CaPitolul Xll

Drepturile fi libertilile social-economice !i culturale

Obiectivele de invitare ale Capitoluhri xII

Dupd studiul acesnri Capitol de imnFre veti rcu$l:

- sa cunoasteli clasilicarea drepturilor tundanentale in dreptul

- sa cunoa$teti conlinutul drcpturilor fundamentale in drephrl

ron1e-

- sa crn.'d!,elr (onlLlunrl Jentulrr ld in';

'rJr5:
- cunoasteli conlinutui dieptului la ocroljrea sAnnt4ii;
sA

- sE cunoa$teli conlinutul &eptului 1a culture:

- sa cunoa$teti conlinutul drcpiuiui la munci 9i la proteclia social!
a

muncii:
- sA cunoa.$tcfi conlinutul dreptului la gleva;
- si curoa$teli contl'rutul drcptului de proprietate;
- sd conoalteli conlinutul dreptl ui la un nivel de rai decent;
.a cunoa>le\r cnr(rnJ'ur orcnrulLr la ca.arn'ie:
- sA cunoatleti conlinutul dreptului la proteqie a copiilor;
' sa cunoaglcli conlinutul dreptului la proteclie a persoanelor cn
handi

Sectiunea l. Dreptul la invitituri

Art.32 din Constitutia Roneniei. Drcptul lainvnFhri
(l) Drcplul la inv4iturn€ste asigu.at prin inldFmantul general obligatoriu'
prn 'r\d m ,lu rccal ,, o'! ce, o o'eronal .- ' : \i'nrinr" 'u|e-:ur'
n,cc-,m:i Dnn anc ln r e Je ,i' ru.lie )r dL per .cl o Erc
' ,r' iniau,' de one Jdd('e '. oe'ft'oaa rn Imoa 'umdld ln
m-di!j,e leei,,
'".t
1\lram; rrl 'e pnart d li'ur. 'r rLr-o I rrba de 'ircLla!e

(3)breptul pesoanelor apa4inand Ininorilellor na(ionalc de a inldta limba

Lor matma ii dreptul de a lutea li instnrite i! aceasd limbd sunl
gdantatei
modahalile de e\ercitare a aceslor drepturi se siabilesc prin lege
l4r in\orandlr ' de 'LdL e're srdlurr poE \ ' but
r_dii rrul dc^dir
' ocMle
c ,rudr rcpirnr I rie"ro pro\cn dn rr'l'i d'd\orr/arc t ceor
inslitujioDaliza!i. in condiliile lesii
 212 Dlepturile Si libertdtile so.idl-econotuice ti cuhu/dle

(t invatanantul de toate gradele se desfitodn in uritsti de stat, paniculare

9i confesionale, in conditiile legii.
(6) Auronomia univemitare esG sdantati.
(7) Statul asisurn libedatea invnFnentului religios, pohlvil cerinlelor
specifice fi€cdrui culi. in icolile de stat, invaFmantul religios esie orsdizat ri
garantat prin lege.

Dreptul la invtrttrturtr. Dreptul la invtrttrturtr este unul dirtre drcpturile funda-

rnentale ce face pate din generalia a doua de drepturi
denumite Si drepiuri negative. Penmr existenJa acestui
drept, statul trebuie sa se implice pregetind dascrli $i creand $coli lmde se invele copiii.
Dreptul la inv4nturn e$e pate a dreptului la educatrie. Pdn invdldtua se asigxrd
educalia copiilor ti tinerilor, dar $i pregatirea lor Fofesionald in vederea inieglirii in
societate ti pe piala muncii la matudtate. Prin contrinutul seu, dreptul la invEleturd este
un drepl social-cultural. Este un drept social datorite numirului mare a1 destinatarilor
sai Si este un drept cultural datorita scopului sau, acela al educfuii copiilor 9i tinerilor.
Datoriti importanlei lui, acest drept este reglementat atat h nivel intem, cat $i la nivel
intemalional printr-o serie de pacte 9i corvenlii intemationale. Astfel, Declaralia
Unive$ali a ahepturilor Omuiui prevede in art. 26 ,,Orice persoand are fueptul la
iwdtitwd. iw dmAntul tebuie sd le sratuit, cel puln in ceea ce pnve;te
itwdld,nAntul eteme tar si general. inv\dnA tul tehni ti prcfesional trebuie sd fe la
indemAna tututot, iar iNdldmantul sltpeior trcbuie sa|ie de asemenea egal, accesibil
tuturora, pe kze de neril. invdttanantul trebuie sd rmdreascd de?oltarea deplind a
personalitdjii umane si infiirea respextuhi fald de dreptwite onului ti libendlile
fundanentale. El trebuie sd pramown inlelegerca, taleranla, priete ia intre toate
popoarele Si toate grupurile lasiale sau religioase, ptecum;i dezvoharea dctiritdlii
Oryanizaliei Natiu ilar Unite pentru nenlinerca pdcii. PAtinlii au dreptul de ptioritute
in alegerea felului de inNdandnt pentu copiii lor minori". Pactul intemaiional cu
privire la drepturile economice, sociale Si cultwale prevede in art. 13 dreptul pe care il
are orice persoane la educafie. Educajia tebuie sa umarcasce deplina dezvoltare a
perconalitilii umane qi a simlului demitilii sale $i sA indreascd respectarea d€pturilor
omului $i libellltilor fundamentale. Prin educalie, orice persoani trebuie si devina
capabild de a juca un rol utii intr o socieiate libera, si favorieze inlelegerea, tolennta
$i prietenia inbe toate naJiunile $i toate grupurile msiale, etnice sau religioase qi sA
incurajeze dezvoltarea activitililor Naliunilor Unite pentru mentinerea picii. Convenlia
pentru apnmrea drepturilor omului $i a libertntlor fundamentale conline tn Protocolul 1
la art. 2 prevederea confotm cdteia ,,Ninami nu i se poate rcfiEa drcptul la i shairc.
Statul, in exercitarea functiilot pe care ;i le w asuma in domeniul edu.atiei $i al
iurdtdnAntului, w respecta dreptut pdrittilor .le a asiaura rcea$d educalie $i acest
itvdfimAfi co forn cowingenhr lor rcligioase Si flosofce". De asemenea, Carta
drepturilor tundameniale a Uniunii Europene garanteaze in art. 14 dreptul la educatie.

Formele de realizare a Formele de realizare a itrvit{ment ui sunt: lnvifa-

invitimAntului. mantul general, inveFmantul liceal, inveFmantul profe-
sional, irveFmantul superior, precun $i alte fome de
inshxclie qi de pelfecfionare, prevAzute de lege (ex. for
 Drcpt't Ia i,fitdtu/a T3
melc de pregadre conlinui a flrnclionaritor publici). Toate aceste to.me de invetamant
pot fi de stat. confesionale ti particulare.

Textul constitutional conline unele reguli cu privire la modul de realizare a

invdldmantului. Astlell
a) inyntnmAntrl de toate gradete se alesIl;osri in limba romani. Aceasti
reguli trebuie interyrelatd prin prisma camcterului oficial a1 limbii romane, prevdzut
de alt. 13 dii Constitulie. Constitulia dd insn posibititatea ca, prin lege, ;tatu1 se
poata decide ca invAlimand si se deshioare
$i inrr-o limbl de circutalie intema_
lionali. Accaste regulS arati deschiderea pe care statul o de tinerilor de a se ilrstrui si
inir-o alta limbe decar timba oficiatd a siarutui. Avantajul esre aceta al posibitiEtr;i
tinerilor de a intra in contacr cu tinei din atte jdri, posibilitarea $colilor d; Romania
de a face schimburi de experientd cu qcoti din alre liri, precum si facilitarea tinerilor
de a studia ulterior in rniversirili din alre staie. Cunoagterea unei timbi de circulalie
intemalionah rcprezinti o $ansi pentru tineri de a se integra mult mai uior in
societate fi de a se adapta rcgulilor intemafionale de acces pe piaia muncii. Datoritd
protecliei pe care statul roman o acorda tuturor ceatenilor sAi, inclusiv celor care
apa4in minoriteilor nalionale, ii pentru punerea in apticare a principiului egatittlii,
Constitujia prevede dreptul persoanelor apa4inand minorit;lilor najionale de a invdia
limba lor materne $i &eprul de a putea fi inshxiie in aceasti limbe. Shtul garanteazi
acest dreptprin pregirirea cadrelor didactice care sd poaia preda tinerilor i; limba 1or
matema ii crearea de $coli sau clase cu predare in limba matemi a persoanelor
aparlnand minorildlilor nalionate;
b) Invittrmantul de stat este gratuit, in conditiile legii. Texhrl constitutional
are in vedcre doar gratuitatea invdlimantului de stat. peniru invitrimend privat
$i cel
conlesional starul nu garanteazA gratuitatea. De asemenea, nu tot invitamarrrul de stat
e\rc gmruir Conctitul.a la$ posrbili,ared ca leged sa stabileasca regulile aplcabile rn
materie de gratuitate a hvdt5mAntului. Ca umare a acestui fapt, Constituiia prevede
ca statul acorda burse sociale d.J studii copiitor
$i rinerilor provenitri din famiiii defa_
vorizaie ii celor institulionalizali. Acordarea de burse copiilor qi rinerilor provenili
din familii defavorizate 9i cetor insritulionalizati oferi acestora sansa de acces la
coucdrie a!rnd n \<de-e carac.erut 5ocial al slatulJi rom;r. Ca -egula ge,rerala,
invdFmand obligalodu este $i gratuirl
c.i Invitimentul superior beneliciazi de autonomie universitari. Autonomi.
universitari are in l,edere posibilitatea universititilor de a-qi srabili propriile reguli de
conducere, de a exercita libe(atea academica fhra niciun fel de ingerinle potitice,
ideologice, religioase, de a-$i asuma un ansamblu de competenle
9i obtigalii in
concordarF cu opliunile ii orientdite strategice nagionale ale invepm6ntului univer-
sitar (un exenplu de regnlA ce lne de auionomia universitari este dreptul univels!
tatilor de a-$i stabili propria cul]icuh universitarl);
d),invnfnnantul religios este organizat $i se desfdsoari potrivit cerinfetor
\pecilice liecarui rult. ( ontom ace.tei feguli. (e are in vedere. pi Je o pane. rodul
de rcdlrTare ) org"ni/are a'n\diaminrulLr rc',gto. i.r 5colrle de srar. rrr pe de arG
pate modul de organizare Si funclionare a invntdmantuiui confesional. ca;e este tot
un inv4nmant religios. Din pund de vedere al realizirii
$i organiztrii irvdnnantului
rcligios in $colile de stat. trebuie linut coni de respectarea liberdtij con$tiinlej
fiecirei
 214 Drcpturile t i libeftdl ile socbl-ecanonice si culhnale

persoane 9i cvitarea indociridrii sau obligarea mor persoane sE imbrelseze anumite

religii sau dogme religioaser De asemenea. trebuje avut in vedere cA nimeni nu poate
fi obligat sA unneze cursudle invetdmentuhri religios pcnru a fi respectafi iibertatea
con$tiinlei fiedrei persoare. Din punct de vedere al modului de organizare $i
functionare a'invnldmanhlui confbsional, trebuie s; se lna conl de pregAtirea profe-
sionaH a dascililor in acord cu cerinlele generale ale fiecirui cuh.

Sectiunea a 2-a. Accesul la culturi

Afi.33 din Constituti! Rominiei. Acccsulla culturn
(r) Acccsul cultud este garantat. in condilijle legii.
la
(2) Libertatea persoanei de a-ii dezvolta spiritualilate! ii dc a acccde la
lalonle cuhuniiaJionale ri univesale !tr poate fi ingriditi.
(3) Sralul trebuie si asigure p6sh?rea identililii spirituale, slrijinirea culturii
naiionale, stimuldea artelor. protejarea ri consen'area mogenini culturale.
deaoltarea creativitafi contenrporane, promovarea valodLor cuiturale ti adishc€
ale Ronaniei in lun€.

Dreptul la culturi, Dreptul la cultu$ este un drept tundamental introdus in

Constitutia Ronianiei dupi revizuirea din anul 2003.
Importanta pracdcn a acestui drept a licut ca el si fie
reglementat nu doar la nivel inteni, ci $i la nivel inter-
national. Astfel, Declaralia Universald a Drepturilor Omului, in ar1. 27, prevede cA
orice persoana are alreptul de a lua parle in inod liber la viala culturalA a coleclivililii,
de a se bucura de ar1e $i de a paticipa Ia progresul $tiinlific ai la binefacerile 1ui.
Fiecare oin are dreptul la ocrotirea intereselor morale ti materiale care deculg din
oice lucrare itiintifice, literard sau arlistice al cirei autor esie. Pactul intemational cu
privirc la &epturile sociale, economicc ai culturale rcglementeaze in art. 15 dreptul
fiectruia de a paftjcipa la viaja cultural;, de a benelicia de progresul ltiinlific si de
aplicatiile sale, de a beneficia de protectria intereselor morale $i materiale decurgand
din orice produclie $tiinlifici, literard sau artistici al ctuci autor este. La nivehl
Uniunii Europene, Carta drepturilor tundamentale a Uniunii reglemen&azi in
art. I 3 lib€rtatea artelor $i $!iin!elor, iar ir art. 22 diversilatea culturali.

Prin conlinutul sdu, dreptul la culturi face pate din categoria drcpturilor sociale,
economice qi cultul?le, fiind insi in slransi legdture Si cu o serie dc &epturi din
categoria drepturilor social politjce, precum libeftatea de exprimare, libe(alea de
gandire sau libertatea constiinlei. Ca generalie dc &epturi, accesul la culture face
parte din generatria a treia de dftptud, denumite $i dreptud de solidarirate, deoarece
pentru realizarea acestui drept stalele tebuie si coopereze. Statele irebuie si creeze
cadrul necesar pentru ca petsoanele si poati beneficia cu adevirat de acest drepr
(ex. sn pqmiti tipdrirea $i dituzarca diverselor opere; sA permiti libera circulatie a
cetiienilor, si permiti accesul cettlenilor la diverse documente, se informeze cete
trenii etc.). Destinatarii $i beneficiarii acestui drept sunr deopofiivi arat cetetenii, cet
Si strdinii Si apatrizii. Constitulia face rcferire la temenul dc persoani.
 215

Formele de realizare:{ Scopul reglementirii acestui drept este reprczentat de:

accesului la culturi. a) libertatea oricirei persoane de a-$i dezvolta spiituali_
tatea; b) libertatea orictuei persoane de a accede la valo-
dle cuLturii nationale $i universale; c) pdstrarea idenli-
tnlii spiriflrale; d) sprijinirea culturii nalionale; e) slimularea arteLor; 1) protelarea $1
tttoi""irii cultumle: g) ale,.voltarea creativitilii contemporane: h) pro_
"o*.*.*
movarea valorilor culturale $i a istice ale Roidniei in lume

Libertatea persoanei ale a-fi dezvolta spiritualitatea are in vedere-crearea

de

cetre stat a cadrului legal 9i jnsiituljonai p n care orice p€rsoana are posibilitalea de
accede la diverse lucriri, ,le u se putea educa fErn niciun fel de ilucrinle de ordin
putea supon:a
doclrinar sau propagandistic, de a imbra!$a orice fel de idee f:rA a
consecinlele legii. eceasta liberiate este stdns legatl de libertatea
de gandire ti
libertatea constiiniei.

Libe atea persoln€i ale a accede la valorile crlturii national€ Si universrle

est" l"gate a" ,heptul 1a infonnaiie $i la libera circulatie a persoanelor' Accesul
"tran" cuiturale nalionale universale nu se poate face decat printr-o implicare-a
la valorile 9i
siatului in privinla sprijnirii tipnririi $i dituzarij operelor nationale si universale
teatre'
iex. introducerea o."itot op"." in curicula $colari' deschiderea de muzee'
infolmalii in nass-media etc ).

Piistrarea identititii spirituale reprezintd o continuare a libeftali pe$oanei de

persoane' statul
a $i dezvolta .pirituutitateu Odatn dezvoltad spiritualitatea unei
tr;buie sa dea posibilitatea acesteia de a-Fi pistra acea spiritualitate Dacd ln
cadrul
dezvolta spiitualitatea aven de-a face mai de grab: cu o
libertaii perso;nei
'activn
de a-$i
a statului, in cazul pdstrdrii identitdlii spiriluale, statul are mai de
obligali e
de la a face oice de nature sa ducA la
erabi o obligatie negative, de ablinere
prerdered J(e. ei 'prrirualrtdl de c"tre o fer"dni
Sprijinirea culturii rulionale, stimularea artelor !i proteiarea $i conservarea
rnogtenirii culturale sunt condilii esentiale ale accesuluj la cultura al orictuei
pcr;oane. Slatui dre obligalia su*inerii Fi finanlerii cultuii nalionale si consenarca
mottenirii culturale hsate de citrc inainta$i omenlni Promovarea c liu i-scrise ori
pe
proteclia monunentelor culturale sunt doar cateva din exemplele care se inscriu
acemtA linie. deoarece o cultud nationali se lbnneaze in timp, iar pentrlL a o putea
t'
dezvoha. genemliile viiloare trebuie sa se raporleze la ceva palpabil Oetbd ')old
rcr?/a ,?arlerl spuneau romanii)
Dezvoltarea creativit:ifii contemporane presupune educalia generaliilor viitoare
nu doar prin cunoalterc, ci Si prin dezvoliarea aplitlrdinilor creatoare O culture-frrn
iimile, in care persoanele sunt incurajate sd creeze $i si inoveze, reprezind o culturd
pretr avere a
vie. Acesta lrebuie sa fie dezideratul oicnrei naliuni pentru cE ceamai de
unei naliuni este educatia. creativitatea $i inovalia
 ti culturcle
216 Dtept riteli libeftAlile sa'iat'et:anomice
promovarea **"*l:-:::.':-lT:ili"IfJil::::
*,ori,ol
per\@ri ilTil:xl:l';1'X
nuFrai utrdepr.ci)i o obliga\ie,atuturor pe..oanelor care nol
"6ii.f
a :e rearr/.t ace'r rucru stirur l:i"l'"::.*.; j."""*,'"a,i."1i*""
promo\,r cJlLUra romerea'ce rn 'lt'',1':,;:,; a..."r'"."r**t. rn snzrirrrarc
'nrosrune infotmuti-e in sttainatate descon
proinovarea rurismului etc

la ocrotirea sinititii
Sectiunea a 3-a' Dreptul
Drenru' rr ocrolrrca 'arr'a(':
Arr' J4 din Con\riru(ia Rominiei
,'i b'"p' r' * ""'*''"''"'l'l: d'ard'i'i
sa ia ma"un i:l'J'j,'""-",,g,cne,'
t
i2) sta;l este
"bligat
"'"l,"ir*-u,* aqFFn ci redicale ' n n:emuru: 'le ansurar' '"c'd'c
;Tr:r':"
ilil li*,d:tii.'*'*
ir" '
*l*r'l *;ril:]:
nzicc >i nent''e
p'
iroLtctie ' 'ani

:"T""111".',Hllil"""ri:;T,1flt1{*i1i::#iliiiiiI'tlf
rrr ruaL\ q"" '
Drepttrl ld oc"ri'ed Jnata(ii
este rn'cns
i*I
i',ema\iona,e ,*+1"a ." g!1."y11'1,:l::l:'li,:,""lTl]:l,i.ll.,i.lil,i,lil
are dreprur rdlurrrr'""r.
nn. 25. pre\ede ca o.ice om J,rrr*r.,""". to*"'n. '"gt
cupflnl,-^"^-",."-
liu""ui"* '"i r; a tamilrei -ale. ." o*pLul ra ".rpu"a.e in
j:' ",",,r
i:lti'Jij:ilii;l)iililJ,lir i,s :':lli:;:,r",;:l:,:iiT'"1.': I[':;
" -'ir^,,eror de sLb/FIcr\;$irn
-a"liiar.pt '" '*" ';"l;:"il;;; .u o' t" aep,u'ite .oc''t'
PactuL ',,..
"'t" '"g]"'ntat
l*""*i'".'i'';'u' ''" l" l"li.:::;1.,1'."T":l 11J,i''Jo.'1,' )l' "
" be*fi',n de
drepLunror rLndamen,are ""1""",::]:J;;J;;
ta as:.l:t ia pre,e,tu,a 1; do u
are tlreprut de aLces
neioana
'iir)i,"i,:," ."a,.,i" in ' on(:lit;ite "*:'u.;,,0;,';,7,;:,",:,,"":,:,,i:;;:'' :,:i,' '|'::it":";
a tutur'
iinnireo si P'n"'"u uPlicare "
""1';;;:i i" l 'ttnatit'Il t' Jn?
""";tie drepru, ra.oc:11::i
roman gamrIeaT.
s,arur";:';
privi"o
;::lTj';,::l.ii:i:i:;il"*
p..r"a" ar -5n;€,iL
rega, 5i ,n.rirurionar ^i|lii:'':"::il:,:' ii
cu/Prrvr!.,*"."",,"1,r *g"t,
piblrce de intornare a ceblenrlor a.
"ri,."ni'".0t."'.
j"l*"1';ll;::'' l':';l;l::
;T#',':i5;'H5'"":ns
n (an;rarrr pubrice
igi.n.i si
::: liillh;i
l''L"lii"ll'j"r".,"",
popur"iier cL! aier)r^\r1:r
du^, in un;rilire., p:i"lliJ;,;';:],;;nrero,.xorr.er,ainirer oea.e-
.luniL",e.
,ex. uniuii economice de
p.'":*":l;,i1'i;;;;ii.i .""r. ,r pir.arii oerulur p, a
de sall
menea. asigularea unor senlclr
 211
Drcptu\\a un hediu sdn"tos
ocrotirii
apelor reprezinti tot obligali ale
autoritdlilor statului in vederea rcaliztuii
slnatn{i Publice.
u0 drept social economic
\r
Prr (orll'lurul Ju dreptLl la ocrolirea sanata\ir eqle un
in an\amblu\'
datorrra beneficiarilor -ai rsocieutea
.'dl:;r",li'i'" ,-ot*i 'oclal pe care le presupune ti un drepr cultural deoar^ece
l"n;; ;l;Lo'lti, 'o\rutilor
;:ii;J:;:ffi; n,.u.n'''au'"'."'i:T,l::J, e ::'ti::i#il;',':L::1
senataui. Peniru o natiune este rmportanta
ooare race decdr pnn educare
#;l:i"" d;;.;,i";;;a 'anar-aui
nu
'e
a cahna elemenle
Je),tu' con5riruliondl ldLe )' o enumerare e\emplificati\a
publlce Asrlel sratul organr'
....r# .t"inerir rr prorejarii \analatrr
j.)r" "t'**",' at'"otra sl'lete de'$'c:jjaj
,nedrcalj pcnlru popula\ie creea/a ti e\ercrturea
".;.t"""t il. uc.ld'nt. n'a''mrta'' )i recuperare controleaTd
i:ffi.";.;,;
""ll,li,',i, orrce alre misun de
I"" nli."il
*".*rrtil t' i acri\iLarilor paramedrcale st?bilette
poareob'ena gj'la pe
r)"e)i d oer'oanelor' De arci se
menrale
sanalodsa rn'eamna
popula\rei deoarcce o oopula\ie
ilr. .i".u " ,..tda 'an;ld\ii stat !i o mai mare bunastare
pentru oamem
,."i"r" -"i ptti"e pentru
"""i"ri
mediu sinitos
Secfiunea a 4-a' Dreptul la un
rnedru slndto'
Art l5 din Conctiluda Rominiei Da 'rur 'a d^
,1i'-i;;; ;:jil; ilrur o.carc ;(r'oare'a un rcd u :n'onju
sinAtos s e!hilibrar eLologrc
'''',, penrn e\ercira'ea reJur drepr
i"*r "'i"" -l*l legrJdr'' u""d","'"e'de
i
a n'ore'a )i a ameriora
ir; ;:;:;;"1";;il 'r Lui'o''e
hediul tuconiurator'

Reerementare iuridicri R'"'ll*;: :n:1il:':: :T.fil"'ffi ,T:lH'l;

200l lmponan(a acesrur
dln 'drcpt 'a
'e\i/uirea
sA
'nul
innoorr'i in leeea fundamenml' acesl orepr' r'r
derermtrdr con.tltudntul roman
l:; ;;;;i";
tirulatura
;;;"'emare a Uniun i
,,Proteclia medrtrlui" ]n art il1"i,.;i ":ilff',:i :::fii:Tl1);;:
';;;i;," *:;;';'';;,","da r,n niwt ,idi,JI ji dc inb.undtdtirc
cte p'orcqie a nediului

I'c asisurat in contornilat? cu p ntpiul dezlotnr

)'),i,r,,;i
"a,,"ii,l ii*"',,i 'ar? 'a de acte 5i rlalate inrema(ronare
ru' inLernalional e\rsu o muldrudine
dreerurui m:d,fr,i;i*:TH::;[1ili;:.,'"::;:i::",.1';
'l'J".."i,,-ol"i..i*r
cele mai cunoscute: Protocolul
pn\md ll
privi0d schimb'rile climalrce'
ii"*r'-','itt" * lsqT 'au Con\en\ia cadru a oNllJ
senuate ia Rio de Janeiro in 1992

rotinDlaninlemalional.cuneaLUropeanaaDreprr.rriloromuluralecunosculi0
j* ;ilJ,,-.. il:;i;;jr:* : "l l;j;r,*,llillll"llilf illii*j,il
Conlertier pentru apararea dreptufllor $r de a lua rni'urt tn scoput
i" , ,rf". , unea a :Labilit ca sratele au obligal;a poliivd
218 Dre?tutile ri liben4ile sac ial-e..honice ti .xhtdle
protejrdi peisoanelor impotriva violtuii giave a Foteclei mediului, inclusiv in relaliile
dintre persoanele pa1ticularc. De asernenea, statele febuie sA asigure un just echilibru
intre drcpturile indivizilor $i interesul public de a limita dreptul la un mediu sinitos,
cum dr fi acela dl Sundsurii economice a unei Fri.

in Consdru$ile altor trari precurn Elvelia (aft. 73), Crecia (a11.24), Portugalia
(art- 66) sau Polonia (art. 74), dreptul la un mediu strnitos apare rcglemental expres.
Acest Lucru denoti interesul pe care iI au statele tot mai mult pentru protejarea
mediului inconjuretor.

Dreptul la un mediu sanitos este un drept din generalia a treia de drepturi denu-
mite $i drepturi de solidarilate, deoarece stalele au nevoie de cooperare pentm a
Aia cum este regienentat de Constitulia Romaniei,
asigLrra respectarea acestui drept.
dreptul la un mediu sendtos este atat un drepl cat $i o indatorire, avand in vedere cd
alin. (3) prevede cd ,Pe^odnele lizice ti iuridice au indatoriea de a proteid ti a
ameliora uediul incotljurrlol""- De asemerea, dreplul la un mediu sanatos este un
drept social economic prin continutul seu.

Din punct de vedere al statului, dreptul la un mediu sindtos implicd o serie de

obligatii penhu stat, care febuie se asigure cadrul legislativ pentru exercitarea
acestui drept. Acest drept esie un drept pozitiv, fiindca stalul lrebuie sd ofere garanlii
pentru asigxrarea unui mediu inconjuator sAnibs $i echiiibrat ecologic. Un mediu
senelos oferi persoaneior cadrul necesar dezvoitirii lor armonioase $i ie garanieazd
posibilitatea exercittuii depline a allor drepturi precum dreptul la un nivel de trai
decent, dreptul h sanbtale, dreptul la iniegritare fizicd $i psihice.

Sectiunea a 5-a. Dreptul la munci ti la proteclia sociali a muncii

Art.4l din Constitutia Ronariei. Muca !i protecliasociah anuncii

(r) Dreptul la nunct nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei. a mesericisau
a ocupali€i, !rccun i a locului demuncaesle liber6.
(2) Saleiatii au dreptui la mdsuri de proteclie sociald. Aceslea privesc
securitatea Si sanata&a salarialilor. regimul de munca al femeilor ti al tinerilor,
instituirea unui salariu ninim brut pe tari. repausul saptendnal, concediul de
odihna llatil, prestarea muncii in condilii deosebiie sau speciale. fomdea
profesionah, precLnn ii alte situatii specilice, stabilib pnn lege.
(3) Durata lornali a zilei d€ lucn este- i! medie, dc cel mult 8 ore.
(4) La munce esali. femeile au salariu egal cu barbajii.
(s) Dreltul la negocieri coleclile in materie de muncd ti caraclerul obliga-
toriu al convenJiilor colcctivc sunt garutatc.
Art. 42 din Constitutia Ronnniei. Inlerzicerea nuncii fo4ale
(r) Munca fo4a6 esle iltezisd.
{?) Nu conslituie nunca lb4atd: a) activiidlile lentru indepllnirea r^ndatori-
rilor militare, precun ti cele desfaturate. polrivj! legli, in locuL accstoF, din
notivc .elisioase sau de contriintdi b) munca unei lersoane condannate, pres-
tata in condilii nornale, in perioada de delenlie sau de libetate coldilionstn;
 Dteptulla hunca:i ldprcie.tid so.iata d nuhtii
219
c) tr'restatiil€ impuse in sir rlia crcati de calaniraf ori de alt
|)ericol,- precum
' ii
celc care tac parte din obtigltiile cililc nonnaie srabititc de lege.
Dreptul la munci. Dreptul la munci eslc unul dintre ilreDturile firndamen_
lJl< con.tlntie -Lar t" 1r\el intem. fnr, lerrele (on.tinr
liilor nalionate, cai ;i ta nivet internalional, prin pacte $i
acorduri internalionale. Asttel, in Deciarulia Universati a Dreplurilor Omjui. ;.
23 ii
24 prevad dreplul oricirei pe$oane la lnuncd, dar regulL jwidice dc proteclie ji
ri
gamntarc a ffuncii: egalitatea in munca. retributie echirabik. dreDtul
la o<jihni etc.
P.crLl rcmar n1"l (r ni, re ld o.eptur e s.rci"le. ..(ono*ic( .i cutruale p-crede in
ari. 6, 7 $i 9 proreclia dreptului ia munci $j misurile pe care orice srat treb;ie sn te jll
oer ar a.igura .r dep rn" I e\cruijr r dr<prut.ri .c rrunLa tn
norr.nta dreprutu ta
munci rciese ti din regteuenrarea pe care Cafta drepturilor lurdamenrale a Uniunii
Euopene o di acestui drept. Asifel. alt. 15 din Carli rcglemcntead libertatea de
alegere a ocupatiei ti dreptul la muncd. in viziurca Cartei, orice persoani are
dreptut la
munca ti drcptul de a exercita o ocupalie aleasi sau acceptati in mod liber. Orice
cetiteaD al Uniunii are libenaiea de a-$i ciuta un loc de 1nuncd, de a lucra, dc a se
stabili sau de a presta servicii in orice star membru. Rcsorrisanlii
liritor 1e4e ;are sunt
auloizali si lucreze pe reritodul sratetor mcmbre aLr dreptui la condilii de munci
echivalente acelora dc care bencficiaz: ccfilenil Uniu i.

Noliune. nrepr td munc.r poxreI, defini, rnu_un \cn. .drg rl

nr_Lr1 rt re.rdn. ln senr targ. pri.l drepr tr munca
nlFlegem liberatea ategerii profesiei, a ocupaliei. a lo_
cului dc muncn in larn sau in afara ei, protectia sociali a muncii. salarizarea muncii.
(Ieprul lanegoc<r'cnlc.lr\e)i ndi\ iducle. \.ab . l.Iea .n n .jlc.j
in ren. rc,rrins.
dreptul la muncn poare fi inleles ca liberialea unei persoane la mrlnci stabilitarea in
$i

sacial'e.anami(e. De asemenea, este un drepr .e

:fdce pdtle .tin generoljd a do d de
.+epturi, treptuti pozirive, penrru a cerui existenlai ,tutot t."Uuina se se imolice ir
pri\'nl.r de/\..tar dclo.Lrri J< munca. p-egalrrii orote\ion",eco1.irr(di.ir-.alilor,
asigurarea unor condilii de tnuncn decenre care sa nu puni in pe.i"ni'uiaiu q:
sinitatea celor care muncesc. Dreptul la munca nu este un clrcpt abs;lut. El nu
ioa;e
fi in totalitare garantat de dlr€ stat. De accea, textul constitulional nu pr;vede
garantarea drcpn ui ta munci, ci faprd ca drcptut ta munca
nu poate fi i;gridir,
alegerea prolisiei, a meseriei. a ocupalie;
$i a tocutui de nuncd fiinjlibcre.
Un€ori, in constiru(iile srrlelor nalionate (ex. ConstitLrlia Spaniei, arr. 35) se
prevede nu doar dreptul la m nci- ci $i obligalia de a munci. Este, insa, mai degiabd
o obligatie morale, deoarece mr putem vorbi de o obtigalie juridic; a persoaneide
a
munci, dreprul ]a munc, v;and doar tibedatea mLrncii
Si garanjiite ;i.erite dc star
pentru cxercirarea acestei Iibcrlili.

in baza dreprului la lnuncn, satariafii au dreptut la misuri de prot€cfie sociati.

.
Accstea privesc securitatea $i sinitarca salariatiior. regimul <le nunci
al icneilor si
 220 Dreptutile Silibeltdlile sa.ial ec.honice ti (ulturale

al tinerilor, instituirea unui salanu minim bru! pe 1ara, repausul sipdmanal conce-
diul de odibni pldtit, prestarea muncii in condilii deosebite sau speciale, formarca
profesionali, precum Si alte situatrii specifice, stabilite prin lege.

Securitatea muncii, Securitater $i sintrtatea salarialilor constituie expresia

implictuii statului in prevenirea accidentelor $i a bolilor
profesionale ale salariatilor. Aceastt secrritate ii snnetate
este asigulala printr-o seie de mesuri pe care statul este obligat se le ia in vederea
asiglrtuii unui mediu de munci nevitimitor pentx salariati ii pentru celelalte per-
soane implicale in procesul ]runcii: asiguiri de munci, asig]rriri contra r.mor boli
profesionalc. concediu medical, tatamente gmtuite peDtru boli prof'esionale, proteclie
speciali acordati persoanelor cu handicap etc. Art. 3l din Ca(a drephrilor fundamen-
tale a Uniunii Europene prevede ci orice lucrator are dreptul la condifii de muncn care
sE respecte sinetatea. securitatea $i demnitatea sa.

Regimul de munctr al femeilor $i al tinerilor este o altA misuri de proteclie

sociali a muncii. Situalia speciale a femeilor ii a tinerilor recesiti masuri dc pro
teclie suplinentare. Aceste mrsuri privesc duata zile de nuncd (ex. durata redusa a
zilei de munca pentru lbmeile care trebuie si-$i ingrijeasca copiii minod), asigurarea
unor condilii speciale de muDcd (ex. amenajarca unor spalii speciale de a1:ptat peniru
namele cu copiii) sau interzicerea unor munci grele care necesitn un efod fizic sus-
linut penhr tineri.
lnsfituirea unui salariu minim brut pe tlri esle expresia laplului cd salariul
unei persoane care munce$te hebuie sa asigure persoanci rcspcclivc $i familiei sale o
existentl confond cu demnitatea umani. Salariul trebuie sa fie echitabil qi
sarisfrcitor in raport cu efortul dcpus dc persoana care munce$te. Prin legi speciale,
statele asigurd anual sau periodic un nivel minim a1 salariulli brul pe care il prime$ie
orice salariat.

Conlinutul dreptului la Repausul siptimAnal este necesar pentru refacerea

munci, fizici a salarialilor dupi depunerea unui efort suslinut
timp de mai nulte zile. De rcguli, acest repaus se
acordi sepiindnal in zilele de sanbdtt Si duminicd, dar
el poate fi acordat ii in alte zile ale saptamanii in cazul pe$oaneior cu un regim
special de munci (ex. aviatori). Chiar Caria dreptudlor l'undamentale a Uniunii
Europene in art. 31 prevede cE orice lucritor are &eptul la o limitare a duratei
maxime de muncd Si 1a perioade de odihne zllnicd $i siptimanald, precLun $i la o
perioade anuali de concediu plitit.
Concediul de odihni pltrtit este garantat tuturor angajatilor. Legea stabile$te
durata minime a concediului anual. Angajatii nu pot renunla la acest concediu. in
durata concediului de odihni nu sunt incluse zilele de repaus saptdmanal, sarbatorile
legale qi nici zilele de concediu medical.

Prestarea muncii'in condilii deosebite sau speciale necesitd asigurarea unor

mesud speciale din partea statului pentu angajalii respectivi. Aceste mesuri por pdvi
 Dreptul la huncd;i la prcreclia socidld a nuncii 22t
reducerea duratei zilei de mrlrlci, reducerea ljmitei de versia standard pentru pensio-
nare, obligativitatea unor cgrtroale medicale sau de alti natui (ex- psihice) periodice
etc. Institutea unor mesuri speciale pentu persoanele care presteazi munci in conditii
deosebite sau speciale nu trebuie se afbcteze acestora salariul sau alte beneflcil ale
muncii (ex. durata concediului de odihnl anual od reducerea cuantumului pensiei).

Formarea profesionali este o necesitate peniru perfectionarea perrnanenti a

salarialilor 9i adaptarea lor la piala muncii. Societai,ea fiind in pemanenE schimbare, si
munca necesiti adaptare la noutaFle din domeniul tetnologic $i nu numai (ex. extin-
derea la scari largi a utilizd i computenrlui necesiti perfeclionarea profesionali a
angajalilor in utilizarea acestui mijloc modem de desfrsurare a muncii).

Durata zilei de mllncn este stabiliti in Constitulie ca fiind, in medie, 8 ore pe zi.
Aceasta este regula in materie. Constitulia las, posibilitatea stabilirii prin legi speciale
$i a unor derogari de la aceaste regula in cazuri speciale (ex. cazul pilotrilor de avion sau
al medicilor, polilistilor etc.). Cert este ci aceasta durati de 8 ore pe zi este o durati
maximn, iar legea instituie $i durate maxime ale timpului de lucm septdmenal (maxim
48 ore).

La muncl egalI, femeile au salariu egal cu birbafii este exprcsia egalitili in

drepturi a femeilor cu berbatii. in doctrina, s-a exprimat ideea cd de leee.fercnda
textul constitulional ar trebui str se refere la faptul ci,,i,l cazul muncii de valoare
egala" f'emeile au un salariu egal cu al birbalilor (lon Traian $tefinescu), avand in
vedere legislatia Uniunii Europene iD domeniu.

Dreptul la negocieri colective in materie de mrtrci $i caracterul obligatoriu

al conventiilor colective reprezinE instrumente de proteclie a salarialilor. $i la
nivelul Uniunii Europene, Carta drcpturilor tundamentale prevede in Titlul IV
intitulat ,,Solidaritatea" (aI1. 27-30) o serie de reguli cu privire la negociedle colec'
live de munca. Astfel, hrcrAtorii $i anga.jatoii sau organizatiile 1or au dreptul, in
conformitate cu dreptul Uniunii 9i cu legislatiile $j practicile nationale, de a negocia
Si de a incheia conventrii coleciive lanivelurile corespunzitome qi de a recurge, in caz
de conflicte de interese, la actriuni coleciive pentru aptuarea intereselor lor, inclusiv la
grevi. Lucrdtorilor sau reprezentaqilor acestora li se gararteazi, la nivelurile
corespunzitozue, infomarea si consultarea in timp util, in cazurile Fi in condiliile
prcvzute de dreptul Uniunii $i de legislaliile 9i practicile naliolrale. Orice lucritor
are dreptul la proteclie impotriva orictrrei concedieri nejustificate, in confomitate cu
dreptul Uniunii 9i cu legislaliile !i pmcticile nafionale.

Munca fo4at,i. Tot in cad.ul dreptului la muncA se inscrie $i proiecJia

dreptului la munce pdn interzicerea muncii fol'ate.
Munca fo4atd est€ definiti in actele intemationale ca
fiind acea munci sau serviciu care sunt cerute unei pe$oane sub ameni4area unei
pedepse $i pentru care persoana respectjvA nu s-a ofedt voluntar (Convenlia
Organizaliei Intemationale a Muncii impotriva muncii fo4ate dill 1929). Confom
aft. 42 din Constitutie, munca fo4ad este ilterzise. La nivelul Uriunii Europene,
Carta drepturilor lirndamentale prevede ln art. 15 interzicerea sclaviei Si a muncii
 222 Drcptu,ite ri libendtite saciot e.a onice
ri cuttutdte
fo4are in-viziunea cafiei, nimeni nu poate
ti tinut in sclavie sau in se,.oiruae. Nimeni
nu porte r'i ronsrran. \i erecrue./e o nruncJ
tolar;."u obrigaron<. l'fn.ria" ni)I"
rnxnc esrc ir(-/i. Dc a.crren.o. an. J2 . ( dnei .,"btk;;;;
;.;d,;;;; ,"" ;.];:;
" eopiilor <s c inrcr,/i\a Varsra lrinim de rlrc"Jm.e t" t;;;;"*,
celei tr care ccre"/a per,orcrr de '"r".;;; ;;;;;;
,(oia ,,a e ;;, ;,i;;;1";.: ;",:,:. ::;;:;:
normetor mar favo€bite rincritol sr c
a"cept li
"i,;.;;;;;:";#;:d;.;:.r:::li,llii" jii,'ijl,l,l#,iil,J'iilll
fe orol(jali impori\a c\plorri', economi.e .au a oric;rcr
pxne,ir pcricol \ccunlrlen. sdratJt(a. .t.r,,oirr..u r", ".;r,ir; :;; ;;;,":
l,rtr,,,lfr,.r.?'"ifl'lii
tc_ar puted comp-orritc edu..ala. Si al.c
p,<cun pactul inrcrna.ond, cu pr'\.rc ,3 *.r;",," ,";;r,i;;.
drepnrrrte rociate. ;;"";;.; .t :;l';;;i:
,dn. t, scu con\er(,'. penrru rparare- a.j*,ii"" .,.-,
riu.*ii;;'ilj;#,1:
(aft. 4) rnteric nunca fot1al]i

munci.lbrlar,i: a, a.rr\inrrle pe1 -u ndefr,rrrea ;ndaronri,or

.-il^l]i-
pllill
*.,)^"- "11:t1t* sr cere dcJrlsurdrc. pnr \ I tee.. i" io.t,',c..ro,a, arn
m.r re
,clgroase iau de con5lrnLi. b) ,nunc- r.r pcr.o"..
cr , ona,,,.rrlrrc. p.c.rr.; i, , ona:iii
norn le. rn N.ozda dL de enrie,1,.,tp Lbe;rjre c""dtt;;",r,
riT.o,iu .'.,'n de ca.ani ati oj. dc r.r peric.,. ;);i*";:; ;;:;'l';
.. ..,. ,'l"'r." ."i,. i."
obligariilc c:\.le nof-rgle .tdbir,le de Jegc ",..;rn

Sectiunea a 6_a. Dreptul la grevd

Art.43 din Constitufia Roneniei. Dreptut la grevn

rascr' ocrrou
" 1l'-i:lll:l: l: '*"
economrce sr socrcle 'p,,a,ed ,n'e,e'eror p o,e!Jnd,(,
{2t redea rrao,L) e (ondr,i.te
).t,,1 ete.\e.cr.dr:irr<. u. Jrepr. pre-un sl
ga,anli.lere..,aL a..e.J.J,ir
"...c,tor-.(rt,d.cpe tu
Notiun€. Drepflrl la grev; este !m drept lundamental adat
in sirdnsn
corelalie cu dreptul ta m nci. Creva poate
fi definita la
cea actilitate de incetare a h:cmlli,ln mod
organizar. de cere uo cotectiv de salariali -" -'-"u'"'*""
colectiv t'
si
in *"p"t o*r"-*
rc!endc.n n,ote.,onrre. econor ice,i *.i"i.. ci.,,',,,-,1;;,J .;'.:r;;:J .:i
nolr,rnea de., or,4i / col,, A J. nun,d.
Crer a -errrezrr-a d"ar r-..;,j;..;il;:
.: *"1 in -pur Lru, conrric co,ec ir d;;,;,;;
:l1l1i:
renomen
!: .i
tundr.. cdr Lrnui ,ocn,. DLr D rnc. de ,.a*. ,*,"f.,,.,"
;,.:; .:,J:;i:;
*. .l" ."i.i"",
mull mai larg, fiin{r considetui _is"-. . *.iJJ-p,i"-;il;;;Hii#i
:.:;i:, -" inccr.r-eJ rurru,ri. .a_. rmr ne anrflire,.," ii ."-." _,lnj,.
"".,r.,"
Titularii dreptului Ia $evi. Titutarii dreprului la grevd sunt satariatii. Numai
lor
ii se prevede drcptul t" g*"i_ C"f.tat"
eorli-(""ro_
la.al,) ""t -\*nl"I-;i;
g,.r,
nu bencticra,,.. de drenrLl ,,
pot cel Jnull. adopta.rle m,itoace de pror(r .n,.a.,., *,i.,r*rii a"L"","..
A\,;nd in \eoere n"n'" c,n,pt..*" . ,r,.p,utui t. pr.,, ,.il ;;.;;.;;. ;;;li:;l:
 Drcpnl de ptuprietdie pt^,atd 223

titularul dreptuhii la grevd $; beneficiarul acestui drept. Titularul dreptuiui ]a grevd

este toldeauna o persoane Galariatul), deoarece dreptul la grevd, ca drept tundaden-
tal, este un drept subiectiv. Beneficiarul dreptului la grevl nu poale li decAt o
colectivitate (ull grup de salariaji), deoarcce exercilarca acestui drcpt nu se poate face
decAt colectiv.

Scopul grevei. Scopul grevei este apfuarca unor interese profesionale,

economice gi sociale. orice alt scop a] unei greve esie
conside rt a i ilicit (ex. greve avAnd drept scop interese
politice plin rcvendiciri de ordin politic). Carla drepturilor tundamentale a Uniunii
Europene prevede cd lucratorjj $i angajatorii sau organizaliile 1or au dreptul. in
confomitate cu drcptul Uniunii $i cu legislaliile $i practicile l1alionale. de a negocia
ii de a inchcia convenlii colective la nivelurile corespunzitoarc gi de a recurge. in caz
de conflictc de interese, la acliuni colective pentru apirarea iniereselor lor, inclusiv l.t
grcvd. Aces! lucru ne arati cE greva este doar o nodalitate de realizare a scopudlor
prolesionale, economice $i sociale urmirite de salaiali. Salariatii pot acfiona ii altfbl
penlru atingerea obiectil'elor propuse (negocjeri, medieri, arbitraje, acliLui in
insianiele de judecati etc.).

Regimul juridic al grevei. Regimul juridic al grevei este r€glementat prin legi
speciale. Constitulia lasi la ialillrdinea legtuiiorului
stabiiirea condiliilor $i a lilnilclor exercitarii dreptului la
grevi. De asemenea, tot legea este cea care pr€vcdc $i garanliile necesare asiguririi
seniciilor esentiale pentru societate (ex. sctvicii medicale. de apdrare. de ordine
publice, de comunicatii, de salubritate elc.)- Ofeirea acestor garantii de cafe lege are
drept scop evitarea unor abuzuri din parlca celor care exe.cili dreptul la greve
(ex. oblinerea anumitor rcvendicnri prin $antaj). Asigurarea continuitefi oferirii unor
servicii publice este necesarl peniru tunctionarea in bune condilii a statului, avand in
vedere cd cetilenii plftesc taxe qi impozite pentru a benelicia de o serie d€ servicii
publice. De aceea, legea prevede anumite categorii de persoane care nu au dreptul la
grevi (ex. membdi activi ai annatei), dar gi asigurarea intr o anumid proporlie a
unor seNicii publice (ex. ser,,icii de apA, transporl, comunicatii, servicii medicale, de
aptuare, ordinc publica).

Sectiunea a 7-a. Dreptul de proprietate privati

Art.44 din Constitutia Romaniei. Dreptul de proprielate privala
(1) Dreptul de proFietate. precum ri creantele asuln statului. sunL gara!-
tatc. Conlirurul ii limitcle acesror drepturi snnt stabilite de lege.
(2) P.oprietarea privati esie garadata ti ocnrtitd in mod egxl de lege. tudi-
f€rent de litular. Cdnt€nii staini ti apatrizii pot dobandi drcptul de prcprietate
privata asupra terendlornunlai in condiliile rezultate dnr aderarea R otnnriei la
{JDiulca Europeda ti din alte tralate inienrationale la care Romania este parte.
pe baza de reclprocitaie, in condiliite lreldzule p r Lege orgaricn, precum 9i
priD mo$rcDirc legalh.
 221 Dteptutite ri tibertdtite
sociat-e.onani.e cutt rate
Si
a3) Nimeni nu poaie fi e\DroDhd
naD ,jt, Do!n,,, ,eei,. de u i,'|ra
e pubr:ca.
,r, {,"' i"",,i.. ,,,,:1:::,',.0:"'-':''|./r
cr d,c.",.praE0rra dernrPubrre
propnerJle pub'rc; "lri."lliod>r ** d're ma\u" de rrecerc nri' rn
;;il;';'::
' ";i; ;.",#:;il1:";,il,lH
ol," rcr,,.i _, a",r*
",;;
eu e,:c f
ti) pentr! lLrcrin de nteres o
osocEh
-u'"',r *.,"i p.o,'.*ir ,."'rii,,"j"l " : l'rsd'ia
:'':'(a .nLro',cd
po",e roroi
penh daunere ;,." :b
de desp;subi
" p,npn(,aru'
ahe daune ";iJ;"r';il;;:,":
rmpuraorre,uor,;;,:'-- " "'
*' cor{rucniror' p'e-; ;' p",r'.1
(6) Despngubirile prev4zuie
tn alj <, .e arJb,'e\
p,.p,,."^r,1" i"'.;;i;i:::"r:','' oe comLn
r1 orepnt ae prcpnerare ob_' . trgenF DnnJLsr"ie
^"'a.,
..,t',t,' ri
^'e,-., i,l"' *li"',;i :-:* -* rj-''iriro'|
a
p,:\ind D,o'ec',a
'-",i*'..p""i''r
r8r
t"'"Dropne,aruru,
r.g,'*;.br..;,il:'i*",n r*pecrare cehr'arre
,. c\erca a"u";-,,r-ltr,''"1'ioare I confi'carr'
LoDrDoirr se pre^rnd. cd'acrerur 1cr dt
f9) Bunuite desunate, foto,re
p", n
sa,,
*"r.*,. *,";-i"..ili;l;l::,i",,,*. .," infiacriun, on co1,.r,enr:i
Drepr u I de proprierare
.".:"r#,
"t i::.:.#i,l i",I"il"#,:fi ,i:,;.:::,,::i,
sociarDntrndn'asa er
n".11."1,1,i"iljj:T:: doM.*,;,"i.i."".i".l
i,"I"ij,".li.
br dorut. ambete *-a ,"r-r."*r-,'li'^ae teluri puremice: a) p,oprielarea.j
acrr'rnire ,'un.. i.oo.un1,
arepruiui ae p'oprier,iepft;;:;;"';".|t*rle sjltrneul
consrirure obieci *,i, a"""_.",i l,;11::".::-, dtir tjmp,,lui
"r l*"
p'op.i.Lareu,a
inremalional. er *Li in,;'rl]I''i. i"*'lt't la nrvel inrem. cdr
)i
consR"re.c a'.prur ""
a. p,o;ffil"i#:l
de docrmerr. inremdfionale
"a
inan. t- ca: ..orr pit,;"d;)";;;::,;i:
:::'e caJe
er'ari a D'eDturiror omLrru, pre\ede
,, a,,, ,,.,,,
e :": atur \,inptu .a' .i
,, p.,,"iri.;;,,";:;:;:,::"::'::: n dso, i?c

trtfi fr fil,f ;ffi rlr'*rm*#'{*ffi :.f iiliTl

an r.- il;;;# #;Hi^ill,,T*HlILff,,i;
care co,,acra
u uarne tn prorrierrk
drep,,
de u tbtosi.;e a,.t,,",,

xlf;t:i,itrilt.i"::i;i!ffi ;::';,:::iil;,^,;i:
i:ii.,:,:,#iii:::y..;'u::;;:;*iii;::i;:::,jii:
,,J::;lili;i:llT:ljj,:T;.*:::::i;:l:menraredproD,ieLi,i,,.ri,d,e nL,i,a

;iil;']#f.1*tffii,:];5r',"ffi ili'*il-,*i,t:,#
 DieplLlJ, tropi t.talt ri i . 2)5

Obiectul dreptului de Textul conslitt{ioral }orbesie dcspre dreptul de proprie

proprietate. ta1c, precun ii de creanlele asupra statului, care srllrt
garantale. Prin noliunea de ,,prq,-rcldte,, se are ir vedere
orice bun aflat iD propricratea unei persoane, chiar $i
acele bunuri penhx care persoana are o,,rp,?i?r/d legilir?r7,,de a obline fotosjnla lui
elcctivi (ex. speranla valorificirii unui bun j^n baza unui certificat de urbanisrrr). in
privinta creanlelor. acestea. pentnL a li garantate, trebuie si fie recunoscute. sa fie ccte
Si exigibile (cx. o hoiarArc judecaloreasci de dcspaeubire din partea srarutui intri in
sfclrr dreptului de propdetate gara tal).

Titularii dreptului de Titularul dreptului de proprietat€ poate li ar6t persoana

Proprietate. fizicd, cat Si pcrsoana juridlci Texrul constitulional pre
\rcde cA propdclatea privati esre garantalA 9i ocroriri in
niod egal de lege. indiferent dc titular. DacA pand in 1989
proprielatea sutu[Li era garanlaii ii ocrolilA diferit fala de proprietarea privatn,
legiuitonrl constituant din 1990 a inFles se gamnreze ii sA ocroteasce in mod idenric
cele doua tipud de proprietate. Acesl pincipiu a] garanttuii egale a cetor doui dpuri de
proprierate nu este o noutate peniru legislalia romand. gi irainle de 1945, tegjstalia
romana prevedea acelea$i reguli in natede de proprietatc.

Dupi reljzuirea collstitulionald din 2003, au fost iniroduse noi reguji cu pdvire ta
dreptul de prcprieiate al cetirenilor srriini $i apalizi. Asifel, se prevede ca cetelenil
straini $i aparizii pot dobandi drepul de proprierale privati asupra terenurilor numai in
condjliile rezullate din ader ea Ronaniei Ia Uniunea Europeani $i din alre tratare
intemalionale la care Itomaria esre parte, pe bazi de reciprocilare, in condjliile prevd
zxte prjn lege organica- precum $i prir mogtenire legald. Este o precizare noua necesari
a'"-d r,,(de-e."1 ..-. rlon Jn e de. trerno- r.r l n.-1 ; t Uroo(ne carc dcLc,min;
Jp'."e I or -r!-li ,.rr. rn e(a
. !( pr \e{c,ub;.d"." uru- d-epr_, pe,.ru
cedlenii UniLrnii Euopene. Lcgea nr. 112/'2005 privjnd dobindnea dreDlului de
nr.o rerd e \r \Jl; d. rD a le-en. ilor ue cat-..Jerr.e.ii .rcj I \ . no r/r. p-e. unl )r ae
citrc persoarelc juridice srijne vl.c $i deraliaTi toate corldiliile fi hnjlete dobAndirii
dreptului de proprietare in Rominia de ciire cerilcnii sfejni ap3irizi.
9i

Sarcinile proprictsrului. Orice drcpt trebuie cxercirat ir limirele sale asifel incar
sa nu se adusi atingcre dreprudtor celorlatli paficipanli
td aponlct.r dc. D( rcee". t
cn dreptul de proprieralc oblgn ]a respecrarca sarciritor privird "r.r,ru,
" preci.,e-,"
proteclia mcdiuLui ti
asigurarea bunei veciritn(i, precun ;ii la respcctarea coLorlalte sarcini care, potriv;r
legii sau obiceiuhri. revin proprietarului. Daci ir privinla sarcinltor privin{l proreclia
nediului i'i asigurarca bunei vecirrrali tucmrije ru par a pune probteme. deoarece
multe din rceste sarcini sunt cunoscurc, in privinta celorlalte sarcini ce rev uro_
f ie ar,l ri. poln. i e! .JJ n-rrc L r . r. .. : nc(e. ; anLrr e Trerr,,J . l.lp- mLl
rend, sarclnlle legalc ale propderaruhj rebuie ciurate trr legiie spcciale
iri!ind
pmprietatea (cx. sarcini legale pot fi consjderare servirulile prcvdzure de uneG le-qj)
In a] doilea dnd, sarcinile ce dcrivi din obicei t tocului srLnt jrreu de idenrifiJai.
 226 D/e?t tite,i tihe dfite,a.ntt ctor.nice
si.4ttrnte
de^arec< nre.'p.rn un rr.rmc.roie.r!r.m nnrnc.red(,o(-t prop".e,jtir
,rp.,,e,eo dnumi,.f tnfc ., prop, re.arurui Dc xccee
;"-;;;: "1.-,_
"<b ,,e aren,
,. inindl \e cun, de dreptu,,re .. r,",,,i;.:,r; ;:;,;,' ; ililit;
,ilil,,l"'...,. ";'"
Carantiile ofcrile dreprului pe rLrLr u -..,t.. ornletar( si g. .anErc , d-ep[lu,de
de proprietate. etrle ld\atd...",, ,,,'-
nruDlr-
".,,n,,.
o_.:;;;r;"T;,.
{cc.rr garrnl,r fr \e\( eo r,.
".ro,,""
pr cLar,r de c.r( reJe. ..rd ,*.,,,
,t :.;*.;;;:;
o" , i,"r"i,",JOil,l*,
nropncl.tii: :r.rirurre-.rnor co"d rr .pe(.dr. de <\nroD rere .r
rn(i proprie.,tr: inre,,iccrea n" ,ondr-.,. o< ;;.,;;,-;;::l
r, '".,,,,i;."
"."^_;,;, i. ;.;; ;; ;':,;.i
a) Egala ocrotire )i grrantarc a proprietdFi
de c:ine tegc. inditerent de
^ *,*.1",", rcp, ru:(gd ,, . ,;;"i,;, r;l;""r;;,;1;
titular
:::,:)::.j , in orerrur

:;:;:,:x"titilt.,f :;ii iJillll, .tllil.Lti*i. * ;. nf;;,';

";.'
..b) lnviolahilitarea proprietriii prirate. _qc*u; .r:u",.n,,,.; .e.c.e dr- drsno_
/rl ,te connrn .ora,e rle an. ttb. tn\io,abi,rdrca
aa e\prcse ure,o.*.,, o*
decLrratile a propneraiij pri\rte. deoare.F
.. g","",,io..,".,;;il;,::::::..:;,.1,1",'.::o,i::l;l'",,," D,a e\ . en d
-,r.
ct rnsrrruirea unor conditji sDeciate.i,
p'a'"'u1i. r.p-i;;;'.::::ffi [:::.:Tli:'l 1,li.f,';:T: :J',:':fi:;
J"1r
lli: ::.'#iil"'" I ::::-l-i:li :"ili .! , t" " n"u,*i .1,1. ,'.r n"i,"ii. .l
I;:;";:;T5;J;.:;",JTJ,'j11 ra \e\(-e n..ud'Lac
moo \a
i..,..1,'l".ce
srncl timi.are sr dere,,-inJre de lepe. Lrn,
'egLlilc inninrrle pc rru eto-op'iei. .r'
a,u-a,,. p,.p,i.,,,,i",;;,.;.i:;,_'il"".:;;fi l'.liiliJ."1l,i".,l;ll
"
LorJedui.a s.?'u \:lrr oir.ti.lllle o rrituJui {rn.r ll:,.]i
IL,,(.cnn"la\irtocai.rnruncricne
necesitatea utitititii pr$tjce rle intcres
rarioir
erp.oprcr r,, ;;:l ; ;
r/,ce
il,;, ;il;
; ::l ;1 :::.
jurdi(e. p.o.edura erproprieriI preqrrp, , ( ,na, *u.,. ;ll;l.llfl:{i:l
;i::::,:
,.au
a) dec,dr]lca.rrjtiratii pubtrc( hr ., p.-"io.",r*"
;..,
proptietan,ui. negociered e,..,:
ri"ur prq".€aruarc.rpr^pr,.,,r 1.'. ";,.,
., lrrrftruj er..(t:! ,, r, ..,", .,".
e\proprjat la elpropriaror Tortleauna.
eroro,
'e
""**num'i
r"ce cu dreapr; si p"1l^
rdorr. derp;gubire.'De.prrrur".".. ea
a ounu,ui e, propr a
o;:;;*; ;,'.1,; -5;:,;T;
ir."-",| -"ea
transferarea Fupfletslij bunuhLr
:il"'i:::'";'::.. if" I ii:-i:
de ia cxmo
.
"g*, "."d,'"",. "...p;;; # ;:;:i;i.lfii^:l:; :l,i';:::li:ff ,:l;
DroDrelare n,i\ar in prnprie le pub.ca. in prrr,.o
r"r".l.u.r,r,"rrirl ',,i"i
propriereF Con.rrtulr. pre,eac,a p.-.u .uc-ar:
de .
publjc.,oonre tot^., .,rbso,u ori.rrer
n,op.,e.iri".r ;.;J.i';r;,
ll . :, ;; ;..1
;i::
p,opn<rd-Lt Denrru daurete aj,s.i
::.D5sxb. penrru sotutui. """
0r"",",:ii", .", ."i"*.,-il,l
",it,"
Drccumrr rl,cddune i.rp,r'1b:re duofi .ri Ac;a.rr
rerur ".Srr, lir,,;;,"",i#
nLrblic al bos6t.
ror jnre-c.
dc prhr,c ate .Lb,., uJu
or;r;r;'; ;": i, ;,
 Lihe dtea ecanani.a 221

Corstitulie- lolosirea subsolului unei proprietili poate lacc numai daci autoritalea
se
publicd a statului lacc dovada ci lucrerile ce trcbuie efectuate sunt de interes general;
d) lnterzicerea nafionalizirii reprczinti o garaniie elbclive a &eptului de
proprietate. Nationalizarea reprezinti lrecerea silid in proprjelaiea stalului a unor
bunuri (terenuri sau cladii) firi plata u ei despagubiri echivalente Nalionalizarea
esle cea mei severi fbn1li de deposcdare a unui proprielar de proprietatea sa $i
nalionalizarea. ca $i exproprierea, reprezintar o fonne de dobendire a proprielilil de
calre stat. Constitulia Ronaniei prevede ci sunt interzise nationalizarea sau orice alte
mdsuri de trecere siliti in proprielate publici a unor bunuri pe baza aparienentei
sociale, etnicc, religioase, politice sau de a1ld ratura discri inatorie a titularilor' Din
redactarca textului se poale observa cA legiuitorul roman a avut in vedere doar
interzicerea naiionalizdrii unor propiedti private :in funclie de apartenenla propd
etarului la o anunlite chsd socialA, etnie. religie, poLiticA etc Texlul constitutional nu
exclude in totalitate nalionalizarea. Uneori csie posibili nalionalizarea in mpo11urile
intemalionalc dintre s!a!e, pentru reglarea tapofiuilorjuridice dintre cle cu plivire la
unele bunuri (ex. nalionalizarca bunuilor proprietate pdvati a unui stat detinute
intr-un alt slat ca unnare a nepiilji unor datorii care acest slat);
e) Imposibilitatea confiscirii averii dobandite in mod licit Constitutia illsti
hrie prez mlia dobendirii licite a averii Accasta este o prezumlie legald relativn'
ileoaiece daci se dove<1este ca bunurile au fosi dobAndite ir mod ilicit, ele pot fi
confiscate. Ac€asti confiscare nlr se poale face decit in condiliiLe $i lilnitele
previ-
zute dc lege (ex. h baza unei hotirari judecatore$ti de conhscare a bunurilor)
Prezumta ;aracterului lici! al dobandifi bunu lor tunclioneaz: si in cazul bunurilor
folosite sau rezultate din inlractiuni ori contravenlii Acestc bunud pot fi confiscate
numai in condiliile legii (ex. nurnai dupl remancrea definitivd a holnrarii
judecito-
re$ti de condannare a unei persoane pentru sAvar$irea unei infracliuni in care s-3u
lbiosit sau din care au rezultat bunudle confiscare) Averea dobandih licit nu poate fi
confiscati. Esie sarcina autorildtilor statului si demonsireze caracterul ilicit al
bunurilor pentru care se cere confiscar€a

Sectiunea a 8-a. Libertatea economici

\rr.45 din Conrriru(ia Rominiei l endrJd (co' ^r'c

Accesul liber al peNornei la o activilale econonici. libera iniliatira ti
e.crcnd<a r' eJo d '_ ,o10rlIlc lc:i .u, I fdra r. e

Cofltinutul lib€rtifii Libertatea economici a fost introdusi in Constilttiia

economice, Romaniei ca drept lindamental cu ocazia revizuirii din
anul 2003. Libertatea economicd reprezinti o noliune
complcxi aflati in sransi legilffe cu teoriile econo
niice ai cu doctrineie politice. Liberlatea econonica trebuie interpretaii. de
asemenea. in stransd corelatie cu drepttl de proprietate lnpofiarfa deosebitA a
acestui drept a licut ca ea sA se reg5seasca $i in docLunentejuridice irtemationale, nu
numai in constitutiile nalionale (ex. art 27 din Constitulia Elvetiei; a . 38 dir
Constitulia Spaniei: art- 41 dir Constilulia Italiei sau art 6 din Constitulia
 228 Drepturile ti Libefidlile social'econohice li dlt tule
Germaniei). Astfel, Cana drepturilor ftndameniale a Uniunii Ewopene prevede in
16 ci' ,Libefiatea de a desfisura o activitate comerciald este rccnloscutd tn
^tt.
cotlfurnitate c dreptul Uhiutlii ti cu legislaliile ;i pftcticib naliondle"

Nofiune. Constihrlia nu de o definilie a libetilii economice. Ea

doar se limiteazi a face precizarea ca accesul liber a]
pe$oanej la o activitate economici, libefa iniliativi $i
exercitarea acestora in conditriile legii sunt garantate. Libefatea economice presupune
insa inceperea unei activitili economice $i desfbqwarea de fapte de come4 intr-un
mediu concurenlial. in ceea ce prive$te activitatea economicd, Ordonanla de urgentri a
Guvemuluinr.4.1/2008define$teactivitateaeconomi'cidrcplacea,acltuitatecuscap
lucrativ, cansLand in prorlucerea, adninistrarca o instrdi arca de bu ui sau in
prestarca de senicii". Referitor la faptele de come4, doctrina crmoa$te mai multe
definitrii din perspectiva mai multor teorii (ex. teoria speculatiei, teoria circulaliei' teoria
intreprinderii etc.), inse ele poi fi definiie ca acte ce realizeazd o interpunere in
circulalia bunurilor, efectuati cu intenlia de a oblile anumite beneficii salr profit
(Stanciu Cdrpenaru). Important penlrx activitalea de come4 esle asigumrea unui mediu
corcuenlial. Concrlrenia este denunirea dati relaliilor dintre cei care aclioneaze pe
aceea$j piati pen1l1r rcalizarea propriilor interese in conditii de libertate economica

Prin natura sa, libertatea economica este ur drept fundamenlal- Prin conlinut,
libe(atea economicd presupune analiza unui cadru care excede sferele juddicului'
fiind deopotrive ull conceptjuridic, economic, social $i politic. Libertatea economicd
reprezinti condilia realiznrii celorlalte drepturi fundamentale precum dreptul 1a viati,
la un nivel de trai decent, dreptul ia sdnetate, la educalie, la cultura etc

Secliunea a 9-a. Dreptul la mottenire

Art. 46 dir Cotrstitutia RomaDiei. Drepnrl la mo$tcnire

DrepluL la mo$enire este garantat.

Colfinutul dreptului la Dreptul la moqlenire este un drept fundamental slrdns

mo$tenire. legat de dreptul de proprietate, deoarece prin moqienire se
intelege transmiterea patrimoniutui unei persoane fizice
decedate catre unul sau mai multe subiecte de &eptl
peNoane fizice, juridice sau stj]t. L.tto sensu, mo$tenirea 1nai esie denumitA 9i
rrcce.ri&re. numai cd succesiunea se refed la orice transmisiune patrimoniall, intre vii
sau pennu cauzd de moarte, cu lidu llniversal sau cu titlu particular, inte persoane
fizice sau persoane jxridice. Astfel, mo$enirea este una din fonnele succesiunii
deoarece se relera :lricr doar la ransmilerea parimoniului unei per"o"re fi/ice in
doctrha, s a spus ci drcptul la mottenire reprezinti un corolar necesar al dreptului de
proprietate, dar sejustifica $i pin indatoridle care se nasc htre membrii acelei celule
sociale care este familia (Mihai Eliescu)- Dreptul la moqtenire ii dreptul de proprietate
sunt intr-o $anse rclalie avand in vedere cd dreptul de Foprielat€ constituie
 DrcPtu|lau ivel de tai decellt 229

modurile de
frmdamentul mo$tenirii, iar mostenirea reprezinttr, b rendul ei, unul dintre
dobandire a proprietnlii
Datorita importanlei prabtice a mo$tenirii' acest drept este reglemertat atet 1a
nivel constitulional, cdi 9i prin acte intemalionale Astfel' la nivelul Uniunii
care consacr[
Europene, Carta drepturilor funalamentale are un a(icol special, art' 17,
dreorul la mo>ten're rn c"drul dreprului de oroprielale arlvrd ca Otie pPt'ad d
lav nnTtenitc
drc drcptLt dr a tlPlin" n froprPnte d" a loto'| de a d|'pu e )i dc
d
bunufite pe carc le-a clabAndit in mod legal".

Constitulia Romaniei se limiteaze doat la a preciza cA dreptul la moitenjre

este
inseaFra ace'l drept apdniDe oeopolri\i arjl
erran'u'. feh.;nA n,c:o preci,'arc. ca
pcnrru a'no'lenr suDlcele
i.iu,.n;ro.- clj' s.ai.'ror ii apatri/ilor Condi{iile ceru!e
"i
precizon rn legile sub.ecrenti Con'titutier' A'tfel in legi'larie se preci/ea75 ci
nenLru r mosl;nl cunl recesare douA condirii: cdpacildle \uccecoral; lr
vocalre
pe'soani cale
l.ccesorala. Conrorm CodLlt,i ci\il. are caDacila(e succesoralil orice
toaiqtO la data deschideii moqtenirii Vocalia succesomli
inseanmA
"*i.ta
chemarea la mostenire a unei persoane
noilenirea
Uardrriile dreptului la mollenLre priveqc toare lormele no)lenini: drdl
Le\ru1 consrirulional
hgrla,.;r r' p. i.n ln .locrrina
' a consrderal ca
'.',"t.n*r'
de garanljile dreptului la mostenire, are in vedere protejarea
"t-o*i
rnrinrchnl,
"*ut,"5r ab.;ra(le a oricarei persoane de a dobandi o mosleniJc dar )i
"anisenerale
prolejea/5
o'rentul la Jmorrenrre delo e\icrenr; (flaviu' Baia'' Pracric Constrru\ia
g..*rr. pi atsr.acu a oricdrei persoane de a dobendr o molrenrrc )i
"piirJi*"
gxranrea/a dreptul la o 'no)re'lire deia e\.clenr'

Sectiunea a 10-a. Dreptul la un nivel de trai decent

Art.4? din Constitutit Romeniei. N ivelul dc trai

(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare econolnica 9i de protcclie
socialA. .le natLrrn sa asigure cctelen;lor un nivel de rrai decent
rll l.erarer.i du d-epru l, pcnsre la colcediu de md enrlar( plirir' lr
di.nn,J redi.rr;,r un,;, lcsar /'e Je'd la rlurotJeroraj ) lJ dlr( lonc
au dreptul
de asisx$ri sociaLe publice sau privaie, prelazute de lege CelSlenii
ti 1a nnsuri dc asistenll sociah, potrivit legii

Notiune. Dreprul la un nivel de trai decenl e'le u'l drepr intr.rl

rn catalogul dreprurilor tundamenlale rnull mar drliu
decat celelalte dreptui, deoarece conlinutul sAu com_
n,e\ necesiLa un anumit \radru de de/\olLrre pe care slarele lrebuie cd il aLinga
'oreoLrl la un mrel d< uai deJenr imphca condrlri de nai fie in
'elonabile care 'a
posibilitatea oricerei persoane de a
coniinud ameliorare. Tot traiul decent inseamni $i
a\ea acce. ld rrrra. tmbr;camrnle,'ocuin\a. penlru asiglrarea unei rietr demnc O
definrl,e e\acl, a dreplului la un ni\elcle trai decenl e\le greu dc oal a\and i'l !edere
ce acest drept are un conlinut diferit de la FrA la FIa, in func1ie de dezvoltarea
(ex intr_o
economici, iocialn. potitici, religioasi sau de alt6 natura a Frii respective
 llt) Dt-p.t-... .t:L./.n.... ."1 " p,.^n: y ..t. rd.
Fra in care apa potabilS este o problemi. dreptul Ia un nivet dc trai decenr inseamnn.
in primul rand, asigurarca zi de zi a apei necesare traiului).

Reglementare ju dictr, Impor1anla tot mai mare pc care o are acest drcpt pentru
viala oamenilor a determinat organismele intenutionale
A ia nisuri penL"u inscrierea acestui drcpi, in diverse
fom1e, in aciele juridicc internalionate referitoare ta drephrrite omului. Asttel. in
Decialalia Universah a Drepturilor Omului. in ari.25, se prevede cA orice om are
dreptul la un nivel de lrai care si-i asigure sdnitatea ti bunistarea tui si familiei sate.
cuprinztud lrana, imblicenlirtea, locuinia, nurijirea mecjicali, precum ii serviciile
sociale necesare. El arc dreprul la asigurare in caz de $omai, boal;. invaliditate. vAdu_
vie, bitranele sau in celelalte cazuri de pierdere a niitoacetor de subzisrcnti. in urma
uno. rinl)rqlr .xrr rdeperd(,re de \o.rk.d. De a\(r '(re". a . ll oin p.cL-t inLern-rio
IJI .ete-ior L dreprur.(.oJdle. eco.romr.e ): cullLrre -erunoble ri-epn l ,riclrei
persoane Ia un nivel de Lrai suficienl pentu ea insdsi ii familia sa. inclusiv brani.
Irorrcar inre ). lucJinl; .uli. enr( pre.r - 1i ,a n ourar;r rc c,, rrnr; a .or.Jir lor
sale de existcrF. Pentu realizarea acesror deziderate statcie trebuie sd ia mis ri
polivite penlru a asigur" realizarea acestui drept rccunosc in acest scop imporranla
esenliali a rmei coopereri irremationalc tiber consimlile.
'i
La nivelul Uniunii guropene, Cafa drcpturitor tundamentate a Udunii Europene
rcglementeazi in doun aficole diicrire (art. 25 $i ar. l4) etemenrete &eptului ta un
nivel de trai decent sub fonna drcpturilor perso.netor in varstd ,i a dreptului la
secudtate socialS ii asistcnli socialn. Astfel, Uniunea recunoaqte
$l respect; dreptul
persoanelor in vanti de a duce o viald demni
Si independcnri fi de a pafticipa ta
viata sociati $i culturala. Uniunea rccunoa$te li respecti dreptul de acces la
prestaliile de securitare sociald $i la serviciile sociale ca.re acordi proteclic in caz
de
maternitate, boali, accidenr d€ munca, dcpendenf de alte persoane sau batraneF.
prc(r-\i rn cdl de p,crJe-e d lo.u u de rrr IL;. i- ,onto-ni i.c (. ro-rcl. ,laoil;.e
de dreptul Uniunii $i dc legistaiiile fi practicile nalionate_ Orice persoane carc are
resedinla qi se deplaseaza in mod tegat in cadrut Uniunii are dreprul la prestatii de
recuri.ae.ocia; )r b a\ontaJe cn.i1(. I, ronloiritirr cI dren.rt t,niunii i,cL
legislaliile $i pmcticile nationale. peniru a combate marginalizarei sociala si saincia,
Uniu1re3 recunoa$te $i rcspecfi dreptul la asistenii sociah
fi la asisrenF in ceea ce
priveqte locuinla, destinate si asigure o viald demni tlturor celor care nu disoun de
_e.ur.e.r.fcrene.:n.ontbn rta< cr. Fo.rnele.t"brl
e de dr(ptu tqr .rii )i ae
legislaliile fipracticile nalionale.

Dreptul la un nivcl de rrai decenr este un drept poziriv. avand in vedere cd starul
a-e ooli8dria nr doi-d( .er"trlrre dc ti a n. t;(e
.linrc de rJ u,r a inc.-t,1 acet
drepi, ci, din contri, staiul treb ie si se ilnptice acriv pentru ca dreptut 1a un nilcl de
tmi decent se poati fi garantat tuluror persoanelor. De aceca, textul constirulional
vorbe$te despre obligalia statului de a lua misuri de dezvollare economic;
$i de
proteclie sociali, dc naturI sit asigurc cetitenilor un nivel de trai decenr.
 Dreptul ld cdsLltari. ti dreptul.le airteneid a fanilir 231

Continutul dreptului la un
Continrtul dreplului la un nivel de trai decent are in
nivel de trai decent. vedere dreptul ]a pensie, la concediu de rnarcmitate
'pldtir. la asistenti niedicald in unialile sanitare de slalj
la ajutor de iomaj $i ]a alte fonne de asigrrr5ri sociale
publioe sau private. prel,azute de lege. la mnsuri dc asistenF sociali. Continutul
dreptului la un nivel de lrai decent privefte, in special, asiguririle sociale $i m:surile
de asistenli sociali pc care statul trebuie sd le acorde cetilenilor sii. Asrfel,
asigrririle sociale cupdnd asigurarea de sindtate, presraliile de maremirate, ajutorul
de deces. dreptul ]a pensie, drepturile acordate unor categorii speciale precum vete-
ranii de rnzboi, viduvclor. fottilor detinuli politici etc. Asistenla sociala este
reprezentati de un ansamblu dc masuri care vizeazi aiutoare bine$ii acordate
peAoanelor care au nevoie in vedelea incluziunii lor sociale: ajutoare de incalzire.
ajutoare pentru hrani. alocatii pentru pcrsoano cu haudicap, institujii de asistenF
pcntu adulli etc. Statul este cel care trebuie sA ia toale masurile astfel incat ajutoarele
sa ajungi la cei care au nevoie cu adevirat de e]e. Jdenlificare celor care au nevoie de
ajulor peniru a nu fi narginalizali sau exch$i $cial cslc o obligalie a statului pdr
serviciilc sale sociale.

Asigurarea unui lrai decen! pentru populalia unei liri inseamni ii atingerea unui
arunit grad de civilizatie $i dezvollarc in mnsura si asigure individului o dezvoltare
annonioasA $i o bitraneF decenti. Pentru asigurarea aceslor deziderate este revoie
insi de solidaritate inlr! indivizi. De aceea, dreptul la un nivel de lraj decolt poate fi
considerat iiun drept de solidaritate al indivizilor.

Sectiunea a ll-a. Dreptul la cisitorie ti dreptul de a

intemeia o familie

Art.:18 din Constitutia Romeniei. Farilia

(1) lanilia se r^hremeiazn !c cisdroria liber consnrfta irtre soti, pc
cgalitalea aceslor! ti pc drcptul ti indatorirea lirin(iLor dc a asigura cregerea.
educalia $i instruirca copiilor.
ii
{2) condiliile de r'ncLrcierc. de desfacere de nuiilaie a cnsatoriei se
stabllesc p.in legc. Cnsaioria religioasa poate fi cclcbrati numai dupA cAsAloria
ci!il.].
(3) Coliii di! lfda cisiloriei smr egali in fala lcsii cu cei din cisdtone.

Conlinrtul dreptului la inca dir cele mai lechi timpuri, falnilia a avul un rol
ci\Alorie. rrnpurlnr ir.oci(rarc i. ri,,une1 lui qfl.totel n
Grecia antici, familia reprezcnla nucleul elenentar al
societAlji, avand o tunctie econonic5 impofianti.
Fanilio eite Lea carc nntribuie la dezyoharca ?roprietdtii prirate liin,:l dircct
i teresdtd in cansoltular.a propietdlit sp]unea Aristotei. gi tot el obseNa ci familia
esle prima treapti de asociere a oamenilor.

Datoriti impoftanlei familjci pentrx societaie, acLelc juridice interne $i i ema-

tionale au rcglementat proteclia ii gamntarea acesteia. Astfel, Declaralia Universali a
 232 Drcptuile ii libeftirlile socidl-ecokoni.e ti cuttwdte
Drepturilor Omului in art- 16 si 25 prevede cd familia consrituie etementul nahrnt si
ftndamental al societdjii $i are dreprut ta ocrotire din partea societaii
5i a starulu'i.
Incepand de la implinirea vetsrei tegale, birbalut Fi fem;ia. tiri nicio restrictie ;n ce
0Il!e\re rasa. n"liondlildlea \"Lr relig d. d" dreorul de a se cA,;lori de
ri " interneia o
familie. Ei au &eptxri egale la contractarea cisitoriei. in decrmul casftoriei sj la
deslacerea ei. (;sarord nr podre ti incheiala decal (u cons mlAmdnlLl l,ber
1i dep rn al
viitorilor soti. Mana $i copilul au drephrl ta ajutor $i ocroiire deosebite. Toi copiii, fie
cd sunt nisculi in cadrul unei cAsdtorii sau in afara acesteia. se bucur, de aceeasi
prcrecrre rociald. De a\emerer. pactu llemar onal cu on!ire la
oreprurilc ..,\ile ),
polirice, in art. 24 5i 25, consideri familia drept elementut natural
9i fundamental al
societnui $i al slatului. Dreprut de a se crsetori qi de a intemeia o familie este
recunoscut birbatului fi femeii, incepand de h varsra nubih. Nicio cdsitorie nu
va
putea fi incheiati fbrtr consimFmend liber
$i deptin at viitorilor soli. Orice copil, fira
nicio discriminare intemeiad pe rase, cutoare, sex, limbd, religie, origine nalionali
sau
'ocirli arere.ar na>rere. are drepru d-n paneJ finiliei .c.c. i .oc,cratii ;i i \utului la
masurile de ocrotire pe carc le cere condilia de minor. Orice copil trebuie sA fie
inregistrat imediat dupd na$tere $i sd aibi un nume

La nivel european, Conventria pentru apdrarea dreprurilor a tibe(ililor tunda_

$i
nentale, il1 afi- 12 9i in Protocolu] nr. 7 Ia Convenlie stabile$te ci inceperd cu varsta
stabiliti prin tege, barbatul $i femeia au dreptut de a se cesdtori si d; a intemeia o
!milie..ontori legis rlr(i ralionale.e rcglemer'ca,/j e\crcjldre" rcestui drepl. 5ol i
se,bucurd de egalitate in drepturi $i in responsabilitA! cu cnacrer civit, inire ei in
$i
relaliile cu copiii lor in ceea ce prive$re cisitoria, pe durara cisiroriei qi cu priieiul
desfacerii acesteia. De asemenea, Ca(a drepturilor lundamentale a Uniunii Europene
prevede in aft. 9 ci dreplul la cAsitorie
Si dreprul de a futemeia o lamilie sunt
garanlate in confomitate cu legile inteme care reglementeazi exercitarea
acestor
drepturi.

Se poate observa, aSadar, o gami hrgi de acte juridice care reglementeazi

$i
garanteaza dreptul oricirei persoane de a se cisitod qi de
a_si intemeia o familie.
Drepru la c;.arurie >r drcptu. or,c;-ci perronnedea.i.i,tenerdo,ajrilieesler.r
dr(or tundamel al ce tace na.le d,n pnma gcne-a,ie u( drellufi | | (sre un drepr
social prin conlinutul sdu avend in vederc numarul mare al desrinatarilor sai.
Ac;t
drept se bazeazi pe careva principii, dupd cum unneaza:

Pdntipii aplicabile in a) Libertatea cisitoriei are in vcdere consimrimAnhrl

cesitorie. troe, at (eto- dui .oicu p ,ire
" irc\ereiea uncr
ceselorii. Exprimarea publici a acestui consilntamant
5te rec(.ar pen!,1r ca inche.(red uner cesalorii repr<_
,,ind un acl de oroine olblic;. De aceca. ld rcne,ere, urei ca.atnrt e.re
doar de pre/cnLa ceiur do. \ii,o1 sori. cr si d uno- persoane carc ca "croie ru
5e co1sl.ruie
manori ar e\p m;r'pubrcc a con.rmramdrrulur ia.a,a.oric r cetoj
doi roli.
(on.ir larnintu. la c;qJrur:e lfebuie sa aib; la ba,,A relal.r de ordrr personat, Je
afecllune reciproci intre soli, sA fie dat personal, nevlciat qi constatat public
de
ofilerul de stare civila.
 P/atectia .opiilor si a tinaibr 233
Curdrl
,r(Ec. q<rrer.le^d( irLneie.c, de desLccrc >r de nu,i.at( a crsdtonei \e.rabilc.c pnn
rn ccea cc pnve:te;n(heicred uner caraton..'egea pre\ede
ca penm i
putea fi rncleraLa rn rnou lepal..Lrjl nece.d-c irdeplinirer
un"aroa<io" cond,r-r:
ar irdeplinrre" \ars er -rarnmonra,e, t8 ani lrdr p(rrL
b;,b"u.;;i.j;;,-,,_..;:;"'i,.
b) co-runrc4rea r((in.o(i a sLarii de s6nardte a arnbrlor
soti; ct acoidarea con.imta.
mantului liber si in mod public la cdsdrorie ale *tre amtrii
sog; aj afit..,rt"-J. .1"
inrre cer doi .oli: er tinsa i-npcd.menlutfli cr nnr re L
argajarea urui" ai" i"r,-;",,'"
dlra,L;\ar,rde: t) tip.c i-lp(dimcnrutLr cr. pr rr rre t.r .rarca"dc
rrudenre.duecra .au oina
r.rd;;,;; ,, ,;;ii". ..;
h gradlt pdrl. ir (a,. t(etei (otarcrater: gr tip,a rmp(di_
T:l:l,l :: ':,"t , 9 " (e
I lrn\a r-rpellmenlelo.
adopr e: hi deptrn.nr<d racutr;(i,or nin!a,e"a .i,irr,"."r,,
rc/ul.A orn nrrela. in
orir,nla derfacerr cesarJfiei 5au a
anuldrii, legea impune, de asenrenea, o serie de conAiqitn
foncli" a. faptui aa.e aiD
cisitorie au rezultat copii sau nu.
Textul constitulional instituie in ceea ce prive$te incheierea
cisitoriei regula
cnnlorm (areia casaloria rcligioaca po"le f c<lehra!a numar
dupr c;,aroria c.ila.
Dra punct Je \cdere iega . doar c.ts.itnaa ci\ itA produce (kte jLr
dice. ( ;saloria
religioasa rL produ(e e ccrejrurdice. (r Lind -ai degraba -e,^rtLarut urditiei (resrine:
b) Egalitarea.odjor rcDre.,il.a ur alr princjpiu;t dreplLtui tr.a.;.ri;.
_
lea se man.lerS oe mdr mL.re ntlnLri. rn ceed ce priretre inchc.erea
ilrrii,;
ca.aiorrei,
relaliile personale ii patrimoniate dinrre soli, mpofiunt; dintre pdri{i
$i copii;ic.;---'
c) Dreprurite !i obtigatiite pnrinte$ti rn ..", .. p-,,.5,..r.5,.i.o.
eaucalia yi
in.rruirea rop..lo' se ba,/ea,/;j lotdeaLra ne rntere\u. 5upenor
a, copilulur. A;b
pa|nr, aL rrdalofl-ca epalj de a asigrm buna\L2r<c maleriaJd.r
\pirrruilij a cnpirlor
crc),erii )i edlcdtiei acesrora. prin reorezenrarea q6p.,re| 16r
l:l 1" lr^'tr"y
'11rnon p11 admini.ndJea parril'oniuI lor parintii \unl cei re.pon.ab,
asigurarea unei dezvoltiri arnronioase a copiilor lor
. de
minori, d.
uqor""i;;;";-*"1
educati ti de creqterea acestora in aia lel incat si se poatn integra
in-societate;
d) Egalitatea copiilor rezultafi din cisitorie cu cei
din aiara cnsitoriei este tot
un principiu in baza cdruia nu se face distinclie intre
copii in tunc{ie de cLlm ;;
rezultat: daci au rezultar din cisatorie sau atin afaru gi ,.JpJ.ipi, uii
la baza interesui superior al copitutui. "A.ato.i"i.

Secliunea a 12-a. protectia copiilor

li a tinerilor
Art..l9 din Consrittrfia Roneniei. prorectia copijlor arineritor
(ll ( ii
rr reri .e bu, J d de .
obi i a" p,o."c.",,de as {e. l;
ir drenhnt.r .r
realizarea "g,m.p"c,r.
r2r Sr.rul a.;o., ,toc" i penm copir , Jrurodre penr-tl ins-iIca
bornd\
"-, o|, J ioldrcdp. Ahc lomc de p-ore.lie.ociati a colr.toi acop tutu.
riner:tor
5i
sr sraDlesc p n rege
(3) ExpLoatarca ninoiilor. folosirea lor iD activitdti care le_ar diuna
sdn d(ii, noraliraii sau care lc-ar pune in primejdie ,r"f" -i A"_"rr*."
normata suni rnterzrSe.
(4) Minorii sub varsta de t5 dinu pot fi mgajarica salariati.
 234 Dtepturile t i tibefttlliLe sa.idl'ecanoni'e :i olhdale
(5) Autolitalilc Publlce .u obligalia sa contribuie ]a asigurarca condiliilor
pcDtru particilaree liberi a tiDcrilor 1a \jala politici. sociald. ecoDonici'
cultumiA iispotti\d a larii

Prorccria coDiilor !i Prolcclin copiilor \i linerilor rco e/ nl J dr<f furF

tinerilor. d"m.rr"r ceLal<re'c i ba/r' c;n r 't"r' l rccrd_ l)r're(-
!ie generaiiilor viitoare. Griia th15 de copii ij tineri
reprczinlA o invcstilie a statului pc termen hng gene'
social'
ralia viitoare a urei nalii. Pin conlinutul siu, acesl drept rcprezinti un drept
parte generalia a doua de &epturi in docirinS. acest drept a
economic. Pl face ctin
fost considerat ri u; drepl sintezt cate valorifici reaiitatea in sensul ciircia copiji $i
linerii constitui; narele poienlal rnnan d.3 azi' dar $i de nlaine al societilii, ca ci
sr'rnt

continuitatea 9i viitorui, perspectiva unani (loan Muraru' Mihai Constaitinescu'

Antonie lorgovan, Elena Simina Tinisesclt)

Misuri de protectie a La ni!e] internalionaL, accst drepl este reglemcniat prin

copiilor ti tinerilor. aft. 25 ctin Declaratia Unjversala a Drcpturilor Omului,
a . 24 din Pactul intemaliondl cu p vire la dreptudle
civile $i polirice $i 3It. 10 din Pactul internadonal oLL pri-
dreptul la
vire la drepll]rile sociale, economioe Si culturale. AstfeL, mama ii copiLul au
1ili dcio discri rinarc intemciati pc rasi'
ajutor $i ocrotirc deosebile Orice copil,
culoarc. sex, ljnbi, rcligie, origine nalionali sau sociali avere sau na$lcre are
la misurile de ocrotire pe carc
dreptul din partea familiei sale, a societatii ;i a statului
t" cere a" -iror- Masuri speciale de ocrotire $i de asisienli lrebuie luate in
"ooitilu
favoatea tutLrror copiilor si adolescenlilor. fire nicio discrrrnina|e din motive
de

filiatiune sau din alte motive Copiii ri adolesceniii lreblLie oorotiti inpotriva
exploaiirii economice $i sociale- Folosirea lor l' lli'riiri de naturi a 1e diuu mora
liiatea sau siritatca, de a lc pune viala in primejdie sau de a diuna dez\'olttrii lor
normaic trebuie sanctionatd prin lcge.

in Uniunea ELropeani, Cal1a drepturilor tundanentale a U ul]ii Europene

prevede in art. 24 cn tot copiii au dreprul la proteclia ti ingrijirile nccesare pentru
;sigurarca bunislirii lor. Ei i$i pot exprima in mod liber opinia Aceasta sc ia in
considcrare in problemeie care ii privesc, in tunclie d.3 varcta li gradul lor de naturi'
tate. in toate a;tiunile releritoare la copii, indiferen! dac: su t realizate de alLloritili
publice sau de lnstitulii private, interesul supeior a] copilului trebuie si fie
consideratp nordial.

Anicolul constihrlional rcleritor ia protectia copiitor ii a tineilor se releri doar la

-JJ(ir
cel<uoracrt<!o- .op.>r ri'eri D,le-err(rereJ diruc.ele dour c legorrr 'e
lunclie de varsia acestora. Atai copiii, cat $i tinerii se bucure de un regim special de
prot;cie $i de asisrenF in realizarea dreplurilor lor' Acesl regjn special de prolcclie
$i asiste4t are in vedcre urmdtoarele misuri:
a) acotdarea ale ciitre stat de aloc.tii pentru copii. Acesie alocalii reprczinti
fomle de sustinere a familiilor in vederca crefterii ti educirii copiilor lor njnori
Singura condilie pentru acordarea alocaliei este aceea de a ii copil Nicio aht con-
 Pn ectid .o?iilot t i a ttueril.t 2i5
ditie nu este aoceptau penru acordarca atocaliei (ex. injurisprudenla sa, Cturlea
Constitulionah a stabilit ce o conditionare a acordirii alocatiei pentru copii de frec
ventarea tcolii esre neconstitu{ionate, Decizia Curlii Consritulionale ff.277t2006).
Acordarea alocatici reprezinri o lorme de proreclje manii.eslatn prin g.ilo pe
.ui.
stalul o arc fali dc generatia viiroare. Oricc copit are nevoie d. o fruie...it"..
educare. iar statul intelege si faci un eforr prin inremediut intrcgii
l;
societiti p;ntrx a
crca conditiile necesare acestei bune creltei Si educdri;
b) acordarea de citrc stat de ajutoarc penfru ingrijirea copilului botnav ori
cu handicap reprczinid o forma de proteclie pe care statut o oteri;opiitor cu probie-
me de sindtate. Cuanrumul acestui ajutor este stabilit de stal pin legc in func1ic de
posibilititile financiare ate starului. Ner'ndcptinirea acesrei cerinte teg;le de citre stat
nu reprczinti o incilcarc a drepruiui ta un nivel dc h.ai deccnt. deoarcce efor l
linanciar pe carc il face statut in situalia acordirii de ajutoare sociale pndnltor cu
copii bolnavi reprczinti o formi de sotidarirate a tuturor persoanelor f;te de unele
problemc ale senenilor lorl
c) interzicerea exploafirii minorilor sau a folosirii lor in actititnti care tc_ar
druna saratatii. moratitn{ii !au care l(-ar pune in primcidie \ ial! o;i de,/\oltr_
rea normald. Or cc Lopi ar(re\oed<ope.oruade tormarc, oczr.rlrare r'zrca yi
intclectuala. O fo4are prin maturizarea precoce a copiilor este in defimentul copiiloi.
De aceea, textui conslituiional interzjce o ce fonni de exDloatale a ninorilor sau
loro.I(a lo- a!l Ir;t (arc -ar ,, rci a fi/r..au rnor-l tor-tc mul. re\ pru-ovare"
'r
muzicali a unui mrnor prin programarea unor concertc llrngi isrovitoare rcprezinti
$i
o lbrmi dSundtoare pentm sanftarea lizici $i morali a u{ui copil);
d) interzicerea angajnrii cr satariati a minorilor sub varsta de 15 ani are in
vedere fapiul cA un minor la vArsta de 15 ani este inci in perioacja de dezvoltarc
fizici fi molali- Pentru un niinor de I5 ani educalia fi fomarea prolbsionala sunr mai
importante dccar munca. El inci nu are capacitare juridi;e deptini. dar nici
Je,.\olrdrer./i(d. -orala necc.ife I nL ( on \U.1r rr npruce\u i-r.rcj!
e) obligafia .utorifililor public€ rle s contribui la asiqurarea conditiitor
penr ru parriciparer libern a iineritor ta \ irl! potiticri, soci.tr.
economica. cutru_
ralA ri sporrira r lnrii. t^lledcej(_. i\ idri la car. .., Iilcrr".d(i (opiii trcni
fi
si parlicipe; viala politici. sociali. culturali. ccononica, sportivi, reprezinti fomre
de integrare sociali a acestora. Copiii 9i tinerii trebuie inc;rajali de carc stat
sa se
implice inci dc la varste fragede in procesul tie sociatizare Drin divcrse formc
IncLr. id er ace.tLI.r 'r \(dereJ a.Lmj Lle re,pur\ab .l.tr ,n cuJrul ,o(r(tali:, \li_
nulalea lnobiliiAlii, dezvoltarea capacililitor inretectuate pe bazi de inovaie
9i
fonnarea spiritului de competitie sLmr fome de dczvoirarc a apriludinilor
copiilor;i
rirell.r de cre \ nr a\er nc\oie td r.il\r. mllufi a\i.
 236 Deptwile ti libertdlile social-econahice \si c lttnle

SecJiunea a 13-a. Protectia persoanelor cu handicap

Art.50 din Consti;u0a Romaniei. Prore4ia persoanelor cu handicap

?eNoanele cu handicap se bucurn de protectie speciah. StaluL asigura
realizarea unei politici nalionale de egalitate a Sanselor, de prevenire ti de
tratament ale handicapuLui, in lederea participlrii efective a pelsoanelor cu
handicap in viata comunitilii, respectand drepturile 9i indatorlrile ce relin
pnri4ilor ii tutonlor.

Noliune. Persoanele cu hardicap sunt acele persoane care srderA

de anumite deicienle fizice, mentale, intelectuale sau
senzoriale qi carc daiorite acestor deficienle nu pot par-
iicipa deplin la viata sociah in condilii de egaliiate cu ceilalli semeni ai lor. Aceste
deficienfe sunt f1e de la nagtere, he sunt cdpatate de-a lungul vielii din diverse motive
(ex. boli, accidente, accidenie profesionale, traume, poluare etc.). Statul $i societatea
in ansamblul ei nu trebuie si asiste pasiv la drama acestor persoane, ci trebuie sA se
implice pentru a le ajuta. Grija fatd de ceilalfi semeni scoate ln evidentra latura umanA
a indivizilor unei societdli. Solidaritatea este cea care trebuie si se manifeste in
situalii dificile, deoarece nimeni nu i$i dore$te sE ajunga intr o astfel de situaiie, dupn
cum orice persoand poate la un moment dat si treace printr-o situalie care sE ii
afecteze deplhAtatea capacitdtilor ei fizice, mentale, inlelectuale sau de alti naturi.

La nivel intemalional, grija falA de persoanele cu handicap a deierminat statele si

adopte o serie de mdsuri de ordin legislativ prin care sA instituie reguli de proteclie i
garantare a drepturilor persoanelor care suferd de astfel de probleme- Aia se face cA
la nivelul Organizaliei Natiunilor Unite a fost adoptatd in 2006 Corvenlia cu pdvire
la drepturile persoanelor cu handicap. Obiectivul princjpal al acestei Convenlii il
reprezinta proteiarea $i garantarea drepturilor fundameniale ale pe$oanelor cu
handicap, in aia fel incat acestea se benellcieze efectiv de toate dreptudle, in conditii
de egalitate cu ceilalli membri ai socjetnlii. Convenlia promoveaza pentru persoanele
cu handicap pincipii precum: egalitatea, nediscriminarea, incluziunea socialtr,
mobilitatea, independenja, sinAEtea ;i participarea efectivd la viala sociali a acestoi
persoane. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale
a Uniunii in art. 26 prevede cd Uniunea recunoaqte qi rcspecta dreptul persoanelor cu
handicap de a beneficia de misuri care sd le asigure autonomia, integrarea sociale qi
prcfesionalA, precum $j participarea Ia viala comuritali.

Continut. Textul constitulional prevede ci statul asigure realizarea

unei poljtici nalionale de egalitate a ianselor, de preve-
'rire ti de rrdramenr ale handrcapului. in \ederea parici-
pdrii efective a persoanelor cu handicap ir viala comunititii, respectand drepturile $i
lndaloririle ce revin perjnlilor si tutorilor. Adoptarea unor politici nationale de
protecJie a persoanelor cu handicap esie determinate de deqterea din ce in ce mai
mult a numarului acestor persoane. in principal, mesurile de protectie au in vedere
acordarea egalitdlii de {dnse (ex. posibilitatea de acces la servicii, informatrii,
infrasffucturd), accerlbiltalea (ex. misud de adaptare a mediului la nevoile acestor
 Rezunat Xj
persoane asr cLir (.te Jilt,/"r<d lln.r sFfratnare
sonori/ole penrU perjoanele liDsrrc
de \ederc) }j u(luzitnea .\oLeld te\ de
olld'ea de
r(le cu hand.cap/. 'ocun de rn.rnc; per,ru ler.oJ-

Garanlii. in r<derea respecrarrr Jce.tui drepl. pe Jdnla

oolipaliiie
srd,ate. tegi.tar,a prered,.ii ,*"d;.;.r
..,;, .ar.;. i;;
\ino\ili de
(ex.€xcruderead"l"$"""id;;;;ii,;'"h:X,T"T;:r;Tfi,"'1H;,1TX1'ffi:]
speciale in care se afld persoanete cu lundicap,;ratul poare
.lndncitu tdra de acesle p(rsoane {e\. acor.tr
lua,l m"*f al"".ll.
., j\e .au i".p",, . -i'0,"',n,a,"1,':il:"t'j:i:1T.:::U
".ujni
nr\elLl I ri.nii t-uro'enc sur)L o jene de prorec* .t ;:"I.TJ:J":i:
or.p"_.
cel\ol area )r inregrJ,eo ajmonioa.i in soci<rare a pcr."a'j, .;.;. ;";:r;i.;:
^" *'.
., r,"""i."0_

Dupi criteriul confinutului drepturilor, acestea

se clasiffci in:
1. Dreptorilc principii sunt acete drepturi
libefiji care prin conlinutut tor
reprezinti adeverate principii penhr exercitarea Si
tuturor celorlalte drephrd ti libeftiti.
Inctdern aicr: rrnirersatirarea dr(prurtor. egati,area
reg , accesul liber
dr.p,",it"",;!;."";"i;r;,j:;
la Jusrilre erc.;
2. lnriotabititnlilc .Lnt acele drennrfl
asiguM \ iata. posjbrtiratea de miscare trber
), ,rben;.i care. prin cont.nutu, lor.
.ie"*'r" ai;.i"ili,r;i;.,;^;;i.'il'"'"J5t slguranta fizici $i psihice' precum fi
.a ,,-n.,r,i;"il;,i;l;::;l:"';1,:',";;..'ill:il,i:.
"i.g,'.'" n, i:;1,1 ;T.,:
ci,curar,e. d,eprut td oc,ori.ea jnrrme. ramitiate
,'il;;, j;i;;;1 ,i:i:;
dordciliuluil 'e.i,
3. Dreprurile fi libe116tite \ociat. economice
c"-e i\isu' a r ond,r. .ociate ti cutrurate runr acele orenn,ri
acestora. In aceaste oategorie
:, marerate de \,*,. ;;;;"; ;i;*,;'t';,ffi il:1,";
intri: dreDtui la
d,.",. ,,
propne'are. ".,,,.; . ;;,i:::;;:;:: l:f.ll";i.ixl ljllil!"iiJJ,liii"
JreplJt mos'en,rc. dreprLi ta casarorie. depnrJ ia
Ja
orri.,i"."",jr,-
4. Drepturil€ exctusir poUiicc
sunr
;. .;;.;';.,;;;'
ac€
;;".";.p:il,,:;::l;]."j,1'Jl
i :1.,," rnrirl.dreptul de vot $i dreptut de a fi ;tes;
caregone
j:ii,t, :::jl
5. Dreprurile !i libertnlite \ocial-politice s.r1r
ncele drcpnur care. Drin
co.lrrurlt tor oo, rt ere.crrare de c;ne cell..i.
ohblemc soci2re' fie p<rrru panicrparea gu\e.nare.
tr rl"e^.;;. ;;;"";;';; iil; il;
ra rn acea\Lil caregorie incrudem.
irbeil.rlea co\Lri1lci. liben"lea de erprimare_
dreprul ,, ,;_;;;;i i,
rrrorrnlre. iecretuI core\pond(nlei
)i iibeflarea rnlrunrnt.r ".".1.*"
2:8 DrcttLr-i|e ii Iibend|ite \o.ial ecah.hi.e ti.ultutule
6. Drepturile garantii suni acelc drcpturi care. prin contirutul lor, joacd rotul
de garaniij constitulionalc. in aceasti caregorie inrri: dreptul la periliona; si dreptul
o( 5lr..r ei \.r rm"re de cd c o .Lror L t( trLolr( r.

Bibliografie

C Biruar. Convcrjia europeani a drepturilor omuLui. Conentariu pe afticole,

vol. I, td. All Beck, Bucureiti.2005.
G. de B rcLt, B. de WitL Social Rights in Europe, Oxlbrd Universiry prcss, 2005.
M. Constunti e.\cu, I Muroru, L Delednu, l. rd.\ilescu, A. Iargown, I l/ic/a,
Constitulia Romeniei comentati Si adnolari, Ed. Regia Auronomi ..Monitorul
Oficjal", Bucureiti. 1992, p. 35-129.
D.C. Dnn4or. Drept constitulional $i inslirutii polirice. vol. I. Ed. C.H. Beck.
Bucure$li. 2007. p. 5IE 622.
5t Deaconu, M. Enache, Drcpt]]tile $j libcltalile tundamentale in judsprudenta
Cu4ii Corslitutionale. vol. I si II- Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2019.
1. ,e1'rdfll. Institutil $i proceduri constitulionale in dreprul ronian $i ir dreptul
comparat. Ed C.H. Beck, Bucurcliti,2006, p.452 560.
T. Dral€:dtiu, Drept constiiLlional si institulii politice. Tratat elemenrar, vol. I,
Ed. Lumina Lex. BIcuIcSii, 1998.p. l5l 191.
a-. /onercr- Tratat de drept consritulional contempora , Ed. C.H Beck. Bucuretti.
2008.p. 227 242: 669 689.
L Mwal4 E.S. Tindses(:u, Drcpt constilnlional ri instjtulii politice, r'ol- 1.
Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016, p. 134-190.
L l4utatn, E.S. ftr;res.& (coord.), Consritulia Romaniei. Comenradu pe articote.
Ed. C.H. Beck. Bucuresti,2019, p. 268-440.
J.F. Renucci, Tmtat de drept curcpean ai dreprurilor omuiui. Ed Hamangiu,
Bucureilj.2009.
B. Selejan-Gulan. Drcpt constih4ioral 9i insrirulii potitice, Ed. Ilamangiu,
Bucure$ri, ?008, p. 119- I72.
F. Srdle. Drepl european ti international at drepturilor omului. Ed. potiroln. Iasi.
20n|
Legca nr. ,148/2006 privind protectia fi promovarea dreptudlor persoanelor cu
handicap, rcpublicata in M.Ol nr. 1 din 3 ianuarie 2008.
Lcgea nr. 10/1994 priviid mtificarea Conventiei pentrx aperarea dr€pturilor
omului ii a libctililor tundanentale fi a protocoatclor adit;onale la aceasri
convenlie. publicati in M.Ol'. nr. 135 din I1 mai 1994.
Dec.etul nr. 212,/197,1 pentru ratificarea pacrului inremalional cu pivire la
drcpturile economicc, sociale ti culturale $i pacrxlui inlemalional cu privire la
drepturilc civile, putrlicat in B.Of. nr. lz16 dir 20 noiembric 1974.
Carta drcpturilor fundanentalc a Uriunii Europene. publicaii in JOUE C 83/391
din 30 matie 2010
Lcgee nr. .189/2006 prilind liberratca religioasn $i regjmul gcneral ai cultelor-
rcpublicar, in M.Ot nr 201 dir2tmaftie20t4.