Potrivit legii cadru, persoana care solicită acordarea cetățeniei române la

cerere trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

1. S a născut și domiciliază la data cererii pe teritoriul României, ori deși nu
s a născut pe acest teritoriu, locuiește în mod legal, statornic si continuu
pe acest teritoriu de cel puțin 8 ani sau de 5 ani dacă este căsătorit cu un
cetățean român. Aceste termene pot fi reduse dacă solicitantul este o
personalitate recunoscută pe plan internațional.
2. Dovedește prin comportamentul său devotament si loialitate față de
statul si poporul român.
3. A împlinit vârsta de 18 ani.
4. Dovedește că are mijloace legale de existență.
5. Este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat in țară sau
străinătate pentru o infracțiune care l face nedemn de a fi cetățean
român.
6. Cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare despre cultura și
civilizația românească care să i permită a se integra in viața socială.
7. Cunoaște Constituția României și Imnul de stat.
Aspecte privind procedura acordării cetățeniei române
Cererea de acordare sau după caz, de redobândire a cetățeniei române se
formulează in limba romana, se adresează comisie pentru cetățeniei si se
depune personal sau in cazuri temeinic justificare prin mandatat cu procură
specială fiind însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute
de lege.
Comisia pentru cetățenie este entitate fără personalitate juridică care
funcționează în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie si are rolul de a
verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau
redobândirea cetățeniei.
În cazul în care comisia constată lipsa unor documente necesare soluționării
cererii președintele comisiei comunică solicitantului necesitatea de completare
a dosarului.
În cazul în care în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării nu sunt
transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusținută.
Președintele comisiei prin rezoluție stabilește data la care se va dezbate
cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând totodată
solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor
prevăzute de lege.
În situația în care sunt îndeplinite condițiile, comisia stabilește într-un termen
ce nu poate depăși 6 luni programarea persoanei la interviu organizat pentru
verificarea condițiilor prevăzute la literele F si G al articolului 8 al legii 21/1991.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, precum și în
cazul nepromovării sau neprezentării la interviu, comisia printr-un raport
motivat propune președintelui ANC, respingere cererii.
O nouă cerere de acordare sau redobândire a cetățeniei se poate depune
după 6 luni de la data respingerii cererii anterioare.
Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, comisia va întocmi un raport
privind întrunirea condițiilor legale pentru acordarea cetățeniei , raport care va
fi înaintat președintelui ANC . Constatând îndeplinirea prevăzute de lege,
președintele emite Ordinul( act administrativ) de acordare/redobândire a
cetățeniei. Ordinul de acordarea sau redobândire a cetățeniei, respectiv cea de
respingere se comunică de îndată solicitantului prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire.
Ordinul poate fi atacat în termen de 15 zile de la data comunicării la
tribunalul Municipiului București la secția de Contencios Administrativ.
Hotărârea tribunalului este definitivă și poate fi supusă recursului la secția de
Contencios Administrativ la Curtea...( răspuns Art. 21, Constituție)
Cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii
jurământului de credință. Jurământul se depune in ședință solemnă in fața
ministrului de justiție sau a președintelui ANC, ori a unuia din cei 2 vice
președinți ai ANC delegați in acest sens.
După depunerea jurământului comisia eliberează certificatul de cetățeniei
română care va fi întocmit în 2 exemplare semnate de președintele ANC din
care unul i se va înmâna solicitantului. Ambele exemplare ale certificatului au
elemente de siguranță și au aplicate fotografii ale titularului.
În cazul în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu ambii
părinți sau cu unul singur, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățeniei al
părinților și nu depun jurământ.
Pierderea cetățeniei române
Cetățenia română se pierde prin mai multe moduri prevăzute expres de lege:
1. Retragerea cetățeniei române – apare ca o sancțiune. Potrivit Art.5/al. 2
din Constituție, cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a
dobândit o prin naștere. Se pare retrage cetățenia română celui care:
1. Aflându se in străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin
care lezează interesele statului român și lezează prestigiul
României.
2. Aflându-se în străinătate, se înrolează in forțele armate ale unui
stat cu care România a întrerupt relațiile diplomatice sau cu care
se afla in stare de război l.
3. A obținut cetățenia română in mod fraudulos.
4. Este cunoscută ca având relații, legături cu grupări teroriste sau le-
a sprijinit pe acestea in orice formă, ori a săvârșit alte fapte care
pun în pericol siguranța națională

2. Aprobarea renunțării la cetățenia română: -Renunțarea la cetățenia

română se deosebește evident de retragerea cetățeniei, ea fiind in mod
amiabil de rezolvarea a unei probleme ce țin de statutul juridic al unei
persoane. Legea reglementează în mod detaliat condițiile în care se
poate renunța la cetățenia română și organul competent sa aprobe
renunțarea.
Condițiile în care poate fi aprobată renunțarea:
1. Nu este învinuit suspect sau inculpat într-o cauză penală, ori nu are de
executat pedeapsă penală.
2. Nu are debite către stat sau către persoane fizice si juridice din țară, ori
daca are astfel de debite, le achita sau prezintă garanții corespunzătoare
pentru achitarea lor.
3. A dobândit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobândi o altă cetățenie.
Cererea de renunțare la cetățenia română este o cerere individuală ai
nu produce efecte decât față de cel care o formulează nu si față de
copii sau de soți. Cu toate aceste legea română dovedind grija pentru
integritatea familiei, prevede ca atunci când ambii părinți obțin
aprobarea renunțării la cetățenia română, odată cu părinții va pierde
cetățenia si copilul minor.
3. Alte cazuri de pierdere a cetățeniei române
 Din analiza dispozițiilor legii 21/1991 se desprind si alte cazuri de pierdere a
cetățeniei care vizează însă numai situația copiilor minori, copii care ,de
regulă, urmează condiția juridică a părinților:
A. Adopția unui copil minor, cetățean român, de către
cetățeni străini- din moment ce legea română a stabilit că
adopția produce efecte juridice in materie de cetățenie, ea
fiind un mod de dobândire a cetateniei, este firesc ca
aceste efecte sa fie similare si in cazul pierderii cetățenie.
Astfel legea prevede ca in situația în care un minor
cetățean român este adoptat de un cetățean străin el
pierde cetățenia română, daca adoptatorul solicită expres
acest lucru si dacă adoptatorul este considerat , potrivit
legii străini, ca a dobândit cetățenia străină. Aceasta
reglementare este deosebit de importantă intru cat se
evită situații în care minorul sa rămână fără nicio
cetățenie.
B. Stabilirea filiației copilului găsit pe teritoriul României –
duce de asemenea la pierderea cetățeniei daca părinții
sunt cetățeni străini.
Procedura retragerii cetățeniei române sau aplicarea renunțării:
Cererea de renunțare la cetățenia se depune împreună cu actele doveditoare la
misiunile diplomatice , ori la oficiile consulare ale României din țară în care
solicitantul își are domiciliul sau reședința.
În ceea ce privește retragerea cetățeniei române, legea prevede expre
ca orice autoritate sau persoană cafea are cunoștințe despre existența
cetățeniei române, poate sesiza in scris comisia, având obligația să
depună dovezile de care dispune.
Președintele comisiei fixează termeni pentru soluționarea cererii, la acel
termen vor fi citați cel care a formulat sesizarea, dar și persoana in cauză
împotriva căreia s a formulat cerere daca domiciliul este cunoscut, iar
daca nu , citarea se va face prin publicarea citației in partea a 3a a
Monitorului Oficial.
Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni înainte de termenul fixat
pentru dezbaterea cererii. Președintele ANC, atunci cand constată că
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a
 cetățeniei române. Ordinul poate fi atacat în termen de 15 zile de la
comunicarea la secția se Contencios Administrativ și Fiscal a tribunalului
de pe raza căruia unde își are reședința solicitantul .
Cetățenia de onoare
Este un titlu onorific acordat de parlamentul României la propunerea
guvernului unor cetățeni români pentru servicii deosebite aduse țării. Cetățenia
de onoare nu poate fi acordată apatrizilor. Persoanele care au dobândit
cetățenia de onoare se bucură de toate drepturile civile și politice, recunoscute
cetățenilor români cu excepția dreptului de a alege si de a fi ales precum și
faptul de a ocupa o funcție publică.

Aplicații:
1. X si Y născuți în 1960, cetățeni români au 2 copii, Z in vârstă de 16 ani si T
in vârstă de 12 ani. Începând cu 1997, X si Y locuiesc în Italia, în timp ce
copii lor au rămas la bunici in Romania. La 1 august 2009, X si Y au
obținut aprobarea renunțării la cetățenia română in vederea obținerii
începând cu 1 septembrie 2009, a cetățeniei italiene. La 1 octombrie
2009 T pleacă în Italia pentru a locui cu părinții săi, în timp ce Z rămâne în
țară unde continuă să locuiască cu bunicii.
A. Ce efecte s au produs asupra cetățeniei celor 2 copii?
B. Ce efecte s au produs asupra dreptului de proprietate
asupra lui X si Y asupra unei suprafețe de teren agricol
situat în România de care se ocupă bunicii.