează
mai repede, de cât prin înecata şi în-
târzietoarea muncă agricolă.
Deprinderile prădalnice de a trăi p r i n
m u n c a altora şi de a nu se pleca la li­
nele din o c u p a ţ i u n i , s'aii fortificat î n -
tr'inşiî în general p â n ă la u n g r a d
foarte înalt.
Nevoile, ce e drept, aii d a t Cu t i m p u l
pe m u l ţ i dintr'inşiî la brazda; insă fu­
dulia exagerată p â n ă la g r a d u r î fan­
tastice, g u s t u l de bătălie la toată ni­
mica, (de exemplu la î n t r u n i r i şi ale­
geri e t c ) , îngâmfarea şi deşartă încre­
dere n e m ă s u r a t ă în mărimea Ungariei
şi în puterea lor, ar
putea birui jumătatea lumei) a c e s t e dis­
poziţii şi altele cari derivă din ele s'ati
m e n ţ i n u t în spiritul lor in generţx.
p â n ă astăzi. Din aceste apoi u r m e a z ă
ca în mod natural pentru . d â n ş n , să
despreţuiascâ pe toate cele-l'alte n a ­
ţ i u n i conlocuito're şi să t i n d ă cu o a d e ­
 20

v ă r a l ă furie, a le stăp:\ni şi exploata

cu orî-ce preţ, cu mijloace orî-eât de
odioase, scuzându-le p r i n î n c h i p u i t a
siinţenie a scopului patriotic, p e n t r u
u n a b s u r d vis al lor n u m i t idea d e
stat m a g h i a r .
Să ne î n t r e b ă m a c u m a , care să fie
causa p e n t r u care,, d u p ă «principiile»
Coşuteştilor, c o n d u c ă t o r i i u n g u r i l o r se
î n c ă p ă ţ â n e a z ă în #t©d î n t r ' a d e v ă r î m ­
pietrit a maghiarisa pe cele-lalte n a ­
ţionalităţi, în special pe r o m a n i , î n t r e
alte mijloace şi p r i n gradinele d e
copii ?
P e n t r u a p u t e a înţelege aceasta, tre-
b u e să ne a d u c e m a m i n t e , pe de o
. parte, că ungurii n u n u m ă r ă de cât
vr'o 5 milioane; căci pe renegaţii aşa
zişi « u n g u r i p e n t r u cazuri grele/ei
n u contează c u s i g u r a n ţ ă ; că pe de
altă parte, ei tot m a i visează încă a
realiza b o m b a s t i c u l vis al u n o r spe­
c u l a n ţ i cristalizat!în m a x i m a mistică,
c u m că „Ungaria n'a fost, ci va fi\
m a x i m ă în care ei îşi formulează cre­
d i n ţ a , că ceea ce Ungaria a fost, e o
c u r a t ă nimica, pe l â n g ă ceea ce a r e
să fie de a c u m a î n a i n t e ; căci ei în
toată seriozitatea susţin că a u pretinse
drepturi aşa poreclite istorice a s u p r a
câtor-va provincii dimprejurnl lor.
 21

I a t ă deci g h i a r a de hidra a n u n ţ a t ă
în d e t r i m e n t u l vecinilor.
Nu-i lasă însă să d o a r m ă liniştiţi
a r ă t a t u l lor n u m ă r mic, mult 5 mi­
lioane ; pe c â n d noi românii ne b u c u ­
r ă m de n u m ă r u l m a i m u l t de cât
duplu, 12 milioan^ şi încă r e c u n o s ­
c u ţ i ca bravi şi viteji în m ă s u r ă in­
comparabilă.
Iată de ce conducătorii lor se sfor­
ţează în mod desperat a-şî î n m u l ţ i nu­
mărul, fie şi din pietre m ă c a r : pentru
ca să-şî poată valorifica, d u p ă c u m
pretind ei, pretinsele lor «drepturi» is­
torici a s u p r a câtor-va provincii vecine;
să cucerească apoi cu o evidentă faci­
litate, p r i n simple „plimbări" rezboinice,
si alte ţări nouî, conform «dreptului» (?)
de cucerire cu a r m a în m â n ă , c u văr­
sare de sânge; «principii» în virtutea
1
cărora U n g a r i a „n'ă fost, ci va fi .
Poftiţi apoi să vedeţi c a l c u l u l lor
aritmetic în această «sacră-» patrio­
tică ; în special pe c o m p t u l n a ţ i u n i i
r o m â n e u n a şi nedevizibilă :
«Noi, u n g u r i adevăraţi, pe cari să
p u t e m c o m p t a , s u n t e m — 5 milioane,—
românii—12 milioane. S t a m răii, foarte
vt\îl • /»hînr f\a n'îjr i\ rnmârtiî a t â t r\c>
viteji. Ce să facem ? Să-î lipsim m ă ­
c a r de 4 milioane. Şi a t u n c i ei, r o m a -
 22

niîj, ar r ă m â n e încă 8 milioane faţă

cu cele 5 milioane ai noştri.
Ideia genială salvatoare e s t e : ma­
ghiarizarea! Să prefacem în u n g u r i
pe toate n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e amestecate c u
noi, ast-fel n u m a i pe cele 4 milioane
de r o m â n i prefâcându-î în u n g u r i , ne
facem dintr'o d a t i 9 milioane; pe când
ei r ă m â n n u m a i 8,—-şi iată —Ungaria
începe a i i ; şi apoi ast-fel fortificată,
va creste c u r a p i d i t a t e prin sabie şi
foc, mijloace «sacre» c â n d c în joc
sfânta cauză a patriei m a g h i a r e ! »
«Pe r o m â n i să-i ameţind cu c â n t e ­
c u l nostru secular despre «unio t r i u m
n a t i o n u m » , adică u n i r e a celor trei na­
ţ i u n i în Ardeal: 1-a n a ţ i u n e ungurii,
din n e a m u l noii, a 2-a n a ţ i u n e u n ­
gurii m a i vechi, r ă m ă ş i ţ e de h u n i , zişi
isăcui», a 3-a n a ţ i u n e saşii. P e r o m â n i
n u - î considerăm î n r â n d u l oamenilor,
ci n u n i a i ca pe. nişte t u r m e de a n i ­
male trebuitoare p e n t r u serviciul"celor
trei n a ţ i u n i cu drepturi de ow».
. C u r a t î m p ă r ţ e a l a •'.'•«dreapta»' făcută
de../»/*,- când acesta,- c o n t r a c t â n d cu
c i o b a n u l sâ î m p a r t ă t u r m a frăţeşte a-
m â n d o î , a zis.:-' ff.Asta-î; a mea, asta-î a
lupului, şi tot-a^a până în c a p ă t : t u r -
- m a j u m ă t a t e \ & mea, j u m ă t a t e a lupu­
lui-"; aşa ciobanul a h\es"cu nimic'.
Iată,. din ce cauze ungurii s i m t m a r e
necesitate de a t r â m b i ţ a , m ă c a r p r i n
vorbă,că s u n t o «.nobila» n a ţ i u n e !
In acest mod se explică, cred, energia
lor de o v e h e m e n ţ ă elementară ; p r i n
care chiar şi p a r t i d u l moderat (^dea-
kist»), a p e r / i s t a t în l u p t a sa, p â n ă a
reuşit, în IS67, de s'a v ă z u t «regete> •
p a r t i c u l a r , extra al lor, î n c o r o n â n d u -
se în capitala lor Buda-Pesta, ca rege
«apostolic* 'ăXmaaarei Ungarie ; în care
să nu u i t ă m că d u p ă î n c h i p u i t u l lor
«drept» u n g u r e s c , ei c u p r i n d s u b c o ­
r o a n a S f â n t u l u i (lor) Ştefan» între al­
tele şi «principatele d u n ă r e n e » adecă
România liberă de nstă-zî,
O t r ă s ă t u r ă principală din caracte­
r u l u n g u r i l o r se oglindeşte foarte c l a r
î n t r e altele p r i n o poezie a lor, care î n ­
cepe ast-fel: *) - '.
„Duşmanul, .(parca) umblă pe picioare de plumb-
Tristă e viaţa luptătorului.
Zgomot, de rezboiu îl "trebue. ungurului ;
Ca să i se înveselească simţirea". ' \
Ungurii, şi m a i cu seamă- cei renegaţi
d i n alte neam urî, slavi, evrei etc. îşi d a u
la toată ocaziunea şi fără ocaziune, si­
l i n ţ a de a opera p e n t r u a face ca .să der
*).în textul original uiig-uresc : -
>OTomlab,<m. jar' az ellen.;', •
Rus ă bajtiok elete. • ••" .
Harcmoraj kell a magyarnak,
Hogy vidiiljon "erzete . "•. *
 vie u n g u r i cât mai m u l ţ i s t r ă i n i . Ast
fel de esemplu, ţin m i n t e foarte bine,
c u m , în t i m p u l c â n d e r a m elev in
liceul «piariştilor» din Cluj, fiind ma­
joritatea noi, românii, unii profesori, m a i
c u seamă cei convertiţi din slavi şi e-
vrei, necontenit ne î n d e m n a u , să ne
«.contopim* în «sublima» n a ţ i u n e u n ­
g u r e a s c ă ; c â n t â n d u - n e de repetiţie ori
ca refren, m a x i m a lor, că *jie-care om
t r e b u e să iie om, şi a n u m e ungur».
U n u l d i n acei profesori, Horvat Pius
p r e c u m şi alţii, v ă z â n d că nici n u
g â n d i m să ne r e n e g ă m r o m ă n i z m u l ,
se încerca une-ori a ne ter&riza, zi­
c â n d că noi ca r o m â n i n'avem d r e p ­
t u r i de a î n v ă ţ a , că s u n t e m iobagi,
s u p u ş i u n g u r i l o r , şi că trebue să ne
facem ungurii
In adorafiunea de sine, ei a u a j u n s
c u t i m p u l până la a d e v ă r a t ă orbie;
căci în general îşi î n c h i p u e s c şi cred
că ei s u n t n a ţ i u n e a cea m a i s u b l i m ă
de pe p ă m â n t ; unica a d e v ă r a t ă n a ţ i ­
u n e de oameni dinstinşî/ atrofiându-se
în m i n t e a lor consideraţiunea c u v e n i t ă
celor-alte n a ţ i u n i . In special pe ger­
mani îi disconsideră şi-î tratează m a i
m u l t c a p e nişte ridicult, batjocorindu-î
î n t r e altele şi p r i n diferite versuri pe
cari p u n pe copiii lor c h i a r să le î n ­
veţe şi să le reciteze ; ei inoculează ast-
 2"J

iei in m i n t e a viitorilor u n g a r i u r a şi
falşa apreciare a celor n e m a g h i a r î .
In a b e r a ţ i u n e a lor maghîarîsla, ori
mai just, g r a n d o - m a g h i a r i s t ă sau nte-
g a l o - m a g h i a r i s t ă , sensul de a explica
sau lămuri u n lucru, îl n u m e s c „a-l
m a g h i a r i z a ; " sau, c u m s'ar zice, a-l
m a g h i a r i s i ; adecă, ceea ce n u e c l a r i ­
ficat, n u e m a g h i a r e ş t e ; de la care
uşoară este tranziţia la părerea, că
ceea ce n u e pe m a g h i a r e ş t e , nu e clar
şi că n u m a i aceea e clar, ce e pe m a ­
ghiareşte.
c
Adese ori,, ei în toată seriozitatea
d e c l a m ă despre Dumnezeul ungurilor,
ca despre u n Dumnezeii separat şi,
între alte copilării, susţin şi p r e t i n d
să c r e a d ă şi alţii, că d u p ă limba ita­
liană, limba m a g h i a r ă e cea mai fru­
moasă de pe globul pământesc.
In lipsă de r a ţ i u n e p e n t r u a a s u p r i
pe cele-l'alte n a ţ i u n i şi în special pe
r o m â n i , u n g u r i i aii inventat intre al­
tele, subtilitatea absurdă, c u care se o-
pintesc a le degrada, zicând că, pe te­
ritoriul (pretins al) r e g a t u l u i u n g u ­
resc, n u m a i u n g u r i i s u n t naţiune ;
cele-l'alte n e a m u r i n u s u n t şi ele
naţiuni; ci «.numai naţionalităţi» ; ca
şi c u m ai zice de es. că unele p r o -
ecte de legi votate şi sancţionate a r
fi legi, altele însă, tot v o t a t e şi s a n c -
 26

tionate, n'ar li c h i a r legi, ci numai

„legaţiunl" — şi tot ast-iel, unele d r e p ­
t u r i , ci dreptăţi; unele n a t u r i n'ar fi
naturii, ci naturalităţi; —• asemenea c u
c o r p şi corporalitate;—spirit şi s p i r i t u ­
alitate, rege şi regalitate; — public şi
publicitate;—străin şi străinătate; — fa­
milie şi familiaritate; etc. etc.
P r i n diferite mijloace condemnabile,
pe care e greii a le specifica, u n g u r i i
a u captivat pe î m p ă r a t u l 'şi pe impără-
teasa Austriei în aşa m ă s u r ă , că a u a-
j u n s la o influenţă escepţionalâ a s u ­
p r a lor, aşa, că de la un t i m p , ei pot
e x p l o a t a a u t o r i t a t e a dinastiei în pro­
fitul lor, în d e t r i m e n t u l celor-I'alte
popoare.
P u t e m să relevăm aci încă o probă
caracteristică despre tendinţele . turbu­
rătoare ale m a g h i a r i l o r . — Iată, î n t r ' a -
devăr, ce aflăm diritr'o foaie germană
foarte favorabilă evreilor şi ungurilor :
Pe la 1860, ungurii aii p u s de au
tipărit în Londra'bani, o şută Milioane
fiorini ungureşti; încredinţânclu-î în
m â n a lui Ludovig Coşul, cil deslina-
ţiunea, .de a. înarma o legiune de emi­
graţi unguri şi alţi mercenari -spre a
năv-âli \n Auslro-Unguria, d e a rescula
pe toţi ungurii, de â sfaxâma c u sabie
şi foc legaturile a c e s t u i . i m p e r i u , a e-
se'cuta detronarea lui Francisc Iosif în
 27

Ungaria, şi de a p u n e d o m i n a ţ i u n e
esclusiv u n g u r e a s c ă a s u p r a a cât m a î
m u l t e provincii pretinse ale u n g u ­
rilor.
Şi acest a d e v ă r a t pericol, ce a m e ­
n i n ţ a atât de g r a v pacea şi liniştea
popoarelor, n u s'a î n l ă t u r a t , de cât
p r i n faptul, că Marele principe al Tran­
silvaniei, impăratnl Irancisc Iosif, v â -
zându-se ast-fel a m e n i n ţ a t , a r e c l a m a t
ca parte civilă, iar autorităţile judi­
ciare din Londra aia h o t ă r â t arderea a-
celer b a n i u n g u r e ş t i , ceia-ce s'a şi e-
zecutat. .
Cum ne consideră uuguriî?
Dacă ne î n t r e b ă m c u m ne consideră
eî în special pe noi, pe români, ceia-ce
aflăm, e de n a t u r ă a face că m i n t e a
omenească să stea pe loc-, c e i a - c e c o n ­
s t a t ă m în acest punct,, par'că e u n
vi«; şi din nefericire, n u e de cât o
c r u d ă realitate. A n u m e , în c u r s de o
mie de ani, eî ş'aii u r m ă r i t scopul lor
de exclusivă d o m i n a ţ i u n e , p â n ă ' ş i a-
s u p r a frumoasei Transilvanie ; servin-
du-'se, c u m s'a a r ă t a t de" a j u n s între
alte mijloace perfide,- de cele m a î n e ­
gre calomnii-, şi âst-fe!, în c u r s u l t i m ­
purilor, d i n g e n e r a ţ i u n e in g e n e r a ţ i -
une, tot maî m u l t s'au deprins con­
sidera pe . români d r e p t nişte . sălbătă-
 23

ciuni; a u ajuns cu t i m p u l de a crede

c h i a r aceasta diavolică calomnie şi
în t i m p u r i l e m a i nouî, în uzul l i m ­
bajului lor, sub n u m e l e de olah, c u m
ne' zic, ei înţeleg o a d e v ă r a t ă selbătâ-
c i u n e ; şi ca p e ' o cale psicologic sau
psihiatric n a t u r a l ă d i n partea lor, u n
adaos mai m u l t ca pleonazm pentru
•dânşii, şi calificativul de ielbatic; „văd";
n u m i n d u - n . e în repejttnea vorbei, c u
s u b s t a n t i v u l c o m p u s şi contopit-va-
dolâfc, adecă „sălbătăciune-român", sau
-român-sălbălăciune!
Ca martor ocular, c u n o s c â n d positiv
/ o scenă foarte caracteristică î n t â m -
\ p l a t ă în Cluj pe la a n u l 1863, o în­
serez aci în forma cea mai simplă şi
absolut obiectiv.
Intr'o zi u n n u m ă r de vr'o zece t i ­
n e r i r o m â n i , elevi de liceu, eşind de
la protopopul loan Negruţ, m e r g e a m
pe strada «Cărbunarilor» interioară în­
soţind pe s t r ă l u c i t u l loan Axente Se­
ver u !
A j u n g â n d aproape de casele Rdlai,
n u m a j ce zărim pe t r o t u a r u l opus ve­
n i n d pe lângă acele case o g r u p ă de
vr'o câţî-va unguri; între carî a m re­
c u n o s c u t pe actorul Ghiulai: u n fa­
n a t i c cunoscut pe a t u n c i in acea lo­
calitate. (

In m o m e n t u l , ce ajunge în d r e p t u l
 29

grupei noastre, c u m e r a m în f r u n t e
cu Axente, n u m i t u l u n g u r de o d a t ă
se opreşte şi privind direct spre pa­
t r i o t u l nostru, îi strigă imediat c u
voce t a r e a u z i t ă bine p â n ă la g r u p a
noastră, (de şi strada e foarte lată, şi
e r a m ast-fel la o considerabilă d i s ­
t a n ţ ă de el), pe u n g u r e ş t e , cuvintele :
„Hoţ! incendiator, asasin valah 1" *).
D u p ă cele ce a u încasat la 1784jdela
nefericitele cete ale lui Horea, u n g u ­
rii a u a d o p t a t n u m e l e acestui feno­
m e n a l apostol, în forma u n g a r i z â t ă
de *hora*, p e n t r u sensul de român-
bandit; ca s u b s t a n t i v c o m u n , a p l i c â n -
du-nil la noi la toţi r o m â n i i , d r e p t o
pretinsă i n c r i m i n a r e s u p r e m ă ; d r e p t
u n a d e v ă r a t blasfem, cu care se cred
in d r e p t a ne t r a t a .
Apoi, d u p ă izbânzile r o m â n i l o r de la
1848şi 4g, eî aii l u a t n u m e l e \y\\ Iancu ţ

I a u u n g u r i z a t în forma de «.Vancui»;
şi d u p ă părerea lor şi d u p ă p o r n i r e a
lor, eî cred, că ne insultă, z i c â n d u - n e
«hora,* şi «.vancuî-olaa* !
I n t r e b â n d u - n e apoi, c u m consideră
eî pe românii din statul român liber, t r e -
b u e să relevăm maî î n t â i , că el, în
n e m ă s u r a t a lor încredere în sine şi

*) Pe ungureâte: „Ballo, gyujtogato, gyWkos

 30

suficienţa, în general mai n u călăto­

resc afară clin U n g a r i a şi ast-fel mai
d e loc n u cunosc România liberă ; a u
r ă m a s prin u r m a r e in general c u o
falsă şi despreţuitoare idea despre a-
ceastă ţ a r ă ; 'crezând-o în general,
d r e p t o ţ a r ă sălbatecă. Ei n u ţin s a m ă
de c u l t u r a şi civilisaţiunea românilor,
ca de ceva cu totul neezistent şi se
c h i a r servesc in acest p u n c t cu ter­
min ul de ţ a r ă selbatică, sau „Vlahia
selbatică."
G u v e r n u l m a g h i a r stoarce milione
de fiorini d i n sndoarea t u t u r o r n a ţ i o ­
nalităţilor î n l ă n ţ u i t e sub falşul titlu
,de „teritoriul coroanei* S f â n t u l u i (lor)
Ştefan". T o a t ă această sacră proprie­
tate în parte şi a vr'o 4 milioane de
români ei o deturna de la destinaţia ei
r a ţ i o n a l ă şi c u v e n i t ă şi îşi a g l o m e ­
rează diferite institute escluziv d u ş m ă ­
neşti p e n t r u r o m â n i ; mijloace ma­
ghiare, a r m e şi altele, împedecâhd, pe
d e a s u p r a ironiei, cu selbătăcie, pe a-
aceî ce a r îndrăzni să-şi înfiinţeze, cu
altă s u d o a r e , l u a t ă d i n g u r a copiilor
seî, niscaiva i n s t i t u ţ i u n i de c u l t u r ă
•naţională p e n t r u sine. Pe asemenea pa­
trioţi, ei îi n u m e s c trădători de patrie."
Se relatează, că ei a u d a t în jude­
cată criminală, î n t r e alţii, pe n e n u m ă ­
r a ţ i r o m â n i , p e n t r u neauzita „ c r i m ă "
 31

<;ă a u colectat ajutoare p e n t r u a se

putea îngriji şi c u r a de boala sa de
ochi părintele dr. Vasile Lucaciu. In
t i m p u l m a l noii atlăm altele şi mai e-
x o r b i t a n t e , cu alte cuvinte, d u p ă un­
gari, n u ceea ce e moral, e m o r a l ; ci
aceea ce e n e m o r a l ; de esemplu, a nu
da ajutor u n u i om bolnav ; aceasta insă
—fiind-eă l'au îmbolnăvit ei, prin sel-
baticul şi asasinul lor t r a t a m e n t !
Şi apoî dacă ei apasă n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e
şi se sforţează a Je z u g r u m a , ar crede
poate cineva că s u n t consecuenţi şi e-
galilarl, m ă c a r în c r u z i m e şi n e d r e p ­
t a t e . Departe de u n a ca aceasta. N'a-
veţî de cât să cercetaţi cu ce rezervă
se poartă, de exemplu, către n a ţ i o n a ­
litatea saşilor d i n Transilvania, şi să
faceţi c o m p a r a ţ i u n e a cu î n v e r ş u n a r e a
f u r i b u n d ă cu care se n ă p ă s t u e s c a s u ­
p r a românilor. Relativ la saşi ei e a u in
c o n s i d e r a ţ i u n e Germania, şi d e ! africa
e din raiu şi frica păzeşte boslănăria» ;—
d a r românii n'aii Ia spate tocmai o
G e r m a n i e şi ceea ce e m a i h o t ă r â t o r
aci,—românii aii î n d r ă z n i t a ii tot-d'a-
u n a cei mai credincioşi şi mai devotaţi
p a n ă şi câtră cel mai n o u Mare prin­
cipe al Transilvaniei, î m p ă r a t u l Francisc
losifl c h i a r şi horribile dictu! c h i a r şi
f

d u p ă ce din graţia Maiestăţeî sale a

a d v o c a t u l u i Ludovic Koşut, acest u s u r -
 32

p ă t o r al t r o n u l u i Sfântului Ştefan, a-
cest F r a n c i s c Iosif a fost d e t r o n a t i n
184$ prin p a r l a m e n t u l coşutian de la
Debreţin şi ast-fel d u p ă ce ambiţioasa
D o a m n ă Koşut Tereza Meşlenl reuşise
a-1 îndupleca pe m a r e l e ei soţ să-î des­
c h i d ă ei loc pe t r o n u l din B u d a şi ea
a şi t r o n a t pe el «de joi pană m a i a-
p o î ^ r o m â n i i c u «criminalul» lor d e ­
v o t a m e n t c ă t r e Marele lor Principe,
a u c o n t r i b u i t la a d u c e r e a î m p r e j u r ă ­
rilor prin care i n i m o s u l suflet ai m a -
reî Ungarie, s u b l i m u l patriot u n g u r ,
Koşut a fugit d i n a d o r a t a sa patrie,
şi încă a fugit p e n t r u tot-d'a-una. Iată
deci c r i m a r o m â n i l o r !
Afară d e u r a şi rezbunarea lor pen­
t r u credinţa r o m â n i l o r c ă t r e Marele
Principe şi î m p ă r a t d e t r o n a t d e ei, u n ­
g u r i i m a i s u n t împinşi şi d e u n p u ­
ternic motiv strategic î n t e n d i n ţ a lor, d e
a-şî asigura p e n t r u t o t - d ' a - u n a d o m i -
n a ţ i u n e a a s u p r a Transilvaniei, anume
î m p r e j u r a r e a c ă această bogată şi fru­
m o a s ă ţară conţine m u n ţ i i Carpaţi, c a r e
s u n t ca o n e î n v i n g i b i l ă citadelă, o m a r e
cetate, pe c a r e posedând-o dominezi în
sens rezboinic o mare zonă de fu* împre-
JI*T , niLic aii-cic n e g a t u l XWWM»»»B» ,

dominezi zic, c h i a r şi î n sens ofensiv ;

dar, pentru tot cazul, cel puţin î n sens
deftnsiv...
 33

Românii
Să c o n s i d e r ă m a c u m a maî de aproape
pe români în r a p o r t c ă t r ă chestiunea
care ne ocupă.
In p u n c t u l de rdzboinicie, cine a r p u ­
tea zice, că strămoşii lor şi eî, cei de
astă-zî, s u n t maî puţin rezboinicî d e c â t
ungurii'"} T o c m a i din contra, eî a u fost
şi s u n t m u l t maî rezboinicî şi maî vi­
teji. Din aceste două p u n c t e de vedere
însă, înlre aceste d o u ă n e a m u r i au.
fost şi este şi a c u m a , u n n u m ă r de
alte diferente considerabile. I n a n t i c h i ­
tate deja Romanii n u e r a u n o m a z i , ci
stabiliţi-, erau agricultori; şi expediţiile
de cuceriri le-au făcut prin a d e v ă r a t e
c a m p a n i i cu oştiri, iar nu cu n ă v ă l i r i
generaje, n u c u t o a t ă pojijia, ca no­
mazii, î n toate t i m p u r i l e , ei ca t e m e i u
de popor, tot agricultori aii r e m a s .
Pe de altă parte, din caracterul po­
p o r u l u i r o m a n şi din practica vieţeî
lui sociale organizate, stabilite, i s'a des-
voltat şi perfecţionat în g r a d u l cel m a î
înalt sentimentul juridic, principiile
dreptului şi a datoriilor din v i a ţ a soci­
ală. Dreptul civil roman n u e s t e el p a n ă
şi astă-zî bogatul şi m o n u m e n t a l u l iz­
vor p e n t r u viaţa civilă a statelor civi­
lizate ?
U r m ă r i n d apoi consecinţele, urmările
3
acestui caracter şi ale acestei practice,
este învederat că, pe când nomadul şi
năvălitorul'se exercită î n t r u nnu m u n c i ,
c a u t ă să păşuneze şi să recolteze pe
unde n'a s e m ă n a t el. ci alţii, să r ă ­
pească ceea ce n ' a produs el, ci alţii,
se exercită şi se perfecţionează ast-fel în
p a s i u n i imorale şi periculoase p e n t r u so­
cietăţile civilizate; pe când escluzivul
c o m e r c i a n t , financiar şi samsar are o-
cazie cel p u ţ i n de a se perfecţiona în
loc de m u n c a grea şi sinceră, în pa­
siunea şi a r t a câştigului Şfttru dreptate
in speculă fără mila, din contra cetă­
ţ e a n u l stabilit, agricultor şi organizat,
ori cât de rezboinic în c a m p a n i e ca
soldat, ca cetăţean al societăţei organi­
zate perfect j u r i d i c , se exercită şi se
perfecţionează în munca grea şi esclu-
siv onestă, cu deosebire în munca a-
gricolă, în care nici nare ocaziune şi
posibilitate de a se servi de vre-o fal­
sitate p e n t r u a-şî mări ori perfecţiona
produsele.
E x e r c i t â n d u - s e ast-fel în c u r s demii
de ani, în şirul de zeci şi zeci de ge-
n e r a ţ i u n i succesive, în m ă s u r ă prepon­
d e r e n t ă in asemenea practice, este n a -
t u r a l m e n t e inevitabil, că în acel popor
să se perfecţioneze c a r a c t e r u l onestităţii
a m u n c e î sincere, a s e n t i m e n t u l u i ju­
ridic de drept şi de datorie.
 35

Pe de altă parte, c u m că românit nu

c a u t ă să desnaţionahzeze pe alţii, probă
«dieta» sau parlamentul Transilvaniei,
în care pe la 1863 asistând, am văzut
că vorbea in mod liber îie-care d e p u t a t
în limba Iul: R o m â n i i româneşte, Ger­
:
manii (irsaşiî») nemţeşte ş Ungurii un­
gureşte, şi impozantei majorităţi în care
v ă z u t - a m şi a d m i r a t - a m şi pe doctorul
îoan Raţiu, nici i-a t r e c u t prin cap
ideia de a opri pe unguri să vorbească
în limba lor.
Gât p e n t r u menţinerea c a r a c t e r u l u i
rezboinic în caz de pericol p e n t r u ţ a r a
şi moşia lui, poporul agricol, e x e r c i t a t
î n t r u a-şî apăra ogorul seu, vatra sa şi
neamui seu, el se a r a t ă viteaz, n u n u ­
mai p r i n vigoarea şi b ă r b ă ţ i a sa cre­
d i t a t ă şi î n ă s c u t ă , d a r şi p r i n necesi­
tatea de legitimă şi d r e a p t ă apărare^v'm
d r e a p t a lui i n d i g n a ţ i u n e în tata ne­
m e r n i c u l u i şi imoralului agresor.
Ast-fel se explică în mod natural şi
inevitabil, p e n t r u ce n a ţ i u n e a r o m â n ă
nu poate fi u n element de dizordine;
ci c u totul d i n contra, u n ferm bule­
vard al dreptăţel şi civilisaţiunel-
Cu ocaziunea Exposiţiuneî u n i v e r ­
sale ţ i n u t e la Paris p e n t r u a d o u a o a r ă ,
la 1867, conversând o d a t ă c u marele
Ernest Renan, între altele şi despre ţ a r a
noastră, s p u n â n d u - î e u că s u n t r o m â n
 36

acest profund cunoscător de popoare s'a

e x p r i m a t ast-fel despre p o p o r u l nos­
t r u : „Românii au un mare viitor"; i-
dee, ce n u m ă îndoesc, a e x p r i m a t - o
ocazional şi c ă t r e alţii. Şi e de n o t a t
că u n Renan n u ş'a e x p r i m a t aseme­
nea p ă r e r i , de cât c â n d era convins de
adevărul lor din motive întemeiate.
Deschideţi şi Istoria ,şi vedeţi c u m , d e
e x e m p l u i n t i m p u r i l e m a i nouă, în 1848
şi 49, românii aii r e m a s credincioşi şi
devotaţi Marelui lor principfyv â r s î n d u - ş î
sângele p e n t r u el, m a i , m a i de tot fără
a r m e ; apoi la 1866 regimentele de ro­
mâni s'au l u p t a t cu oea mai m a r e b r a ­
v u r ă şi sacrificare de sine n u n u m a i
la nord în contra n ă v ă l i t o r u l u i p r u ­
sian, d a r şi la s u d in contra confra­
ţilor lor italieni, făcând m i n u n i de e r o -
izm, a t â t pe uscat la Custozza, e t c , c â t
şi pe m a r e , l a i n s u l a . L i s s a e t c , s u b ^ c o ­
m a n d a viteazului colonel r o m â n , b a ­
r o n u l David Ursu.
Românii din Principate s'aii unit şi
ei, spre a se evita desele certe şi c h i a r
rezioaie-, dându-şi prin aceasta o n o u ă
organisaţie f u n d a m e n t a l ă p e n t r u pace
şi civilisaţiune.
I n ceea ce priveşte adoptarea, religi-
unei. adevărat Raţionale, a d e v ă r a t morală,
propriu umanitară, a religiuneî iubirtî
tuturor oamenilor, R o m â n i i a u a d o p t a t
 37-

această religiune cu multe sute de a n i

mai înainte de cât Ungurii; apoi, această
umanizatoare, religi'une a găsit în ihi-
mele u n u i popor agricol, din c a p u l lo­
cului, uri p ă m â n t » mult mai pregătit
p e n t r u salutarele ei principii şi p r a c ­
t i c ă ; âst-fel progresând in aceste p r a c ­
tice în: u n t i m p mult mat îndelungai,Ro­
manii şi prîn acest, mijloc de - a d e v ă ­
r a t ă civilisaţiune, s t a u în. general pe
o t r e a p t ă mult superioară ca factori pre-
ţioşî p e n t r u u m a n i t a t e , de c â t . o r i cari
popoare-.cu recente r e m i n i s c e n ţ e de n o ­
mazi şi prădalnici escursiomşti.
Şi n e a m u l r o m â n e s c , acest popor de
o inteligenţă excepţională a şi d a t s t r ă ­
lucite probe de talentele şi c a r a c t e r u l
seu civilisat; pe de o p a r te prin a d e
vă rata pleiadă de savanţi, de l u m i n a ţ i
politiciarrt* de patrioţi şi devotaţi p u n ă
la sublim, de apărători ai Europei ata­
cate, î n s e m n a ţ i inventatori, m a r i artişti
şi strălucitoare artiste, e t c . ; conside­
r a ţ i apoi, în partea negativă, procentul
şi gravitatea criminalităţei, şi veţi vedea •
c â t . d e bine ne putem p u n e la u n n o ­
bil concurs şi din aceste p u n c t e de ve­
dere cu ori care alt popor.
Aprecieze ori cine, la ce stare a m
ajuns astă-zî în general, şi.dacă d u p ă
ee secole de vijelii barbare ce s'ati n ă ­
p u s t i t a s u p r a noastră, d u p ă ce epoce
 38

de restrişte şi lupte de a p ă r a r e şi c o n ­
s e r v a r e ; şi in cât de scurt t i m p de e-
voluţie şi progres modern.
Cu toate aceste reale calităţi umani­
tare ale n e a m u l u i românesc, Ungurii
tot n'au a j u n s la recunoaşterea lor
justă şi sinceră şi aceasta in p a r t e şi
din cauza n e c o n t e n i t e l o r / < ? » ^ « « ten­
denţioase ce s'au a r u n c a t în public fără
încetare pe conta noastră. Ast-fel de
exemplu, între alte asasine m a n o p e r e ,
jidanii ţipă că-î ^persecutăm* şi a n u m e
din cauza dogmelor lor religioase; i m -
famă născocire tendenţioasă ca m u l t e
altele; pe care neamul lui Israil fără
sâ o desminţSfJQirompt, el însuşi p r i n
faptul relevat de atâtea ori că ei, ji­
danii, in loc de a se g r ă m ă d i toţi in
statele in cari a u d r e p t u r i l e civile şi
politice, tot la noi se grămădesc şi se î n ­
torc m u l ţ i şi din America, tot la noi
«la criminalii lor persecutori şi asa­
sini».

Sforţările ungurilor î n contra noastră

In muzică R o m â n i i aii p a r t i c u l a r i ­
tatea regularitate^ \n deosebire de unele
forme de muzică la u n g u r i , aceştia
p r a c t i c â n d în considerabilă parte for­
m e muzicale „libere" fără tact consec­
v e n t ; forme cari pe frază ce p r o g r e -
 39

se a z ă, devin din ce in ce mal inpetu-

oase, mai vehemente.
Tot ast-fel este cazul şi cu danturile
acestor d o u ă n e a m u r i , c o n s i d e r â n d u - l e
c o m p a r a t i v şi a n u m e : d a n ţ u l naţional
unguresc, n u m i t ciardaş, (de la Gia^da /

#atoş crâşmă câmpenească sau de p u s t ă ,

d a n ţ de asemenea, crâşmă c u m a m zice
„crâşmăreasca"); eî îl danţează fără ţ i ­
nerea r i g u r o a s ă a u n u i t a c t u n i f o r m ,
în mod liber, din ce în ce tot mai vi-'
olent; pe când, de exemplu, hora româ­
nească, j u c a t ă ţ i n â n d u-se d ă n ţ u i t o r i i
de mână/este tocmai simbolul şi proba
fraternităţi, a sprijinului reciproc, p r i n
u r m a r e u n p r o n u n ţ a t simbol de civi-
lisaţiune.
Din nefericire, p e n t r u noi şi pentrn
ei, Ungurii au ajuns la câte-va n e n o ­
rocite ilasilmî optice şi de altă n a t u r ă
şi a n u m e pe de o parte, în ei s'a. for­
m a t şi petrificat c o n v i c ţ i u n e a , ideea
fixă, falsificată, c h i a r monomania că
noi Românii \\ am. fi u n popor n o r m a l ,
ca orî-cari oameni, ci ca şi destinaţi
de cătră Dumnezeul separat al lor. de
a le fi robii lor, nu n u m a i d o m i n a ţ i
şi exploataţi, ca avere şi ca ostaşi â-
n o n i m î şi fără orî-ce d r e p t u r i d a r
chiar u r g i s i ţ i şi detestaţi.
P e de altă parte, relativ la sine î n ­
suşi, n e a m u l maghiar este a d â n c i t in
 40

iluziunca de a se considera, ca p r i n o
p r i z m ă de a d o r a ţ i u n e de sine ; ori m a i
j u s t ca p r i n microscop; aşa că ei n u
ţin seamă de c â t de mărimea teritori­
u l u i lor şi a n u m ă r u l u i lor total, in­
clusiv şi cu «Ungurii-» aparenţi droaia
de renegaţi, în raport cătră nimica, s a u
c ă t r ă m ă s u r a minimală şi li se par mari,
i m e n ş i ; ei cred că la c&z, ei ar putea
b i r u i ' «lumea j u m ă t a t e » c u m şe expri­
m ă necontenit în m o d stereotip.
Orbiţi ast-fel, ei c r e d : că puterile lor
s u n t ca şi fără m a r g i n i şi ast-fel, e
n a t u r a l , ca ei să d o a r m ă pe a c e a s t ă '
ne m a i pomenită suficienţă naţională.
Consecinţa psihologică n o r m a l ă este
apoi, că judecata lor în această ordine
de idei este falsificată, fără să ştie.
P r e c u m s'a mai relevat, î n t r ' u n t i m p ,
ei strigau, că e just, ca el să nu fie
supuşiNemţilor; ci să î n t r e b u i n ţ e z e
l i m b a m a g h i a r ă şi în viaţa publică ;
găsesc insă absurd şi iraţional, ca alte
n a ţ i u n i vecine să «aibă acelaşi d r e p ­
t u r i şi, prin consecinţă^) (ungurească)—
cine are «nebunia» de a cere m ă c a r
aceste d r e p t u r i , acela e un- «criminal,»
u n sacrileg «trădător de patrie ;» «tem­
niţa, roata, şi furcile p e n t r u u n a s e ­
mene monstru!»
In p a r o x i z m u l lor de furie, care tinde
a face să le crească n u m ă r u l , ei a u
 41

constituit o imensă societate de ma­

ghiarizare, botezată Societate de *culr
tură;» şi a u pus la cale crearea de
n e n u m ă r a t e grădini de copii, în cari se
sforţează a • m a g h i a r i z a pe copiii r o ­
m â n i ; sperăm însă, că, aceste opintiri
ale lor - fiind n e n a t u r a l e şi contrarei
u n o r "puternice legi sociologice, n u vor
reuşi cu ele de- loc la alta, de cât
d o a r ă , de a se păcăli şi în acest p u n c t
' în m e s u r ă considerabilă;
î n c h i p u i t a gogoriţă, de care ci tre­
m u r ă până şi în vis, că noi le s p u l ­
b e r ă m idea de statul maghiar,' îi face
ca, la toată n i m i c a să he. înfiereze eu
i n c r i m i n a r e a de t r ă d ă t o r i de patrie,
culpabili de înaltă t r ă d a r e , şi a l t e l e ;
şi să h e trateze, în consecinţă, c u o
c r u z i m e strigătoare la cer. •
In orbia lor m a n i a c ă , ei ajung până
la nişte m ă s u r i stupide, aproape de
necrezut.
!
Nici n a ş putea desigur,' nici e u ,
vorbi c u complectă, c o n v i c ţ i u n e despre
acest punct, dacă n'aş li fost, in 1848
şi 49 n u n u m a i martor ocular al u n o r
c r u z i m i comise de nişte cete de u n g u r i
s u b c o m a n d a u n u i jidan r e n e g a t , c h i a r
şi a s u p r a t a t ă l u i m e u ; ' dacă h'aş fi
c h i a r suferit şi eii, copil în yârstă de
5 ani, d i m p r e u n ă cu m a m a mea, c u
fraţi şi surori. Ara tost ast-fel constrânşi
 42

î n t r e altele odată în t i m p de vară, şi

odată iarna, să s t ă m refugiaţi în pă­
dure, săptămâni întregi, pe cară şi prm
scorburi de copaci, tatăl, fiind dus cu
a r m a t a de r o m â n i la Reghin, la Sol-
noc şi p'aiurea-
Păstrez apoi şi un document, din
care se vede, cura, în 1885, scriind eu
p r e o t u l u i din satul meii natal (Popte-
lectt-de-Craine, Transilvania) să-mi tri­
m i t ă act despre m o a r t e a p ă r i n ţ i l o r
mei, a u t o r i t ă ţ i l e u n g u r e ş t i aii luat pe
bietul preot, cu scrisoarea m e a in m â n ă ,
între baionete, Vau dus peste dealuri şi
•văi, între jandarmi, p â n ă la c a p i t a l a
j u d e ţ u l u i , ca acolo să se constate, ce
'î-am scris eu-, n u c u m - v a nişte lu­
c r u r i a m e n i n ţ ă t o a r e p e n t r u marele stat
m a g h i a r V Aceasta s'a î n t â m p l a t , d u p ă
ce autorităţile u n g u r e ş t i pedepsiseră
pe unii Piomânî, p e n t r u - c ă aii î n d r ă z ­
n i t a ceti, intre altele, o carte a m e a
despre Horea.
In t i m p u r i l e mai nouî, u n g u r i i , a-
ţâţaţî tot m a i v e h e m e n t mai c u seamă
de către şerpii de renegaţi,
aii ajuns la u n a d e v ă r a t parocsizm
de aberaţium; m a n i a de perzecuţiuni
a t r e c u t în s t a d i u l de a d e v ă r a t ă furie,
care culminează in darea in judecată
criminală a întregului comitet Naţional,
p e n t r u - c ă acesta a î n d r ă z n i t a se î n -
 cerca să ezecute voinţa n a ţ i u n e î ; a c u ­
tezat a se încerca să a r a t e Marelui
principe al ţârei, ce d u r e r i au cei pa­
t r u milioane de cetăţeni s u p u ş i ai lui,
contribuabili cu dări' şi cu sângele fii­
lor lor p e n t r u ţară şi î m p ă r ă ţ i e .
A m zis, că n u m a i s'au încercat a
pi'otesta; o încercare neizbutită, pen­
t r u că e ştiut, că Memorandul nici n'a
fost î n m â n a t la adresa s a ; nedespe-
cetluit a fost reespediat înapoi la a-
dresa comitetului la Sibiu.
U n g u r i i însă d u p ă procedarea lupu­
lui cu mulul, au l u a t de pretext—•au­
z i ţ i ! ce, p e n t r u că pe coperta,ce c o n ­
ţinea m e m o r a n d u l încins şi pecetluit,
comitetul n'a scris numai „Regelui Un­
gariei la Buda-Pesta"—ci, de oare-ce
pe a t u n c i acei rege n u se găsea in
Buda-Pesla, ci in Viena, a u scris, ca
oamenii c u m i n t e a la loc, ne-hunită,
—„la Viena», şi au p u s , d u p ă datorie,
întreaga titulatură a lui Francisc-losif,
adică î m p ă r a t al Austriei, Rege al Un­
gariei, Boemiei; e t c e t c şi Mare Prin­
cipe al Transilvaniei, d u c e m a r g r a f al
diferitelor provincii sau ţări de co­
roane, etc.—adică titulatura corectă. A-
cest act corect, obligat este după/&*wz,
„crima" Românilor.
De sigur, n u m a i cu greii E u r o p a a
p u t u t a j u n g e să creadă că se poate î n -
 tâmpla, fie şi la U n g u r i , o asemenea
• 4are în judecată sui generis. T r e b u e î n -
tăî să-î fi p ă r u t ca o- farsă, o g l u m ă
nesărată,, ori alt ceva. In . m o m e n t u l "
• însă c â n d vede pozitiv că se chiar;
înscenează, în plină l u m i n ă , ziua î n
ameaza m a r e .o asemenea fântazie, că
recursul de n u l i t a t e a fost respins, -că ;

terminnl fu ficsa't atunci,:—atunci—ori

ce om .cu m i n t e a la loc ţrebu'e să. re-
n l â n ă ofensat; e ultrajată, prin acest
atentat, calitatea de om în g e n e r a l ; n u
n u m a i n e a m u l r o m â n e s c ; e 'uUrajatâ
însă-şi raţiunea; â încrimina pe CinerV-a,
pentru că s-'a încercat a-şî arăta.sufe­
rinţele} !
Şi Europa, î n t r ' a d e y ă r / ş'a î n t o r s
privirile a s u p r a acestui fabulos vis—-
p u s ' în scenă î n t o a t ă m o n s t r u o a s a
lui realitate infernală ; d a ţ i în j u d e ­
c a t ă c r i m i n a l ă două zeci sicinci de capi
de familie ; întreg'Comitetul.unui po­
por cantri6ua6il.cn milioane de m i j ­
loace, şi zeci de m i i de apărători ai
patriei cu sângele lor! Un î n t r e g — c u m
să-î z i c e m ? căci e l u c r u de o fioroasă
noutate — u n întreg parter de patriarhi,
părinţi ai u n u i popor de a t â t e a m i ­
lioane de cetăţeni foartentili,—6 lumi­
noasă caravană d e martiri, ^un n o u pă-
u
hod na Si6ir , Sibirul unguresc! în
mijlocul Europei \ . . . . . . . .
 45

U n - o m o r se c o m i t e ! Ce, « « o m o r . ?
Douezecî şi atâtea ! — ce zic eu'? Ne­
numărate ucideri;. o m o r u r i t a r ă n u m ă r
s u n t pe cale de. a se î n s c e n a ! Căci, _
asasinând pe părinţii n e a m u l u i , a z v â r - '
lind j a rea şi oroarea in a t â t e a /amilii,
zdrobind viaţa a zeci şi' iar zeci de
copii şi alte r u d e n i i , poate credeţi, că
infama h i d r ă se va sătura ? că infer­
n u l se va r ă c o r i ? N u ; ci vor u r m a
la r â n d alţii ;—vedem alte şi alte *pa-
hoduri; zeci de preoţi r o m â n i ; zeci de
studenţi românii I a t ă m o n s t r u o s u l vis,
p u s în a m e ţ i t o a r e realitate de c ă t r ă
o g h i a r ă infernală ; de c ă t r ă nişte c a ­
pete plângeros de întunecate 1
Dacă, de formă, u n n u m ă r de un­
guri fac aparenţa sau simulaţiunea, că "
deliberează ca j u d e c ă t o r i j u r a ţ i , din
cele petrecute şi c u n o s c u t e se ştia mat
d i n a i n t e , c u toată s i g u r a n ţ a , că eroii
m a r t i r i de astăzi- s u n t d e s t i n a ţ i d e
c ă t r e asasini mai sus p u ş i — p e n t r u î n ­
chisorile u n g u r e ş t i ;• c u m zic u n g u r i i ,
<condemnaţto, şi a n u m e , n u de c ă t r e
păpuşile de «juraţi» clujeni, ci de c ă ­
tre d o m i n a n ţ i i fanatici d i n Buda-Pesta.
Formalitatea de «procesa din Cluj %
n u m a i o comedie, p e n t r u ochii lumeî.
Dar dacă c o n s i d e r ă m l u c r u l m a î a -
d â n c , realitatea este diametral opusă for~
malitâţei; nu comitetul r o m â n e acuzatul:
 46

nu Ungurii—acuzatori; adevăraţii a c u z a ţ i
s u n t tiranii u n s u r i ; iar marele jude­
cător — spiritul Europei, spiritul umani­
tăţii ; care, fără or-ce îndoială a con-
demnat pe nemernicii atentatori c o n t r a
u m a n i t ă ţ i i ; i-a condemnat--/4r<3 apel;
şi 'î va adânci în î n t u n e c i m e a boalel
lor, de care s u n t a b s o l u t incapabili a
se cura.
Ce e de făcut.
U r m e a z ă a c u m a , să ne p u n e m î n ­
trebarea, că oare ce e de făcut ?
Să ne adresăm către unguri P Să le
v o r b i m lor despre eternele drepturi na­
turale ale ginţilor ?
Noi, cari, din î n t â m p l a r e , a m a v u t
ocaziunea de a-î s t u d i a zeci de a n i ,
prevedem cu toată s i g u r a n ţ a , că ne
a m perde c u v i n t e l e cu t o t u l în zadar.
Ei în acest p u n c t a u a j u n s în o stare
cerebrală anormală; într'inşii este ca
atrofiat s i m ţ u l de egalitate cu n o i ;
s i m ţ u l de dreptate p e n t r u noi. Despre­
ţul şi c h i a r o specie de greaţă şi oroare
d e no> a devenit în c a p u l lor o a d e ­
v ă r a t ă d o g m ă ; ba c h i a r ca o p r o p r i e
şi irezistibilă idiosincrasie.
Ne vedem siliţi a apela la puterile
străine; la reprezentanţii umanităţii şi
umanizmului; la factorii societăţilor
şi complecselor de n e a m u r i s t r ă i n e ,
 47

cari reprezintă şi poartă autoritatea ra­

ţională, puterea morală pe p ă m â n t .
Să ne a d r e s ă m către presa indepen­
dentă, către comisiunea p e r m a n e n t ă a
congresului interparlamentar p e n t r u drep­
tate şi p a c e ; să ne a d r e s ă m c ă t r e m e m ­
brii independenţi ai parlamentelor; de
asemenea c ă t r e întreaga societate cultă
d i n Europa, etc.
Să denunţăm pe larg umanităţii i n ­
fernalul atentat, ce se perpetuează în
c o n t r a vieţei u n u i n e a m cu c a r a c t e r
nobil, moral, în contra u n u i popor prea.
util p e n t r u civilizaţiunea şi progresul
omenirii.
Să a p e l ă m la p u t e r n i c u l c o n c u r s
patriotic al femeilor române ; c a r i s'ar
p u t e a organiza în comitete a c t i v e ; s'ar
putea p u n e în legături directe cu te-
meile din alte s t a t e ; a r putea face
astfel u n imens serviciu umanităţii în
general, cooperând in armonie c u noi,
p e n t r u a deştepta interesarea p u t e r ­
nicilor până la g r a d u l de a se convoca
u n congres Euiopean diplomatic al s t a -
fplor fruntaşe, p e n t r u rezolvirea uma­
nitară a acestei c h e s t i u n i ; p e n t r u sal­
varea unul popor de asasinii săi.
Cred, că a r t r e b u i r e s p â n d i t g r a t u i t
în poporul r o m â n din toate provinciile
tablouri şi texte deşteptătoare şi î n c u r a ­
j a t o a r e p e n t r u lupta sacră de salvare
 48

a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i ; de asemenea, u n ziar
special, de esemplu c u t i t l u l de «.Drep­
tatea*, ^.Deşteptarea*, etc., r ă s p â n d i n d
p r i n t r ' i n s u l la a d r e s a n a ţ i u n e î întregi,
ideile şi i n d i c a ţ i u n i l e cele m a i utile
şi maî o p o r t u n e în această m a r e şi
vitală cauză a întregului n e a m r o m â ­
nesc.
In această luptă pe v i a ţ ă şi m o a r t e ,
noi n u s t ă m de loc r e u ; d i n c o n t r ă ,
p u t e m conta pe o alianţă m o r a l ă p u ­
ternică, m a i î n a i n t e de toate d i n p a r ­
tea întregeî ginte latine; apoî şi din
partea celorlalte n a ţ i u n i civilizate ; şi,
mai presus de toate, c o n t ă m cu perfectă
siguranţă pe u n aliat de o a u t o r i t a t e
supremă şi irezistibilă, pe alianţa Drep­
tăţii, sacre şi eterne.
înainte l deci, s u b s t i n d a r d u l acestui
escepţional aliat: Dreptatea, moralita­
tea cauzei românizmuluil

1h