Acte necesare pentru foştii cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din

motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi
pentru descendenţii de gradul I, II şi III ai acestora.

ACTE NECESARE

1. două fotografii color de dată recentă format 3.5 cm X 4.5 cm

2. Paşaportul, în original și în copie (cu traducere, după caz) legalizată;
3. Buletinul sau cartea de identitate, în original și în copie legalizată;
4. Cazier judiciar din străinătate în original și cu traducere în limba română,
legalizată, dacă este cazul.
5. Acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces sau de divorţ)
în original și în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici,
străbunici), foşti cetăţeni români şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă
este cazul;
6. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea
diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei
române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în
România;
7. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea
diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu
sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici
în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
8. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea
diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă
cerere de dobândire a cetăţeniei române;
9. Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai
solicitanţilor şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
10. Acordul părinților pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori,
dat prin declaraţie autentificată la notar;
11. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei
române dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte.

IMPORTANT

 Nu se percep taxe pentru depunerea dosarului la Autoritatea Națională pentru

Cetățenie.
 Actele se vor depune într-un dosar cu şină.
 Cererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte
doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, printr-un mandatar cu
procură specială şi autentică.
 Cererile pot fi depuse la Autoritatea  Naţională pentru Cetăţenie, la sediul din
București sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Galaţi și Suceava.
 Cererilepot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale
României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului, care le vor trimite de
îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
 La înregistrarea cererilor de redobândire a  cetăţeniei române la sediul A.N.C.
sau la birourile teritoriale,  solicitanţii sunt obligaţi să prezinte documentul care
atestă  dreptul de şedere pe teritoriul României: documentul de trecere
a  frontierei (paşaport, titlu de călătorie etc.) sau permisul de şedere de scurtă
sau lungă durată. Documentul va fi prezentat în original şi în copie, aceasta din
urmă fiind anexată cererii.
  La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să
prezinte pașaportul sau buletinul, în original și în copie legalizată, toate actele de
stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate
certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele
particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma
laminării.
 Solicitanții (cetățeni străini non-UE/SEE/Confederația Elvețiană) vor atașa
dosarului constituit și copia simplă a filei/filelor pașaportului pe care sunt aplicate
viza care permite intrarea pe teritoriul României şi/sau ștampila aplicată de
punctele de trecere a frontierei privind intrarea pe teritoriul țării, în cazurile
cetățenilor statelor pentru care nu este necesară acordarea unei vize. În situația
cetățenilor statelor terțe care dețin un permis de ședere eliberat de unul dintre
statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, acesta va fi atașat de
asemenea în copie simplă.
 Nu este necesară apostilarea pentru documentele din Republica Moldova şi cele
din Ucraina.

 Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11

Cetăţenia română poate fi redobândită sau se poate acorda persoanelor care au fost
cetăţeni români şi care a pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora această
cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 8
lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române. Această prevedere legală se aplică și în
cazul descendenților foștilor cetățenie români până la gradul III.

Astfel solicitanții trebuie să fie majori, trebuie să dovedească prin comportament, acțiuni
şi atitudine, loialitate faţă de statul român, să nu întreprindă sau să sprijine acţiuni
împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi să declare că nici în trecut nu au
întreprins asemenea acţiuni. De asemenea, aceștia trebuie să fie cunoscuți cu o bună
comportare şi să nu fi fost condamnați în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune
care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.

Solicitanții vor avea posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în

ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

1. Depunerea cererii

Cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune personal la sediul Autorităţii

Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi,
Suceava și Galaţi. În cazuri temeinic justificate, cererea de redobândire a cetăţeniei
române se depune prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie din București, în baza unei aprobări prealabile scrise.

Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de

redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare
competente ale României din ţara de domiciliu sau de reședință.

După depunerea cererii, Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie va fixa primul termen la
care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române
potrivit art. 11, un termen care va fi fixat la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.
De asemenea, tot la acest moment, Preşedintele Comisiei dispune prin rezoluţie,
solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea de către solicitant a
condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetățeniei române. Aceste
relații urmează să fie comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile, iar
în situaţii excepţionale, în limitele termenului de cel mult cinci luni de la înregistrarea
cererii.

2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie

În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii,

Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie va dispune prin rezoluție completarea dosarului,
în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de
către petent, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută.

La primul termen stabilit inițial, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare

redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 11 și art. 8 alin. (1) lit. b), c)
şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat
redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru
cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române
până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

 3. Raportul Comisiei

După dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport pe care îl

înaintează Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, raport însoţit de cererea
de redobândire a cetăţeniei române și care menţionează întrunirea condiţiilor legale
pentru redobândirea cetăţeniei române de către solicitant.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru redobândirea

cetăţeniei, Comisia pentru cetățenie, printr-un raport motivat, propune preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii. O nouă cerere de redobândire
a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.

4. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile

prevăzute de Legea cetăţeniei române, emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile
ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii
ordinului.

În cazul în care Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată

neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va respinge,
prin ordin, cererea de redobândire a cetăţeniei. Acest ordin de respingere a cererii de
redobândire a cetăţeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.

 
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de
acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la
data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.
Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi
fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

 5. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față

de România.

Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii

Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele care au
redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

 În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă
cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de
documente doveditoare. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (pentru persoanele care au solicitat stabilirea
domiciliului în România) sau de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din țara
de domiciliu (pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).

 Jurământul de credinţă se depune de către persoanele care au solicitat redobândirea

cetățeniei române cu stabilirea domiciliului în România în şedinţă solemnă în faţa
ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia
dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.

 Jurământul are următorul conţinut: "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să
apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României"

 După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului

certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

 Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut

cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de
redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

 Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu

menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul
prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al
României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi
eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

 Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu

menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul
ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului
misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

 În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu
unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun
jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a
cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune
jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România

este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data
emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a
cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru
cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului
cererii de redobândire a cetăţeniei române.

 Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza
unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data
emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a
cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens,
personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data
finalizării procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Cererea adresată Comisiei
pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen
de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de
credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române.