CaPitoluMlI

Conditiile de dobendire, pistrare !i pierdere a cetiteniei romane

Obiectiyele de lnyitare ale Capitolului VIII

Dupa studiul acestui Capilol de invaFre veti reuqji

si cunoagtelr modunle de dobandire a cefiieniei in dreptul romaresc:

- sd cunoaitei modurile de pierdere a ccteteniei in dreptul romanescr

.; int<r(.eeri p-u(euJ-a dob.nd I ceri\< 'rei ro-Arre:
-. rt<lege\. proceJur. pierder' ..ld,er iei ro-are:
si cunoa$teli nodul de dovcdire a celileniei;
- si definiti cetnFnia dc onoare;
sd inlelcgeli raliunile dublei ceriFnii:
- si cunoatteti corelatria dinrre cefilenia romane $i cetalenia Uniunii

Constitutia utilizeaz, noliunile de ,dobendirc", ..pestrarc" ii "pierdere" a cetate-

niei. Aceste trei noduni sunt prcluate ii in legea cetileniei care regle enteazA' in
p-ircipr,. co d rLrrre oe auoindre 5' de "ierJcre a celal(rie' romtre

in privinla conrtlliilor cie ,,pistrarc" a cettrleniei' Legea ff 21/1991 prevede in

art.3t ci, , sunt $; fimAn cet\eni ranA i persaa ele care au dobAndit li au pdst lt
acedstd c.tdtenie t)otri)it tegi\lIliei ante oare Practic, prin condiliile de
pdstrare a
cetileniei romAne, Consritulia 9i legea cctiteniei au in vcdere situalia cetilenilor
au pistrat-o chiar li atuncj
--l"i "u."- inainte de 19E9. avand cetitenia romiini.
cand au pirnsit teiloriul ttuii din cauza regimului politic din Rominia Prir aceste
preciiri. starul romAn a dorit pistrarea rclaliilor cu ceiilenii sii De aceea' legca
cetilelici prevede posibilitatea dublci cetilelril prin dreptul pe care il dA fo$tilor
ccliteni ro;rAni de a tl redobandi cetilenia romana in parulel cu pistrarea cetAleniei
strdine pe care dcja o au.

Sectiunea 1. DobAndirea cetileniei romene

lut loti 1i iu, ,anguini'. In lt|re e\r,1" ooJ' rnJ-i ro'rLn de dob'naire -
prin naturalizare Prin na$ter€'
ccLaFniei: prin naltere ii
celilenia se dobandc$te. fie in baza pdncipiului t?/i
sanguinit, [\e in baza prncipiului ius rt1;r sau ius loci in baza principiului ;rr
Jdr.qr;'?is copil! dobande$le cetitenia pirinlilor sii (er' Romania' Franta, Germanla.
 I34 Cohrliliile de daban.hre. piisndrc |i pje ere a.etdtehiei ronahe
Austria folosesc acest principiu), iar in baza principiului t,, rolrs copilut dobarlde$te
cetdlenia statului pe teriroriul ceruia se natite inditcrenr de cetdte;ia ptuintilor sri
(ex. state din America Latini precun peru, cuatemala sau laraguay folosesc
acest
principiu). Prh nanralizare, cetitenia poate fi dobanditi in niai mutte moduri. in
tunclie de prevederile iegate din fiecare tar5 in pare. Astfel, ca moduri de narura
lizare putem enumera: cere.ea. cisitoria, adoplia.

in ceea ce privegte legea romani. aceasta preveale urmitoarele moduri de doban_

dire a cetdtenieii

$1. Nattere

Na$terea ca mod de doban- Copiii nisculi pe teritoriul Roma iei, din pdrinli cetileni
dire * cetdteniei romAne. romani, sunt cetljeni romdni. Sunr, de asemenea, ceti-
leni romani cei care: a) s au ndscut pe teritoriul statului
roman, chiar daci numai unul dintre Dirinti este cctilean
ro-'lan. b) .-aL nascut rn 5lliinatr.c r. a rbI pari",i .ru numa unul di.lre er e
cetitenia romAni.

Copiiul gesit pe teritoriul sratului rornar este corsiderat cetilean roman, pani la
proba contrarie, dace niciunul dirllre pirinli nu esre cunoscur. in acesi caz iunclio_
neaza prezumtia rclaiivd ca cel pulin unut dinrre pirinjii copilului glsir pe tcritoriut
Romenjei este cetdlean roman. Aceasli prezumlie nu trebuie conflr lati cu principiul
tra /.,/ conlorrr caruia .opilul n;scul pe
'cllLoriul unr-i ..a, orrmelri auL,,r.ar
cetitenia acelui stal, indiferent de cetilenia pirintilor sei.

$2. Adoplie

Adoplis ca mod de dobAn- Cetitenia romana se dobAndetre de citre copilut cetn

dire a cetit€niei romAne. lean srein sau {hra cetilenie prin adoptie. daii adopta_
torii suni cet4eni rondni. in cazul in care numai unul
dinlre ddorllalori ei e cela(edr lurdn. (cu.eIia
lLlLr nrinor \a rr lo,arala. de corn,r.r dcord. de,hfi(.dopl]l.l|i. tr ,rrralia "aoDLa-
.n i"re
adoptatodi nu cad de acord, instanla judecitoreasoi competenti si incuviiqeze
adoptia va decide asupra ceteleniei minorului, tinand seama de interesele aceslui;. in
cazul copilului care a implirit varsta de 14 ani esie necesal consimtamantul acestuia.
Dacd adopltr se l"ee de crrre o \'ngu-; pcjsodt;. tar dcez\la es e (elatern rom;r,
minorul dol'inderre ceratenia !doprj on-lLr.

. in cazul declartuii nulitalii sau anulerii a.loptiei, copilul care nu a imptinit varsta
de 18 dni esle considerat cA nu a fosi niciodatd cetAtean rolnan. daci ctomiciliazn r^n
.rEin"lrle sdLr dac; pam.e:te lffa penlru. donicilil rn ctr;rnalate De asernenea in
ca,,ul de.lac( r adoplei.roprlut rarenu"rmplinir \rirs,a oe 8 orerde cetalerid
romeni pe data desfacerii adoptiei, dace acesta domicjliaz, in "rr.
strAintrrate sau daca
pirise$te lara pentru a domicilia in str6iuitate. Aceste reeuli sur1l in beneficiDl
 DolonJ ra '?tdFniet 1ottunr ll5
copilului pentru a nu-l albcta ultcrior datorita unor decizii care nn i-au apaqinut (cx.
Daci legea statului a cirui cetAlcnie o are ninorul ctruia i s a desficut sau i s a
anulat adoplia prevcde cii poate candida la o functie clectivi in stat oice persoana
doar daci nu apierdul niciodatd cetllenia. ninorul arpurea suferi anumite restdctii la
majorat pentru o fapti ncimputabila lui).

$3, Acordare la cerere

Cetitrenia romand se poate acorda, la cer.ere, persoanei liri cefitenic sau cetdtea,
nului striin, daci indepliDeite unniloarele conditii:

Conditiile acordirii a) s-a nnscut ti domiciliazi, Ia data cererii, pe lerito-

cetiteniei romAne. iul Romaniei sau, deii nu s-a nlscu! pe acest teritoriu,
domiciliazn r^n condiliile legii pe teriloriul statului roman
de cel pulh 8 ani sau, in cazul ir care este cdsitorit Si
convieluiette cu un cetilean ronen, dc cel pulin 5 ani de la data cis:ro ei. Acesre
termene pot fi redusc piDi lajumetare in u.mdtoarele situalii daca: 1) solicitantul este
o pelsonalitate recunoscuti pe plan intemalional; 2) solicitantul esle cetifeanul unui
stat membru al Uniunii Europene; 3) soiicitanlul a dobandit statut dc refLrgiat porrivit
prevederilor legale in vigoare; 4) solicitantul a irvestit in Romania sume care
depdiesc 1.000.000 euro. in ceea ce prive;te calcularea termenelor, daci cetileanul
stdin sau persoana firn celalenie care a solicitat si i se acorde cefilenia romani se
afli in alara teritoriului statului romrn o perioadd mai marc de 6 luni in cursul unui
an, anul respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei;
b) dov€dette, prin comportamentJ acfiuni fi alitudine! loialitate frti de statul
romatr, nu intreprinde sau spijini actiuni impotriva ofdilii de drepi sau a secuilalii
nationale Si declari cA nici in lrecut nu a intleprins asemenca actiurli;
c) a implinit venta de l8 ani. Copilul niscut din pnrinli cetileni stiini sau lird
cetitenie fi care nu a implini! varsb de 18 ani dobande$te cedlenia ronlane odaii cu
pirinlii sii. In caal in care nunai unut dintre pirinli dobandeqte cetetenia ronlanA,
or,r.1...r.horsr'.oeco'nunacorc.,uo..\ <l1cer;re.liaconilJlJi.i ,iruali"incare
pirinlii nu cad de acord. triburalul de la domiciliul minorului va decide, lnand
in cazul copilulLri care a impiinit versh de 1,1 ani esre
seama de intercsclc acestuia.
recesar consimt;menrul acestuia. Copilul dobAnde$lc cetiienia romana pc aceeaii
drh cu pirintele seu;
d.) are asigur{tc in Rominia mijloace legale pentru o cistenti decenti, in
condiliile slabilite de legislalia pdvind rcgimul srr;inilor;
e) este cunoscut cu o buni conportar€ $i nu a lost condamnat in tard sau in
striinetaie pcntru o infiactiune carc:i1 face nedemn de a fi cetAFan ronlen:
t cunoafte limba romAnn $i poscdd noliuni elementare de culturd ti civilizajie
romaneasci, in mnsura suficienti penlru a se integra in yiata sociali;
g.) cunoatte pr€vederile Constitutiei Rominici
9i immrl national.
Lcgea cetliteniei nr. 2ll1991 mai prevede cd cetitenia romani se poate :tcorda,
Ia cerere, perso*nei liri cetitenic sau cetiteanului striin care a contribnit in
mod d€osebit la protcjarea $i promovffea crlturii, cililizaliei $i spiritu$litifii
 136 Cahdiliile de dabAkdire, p^kare ;i pterdete a etdtehtet ronahe

rominegi, cu posibilitatea srabilirii domiciliului in

1ard sau cu menlinerea acestuja
in striinatate, daca indeplineite conditiile de ta titerele b). c) e) de mai sus. De
9i
asemenea, cetifenia romantr mai poate fi acordatiJ la cerere si persoanei
IEri
ceti(enie sau c€tjiteanului striin care po.t€ contribui in mod semnificativ
la
promovarea imaginii RomAni€i prin performrnte dcosebite in
domeniul
sportului, cu posibilitatea siabilirii domicilinlui in
lari sau cu menlinerea acestuia in
srtrinetate, dac, sunr intrunite urmdtoareje conditii: a) soticitaniul va reprezenra
Romenia in loturile nationale, in conlormitate cu reglementirile statuiare ale
federaliei sportive inremalionate ta care Romania esre atiliaE qi b) solicitantul
indepline$re condiliile de la tirercle b), c)
Si e) de mai sus $i i9i exp;nri atasamentut
fale de Romania $i fali de sistemul de valori specific socierdtii rom;esd.

$,1. Redobendirea ceti(eniei

RedobAndirea cetdteniei cetdJenia romani se poate acorda $i persoanelor care au

romAne. prerdut aceasli cetdlenie, precum $i descendenfilor
acestora pane h gradul II irclusiv $i care cer redoban-
direa ei, cu pisrrarea cetileniei streine fi stabilirea
domiciliului in Fre sau cu menfinerea acestuia in strainitate. lEIi sd mai lace dovada
gederii pe teritoriul Romaniei o anumiti perioadi de tilrlp ori
sA demonsrreze cunoas_
Ierea limbii romane, a unor elemente de culturA sau a prevederilor Constitutiei
$i a
imnului najionai. Aceleaqi reguli se aplici qi apatrizilor fbqti cetileni romdni
9i
descendenfilor acestom pena ta gradut ll inclusiv.
Persoarele care au dobandil cetdlenia rom6nl prin na$tere sau prin adoptie
$i care
au pierduto din motive neimputabile lor sau aceasta ce€lenje le_a fost idicard fxri
voia lor. or(cum )i de.cendentii acestor.r pan; ta graCu. lil. L cerere. por
redob,ndi
sau li se poate acorda cetifenia romeni. cu posibitirarea pistridi
cetdleniei straine ii
stabilirea domiciliutui in tar, sau cu menlincrea acestuia;n strinritate. daca:
a.) dovedesc, prin comportament, acliuni
$i atitudine, toialitare la{A de starr ;oman,
nu intreprind sau sprijina actuni impolriva ordinii de drept
sau a securitalii nalionale
!i declare ci dci in trecur ru au inrreprins asemenea aci;ni; b.) au impL;it varsta de
ani; c) sunt cunoscute cu o buni comportare gi nu alr fost condam;ate
^18
in lari sau
in striin5tate peniru o infracliune care le face nedemne de a fi cetalean roman.

S5. Procedura acordirii cetifeniei romane

Procedurs acordirii Cererea de acordare sau. dupA caz, de r€{bbandi(e a
cetdt€niei romene. cetnleniei romane se formuleazi in limba romand_ se
adre\ea,,a cornicie, pcnm celltenre t.\e deplre peNorat
sd.r. in culxri l(meinrc u\trfi..a.e orin randalar cu nro
cur: spec alc sraLrenticar ta.edrrt AuluriG(ii Na.ionate penrru icrrren
e. r.r.d in.it,r;
de acte care dovedesc indeplinirea condiliilor prevnzde de
lege.
 D'b,ihJ,' eh!, niei ronaht 131

Cererea de acordare sau de redobandire a cetiteniei cste inregisrratA la secreta,

riatul tehnic al Conisiei. in cazul in care constaii lipsa unor documente necesare
solutio-Mrii cererii, preqedintele Comisici solicitd. prin rezotulie. completarea dosa-
rului. Ir caz l in care, in temen de cel moll 6 luni de la prlmirea solicitnrii, nu sunl
transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesustinutn.

Cererile de redobindire pot fi depusc $i la misiunile diplomatice sau la oficiile

consulare ale Romaniei. in cazul in care cercile au fost depusc 1a misiunile diplo-
malice sau la oficiile consulare ale Romaniei. acestea vor fi tdmise de indau
Comisiei pentru cetitenic din cadrul Autorihlii Nalionale penmr Cetijenie. Comisia
penlru cetdlenie. verifici indeplinirea conditiilor previzute de legc penfu acordarea
sau redobandire3 cet;teriei romane.

in cazul in care sunt indeplinire condijiile cerute de lege pentru acordarea oi

redobandirea cetelcniei. Comisia. printr un rapoft motivat, propuDe preiedintelui
Autoridlii Nationale pentrlL Cetilenie acordarea cclaleriei- Presedintele Autodtilii
Nalionale pentru Cetitenie emite ordinul de acordare sau de redobandire a cetiteniei
romine. dupd caz.

in cazui in care nu sunt indeplinite condiliile cerute de lege pentru acordarea ori
redobandirea ccEleniei, Comisia. printr-un rapot motivat, propune pre$edirtelui
Autoritntii Nationalc pentru Celilenie respingerea cererii. O noud cerere de acordare
sau de redobandire a cetilcniei romane se poate depunc dupa 6 lud de la respingerea

Ordinul preriedintelui Autoritefi Nationale pentru Cetilenie de acordare sau de

redobandire a cetilenici rol11Ane. respectiv ordinul de respingere a cererii de acordarc
sau de redobandire a cetal.3liei romane se comunici solicilantului, p r
scrisoare
rccomandati cu confirmare de primire in temen de 3 zile de 1a data emiterii
ordinului.

Ordinul dc respingere a cererii de acordare sau rcdobandire a ceteteniei ronane

poale fi atacat. in lemen de 15 zile de la data conunicirii, la Seclia de contencios
administrativ a rribunalulli de la domiciliul sau re$edinla solicitantului- HotArarea
Tibmalului este definitivi $i ircvocabila.
in cazul persoanelor care au contribrit in mod semnilicativ la pronovarea
imaginii Romaniei prin pe brmante deosebite r^n domeniui sportului, acordarea
cetaijeniei romane se face prin hotadle a cuvemuhii in4iaE de Ministeml Tineretului
$i Sportului.

Cetdtenia se dobande$te la Cetalcnia rondni se acorda sau se redobende$te ]a data

drlr depuneriijuremen- denrlenr . ullm-rrrlri de c-edinla. in rermer de n lurrr
tului de credinti. de la daia comuricirii ordinului pre$edintelui Autorititii
Nalionale penrru Cetalcnie de acordare sau redobandire
r celiFniei romane. persoanele cirora ii s,a acordat sau
carc au redobandit cetatenia romand vor depune jurdmAntul de credinte faF de
II8 Conditiile de dobAn.lirc, pdstrarc ti?ierdde a cetdlehiei ronA e

Romania. Jurdmantul de credinli se depune in $edintn solelnnd in fata ministlu]ui

justiliei sau a preqedintelui Auloritalii Nationalc penru Cetitenie sau a unuia dintre
cei 2 vicepreiedinli ai autoritefi delegali in acest sens.

DupA depulerea juremantului, Comisia elibereaze cedlicatul de cctitenie

rcm^ni, care va f1 intocmit in doui exemplare, semnate de pre$edintele Autoritilii
Nelronale penru Cerarenie. dinB( care " e\crnplar \ a fi rnmanal ritulrru ui. Ambel(
cxemplare ale cefiificatului conlin eiemente de sigurantrn $i au aplicate fotografii aie
titularului. ln situalia in care copiii minori dobendesc ceiapnia romani odati cu
ptuinlii sau cu unul di.tre ei, acegtia vor fi inscrigi in certificalul de ceretenie al
ptuintilor Fi nu depun jurdmend.

Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a oblinur cc!61e a romani, a

jurimantului de credintn, in tenrenul stabilir de lege arrage incetarea efectelor
ordinului de acordare sau de redobandire a cedleniei romAne faia de pc$oana in
cauzi. Consiatarea inceterii efcclelor ordinului de acordare sau de redobandire a
cetitreniei romane fale de persoancle care nu au depus jurimantul r^n cond4iilc legii se
face de c5tre pre$edintele AutorirAlii Nalionale pentru Cerdjenie, la sesizarea direcliei
de specialitate din cadrul autoritnfi sau, dupi caz, de tetul misiunii diplomatice ori al
oficiului consular- Pe$oana care decedcazd inaintea depuneii jureflantului de
credinF faja de Romenia este recunoscut; ca iiind cer;lean roman, la cererea
succesorilor sii legali, de ]a data enitedi ordim r preqcdinteiui Autoritalij Nalionale
pentru Cetelenie de acordare sau de redobandire a cefi(cniei romane, urmand a li
eliberat ceftificatul de cetilenie de citre Comisie. Cererea poate ti depusi in tentcn
de un an de ia data decesului tituiarului cererii de acordare sau de redobandire a ce!d-
leniei romAne.
Persoana care nu poate depune judmantul de credinli faF de Romania din cauza
unui handicap permanent sau a unei boli cronice obline cetilenia romana de ia dara
emiterii ordirului presedintelui Autorililii Nationale penhr Cetitenie de acordare
sau, dupi caz, de redobandirc a cetileniei romane, pe baza cererii Si a inscrisurilor
medicale, tansmise in acest sens, personal sau prin reprezentantul legal oi
conveniional cu mandat special, panb h data finalizarii procedurii de acordare sau,
dupe caz, de redobendire a cerdfenici. Cererea adresate Comisiei privind eliberarea
cerlificatului de cetafenie poate fi fbrmulatd in iermen de un an de 1a data lunrii la
cuno$tinfi a tennenului de depunere a jurimantului de crcdinF. Nedepunerea cererii
in temenul de un an atrage incetarea efectelor ordinului preiedinlelui Autoritnlii
Nalionale pentru Cetetenie de acordare sau de redobandire a cetileniei romane.
 P itdered rctdknici rondhe 139

Sectiunea a 2-a. Pierderea cetiteniei romene

Cetilenia romani se poate pierde pnn mai rnrlre moduri. Ac(bte. srLnr pLe\azxre
expres de citre lege.

81, Retragerea cetlteniei romene

Modurile de pierdere a Retragerea ceiiteniei reprezinti o sdrcliune. Cetitenia

cetdteniei romene. romane sc poate rctrage persoanci care: a) aflati in
.lrair; arc. .r'if.e.re roor( deo\el.rt J( gra\e pFn cffe
vatimd i eresele statului ronan sau lezeazi prestigiul
Romanjei; b) aflati in strainitate, se inroleaza in fortelc amate ale unui siar cu care
Romenla a rupt rclaliile diplomatice sau cu care esre in stare de rtboir c) a obtinut
cetilenia romend plin mijloace lnuduloaser d) este cunoscuti ca avand lcgituri cu
grupiri teroriste sau lc a sprijinit, sub odce formi. ori a sivar$it alte iapte care pun in
pericoL siguranta nrtionalS. Rerragerea cetileniei ronlane nu produce efecte asupm
cetilenici solului sau copiilor persoanei cAr.eia i s-a retras cefilenia.

l.l. Procedura retragerii cet51€niei romane

Procedura retragerii Orice autoritate sau persoand care are cunoftinF de

cetiteriei romAne. enistenta unui notiv pentru retragerea ce1alcniei romane
poate sesiza, in scris, Comisia pentru cet;lenie, avand
obligalia si prezinte dovezile de care dispune. Preiedin-
tele Comlsiel slabile$te, prin rezolulie, tememrl la care se va dezbare sesizarea de
rctlagere. dispunend totodata: a) solicitarea punctului de vedere al autorirdtilor
conpetenle cu privjre la tulepiinnea condiliilor legale pri\,ind rctragerea ceEleniei;
b.) invitarea persoanei care a lbrmulat sesjzarea, precum $j a oricirei persoane care ar
putea da informaljj ulile soluiionirii cercrii: c) ciiarca persoanei j^n cauzi la
donicillul cunoscut sau- daci acesta nu se cunoalie, pr publicarea citaliei in
Monitorul Oficial al Ronariei, Partea a lll-a. Citarea persoanei are loc cu cel putin
6 luni inainle de ternlenul fixar pentru dezbatcrca sesizirii.

La termenul shbilii pentru dczbalerea sesizerii. Comisia veriici indeptinirea

condiliilor necesare retragerii cctileniei romene. Aceasta audiazd persoanele citate,
precum ii persoana in cauzi. Lipsa persoanei logal cirare nu inpiedici desfrqurarea
procedurilor de retragere a cet,lenie; rcmal1c. in cazul in care constali indepiinirea
sau, dltpi caz, neindeplillilea condilijlor tegale de rctragere a cetiFniei romane.
Comisia va propunc prcsedintelui Aurorit:lii Nalionate penllu Cetilenie. pdntr-un
rrfun mori\J .er.-(! .i romdre .r'r. .iup; cJl. .(.prg(ea
sesizarii. Pre$edirtele AutoriLilii Nationalc peniru CerAlenie, constadnd indeplinire
condiliile prelizute de legc. emite ordrnul de reiragere a cetdteniei romane. respcctiv
('e re.pingcr. .(.,/a_i. oe r(lrdrere i .,t
" l<r rei.:n../,t :r'crre.,,nnaLi.le.ndeolr-
i"ed..r,d I. or t-e\r. - c Je <ge U ( lli pri\earnret ri qu orirrl,r \"r onat..pertru
Cetilcnie de adm;tcre sau de respiDgere a sesizirii de retragerc a cet;treniei se comu-
 .r,i
140
'r. dpdrl ;ar,..t.t,,./p,t tdp.c ..rtd!.rr .nar.
nici peNoanei in cauzi, precum Si pcrsoanei c
e a Licut sesizarea. pdn scrisoare
recomandate cu confitmare de primirc. Ordinul poate fi araca!. in termen de 15 Tile
de la data comunicerii ta Tribunalul Bucure$rj. Sectia de conrencios aalministraiiv si
Fscal. Honrarca lfibunaru ur por'e ri a.dca.a cu ,ecur\ ta sectio oe conLencios
ri fi.cal x ( u( de qpet Brcure!lr.
adrnrnrstrrti!

Pierderea cetrleniei rol11Alle prin retragere are loc la dara emirerii ordinului
preqedinteiui Autoriiifii Nalionate pentru Cel5lenie de aprobarc a retragerii cetaleniej
romene,

$2. Aprobarea renuntirii la ceti{enia romani

Penlru motive temeinice se poate aproba renunlarea la cetijenia romaDipersoanei
care a implinit varsta de 18 ani $i caret a) nu este invinuiti sau inculpati int-o cauze
penali ori nu are de erecutat o pedeapsi penali; b) nu este urmnriti pentru debite
citre siat, persoane fizice salrjuridice din Fre sau. avand astiel de debire. Ie achite ori
prezintd garanlii corespunzitoare pertx achitarea lor; c) a dobdndit ori a solicitar si
are a:rgurarea ra ra dooandio
"lla ceule.ie.
Pierderea celileniei romAne prin aprobarea renunFrii nu produce niciun efect
asupra ceteleniei sotului sau copijlor mjnori. Cu roare acestea. in cazxl in care ambij
Darinlr obrin aprobrrea rcnunr;irii r cerare .r rorndna. rarcopiiut minor qe afli imorc_
uniru ei 'n qllainatate o p;-;cesle i-pre,IA cu ci tara. rnrnorxl p.crde cet;lenra
romena odate cu perintii s6i, iar dacd ace$ria au pierdut ceialenia romana la date ;ifb_
rire peul.imaointreaLeneda.e { opilJl minorcare.pentruado-1i.iliai-.-;inunre,
pirase$te lara dupn ce ambii perinli pierdut cetilenia romena pierde cetdlenia
romani pe data plecirii sale din lara. in^au
cazul copilului minor incredinlat prin hotr_
rare judecatoreasci parintelui care are domiciliul in stAinitale
$i care renunia la ce€_
lenie. dcesta pierde cer;lenia ront.rna pe rceea..dala cu p,rinLet c,rura i_a |. cl rrcre_
drnldl )r la care locuielle. cu conoilid obt.ner, acordu u. celrilal. parinte. ceulean
roman. Penrru copiii care au inplinit varsta de 14 ani se cere consimlimdnrui lor_'

Renunlarea 1a cetilenie reprezinti un mod aniabil de a intrerupe legetudle cu rn

slat al cdrui cetilear ai fost pen:la un moment dal.

2,1. Procedura aprobirii renun{irii la cetilenia romani

Procedura renun(irii la Cererea de renunlare la cealenia romAna, insoliti de
cetiifenie. actele dovediioarc, se depune la secretariatul tehnic al
Comisiei penlr.u cetilcnie sau ia misiunile diplomatice
ori oficiite consutare ale Romaniei din tara in care soti
ciLanrul ;5i are oorrLilrul cau re.edrn!a. ir ca./xl i1 care constar; trDsa documenLetol
nece(are mlLlror;1, cererii. ore)ecr ele ( omiric. .olici.a. prin re,,olulrc.
corpte_
rdrea dosarului. lr
ca,,ul rn care. rn te-rlen de cel muI o lrni de la comr-nicarc nu
\unr rmn\nise aclele nec<sarc. cete-ea \x fi -espjnsa ca ne,u\ltnuLr.
IIcd,.ul ncare
dosantl cuprinde toale documentele necesare solulionirii c..".ll a"."nunt*.
ia
celitenia romand, pre$edintele Comisiei. prin rezohrlie, dispune solicitarea de relatii
 Dorddd .etdleniei hnA e 141

de la orice autoritA! cu privire ta indeplinirea condiliei prevarurc, de tege. pre$e-

dintele AutoritAii Nalionale pentx Cefilenie dispune. prin ordin, aprobarea sau,
dupd caz, respingerea cererii de renunjare la cetelenia romani, pe baza raportului
Comisiei, prin care aceasta consiata indeplinirea sau neindeplinirea condiliilor tegale.
Ordinul preiedintelui Autod€lii Na[ionale pentru CetAlenie de aprobare sau, dupa
caz, de respingere a cererii de renunlarc la cetitenia romani se comunice solici
tantului, prin scrisoare recomandati cu confimare de primire. Ordinul de respingere
a cererii de renunlare 1a cetdtenia romdnA poate fi atacat, in termen de 15 zile de la
data comunicdrii 1a Tdbunalul Bucure$ti, Sectia de contencios adminisrrativ ii fiscal.
Hotnrerea Tribunalului poate fi atacatd cu recurs la SecJia de contencios administraliv
$i fiscal a Cu4ii de Apel Bucureqti.

Pierderea cetdfeniei romene prin renuntare are 1oc 1a daia etiberdrii adeverintei de
renuntare la cetilenia romani. Dovada renunlarii la cetifenia romana se lbce cu
adeverinji elibemti de secretariatul Comisiei, pentru persoarele cu domiciliul in
Romania, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, pentru
persoanele cu domiciliul sau reSedinla in strAinitate, in baza ordimrlui presedinrelui
Autoitalii Nationale pentru Cet6lenie.

$3. Alte cazuri de pierdere a ceti{eniei previzute de lege

3,1, Copilul minor, cetitenn roma& adoptat de un cettrtean striin

Acesta pierde cetelenia romand rlacd, 1a cererea adoptatorului sau, dupd caz, a
adoptatorilor, dobande$te cetalenia acestora in conditriile prevazute de legea strAinb.
Minorului care a implinit varsh de 14 ani i se cere consimleinantul. Data pierderii
cetaleniei romane este data dobendirii de cAtre minor a cetnteniei adoptatorului.
in cazul declaririi nuftnlii sau anularii adopfiei, copilul care nu a implinii varsta de
18 ani este considerat cA nu a pierdut niciodati cetdlenia romane-

3,2. Stalrilirea filiatriei copilului gtrsit pe teritoriul Romaniei

Copilul gisit pierde ceiitenia romana, daci pane la implinirea varstei de 18 ani
i s-a stabilit hlialia faF de ambii pArinli, iar ace$tia sunt ceriteni sreini. Cerilcnia
romane se pierde ti in cazul in care filiatia s-a stabilit numai faF de un pirinte
cetdtean strein, celdlalt ptuinte rimAnand necunoscut. Data pierdeii cetiteniei
romene in acest caz este daia stabilirii filialiei copilului.

Secfiunea a 3-a. Dovada cetitreniei romane

Dovsda cetAteniei. in tarn, dovada cetiteniei rcmane se face cu caftea de

identitate sau, dupE caz, cu buletinul de identitate ori cu
cefificatul de cetdlenie emis de Auioritatea Nalionah
pentru Cetajenie.
 142 ConditiiLe de dobA Arc, pdstdt?tj pierdete a cetdteniei rcnAre

in striinntate, dovada cetileniei romane se face cu pa$apo(ul ori cu o dovadi

enisA de misiunile diplomalice sau oficiile consulare ale Romaniei din sreinirarc.

Cetitenia copitulri pani h versh de 14 ani se dovede$re cu cefiificarul stu de

na$tere. insolii de buletinul ori cartea de identirate, dupi caz, sau
Da$apodut oriciruia
dintre pdrinti.

Sectiunea a 4-a. Cetitenia de onoare

Cetilenia de onoare. Cetnfenia de onoare este un tirl onorific acordat de

cAtre Parlarncntui Romeniei Ia propunerea Guvemului
unor striinj penlru senicii deosebite aduse tirii. Lcgea
nu prevede posibiiitatea acordarii cetdteniei de oroare apatrizilor, ci doar sfniniloi.
In unna acord;rii cefitenlei de onoare, persoancle care au dobandit cetitenia de
onoarc se buc ri de toate drepturilc civile $i politicc recunoscute celiFnilor romdni.
cu exceplia dreptului de a alege $i de a fi ales $i de a ocupa o flmclic pubtici.

Secfiunea a 5-a. Dubta (multipla) cetitenie

Dubla cetiFnie. Dubla (multipla) cerilenie poate fi provocard dc legis-

lalia diferit; a slalclor in materic de cet;lenie. Accasta
este una din explicaliile exisienlci dublei sau multiplei
cetatenii. Cum cetilcnia reprezintd o probleni cxclusivd a slatului, esre posibil ca
legislalia statelor sA ducd la sirualii in care o pe$oani se ajuqd si aibl dubld sau
chiar multipli cetnlenie. Astfel, Convenlia europeani asupra cetiteniei. adoptata la
Strasbourg 1a 6 noiembrie 1997 identilici drepi cazuri de fluralitaie de ceralcnii
u.mitoar€le si!ualii:
a) copiii cae au dobandil auromat la naStere cetalenji diferite. Este situatia in
care un copil se na$10 dir pirinli cetileni strnini pe teritoriul unui att stat care aptici
principiul tus /o.i $i care dobindeqte ta na$tere cetilenia perintjtor sni. d;r si
c(tat<ria rtarulur pe reriro ,lca-ria.c na)le:
b) persoanele care dobandesc automat o ait: cetilenie prin cdsatorie. Esre situatia
ir care casAroria o.oduce elc.re j.fidi!e j. rD-a cer;tcniei .i ir ccrc u pe-so"ra pr r
efectul cisitoriei prime$te ri cetilenia solutui;
c) persoanele care pentru a renunla la o cel5jenie au obligatia de a lace dovada
dobandirii unei alte cetatenii. in acesr caz, chiar legislalia naiionate obtiei la dubji
ce aterie deurrcce p.nrix rer-nta tr o ce.al<rie .-eorr( ticr.; d^\-,t1 ;brirellr ln
prealabil
"
a unei alte cetilenii

O altd explicalie a cxisrentei dubtei sau muttiplei cetilenii irebuie cdutatd in

istoria ficcArei teri. De mullc ori staiele induc sau au indus de bunivoic o anumit:
politice de atragere a propriilor certleni plecali pesre hotare in diterite perioade
istorice. Este cazul fostelor state socialiste din estul Europei in peioada j945_1990
 C.teldlid dntrc cefite idra,nAnd;i ekiknia Uni hii Evoryke 143
care au avut mu\i cetiileni ce au pirisit tara in pedoada comunisti $i care au dorii si
se inloarce in tari dupa 1990.

Alteori. din dorinta de expaNiune a unor ltui cu viziune colonizatoare, acestea au

incuajai plecarea in alte tari a propdilor ceteleni, urmand ca aceqtia sd dobandeascn
$i ceulenia statelor in care au plecal, dar si-ii pislrcze si cetitenia statului de unde
au plecat. Esle cazul Cermaniei ;i Japoniej din perioada de pane la cet de-al Doilea
RAzboi Mondial.

Nu in ultimul rand, acccptarea dubiei cctdlenii de c5trc unele state s-a datorat ,i
situaliei provocale de pierderea de cAtre aceste slate a unor teritorii in favoarca altor
slate. Dubla cetAlenie a fost vAzuti in acest caz ca o reparatie istoric, latd de
persoanele care f:re voia lor au ajuns cclhlenii altor siare. Este cazul Romaniei care
accepti dubla cei5lenie. dand posibilitatea rcpatierii fo$tilor ceteleni romeni care au
avut aceasld cetdlenie prin na$tere $i care asiizi se aflt in teritorii detirute de alte

Secfiunea a 6-a, Corelatia dintre cetitenia romeni !i cetitenia

Uniunii Europene

Cetitenia UE. inci din Preambulul Tratatului privind Uniunea

Europeane, se prelede cA reprezentanJli statelor membre
a1e Uniunii tsuropene au decis se crceze o Uniune
Europeani, hotdreti si insiituie o cetelenie comuni pentru resortisanlii ttuiior lor.
In art. 20-25 din acelaqi Tratat este rcglementati cetiitenia Uniunii Europene stabi
lindu-se ci este ceLlean al Uniunii oricc peNoani care are cetalenia unui stat
membm. Cetilenia Uniunii nu inlocuiette cetalenia nationala, ci se adauge acesteia.
Aqadar, relalia dintre ceialenia nalional; (romanA in cazut nostru) $i cea a Uniunii
Europene este o relalio de la pate la intreg $i se condilioneazi reciproc. Cerrtenia
Unirurii inglobeaze $i cetalenia romane- Mai mult. cetifenia Unirnii esle conditionard
de cetSlenia nationalt a statctor membre ale Uniunii. Nu poti fi cetilean al Uniunii
dacA nu e$ti $i cetetean al unui stat membru al Uniunii. De asemenea, nu poli renunta
la cetdtenia Uniunii decat dacn renunli la cetelenia nationald a statului membru.

Drepturile cetifenilor UE. Cet5lenii Uniunii au drepturile lti obligatiile prevdzute in

taiate. Acettia se bucuri, printre altete, de: a) dreprul de
liber, circulalie qi de tedere pe teritoriul statelor
membr,r; b) dreptul de a alege $i de a fi alefi in Pailamentul European, precum ti la
alegerilc locale in stahl membru unde i$i au resedinta, in acelea$i condijii ira $i
resortisanlii acestui stat; c) dreptul de a se bucum, pe rerltoriut unei Fri te4e in care
statul membru ai cdrui resorlisanli sunt nu cste reprezentat, de protectie din panea
autorit;tilor diplomatice $i consulare ale oricirui stat m;mbru, in aceleati condifii ca
Si resoltisantii aceslui stat; d) dreplul de a adresa peti{ii parlamentului European, de a
se a&esa Ombudsmanului European. precum li dreptul de a se adrcsa institufiilor
$i
organelor consukativc ale Uniunii in odcare dinrre lidbile trataielor $i de a primi
 141 Cakdiliile de dobdndire, p.ittrdte:i pierdere a.etdteniej lanAne

rispuns in aceea$i limbe. Aceste &epturi se exercita in cond4iite

Si limirete definite
prin tralaie Si prin mSsurile adoptale pentru punerea in aplicare a acestora.

Odce cetilean al Uniutrii are dreptut de libere circulatie

Si de $edere pe reriroiul
statelor membrc! sub rezena limitirilor $i condiliilor previzute de tratate qi de
dispoziliile adoptate in vederea aplicirji in cazul in care o acliune a Uniunii
aclrstora_
.e do\cde.te lece\ar; oenB1l aring<rcd dccsrui obic(li\
] In care rrarale,e tu aL
previzut puteri de acliune in aces! sens: parlamentul European
ir Consiliul. in
confomitate cu procedura legisladvi ordinari. pot adopta dispozitii menite sd
faciliteze exercitarea drepturilor mai sus prevAzute. Uniunea oferA cefirenilor sii un
spariu oe lihellale. \ecrrri ale .ijurrlre. h.a ,'onr ere nlerne..n in.eriorul cn.Lria
ede
asigurati libera circulatie a persoanelor, in corelare cu nrisuri adecvate privind
controlLrl la frontierele exreme, dreptul de azil, imigrarea, precum qi prevcnirei crinri
naiititii $i combaterca acestui fenomen. Totodati, in rclatiile salc cu restuj conunirefi
internatrionale, Uniunea i$i afirmi $i pronoveazi valorile
9i interesele qi contribuie ia
prcteclia cctilenilor sdi. Aceasta contribuie la pacea. securitatea" dezvoltarea durabili a
planetei, solidaritatea $i respectul reciproc intre popoare, come(ul liber
si echitabil.
clrmrrarea.araciei \ pr.rlec ia dr<orurilororru Li ri ,. \pecia. d deDtu lnrLotrlulL
precum li la respeclarea siricti ii deTvoltarea drcptului i cmational. inclusiv
e,p(crdrea p ncip ilor ( anei Orgdn.,,arie \r!rJnr'o- La.r(.

Ceti(enii UE suntegaliin Referindu se la respcctarea principiitor dclnocratice,

dreptud. art. 9 al Tralatului prevede cd in loare acriviElile sale.
Ijniunea respecta principiut egatilalii cet;lenilor sii,
care beneficiaTd de o arenlie egate dirl partea institurii-
lor, organelor, oficiilor $i agenliilor sale. Cetitenia Uniunii nu inloc;i€ite cetifenia
nationaltr, ci se adaugi acesteia. prin unnarc, nu voln avea modu de dobandire sau
de pierdere a cetileniei Uniunii distincte, ci dobandirea $i pierderea cctiteniei
UniunI .e \a l"ce ca .rnnare r dnbdnoirii \au pierderii (e!dlelie aLionolec jlatLLi
m<mbnr dl I n.un'r. De orcme,rea. durada cer"t(niei L n.Lnii .e va lace cu acLut de
do\aJa a, er"teriei naliona e a srarrtri mcmbrL.

Drepturile politice al€ Din Dunct de vedere a1 reprezenlarii politice, cetatenii

cetitenilor UE. Uniunii EuropeDe sunt reprezentali direct, la nivelul
Uniunii, in Parlamentul European. Orice cetilean arc
dreptul de a participa la viata democratica a Uniunii_
Deciziile se iau ir1 mod cat mai deschis $i la un nivct cat nlai apropial posibil de
celilean. Orice cetdlean al Uniunii care ifi arc resedinta intr-un star membru si carc
nu eile reconi.an, dl afe\ruia. xre dreplul de a rlege .i ae a fi
Parlamertul European in sratul nembru in care i$i are regeainla,;n"tc. la aleg..rile pentru
aceleagi condilii
ca $i resotisanlii acelui stat. Parlamenrul Europear esre compus din reprezentanlii
cetdlenilor Uniunii. Numdrul acestora nu poate alepi$i
Sapt; sute cincizeci, plus
pre$edinteie- Reprezenrarea cetilenilor esre asiguratd in n]od propo4ional
descres_
cilor, un prag ninim de sase menbri pertsu fiecarc star membnr. Niciunui stat
membru nu i se atribuie mai mult dc nouizeci ii iasc de locud. De asemenea. orice
cela{ear a, I niun.t (are r)r are rc}ed nl" tnn-r.n nat rrcmbru
! cJe nu este
 Rezunat l,l5
resoriisant al acestuia are dreptul de a alege Si de a fi ales 1a alegerile Iocale din starul
membru in care iFi are reredinla in aceleari condilii ca $i rcsofisantll acelLri srat.

in ceea ce privegre drephrl de asociere, cetalenii UE se po! asocia in parride

politice, partide care contdbuie la formarea con$tiintei politicc europene $i la
cxprimarea voinlel celaFrilor Uniunii. Insdnrliile acorde cetilenilor $i asocialiilor
repreTentatjve. prin mijloace corespunzitoare, posibilitalea de a-$i face c noscute
opiniile $i dc a l'ace schimb de opinii in mod public, in roate domeniite de acliune ale
Uniunii. La intiaiiva a cel putin n milion de ceteleni ai Uniunii. resoltisantj ai unui
numir semnificalir de state membre, Conjsia tuopeani poaie fi in\,itati si prezinte,
in li itele alribuliilor sale. o propunere corcspunziroare in materil in care aceiti cetri-
ieni considera cd este necesar un actjuridic al Uniunii, in rederea apljcdrii tratatelor.

Protettia diplomntici a Cetilenii Unjunil

se bucuri qi de proteclia diplonaticA a
cetitenilor UE. statelor membre ale Uniunii. Olice cetetean a] Uniunii
bencllciazi. pe teritoriul unei Fri 1c4e in care nu este
reprezentar sralul membru al cErui resortisani este. de
prolcclic din patea autoitililor dlplomatice ii consulare ale oricerui stai mcmbru, in
acclca$i condilii ca $i cetalenii acelui stat.

Rezumat

Dobandirca cetileniei romene:

Modul originar de dobendire a ccGlcniei romane este principiul lrs 5drgrri,is

(este celStean roman copilul care se na$lc din pdrinli cetaleni romani).

Nloduri deriYate:
a) Adoplie (copilul cetilean striin sau f:ri cetitenre dobAndc$le cetilenia roman;
prin ci'eclul adopliei, daci] adoptatorii sunt ceidtenl romeni, iar ce1 adoptat nu a
impliniL I8 ani)i
b) Acordarc la ccrcrc (slrinii sau persoanele firi ceielenie pol dobandi cetalenia
romann daca indepliiesc condiljile previzute de lege);
c) Redobendirea cetiteniei (tcrsoana carc a pierdut cefilenia romana
redobardi ca efect al repatrierii).

Pierd€r€a cetifeniei romAnc:

a) Iietragerea cetalcnici rolllAne. Retragerea cet5lenici rcprezinri o sancliune.
Cetilenia ro ani no poate fi retrasi celui care a dobandiro prin na$tere;
b) Aprobarea rsnurldrii la ceiilenia romerA. Rcnunlarea este un mod aniabil prin
care o persoani renunli la cchlenie pentru motire tencinice ii cu respectarea
prevederllor lcgale:
c) Aruiarea sau desfacerca adopliei realizati de cetaleni romani cu privire ]a un

d) Stabilirea fiiialiel copilului gdsit pe teritoriul Romaoiei.

 146 Cokdtiile de dobAn.lt ?, pdstdt. ti pie ere a cdiitekici rcnAhe
Dovada cetileniei ronlen€:

in fartr. dovada cctileniei romene se face cu cadea de identitate. in striiniitate

.u oa.apollul. ia, cetnlenia copijutui pba,r \;rctlr de t:l Jni sc Jo\edcd.,jr
cenjfic"lJl \au de nr.l(,e. rn.urit dc bLle i.rl o. Jdlen oe de..r. e. aJpJ c../, .au
pa$aportul oricnruia dinrre pirinli.
Cetilenia de onoare este un titlu onorillc acordat de cAtr.e parlamenrul Romaniei
1a propunerea Guvernului unor siriini penrru servicii deosebite aduse
lirii.
Dubla (multipla.) cetitenie poate fi provocatA de legistalia diteriti a sraletor n1
materie de cetilenie. Aceasta esre una din cxplicaljile
lenru existenla dublci sau
multiplei cetitenii.

Cetnfenia Uniunii Europene. Este ceiitean al Uniunii orice persoanA care are
cetitenia unui star membru ai UE. Cetelenia Uniunii nu inlocuie$te cetAlenia
nalio_
nali, ci se adaugd acesteia.

Bibliografie

L Anghe!, Ptoble]ma dublei cerdlenii i'n leJaislalia ronlana. in Revista DrcntDI

n-2toqupl_t<
B..B cea u, Ceti\enia. Monografi c j uridicn. Ed. All Beck, Bucure$ri, 1999.
M. Constantircscu, I. ],Iutdru, L Detedm, F. rasitesctl, A. IoGown, I yitla.
Constitulia Romaniei comentata $i adnoiati, Ed. Regia Autonoira
.,Monitorti
Oficial", Bucuresti, 1992, p.2l 22.
D.C. DAniSot, Drepr consdtulionat $i insdtutii potirice. \,o1. I. Ed. C.H. Beck_
Brcurelrr. 20u-. p. o-.,08.
L Deleanu, Instiito\li $l proceduri constitulionalc in dreptul roman in dreptul
$i
comparat. Ed_ CH Bect. Bucure$ti.2006, p. 349_364.
T. Dfiganu, Drept constitulional ii institutii politice. lialat elemcntar- vol T
LJ.lurnr r"lc\.Brcur<.i qqs.p tr -t<
Dobandirea ii pierderca nationalitilii romanc,
.l,by"u,
^S.A.R., Bucrrc$ri. 1939.
Tipogratia .,tmprin1eria,.

J.P. .Jacquf, Droit instjtutiorlnel de l.Union europ6enne, Ed. Daltoz, pads,

20t0,
p. I23-128.
L Mararu, E.S. n:r.isercr, Drepr coustitulionat
$i institulii potiticc. vol. I. td. C.H.
Beck, Bucrregti- 2016. p. 1i3-r32.
E S nira(6., (coord.), Constirulia ltomantej. Comentariu pe allicole,
_ .I-1.4:(!ru:
Ed. C.H. Beck. Bucurc$ti,2008, p.47-S8.
8.s. Tandses&, Gt1. rancu, gt. Deaco 11,,M C&., Cetiteria europeand,
^.|.yyar.a
Ed. All Beck- Bucuefti, 2003.
J. Penek, Droit, des illstiturions de l.Union euopdenne, Ed. PUF. paris. 2011.
p.426 434.
Selejan-Gulan. Drepr constiiuionat 5i institulii potitice, ed. a
.8.
Ed. Hamdngiu, Bucure$ri,2008, p. 104 117.
2_a.