''1 llr : '

constitulionalitStii legilor: Cu ::.

oiice alt organ de jurisdictie. ca: :
unei persoane, astfel cum esie ia:
cu privire la legitimitatea .orl<:1iL
I au fosl identilicate urmitoarele
tutionale:
Lonst]ruua v,,, ----, a) Curtca Constitulionali esie
,tionali, care, in exercitarea unor
4,2. Curtea Constitulionali a Rom6niei poljticj
b) Curtea Constitulional; nu
189. Dup; o perioadd de umbr6, in timpul regimului totalitar, cand
autoritate publici independent;:
colltrolui de constitutionalitate a dcvenit o Iormalitate politici, incleplini_
c) Curtea Consfitutionali esie r
t; de o comisie a ,,parlamentului,, epocii Marea Adunare National;
-, Fonau dh Romania in privinta a'
asistem la revi mcntul ideii de justiiie constitulionale in Ronania,
odati d) Curtea ConstitutionalS are (
cu crearea Curtii Constifufonale, prin Constifutia .tin 1991
si Legea orga_ maliei Constituliei, conforn art.
fic.e N.1711992 p vind organjzarea si functionarea Curlii
Constituiio_ e) Curtea Consiiiutional; sprijir
nale, lege modificati de mai multe ori si republicati ir.r 2010.
Dac; in cadrul raporturilol lor constrfu
ir -i,u a feJ cu lrolJ lu i Lon-ritu'iond litd lii lcg lor: , r Romani
I I .ust tr.bu_ puterilor;
tari, prin modul de aparitie, dar ii pdn functionare, a modelului arnc_
1) Curtea Constitulionali estL'
can, noul sistem este in mod celt de jnspiratie europeani,
de fapt o turilol qi libe iFlol fundamenta
receptare a modelului kelsenian al cuftilor si al tribunalelor.co;sti
tu!ionale-
4.2.2. Orgarrizarea Cultii Cor
4.2,1. Nahrra iuridici funcliile Curtii Constitutionale
9i 191. Curtea Constituional; esk

190. Controlul constitulionalitdiii legilor.cste r.eglementat

un mandat de 9 ani, f;r; posibili
de Titlul V mandatului. Trei judec;tori suni r
(att. L42-147 ) din Constitutia Rominiei, precum qi
de Legca nr. 421992 de catre Senat gi trei de cifue Prel
privind organizarea si funciionarea Curlii ConstitrLtion;le, cu modifi
cidle din anii 1997, 20A4 gt 2010. Curtea ConstitufionaH a adoptat Constitulionale este ales dintre j!
Regulamentul de organizare si functionare.
9i si trer anL ce poate fi reinnoit- Cu
fiecare trci ani cu cite o treine.
In doctdnd au avut loc discutii clr privirc la natura juridic;
_
Constitutionale ast{cl reglementatc. Ea a fost caracte zati
a Curlii Constitulia Romaniei prevcdc
ca fiind o trebuie indeplinite pcntru a canl
autoitafe public; politico-iurisdictionali. Componenta politicd
este Constitutionale:
dat; de exercitarea controlului prealabil a1 conslfutiorralititii, control
pdn csenta sa poliiic, iar caracte i jur.isdictional rezultj din - pregetire juridici supeioar;j
trdsitudle - inalti competenli prolesiona
activititii pe care o desf;Foar.; in cadrul procesului de control ai
 :1. luiit, t: aoN5Tlr!lTloNALA ] i7

constitutionalitdtii legilor: Curtea Constitlltionali,,spune drePtul", ca

odce ali organ de jurisdictie, dar nu cu refedrc la drePturile si interesele
unei persoane, astfel cun cste caractcdstic r:l1]ci jnstante iudecitolcqti, ci
cu privire la legitimitatea constjtulionald a legii. in aceastd ordine de idei,
au fost identificate urmetoarele hisituii !i funclii ale Curtii Consti-
tutionale:
a) Curtea Constitulionali este o autoritate publici politico-iudsdic-
lionali, care, in exercitarea unora dinire atributiile sale, are 9i un rol
politic;
b) Curtea Constitulionald nu face parte din puterile statului, este o
autodtate publicA independentii
c) Curtea Constitulionali esie unica autodtate de judsdiclie constitll-
[ionali dir-r Romlnia in privinta atibtliilor stabi]ite de Constitulic;
d) Cufiea Constitulionale are ca functie PlinciPald garantarea supre-
matiei Constitutiei, conform art l alin (1) din Legea nr' 47/1992;
e) Curtca Constitutjonale sprijinh buna functionare a Putedlor clasice,
in cadrul raporturilor lor constjtuFonale bazate Pe scParalia Si echilibrul
puterilor;
f) Curtea Constitulionali este definit; ca unul dintre garan{ii drep-
turilor Qi libeditilor fundamentale ale .etitenilor'

4.2.2- O t ganizarca Cu4ii Constitutionale

191. CurteaConstitutional; este {ormati din 9 iudec;iori numili Pentru

un mandat dc 9 ani, fdri Posibilitatea de prelungire sau de reim-roire a
mandatului. Treijudecdtori sunt numiti de citrc Camera DePutalilor, trci
de cxire Senal si trei de citre PrcsedirlteLc llominiei Preledintele Cuitii
Constitutionale este ales dintre iudecitorii Curfji, Pentru un mandat de
trei ani ce poate fi relnnoit. Curtea Constitutionaia se reinnoieite 1a
fiecare trei ani cu cate o treime.
Constifutia RomAniei prevede, in art 143, urmitoarele condilii carc
trebuie indeplinite Pentru a candida la functia de judecilor al Curlii
Constitulionale:
preg;tire juddic; suPedoar;;
inaltd compctenti prof esionalx,
I lll DRII'I CO!STITLTIONAL JL INSTI ILJTII fOL!TICE

o vechime de cel Pu.dn 18 ani in activitatea juridicd sau in invit6-

mantul juIidic suPedor.
activitatca lor, judec;torii sunt independenti fi inamovibili pe
in
durata mandatului- Einu Potfi traqila rispundcre Pentru opiniile si
\'otu-
rile exp mate la adoptarea solutiilor. De asemenea, judccitodi Cu4ji
Constitulionale nu pot Ii trimisi in judecati PenalS sau contravenlional;
decit cu aprobarea Biroului permanent a1 Camerei DePutatilor' al
Sena

tului sau a Preqedintelui RonlAniei, duP; caz, si la cererea Procurolului

gencral.

4.2,3. Atribufiile Cullii Constitutionale a Romaniei

Atributiile Curlii Consiitulionale nu privesc doar controlul

192.
constitudonaljtSlii legilor, ci 5i alle domenii, aflate in strinsi legiture
cu
aplicarea gi respectarea Constituliei.
d) t rttfita n .tttt,ot al .on.!itut.'o,,atttattt lP at onl't:or prc'nttt\artt
acesfara, in temeiul art.146 lit. a) din Constitu.tie Controlul
a pl'ioli se
cxercitd la sesizarea Presedintelui Roneniei, a unuia din ptegedindi ceJor
doui Camere ale Parlamentului, a Gu\'ernului, a inaltei Curli de Casalie
Fi ]ustifie, a Avocattiui PoPorului
sau a unui numir de cel putin 50 de
deputati sau 25 dc senatori- in cazul in care, in exercitarea acestei atribulii'
Curtea Constitulionah pronunti o dccjzie de neconstitulionalitate a legii
atacale, potrivit noului text constitulional lart 147 alin (2)], Parlamentul
cste obligat si reexamineze disPozitiile resPective perltru Punerea
lor de
acord cu decizia Curlii Co$titulionale;
b) Se prcn1otli din ot'iciu asu\a inilialiTtelor Llt reoiz irc a Ca stitlltiei'in
temeiul art. 146 lit. a) din Consiitulie. Pronunlarea C!4ii Constitutionale
in acest unic caz de sesizarc djn oliciu trebure se aibi in vedere, Pe dc o
partc, constitutionalitalea extrinseci a ini.dativei de revizurre' iar, Pe de
;lti parte, constitutionalitatea sa i fritrsecd in primul caz, Curtea Consti-
tutionali ve fice resPectarea tlreptului de inifiativ; a revizuirii Consti-
Iutip: nrc\ d.,ul oc.rrl. l 50 dir ( on' lilLlrc in Jl ooilPd cal ( urlcd !"n ro-
leazi respectarea limitelor revizuirii, Prevezute de art 152 din Consti-
hrtie:
-:t'

.+ tLii L:. coNillTUTloNAL,{

c) Curtea ConstittLlional:r se Pronunld fj asuPra legilol de rcoizuite a

Cat.stillryiei, dupi adoPtarea acestora de c;tre Parlarnent 5i inaintc de
supLLnerea sPIe aProbare Prin referendum Astfel, in tcmeiul art 23
alin. (1) din Lcgea de organizalc !j functionare [plevedere introdusd in
2004 in conformitate cu art. 146 lit t) din Constitutiel, in termen de 5 zjle
dc 1a acloptarea legii de revizuire a Constitu!iei, Curtea Constitulionali se
pronun!i, din oficiu, asuPra acesteia Dac; Prin decizia Curlji se constati
neconstitutionalitatea legii l:le revizuire, aceasta se trimite Camerei
Deputatilor gi Senatului, in vcderea recxaminirir legii de reviuire a
Constittttiei, Pentru Ptncrea ei de acord cu decizia Curlii Constitulionale;
d) Extrcif it contrcl clllsfi tutioll alitiilii lrd fd telDryi nltot acaftl La'i itlf ernn'
r-1nuja Llintrc
fioralr, in temeiul art. 1't6 ]it. b) din Constitulie, la sesizarea
preiedintii celor doud Camcre, a unui nurnir de cei pulin 50 de dePutali
sau de cel pulin 25 de senatorj Potrivjt art. 147 alil (3) din Constittltic, in
cazrLl in carc constitulioulitatea tuatatului sau acordului internafional a
fost constatath potlivit arl.146 lit b), acesta nu Poate face obiectul unei
exceplii de neconstitulionalitate Tratatul sau acordul international
constatat ca fiind neconstitutional nu Poate fi ratjficat Corelind acesttext
cu art. 11 alin. (3) din Constitutia revizuiti, rezuiti ci un tratat sau acord
interna,tjonal neconstitu1ional va prltca fi ratificatin acea formi doar duPi
revizuirea Constitutiei;
e) E\ercitd cantrollll collstttutionalitilii rcgllanc felor Parla111enll1lui, i^
temejul art. 146 iit. c) din Constitutie Acest control se exerciti a Ios'e/irn'i
deci dupi irtrarea in vigoare a regulanenielor parlamcntare, ;i este tot
un control 1a sesizare- Subieciele cu drept de sesizare a Curtii Constitu-
un glup
tionalein acest c;rz sLrnt: unul din pregedinlij celor doui Carnere,
parlamentar- sau un num;r de ccl pulin 50 de deputali stlu cel putin 25 dc
senatori. Daci regularnentul estc declarat neconstitutional, el este tdmis
Camerci care l_a adoptat dar nrL exisli nicio cale Proccdurali Prin care
aceasta ar putea inlihlra critica de neconstiiulionalitate Ca atare, decizia
oe np,o r-.i(Lrl orl , i J'e l'ub1 ; rtu 'e
'r
f) Canlroleizi callstit',.1lia alita!ca tegilar iard(,1lt lelot posteriar intririi lar
ir ?igor7'c, in conformitate cu a1t. 146 li t d)din Constjtulie Aceastiatribll
tie a Curtii Constitutionale are ca obiect legile sau ordonantele Cuvernu
hri. Este un control cxercitat la sesizare. Particularitatca acestui control
 DREIi CO\:TlTr TlO].]AL fl lN5TllUII rarl IICE

Iezult; din faptul ci instanta de contencios constitutional cste sesizai; cu

o exceptie de neconstihrtionalitate ridicati de una din pd4i, de procuror
sau de instantd din oficiu, in cursul unui proces desf;Furat in fata unei
instante ju.1ec.ltoreFti. Neconstitutionalitatea este, in acest caz, o chestru
ne i11cidental5 in cadrul procesului principal. Curtea Constitulionali este
sesizati de citre instanta in fala c;reia s a ridicat exccptia. lnYocarea
excepiiei de neconstitulionalitate este posibili in oricc fazd a procesului,
iar pe perioada solutioririi ei judecata cauzei principale se suspencld.
Decizia Curtii Constitutionale in solutionarea exceptiei de neconstitutio-
nalitate nu este susceptibild de nicio cale de atac. Revizuilea Constitulici
din 2003 aintrodus unelc clcrnente noi in nater'ia excepliei de neconstitu-
lionalitate: posibilitirtea ridicdrii ei ij in fata i stn telot fu nrbifrnj .ol1ltrcidl;
posibiliiatea iidicirii ei qi dircct, de c;tre,4racah.l Palarului.
De asemenea, textul constitu!ional revizuit consolideazi efectele deci-
ziilor Cu{tii Constitulionale in solulionarea unei exceptii de neconsti-
tuiionalitatc. Potdvit art. 1,i7 alin. (1), dispozitiilc dinlegile si ordonanlelc
in vigoarc constatate ca fiind neconsdtueonale lqi inceteazi electelc
juddicc 1a 45 de zile de la publicarea deciziei daci, in acest interval, Parla-
mentul sau Cuvcrlrul, dupd caz, nu pun de acord prcvcderile neconsti
tulionale cu dispozitiile ConstjtLrfiei- Pe durata acestri terlneD dispo
zi.dile constatatc ca fiincl neconstitu!ionale sunt suspenLlatc de drept;

g) Ca trcIenzi .Dnsfit [iani]ifatei hotiiritilor Parlatlt11t' h./i. Potdvit

art. 27 alin. (1) di11Lellea nr.47/1992, republicati, Curtea Constituiionali
se pronrmli ii asupra hotdririlor plenului Camerei Deputalilor, a hoti-
i;irilor plenului Senatului $i a hotirerilol plenului celor doui camere
reunite ale Parlamentului, ln aceleagi conditii pdvind sesizarea ca ii in
cazul regulamentelor. Aceasti atdbu.dc a fost introdus; in 2010, prin
aplicarea art- 146 lit. l) din Constitulie. Prin Decizia nr.53/2011, Curtea
Constitulionali a adiugat la lege, statuind, fir6 sd explice, faptul ci ,,pot
fi supuse controlului dc collstitutional ita te rumai hotdrArile Parlamen
tului, a.loptatc dupd confcdrca noii compctenle, hotir6ri care afecteazi
valori, r'cguli ii principii constitutionale sau, dupd caz, organizarea ii
funcllonarea autorititilor qi institutiilor de lang constitulional". Ulterior,
Curtea a revenit asupra propriei jurisprudenie, admiland se controleze
 .1 IUiTITIi aON5TITUTIONALA 1.11

constitutionalitatea tuturor tipurilor de hotilAri, fird a mai face vreo

distinctie Si intervenind, astfel, in activitatea politice a Parlamentului,
h) Solrrlioneazi corlJlicfele jridice de naturd consfiLutiotlald dintr. auto-
rildlile publice. Aceasta este o atibulie introdusi prin revizuirea constitu-
lional5 din 2003 si este prevezutd de art. 146lit. c) din Constitulie. Curtea
Constitutionalx exercit; aceastd atdbutie 1a sesizarea Presedintelui
RomAniei, a unuia din pregedintii celor doue Camere, a prim ninistrului
sau a presedinielui Consiliului Supcior al Magistratudi. Potrivit juris-
prudentei Curtii, ,,un conflictjuridic de naturd constitutionali presupune
acle sau actjuni concrete prin care o auiodtatc sar mai multe isi aroti
puteri, atribute sau cornpetenie care, potrivit Constituf,ei apartin altor
autoritili publice o omisiunea unor autoritili publice, const;nd in
declinarea cornpetentei sau refuzul de a indepljnj anumite acte carc intri
in atibuliile lor (...). Conflictele juridice de naturi constitu,tionali nu se
liniteazi numai la conflictele de competenti, pozitjve sau negative, carc
ar putea crea blocaje institutionale, .j, \ti,zeaze orice situatii juddice
conflichrale a c;ror naFtere rezidi in mod direct in textul Constitutiei"
(Decjzia nr.90l/2009). Este de mentionat gi faptul cA in anul 2011, pdn
Decizia nr.799/2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea
Constitufiei, Curtea a propus ,,modificarea textului constitutional in
sensul circurnscieii atiibutiei Curtii numai cu privire la solutionarea
conflictelor de autoritate, respectiv conflictele pozitive sau ne8ative de
competent;", ins; aceast; propunere nu s a concretizat-
Aladar, pentru a fi cornpetent; a soluliona o astfel de cerere, sifuatia
cu care este sesrzati Curtea Constitutionali trebuie si fie ,,juridici", se
rezulte ,,in lnod djrect" din textul Constitutiei sau se rezulte din lncdl-
carea compelentek)r unei autorititi de c;tre o alta, ambele competente
fiind stabiiite de citre Constitutie. De asemenea, tot pe cale jurispruden-
iiah, Curtea a stabilit ci pafiidele politjce !i grupuIjle parlamentare sunt
entititile care nu sunt susceptibile a fi consideraie,,autoritdti" in sensul
art. 146 lit. e) (Decizia nr.53/2005). Cultea a mai statuat ci ,,atributiile
Curlii Constitulionale, stabiliie de legca fundamental5, nu ii permit
acesteia s: solutioneze con{licte de nature poLtici" (Decizia nr. 98/2008);

it to't.tt.a exi t"ata ,fip"pit,.i,ita, (o,e tr.ttl,o ;rtttaatt,t tn Jtn.ria a"

Preledinte aL RofiAniei Fi L:ontunici cele constatafe Parlamentului Si G',nernului.
 112 DREfi ac\STITLTIONAL 5t tNSllIUTIt tOI llcL

Aceasti atribulie a Curiii Constitulionale se exercitd in tunctie Lle cauzelc

ce dcte rlini interimatld in funciia de Presedjnie al RomAniei. pini in
prezcnt, aceastd atributie a fost exercitaie tle doud ori, in urnla suspen_
ddrii din funclie a Irregedintelui RomAniei, ln 20A7 si2A72;
j) Ve,c,heazd larspectartn prccedwii de arlaniznre si desfdturrre a referejld
m llti si ctnfinn| rezult.Lt'ele acestllia, atribulie ce se exerciti in tcneiul
art. 146 lit. i) din Constitulie gi al Legii nr.3/2000 privind organizarea 5i
desf.iqurarea referendumului. in cadrul acestei atributii, Cufiea Constitu-
tionali primeste rezultatcle referendumului centralizate la nivel national
Fi pebaza acestora, prezillti ParLamentului un r.aport cLr privire la respec-
tarea procedurii pentru organizarea si desf;surarea referendumuluj na-
tional si conlirmi rezlLltatele acestuia_ De asemenea, Curtea Constitutjo-
nali publici rezultatul referendumului in Monitorul Oflcial al Romaniei,
Partea l, qi in pres;j

k) resp{t a1.ea pracedurii prioind alegerca presedi nLdui Rami)niei

Ve gh eazd Ifr
si cDnfirLnii rezult|tele s/f'd,{rd,l. Aceasti atribulie presupune:
inregistrarea cate unui exemplar al propunedlor cle candidaturd;
rezolvarea contcstaliilor impot va solutiilor date de citre birou le
electoralc de circumscriptie in legitur; cu impiedicarea unui partid sau a
unei forma.duni politice sau a unui candidat de a-€i desfisura canrpania
clecbrale;
solutionarea contestatiilor impotriva cand idaturilor;
p mjrea pioceselor,verbalc privind r.czultatele alegerilor preziden_
tiale si documcntatia aferenti;
- validarea sau anularea alegcrilor prezidentiale;
- publicarca rezultaiclor alegerilor prezidenljale in pred si in N4or.ri-
iorul Oficial;
- piezentarea fut fata Parlamenfului a unui cxemp)ar din actul de
validare a alcgeiii Preqedintelui in veder.ea depunerii jur;mintuluij
\) Enite aoizul consulltftir ptixind. suspendarea ditl presedintelui
fultclie n
Raniinieijn cazul i1 care accsta sbvarieste {apte grave prin care incalci
prcvede lc constitutionale;
m) Vetit'ici indeplinirea collditiilot de ercrcitare a itlitiatioei legislatine
LfdFne..t'i prcvizute de art. 7,1 din Constitutie;
 :J\jrlTlllloNALA

ufi1ti
n) Hotdr,iste t$11l1rtt coltfesttlliiiar ce nu ca abiect constifulionalil|ten
{1r drt 8si drl 40
rttia pnl',, n,or' orrniLao.r-,ore Je':learl larrrr
j,"C,ln-n-,'". A.rfer Do'rr\rr --r' +0 r2r clin leged rundrmcnlal;
''"n care' prin scopul.sau
sunt ,,econstifuliouale partidele sau organizatiile
uri-r -cli'i..rr.J 1", tniiit':u' rno'rrr\J DlLrdli'mulrri
ooil r a pIu"'
-r'r 'r inJcp'n-
ili,. ru","' de dr.p. orr r -rre 'n'r"l r' d 'ntcgrili!:i
i"f"i no-a"i"i. Co".tatarea neconstitutionalitidi unrli Partid Pe aceste
considerente revine Cu4ii Constitutionale'

4.2.4. Procedura in lata Cu4ii Constitutionale

atdbulii1or Curtii Constitutionale are loc in

cadrrrl
193. Exercitarca
functionare a Cu4ii.sj
un,x froc.auri staUlite de Legea clc organizare 9i
Potuivitart l4
i",rtt'"i" t" o"*,.."ntu1 sdu de organizarc iifunclionare
se comple
i," i"g"" "t. itnnrt, rePublicati, Procedura judsdictjonali cornpatibile
i"t, ."" ,"ftu"t-."dutii tiuil"' i" "-t;sttra in care ele sunt
ComPatibilitatea pro
.r-t nut .ru p:ro."autf in fala Cu4ii Constitutjonale
procedrirale
..,l..rii se stabileste exclusiv de catre Curte Aceste regr'1li
Fedintelor'
.,ii"-i, .""irut"u'c.tr,tii Constitutionale' Procedura Prealabili
actclor Curlii' Ptblicarea
examinarea scsizArii deliberarea, comrlnicarea

desPrind unele
194. Din reglernentdrilc constitulionale gi legale se
( lrrll'ior"lc:
**
'" lli pc., rrte"p' 't i,'d P_o' edu ra ir fdlJ L u rt;i Jn' (
i"."i"f con'ti'u,iun'rlilrli' legiror c'prril'r( Cuflcr on\litul;o
oc
estc un control la sesizare Fi realizat
limitele acesteia;
in
naii
I sesizarea Cu.lii Constitulionale tlebuie fdcutein scris qi motivat;
nunaj daci su11t
pten.,t C..r'1li Constitutionale estc legal constituit
prezenli cel pulin doue treimi din num5rul iudecbtodlor;
:'o-
-,cl.lo ( ur!ir t or-iitu iundle -" rJ,,Plr cu \ oiul mrlo lJr'i trLl-t
irrlidli\alor
r,lor, (u p\!.Ptir dcci/i lor pri\irlLl '^n-tituli"1dlr'dLer 'lc
acloptd cu o maioritate de dou; treimi;
,"rrir.tir" o C,*.tit"tiei, care sc
cu excePtia cazului in care' pentru
sedintcle Cu4ji sunt Publice,
motive lntemeiate, se hotiriqte Eedinla secrete;
- pe4ile au acces Ia lucr'6rile dosarului;
regiile arltonome' socictitile comer-
-'autodtd{ile publicc, institutjile,
sd comunice Cullii Constjtutio
ciale qi orice alte organjzatii au obligalia
t41 DRLPT CONSTITL]TIONAL $I ]NSIIIL] LP(]I.L'I CI

nale, la cererea acesteia, informatiile, documentele Ei datele pc care le

detin;
ceredle adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxa de
timbru.

A. Procedura in cazul controlului constitutionalititii legilor

inainte de promulgare

Subiectele cu drept de scsizare a Curtii Constitrliionalc sunt:

195.
tr";.dirrrc. Rn-.-rrrier pre*dLr.ii . elor ouui Carnp " e.r'crllul in.,lra
Curte de Casalie ii Justitie, un numdr de cel pulin 50 de deputali sau cel
puljn 25 de senatori. Sesizarea trcbuie si fie scrisi fi motivati, potrivit
afi. 10 alin. (2) din Legea n.4711992, replrbljcat;. Pentru ca aceste
subiecte si-9i poati exercita dreptul de scsizare a Cu4ii Constitufionalc,
legea organicd a Curtii reglementenzd o procedurd p n care ele Pot lua
cunogtinli de conlinull legii. Astfcl potrivit art. 15 alh (2) 5i (3), cu 5
zileinainte de a Ii trimisi sprc plomulgare, legea se comunici Guvemului
ti inaltei Curii de Casatie qi Justitie, precurn si Avocatului Poporului qj se
dppune lr -ec'el.rrul gc|cral ol Ca'nerei D"prld r'or -r J,'cI-lului. Lr
cazulin care legea a Iost adoptati cu proceduri de urgent5, termenul este
de 2 zile. Data la care legea a fost depusi la secretarii generali ai
Camerelor se aduce la cuno$tilrlA in plenul $ec;rei Carnere in termen de
24 de ore de la depunere.
in cazul sesizirii Curlii Constitutionale de cdtre unul dintre preqedintii
celor doud Camere, de parlamentari, de Gur.ern, de inalta Curte dc Casa-
lie qi Justiiie sau de Avocatul Poporului, aceasta va comunica Pr'eFedin-
telui Romeniei sesizarea primit;, il ziua inregistr;rii.
Dace sesizarca s-a Idcut de citre Pre$edjntele Iiom6niei, de parlamen
tari, de inalta Curte de Casatic qi Justi,tie sau de Avocatul Poporului,
Curtea ConstituiionalA o va comunica, in termcn de 24 de ore de la
inregistrare, presedinlilor cclor doue Camele 5i Guvelnului, impreuni cu
data la care Yor avea loc dezbaterile, pentnr ca acestia si poati depune
pu nc ele de vedcr. elc dce'tur J J h,rii;r:.
Totin vederea depunedi punctelor de vedere, dac; sesizarea s a ficut
de presediniele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitu
,tjonale o va comunica preqedintelui celeilalte Camere, Guvernului,
 .l lL: :,i\ CONSTITIITIONALA 1,15

precum si Avocatului Poporului, iar daci sesizarea s-a ficut de Guven!

Curtea o va comunica preicdinfilor celor doui Camere, precum gi
AvocatLtlui Poporului.
Pani ia data dezbaterilor, preFedintii celor doui Camere, cuvernul Fi
Avocatul Popolului pot depune, in scds, pu11ctul lor de vedere asupra
sesizirii.
Solutionarea sesizirii in cadrLLl controhdui a ptilti are loc in plenul
Cu4ii Constiiulionale. Dezbaterea poalth asupra pievederilor mentio
nate in sesizare, cat si asupra acelor clispozitii de care, in mod necesat si
evident, acestea nu pot ii disociatc. Decizia Curtii se pronuntd cu votul
majoritauijrdecitodlor si se comunic5 Presedintelui Romeniei. Daci pdn
decizie se constati neconstitutionalitatca lefiii, aceasta se comullicd gi
preqedinlilor celor doui Camere si prim-ministuului. Decizia Curtii Con-
stitulionale se ptLblici in MonitoruL Oficial a1 Rominiei, Partea Lin
cazurile de neconstitutionalitate consiatate de c5trc Curtea Constitutio-
nald, Parlamentul este obligat sA reexanineze dispozitiile respective
pcntm punerea 1or de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

B. Plocedun controlului constitulionaliti$i tiatatelor sau a altor

acordud internationale

196. Potrivii art. I pct. I9 din Legca nr. 23212004 pdvind modificarea gi
completarea Legii \t.47/1992, au fost introduse trei noi articole care
reglementeazi procedura controlului constitrllionalititii tratatelor sau a
altor acorduri inlerna,tionale art.24 af.25 si ari.26 din leg;ea lepu-
blicati.
Potrivit acestor tcxte, Curtea Corlstitutional; se plonunli asupra
constitutionaliiitij tratatelor sau a altor acordud internationale inainte de
ratificarea acestora de citre Parlament,la sesizarea unuia dintrepresedin
lii celor doui Camere, a unuinumir de cel pulin 50 de deputati sau de cel
putin 25 de senatori.
Daci sesizarea s-a fecut de pre$edintele uneia dintre Camere, Curtea
Constitutional; o va comunica Pregedintelui Romeniei, presedintelui
celeilalte Camere, precum si Cuvernului. Aceste autotititi pot prezenta,
p"mj la ddtd de/b,r cri.or. pJn. ,"le lo. de \ cd^f^ J"Lprr -e\i,,,r-ii.

I
1.16 DRErT CONSTTTUTTONAL_ ! rNSrrlLr'lll pOLrlrC!

Dezbaterea asupra constitrlionaLdtii tratatelor sau acorduilor

internationale are loc in plenul Curiii Constitrl.donale, pe baza sesizidi, a
documentelor si a punctelor de vedere pfimite, atat asupra prevederilor
mentionate in sesizare, cat qi asupra celor de care, ln mod necesar qi
evident, acestea nu pot fi disociate.
Decizia se prollunld cu votul majoriteFi judecitorilor gi se comunici
PreFedintelui Romaniei, preiedinfilor celor doui Camere Fi Cuvernului.
Un hatat sau acord constatat ca fiind constitutonal in cadrul acestei
proced Ii nu mai poate face obiectul unci exccplii de neconstitutionali
tate- Un tratat sau acord, constatat ca liind neconstitulional de ceire
Curtea Constitufionali, nu poate fi ratiJicat-

C. Procedura controlului posterior inililii in vigoare a legii:

solulionarea excepfiilol de neconstitutionalitate

neconstitulionalitate reprezinti un mijloc tehnic prin

197. Exceplia de
care se exercit; controlul a posfeior.i al constitulionalililii legilor. Contlo-
lul pe cale de excep{ie este un control concret, ce iezulti din procesul dc
aplicaie a legii, proces condi{ionat de electele pe care aceasta le produce
la scari sociali daci adoptarea legji este prin excelenfi o problemi a
clasei poljtice aplicarea ei esie indeosebi o problem; a societitii civile, iar
in acest sens primordial; este protectja drepfurilor fundamentale.
Din punct de vedere procedural exceplra de neconstrfutionalrtate este
un incident aperut in cadrul unui litigiu desfiiurat in fata unei instanle
judecitoreqti sau de arbitraj comercial prin care se contestd constitutiona-
litatea unei legi sau ordonanle sau a unor dispozilii ale acestora. Exceplia
de neconstitulionalitate poate Ii ridicati de una dirl pirti, de procuror sau
de instartd, din oficiu. Solulionarea excepfei este de competenfa exclu-
sivi a CurFi Constitulionale. De asemenea, exceplia de neconstitulio-
nalitate poate fi iidicati ii diiect, de c;tre Avocatul Poporului.
Importarla aceshli tip de control pe cale de exceptie exercitat de Cuftea
Constitutional; rezidb in laptul .i el asiguri accesul indilect al per-
soanelol la jurisdiclia acestei instante. Prin aceasta, Curtea Constifu
tional; ili poate indeplini mai eficient rolul de garant al drepturilor si
libert;iilor fundamentalc. De altfel, exceptia de neconstitutionalitate a
 + i fO .\ TUT I IJ'ALA

lost consideratdin doctrini,,un procedeu eficientde aperare a drepturilor

ti libertetilor publice".
198. Procedura de solutionare a excep.dei de neconstitutionalitate
este
o proceduri jurisdictionald, subordonati regxlilor procedurii
cjvile,
potrivit art. 14 din Legea nr.421992, rcpublicat;, dar cu hesituri spe
cifice contenciosului constitutional. Regulile de proceduri a solutionirii
.\c^priFi d, ne,ur\t tLtionJli( r ,. -Ln' .uprin,ts in ,rrr.20 rr din Lcgea
nr. 421992, republicatS.
Procedura de solutionare a exceptiei de n econstitrltionalita ie compofti
_
doui faze: cea prealabili, desfiluratiin fata instanteijudecetoresti sau
de
arbitraj comercial si cea a contenciosului corlstitLltional propriu zis,
desfiguratd in fala Cu4ii Constitutionale.

199. Faza iudecitoreasci de solutionare a exceptiei de neconstitutio_

naiitate incepe odati cu in\rocarea exceptiei in {aga instanlei judecitoresti
sau de arbihaj comercial si se incheie cu sesizarea Curtii Constitutionale

"au ,rr detl:rarer ,r in.rdmi\ib.lj d c\(-pti{' de c,r.re

de c.rhe dced-td
instantS. Faza contenciosului constiluFonal are ca punct de pornire
incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale de citre instanla judeci
toreasci si se incheie o.lat6 cu adoptarea unei decizii a Curtii asupra
excepfiei.
Exceplia de neconstitutionalitatc poate fi invocat; in cur.sul unui
liligiu, in oice etapi a acestuia, de citre pdrli, procuror sau instantd. in
cazul invoc5rii exceptiei de neconstitutionalitate de chtre pdrti sau pro_
curot instanla judecitoleasce sau de arbitraj comercial este competenti,
potrivit art. 29 din Legea nr. 421992, republicad, si verifice ind+ljnirea
unor conditii de admisibilitatc a a.psteia. in absenta acestor conrlitii,
instanta poate respinge exceplia ca ina.lmisibil;.
Conditiile de admisibililate a exceptiei de neconstitutjonalitate sunt:
a) excep.da de neconstitutionalitate se aibi ca obiect o lege sau
ordo
nantd sau dispozilii ale acestora;
b) legea sau ordonanta care facc obiectul excepiiei si fic in vigoare;
in
Decizia N.76612011, Curtea a precizat cd sintagma
,,in vigoare,; hebuie
interpretati in sensul ce sunt sl1pusc controtului de constitulionalitate qi
legile sau ordonantele od dispoziliile acestora ale ceror efecte juddice
contirui s; se produci si dup; iesirea lor din \.igoare.
 'ldeip ap rnlntpts ,orrprrn I rii€lu nJas
u
-lpduase €luauodluor
rnlnidrruud p alerlpru.! o ld€J ap ?ultt eie+ueLtlalSar €8eortur,(ealmzr^ar
EJTOJ !S lnsaralur ere elseeJr. JJJleoJp) edderxa lptro]\ur P el€J itPd
lpmtlaqr rd uo allnu ]pur alcr rp /riltlpero.rd v gte;11lsn[au ee.rrgunla:d
lsur -Eur.uuasul p+sEatrv pralsaJP lilmzt]\Jl atar alEocl as l]soto]gJapnl
.r.rr to.l rrLrn ra-plunu,'Ld r:dro .rln rlruo,jnt t.uorrLr . rrlrl\uor ln/pJ
Lr 'prJlDr lr^rlod p)lrp;\drc :d rrolJulp rlu.u.Lu o r-nao, irlpn r ln.to,
-rru8cJeTJJEJ'€leuuoueadprllso']uJpr^c'Jlsop+seaJV a[euodn]qsuoJou
alerunzard alegal drzodsrp nEs rBel reun ezeq od r€nlr'enurfuor et€od
iriuelsur ejet ulp psarord 'rlu]rTeuorinlLlsuorelr ap pidaJxo nJ rleuo4
-n14suo3 rrjrn3 parpzlsos pdnp !r JaJlse 'qs'arolprapnl rejup]sul p criEg
llqo PlsearP lPu+u{a e Oloz/llt ru er€e'l nuo}E8rtqo poru 14 epurdsns
as ElPro^ur ]so] p arpJ ur Fznlr peJeJapnl SleltlpuodnlqsuoJau ep
rrdderxe tirpuodnlos epeorrad ad 'g167 pup. urp rlprrlipolr roualuv
'e1z g ep uauual ur erapnf
as lnsrtuaU ereiunuord !l ap aro op 8t ap uarorrt r-fl 'ereouedns tPrparur
eluplsul EI sJnJaJ rlJ ]rurnu plerplp rJ 4eod ereiaqJul slsE.Jv alsu
-odrq]tsuoJ ]rirn) p rrezrsrs ep €e.rerer eJe^eolu areraqJuJ o rlulrd
a8uldsar ujuclsur ,Plqrslurperfi r]sa atel! euo4 n+ Ltsuo)e u ip pddaJxa
prpc arpsarau ol]za^op Is urnJcrd 'rolrirpd rlrrurisns r.: puezur-rdnr
'e,p \' t!)r r d 'lqi. t cdrd iqr-n rrJ
Jo Lrp ctcrrf " tcoj . J,pt lpuorintrt.JrJ)rL
ap erldarxa 9re6 rirgd ap asndep elza^op ap p4iosl{ rJ p^ rS reddarxr
prdnss rajlrEtsur erurdo'rq{rpd all? arapa^ ap olotJund cpurrdnr e^
;rPr a:ralaqJur o-rluFd Pl€uodrqqsuoJ PctJllJ ezrsrs e^ eiuelsur /r4rpuor
alsaJe alier4ldepul gtpJo^ul rtptrTpuodnlllsuorru rp €ddrrxe prec
'Ierrreuor ie.qrqre ap
ajuelsul ]aun rj€J ur nr?s olintqsuo] ep elnzp^ard qa olprepnl alajuetsur
irlurp Praun ejel r{ PteJrp! alJ Ps alP:}rlPuolinlqsuo:'au rP eddarxa (J
lnrrrJo urp piuetsul ep nB.- Irrnro:d
ep 'rirFd uLp elrn ap plptrrpF alJ ps etellpuoiintqsuoreu ep pddarxa (a
lalBuori.trtsuoJ rrirn]
e e.leorraluP arzDep o qurrd €leuolintllsuorru purq er plplelsuor pp8el
e.rapo,ra:d o 1:arqo er pqle nu ps a}€lrlplrodqqsuorau ap eridarxe (p
lrezn€J eaJPuodnlos nr Prnl€Bel
Fqre Ps pIpE'ptuE,\alar alJ es al€lrl€uoriqqsuorau ap EIidJJxe (r

ll tvNotr]rtr!\ot rJlll al
 1 lLir al.1 a(lr!STLfUTJONAIA

200.in taza contenciosului constitulional, primind incheierea

de
sesizare, pte$edintele Cutii Constitutionale desernneazd
pe unul din
judec;tori c.r raportor gi va comunica incheierea
prin care a fost sesizat!
Curtea Constihrtionali presedinfilor celor doui Camere,
Cuvernulrrj s;
A\o.d,Jlui loporulu,. irdi.anou-.p cldtr pJrd l..cJre por -d
trjmr,;
punctul lor de vedere. De asemenea, judeciioruJ raportor
este obligat si
ia m5surile necesare pentru administrarea probelor. la tlata judlcilii.
Prefedintcle Cur.tii Constitutionale este cel care stabileste
rermenul ie
iude, rl;. h Jata depu'leni r,tporiutui
Judecata in fata Curln Constitutionale are 1oc pe baza raportului
prezentat de judec5ioml raportor, a incheie i de sesizare
a Curtji Consti
ttrlrorrJle- d pun( lelor de \ eoere pr,./pntd e. I prob".nr
,d* .,i-,rri., ,,
sustinerilor pirtilot cu citarea acestora
Si a Ministerului public. pirtile
pot fi reprczentate de avocati cu dreptde a pleda lainalia
Curte de Casatie
ri Turl tie. l.rrti, ip,rrcJ p-oturorJlui,a udp,nl.r",t.obl
bJtorip
Cutea hotdriste cu majoritate de votu . Decizia prjfi care se
constat;
neconstituiionalitatea unei ]egi sau ordonanle od a unei clispozitii
dintr_o
lege sau ordonanti este definitivi obligatole. in cazul
fi adniteiii excep_
tiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitiqii altor
ptevederi
din actul atacat, de cate, in mod necesar gi evident, nu pot fi disociate
prevederile men.donate in sesizare. Deciziile surt obligat,rrii
cle ia data
public6rii tor in Monitorul Oficial si produc efecte numai Dcntru
viitor. Deciziile p n care se constatd neconstitulionalitatea actului
atacat
se conunici celor doui Camere ale parlamentului
si Guvernului.
Dispoziuile din legile Fi ordonantele in vigoale constatate
ca fiin.l
n, c,.r.t.hr,ion. lc rri i,^.cle.),,d cre, Icln jr.r..1i,e la 45
oe /Ire dp ld publi_
carea de.iziei dacd, in acestintervai, pariamenful sau
Cuvcrnuf dupi caz,
nu punde acord prevederile neconstitutionale cu dispoziliile
Cons;tuIci.
Pc durata acesfui termen, dispozitiilc constatate
ca fii11d neconstitutionale
sunt suspendate de drept.

D. Proceduta controlului constitutionalititii initiativelor

de levi_
zuile a Constitutiei

Proiectui de revizuire a Constitutiei poate {i depus ia

201.
una din
Camerele Parlamentului doar daci este insotit tle o decizie
a Curtii
t50 DRIIT COfJTITL]TIONAI 5J IN5TITUJI POIITICE

Constifutionale. Pcntru aceastai Proiectul se dePunc mai intai ]a Curte,

care este oLrligati ca, in ternen de l0 de zile, se se Pronunfe asuPra
constitutionalitilii sale.
La primirea proiectLrlui de lege sau a proPunerii legjslati\'e, preie-
diltclc Cu{ii nume$te un judecitol-raportor s,i stabilegte termenul de
judecatd. Decizia Curtii Constitulionalc se pronunle in PIen, cu votul a
doui treimi clin numiirrrl judecitorilor, 5i se cornunici cclor care au initiai
proiectul dc lege sau PropLulerea. Decizia se publlci in Monitorul C)ficial
a1 Rom:niei.

Curtea Constitutionali exerciti controlul si asupra legii dc revizuire a

Constitulici, adoptati de Parlarnent. Astfel, in termen de 5 zile de la
adoptarea acesteja, Curtca Constitulional; se pronunt; din oficiu asupra
constitutionattitji sale. Decizia prin care se constatd ci nu au fost
rcspectate dispoziliile constitutionale rcferibare la revizuire sc trimite
Camerei Dcputalilor Fi Scnatului, in vcderea reexa inirii legii de revi-
zuire, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii.

E.Procedura controlului constitutionalititii iegularnentelol

Parlamentului qi a altor hotirari ale Pallamentului

Curteir Corstitulionald se Pronulrte asuPra constitulionaLtAlii

202.
rcgulamentelor ParJamentului la sesizalea unuia dintre presedintii celor
doud Camere, a ului gralp ParLamentar sau a unuj numir dc cel Pulin 50
de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Potrivit art 27 alin (2) din
Legea nr.,17/1992, republicatd, daci scsizarea se facc de citre parla-
rnenlai, ea se trimite CuItii Constitulionale de c;tre secrctarul general al
Canerei din care acettia fac parte, in ziua depunerii, iar Curftea Constitu-
tionali o va comunica, in tcrmen de 24 de orc de la inregistrare, Presedin-
tilor celor doud Carnere, cu precizarea datei cind va avea loc dezbaterea,
pentru ca aceqtia si poate comunica punctul dc vedere al Camcrei.
Dezbaterea are loc il't plcnul Curtii Constitutionale, Pe baza sesizirii 9i
a punctelor de vederc primjte- Decizia sc pronunti cu votul majoritilii
judecitorilor ii se aduce la cunoitinia Cumerei al cirei Regulament a fost
dezb;tut. Decizia sc publici in Monitorul Ofjcial al Rom;niei, Partea
I. Dace pdn decizie se constati necol-$titutionahtaiea unor dispozilji ale
regulamentului, Camera sesizati va reexamina, in ter en de 45 de zile,
 .1 jLj rLr. co\sllTUTtoNALA t5l

aceste dispozitii, pentru punerea 1or de acord.u preveder.ile Constitutiei.

te d llrd ,r.p-'ui lp "r. d.po/ ti.le ro.pcLt \. .Ln. -L.penoJt". td
expirarea termenului de ,15 de zi1e, dispozitiile re:lulamcntare declaratc
neconstitulionale iFi inceteazi efcctele juridice.
Competenla de control al constitutionalititii celorlalte hot:reri ale
Parlamentului, altele decat regulamentele, a fost introdusd pdn I_egea
rr. 17720 0.rrFo rodir:,,r. lebe.r orSJ-ri(.r I ( I r!ri (un,t.tLt unrl*In
temciul art. 146 lit. l) din Constitulie. iic; de la inceput, aceasti comple
'drc .r ru\t c li.drd op do(tr n;. intrL."t o J- t"l de .rt"ibLl.e d CLiti
Constitutionaie poate repr.ezenta o inixtiune nepermisj in activitatca pur
po ih,d ld dr.l.ntulLi -i dr.i. o Llepa-irc,r r^lrlu. ir -, rrpi ,on-htL
"
tionale intr-un stat de drept.
Procedura de vedficare a constitulionalitdfi hotirerilor plenului
Camerei Deputatiior, a hoteririlor plenului Senatului si a hotirarilor
plenului camerelor reunite ale ParlamenLLrlui este, potl.ivit art.27 din
Legea N.47/1992, identic; cu cea pdvirld controlul constitutionaliteFi
rcgulamentelor. Spre deosebire de accasta din rrmi, lcgea nu precizeazd
expres electele deciziei Cu4ii Constitutionale in privinta hodrarilor
constatate ca fiind neconstitutionalc, art_ 2E din lege referindu-se tioar 1a
regulamcnte. in accst caz, i11 absenta unei prevederi speciale, se aplicd
art. 11 alin. (3) din lege, potdvit ciruia deciziile si hot;rarile Curtii
Constitutionale sunt obligatorii gi produc efecte doar pentru viitor.

Procedura de solufionare a conflictelol juridice de naturi

F.
constitutional; dintre autoritiHle publice

203. Aceast; atributie a Curtii Constitutionale se exerciti numai la

sesizarea autoritiitilor expres previzutc de Constitutie: presedintele
RomAniei, unul dintre preSedintii celor doui Camcre, prjm-ministtu sau
presedintele ConsiliuhLi Superior al N4agistraturii. Conflictele juridice
care pot face obiectd unci astfei de proceduri vizeazi principalele autori_
titi ale statului (Parlament Guvern, presedinte, autodtatea iudecito_
red\,dr ( L fFrcd de sol.riron.trc J Lo1]fl ,iLlJi rr n-et ti^nd dLrnrit,r,il(
publice aflate in conIlict, textcle legale asupra cirora poarti conflictul,
prezentarea pozitiei pdrtilor gi opinia autorului cererii
[art. 34alin. (2) din
Legea nr. 4711992, republicatil.
 LTREPT COr!5TITUTIONAL $l INSTITUTII POLITICE

Subiectele cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale nu se identi{icd

insd cupir$le conflictului. Curtea poate fi sesizat; de o autoritate care nL1
este parte a conflictului, deoarece Constifu,fia nu condilioneazd caLitatea
de titular al dreptlllui de sezini de justificarea Lnui interes. De exemplu,
PreFedintele Romaniei, in temeiul funcliei sale de mediere intre putedlc
statului, poate sesiza Cuftea Constitulionali cu o cerere de solutionale a
unui conflictjuridic de naturd constitutionale htre alte autodteF publice.
Cuftea a statuat in Decizia nr. 838/2009, ce Preqedjntele Rominiei in
temeiul roluluj siu constitu.tjonal de a veghea la respectarea Constituliei,
are dreptul de a sesiza Curtea Conslitulional;, deqi nu este parte inir-un
astfel de conflict.

204. Din textul constitutional rezult; cA, pentru ca solutionarea sa de

citre Curtea Consiitulionali si fie admisibil;, o cerere ptvind un conflict
intre autoiteli publice trebuie s; indeplineasci urmitoarele conditii:
a) se fie adresate de una dintre auto titile publice previzute de
art- 146 lit. e)t
b) si aibd ca obiect un conllict intre autodtili publice;
c) conJlictul sA aibx o naturi ju dici, adicx exercitarea sau neexerci-
tarea competenfelor de citrep:rfile conflictului sE produci efectel'uridice;
d) conflictul si aibi o naturi constituflonalE, adjc6 acele competenle
care intue in coliziune si aibi un fundament constrtuljonal.
Din interpretarea dati textului de Curtea Constitulionali au rezultat
insd unele nuante ale acestor conditii. Unele dintre ele au sufedt unele
,,revidmente", nu illtotdeauna conforme cu spi tul textului sau cu logica
instjtulional5. De exemplq faptul ce, in urma unui inexplicabil ,,revi
ment" privind pdrtile conflictuhi Fi competenfele acestora, Curtea a
suslinut, in l)eci:/4 r/. 358/2018, c5, deqi competenlele auto tililor aflate
in con{lict (Prefedintele RomAniei, respectjv ministrul justitiei) erau
stabiljte de legc, qi nu de Constitutie, conflictul avea totuli o naturi
,,constitutional5", deoarece,,nicio competenti legali nu poate exist4 din
punct de vedere normativ, fdri rm reazem constitulional general sau
special". Este evidente extfuiderea exagerati a sferei conflicteior dintre
autorititi, deoarece aplicarea sinilari a acestei ,,logici" poate duce la
concluzia ce, pAnE la urmi, Curtea poate solutiona orice conflict inhe
odce autorit;ti publice, deoarece toate auto t;tile publice au, in final, un
 1 ll ii: :i ao\sllTUTloNAli 153

,,reazem" constitutional. Mult mai Just; era interpretarea, asupra c5reia

Crrtea a rcvenit firi s5 dea niciun fel de explicatie, din DecT:i,
w.108/2014, in care se constata c5: ,,neindeplinirea unor obligatii de
solginte legali nu geneieaT; autornat un conJlict juridic de naturi
constitulionald, lntrucat eventuala ignorare a unei astfel de competente a
unei instillrtii sau autoritdfi publice, fie ea nominalizati in chiar titlul III
a1 Constituiiei Romaniei, nu reprezinti do
4rso o ploblemd de constilu-
tionalitate, ci una de legalitaie, pentuu ci raportul acestora poate fi
cenzurat in fala instantelor de judecatS". Aceieaqi argumente erau
valabile Ei in spela din 2018.
in aceeasi decizie, nr'. 358/201E, Curtea a extins, totintr-un mod foarte
succint si superficial, sfera autoritdtilor care pot fi parte a conflictului,
induzand ministrul justitiei, deli acesta nu face parte dintre autodtitile
//cr rang constit[tional", nefiind decatincidenta] mentionatin Constituiie
(Muraru & T;nisescu, 2019, p. 1311).

205. Dupe ce p rrefte cererea de solutionare a conflictului juridic de

natur; constitutionali, pregedintele Curtii Constitutionale o comunici
pirtilor aflate in conflict, solicitandu-le se-!i exprime, in scrit intr-un
temren stabilit, punctul dc vedere asupra continutuhd conflictului Si a
evenfualelor cei de solutionare a acestuia. De asemenea, presedintelc
Curtii \.a descmna un judecetor raportor.
La data primidi ultirnului punct de vedere, dar nu mai tirziu de 20 dc
zile de la pdmirea cererii, pre$edintele Curtii stabileste termenul de
iudecate Si citeazE perlile implicate. Dezbaterea va avea loc la data
stabiliti de pregedintele Cur$i Constitutionale, chiar dace vreuna dintre
autorit;,ti1c publice implicate nu respecte termenul stabilit pentru
prezentarea punctului de vedere lart. 35 alin. (2) din Legea N.4711992,
rcpublicat;1.
Dezbaterea are loc pe baza raportului prezeniat de judec;torul-rapor-
tor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezeniate, a probelor
administraie gi a sustinedlor pirtilor.
Decizia plin care se solutioneazd un astfel de conflict este definitivd qi
se comunicd autorului sesiz;rii ;i p;rtilor a{late in conflict. Decizia se

l
publici in Monitorul Oficiat al Romaniei (Decjzia il/ 98/2008).
t
 LtOz aupntrqaj u arloHL\ 14l€rtlLr P rPuoriEu
c lP,rpd o)3J I :Lpuurir I Uu r nprPtrJp u drP) Jt uuq!q..rnr r!rnJ A1P I/ \iP
pnop grul pdnc Era+sart E3rag€qar el snp P i'r EiJJ ?n'lzucr ap eotrndolu .d a p
almlquuras s€rlar E rs adzodo ap aFpruedurp tnr.m'rnz;B] rpLu rlz p.^algl trl

',,lnlntuaruElrEd rolygrPtoll te elei

llsuorln]Ilsuor .p Inlo4uor 'Z66IZtr ru ea8al ap ri arinlqsuoS
^qredsrr
ap alnzg,rard lo4uor ep raunoJ uoretlrroxa el ap lrp tsare prnlplu! E
srrqpu ap alsa /elelsuo.r o Prlergtorl arer ad ednlos ap luererrpuJ lolPuss
Inrm llrPlsar€ nPs lueuriar e erPiuq^nJr{ ap PlqnurroJ eel er EI sundser
ec 'nps 1nua1d ul gleldope plzl]ep rrprrnl]Je !m 4ul ezrFLo.roJ e ep rnlru
-ruos peunls.rLuo 'tJadse +sare qn5 o3a1 ap lnzqrard rnlnlol+uor asndns
U E ap alqqdarsns tur'ls rupeJ lsar€ lII aletdopE alotr€ r€l 'Jrlqnd ldelp ap
J]rpunl eurrou ap oteura^n€ tuns alpuo4ntl]sri-r-ratur aJrprrn[ alun]rode]I
'(") a3rl op pt€tuarualSar plelr$o eLu.roJ uI rl-npur?rlunruoJ Ii edq4sul
rrprJnf crcpa^ op lrtmd ulp Ezerle3ue rreJ olapE pup]dop€ 'aBal rp
atnzE^ard alaurroJ Lrl leuo4nlusul eroqPloJ e ap PFuodnl4suor eriE8rlqo
are €Ta arlua aleuodnlqsuor errprrnl lrn]rodrr uJ pue .s arer rJrlqnd
/Iunl
Ii-€tlroln€ atlplalar aleol la]+Jp ap Pr 'IIeuaS" 9r tetPre e eellnJ
-erlslSpl{ 1e roFedns Im1suo3 ap psnpo:1ur 'lnlrurlguor p areuodnlos eP
eararal puez{Euv ,,aIpunle+ra}e ernpord rrrcl]leJ Inuald ul rol ln^e e
aJuJ lrl]o^ alnJpJ ezpq uI [aJ alsa +rurJo]ur laJlse Ill]uerull]op ]rJnJlr{'ayol
e8rtqo p:rprrnt o uqal aunLie.rado o" ouBrtsuor rrlrptoq ap la]tsp ]aun
€aretr€p Pr leDaidp e er nJ Inlr4€uas P lr€rFtoq Fun ea.ra]Iura uud
PlPzlleult lsoj € tlu e:rEirff^nJur ap ernparord 'Iailllpa! 1e pqra,r-sarord
un:lilu)o+ul €-s r6eo alelnuP lsoJ nP Imlo^ 9 ri ,,9^r4odul!" unlo^ ap 69
',,n4ued" unto,! op 6l ]rluld p rlrgtsarp e ar€iu4^nru] ap sararar 'uald ur
rofrat€qzrp €uun ul '(9I02/I9Z ru erzrrac) adrBqsuoJ rllp (Z) uleZl ]r€
/ioleues Lnun e E]\4ua^oJd PalelscJlr ozaiufi^fi)u!
ItlrJure+ u
-{
9s ] J I d
rp tptlrllos +sol € [t1tEues fl ) J I J odqsnl 16 adEsEJ op ounJ ptipul
"3 reladep 1n1e.1'rr,1 rrrd 'rlqnJ lrr.\ -ru l\ r\ - Irtcu.\ r"llruudrurlrrJ
aloJorueJ ulp eun oJlurp Fq:lruuoJ alse 'luaJar rPur 'nldluexa llP ull l0z

'leu,rrtnlo- r:oJ .. nu 1:t'rrn rJl\JJp Jlpol nJ

-n1 'r6uo:
-rlarelmap u! pleue ruapundser e rrPlPSuP rp
Prnparord o elrrle rleod nu
rS rolrr^ tuluad rplunu apota arnpord ptuaparard EurJap €r €ler€ aler ur

ssr YIVNO INTIISNO]:IIIIi:] I

rs l-,ctclcr /clirjnqrrlp pll]raxa r6-u rp eterodLual ligllllqlsodurl Ezrarotpp
es IeruetooN Ie alurpeir.rJ ap La$runj l.]Eurratur prnc lunuror Eiurprs
ur aleldope rrereloq ezpq r.{ 'rnln}uauElrpd alE araur€J pnop tolcr p ru
-nLoor raiurpes ellrBrrrlJ srlpuor E arpr alalurpaiirci ap are] as FUturllrlur
qru4snl eler iolrrgrnbidulJ leiur:|srxa Bare+elsuor rutuad sararar /eljJun]
urp lEpucdsns lso] e rlcturpr6rrd rreJ ur FzpJ ul arirunt uLp lppua.lsns
rlcr ct\J\r Jr JJd rppouJd.n '.rr.rpLuolJ rnlrturpr:rrJrlr inqu,r !trard\d
areJ reunra]lll rnlelurpasJJJ P nes mln+uaLtleJred alaraLue) a4urp eraun
n-rturpr:dr.I 'd-drd\ al dldt.rn'r. rr.rp-uoU _p.rtLrp/.irJ ,p 'drirur!
pjuere^ 'p+erllqncLar 'Z66llll tn eege'l urp (Z) urle ti-lre LLuoJuoJ
'lnsaJap
nss rolninql-lle lLLplrrr.xa e E^ilrurrrp ealelrlrqisodurr'arj:unj urp eerel
.Lurp r.-[udp:rlLrprc\ rln.\Jp .JrLn.LuoU lr J.rlpJ'JrJ rp nri'LnJ.J-rr u
eLunzer ez€ellreural€a.r JiintrlsuoJ r-rlp (I) u{e 16 Inlorqrv rolrjplndod
rarauleJ elrlorpeiard rp nps rnll1tpucs rlclulposord op'ruipro ur'grnslsE
es lnleun.rrir! 'al4nqrrlP. eJrrrrxr rs-e rp lrlrodrucl rtulilr.lsodulr ul
L r r- nr 'p rp-
) i tLnl rrp :epued.n- o,-e a.rlutpd:JlJ Prel np. p .n re \
our,rap agurpa!a:.1 ap edrun+ grep Sunlqsuo] urp 86 tre }r^rrtod'802

Isru-nuou Is alulpa6ard ap IaiJunt €or€lDraxa uI Inl€urFalur 9Ju

-4sn[ arec .ro1F-ernfardu{ IaiualsFa E a$}elsuoJ ap ernpaJord 't

',,rarupluou
LP l€rrrro lmolruol l uI Prrlqnd o P. cp ri rturFdruor
rrrlqnd rolripluotns pargrploll prlunuor e rp '("J mTn.roleLres ruelsore
p rlPiu ap eararar e1 a.rr,rud m lpp rnlnlo^ lnle:llnza.L etrsrle r.Iel
^nru!
urrd tIgZ oqrcru SZ urp rnlnuald Eiurpei u! ptptdope earprploq plreper
' 'p pr.-:r qo rr' rt,!d\":tL*ir dl.plrrrJo.ri purrrpu. 1rq,rgu.,,
,,]rsuorinlos/' E papn) zEr ]i^arE u!'.rorrrlu€ lnlduraxa ap alqascnp a.rdg
',,lrrirlsnl rnF-4srurLu Inrpourelur urrd
'ad4snI r! .4eseJ ap alrn; e11eu1 pFu91 ad ap iq;qrrpd tolpuas
^qradsar
Ln rrfl-)r P,r-P:u.r\nlu. rplrl t.E P)rr\ Ptt Iiolr'_.r l_cur irurt.uu
lrnlpu ap rrpunl lrrguor Lrn 4u! errlqnd a1uluo1ne ptspaJp Eztalegup
.r!J'arpluaurslrl9ar ri aleBal'elpuoliruqsuo: r{egqqo Icur-} errrurld
apuralr rD pzpals^rllJa" rn1nua14 eitrrpai ul ptpldopp eorpr-etorl Erllqnd
ri elrEpar e ap rnlrqpuas Inzryar pr ]praprsuor € paunJ /pccre eO

rrll rior llinllr\Nr r( rv\.lr r i rI i\n..l rrrxd

 'releap rgr raunDru esndns also
nurs rdrnJ rolirolpJrpnl rriglrroleul
rD Firmuord as erzlracl .ale:lsrurwpp rolaqord Inlo^
E ,s ,;r;;;r_t,r;otpj"p;;
ap letuaz d lnlntloder ezeq cd rol are eterapnl.Jrlqn.I
rnTnlclsrull^I u
rs PlelsaluoJ elsa alplrleuoliitlrlsrroJ nreJ
e rqrTod rnlnpqred e ,nps rnpr
-otnp palplrJ ni ,eleuotint[suoJ rri-lnJ
lnuald op erepnl as erielseluo3

ap rdosuj,ore,Pde uI t.,rrouraur un euntlap c1""r"j:"'j:frffi"fi"::iil:

rcc,d ,uriclseluor €r4ar rs ar.r u1 cqrlod rnlnp4red
;;";rrp";p
nJ punJrdul ,aJrunuroJ o ";"r;"
Rs le8rlqo alsa n1s"ay.ro1odn.r ro1prnp,,{ arr_,
p.utLrasep e^ aFuorinlqsuoJ
rrj.rn3 aplurpaiard,€dplsoluor pururuJ
,,eleuodnlrlsuorau tuns,Iaruptuoll rajuapuedapur nes rrlglu8alur
'trielluero^ns p rro tdarp ap tn1ruels tolndlruurJ ,.u,roa ,"frlo,rrrnl"fj
"
e,r14odug gzcellgur,rol eale+r,\rtrp ur.rd r.ro olr:ndor.s
aro, qrri
-rzruc8rr nnr rloprtred e1 dpr\drd drpr rrirurt_Lr.
,
"r.,j.t.
ap olnza,ra:rd airliEnlrs arturp Eun trJqo er uane ",p,2, Ol i,i
1od r4elseiuoc a-1scry
'EzeLaurallll es a:er ad alzaaop
ap p]riosuJ ri gle^qour amqa4 erietsal
uo) -roJgqruaLu liptFolEul IrUo^ nr e.rcure3 ap eleldope rrgretoq reun
ezeq ad ruwntr erielscluoc elnuuoy aleod r"r"*nJ :.,rn,rr_r3
ap nEs InlquaLuplre.J alaroueJ orturp ereun alalutpaierd "1n1u,p"""r4
ap plelnur_rc5 q
aleod r411od pqre.l mun patptrTpuorinlpsr.roc pur,\trd erjetsatuoJ .602' '

rp11od prged rnun ea1e11puo1in14suor

]ralqo €r ne areJ rolgiplsaluo, tr.rpJapnl Inzp, ur ernpoJoJd.H

n'
enop e rur ,1967 arlr:cr'
0z er pr'rcropp ]so' p ,", t."rn nrur'utloutnnlllf
"o
gdnp 'ropielnda6 ratelulrJ
lp nes tnlntpuos alcllrrp"l"r;; .nrp.r,-r; pflli
-ua]ur pJnSrs€ p^ arIIJ Ii plplsrrcJ EalJnJ ,lnlpulnalur
erqqsnl a:eJ roFd
-1puor g4u1dapr4 earelelsuotr E8uel aJ .rolrloleeapnl
niglrroleur Jn1o,r n:
'alelro$ntpsuol rrirtll Fuaid ap aJpJ es prrplplsuor rer /aresarru
alza^op
aP plriosul rJ e,r r:ernla.rdwr rolsJJe paJelplsuoc ruluad
earera3

areriuel .rlurp e.un elalurpasard ap nes rc,"u*"o *"*#JrTSIj"1

tsI yrvNorinrilsNo:t vr Lrrin1 I
 'rrjlqnd aFiPluolnP r:rlrnp
FJpuodrl]gsLlor Prrl]l]rl ap rrlprrnf rola] ijuor erdnsP IS trqllod pr
pd
/tnlnluaur
inun EalelllPuodnlqsuoJ ]Jalqo eJ nP aJPtr JOlLtiplseluoJ E:Idnse
eJled rolotu.LuElnSor'Fdnlgsuo) e arlnzrr\ar ap lolc^Be.Iilul e'aFuori
-Eurclul lrnp.rore rotlP nes rolalElPrl P /roliiueuopro ri roIISal Ld-Pl{euod
-rl]Fsuor e.Idnse giunuord rs EaUnJ puer lrurUlr l.nua as elJlzr)ao
'alezr.{e rs alrrEr
-ploq /aTr-rzpep :alPuorirlli+suoJ lirnJ .lB al)P ap ruo8a:ler elelPoleulrn
'tI lre ut'alse[q€]s'aleuodnl+suor aluapa^erd pulllo^zap'Z66Il ll w
r)3r_l a\nellncuo) a7r\e ri 7r)ap:dt)p,rp r.rlllJJ c'rof /l LLdl.lr'tro rL
qslro] eatrn] /eJes rollinqule Earrlpraxa u!'le{ruqsuo] ll^!.rloJ IIz

olEuo-rinlpsuoJ rrirn) alalJv g'z'f

/Pollop
le ler '100e aLr de ul snua ]soj
p
zl0z aqnr ul
reLrryuou rnla+urpcsarJ E arirury lnp €ar€pu.dsns pu rrd zI^P Inuru.l
-relu€r.uou InlalulpesclJ araLu€)
Id
gnop roior roFiuLpeicld PJrunltlor as alpuorinlqsuo] Ltirn) Inzr^V
'plndl-ul as I er rleldEj Pl rrr^rrd nr rdPrrldxe Ep rlpod 16 srelEqzrp
nrluad etexq lalpp erdnsr: leiurl6ounrtrl rJ e^ rcFlgluoll aLelulpasard elel
-uazerd rolrza^op u ri arEpuedsns ap -Iueundord nraleqzop ezeq ad 'ro1rl
olprepn[ rriglr:oleur lrqo^ nr /alcuorinlqsuo] rDlnJ Inurld ep rlrruo as
rarugruoll rnlr+Lfipriard P arirury urp er:Iepuadsns BI rlr^ud nr Jnzr,\v
'crPsatrau ald€8-Ilsa^Lq Jleol sqJe]c t ElseJV JolJoder-rolerJpn[
un puuFsap E^ rleuoir!4suo) fiirn] elelulpaiard'erlarar purluud
'aralueJ -enop rolrr P PunLuor eiulpai anpuor r: a:ar elalurpaiard e.4q: cp
'olpuorintqsuoJ nirn] ordor ul lrulrrl as 'Pzelouralul is e.rcr.d allza^op ni)
eunardurl 'raluguroy lnlaturpa6rrJ e adrunJ ulP 3ir€pLirdsns ep larrund
ord 'ptpJllqndrr 'z66tlh rv eaga'l urP (z) qle zi lrP ll^rrlod 0Iz

reru,ntuou mlalulpa6a4I
p a,riJunJ ulp parepuadsns pul^pd FInzl^P gralpua BrnpaJold 'I

'acplod rolap
-qrvd In:tsr8au ulp Jpuodr]psuorru rr111od rnlnpqed eo;o1per mlued
qialmnfl Ir]lnlpunqrrl uctrnuroJ Js ladelsaluor P alalftupe ap PIzoaCl

tttrltoJ u..rtrtr9Nt Il iYNo illLlL!\c' LJlll(l 8Sl

--I
ue alrdrzodsrp 'snld q atetileuodn]_rlsuoJau ap pddaJxa elero^ur ]soJ
e areJ lrr rnlnseJo,rd Inrper u! purnu nu ri 's;auro ul',ra apala ea,re e,r ze:r
lsare ul rri:n3 erzrcaq aJIpFn[a]ra1a ap la ealsdrl 'Es sarplldpau rsop rr
'a,rqradsar rarirzodsrp eareSorqp tJa1a er pa^p e^ nlr arso8r^ u1 r9a1 raun
€alplrTeuodnlqsuocau plelsuor effJ urrd Es elzrJep ',,A]te8au rolplsr8al"
ep fiirn] r4-et]Fr Inrrurrt uI c]utsotuor rorurou oF arrprrnl alalrala
pzerzLEred r{rn] €zl]ep:p+ErIIdE IJ c}Pod R'.ru nu elseore'Eleuodlu
rt-un1ru ftpr rl\dp rt-r ptp \bte nrBJl ri p.tru pF r cr - n rlruoi i rt. t-r u)iJ
ap eridarxa pr€p lr1tsv llrote8rlqo Ierauag alraya rnpo:d alelrleu
oqrLr.\lln1rL ep rol|lir{orra IJrpuo tnjo! -n ,-rura rrjrn; r1rr,,r'e6
ladn]qsuoJ rnp (Z) urte l]l 'lrel
rdrn3 erzoap nr pror€ ep rol uonund nruad 'alpuolinlusuorau puri1
€r alEtelsuor apirzodsrp Eururexre.r E ap 'luoul1]lle.I n4uad 'rarie311qo
prreorr trala er nr (rr8ai rp81mrlord lorratue lrllortuoJ) stPtrPuolinl
-r'-uordll dprolr iro qu roreu,.LIrlo- ur rll.Lorir) rl.rroJ I irr ) dl r/r)dc
-IIirnJ erzDap nr prore ep Io prrrund nrluad 'ruPulruPxaar
parapa^ ur 'rnlnl€ues ri rolielndJc raroru€J rrSal eaJa]rLuul 'pla]saJe al€
rdrzodsrp roun rdp+I€uo4nlrlsuorau ruplplsuotr InzEr ul'trala Er ne lalin+
it-uoJ e rrrn/r\er rp rlr8rl purvrd .Jl.uorirurl-uoJ I trn ) ilr /r,ic
'elalsaJe e areJrJrpour ap ErnpeJoJd ur z1r\! rnun coreolc,r ne rerinlqsuo3
c rr r ?r\rr )p )L\\rtprirur pur \rrd dlpuorintr -uo ) r',rn ) d rrlr 'dC
'laiuguroll lp IPDTJo Iniolruoj l uJ rrrPrrlqnd elEp el ap
'roln^nlluad rprqnu aralnd ne ra ruole8llqo Freue8 luns rleuodrulsrroJ
rrlnl altrzlJep pr -uzEantets rrill]qsuoJ urp (t) u{r ItI FIorruV'ZIZ
''r3a1 alaurr r,n rt".r- d rt',rt!r--Lr'J r irr r rlr:rrcl
'-1 t:. 'lit,,tuC
raluPurou rnlalurpasard P aqrun]
r4p arppuadsns ap alrrarmdord nrluad t]rua as a^Fpllnsuo) alazuv
'Iuaielatr aqpJ ap a^!p1sr8a1 ra,rqarirur r:arelrrraxa nrluad rolrdrpuor
carnr;dcou. r,rlr:\ c dp.F|rt\d . rold.r.ll,dr c drcLUlJUor dp : rr'_-u
-npuara]or parlrrniptsop 13 €aRzILrEFro nrtuad rlrnpsrord parepadsor el
parlSa^ E ap lrnlnuJalnD IS InlnluarupFpd alelelsuoJ Jolar e arrJlunuroJ
rp Ii iarugLuoU [e alurpaaard ap r i]ury parelr:raxa uglnqruflra1ur g:r;qsn[
erer rol:grnlerdurl laiuatsrxa e arelelslror ap :rnFr8p4ns rolatetlnzar
E erelru{uo:} ap ri raruguoS rntelutpaaard par;ilalp nrtuad rrrnpaco:d
Earepadser el eaq8a^ e ap :rollinqrqe parp]rlraxa ul trrua as aFrerEloH

6SI ytvNorin.Lr-sNo-. r l r!rl I

 /ptplsetuoJnespleirJrdv rnFldrrp e arszrFuolinlrlsuor
llELrodnlrtsuor
ap Insarord ardsap lpru rpru 1o] plnrsip as 1€.LpduroJ Intclarp ul rS tlr
'PUeLUOT Satr Ul lPlr /lr.uodnl4suor inlnlderp € p:luJJal euulJop uI '€Iz

alEllleuollnlqsuoJ ap rnInIo4uoJ
€ piu]tasuot EIedpulrd - mlntdorp EalEzllpuoin+-rlsuoJ 'SS

(tt0Z/E9t ru mzrrac)
,,]derp ap rol.lrarqna rornlft gjrol l6eaaJp nr undrq os rS 'odntqsuol
urp (i) ulIP Itf rrE roldrzodsrp trrurlod 'rlrotp8llqo l€rruo8 luns rleuod
r}llsuoJ rdrnl ro|rzDap ln^qrzodsrp Ii tlr 'alatuaraplsuoJ lllr 'Ia]tsv
salsiJl] purlud:^ as arer ici rolaluaraprsuor rS rr /rnln^rtrTodqp rerunu
nu Ezpaiplp es eleuor:inrllsuoJ r+nJ alrtzDep elaaiosu! er lerapnl njrn1
,pp'r- ndpJd.Iir.,rr-rJ :pr-r'dp--rp rPdr'JrolrtuJlrprsuo)p r: to\
'rarzDap rnln^qrzodsrp erdnse 191e purlxo os Lrrole*1qo alepe;a qr 1n1de;
c, r. rop,rrd.rrrlrr .ur,- r.'i p^. ru rpru't,.pl'u^rtr |t- ru)r)unJ
.
rnLr P)rr 'LP\ rdrlP r. i'rtrt\L )
\P
idrn3 alugrptoq '(! 16 (t '(3:l gil lre ap elnzp,rard roginqulu lnze:
rll osrura tuns arpr rrl eprjnqrqe ap arjrurq ul'atqalrp tuns Ealsarp 'alpu
-oinllsuoJ rrjrnl rol:prg1oq a1e alpr:ni alalrqa rl{a^ud rJ €r.r ul,
.11e1ll€uollnl
psriorau ap rridarxe raun lnlrrrqo arpJ ateod nu 1rue1eli
^qradsel
'(cl +q 9tI ::s tr,\qod €elelLteuo4nlqsuor 4elelsLlor lsoJ e rrer uI Inzer ur
rer '[irnop e eza] (g) uI! Itl }s] rupJgr]pr eele]llrqr:-odLuL egerte erolsrr€
/alErrcdsuralur rolalPlEr] eiur,urd ul
lliplllpuolinlltsrloJau piretetsuoJ
'I]ruoir1]ltsuotrau aBal ap lnlxal pugrplrap 'eiuaprudsun[ PrapLsuorar
il€od rs! eotrnJ rEI /plsrallar rJ atPod Rslrd:^ar;lv]Ileuorjntqsuorau
ap arida:xa o Er lnsuas ul ']ptrapni mrnl ap E^Llel r+ell.lolnp o rpp
'lr.Lo}e8llqo elJqe n€ e.+E+i I
e uo Li nll+suoJ e+e+suoJ es er€J uird alLrzDa(f
'1da'lp ap alupuadsns
luns aleuoLinlqsuor.u puLrt EJ atpt€lsuor ;Frlrzodsrp'uauua] .rnlsaJp.
plernp ad radnlLlsuo3 a[rirzodsrp ll.r alpuo]irqltsuoJou olrropc^.ud
prore ap rrnd ntr 'zer pclnp 'lnure^nD nls luuarulFpJ 'le^reluJ lsrre
ur'prep razrrip ea:arqqnd e1 ap apz ep gi, e1 c:rprrnlclcprJo pzee]arur
rs'! rleuodnlqsuorau purrJ eJ atptptsuoJ arro8r,r u olajueuopro rd rlBel

tltrnoJ l]in L]tsNJ ll 1v\ol l 1|::\o-t l.r'lu,: 09t

lnlurtuop u! 'nldruaxo
eC ldarp ap lolumuer lnrppr ur snpord FqrPdL=
-
.nrd toi',-r"tr.d' rPLLr LJr r: lLldrer 'P'u lrr el_d rlrc/llcuo ln'rl'Lror
plernlrnl 'prjclurol'upl1 -
t'ate l-a.rt ,t t'od'r'l lolllllturl f Pl 'lPul
lrntllFl lolJ'l JI-:
lprq\ l: rlcuo ln ll'Llor rro'ttn:d ' lr'urou n: tdorp dP
urrd PsLq arnpord as rnpudorp "l' g'srl'{ 'rsaur:r'uLr_
"ear€tr3a;dtur" u1 arr;'etis elra;a rlru!+suor nu ruPztl.uodnlllsuc:
,ipra"ro 1r,*"ra,. t"
.)," ' o 't'tNtt:tint
,.tp aleurrrd e' l)\)PU/r a s 'o't)oJ'u't 'nlnLurl\r'
",rr', rJlhr'
tl rrr.ou.o rrr,'npord nP' nlruddrp r"ldrPo\/r 't" 'ta'"t1;nf,n^:,
t,t)tpt r)d .dinlrlpuur nlrl-Jor 'rrdl \rlrLJror.
loldlr)rJ nLU_rlc Lr'r
-.pda)tittttt-trc. d'rl rnr I urplo lrlrper ul a'rpord
,"ln"'tn.ro,iqq..ro. ap rrndq rari a+elPuuas lsoJ nP Fulrlrop ul ?lz
nr1'ro;
dr",',Lpuu'inlrl'uor 4p n1n'r 'ord elrjnsr
pl-13'rl lnlnuPlJi" ralpulLUll:
pzeo.,ro rta. ut'rd auJp pun ilnllr'llo\ ' \l
u rd' rdrinIr.Lro ) e rrir'rrp errr\rldv dlrprrrrl lrylpro
qrlilli
i.t::n
.,o't"r" Jp li LunrJrd Jlfuo inlJ'uol IdluJpnrd'l
"',.nl"nJlp
pJrcIo \/.rp ulrd li lPp P Llpu_lou lrdllp ilpJ Jd dlruolinll"uoj
"1"LU.,ou lold'urof
P'rPl:lPt
r.,;,"*;r" rp >ro\rlr r1\i ;dstp co rnlnrual't lnlr^'Lr PI
PrrdliPolrtu€r
;;;,;-r- a.lnpord a' r ni 'rrJ rJ'inlrl'ro ) rdtlPLurrdn' /alualJqns
,i 1"1rr"*nparry' ,"1rnreJ nJ rolaurJolr eiualsrxa EJ aslurard
nu'rPp '3l€rilrasa lrms are4leuo4nl4suor ap lnlnsarord I[J,":U;1l]r6t
cprepuels emdurt ps puu rcp
'nrsaspugl) ,,grpouedns g punlPi:o] o n:
'gr11do el rnFrurlrrop eclalrcqrreds ap erueas uri erer'allqerllde
"l "ln. nr o]rp n{ JOICuLTOu rnlnlquRsu€ p3reu3aldur" fird
1a"rrp
"o.roa, r,.*rnLi : \'prlnl tnlrLurlsl' dl'r'rld'rr lLn dLrd'n_rlu o
ir,"ro||n,'nurr
*"a"-r'a "r'"ri ", ",i1 'q-.' ,j qrrrl'dLul6 e1e1rpr?rr,p rulerouoB lt t
arnqa4 nu sarold
-odnlpsuoJ lusrleyadul" inun €rtlrol orErqurl Ps Psr'{ /alEluelu
eAunliJe ul'ld
la"ry arprrnl rnlnualsrs Inlollslur uI nrolsaJE
r'r" ,roder q ]ezruorure tdalp $un t arearr
ap {apl lnrn!
lop*ru
.rilnlp-"p"i"*ro"'xelcluloc sorord un rlsa mlnldarp
Earezll€uoinlpsuoJ
ep
'FInlderp Porerr;Iun leurro] alsa arezrluuoiirg4suor ap rnlnsarord
elurp lnun gr sale lPr'u'lerPduror rnlldarp Irlrod€
"1n11.-r""' "l"1ndrr.rrrd
p'l<J)P
o-,p1 sllqr-od l\^l ll JP nu udLllollJJ
l'11\r'P 'J cld\'ldJ e>r:c JCl
rr o rdord o'eltluaot o pup're
eLturp urnru.prldlrirlrlrln"lr"d rp "rirr'n
;.;;"a"i"*";q;;;ot uI aredt er rrPgnl ueluoua1 rm g+uPa'da] Pa'nz
YtvNollnl-lrSNOl ilrll! lL i
,rIllsuor alarulouparlp Prrlde € ap l]lorol PJa
elilg{qo 1ue3
pnl lolaiu]?]sq

-ue:+ puezDard 'eelttLr3uln8re ]rigSoqru!

e-Ii esllnJ'elzlrrp _elIE o-rllll
'(q661/92 ru erzDac) ,,raLirgrtrsuo31e lqer11de 1rer1p
Pallnl op
lnln.rolrerBJ alaiuDasuoJ urp eun -elurzarder 'glEllorinlrlsuo:l
rC d lroPl: lr'l\r
rr r.rr\r 'rBJl 'llrl.tror nl l-Jo lnlurlrruJ rcrq '''Jllr'
, ' , o i ', i'r", ''r1 url rtrd'p ''r'od n'r 1n"o1'rrl '1 J31r
r' 'rr'rjd|rl
\ poLU trr o-In'p|'
rr irPUUqnlll'rror roLdrJrLrL' nTF U' llI lLlr'rrc -drd'
r\ilrlu p
,,9r'.,,,i o.'" ll 11 ,',6.,11" '1.,tr"rin'ltcuorrLurrrrdrrLUnLP rlDlururr'D
p.n 3 n'rqr 'rlde r.larrp ) -i ln nlr'' P
1 .rorrl',-. ,3 "r.'o..p5
drlcl IaLul S r 'rr r'.lrilrlrlcJo )
un. d:rt p, '!lnl!l_'ro \- :rl'! ro r'7rrrp \np
o;;'erlp 1rir1,;1oc'rlCr'lrrro 'Lf
rd ri lr?/'lPLrorl'rrrl_uu |lr-^rl1r'qo
mlnsolJualuor" InJpaur
nr1.,, ,. ,.9..r1 ,,clEluaultplml ro|rrudcrp
""1r.-t3 uI'ruPzll.uoinlpsuor tarello^zap nrluad EpolaL*
,"t"; *',i,";."a. ;*
per 'ldarp ap aLunLrllr aleol ul ePuodnlqsllor lolrL[rou
fluaDga feLu
,rr.,a tt top 'aieuo{nlllsuoJ llirnJ rorlzlrap IE
areLu Inr9rrnu
"n"l"rinri" cp lclidorxo ealer
.,rrd iina"..rt el ep rrrurlsuor € r]€lrPlrolirupsuorru
arezrlPuoin}llsLror ap lnser
atl r.rourlso,1r aletrleuolirl]IlsuoJ ap lnlo4uo:)
mlnsocre 1e ro1ez11eler
-ord n4.rcd pleuollnlgsuoc e$psr-r!e1 rolaueosred
n irirnJ Piuapmdsr:n{'eruguro1 uI 917
1.1o, 1n*r11.to, "lo.rorirlqsuoJ
'rlrEzlltuo4nllsLIoJ e
r'rull_u') clctloll
i-rrltr u dp JluJLu Ll lrul trlurl' lJ lr'u JlJ Jr lLrp rliun r'rnB'co''
;;:,';;it":" o1 "1,,"o-,'a In r"!rpur re\ I'Errp In'rr'
mlnlorrrKD
"1""'"+otllo.,nli,,1p.*or 'p " "'""t""1",";t*,ll]Llii"ljlL1l*f
ale aplju'sa alucuodulor
ap alpnnslroJ undoJs LS rtllzLllruorinlusuor
aurroluor crel a1 e n:luad
'dluq rs€lar€ u!'alnllltt'tot "1utt"*'ptn1 11341
rorln n"rnlnd'"lot li ladnlqsLro] alerluoJ JolJulou
PaleFLre
"*roar ! ,,Pler,oli']ltsuor ecre*esy" elsLxa re nu sarord
"rrJ.rprr"ir",r',.'""t.ts€d$snlgrPJ !r slsr lery^rpe op lal €l 'r Pzr1.uodnl
;;r" ;1"".;itrs..' pleuo$n+9suo: e{qsni
-u*o.'ni.r"t.l*" rulued reserau lnlosqP rlsr nuprr'C
ct ro,rtr.o-r,.rl lp \.'rrp ln\d'\r r'\ rpLur'l' '-' l('l_1"'lLorLr dl<J
',-'j""o,i",'u"' ep 1.r d ur ' lPLr" i q l-trot drlr''rr lrlu)r '5lz
''o
'Jla r.rJLlTlur
u! ri er 'arl'o}
rnp+dorp la 'llucd lnlnldalp le 'lersq rnlnidalP lnlurruop
1rrirr!dP lPnsarold rnludtrp
rouui ar€uuolsuP:r} o st pn o 14'qqtttt't 11o"

lf!tttod I Ln-LlrsNl I{ lvir'rlrLlLlL!\of rJrJ'l

arred re, ar eLuiou;r nu rs'pleruourupury e"t",
ruuoluor e erern3rse ap
"::t"H:i::]:iil:i;I
prrpa '1a$n111suo3 1a$etuardns e a:ernfise ap
aps lelualaduror pzeaperxa erer n:Irnl tetrunruor rn1nldarp alp lapa^ard
rl 'giulrajar ap Ruuou pr 'tElrodPr e-s PFuorin:]qsuoJ eatrnl 'alrEd
ptlE cp aJ (aliql]suoJ urp 6l lle) rnlnrTrsuoJ aulirPdP
^qEtslSe'l ^Isnpxa
ar Fiueteduor 'Eurotul edelsr8al urp alxa+ rllu nr rlurete roialxal pareu
-opjoor pul^Ird iralJarde ur tesuPl e-s -€FuolilullsuoJ EaIntr 'rued o rp
ed lapsy -alullpuodrupsuor ap Florluor pr4^Ird aEnl!suo) ep rllrcryor
alLinqutp trsEdap a-r6 pFuorinltlsr.roJ urtrn] psur erEr u! 2002/69 ru
przoao lsoJ P nirnJ e Pura] P+seerE od alzlJap PruFd (,,relgnruor
Flderp" 'Buoqesr.I q ap lnlrlplprl rouelue) cuodorng [unru3 plda.rp ri
plpuodqltsuo) €aunJ ortulp roilrnlrodel E Ber elsr EueadornA PeLrnluI]
pl rarueluol eelPrepe nr 9]epo Flerqre llua^ap E arPr Pualqord o 8Iz

'aleluaur€punJ :Iolrnldarp
EOJITICuI L{ erO}SaJe e aIEII1IOJSUPJ} ap rolJa^ un reu{J Is 'aPuo$rlpsuoJ
3TaUTJOU nJ rnJnldJrp JOITJnUTeJ r ,,aJEUSArdLUf' ap Ja'rseltr alua^ap
alaceolftru ar1r4p lnun e]se Blsrre 'iaJtlE ac alinulsuo] ur asrrrsur
alPluatuepunJ rolFnldarp eliJalord rrds Paunlsuadord'Ps eiurpnrdsunl
ul'llpa^op e €uadorna alpuofn+4suor rrirrpslrnl a]IEIaIar !i pr 'raLueluo>I
e pFuorinlrlsuol ea1rn3 ri gr fldP] rrru rolPz!4rdrns alsa nN
'(19-gtr d'9197'e1;eg 4 rapeol
:StZ tZZ'd'\LOz'@i\D-uBIrlrS) rdrnJ rolr4Jap alE sruro ,8l, Iuotegqqo
alapala ur:d vlern8Ls€ 'r4eroet urind IaJ 'atsa Urgz{euodnl4suor p+r6ner
'pauauase rC rerueurou p elEuorintpsuoJ rdrn] lnlEuasre u! 911urc+u]
sap 'a^leFrdrilu-r rolnzDap e pccrp ad ruar4iar o tdarp ap rnFulrlsrs
rapruerrd a1a1da.r1 al€o+ ad el€uo$n+rlsuor rolcrurou earezrylp ern8lsp
e n4uad puoljrlusuor [uoiPrrpn( o]r el€z{qn rllrlrrqat artulcl'LIZ
'(6661/9gl 'ru przlJao) ,,tuentpsuoc rnprolrnr8al raiuro^ p plerpeLtll
u
earerrTdp errpoldur clpodnurol eiuasqe :Iep'plasaJau ?ltu3er ep'e+se lgel
EaLraruas€ Joun a JolInlSaI aIIPJ ap PalPldopv alpuolin+i+suoJ I{JP}l-rJru
-rl8ar uorarlptcp el azapacord as es arpr urrd €al leldope e nu [nro]Ln€eJ
puer Dun+e Userolp)epnl apiuelsur a4pr ap trarrp poru uJ aleJrldP ag !s
alnqa4 Ia lod ilEuodnl4suor alrirzodsrp g: at!]rrelr nr ellnzor// :aFuori

Y',lvNotl nrlrsNot !. t Ltrs t1 't

 Tqetnpa rnlnsarord E eriuprpS pr rrprpdp pl rnFtderp rs.quotr
e+sJ ar paal /eJrptinl euposrad cd €Il:-aJxa eurJJps o eund ptrrpunlFiualsrsa
ap lJsJluor mun Pa.raraqJur cp r1€s leJoi\e rnun ealtLunu nes EerplpSup
ep Jele ap olpJ o puorjrpuoc u :Jrp[n[ ra{rsuoJ nes }pJo^p un pleSup
p rp ErirpuoJ prBJ tern8r.-e eq ps ornqell arrpunf rolcueosracl
Ip adr]sn1 el
/rdRt{eir rnJnrclLrurd potntri^ uL ,EJ p ualrn:) /9I02/qgf .ru
Insarre lrlrqets
p
erzl]ac ul nllnlortlrold rg rolrii€d eirrazard rq lpuad ruuelu.m
Insrnr ur alprtsiurrupe rolaqord IliPlllpgal prdnsp pprrap ps amqajl
gJeUIUrrTCJd EJerUeJ ap InJOI-Erapnl eJ srtrap r Lrclrn)'at.Ia]eru u]seeJp
uJ tol '9I02lIt9 ru PlzDacl q odrtr+suo] urp IZ .]ru ap tnzp,\ard
lqelnpa
sarord un pl rnJnldarp alaiuuor nr prore ur Il n nrlued ruolrrpertuo.'
rS RIrro orrrpne o pzrui]8ro € op'erpurlurTard praulPr ap lnrolprapnl
n4uad 'eric84qo te r e plsuodntqsrro] erlrn) ,EI0Z/99I.ru erzDac
ul ldarp ap HnurEl rJlseJ€ p alEzrleuodnl4suo) uud ecJeu[o]susJl
lp$uptsqns lpiuenTjur ne arvr ri puod pnserord rnlrldarp ele urpa^ard
lJalqo eJ llr.P nE areJ'J]uaJaJ rpLu e]\JlEJ sa[p urp'rrzrJap Jp pJutplt]rllnur
urcl -arPoltrlJrpe ]uns 'aleuodruqsuoJ nl raluapnrdsirnl lnLparura]ur
uld 'all]turulepunt unt.iarp roun rr4rrlord p^rtradsrJd utp [erJads ]-rl
Jdarp ap unurei roun e ,,arez{l]uodnlqsuor" ap alducxo e^e}gJ OIZ

(alzrrap
llsroru el nrs.spupl cp /rqplap
s E Jord lp luaurtrad ule-r+xa Inrreturltlof
niquad /pcpJ^ as e) e|:uorfnlqsuor ps eiuJlJduoJ pz€apoJxa .LplrunruoJ
ll}derp lrr auralur oruJotr taun eolelrlrqt+edluoJ PIoJ]t-roJ € ap oleuod
-rlBsuol Li nJ Insraruop lgruJ pSv .ctlluorrd ap azunr;eueq ar .relnmuor
!)Il]dorp are4uoJ auFlur tolauuou e b+J.lJLroJ alrJnzeJ ul ,paleJrldp pl
ap eJnlplur ap pJolscJE elipBrtqo r'lJ ,J^nJadsar alourlou eJtldp rs qELiraqJ
p

apuo{eu d-ptrLolne rollp nEs qiirotprapnl lolaiuEtsu oud.redp rEtrunuor

lrqdeJp ru aurolurolr8al eJleltiLqqpduor plseere pfgrJe,\e ap palfisrl J

i9I